Majoritatea medicilor sunt de acord ca o criza unica nu ar trebui tratata cu

medicamente. In schimb, ei a?teapta de obicei pana cand copilul a suferit cel pu?in
doua crize convulsive inainte de a prescrie medicamente. Alegerea medicului va
depinde de tipul de sechestru pe care il are copilul, de varsta copilului, de cat
de bine func?ioneaza medicamentul ?i de posibilele efecte secundare ale
medicamentului. Majoritatea medicilor prefera sa prescrie copilului doar un
medicament (monoterapie).

Scopul terapiei medicamentoase este de a controla convulsiile cu cele mai pu?ine

efecte secundare posibile. Medicii incep de obicei cu o doza mica pentru a limita
efectele secundare ?i pentru a cre?te treptat doza dupa cum este necesar. Ajustari
frecvente ale dozei sunt, de asemenea, necesare pe masura ce copilul cre?te.
Asigura?i-va ca ii sfatui?i pe profesori ?i pe al?i ingrijitori cu privire la toate
schimbarile in dozare sau tip de medicament atunci cand sunt ajustate de catre
medic. Trebuie, de asemenea, sa discuta?i posibilele efecte secundare ale fiecarui
medicament pe care copilul il ia.

Informa?iile anti-convulsii nu sunt inregistrate, de obicei, pentru prima data cand

un copil are o criza, deoarece aproximativ 50% din ele nu vor mai avea niciodata
altceva. Atunci cand apare o a doua criza, ?ansele de a avea o alta criza se maresc
pana la 80%. Din acest motiv, este important ca familia ?i medicul sa discute cu
medicamente anti-convulsii pentru a preveni convulsiile ulterioare.

Efectuarea unui echilibru

Familiile trebuie sa gaseasca un echilibru adecvat intre incertitudinea crizelor

recurente ?i riscurile asociate acestora ?i posibilitatea efectelor secundare ale
medicamentelor. Daca copilul este inceput cu medicamente, acesta este, de obicei,
continuat timp de un an sau doi ani dupa oprirea crizelor. Aproximativ 20% din
copiii care sufera de medicamente nu au niciodata alta confiscare. Al?i 20% din
copiii care sufera de medicamente nu au niciodata dificulta?i in controlul
convulsiilor care dureaza de-a lungul copilariei. Se crede ca pentru restul de 60%
dintre copii, jumatate vor fi fara convulsii dupa doar un an sau doi. Restul va
avea un timp greu de mai mul?i ani inainte ca capturile sa se opreasca sau sa se
afle sub control adecvat.

Din moment ce copiii cresc rapid, controalele regulate sunt importante. Copiii pot
depa?i dozajul medicamentelor. Astfel, poate fi necesara o cre?tere. Este posibil
ca doza sa fie ajustata la inceputul puberta?ii. Pentru adolescen?i ?i adolescen?i
care sunt trata?i cu medicamente anti-convulsive pe termen lung, pot fi recomandate
suplimente de calciu. In plus, parin?ii sau tutorii trebuie sa se asigure ca se iau
medicamente conform prescrip?iei. Daca medicamentele trebuie luate in timpul orelor
de ?coala, discuta?i cu copilul, medicul ?i ?coala despre cum sa face?i acest
lucru.