Sunteți pe pagina 1din 12

GRUPA 19

Bunoiu Maria Antonia


Lipan Ruxandra
Marin Raluca Patricia
Mocanu Laura
Negut Georgiana Diana
Stancu Silvia Mihaela

Metode statistice utilizate în Sănătatea


Publică Oro-Dentară

Statistica este o știință care, folosind calculul probabilităților, studiază fenomenele și


procesele de tip colectiv (din societate, natură etc.) din punct de vedere cantitativ în scopul
descrierii acestora și al descoperirii legilor care guvernează manifestarea lor.
Statistica oferă suport pentru fizică, biologie, psihologie, economie, medicină etc.
Statistica excelează atunci când relațiile determinate referitor la evenimentul studiat sunt
imposibil ori foarte dificil de aflat.
In medicina dentara metodele statistice sunt utilizate pentru stabilirea programelor de
prevenție și combatere a bolilor oro-dentare la nivel populațional. Acestea sunt singurele metode
care pot asigura cunoașterea unui fenomen de masă.
Pentru a putea observa problemele unei anumite comunități se calculează anumiți indici.
Indicii reprezintă expresia numerică a observațiilor clinice. Sunt utilizați pentru a
obiectiva o stare, prezentată de un individ sau un grup populațional, referitor la condiția de
măsurat. Valoarea indicelui este mai expresivă decât descrierea subiectivă în cuvinte, a condiției
observate.
Indicii pot fi:
1. Simpli- înregistrează doar prezența sau absența unei condiții. Exemple pot fi
indicii de evaluare a prezenței plăcii dentare, fără a face evaluări cu privire la efectele generate
de prezența ei asupra componentelor gingivale;
2. Cumulativi- înregistrează prezența unei condiții în trecut și în prezent. Un
exemplu este indicele CAO, care înregistrează prezența cariei dentare.
Criterii de selectare a unui anumit indice. El trebuie:
 Să fie simplu de calculat și de efectuat;
 Să necesite un echipament comun și ieftin;
 Să necesite un timp redus de înregistrare;
 Să nu creeze disconfort pacientului și nici să nu genereze motive de respingere;
 Să se bazeze pe criterii clare și ușor de înțeles;
 Să nu permită interpretări subiective;
 Să fie reproductibil, indiferent dacă este efectuat de același examinator sau de
altul;
 Să poată fi utilizat în studii statistice, să fie valid și să prezinte o acuratete
ridicată.
Indici de apreciere a cantității de placă dentară

1. Indicele de placă dentară O’Leary( Plaque control record-


O’Leavy, Darke, Nylor)

Obiectiv
Utilizarea lui permite monitorizarea calității igienei orale, înregistrând placa dentară
restantă după folosirea dental floss-ului și efectuarea periajului dentar. Indicele O’Leary permite
clinicianului și pacientului să vizualizeze progresele programelor preventive instituite.
Alegerea dinților
Sunt colorați toți dinții prezenți, fără a exclude punțile sau microprotezele prezente. Se
exclud din analiză dinții absenți, cei cu leziuni carioase profunde sau cei aflati în erupție.
Protocol clinic
Colorarea se efectuează sub izolare. Dinții sunt colorați pe toate cele 4 fețe: M, D, V și O.
După efectuarea revelării plăcii, pacientul își clătețte gura până când apa apare curată. Urmează
inventarierea suprafețelor dentare cu placă restantă colorată.
Sunt examinate toate cele patru suprafețe luate în calcul, iar cele cu placă vor fi
însemnate prin hașurare, în diagrama arcadelor.
Vor fi luate în calcul doar suprafețele dentare acoperite cu placă colorată aflate în
apropierea marginii gingivale.
Când suprafețele dentare acoperite cu placă colorată sunt dincolo de treimea gingivală a
coroanelor dentare examinate, acestea nu sunt luate în considerare.
Suprafețele dentare înregistrate cu placă colorată sunt notate cu 1.

Indicele O’Leary se calculează dupa următoarea formulă:


numărul suprafețelor dentare cu placă X 100
numărul de suprafețe dentare examinate

Interpretarea rezultatelor:
a. Un rezultat egal sau sub 10% dovedește că pacientul își efectuează o periere
corectă. În acest moment se pot începe tratamentele stomatologice, în special cele complexe:
intervenții chirurgicale parodontale, implanturi sau reabilitări orale. În situația în care aceleași
suprafețe dentare rămân mereu colorate, chiar dacă rezultatul calculării indicelui este sub 10%,
vom lua măsuri de prevenire a inflamației parodontale, care poate apărea în aceste zone.
b. Când rezultatul indicelui depășește 10%, practicianul este chemat să găsească cea
mai convenabilă formulă individualizată de control al P.D;
c. Park și Cristen, în 1995, afirmau că o bună colaborare practician-pacient poate fi
dovedită de evoluția scorului IP, care trebuie să scadă, după fiecare ședință cu 15-20%.
2. Indicele de igienă orală simplificat

Obiectiv:
Prin intermediul lui, evaluăm prezența a doi factori etiologici, placă și tartrul dentar. El
reprezintă însumarea indicelui de placă și a indicelui de tartru. Cele două scoruri pot fi folosite
separat sau pot fi combinate în cadrul indicelui de igienă orală simplificat.
Alegerea dinților
Sunt evaluate depozitele moi și cele dure prezente pe suprafețele vestibulare sau orale a 6
dinți de pe ambele arcade, câte un dinte pentru fiecare sextant. Cele două arcade sunt împărțite în
6 sextanți, patru posterior care încep distal de canin și doi frontali, care cuprind cei 6 frontali.
Sunt examinate numai suprafețele dentare ale dintțlor permanenți complet erupți și sunt excluți
dinții restaurați protetic sau cei cu procese carioase profunde.
Protocol clinic
Posterior sunt examinate suprafețele vestibulare ale unuia dintre molarii maxilari, în mod
obișnuit primul molar, iar mandibular, fețele orale ale primilor molari. Frontal vom examina
suprafața vestibulară a incisivului central maxilar dreapta și a incisivului central mandibular
stânga. Suprafața examinată se întinde de la un punct de contact la celălalt.
Cuantificarea depozitelor moi
Trebuie sa identificăm:
a) Depozite dentare moi reprezentate de placa bacteriană, de materia albă și de
resturile alimentare retenționate
b) Evidențierea depozitelor moi se realizează prin răzuirea suprafețelor examinate cu
sonda
Scorul:
0- nu sunt prezente depozite moi sau colorări dentare
1- depozitele moi nu acoperă mai mult de treimea cervicală a dintelui examinat sau
sunt prezente discolorări
2- depozitele moi acoperă mai mult de treimea cervicală a dinților examinați
3- depozitele moi acoperă mai mult de 2/3 din suprafața coronară a dintelui examinat
Cuantificarea depozitelor de tartru dentar
Identificăm numai depozitele dentare dure, care sunt identificate prin palpare cu sonda,
examinarea făcându-se inclusiv subgingival.
Scorul:
0- T.D. nu este prezent
1- T.D. supragingival acoperă parțial treimea gingivală a dintelui examinat
2- T.D. supragingival acoperă mai mult de treimea cervicală, dar mai puțin de 2/3
din suprafața expusă a dintelui examinat sau exista doar concrețiuni tartrice subgingivale
3- T.T. supragingival acoperă mai mult de 2/3 din suprafețele dentare expuse sau
subgingival descoperim o bandă continuă de tartru
Calcularea indicelui de placă simplificat cât și a celui de tartru
Împărțim suma tuturor scorurilor obținute pentru fiecare dinte în parte la 6, numărul de
sextanți. Rezultatul este cuprins între 0 și 3.
0- excelent
0,1-0,6 – bine
0,7-1,8 – satisfăcător
1,9-3 – nesatisfăcător
Calcularea indicelui de igienă orală simplificat
Presupune adunarea rezultatelor indicilor de placă și a celui de tartru. Rezultatul final
variază între 0 și 6.
0 – excelent
0,1-1,2 – bine
1,3-3,0 – satisfăcător
3,1-6 – nesatisfăcător
Indicele de igienă orală simplificat se poate calcula si pe grupuri populaționale, suma
scorurilor individuale obținute împărțindu-se la numărul total al indivizilor grupului examinat.

3. Indicele de placă SILNESS-LOE

Obieciv
Acest indice identifică P.D. acumulată de-a lungul marginii gingivale.
Alegerea dinților
Se pot examina toți dinții prezenți sau numai anumiți dinți. La fiecare dinte se
examinează treimea gingivală și cele 4 suprafețe dentare: vestibulară, orală, mezială, distală.
Protocol clinic
Placa dentară acumulată nu se colorează pentru obiectivare. Pe dintele uscat placa se
identifică prin inspecție, efectuată sub o bună iluminare, ajutându-ne de oglindă și de sonda
dentară. Fiecare dinte este examinat, în aria lui gingivală vestibular, oral, mezial, distal.
Cuantificarea cantității de placă
0-nu există placă dentară
1-există un film subțire de placă dentară la nivelul marginii gingivale libere și cel al
suprafețelor dentare din vecinătate. Placa dentară devine detectabilă numai prin raclarea
suprafețelor dentare cu sonda sau după colorare
2-există un strat moderat de placă dentară de-a lungul marginii gingivale pe dinte, dar și
în șanțul gingival, placa fiind identificată și prin inspecție
3-există o cantitate mare de placă observată de-a lungul marginii gingivale, în șanțul
gingival și în spațiile interdentare
Calcularea indicelui
Pentru fiecare din cele 4 fețe ale dintelui se primește un scor de la 0 la 3. Rezultă astfel o
sumă care se împarte la 4. Astfel se obține scorul cantității de placă al dintelui examinat. Apoi
scorurile fiecărui dinte examinat se adună și suma rezultată este împărțită la numărul de dinți
examinați. Valoarea indicelui de placă variază între 0 și 3.
Interpretarea rezultatelor
0 - Indice de placă excelent
0,1-0,9 – indice de placă bun
1-1,9 – indice de placă satisfăcător
2-3 – indice de placă nesatisfăcător
Indicele de placă Silness și Loe poate fi calculat și pentru grupuri populaționale, suma
scorurilor indicelui specific fiecărui individ fiind împărțită la numărul indivizilor care compun
grupul examinat.
4. Indicele de performanță a igienei pacientului

Evaluează întinderea depozitelor de placă+alte depozite moi la nivelul suprafețelor


dentare.
Dinții examinați sunt 16, 11, 26, 36, 31, 46 (în cazul în care molarul 1 e fracturat se ia în
calcul molarul 2)
Examenul se efectuează după ce pacientul a plimbat prin gură tableta revelatoare de
placă timp de 30 s, a scuipat și nu a clătit. Suprafețele de examinat vor fi împărțite în 5 arii.
Vertical, 2 arii aproximale și una centrală, ultima se împarte în 3 suprafețe
(cervicală,centrală,ocluzală).
Placa descoperită pe fiecare din cele 5 sextante se cuantifică astfel:
0 nu există depozit moale, colorat 1 există depozit moale, colorat
Scorul dat fiecărei suprafețe reprezintă suma scorului obținut de fiecare diviziune
examinată. Rezultatul e cuprins între 0-5. Valoarea indicelui e calculată prin media aritmetică a
scorurilor obținute pentru toți dinții examinați.
0 Excelent
0,1-1,7 Bun
1,8-3,4 Satisfăcător
3,5-5 Nesatisfăcător

Indici de sângerare

1. Indicele de sângerare papilară PBI

Obiectiv: determină și cuantifică sângerarea la sondaj la nivelul papilei dentare.


Alegerea spațiilor: se înregistrează în cadranele 1,3-vestibular și 2,4-oral la nivelul celor
28 papile , mai puțin papila dintre incisivii centrali superiori și inferiori și papila distală a
molarilor de minte.
Protocol clinic: tendința de sângerare a papilei se stabilește folosind o sondă parodontală
care se introduce la baza papilelor meziale și distale în unghi de 20-40º față de suprafața dintelui
pentru a nu produce leziuni; presiunea exercitată nu trebuie sa fie mai mare decat cea care ar
produce durere operatorului daca sonda este introdusa sub propria unghie.
Atribuirea scorului:
0- absența sângerării
1- sângerare punctiformă, izolată, unică ce apare la 20-30 sec după sondare cu sonda
parodontală
2- sângerări punctiforme, multiple sau ca o linie continuă pe o arie redusă
3- sângerare care umple întreg spațiul interdentar
4- sângerare care depășește marginea gingivală liberă (picături mari de sânge)
2. Indicele de sângerare sulculară- Sulcus Bleeding Index (SBI)

Obiectiv: depistarea zonelor sângerânde la sondaj ușor la nivelul șanțului gingival și


înregistrarea precoce a regiunilor gingivale inflamate.
Regiunile examinate: la nivelul fiecărui dinte se examinează 4 zone gingivale: marginile
gingivale vestibulare și orale codificate cu M și papilele interdentare meziale și distale codificate
cu P.
Protocol clinic:
 pentru examinare este necesară o bună iluminare a câmpului
 Pentru zonele codate cu M, sonda se aplică paralel cu axul dintelui; pentru zonele
codate cu P se direcționează spre coletul dentar.
 după examinarea zonelor gingivale aparent sănătoase se așteaptă 30 sec înainte de
înregistrarea rezultatului în fișă
 dacă este necesar, se usucă gingia cu blândețe pentru a observa mai bine
modificările de culoare
Criteriile de atribuire a scorului:
0- aspect sănătos al gingiei, fără sângerare la sondaj
1- aspect sănătos al gingiei, fără modificări de culoare sau de volum, sângerare la
nivelul șanțului gingival
2- sângerare la sondaj și modificări de culoare la nivel gingival, nu se observă
tumefacție sau edem
3- sângerare la sondaj, modificări de culoare la nivel gingival și usoară tumefacție
edematoasă
4- (1)sângerare la sondaj, modificări de culoare la nivel gingival și tumefacție
evidentă
(2)sângerare la sondaj și tumefacție evidentă
5-sângerări spontane și la sondaj, modificări de culoare, tumefacție marcată cu sau
fără ulcerații
Atribuirea scorului:
Indicele de sângerare sulculară pentru o suprafață: fiecăreia dintre cele 4 zone gingivale
examinate la nivelul unui dinte i se atribuie un scor de la 0 la 5.
Indicele de sângerare sulculară pentru un dinte: se face media aritmetică a valorilor
atribuite celor 4 zone gingivale examinate la nivelul unui dinte.
Indicele de sângerare sulculară pentru un individ: se face media aritmetică a valorilor
determinate pentru dinții examinați. Valoarea obținută se va situa în intervalul 0-5.

3. Indicele de sângerare gingivală- Gingival Bleeding Index GBI

Obiectiv: înregistrarea prezenței sau absenței inflamației gingivale pe baza examinării


sângerării din șanțul gingival, în zonele aproximale.
Regiunile examinate:
 fiecare spațiu interproximal prezintă 2 șanțuri, care pot fi înregistrate separat sau
împreună
 anumite spații pot fi excluse de la examinare datorită accesului deficitar, prezenței
diastemelor sau din alte motive. Dacă indicele se calculează în cadrul unui studiu științific astfel
de excluderi se fac numai pe baza unor criterii foarte clar stabilite.
Protocol clinic:
 se utilizează un fir de mătase dentară necerat
 se trece firul de mătase de ambele părți ale papilei; pe fiecare parte firul se
curbează pe suprafața aproximală a dintelui și se introduce sub marginea gingivală.
 se plimbă firul de mătase o singură dată, în ambele sensuri, pe direcție cervico-
ocluzală, fără să lezăm inserția epitelială
 pentru fiecare spațiu interdentar vom utiliza un alt segment de fir de mătase
 se inspectează spațiul interdentar atât dinspre vestibular cât și dinspre oral; dacă la
nivelul unui spațiu interdentar nu vom observa sângerare imediat după îndepărtarea firului, vom
reveni cu inspecția după 30 sec.
Criterii de înregistrare: sângerarea este un semn de îmbolnăvire parodontală; nu se
cuantifică nivelul de sângerare, deoarece starea de sănătate parodontală este reprezentată de
absența sângerării.
Atribuirea scorului:
 se înregistrează numărul de spații examinate și numărul de spații ce prezintă
sângerare
 participarea pacientului la inspecția spațiilor și la înregistrarea rezultatelor poate fi
un factor motivator

4. Indicele de sângerare papilară Eastman- Eastman Interdental Bleeding


Index (EIBI)

Obiectiv: evaluarea prezenței inflamației gingivale la nivel interdentar pe baza existenței


sau absenței sângerării.
Zonele examinate: se examinează fiecare spațiu interdentar, la nivelul întregii dentiții.
Protocol clinic:
 se utilizează scobitori de lemn de formă triunghiulară
 scobitoarea se introduce cu blândețe în fiecare spațiu interdentar astfel încât să
deformeze papilla 1-2 mm, după care se retrage imediat
 direcția de inserție va fi orizontală, paralelă cu planul de ocluzie, având grijă ca
vârful scobitorii să fie orientat spre apical
 scobitoarea se introduce și se retrage de 4 ori în fiecare spațiu, după care se trece
la următorul spațiu
 se înregistrează prezența sau absența sângerării într-un interval de maxim 15 sec
pentru fiecare spațiu
Atribuirea scorului:
 numărul de spații ce prezintă sângerare: acest număr poate fi utilizat ca un scor
individual, pentru comparație pe parcursul mai multor ședințe
 calcul procentual: indicele este exprimat ca procent din numărul total de spații
examinate, calculul poate fi global, la nivelul întregii cavități orale, pe cadrane sau pe arcade.

Indici de tratament

1. Indicele nevoilor de tratament parodontal al comunității-CPITN


-permite estimarea și monitorizarea nevoilor de tratament parodontal individual sau
pentru un grup populațional
A. Pentru adulți (începând cu vârsta de 20 ani)
- se examinează toți dinții prezenți, arcadele fiind împărțite în sextant
- pentru fiecare sextant se examinează minimum 2 dinți funcționali
- molarii de minte se evaluează doar când înlocuiesc molarii secunzi
B. Pentru copii și adolescent (între 7 și 19 ani)
- în cadrul fiecărui sextant se examinează câte un dinte, obișnuit molarii de 6 ani,
incisivul central maxilar dreapta și incisivul central stânga mandibular.
Examenul se efectuează folosind sonda parodontală OMS, cu vârf rotunjit.
Obiective: adâncimea pungilor parodontale, sângerarea, prezența concrețiunilor tartrice.
Cuantificarea rezultatelor:
0 țesut sănătos parodontal
1 sângerare la sondare
2 tartru supra și subgingival, restaurări dentare incorect adaptate
3 pungi parodontale 4-5,5 mm + semnele anterioare
4 pungi parodontale de cel puțin 6mm + semnele anterioare
Pentru fiecare sextant se înregistrează un singur scor. Scorul sextantului este scorul cel
mai mare înregistrat pentru unul din dinții sextantului examinat. Sextantul absent se înregistrează
cu X.
Atribuirea scorului:
0 nu e necesar tratament parodontal-cod 0
I instruire cu privire la controlul plăcii dentare-cod1
II instruire cu privire la controlul plăcii dentare, detartraj, planare radiculară, inclusiv
eliminarea iatrogeniilor-cod 2,3
III I+II+ tratament parodontal complex (terapie chirurgicală, detartraj, planare
radiculară sub anestezie)- cod 4
Exemplu: X / 2 / 3
4 / 2 / X
Interpretarea rezultatelor: doi sextanți lipsesc, iar scorurile obținute pentru restul
sextanților obligă la aplicarea de tratamente specifice codurilor stabilite mai sus, astfel încât, în
cazul pacientului cu scor 2,3,4, va fi nevoie de un examen clinic riguros+elaborare plan de
tratament.
Indici parodontali

Cercetarea epidemiologică parodontală urmăreşte să realizeze evaluarea exactă a


incidenţei, a prevalenţei, a severităţii bolii parodontale şi influenţa unor factori ca vârstă, sex,
igienă, regiune geografică, etc., folosind în acest scop indici parodontali (indicatori).

1.Indice de afectare parodontală


– PDI apreciază gravitatea îmbolnăvirii parodontale pe baza inflamaţiei şi a adâncimii
pungilor, pe o scară de la 0 la 6.
Întrucât evaluarea indicelui PDI pe toată arcada este dificilă, se aplică la un număr
redus de 6 dinţi: 16; 21; 24; 36; 41; 44.
Deoarece leziunile parodontale cele mai grave se găsesc numai pe faţa mezială, se iau
în calcul numai leziunile de pe feţele meziale ale celor 6 dinţi menţionaţi.
Dinţii Ramfjord sunt reprezentativi pentru întreaga dentiţie în studiile epidemiologice.
PDI conţine un indice de gingivită cu scorurile 1, 2, 3 şi o măsurătoare a pierderii de
ataşament independentă de gingivită cu scorurile 4, 5 şi 6 – măsoară pierderea de ataşament şi nu
profunzimea pungii.
PDI se recomandă pentru studiile epidemiologice.
Molarii de minte se exclud.
Gradele 1-3 şi 4-6 se evaluează separat.
Gingia
Scor 0-Absenţa inflamaţiei şi a alterărilor gingiei.
Scor 1-Gingivită uşoară-moderată în cîteva localizări ale gingiei marginale.
Scor 2-Gingivită uşoară-moderată a întregii gingii marginale ce înconjoară dinţii.
Scor 3-Gingivită avansată cu eritem, hemoragii şi ulceraţii severe.
Parodonţiu
Scor 4-Pierdere de ataşament până la 3 mm, măsurată de la joncţiunea amelo-cementară.
Scor 5-Pierdere de ataşament 3-6 mm.
Scor 6-Pierdere de ataşament peste 6 mm.

2. Evaluarea şi înregistrarea parodontală – Periodontal screening and


Recording PSR
Obiective:
-Evaluarea rapidă şi eficientă a stării de sănătate parodontală şi motivarea pacientului
pentru examenul parodontal detaliat şi tratamentul parodontal.
Alegerea grupurilor de dinţi:
-După împărţirea pe sextanţi, se examinează fiecare dinte în parte.
Protocolul examenului :
Se utilizează sonda parodontală utilizată de OMS pentru evaluarea indicelui CPITN.
Sonda se introduce cu blândeţe în şanţul gingival până se întâmpină rezistenţă.
Fiecare dinte este sondat pe fiecare dintre suprafeţele sale.
În permanenţă se menţine sub observaţie porţiunea colorată a sondei pentru a observa cu
uşurinţă adâncimea de sondare.
Fiecare sextant va primi un cod care corespunde celei mai mari adâncimi de sondare
întâlnită pe sextantul respectiv.
Criterii :
Se utilizează cinci numere de cod şi un asterix, fiecare număr de cod include situaţii
definite la numerele de cod utilizate în cadrul indicelui CPITN, de ex cod 3 cu profunzimea de
sondare 3.5-5.5 mm poate include şi tartru, o restaurare supraextinsă şi sângerare la sondare.
Nu este nevoie să se continue sondarea pe un sextant dacă găsim un dinte cu numărul de
cod 4- codurile 0, 1, 2 continuăm sondarea sextantului curent.
Se utilizează un tabel cu 6 căsuţe, cîte una pentru fiecare sextant, tabelul este structurat pe
două linii şi trei coloane.
Pentru fiecare sextant se înregistrează cel mai mare scor depistat în timpul examinării : în
unele cazuri lângă cod se mai poate înscrie un asterisc.
Exemplu de interpretare :
Ex.1
4 2 3
*
3 2 4
* *
Interpretare
Datorită prezenţei codurilor 3 şi 4 se indică un examen parodontal amănunţit.
Asteriscurile semnifică afectarea furcaţiilor în doi sextanţi şi o posibilă afectare mucogingivală în
sextantul central mandibular. Dacă pacientul nu a fost conştient de suferinţa parodontală, se
impune consilierea sa pentru a întelege situaţia şi a-i obţine acordul pentru tratament.

Evaluarea şi înregistrarea parodontală


Descrierea codurilor Abordarea cazului
Cod 0 Cod 0
Zona colorată a sondei este complet Controlul plăcii microbiene
vizibilă Instituirea mijloacelor preventive
Nu există tartru, neadaptări gingivale,
sângerări
Cod 1 Cod 1
Zona colorată a sondei este complet Controlul plăcii microbiene
vizibilă Instituirea mijloacelor preventive
Suprafeţe netede, fără tartru sau
neadaptări marginale, sângerare la sondare
Cod 2 Cod 2
Zona colorată a sondei este complet Controlul plăcii microbiene
vizibilă Instituirea unui program complet de
Tartru supra sau subgingival, prevenire
suprafeţe anfractuoase, restaurări neadaptate Detartraj
marginal Adaptarea restaurărilor incorecte
Cod 3 Cod 3
Zona colorată a sondei este parţial Se indică un examen parodontal
vizibilă amănunţit
Pot fi prezente şi situaţiile de la Se propune pacientului planul de
codurile 1 şi 2 tratament parodontal corespunzător
Cod 4 Cod 4
Zona colorată a sondei nu este vizibilă Se indică un examen parodontal
Adâncime de sondare mai mare de 5.5 amănunţit
mm Se propune pacientului planul de
tratament parodontal corespunzător
Cod * Cod *
Orice situaţie alarmantă precum Pentru codurile 1 şi 2 se indică
-implicarea furcaţiei, mobilitate, tratamentul corespunzător situaţiei
probleme mucogingivale, retracţie marcată Pentru codurile 3 şi 4 se include în
planul de tratament parodontal
Bibliografie

1. Aspecte practice în prevenția oro-dentară, dr. Marian Cuculescu


2. Note de curs Parodontologie an 5