Studiu Impact Ferma Cotorca 22 02 13

RAPORT
PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
pentru Construire fermă porci,

comuna Glodeanu – Siliştea, judetul Buzău
Titular: SC Ferma Cotorca SRL
2013
RAPORT
PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
pentru Construire fermă porci,

comuna Glodeanu – Siliştea, judetul Buzău
ELABORATOR:
ing. Alexandru Daniel Popescu
Elaborator de studii pentru protecţia mediului atestat de Ministerul Mediului
Registrul naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului – poziţia 306
Raport privind impactul asupra mediului
Construire fermă de porci
SC Ferma Cotorca SRL – Glodeanu - Siliştea, Buzău
CUPRINS
1. INFORMATII GENERALE .................................................................................... 4

1.1. Descrierea proiectului si descrierea principalelor etape ale acestuia.............. 6
1.2. Localizarea geografica şi administrativa a amplasamnetului ........................ 16
2. PROCESE TEHNOLOGICE ............................................................................................. 18

2.1. Procese tehnologice de producţie ....................................................................... 18
2.2. Descrierea proceselor ........................................................................................... 21
2.3. Activităţi de dezafectare ...................................................................................... 40
3. DEŞEURI .............................................................................................................................. 42
3.1. Tipuri şi cantităţi de deşeuri rezultate ............................................................... 42
3.1.1. Tipuri şi cantităţi de deşeuri rezultate în perioada de execuţie ................ 42
3.1.2. Tipuri şi cantităţi de deşeuri rezultate în perioada de exploatare ............ 43
3.2. Modul de gospodărire a deşeurilor ................................................................... 45
4. IMPACTUL POTENTIAL ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI ŞI

MASURI DE REDUCERE A ACESTORA ......................................................................... 46
4.1. Impactul in timpul perioadei de constructie .................................................... 46
4.2. Apa .......................................................................................................................... 46
4.2.1. Conditiile hidrogeologice ale amplasamentului ........................................ 46
4.2.2. Hidrologia amplasamentului .................................................................... 48
4.2.3. Alimentarea cu apa ................................................................................... 49
4.2.4. Managementul apelor uzate ..................................................................... 49
4.2.5. Prognoza impactului in faza de exploatare .............................................. 52
4.2.6. Masuri de diminuare a impactului in timpul exploatarii ........................ 52
4.3. Aerul ....................................................................................................................... 54
4.3.1. Date generale ............................................................................................ 55
4.3.2. Surse şi poluanti generati ......................................................................... 59
4.3.3. Prognozarea poluarii aerului .................................................................... 61
4.3.4. Măsuri de protecţie a aerului în perioada de exploatare........................... 64
4.3.5. Emisii de mirosuri .................................................................................... 65
4.3.6. Impactul generat de mirosuri ................................................................... 65
4.4. Zgomotul si vibratiile ........................................................................................... 65
4.4.1. Surse de zgomot şi vibraţii în perioada de exploatare .............................. 65
4.4.2. Măsuri pentru protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor .................. 66
4. 5. Solul ....................................................................................................................... 66
4.5.1. Tipurile de sol ale zonei cu caracteristicile acestora si modul de
folosinta .............................................................................................................. 66
4.5.2. Surse de poluare a solului şi subsolului ................................................... 67
4.5.3. Prognozarea impactului ........................................................................... 68
4.5.4. Măsuri de diminuare a impactului........................................................... 70
1
4.6. Geologia subsolului .............................................................................................. 70

4.6.1 Caracterizare hidrogeologica ..................................................................... 70
4.6.2 Impactul prognozat si masuri de diminuare a impactului ........................ 71
4.7. Biodiversitatea....................................................................................................... 71
4.7.1 Situatia existenta ....................................................................................... 71
4.7.2. Surse de poluare a florei şi faunei ............................................................. 72
4.7.3. Impactul prognozat si masuri de diminuare ............................................ 72
4.8. Peisajul ................................................................................................................... 72
4.9. Mediul social şi economic.................................................................................... 73
4.10. Condiţii culturale şi etnice, patrimoniu cultural ............................................ 74
5. ANALIZA ALTERNATIVELOR ..................................................................................... 75

5.1. ALTERNATIVE PRIVIND DEFINITIVAREA PROIECTULUI ..................... 75
5.1.1. Alternative privind data inceperii activitatilor ........................................ 76
5.1.2. Alternative de tratare şi depozitare a dejectiilor....................................... 76
5.1.3. Alternative privind alte facilitati legate de activitatile propuse ............... 78
6. MONITORIZAREA ........................................................................................................... 80
6.1. Monitorizarea si raportarea emisiilor in aer ..................................................... 81
6.2. Monitorizarea si raportarea emisiilor in ape de suprafata si subterane ....... 81
6.3. Monitorizarea si raportarea emisiilor in reteaua de canalizare ..................... 82
6.4. Monitorizarea si raportarea calitatii solului ..................................................... 82
6.5. Monitorizarea si raportarea deseurilor ............................................................. 82
6.6. Monitorizarea altor elemente ale procesului tehnologic ................................ 83
7. SITUAŢII DE RISC ............................................................................................................ 84

7.1. Accidente industriale ........................................................................................... 84
8. DESCRIEREA DIFICULTĂŢILOR ................................................................................. 86
9. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC ...................................................................... 87
10. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI ............................................................................... 94
ANEXA NR. 1 - CALCULUL EMISIILOR DE POLUANTI ........................................... 98
ANEXA NR. 2 – MODELAREA DISPERSIEI POLUANTILOR ATMOSFERICI .. 101
2
Prezenta lucrare reprezintă Raportul privind impactul asupra mediului

pentru obţinerea Acordului de mediu pentru proiectul „Construire ferma de
porci” in Comuna Glodeanu - Silistea, judeţul Buzău.
Necesitatea întocmirii prezentului studiului decurge din prevederile OUG

nr. 195/2005 privind protecţia mediului cu modificările şi completările ulterioare, a
HG nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private
asupra mediului si a Ordinului nr. 135/76/84/1284/2010 privind aprobarea
Metodologiei de aplicare a evaluarii impactului asupra mediului pentru proiecte publice si
private.
Raportul privind impactul asupra mediului a fost elaborate in conformitate

cu recomandarile Ordinului nr. 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice
aplicabile etapelor procedurii – cadru de evaluare a impactului asupra mediului.
3
1. INFORMATII GENERALE

Sediu social: oras Pantelimon, sos. Cernica, nr. 75-22, etaj 1, camera 2, jud.
Ilfov
Activitatea principala: Cresterea porcinelor - Cod CAEN 0146
Cod Unic de Inregistrare: 25496814
Tel./fax: 0213695790
Persoana de contact: IORDACHE Mariana - Liliana – administrator.
AUTOR RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI:

Popescu Alexandru – Daniel, Elaborator de studii pentru protecţia
mediului atestat de Ministerul Mediului; Registrul naţional al elaboratorilor
de studii pentru protecţia mediului – poziţia 306
Telefon: 0723 168 004
DENUMIRE PROIECT:
Construire ferma de porci, comuna Glodeanu - Silistea, judetul Buzau.
Capacitatea fermei va fi de 1400 locuri pentru scroafe, 10 locuri pentru

vieri, 150 locuri pentru scrofite de inlocuire si 5120 locuri pentru tineret.
Efectivul de scroafe matca va fi de 1250 capete.
Conform anexei nr. 1 a OUG Nr. 152/2005 privind prevenirea şi controlul

integrat al poluării, activitatea fermei se va incadra la punctul 6.6.c):
Instalaţii pentru creşterea intensivă a păsărilor sau a porcilor, având o
capacitate mai mare de 750 de locuri pentru scroafe.
AMPLASARE
Comuna Glodeanu – Silistea este situata in partea de sud a judetului Buzau,
in zona cu cea mai joasa altitudine a campiei inclinata in general de la nord-vest la
sud-est care predomina relieful judetului, si are urmatoarele caracteristici
geografice:
- latitudine 44°50′ N
- longitudine 26°48′ E.
4
Glodeanu Silistea
Amplasamentul fermei de crestere a porcilor este situat in extravilanul

localitatii Glodeanu – Silistea, Tarla 79 (Tarla 80 in acte), Parcela 457/5/6,5, la sud
de satele Cirligu Mic si Cirligu Mare, la vest de satul Glodeanu - Silistea, si la sud-
est de satul Vacareasca.
Distanta fata de cea mai apropiata localitate (Cirligu Mic) este de cca. 1800
m.
Ferma Cotorca
1 km
5
Amplasamentul are urmatoarele vecinatati:

- la nord: drum de exploatare, teren agricol;
- la est: teren agricol;
- la sud: canal de desecare, teren agricol;
- la vest: teren agricol.
Coordonatele STEREO 70 ale extremitatilor amplasamentului sunt

prezentate in tabelul nr. 1.
Tabel 1. Coordonatele STEREO 70 ale amplasamentului
Nr. pct. E (m) N (m)

1 638278,774 371347,743
5 638401,772 371392,242
6 638510,801 370602,277
10 638384,586 370581,408
Terenul pe care se va amplasa investitia ( S = 100 483 m2) este proprietatea

SC Ferma Cotorca SRL, conform Contractului de vanzare – cumparare autentificat
sub nr. 77/27.01.2010.
1.1. DESCRIEREA PROIECTULUI SI DESCRIEREA

PRINCIPALELOR ETAPE ALE ACESTUIA
1.1.1. Faza de constuctie
Investitia consta in :
 lucrari de constructie a unei hale de crestere a porcilor, filtrului sanitar,
camera pentru necropsie, lagunelor pentru depozitarea temporara a
dejectiilor lichide, platformei pentru depozitarea dejectiilor solide,
gospodariei de apa, retelelor de alimentare cu apa, canalizare, electricitate;
 achizitionarea si montarea unor echipamente specifice tehnologiei de
crestere a porcilor (adapare, hranire, iluminare, climatizare, instalatie de
separare a dejectiilor).
 amenajare cai de acces.
Planul general cuprinde obiectivele ce asigura desfasurarea activitatii din

cadrul fermei, astfel:
- Hala pentru cresterea porcilor;
- Filtru sanitar;
- Spatiu necropsie;
- Camera de utilitati;
- Separator dejectii ;
- 2 statii de pompare a dejectiilor ;
6
- 2 lagune pentru depozitarea temporara a fractiei lichide rezultate de la

separarea dejectiilor, avand impreuna o capacitate totala de stocare de
10 800 m3 ;
- Platforma pentru depozitarea fractiei solide a dejectiilor cu o capacitate
de 500 m3 ;
- Bazin betonat vidanjabil pentru apa uzata menajera, V = 30 m3;
- 4 silozuri pentru depozitarea furajelor;
- Gospodarie de apa (foraj, pompe);
- Platforma pentru generatorul diesel de rezerva;
- Retele de alimentare cu apa, canalizare, electricitate.
A. Lucrari de constructii
Hala de crestere si reproductie a porcilor va fi construita in concordanta
cu cerintele sanitar – veterinare si de mediu, nationale si ale U.E, cu respectarea
Celor Mai Bune Tehnici Disponibile.
Hala de crestere si reproductie a porcilor va fi o constructie parter avand

o structura formata din stalpi, grinzi, fundatii si placa de baza din beton armat si
compartimentari usoare din panouri material plastic montati pe structura metalica
si invelitoare din panouri metalice tristrat cu miez din poliuretan de 6 cm grosime;
inchideri exterioare din zidarie de BCA cu 5 cm polistiren expandat / extrudat si
tencuiala; tamplarie din proflle PVC culoare alba si geam termopan.
Caracteristicile geometrice ale cladirii sunt :
 Lungime: 158,8 m;
 Latime: 55,6 m
 Suprafata = 8572 m2.
Capacitatea halei de productie va fi de 1400 locuri pentru scroafe, 10 locuri
pentru vieri, 150 locuri pentru scrofite de inlocuire si 5120 locuri pentru tineret.
Hala pentru cresterea porcilor va fi impartita in 4 sectiuni :
1. Gestatie individuala;
2. Gestatie in grup;
3. Maternitate;
4. Tineret.
Hala va fi prevazuta cu un sistem de colectare a dejectiilor sub pardoseala
cu gratare. Dejectiile vor fi evacuate ori de cate ori este necesar in canalizarea
exterioara.
Filtrul sanitar va fi o constructie parter avand o strudura realizata din

stalpi, grinzi, fundatii si placa de baza din beton armat si compartjmentarj usoare
din gips carton; inchideri exterioare din zidarie BCA cu termozolatie 5 cm
polistiren expandat si tencuiala; invelitoare din panouri tristrat 6 cm grosime;
tamplarie din profile PVC culoare alba sigeam temopan.
Filtrul sanitar va fi prevazut cu vestiare si grupuri sanitare pentru 14
angajati. Apele uzate menajere vor fi colectate intr-un bazin etans, vidanjabil (V =
30 m3).
7
Cladirea Necropsie va fi o constructie parter avand o structura realizata

din stalpi, grinzi, fundatii si placa de baza din beton armat si compartimentari
usoare din gips carton; inchideri exterioare din zidarie BCA cu termoizolatie 5 cm
tamplarie din profile PVC culoare alba si geam termopan.
Camera de utilitati va fi o constructie parter avand o strudura realizata din

stalpi, grinzl, fundatii si placa de baza din beton armat si compartimentari usoare
din gips carton; inchideri exterioare din zidarie BCA cu termoizolatie 5 cm
tamplarie din profile PVC culoare alba si geam termopan. In aceasta camera va fi
montata centrala termica care va asigura incalzirea halei de productie si a
celorlalte spatii de lucru si containerele din material plastic pentru stocarea apei.
Pentru depozitarea temporara a fractiei lichide rezultate de la separarea

dejectiilor vor fi construite 2 lagune cu radierul si peretii izolati, avand fiecare o
capacitate de stocare de 5400 m3 fiecare, suficient pentru depozitarea dejectiilor
pe o perioada de 6 luni.
Fractia solida a dejectiilor va fi depozitata temporar in vederea fermentarii

pe o platforma betonata, cu o capacitate de 500 m3, prejazuta cu rigola si basa de
colectare a levigatului.
Gospodaria de apa va fi compusa din:

- un foraj de medie adâncime, având următoarele caracteristici tehnice
prognozate: H = 70-80 m, Q cap.= 2,5 - 3,5 l/s, Nhs = - 4,0 m la -6,0 m şi
Nhd = -8,5 m la -15,0 m;
- electropompă submersibilă cu următorii parametrii propuşi: Q = 6,0 -
8,0 mc/h, H = 30 - 50 mCA şi P = 1,1- 4,5 kw.
Distributia apei la consumatori se va face prin intermediul unei retele de
conducte de PP.
B. Achizitionarea si montarea unor echipamente moderne, specifice

tehnologiei de cresterea porcilor
In cadrul proiectului se vor achizitiona si monta echipamente moderne,
specifice tehnologiei de reproductie a porcilor.
Hala de crestere a porcilor va fi echipata cu :
- sisteme de boxare
- instalatii de climatizare (incalzire) ;
- instalatii de iluminat artificial ;
- instalatii de ventilare ;
- instalatii automate de furajare ;
- instalatii de adapare.
8
Tehnologia de crestere a porcilor va fi condusa de un calculator care

controleaza toate operatiile din hala:
- ventilatia (turatia ventilatoarelor si deschiderea jaluzelelor);
- umiditatea, incalzirea si racirea aerului;
- sistemul de hranire;
- perioada de iluminare;
- alarme pentru temperatura, ventilatie, lipsa apa, lipsa furaja, etc.
Instalatia de furajare consta din 4 silozuri de 20 tone fiecare, amplasate in

exteriorul halei pentru depozitarea furajelor si sistemul de distributie al furajelor
in interiorul halei.
Instalatia de adapare din interiorul halei de productie contine o linie de
adapare automata pe fiecare sectiune.
Ventilatia se realizeaza prin intermediul unor fante de admisie si a

ventilatoarelor exhaustoare.
Incalzirea spatiilor se va asigura cu ajutorul unei centrale care utilizeaza

peleti de lemn.
Agentul termic se va distribui in hala de productie prin conducte speciale
cu aripioare amplasate in canalele de ventilatie. In Maternitate compartimentele
pentru purcei vor fi prevazute cu lampi cu infrarosu.
Microclimatul va fi condus de un sistem automat (calculator) pe fiecare
sectiune.
Iluminatul se va realiza cu becuri economice cu sistem de protectie

impotriva umiditatii.
Separatorul de dejectii reprezintă prima treapta de tratare a dejecţiilor

evacuate din ferma de porci. El separa particulele solide, cu marime mai mare de
0,5-1 mm, de fracţia lichida in care se afla in suspensie sau in amestec.
Separarea lichidului de solid se face cu ajutorul unui snec ce se rotesc in
interiorul unei site cilindrice prevăzuta cu fante de dimensiuni mici.
Umiditatea fracţiei solide poate fi reglata prin poziţia clapetelor de
evacuare a fracţiei solide cu ajutorul unor tije cu contragreutati. Ea poate fi reglata
intre 25-35% functie de scopul in care va fi utilizata fractia solida.
Separatorul poale lucra cu lichide vascoase cu continut de apa de peste 20%
sau cu lichide in care continutul de materii solide este de mai putin de 1%.
Pentru dejectiile provenite din ferma, trecerea prin acest separator face ca
materiile in suspensie sa fie separate in proportie de 77%. Totodata, materia
organica continuta in dejectii este separata in proporţie de 81%, iar amoniacul,
azotul, fosforul si potasiul se reduc cu mai mult de 15%.
9
C. Amenajare sistem de alimentare cu apa si canalizare

Lucrarile constau in realizarea unui foraj de adancime medie, dotat cu o
pompa submersibila. Distributia apei la consumatori se face prin intermediul
unei retele de conducte de PP.
Reteua de canalizare va fi construita in sistem divizor:
 Pentru colectarea apelor uzate menajere va fi construit un bazin etans,
vidanjabil (V = 30 m3).
 Apele uzate rezultate in urma operatiilor de igienizare a halei vor fi
evacuate in aceeasi retea de canalizare ca si dejectiile.
1.1.2. Faza de functionare
Profilul fermei apartinand SC Ferma Cotorca SRL va fi de crestere si

reproductie a porcilor.
Capacitatea fermei va fi de 1400 locuri pentru scroafe, 10 locuri pentru
vieri, 150 locuri pentru scrofite si 5120 locuri pentru tineret. Efectivul de scroafe
matca va fi de 1250 capete.
Tabel 2. Repartizarea locurilor in hala de productie
Nr. sectiune Categorie Nr. si tipul boxelor Nr. locuri

animale
10 boxe individuale
Vieri 10
(2,4 m x 2,5 m)
1. Gestatie 420 boxe individuale
Scroafe 420
Individuala (2,4 m x 0,65 m)
15 boxe comune de 10 locuri
Scrofite de
(5,3 m x 4,9 m ) 150
inlocuire
(5,3 m x 4,9 m)
2. Gestatie Grup Scroafe 644
(3,95 m x 4,9 m)
12 compartimente cu cate 28 boxe
3. Maternitate Scroafe individuale 336
(1,8 m x 2,8 m)
4. Tineret Purcei comune de 16 locuri fiecare 5120
(2,2 m x 2,5 m)
Total locuri scroafe 1400
Tabelul nr. 3: Situatia efectivelor de animale
Categoria Numar locuri Numar mediu de

animale
Scroafe 1400 1250
Scrofiţe de inlocuire 150 150
Vieri 10 10
Tineret 5120 4000
10
Materiile prime folosite sunt:

- Nutreturi combinate;
- Vitamine, minerale, aditivi furajeri, medicamente de uz veterinar;
- Apa.
Alte materiale:
- Detergenti, dezinfectanti, deratizanti: materiale cu destinatie pentru uz
veterinar; acestea vor fi utilizate in conformitate cu instructiunile
inscrise in fisele de securitate corespunzatoare
- Medicamente si vaccinuri: conform practicii sanitar-veterinare si pe baza
prescriptiei medicului epizootolog
Resurse folosite:
- Apa – in scop igienico-sanitar, pentru adaparea porcilor si pentru
curatarea halei la sfarsitul fiecarui ciclu de productie. Sursa: foraj de
alimentare propriu.
- Energie electrica – Sursa: din reteaua existenta in zona, printr-un post de
transformare de 120 KVA.
- Peleti de lemn – pentru incalzirea halei de productie si a celorlalte spatii
de productie.
Evacuarea apelor uzate

Apele uzate tehnologice (provenite de la spalarea halei) sunt evacuate in
reteaua de canalizare care colecteaza dejectiile.
Apele uzate menajere de la filtrul sanitar sunt colectate intr-un bazin
etans, vidanjabil (V = 30 m3) .
Dejectiile se colecteaza prin intermediul canalelor de sub pardoseala halei

si se descarca in reteaua exterioara de canalizare formata din conducte de
polipropilena ignifugata (cu diametrul de 150 mm). Dupa colectare, dejectiile
sunt procesate intr-o instalatie de separare.
Faza lichida este depozitate in lagune pentru o fermentare aeroba, iar faza
solida este depozitata temporar pe platforma betonata amenajata special. Dupa
fermentare, dejectiile sunt preluate de agricultorii din zona, pentru a fi utilizate
ca ingrasamant natural.
Asigurarea agentului termic

Agentul termic necesar pentru incalzirea halei de productie si a celorlalte
spatii de lucru (filtrul sanitar, etc.) se va asigura de o centrala termica de 465 kWh
pe peleti de lemn.
Distributia agentului termic (apa calda) in hala de productie se va face prin
conducte speciale amplasate in canalele de ventilatie.
Alimentarea cu energie electrica este asigurata de SC ELECTRICA SA,

prin postul trafo instalat la nivelul fermei. Fiecare spatiu de productie este
11
alimentat prin tabloul general, prevazut cu circuite separate pentru iluminat si

pentru alimentare echipamente.
In situatii de avarie, energia electrica va fi produsa de un grup electrogen
diesel.
Deseurile menajere se vor colecta si depozita in pubele ecologice care vor fi

preluate de unitatea de salubritate publica.
Cadavrele vor fi colectate in spatii frigorifice şi eliminate prin firme

specializate.
1.1.3. Poluanti fizici si biologici
Zgomot
Sursele de zgomot sunt:
- Descarcarea hranei din camioane in buncare
- Incarcarea si descarcarea porcilor
- Trafic auto
- Instalatia de ventilatie
Zgomotul la limita amplasamentului este in limitele legale pentru zone cu

folosinta industriala. Distanta mare face ca zgomotul sa nu fie sesizabil in zona
locuita.
Poluare biologica potentiala

In general, activitatile de crestere a animalelor pot facilita dezvoltarea
insectelor si rozatoarelor, care constituie vectori de propagare a poluarii biologice.
De asemenea, dejectiile care se aplica pe camp ca material fertilizant ar
putea constitui o sursa de poluare bacteriologica.
Eliminarea poluarii biologice

Masurile de protectie sanitar-veterinara, care se aplica obligatoriu in ferma
precum si cele privind managementul dejectiilor in vederea aplicarii acestora pe
camp, conduc la eliminarea surselor de poluare biologica de acest fel.
Pentru realizarea securitatii biologice, accesul in cadrul fermei se realizeaza
numai prin filtrul sanitar echipat cu dusuri si vestiare, cu schimbarea completa a
hainelor de strada cu echipamente de protectie de unica folosinta.
Mortalitatile vor fi pastrate in spatii frigorifice speciale pe perioade scurte
de timp, pana se atinge capacitatea unui transport, fiind apoi transportate la firme
autorizate in vederea neutralizarii.
Dejectiile sunt colectate in canalele de sub pardoseala halei si evacuate
periodic prin reteaua interna de canalizare spre instalatia de separare. Fractiile
solida si lichida sunt depozitate separat si dupa fermentare sunt folosite ca
fertilizanti in agricultura.
Radiatii electromagnetice si ionizante
12
Activitatea in ferma nu produce radiatii electromagnetice sau ionizante.
1.1.4. Organizare
Nu s-au stabilit inca in detaliu posturile necesare; se estimeaza un numar de

8 locuri de munca.
Se vor utiliza si prestatori de servicii pe baza de contract de exemplu pentru
paza si pentru preluarea cadavrelor, deseurilor si apelor uzate , etc.
1.1.5. Managementul de mediu
In ferma vor fi respectate cerintele generale BAT pentru tehnici de

management, conform celor prezentate in tabelul nr. 4.
Tabelul nr. 4: Conformarea cu cerintele generale BAT pentru tehnici de management
Documentul de referinta
Cerinta caracteristica a BAT sau termenul de Responsabil
conformare
0 1 3 4
1 Politica de mediu
2 Exista programe preventive/ de Se vor intocmi: Responsabilul PM
intretinere pentru instalatiile si Planul de prevenire si la nivel de firma
echipamentele relevante? interventie in caz de Seful fermei
Exista o metoda de inregistrare a incendii
necesitatilor de intretinere si Planul de prevenire si
revizie? combatere a poluarilor
accidentale (anexa la
autorizatia de gospodarire
a apelor)
Regulamentul de
intretinere si exploatare a
instalatiilor de captare si
distributie a apei.
Programul de intretinere a
celorlalte instalatii
3 Monitorizarea si masurarea Pe baza conditiilor din Responsabilul PM
performantei in domeniul Autorizatia Integrata de la nivel de firma
protectiei mediului Mediu. Seful fermei
- Sistem de identificare a
principalilor indicatori de
performanta in domeniul
mediului
- Sistem de stablire si mentinere
a unui program de masurare si
monitorizare a indicatorilor
care sa permita revizuirea si
imbunatatirea performantei.
4 Principalii indicatori de Se vor stabili pe baza Idem
performanta de mediu conditiilor din Autorizatia
Integrata de Mediu..
13
conformare
0 1 3 4
5 Sistemele de instruire trebuie sa se Va exista un sistem de Responsabilul PM
aplice in interval de 2 luni de la instruire la nivelul firmei. la nivel de firma
emiterea AIM pentru intreg Copii ale manualului de Seful fermei
personalul relevant, inclusiv instruire sunt disponibile la
contractantii si cei care sediulfirmei.
achizitioneaza echipament si Manualul de instruire va fi
materiale; acestea trebuie sa actualizat permanent
cuprindA urmatoarele elemente: pentru a acoperi toate
1. Aducerea la cunostinta a necesitatile impuse de
conditiilor din AIM si a conditiile din autorizatie.
implicatiilor acestora pentru
intrega activitate a Companiei si
pentru sarcinile de lucru;
2. Constientizarea tuturor efectelor
potentiale asupra mediului
rezultate din functionarea in
conditii normale si exceptionale;
3. Constientizarea necesitatii de a
raporta orice abatere de la
conditiile de autorizare;
4. Prevenirea emisiilor accidentale
si actionarea cu masuri adecvate in
situatii de emisii accidentale;
5. Constientizarea necesitatii de
implementare si mentinere a
evidentelor de instruire
6 Trebuie sa existe o declaratie clara Se va intocmi Fisa postului Responsabilul PM
a abilitatilor si competentelor pentru fiecare angajat, in la nivel de firma
necesare pentru posturile cheie. termen de 2 luni de la Seful fermei
obtinerea AIM, pentru a
raspunde conditiilor din
autorizatie
7 Standardele de instruire pentru Normele din sectorul idem
acest sector industrial zootehnic si cele din codul
bunelor practici agricole
8 Procedura scrisa pentru actionare, Se va intocmi pana la idem
investigare, comunicare si depunerea documentatiei
raportare in caz de neconformare de solicitare a obtinerii
efectiva sau potentiala, inclusiv AIM.
luarea de masuri pentru reducerea
oricarui impact produs si pentru
initierea si aplicarea de masuri
preventive si corective.
9 Procedura scrisa pentru evidenta, Se va intocmi pana la idem
investigarea, comunicarea si depunerea documentatiei
raportarea sesizarilor privind de solicitare a obtinerii
protectia mediului incluzand AIM.
luarea de masuri corective si de
prevenire a repetarii.
14
conformare
0 1 3 4
10 Audituri (preferabil) independente Se va face in conformitate Responsabilul PM
pentru a verifica daca toate cu procedurile din Sistemul la nivel de firma
activitatile sunt realizate in de Management al Calitatii
conformitate cu cerintele de mai
sus. (Denumiti organismul de
auditare).
11 Revizuirea si raportarea Nu exista o inca o Politica Directorul tehnic
performantelor de mediu de mediu documentata Responsabilul PM
Managementul de varf al la nivel de firma
companiei trebuie sa demonstreze
printr-un document ca analizeaza
performanta de mediu si asigura
luarea masurilor corespunzatoare
necesar astfel incat sa se garanteze
indeplinirea angajamentele
asumate prin politica de mediu si
relevanta acesteia.
Denumiti postul cel mai important
care are in sarcina analiza
performantei de mediu
12 Managementul de varf al Nu exista un document dar Responsabilul PM
companiei trebuie sa demonstreze Conducerea analizeaza la nivel de firma
printr-un document ca analizeaza anual realizarea
progresul programelor de programului de conformare
imbunatatire a calitatii mediului cel
putin o data pe an.
13 Trebuie sa existe o evidenta
demonstrabila (de ex. proceduri
scrise) ca in urmatoarele domenii
se tine seama de aspectele de
mediu (conform cerintelor IPPC):
 controlul schimbarii procesului Sarcinile care decurg din Responsabilul PM
in instalatie; conditiile din AIM vor fi la nivel de firma
incluse in fisa postului Seful fermei
fiecaruia dintre toti factorii
responsabili in termen de 2
luni de la emiterea
autorizatiei.
 proiectarea si inspectarea idem Directorul tehnic
noilor instalatii, echipamente
sau altor proiecte importante;
Directorul
 aprobarea de capital;
economic
Responsabilul PM
 alocarea de resurse; la nivel de firma
Seful fermei
 planificarea si programarea; idem
 includerea aspectelor de mediu Responsabilul PM

in procedurile normale de la nivel de firma
functionare; Seful fermei
15
conformare
0 1 3 4
Directorul
 politica de achizitii;
economic
 evidente contabile pentru Directorul
costurile de mediu comparativ economic
cu procesele implicate si nu cu
cheltuielile (de regie).
14 Compania va intocmi rapoarte
privind performantele de mediu,
bazate pe rezultatele analizelor de
management (anuale sau legate de
ciclul de audit) pentru:
1. informatii solicitate de Raportul de mediu se Responsabilul PM
Autoritatea de Reglementare; include in raportul anual al la nivel de firma
si Companiei.
Dupa obtinerea AIM, se va
respecta forma ceruta
2. eficienta sistemului de Se va implementa SMM pe
management fata de baza elementelor
obiectivele si scopurile enumerate mai sus
companiei si imbunatatirile
viitoare planificate.
1 Rapoartari externe, preferabil Raportul de mediu este
5 prin declaratii publice privind inclus in raportul anual al
mediul. Companiei.
1.2. LOCALIZAREA GEOGRAFICA ŞI ADMINISTRATIVA A

AMPLASAMNETULUI
Conform Certificatului de Urbanism nr. 81/11.05.2012, amplasamentul

fermei de crestere a porcilor este situat in extravilanul localitatii Glodeanu –
Silistea, Tarla 79 (Tarla 80 in acte), Parcela 457/5/6,5, la sud de satele Cirligu Mic
si Cirligu Mare, la vest de satul Glodeanu - Silistea, si la sud-est de satul
Vacareasca, la o distanta de cca. 1800 m fata de cea mai apropiata localitate
(Cirligu Mic).
Amplasamentul are urmatoarele vecinatati:

- la nord: drum de exploatare, teren agricol;
- la est: teren agricol;
- la sud: canal de desecare, teren agricol;
- la vest: teren agricol.
16
Terenul pe care se va amplasa investitia ( S = 100 483 m2) este proprietatea

SC Ferma Cotorca SRL, conform Contractului de vanzare – cumparare autentificat
sub nr. 77/27.01.2010.
Accesul la amplasament. Circulatia in incinta

Accesul in incinta se face din drumul de exploatare ce se formeaza din
drumul judetean DJ 102H
In incinta va exista o retea de drumuri si platforme care asigura accesul
mijloacelor de transport pentru aprovizionarea cu furaje si pentru livrarea
porcilor.
Mijloacele de transport la intrarea si iesirea din incinta vor trece printr-un
dezinfector rutier care asigura securitatea biologica a fermei.
Accesul personalului se va face prin filtrul sanitar din cadrul corpului
social-administrativ.
Ferma va fi imprejmuita cu gard din plasa de sarma pe stalpi metalici de 2
m inaltime.
Accesul in incinta unitatii se va realiza doar cu aprobarea conducerii
societatii. In timpul noptii, siguranta se realizeaza cu paznici. Unitatea va fi
iluminata pe timpul noptii.
Folosinta şi suprafata de teren ocupata

Terenul pe care se va amplasa ferma de crestere a porcilor va avea bilantul
teritorial prezentat in tabelul urmator.
Tabelul nr. 5: Bilant teritorial al amplasamentului
Teritoriu considerat Total teren
ha %
Proprietate Ferma Cotorca 10,05 -
Ferma Ferma Cotorca 4,27 100
Drumuri 1,38 32,36

Constructii (hala, filtru sanitar, 1,57 36,76
necropsie, lagune, platforma dejectii)
Spatiu verde 1,19 27,96
Procentul de ocutare al terenului POTmax = 25%, iar coeficientul de

utilizare al terenului CUTmax = 0,35.
17
2. PROCESE TEHNOLOGICE
2.1. PROCESE TEHNOLOGICE DE PRODUCŢIE
2.1.1 Diagrama proceselor tehnologice
Prin specificul activitatii, procesele de productie din ferma sunt:

 procese biologice de crestere a greutatii corporale a animalelor care se
bazeaza pe procesele metabolice
 activitati de asistenta si suport a proceselor biologice care constau in:
- adapostire si curatarea adaposturilor
- colectarea, transferul si procesarea dejectiilor si a apelor uzate
- administrarea hranei
- administrarea apei de baut
- asistenta medicala de specialitate
 activitati de stocare, tratare si eliminare a deseurilor lichide si solide
Fluxul tehnologic prevede inseminarea scroafelor, cresterea purceilor

pana la greutatea de 25 si la final livrarea purceilor catre fermele de ingrasare a
porcilor.
Ciclul de productie cuprinde urmatoarele etape:
- monta - 6 zile
- gestatie individuala - 35 zile
- gestatie grup – 80 zile
- maternitate – 28 zile
- tineret – 37 zile
Procesele operationale din cadrul fermei de porci pot fi impartite in

secvente dupa cum sunt prezentate in cele ce urmeaza:
- populare cu animale (scrofite si vieri la 95 kg) aduse din alte ferme si
instalarea acestora in hala;
- inseminarea scroafelor si cresterea purceilor pana la greutatea de livrare la
ingrasatorii;
- activitati de asistenta si suport pentru procesele biologice de crestere a
greutatii corporale a animalelor:
- adapostire, constand din: o hala compartimentata, cu diverse destinatii, cu
pardoseala acoperita complet sau partial cu gratare, sisteme de colecare a
dejectiilor, ventilatie naturala si artificiala;
- furnizare hrana, constand din: aprovizionarea cu mijloace auto;
descarcarea in silozurile aplasate in exteriorul halei si administrarea din
silozuri, prin reteua de distributie, la fiecare boxa;
- alimentare cu apa, prin sistem automatizat cu adapatoare cu suzete;
18
- curatarea adaposturilor, prin spalarea periodica a boxelor cu apa sub

presiune, respectiv cu masini de curatat la sfarsitul fiecarui ciclu de productie;
aceasta secventa include colectarea si evacuarea dejectiilor, in amestec cu apa
de spalare, din hala catre lagune;
- asistenta veterinara de specialitate.
Figura 1. Schema generala a activitatilor
Depozitare Procesare
Descarcare sau Adaposturi temporara
incarcare de animale externa
cadavre
animale
Distributie
Depozitare hrana
hrana in
buncare
Raspandire pe
Colectare Procesare
camp
dejectii dejectii
Transport
hrana
In ferma este necesara aplicarea cu atentie a tehnologiei de hranire, a

asigurãrii conditiilor de microclimat, a respectãrii programului tehnologic, etc.,
astfel incat sa se realizeze maximum de calitate pentru fiecare varsta de purcei.
Animalele sunt crescute in adaposturi moderne, in care se mentine un

microclimat corespunzator, care sa asigure un spor maxim de greutate intr-un timp
minim.
Activitatea de productie din ferma se va desfasura pe baza unei tehnologii
de exploatare, care reprezinta un ansamblu de procese, metode, operatii sau faze
ce se desfasoara intr-o anumita ordine si corelare (flux tehnologic), respectand
anumite conditii si folosind o gama de utilaje mecanice care se refera la furajare,
adapare si microclimat. Tehnologia de exploatare urmareste valorificarea
potentialului biologic al animalelor, utilizarea rationala a furajelor, a utilajelor din
dotare, a adaposturilor si a fortei de munca, in scopul realizarii unei productii
ritmice, constante calitativ si cu costuri controlabile pe unitatea de produs.
19
2.1.2 Parametrii cheie privind impactul potential generat de activitatea

fermei
In tabelul nr. 6 de mai jos sunt prezentati parametrii cheie care se au in vedere
in legatura cu impactul asupra mediului care ar putea fi generat de activitatile
fermei prin consum de resurse si emisii poluante inclusiv miros si zgomot.
Tabelul nr. 6: Parametrii cheie legaţi de mediu pentru activităţi principale din fermă
Parametrii cheie legaţi de mediu

Activitatile principale din fermă
Consum Emisie potenţială
Adăpostire animale:
• sistemul de evacuare şi emisii în aer (NH3), miros,
energie
depozitare temporara (interna) a dejectii
dejectiilor produse
Adăpostire animale:
• echipamentul de control şi
menţinere a climatului interior; zgomot, apă reziduală, praf,
energie, hrană, apă
• echipamentul de hrănire şi CO2,
alimentare cu apa de baut a
porcilor
Descărcare şi încărcare porci - zgomot
Descarcarea/depozitarea
energie praf
nutretului combinat in buncare
Procesarea dejectiilor energie miros, emisii în aer
emisii in aer, miros, accidental
Depozitarea temporara a dejectiilor
- infiltratii în sol si in apa freatică
in vederea fermentarii
emisii în aer, miros,

Aplicare pe câmp a gunoiului emisii de N, P şi K, etc., în sol,
energie
fermentat (fertilizare) apa freatică şi apa de suprafaţă
zgomot
Depozitarea celorlalte tipuri de mirosuri, poluare sol si apa
deseuri freatica
Izolare mortalitati (depozitare

energie miros
temporara carcase)
Descrierea conditiilor in care se va desfasura si evaluarea conformarii

acestora cu cerintele BREF ILF se prezinta in tabelele urmatoare din aceasta
sectiune.
20
2.2. DESCRIEREA PROCESELOR
Popularea fermei va începe cu scrofiţe la greutatea de 90-120 kg din rasele şi

metişii stabiliţi şi a vierilor.
Calculul privind popularea conform cu fluxul tehnologic are la bază
mărimea grupei de montă şi durata de formare a grupei stabilite .
Calitatea scrofiţelor şi a vierilor ce se vor cumpara vor fi stabilite prin
metodele clasice, pe baza documentelor de testare.
Animale cumpărate vor fi ţinute în carantină pentru o perioadă stabilită
prin reglementările sanitar - veterinare, timp în care li se vor preleva probe de
sange şi vor fi vaccinate conform programelor strategice.
Ferma de reproducţie va avea un efectiv matcă de 1250 de scroafe şi un

număr de 10 de vieri.
Scroafele si scrofitele inseminate vor fi tinute in boxe individuale pana la

aproximativ 35 de zile de gestatie dupa care, vor fi mutate in boxe comune pana la
aproximativ 105 - 115 zile de gestatie. Cu 5 - 10 zile inainte de data estimata a
fatarii femelele se vor muta in maternitate unde vor sta pana aproximativ 28 de
zile dupa fatare cand vor fi intarcate si mutate boxele de asteptare monta in
vederea insamantarii.
Dupa scoaterea scroafelor, purcei raman pe loc pentru 1 - 2 zile dupa care
vor fi trasferati in cresa.
Tineretul intarcat va fi transferat in cresa, unde intretinerea acestuia se va
face in compartimente si boxe special amenajate, care vor fi astfel dimensionate
incat sa poata prelua in totalitate, pe serii de productie, purcei intarcati din
maternitate, asigurand in acelasi timp livrarea tineretului la varsta de 37 de zile si
o greutate corporala de 25-30 kg catre ingrasatorii. Ca si la maternitate, in cresa,
unitatea functionala este compartimentul, popularea si depopularea lui facandu-se
dupa principiul totul plin, totul gol.
Ferma va fi dotata cu un laborator ultramodern de testare a spermei si

preparare a dozelor de material seminal necesare insanatarii scroafelor si
scrofitelor ce manifesta estrusul.
21
Figura nr. 2. Schema fluxului de productie pentru Ferma Cotorca

♀ ♂
♀ Negestante
Asteptare monta
♀ În călduri
Sala monta
♀ Negestante ♀ Montate ♀ Gestante
Gestatie individuala Gestatie grup
♀ cu 5 – 10 zile
Maternitate
inainte de fatare
♂ ♀ Purcei, 28 zile
Cresa
♂ ♀ Purcei, 70 zile
Livrare ingrasatorii
Inseminare, gestatie individuala

In boxele se inseminare sunt aduse scrofitele depistate la al II-lea ciclu de
calduri, femelele insamantate si reintrate in calduri si femelele dupa intarcare. Aici
se face stimularea caldurilor cu lumina provenita de la tuburi de neon. Stimularea
se face si cu vierul incercator, care este situate pe coridorul dintre sirurile de boxe.
Inseminare se face de 2 ori, cu material seminal de la acelasi vier. Femelele
stau aici 7 zile.
In boxele de gestatie individuala sunt transferate femelele montate la sala
de monte, in functie de saptamana de monte.
Zilnic se face controlul cu vierul incercator, pentru a depista femelele care
revin in calduri dupa monta adica nu sunt gestante. Acestea sunt extrase din lot si
sunt transferate in sala de monte unde sunt insamantate din nou (daca nu au mai
mult de 3 monte infecunde consecutive)
Femelele stau aici 35 de zile, cand li se face controlul ecografic al gestatiei,
de aici cele gestante fiind transferate in hala de gestatie grup, iar cele negestante
fiind mutate la sala de monte (daca nu au mai mult de 3 monte infecunde
consecutive).
22
Gestatie in grup
Scroafele gestante sunt lotizate conform varstei de gestatie si sunt mutate in
hala B unde vor sta pana la 110 zile dupa monta.
Scrofitele sunt lotizate dupa varsta si sunt trecute in boxele de asteptare,
unde va fi urmarita aparitia caldurilor, va fi notata, iar la al II-lea ciclu de calduri
vor fi mutate in sala de monte.
Se va face zilnic depistarea caldurilor la scrofite si verificarea starii de
gestatie cu ajutorul vierului incercator. Femelele presupuse gestante care
manifesta calduri vor fi extrase din lotul din care fac parte si vor fi transferate la
sala de monte. Se va nota data depistarii caldurilor si se va verifica istoricul
scroafei, pentru eliminarea femelelor cu peste 3 insamantari infecunde
consecutive.
La 110 zile de la monta, femelele gestante vor fi spalate si vor fi transferate
in compartimentul de maternitate.
Maternitate
Aici scroafele sunt transferate la 115 zile de la monta; pe durata sederii li se
face tratamentul antiparazitar si sunt observate pentru depistarea semnelor
premergatoare fatarii.
Dupa fatare, femelele impreuna cu produsii de conceptie vor sta in
maternitate 28 de zile, dupa care urmeaza intarcarea, femelele fiind transferate la
sala de monte, iar purceii in compartimentele de cresa.
Compartimentele de maternitate sunt folosite conform principiului “totul
plin, totul gol”, dupa fiecare ciclu compartimentul fiind curatat riguros si
dezinfectat, iar apoi este lasat gol 7 zile, pentru a asigura vidul sanitar.
Tineret
Aici purceii stau de la varsta de 28 de zile, pana la varsta de 65 - 70 de zile,
cand purceii vor fi livrati catre ingrasatorii la greutatea de 25-30 kg.
2.2.1. Adapostirea porcilor
Sistemul de adapostire
Sistemul de adapostire folosit consta dintr-o hala comparimentata in boxe
specifice fiecarei varste si fiecarui ciclu biologic. Sistemele de adapostire sunt BAT,
fiind descrise in sectiunile 4.6.1.1 (pentru Gestatie, Scrofite, Vieri, Tineret) si 4.6.2.2
(pentru Maternitate) ale BREF ILF.
3. Maternitate;
4. Tineret.
Sectiunea 1 – Gestatie individuala

Acest compartiment va adaposti urmatoarele categorii de animale:
 Vieri, 10 boxe individuale (2,4 m x 2,5 m);
23
 Scroafe, 420 boxe individuale (2,4 m x 0,65 m);

 Scrofite inlocuire, 15 boxe comune de 10 locuri (5,3 m x 4,9 m ).
Adapostirea scroafelor se va face in boxe individuale in primele 28 - 35 de

zile de gestatie.
Pardoseala boxelor individuale sau comune va fi total acoperita cu gratare
din beton, cu fanta de 2 cm.
Acest sistem de adapostire este BAT, fiind descris in sectiunea 4.6.1.1 a
BREF ILF.
Sectiunea 2 – Gestatie grup

Incepand cu a 29 – 36 – a zi de gestatie, scroafele vor fi mutate in boxe
colective pana la trasferul in maternitate (cu o saptamana inainte de fatare).
Compartimentul 2 va avea 56 boxe comune de 10 locuri (5,3 m x 4,9 m) si 14
boxe comune de 6 locuri (3,95 m x 4,9 m).
Pardoseala boxelor va fi acoperita complet cu gratare din beton cu fanta de
2 cm.
BREF ILF.
24
Sectiunea 3 - Maternitate
Boxa de maternitate va avea dimensiunile de 2,80 m lungime si 1,8 m latime
asigurand o suprafata totala de 5,04 m2 din care 1,44 m2 boxa de claustrare pentru
scroafa. Pardoseala va fi impartita in doua zone distincte: o zona pentru purcei cu
gratar de plastic, incalzita cu lampi cu infrarosu pentru asigurarea confortului
termic si o zona cu pardosela din fonta cu dimensiunile de 1,8 m x 0,8 m pentru
scroafa.
BREF ILF.
Sectiunea 4 - Tineret
Sectiunea pentru aceasta categorie de animale este organizata pentru
cazarea in grup (16 capete/boxa). Vor fi 320 boxe comune de 16 locuri fiecare (2,2
m x 2,5 m).
Pardoseala este total acoperita cu gratar din plastic cu fanta de 1,4 cm,
peste un canal de colectare din care se evacueaza dejectiile.
BREF ILF.
25
2.2.2. Ventilatia si climatizarea
Ventilarea spatiilor de productie se realizeaza mecanizat cu ventilatoare de

perete.
Admisia aerului proaspat se realizeaza prin fantele amplasate la limita
canalelor de ventilatie de sub pardoseala halei, iar evacuarea prin exhaustoare
axiale.
Sunt prevazute sonde de masurare a temperaturii in hala, iar intregul

sistem de admisie si evacuare a aerului este automatizat, in fiecare compartiment,
prin intermediul unui calculator de proces climatizare.
Numarul ventilatoarelor – exhaustoarelor au fost stabilite pentru fiecare

sectiune in parte, functie de numarul de animale stationate si norma de aer pe cap
de animal.
Incalzirea halei de productie se va realiza cu apa fierbinte care va circula

prin conducte speciale amplasate in canalele de ventilatie. Agentul termic se va
asigura de o centrala termica cu combustibil peleti de lemn.
Microclimatul va fi condus de un sistem automat (calculator) pe fiecare

compartiment.
2.2.3. Colectarea si evacuarea dejectiilor, curatarea adaposturilor
Colectarea si transferul dejectiilor si apelor uzate

Dejectiile si apele uzate rezultate de la spalarea halei se colecteaza prin
intermediul canalelor de sub pardoseala si se descarca gravitational in canalizarea
din exteriorul halei, pina in prima statie de pompare. De aici, dejectiile sunt
pompate in separatorul de dejectii.
Dupa separare, fractia lichida este pompata cu ajutorul statiei de pompare
nr. 2 in lagune, iar fractia solida se depoziteaza pe platforma betonata special
amenajata.
Curatarea halei
Dupa fiecare ciclu de productie se face o pauza pentru curatarea generala si
dezinfectarea compartimentului; se parcurg urmatoarele faze:
- se evacueaza dejectiile colectate sub pardoseala;
- tavan, pereti, stalpi, pardoseala se degreseaza cu solutie detergenta, se
inmoaie, se spala cu masina automata cu jet de apa sub presiune si
dezinfectant;
- compartimentul se usuca;
- compartimentul se dezinfecteaza.
26
2.2.4. Energie
In fermele de porci energia este folosita pentru iluminarea, incalzirea si

ventilarea halei, pentru aprovizionarea si distributia furajelor si a apei, precum si
gestionarea dejectiilor si apelor uzate.
Tabelul nr. 7: Consumul estimat de energie
Sursa de energie Consum energie Consum energie pe ferma

[kWh/ cap /zi]
Energie electrica 0,108 50 MWh/an
Motorina 0,177 8000 l/an
Peleti de lemn 0,065 5100 kg/an
TOTAL 0,350 160 MWh/an
Măsurile operaţionale generale de reducere a consumului de energie în

fermele de porci sunt:
- mai buna utilizare a capacităţii disponibile în adăpost
- optimizarea densităţii animalelor
- scăderea temperaturii atât cât condiţia animalului şi producţia permit.
Câteva posibilităţi pentru reducerea consumului de energie sunt:

- reducerea ventilaţiei, luând în considerare nivelele minime necesare
pentru buna condiţie a animalului
- izolarea clădirii, în mod particular izolarea ţevilor de încălzire
- optimizarea poziţiei şi ajustarea echipamentelor de încălzire
- luarea în consideraţie a recuperării de căldură
- luarea în consideraţie a utilizării boilerelor de înalt randament în noile
sisteme de adăposturi.
Trebuie alese ventilatoarele cu cel mai scăzut consum posibil de energie

pentru o rată de volum de aer şi pentru o presiune de aer date. Ventilatoarele cu
turaţie scăzută utilizează mai puţină energie decât acele care operează la turaţie
ridicată.
Semnificative reduceri în consumul de energie pot fie realizate cu un sistem
combinat pentru controlul sistemelor de încălzire şi ventilaţie, optim adaptat la
cerinţele animalelor.
Consumul de energie pentru prepararea hranei poate fie redus cu
aproximativ 50 % când hrana este transferată mecanic, şi nu pneumatic (suflată)
din moară la dozator sau în depozit.
27
Tabelul nr. 8: Cerinte BAT pentru adapostire, curatirea adaposturilor, consumul de energie
Activitatea in ferma Cerinte BAT
a) Adapostirea animalelor
Boxe comune sau individuale, in Conform BREF ILF sectiunea 5.2.2, BAT este:
sistem cu pardoseala acoperita  pentru gestatie: adapost cu podea acoperita total cu
total cu gratare din beton pentru gratare si sistem vacuumatic pentru evacuarea dejectiilor
scroafe, plastic pentru purcei si (BREF ILF Sectiunea 4.6.1.1);
fonta pentru scroafele din  pentru tineret: adapost cu podea acoperita total cu
Maternitate. gratare si sistem vacuumatic pentru evacuarea dejectiilor
(BREF ILF Sectiunea 4.6.1.1);
 pentru maternitate: adapost cu podea acoperita complet
cu gratare si combinatie de canale pentru colectarea apei
si dejectiilor (BREF ILF Sectiunea 4.6.2.2).
b) Colectarea si evacuarea
dejectiilor
Canale de colectare a dejectiilor Conform BREF ILF sectiunile 5.2.2., pentru toate categoriile
situate sub boxe, prevazute cu un de animale BAT este sistem de evacuare fercventa a
sistem de evacuare frecventa a dejectiilor.
dejectiilor.
c) Curatarea halelor / consumul
de apa
La sfarsitul fiecarui ciclu de BAT este a reduce consumul de apa facand urmatoarele:
productie, boxele sunt spalate cu • Curatind adapostul animaleor si echipamentul cu
echipamente cu apa sub presiune. spalatoare la presiune ridicata dupa fiecare
La nivelul fermei va exista un ciclu de productie. De obicei apa de spalare intra intr-un
program de verificare si sistem de namol si de aceea este
intretinere a echipamentelor, important sa se gaseasca un echilibru intre curatenie si
inclusiv a celor de captare si utilizarea cat mai putin posibil a apei
distributie a apei. • Realizarea unor calibrari regulate ale instalatiei de apa
Apa va fi contorizata la nivelul potabila pentru a evita scurgerile
fermei. • Inregistrarea apei utilizate prin masurarea consumului si
• Detectarea si repararea scurgerilor.
d) Energia
Ventilatia halei se va face cu BAT pentru adapostul porcilor inseamna a reduce
ventilatoare cu turatie variabila, consumul energetic prin:
conduse de un computer pentru • Aplicarea unei ventilatii naturale unde este posibil;
controlul microclimatului. aceasta necesita un concept adecvat a
Iluminarea halei se va face cu constructiei si a tarcului (de ex. microclimatul in tarc) si
lampi economice. planificare spatial avand in vedere
directiile vantului pentru a creste fluxul de aer; aceasta se
aplica noilor adaposturi
• Pentru casele ventilate mecanic: optimizarea conceptului
sistemului de ventilare in fiecare
casa pentru a oferi un bun control al temperaturii si de a
atinge un minimum de ventilare
iarna
• Pentru adaposturile ventilate mecanic: evitand rezistenta
in sistemele de ventilatie printr-o
inspectie frecventa si curatarea conductelor si suflantelor si
• Aplicarea iluminarii cu consum redus de energie.
Sistemele de adapostire folosite sunt in concordanta cu recomandarile BREF
ILF
28
2.2.2 Nutritie
Furajarea porcilor se face cu furaje speciale furnizate. Se aplica furajarea

dupa retete diferentiate pe faze de crestere.
Cantitatea si compozitia furajului administrat sunt diferentiate pe faze de
crestere.
Pentru depozitarea furajelor se vor monta in exteriorul halei de productie 4
silozuri cu o capacitate de 20 tone fiecare.
Furajele sunt distribuite in interiorul halei de cate o instalatie pentru fiecare
compartiment. Instalatia este automatizata printr-un panou central de comanda cu
pornire automata sau manuala.
Furajul este distribuit uniform, de la silozurile de furaj la la hranitoare prin

conducte de furaj. Este asigurata posibilitatea distribuirii de medicamente in furaj
si este prevazuta posibilitatea ajustarii ratiei.
Gestatie individuala
Alimentarea se face restrictionat si concomitent pentru fiecare scroafa,
pentru evitarea stresului. Sunt prevazute recipiente volumetrice individuale de 6 l,
pentru dozarea furajului, functie de evolutia animalelor. Furajul este distribuit
uniform, de la buncarul de furaj la hranitori prin conducte de furaj. Se asigura
posibilitatea distribuirii de medicamente in furaj si este prevazuta posibilitatea
ajustarii ratiei. Conducta de furaje este executata din teava de otel galvanizat cu
diametrul cuprins intre 40-65 mm. Lantul din interiorul conductei de furaje este
executat din otel si prevazut cu discuri dintr-un material plastic de inalta densitate
(polimerizat). Lantul este antrenat mecanic prin intermediul unei unitati de
antrenare actionate de un motor electric. Unitatea de antrenare este prevazuta cu
intinzitor de lant.
Gestatie grup, scrofite

Alimentarea cu furaj se face din hranitori automate cu cadere
gravitationala, cite 5 hranitoare la fiecare boxa. Hranitoarele sunt prevazute cu
agitator pentru eliminarea posibilitatii intaririi furajului. Furajul este distribuit
uniform, de la buncarul de furaj la hranitori prin conducte de furaj. Este asigurata
posibilitatea distribuirii de medicamente in furaj si este prevazuta posibilitatea
ajustarii ratiei. Conducta de furaje este executata din teava de otel galvanizat
avand diametrul cuprins intre 40-65 mm. Lantul din interiorul conductei de furaje
este executat din otel si prevazut cu discuri dintr-un material plastic de inalta
densitate (polimerizat). Lantul este antrenat mecanic prin intermediul unei unitati
de antrenare actionate de un motor electric. Unitatea de antrenare este prevazuta
cu intinzitor de lant.
Maternitate
Alimentarea se face restrictionat si concomitent pentru fiecare scroafa,
pentru evitarea stresului. Sunt prevazute recipiente volumetrice individuale de 6 l,
29
pentru dozarea furajului, functie de evolutia animalelor. Furajul este distribuit

uniform, de la buncarul de furaj la hranitori prin conducte de furaj. Se asigura
posibilitatea distribuirii de medicamente in furaj si se prevede posibilitatea
ajustarii ratiei. Conducta de furaje este executata din teava de otel galvanizat
avand diametrul cuprins intre 40-65 mm. Lantul din interiorul conductei de furaje
este executat din otel si prevazut cu discuri dintr-un material plastic de inalta
densitate (polimerizat). Lantul este antrenat mecanic prin intermediul unei unitati
de antrenare actionate de un motor electric. Unitatea de antrenare este prevazuta
cu intinzitor de lant.
Tineret
Alimentarea cu furaj se face din hranitori automate cu cadere gravitationala
din plastic, pe suport din otel inox, avand capacitatea de 15 animale/ hranitoare,
practic cite o hranitoare la fiecare boxa. Hranitoarele sunt prevazute cu agitator
pentru eliminarea posibilitatii intaririi furajului. Furajul este distribuit uniform, de
la buncarul de furaj la hranitori prin conducte de furaj. Este asigurata posibilitatea
distribuirii de medicamente in furaj si este prevazuta posibilitatea ajustarii ratiei.
Conducta de furaje este executata din teava de otel galvanizat avand diametrul
cuprins intre 40-65 mm. Lantul din interiorul conductei de furaje este executat din
otel si prevazut cu discuri dintr-un material plastic de inalta densitate
(polimerizat). Lantul este antrenat mecanic prin intermediul unei unitati de
antrenare actionate de un motor electric. Unitatea de antrenare este prevazuta cu
intinzitor de lant.
Se estimeaza un consum anual de aproximativ 2274 t nutreturi combinate.
Tabelul nr. 9: Consumul estimat de furaje
Numar Numar Indice de

Categoria de Numar Consum anual
de zile de consum ferma
animale cicluri (t/an)
/ciclu animale analizata (kg/zi)
Scroafe in refacere,
114 2,5 1.250 3 1069
la monta si gestante
Scroafe in fatare 6 2,5 1.250 3 56
Scroafe in
28 2,5 1.250 5 438
maternitate
Tineret 37 3,5 4.000 1,1 570
Scrofite 100 3,2 150 2,7 130
Vieri 365 1 10 3,4 12
TOTAL 2274
Compararea tehnicilor utilizate in ferma cu tehnicile BAT indicate in BREF

ILF se face pentru doua categorii de indicatori:
- tehnici de nutritie (numar de faze de hranire si reteta/compozitia
nutretului combinat pentru fiecare categorie de animal)
- consumul de nutret
30
Compararea cu cerintele BAT prezentate in Tabelul nr. 10, arata ca

tehnicile de nutritie sunt BAT.
Tabelul nr. 10: Conformarea cu cerintele BAT pentru tehnici de nutritie
a) Tehnici de nutritie
Animalele sunt hranite in faze diferentiate Hranire in faze diferentiate pe categorii de
pe categorii de animale si faze biologice. Se animale si faze biologice.
utilizeaza nutret pe baza de cereale, srot,
ulei, PVM (premix vitamino-minerale), sare,
CaCO3
b) Consum de nutret
Consum mediu de nutret in feram studiata Conform BREF ILF Sectiunea 3.2.1.2, tabelul 3.6 si
este: 3.7, cantitatea medie de furaj consumata este:
 scroafe gestatie: 3 kg/cap/zi  2,4 – 5 kg/cap/zi pentru scroafe in gestatie
 scroafe maternitate: 5 kg/cap/zi  2,4 – 7,2 kg/cap/zi pentru scroafe in
 scrofite: 2,7 kg/cap/zi Maternitate
 vieri: 3,4 kg/cap/zi  1,2 – 1,5 kg/cap/zi pentru purceii de 30 kg
 tineret (<35 kg): 1,1 kg/cap/zi
2.2.3 Asigurarea apei
Apa este folosita in scop menajer, in procesul de productie pentru

adapatul porcilor si igienizarea spatiilor de productie la sfarsitul fiecarui ciclu.
Sursa de apa o constituie subteranul de adancime exploatat prin
intermediul unui foraj.
Inmagazinarea apei se realizeaza in containere de PE amplasate in camera
de utilitati.
Distributia apei se realizeaza prin pompare, printr-o retea de distributie de
tip ramificat realizata din conducte, catre consumatorii fermei.
Nu se utilizeaza apa recirculata sau refolosita.
Consumul de apa depinde de mai multi factori printre care:

- varsta şi greutatea animalului;
- starea de sanatate;
- conditiile climatice;
- tipul hranei şi sistemul de hranire;
- tipul şi starea sistemului de adapare.
La proiectarea sistemului de adapare s-a pornit de la urmatoarele cerinte:

 asigurare in permanenta a apei proaspete la toate categoriile de
animale.
 evitare pierderilor de apa
 înregistrarea automata a consumului de apa.
31
Conform BAT ILF (tabel 3.13), consumul de apa necesar adaparii

animalelor este prezentat in tabelul de mai jos.
Tabel 11. Consumul de apa pentru adaparea animalelor conform BAT ILF
Raportul apa / hrana Consumul de apa

(l / kg) (l/zi/cap)
Scrofite 2,5
uscat până la 85 zile 5 - 10
gestaţie
Scroafe de la 85 zile gestaţie 10 - 12 10 - 22
pana la fătare
care alapteaza 15 - 20 25 – 40 (fara limita)
Instalatia de adapare din interiorul halei contine o linie de adapare

automata pe fiecare compartiment.
Sistemul este prevazut cu filtru cu manometru pentru evitarea blocarii,
regulator de presiune, by pass pentru activarea dozatorului de medicamente,
dozator de medicamente. Tevile si piesele de legatura sunt din otel inoxidabil.
Sistemul de adapare nu permite risipa de apa, fiind de tip suzeta.
Tabelul nr. 12: Caracteristicile sistemului de adapare
Sectiune Nr. suzete

Gestatie individuala, vieri o suzeta/boxa
Gestatie colectiva, scrofite 7 suzete/boxa
o suzeta pentru fiecare scroafa si o
Maternitate suzeta in fiecare compartiment pentru
purcei
Purcei 2 suzete/boxa
Consumul de apa va fi contorizat total pe ferma (la forajul de alimentare).
Tabelul nr. 13: Determinarea cantitatii anuale de apa necesara metabolismului

animalelor
Numar Numar Cantitate medie Cantitatea

Categoria de Numar
de zile de zilnica de apa anuala de apa
animale cicluri
/ciclu animale [l /cap/zi] [m3 / an]
Scroafe in refacere,
114 2,5 1.200 7,5 2672
la monta si gestante
Scroafe in fatare 6 2,5 1.200 10 188
Scroafe in
28 2,5 1.200 35 3063
maternitate
Tineret 37 3,5 4.200 3 1554
Scrofite 100 3,2 200 8,1 389
Vieri 365 1 10 9,6 35
TOTAL 7900
32
Necesarul de apa
Elemente de calcul pentru necesarul estimat de apa in ferma:
 capacitatea fermei;
 numarul de angajati: 14;
 suprafata (totala, construita, spatii verzi, etc.).
Structura necesarului de apa:
 apa pentru adapatul puilor;
 apa pentru igienizarea halei de productie;
 apa in scop potabil si igienico – sanitar;
 apa pentru spalarea platformelor;
 apa pentru stropit spatii verzi.
Necesarul de apa ( N) se determina cu formulele :
N zi med [mc/zi]= qsp x Ni/1.000 ;

N zi max [mc/zi] = Kzi x Qn zi med ;
N orar max [mc/h]= Ko x Qn zi max.
in care :
N zi med = debitul zilnic mediu al necesarului de apa ;
N zi max = debitul zilnic maxim al necesarului de apa ;
N orar max = debitul orar maxim al necesarului de apa;
qsp = debitul specific pentru fiecare folosinta [l/s];
Ni = numarul de folosinte pe categorii;
Kzi = coeficientul de neuniformitate al debitului zilnic =
1,1;
Ko = coeficientul de neuniformitate al debitului orar = 2,2.
Folosinte si norme de consum:

 Metabolism : tabel nr. 13;
 Spalari hala : 5 l /m2 ;
 Evacuarea dejectiilor: 0,25 m3/cap/an (BREF ILF tab. 3.16);
 Nevoi igienico-sanitare : 50 litri/zi/om (conf. STAS 1478/90, tab.4) ;
 Spalari platforme (de 5 ori pe an): 1,5 l/m2;
 Stropit spatii verzi ( de 10 ori pe an) : 8 litri/m2.
Necesarul de apa pentru metabolism:

Qan med1 = 7900 m3/an ; (tabel nr. 13)
Necesarul de apa pentru igienizarea halei:

Qan med2 = 8572 m2 x 5 l/m2 x 2,5 spalari/an = 107,2 m3/an;
Necesarul de apa pentru evacuarea dejectiilor:

Qan med3 = 0,25 m3/cap/an x 1250 capete = 312,5 m3/an ;
Necesarul de apa pentru nevoile igienico - sanitare:

Qan med 4 = 50 litri/zi/om x 14 persoane x 365 zile/an = 255,5 m3/an;
33
Necesarul de apa pentru spalarea platformelor:

Qan med 5 = 1,5 l/mp x 5 ori/an x 3600 m2 = 27 m3/an;
Necesarul de apa pentru stropirea spatiilor verzi:

Qan med 6 = 8 l/mp x 11 900 m2 x 10 ori/an = 952 m3/ an ;
Necesarul total de apa al folosintei anual : N = 9553,9 m3/an = 0,30 l/s ;

- Necesarul de apa lunar : Qlunar med = 796,2 m3/luna ;
- Necesarul de apa zilnic :
Qzi med = 26,2 m3/zi;
Qzi max = Qzi med x 1,1 = 26,2 x 1,1 = 28,8 m3/zi = 0,33 l/s
Qzi min = Qzi med : 1,1 = 26,2 : 1,1 = 23,8 m3/zi = 0,28 l/s
- Necesarul de apa orar:
Qorar med = 1,09 m3/h
Qorar max = Qorar med x 2,2 = 2,40 m3/h = 0,67 l/s ;
Qorar min = Qorar med : 2,2 = 0,50 m3/h = 0,14 l/s.
Cerinta de apa
Cerinţa de apă este cantitatea de apă care trebuie prelevată dintr-o sursă
pentru satisfacerea necesarului (nevoilor) raţional de apă ale unui
beneficiar/utilizator.
Cerinţa de apa se determina tinand seama de necesarul de apa, de
pierderile de apa din aductiune si reteaua de distributie si de nevoile tehnologice
ale sistemului de alimentare cu apa.
Calculul cerintei de apa la sursa, Qs :

Qs = N x Kp x Ks = 9553,9 m3x 1,1 x 1,02 = 10 719,4 m3/an = 0,34 l / s ;
unde:
Kp = coeficientul care reprezintă suplimentarea cantităţilor de apă pentru
acoperirea pierderilor de apă în obiectele sistemului de alimentare cu apă până la
branşamentele utilizatorilor = 1,1;
Ks = coeficientul de servitute pentru acoperirea necesităţilor proprii ale sistemului
de alimentare cu apă :în uzina de apă, spălare rezervoare, spălare reţea distribuţie,
ş.a. = 1,02.
Qs med = 10 719,4 m3/an;

Qs max = Qzi med x 1,1 = 110 719,4 x 1,1 = 11 791,4 m3/an = 0,37 l/s
Qs min = Qzi med : 1,1 = 10 719,4 : 1,1 = 9744,9 m3/an = 0,31 l/s
Gradul de recirculare a apei = 0%
Compararea cu cerintele BAT prezentate in Tabelul nr. 14, arata ca

tehnicile de adapare sunt BAT.
34
Tabelul nr. 14: Conformarea cu cerintele BAT pentru folosirea apei
Activitatea la ferma Cerinte BAT

a) Apa de baut
Instalatie de adapare constand din linii de Reducerea consumului de apa de baut nu este
adapare cu suzeta; se previne astfel pierderea e considerata o masura practica. Este obligatoriu sa
apa. Se asigura reglarea presiunii si inaltimii se asigure accesul permanent la apa pentru porci.
liniilor de adapare in functie de varsta porcilor.
Consumul specific est: Consum mediu pt. apa de baut conform BREF
 Tineret: 3 l/cap/zi; ILF Sectiunea 3.2.2.2.1, tabel 3.13):
 Scroafe gestante (pana la ziua 85): 7,5  Purcei: 4 – 10 l/cap/zi;
l/cap/zi;  Scroafe gestante (pana la ziua 85): 5 - 10
 Scroafe gestante (ziua 85 – fatare): 10 l/cap/zi;
l/cap/zi;  Scroafe gestante (ziua 85 – fatare): 10 – 22
 Scroafe maternitate: 35 l/cap/zi. l/cap/zi;
 Scroafe maternitate: 25 – 40 l/cap/zi.
b) Curatarea si igienizarea boxelor
Boxele se spala cu masina sub presiune folosind Curatirea cu apa sub presiune dupa ciclul de
apa la temperatura naturala si dezinfectanti. productie. (BREF ILF Sectiunea 5.2.3)
Se urmareste realizarea celei mai mici cantitati Pastrarea unui echilibru intre consumul de apa si
de apa care sa asigure curatenia. mentinerea curateniei. (BREF ILF Sectiunea
5.2.3).
Consumul specific de apa de spalare si pentru Consumul mediu de apa pentru curatenie per
evacuarea dejectiilor este de 0,38 m3/ cap/an. ciclu:
0,7 m3/ cap/an (BREF ILF Sectiunea 3.2.2.2.2; tab.
3.16).
c) Monitorizarea consumului de apa
Forajul este dotat cu apometru pentru controlul Evidente privind consumul de apa. (BREF ILF
furnizarii apei captate fiind posibila Sectiunea 5.2.3).
monitorizarea consumului de apa
Scurgerile se detecteaza prin control vizual si Detectarea si remedierea scurgerilor. (BREF ILF
eventualele defectiuni se remediaza cat mai Sectiunea 5.2.3).
repede posibil
2.2.4 Managementul dejectiilor si apelor uzate
Colectarea dejectiilor si apelor uzate

Boxele nu se spala zilnic. Periodicitatea operaţiilor de curăţare/spălare a
halei depinde de faza de creştere în care se găseşte acesta. Se foloseste apa sub
presiune la temperatura naturala si materiale de dezinfectie.
Colectarea dejecţiilor se face sub podeaua halei de creştere, în canale
comune cu reţeaua de canalizare a apelor uzate rezultate de la igienizarea halei.
Dejecţiile colectate în canalele de sub pardoseala halei de creştere sunt
îndepărtate din canalele colectoare doar în perioadele de spălare a halei,
transportul dejecţiilor fiind asigurat de o perna de apa.
În canalele colectoare de sub pardoseala halei de creştere se colectează atât
fecalele cât şi urina animalelor, în aceste canale fiind colectate şi pierderile de apă
de la sistemele de adăpare, precum şi eventualele pierderi de furaj.
35
Apele uzate menajere provenite de la filtrul sanitar se colecteaza separat

intr-un bazin etans, vidanjabil, V = 30 m3. Periodic, aceste ape se vidanjeaza si se
trateaza intr-o statia de epurare autorizata.
Evacuarea dejectilor
Dejectiile se colecteaza prin intermediul canalelor de sub pardoseala halei
si se descarca in reteaua exterioara de canalizare formata din conducte de
polipropilena ignifugata (cu diametrul de 150 mm). Dupa colectare, dejectiile
sunt procesate intr-o instalatie de separare.
Procesarea dejectilor
Conform celor prezentate anterior, dejectiile care se aduna sub pardoseala
halei, se evacueaza in canalizarea exterioara intr-un camin colector. Din acest
colector, dejectiile sunt trimise prin pompare in instalatia de separare mecanica.
Separarea mecanica a dejectiilor este descrisa in BREF ILF capitolul 2.6.1 şi
este recomandata ca tehnica BAT (capitolul 4.9.1).
Separarea mecanica este folosita la unele ferme de porci pentru a separa
dejectiile intr-o fractie solida (cca.10% din volum ) si una lichida (cca.90% din
volum). Aceasta se face printr-un gratar din /cu sirme trapezoidale care vibreaza
sau trece de sus/jos si care produce 8-10% materie solida. Separatoarele care
preseaza si trec slamul pe banda din material textil sau prin gratarele din otel inox
perforate, produc elemente solide de la 18-30%. Alte tehnici care se aplica pentru
separare sunt sedimentarea, centrifugarea sau membranarea. In general, fractia
lichida produsa prin separare mecanica se manipuleaza mai usor in timpul stocarii
dejectiile brute.
Beneficiile realizate de separarea mecanica depind de tratamentul ulterior
al fracţiunii solide şi lichide. Procentajul de materie solidă ar trebui să fie cât mai
mic posibil, în fracţiunea lichidă şi cât mai mare în fracţiunea solidă. Aplicarea
unui floculant poate îmbunătăţi separarea realizată prin folosirea unei prese sau a
unei centrifuge. Odată cu separarea fracţiunii solide se realizează şi separarea
nutrienţilor.
Tabel 15: Rezultatele tehnicilor de separare mecanică exprimate ca procent al dejecţiilor

brute în fracţiunea solidă
Procentajul în fracţiunea solidă

Tipul
Tehnica Materie
dejecţiilor Masă N P2O5 K2O
uscata
Sedimentare Scroafă 28 68 44 90 28
Presa cu Porc de
13 35 11 15 53
burghiu ingrasat
Filtru cu paie Scroafă 11 79 23 >90 5
Porc de
Centrifugă 13 47 21 70 13
ingrasat
Centrifugă Porc de
24 71 35 85 24
+ floculant ingrasat
Porc de
Presa cilindru 33 83 47 90 30
ingrasat
36
Partile componente ale separatorului sunt:

- corpul separatorului confecţionat din fonta
- snecul de antrenare confecţionat din otel inox
- sita de separare cu fante avand dimensiunea 0,25; 0,5; 0,75; 1,0 mm
confecţionata din otel inox
- sistemul de reglare al umidităţii fracţiei solide confecţionat din otel inox
compus din clapete, pârghii si contragreutati
- motor electric 5,5 kW; 220 / 380V; 50Hz; cu reductor de turaţii
Separatorul de dejectii reprezintă prima treapta de tratare a dejecţiilor

evacuate din ferma de porci. El separa particulele solide, cu marime mai mare de
0,5-1 mm, de fracţia lichida in care se afla in suspensie sau in amestec.
Separarea lichidului de solid se face cu ajutorul unui snec ce se rotesc in
interiorul unei site cilindrice prevăzuta cu fante de dimensiuni mici.
Apele uzate si dejecţiile, colectate in bazinul de stocare, sunt pompate in
interiorul separatorului unde partea lichida, in prima porţiune a sitei si a snecului
se separa gravitaţional după care, pe măsura ce avansează antrenata de snec, este
evacuata prin fantele sitei, partea solida fiind presata din ce in ce mai mult de snec
si clapetele reglabile de evacuare a fracţiei solide.
Umiditatea fracţiei solide poate fi reglata prin poziţia clapetelor de

evacuare a fracţiei solide cu ajutorul unor tije cu contragreutati. Ea poate fi reglata
intre 25-35% functie de scopul in care va fi utilizata fractia solida.
Separatorul poale lucra cu lichide vascoase cu continut de apa de peste 20%
sau cu lichide in care continutul de materii solide este de mai putin de 1%.
Pentru dejectiile provenite din ferma, trecerea prin acest separator face ca
materiile in suspensie sa fie separate in proportie de 77%. Totodata, materia
organica continuta in dejectii este separata in proporţie de 81%, iar amoniacul,
azotul, fosforul si potasiul se reduc cu mai mult de 15%.
Avantajele separarii dejectiilor sunt:

 odată cu separarea fractiei solide se produce şi separarea nutrientilor;
37
 concentraţia mica de substanţe nutritive in fracţia lichida in comparaţie

cu dejecţiile netratate permite administrarea unei doze mai mari la
hectar;
 fractia lichida poate fi imediat folosita la fertirigarea culturilor agricole;
 fractia lichida se infiltreaza mai usor in sol şi are o adeziune mai mica la
plante, conducand astfel la o absorbtie mai rapida a nutrientilor, iar
riscul arderii culturilor se reduce;
 perioada de folosire a fractiei lichide la fertirigatii este mai mare decat a
dejectiilor netratate;
 datorita continutului scazut de umiditate, fractia solida este mai usor de
manipulat;
 reduce consumul de energie necesara la pompare si distribuţie.
Beneficiile realizate de separarea mecanica depind de tratamentul ulterior
al fracţiunii solide şi lichide. Procentajul de materie solidă ar trebui să fie cât mai
mic posibil, în fracţiunea lichidă şi cât mai mare în fracţiunea solidă. Aplicarea
unui floculant poate îmbunătăţi separarea realizată prin folosirea unei prese sau a
unei centrifuge. Odată cu separarea fracţiunii solide se realizează şi separarea
nutrienţilor.
Depozitarea dejectiilor
Fractia solida a dejectiilor (7% din totalul cantitatii de dejectii) va fi
depozitata temporar in vederea fermentarii pe o platforma betonata cu o
capacitate de 500 m3, prevazuta cu rigola si basa de colectare a levigatului.
Desi fractia lichida se poate utiliza ca atare pentu fertirigatii, se vor construi
2 lagune cu radierul si peretii impermeabilizati pentru tratarea aeroba (cu o
capacitate de stocare pentru minim 6 luni ; volum total de 10 800 m3 ).
Figura nr. 3. – Schema de tratare a dejectiilor
Dejectii + apa de
spalare
7499 mc/an
Separare
mecanica
Fractie lichida Fractie solida

7002 mc/an 496 mc/an
Tratare aeroba - Compostare –

lagune platforma betonata
Fertirigatii terenuri Fertilizant

agricole pe terenuri agricole
38
Periodic, după mineralizare, dejecţiile vor fi preluate de terţi şi vor fi

utilizate la fertilizarea terenurilor agricole din zonă, cu respectarea prevederilor
Ordinelor comune nr. 344/708/2004, 242/197/2005 şi 1182/1270/2006 ale
M.M.G.A. şi M.A.P.D.R. şi STAS nr. 9450-88, privind managementul reziduurilor
organice provenite din zootehnie şi Codului bunelor practici agricole.
Compararea cu tehnicile BAT privind managementul dejectiilor şi apelor

uzate
Tabelul nr. 16: Conformarea cu cerintele BAT pentru managementul dejectiilor
a) Procesarea dejectiilor
Dejectiile vor fi procesate prin Separarea mecanica a dejectiilor se poate aplica pentru
separare mecanica. reducerea emisiilor de amoniac (BREF ILF, sectiunea 4.9.1
si 5.2.6)
b) Depozitare dejectii
Fractia solida este depozitata pe o Pentru tratarea dejectiilor se prevede compostarea fractiei
platforma betonata pentru solide (BREF ILF sectiunea 4.9.4) şi tratarea anaeroba a
compostare, iar fractia lichida se fractiei lichide (BREF ILF sectiunea 4.9.7)
depoziteaza in 2 lagune
c) Aplicarea dejectiilor
Nu este o activitate proprie fermei. BAT este (BREF ILF Sectiunea 5.1):
1. Cantitatea de dejectii aplicata trebuie sa tina cont de
necesitatile prognozate ale culturilor in ce priveste
azotul si fosforul precum si de aportul acestora din sol
si ingrasamintele aplicate.
2. Trebuie sa se tina cont de caracteristicile terenului:
panta, tipul de sol, conditii climatice, ploaie, irigatii,
practici agricole si de folosire a terenului, asolament
3. Dejectiile nu vor fi aplicate pe teren atunci cand
campul este saturat cu apa, inundat, inghetat, acoperit
cu zapada.
4. Dejectiile nu vor fi aplicate pe terenuri cu panta
accentuate sau pe cele din apropierea cursurilor de
apa.
5. Aplicarea dejectiilor trebuie sa tina cont de vecinatati
pentru a evita neplacerile din cauza mirosurilor (sa nu
se aplice in timpul zilei, sa se evite zilele de weekend
si de sarbatoare, sa se tina cont de directia vantului.
d) Tratarea apelor de spalare si menajere
Apa uzata menajera se colecteaza Apa uzata menajera poate fi evacuata fie prin sistemul
intr-un bazin vidanjabil si periodic, local de canalizare sau colectata si transportata pe alte cai
se tratateaza intr-o statie de epurare sau tratata altfel (de ex. prin instalatiile de tratare
externa conectate la canalizarea amplasamentului) urmate de
evacuarea directa in apele de suprafata. (BREF ILF
sectiunea 4.12.1)
Apa uzata rezultata de la spalarea Tratarea reziduurilor lichide, amestecul de apa uzata si
halei si de la evacuarea dejectiilor se dejectii urmat de tratarea in continuare sau tratarea
colecteaza impreuna cu dejectiile in separate reprezinta o practica uzuala (BREF ILF Sectiunea
canalele de sub pardoseala boxelor 4.12.1)
39
2.2.5 Alte activitati
Asistenta veterinara este asigurata de catre medicul veterinar din ferma si

medicul veterinar epizootolog.
Alimentarea cu carburanti, intretinerea si repararea autovehiculelor şi a
altor utilaje de transport nu se realizeaza pe amplasament. In consecinta, ferma
nu detine depozit propriu de carburanti si nici atelier mecanic.
2.3. ACTIVITĂŢI DE DEZAFECTARE
Incetarea activitatii si aducerea amplasamentului in starea care sa permita

utilizarea sa in viitor, se vor face astfel incat sa nu se genereze efecte negative in
timpul actiunii de inchidere si sa se minimizeze impactul potential remanent dupa
incetarea activitatii.
In acest scop se va elabora Planul de inchidere a instalatiei are in vedere
redarea amplasamentului intr-o stare care sa permita utilizarea sa in viitor si se
bazeaza pe urmatoarele elemente:
- spălarea şi dezinfectarea halei;
- golirea continutului de ape uzate din toate structurile subterane si
supraterane : fosa septica, basa, canale colectoare si bazine colectoare;
- spălarea şi dezinfectarea structurilor subterane si supraterane;
- evacuarea apelor uzate rezultate din spălarea structurilor subterane si
supraterane;
- ambalarea deseurilor si eliminarea acestora;
- colectarea şi evacuarea din incintă a tuturor deşeurilor menajere şi
industriale.
Tabelul nr. 17: Structuri subterane
Masuri pentru scoaterea din

Structuri subterane Continut functiune in conditii de
siguranta
Retea de canalizare interioara si Dejectii, ape uzate de la Golirea preliminara, spalarea si
exterioara. spalarea halei igienizarea retelei de canalizare
Camine de vizitare.
Lagune, bazin de colectare si
pompare dejectii.
Tabelul nr. 18: Structuri supraterane
Cladire sau alta structura Materiale periculoase Alte pericole potentiale

Hala de productie, alte cladiri. Nu Nu exista alte pericole potentiale
pentru mediu
Pe amplasament nu exista zone de depozitare a deseurilor periculoase.
40
Tabelul nr. 19: Zone in care se preleveaza probe
Zone/ localizari in care Motivatie

se preleveaza probe
Eventual, din jurul Prelevarea de probe de sol din jurul structurilor subterane va avea
structurilor subterane ca obiect doar, eventual, stabilirea gradului de incarcare cu
fertilizanti a solului, deoarece acestea servesc la stocarea de ape
uzate cu continut de azot si fosfor care nu sunt considerate poluanti
pentru mediu decat in zone cu vulnerabilitate la poluarea cu nitrati
proveniti din surse agricole. Conform inventarului realizat si pus la
dispozitia publicului prin OM 242/2005 al MMGA si MAPDR,
ferma nu este amplasata intr-o astfel de zona.
Nu este necesara realizarea de studii pe termen lung pentru a stabili cum se

poate realiza incetarea activitatii cu minimum de risc pentru mediu.
Inainte de data prevazuta pentru scoaterea din functiune, se va inainta
APM Buzau solicitarea de obtinere a autorizaţiei pentru încetarea activităţii.
Planul de inchidere a activitatii si de refacere a amplasamentului
 Curătarea şi dezinfectarea halei

Inchiderea completa a activitatii va fi precedata de curatarea si dezinfectarea halei
de productie respectandu-se aceeasi tehnologie ca in cazul unei depopulari
obisnuite, mai putin actiunile de pregatire a halei pentru repopulare.
 Golirea continutului de dejectii lichide din toate structurile subterane si
supraterane: fose septice, conducte si bazine colectoare si de stocare.
Se va proceda la golirea prin vidanjare a intregii cantitati de apa cu continut de
resturi de dejectii rezultata din spalarea halei si adunata in bazinele colectoare.
 Spălarea şi igienizarea bazinelor colectoare si a celor de stocare
Dupa golirea bazinelor se va face spalarea acestora iar apa rezultata va fi de
asemenea vidanjata
 Demolarea halei si a celorlalte structuri supraterane.
In functie de destinatia ulterioara a amplasamentului, este posibil sa se doreasca
demolarea tuturor structurilor supraterane. In acest caz:
- se va elabora un proiect de demolare;
- se va obtine autorizatia de demolare;
- actiunile propriu-zise se vor desfasura pe baza proiectului si in
conformitate cu toate normele de securitate specifice;
- deseurile de constructie vor fi manevrate si eliminate in conformitate
cu regulile aplicabile pentru gestionarea deseurilor, in baza
prevederilor din proiectul de demolare.
 Gestionarea materialelor de constructie periculoase.
In componenta cladirilor de pe amplasament nu sunt materiale periculoase.
 Colectarea şi evacuarea din incintă a tuturor deşeurilor menajere şi
industriale.
De asemenea in baza prevederilor din proiectul de demolare, toate deseurile
ramase in incinta vor fi colectate si eliminate corespunzator.
41
3. DEŞEURI
In fermele de crestere intensiva a porcilor si pasarilor, principalele tipuri de
deseuri (care in cazul altor tipuri de instalatii IPPC se pot minimiza teoretic printr-
o folosire judicioasa a materiilor prime) sunt dejectiile si cadavrele de animale. In
cazul dejectiilor, nu exista tehnici de minimizare a cantitatilor anuale produse,
acestea variind intre anumite limite in functie de rasa, cantitatea de hrana si de
apa, clima, tipul de adapost si dotarea acestuia cu instalatii de furajare/ adapare/
ventilare/ incalzire; in cazul cadavrelor, mentinerea mortalitatii in limitele
normale se realizeaza prin respectarea cerintelor de bune practici veterinare.
Celelalte tipuri de deseuri sunt in general in cantitati nesemnificative si
depind de activitatile conexe desfasurate in ferma.
În perioada de exploatare a obiectivului proiectat vor rezulta urmatoarele
deşeuri:
- deseuri de tip menajer din activitatea personalului care lucreaza in incinta
-cantitati extrem de reduse de resturi de la servitul hranei - 20 03 01;
- dejectii solide – 02 01 06;
- deseuri de ambalaje de medicamente sau vaccinuri rezultate din
activitatea de asistenta veterinara – 02 01 09;
- cadavre de animale - 02 01 02.
3.1. TIPURI ŞI CANTITĂŢI DE DEŞEURI REZULTATE
3.1.1. Tipuri şi cantităţi de deşeuri rezultate în perioada de execuţie
Deşeuri inerte şi nepericuloase

Prin H.G. nr. 856/2002 pentru Evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru
aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase se stabileşte
obligativitatea pentru agenţii economici şi pentru orice alţi generatori de deşeuri,
persoane fizice sau juridice, de a ţine evidenţa gestiunii deşeurilor.
Conform listei menţionate, deşeurile din construcţii se clasifică după cum
urmează:
 01 04 08 deşeuri de piatră şi spărturi de piatră;
 17 01 07 beton, cărămizi, materiale ceramice;
 17 02 01 lemn;
 17 02 02 sticlă;
 17 02 03 materiale plastice;
 17 04 07 amestecuri metalice;
 17 09 00 deşeuri amestecate de materiale de construcţie.
42
Examinînd lista de mai sus, se constată că nu apar deşeuri periculoase

întrucât această categorie de deşeuri nu se generează prin lucrările de construcţie
proiectate.
Deşeurile de lemn, sticlă, materiale plastice se încadrează în categoria
deşeurilor menajere; sunt generate de personalul de execuţie a lucrărilor de
construcţii.
Deşeurile de piatră şi spărturi de piatră, beton, cărămizi, materiale ceramice
sunt deşeuri provenite din activitatea de renovare a cladirilor.
Deşeurile amestecate de materiale de construcţie sunt deşeuri provenite de
la surplusul de materiale de construcţii: construcţiile vor fi realizate după normele
de calitate în construcţii astfel încât cantităţile de deşeuri rezultate să fie limitate la
minim.
Deşeurile solide menajere vor fi colectate în pubele, depozitate în spaţii
special amenajate în incintă, selectate şi evacuate periodic la gropile existente sau
după caz reciclate.
3.1.2. Tipuri şi cantităţi de deşeuri rezultate în perioada de exploatare
În perioada de exploatare a obiectivului proiectat vor rezulta urmatoarele

deşeuri:
- deseuri de tip menajer din activitatea personalului care lucreaza in incinta
-cantitati extrem de reduse de resturi de la servitul hranei - 20 03 01;
- dejectii solide – 02 01 06;
- deseuri de ambalaje de medicamente sau vaccinuri rezultate din
activitatea de asistenta veterinara – 02 01 09;
- cadavre de animale - 02 01 02.
Tabelul 20: Compoziţia medie a bălegarului în kg per 1000 kg de bălegar [BREF ILF, Tabel 3.33]
N total Nm Norg P205 K20 MgO Na20

Mixtura de dejectii
Porci de sacrificat 7.2 4.2 3.0 4.2 7.2 1.8 0.9
Scroafe 4.2 2.5 1.7 3.0 4.3 1.1 0.6
Fractia lichida a dejectiilor
Porci de sacrificat 4.0 – 6.5 6.1 0.4 0.9 – 2.0 2.5 – 4.5 0.2 – 0.4 1.0
Scroafe 2.0 1.9 0.1 0.9 2.5 0.2 0.2
Fractia solida
Porci (crestere pe 7.0 – 7.5 1.5 6.0 7.0 – 9.0 3.5 – 5.0 0.7 – 2.5 1.0
asternut de paie)
Nm = azot metabolic
Norg = azot organic
43
Estimarea volumului de dejectii
Tabel 21. Cantitati anuale de dejectii (balegar si urina)
Factori de Cantitati anuale

Categorie de Numar Zile / Nr
emisie1) de dejectii
animale capete ciclu cicluri/an
[kg/ cap/ zi] [t/an]
Scroafe in 1250 120 2,5 7,1 2663
gestatie
Scroafe in 1250 28 2,5 13,4 1173
maternitate
Tineret 4000 42 7 1,8 2117
Vieri 10 365 1 7 26
Scrofite 150 100 3,2 7 336
TOTAL 6313
1) BREF ILF Sectiunea 3.3.1.2 tabel 3.27;
Tabel 22. Volume anuale de dejectii (balegar si urina)
Categorie Numar Factor de emisie pt. dejectii Volum de dejectii

de animale Capete1) valoare medie2) [m3/ an]
[m3/ cap/ an]
Scroafe 953 2,6 2478
gestante
Scroafe in 297 5,5 1633
maternitate
Tineret 4000 0,7 2800
Vieri 10 1,4 14
Scrofite 150 1,1 165
TOTAL 7090
1) Valoare recalculata, conform BREF ILF si numarului de zile/ciclu, respectiv nr cicluri/an
2) Valoare medie BREF ILF Sectiunea 3.3.1.2 tabel 3.27
Tabel 23. Fundamentarea volumului batalurilor
Cantitate
Sursa Categorie lichid depozitat
[m3/an]
Fractie lichida (93% din
Dejectii 6593
totalul cantitatii de dejectii)
Apa pentru evacuarea dejectiilor Apa uzata 313
Apa pentru spalarea halei Apa uzata 96
TOTAL 7002
Fractia solida rezultata din separarea dejectiilor (7% din total) va fi in

cantitate de 496 m3/an.
Prin urmare, capacitatea proiectata a batalurilor si a platformei de

depozitare a fractiei solide asigura depozitarea in conditii de siguranta a intregii
cantitati de dejectii si apa uzata (din evacuarea dejectiilor si igienizarea halei)
produse intr-un an.
44
Tipurile si cantitatile de deseuri generate din activitatea de crestere a

porcilor sunt prezentate in tabelul nr. 24.
Tabel 24. Tipurile si cantitatile de deseuri generate
Nr Cod Denumire Sursa/ provenienta Cantitatea Starea

crt deseu deseu fizica
1. 20 03 01 Deseuri Intreaga unitate Cca 2,5 solida
menajere tone/an
2. 02 01 02 Deseuri Procesul tehnologic Cca 5 tone/an solida
animaliere
(mortalitati)
3. 02 01 06 Dejectii Procesul tehnologic 7090 m3/an lichida
animaliere
4. 18 02 02 Deseuri Activitatea de Cca 1 tona/an solida
medicale asistenta medicala
3.2. MODUL DE GOSPODARIRE A DESEURILOR
Modul de gospodărire a deşeurilor se prezintă sintetic în cele ce urmează.
Tabelul nr. 25: Modul de gospodărire a deşeurilor
Tip deşeu Cod deseu Mod de colectare / evacuare

Menajer 20 03 01 În interiorul incintei se vor organiza puncte de
colectare prevăzute cu containere de tip pubelă.
Periodic acestea vor fi golite de maşinile de
salubritate. Se vor încheia contracte cu unităţile
specializate pentru colectarea deseurilor menajere.
Dejectii animaliere 02 01 06 Dejectiile se evacueaza periodic din hale. Sunt
procesate prin separare in faza lichida şi faza solida.
Se depoziteaza separat temporar in lagune şi
respectiv pe platforme betonate. Se valorifica in
agricultura ca fertilizant.
Deseuri medicale 02 01 09 Ambalajele de medicamente sau vaccinuri rezultate
din activitatea de asistenta veterinara se colecteaza
separat de medicul veterinar si se elimina prin firme
specializate
Cadavre de animale 02 01 02 Se depoziteaza temporar intr-o lada frigorifica si se
elimina prin firme specializate
45
4. IMPACTUL POTENTIAL ASUPRA

COMPONENTELOR MEDIULUI ŞI MASURI DE
REDUCERE A ACESTORA
4.1. IMPACTUL IN TIMPUL PERIOADEI DE CONSTRUCTIE
Conform celor prezentate, in faza de constructie se vor realiza urmatoarele

lucrari:
 lucrari de constructie a halei de crestere a porcilor, filtrului sanitar,
spatiului pentru necropsie, lagunelor pentru depozitarea temporara a
 montarea echipamentelor specifice tehnologiei de crestere a porcilor
(adapare, hranire, iluminare, climatizare).
Toate lucrarile se vor desfasura in incinta complexului zootehnic si vor

generea doar niveluri reduse de pulberi si zgomot precum si deseuri specifice din
demolari si constructii.
Se vor lua masuri pentru minimizarea emisiilor de pulberi si a zgomotului
astfel incat efectul acestora sa nu se resimta in afara amplasamentului.
Deseurile vor fi eliminate in conformitate cu cerintele legale.
4.2. APA
4.2.1. Conditiile hidrogeologice ale amplasamentului
In judetul Buzau, varietatea litologica, tectonica si structurala, specifica

celor trei mari unitati de relief, influenteaza în mod direct distributia si caracterul
apelor subterane.
Zona montana corespunde flisului paleogen compus din facies grezos sau
pelitic bituminos, cu fisuratii fine, ce permit circulatia si acumularea apelor
subterane. Cele mai bogate rezerve de ape subterane se întâlnesc, însa, în
depozitele deluvio-coluviale, cantonate sub forma de lentile. Prezenta lor este pusa
în evidenta prin izvoare numeroase, cu debite suficient de mari. Sunt cunoscute si
câteva structuri hidrogeologice cu ape minerale, care au continut ridicat în
hidrogen sulfurat, cum sunt cele de la Siriu, Lopatari, Nehoiu si Fisici.
46
Zona dealurilor subcarpatice se caracterizeaza hidrogeologic prin existenta a

doua sectoare. Cel situat la vest de Valea Slanicului are o litologie si o tectonica
variata (gresii si marne nisipo-argiloase), ce permit circulatia si acumularea apelor
subterane la mari adâncimi. În depozitele cuaternare, mai principale sunt stratele
acvifere de la 3, 4, 5 si 7 m. Prezenta masivelor de sare, a argilelor sarate si a
gipsurilor influenteaza chimismul apelor subterane, dându-le un grad ridicat de
mineralizare. Astfel se explica prezenta numeroaselor izvoare cloro-sodice, dintre
care mai cunoscute sunt cele din dealurile Meledic, Gavanele si din Vaile
Muratoarea, Scorosesti etc. Sectorul de la est de valea Slanicului se caracterizeaza
prin predominarea gresiilor, nisipurilor si pietrisurilor, cu strate acvifere dispuse
diferentiat. Pe interfluvii, apele subterane se gasesc la mare adâncime, pe când în
cadrul vailor, cele mai bogate rezerve acvifere sunt cantonate în depozitele
proluviale si de terasa. Ca o particularitate hidrologica apare concordanta ce exista
între directia de curgere a apelor subterane si înclinarea generala a reliefului (mai
pregnanta în cazul piemontului Râmnicului, unde orizonturile acvifere se gasesc
la 20-30 m adâncime). Mineralizarea apelor freatice din acest sector este destul de
ridicata. O mentiune aparte trebuie acordata conului de dejectie al Buzaului.
Grosimea mare a depozitelor aluviale ce se suprapun pietrisurilor de Cândesti si
prezenta numeroaselor lentile argiloase permit formarea mai multor strate acvifere
cu debite bogate.
În zona de câmpie, formatiunile cuaternare permeabile favorizeaza

înmagazinarea unor importante cantitati de apa. Alimentarea stratelor acvifere de
adâncime se face din marginea externa a subcarpatilor, unde apele sunt cantonate
la 50-200 m. La contactul cu dealurile, unde predomina pietrisurile, se formeaza 1-
2 strate acvifere, cu grosimi mari si debite bogate (5 - 10 l/s), în timp ce spre
exterior, unde depozitele devin mai fine, se gasesc strate acvifere mai subtiri si cu
debite mai mici (sub 1 l/s). Din punct de vedere al mineralizarii, apele din câmpie
se încadreaza în tipul hidrochimic bicarbonatat, cu o mineralizatie totala de 0,650
g/Kg.
Din punct de vedere geomorfologic terenul face parte din unitatea

geomorfologica majora - Campia Romana - cu un relief in general plan, cu zone
largi ridicate sau coborate specifice zonelor de cimpie, datorate depunerilor
eoliene.
Litologic terenul este constituit din depozite eoliene (loess), cu grosimi mai
mici de 5,00 m. care stau peste depozite aluvionare constituite din nisipuri fin
prafoase si nisipuri medii cu indesare medie sau afanate.
Hidrologic, primul nivel freatic este cantonat in orizontul nisipos la
adancimi de 3,50 - 5,00 m., in functie de cota terenului, si are caracter ascensional
in perioadele ploioase aceasta urcand cu cca. 1,00 m.
47
4.2.2. Hidrologia amplasamentului
Principala artera hidrografica ce strabate judetul Buzau si care dirijeaza

aproape întregul regim hidrologic este Buzaul. Extremitatea estica a judetului este
ocupata de bazinul Râmnicului care, prin suprafata lui redusa, nu prezinta mare
importanta sub aspect hidrologic. Buzaul îsi aduna apele de pe culmea estica a
Muntilor Ciucas. Bazinul superior al vaii Buzaului se desfasoara pe suprafata a
trei judete: Brasov, Covasna si Buzau. De aici raul curge prin Depresiunea
Întorsura Buzaului, unde are un curs lenes si sinuos, executând si un cot de peste
90º. Intra apoi în judetul Buzau, unde strabate cele trei mari unitati de relief:
munte, deal si câmpie si iese din judetul Buzau la Banita si intra in judetul Braila.
Particularitatile fizico-geografice ale acestora se înscriu si în aspectele
morfohidrologice ale râului.
Sectorul montan
Legat de prezenta bazinetelor, în sectorul montan întâlnim doua tendinte
generale de evolutie hidrodinamica. În cadrul bazinetelor Sasu, Broasca, Nehoiu-
Nehoias, Paltineni, Mlajet etc., prezenta unei pante mai mici si a unei sectiuni mai
largi contribuie la scaderea vitezei si la o împrastiere a apei în cadrul luncii si
albiei minore. Ca urmare, energia si competenta râului scad, iar debitul solid
transportat include cu preponderenta elemente cu diametrul redus. Din contra, în
sectoarele înguste ale vaii, viteza si puterea hidraulica a râului cresc, ca rezultat al
maririi pantei în profil longitudinal si al îngustarii profilului ei transversal.
Dinamica râului este deosebit de mare, mai ales la viituri.
In sectorul de câmpie, Buzaul primeste un numar redus de afluenti si de o
importanta minora, a caror dispunere îi confera un caracter simetric. Caracteristic
este coeficientul ridicat de sinuozitate si despletire, iar spre aval prezenta
limanelor fluviatile (Amara, Balta Alba) si a numeroaselor cursuri parasite
(“buzoielele”).
Regimul hidrochimic al râurilor buzoiene este determinat, în principal, de

structura geologica si de climat. Prezenta gresiilor, marnelor, argilelor, nisipurilor,
loessurilor, a benzilor de sare si gips determina aparitia, în apele râurilor, a
anumitor saruri solubile si a
unor suspensii minerale. În perioadele secetoase se înregistreaza o crestere a
mineralizarii apelor, iar în cele ploioase precipitatiile produc o eroziune puternica
a solurilor, fapt ce influenteaza negativ calitatea apelor. De asemenea se constata o
crestere a mineralizarii apelor în functie de treapta de relief: în zona de munte,
apele au un caracter sulfatat-bicarbonatat, cu mineralizare mijlocie; în zona de
dealuri, mineralizarea creste la 350-650 mg/l (din care sulfati 134-250 mg/l si
cloruri 30-125 mg/l); în zona de câmpie, mineralizarea atinge 680-1160 mg/l (din
care cloruri 350-370 mg/l). O nota aparte o dau izvoarele sulfuroase de la Baile
Siriu, Fisici si Nehoiu, precum si unele izvoare Sarate din subcarpati.
In zona amplasamentului fermei de porci nu exista ape de suprafata.
48
4.2.3. Alimentarea cu apa
Apa este folosita in scop menajer, in procesul de productie pentru

adapatul porcilor si igienizarea spatiilor de productie la sfarsitul fiecarui ciclu.
Sursa de apa o constituie subteranul de adancime exploatat prin
intermediul unui foraj de medie adancime.
Inmagazinarea apei se realizeaza in containere de PE amplasate in camera
de utilitati.
Distributia apei se realizeaza prin pompare, printr-o retea de distributie de
tip ramificat realizata din conducte, catre consumatorii fermei.
4.2.4. Managementul apelor uzate
Surse de poluanti pentru ape in perioada de executie
Sursele de poluare a apelor in perioada de executie a proiectului sunt

reprezentate de :
- utilajele de transport ;
- activitatea umana.
Utilajele de transport pot cauza poluarea apelor prin scurgeri de

carburanti sau uleiuri minerale.
Activitatea salariatilor de pe santier este generatoare de poluanti cu impact
asupra apelor prin :
- producerea de deseuri menajere, care prin depozitare necorespunzatoare
pot fi antrenate de vant si ploi sau pot genera levigat care sa afecteze
apele de suprafata sau subterane ;
- evacuarile fecaloid – menajere ale organizarii de santier pot si ele afecta
calitatea apelor de suprafata sau subterane daca grupurile sanitare sunt
improvizate.
Surse de poluanti pentru ape in perioada de exploatare
In perioada de exploatare sursele de poluare a apelor sunt reprezentate

de :
- utilajele de transport ;
- apele uzate menajere si rezultate de la igienizarea halei.
Utilajele de transport pot cauza poluarea apelor prin scurgeri de

carburanti sau uleiuri minerale.
Ape uzate rezulta de la filtrul sanitar si din igienizarea halei la sfarsitul
fiecarui ciclu de productie.
Apa menajera rezultata de la grupurile sanitare şi dusurile amplasate in
filtrul sanitar este şi ea un potential poluator daca sistemul de canalizare nu
49
functioneaza corespunzator sau daca este evacuata in mediu, in loc sa fie dirijata
catre reteaua de canalizare.
Pentru calculul volumului de ape uzate s-au utilizat urmatorii coeficienti de

restitutie:
 0,9 pentru apele uzate rezultate de la spalarea halei ;
 1,0 pentru apele uzate rezultate de la grupurile sanitare si apa pentru
evacuarea dejectiilor.
Tabel 26. Ape uzate rezultate in perioada de exploatare
Folosinta Debit anual Receptor Calitate

1,0 x 50 litri/zi/om x Statie de epurare
Igienico-sanitara
14 persoane x 365 autorizata NTPA 002
personal
zile/an = 255,5 m3/an
Apa uzata 0,9 x 107,2 m3/an = Lagune de
tehnologica 96,44 m3/an depozitare fractie
-
Apa evacuare lichida; fertirigatii
312 5 m3/an
dejectiilor
Bilantul apelor uzate rezultate din activitatile desfasurate in ferma este

prezentat in figura nr. 4.
Figura 4. Bilantul apei in incinta
Reteaua de alimentare cu apa

proprie (puturi forate)
Foraj alimentare Hala productie
Retea de
255,5 mc/an apa uzata 408,9 mc/an
incendiu
Grupuri sanitare Lagune
apa menajera
255,5 mc/an fertilizare
Statie de epurare Terenuri agricole
50
Cantitati şi caracteristici fizico-chimice ale apelor uzate evacuate
Tabel 27. Bilantul apelor uzate
Totalul apelor Ape uzate evacuate din ferma Ape redirectionate spre utilizate
Sursa generate industriala menajera in acest obiectiv catre alte obiective
mc/zi mc/an mc/zi mc/an mc/zi mc/an mc/zi mc/an mc/zi mc/an
Apa uzata
408,9 - - 408,9 - - 408,9
tehnologica
Filtru sanitar 0,7 255,5 - - 0,7 255,5 - - 0,7 255,5
Sistemul de colectare a apelor uzate

Boxele nu se spala zilnic. Periodicitatea operaţiilor de curăţare/spălare a
halei depinde de de faza de creştere în care se găseşte acesta. Se foloseste apa sub
presiune la temperatura naturala si materiale de dezinfectie.
Colectarea dejecţiilor se face sub podeaua halei de creştere, în canale
comune cu reţeaua de canalizare a apelor uzate rezultate de la igienizarea halei.
Dejecţiile colectate în canalele de sub pardoseala halei de creştere sunt
îndepărtate din canalele colectoare doar în perioadele de spălare a halei,
transportul dejecţiilor fiind asigurat de o perna de apa.
În canalele colectoare de sub pardoseala halei de creştere se colectează atât
fecalele cât şi urina animalelor, în aceste canale fiind colectate şi pierderile de apă
de la sistemele de adăpare, precum şi eventualele pierderi de furaj.
Reteaua de canalizare pentru colectarea apelor uzate rezultate de la
spalarea halei şi a dejectiilor consta intr-o retea magistrala (Dn = 400 mm) care
colecteaza dejectiile din fiecare compartiment prin conducte de PVC subterane
(Dn = 300 mm).
intermediul canalelor de sub pardoseala si se descarca gravitational in canalizarea
din exteriorul halei pana in prim statie de pompare. De aici, dejectiile sunt
Apele uzate tehnologice (rezultate de la evacuarea dejectiilor, spalarea si

dezinfectia halei la sfarsitul fiecarui ciclu de productie) sunt evacuate in reteaua
de canalizare si gestionate impreuna cu dejectiile.
Apele uzate menajere provenite de la filtrul sanitar se colecteaza separat
intr-un bazin betonat, etans, vidanjabil, V = 30 m3. Reteaua de canalizare este
realizata din conducte de PVC cu Dn = 200 mm.
Locul de descarcare al apelor uzate

Dejectiile (fractia solida si fractia lichida) fermentate vor fi folosite in
agricultura prin transportarea acestora cu autovehicule specializate, pe suprafetele
agricole ale proprietarilor sau administratorilor de terenuri agricole.
Periodic, apele uzate menajere vor fi vidanjate, transportate şi tratate într-o

staţie de epurare autorizata.
51
4.2.5. Prognoza impactului in faza de exploatare
In faza de exploatare impactul previzionat asupra factorilor de mediu şi /

sau a sanatatii oamenilor este nesemnificativ, in conditiile in care se respecta:
 prevederile proiectului;
 tehnologia de executie;
 tehnologia de exploatare.
Apele uzate generate pe amplasament pot polua solul şi apele freatice şi de

suprafata prin:
 fisurarea sistemul de etansare al depozitului de dejectii (lagune şi
platforma);
 fisurarea conductelor de canalizare sau a bazinului de colectare al
apelor uzate menajere.
In timpul desfasurarii normale a activitatii nu exista evacuari in apele de

suprafata sau subterane.
In ce priveste eventualele pierderi, se au in vedere urmatoarele:

a) apele uzate tehnologice sunt ape de spalare a halei care nu contin
cantitati mari de poluanti,
b) sistemul de colectare a acestora va fi nou si va fi bine intretinut, facand
improbabila aparitia de exfiltratii,
c) se va mentine curatenia riguroasa pe platformele din jurul halei
nepermitandu-se venirea in contact a apelor meteorice cu eventuale resturi de
dejectii. In acest fel, se inlatura riscul de patrundere a apelor uzate in apa freatica.
De altfel, aceste ape nu sunt considerate a constitui un risc pentru calitatea apelor
freatice iar folosirea lor directa la udarea terenurilor agricole este o practica
recunoscuta ca BAT.
4.2.6. Masuri de diminuare a impactului in timpul exploatarii
Masurile luate prin proiect pentru protectia factorului de mediu apa sunt:
 Apele uzate menajere sunt evacuate printr-o retea de canalizare intr-o
fosa etansa;
 Apele uzate menajere se vidanjeaza de firme autorizate ori de cate ori
este nevoie;
 Platforma de depozitare a dejectiilor este betonata, acoperita (tip
sopron) si prevazuta cu zid perimetral, rigole si basa de colectare a
levigatului. Etansarea bazei depozitului va fi realizata cu
geomembrana.
 Etansarea digurilor si radierului lagunelor va fi realizata cu straturi
minerale (argila) si sintetice (geocompozit sau trisoplast,
geomembrana, geotextil).
52
Batalurile pentru depozitarea fractiei lichide vor avea urmatoarele

elemente de siguranta:
 Etansarea batalurilor se va face cu straturi minerale (argila) si sintetice
(geocompozit sau trisoplast, geomembrana, geotextil);
 Diguri perimetrale;
 Canal de garda.
In acest fel exfiltratiile din depozit la nivelul terenului şi care ar putea

ajunge in apa de suprafata sunt practic excluse. Chiar daca are loc un accident
punctiform datorat unei suduri imperfecte a geomembranei sau gauririi acesteia
din diverse motive, dejectiile lichide care se scurg şi trec de etansarea secundara,
intalnesc etansarea de baza.
In plus, la trecerea prin acest strat, lichidul sufera o epurare naturala din
punct de vedere biologic datorita fixarii ionilor pe particulele de argila.
Este necesar ca utilajle de exploatare şi mijloacele de transport:

 sa fie verificate tehnic şi să nu prezinte defecţiuni prin care să aibă
loc scurgeri de motorină, uleiuri etc.
 alimentarea cu motorină şi schimbul de ulei se va face în locuri
special amenajate (garaje, ateliere).
 reparaţiile se vor executa în ateliere speciale;
 spalarea autovehiculelor se va face în spălătorii special amenajate,
cu conditii speciale de protecţie şi colectare a apelor;
 orice utilaj sau autovehicul care nu prezintă siguranţă în
exploatare din punct de vedere al protecţiei mediului va fi oprit sa
lucreze;
 mecanicii de utilaje şi soferii vor fi instruiti în acest sens.
Activitatea umana
In fapt, ea este cea care influenteaza in mod direct toata strategia de
exploatare, monitoring şi eficienta a masurilor de prevedere luate prin solutiile de
proiectare.
Se vor lua masuri speciale pentru ca:
 Deseurile menajere rezultate din activitatea personalului sa fie depozitate in
containere speciale amplasate in locuri protejate;
 Toti salariatii vor fi instruiti cu privire la masurile speciale de protectie a
mediului pe care trebuie sa le respecte şi vor fi informati cu privire la
masurile coercitive ce vor fi luate in caz de accidente ecologice datorate
neglijentei.
53
4.3. AERUL
Calitatea aerului in zona amplasamentului este influentata de activitatile

antropice actuale şi de fenomenele naturale precum eroziunea solului.
Principala cale de acces in comuna Glodeanu - Silistea este drumul
judetean DJ 102H.
Sursele mobile de poluare a atmosferei sunt utilajele si autovehiculele care
se deplaseaza in zona.
Principalele surse fixe de poluanti atmosferici sunt cele specifice

perimetrelor localitatilor, si anume: arderea combustibililor solizi (lemne, deseuri
lemnoase, deseuri agricole) in sisteme casnice de incalzire si de preparare a hranei,
cresterea animalelor in gospodariile individuale si culturile de vegetale.
Poluantii principali asociati acestor surse sunt reprezentati de: oxizi de
azot (NO, NO2, N2O), oxizi de carbon (CO, CO2), oxizi de sulf (SO2, SO3),
particule, compusi organici volatili si condensabili (inclusiv hidrocarburi
aromatice policiclice – substante cu potential cancerigen), metale grele.
Principalele surse antropice de impurificare a atmosferei, care definesc

nivelurile initiale (de fond) de poluare atmosferica la inceperea activitatilor
aferente planului si care vor continua sa afecteze calitatea aerului pe durata
ciclului de viata a planului, sunt reprezentate de arderea lemnului sau a altor
combustibili, in sisteme de incalzire casnica sau din unitati comerciale sau
institutionale aflate in localitatile din exteriorul zonei industriale.
Nu exista studii privind calitatea aerului in zona comunei Glodeanu -

Silistea, judetul Buzau.
Tinand seama de faptul ca amplasamentul este situat la o distanta de

aproximativ 1800 m fata de cea mai apropiata zona locuita si ca in zona comunei
Glodeanu - Silistea, judetul Buzau nu se desfasoara o activitate industriala
semnificativa, se poate aprecia ca aerul ambiental din jurul amplasamentului nu
este poluat decat de sursele naturale, temporare.
In conformitate cu prevederile Ordinului nr. 348/2007 privind aprobarea

incadrarii localitatilor din cadrul Regiunii 3 in liste, potrivit prevederilor Ordinului
ministrului apelor si protectiei mediului nr. 745/2002 privind stabilirea aglomerarilor si
clasificarea aglomerarilor si zonelor pentru evaluarea calitatii aerului in Romania,
comuna Glodeanu - Silistea este incadrata astfel:
 Lista 3. – Zonele unde nivelul concentratiilor unuia sau mai multor
poluanti sunt mai mici decat valoarea limita
 Sublista 3.1. – Zonele unde nivelul concentratiilor unuia sau mai
multor poluanti sunt mai mici decat valoarea limita, dar se situeaza
54
intre acesta si pragul superior de evaluare pentru pulberi in

suspensie (PM10);
 Sublista 3.3. - Zonele unde nivelurile concentratiilor unuia sau mai
multor poluanti sunt mai mici decat valoarea limita, dar nu
depasesc pragul inferior de evaluare pentru dioxid de sulf (SO2),
dioxid de azot si oxizi de azot (NO2/NOX), plumb (Pb), monoxid de
carbon (CO), benzen (C6H6).
Conform acestor evaluari, concentratiile poluantilor atmosferici au valorile

din tabelul urmator.
Tabel 28. Concentratiile poluantilor atmosferici in zona comunei Glodeanu - Silistea
Poluant Concentratie
71 – 140 µg/m3 – maxima orara
Dioxid de sulf (SO2) 47 – 50 µg/m3 – maxima zilnica
5,63 – 7 µg/m3 – medie anuala
Dioxid de azot si oxizi de 32,33 – 50 µg/m3 – maxima orara
azot (NO2/NOX) 8,1 – 10,5 µg/m3 – medie anuala
40,1 – 45 µg/m3 – maxima zilnica
Pulberi in suspensie (PM10)
27,51 – 30 µg/m3 – medie anuala
Plumb (Pb) 0,0151 – 0,0167 µg/m3 – medie anuala
1,31 – 1,5 mg/m3 – maxima zilnica a
Monoxid de carbon (CO)
mediilor pe 8 ore
Benzen (C6H6) 0,134 – 0,302 µg/m3 – medie anuala
4.3.1. Date generale
Sub aspectul conditiilor climatice, amplasamentul ce face obiectul

prezentului studiu se caracterizeaza printr-un climat temperat-continental.
Regimul climatic se caracterizeaza prin veri calduroase (uneori secetoase) şi
ierni reci, marcate uneori de viscole.
Clima este mai ales continentală, media fiind de 92 de zile de îngheţ pe an
(16 zile cu temperaturi sub -10°C), dar şi cu 92 de zile de vară, calde şi secetoase.
Vânturile locale includ Crivăţul, care bate dinspre nord-est spre sud-vest (sau
uneori dinspre est spre vest) şi Austrul, vânt care bate dinspre sud-vest şi aduce
vara aer uscat şi cald şi iarna conduce la ridicarea temperaturii.
Iarna circulatia atmosferica este mai intensa, iar contrastul termic al
diferitelor mase de aer este mai mare. De aceea temperatura aerului prezinta
diferentieri diurne importante fata de celelalte anotimpuri. Cele mai mici variatii
de la o zi la alta se observa de obicei vara.
Temperatura aerului (oC)
Valorile medii anuale ale temperaturii aerului prezinta caracteristici de
interes general din punct de vedere hidrologic.
Temperatura maxima absoluta se înregistreaza în lunile iulie-august.
Temperatura minima absoluta se produce de obicei în lunile decembrie-ianuarie.
Temperaturile aerului in perioada calda a anului intensifica procesul de
evapotranspiratie, influentand scurgerea de apa.
55
Tabel 29. Temperatura aerului
Temperatura medie a aerului (media lunară şi anuală)*
Perioada Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec Anual
1901-
-2,2° -0,2° 4,4° 10,9° 15,9° 19,4° 21,4° 21,9° 17,4° 11,2° 5,1° 0,4° 10,7°
2000
2005 1,7° -1,3° 4,1° 10,6° 17,4° 19,0° 22,4° 22,0° 18,3° 11,9° 4,8° 1,6° 11,0°
Maxima şi minima absolută lunară în perioada 1901-2000
Anul 1936 1990 1947 1909 1950 1908 2000 1951 1946 1952 1963 1989
Maxima 18,4° 22,2° 27,9° 31,5° 37,3° 38,5° 39,8° 39,7° 37,0° 35,3° 25,0° 21,6°
Anul 1942 1929 1901 1944 1915 1973 1902 1939 1977 1988 1975 1902
- - - - -
Minima -5,3° -2,0° 4,6° 7,5° 5,4° -2,0° -8,0°
29,6° 25,0° 17,0° 17,6° 23,0°
Regimul precipitatiilor
Acesta este determinat de factori generali, ca circulatia maselor de aer, dar
si locali, precum pozitia geografica, unitatile de relief vecine, altitudinea reliefului,
orientarea principalelor culmi si vai, înclinarea versantilor, gradul de împadurire
etc.
Precipitaţiile anuale sunt de 500 mm şi zăpada, iarna, poate ajunge până la
30 cm.
În medie, lunile cu caderi de precipitatii mai frecvente si mai însemnate
cantitativ, sunt aprilie - iunie, cu un al doilea maxim in octombrie-noiembrie, acest
lucru fiind datorat îndeosebi activitatii ciclonale. În luna iunie se înregistreaza în
medie cele mai mari cantitati 60-140 mm lunar , iar minime de cantitati lunare de
precipitatii se înregistreaza în luna februarie , 20- 40 mm lunar.
Exceptional, cad cantitati anuale abundente de precipitatii (în anii ploiosi),
asa cum a fost în anii 1972, 1975 si 2005, datorita activitatii mai intense a ciclonilor,
mai ales a celor de origine mediteraneeana care, ajunsi deasupra Marii Negre,
sufera o întoarcere spre partea de SE a tarii noastre (cicloni retrograzi) si a
fronturilor reci de origine atlantica.
Astfel, în 24 de ore pot sa cada cantitati însemnate de precipitatii. Cele mai
mari cantitati maxime de precipitatii in 24 de ore , cad în lunile iunie - august, iar
cele mai mici în februarie - aprilie si octombrie.
Prima bruma se înregistreaza în prima decadã a lunii noiembrie. Ultima
brumã cade în luna martie.
În zilele geroase de iarna apare chiciura. Zilele cu ceatã sunt frecvente în
lunile de toamna si iarna. Vara se înregistreazã 20 de zile tropicale, datoritã
prezentei aerului de origine tropicalã din Africa de Nord.
56
Tabel 30.Cantitati maxime de precipitatii în 24 ore în perioada 2003-2007
Statia
2003 2004 2005 2006 2007
meteorologica
BUZAU 40,1/31.07 40,4/29.08 52,2/12.07 32,0/14.06 69,0/07.08
RM. SARAT 44,0/11.07 57,4/29.08 84,8/12.07 44,1/11.05 61,3/07.08
PATARLAGELE 22,0/10.06 46,4/10.11 54,4/20.09 44,6/11.08 69,7/23.03
BISOCA 28,3/21.07 31,2/28.07 89,7/12.07 76,8/11.08 58,6/23.03
PENTELEU 30,1/07.06 40,4/27.08 107,1/12.07 46.1/01.07 58,7/23.03
Tabel 31.Cantitatile de precipitatii si media multianuala în perioada 2003-2007 (l/mp)
Statia
2003 2004 2005 2006 2007
meteorologica
BUZAU 412,7 500,0 753,7 548,7 542,4
RM. SARAT 402,4 526,8 819,8 446,6 649,2
PATÂRLAGELE 519,1 688,2 993,6 640,6 670,1
BISOCA 480,0 550,4 979,5 696,3 629,2
PENTELEU 593,1 707,0 1285,2 802,3 737,8
Regimul vanturilor
Regimul eolian este predominant estic. Iarna se face simtit Crivăţul care
provoaca troienirea zapezii. Se mai înregistreza, în cursul anului, vânturi precum
Austrul si Băltăreţul.
Tabel 32. Viteza si frecventa vantului la Statia meteo Buzau
Frecventa medie a vantului (%)

N NE E SE S SV V NV
17.8 30.5 3.7 3.0 4.3 17.8 6.2 16.8
Viteza medie a vantului (m/s)
2.3 3.1 3.1 2.6 2.8 2.9 2.6 2.3
Conditii de transport şi difuzie a poluantilor

Din datele preluate de la statia meteo Buzau a rezultat ca frecventa cea mai
pronuntata au inregistrat-o vanturile din directia NE, peste 30%.
Vanturile din directia SE au frecventa cea mai mica 3% pe an.
Viteza medie anuala este de 2,71 m/s. Vanturile din directiile E si NE au
viteze medii cele mai mari de 3,1 m/s, iar cele din directiile N si NV au vitezele
cele mai mici, si anume de 2,3 m/s.
Vanturile dominante sunt pe directiile NE, N, SV şi NV.
57
Figura 5. Roza vanturilor N

40
Frecventa directiei
NV 30 NE vantului
Viteza medie a
20 vantului
10
V 0 E
SV SE
Evapotranspiratia
Tabel 33. Evapotranspiratia potentiala şi reala medie lunara şi anuala

Evapotranspiratia potentiala medie lunara şi anuala
I II III IV V VI VII VII IX X XII XII An
0 0 16 50 95 121 142 127 83 45 14 0 693
Evapotranspiratia reala medie lunara şi anuala
0 0 16 50 95 121 97 53 41 45 14 0 532
Excedentul şi eficitul de apa din sol fata de evaporatia potentiala
Excedent de apa
10 31 15 0 0 0 0 0 0 56
Deficit de apa
45 74 42 161
Figura 6: Deficitul şi excedentul de apa in sol
100
50
-50
-100
-150
-200
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII An An
58
Din figura 6 se poate vedea ca lunile cu evaporatie mare, mai – septembrie,

sunt cele in care şi temperaturile inregistreaza valori maxime. In aceleasi luni şi
precipitatiile inregistreaza insa valori mari. Cu toate acestea, deficitul de umiditate
se inergistreaza incepand cu luna martie şi pana in luna decembrie.
4.3.2. Surse şi poluanti generati
Sursele de poluare a aerului şi emisii de poluanţi în perioada de execuţie

Conform celor prezentate anterior, in faza de constructie se vor realiza
urmatoarele lucrari:
spatiului pentru necropsie, lagunelor si platformei pentru depozitarea
dejectiilor, gospodariei de apa, retelelor de alimentare cu apa, canalizare,
electricitate;
 montarea echipamentelor specifice tehnologiei de crestere a porcilor
(adapare, hranire, iluminare, climatizare).
Toate lucrarile se vor desfasura in incinta fermei si vor genera doar niveluri
reduse de pulberi specifice lucrarilor de constructii.
Sursele de poluare a aerului şi emisii de poluanţi în perioada de exploatare

Cresterea porcilor reprezinta una din activitatile cu profil agricol care,
datorita proceselor naturale caracteristice, constituie o sursa de poluare a
atmosferei.
Aerul din hala de crestere a porcilor are in compozitie amoniac, metan si
protoxid de azot.
Existenta acestor poluanti este legata de digestia hranei si de dejectii.
Prin tehnologia de crestere a porcilor in hale trebuie asigurati parametri
normali pentru factorii fizici (temperatura, umiditate, curenti de aer) si factorii
chimici (concentratie poluanti).
Pentru mentinerea unei atmosfere de normalitate in hale, poluantii din aer
sunt evacuati in exterior printr-un sistem de ventilatie, individual pentru fiecare
hala.
Protectia aerului se realizeaza prin amplasarea fermei intr-o zona care
respecta zona de protectie sanitara fata de asezarile umane, unde factorul de
mediu aer nu este afectat.
În perioada de exploatare, obiectivul analizat nu se constituie în sursă
majoră de poluare a atmosferei. Principalele forme de poluare ale factorului de
mediu aer, sunt datorate:
 emisiilor de poluanti din procesele metabolice de crestere a porcilor;
 emisiile de poluanti provenite din depozitele de dejectii;
 procesului de fermentare, in care dejectiile se descompun şi in urma
caruia se formeaza gaze de fermentare (in principal CO2, CH4, NO2);
 emisiile de poluanti datorita arderii peletiolor de lemn pentru
asigurarea incalzirii halei de productie si a celorlalte spatii de lucru;
 circulaţia vehiculelor care asigură deservirea fermei.
59
Emisii de poluanti din procesele metabolice

Emisiile de poluanti in aer din hale reprezinta cele mai mari cantitati de
emisii din tot procesul tehnologic din ferma, cele mai importante fiind cele de
amoniac (NH3), de metan (CH4) si de protoxid de azot (N2O); acestea rezulta din
reactia metabolica in animal si din fermentarea dejectiilor excretate. Protoxidul de
azot este un produs de reactie secundar in amonificarea ureei care apare ca atare
se care poate converti din acidul uric din urina. Amoniacul este principala cauza a
mirosurilor neplacute.
Nivelul de emisii in aer este determinat de mai multi factori care pot avea
efecte in lant:
 Numarul de porci.
 Proiectarea si constructia cladirilor (hale);
 Formula furajelor (nivelul de proteine si fosfor);
 Sistemul de adapare;
 Sistemul de gestionare a dejectiilor;
Se mentioneaza ca, in cazul instalatiilor de tipul „crestere intensiva a

pasarilor si porcilor” documentul de referinta BREF ILF nu contine valori limita de
emisie VLE. Sunt prezentate insa valori indicative ale factorilor de emisie din hale
pentru NH3, CH4 si N2O, care reprezinta principalii poluanti emisi in aer.
Procesul de fermentare a dejectiilor

Conform studiilor efectuate de Universitatea Iowa avand ca participanti
autorii: Dwaine Bundy (Universitatea Iowa), Ken Casey (Queensland Department
of Primary Industries, Australia), Ron Miner (Oregon State University), Susan
Schiffan (Duke University), John Sweeten (Texas A&M University), au fost
identificati peste 160 de compusi in aerul din jurul facilitatilor de crestere a
porcilor. Multi dintre acesti compusi au fost detectati la concentratii foarte scazute.
Compusii specifici identificati includ: mercaptan, sulfati, disulfati, amoniac,
amine, acizi organici, fenoli, ketone. Acesti compusi se formeaza in urma
fermentarii aerobe şi anaerobe a dejectiilor de porcine.
Factorii poluanti in cazul fermelor de porcine sunt: mirosul, gaze, particule.
Mirosul provine in primul rand din descompunerea anaeroba a proteinelor din
deseurile provenite de la porci, incluzand fecale, urina, celule de piele, par şi
hrana. Mirosul este cauza unui numar larg de compusi organici volatili.
Principalele gaze generate de cresterea porcilor sunt: amoniacul, dioxidul
de carbon, hidrogenul sulfurat şi metanul.
60
Tabel 34. Caracterul gazelor produse prin fermentarea dejectiilor de porcine
Gaz Caracteristici Efecte

Mai usor decat aerul, rezultat Iritarea ochilor şi a gatului la
Amoniac NH4 din activitatea aeroba, solubil concentratii de 400-700 ppm
in apa
Mai greu decat aerul, greu Marirea ritmului respirator,
Dioxid de carbon
solubil in apa, rezultat din slabiciune, dureri de cap la
CO2
activitatea aeroba concentratii de 20000-40000 ppm
Mai greu decat aerul, solubil Iritarea ochilor şi a nasului, dureri de
Hidrogen sulfurat
in apa, rezultat din activitatea cap, ameteala, insomnie la
H2S
aeroba concentratii de 100-500 ppm
Mult mai usor decat aerul, Dureri de cap la concentratii de
Metan CH4 greu solubil in apa, rezultat 500000 ppm
din activitatea anaeroba
Pentru realizarea studiului mai sus amintit, realizat de catre Universitatea

de stat din Iowa s-au facut masuratori ale concentratiilor gazelor in aerul
ambiental din jurul depozitelor de dejectii. Valorile inregistrate cu ocazia acestor
masuratori au fost:
Tabel 35. Componenta gazelor produse prin fermentarea dejectiilor de porcine
Numar de Valoarea medie Valoare minima Valoare maxima

Parametru detectat
detectari ppm ppm ppm
Carbonil sulfit 36 0.0109 0.0029 0.351
Metil mercaptan 13 0.0085 0.0019 0.0269
Dimetil sulfit 8 0.0086 0.0022 0.0444
Carbon disulfit 49 0.0323 0.0019 0.405
Izopropil mercaptan 7 0.0027 0.0012 0.0065
Dimetil disulfit 51 0.5680 0.007 2.4
Hidrogen sulfurat 48 0.4450 0.004 2.82
4.3.3. Prognozarea poluarii aerului
Emisii din activitatea de crestere a porcilor

Impactul asupra aerului este cel mai important impact care poate apare in
cazul fermelor de cresterea porcilor si se datoreaza in special emisiei de amoniac si
Folosind factorii de emisie stabiliti de CORINAIR 2009, BREF ILF si IPCC

2006, cantitatile estimate de poluanti atmosferici proveniti din hala de crestere a
porcilor si gestiunea dejectiilor pentru ferma studiata sunt prezentate in tabelul nr.
36.
Comparatia a fost facuta cu valoarea prag de emisie conform HG nr.
140/2008 privind stabilirea unor masuri pentru aplicarea prevederilor Regulamentului
(CE) al Parlamentului European si al Consiliului nr. 166/2006 privind înfiinţarea
Registrului European al Poluanţilor Emişi şi Transferaţi si modificaea directivelor
Consiliului 91/689/CEE si 96/61/CE.
61
Tabel 36. Cantitatile estimate de poluanti atmosferici
Poluant Factor de emisie* Debit anual Valoare prag

(kg/cap/an) (kg/an) de emisie
Scroafe Porci (kg/an)
NMVOC 13,3 3,9 17 249 100 000
NH3 15,8 6,7 20 822 10 000
PM10 0,58 0,5 805 50 000
PM2,5 0,09 0,08 125
NO 0,004 0,001 5,16
CH4 1,0 fer. ent.** 1,0 fer. ent.** 10 800 100 000
8,0 man. dej.** 5,0 man. dej.**
* Valori conform Corinair 2009 (4.8 Animal husbandry and manure
management, tabel B-10)
** Factor de emisie conform IPCC Guidelines for National Greenhouse
Gas Inventories, capitol 10.5.
In concluzie, doar valoarea debitului anual al emisiilor de amoniac

depaseste valoarea prag. Astfel, operatorul va trebui sa raporteze anual
autoritatilor de mediu valoarea calculata a emisiilor de amoniac.
Totusi, avand in vedere amplasarea fermei si masurile luate pentru
reducerea emisiilor, activitatea din ferma nu va avea impact semnificativ asupra
aerului.
Utilajele de transport şi exploatare

Pentru buna desfasurare a activitatii in ferma, vor fi folosite urmatoarele
utilaje: tractoare şi mijloace auto pentru transportul personalului, furajelor şi
porcilor.
Estimarea emisiilor de poluanti de catre utilajele de transport şi exploatare
au la baza urmatoarele date:
 Consumul total de carburanti: 26 kg/h;
 Timp de functionare zilnica: 10 h/zi;
 Debit masic CO2 estimat conf AP-42: 20,8 g/kg carburanti;
 Debit masic SO2 estimat conf AP-42: 7,8 g/kg carburanti;
 Debit masic NOx estimat conf AP-42: 4,2 g/kg carburanti;
 Debit masic aldehide estimat conf AP-42: 0,8 g/kg carburanti;
 Debit masic hidrocarburi nearse estimat conf AP-42: 20,8 g/kg carburanti.
Cantitatea de poluanti rezultati de la mijloacele de transport şi utilaje sunt

prezentate in tabelul 37.
Tabel 37. Emisii in atmosfera de poluanti generati de utilaje şi mijloace de transport pentru
realizarea noilor obiective
Debite masice [g/h]

Denumirea sursei
CO2 SO2 NOx Aldehide Hidrocarburi nearse
Mijloace de transport
551 199 107 20 551
şi utilaje
62
Evaluarea surselor nu poate fi facuta in raport cu prevederile Ordinului

MAPPM nr. 462/1993 (sursele nu sunt dirijate), ci pe baza rezultatelor privind
impactul asupra calitatii aerului.
Modelarea dispersiei poluantilor atmosferici proveniti din activitatea

fermei
Impactul asupra aerului este cel mai important impact care poate apare in
cazul fermelor de cresterea porcilor si se datoreaza in special emisiei de amoniac si
Singurul poluant caracteristic analizat a fost amoniacul (NH3), deoarece
legislatia nationala nu prevede limite de concentratie in imisie pentru ceilalti
poluanti din aer care se emit in cantitati semnificative in fermele de cresterea
porcilor si pasarilor, respectiv metan si protoxid de azot.
In Anexa nr. 2 la acest document este prezentata Modelarea dispersiei

poluantilor atmosferici proveniti din activitatea fermelor de crestere a animalelor
care se vor construi in zona comunei Glodeanu - Silistea.
Rezultatele calculelor de dispersie, respectiv concentraţiile maxime de
poluanţi la nivelul solului (inclusiv distanţa faţă de sursa/limita
amplasamentului) se prezintă comparativ cu valorile limită conform legislatiei de
mediu in vigoare în tabelul nr. 38.
Tabelul nr. 38: Comparatie intre concentratiile maxime si valorile limita - Intervale de mediere
lungi (24 ore)
Coordonate Concentraţia maxima Valoare limită1)

Zona locuita Observaţii
relative [g/m3] [g/m3]
- 7300 x 5200 32,33 100 < VL

Nordul satului Garbovi 1000 x 1000 3,38 < VL
Centrul satului
4000 x 4200 5,31 < VL
Glodeanu Silistea
100
Centrul satului
14000 x 4000 0,41 < VL
Bragareasa
Centrul satului Cotorca 5000 x 4000 5,17 < VL
Analiza rezultatelor obţinute în urma modelării matematice a dispersiei

poluanţilor în atmosferă comparativ cu valorile limită pentru concentraţiile de
poluanţi în atmosferă (imisii), prevăzute de legislaţia în vigoare pune în evidenţă
faptul că nivelurile de concentraţii în aerul ambiental generate de fermele de
crestere a animalelor care se vor construi in zona comunei Glodeanu Silistea,
judetul Buzau se vor situa mult sub valorile limită.
Concentratia maxima de amoniac in aer calculata este de 32,33 μg/m3 (de
aproximativ 3 ori mai mica decat valoarea limita (100 μg/m3) stabilita de STAS
1) timp mediere 24 ore, STAS 12574/87
63
12574/87 pentru perioada de mediere de 24 ore) si va fi intalnita in punctul de

coordonate 7300 x 5200, in extravilanul comunei Glodeanu Silistea.
Unii oameni pot detecta concentratii amoniac in aer mai mici de 5 ppm
(3,48 mg/m3). In medie insa, valoarea e undeva la 17 ppm in aer (11,82 mg/m3).
Prin urmare, concentratia maxima calculata (0,03246 mg/m3) este mult sub
limita de perceptibila de om si prin urmare fermele nu vor genera factori de
disconfort pentru populatie.
Tabel 39. Calculul unitatii de greutate animala
Numar mediu de GV
Categoria GV/cap
animale
Scroafe 0,3 1250 375
Vieri, scrofite 0,13 160 21
Purcei 0,03 4000 120
TOTAL 516
Luand in considerare curbele pentru distantele minime descrise de TA Luft

5.4.7.1, pentru capacitatea fermei (1250 scroafe, GV/cap = 0,3, 4000 purcei,
GV/cap = 0,03, 160 vieri si scrofite GV/cap = 0,13), rezulta 516 GV (unitati de
greutate animala). Pentru aceasta valoare, distanta minima fata de zona locuita
recomandata de TA Luft este de 380 m.
4.3.4. Măsuri de protecţie a aerului în perioada de exploatare
Aspectul cheie al cresterii intensive a porcilor este cel legat de procesele

naturale, deoarece porcii metabolizeaza hrana si excreta aproape toti nutrientii
prin dejectii. Calitatea si compozitia dejectiilor, precum si modul de stocare si de
manipulare sunt factori determinanti pentru nivelul de emisii.
Protectia aerului se realizeaza prin amplasarea fermei intr-o zona care
respecta zona de protectie sanitara fata de asezarile umane, unde factorul de
mediu aer nu va fi afectat.
Ferma va fi amplasata in extravilanul localitatii, la o distanta de cca. 1800 m
fata de cea mai apropiata zona locuita (distanta minima recomandata de Ordinul
536/1997 pentru aprobarea Normelor de igiena si a recomandarilor privind
mediul de viata al populatiei este de 1000 m).
Măsurile de minimizare a emisiilor de poluanţi în atmosferă vor consta în:

 Aplicarea tehnicilor BAT;
 proiectarea sistemului de adapostire conduce la reducerea
emisiilor de amoniac fata de sistemul de referinta cu 25% pentru
sectiunile Gestatie, Tineret, Vieri, Scrofite (BREF ILF, tabelul 4.21
si 4.23) si cu 52% pentru sectiunea Maternitate (BREF ILF, tabelul
4.22);
 hranirea in faze diferentiate pe faze de crestere in functie de
greutatea corporala a animalului (BREF ILF sectiunile 5.2.1 si
4.2.2);
64
 Acoperirea lagunelor de depozitare a dejectiilor lichide cu un strat de

paie tocate pentru reducerea emisiilor (BREF ILF, sectiunea 5.2.5).
 Buna gospodarire a dejectiilor;
 Infiintarea unei perdele vegetale perimetrale;
 Dotarea centralelor termice cu arzatoare moderne cu continut redus de
poluanti;
 Controlul traficului auto în interiorul amplasamentului;
 Întreţinerea drumurilor de acces.
4.3.5. Emisii de mirosuri

Mirosurile sunt generate in principal de:
- emisiile de amoniac din halele de productie;
- emisii secundare de H2S care, in adaposturi conforme cu cerintele BAT,
sunt nesemnificative fiind sub limita de detectie chiar si in interiorul
halei.
Controlul pentru minimizarea emisiilor de amoniac se face prin aplicarea

celor mai bune tehnici pentru: sistemul de adaposturi, compozitia hranei si modul
de administrare a acesteia, colectarea/ transferul/ tratarea/ stocarea si eliminarea
dejectiilor.
4.3.6. Impactul generat de mirosuri
Impactul advers cel mai frecvent incriminat in legatura cu fermele de

cresterea animalelor este mirosul neplacut, datorat in special amoniacului dar si
altor compusi ca de ex. hidrogenul sulfurat. In tara noastra nu exista inca legislatie
pentru mirosuri.
Ordinul nr. 536/1997 emis de Ministerul Sanatatii recomanda o distanta de
minim 1,0 km intre localitati si fermele de porci cu 2000 - 10.000 locuri,
determinante fiind insa rezultatele studiilor de evaluare a impactului.
Ferma se afla la distanta mare fata de zonele locuite astfel incat este putin
probabil sa se inregistreze plangeri de la vecini in ceea ce priveste mirosurile.
Deoarece calculul dispersiei amoniacului in aer a evidentiat concentratii
mici pentru mediile pe intervale lungi si scurte, se concluzioneaza ca receptorii
umani nu vor fi afectati de mirosurile generate de ferma.
4.4. ZGOMOTUL SI VIBRATIILE

4.4.1. Surse de zgomot şi vibraţii în perioada de exploatare
Principalele surse de zgomot şi vibratii în cadrul amplasamentului sunt

reprezentate de:
o vehiculele care vor trasporta materiile prime şi produsele finite;
o motoarele electrice care actioneaza utilajele procesului tehnologic.
65
4.4.2. Măsuri pentru protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor
Pentru mentinerea unui microclimat optim in hale se face aerisirea cu

ventilatoare actionate de motoare electrice care introduc aer proaspat şi evacueaza
aerul incarcat cu emisii, rezultat din activitatea de crestere a porcilor.
Nivelul de zgomot al utilajelor este sub 80 dB (A), nivel situat sub limita
maximă admisă pentru zgomotul de la locurile de muncă cu solicitare normală a atenţiei
care este de 87 dB (A), nivel acustic pentru expunerea zilnică, conform Ordinului
ministrului muncii şi protecţiei sociale nr. 508/2002 şi Ordinul ministrului sănătăţii şi
familiei nr. 933/2002 privind aprobarea NORMELOR GENERALE DE PROTECŢIA
MUNCII.
Nivelul de zgomot nu depaseste valoarea de 30 dB(A).
Nu sunt necesare amenajari speciale impotriva zgomotelor şi vibratiilor.
În perioada de exploatare, singurele măsuri de reducere a zgomotelor şi
vibraţiilor sunt cele legate:
 de buna funcţionare a utilajelor folosite pe amplasament;
 optimizarea tuturor activităţilor desfăşurate în incinta fermei.
Zgomotul si vibratiile se vor incadra in limitele impuse de legislatia de

mediu romaneasca si europeana.
Impactul surselor de zgomot şi vibraţii este minim, avand efecte locale.
4. 5. SOLUL
4.5.1. Tipurile de sol ale zonei cu caracteristicile acestora si modul de

folosinta
Tipurile de sol cele mai intalnite in zona amplasamentului sunt solurile

brun – roscate si aluvionare.
Solurile brun – roscate se caracterizeaza prin:
 Continut de humus redus (3 – 9%);
 Tasare usoara;
 Porozitate redusa;
 Profil gros de peste 2 m, de tipul A - AB – B – C - D;
 Orizontul A este relativ afanat cu o structura grauntoasa;
 Orizontul AB are o structura alunara;
 Orizontul B este galbui, in baza are o structura prismatica si este argilos;
 Orizontul C prezinta carbonati sub forma de concretiuni, pete sau
vinisoare.
66
Tabelul 40: Clasa de aprovizionare a solurilor agricole cu azot si fosfor
Clase de aprovizionare azot total (ppm - mg/kg s.u.) fosfor total (ppm - mg/kg s.u.)
culturi de camp culturi intense culturi de camp culturi
intense
foarte scazuta <20 < 30 <4 < 20
scazuta 21 - 30 31 - 60 5 - 20 21 - 35
mijlocie 31 - 50 61 - 80 21 - 35 36 - 70
bun (normal) - - 36 - 50 71 - 110
ridicata 51 - 60 81 - 120 51 - 70 111 - 145
foarte ridicata > 61 > 121 > 71 > 146
Tabelul 41: Niveluri critice pentru protectia vegetatiei si ecosistemelor
Indicator Unitate de Valori Valori conform OM 756/1997

masura determinate Soluri Prag de alerta /Tipul de Prag de interventie
normale folosinta /Tipul de folosinta
Sensibila Mai putin Sensibila Mai putin
Sensibila Sensibila
Produse
petroliere (mg/kg.su) 138 <100 200 1.000 500 2.000
Suluri (mg/kg.su) < 0,01 - 200 400 1 000 2 000

Sulfati (mg/kg.su) 394,4 - 2.000 5.000 10.000 50.000
Zinc (Zn) (mg/kg.su) 95 100 300 700 600 1.500
Cupru(Cu) (mg/kg.su) 26,9 20 100 250 200 500
Crom total (mg/kg.su) 20,7 30 100 300 300 600
Nickel (Ni) (mg/kg.su) 19,2 20 75 200 150 500
Carbon
% 3,05
organic
In perimetrul amplasamentului se gasesc denivelari mai mici sau mai mari,
de ordinul zecilor de centimetri.
Modul de folosinta al amplasamentului la data executarii prezentului
studiu era teren agricol.
4.5.2. Surse de poluare a solului şi subsolului
Principalele surse de poluare ale solului si subsolului in perioada de

exploatare a fermei sunt reprezentate de:
 exfiltratii ale dejectiilor sau apelor uzate din sistemul de colectare sau
depozitare;
 dispersia in sol a apei tratate in microstatia de epurare a apelor uzate
menajere
 poluări accidentale prin deversarea unor produse (dejectii, vopsele,
produse petroliere) direct pe sol;
 depozitarea necontrolată a deşeurilor provenite din activităţile
desfăşurate în amplasament;
 scăpările accidentale de produse petroliere de la utilajele de transport;
 depunerea pe sol a gazelor emise din funcţionarea utilajelor de transport
si a centralelor termice;
67
 spălarea agregatelor, utilajelor de transport sau a altor substanţe de

către apele de precipitaţii poate constitui o altă sursă de poluare a
solului.
Conform celor prezentate anterior, in conditii normale, activitatea din
ferma nu reprezinta surse de poluare pentru solul de pe amplasament.
4.5.3. Prognozarea impactului
Amenajarea unui depozit ecologic pentru dejectiile animaliere elimina

posibilitatea poluarii solului si subsolului cu diverse substante continute de
acestea (azot amoniacal, fosfor, potasiu, substante organice, microelemente –
cupru, zinc, mangan, fier, etc.). Poluarea solului si a subsolului nu se poate
produce decat accidental.
Dupa fermentarea dejectiilor si transformarea lor in ingrasamant natural,
acestea pot fi folosite pentru fertilizarea terenurilor agricole.
Factorii care afecteaza calitatea si proprietatile fizice, chimice si biologice ale
dejectiilor sunt in funtie de specia si marimea animalelor, cima, caracteristicile
furajelor si sitemul de crestere a animalelor. Deoarece aceste proprietati variaza
mult, este necesar ca dejectiile sa faca obiectul unor analize de laborator inainte de
a fi utilizate in agricultura.
Valorificarea dejectiilor trebuie sa aiba in vedere conditiile geografice,
modul de folosinta a terenurilor limitrofe, relieful, potentialul de irigare, nivelul
panzei de apa freatica si masurile de protectie si amelioare a solurilor.
Cantitatea maxima de azot care se aplica cu dejectiile depinde, in special, de
cerintele culturilor, rezerva de azot din sol, pierderile de azot prin volatilizare,
levigare, denitrificare si pierderea prin scurgerea de suprafata.
Stabilirea dozelor de dejectii pe anumite soluri se face in principal in functie
de continutul acestora in azot si saruri.
In concluzie, este necesar un studiu pedologic pe terenurile care urmeaza a
fi fertilizate cu dejectii animaliere.
In cazul in care nu se realizeaza o analiza a dejectiilor inainte de a fi folosite
ca ingrasamant si nu se intocmeste un studiu pedologic pe terenul care urmeaza a
fi fertilizat pot apare efecte daunatoare asupra solului, cum ar fi:
 Aplicarea unor cantitati mari de dejectii, are ca rezultat cresterea
excesiva a continutului de saruri solubile in sol ce pot impiedica
cresterea plantelor sau pot leviga in apele freatice;
 Dezechilibrele elementelor nutritive in sol duc la dezechilibre
metabolice la animalele care consuma furaje cultivate pe asemenea
soluri. Furajele cu un continut ridicat de nitrati pot fi daunatoare
animalelor.
 Excesul de azot din sol afecteaza si omul prin consumarea in stare
proaspata a unor legume cu o capacitate mare de acumulare a nitritilor
(morocv, ceapa, sfecla, salata, telina, etc.), precum si a unor legume
preparate (cartofi, spanac, etc.). In aceasta situatie in organism are loc
formarea nitrozaminelor (substanta cu mare potential mutagen si
68
cancerigen) ca rezultat al unei reactii intre aminele secundare si acidul

azotos.
 Excesul de sodiu si potasiu din sol, ca rezultat al aplicarii in exces a
dejectiilor, contribuie la marirea continutului de saruri solubile, la
degradarea structurii solului si reducerea productiei vegetale.
 Acumularea unor metale grele (zinc, cupru, etc.) in sol.
In cazul aplicarii dejectiilor in stare proaspata, direct pe sol, se poate

produce si o poluare biologica a solului. Aceasa este caracterizata prin
diseminarea pe sol odata cu diversele reziduuri a germenilor patogeni.
Supravieturirea pe sol a acestora este variabila si depinde atat de specia
microbiana cat si de calitatile solului si conditiile meteo – climatice.
Indicatorii poluarii biologice a solului sunt reprezentati de o serie de
germeni a caror prezenta si mai ales numar arata gradul de poluare.
Numarul total de germeni din sol sau mai als numarul germenilor
impurificatori, constituie un indicator global a carui valoare in cazul solului este
mult mai redusa decat in cazul apei.
In starea lor proaspata, dejectiile animaliere prezinta atat pentru muncitorii
agricultori, cat si pentru culturile care se vor dezvolta pe terenurile tratate cu
aceste reziduuri.
Din aceste considerente, utilizarea dejectiilor in stare proaspata este
interzisa.
Fermentarea dejectiilor se realizeaza in 2 – 3 luni vara si in 3 – 4 luni iarna,
timp in care sunt distrusi si germenii patogeni, parazitii intestinali si larvele de
insecte.
Azotul si fosforul continut in dejectiile imprastiate pe camp in cadrul
actiunii de fertilizare sunt componente fertilizante. Insa, in zonele vulnerabile la
poluarea cu nitrati proveniti din surse agricole, azotul este considerat poluant
pentru mediu datorita poluarii apelor freatice. In acest caz este necesar să fie
respectată norma specifică de 170 - 210 kg de azot pe hectar şi an, ţinand cont in
plus de rezervele de azot existente in sol si de tipul plantelor cultivate.
Beneficiarii de material fertilizant, vor fi atentionati sa actioneze in
conformitate cu cerintele de protejare a mediului acvatic impotriva poluarii cu
nitrati proveniti din surse agricole. Acestia vor fi obligati sa intreprinda
demersurile legale necesare pentru efectuarea acestor lucrari, inclusiv aprobarea
planului de fertilizare de catre autoritatile agricole si de gospodarire a apelor.
In concluzie, putem spune ca impactul fermei asupra solului si subsolului
este pozitiv in conditiile:
- etanseizarii retelei de canalizare, rezervoarelor de depozitare a dejectiilor;
- folosirea dejectiilor ca ingrasamant natural numai dupa fermentare;
- analizarea dejectiilor inainte de a fi folosite ca ingrasamant pentru a vedea
pentru ce tipuri de culturi si terenuri se preteaza;
- efectuarea unui studiu pedologic pe terenurile unde urmeaza a fi aplicate
ingrasaminte naturale.
69
4.5.4. Măsuri de diminuare a impactului
Solul este factorul de mediu care preia si transmite majoritatea poluantilor

emanati in mediul inconjurator.
Activitatea ce se desfasoara in hale nu are impact direct asupra solului. Ea
influenteaza solul in mod indirect prin intermediul altor factori de mediu si in
special prin intermediul particulelor in suspensie care, fiind mai grele decat aerul, se
depun pe sol.
Forma sub care poate fi afectat direct solul in etapele de construire,
functionare si dezafectare este depozitarea pe suprafata solului a deseurilor.
Pentru eliminarea acestui pericol, in perioada de exploatare, dejectiile sunt
evacuate periodic din hale prin intermediul unei retele de canalizare etanse,
procesate si folosite in agricultura ca fertilizant. Cantitatea de nutrienti aplicata va fi
stabilita pe baza unui studiu pedologic. Integritatea canalizarii si gospodariei de
dejectii va fi verificata periodic.
Batalurile pentru stocarea dejectiilor sunt impermeabile si protejate

impotriva coroziunii (BREF ILF, sectiunea 5.2.5).
Batalurile pentru depozitarea fractiei lichide vor avea urmatoarele
elemente de siguranta:
 Etansarea batalurilor se va face cu straturi minerale (argila) si sintetice
(geocompozit sau trisoplast, geomembrana, geotextil);
 Diguri perimetrale;
 Canal de garda.
In acest fel exfiltratiile din depozit la nivelul terenului şi care ar putea
ajunge in apa de suprafata sunt practic excluse. Chiar daca are loc un accident
punctiform datorat unei suduri imperfecte a geomembranei sau gauririi acesteia
din diverse motive, dejectiile lichide care se scurg şi trec de etansarea secundara,
intalnesc etansarea de baza. In plus, la trecerea prin acest strat, lichidul sufera o
epurare naturala din punct de vedere biologic datorita fixarii ionilor pe particulele
de argila.
Deseurile menajere vor fi depozitate temporar in containere speciale si
preluate de firme specializate.
Cadavrele se depoziteaza temporar in spatii frigorifice si eliminate prin
intermediul firmelor specializate.
4.6. GEOLOGIA SUBSOLULUI

4.6.1 Caracterizare hidrogeologica
Geologic – structural depozitele care alcatuiesc regiunea in care este situat

amplasamentul studiat, reprezinta sectorul nordic al Campiei Romane.
Formatiunile geologice care alcatuiesc regiunea apartin, in marea lor
majoritate, Neogenului şi Cuaternarului.
70
Formatiunile neogene, reprezentate la suprafata prin termenul lor cel mai

recent – Roamnianul sau Levantunul sunt acoperite in zona amplasamentului de
formatiuni apartinand Cuaternarului.
4.6.2 Impactul prognozat si masuri de diminuare a impactului
Lucrarile preconizate nu includ extragerea resurselor naturale, altele decat

apa extrasa din forajul de medie adancime pentru alimentarea fermei.
Proiectul propus nu va avea un impact asupra componentelor geologice si
nici, prin mediul geologic, asupra elementelor mediului - conditii hidro, reteaua
hidrologica, zone umede, biotopuri, etc.
4.7. BIODIVERSITATEA
4.7.1 Situatia existenta
Strict in jurul amplasamentului, biocenoza nu cuprinde nici o specie

vegetala sau animala protejata prin reglementarile legale in vigoare. De asemenea,
pe amplasament sau in vecinatatea acestuia nu exista arii protejate din ratiuni
istorice sau culturale.
Flora in zona amplasamentului este cea specifica stepei si in general, a fost
modificata de om si înlocuita pe mari întinderi prin plante cultivate. Terenurile, cu
exceptia islazurilor, vailor si saraturilor, sunt cultivate cu cereale, floarea soarelui,
leguminoase si, mai putin, cu pomi fructiferi si vita de vie.
Vegetatia naturala este reprezentata de specii ierboase: pelinita (Artemisia
austriaca), palamida, pelinul, ciulinul, coada soricelului, colilia (Stipa capillata),
scaietele, spinul, brusturul.
Prin si pe lânga terenurile cultivate cresc si plante cu flori frumoase: macul,
neghina, cicoarea, musetelul, papadia, codita-soricelului, unele dintre ele având
virtuti terapeutice. Foarte raspândite sunt loboda si traista ciobanului.
În stepa vegetatia lemnoasa este rara, reprezentata mai ales de salcâm, dud,
ulm, plop, tei si arbusti ca macesul.
Fauna
Printre animalele nevertebrate terestre întâlnite aici se numara o serie de
moluste (Helicella, Helix pomatia, Ena montana), insecte, arahnide diverse.
Vertebratele terestre sunt larg reprezentate de amfibieni (broasca bruna de
pamânt, salamandra, brotacelul), reptile (sopârla cenusie, gusterul, serpi
neveninosi - Natrix n. si, mai rar, vipera), pasari (vrabia, bufnita, cucuveaua,
soimul, grangurul, gaita, pupaza, pitigoiul, sitarul, cucul, ciocanitoarea pestrita) ,
mamifere (orbetele, popândaul, hârciogul, cârtita, liliacul, soarecele de câmp,
dihorul, iepurele).
In zona amplasamentului studiat nu exista declarate arii pentru protectie
avifaunistica, conform HG nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protectie speciala
avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania, cu
modificarile si completarile ulterioare.
71
4.7.2. Surse de poluare a florei şi faunei
În capitolul anterior au fost analizate sursele de poluare ale aerului. S-a

apreciat că poluanţii chimici din aer, poluanţi rezultaţi din procesele metabolice ale
porcilor, arderea combustibililor, în perioada execuţiei lucrărilor de construcţie si in
perioada de exploatare, sunt în concentraţii foarte mici. Concentraţiile potenţiale nu
sunt periculoase pentru vegetaţie şi animale.
4.7.3. Impactul prognozat si masuri de diminuare
Deoarece activitatea de crestere a porcilor in ferma se desfasoara in spatii

inchise, precum si datorita masurilor de biosecuritate specifice, nu va apare un
impact advers asupra biodiversitatii avifaunistice.
In ce priveste impactul asupra vegetatiei, se apreciaza ca activitatea fermei

nu va avea impact din motivele enumerate in continuare:
- Poluantii cu efecte negative pentru vegetatia forestiera sunt SO 2, NO2 si
NO3 (conform ghidurilor de calitate a aerului recomandate de Organizatia
Uniunii Internationale de Cercetare a Padurilor – IUFRO); pe de o parte
acesti poluanti nu sunt generati pe amplasamentul fermei iar pe de alta
parte, in imprejurimile fermei nu exista vegetatie forestiera.
- In ce priveste amoniacul, nivelurile critice pentru protectia vegetatiei si
ecosistemelor sunt indicate in tabelul 41.; in urma efectuarii studiilor de
dispersie se constata ca in zonele rezidentiale in care exista o anumita
vegetatie arboricola nu se ating valorile critice.
Tabelul nr. 42: Niveluri critice pentru protectia vegetatiei si ecosistemelor
Poluant Concentratia µg/m3 Valori medii

Amoniac 3300 orare
270 zilnice
23 lunare
8 anuale
Sursa: OMS (1994) Working Group on Ecological Effects, Les Diablerets, Switzerland
Masura esentiala care trebuie luata pentru diminuarea impactului este

respectarea cu strictete a tehnologiei de exploatare a fermei, cu respectarea
conditiilor de colectare, tratare şi depozitare a dejectiilor şi apelor menajere.
4.8. PEISAJUL
Constructiile amenajate vor avea un aspect agreabil si vor fi permanent

ingrijite. Spatiile care nu sunt ocupate de constructii vor fi amenajate ca spatii
verzi pe care se vor planta arbusti si plante ornamentale. Perimetral se vor planta
72
perdele de arbori de talie mijlocie-mare avand atat rol estetic, cat si de protectie
impotriva zgomotului si emisiilor.
Pentru integrarea armonioasa a cladirilor in peisaj, se va acorda o atentie
deosebita pentru alegerea materialelor folosite la finisajele exterioare si ale
platformelor de acces.
In vecinatatea obiectivului analizat nu exista zone naturale folosite in scop
recreativ sau zone protejate.
4.9. MEDIUL SOCIAL ŞI ECONOMIC
Comuna Glodeanu - Silistea este situată la o distanta de aproximativ 34 km

de Buzau, 29 km de Urziceni si 14 km de Mizil. Accesul in zona se face pe drumul
judetean DJ 102H.
Populatie:
Din punct de vedere demografic comuna se incadreaza in randul
localitatilor medii, avand o populatie de 3237 de locuitori si o suprafata de 6768
ha. Din forta de munca disponibila, 78% sunt calificati in agricultura, 12% cu alte
ocupatii si 10% forta de munca activa neocupata.
Dezvoltare infrastructurala
Localitatea beneficiaza de utilitati necesare unei activitati economico –
sociale: alimentare cu energie electrica, distributie gaze naturale (11,5 km), serviciu
de telefonie (300 abonati) si televiziune prin cablu.
Conform autoritatilor locale, sunt necesare proiecte si fonduri pentru:
- Introducere apă potabilă;
- Reabilitare Cămin Cultural;
- Reabilitare drumuri comunale;
- Canalizare;
- Reparaţii obiective de învăţământ.
Activitatile specifice importante sunt:

- Agricultura;
- Morarit si panificatie;
- Creşterea animalelor.
Impact potential
Activitatea in ferma va crea un numar de circa 50 locuri de munca in
perioada de constructie si 14 locuri de munca in perioada de exploatare ceea ce va
avea efecte benefice asupra mediului economic.
Conform normelor de igiena si recomandarilor privind mediul de viata al
populatiei, distantele minime de protectie sanitara sunt respectate de catre prezentul
proiect. Activitatea fermei se realizeaza in spatii inchise, departe de zonele locuite
(aproximativ 1800 m).
73
Având în vedere specificul, amplasamentul şi vecinătăţile noului obiectiv se

apreciază că impactul realizării şi exploatării acestuia asupra aşezărilor umane
este nesemnificativ. Nu sunt necesare măsuri suplimentare pentru protecţia
acestor obiective.
4.10. CONDIŢII CULTURALE ŞI ETNICE, PATRIMONIU

CULTURAL
Realizarea proiectului în zona de amplasament studiată, nu va duce la

modificarea condiţiilor etnice şi culturale locale.
74
5. ANALIZA ALTERNATIVELOR
Alternativa „zero” a fost luata in considerare ca element de referinta fata
de care se compara celelalte alternative pentru diferitele elemente ale proiectului
studiat.
Principalele forme de impact asociate adoptarii alternativei „zero” sunt:

• pierderea unor oportunitati majore de locuri de munca (estimate la 20 ÷
50 angajari directe in etapa de preconstructie si in etapa de constructie, 14 in etapa
de operare, la care se adauga angajari suplimentare indirecte);
• pierderea investitiilor efectuate pana in prezent, avand ca rezultat
pierderea interesului investitorilor privati, bancilor comerciale si al institutiilor
internationale de finantare cu privire la proiectele de dezvoltare industriala
viitoare in regiune si in Romania;
• pierderea sprijinului pentru dezvoltarea unei instalatii moderne,
conforme reglementarilor.
Cea mai favorabila situatie pentru zona comunei Glodeanu - Silistea ar fi:
• sa dispuna de solide oportunitati economice si de locuri de munca;
• impactul asupra mediului si cel social generat de activitatea ce se va
dezvolta si de celelalte dezvoltari economice majore sa fie minim;
• sa aiba capacitatile si resursele tehnice necesare pentru remedierea
aparitiei unor poluarii.
Pentru a realiza aceasta (si a preveni impactul socio – economic negativ

generat de neimplementarea planului) este necesara o resursa economica viabila,
capabila sa genereze oportunitati pentru locuri de munca in numar semnificativ si
suficiente venituri pentru a permite rezolvarea problemelor de mediu.
5.1. ALTERNATIVE PRIVIND DEFINITIVAREA PROIECTULUI
Pentru definitivarea proiectului au fost analizate alternative referitoare la

amplasament, dar şi la tehnologia care va fi folosita pentru cresterea porcilor.
Amplasamentul propus are avantajul amplasarii fata de cea mai apropiata

localitate la o distanta de aproximativ 1800 m.
Referitor la tehnologie au fost alese optiuni BAT in ceea ce priveste
constructia halei, alegerea sistemelor de hranire, adapare, ventilare, iluminat şi
incalzire. De asemenea au fost adoptate tehnici BAT şi pentru managementul
dejectiilor.
75
In vederea selectarii celei mai bune alternative de dezvoltare a activitatior

din punct de vedere al impactului asupra factorilor/aspectelor de mediu relevante
pentru proiectul analizat au fost evaluate alternativele referitoare la:
 data inceperii activitatilor;
 modalitatea de tratare si depozitare a dejectiilor;
 modalitati de adapostire a porcilor, colectarea, tratarea şi
depozitarea dejectiilor si apelor uzate;
 alte facilitati legate de activitatile desfasurate.
5.1.1. Alternative privind data inceperii activitatilor
Cele doua alternative sunt:

• inceperea cat mai curand a activitatilor, imediat dupa obtinerea tuturor
documentelor de reglementare necesare;
• intarzierea inceperii activitatilor.
Evaluarea comparativa a celor doua alternative conduce la concluzia ca

alternativa intarzierii nu este viabila deoarece aceasta ar conduce la intarzierea
realizarii beneficiilor sociale si economice pentru comunitate.
5.1.2. Alternative de tratare şi depozitare a dejectiilor
Au fost analizate trei alternative BAT posibile pentru depozitarea / tratarea

dejectiilor.
Stocarea dejectiilor in lagune / rezervoare (tratare prin fermentare aeroba).

Depozitarea dejectiilor in lagune / rezervoare supraterane (precedata sau
nu de separarea mecanica), este o metoda BAT, care serveste atat pentru stocarea
apelor uzate pana in momentul utilizarii la fertirigatii cat si ca metoda de tratare
biologica a dejectiilor (BREF ILF Sectiunea 2.6.5). Se considera ca durata necesara
pentru fermentarea aeroba a dejectiilor este 7- 8 luni in conditii de clima
continentala. (BREF ILF Sectiunea 3.3.1). BAT este sa se asigure capacitatea
necesara pentru stocarea dejectiilor pana la aplicarea acestora pe camp (BREF ILF
Sectiunea 5.2.5).
Tratarea dejectiilor pe amplasament prin separare mecanica cu urmatorul

flux tehnologic:
- separarea fractiei solide prin sitare;
- bazin de colectare a fractiei lichide;
- folosirea fractiei solide şi a fractiei lichide ca ingrasamant in agricultura.
Separarea mecanica este utilizata in fermele de porci pentru a separa fractia
solida (cca. 10% volum) de cea lichida (90%). In general, fractia lichida astfel
separata este mai usor de stocat, transportat si aplicat la tratamente pe sol decat
dejectiile neseparate. Aceasta fractie se poate aplica direct la fertirigatii sau poate fi
tratata in continuare. De asemenea, fractia solida obtinuta este mai usor de
76
transportat si se utilizeaza dupa compostare sau uscare (BREF ILF, sectiunile 2.6.1
si 4.9.1).
Se pot folosi diverse instalatii de separare mecanica. Majoritatea
functioneaza in sistem inchis ceea ce face ca emisiile de amoniac in aer in timpul
separarii mecanice sa fie neglijabile. Printr-un singur procedeu (asa numitul
„straw filter”) se pierde in aer sub forma de amoniac cca. 45 % din azotul continut
in dejectiile intrate in instalatie.
Tratarea dejectiilor pe amplasament prin Statie de epurare

Metoda de tratare a dejectiilor de la porci in statie de epurare se poate
aplica atat pentru instalatii noi cat si pentru cele existente; aceasta este BAT in
anumite conditii (BREF ILF, Sectiunea 4.9.3):
- existenta suprafetei de teren necesara pentru statia de tratare,
platformele de namol si iazurile biologice;
- disponibilitatea de fonduri de investitie si exploatare (BREF ILF
mentioneaza un cost de exploatare si intretinere de 6,1 EUR/ tona de dejectii; acest
cost include rata de amortizare a investitiei de 7% pe o perioada de 7 ani, avand
valoarea de 3,6 EUR/ tona de dejectii);
- dejectii cu un continut ridicat de apa (BREF ILF, Sectiunea 4.9.3
mentioneaza ca aplicarea acestei tehnici se limiteaza la tratarea dejectiilor de la
scroafe cu un continut de materie uscata de cel mult 6%, deoarece in general,
ingrasatoriile produc o cantitate mai mare de dejectii solide);
- un numar de animale (porci) mai mare de 5000;
- asigurarea unui control riguros al procesului, mai ales in zonele cu ierni
friguroase unde este dificil de realizat temperatura necesara pentru o activitate
biologica suficienta; in asemenea cazuri poate creste nivelul de amoniac inhiband
astfel nitrificarea.
A fost selectata tratarea dejectiilor pe amplasament prin separare

mecanica datorita timpului redus pentru fermentarea fractiei lichide şi spatiului
redus pentru depozitarea fractiei solide.
5.1.3. Alternative de tratare mecanica a dejectiilor
Beneficiile realizate de separarea mecanica a dejectiilor depind de

tratamentul ulterior al fracţiunii solide şi lichide. Deoarece odată cu separarea
fracţiunii solide se realizează şi separarea nutrienţilor (azotul, fosforul si potasiul),
procentajul de materie solidă ar trebui să fie cât mai mic posibil în fracţiunea
lichidă şi cât mai mare în fracţiunea solidă. Aplicarea unui floculant poate
îmbunătăţi separarea realizată prin tehnica folosirii unei prese sau a unei
centrifuge.
Tehnicile care se pot aplica pentru separarea mecanica a dejectiilor sunt
prezentate in tabelul nr. 43.
77
Tabel 43: Rezultatele tehnicilor de separare mecanică a dejecţiilor
Procentajul în fracţiunea solidă

Tipul
Tehnica Substanta
dejecţiilor Masă N P2O5 K 2O
uscata
Sedimentare Scroafă 28 68 44 90 28
Presa cu surub
Porc gras 13 35 11 15 53
(Press-auger)
Filtru cu paie
Scroafă 11 79 23 >90 5
(Straw-filter)
Centrifugă Porc gras 13 47 21 70 13
Centrifugă
Porc gras 24 71 35 85 24
+ floculant
Presa cilindrica
Porc gras 33 83 47 90 30
(Roll press)
S-a ales presa cilintrica datorita eficientei mari in separarea fractiei

solide si implicit a nutrientilor.
5.1.4. Alternative privind alte facilitati legate de activitatile propuse
Asigurarea facilitatilor
Au fost evaluate urmatoarele alternative:
• materii prime asigurate din zonele limitrofe, la preţuri avantajoase
• achiziţie de purcei pentru crestere, la preţ convenabil;
• posibilitatea desfăşurării activităţii pe toată perioada anului.
Ultima alternativa a fost evaluata ca fiind optima, inclusiv din punct de
vedere al impactului asupra mediului.
Depozitarea deseurilor municipale

In arealul in care se afla amplasamentul fermei nu exista un depozit
autorizat pentru deseuri municipale.
Singura alternativa viabila identificata este colectarea si transportul
deseurilor la depozitul zonal autorizat.
Alimentarea cu apa proaspata

A fost identificata si evaluata o singura alternativa: realizarea unui put de
medie adancime.
In zona nu exista retea de alimentare cu apa.
Gospodarirea apelor
Obiectivele de gospodarirea apelor necesar a fi atinse sunt:
• asigurarea unei cantitati de apa suficiente pentru operatiile tehologice,
cu minimizarea cererii de apa bruta;
• mentinerea separarii intre apele curate si cele poluate;
Alimentarea cu energie electrica

Au fost identificate si evaluate trei alternative:
78
• construirea unei centrale electrice proprii;

• obtinerea de energie electrica prin oferta de piata;
• obtinerea de energie electrica de la ELECTRICA.
Din considerente economice si de mediu, cea mai buna alternativa este

obtinerea de energie electrica de la ELECTRICA, cu prevederea post de
transformare.
Gestionarea apei uzate menajere

Au fost identificate si evaluate doua alternative:
• instalarea unei microstatii de epurare;
• construirea unui bazin betonat, etans, vidanjabil.
S-a optat pentru realizarea unui bazin betonat vidanjabil datorita costului
de investitie mai mic.
79
6. MONITORIZAREA
In conformitate cu OUG 152/2005 art. 17, f), care precizeaza ca in cazul
fermelor de crestere intensiva a porcilor si pasarilor, masurile prevazute pentru
monitorizare “iau in considerare costurile si beneficiile” si cu BREF-ul care arata ca
aceasta prevedere trebuie interpretata in sensul evitarii unei monitorizari excesive,
actiunea de monitorizare a emisiilor semnificative de poluanti (amoniac, protoxid
de azot si metan) are in vedere nu masurarea acestora ci estimarea prin calcul.
Se vor raporta anual cantitatile de emisii care depasesc valorile prag

prevazute in HG nr. 140 din 6 februarie 2008 privind stabilirea unor măsuri pentru
aplicarea prevederilor Regulamentului (CE) al Parlamentului European şi al Consiliului
nr. 166/2006 privind înfiinţarea Registrului European al Poluanţilor Emişi şi Transferaţi
şi modificarea directivelor Consiliului 91/689/CEE şi 96/61/CE.
Proiectul este in acord cu standardele nationale, iar investitia va fi in acord

cu standardele sanitar – veterinare, de igiena si bunastare a animalelor si de
mediu ale UE.
Supravegherea calitatii factorilor de mediu si monitorizarea activitatii se
va realiza prin controale periodice efectuate de reprezentantii autoritatilor de
mediu si de sanatate publica.
Sistemul de automonitorizare in faza de exploatare are doua componente

principale :
 monitorizarea tehnologica ;
 monitorizarea factorilor de mediu in zona de influenta.
Automonitorizarea tehnologica consta in verificarea permanenta a starii

de functionare a :
 utilajelor si autovehiculelor ;
 sistemului de colectare a apelor uzate ;
 drumurilor din incinta.
Scopul acestor activitati este asigurarea functionarii in conditiile proiectate
ale tuturor echipamentelor si instalatiilor, avand ca rezultat reducerea riscurilor
de accidente care pot avea efecte negative pentru mediu si sanatatea oamenilor
Se vor monitoriza urmatorii parametrii tehnologici:

 Numarul de animale;
 Cresterea in greutate;
 Consumul de hrana;
 Compozitia hranei, cu evidentierea continutului de proteina cruda si
fosfor;
80
 Consumul de apa;
 Consumul de energie electrica;
 Cantitatea de deseuri produsa.
Automonitorizarea factorilor de mediu consta in prelevarea si analizarea

calitatii apei de alimentare, apelor uzate si a dejectiilor.
Analizele si determinarile vor fi realizate de laboratoare acreditate, iar

rezultatele vor fi inregistrate pe toata perioada de activitate a fermei.
Titularul activitatii va raporta autoritatii teritoriale pentru protectia

mediului rezultatul actvitatii de automonitorizare.
6.1. MONITORIZAREA SI RAPORTAREA EMISIILOR IN AER
Pe baza factorilor de emisie corespunzatori sistemului de adapostire si

continutului de proteina cruda si fosfor in furaje, se vor estima emisiile semnificative
de poluanti in aer (amoniac, protoxid de azot si metan).
Tinand seama de cele prezentate anterior, activitatea din ferma ar putea
contribui la poluarea mediului ambiant prin emisiile de poluanti in aer. Contributia
este redusa: concentratiile poluantilor in aer sunt sub valorile limita prevazute de
legislatia in vigoare, iar distanta fata de zone locuite este suficient de mare. In aceste
conditii, se considera ca nu este necesara instituirea unui program de monitorizare a
calitatii aerului la limita incintei fermei.
Tabelul 44: Evaluarea conformarii cu cerintele BAT pentru monitorizarea emisiilor in aer
Activitatea la ferma Cerinte BAT
In sectiunea 4.3.2 sunt expuse In mod curent emisiile in aer nu se masoara. Exceptii fac situatiile
emisiile de poluanti in aer cand apar plangeri din partea vecinilor. (BREF ILF Sectiunea 2.14)
determinate prin calcul (a se Masurarea emisiilor este dificila (deoarece nu sunt surse punctiforme,
vedea si Anexa nr. 1) n.a.) si necesita dezvoltarea unor protocoale clare care sa permita
compararea rezultatelor din aceste masuratori cu rezultate din
masuratori efectuate pentru activitati si situatii similare.
(BREF ILF Sectiunea 3.3.8)
6.2. MONITORIZAREA SI RAPORTAREA EMISIILOR IN APE DE

SUPRAFATA SI SUBTERANE
Monitorizarea calitatii apei freatice se va realiza anual, prin prelevarea de

probe de apa din doua foraje amplasate unul amonte şi unul aval de lagunele
pentru depozitarea fractiei lichide a dejectiilor.
Se va monitoriza concentratia indicatorilor fizico – chimici si bacteriologici
81
atat la inceputul activitatii cat si pe parcursul desfasurarii acesteia, conform unui

program prestabilit.
Valorile concentratiilor inregistrate inainte de punerea in functiune a fermei
vor constitui valori de referinta privind calitatea apei freatice din zona
amplasamentului.
6.3. MONITORIZAREA SI RAPORTAREA EMISIILOR IN

RETEAUA DE CANALIZARE
Inainte de vidanjare se va monitoriza concentratia indicatorilor din apele

uzate menajere. Compararea se va face cu limite prevazute in contractul de
vidanjare si/sau NTPA – 002/2005.
6.4. MONITORIZAREA SI RAPORTAREA CALITATII SOLULUI
Calitatea solurilor va fi monitorizata prin efectuarea studiilor pedologice

pentru terenurile pe care se vor aplica ingrasamintele naturale.
6.5. MONITORIZAREA SI RAPORTAREA DESEURILOR
Se vor inregistra si raporta cantitatile anuale de deseuri inclusiv cantitatile

de dejectii.
O data pe an, se va face analiza chimica a dejectiilor fermentate inainte de
livrarea la terti.
Se va institui un registru de evidenta: cantitati de dejectii livrate la terti,
data livrarii, numele beneficiarului, destinatia dejectiilor
Activitatea de aplicare a dejectiilor pe camp nu este in responsabilitatea
fermei.
Se vor stipula clauze contractuale prin care utilizatorul isi insuseste, sub
semnatura, obligatiile legale ce ii revin la utilizarea dejectiilor ca fertilizant,
inclusiv prelevarea de probe de sol de pe terenul pe care se aplica dejectiile.
Tabelul 45: Evaluarea conformarii cu cerintele BAT pentru monitorizarea deseurilor

Se inregistreaza si raporteaza cantitatile anuale de Inregistrari/ evidente/ monitoring
deseuri inclusiv cantitatile de dejectii. privind:
O data pe an , se va face analiza chimica a dejectiilor cantitatile de deseuri si compozitia
fermentate inainte de livrarea la terti. acestora (inclusiv dejectii)
(BREF ILF Sectiunea 4.1.4)
Se va institui un registru de evidenta: cantitati de
dejectii livrate la terti, data livrarii, numele
beneficiarului, destinatia dejectiilor
Termen: permanent
82

Activitatea de aplicare a dejectiilor pe camp nu este in Pentru utilizatorul de material
responsabilitatea fermei . fertilizant, BREF ILF prevede
necesitatea de Inregistrari/ evidente/
Se vor stipula clauze contractuale prin care utilizatorul monitoring privind:
isi insuseste, sub semnatura, obligatiile legale ce ii a) cantitati de ingrasaminte anorganice
revin la utilizarea dejectiilor ca fertilizant, inclusiv si fertirigatii aplicate pe sol
prelevarea de probe de sol de pe terenul pe care se (BREF ILF Sectiunile 5.1 si 4.1.4)
aplica dejectiile. Cu titlu informativ:
Termen: permanent b) balanta cantitatilor de fosfat si azot
(daca se constata un impact mare
asupra mediului inconjurator) si starea
generala a solurilor pe care se aplica
dejectiile pt. a stabili necesarul de
nutrienti de aplicat
BREF ILF Sectiunea 2.14
6.6. MONITORIZAREA ALTOR ELEMENTE ALE PROCESULUI

TEHNOLOGIC
Tabelul 46: Evaluarea conformarii cu cerintele BAT pentru monitorizarea altor elemente ale
procesului tehnologic

Inregistrari si evidente curente: Inregistrari/ evidente/ monitoring privind:
a) numarul /efectivul de animale se a) numar de animale
inregistreaza la fiecare data de intrare/iesire b) cresterea in greutate
b) greutatea corporala se inregistreaza la fiecare c) consum de hrana,
data de iesire d) compozitie hrana cu evidentiere
c) cantitatile de nutret intrate se inregistreaza la continut de proteina cruda si fosfor,
fiecare data de intrare; consumul lunar se e) consum de apa,
determina prin calcul; f) consum de energie,
d) reteta nutretului combinat este pastrata la g) cantitati de deseuri si compozitia
sediul fermei; acestora (inclusiv dejectii),
e) gospodaria de apa va fi dotata cu debitmetru (BREF ILF Sectiunea 4.1.4)
pentru inregistrarea consumului de apa; h) evidenta verificarii integritatii bazinelor
f) consumul lunar de energie; de stocare a dejectiilor lichide care se
g) cantitati de deseuri si compozitia acestora efectueaza la fiecare golire completa,
(inclusiv dejectii); precum si a rezultatelor controlului si a
h) integritatea retelei de canalizare exterioare, a masurilor de remediere, dupa caz
caminelor de vizitare si a batalelor. (BREF ILF Sectiunea 2.14)
83
7. SITUAŢII DE RISC
Ferma este situata intr-o zona in care pana in prezent nu s-au inregistrat
incidente legate de inundatii.
Cladirile sunt încadrate într-un areal amplasat in zona seismica D,
caracterizata de o intensitate seismică de gradul VIII pe scara MSK. În conformitate
cu normativul P100/92 parametrii sunt:
Coeficientul de seismicitate: KS = 0,16
Perioada de colţ: TC = 1,5.
7.1. ACCIDENTE INDUSTRIALE
Tipurile de accidente potentiale, marimea riscului estimat si tehnicile de

prevenire instituite se prezinta in tabelul 47.
Se va institui un registru pentru evidenta tuturor accidentelor/ incidentelor,
schimbarilor de procedura, evenimentelor anormale si constatarilor inspectiilor de
intretinere (a se vedea sectiunea 1.1.5).
Tabelul 47: Tipuri de accidente si tehnici de prevenire
Tip de Cauze Impact Probabilitate Risc Tehnici preventive

accident potentiale potential de producere estimat
Incendii Scurtcircuit electric; Poluare mica mic Se respectă instructiunile
neglijenta; atmosferi de prevenire si
intretinere necores ca; interventie in caz de
punzatoare a Impact incendii.
echipamente vizual; La acestea se adauga
lor Pagube masurile de prevenire
materiale adoptate in faza de
proiectare si descrise mai
jos.
Situatiile de risc sunt generate de indisciplină şi de nerespectarea de către
personalul angajat a regulilor şi normativelor de protecţia muncii sau/şi de
neutilizarea echipamentelor de protecţie, acestea fiind posibile în legătură cu
următoarele activităţi:
 lucrul cu utilajele şi mijloacele de transport;
 circulaţia pe drumurile de acces;
 incendii din felurite cauze;
 electrocutări, arsuri, orbiri de la aparatele de sudură;
 inhalaţii de praf sau de gaze;
 striviri de elemente în cădere.
84
Aceste tipuri de accidente nu au efecte asupra mediului înconjurător, având

caracter limitat în timp şi spatiu, dar pot produce pierderi de vieţi omeneşti sau pot
conduce la invaliditate temporară sau definitivă. De asemenea, ele pot avea şi efecte
economice negative prin pierderi materiale şi întârzierea finalizării lucrărilor.
Este necesară securizarea locaţiei pe toată perioada de viaţă a obiectivului, pe
perioada lucrărilor de execuţie cat şi in perioada de exploatare.
Măsuri de reducere a riscului

 controlul strict al personalului muncitor privind disciplina în ferma:
instructajul periodic, portul echipamentului de protecţie, verificări
privind consumul de alcool sau chiar de droguri, prezenţa numai la
locul de muncă unde este alocat;
 verificarea înainte de intrarea în lucru a utilajelor, mijloacelor de
transport, macaralelor, echipamentelor, mecanismelor şi sculelor pentru
a constata integritatea şi buna lor funcţionare;
 verificarea la perioadele normate, a instalaţiilor electrice;
 verificarea indicatoarelor de interzicere a accesului în anumite zone, a
plăcuţelor indicatoare cu însemne de pericol;
 realizarea de împrejmuiri, semnalizări şi alte avertizări pentru a delimita
zonele de lucru;
 controlul şi restricţionarea accesului persoanelor în ferma;
 intocmirea unui plan de intervenţii în caz de situaţii neprevăzute sau a
unor fenomene meteorologice extreme (precipitaţii, furtuni) ; planul va
prevedea în special măsurile de alertare, informare, punere la adăpost a
bunurilor degradabile, soluţii pentru minimizarea efectelor ; se vor
asigura mijloacele materiale pentru intervenţia în astfel de cazuri.
Plan de urgenta cu masuri de interventie

Planul de urgenta stabileste competentele specifice şi procedurile de urmat in
caz de accidente.
Urgenta apare ori de cate ori exista o situatie diferita de cea normala, de
natura sa creeze o conditie de pericol, imediat sau potential, pentru persoane, mediu
sau bunuri.
Planul de urgenta trebuie sa cuprinda in mod obligatoriu:

 responsabilul pentru siguranta activitatii;
 personalul şi atributiile lor specifice;
 sarcinile echipei de interventie pentru urgente;
 procedurile operative de tratare a diferitelor situatii;
 colaborarea cu echipele de interventie externe.
Sistemul de administrare al fermei va dispunde de un plan de urgenta

adecvat şi de echipamente şi/sau dotarile specifice pentru urgente. De aceea pe
langa eliminarea riscului producerii unui accident se elimina şi riscul imposibilitatii
de a interveni pentru prevenirea sau ameliorarea lui.
85
Cu toate ca echipamentele şi mijloacele de urgenta se utilizeaza din fericire

rar, atunci cand sunt necesare, ele trebuie sa functioneze perfect, intrucat de acest
lucru poate depinde siguranta uneia sau mai multor persoane. Ele trebuie sa fie la
indemana pentru a putea fi folosite imediat.
De aceea este necesar ca zonele din fata lor sa fie intotdeauna libere de orice
obstacol, astfel incat accesul sa fie imediat.
8. DESCRIEREA DIFICULTĂŢILOR
În procesul efectuării evaluării impactului asupra mediului nu s-au pus
probleme deosebite de culegere de informaţii, consultare documente si
documentaţii, vizite pe teren, etc., managementul SC FERMA COTORCA SRL
asigurând condiţiile necesare realizarii lucrarii.
Datele tehnice furnizate de beneficiar sunt considerate reale, raspunderea
pentru aceste date revenindu-le acestuia.
86
9. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC
1. INFORMATII GENERALE
Localizare
Ferma de crestere a porcilor a SC FERMA COTORCA SRL este amplasata comuna
Glodeanu - Silistea, judetul Buzau. Comuna Glodeanu - Silistea este situata in
partea de sud-vest a judetului Buzau, la o distanta de 34 km fata de municipiul
Buzau, pe drumul judetean DJ 102H.
Amplasamentul fermei de crestere a porcilor este situat in extravilanul localitatii

Glodeanu – Silistea, Tarla 79 (Tarla 80 in acte), Parcela 457/5/6,5, la sud de satele
Cirligu Mic si Cirligu Mare, la vest de satul Glodeanu - Silistea, si la sud-est de
satul Vacareasca, la o distanta de cca. 1800 m fata de cea mai apropiata localitate
(Cirligu Mic).
Categoria de activitate (IPPC) si operatorul

Profilul fermei apartinand SC Ferma Cotorca SRL va fi de crestere si reproductie
a porcilor.
Capacitatea fermei va fi de 1400 locuri pentru scroafe, 10 locuri pentru vieri, 150
locuri pentru scrofite de inlocuire si 5120 locuri pentru tineret.
Conform anexei nr. 1 a OUG nr. 152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al
poluării, activitatea fermei se va incadra la punctul 6.6.c):
Instalaţii pentru creşterea intensivă a păsărilor sau a porcilor, având o
capacitate mai mare de 750 de locuri pentru scroafe.
2. DESCRIEREA PROIECTULUI
Faza de constructie
Investitia consta in :
camerei pentru necropsii, lagunelor pentru depozitarea temporara a
 achizitionarea si montarea unor echipamente specifice tehnologiei de
crestere a porcilor (adapare, hranire, iluminare, climatizare, instalatie de
separare a dejectiilor).
87
Hala de crestere a porcilor va fi echipata cu :

- sisteme de boxare ;
- instalatii de climatizare (incalzire) ;
- instalatii de iluminat artificial ;
- instalatii de ventilare ;
- instalatii automate de hranire ;
- instalatii de adapare.
Faza de functionare
In faza de functionare, ferma va exploata o hala de productie, cu urmatoarele
caracteristicile geometrice:
 Lungime: 158,8 m;
 Latime: 55,6 m
 Suprafata = 8572 m2.
3. Maternitate;
4. Tineret.
Nr. sectiune Categorie Nr. si tipul boxelor Nr. locuri

animale
10 boxe individuale
Vieri 10
(2,4 m x 2,5 m)
1. Gestatie 420 boxe individuale
Scroafe 420
Individuala (2,4 m x 0,65 m)
Scrofite de
(5,3 m x 4,9 m ) 150
inlocuire
(5,3 m x 4,9 m)
2. Gestatie Grup Scroafe 644
(3,95 m x 4,9 m)
3. Maternitate Scroafe individuale 336
(1,8 m x 2,8 m)
4. Tineret Purcei comune de 16 locuri fiecare 5120
(2,2 m x 2,5 m)
Total locuri scroafe 1400
Principalele materii prime sunt:

- Nutreturi combinate;
- Vitamine, minerale, aditivi furajeri, medicamente de uz veterinar;
- Apa.
88
Alte materiale:
- Detergenti, dezinfectanti, deratizanti: materiale cu destinatie pentru uz
veterinar; acestea vor fi utilizate in conformitate cu instructiunile
inscrise in fisele de securitate corespunzatoare
- Medicamente si vaccinuri: conform practicii sanitar-veterinare si pe baza
prescriptiei medicului epizootolog
Resurse folosite:
- Apa – in scop igienico-sanitar, pentru adaparea porcilor si pentru
curatarea halei la sfarsitul fiecarui ciclu de productie. Sursa: foraj de
alimantare propriu.
- Energie electrica – Sursa: din reteaua existenta in zona, printr-un post de
transformare de 120 KVA.
- Peleti de lemn – pentru incalzirea halei de productie si a celorlalte spatii
de lucru.
Asistenta veterinara va fi asigurata de catre medicul epizootolog.

Tehnicile folosite in ferma respecta in totalitate cerintele BAT (cele mai bune
tehnici disponibile) si sunt conforme cu cerintele autoritatilor pentru protectia
mediului.
3. CONFORMAREA CU CERINTELE BAT
Tehnicile folosite in ferma respecta in totalitate cerintele BAT (cele mai bune
tehnici disponibile) si sunt conforme cu cerintele autoritatilor pentru protectia
mediului.
Tehnici de management
Organizare: se estimeaza un numar de 14 locuri de munca.
Activitatea de Protectie a Mediului este in competenta compartimentului tehnic si
a celui de protectia muncii la nivelul firmei. Cerintele legislatiei de mediu sunt
bine cunoscute, conducerea companiei fiind preocupata sa asigure dotarea si
functionarea tuturor instalatiilor IPPC pe care le are in exploatare in conditiile
protejarii mediului ca intreg, astfel incat sa se respecte toate cerintele legislatiei
nationale. Se intentioneaza implementarea Sistemului de Management de Mediu
conform ISO 14001.
Folosirea apei
Vor fi utilizate toate tehnicile BAT de evitare a pierderilor de apa atat in ce
priveste consumul biologic cat si a apei folosite pentru spalarea si igienizarea
halei. Sistemul de adapare a animalelor este mecanizat evitandu-se risipa de apa.
Spalarea halei se face doar la sfarsitul fiecarui ciclu de productie, dupa colectarea
dejectiilor si evacuarea acestora in exteriorul halei, folosind masina de spalat cu
apa sub presiune si cu consum redus de apa.
89
Adapostirea animalelor
Sistemul de adapostire folosit consta in o hala comparimentata in boxe comune si
individuale pentru cresterea si reproductia porcilor. Sistemele de adapostire sunt
BAT, fiind descrise in sectiunile 4.6.1.1 si 4.6.2.2 a BREF ILF.
Instalatia de furajare pentru fiecare sectiune, consta din 4 silozuri amplasate in
exteriorul halei pentru depozitarea furajelor si sistemul de distributie al furajelor
in interiorul halei.
Instalatia de adapare din interiorul halei contine o linie de adapare automata pe
fiecare compartiment.
Ventilatia se realizeaza prin intermediul unor fante de admisie si a ventilatoarelor
exhaustoare. Admisia de aer proaspat se face prin jaluzele si flapsuri/ clapeti
actionate automat, amplasate la limita canalelor de ventilatie.
Agentul termic necesar pentru incalzirea halei de productie si a celorlalte spatii de
lucru se va asigura de o centrala termica de de 465 kWh pe peleti de lemn.
Distributia agentului termic (apa calda) in hala de productie se va face prin
conducte speciale amplasate in canalele de ventilatie.
Microclimatul va fi condus de un sistem automat (calculator) independent, pe
fiecare compartiment.
Iluminatul se va realiza cu becuri economice cu sistem de protectie impotriva
umiditatii.
Dupa fiecare ciclu de productie se face o pauza pentru curatarea generala si
dezinfectarea compartimentului; se parcurg urmatoarele faze:
- se evacueaza dejectiile colectate sub pardoseala;
- tavan, pereti, stalpi, pardoseala se degreseaza cu solutie detergenta, se
inmoaie, se spala cu masina automata cu jet de apa sub presiune si
dezinfectant;
- compartimentul se usuca;
- compartimentul se dezinfecteaza.
Tehnici de nutritie
Furajarea porcilor se face cu furaje combinate. Se aplica furajarea dupa retete
diferentiate pe faze de crestere.
Furajele sunt depozitate in 4 silozuri amplasate in exteriorul halei de productie.
Din siloz, furajul este preluat automat de un snec transportor carcasat care
deverseaza in hranitoarele aflate in interiorul halei. Se estimeaza un consum anual
de aproximativ 2274 t nutreturi combinate.
Atat continutul de proteina cruda si fosfor in furaje cat si cantitatea zilnica de

hrana administrata sunt conforme cu cerintele BAT.
Managementul dejectiilor
intermediul canalelor de sub pardoseala si se descarca gravitational in reteaua
exterioara de canalizare, pana in statia de pompare nr. 1. De aici, dejectiile sunt
90

Cele doua fractii se depoziteaza separat temporar in 2 lagune şi respectiv pe o
platforma betonata si acoperita. Periodic, după mineralizare, dejecţiile vor fi
preluate de terţi şi va fi utilizat la fertilizarea terenurilor agricole din zonă, cu
respectarea prevederilor Ordinelor comune nr. 344/708/2004, 242/197/2005 şi
1182/1270/2006 ale M.M.G.A. şi M.A.P.D.R. şi STAS nr. 9450-88, privind
managementul reziduurilor organice provenite din zootehnie şi Codului bunelor
practici agricole.
Se folosesc tehnici BAT atat pentru procesarea cat şi pentru modul de tratare al
dejectiilor.
Apele rezultate de la spalarea halei sunt colectate in canalizarea fermei urmand
acelasi proces ca şi dejectiile.
Apele menajere de la filtrul sanitar sunt colectate intr-un bazin etans, vidanjabil si
tratate ulterior intr-o statie de epurare externa.
Controlul emisiilor
Principalele emisii sunt reprezentate de pierderile de amoniac si gaz metan in
atmosfera, care rezulta din procesele metabolice si din dejectii. Sursele de emisii in
atmosfera sunt halele de productie si sistemul de management al dejectiilor.
Emisiile de azot se pot minimiza doar prin respectarea cerintelor BAT pentru
adapostirea porcilor in hale, compozitia hranei si modul de administrare a
acesteia, colectarea/ transferul/ stocarea si eliminarea dejectiilor.
Dupa cum s-a prezentat mai sus, tehnicile utilizate in ferma pentru adapostirea si
furajarea porcilor sunt conforme cu cerintele BAT, rezultand astfel ca atat
productia de azot si fosfor cat si emisiile de amoniac din hale sunt cele mai mici
posibile. Celelalte emisii in atmosfera (bioxid de sulf, bioxid de azot, hidrogen
sulfurat, pulberi) sunt in cantitati nesemnificative.
Nu exista descarcari de ape uzate direct in receptori naturali.
Eventualele emisii necontrolate de poluanti in ape subterane sau pe sol
(potentialele exfiltratii din sistemul de canalizare) sunt foarte mici si nu prezinta
risc de poluare.
Mirosuri
Mirosurile sunt generate in principal de emisiile de amoniac si vor fi minime in
conditiile in care si emisiile de amoniac sunt reduse. Emisiile secundare de
hidrogen sulfurat genereaza de asemenea mirosuri dar, in conditiile respectarii
cerintelor BAT de adapostire a animalelor, cum este cazul fermei, aceste emisii
sunt nesemnificative fiind sub limita de detectie chiar si in interiorul halei.
Distanta fata de cele mai apropiate zone locuite este mult mai mare decat cea
recomandata de Ordinul Ministerului Sanatatii nr. 536/1997.
Deseuri
Pe langa dejectiile solide si lichide, principalele deseuri periculoase sunt cele
sanitar veterinare: ambalaje de la vaccinuri si cadavre de porci. Acestea se elimina
in afara fermei conform normelor sanitar-veterinare.
91
Energie
Energia electrica si termica se va folosi eficient, in conformitate cu cerintele BAT.
Accidente
Masurile luate pentru intretinerea si exploatarea tuturor instalatiilor, inclusiv a
celor de colectare, transport si eliminare a dejectiilor, asigura prevenirea
accidentelor de tip industrial.
Zgomot
Nivelul zgomotului va fi redus. Se vor avea in vedere respectarea recomandarilor
BAT (privind transportul si descarcarea hranei, incarcarea animalelor trimise la
sacrificare, manipularea dejectiilor, instalarea si functionarea ventilatoarelor,
functionarea celorlalte utilaje) pentru reducerea zgomotului specific precum si
mentinerea acestuia in limitele acceptate.
Monitorizare; Raportare
Monitorizarea va fi de asemenea in conformare cu cerintele BREF. Se vor mentine
urmatoarele inregistrari si evidente curente:
a) numarul/ efectivul de animale la fiecare data de intrare/iesire
b) greutatea corporala la fiecare data de iesire
c) cantitatile de furaj intrate; consumul lunar se determina prin calcul;
d) cantitatea de cadavre de porci.
Reteta nutretului combinat va fi pastrata la sediul companiei.

Forajul de alimentare cu apa va fi dotat cu apometru, fiind posibila evidenta
consumului de apa.
In scopul conformarii cu alte cerinte ale legislatiei nationale (referitoare la
prevenirea poluarii apelor cu nitrati din surse agricole), se vor mai intreprinde o
serie de actiuni dintre care se mentioneaza:
- pastrarea unei evidente stricte a cantitatilor de dejectii livrate la terti pentru a fi
folosite ca material fertilizant, si a datelor de livrare;
- stipularea unor clauze contractuale prin care utilizatorul isi insuseste, sub
semnatura, obligatiile legale ce ii revin la utilizarea dejectiilor ca fertilizant,
inclusiv prelevarea de probe de sol de pe terenul pe care se aplica dejectiile.
Actiunea de monitorizare a emisiilor semnificative de poluanti (amoniac, protoxid
de azot si metan) are in vedere nu masurarea ci estimarea acestora prin calcul.
Se va monitoriza calitatea apei uzate menajere evacuate din bazinul vidanjabil si a

apei subterane din forajele de monitorizare.
Scoaterea din functiune

Activitatea desfasurata nu este de natura sa conduca la poluarea chimica a
amplasamentului. De asemenea, pe amplasament nu vor exista zone de depozitare
a deseurilor periculoase.
92
Pentru incetarea activitatii se are in vedere redarea amplasamentului intr-o stare

care sa permita utilizarea sa in viitor. In acest scop s-au identificat elementele
constituente ale Planului de inchidere a instalatiei.
Reglementarile privind protectia habitatelor

Pe amplasament si in imprejurimile acestuia nu exista specii de plante sau animale
protejate.
4. ALTERNATIVE STUDIATE
Tehnicile utilizate au fost alese dintre alternativele BAT care asigura cel mai mare
beneficiu pentru mediu, fara antrenarea unor costuri excesive.
5. EVALUAREA IMPACTULUI
Singurul impact potential semnificativ este cel asupra calitatii aerului si se
datoreaza in special emisiei de amoniac din hala de productie si din stocarea
dejectiilor. Pe langa efecte asupra sanatatii receptorilor umani, amoniacul conduce
si la producerea mirosurilor neplacute. Datorita amplasarii fermei, departe de
zonele locuite si pe o directie minora a vantului, impactul asupra calitatii aerului
in zonele locuite este nesemnificativ. Ca urmare a crearii de noi locuri de munca si
crearea unor oportunitati de dezvoltare ulterioara a unor alte proiecte, impactul
construirii fermei este unul pozitiv.
93
10. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Raportul privind impactul asupra mediului a relevat următoarele aspecte:
a. Ferma SC FERMA COTORCA SRL are ca profil de activitate cresterea si

reproductia porcilor.
b. Capacitatea fermei va fi de 1400 locuri pentru scroafe, 10 locuri pentru

vieri, 150 locuri pentru scrofite si 5120 locuri pentru tineret. Efectivul de
scroafe matca va fi de 1250 capete.
c. In unitate se vor respecta procesele tehnologice de crestere a porcilor ce

vor asigura realizarea in conditii economice si de protectia mediului
corespunzatoare a produselor, in conformitate cu BREF, normele si
standardele in vigoare.
d. Produsele sunt valorificate integral. Purceii vor fi livrati fermelor de

ingrasare. Deseurile menajere sunt preluate periodic pe baza de contract
de unitatea de salubritate comunala. Dejectiile, dupa tratare, se folosesc
in agricultura ca ingrasamant natural .
e. Nu vor fi afectate apele de suprafaţă şi subterane, atât în perioada de

construcţie cât şi după punerea în exploatare, nu vor exista surse dirijate
de poluanţi pentru apele subterane şi de suprafaţă;
f. Toate apele uzate vor fi colectate prin reţeaua de canalizare, astfel că

solul sau subsolul nu va fi afectat;
g. Utilitatile vor fi asigurate prin contracte incheiate cu furnizorii de

energie electrica, Apele Romane, prestare servicii colectare si tratare
deseuri, epurare ape uzate, etc.
h. Emisiile rezultate de la motoarele utilajelor implicate în lucrările de

realizare a obiectivelor nu vor implica depăşirea concentraţiilor maxime
admisibile pentru zonele protejate;
94
i. Concentratiile de poluanti se incadreaza sub valorile limita admisibile

prevazute in normativele in vigoare, respectiv STAS 12574/1997 si
Legea nr. 104/2011.
j. Impactul unitatii analizate asupra poluarii fonice este nesemnificativ. Se

apreciaza ca nivelul sonor in jurul perimetrului se inscrie in prevederile
STAS 10.009/1988.
k. Ferma fiind amplasată, la o distanţa de aproximativ 1800 m de zonele

locuite, nu va fi afectată calitatea vieţii sau starea de sănătate a
populaţiei;
l. Nu va fi afectată vegetaţia sau fauna din zona amplasamentului, atât în

perioada de construcţie cât şi după darea în folosinţă;
m. Impactul acestei investiţii în ceea ce priveşte mediul social şi economic

va fi pozitiv, se vor crea noi locuri de munca.
GRILA DE APRECIERE a impactului asupra factorilor de mediu se bazează pe

cuantificarea a doi parametrii care caracterizează impactul asupra mediului.
Astfel, pentru fiecare factor de mediu analizat se poate stabili:
1. probabilitatea poluării;
2. intensitatea poluării.
Probabilitatea poluării se va cuantifica ţinând cont de fluxul tehnologic
specific obiectivului şi de posibilitatea afectării factorilor de mediu.
Cuantificarea probabilităţii se va face prin stabilirea unui coeficient
subunitar după următoarele criterii:
Coeficient Probabilitatea
0 Nulă
0,1 - 0,4 Minimă
0,5 - 0,9 Medie
1 Certă
Intensitatea poluării se va cuantifica separat pentru fiecare factor de

mediu, ţinând cont de valoarea şi volumul emisiilor şi imisiilor:
1. Ape de suprafaţă şi subterane

Cuantificarea poluării apelor de suprafaţă şi subterane se va face prin
estimarea modificărilor posibile ale calităţii acestora în urma unor eventuale
deversări de poluanţi.
Astfel, se acorda note între 1 şi 4, după cum urmează:
Nota Grad de afectare

1 Neafectare
2 Uşoara
95
Nota Grad de afectare

3 Medie
4 Inacceptabila
2. Aerul
Cuantificarea se va face în funcţie de valoarea emisiilor cât şi a imisiilor,
astfel:
Nota Intensitatea
1 Încadrare în limitele prevăzute de Ord. 462/1993, STAS
12574/87 şi/sau Legea 104/2011
2 Depăşiri ale concentraţiei maxime admisibile <100%
3 Depăşiri ale concentraţiei maxime admisibile între 100% -
200%
4 Depăşiri ale concentraţiei max. admisibile > 200%
3. Solul
Cuantificarea se va face în funcţie de gradul de afectare astfel:
Nota Intensitatea
1 Modificarea configuraţiei terenului fără scoaterea lui din
circuitul agricol
2 Degradarea minora a fertilităţii solului
3 Degradarea medie a fertilităţii solului
4 Degradarea majora a fertilităţii solului
4. Fauna şi vegetaţia
Cuantificarea se va face în funcţie de gradul de afectare al speciilor care îşi
au habitatul în zona de amplasare şi în zonele învecinate:
Nota Intensitatea
1 Nul
2 Minim
3 Mediu
4 Inacceptabil
5. Construcţii învecinate
Cuantificarea se va face în funcţie de gradul de risc pe care îl reprezintă
desfăşurarea activităţii faţă de construcţii învecinate şi faţă de aşezările omeneşti
din zona:
Nota Risc
1 Inexistent
96
2 Minim
3 Mediu
4 Major
6. Populaţia
Cuantificarea se va face în funcţie de gradul de risc pe care îl reprezintă
activitatea faţă de populaţia din zona:
Nota Intensitatea
1 Inexistent
2 Minim
3 Mediu
4 Major
Modul de calcul
Notele acordate privind intensitatea poluării factorilor de mediu vor fi
corectare cu coeficientul de probabilitate. În funcţie de punctajul rezultat, se poate
determina gradul de afectare al factorilor de mediu astfel:
1. grad de afectare minim 0-6
2. grad de afectare mediu > 6 - 12
3. grad de afectare acceptabil > 12 - 18
4. grad de afectare inacceptabil > 18 – 24
Valoarea probabilităţii de afectare şi a intensităţii poluării pentru fiecare

factor de mediu este prezentată în tabelul următor:
Probabilitate Intensitatea Nota

Factor de mediu afectat
de afectare poluării finală
Ape de suprafaţă şi 1 0,1 0,1
subterane
Aerul 1 0,1 0,1
Solul 1 1 1
Fauna şi vegetaţia 1 0,1 0,1
Construcţii învecinate 1 0,1 0,1
Populaţie 1 0,1 0,1
Total 1,5
Punctajul total obţinut în urma însumării notelor finale privind afectarea

factorilor de minim în timpul realizării şi punerii în funcţiune a instalaţiei este de
1,5.
In concluzie, se apreciaza ca investitia „Construire ferma de porci” in
comuna Glodeanu - Silistea, judetul Buzau este in concordanta cu legislatia in
vigoare, iar impactul asupra mediului este redus pe plan local si fara consecinte
97
in context transfrontiera, iar impactul social-economic fiind pozitiv în ceea ce

priveşte modul de viaţă, aspectele psihologice, comunicaţiile etc..
Având în vedere calitatea proiectului propus, condiţiile de amplasament,
procesul tehnologic, calitatea echipamentelor, instalaţiilor şi materialelor ce vor fi
utilizate, împreună cu măsurile prevăzute pentru evitarea afectării factorilor de
mediu, apreciem că investiţia propusă poate primi Acordul de mediu pentru a
putea fi promovată.
ANEXA NR. 1 - CALCULUL EMISIILOR DE

POLUANTI
CUPRINS
1. Generalitati ................................................................................................99
2. Productia de azot si fosfor ......................................................................99

2.1. Factori de emisie ............................................................................................99
2.2 Calculul productiei anuale de azot si fosfor la Ferma Cotorca .............101
3. Emisii de poluanti atmosferici .............................................................102

3.1 Emisiile din hale (din sistemul de adapostire)..........................................103
3.2. Emisii rezultate din procesele de tratare a dejectiilor ...........................106
3.3. Emisii de elemente odorizante....................................................................109
98
1. Generalitati
Principalele emisii sunt cele de amoniac (NH3), protoxid de azot (N20) si metan
(CH4). Marimea acestora depinde de caracteristicile (cantitatea, structura si
compozitia) balegarului care la randul lor sunt afectate in primul rind de calitatea
furajelor (continutul de materie uscata si concentratia nutrientilor N si P) si de
eficienta cu care animalul transforma furajele in procesul de dezvoltare (FCR).
Masurile aplicate pentru a reduce emisiile generate la adapostirea, depozitarea si
tratarea balegarului afecteaza structura si compozitia acestuia si in final
influenteaza emisiile generate la aplicarea balegarului pe camp.
2. Productia de azot si fosfor

Cantitatea/productia de minerale azot si fosfor (N si P) excretate in balegar se
poate determina prin folosirea factorilor de emisie
2.1.Factori de emisie
Factorii de emisiei se pot determina astfel:

 prin calculare cu formule empirice (BREF ILF Sectiunea 3.3.1, tabel 3.25),
 preluare din BREF ILF Sectiunea 3;
 preluare din Emission Inventory Guidebook (CORINAIR 2007).
2.1.1 Factori de emisie determinati prin calcul

Prima metoda de determinare a factorilor de emisie se foloseste de ex. in Belgia
aplicand formulele de calcul din tabelul nr. 1 in care P ingerat si N ingerat se
calculeaza din continutul de fosfor si proteina cruda dintr-un kg hrana, inmultit cu
cantitatea de hrana consumata.
Tabelul nr. 1: Exemple de calcul a productiei brute de minerale din balegar
Productia bruta de minerale in balegar

Faza de dezvoltare a animalelor [kg/animal /an ]
P2O5 N
Porci 7-20 kg. 2,03x(P ingerat)-1,114 0,13x(N ingerat)-2,293
Porci 20-110 kg. 1,92x(P ingerat)-1,204 0,13x(N ingerat)-3,018
99
Porci > 110 kg 1,86x(P ingerat) +0,949 0,13x(N ingerat)+0,161

Scroafe, inclusiv cu purcei <7kg 1,86x(P ingerat) +0,949 0,13x(N ingerat)+0,161
P ingerat: in kg.P/animal/an
N ingerat: in kg.proteina cruda/animal/an.
(Tabel 3.25, BREF ILF, Sectiunea 3.3.1)
2.1.2 Factori de emisie conform BREF ILF
In BREF ILF, factorii de emisie sunt indicati pe categorii si stadii de dezvoltare a

animalelor, valorile variind in Statele Membre in functie de diversi factori locali
cum ar fi numarul de cicluri de productie pe an. De exemplu, pentru porcii la
ingrasare, in Italia se aplica 1,5 cicluri de productie pe an, in timp ce in alte State
Membre numarul obisnuit de cicluri este de 2,5 – 3, porcii atingand o greutate de
90 – 120 kg la sfarsitul perioadei de ingrasare/finisare.
A. Excretia de azot
A1. Scroafe
Factorii de emisie indicati in BREF ILF pentru toate categoriile de scroafe se

prezinta in tabelul nr. 2.
Tabelul nr. 2: Cantitate anuala de N excretat [kg/an] pentru o scroafa de 205 kg si

un numar diferit de purcei (pana la 25 kg)
Factor care Numarul mediu de purcei

influenteaza excretia 17,1 21,7 25,1
de azot N11) N22) N1 1) N22) N11) N22)
Hrana Purcei 29,0 27,4 29,0 27,4 29,0 27,5
Hrana Scroafe gestante 22,0 20,4 22,0 20,4 22,0 20,4
Hrana Scroafe lactante 25,5 23,9 25,5 23,9 25,5 23,9
N excretat (kg/an)
28,7 26,2 29,5 26,7 29,5 26,6
1) continut mai mare de N in hrana
2) continut mai redus de N in hrana
(Tabel 3.29, BREF ILF, Sectiunea 3.3.1.2)
A2. Tineret
BREF ILF nu indica factori de emisie
A3. Porci la ingrasare
Factorii de emisie pentru azot (FEN) din BREF ILF, Sectiunea 3.3.1.2, pentru porcii
la ingrasare/finisare, se prezinta in tabelul nr. 3.
Tabelul nr. 3: Cantitate anuala de N excretat [kg/animal] si [kg/loc] pentru porcii

la ingrasare
100
Porci la ingrasare/finisat Statele Membre

Franta Danemarca Olanda Italia
perioada finisare(kg) 28 - 108 30 - 100 25 - 114 40 - 160
excretie (kg/animal) 4,12 3,38 4,32 -
excretie anuala(kg/loc) 10,3 - 12,36 8,45 - 10,14 10,8 - 12,96 15,4*
*) 1,5 cicluri de productie/an
B. Excretia de fosfor: factorul de emise pentru fosfor (FEP), conform BREF ILF,
Sectiunea 3.3.1.2, se prezinta in tabelul nr. 4.
Tabelul nr. 4: Exemplu de consum, retinere si excretie de fosfor [kg/animal]
Zile Consum Retinere Fosfor excretat

Fecale Urina Total %
Scroafe
Lactante 27 0,78 0,35 0,34 0,09 0,43 55
In afara perioadei 133 1,58 0,24 0,79 0,55 1,34 85
de alaptare +
gestante
Total ciclu 160 2,36 0,59 1,13 0,64 1,77 75
Total pe an 365 5,38 1,35 2,58 1,46 4,04 75
Porci
Purcei 27 0,25 0,06 0,12 0,07 0,19 75
1,5-7,5 kg1)
Purcei intarcati 48 0,157 0,097 0,053 0,007 0,06 38
7,5-26 kg
La ingrasare 26-113 119 1,162) 0,43 0,653) 0,08 0,73 63
kg
1) pentru o medie de 21,6 purcei/scroafa/an
2) consum hrana 2,03 kg/zi si 4,8 g P/kg hrana
3) consum hrana 2,03 kg/zi si 2,1 g dP/kg hrana
2.1.3. Factori de emisie conform IPCC

Conform IPCC Guidelines for National Greenhouse Gas Inventories 4.B Animal
husbandry and manure management factorii de emisie sunt prezentati in tabelul
nr. 5.
Tabelul nr. 5: Factori de emisie conform IPCC
Categoria de FEN
animale [kg/1000 kg animal/ zi]
Scroafe 0,46
Porci grasi 0,55
2.2 Calculul productiei anuale de azot si fosfor la SC FERMA COTORCA SRL

A. Productia de azot
101
Productia anuala de azot calculata folosind factorii de emisie din BREF ILF,
deoarece IPCC nu indica valori pentru purcei pana la 25 kg.
Tabelul nr. 6: Productia anuala de azot[kg/an]
BREF ILF Sistem IPCC

Categoria de Nr. animale FEN Productia FEN Productia
animale de azot de azot
BREF Ferma [kg/an] [kg/1000 kg [kg/an]
Cotorca animal/ zi]
Scroafe 1.50 26,2 – 29,5 27,85 34 813 0,46 47221
kg/an/loc kg/an/loc
Vieri 10 40,7 – 45,7 40,7 149 0,55 160
kg/an/loc kg/an/loc
Scrofite 150 21-28,9 10,7kg/an/ 1605 0,55 2409
g/zi/loc loc
TOTAL 36 566 49 791
B. Productia de fosfor
Tabelul nr. 6: Productia anuala de fosfor, functie de factorul de emisie exprimat

in [kg/animal/an]
FEP Productia de
Categoria de Nr. animale fosfor
animale [kg/animal/ an)] [kg/an]
BREF ILF 1)
Scroafe 1.250 4,04 5050
Tineret 4000 0,06 240
Vieri , scrofite 160 0,73 117
TOTAL 5407
1) conform tabelului nr. 4
3. Emisii atmosferice
Cele mai importante emisii de poluanti sunt cele de compusi ai fosforului,

azotului si carbonului.
Fosforul continut in balegarul excretat este transferat in instalatia de stocare si de
aici pe camp fara a genera compusi in emisii atmosferice.
102
Azotul continut in balegarul excretat se pierde partial in atmosfera sub forma de

amoniac (NH3) si protoxid de azot (N2O) in trei faze/puncte principale din
procesul de productie:
- halele de adapostire,
- sistemul de tratare si stocare a dejectiilor
- imprastierea pe camp a fractiilor lichida si solida dupa fermentare.
Restul azotului si fosforul continute in dejectiile imprastiate pe camp se amesteca

in sol si este preluat partial de plante.
Din hale si din sistemul de tratare si stocare a dejectiilor in cadrul fermei se mai
emite si metan (CH4).
Procesul de fermentare anaeroba poate conduce, de asemenea, la emisii de fenoli
si H2S dar in cantitati nesemnificative (Emission Inventory Guidebook, sectiunea
3.1, pg.70), motiv pentru care nu sunt tratati in calculele care urmeaza.
3.1 Emisii din hale
Din hale se produc emisii de poluanti in aer si evacuari de dejectii in sistemul de

canalizare.
Emisiile de poluanti in aer din hale reprezinta cele mai mari cantitati de emisii din
tot procesul tehnologic din ferma, cele mai importante fiind cele de amoniac
(NH3), de metan (CH4) si de protoxid de azot (N2O); acestea rezulta din reactia
metabolica in animal si din fermentarea dejectiilor excretate. Protoxidul de azot
este un produs de reactie secundar in amonificarea ureei care apare ca atare se
care poate converti din acidul uric din urina. Amoniacul este principala cauza a
Amestecul de dejectii lichide formate din balegar, urina si apa de spalare este
transferat prin pompare/canalizare la sistemul de tratare si stocare.
Nivelul de emisii in aer este determinat de mai multi factori care pot avea efecte in
lant:
- sistemul de constructie a halei si de colectare a dejectiilor;
- sistemul si rata de ventilare;
- temperatura interioara si sistemul de incalzire;
- cantitatea si compozitia dejectiilor care depind de:
- strategia de furajare;
- compozitia furajelor (nivelul de proteine);
- ne/folosirea asternutului de paie;
- sistemul de adapare;
- numarul de animale.
3.1.1 Factori de emisie

3.1.1.1 Factori de emisie conform BREF
103
Nivelurile de emisie uzuale exprimate in kg/loc/an si stabilite in functie de

conditiile din hale, se prezinta in tabelul nr. 7 de mai jos.
Tabelul nr. 7: Factori de emisie in aer de la halele de porci [kg/loc/an]
Categorii de NH3 1) NH3 2) NH3 3) CH43) N2O 3)

animale
0 1 2 3 4 5
Scroafe la monta si 3,12 – 4,2 a) 2,3 0,4 – 4,2 21,1 fara date
gestante
Scroafe care fata 8,7 – 8,3 b) 4,9 0,8 – 9,0 fara date fara date
Tineret < 30 kg 0,6 – 0,8 c) 0,4 0,06 – 0,8 3,9 fara date
Porci la ingrasare > 2,39 – 3,0 d) 2,25 1,35 - 3,0 2,8 - 4,5 0,02 - 0,15
30 kg
1) Sistem de referinta: Tabel 4.21, BREF ILF, Sectiunea 4.6.1
a)
b) Tabel 4.22, BREF ILF, Sectiunea 4.6.2
c) Tabel 4.23, BREF ILF, Sectiunea 4.6.3
d) Tabel 4.24, BREF ILF, Sectiunea 4.6.4
2) cu reducere de 40% fata de valoarea maxima din sistemul de referinta
3) Tabelul 3.35, BREF ILF, Sectiunea 3.3.2.2
3.1.1.2 Factori de emisie din CORINAIR 2009 - Emission Inventory Guidebook
Tabelul nr. 8. Factori de emisie din managementul dejectiilor conform

CORINAIR 2009 - 4.B Animal husbandry and manure management
Categoria de FENH3 1) FENO 2) FEPM10 3) FEPM2,5 3)

animal [kg/cap/an] [kg/cap/an] [kg/cap/an] [kg/cap/an]
Scroafe 15,8 0,004 0,58 0,09
Porci 6,7 0,001 0,50 0,08
1) CORINAIR 2009– 4.B Animal husbandry and manure management, tabelul 3-1
2) CORINAIR 2009 – 4.B Animal husbandry and manure management, tabelul 3-2
3) CORINAIR 2009 – 4.B Animal husbandry and manure management, tabelul 3-4
3.1.1.3 Factori de emisie din IPCC – Emissions from Livestock and Manure
Management
Tabelul nr. 9. Factori de emisie conform IPCC - Emissions from Livestock

and Manure Management
Categoria de FECH4 1) FECH4 2)

animal [kg/cap/an] [kg/cap/an]
Scroafe 1 8
104
Porci 1 5
1) IPCC - Emissions from Livestock and Manure Management, Fermentare enterica, tabelul 10.10
2) IPCC - Emissions from Livestock and Manure Management, Managementul dejectiilor, tabelul
10.14
3.1.2. Emisii la SC FERMA COTORCA SRL (cantitati anuale)

3.1.2.1 Emisii de amoniac, protoxid de azot, oxid de azot, metan, PM10 si PM2,5 in
aer
A. Emisii calculate pe baza factorilor de emisie din BREF ILF
Pentru amoniac, emisiile s-au calculat folosind valorile factorilor de emisie alese
corespunzator tipului de pardoseala folosit in halele din ferma FERMA
COTORCA, care asigura o reducere a emisiilor de amoniac fata de sistemul de
referinta (BREF ILF, tabelul 4.24).
Pentru metan si protoxidul de azot, in cazul porcilor la ingrasare, s-au folosit
valorile medii ale factorilor de emisie din tabelul 7, coloanele 4 si 5.
Rezultatele se prezinta in tabelul nr. 10.
Tabelul nr. 10: Emisii din hale calculate pe baza factorilor de emisie din BREF
ILF
Categoria de animale Locuri NH3 CH4 N2O

FE Emisia FE Emisia FE Emisia
[kg/loc/ [kg/an] [kg/loc/ [kg/an] [kg/loc/ [kg/an]
an] an] an]
Scroafe gestatie 953 2,34 2230 21,1 20 112 - -
Scroafe maternitate 297 3,98 1181 21,1 6263 - -
Tineret 4000 0,26 1040 3,9 15600 - -
Vieri, scrofite 160 1,79 12867 3,7 584 0,08 13
TOTAL 4738 42 559 13
NOTA: Valorile pentru CH4 din BREF ILF Sectiunea 3.3.2.2, Tabelul 3.35 sunt doar
cu caracter orientativ si pot fi utilizate numai in conditii limitate.
B. Emisii calculate cu factorii de emisie din CORINAIR 2009
Tabelul nr. 11: Emisii din hale calculate cu factorii de emisie din CORINAIR
Categoria de Numar de FENH3 1) Emisia de NH3 FENMVOC 1) Emisia de

animal capete [kg/cap/an] [kg/an] [kg/animal/an] NMVOC
[kg/an]
Scroafe 1250 15,8 19750 13,3 16 625
105
Vieri 160 6,7 1072 3,9 624

TOTAL 20 822 17 249
1) EMEP/EEA Emission Inventory Guidebook 2009– 4.B, Anexa1, tabelul B-8 si B-
10
Tabelul nr. 11: Emisii de metan din hale calculate cu factorii de emisie din
CORINAIR
Categoria de Numar de FEPM10 1) Emisia de PM10 FEPM2,5 1) Emisia de

animal capete [kg/cap/an] [kg/an] [kg/animal/an] PM2,5
[kg/an]
Scroafe 1250 0,58 725 0,09 113
Vieri 160 0,5 80 0,08 13
TOTAL 805 125
1) EMEP/EEA Emission Inventory Guidebook 2009– 4.B, Anexa1, tabelul B-8 si B-
10
3.1.2.2. Emisia de fosfor in dejectii

Emisia de fosfor inseamna de fapt productia de fosfor continuta in dejectii si are
valorile din tabelul nr. 6.
3.2. Emisii rezultate din procesele de tratare a dejectiilor
Marimea emisiilor difera in functie de metoda folosita pentru tratare. Metoda

utilizata la SC FERMA COTORCA SRL va fi aceea de tratare a dejectiilor prin
separare mecanica (sitare si sedimentare), uscarea namolului pe platforme,
stocarea fractiei lichide in lagune urmata de folosirea in agricultura pentru
fertilizare.
Managementul tratarii dejectiilor consta in urmatoarele actiuni:

- dejectiile din hale sunt descarcate periodic in canalizarea de ape
tehnologice;
- apa rezultata de la curatarea halei la sfarsitul fiecarui ciclu de productie este
de asemenea descarcata in canalizarea de ape tehnologice;
- amestecul de dejectii si apa este colectat intr-o basa de unde este pompat in
instalatia de separare mecanica;
- fractia solida este depozitata pe platforme de deshidratare
- fractia lichida se pompeaza in lagune unde are loc fermentarea anaeroba;
- transportul pe camp si utilizarea dejectiilor fermentate pentru fertilizare.
3.2.1 Emisii in atmosfera
106
Emisiile in atmosfera sunt in principal emisii de amoniac insotite de emisii de

protoxid de azot (al caror nivel este insa mult mai scazut decat al amoniacului) si
de emisii de metan.
Emisiile de amoniac in atmosfera se produc:

- in timpul separarii mecanice prin sitare;
- din fractia solida depozitata pe platformele de deshidratare;
- din fermentarea anaeroba a fractiei lichide in lagune.
Emisii in aer care se produc in timpul separarii mecanice
Este dificil de estimat cantitatea de emisii in aer care se produc in timpul separarii
mecanice deoarece s-au raportat putine date. BREF ILF in Sectiunea 4.9, tabelul
nr.4.28 indica “emisii neglijabile” fara a face insa nici-o referire la tehnica de
separare. In Sectiunea 4.9.1 sub titlul “transferarea efectelor in alte medii”, se
precizeaza ca:
- in cazul separarii mecanice prin “straw filter” s-au produs pierderi de azot
in atmosfera, sub forma de amoniac, in procent de 45 % din azotul intrat in
instalatia de separare
- in cazul celorlalte tehnici de separare, care se petrec in sistem inchis, este de
presupus ca nu vor apare emisii.
Deoarece nu se cunosc date despre instalatia de separare mecanica ce urmeaza sa

fie instalata la ferma, emisiile din operatia de separare mecanica au fost calculate
in ipoteza cea mai defavorabila, considerandu-se procentul de pierdere de 45 % ca
in instalatia “straw filter”.
A. Calculul emisiilor cu factori de emisie conform BREF ILF
Emisii de amoniac
Calculele sunt prezentate in tabelul 16 si se bazeaza pe urmatoarele date initiale:

- Coloana (5): Cantitatea de azot continuta in dejectiile transferate in bazinele de
stocare = Cantitatea totala de azot excretat - Cantitatea de azot din emisiile de
NH3 si N2O din hale
- Cantitatea de azot din emisiile de NH3 = 14/17 x Cantitatea de NH3
- Cantitatea de azot din emisiile de N2O = 28/44 x Cantitatea de N2O
Coeficientii pentru calculul azotului transferat in fractiile solida si lichida precum
si al emisiilor de amoniac de la separarea mecanica si din depozitarea celor doua
fractii sunt prezentati in notele din subsolul tabelului nr. 12. BREF ILF Sectiunea
4.9.1 indica o pierdere de 45% din azotul continut in dejectiile intrate in instalatie,
sub forma de emisii de amoniac in aer; un procent de 23% ramane in reziduul de
la separarea mecanica iar diferenta in fractia lichida.
Efecte transferate de la un factor de mediu la altul.
107
Avantajul pentru mediu al utilizarii separarii mecanice se datoreaza continutului

mai mic de azot evacuat in fractia lichida. In schimb, poluarea este transferata din
apa in aer prin emisii mai ridicate de amoniac. Pentru reducerea emisiilor de
amoniac de la separarea mecanica se vor avea in vedere solutii de acoperire a
sitelor de separare si masuri de exploatare corespunzatoare a intregului sistem de
evacuare si tratare a dejectiilor.
108
Tabelul nr. 12: Calculul emisiilor de NH3 din instalatia de separare mecanica si din lagune conform indicatiilor din BREF ILF [kg/an]
Repartitie N dupa separarea

N Emisii din hale N transfe- Emisii din Emisii din Emisii totale de NH3
Ipoteza de mecanica
productie rat in fractia fractia in aer din procesarea
calcul NH3 N2O N in fractie Emisii in N in fractie
(tabel nr. 6) bazine solida (N) lichida (N) dejectiilor
N N solida aer lichida
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
(2)-(3)-(4) (5) x (5) x (5)–(6)–(7)4 (6) x (8) x 10/1006 (7) + (9) + (10)
23/1002 45/1003 20)/1005
BREF 4738 13 17 844 1824 1269 20 937
36 566 3902 8 320656 7511 14 695 10 450 1502 1045
Prin urmare debitul anual de amoniac rezultat din activitatea fermei (emisii din hale si din procesarea dejectiilor) este 4738 + 20
937 = 25 675 kg/an.
2 23% reprezinta procentul din azotul continut in dejectiile intrate in instalatia de separare mecanica ramas in fractia solida (BREF ILF Sectiunea 4.9.1, tabel
4.29)
3 Azotul emis in atmosfera in timpul separarii dejectiilor reprezinta 45% din azotul continut in dejectiile intrate in instalatia de separare mecanica.
4 Azotul ramas in fractia lichida se calculeaza ca diferenta intre azotul continut in dejectiile intrate in instalatia de separare mecanica si cantitatile de azot
ramas in fractia solida si cel emis in atmosfera

5 (20÷25) % reprezinta procentul din azotul continut in fractia solida care se emite in atmosfera sub forma de amoniac in timpul depozitarii pe platformele de
deshidratare (BREF ILF, Sectiunea 3.3.3, tabel 3.36)

6 10% reprezinta procentul din azotul continut in fractia lichida care se emite in atmosfera sub forma de amoniac din lagune (conform sistemului danez de
calcul) .
109
3.3. Emisii de elemente odorizante
Emisiile de mirosuri provenite din activitatiile descrise in sectiunea anterioara

contribuie ca surse individuale la totalul emisiilor odorizante din ferma si depind
si de factori precum activitatiile de intretinere si organizare a fermei, compozitia
balegarului si tehnicile folosite pentru manevrarea si depozitarea balegarului.
Emisiile odorizante sunt masurate in Europa prin unitati (OUe). BREF ILF indica
urmatoarele valori indicative pentru emisiile odorizante, calculate cu luarea in
considerare a mai multor surse printre care si experimentele cu diete cu continut
scazut de proteina.
Tabelul nr. 15: Niveluri de emisii odorizante la balegarul de porc
Emisii Proteine scazute “Normal” proteine

Unitate miros (OUe per secunda) 371 949
H2S (mg pe secunda) 0,008 0,021
(Tabel 3.42, BREF ILF, Sectiunea 3.3.6)
Deoarece in tara noastra nu exista legislatie pentru mirosuri, ar fi relevanta doar

emisia de H2S si NH3.
Pentru NH3 nivelul emisiilor a fost determinat in paragrafele anterioare. Pentru

H2S, pe de o parte BREF ILF nu indica factori de emisie, iar pe de alta parte
masuratorile sunt costisitoare si nu se justifica avand in vedere ca:
Receptorii umani se afla la distante mari fata de sursele de emisii odorizante astfel
incat mirosurile sa nu mai fie detectabile.
110

Studiu Impact Ferma Cotorca 22 02 13

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Studiu Impact Ferma Cotorca 22 02 13

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

RAPORT

PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI

pentru Construire fermă porci,

Titular: SC Ferma Cotorca SRL

pentru Construire fermă porci,

Titular: SC Ferma Cotorca SRL

1. INFORMATII GENERALE .................................................................................... 4

2. PROCESE TEHNOLOGICE ............................................................................................. 18

4. IMPACTUL POTENTIAL ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI ŞI

4.6. Geologia subsolului .............................................................................................. 70

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR ..................................................................................... 75

7. SITUAŢII DE RISC ............................................................................................................ 84

8. DESCRIEREA DIFICULTĂŢILOR ................................................................................. 86

9. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC ...................................................................... 87

10. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI ............................................................................... 94

ANEXA NR. 1 - CALCULUL EMISIILOR DE POLUANTI ........................................... 98

ANEXA NR. 2 – MODELAREA DISPERSIEI POLUANTILOR ATMOSFERICI .. 101

Prezenta lucrare reprezintă Raportul privind impactul asupra mediului

Necesitatea întocmirii prezentului studiului decurge din prevederile OUG

Raportul privind impactul asupra mediului a fost elaborate in conformitate

Titular: SC Ferma Cotorca SRL

AUTOR RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI:

Capacitatea fermei va fi de 1400 locuri pentru scroafe, 10 locuri pentru

Conform anexei nr. 1 a OUG Nr. 152/2005 privind prevenirea şi controlul

Amplasamentul fermei de crestere a porcilor este situat in extravilanul

Amplasamentul are urmatoarele vecinatati:

Coordonatele STEREO 70 ale extremitatilor amplasamentului sunt

Tabel 1. Coordonatele STEREO 70 ale amplasamentului

Nr. pct. E (m) N (m)

Terenul pe care se va amplasa investitia ( S = 100 483 m2) este proprietatea

1.1. DESCRIEREA PROIECTULUI SI DESCRIEREA

1.1.1. Faza de constuctie

Planul general cuprinde obiectivele ce asigura desfasurarea activitatii din

- 2 lagune pentru depozitarea temporara a fractiei lichide rezultate de la

Hala de crestere si reproductie a porcilor va fi o constructie parter avand

Filtrul sanitar va fi o constructie parter avand o strudura realizata din

Cladirea Necropsie va fi o constructie parter avand o structura realizata

Camera de utilitati va fi o constructie parter avand o strudura realizata din

Pentru depozitarea temporara a fractiei lichide rezultate de la separarea

Fractia solida a dejectiilor va fi depozitata temporar in vederea fermentarii

Gospodaria de apa va fi compusa din:

B. Achizitionarea si montarea unor echipamente moderne, specifice

Tehnologia de crestere a porcilor va fi condusa de un calculator care

Instalatia de furajare consta din 4 silozuri de 20 tone fiecare, amplasate in

Ventilatia se realizeaza prin intermediul unor fante de admisie si a

Incalzirea spatiilor se va asigura cu ajutorul unei centrale care utilizeaza

Iluminatul se va realiza cu becuri economice cu sistem de protectie

Separatorul de dejectii reprezintă prima treapta de tratare a dejecţiilor

C. Amenajare sistem de alimentare cu apa si canalizare

1.1.2. Faza de functionare

Profilul fermei apartinand SC Ferma Cotorca SRL va fi de crestere si

Tabel 2. Repartizarea locurilor in hala de productie

Nr. sectiune Categorie Nr. si tipul boxelor Nr. locuri

Tabelul nr. 3: Situatia efectivelor de animale

Categoria Numar locuri Numar mediu de

Materiile prime folosite sunt:

Evacuarea apelor uzate

Dejectiile se colecteaza prin intermediul canalelor de sub pardoseala halei

Asigurarea agentului termic

Alimentarea cu energie electrica este asigurata de SC ELECTRICA SA,

alimentat prin tabloul general, prevazut cu circuite separate pentru iluminat si

Deseurile menajere se vor colecta si depozita in pubele ecologice care vor fi

Cadavrele vor fi colectate in spatii frigorifice şi eliminate prin firme