Predarea şi învăţarea biologiei folosind metoda Jigsaw

Profesor biologie Camelia Negrii

Liceul Tehnologic ,,Nicolae Bălcescu,, Flămânzi

În sistemul de învăţământ activităţile de predare-învăţătare –evaluare precum şi obiectivele

acestora sunt realizate prin intermediul metodelor de învăţământ.De aceea, metodologia didactică
ocupă locul central în conţinutul tehnologiei didactice.
Metodele de învăţământ reprezintă căile folosite în şcoală de către profesor pentru a-i îndruma pe
elevi să descopere viaţa, natura, lumea ,ştiinţa. Ele sunt şi mijloacele prin care se formează şi se
dezvoltă priceperile, eprinderile şi capacităţile elevilor de a acţiona asupra naturii ,de a forma
caracterul şi de a dezvolta personalitatea.
În învăţământul tradiţional ,accentul cădea pe activitatea profesorului ,el ,, îi învaţă,, pe
elevi. Astăzi, evidenţierea rolulului profesorului de a modela personalitatea elevului şi de a-l face
capabil să se adapteze şi să se integreze în mediul social, cu condiţia respectării individualităţi,
constituie unul din factorii de bază ai reuşitei şcolare.
Modernizarea metodelor didactice de la primele lor forme şi anume de la comunicarea orală sub
formă de naraţiune până la metodele cu care se operează în didactica modernă (problematizarea,
modelarea, descoperirea, studiul de caz,IAC, etc.) constituie un proces care a contribuit şi contribuie
la creşterea actului educaţional la biologie.
Disciplinele biologice nu dispun exclusiv de metode proprii , clasice sau moderne ,ci recurg
la adaptarea metodelor de predare-învăţare de la alte discipline ţinând cont de :
-dinamica conţinuturilor şi particularităţile metodice ale predării
-individualizarea învăţării biologiei ,ca disciplină deschisă şi dinamică
-studiul biologieie atât ca disciplină autonomă cât şi ca instrument operaţional al altor discipline
Valenţele formativ-educative care recomandă utilizarea metodelor interactive atât pentru învăţare
cât şi pentru evaluare,sunt următoarele:
-îmbunătăţirea capacităţii de comunicare orală şi scrisă
-însuşirea activă ,conştientă şi temeinică a cunoştinţelor, formarea priceperilor şi deprinderilor
corespunzătoare specifice muncii de laborator
-formarea şi dezvoltarea unor operaţii şi activităţi intelectuale şi practice
-posibilitatea evaluării rapide a pregătirii elevilor
-formarea limbajului de specialitate ,un instrument preţios şi indispensabil pentru dezvoltarea
raţionamentului elevului
-întrebările dezvoltă învăţarea creativă ,evaluează progresul elevilor .orientează observaţia şi
dirijează învăţarea
Învăţarea centrată pe elev reprezintă o abordare a apredării –învăţării disciplinelor biologice
care presupune înlocuirea prelegerilor cu un stil de învăţarea activ, integrarea programelor de
învăţare ce ţin cont de ritmul propriu al elevului cu situaţiile de colaborare în grup.Elevul este cel
responsabil pentru progresele pe care le face în ceea ce priveşte educaţia.
Caracteristicile fundamentale ale învăţării centrate pe elev promovează ideea că elevilor trebuie să li
se ofere control asupra învăţării prin asumarea responsabilităţilor cu privire la ceea ce învaţă
,modul cum se învaţă şi de ce, momentul când învaţă. Învăţarea centrată pe elev a facut trecerea de
la predare la învăţare în care accentul nu mai este pe profesor ci pe elev.
Se recomandă utilizarea metodelor interactive ca practici de succes atât pentru învăţare cât şi
pentru evaluare,deoarece:
-stimulează implicarea activă în sarcină a elevilor şi asumarea responsabilităţilor
-exersarea capacităţilor de analiză şi de luare a deciziilor
-determină creşterea motivaţiei elevilor
-determină formarea spiritului de lucru în echipă

1
-au eficacitate în procesul învăţării şi aplicării celor învăţate
-asigură o memorare mai bună a elevilor şi dezvoltarea aptitudinilor de gândire
-dă o posibilitate mai mare de includere-poate fi adaptată în funcţie de potenţialul fiecărui elev în
parte deoarece aceşia au capacitate de învăţare diferită.
-elevii îşi descoperă propriile capacităţi şi limite care îi ajută în autoevaluare
-dinamica din interiorul grupului de lucru are influenţe favorabile în planul personalităţii
-comunicarea în cadrul grupului de elevi este optimizată
-descurajează practicile de speculare sau de învăţare doar pentru notă
-rolul profesorului este acela de a administra procesul de învăţare al elevilor nu de a transmite
noţiuni şi cunoştinţe
-sunt mai apreciate de către elevi
Calitatea pedagogică a metodei presupune transformarea acesteia într-o cale de cunoaştere
propusă de profesor într-o cale de învăţare realizată efectiv de către elev.
Sunt considerate metode activ-participative toate acele metode care sunt capabile să mobilizeze
energia elevilor ,să le concentreze atenţia ,să-i facă să urmăreasca lecţia cu interes , care-i îndrumă
să-şi pună în joc imaginaţia ,înţelegerea, puterea de anticipaţie ,memoria ,etc.Aceste metode sunt
cele care îi ajută pe elevi să găsească singuri cunoştinţele ce urmează a fi însuşite, să afle singuri
soluţiile problemelor şi îi ,,învaţă ,, pe elevi să înveţe, lucrănd independent.
Clasificarea metodelor şi tehnicilor interactive de grup
În opinia mai multor didacticieni (Cerghit, Oprea, Pânişoara) după funcţia didactică principală,
metodele şi tehnicile interactive de grup se pot clasifica astfel:

Metode de predare-învăţare interactivă în grup:

 Metoda predării/învăţării reciproce ;
 Metoda Jigsaw (Mozaicul);
 Metoda cubului
 Ştiu_vreau să ştiu_am învăţat
Metode de fixare şi sistematizare a cunoştinţelor şi de verificare:
 Harta cognitivă sau harta conceptuală (Cognitive map, Conceptual map);
 Matricele;
 Lanţurile cognitive;
 Scheletul de peşte;
 Diagrama cauzelor şi a efectului;
 Tehnica florii de nufăr (Lotus Blossom Technique);
Metode de rezolvare de probleme prin stimularea creativităţii:
 Brainstorming;
 Explozia stelară
 Metoda Pălăriilor gânditoare (Thinking hats – Edward de Bo
 Studiul de caz
 Phillips 6/6;
 Tehnica 6/3/5;
 Controversa creativă;
 Fishbowl (tehnica acvariului);
 Tehnica focus grup;
Metode de cercetare în grup:
 Tema sau proiectul de cercetare în grup;
 Experimentul pe echipe;
 Portofoliul de grup;

2
 Alegerea şi utilizarea metodelor depind de specificul disciplinei predate , de particularităţile de
vârstă ale elevilor, de nivelul dezvoltării lor psihice şi de experienţa achiziţionată. La biologie,
pentru realizarea obiectivelor este necesar ca profesorul să utilizeze un ansmblu de metode care să-i
pună pe elevi intr-o situaţie de învăţare dirijată în scopul descoperirii adevărurilor ştiinţifice şi
raportarea lor la necesităţile practice ale vieţii şi activităţii omului.
Metodele trebuie astfel combinate încât să constituie strategii de învăţare ,instrumente de lucru la
îndemâna elevilor în procesul de cunoaştere şi dobândire de noi cunoştinţe ,precum şi în activitatea
de evaluare şi autoevaluare.Rolul metodelor în predarea-învăţarea biologiei este acela de a promova
interacţiunea dintre elevi,ducând la o învăţare activă şi cu rezultate evidente.
Metoda Jigsaw (Mozaicul) sau metoda grupurilor interdependente este o strategie bazată pe
învăţarea în echipă (team-learning). Fiecare elev primeşte o sarcină de studiu în care devine expert
şi are ,în acelaşi timp, responsabilitatea transmiterii informaţiilor asimilate către ceilalţi colegi. În
acest mod, fiecare elev are un rol activ în procesul de predare
învatare si experimenteaza întelegerea si gândirea la nivel înalt.
Etapele metodei:
a)Prezentarea problemei: profesorul stabileşte tema de studiu şi o împarte în 4 subteme.Se împarte
clasa în grupe heterogene de patru elevi. După aceea, se numără până la patru, astfel încât fiecare
membru al grupei să aibă un număr de la 1 la 4. Fiecărui membru al grupei i se dă o fişă de învăţare
care cuprinde o subtemă a lecţiei ,corespunzătoare numărului său, în care trebuie să devină expert.
Profesorul prezintă pe scurt titlul lecţiei şi obiectivele acesteia şi precizează faptul că la sfârşitul
orei, fiecare elev va trebui să cunoască conţinutul lecţiei ,fapt ce va fi evaluat pe baza unei fişe de
evaluare.
În timpul desfăşurării lecţiei profesorul monitorizează predarea, se deplasează printre elevi pentru a
se asigura că informaţia se transmite corect ,răspunde la întrebările experţilor, stimulează
cooperarea, asigură implicarea şi participarea tuturor membrilor echipelor formate.
b) Constituirea grupurilor de experţi: toţi elevii care au numărul 1 se adună într-un grup, toţi cei
care au numărul 2 în alt grup etc. unde studiază şi investighează sarcina de lucru .
Profesorul explică faptul că grupurile formate din cei cu numerele 1, 2, 3 şi 4 se vor numi de acum
grupuri de "experţi". Sarcina lor este să citească şi să discute între ei pentru a o înţelege bine
subtema dată. Apoi trebuie să hotărască modul în care o pot preda, pentru că urmează să se întoarcă
la grupul lor de origine pentru a o preda celorlalţi. Este important ca fiecare membru al grupului de
experţi să înţeleagă că el este responsabil de predarea acelei subteme din lecţie celorlalţi membri ai
grupului iniţial. Strategiile de predare şi materialele folosite rămân la latitudinea grupelor de
experţi. Vor avea suficient timp la dispoziţie pentru a parcurge lecţia, pentru a discuta şi elabora
strategii de predare.
c) Reîntoarcerea în echipa iniţială de învăţare: după ce grupele de experţi şi-au încheiat lucrul,
fiecare expert se întoarce la grupul său iniţial şi transmit cunoştinţele asimilate ,reţinând la rândul
lor cunoştinţele pe care le transmit colegii lor, experţi în alte subteme.Prezentarea conţinuturilor se
face folosind desene, imagini, atlase, etc. Expertul adresează întrebări colegilor de grup pentru a se
asigura că toţi au înţeles ,reţinut şi învăţat materialul prezentat.Fiecare expert, pe rând ,urmăreşete
aceleaşi obiective.
d)Evaluare:grupele de experţi prezintă rezultatele învăţării lor întregii clase iar profesorul le
distribuie fişe de evaluare.

Exemplu de utilizare a metodei mozaicului în predarea-învăţarea lecţiei ,,LALEAUA,, clasa a

V-a.

3
CLASA: a V – a
OBIECTUL: BIOLOGIE
UNITATEA DE INVATARE:Angiosperme monocotiledonate
TEMA : LALEAUA
TIPUL LECŢIEI: transmiterea si insusirea de noi cunostinte
OBIECTIV GENERAL:
Cunoaşterea de către elevi a particularităţilor plantei de lalea, alcătuirii organelor şi funcţiile
acesteia în vederea înţelegerii relaţiei plantă – mediu de viaţă.
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
La sfârşitul lecţiei elevii vor fi capabili:
O1: să caracterizeze fiecare organ vegetativ al plantei;
O2: să compare organele vegetative ale lalelei cu cele ale plantelor dicotiledonate;
O3 : să indice caracterele specifice ale plantei;
O4 : să determine specii ale plantei înrudite cu laleaua;
O5 : să precizeze importanţa lalelei şi a plantelor înrudite.
DEMERSUL DIDACTIC
a)Resurse procedurale:
conversaţia,explicaţia, observaţia, învăţarea prin descoperire, exerciţiul, mozaicul.
b)Resurse materiale
manual, planşe, atlas botanic, plante naturale – lalele, fişe de învăţare, fişe de evaluare;
c)Forma de activitate: pe grupe
Locul de desfaşurare:laboratorul de biologie
Evaluare:formativa prin chestionare orala si fise de evaluare.
Se prezintă elevilor metoda de lucru- mozaicul;
-se organizează clasa în grupe de câte 4 elevi. Fiecare elev este notat de la 1 la 4, apoi va primi una
din fişele de învăţare.
Fişele cuprind părţi ale lecţiei astfel:
Fişa nr. 1 – identificarea originii lalelei, tipul de plantă şi durata de viaţă;
Fişa nr.2 – identificarea organelor vegetative şi descrierea lor;
Fişa nr.3 – identificarea organelor de înmulţire şi descrierea lor;
Fişa nr.4 – identificarea plantelor înrudite şi importanţa lor.
Se explică elevilor ce trebuie să scrie pe fişe şi se regrupează după numărul fişei de învăţare primite
în grupuri de experţi. Elevii citesc, discută, încearcă să înţeleagă mai bine, hotărăsc modul cum să
predea ce au înţeles la colegii din grupul de origine
Dacă sunt neclarităţi se adresează întrebări profesorului care monitorizează toată predarea deoarece
cunoştinţele transmise trebuie să fie corecte.. Apoi fiecare expert revine la grupul iniţial şi predă
celorlalţi secţiunea învăţată.
La final se prezintă conţinutul însuşit şi se redă la tablă schema lecţiei, cu ajutorul întregii clase.
În etapa de evaluare se completează individual fişa de evaluare;
Se precizează răspunsurile corecte apoi se cere elevilor să se autoevalueze prin acordarea de 2
puncte pentru fiecare răspuns corect;
Se fac aprecieri asupra activităţii întregii clase şi se notează cele mai bune răspunsuri.

FIŞA DE ÎNVĂŢARE NR. 1

IDENTIFICAREA TIPULUI DE PLANTĂ, A DURATEI DE VIAŢĂ ŞI A MEDIULUI DE
VIAŢĂ LA LALEA
1.Tipul de plantă:
2.Durata de viaţă:
3.Mediul de viaţă (răspândirea):

4
 FIŞA DE ÎNVĂŢARE NR. 2
IDENTIFICAREA ORGANELOR VEGETATIVE ALE LALEI ŞI DESCRIEREA LOR
1.Tipul de rădăcină:
2.Tipul de tulpină:
3.Tipul de frunză:

FIŞA DE ÎNVĂŢARE NR. 3

IDENTIFICAREA ORGANELOR DE ÎNMULŢIRE ALE LALELEI ŞI DESCRIEREA LOR
1.Tipul de floare:
2.Tipul de fruct:
3.Tipul de sămânţă:
FIŞA DE ÎNVĂŢARE NR. 4
IDENTIFICAREA PLANTELOR ÎNRUDITE CU LALEAUA ŞI IMPORTANŢA ACESTORA
1.Plante înrudite cu laleaua:
2.Importanţa lalelei şi a plantelor înrudite:

FIŞĂ DE EVALUARE
1. Laleaua este o plantă angiospermă ……………………………….2p
2. Tulpina subterană se numeşte ……………………………………..2p
3. Floarea lalelei este de tipul …………………………………………2p
4. Frunzele nu au ………………………………………………………2p
5. Plantele înrudite cu laleaua sunt: 2p

a) ……………………………………………….
b) ……………………………………………….
c) ……………………………………………….

Punctaj obţinut:
Autoevaluare ……………..
Acordat de profesor ……..

Avantajele Jigsaw-lui:
 strategia acestei metode este focalizată pe dezvoltarea capacităţilor de ascultare,
vorbire, cooperare, reflectare, gândire creativă şi rezolvare de probleme
 elevii trebuie să asculte activ comunicările colegilor , să fie capabili să expună ce au
învăţat, să coopereze în realizarea sarcinilor,să găseasca calea cea mai potrivită
pentru a-i învăta şi pe colegii lor ceea ce au studiat
 are caracter formativ
 timulează încrederea în sine a participanţilor
 dezvoltă abilităţi de comunicare argumentativă şi de relaţionare în cadrul grupului.
 dezvoltă gândirea logică, critică şi independentă.

Bibliografie:
1.Căprărin, D., Lazăr ,V., Metode didactice utilizate în predarea biologiei, Editura Arves, Bucureşti 2008.
2.Ciobanu ,Mariana, Didactica ştiinţelor biologice, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, R.A, 2008.
3. Costică, Naela, Metodica predării biologiei, Ed. Graphys , Iaşi, 2008.
4. Iordache ,Ion, Metodica predării biologiei, Ed. Universitatea „Al. I. Cuza’’, Iaşi 2004.
5. Mohan, Ghe. , Ardelean, Aurel , MIhail ,Aurora -Biologie,manual cl.V ,Ed.All Educaţional, Bucureşti 1999;