Rolul statului in dezvoltarea

comertului international in
contextul Acordului de asociere
cu UE

Miron Daniela
 Cet article est consacré à l’évaluation de l’impact économique et socio- économique
de la future Zone de libre-échange approfondie et complète. Il existe un large consensus selon
lequel l’intégration européenne en général et la libéralisation du commerce avec l’UE, en
particulier, impliquent à la fois les prestations sociales, ainsi que les coûts. Ainsi, la
libéralisation du commerce génère un utilitaire excéndent plus élevé pour les consommateurs
et aussi par l’élimination des tarifs à l’importation pourrait créer une convergence des coûts,
ce qu’implique des effets négatifs sur le marché du travail, le revenu des ménages et le
développement humain. Compte tenu des tendances socio-économique et l’impact de la
libéralisation des échanges, l’analyse dans cet article est divisé entre les secteurs
agroalimentaire et industriel.

Studiile empirice sugerează că este mai mult probabil ca creșterea bunăstării de pe

urma liberalizării comerciale să fie mai ridicată dacă înainte de liberalizare tarifele pentru
export sunt mai înalte, tarifele la import sunt mai joase, iar prețurile interne sunt mai aproape
de cele străine . În atare condiții, producătorii locali nu se bazează atât de mult pe efectul
protector al tarifelor vamale și vor rămâne relativ indiferenți față de anularea acestora. În
același timp, dacă exportatorii se confruntă cu bariere tarifare înalte pe piețele externe,
liberalizarea comerțului va face ca prețurile exportatorilor să devină mai competitive. Aceasta
subliniază importanța crucială a unei armonizări instituționale intense și a unei ajustări vaste a
economiei interne înainte ca liberalizarea să se întâmple, pentru a maximiza beneficiile
bunăstării și de a minimiza costurile. Acest lucru este confirmat de unul din cele mai
cuprinzătoare și influente rapoarte despre liberalizarea comerțului și integrarea pieței –
Raportul Cecchini, deși acesta este și criticat pentru viziunile supraoptimiste și pentru
metodologia utilizată . Raportul susține că pentru a beneficia de câștiguri maxime, înainte de
liberalizarea comerțului, companiile trebuie să-și îmbunătățească managementul și
productivitatea, în timp ce decidenții politici trebuie să ajusteze politicile concurențiale prin
eliminarea practicilor de discriminare a prețurilor și a oricăror forme de protecție a pieței
interne. În plus, politicile economice trebuie să fie orientate spre creștere, în timp ce politicile
monetare ar trebui să asigure stabilitate financiară . Sectorul agroalimentar joacă un rol
esențial pentru Moldova, în 2010 reprezentând aproape 52% din total exporturi și 32% din
exporturile către UE, în timp ce industria prelucrării produselor alimentare asigură
aproximativ 40% din producția industrială totală a unei țări. Pe lângă rolul economic, sectorul
are și o importantă funcție socială, în special în zonele rurale cu mai puține oportunități
economice și condiții de trai mai dificile. Astfel, aproape jumătate din populația rurală este în
mod tradițional angajată în agricultură, ceea ce relevă importanța esențială pentru dezvoltarea
umană a țării. Prin urmare, datorită ramificărilor sociale și economice profunde, și a
potențialelor șocuri competitive negative asupra producătorilor locali, procesul de
liberalizarea a comerțului cu produse agricole va trebui să fie mai extins în timp decât în alte
sectoare și alte țări, astfel încât producătorii să dispună de timp pentru a-și îmbunătăți nivelul
de competitivitate. Vulnerabilitatea economică și socială a Moldovei față de evoluțiile din
acest sector devine și mai problematică datorită productivității extrem de joase și
competitivității reduse pe piețele europene. Astfel, în pofida cotei mari în totalul ocupării,
care în 2011 reprezenta 27,5% din total, contribuția sectorului constituie doar 12% din PIB60.
Mai mult decât atât, în pofida accesului fără tarife pe piața UE, exportatorii de produse
agroalimentare moldoveni se confruntă cu bariere netarifare înalte. Acestea sunt în mare parte
legate de standardele SPS, motivul esențial pentru care unor produse le este refuzat accesul pe
piața UE (de exemplu, animale vii, produse de carte, miere naturală etc.). Pe lângă barierele
oficiale, mai mulți exportatori a produselor prelucrate se confruntă cu standarde înalte impuse
de către comercianții cu amănuntul (de exemplu, cerințe speciale pentru ambalare și exteriorul
fructelor și legumelor exportate). Prin urmare, alinierea standardelor interne cu cele
internaționale și aplicarea infrastructurii de calitate interne sunt factorii cheie necesari pentru
atingerea potențialului de export al sectorului agroalimentar al Moldovei. Progresul limitat în
această direcției pe parcursul ultimului deceniu în mod semnificativ a subminat
competitivitatea internă și externă a producătorilor agricoli moldoveni, lăsându-i dependenți
de piețele estice: în prezent aproximativ jumătate din exporturile de produse agroalimentare
țintesc țările CSI. Piețele estice - oferind o profitabilitate mai mică, fiind mai volatile și
adeseori generând incertitudine pentru producători – au servit ca factor ce a limitat
dezvoltarea sectorului. Astfel, în ultimii ani sectorul și-a pierdut în mod constant atractivitatea
investițională și forța de muncă angajată. În 2000-2011 numărul de angajați în agricultură s-a
comprimat de 2,4 ori, în timp ce ponderea sectorului în totalul forței de muncă angajate în
economie – de 2 ori. Recesiunea sectorului agricol a făcut ca o parte din forța de muncă să
migreze spre alte sectoare economice sau să emigreze. Această problemă este deosebit de
pregnantă în mediul rural unde agricultura este principala sursă de venit. Nu este deloc
surprinzător faptul că în perioada 2000-2011 rata de ocupare în mediul rural a scăzut mult mai
puternic (de la 59,4% la 36%) decât în cel urban (de la 48,6% la 44,1%). Mai mult decât atât,
această tendință a afectat în special populația rurală cu un profil educațional mai puțin
avansat, de obicei angajată în agricultură. Deficiențele de care a suferit sectorul în ultimii ani
au fost surse de probleme sociale grave și au servit ca factori care au declanșat emigrarea, în
special printre cei cu venituri mici. Acestea au subminat în mod constant și competitivitatea
producătorilor agricoli pe piețele europene din cauza neconformității cu standardele de
calitate. Mai mult de jumătate din exporturile agroalimentare moldovenești pe piețele UE sunt
legumele, fructele și cerealele. A fost inregistrat un declin în cota vinurilor de la 19.7% în
2006 la 7.8% în 2010 datorat aderării României la UE, dar și unei performanțe foarte modeste
a sectorului de-a lungul acestor ani. Acesta este rezultatul mai multor chestiuni structurale
interne ce restrâng competitivitatea producătorilor de vinuri; de asemenea, concurența acerbă
pe piața europeană face dificilă reducerea dependenței exporturilor moldovenești de piețele
răsăritene. Un alt fenomen negativ este eliminarea a două produse din principalele articole
exportate către UE: (i) sfeclă sau trestia de zahăr și zaharoza chimică pură și (ii) ouă de pasăre
în coajă. Prima grupă de produse a suferit din cauza recoltei scăzute în 2007, producătorii
fiind atrași de prețurile mai bune pe piețele estice. Însă în 2011 acestea au început să-și
consolideze pozițiile pe piețele europene urmând o dinamică mai favorabilă a prețurilor.
Deoarece aceste exporturi erau concentrate spre România, ambele sectoare au suferit o
lovitură dureroasă după aderarea țării la UE, developând problemele legate incapacitatea
producătorilor moldoveni de a satisface standardele de calitate europene. Pe balanța pozitivă,
creșterea cea mai dinamică au înregistrat-o companiile exportatoare de ulei de floarea soarelui
și de semințe de floarea soarelui. Cea din urmă categorie și-a majorat cota în total exporturi
agroalimentare către UE de la 5.6% în 2006 la 11.1% în 2010, fiind vândute predominant în
România și Marea Britanie. În plus, extinderea domeniilor acoperite de PCA a stimulat
exporturile de orz către România, acesta devenind unul din cele mai importante produse
exportate în UE. Alte noi intrări în top 10 exporturi au constituit rapița, uleiul de rapiță și
semințele de muștar, vândute în mare parte Marii Britanii, deși s-a observat o tendință
descrescătoare începând cu 2009. Importurile produselor agroalimentare din UE sunt de trei
ori mai puțin concentrate decât exporturile 62, fructele, legumele și produsele din tutun
constituind aproximativ o treime din total importului din UE-27 în 2010. O analiză mai
amănunțită dezvăluie mai multe schimbări esențiale în structura importurilor (Anexa 1). Una
din cele mai vizibile tendințe este creșterea ponderii mai multor produse pentru care aparent
Moldova înregistrează avantaje competitive: fructe, cartofi și carne. Înainte de evaluarea unui
potențial impact asupra anumitor produse, merită de analizat intensitatea comerțului
intraregional (ICI) – un indice ce compară performanța comerțului bilateral între Moldova și
UE cu comerțul acestora cu alte țări, precum și cu ritmul comerțului mondial. Creșterea
stabilă a ITI pentru total produse relevă interdependența în creștere a comerțului dintre
Moldova și UE datorită scăderii costurilor de comerț în comparație cu alte țări. Prin urmare,
impactul general al unei potențiale ZLSAC probabil va aduce beneficii nete pentru ambii
partenerii comerciali deoarece acesta va susține comerțul dintre ei „natural”. În același timp,
declinul indicelui ICI pentru produse agroalimentare până la 2008 este datorită barierelor
tarifare și, în special, barierelor netarifare cu care se ciocnesc producătorii agroalimentari
moldoveni pe piața europeană. Oricum, începând cu 2009 intensitatea comerțului și-a inversat
cursul pe baza acoperirii extinse a exporturilor duty-free către UE și unele schimbări pozitive
în legătură cu alinierea la standardele internaționale de calitate. Cerealele (SITC 02) manifestă
cel mai ridicat avantaj comparativ pe piața UE, fiind urmat de piei, piei tăbăcite și blănuri
(SITC 21), semințe oleaginoase, fructe oleaginoase (SITC 22) ce înregistrează un ritm
impresionant de-a lungul ultimilor ani. Pe balanța negativă, Moldova are dezavantaj
comparativ (indicele ACR constituie mai puțin de o unitate) pentru majoritatea produselor
agroalimentare exportate, datorită barierelor netarifare ridicate și calității proaste a
infrastructurii interne. Acești factori explică indicele foarte mic pentru produse animaliere,
Moldova fiind incapabilă de a de exporta pe piața UE datorită nealinierii la standardele
sanitare internaționale. Prin urmare, este probabil că aceste sectoare vor suferi cele mai aspre
șocuri competitive ca rezultat a unei potențialei retrageri a taxelor de import pentru
exportatorii europeni. Compararea indicilor ACR pentru statele membre UE denotă că
principalii concurenți ai produselor moldovenești sunt Bulgaria, Franța, Ungaria, România și
Slovacia (Anexa 2) . De aceea, fermierii moldoveni ar trebui să dețină o înțelege bună a
modelelor de producție ai semenilor din aceste țări pentru a adopta cele mai competitive
strategii de producție și de marketing. Piețele cu cea mai acerbă concurență sunt: grâu, orz,
fructe proaspete, gemuri, jeleuri din fructe și piureuri sau paste din fructe sau din sâmburi,
sucuri, băuturi spirtoase, piei de bovine, rapiță, ulei de rapiță și semințe de muștar. În afară de
țările UE, producătorii moldoveni se confruntă cu o competiție puternică din partea mai
multor state non-UE: Ucraina, Turcia, China, SUA, Australia, Africa de Sud și Noua
Zeelandă. De asemenea, exportatorii vinurilor naturale din struguri, considerați strategici
pentru Moldova concurează acerb cu Bulgaria, Franța, Italia, Luxemburg, Portugalia, Spania,
Australia, Chile și Africa de Sud. Pe lângă faptul că reduce marja profitului, o competiție atât
de puternică pe piețele europene constituie o barieră de intrare pentru micii producătorii, în
special din cauza constrângerilor financiare și tehnologice și costurilor unitare mai înalte.

În concluzie, simulările economice realizate demonstrează că intensificarea integrării

comerciale este o opțiune de departe mult mai preferată pentru dezvoltarea pe termen lung a
Moldovei, decât aderarea acesteia la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan. În pofida
unor costuri legate de implementarea standardelor sanitare și fitosanitare recunoscute în UE,
prima opțiune asigură o creștere economică durabilă și câștiguri de bunăstare substanțiale
pentru cetățeni. Cea de-a doua opțiune are consecințe economice negative pentru nivelul de
bunăstare și pentru creșterea economică, subminând eforturile de modernizare tehnologică și
de valorificare a potențialului competitiv al economiei moldovenești. Reducerea de 10%
promisă de Federația Rusă la prețul gazului importat de Republica Moldova nu este suficientă
să compenseze efectele economice negative condiționate de creșterea tarifelor vamale până la
nivelul celor din Uniunea Vamală, fără a mai vorbi de faptul că credibilitatea unei asemenea
promisiuni este dubioasă.
 Anexe
Anexa 1. Compararea principalelor produse agroalimentare moldovenesti importate in UE in 2006 si 2010

2006 2010

Codul Marfa Cota parte Principala Codul Marfa Cota parte din Principala
din total origine de total importuri origine de
SITC importuri import SITC agroalimentare import
agroalimenta
-re

1110 Fluide/lichide 6,1% Romania 0579 Fructe, nes 11,4% Grecia(96,2%)

(91,5%)

2926 Bulbi, tuberculi 4,75% Franta(36,6%) 0989 Preparate 4,6% Germania(27,4%)

sau rizomi de Italia(34,8%) alimentare, nes Romania(14,3%)
plante inflorite
sau frunzis

0342 Peste inghetat 4,3% Regatul Unit 1211 Tutun necuratit 4,0% Grecia(60,9%)
(35,4%) de tulpina Bulgaria(38,5%)
Olanda(28%)

0989 Preparate 4,1% Germania(28,1%) 0541 Cartofi proaspeti sau 3,8% Rominia(35,8%)
alimentare,nes inghetati Polonia(26,6%)

0567 Legume 4,0% Spania(40,3%) 0819 Resturi alimentare si 3,7% Ungaria(45,8%)

preparate,nes Romania(37,8%) furaje pentru animale

0577 Nuci 3,5% Franta(96,5%) 1110 Fluide/ lichide 3,3% Romnia(91,4%)

1124 Bauturi alcoolice 3,3% Franta(82,5) 1124 Bauturi alcoolice 3,0% Franta (42,3%)
Regatul Unit
(21,9%)

0482 Malt 3,2% Rep. Ceha 0342 Peste inghetat 3,0% Regatul Unit
(95,3%) (58,8%)

0579 Fructe, nes 3,1% Norvegia(96,0) 1212 Tutun,intreg sau partial 3,0% Grecia(43,2%)
curatat de tulpina Italia(55,0%)

2925 Seminte 2,6% Germania(59,8%) 0122 Carne de porcine 2,9% Germania(36,1%)

Belgia(22,6%)
 Anexa2 . Cel mai intens nivel de concurenta la marfuri exportate si lista principalilor concurenti pentru exporturile
moldovenesti

Codul SITC Marfa Principalii concurenti

0412 Alt griu si meslin Bulgaria, Republica Ceha, Franța, Ungaria, Letonia, Lituania,
România, Slovacia

0430 Orz integral Bulgaria, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Finland, Franța,
Germania, Ungaria, Letonia, Lituania, România, Slovacia, Suedia,
Marea Britanie.

0441 Porumb (boabe) Austria, Franța, Ungaria, România, Slovacia.

0577 Nuci comestibile, proaspete și uscate Luxemburg, Spania

0579 Fructe uscate, proaspete, nes Belgia, Grecia, Italia, Lituania, Olanda, Portugalia, Spania.

0581 Gemuri, jeleuri din fructe şi piureuri sau Austria, Belgia, Bulgaria, Danemarca, Franța, Germania, Grecia,
paste din fructe sau din sâmburi Italia, Letonia, Polonia, Australia, China, Turcia, Ucraina, SUA

0599 Sucuri, altele decât citrice Austria, Cyprus, Germania, Ungaria, Italia, Olanda, Polonia, Spania.

0615 Melasă Lituania, Polonia, Slovacia

1121 Vin din struguri proaspeți Bulgaria, Franța, Italia, Luxemburg, Portugalia, Spania, Australia,
Chile, Africa de Sud.

1124 Băuturi alcoolice Bulgaria, Estonia, Finland, Franța, Ireland, Letonia, Suedia, Marea
Britanie, Noua Zeelandă .

2111 Piei brute, piei tăbăcite de bovine și cabarine Austria, Republica Cehă, Germania, Ireland, România, Slovacia,
Slovenia, Marea Britanie, Australia, Noua Zeelandă , Africa de Sud,
SUA

2224 Semințe de floarea soarelui Austria, Republica Cehă, Franța, Ungaria, România, Slovacia,
Argentina, China, Africa de Sud, Turcia, Ucraina, SUA.

2226 Rapiță, ulei de rapiță și semințe de muștar Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Franța, Ungaria, Letonia,
Lituania, Polonia, România, Slovacia, Australia, Ucraina

4215 Ulei din semințe de floarea soarelui Bulgaria, Franța, Ungaria, Olanda, România, Slovacia, Argentina,
Africa de Sud, Ucraina.
 Bibliografie :

1. http://www.expert-grup.org/old/library_upld/d504.pdf
2. http://www.undp.md/presscentre/2012/NHDR/2012%20NHDR%20Roma
nian.pdf