Facultatea Transporturi Departamentul Transporturi, Trafic si Logistica Laborator

disciplina:Trafic in retele cu acces reglementat

Laborator I.
1. Calculul timpilor de mers sageata
Timpii de mers pe distantele de circulatie dintre statii se determina pentru toate categoriile
de trenuri cu ajutorul ecuatiei de miscare a trenurilor.
In vederea determinadrii timpilor de mers sageaté pentru diferite categorii de trenuri, pe o
distanta de circulatie sunt necesare urmitoarele date initiale:
e Lungimea distantei de circulatie d_, exprimata in [km]
e Viteza de circulatie v,_,exprimaté fn [km/h]
Relatia de calcul utilizaté pentru calculul timpului de merst,,
(exprimaté in minute) necesara pentru un tren s& parcurgd o distant de circulatie aflaté
intre statia, numita de exemplu c¢ si statia numita d de lungime d,,, mergand constant cu
viteza v,, este:
t= 60 fet [min] . (1.1)
c-d
LUCRARE APLICATIVA 1a - Calculul timpilor de mers sageata
Pentru ¢ 0 sectie de circulatie 4 in refeaua feroviara de transport la nivel regional ‘se
cunose urmatoarele dae : Ae
®) noe punetelor de sectionare si i lumgimile distantelor d de circulalie ae fntre acestea
precam § $i vitezele de mers pentru trenurile directe de marfa,, : date i in tabelul Alp : ee .
b) Sensul de circulatie dinspre stafia A spre staf 1
B este sensul i impar; es
Pe sectie. circuld, trenuri
lirecte. de marfa, trenuri re

_interregionale; ee

-gionale SI trenuri.

hy Caracteristicele tehnice ale materialului rulant sunt t date i in tabelul 1 2.

tn raport cu ‘aumaral de ordine (n) al studentului si cu tipul de linie atrbul (simpla. sau
dubia), “se cere determinarea ‘timpilor de mers sigeati
pentru toate cate goriile de trenuri.
Tabelul 1.1 Timpi de mers sigeata
‘Distanta'} Dista. |. Viteza de mers: | : Timpii-de mers S Stigeata (min) de} nta} (km/h) | oe :
Nr. | circulatie | fntre} One ‘mf LMfi ss Inter} _ Regio crt. statii | es regio [oes e LS| LD) (km)
par{ = impar |: pa’) ‘impar |: par] imp}. par’'| impa eee r ar. T 1 | A-a] A-a 13 | 50+0,}
50+0,5n Sn 2} ab] a-b{ 1240, 50 60 25n 3 | bec} b-c |] 6+0,5 60 55 n 4] c-d] c-d |] 5+0,3 60
50 n 5| de] de 18 | 50+0,} 50+0,5n Sn 6/ eB] ef 15 | 50+0,| 60-0,5n Sn 7 f-g 9 60- | 50+0,5n
0,5n 8 2-B 8 60 60
Tabelul 1.2 Caracteristici tehnice
Denumire Be es Bp Gatuiy oe ‘Simbol | ‘Valoare : Sree Tinh nein Coeficient de aderenta We
W, =0,7 +nx 107 M a tivei =
asa aderenta a locomotivei P, P, =114t Masa in stare de serviciu a locomotivei P P =114t
Masa trenului Q Q=1700+25xn Coeficient care {ine seama de masele aflate y y = 0,06 in
miscare de rotatie Acceleratia gravitationala g g=9,81m/ s° Rezistenfe specifice totale care
se opun la Ww _ -1 9 inaintare (rampe, curbe, rezistente w=2+nxl0 % suplimentare
accidentale). Coeficient de frecare sabot-roata Q o=0,05+nx1 i? Procentul de franare a
trenului p p=0,5+nx1 Oo?
2. Determinarea masei brute a trenurilor
Masa bruta a trenurilor se calculeaza in functie de:
a) fora de tractiune a locomotivei;
b) lungimea utila a liniilor din statii;
c) rezistenta aparatelor de tractiune si legare.
Metoda de calcul consté in calculul masei brute in functie de rezistenta caracteristica a
liniei,considerand o for{a de tractiune disponibila la carligul de tractiune, pentru cazul
solicitarii maxime a locomotivei, iar la in urmatoarea etapa, se verifica rezultatul in functie
de lungimea utilé a linuilor din statii si de rezistenta aparatelor de legare.
2.1 Masa bruatd caleulaté in functie de forta de tractiune a locomotivei
Se obtine din ecuatia de echilibru a fortelor exterioare care actioneaza asupra trenului’.
FB, > Q(w"'+i,) + POw'ti,) (1.2) de unde rezulta:
F, —P(w'ti,) (w''+i,)
Q’< (1.3)
unde:
w' reprezinta rezistenta specifica la rulare a locomotivei; " + 1 ~ " ” ae w'' —rezistenta
specifica la rulare a vagoanelor;
I, — forta de tractiune a locomotivei; P ~masa in stare de serviciu a locomotivei;
i, ~ rezistenta caracteristica a sectiei de circulatie.
Hansen, I.A. (2008) Railway Timetable & Traffic. Analysis-Modelling-Simulation, Eurail
Press, Hamburg. Rezistenta caracteristica a sectiei este definita ca rezistenta la mers a
trenului datorita liniei (data de rampe/pante si de curbe) m&surata tn N/KN si se
calculeaza in diferite ipoteze :
1. Pentru circulatia trenurilor de marfa, caz in care rezistenta caracteristicd se calculeazi
ca medie ponderaté cea mai mare pe o lungime de 650m (lungimea medie a trenului
de marfa), consideréndu-se portiunea de linie pe care se afla trenul la un moment dat;
2, Pentru circulatia trenurilor de calatori, caz in care rezistenta caracteristica se calculeaza
ca media ponderaté cea mai mare pe o lungime de 300m.
Marimile w', w''si i,se masoaré in N/KN sau %/oo.
Rezistenta specifica la rulare a locomotivei se determina astfel:
wis RL (i 4) P ‘ cu v+Av ° R, =3,5P+ aa“) (1.5) 10 unde:
R, reprezinta rezistenta totala la rulare a locomotivei;
3,5 —rezistenta specifica de baz la rulare, a locomotivei:; 0,4 — coeficient care tine seama
de forma aerodinamica a locomotivei; (in relatia de calcul P se introduce in t, F in m?, v si
Av in km/h)
Rezistenta specifica la rulare a vagoanelor se determina ca fiind:
W'=0.,7, + OyY, (1.6)
unde:
&,, &,reprezinta ponderea vagoanelor pe 2 respectiv pe 4 osii, in
cadrul parcului de vagoane;
Y2>. Y4 ~ rezistenta la rulare a vagoanelor pe 2 respectiv pe 4 osii, in cadrul parcului de
vagoane:
2 2 Vv si¥ 4 =2+
Y,=2 (1.7)
+— 1950 2500
‘unde v este viteza de calcul folosita si la determinarea rezistentei la rulare a locomotivei.
Deoarece i, este diferit pentru cele douad sensuri de mers vor rezulta
tonaje diferite pe sens (Q®™ si Qi").
2.2 Masa bruatd calculata in functie de lingimea utild a liniiler din statii
Se determina cu relatia:
Q" =4u(l,—mh 1) (1.8) unde: 4,. reprezinté sarcina pe metru liniar [t/m];
L, —lungimea utila a liniilor din stati;
nl, ~numéarul, respectiv lungimea unei locomotive;
I. — lungimea de potrivire a trenului, i. = 20+30 m.
Tyg = a, (q,ok, + qin) + Oy (Gnaky +qi4)
Gin a ve G1, +041,
[t/m] (1.9)
unde:
di2> Ung Teprezinté capacitatea de incadrcare a vagoanelor pe 2 respectiv 4 osii; .
k,, k, ~— coeficientii de utilizare a capacitatii de fncarcare a vagoanelor pe 2 respectiv 4
osii;
dio> Gy4 ~— tara vagoanelor pe 2 respectiv 4 osil; qy, ~masa medie a unui vagon;
|,— lungimea medie a unui vagon.
lu
Se calculeazé Q pentru sensul par de circulatie si pentru sensul
impar. 2.3 Masa bruta calculatd in functie de rezistenta aparatelor de legare
Se determina din conditia de rezistenta la tractiune a carligului dintre locomotiva si primul
vagon al garniturii de tren:
F, >= Q* (w"'ti,) (1.10) rezulta ca: F F, ‘s.r 1.11 Q (w''+i,) (1.11)
unde F, reprezinta forta de rezistenta la carligul de legare.
Se calculeaza Q* pentru fiecare sens de circulatie.
LUCRARE APLICATIVA 1b - Calculul masei brute a trenurilor
An raport cu numarul de ordine (0) al studentului, cunoscand. datele din tabelele 1.4 si 1. 5,
de mai jos, se cere sa se determine valorile pentru masa trenurilor in raport cu cele trei
condifii | anterior prezentate si sa se completeze Tabelul 1,3.
Cand se foloseste fractiunes dubla, masa bruta in Ainctie. de eae la carlig nu este limitativa,
deoarece a doua locomotiva realizeaz& impingerea. Se vor intocmi tabele de variatie si se
vor reprezenta grafic, pe acelasi format A4, -functiile: Qe ey 2 s Qf. ) si g fe F.,i,) in.
plaja de valori i,=0...40%.
Tabelul 1.3 Masa brutd admisa pentru trenurile de marfa
Se Og pep fb One EU On eee y | adoplala. ~~Sensul feo Q: | EME Hee Q a “FE. Joe pentru. el a
Ae ee ne tractiune simpla PAR tractiune 04" 7 1,9Q,,” dubla tractiune simpla sich tractiune
Q.4” = 1,9Q,," dubla Tabelul 1.4 Date de calcul pentru masa bruta Denumire |} °°: Simbol: eo
Valoare Procentul de vagoane pe doua osii[%] Gs a, = 50-0,5n Procentul de vagoane pe
patru osii[%| Oh, a, =50+0,5n Coeficientul de utilizare a capacitatii de incdrcare a k, k, =50-
n vagoanelor pe doua osii [%] Coeficientul de utilizare a capacitafii de inglineane a k, k,
=S50+n vagoanelor pe patru osii [Yo] Lungimea utild a liniilor din statii pe sens par [m] ype
Ee = 600+10n Lungimea utila a liniilor din statii pe sens impar yimpar pir _ 650+410n [m]
u u Lungimea de potrivire a trenului intre marcile de l 1 =20+30 siguranté[m] ° ,
Capacitatea de incarcare a vagoanelor pe doua osii dao qn. = 20+0,5n [t] Capacitatea de
incdrcare a vagoanelor pe patru osii q G4 =55+05n n4 nd [t] Tara vagoanelor pe doua osii
[t] Gio q,2 =10 Tara vagoanelor pe patru osii [t] Gis Gig = 15 Lungimea vagonului pe doua
osii [m] L, 1, =10 Lungimea vagonului pe patru osii [Mm] I, 1, =16 Rezistenta caracteristicd
a sectiei pe sensul par ype" P* —840.25n [oul , °

ss Denumire 3 Simbok!| fhe ee Valoare® Rezistenta caracteristica a sectiei pe sensul impar

jimpar jie =10+0,25n [Fool Forta de rezistenta a carligului [daN] F.. F .=30000
Tabelul 1.5 Caracteristicele locomotivelor utilizate pentru remorcarea trenurilor
ones Denumire | Simbol, He DA 060 :) 88: pos BA 060.
Forta de tractiune a F, | Fy =22500daN F, = 28700daN locomotivei;
Greutatea in stare de serviciu P P =114t P =125t a locomotivei
Viteza de calcul v v=18,5km/h v=67,7km/h
Lungimea locomotivei 1, 1, =17m 1, =19,8m
Suprafata frontalé expusa FE F=12m2 F=12.4m?
actiunii vantului °
Variatia vitezei datorita Av | Av=12km/h Av =5km/h actiunii vantului
Viteza maxima | oy | v_. =100km/h Vix =120km/h