1

6. EXEMPLE

6.1. Optimizarea dimensiunilor baloţilor de paie, de formă

paralelipipedică

Boloţii de paie sunt legaţi cu sfoară sau cu sârmă pentru a fi manipulaţi mai
uşor. Problema care se pune este determinarea dimensiunilor optime ale baloţilor
(la un volum dat), astfel încât să se efectueze un consum minim de sfoară sau de
sârmă.
La stabilirea funcţiei obiectiv se ţine seama de felul în care se execută
legătura balotului. Astfel, dacă se consideră dimensiunile x, y şi z, ale unui balot
de formă paralelipipedică, se pot executa mai multe feluri de legături, după cum
se vede în figura 6.1.1.
În continuare, se vor prezenta mai multe variante pentru optimizarea
dimensiunilor balotului, în funcţie de modul de efectuare a legăturilor.

Fig. 6.1.1. Modul de efectuare a legăturii unui balot

Varianta 1, legăturile 1+2.

Să se minimizeze
F  2[2( y  z )  2( x  y )]  4( x  2 y  z ) , (6.1.1)
în condiţia
xyz  V , (6.1.2)

unde V este volumul balotului.

Se aplică metoda multiplicatorilor lui Lagrange. Deoarece există o singură
restricţie se introduce un singur multiplicator, astfel că funcţia Lagrange este
 2
L( x, y, z,  )  4( x  2 y  z )  ( xyz  V ) . (6.1.3)

Din condiţiile ca derivatele parţiale ale funcţiei Lagrange în raport cu

parametrii x, y, z şi  să fie egale cu zero, se obţine un sistemul de ecuaţii
neliniare (6.1.4), sistem ce se rezolvă fie direct, fie prin metoda Newton-
Raphson.
4  yz  0;
8  xz  0;

 (6.1.4)
4  xy  0;
 xyz  V  0,
Din rezolvarea sistemului (6.1.4) rezultă următoarea soluţie:
x  z  2y  , 3
2V (6.1.5)
după cum se vede în figura 6.1.2.

Fig.6.1.2. Balot legat în varianta 1

Varianta 2, legăturile 1+3.

Să se minimizeze
F  2[2( y  z )  2( x  z )]  4( x  y  2 z ) , (6.1.6)
în condiţia
xyz  V . (6.1.7)

Funcţia Lagrange este

L( x, y, z,  )  4( x  y  2 z )  ( xyz  V ) . (6.1.8)
 3
Din condiţiile ca derivatele parţiale ale funcţiei Lagrange în raport cu
parametrii x, y, z şi  să fie egale cu zero, se obţine un sistemul de ecuaţii
neliniare (6.1.4), sistem ce se rezolvă fie direct, fie prin metoda
Newton-Raphson.
4  yz  0;
4  xz  0;

 (6.1.9)
8  xy  0;
 xyz  V  0.
Din rezolvarea sistemului (6.1.9) rezultă următoarea soluţie:

x  y  2z  , 3
2V (6.1.10)
după cum se vede în figura 6.1.3.

Fig.6.1.3. Balot legat în varianta 2

Varianta 3, legăturile 1+2+3.

Să se minimizeze
F  2[2( y  z )  2( x  z )  2( x  y )]  8( x  y  z ) , (6.1.11)
în condiţia
xyz  V . (6.1.12)

Funcţia Lagrange este

L( x, y, z ,  )  8( x  y  z )   ( xyz  V ) . (6.1.13)

Din condiţiile, ca derivatele parţiale ale funcţiei Lagrange în raport cu

parametrii x, y, z şi  să fie egale cu zero, se obţine un sistemul de ecuaţii
neliniare (6.1.4), sistem ce se rezolvă fie direct, fie prin metoda
Newton-Raphson.
 4
8  yz  0;
8  xz  0;

 (6.1.14)
8  xy  0;
 xyz  V  0.
Din rezolvarea sistemului (6.1.14) rezultă următoarea soluţie:

x y z3V , (6.1.15)
după cum se vede în figura 6.1.4.

.
Fig.6.1.4. Balot legat în varianta 3

Varianta 4, legătura 1.

Boloţii se pot lega şi numai cu un anume fel de legătură. Presupum că se

efectuează legătura de tipul 1. În aces caz, problema se enunţă astfel:

Să se minimizeze
F  2[ 2( y  z )]  4( y  z ) , (6.1.16)
în condiţiile
xyz  V ;
x  z  0.
(6.1.17)

Funcţia Lagrange este

L( x, y, z , 1 ,  2 )  4( y  z )  1 ( xyz  V )   2 ( x  z ) . (6.1.18)
 5
Din condiţiile ca derivatele parţiale ale funcţiei Lagrange în raport cu
parametrii x, y, z , 1 şi  2 să fie egale cu zero, se obţine un sistemul de ecuaţii
neliniare (6.1.19), de unde rezultă:

1 yz   2  0;
4   xz  0;
 1

4  1 xy   2  0; (6.1.19)
 xyz  V  0;

 x  z  0.

Din rezolvarea sistemului (6.1.19) rezultă următoarea soluţie:

x y z3V . (6.1.20)

Concluzii

1. Dacă se execută toate cele trei tipuri de legături, dimensiunile balotului

vor fi egale, adică balotul va fi un cub;
2. Dacă se execută câte două tipuri de legături, dimensiunea care intervine în
ambele tipuri va fi de două ori mai mică decât celelalte două (care vor fi egale);
3. Dacă se execută numai un tip de legătură, este necesară încă o relaţie de
restricţie pentru cea de a treia dimensiune, care nu intervine în funcţia obiectiv
(v. relaţiile (6.1.17).