Sunteți pe pagina 1din 29

Fişa modulului / disciplinei

Denumirea modulului /
disciplinei Medicina legală
Anul de studiu I Semestrul II Tipul de evaluare finală Ex
Regimul formativ al disciplinei: G – generale, F – S Numărul de credite 5
fundamentale, S – de specialitate
Regimul obligativităţii disciplinei: O - obligatorie, A - O
opţională, F-facultativă, LA – liber alese
Total ore din planul de 150 Total ore studiu individual 110 Total ore pe semestru 40
învăţământ
Titularul modulului /
Pădure Andrei
disciplinei

Facultatea Drept
Numărul total de ore
(pe semestru)
Catedra Drept Procesual Penal şi din planul de învăţământ
Criminalistică
Domeniul general de Drept
Total C S L T
studiu
Domeniul de formare Drept 150 20 20 - -
profesională
(specialitate)
C-curs, S-seminar, L-activităţi de laborator, T- teză de obiect sau teză de an

Obiectivele standard ale modulului / disciplinei


Cunoaştere şi înţelegere
• să determine importanţa medicinii legale şi obiectele ei de cercetare;
Competenţe • să descrie bazele procesuale ale expertizei medico-legale şi cerinţele
specifice normative faţă de documentele medico-legale;
disciplinei • să deosebească tipurile principale ale leziunilor produse prin agenţi
mecanici, fizici şi chimici;
• să determine motivele examinării medico-legale a persoanelor şi criteriile de
apreciere a gravităţii vătămării corporale;
• să definească noţiunile de moarte, să identifice modificările cadaverice
precoce şi tardive și importanța acestora;
• să determine motivele și principiile de examinare medico-legală a cadavrelor
şi metodologia examinării locului faptei;
• să identifice tipurile de corpuri delicte de origine biologică şi problemele
soluţionate prin expertiza medico-legală a lor;
• să determine responsabilitatea lucrătorilor medicali în cazul infracţiunilor şi
deficienţelor profesionale medicale.
Aplicare
• să interpreteze corect bazele procesuale ale expertizei medico-legale;
• să identifice leziunile corporale în funcţie de agentul traumatic;
• să aplice corect motivele de examinare medico-legală a persoanelor
vătămate şi a cadavrelor;
• să poată examina la faţa locului cadavrul şi corpurile delicte de origine
biologică;
• să definească întrebările soluţionate în cadrul expertizei medico-legale a
persoanelor vătămate, a cadavrelor şi a corpurilor delicte de origine

1
biologică în funcție de circumstanțele cazului;
• să poată interpreta corect concluziile expertizei medico-legale.
Integrare
• să argumenteze importanţa medicinii legale şi integrarea ei cu disciplinele
conexe medicale şi juridice;
• să determine rolul expertizei medico-legale în practica juridică;
• să formuleze ordonanțe de dispunere a expertizei medico-legale în
conformitate cu obiectivele urmăririi penale sau anchetei judecătorești;
• să aprecieze locul şi rolul expertului medico-legal în practica judiciară.

Conţinutul modulului / disciplinei (unităţi de conţinut)


1. Medicina legală ca ştiinţă şi disciplină. Organizarea serviciului de medicină legală în
Republica Moldova
2. Bazele procesuale ale expertizei medico-legale
3. Tanatologia medico-legală
4. Traumatologia medico-legală
5. Traumatismul de transport și prin cădere
6. Asfixiile mecanice
7. Acţiunea temperaturilor extreme şi curentului electric
8. Toxicologia medico-legală
9. Cercetarea medico-legală a cadavrelor şi la faţa locului. Pruncuciderea
10. Expertiza medico-legală a persoanelor pătimite. Sexologia medico-legală
11. Expertiza medico-legală a corpurilor delicte de origine biologică
12. Expertiza medico-legală în cazurile de tragere a personalului medical la răspundere juridică

Studiu individual pretins studentului (completaţi cu zero activităţile care nu sunt cerute)
1. Studiul (notiţelor de curs, suportului de
curs, manualelor) şi documentare
7. Alte activităţi...
suplimentară în bibliotecă, pe Internet, pe
teren etc.
2. Activităţi specifice de pregătire pentru
8. Alte activităţi...
seminar/laborator
3. Realizare de teme, referate, eseuri,
9. Alte activităţi...
traduceri etc.
4. Activităţi practice 10. Alte activităţi...
5. Pregătirea pentru lucrări de control,
11. Alte activităţi...
atestări semestriale
6. Consultaţii 12. Examinare finală
TOTAL ore studiu individual (pe semestru) = 110

2
Bibliografie 1. Baciu Gh. Curs de Medicină Legală. Chișinău, 2013, 302p.
Obligatorie 2. Baciu Gh. Expertiza medico-legală a cadavrului şi persoanei. Chişinău: CEP
*selectiv Medicina, 2008, 178 p.
3. Baciu Gh., Pădure A., Şarpe V. Traumatismele mecanice în aspect medico-legal.
Chişinău, 2006.
4. Dolea I., Doraş S., Baciu Gh., Pădure A., Coşciug I., Rîjicova S. Expertiza
judiciară în cauzele privind minorii. Chişinău: Ed. Combinatul Poligrafic, 2005,
136 p.
5. Pădure A. Deficiențele asistenței medicale cu profil chirurgical sub aspect
medico-legal. Chișinău, 2014, 235p.
6. Tetercev V., Mateiciuc V., Pădure A. Examinarea medico-legală a cadavrului la
faţa locului (material didactic). Chişinău, 2004.
7. Ungurean S. Medicina Legală. Chişinău, 1993

3
Fişa modulului / disciplinei

Denumirea modulului /
Asistenţa juridică internaţională în materie penală
disciplinei

Anul de studiu I Semestrul II Tipul de evaluare finală Ex

Regimul formativ al disciplinei: G – generale, F – S Numărul de credite 5


fundamentale, S – de specialitate

Regimul obligativităţii disciplinei: O - obligatorie, A - A


opţională, F-facultativă,LA – liber alese

Total ore din planul de 150 Total ore studiu individual 110 Total ore pe semestru 40

învăţământ

Titularul modulului /
Botezatu Raisa
disciplinei

Facultatea Drept Numărul total de ore

(pe semestru)
Catedra Drept Procesual Penal şi
Criminalistică din planul de învăţământ

Domeniul general de Drept


Total C S L T
studiu

Domeniul de formare Proces penal şi 150 20 20 - 40


profesională criminalistică
(specialitate)

C-curs, S-seminar, L-activităţi de laborator, T- teză de obiect sau teză de an

Obiectivele standard ale modulului / disciplinei

Competenţe La nivel de cunoaştere şi înţelegere:


speciale
 Să stabilească sarcinile asistenţei juridice internaţionale;
 Să interpreteze normele juridice ce reglementează activitatea operativă de
investigaţii şi a controlului acesteia:
 Să identifice probleme procesuale şi organizaţionale privind asistenţa

4
juridică internaţională;
 Să identifice conceptele de bază cu care se operează în asistenţa juridică
internaţională;
 Să definească noţiunile legale şi doctrinale privind asistenţa juridică
internaţională;
 Să descrie procedura efectuării diferitor forme de asistenţă juridică
internaţională .
La nivel de aplicare:

 Să clasifice categorii juridice privind asistenţa juridică internaţională;


 Să identifice legătura dintre baza juridică a asistenţa juridică internaţională
în contextul standardelor internaţionale şi cadrului legal naţional;
 Să argumenteze raţiunea colaborării internaţionale;
 Să efectuieze un studiu comparativ al legislaţiei R Moldova şi alte ţări
privind asistenţa juridică internaţională;
 Să compare diverse forme de asistenţă juridică internaţională;
Să sintetizeze carenţe sau modalităţi corecte de aplicare a legislaţiei la aplicarea
asistenţei juridice.

La nivel de integrare:

 Să estimeze rolul participanţilor la procesul de asistenţă juridică


internaţională;
 Să contribuie la perfecţionarea legislaţiei privind asistenţa juridică
internaţională;
 Să proiecteze algoritme de identificare a obiectului şi sarcinilor asistenţei
juridice internaţionale;
 Să întocmească acte asistenţa juridică internaţională.

Competenţe:

- De percepere a specificului raporturilor juridice procesual penale cu


element de extraneitate;
- De determinare a cadrului normativ aplicabil situațiilor practice în
condițiile concurenței normelor procesuale și/sau internaționale;
- De identificare a limitelor solicitării și oferirii asistenței juridice în
materie penală;

5
- De apreciere a opurtunității aplicării regulii specialității;
- De formulare a cererilor de asisntență juridică internațională în materie
penală;
- De sintetizare și analiză a regulilor asistenței internaționale pretinse de
diferite instrumente internaționale;
- De estimare a sitemului, mecasnismelor și garanțiilor procesuale ale
drepturilor fundamentale în contextul cooperării internaționale în
materie penală;
- De formulare a propunerilor de lege ferenda pentru instituțiile asistenței
internaționale în materie penală, din perspectiva politicii penale a
statului și strategiilor de colaborare internațională.

Conţinutul modulului / disciplinei (unităţi de conţinut)

1.Noţiuni generale privind asistenţa juridică internaţională

2. Principiile asistenţei juridice internaţionale

3.Baza juridică a asistenţei juridice internaţionale

4.Extrădarea
5.Comisia rogatorie. Transferul persoanelor condamnate

6.Recunoaşterea hotărîrilor penale străine

7.Transferul procedurilor penale

Studiu individual pretins studentului (completaţi cu zero activităţile care nu sunt cerute)

1. Studiul (notiţelor de curs, suportului de 0


curs, manualelor) şi documentare
40 7. Alte activităţi...
suplimentară în bibliotecă, pe Internet, pe
teren etc.

2. Activităţi specifice de pregătire pentru 0


30 8. Alte activităţi...
seminar/laborator

6
3. Realizare de teme, referate, eseuri, 0
20 9. Alte activităţi...
traduceri etc.

4. Activităţi practice 10. Alte activităţi... 0

5. Pregătirea pentru lucrări de control, 0


10 11. Alte activităţi...
atestări semestriale

6. Consultaţii 2 12. Examinare finală 3

TOTAL ore studiu individual (pe semestru) = 110

Bibliografie

Obligatorie Actele normative

selectivă Internaționale:

1. Declaraţia universală a drepturilor omului (10.12.1948).


2. Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale
(4.11.1950).
3. Regulile standardelor minimale de tratare a deţinuţilor (1955).
4. Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice (1966)
5. Convenţia împotriva torturilor şi a altor forme de comportament şi pedepse
antiumane, crude sau care înjosesc demnitatea omului (1984).
6. Principiile generale, privitor la independenţa organelor judecătoreşti
(1985).
7. Declaraţia principiilor generale ale justiţiei pentru victimele infracţiunilor
şi abuzurilor de putere (1985).
8. Regulile standardelor minimale al ONU privitor la efectuarea justiţiei în
privinţa infractorilor minori (1985).
9. Convenţia despre drepturile copilului (1989).
10. Cumulul de principii pentru apărarea tuturor persoanelor reţinute sau
arestate în orice formă ar fi fost aceasta efectuată (1988).
11. Convenţia europeană despre colaborarea reciprocă privind asistenţa
juridică internaţională în materie penală (1959) Protocoalele adiţionale nr.
1 (1978) şi nr. 2 (2001).
12. Convenţia Europeană de extrădare (1957) şi Protocoalele adiţionale nr.
1(1975) şi nr. 2 (1978);
13. Convenţia europeană asupra transferării persoanelor condamnate (1983) şi
Protocolul adiţional (1997);
14. Convenţia Europeană privind transmiterea procedurilor penale (1972);
15. Convenţia europeană privind valoarea internaţională a hotărîrilor represive
(1970);
16. Convenţia privind asistenţa juridică şi raporturile juridice în materie civilă,
familială şi penală ( 22.01.1993 ) (Convenţia CSI) şi Protocolul adiţional

7
(1997);.
17. Tratatul între Republica Moldova şi Federaţia Rusă cu privire la asistenţa
juridică şi raporturile juridice în materie civilă, familială şi penală
(25.02.1993);
18. Tratatul între Republica Moldova şi Ucrana cu privire la asistenţa juridică
şi relaţiile juridice în materie civilă şi penală (13.12.1993);
19. Tratatul între Republica Moldova şi Republica Letonia cu privire la
asistenţa juridică şi raporturile juridice în materie civilă, familială şi penală
(14.04.1993);
20. Tratatul între Republica Moldova şi Republica Lituania cu privire la
asistenţa juridică şi raporturile juridice în materie civilă, familială şi penală
(9.02.1993);
21. Tratatul între Republica Moldova şi România privind asistenţa juridică în
materie civilă şi penală (6.07.1996);
22. Acordul între Republica Moldova şi Republica Turcia cu privire la
asistenţa juridică în materie civilă, comercială şi penală (22.05.1996);
23. Tratatul între Republica Moldova şi Republica Azerbaidjan cu privire la
asistenţa juridică şi raporturile juridice în materie civilă, familială şi penală
(24.10.2004);
24. Acordul dintre Republica Moldova i Bosnia şi Herţegovina privind
asistenţa juridică reciprocă în materie civilă şi penală (19.06.2012);
25. Convenţia Europeană privind spălarea, depistarea, sechestrarea şi
confiscarea veniturilor provenite din activitate infracţionala (18.11.1990);
26. Convenţia CE penală cu privire la corupţie (27.01.1999) şi Protocolul
adiţional (15.05.2003);
27. Convenţia Europeană pentru reprimarea terorismului (21.01.1977) şi
Ptotocolul de amendare (15.05.2003);
28. Convenţia Naţiunilor Unite împotriva corupţiei (31.10.2003);
29. Convenţia Naţiunilor Unite împotriva criminalităţii transnaţionale
organizate (15.11.2000) şi Protocoalele adiţionale;
30. Statutul de la Roma al Curţii Internaţionale Penale (17.07.1998).

8
Fişa modulului / disciplinei

Denumirea modulului /
disciplinei Elemente de Psihologie Judiciară
Anul de studiu I Semestrul I Tipul de evaluare finală Ex
Regimul formativ al disciplinei: G – generale, F – S Numărul de credite 5
fundamentale, S – de specialitate
Regimul obligativităţii disciplinei: O - obligatorie, A - O
opţională, F-facultativă, LA – liber alese
Total ore din planul de 150 Total ore studiu individual 120 Total ore pe semestru 30
învăţământ
Titularul modulului /
Buianina Tatiana
disciplinei

Facultatea Drept
Numărul total de ore
(pe semestru)
Catedra Drept Procesual Penal şi din planul de învăţământ
Criminalistică
Domeniul general de Drept
Total C S L T
studiu
Domeniul de formare Drept 150 20 10 - -
profesională
(specialitate)
C-curs, S-seminar, L-activităţi de laborator, T- teză de obiect sau teză de an

Obiectivele standard ale modulului / disciplinei


Cunoaştere şi înţelegere
• să discute factorii psiho-sociali implicaţi în formarea actului infracţional
Competenţe • să încadreze cunoştinţele din domeniul psihologiei în practicarea
specifice jurisprudenţei
disciplinei Aplicare
• să conducă un interviu de investigare
• să efectueze profilul personalităţii delicvente
• să abordeze multidimensional cazurile de delicvenţă.
• să descifreze indicii nonverbali în analiza comportamentelor umane.
Integrare
 să conştientizeze complexitatea factorilor psiho-sociali implicaţi în
procesele judiciare.
 să dezvolte o atitudine individualizată faţă de cazurile abordate.
 să elaboreze propriul concept asupra personalităţii delicvente
 să aplice cunoştinţele acumulate în domeniu în situaţii reale
 să facă predicţii cu privire la comportamentul altor persoane
 să construiască relaţii interpersonale eficiente cu cei din jur
 să aplice conceptele preluate în scopul elaborării cercetărilor ştiinţifice.

Conţinutul modulului / disciplinei (unităţi de conţinut)


1. Introducere în psihologia judiciară
2. Analiza psihologică a actului infracţional
3. Normalitate şi anormalitate. Sănătate psihică versus boală psihică
4. Aplicaţii ale psihologiei personalităţii în domeniul psihologiei judiciare

9
5. Personalitate - conjunctură - infracţiune
6. Delicvenţa
7. Tehnici profiling
8. Metode de detectare a comportamentului simulat
9. Psihologie penitenciară
10. Psihologia victimei
11. Abilităţi de intervievare a victimilor - martori
12. Mărturia judiciară. Aspecte psihologice

Studiu individual pretins studentului (completaţi cu zero activităţile care nu sunt cerute)
1. Studiul (notiţelor de curs, suportului de
curs, manualelor) şi documentare
7. Alte activităţi...
suplimentară în bibliotecă, pe Internet, pe
teren etc.
2. Activităţi specifice de pregătire pentru
8. Alte activităţi...
seminar/laborator
3. Realizare de teme, referate, eseuri,
9. Alte activităţi...
traduceri etc.
4. Activităţi practice 10. Alte activităţi...
5. Pregătirea pentru lucrări de control,
11. Alte activităţi...
atestări semestriale
6. Consultaţii 12. Examinare finală
TOTAL ore studiu individual (pe semestru) = 120

Bibliografie 1. Ioan Bus (1997), Psihologie judiciara. Cluj-Napoca


Obligatorie
*selectiv 2. Daniel David, Ioan Bus. (1999) Psihologie Judiciara: Poligraf si Hipnoza.
Cluj-Napoca,
3. Svetlana Rusnac (1996) Psihologie judiciară. Chişinău
4. Oana Mateescu (2010) Psihologe Judiciară, Bucureşti
5. Arrigo, B. A. (2003) Introduction to Forensic Psychology. Academic Press.
San Diego. California
6. Banciu P., B., Rădulescu S., M., Voicu M. (1985) Introducere în sociologia
devianţei
7. Bell, W. R. (2004) Practical Criminal Investigation in Correctional
Facilities. CRC Press LLC, N.Y.
8. Butoi T., Mitrofan N., Zdrenghea V. (1997) Psihologie Judiciară.
Bucureşti, Ed Şansa SRL.
9. Butoi T., (2004) Interogatoriul. Psihologia confruntării în procesul judiciar.
Bucrureşti Ed. Pinguin Book.
10. Cebrian J., A. (2008) Psihokillerii. Portretele celor mai cunoscuţi criminali.
Bucureşti, Ed Litera Internaţional.
11. Davies, R., (1997) Ce ne dezvăluie faţa. Bucureşti, Ed Polimark.
12. Dragomirescu (1976) Psihologia comportamentului deviant. Bucureşti Ed.
Ştiinţifică şi Enciclopedică.
13. Douglas J., Burgess A. (1986). Criminal Profiling. A Viable Investigative
Tool Against Violent Crime. FBI Law Enforcement Bulletin. December
1986
14. Godwin M. G. (2001) Criminal Psychology and Forensic Technology. CRC
Press LLC, N.Y.

10
Bibliografie 1. Tratatul privind Uniunea Europeană din 7.02. 1992, în vigoare din 1 noiembrie 1993
Obligatorie 2. Tratatul de la Lisabona din 13 decembrie 2007, în vigoare din 1 decembrie 2009
*selectiv 3. Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene 2007, Jurnalul Oficial al UE nr. C
303/1din 14.12.2007
4. Decizia-cadru 2009/948/JAI a Consiliului privind prevenirea și soluționarea
conflictelor referitoare la exercitarea competenței în cadrul procedurilor penale din 30
noiembrie 2009 Jurnalul Oficial al UE nr. L 328/42, din 15.12.2009
5. Directiva 2010/64/UE a Parlamentului European și a Consiliului privind dreptul la
interpretare și traducere în cadrul procedurilor penale, din 20 octombrie 2010
6. Decizia Consiliului de instituire a Eurojust în scopul consolidării luptei împotriva
formelor grave de criminalitate, din 28 februarie 2002
7. Directiva 2011/99/UE a Parlamentului European și a Consiliului privind ordinul
european de protecție din 13 decembrie 2011
8. Decizia-cadru 2008/978/JAI A Consiliului privind mandatul european de obținere a
probelor în scopul obținerii de obiecte, documente și date în vederea utilizării acestora
în cadrul procedurilor în materie penală, din 18 decembrie 2008
9. Decizia-cadru 2008/675/JAI a Consiliului privind luarea în considerare a
condamnărilor în statele membre ale Uniunii Europene în cadrul unui nou proces penal
din 24 iulie 2008
10. Decizia-cadru 2009/829/JAI a Consiliului privind aplicarea, între statele membre ale
Uniunii Europene, a principiului recunoașterii reciproce în materia deciziilor privind
măsurile de supraveghere judiciară ca alternativă la arestarea preventivă din 23
octombrie 2009
11. Green Paper from the Commission: Procedural Safeguards for Suspects and
Defendants in Criminal Proceedings throughout the European Union Brussels,
19.2.2003
12. Green Paper on mutual recognition of non-custodial pre-trial supervision measures
Brussels, 17.8.2004
13. Directive 2013/48/EU of The European Parliament and of The Council on the right of
access to a lawyer in criminal proceedings and in European arrest warrant proceedings,
and on the right to have a third party informed upon deprivation of liberty and to
communicate with third persons and with consular authorities while deprived of liberty
of 22 October 2013
1. O.-M. Petrescu, Dreptul procesual al Uniunii Europene. Ed. C.H. Beck, 2012.
2. I.-N. Militaru, Dreptul Uniunii Europene. Cronologie. Izvoare. Principii. Instituții. Ed.
Universul Juridic 2012
3. E. Gal, Ordinea publică în Uniunea Europeană. Ed. Universul Juridic 2012
4. M-A. Dumitrașcu Dreptul Uniunii Europene și specificitatea acestuia. Ed. Universul
Juridic 2012
5. S. Tabusca, Efectele hotărârilor CEDO și CJUE în dreptul intern. Ed. C.H. Beck, 2012.
6. Mireille Delmas-Marty, J.R Spencer, European Criminal Procedures, Cambridge
University Press, 2004.
1. S. Popescu, L. Manea, Jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene între sistemul
de drept anglo-saxon şi cel romano-germanic. Valoare juridică, Buletin de informare
legislativă nr. 2 / 2012, p. 3-7.
2. E. Cismaru, Aspecte generale privind evoluţia instrumentelor juridice ale Uniunii
Europene specifice domeniului cooperării judiciare în materie penală Buletin de
informare legislativă nr. 2 / 2012, p. 7-26.
3. Hanna Kuczynska, The Problem of a European Code of Criminal Procedure, disponibil
la: http://revel.unice.fr/pie/?id=284

11
Fişa modulului / disciplinei

Denumirea modulului /
Metodologii contemporane în expertiza judiciară
disciplinei
Anul de studiu I Semestrul I Tipul de evaluare finală Ex
Regimul formativ al disciplinei: G – generale, F – S Numărul de credite 5
fundamentale, S – de specialitate
Regimul obligativităţii disciplinei: O - obligatorie, A - A
opţională, F-facultativă,LA – liber alese
Total ore din planul de 150 Total ore studiu individual 105 Total ore pe semestru 45
învăţământ
Titularul modulului /
Mihai Gheorghiţă
disciplinei

Facultatea Drept
Numărul total de ore
(pe semestru)
Catedra Drept Procesual Penal şi din planul de învăţământ
Criminalistică
Domeniul general de Drept
Total C S L T
studiu
Domeniul de formare Proces penal şi 150 30 15 - 45
profesională criminalistică
(specialitate)
C-curs, S-seminar, L-activităţi de laborator, T- teză de obiect sau teză de an

Obiectivele standard ale modulului / disciplinei


Competenţe La nivel de cunoaştere şi înţelegere:
speciale - Să determine procedura dispunerii şi efectuării a expertizei judiciare;
- Să determine drepturile şi obligaţiile experţilor judiciare;
- Să cunoască reglementarea procesuală a dispunerii expertizei judiciare;
- Să determine modalitatea de apreciere a altor forme de utilizare a
cunoştinţelor speciale;
- Să selecteze actele necesare în cazurile dispunerii constatării-tehnico-
ştiinţifice şi expertizei judiciate;

La nivel de aplicare:
- Să cunoască dependenţa concluziilor expertizei judiciare de numărul
mostrei prezentate prezentate pentru comparare la expertizele
criminalistice;
- Să determine particularităţile utilizării expertizei judiciare, constatărilor
tehnico-ştiinţifice şi a concluziilor specialiştilor în procesul de
probaţiune;
- Să stabilească cauzele şi condiţiile dispunerii expertizei judiciare
obligatoare;
La nivel de integrare:
- Să determine rolul expertizei judiciare încadrul justiţiei penale ;
- Să aprecieze sarcinile şi locul expertizei judiciare în cadrul mijloacelor
de probă;
- Să aprecieze importanţa disciplinei date la pregătirea cadrelor juridice;

12
Competenţe:
 cunoaşterea situaţiilor de coliziune şi carenţă ale domeniului ce
reglementează activitatea expertizei judiciare, sistemului instituţiilor de expertiză
judiciară, modalităţilor de interacţiune cu specialiştii şi experţii în cadrul efectuării
constatărilor tenhico-ştiinţifice şi expertizelor ;
 demonstrarea capacităţilor de analiză şi sinteză privind problemele specifice
în cauzele cercetate cu ajutorul expertizelor judiciarelor şi constatărilor
tehnico-ştiinţifice necesare;

 utilizarea celor mai avansate şi recente elaborări şi interpretări din domeniul


metodologiile existente de efectuare a diferitor clase şi genuri de expertize
judiciare;
 elaborarea soluţiilor pentru aspectele procesuale şi tactice ale dispunerii şi
efectuării expertizelor judiciare prin utilizarea noilor cunoştinţe;
 identificarea problemelor de cercetare în domeniu expertiză şi evaluării
concluziilor experţilor;
 interpretarea normelor juridice privind diversele forme de dispunere şi
efectuare a expertizei judiciare;
 adaptarea experienţei sistemelor de drept de peste hotare la condiţiile
mediului intern de organizare şi efectuare a expertizei judiciare;
 prognozarea evoluţiei legislaţiei privind activitatea de efectuare a
expertizei judiciare în contextul dezvoltării economice, politice, sociale,
culturale a societăţii;
 determinarea lacunelor privind pregătirea materialelor către expertiză şi
formulare a întrebărilor spre soluţionare de către experţi;

Conţinutul modulului / disciplinei (unităţi de conţinut)

1. Expertul judiciar şi activitatea de expertiză în Republica Moldova

2.Instituţiile de expertiză judiciară din RM şi competenţa lor

3.Acţiunile premergătoare efectuării expertizei judiciare

4.Esenţa şi posibilităţile expertizelor judiciare criminalistice

5.Esenţa şi posibilităţile expertizelor judiciare economice şi merceologice

6.Esenţa şi posibilităţile expertizelor tehnice inginereşti

7.Esenţa şi posibilităţile expertizelor auto tehnice

8.Posibilităţile efectuării expertizelor în străinătate sau în ţară cu participarea experţilor din alte
state

13
Studiu individual pretins studentului (completaţi cu zero activităţile care nu sunt cerute)
1. Studiul (notiţelor de curs, suportului de 0
curs, manualelor) şi documentare
40 7. Alte activităţi...
suplimentară în bibliotecă, pe Internet, pe
teren etc.
2. Activităţi specifice de pregătire pentru 0
35 8. Alte activităţi...
seminar/laborator
3. Realizare de teme, referate, eseuri, 0
15 9. Alte activităţi...
traduceri etc.
4. Activităţi practice 10. Alte activităţi... 0
5. Pregătirea pentru lucrări de control, 0
10 11. Alte activităţi...
atestări semestriale
6. Consultaţii 2 12. Examinare finală 5
TOTAL ore studiu individual (pe semestru) = 105

Bibliografie
Obligatorie
selectivă
. Lucian Ionescu. Expertiza criminalistică a scrisului. Iaşi, 1973
2. Ion Anghelescu. Expertiza criminalistică a vocii şi vorbirii.Bucureşti, 1978
3. Simion Doraş. Cercetarea criminalistică a documentelor. Chişinău, 1979.
4. Nicolae Văduvă. Expertizele, constatările tehnico-ştiinţifice şi medico-legale - —

mijloace de probă in procesul penal. Bucureşti, 1997


5. Adrian Frătilă. Expertiza criminalistică a semnăturii. Bucureşti, 1997
6. Dragomirescu y. Expertiza medico-legală psihiatrică. Bucureşti, 1990
7. Nicolae Văduva. Expertiza judiciară. Craiova, 2001
8. Nicolae Buzatu, Gheorghe Popa. Expertizarea bancnotelor şi a altor
instrumente de plată. Bucureşti, 2003
9. Adrian Frăţilă, Gheorghe Păşescu, Andree Diana Vasilescu. Expertiza
criminalistică a cifrelor. Bucureşti, 2003
10 .Ghid de expertize judiciare.Chişinău.2005
11. Шляхов А.Р. Судебная экспертизаю Москва, 1979
12. Cудебно-медицинская экспертиза: Справочник юристов. Москва, 1985
13. Иларионов В.А. Экспертиза дорожно-транспортных происшествий.
Москва, 1989
14. Oрлов Ю.К. Заключение эксперта и его оценкаю Москва, 1995
15. Сахнова Т.В. Судебно-бухгалтерская экспертиза. Москва, 1999
16. Махов В.Н. Использование знаний сведущих лиц при расследовании
преступлений. Москва, 2000
17. Зинин А.М., Майлис Н.П. Судебная экспертиза. Учебник. Москва, 2002
18. Мерецкий Н.Е., Милованова М.М., Федотов И.С. Проведение судебных
экспертиз: криминалистическое обеспечение: Учебное пособие// Под ред.
А.М.Кустова. Москва, 2004
19. Аверьянова Т.В. Судебная экпретиза: Курс общей теории. Москва, 2006
20. Россинская Е.Р. Судебная экпретиза в гражданском, арбитражном,
административном и уголовном процессе. Москва, 2006
21. Колкутин В.В., Зосимов С.М., Пустовалов Л.В., Харламов С.Г., Аксенов
С.А., Дмитриев Е.Г. Судебные экспертизы. Москва, 2006
22. Гамаюнова Ю.Г. Комплексная трасолого-волокноведческая экспертиза.
Науч.-метод. Пособие// Под науч.ред. проф. В.Ф.Орловой. Москва, 2006
14
23. Сорокотягина Д.А., Сорокотягин И.Н. Судебная экспертиза: Учебное
пособие. Ростов-на-Дону, 2006
24. Подготовка и назначение судебных экспертиз( пособие для следователей,
судей и экспертов). Минск, 2006
25.Теория и практика судебной экспертизы в гражданском и арбитражном
процессе. Научно-практическое пособие// Под ред. проф. Россинской
Е.Р.Москва,2006
26. Георгицэ Михаил. Возможности судебных ехпертиз; криминалистическое
обеспечение. Кишинэу, 2008
27.Golubenco Gheorghe, Neicuţescu Ovidiu. Expertiza criminalistică: Realităţi şi
perspective.Bacău, 2009

15
Fişa modulului / disciplinei

Denumirea modulului /
disciplinei Psihiatria judiciară
Anul de studiu I Semestrul II Tipul de evaluare finală Ex
Regimul formativ al disciplinei: G – generale, F – S Numărul de credite 5
fundamentale, S – de specialitate
Regimul obligativităţii disciplinei: O - obligatorie, A - O
opţională, F-facultativă, LA – liber alese
Total ore din planul de 150 Total ore studiu individual 110 Total ore pe semestru 40
învăţământ
Titularul modulului /
Gherasim Silvia
disciplinei

Facultatea Drept
Numărul total de ore
(pe semestru)
Catedra Drept Procesual Penal şi din planul de învăţământ
Criminalistică
Domeniul general de Drept
Total C S L T
studiu
Domeniul de formare Drept 150 20 20 110 -
profesională
(specialitate)
C-curs, S-seminar, L-activităţi de laborator, T- teză de obiect sau teză de an

Obiectivele standard ale modulului / disciplinei


Cunoaştere şi înţelegere
• Să determine importanţa psihiatriei judiciare şi obiectivele ei de cerecetare;
Competenţe • Să descrie bazele procesuale ale expertizei psihiatrico-legale şi cerinţele
specifice normative vis-a-vis de documentele necesare pentru dispunerea şi efectuarea
disciplinei unei expertize psihiatrice judiciare;
• Să diferenţieze tipurile de expertiză psihiatrică judiciară practicate în
Republica Moldova la momentul actual;
• Să determine cauzele, care servesc drept motiv pentru dispunerea unei
expertize psihiatrico-legale;
• Să definească tulburările psihice şi comportamentale cu evoluţie temporară
şi cronică, care determină iresponsabilitatea conform art. 23 al Codului
Penal şi absenţa capacităţii de exerciţiu, conform art. 19 al Codului Civil;
• Să determine măsurile de constrângere cu caracter medical şi social, în
conformitate cu Codul Penal, Civil, Procesual Penal şi Procesual Civil;
• Să cunoască cazurile de dispunere obligatorie a unei expertize psihiatrico-
legale ţinând cont de art. 143 al Codului Procesual Penal;
• Să cunoască drepturile şi obligaţiunile expertului-psihiatru.

Aplicare
• Să interpreteze corect bazele procesual-penale şi procesual-civile ale

16
rezultatelor expertizei psihiatrice judiciare;
• Criteriile medicale şi juridice ale responsabilităţii/iresponsabilităţii şi
capacităţii/incapacităţii de exerciţiu;
• Să cunoască volumul și conținutul datelor și actelor necesare pentru
efectuarea expertizei psihiatrico-legale;
• Să poată întocmi corect ordonanţa de dispunere a expertizei psihiatrico-
legale;
• Să definească corect temeiurile pentru dispunerea expertizei psihiatrice
judiciare;
• Să poată diferenţia şi formula corect întrebările ce ţin de competenţa
expertizei psihiatrice judiciare, şi pot fi înaintate pentru soluţionare
experţilor psihiatri;
• Să cunoască bazele penale şi procesual-penale de deducere, aplicare,
schimbare, prelungire şi încetare a aplicării măsurilor de constrângere cu
caracter medical alienaţilor cu tulburări mintale;
• Să cunoască bazele legislative şi procesual-civile de deducere, aplicare,
schimbare, a măsurilor cu caracter social prevăzute pentru persoanele cu
tulburări mintale şi de comportament.
Integrare
• Să evalueze importanţa psihiatriei legale şi integrarea ei cu disciplinele
conexe medicale şi juridice;
• Să aprecieze importanţa psihiatriei legale în practica judiciară;
• Să determine corect rolul şi locul experţilor psihiatri în practica judiciară.

Conţinutul modulului / disciplinei (unităţi de conţinut)

1. Expertiza psihiatrico-legală – definiții,noțiuni, interdependență. Formele de organizare a


serviciului de expertiză psihiatrico-legală din Republica Moldova.
2. Aspectele procedurale și obiectivele EPL. Tipurile EPL. Raportul de expertiză psihiatrico-
legală. Măsurile de siguranță cu caracter medical și social.
3. Expertiza psihiatrico-legală în proces civil. Capacitatea civilă și de exercițiu. Tipurile
expertizelor psihiatrico-legale în psocesul civil.
4. Tulburările psihice în aspect psihiatrico-legal. Simptome și sindroame psihopatologice.
Simularea și desimularea tulburărilor psihice și stărilor excepționale, metodele de
apreciere.
5. Aspectele clinice și psihiatrico-legale în traumatismul cranio-cerebral, retardul mintal,
tulburările de personalitate de geneză organică și stărilor demențiale.
6. Tulburările mintale și de comportament datorită utilizării substanțelor psihoactive.
Discernămîntul și stările de ebrietate voluntare și patologice.
7. Evaluarea psihiatrico-legală a tulburărilor de personalitate. Stările de decompensare și
dezvoltare patologică.
8. Aspectele clinice și psihiatrico-legale în schizofrenie, psihoza afectivă bipolară, tulburări
delirante și psihotice de etiologie diferită.
9. Expertiza psihiatrico-legală la minori. Tulburările psihopatologice la adolescenți.
Particularitățile psihologice și patocaracteriologice a minorului în situația judiciară.
10. Expertiza psihiatrico-legală a martorilor și părților vătămate. Aspectele de vărstă și
vulnerabilitate. Particularitățile audierii efective în procesul penal.

Studiu individual pretins studentului (completaţi cu zero activităţile care nu sunt cerute)
1. Studiul (notiţelor de curs, suportului de 0
curs, manualelor) şi documentare
35 7. Alte activităţi...
suplimentară în bibliotecă, pe Internet, pe
teren etc.
17
2. Activităţi specifice de pregătire pentru 0
10 8. Alte activităţi...
seminar/laborator
3. Realizare de teme, referate, eseuri, 0
20 9. Alte activităţi...
traduceri etc.
4. Activităţi practice 10 10. Alte activităţi... 0
5. Pregătirea pentru lucrări de control, 0
20 11. Alte activităţi...
atestări semestriale
6. Consultaţii 5 12. Examinare finală 10
TOTAL ore studiu individual (pe semestru) = 110

REFERINŢE BIBLIOGRAFICE

1. BOTIȘ VASILE şi coautorii POZIŢIA ŞI ATRIBUŢIILE EXPERŢILOR ÎN LEGISLAŢIA


ALTOR ŢĂRI http://www.criminologie.ro/SRCC/Lang/Romana/Study/
2. Clasificarea ICD-10 a tulburărilor mentale şi de comportament. Simptomatologie şi
diagnostic clinic. OMS, Editura ALL Educational, 1998, 419 p.
3. Codul civil al Republicii Moldova nr. 1107-XV din 06.06.2002.
4. Codul de procedură penală al Republicii Moldova // Monitorul oficial 104-110/447,
07.06.2003.
5. Codul penal al Republicii Moldova., Chişinău:”Cartea S.A.”, 2002. (F.E.-P. „Tipografia
Centrală”)., 284 p.
6. Culegerea de legi şi comentarii // „Sănătatea mintală şi dreptul uman” editată de Comitetul
Helsinchi pentru drepturile omului din Republica Moldova şi Centrul neguvernamental „Pro
Uman”, Chişinău, Universitas, 2004, 364 p.
7. Dolea I., Doraş S., Coşciug I. et.al. Expertiza judiciară în cauzele privind minorii.- Chişinău,
2005
8. Dragomirescu V., Hanganu O., Prelipceanu D. „Expertiza medico-legală psihiatrică”,
Bucureşti, 1990.
9. Duble A. , Luca Sofia, Moisescu R., Scripcaru C., Luca Catalina., Vlad Mirela-Ghid de
practici institutionale in instrumentarea cauzelor cu minori., Asociatia Alternative Sociale,
Iasi, 2005
10. FRECKELTON IAN ”CURRENT LEGAL ISSUES IN FORENSIC PSYCHIATRY”,
Homicide: Patterns, Prevention and Control p.p.187-192
11. GORDON HARVEY and Lindqvist Per, Forensic psychiatry in Europe, Psychiatric Bulletin
2007, 31:421-424.
12. HEILBRUN KIRK and al. STANDARDS OF PRACTICE AND CARE IN FORENSIC
MENTAL HEALTH ASSESSMENT, Psychology, Public Policy, and Law
13. IFTENIE V. – Medicină legală din perspectivă juridică, Editura Fundaţiei România de
Mâine, Bucureşti, 2006
18
14. Ioniţă M.,Draganici P.,Constantin R.- Expertizele-mijloc de probă în procesul penal,
Bucureşti, 2000
15. INDRUMAR LEGISLATIV ŞI NORMATIV IN ACORDAREA SERVICIILOR DE
SĂNĂTATE MINTALĂ
http://www.somato.md/index.php?option=com_docman&task=cat_view&gid=18&dir=DES
C&order=name&Itemid=53&limit=20&limitstart=20
16. LEGE cu privire la expertiza judiciară, constatările tehnico-ştiinţifice şi medico-legale Nr.
1086 din 23.06.2000 Publicat: 16.11.2000 in Monitorul Oficial, Nr. 144-145, art. Nr.: 1056
17. MOȘESCU MONICA, Roxana Chiriţă, Magdalena Dragu, Vasile Chiriţă Assessement and
management of violence risk in Forensic Psychiatry, Rom J Leg Med [18] 289 – 294 [2010]
DOI: 10.4323/rjlm.2010.289 © 2010 Romanian Society of Legal Medicine
18. Nacu Al., Nacu A., Psihiatrie judiciară, Chişinău, (F.E.-P. „Tipografia Centrală”)., 1997,
19. SALIZE, H. J. & DRESSING, H. (eds) (2005) Placement andTreatment of Mentally
Disordered Offenders Legislation and Practice int he European Union. Pabst Science
Publishers.
20. SCRIPCARU V.,Astărăstoae V.,Băişteanu P – Psihiatrie medico-legală, Ed.Polirom, Iaşi,
2002;
21. Stănescu,Gh. Expertiza medico-legală psihiatrică , Ploieşti, 1998
22. Studiu de fezabilitate privind infrastructura de expertiză judiciară în Republica Moldova
http://www.undp.md/projects/Forensic.shtml
23. ДМИТРИЕВА Т.Б., Иммерман К.Л.. Кондратьев Ф.В.,
Социальные факторы и судебная психиатрия // в кн.:
Руководство по социальной психиатрии. М.: «Медицина», 2001.
24. Кудрявцев И.А. Комплексная судебная психолого-психиатрическая экспертиза
(научно-практическое руководство). – М.: Изд-во Моск. ун-та, 1999, с. 290-387.
25. Кудрявцев И.А. Ограниченная вменяемость // Государство и право. 1995, № 5.
26. Руководство по использованию классификации психических и поведенческих
расстройств в клинической практике // Под общ. Ред. Проф. В.А. Абрамова.- Донецк:
КИТИС, 2000.- 346 с.
27. Руководство по психиатрии в 2 томах под общ. Ред. Акадумика РАМН А.С. Тиганова,
М., «Медицина» 1999., с. 372-394.
28. «Судебная психиатрия» под. ред. А.С. Дмитриева и Т.В. Клименко, Москва, Юрист,
1999, 405с.
29. «Судебная психиатрия» под. ред. Н.М. Жарикова, Г.В. Морозова, Д.Ф. Хритинин, М.,
«Норма», 2003, 514 с.

19
30. «Судебная психиатрия» под. ред. Проф. Б.Ф. Шостаковича, М., «Зерцало», 1997, 385
с.
31. Зиглер Е., Ходапп Р.М. Понимание умственной отсталости // Пер. с англ. Н.М.
Вельбовець. – К.: Сфера, 2001. – 360 с.

20
Fişa modulului / disciplinei

Denumirea modulului /
disciplinei Apărarea în cauze penale
Anul de studiu I Semestrul I Tipul de evaluare finală Ex
Regimul formativ al disciplinei: G – generale, F – S Numărul de credite 5
fundamentale, S – de specialitate
Regimul obligativităţii disciplinei: O - obligatorie, A - O
opţională, F-facultativă, LA – liber alese
Total ore din planul de 150 Total ore studiu individual 105 Total ore pe semestru 45
învăţământ
Titularul modulului /
Vizdoagă Tatiana
disciplinei

Facultatea Drept
Numărul total de ore
(pe semestru)
Catedra Drept Procesual Penal şi din planul de învăţământ
Criminalistică
Domeniul general de Drept
Total C S L T
studiu
Domeniul de formare Drept 150 30 15 - -
profesională
(specialitate)
C-curs, S-seminar, L-activităţi de laborator, T- teză de obiect sau teză de an

Obiectivele standard ale modulului / disciplinei


Cunoaştere şi înţelegere
- să cunoască normele şi instituţiile procesuale care reglementează
Competenţe statutul apărătorului în procesul penal;
specifice - să determine scopul participării apărătorului în procesul penal;
disciplinei - să determine conţinutul şi structura apărării;
- să evidenţieze rolul apărătorului în vederea asigurării accesului liber la
justiţie şi realizarea dreptului la apărare;
- să relateze privind evoluţia rolului şi atribuţiilor apărătorului la diferite
etape istorice de dezvoltare;
- să identifice esenţa diferitelor forme de asistenţă juridică calificată;
- să formuleze scopurile şi obiectivele de bază ale asistenţei juridice;
- să posede cunoştinţe teoretice privind metodele şi mecanismele de
activitate a avocatului
- să determine corelaţia dintre doctrina dreptului şi practica judiciară.
Aplicare
- să creeze un algoritm de aplicare a cunoştinţelor teoretice în practică;
- să întocmească acte procedurale, în funcţie de caracterul şi natura
problemei cu care se adresează justiţiabilii;
- să aplice legislaţia asupra cazurilor simulate prin reprezentarea efectivă
în justiţie a persoanelor defavorizate social;
- să delimiteze competenţele şi responsabilităţile care îi revin;
- să determine soluţii corecte pentru rezolvarea problemelor concrete cu
care se confruntă justiţiabilii;
21
- să identifice particularităţile statutului procesual al apărătorului la
urmărirea penală şi în instanţa de judecată;
- să argumenteze esenţa apărării în calitate de instituţie fundamentală de
drept procesual penal;
- să evalueze corelaţia dintre apărător şi bănuit, învinuit, inculpate;
- să clasifice cazurile de participare obligatorie a apărătorului în procesul
penal;
- să monitorizeze noile instituţii ale Dreptului procesual penal în domeniul
urmăririi penale şi a înfăptuirii justiţiei în cauze penale în contextul
apariţiei şi dezvoltării lor istorice şi în concordanţă cu reformele
judiciare;
- să aplice metode eficiente la instruirea juridică a comunităţii;
- să manipuleze adecvat cu actele procedurale penale în vederea
completării lor corecte;
- să estimeze rolul participării apărătorului în cadrul realizării scopurilor
procesului penal.
Integrare
- să demonstreze responsabilitate faţă de consecinţele erorilor determinate
de aplicarea incorectă a legii în cauzele de instrucţie şi în procesele în
care participă în calitate de reprezentant;
- să evalueze corectitudinea sau incorectitudinea unor soluţii din practica
judiciară bazîndu-se pe cunoştinţele acumulate;
- să proiecteze perspectivele perfecţionării instituţiei apărării ca
instrument de asigurare a drepturilor şi libertăţilor persoanei;
- să soluţioneze situaţiile de încălcare a eticii prin prisma intereselor
clientului şi reputaţiei profesionale a avocatului;
- să contribuie la ridicarea nivelului de cultură juridică a populaţiei;
- să influenţeze prin asistenţa juridică acordată asupra implementării
mecanismului de asistenţă juridică garantată de stat.

Conţinutul modulului / disciplinei (unităţi de conţinut)


1. Consideraţii generale privind dreptul la apărare şi participarea apărătorului în
procedura penală.
2. Realizarea apărării la faza urmăririi penale
3. Realizarea apărării la faza judecării în fond a cauzei penale
4. Pledoaria apărătorului
5. Rolul apărătorului la exercitarea căilor ordinare şi extraordinare de atac împotriva
hotărârilor judecătoreşti penale.

Studiu individual pretins studentului (completaţi cu zero activităţile care nu sunt cerute)
1. Studiul (notiţelor de curs, suportului de
curs, manualelor) şi documentare
7. Alte activităţi...
suplimentară în bibliotecă, pe Internet, pe
teren etc.
2. Activităţi specifice de pregătire pentru
8. Alte activităţi...
seminar/laborator
3. Realizare de teme, referate, eseuri,
9. Alte activităţi...
traduceri etc.
4. Activităţi practice 10. Alte activităţi...
5. Pregătirea pentru lucrări de control,
11. Alte activităţi...
atestări semestriale
6. Consultaţii 12. Examinare finală

22
TOTAL ore studiu individual (pe semestru) = 105

Bibliografie
Obligatorie 1. Căpăţină I. Formularea poziţiei în cauză: repere practice // Revista Clinica
*selectiv Juridică, 2005, nr.2, p.9-10.
2. Coban I., Purici D. Taina profesională a avocatului // Buletinul informativ
Clinica Juridică, 2005, nr.4, p.5-8.
3. Eminescu I. Pledoarii celebre. (Antologie de oratorie judiciară). – Bucureşti:
Academia RSR, 1973.
4. Modele de acte procedurale în procesul penal . Chișinău, 2014.
5. Manualul judecătorului pentru cauze penale,Chişinău 2013.
6. Movilă M. Conceperea şi formele discursului. Retorica antică. – Iaşi: Chemarea,
2000.
7. Reid K. Ghidul specialistului în Convenţia Europeană a Drepturilor Omului /
Trad. de C. Boca, F. Sicoie. – Chişinău: Cartier juridic, 2005.
8. Vizdoagă T., Ganea D., Iordanov R. ş.a. Instruire în clinica juridică. – Chişinău:
CEP USM, 2004.
9. Vizdoga T.,Dolea I., Serbinov I. ş.a. Modele de acte procedurale. Vol. I. –
Chişinău: Balacron, 2007
10. Vizdoagă T. Repere teoretico-practice privind audierea judiciară // Revista
Clinica Juridică, 2005, nr.2, p.14-18.
11. Vizdoagă T. Pledoaria judiciară // Buletinul informativ Clinica Juridică, 2005, nr.3,
p.8-13.
12. Аллахвердова О.В. Медиация: Пособие для посредников-медиаторов.
Межрегиональное общественное движение // Конфликтологический
форум. – СПб., 1999.
13. Адаменко В.Д. Сущность и предмет защиты обвиняемого. – Томск,1983.
14. Алексеев М.С., Макарова З.В. Ораторское искусство в суде. – Ленинград,
1989.
15. Ароцкер Л.Е. Тактика и этика судебного допроса. – Москва, 1969.
16. Байков А.В., Васильев А.B., Воскобитовa Л.А. и др. Oпыт прaктичecкoго
oбучeния юриcтов. – СПб.: PABEHA, 1999.
17. Васильев А.Н. Тактика допроса. – Москва, 1970.
18. Воскобитовa Л.А., Лукьяновa И.Н., Михайловa Л.П. Адвокат: навыки
профессионального мастерства. – Москва: Волтерс Клувер, 2006.
19. Загорский Г.И. Судебная речь. – Москва, 1991.
20. Зорин Г А Руководство по тактике допроса Москва 2001.
21. Защита по уголовному делу Пособие для адвокатов Под ред Е Ю Львовой
Москва 1998.
22. Калачев С.А., Калачев Е.С. Адвокат в уголовном процессе. – Москва, 2001.
23. Леннуар Н.Н. Альтернативное разрешение споров: переговоры и
медиация: Учебно-методическое пособие. – СПб., 2004.
24. Михайловская Н.Г., Одинцов В.В. Искусство судебного оратора. –
Москва, 1988.
25. Профессиональные навыки юриста: Опыт практического обучения. –
Москва: Дело, 2001.
26. Шугрина Е.С. Техника юридического письма. – Москва, 2000.

23
Fişa modulului / disciplinei

Denumirea modulului /
Controlul activităţii speciale de investigaţie/Justiţia juvenilă
disciplinei

Anul de studiu I Semestrul I Tipul de evaluare finală Ex

Regimul formativ al disciplinei: G – generale, F – S Numărul de credite 10


fundamentale, S – de specialitate

Regimul obligativităţii disciplinei: O - obligatorie, A - O


opţională, F-facultativă, LA – liber alese

Total ore din planul de 300 Total ore studiu individual 225 Total ore pe semestru 75

învăţământ

Titularul modulului /
Roman Dumitru
disciplinei

Facultatea Drept Numărul total de ore

(pe semestru)
Catedra Drept Procesual Penal şi
Criminalistică din planul de învăţământ

Domeniul general de Drept


Total C S L T
studiu

Domeniul de formare Proces penal şi 75 40 35 - -


profesională criminalistică
(specialitate)

C-curs, S-seminar, L-activităţi de laborator, T- teză de obiect sau teză de an

Obiectivele standard ale modulului / disciplinei

Cunoaştere şi înţelegere

Competenţe  Să stabilească sarcinile controlului exercitat de procuror şi judecătorul de


specifice instrucţie privind activitatea specială de investigaţie;
disciplinei  Să interpreteze normele juridice ce reglementează activitatea specială de
investigaţii şi a controlului acesteia:
 Să identifice probleme procesuale şi organizaţionale privind controlul
activităţii speciale de investigaţie;

24
 Să identifice conceptele de bază cu care se operează în activitatea specială
de investigaţie;
 Să definească noţiunile legale şi doctrinale privind activitatea specială de
investigaţii;
 Să descrie procedura efectuării diferitor forme de control

II

 să formuleze obiectul de studiu al disciplinei

 să definească componentele justiţiei juvenile,

 să precizeze obiectivele, scopul şi principiile justiţiei juvenile

 să stabilească exigenţele internaţionale înaintate procedurilor privind


copii în conflict cu legea.

 să prezinte la mod sumar evoluţia justiţiei juvenile

 să relateze diferite opinii doctrinare în privinţa tratamentului aplicat faşă


de copii în conflict cu legea

 să identifice instituţiile cheie implicate în justiţia juvenilă

Aplicare

 Să clasifice categorii juridice privind activitatea specială de investigaţii;


 Să identifice legătura dintre baza juridică a activităţii speciale de investigaţii
şi dreptul procesual penal;
 Să argumenteze raţiunea efectuării diferitor forme de control al activităţii
speciale de investigaţii;
 Să efectuieze un studiu comparativ al legislaţiei R Moldova privind
activitatea specială de investigaţii şi legislaţia altor state;
 Să argumenteze oportunitatea efectuării unor măsuri speciale de investigaţii;
 Să compare diverse forme de control a activităţii speciale de investigaţii;
 Să sintetizeze carenţe sau modalităţi corecte de aplicare a legislaţiei la
efectuarea controlului activităţii speciale de investigaţii.
II

- să argumenteze necesitatea existenţei unui sistem de justiţie juvenilă

- să elucideze conţinutul cît şi esenţa principiilor specifice justiţiei juvenile

25
- să identifice deosebirile dintre justiţia penală şi justiţia juvenilă

- să analizeze, acolo unde este cazul diferitele alternative de a acţiona în ceea ce


priveşte copii în conflict cu legea în cadrul procesului penal.

- să interpreteze reglementările internaţionale din domeniul justiţiei juvenile

- să distingă diferite categorii de norme de drept internaţional

- să identifice problemele actuale ale justiţiei juvenile

Integrare

 Să estimeze rolul participanţilor la procesul de control a activităţii speciale


de investigaţii;
 Să contribuie la perfecţionarea legislaţiei privind activitatea specială de
investigaţii;
 Să proiecteze algoritme de identificare a obiectului şi sarcinilor controlului
activităţii speciale de investigaţii în diferite situaţii conflictuale;
 Să întocmească acte de reacţionare a procurorului şi hotărîri judecătoreşti în
rezultatul controlului activităţii speciale de investigaţie.
II

- să identifice corelaţia standardelor internaţionale din domeniu cu legislaţia


naţională
- să reflecte utilizarea normelor de comportament faţă de copii în conflict cu legea
sau care vin în contact cu organele de drept activitatea de jurist
- să elaboreze proiecte de lege ferenda
- să determine perspectivele dezvoltării dreptului procesual penal al Republicii
Moldova în ceea ce priveşte justiţia juvenilă
- să evalueze practica existentă în domeniul aplicării normelor internaţionale
- să elaboreze proiecte de cercetare ştiinţifică în domeniul dreptului internaţional
- să formuleze iniţiative în domeniul perfecţionării dreptului internaţional

Competenţe

 cunoaşterea situaţiilor de coliziune şi carenţă ale domeniului dreptului de procesual penal ce

26
reglementează activitatea specială de investigaţii şi a controlului acesteia;
 demonstrarea capacităţilor de analiză şi sinteză privind problemele procesuale şi
organizaţionale ale controlului activităţii speciale de investigaţii;
 utilizarea celor mai avansate şi recente elaborări şi interpretări din domeniul controlului
activităţii speciale de investigaţii;
 elaborarea soluţiilor pentru problemele juridice privind activitatea specială de investigaţii
prin utilizarea noilor cunoştinţe;
 identificarea problemelor de cercetare în domeniul activităţii speciale de investigaţii şi
dreptului procesual penal;
 interpretarea normelor juridice privind diversele forme de control al activităţii speciale de
investigaţii;
 proiectarea de activităţi practice autonome în domeniul strategiilor de efectuare a
măsurilor speciale de investigaţii;
 adaptarea experienţei sistemelor de drept de peste hotare la condiţiile mediului intern de
funcţionare a formelor de control al activităţii speciale de investigaţii;
 prognozarea evoluţiei legislaţiei privind activitatea specială de investigaţii în contextul
dezvoltării economice, politice, sociale, culturale a societăţii;
 determinarea lacunelor şi formularea iniţiativelor în vederea adoptării noilor norme
privind controlul activităţii speciale de investigaţii ;
 acţionarea în vederea îmbunătăţirii calităţii întocmirii actelor de reacţionare ale
procurorului şi hotărîrilor judecătoreşti în rezultatul controlului activităţii speciale de
investigaţii.
II

 cunoaşterea situaţiilor de coliziune şi carenţă ale domeniului dreptului de procedură penală


şi principiilor justiţiei juvenile;
 adaptarea experienţei sistemelor de drept de peste hotare la condiţiile mediului intern de
funcţionare privind argumentarea necesităţii existenţei justiţiei juvenile
 utilizarea celor mai avansate şi recente elaborări şi interpretări privind aplicare standardelor
internaţionale în practica naţională;
 demonstrarea capacităţilor de analiză şi sinteză ale informaţiei achiziţionate privind
standardele internaţionale în domeniul justiţiei juvenile;
 elaborarea soluţiilor pentru problemele juridice ale conceptului de justiţie restaurativă, prin
utilizarea noilor cunoştinţe;
 perfecţionarea abilităţilor de comunicare în dependenţă de schimbările din domeniul
justiţiei juvenile ;
 prognozarea evoluţiei impactului mediului fizic în timpul acţiunilor procesuale asupra
copiilor în conflict cu legea, în contextul dezvoltării economice, politice, sociale, culturale
ale societăţii;
 determinarea lacunelor şi formularea iniţiativelor în vederea adoptării noilor norme de
drept privind controversele legate de instituţiile de detenţie pentru copii
 demonstrarea inovaţiei în contextul identificării modalităţilor de intervenire timpurie în
cazuri concrete de reabilitare a copiilor în conflict cu legea;

27
Conţinutul modulului / disciplinei (unităţi de conţinut)

Noţiuni generale privind activitatea specială de investigaţii

Principiile activităţii speciale de investigaţii


Baza juridică a activităţii speciale de investigaţii

Măsurile speciale de investigaţii

Controlul activităţii speciale de investigaţii exercitat de procuror şi judecătorul de instrucţie

II

Concepte de bază privind justiţia juvenilă

Instrumente şi mecanisme internaţionale în domeniul justiţiei juvenile

Aplicarea alternativelor în justiţia juvenilă

Actorii sistemului justiţiei juvenile şi interacţionarea acestora cu copii

Detenţia copiilor în conflict cu legea

Prevenirea delincvenţei juvenile

Reabilitarea şi reintegrarea copiilor în conflict cu legea

Studiu individual pretins studentului (completaţi cu zero activităţile care nu sunt cerute)

1. Studiul (notiţelor de curs, suportului de 0


curs, manualelor) şi documentare
90 7. Alte activităţi...
suplimentară în bibliotecă, pe Internet, pe
teren etc.

2. Activităţi specifice de pregătire pentru 0


45 8. Alte activităţi...
seminar/laborator

3. Realizare de teme, referate, eseuri, 0


20 9. Alte activităţi...
traduceri etc.

28
4. Activităţi practice 10 10. Alte activităţi... 0

5. Pregătirea pentru lucrări de control, 0


50 11. Alte activităţi...
atestări semestriale

6. Consultaţii 5 12. Examinare finală 5

TOTAL ore studiu individual (pe semestru) = 225

29

Evaluare