Sunteți pe pagina 1din 13

UNIVERSITATEA ŞTEFAN CEL MARE SUCEAVA

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI

PORTOFOLIU
PENTRU DISCIPLINA

PSIHOLOGIE POZITIVĂ

Masterand: Bartuș (Balan) Lăcrămioara


Master CSEE, an II

1
1. Program de educație a caracterului

Virtutea aleasă ține de dreptate (ce cuprinde trăsături de caracter ce au legătură cu


spiritul civic ce stă la baza unei societăți sănătoase) și este vorba despre munca în echipă (a
fi un bun cetăţean, a-ţi asuma răspundere socială, a fi loial; a lucra bine în echipă, în grup, a fi
loial coechipierilor, a-ţi asuma partea ta din munca pe care-o faceţi împreună) –

Titlul proiectului: Eu, tu...NOI �


Introducere:
Este un lucru tot mai evident că o abilitate de viață extrem de importantă este aceea
de muncă în echipă. Oricare ar fi profesia și locul nostru de muncă, această abilitate/valoare
este tot mai necesară. În acest context școala nu poate rămâne impasibilă la ceea ce se
întâmplă în social și are ca misiune să permită fiecărui copil să crească, să-şi dezvolte
spiritul, sufletul, corpul şi inima, dar şi să permită acestora să-i înțeleagă pe ceilalți, să înveţe
să trăiască împreună cu alţii, să lucreze împreună cu aceștia ca o echipă, ca un ...(împreună)
NOI. În școală avem posibilitatea de a-i învăța pe copii să se valorizeze, să lucreze eficient în
grup, să-și asume roluri pe care să le ducă la bun sfârșit, să fie loiali grupului lor, să devină
un tot pentru un scop comun. ei învață despre EU și TU, învață să se valorizeze și învață și
cum ei, altădată separați, pot deveni NOI. Altfel spus copiii învață, printre multe altele, cum
se trece de la EU, TU...la NOI, împreună, asumat pentru un scop comun.
Bazele lucrului în echipă se pun chiar în clasele primare și dezvoltarea continuă pe
celelalte trepte de învățământ. La finalul claselor primare copiii au formate abilități de lucru în
echipă care vor fi dezvoltate la clasele gimnaziale. Ce se întâmplă atunci când compoziția
colectivului se schimbă? Atunci este nevoie de intervenție. Prezentul proiect, Eu, tu...NOI își
asumă încercarea de a stimula relațiile interpersonale și coeziunea colectivului de elevi.
Activitățile merg dintre cunoaștere, intercunoaștere și conștientizarea valorii fiecăruia dintre ei
pentru grup, spre dezvoltarea abilității de a lucra în grup. Cu siguranță este nevoie de timp și
disponibilitate pentru ca EU și TU să devenim puternicul NOI, important este să înțelegem că
niciun pas nu este prea mic în acest domeniu și că trebuie să începem... ieri. �

Durata derulării programului : 5 săptămâni (o activitate/săptămână) + evaluarea

Scopul programului : dezvoltarea abilităților de muncă în echipă


Obiective:
 conştientizarea/valorizarea diferenţelor şi asemănărilor dintre elevi;
 dezvoltarea unor abilităţi de colaborare şi cooperare între elevi;
 multiplicarea situaţiilor în care elevii sunt puşi în situaţia de a fi şi de a acţiona
împreună;
 dezvoltarea unei imagine de sine (și de grup) pozitivă;
 Construirea de relaţii în cadrul grupului bazate pe apreciere, acceptare, încredere, prietenie,
întrajutorare;
Compoziţia grupului : clasa a V-a C, grup omogen din punct de vedere al vârstei, structură
eterogenă a grupului din punct de vedere al genului (10 fete, 17 băieţi); situație specifică:
dintre cei 27 de elevi, 18 sunt din fosta clasă iar 9 sunt elevi nou-veniți în școală;

Timpul acordat fiecărei şedinţe: 50 minute


2
Locul desfăşurării: sala de clasă, sala de sport a școlii
Număr şedinţe: 5 şedinţe, una pe săptămână

Evaluarea programului – Ceaiul de la ora... (organizarea unei activități de către elevi pentru
ei, în care să-și pună în aplicare abilitățile de muncă în echipă)

Structura programului:
Finalităţi Obiective Resurse Teme Evaluare
generale Materiale Timp

3
Activitate I:
Durata: 50 minute
Tema: Sesiune introductivă – reguli de grup
Scop: conștientizarea importanței regulilor în orice activitate/relație
Obiective:
 facilitarea intercunoașterii în cadrul grupului de elevi;
 dezvoltarea unei imaginii de sine/ de grup pozitive;
 negocierea unor reguli pentru grupul de elevi;

Resurse: fişe de lucru


Desfăşurare:
Introducere Sunt prezentate câteva informații legate de programul Eu, tu...NOI, reguli de grup. Exercițiu de spargere a gheții: Cine în afară de mine?

Munca în Exercițiul nr. 1


grup Experienţa Reflecţia Conceptualizarea Acţiunea
Exercițiul Cine Se discută în grup legat de Interpretarea informațiilor dobândite în Participanții caută soluții mai
în afară de experiențele avute. Întrebări pentru urma reflecțiilor (ce au aflat despre ei, buna cunoaștere și
mine... (detaliere reflecție: despre ceilalți..... etc.) intercunoaștere. Întrebări pentru
1)  Cum te-ai simțit în această Întrebări pentru conceptualizare: acțiune:
experiență?
 Ce ai învățat din această experiență?
 Ce trări ai avut atunci când colegii  Ce ai putea face pentru a-i
enunțau o preferință de a ta?  Ce ai înțeles despre modul în care te
percepi tu? cunoaște mai bine pe
 Când ți-a fost mai ușor: atunci ceilalți?
când ascultai enunțurile colegilor  Ce ai aflat nou despre tine?
 Dar despre colegii tăi?  Cum crezi că poți face acest
sau când intrai tu în cerc? lucru?
 Cum te-ai simțit când a trebuit să  Ce influență a avut asupra ta faptul că ai
aflat că și alți colegi au aceleași  Completează propozițiile: un
împărtășești colegilor informații lucru învățat azi a fost...; Din
legate de tine? preferințe ca și tine?
 Ce lucruri comune ai descoperit la tine și ceea ce am învățat astăzi voi
ceilalți colegi? folosi...
 Ce influență crezi că ar avea buna
cunoaștere a celorlalți asupra relațiilor
dintre voi?

Exercițiul nr. 2
Experienţa Reflecţia Conceptualizarea Acţiunea
Se formează grupuri Se discută în grup legat de Interpretarea informațiilor dobândite în urma Întrebări pentru acțiune:
de 4-8 elevi. Fiecare experiența avută. Întrebări reflecțiilor (ce au aflat despre ei, despre
grup primeşte un set de pentru reflecție:  Ce ai învățat nou în

4
cartonaşe (detalieri 2) cu  Cum te-ai simțit în ceilalți..... etc.) această experiență? Ce
reguli pe această experiență? Întrebări pentru conceptualizare: iei cu tine din experiență?
care trebuie să le  Când ți-a fost mai ușor?  Ce ai învățat din această experiență?  Cum crezi că poți face
sorteze în 3 coloane:  Cum te-ai simțit când a  Ce lucruri comune ai descoperit la tine și acest lucru?
foarte trebuit să ierarhizezi ceilalți colegi?  Completează propozițiile:
important/important/ importanța unor reguli? un lucru învățat azi a
 Cat de importantă considerați că este
deloc important. Apoi,  Cum ați găsit în grup fost...; Din ceea ce am
respectarea regulilor?
membrii grupului cele 6 reguli mai învățat astăzi voi folosi...
 Credeți că există și reguli care pot fi
selectează 6 cartonaşe importante? încălcate? Argumentați.
care li se par cele mai
importante pentru  Ce e probabil să se
asigurarea unei întâmple dacă nu respectăm reguli acasă, la
atmosfere plăcute, școală, în viața de zi cu zi?
creative şi de succes  Cât de important este să existe reguli în
pentru grup. Fiecare grupul clasei? Cine formulează aceste
grup îşi prezintă şi reguli?
argumentează alegerea.
În grupul mare se Dialogul se va direcționa spre ideea că
discută şi se agreează regulile sunt mai uşor de respectat dacă
un set de 4-6 reguli înţelegem efectele produse de respectarea
valabile pentru toţi. sau încălcarea lor. Asumarea responsabilă,
determinată de conştientizarea consecinţelor
asupra participanţilor, relaţiilor
şi a mediului de viaţă sau activitate, creează
un „paznic interior” valoros.
Încheierea Exercițiu Paharul de șampanie. Fiecare participant va completa propoziția: Nu vreau să mă laud dar... (cu o calitate personală.)

Detaliere conținut:
1. Exercițiu de spargere a gheții, Cine în afară de mine...?
Mod de desfășurare: Participanții sunt așezați în cerc. Câte unul dintre ei face un pas în interiorul cercului și enunță o întrebare în conținutul căreia sunt
informații legate de el (de ceea ce face, cum este etc.), de exemplu: Cine în afară de mine știe să schieze? Cui în afară de mine îi place muzica? Cine în
afară de mine are 2 frați? etc. Vor face pas în interiorul elevii care simt /sunt /au la fel. Se pot adresa întrebări celui care a enunțat întrebarea, pentru a fi mai
bine înțeles. Toți cei din interiorul cercului se retrag, se continuă jocul cu un alt participant care intră în cerc etc.
2. Exemple de cartonașe cu reguli pentru lucrul în grup:

OFERIM AJUTOR GÂNDIM POZITIV PARTICIPĂM ZÂMBIM ARĂTĂM RESPECT


LA ACTIVITĂŢI
SUNTEM ASERTIVI SUNTEM PRIETENOŞI DĂM SFATURI ACORDĂM ÎNCREDERE AVEM
SIMŢUL UMORULUI

5
PARTICIPĂM ATENT, NU
NE DĂM NE CURĂŢĂM PAPUCII PRIVIM PERSOANA NU VORBIM URÂT, NU NE ARĂTĂM ÎNŢELEGERE
ÎN SPECTACOL CARE VORBEŞTE FOIM CELORLALŢI

NU NE BALANSĂM PE NE SPUNEM PE NUME VORBIM PE RÂND DEMONSTRĂM SUNTEM CORECŢI, NU


SCAUNE ÎNCREDERE TRIŞĂM
ASCULTĂM, NU
SUNTEM PUNCTUALI PLĂTIM LUCRURILE PE FACEM ORDINE LA ÎMPĂRTĂŞIM EMOŢIILE ÎNTRERUPEM, NU
CARE LE STRICĂM SFÂRŞITUL ACTIVITĂŢII ŞUŞOTIM ÎN TIMP CE
ALTCINEVA VORBEŞTE
PĂSTRĂM UN TON CALM PĂSTRĂM CURĂŢENIA ACCEPTĂM ORICE COOPERĂM VORBIM LA TELEFON
ȘI POLITICOS OPINIE, NU IRONIZĂM, DOAR ÎN PAUZE
NU SUNTEM RĂUTĂCIOŞI

Activitate II:
Durata: 50 minute
Titlu/tema: Sunt important (valorizarea fiecărui membru al grupului)
Scop: conștientizarea importanței fiecăruia pentru grupul din care face parte
Obiective:
 conștientizarea ajutorului acordat/ de care beneficiază în grup de la colegi;
 identificarea efectelor slabei participări / neimplicării fiecăruia asupra grupului din care face parte;
 enunțarea de soluții prin care să crească participarea la activitatea grupului;

Resurse: ghem de sfoară, ziare, laptop, instalație de sunet, muzică


Desfășurare:
Introducere Sunt prezentate informații legate de activitate.
Exercițiu de spargere a gheții - Salut (detaliere 1), continuat cu întrebări: Cum vi s-a părut exercițiul? Cum v-ați simțit? Care vi s-a părut
cel mai prietenos salut? De ce? Dar cel mai puțin plăcut? De ce? Pe care dintre acestea le-ați putea folosi în viața voastră cotidiană?
Cum i-ați saluta pe profesorul de matematică, pe diriginte, pe mama, pe soră, pe rudele voastre ș.a. ? Cum credeți că ar reacționa, dacă
le-ați propune un tip de salut din joc?

6
Munca în Exercițiul 1: Pânza de păianjen
grup Elevii sunt așezați în cerc, li se dă un chem de sfoară care pornește de la un participant care ține capătul în mână. Acesta va alege un
coleg de care se simte atașat, cu care se ajută pentru a rezolva diverse probleme și îi aruncă ghemul de sfoară (explicând clar natura
ajutorului). Cel care primește ghemul înfășoară sfoara de deget și aruncă mai departe altui coleg, explicând natura ajutorului de care
beneficiază. Astfel se împletește o pânză care leagă toți participanții.
Profesorul roagă 3-4 elevi să lase firul. Ce se întâmplă cu pânza? (pare mai fragilă, vulnerabilă, greu de susținut etc.)
Dialog legat de motivele pentru care uneori avem nevoie de ajutorul altor persoane și ce înseamnă a acorda și a primi ajutorul.
Experienţa Reflecţia Conceptualizarea Acţiunea
Elevii realizează Se discută în grup legat de experiența Interpretarea informațiilor Întrebări pentru Întrebări pentru
pânza de definirii ariilor importante și acordării conceptualizare: acțiune:
păianjen notelor pentru fiecare dintre ele.  Care sunt motivele pentru care credeți că
Întrebări pentru reflecție: avem nevoie unii de alții? Care ar putea fi  Ce ai putea face
explicând natura
 Cum te-ai simțit în această avantajele și dezavantajele grupului? pentru ajuta grupul
ajutorului dat de
experiență?  Care sunt situațiile în care putem/nu din care faci parte?
către colegi.  Cum ți s-a părut să alegi un coleg? putem acționa fără ajutorul altora?  Cui vei cere ajutor și
 Cum ai ales persoana căreia să-i  Care credeți că este efectul slabei cum o vei face?
arunci ghemul? participări/ neimplicării noastre asupra
 Cum te-ai simțit când nu erai ales? grupului din care facem parte?
Ce gânduri au apărut în acel 
moment? Consideri justificate
alegerile colegilor?
Exercițiul 2 - Pluta vieții. Elevii sunt anunțați ca vor pleca într-o călătorie însoțiți de muzică. Ei înoată liniștiți pe mare (dansează), iar
atunci când muzica se oprește înseamnă că este furtună, ei trebuie să ”urce” în plute (ziarele de pe podea). În timp ce dansează copiii,
profesorul va scoate, treptat, câte un cerc, ziar, până când va rămâne un singur cerc/ziar. (Se va urmări modul în care copiii se ajuta intre
ei, astfel încât toți/cât mai mulți să fie în cerc/plută – acest lucru fiind un indiciu privind coeziunea grupului/existența liderului informal, care
va ajuta grupul să rezolve bine sarcina, conștientizarea unor strategii folosite în caz de urgență etc.)

Experienţa Reflecţia Conceptualizarea Acţiunea


Elevii participă Se discută frontal legat de experiență. Întrebări Interpretarea informațiilor Întrebări Întrebări pentru
la exercițiul pentru reflecție: pentru conceptualizare: acțiune:
Pluta vieții.  Cum te-ai simțit în această experiență?  Ce ai învățat din această
 Cum a fost experiența găsirii plutelor? Ai reușit experiență?  Ce ai putea face
să urci?  Ce ai înțeles despre modul în care pentru
 Ce dificultăți ai întâmpinat? funcționează un grup? funcționarea mai
 Care au fost cauzele? Cum le-ai depășit?  Care consideri că ar trebui să fie echilibrată a
 Cine te-a ajutat/împiedicat? De ce consideri relație din interiorul grupului? Etc. grupului clasei?
că te-a ajutat? etc.

7
Încheierea Evaluare: Cine sunt eu printre colegii mei... completează 10 propoziții În clasa mea eu sunt.... (cel care...., copilul vesel etc.)
Fiecare participant va formula o concluzie personală în urma participării la activitatea de grup. (cuvânt prin care descrie experiența avută)

Detalieri conținut:
1. Exercițiu-joc Salut!
Participanții la joc se plimbă prin încăpere. Liderul anunță cu glas tare diferite modalităţi prin care membrii grupului urmează să se salute între ei.
Fiecare urmează să îşi găsească un partener cu care se va saluta în modul respectiv. Pentru următoarele saluturi partenerii se vor schimba de fiecare dată.
Modalităţile de a se saluta sunt de genul:
Treceţi unul pe lângă celălalt, daţi din cap uitându-vă în altă parte!
Zâmbiţi larg, întindeţi mâna dreaptă şi strângeţi energic mâna partenerului!
Opriţi-vă, depărtându-vă doi paşi unul de celălalt!
Întindeţi mâinile în faţa voastră ca pentru o rugăciune şi înclinaţi-vă în mod ceremonios!
Puneţi mâna dreaptă în dreptul inimii şi strângeţi mâna partenerului cu mâna stângă!
Opriţi-vă, apropiaţi-vă capetele unul de altul şi frecaţi-vă nasurile cu multă grijă!
Treceţi indiferenţi unul pe lângă celălalt! Îngenunchiaţi lângă partenerul vostru şi aplecați-vă întinzând mâinile în faţă!
Treceţi grăbiţi unul pe lângă celălalt salutând cu mâna dreaptă în dreptul umărului!
Opriți-vă, priviţi-vă în ochi și bateţi-vă pe umăr!
Conducătorul jocului va schimba des comenzile având grijă ca toţi membrii grupului să aibă timpul necesar pentru a se saluta.

Activitate III:
Durata: 50 minute
Tema: Împreună suntem mai puternici – I (apartenența la grup)
Scop: dezvoltarea sentimentului de apartenență la un grup
Obiective:
 dezvoltarea capacității de cooperare în grup mic
 stimularea imaginației în găsirea unor soluții de grup
 stimularea comportamentului responsabil și angajat

Resurse: fișe de carton 30x30 cm ce reprezintă ”pietrele”, cu una mai puțin decât participanții
Desfăşurare: în sala de sport

Introducere Sunt prezentate câteva informații legate de activitate. Exercițiu de spargere a gheții - Suflă pana (detaliere 1).

Munca în Exercițiul nr. 1


grup Experienţa Reflecţia Conceptualizarea Acţiunea

8
Exercițiul de Întrebări pentru reflecție: Întrebări pentru conceptualizare: Întrebări pentru acțiune:
spargere a gheții –  Cum te-ai simțit în joc?  Ce ai învățat din această
Suflă pana!  Ce anume te-a ajutat? Ce te-a experiență?  Ce ai învățat nou
împiedicat?  Când credeți că se rezolvă o situație astăzi?
 Când a fost mai ușor: când cercul era mai ușor: atunci când ești singur  Ce anume vei aplica
mai mare sau când era mai mic? sau când sunt mai multe persoane? din ceea ce ai aflat nou
 Cine te-a ajutat să nu lași pana jos?  Cooperare..... astăzi?
 Cum s-a reușit ca pana să stea mult  Ce anume poți face atunci când
timp în aer? este nevoie să rezolvi o situație? La
cine poți apela?

Exercițiul nr. 2

Experienţa Reflecţia Conceptualizarea Acţiunea


Exercițiu-joc Întrebări pentru reflecție: Întrebări pentru conceptualizare: Întrebări pentru acțiune:
Podul. (detaliere  Cum te-ai simțit în joc?  Ce ai învățat din această experiență?
2)  Ce anume ți s-a părut nou?  Când credeți că se rezolvă o situație mai ușor:  Ce ai învățat nou astăzi?
 A fost ceva care te-a ajutat? atunci când ești singur sau când sunt mai  Ce anume vei aplica din
Dar ceva care te-a multe persoane? ceea ce ai aflat nou
împiedicat?  Ce anume poți face atunci când este nevoie astăzi?
 Cum ai reușit să treci râul? să rezolvi o situație? La cine poți apela?
Cine te-a ajutat și în ce fel?  Cum se iau deciziile într-un grup? Credeți că
 În viața reală ai trecut prin întotdeauna membrii unui grup sunt de acord
experiențe similare? Cum ai cu o decizie?
procedat atunci?  Ce anume face ca mai multe persoane să fie
numite ”grup”? argumentați.
Se punctează ideea că grupul funcționează
unitar pentru realizarea unui scop.
Încheierea Evaluare: Fiecare participant va formula o concluzie personală în urma participării la activitatea de grup. (cuvânt prin care descrie experiența
avută )

Detaliere conținut:
1. Exercițiu-joc Suflă pana! Elevii stau în cerc, foarte aproape unii de alții, cu mâinile ținute la spate. Se lansează spre ei o pană și ei trebuie să sufle
pentru a împiedica căderea ei. la anumite intervale se micșorează spațiul, ei fiind nevoiți să stea mai aproape.
2. Exercițiu-joc Podul. Se desenează un râu destul de lat pentru numărul participanților. Grupul se împarte pe echipe de 7-9 participanți și primesc fișele
de carton, adică pietrele, cu una mai puțin decât numărul de participanți. Jucătorii trebuie să traverseze râul fără a se uda (a cădea). Toate echipele
se plasează pe aceeași parte a râului, fiecare dezvoltându-și propria strategie. Nu se poate păși în afara "pietrelor". Se anunță că toți trebuie să
ajungă pe malul celălalt cu toate ”pietrele”.

9
Activitate IV:
Durata: 50 de minute
Tema: Împreună suntem mai puternici - II (încredere și colaborare în grup)
Scop: dezvoltarea încrederii în persoanele din grupul de lucru
Obiective:
- i..
Stimularea comportamentului responsabil şi angajat.

Resurse: hârtie, poveste terapeutică, fișe de lucru.


Desfășurare:
Introducere Sunt prezentate câteva informații legate de activitate.
Exercițiu de spargere a gheții, Floricele de porumb. Elevii se deplasează prin clasă sărind ca niște floricele de porumb în tigaie, cu mâinile
lipite de corp. Atunci când se ating de un alt coleg, se prind de mâini și continuă să sară împreună prin clasă. Jocul se oprește după formarea
unei aglomerări imense. Discuții.
Munca în
grup Experienţa Reflecţia Conceptualizarea Acţiunea
Exercițiu – joc Se discută în grup legat de Interpretarea informațiilor dobândite în urma Întrebări pentru acțiune:
Plimbarea pe emoțiile identificate. reflecțiilor.
Lună! – detaliere 1 Întrebări pentru reflecție: Întrebări pentru conceptualizare:  Ce iei cu tine din această
 Cum te-ai simțit în această experiență?
 Ce ai învățat din această experiență?
experiență?  Ce ai învățat nou astăzi?
 Cum consideri săriturile tale? Au avut
 Când te-ai simțit mai  În ce mod vei folosi ce ai
colegii din grup vreo influență?
confortabil: atunci când învățat în acest exercițiu?
 Ce ai înțeles din ajutorul dat de aceștia?
susțineai colegul sau când ”te
 Ce poți spune despre încrederea
plimbai” pe Lună?
acordată colegilor?
 Ai trăit în realitate o experiență
 Credeți că încrederea în colegii de grup
similară? Ce ai simțit atunci?
ajută grupul la rezultate mai bune?

Argumentați.

Exercițul nr. 2

Experienţa Reflecţia Conceptualizarea Acţiunea


Exercițiu – joc Se discută în grup legat de emoțiile Interpretarea informațiilor dobândite în urma Întrebări pentru acțiune:
Echilibrul identificate. reflecțiilor.
(detaliere 2) Întrebări pentru reflecție: Întrebări pentru conceptualizare:  Ce iei cu tine din această
 Cum te-ai simțit în această experiență?
 Ce ai învățat din această experiență?
experiență?  Ce ai învățat nou astăzi?
 Ce dificultăți ați întâmpinat? Cum le-ați
 Este ușor să menții echilibrul? Ce  În ce mod vei folosi ce ai
depășit?
s-a întâmplat cu perechile învățat în acest exercițiu?

10
disproporționate?  Ce ai înțeles despre încrederea în
 Ce ai gândit atunci când te lăsai persoanele din viața ta? Ce anume poate
ușor pe spate? de ce crezi că ai bloca încrederea cuiva?
gândit astfel?  Care ar fi modurile în care ai putea ajuta
pe cineva?
 Credeți că lipsa de încredere în cineva
poate fi schimbată? Argumentați.

Încheierea Evaluare
Fiecare participant va formula o concluzie personală în urma participării la activitatea de grup. (cuvânt prin care descrie experiența avută):

Detaliere conținut:
1. Exercițiu-joc Plimbarea pe Lună. Elevii sunt grupați câte 3: o persoană stă între celelalte două și își ține mâinile pe curea sau în talie. Ceilalți doi îi
apucă, atunci când aceasta sare, mâinile sau talia și o susțin pentru ca atunci când respectivul sare, să sară cât mai departe. Se menține o distanță suficientă
între grupuri, pentru a se evita coliziunile. După un timp se schimbă rolurile, pentru ca fiecare să aibă posibilitatea de a se ”plimba” pe Lună.
2. Exercițiu-joc Echilibrul – se formează perechi din persoane diferite (înalt cu scund, slab cu un copil mai corpulent etc.) Participanții se
poziționează față în față, cu picioarele apropiate și atingându-se la vârfuri, ținându-se de mâini. Din această poziție se lasă încet pe spate, menținând
echilibrul, până când mâinile sunt întinse. Se revine ușor la poziția inițială.

Activitate V:
Durata: 50 minute
Tema: Eu, tu...NOI (munca în echipă)
Scop: dezvoltarea capacității de lucru în grup pentru realizarea unui obiectiv
Obiective:
O1- .......................
Resurse: cercuri de gimnastică
Introducere
Exercițiu de spargere a gheții Portocala .............
Munca în Exercițiul nr. 1
grup
Experienţa Reflecţia Conceptualizarea Acţiunea
Întrebări pentru reflecție: Interpretarea informațiilor dobândite. Întrebări pentru acțiune:
Exercițiu-joc Grupuri,  Cum v-ați simțit în timpul jocului? Întrebări pentru conceptualizare:  Ce ai învățat nou
ridicați-vă! Partenerii stau  Cum ați găsit soluția de a vă ridica?  Care ar fi caracteristicile unei astăzi?
jos, câte doi, spate în spate.  Cum v-ați simțit la final, atunci când ați echipe eficiente?  Ce anume vei aplica
Ei vor încerca să se ridice reușit?  Reveniți la ceea ce ați spus inițial din ceea ce ai aflat

11
în picioare, ajutându-se  Ce apreciați la coechipierul/coechipierii despre echipă. nou astăzi?
unul pe celălalt, dar fără a voștri?  Ce caracteristici ale echipei ați 
se folosi de mâini. Dacă întâlnit în timpul jocului?
unul sau amândoi vor  Care credeți că ar fi regulile muncii
cădea, vor relua jocul, până în echipă?
când vor reuși să se ridice,  Pot exista asemenea reguli? E
fără a cădea. bine să existe? Nu e bine? De ce?
Se discută despre importanța
lucrului în echipă.

Exercițiul nr. 2

Experienţa Reflecţia Conceptualizarea Acţiunea


Întrebări pentru reflecție: Interpretarea informațiilor dobândite. Întrebări pentru acțiune:
Exercițiu-joc Cercul – elevii  Cum te-ai simțit în această experiență? Întrebări pentru conceptualizare:  Ce ai învățat nou
se grupează câte 5-6 în  Cum ți s-a părut experiența? Te-ai  Ce înseamnă să lucrezi ca o astăzi?
jurul unui cerc. Se confruntat cu așa ceva? echipă?  Ce anume vei aplica
aranjează foarte aproape  Ce ai făcut atunci? Care a fost reacția  Ce credeți că ar trebui să facă din ceea ce ai aflat
unul de celălalt, punând celor din fața ta? Cum te-ai simțit în fiecare membru al grupului? nou astăzi?
mâinile pe umerii vecinilor, acel moment?  Care sunt avantajele lucrului în 
cercul stând la picioarele  Cum ați reușit să ridicați cercul? grup? Există și dezavantaje?
lor. Jocul constă în ridicarea  Argumentați.
acestuia până la cap, fără Se discută despre importanța
a-l atinge cu mâinile. lucrului în echipă.

Încheierea Fiecare participant va primi un cartonaș pe care va desena un emoticon care să-i sugereze starea (cum se simte la finalul activității). Acestea
vor fi lipite pe o coală de flip-chart la tablă.

EVALUAREA programului: elevii primesc sarcina de a organiza Ceaiul de la ora 13, derulat într-o zi de vineri. Acționând ca un grup omogen, ei vor
pune pe hârtie și apoi vor organiza toate etapele necesare pentru derularea activității extracurriculare: listă de cumpărături, materiale necesare, responsabili
pentru părți de activitate (dulciuri, pus pe farfurii, pregătirea ceaiului, servire, aranjarea clasei etc.)
Activitatea masă-rotundă are ca invitați dirigintele, prof-consilier și părinți, se face un bilanț al programului de educație a caracterului derulat.
Puncte tari și limite activitate și program întreg.
Se va administra un chestionar de evaluare prin care se va urmări obținerea de informații legate de impactul pe care l-au avut aceste întâlniri de grup
la nivelul vieții personale a fiecărui elev (Ce au însemnat pentru tine ședințele de grup? ), cum au influențat relațiile dintre ei și abilitățile lor de lucru în grup.
Se rețin activități care sunt considerate cu impact asupra comportamentului elevilor.

12
BIBLIOGRAFIE:

 conf. dr. Colomeischi Aurora-Adina, 2013, Consiliere școlară – suport de curs, FSE Suceava;
 Asociația Youth Exchange Moldova, Centrul Național de Resurse pentru tineret, 855 de jocuri și activități – ghidul animatorului, Tipografia
Trigraf, Chișinău 2005;
 Fundația Noi Orizonturi, Coordonator: Tiberiu Culidiuc, co-autori: Gabriela Roșa, Anca Pușcașu, Ramona Cîmpean, Ramona Asan, Laura
Borbe, Roxana Chebac, Smara Suciu, Ana-Maria Boroș, Ioana Aspru, Cătălina Rentea, IMPACT – Jocuri și povestiri. Metode de educație
nonformală, ediția a II-a, 2012;

13