Sunteți pe pagina 1din 1181

Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR.

26)

Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

Esenţial în educaţie

PROMOVAREA IMAGINII SCOLII!


Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

S. C. ESENŢIAL MEDIA PRESS S. R. L.


J03/178/2009; 25061577
PITEŞTI, judeţul ARGEŞ
Tel.: 0769.447.895
E-mail: stiriedu@gmail.com

Esenţial în educaţie (CD-ROM)/ Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3/NR. 26)

Editor: Loredana DUMITRESCU

REDACTORI COORDONATORI:
AIDA MUSCALU
LUCIA BOTORCU
LIDIA STOIAN
EMILIA FIȚĂ

AUTORII ÎȘI ASUMĂ ÎNTREAGA RESPONSABILITATE


PENTRU CONȚINUTUL MATERIALELOR PUBLICATE!

Esenţial în educaţie (CD-ROM) =


ISSN 2458-0511
ISSN-L 2067-2675

2
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

Coordonatori revistă școlară națională/ziar în format electronic

Nr. 2/ FEBRUARIE, 2018 / (Anul 3/NR. 26)

CORINA ȚIFREA ȚÎRLEA FLORIN


CORNELIA ȚARCĂ ȚUCHEL MARIANA
ENE FLOAREA ŢUGLEA PETRINA
ENE GABRIELA ALINA FRĂȚILĂ
ENE LUCIA ANCA GÎNSCĂ
ENE NICOLETA FLOREA MIHAELA RAMONA
ENE RALUCA ALEXANDRA FLOREA RODICA
ENE SIMION DUMITRU FLOREAN ELISABETA
ENE TEODORA ALINA FLORENTINA PETRESCU
ENESCU CRISTINA FLORESCU ECATERINA
ENICÄ ELENA GEORGIANA FLORESCU ELENA
ENUTA CAMELIA FLORIA RALUCA ELENA
EPAN FICA-GETA FOCA DANA
EPURE CAMELIA FODOR ADINA
FABIAN AURELIA MIRELA FOGOROS MIHAELA
FAINISI IULIA MIHAELA FOROGĂU MARIA
FARAGAU LILIANA FOTACHE CLAUDIA
FARCUT ADRIANA IOANA FRANGULEA ALINA GEORGIANA
FAUR EVA - MONICA FRÂNCULESCU CARMEN LARISA
MARIA VLAD FRINCU CONSTANTIN DRAGOS
FAZEKAS BEÃTA ORSOLYA BREBEANU CRISTINA IULIA
FĂCÎLĂ ADRIANA-MIRELA FRÎNCU TĂNŢICA DORELA
FEDELES IOANA FRUNZÄ MARIANA
FEJÉR ÁGOTA-MÁRTA FUDULI ANGELA
FERACALO SIMONICA LACRAMIOARA FULEA ROXANA
FERENC GABRIELA FULGĂ MIHAELA FLORICA
FERESTEAN IOAN FUNAR MARIA
FICIU MIRELA TANIA FURDUI MIRELA ELENA
FILIP ADELA-CRISTINA FURNICĂ MIHAELA
FILIP CARMEN-CORINA FURTUNA CORNELIA
FILIP IULIA CLAUDIA FUSARU ANCA-VICTORIȚA
FILIP MIHAELA GABRIELA GIURGEA
FILIPOIU MIHAELA- EVELINA GALBEN MARIOARA
FLITAN ALINA DIANA GALE MONICA
FLONTA MARIA GALEA LAVINIA
FLOREA ANDREEA GALEȘ CRISTINA
FLOREA DANA-GEORGIANA GAMAN-PAVEL CRISTINA-ALINA
GABRIELA FICUȚ GARCEA FLORIN CATALIN
MIHAELA ȚĂPOR GARDIN NICOLETA
ṬIGĂNELE DIANA GAROAFA IUNNIANA
ṬIGĂNELE IULIAN NICUȘOR GASPAR IULIANA
ȚAPU MARINELA GATEA MIHAELA AURORA
ȚĂRĂU ADRIAN GAVRILEI MIHAELA
ŢIC FLOAREA GĂLĂŢIANU GABRIELA
ŢÎRA IOANA MARIA GĂLBEAZĂ CARMINA ADRIANA
ȚÎRLEA ILEANA GĂMAN MIHAELA –ANCA

3
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

Coordonatori revistă școlară națională/ziar în format electronic


Nr. 2/ FEBRUARIE, 2018 / (Anul 3/NR. 26)

GĂMAN-BĂRBOI CAMELIA GOȚEA LOREDANA-CAMELIA


GĂVRUȚA CAMELIA GRAD ADRIANA MARINELA
GEAMĂNU MARIANA-DUMITRA GRADESCU VIORICA
GEAMPALIA LILIANA GRĂJDAN CAMELIA CĂTĂLINA
GECZI ANNAMARIA GRAMA NICOLETA ANDREEA
GECZI LILIANA GRANGURE DANIELA
GEDERT MIOARA GRAPINI VIORICA MARIA
GEICU ADRIAN-IULIAN GRECU AIDA MIHAELA
GEICU ALIDA-GEORGIANA GRECU ANA-NICULINA
GEICU RODICA GRECU DANIELA
GEORGESCU CARMEN GRECU IOANA GEORGIANA
GEORGESCU CONSTANTIN GRECU TATIANA
GEORGESCU CRISTINA GRIGORAS IONICA
GEORGESCU MARILENA-CAMELIA GRIGORAS MADALINA
GEORGESCU OTILIA GRIGORE FLORENTINA
GEORGETA MAROSI GRIGORE FLORINA
GERU MARIANA OTILIA GRIGORESCU ALINA
VOINEA DIANA GRIGORESCU MIHAELA MARGARETA
GHEORGHE CLAUDIA MIHAELA LEAFU LAURA ROXANA
GHEORGHE ELENA ALINA GRIGORICA GEORGEL
GHEORGHE MARIA-CORNELIA GROPENEANU ANDREEA-DANIELA
GHEORGHITA-SCHIPOR LAURA-MARIA GROSU MONICA
GHEORGHIU AURORA GROSU VIOREL
GHEORGHIU FLORINA GROZA CLAUDIA MARIA
GHEORGHIU MARIANA GROZA ELISABETA
GHERBAN CUCIUREANU CIPRIAN MARIUS GROZESCU PETRONELA
GHERGHE SILVIA-GEORGIANA GRUIA MANUELA CARMEN
GHERGHEL DIANA IOANA GUGEA DANIELA FLORINA
GHERGHELĂU COSMINA GUGIU VIORICA
GHERGHINOIU ELENA MIHAELA GURITA DANIELA MADALINA
GHETLA VIOLETA GYÖRGY EVA- ILONA
GHIMAN RENATA HABINEAC ERZSÉBET
GHINDEA ELISABETA ROZALIA HADARAU MINA MARIA
GHINTE DANA HADAREAN DIANA
GHIRASIM REKA HAGIU MARIANA
GHITEA MARIANA HANCU CLAUDIA
GHIȚA IOANA-TEODORA HANTAR MIHAELA
GHIȚĂ DANIELA AURORA HANTEA ANELA
GHIURCÄ MIHAELA DORINA HARAI ERZSÉBET
GHIUTA MANUELA CATALINA HARICLEEA DIUGAN
GIORGI VICTORIA HARIGA DUMITRU- DANIEL
GIUBEGAN EUGENIA ADRIANA HARIGA NICOLETA-ALEXANDRINA
GLAVAN MARGA ANAMARIA HARJABA IOANA
GLODEAN IULIA HERBEI CRINA
GODEANU MARIA IRINA HERCIU MARIA
GOGA POMPILIA ADRIANA HERMAN TIANA-MIHAELA
GOLĂȘIE LELICA HINCU LACRAMIOARA
GOLU DANIELA HIZANU ELENA
GORA NICOLETA-LUMINIÈŠA HÎRTIE AURORA
GORBAI MARIA MELINDA HOANCIA LILIANA
GORDIN IULIANA-PETRONELA HOARA CAMELIA

4
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

Coordonatori revistă școlară națională/ziar în format electronic


Nr. 2/ FEBRUARIE, 2018 / (Anul 3/NR. 26)

HOJDA MARIA ION CRISTINA - MARIA


HOJDA SOFIA ION MIHAELA CAMELIA
HOLBAN IONELA MARIA DRĂCEA DACIANA
TANU CARMEN-FELLA RALUCA IANCĂU
HOMONE MANUELA FLORINA IONAŞCU MARIA
HOMONEA NICOLETA IONEL ECATERINA
HOPIDEA ANCUŢA IOANA ANDRADA IONESCU ADINA
HORCHIDAN IONELA CRISTINA IONESCU ADRIANA
HORDENCU IOANA IONESCU CARMEN
HORDENCU SOFICA IONESCU DAN
HORDUNA TATIANA IONESCU LARISA
HORGA CRISTINA DIANA IONESCU LUMINITA
HORHOGEA LUCICA IONESCU MIHAELA
HORVAT OZANA MARIA IONESCU MIRELA
HORVAT OANA GABRIELA IONESCU ROXANA GABRIELA
HOSSU SORIN IOAN IONIȚĂ GABRIELA
HOTUPAN CALIN IONIȚĂ STELA
HRENARU MIHAELA-VIOLETA IONIȚĂ TUȚA
HRIȚAC DIANA IORDACHE CORNELIA MAGDALENA
HRIȚCU AMALIA MARIA IORDACHE CRISTALIA RALUCA
HUCI DIANA IORDACHE LAURA
HURMUZACHE MIHAELA IORDACHE MIHAELA
HUTULEAC DAN PAUL IORGA NARGHITA
IACOBESCU LILIANA IORGA SIMONA
IANCU MIHAELA IOSIF LENUȚA
IANCU NICOLETA JEANINA IOSOF GABRIELA-DOCHITA
IANCULESCU CRISTINA ANDREEA IOVA DORINA
IANCULOVICI SAVDIA IOVAN FLORICA
IANOSI ANDA ELENA SI NISTEA FLOAREA IOVAN RAMONA
IANOSI MELANIA GABRIELA IOVAN SORIN STEFAN
IELCEAN CLAUDIA IOVANESCU SIMONA MONICA
IELCEAN RADU IOAN IRIMIA CARMEN
IENEI DAVID LAURA IRIMIA RALUCA
IEPURE DELIA MONICA IRINI ADRIANA
IEREMIE ZENAIDA ISĂROIU AURELIA
IEVUȚA MIRELA NICOLETA ISMANÄ ILISAN CAMELIA-MARIA
IFTIMOIU MIHAELA ISPAS IOANA
IGNA ANCA MARIA ISTRATIE AURORA
IGNA CRINA CORNELIA IUGA AURORA CAMELIA
IGNĂTESCU VERONICA IUGA CORNELIA
ILEA TECLA IUHAS CECILIA-GEORGETA
ILIE ATENA.OPRESCU ELENA IULIA DIANA TUTULAN
ILIE MARIANA MIRELA IULIANA-FLORINA PANDELICÄ‚
ILIE MARINELA IULIANATONCU
ILIE NICULINA IURESCU LILIANA NICOLETA
ILIE NUȚA IURESCU LILIANA
ILIESCU AURORA IVANCOV MIHAELA GABRIELA
ILIESCU GABRIELA VERONICA IVANCU ELENA
ILINA GEORGETA - VALENTINA IVANESCU CARMEN
IMRE ILDIKO IVANOF MIHAELA
IOAN MARIA IVĂNOIU NICOLIȚA ANDREEA

5
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

Coordonatori revistă școlară națională/ziar în format electronic


Nr. 2/ FEBRUARIE, 2018 / (Anul 3/NR. 26)

ANCA JOIȚA LAZIN GEORGIANA


ILEANA LASTOVIEŢCHI LEANCA GEORGIANA VALENTINA
IVASCU ELENA DANIELA LEICA RODICA
JARCAU ROZICA LEMHENYI ELEONORA
JARCU FLOAREA ELENA LEMNI CRISTINA
JÁSZAY LAURA ANDREA LEONTE LINA-LILIANA
JELER CRISTINA LEPADATU MARIA
JERCALAU SIMONA LEULESCU CRISTIANA GINA
JILAVU GABRIELA LICĂ TANŢA
JITAREANU MIRELA LICHI MIOARA
JOLDOȘ CRINA – LAURA LICUTA - GAFTON ALEXANDRA
JULECĂTEAN DORINA LILIANA ENACHE
JUNC DELIA LIPOVAN CARMEN-LAVINIA
JURCA FLOAREA ANUŢA LIPOVANU CORNELIA
JURCA MARGARETA LIPOVANU COSMIN
JUREBIE ANAMARIA NINA LIVEDEAN MARINELA
JURJAC ADRIANA CARMEN LIXANDRU CARMEN
KACSÓ ZSUZSÁNNA LOGHIN IRINA-MIHAELA
KANIZSAY ANNAMARIA LUCA LACRAMIOARA FLORINA
KINGA SZEP LUCA SÎNZIANA
KIRALY ENIKÅ LUCRETIA MIRELA PETRACHE
KISS ELENA LUCUT ANUTA
KISS-MIKI MELINDA LUÈŠU MIRELA
KLEIN ADRIANA LUMINITA GRAUR
KOBAU MARIA LUNGAN CRISTINA ILEANA
KOCSIS ILONA MELINDA LUNGU FELICIA
KOLLO ANGELA LUNGU MERENA
KÓTAI MONICA ZSUZSÁNNA LUNGU MIHAELA
KOZILEK RENATE AURA LUPASCU LUMINITA
KOZMA ROZÁLIA LUPAU FLORINA IOANA
LABUSCA ANA VALENCIA LUPU NICOLETA
LACATUS CARMEN ANDREEA LUPU ROXANA MIHAELA
LACATUS CRISTINA LUPU SVETLANA -AURORA
LACATUSU ELENA LUŢESC DANIELA
LACHE FLORENTINA EUGENIA MACANEATA ANCA CRISTINA
LAȘIÈŠÄ DOINA MACARIE ADRIANA
LAPUSAN MARIANA MACOVEI FLORICA -ILEANA
LASCU GABRIELA ANA MAIER ANA- MARIA
LÁSZLÓ ILDIKÓ MAKKAI KINGA
LAZA ADRIANA MALAESCU MARIA-IONICA
LAZA IOANA - MARIA MALIŢA ADRIANA
LAZAR LILIANA MANCIU ADRIANA
LAZAREL NICOLETA ALINA MĂLĂELEA IUSTINA
LAZĂR CAMELIA MANUELA MĂLUREANU CORINA
LAZĂR VIORICA MĂRCUȘ SORINA
LAZEA LAURETA-MARIA MĂRGAN DANIELA-VIOLETA
LAZEA MARIANA MĂRGINEAN DELIA MARIA
LĂBĂU STAN MIHAELA ALINA MĂRGINEANU MARIANA
LĂCRARU EUGENIA MÎNJINEANU RAMONA
GABRIELA LUPAȘCU-DOBOȘ MANDA ADELINA ALEXANDRINA

6
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

Coordonatori revistă școlară națională/ziar în format electronic


Nr. 2/ FEBRUARIE, 2018 / (Anul 3/NR. 26)
MANEA VENERA MATEI ANISOARA
MANEA ELEONORA MATEI DIANA
MIJA DANIELA ADINA MATEI ELENA
MANEA MARIA ROȘAN ANCUȚA MARIANA
MANOLACHE ANA - MARIA MATES MIRELA
MANOLACHE DANIELA MAZILU ALINA VICTORIA
MANOLE CARMEN MAZILU GABRIELA
MANOLE LUMINITA MEIANU AURELIA
MANOLE MONICA MELINTE ALINA
MANTA LENUTA MIRELA MEMETEA IOANA
MANTALUTA ALINA MERA ALEXANDRA
MANTIA MARILENA MERA ANGELA
MANU CORINA MERCE CUC ILEANA
MANU ELENA FELICIA MEREUTA MARIANA
MARAN DANIELA MERLUSCA MIOARA IRINA
MARCU ADRIANA FLORINA MESTER BIANCA GEORGIANA
MARCU CODRUTA -ALINA MESTER GIZELLA
MARCU DANA MEZDRIA VIRGIL
MARCU MARIANA-MONA MEZIN DANIELA-MĂRIOARA
MARES ELENA SIMONA MEZINGER ILDIKO EVA
MARESI LUMINITA MICIU IOANA ROXANA
MARGARETA TRIF MICLAUS STEFAN - IOAN
MARGELATU AURELIA MICLE IULIA DIANA
MARGUTOIU CRISTINA-ELENA MICLEA ION-PETRU
MARIA MARILENA MICLEA SIMONA
MARIA PACHITA TUTULAN MICLESCU ELENA
MARIAN CONSTANTIN MICULESCU ADRIANA
MARIAN GINA MARIANA MICULESCU ALINA CRISTINELA
MARIAN MAGDALENA MIHAI ADRIANA
MARIAN MARIA-DANIELA MIHAI CARMEN
MARIAN VIOLETA NICOLETA GULIN IOANA
PĂDUREANU CRISTINA MIHAI CRISTINA
MARIN BEATRICE MIHAI ELISABETA-VICTORITA
MARIN CAMELIA-MELANIA MIHAI IOANA ANDREEA
MARIN CERASELA MIHAI RAMONA CRISTINA
MARIN ELIZA MIHAI VICTORIA
MARIN FLORENTINA MIHAILA MARIANA
MARIN GEORGETA VIRGINIA MIHALOIU MARIA-MAGDALENA
MARIN IONELA MIHĂILĂ CRISTINA ANA
MARIN MARIANA ANDREICA MELANIA
MARINESCU SABINA-VICTORIA MIHĂILESCU LUMINIȚA MARIANA
MARINOVICI VIORICA MIHUT CORINA
MARIS CRISTINA MILAŞ CRISTINA
MARZALI ONGEN MILEA GRATIANA DELIA
MASOUD DANIELA NICOLETA MILEA SIMONA
MATACHE IONELA CRISTINA MILEA VALENTINA IOANA
MATACHE LARISA MIȘA HAIDA
MATEESCU LILIANA MÎNZU DANIELA
MATEI ILEANA MÎRȘU ALEXANDRA MIHAELA
MATEŞ IONELA CRISTINA RADA MIHUŢ
MATEI ANCA RAMONA IOANA LUMINIȚA MINCU
MATEI ANDREEA ALINA MILITARU NICOLETA MARILENA

7
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

Coordonatori revistă școlară națională/ziar în format electronic


Nr. 2/ FEBRUARIE, 2018 / (Anul 3/NR. 26)

MINEA RALUCA IOANA MORIK GABRIELA


MINU NICOLETA MOSUTAN IONELIA
MIRCEA MARIA DIANA MOTOC MARICELA
MIRCIOV MANUELA MOTU ALINA
MIREA CRISTINA MREJERU MARCELA
MIRESCU DANIELA IONELA MUCENICU VIORICA
MIRICA FLORINA MUICA VIOLETA ANTONIA
MIRICĂ NECULAI MUNTEAN LARISA
MIRION MIOARA -CRINUTA MUNTEANU AURA
MIROIU ELENA DIANA MUNTEANU DANIELA
MITITELU MIOARA MUNTEANU ELENA
MITRACHE DANIELA MUNTEANU GHEORGHE
MITRICA CRISTINA MUNTEANU HERMINA
MITRICĂ MIRELA MUNTEANU IULIANA
MITULESCU DANELA-DOMNITA MUNTEANU MARIANA
MOCA MIHAELA MUNTEANU MIHAELA
MOCANU CARMEN-VERONICA MUNTEANU NICOLAE
MOCANU CORNELIA MURESAN ANGELICA
MOCANU ILEANA MUREŞAN DOINA MARIA
MOCANU IRINA LAURA MUREȘAN LILIANA – DELIA
LUMINIȚA MUREȘAN MURTAZA MARILENA
MOCANU MARIA BORCOSI DANIELA
MODAN OCTAVIA MUSAT FLORENTINA
MOGA IOANA - CAMELIA MUSCALU OITA
MOGA LAURENTIA MUSTACA DELIA
MOGA RODICA MUSTATA IULIANA - RELLY
MOGOS VASILICA MUSTĂȚI LILIANA
MOISÄ ADRIANA - CLAUDIA MUȘAT STELIANA-VASILICA
MOISĂ SIMINA-IONELA MUTH DORINA ANCUTA
MOISE EMANUEL PETRICĂ NADIS CRISTINA
MOISESCU IULIANA NAE LAURA
MOISESCU MARIA NAGY ANDREA
MOLDOVAN ANCA-DANIELA NAGY SILVIA
MOLDOVAN LUCREȚIA RODICA NAGY-RUSU GABRIELA - DORIS
MOLDOVEANU AURELIA NANEȘ MIHAIL
MOLDOVEANU MĂDĂLINA ELENA NASTASE DANIELA MIHAELA
MOLDOVEANU MIHAELA NASTASIU MIHAELA
MOLNAR RAMONA NAZÂRU TEODORINA
MONDOACĂ FLORIN NĂSTASE DELIA MIRELA
MORAR IOANA OCTAVIA NĂSTASE GEORGETA
MORAR TAVI-FLORINEL NEACŞU ALINA MARILENA
MORARIU-CIOT RADU-TEODOR NEAGOE NICOLITA
MORARIU-CIOT TIBERIA NEAGOIE MIHAELA
MORARU GEORGIANA NINA NEAGU DOINA
MORARU LAURA ADRIANA NEAGU NICOLETA
MORARU NINA NEAGU OANA MARIA
MOȘESCU VALENTINA NEAȚĂ IONELA
MOȚOC ANAMARIA NEAMȚIU ILEANA
CHIRVĂSUȚĂ FLORICA NECȘOIU SIMONA
MUREȘAN PATRICIA-TEODORA NECULA FLORIANA
LAVINIA MUREȘAN NECULA ANDA ILEANA

8
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

Coordonatori revistă școlară națională/ziar în format electronic


Nr. 2/ FEBRUARIE, 2018 / (Anul 3/NR. 26)

NECULA SIMONA ELEONORA NISTOR RAMONA-OLGUŢA


NECULAESCU ELENA NISTOR TATIANA
NEDELCU ADINA VALENTINA NITA ELIZA NARCISA
NEDELCU CRISTINA NITA FRUSINA DANUTA
NEDELCU GABRIELA NITA GHEORGHE
NEDELCU LAURA NITA VIORICA
NEDELCU MĂLINA NITU ALINA
NEDELCU VICTORIA NOHAI JOZEFINA
NEDELEA REBECA ROXANA NOROCEL MARCELA
NEGOITA MIHAELA NOUR ZINICA
NEGOITA VERONICA NOVAC MARIOARA
NEGREA CAMELIA SI NOVAC VIORICA
NEGRU LOREDANA NUȚAȘ BIANCA IOANA
NEGRUȚ TEODORA OANA OANA-REBECA
NEICONI ELDUTA-LILIANA OLAR ANGELA
NEICU OANA-MARIA OLAR DANIELA
NEMES MARIA OLARIU MIHAELA CATALINA
NEO SIMINA ILIANA OLARIU OANA
BEIU MIRELA OLARU ANIȘOARA
NESIU SANZIANA PUȘCAȘU-GAVRILĂ SIMONA
NETEJORU RELUTA NISTOR LUIZE LAVINIA
NICA DANIELA URSU MILUTA
NICA ELENA MADALINA
NICA IRINA
NICHITA ELISABETA
NICOARA STEFAN
NICOARĂ LILIANA
NICOLA ALINA FLORINA
NICOLA SORINA
NICOLAE DIDA ANA
NICOLAE ELENA-CLAUDIA
NICOLAE GEORGETA
NICOLAE GEORGETA
NICOLAE MARIANA
NICOLAIDI CĂTĂLIN
NICOLESCU SILVIA
NICOLETA AURA ALECSANDRESCU
NICOLETA ALINA VLASCEANU
NICOLIN MARINELA EUGENIA
NICORUȚ ALEXANDRA
NICULA EMILIA
NICULAE ILEANA
NICULAI GEORGETA ADRIANA
NICULETE MIHAELA VERONICA
NIKA AGOTA
NIȚĂ OANA
NIŢU LIZICA
ELENA-MIRELA NUȚU
NINA MIHAI
NISTE DANIELA
NISTOR ANDRADA

9
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

Cartea: trecut, prezent și viitor


Proiect educațional România-Republica Moldova

Prof. Corina Țifrea

Demarat în 2016, proiectul educațional „Cartea: trecut, prezent și viitor” inițiat de cadrele
didactice de la Seminarul Teologic Liceal Ortodox „Sf.Gheorghe” , Botoșani în parteneriat cu
Inspectoratul Școlar Județean Botoșani , Colegiul „Sf.Nicolae” Iași, Liceul Pedagogic Botoșani, Colegiul
Tehnic „Gheorghe Asachi” Botoșani și cu Liceul Teoretic „George Coșbuc” mun. Bălți, Republica
Modova, a parcurs două etape.

Cea dintâi etapă a constat în realizarea unui fond de carte constituit din donațiile elevilor
Seminarului Teologic Botoșani și ai Liceului Pedagogic Botoșani, realizată de către prof. Corina Țifrea,
prof.dr. Ada Alexandrina Macovei, prof. Ștefan Crina, prof. Lili-Ana Gutter și de pr. Gabriel
Țifrea(pr.spiritual în perioada respectivă).

Cea de-a doua etapă a avut în vedere stabilirea unor contacte între Seminarul Teologic
”Sf.Gheorghe” și Liceul Teoretic „George Coșbuc” din mun. Bălți, Republica Moldova. Astfel, pe data de
25 mai 2017, echipa de proiect (prof. Rîznic Marius, prof. Ștefan Crina, prof. Șcarlii Ioana, prof. Apostol
Jeanina, prof. Papuc Adina, pr.prof. Apostoaie Partenie) coordonată de prof. Țifrea Corina și pr. prof. dr.
Dascălu Daniel, directorul Seminarului botoșănean a dat curs invitației adresate de dna . director al
Liceului Teoretic „George Coșbuc ” Bălți realizând o primă activitate în cadrul parteneriatului.

Cadrele didactice ale Seminarului Botoșani au avut parte de un schimb de experiență cu colegii la
nivelul catedrelor din care fac parte. Cadrele didactice botoșănene au oferit cărți de literatură română
bibliotecii liceului.

Totodată, au participat la un spectacol realizat de elevii Liceului din Bălți cu ocazia finalului de an
școlar. De asemenea, s-a stabilit ca data viitoarei întâlniri să fie prilejuită de sărbătorirea Zilei Liceului,
mai precis 22 septembrie.

Cea de-a doua întâlnire, a avut loc pe data de 22 septembrie 2017. Câțiva elevi seminariști însoțiți
de cadre didactice au avut posibilitatea de a participa la manifestările organizate de Liceul Teoretic
„G.Coșbuc” susținând un mic program artistic sub coordonarea prof. Ștefan Crina și a prof. Țifrea Corina.

În plus, atât elevii cât și profesorii au participat la două ore de curs existând posibilitatea unei
comunicări reale , eficiente între reprezentanții celor două instituții.

Pr.prof. Partenie Apostoaie a transmis mesajul pr.prof. dr.Daniel Dascălu insistându-se în mesaj
pe ideeea unei colaborări fructuase și pe viitor. La spectacolul organizat au participat și reprezentanți ai
autorităților locale și ai Direcției Învățământ , Tineret și Sport din mun. Bălți.

Colaborarea dintre cele două licee va continua cu o nouă întâlnire preconizată în luna noiembrie la
Seminarul Teologic din Botoșani.

10
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

PROMOVAREA IMAGINII ȘCOLII

Prof. inv. primar: Cornelia Țarcă


Școala Gimnazială Racovița, jud. Sibiu

Promovarea imaginii instituţiei de învăţământ pe piaţa actuală – prin intermediul relaţiilor publice
constituie un obiectiv deosebit de important. În termeni de marketing, în promovarea imaginii școlii sau
în relaţiile cu publicul, directorul este cea mai importantă persoană. El este personificarea şcolii.
Totodata,el este acela care răspunde de crearea unei imagini favorabile a școlii în comunitatea locală,
având rolul de a descrie misiunea şcolii ca expresie a intenţiei şi locului atât în comunitate cât şi pe scena
educaţiei, în general.
Directorul reprezintă startul într-o strategie de promovare. Pentru a realiza o promovare eficientă,
directorul are nevoie de sprijinul echipei de management din şcoală. Comunicarea dintre director si
echipa de management din şcoală. este unul din cele mai importante moduri de promovare a şcolii.
De asemenea,relațiile de colaborare dintre profesori și părinți întăresc identitatea școlii și sporesc
prestigiul instituțional și personal al celor implicati; ele dau un sens de utilitate timpului petrecut
împreună și deschid perspectiva unor preocupări informale cu valoare formativă. Școala trebuie să fie
permanent în atenția generală a comunității. Pentru realizarea acestui deziderat este indicat să se creeze în
școală o atmosferă primitoare și expresivă..Astfel, pot fi plasate la vedere materiale promoționale,
produse ale activității elevilor școlii , (intervenții în media, întrâlniri, festivități, spectacole, expoziții etc),
pot fi realizate proiecte comunitare în care să fie implicați elevii si părinții,precum și autoritățile locale.
Promovarea imaginii unităţii noastre şcolare reprezintă o prioritate pentru o bună colaborare
între cei trei parteneri educaţionali: școală –comunitate-autorități locale. Printre modalitățile la care am
participat alături de directorul scolii si de colegii mei în scopul promovării unei imagini favorabile a școlii
noastre atât în comunitatea locală cât și în plan extern, se pot enumera: activități de voluntariat, activități
extrașcolare (serbări organizate cu diferite ocazii: 1 Decembrie – Ziua Unirii, serbarea - cu ocazia
sărbătorilor de iarnă, cu scopul de a valorifica tradițiile, obiceiurile, specificul poporului nostru – la care
am prezentat cu elevii mei o șezătoare, încercând să readuc în viaţa satului obiceiuri de altădată. Elevii au
fost îmbrăcați în frumosul port popular ardelenesc. Astfel, sezătoarea a fost un prilej de întoarcere în timp,
atât de plǎcutǎ, pentru părinți, bunici, profesori , colegi si autorităti locale .
De asemenea, m-am implicat în promovarea imaginii școlii alături de colegi si de directorul școlii
prin realizarea de parteneriate cu școli din tară, prin participarea la concursuri școlare cu elevii, prin
prezentarea ofertei CDȘ în comunitate, prin scrierea si publicarea unor articole pe diverse teme,. Tot
impreuna am editat Revista scolii în care elevii și cadrele didactice sunt invitati să -și aducă aportul cu
diverse materiale.La nivelul școlii există și un ansamblu folcoric – Ansamblul Dorulet, care a participat la
diferite concursuri, spectacole (la nivel local cât și în diferite orașe din țară),înregistrări TV, etc.
Școala noastră este implicată în foarte multe proiecte Un nou proiect în care este implicată școala
noastra alătui de încă 20 de școli din județul Sibiu, este Proiectul Digitaliada. Deși a trecut puțin timp de
la implementarea acestui proiect, atât autoritatea locală, cât și părinții se implică și sunt plăcut surprinși
de noutățile pe care le aduce această tehnologie digitală la nivelul școlii . Ne-am mai propus ca în
perioada următoare să organizăm o Expoziție de mărțișoare și felicitări cu ocazia Zilei de 8 Martie,
precum și Ziua Porților Deschise.
Cu toții ne dorim realizarea unei educații la standard de calitate, ținând cont de caracteristicile
individuale ale elevilor, în vederea adaptării la schimbarea continuă a societății - condiție esențială a
progresului economic.
Şcoala este un element esenţial al oricărei comunităţi prin resursele umane pe care le are, prin
spaţiile de învăţare disponibile,dar și prin relațiile acesteia. Relațiile de colaborare dintre profesori și
părinți întăresc identitatea școlii și sporesc prestigiul instituțional și personal al tuturor celor implicați,

11
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

PROIECT DE PARTENERIAT
” LUMEA COPILĂRIEI”

Prof. ENE FLOAREA


GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT NR.6 BUZĂU

Acest proiect s-a desfășurat în parteneriat cu o grupă de preșcolari de la CȘEI.


Scopul proiectului:
Însușirea drepturilor copilului încă de la cea mai fragedă vârstă, precum și formarea deprinderilor de a
relaționa cu copiii care prezintă unele dezavantaje.
Obiectivele proiectului:
- Familiarizarea copiilor cu principalele categorii de drepturi, libertăți, îndatoriri și responsabilități ale
copilului;
- Descrierea și compararea diferitelor tipuri de relații și atitudini sociale (prietenie, colaborare,
competiție, toleranță, intoleranță, solidaritate);
- Identificarea și înlăturarea prejudecăților stereotipiilor și discriminărilor;
- Sensibilizarea la problemele comunității, sesizarea inechităților, abuzurilor, discriminărilor și
participarea la eliminarea acestora.
PLANIFICAREA ACTIVITĂȚILOR
Nr TEMA/SUBTEMA LOCUL DE PERIOADA PARTICI RESPON
crt ACTIVITĂȚII DESFĂȘURARE PANȚI SABILI
“SĂ NE CUNOAȘTEM preşcolari, Tóate cadrele
NOII PRIETENI” G.P.P.. NR. 6 educatoare, didactice
1. -facem cunoștință cu noii Buzău Nov. bunici,
prieteni; părinţi
-salutul políticos;
“DARURI MICI DIN Centrul Școlar Dec. Ene Floarea
SUFLET MARE!” Pentru Educație preşcolari și Comitetul
2. - colectarea de jucării și Incluzivă de părinți al
rechizite; educatoare clasei
- învațarea modalității de
oferire a unui dar;
,,SIMBOLURI ALE preşcolari, Tóate cadrele
PRIMĂVERII” G.P.P. NR. 6 Mart. educatoare, didactice
3. - activitate practică- Buzău mămici
confecționare de mărțișoare ;
- activitate antreprenorială
pentru obținerea banilor
donației;
4. “RESPECTĂM OPINIA Mai educatoa Tóate cadrele
CELUILALT! G.P.P. NR. 6 rele implícate didactice
-dreptul copilului de a-și Buzău în proiect
exprima opiniile; prețcolarii
-joc,,Ecoul muntelui”;
-joc de rol;
-exercițiul,,Nevoi și cerinte”;
6. « CONCURS DE Parcul Iunie Educatoare, Toate cadrele
TRICICLETE » Marghiloman copii,părinți didactice
-întreceri sportive în aer
liber ;

12
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

13
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

PROMOVAREA IMAGINII SCOLII

Profesor învățământ primar, Ene Gabriela


Școala Gimnaziala ,,Sfânta Cuvioasa Parascheva”, Smârdan

În zilele noastre, când internetul – unul dintre cele mai utilizate mijloace de informare și
comunicare – ne oferă posibilitatea de a stabili relații cu oameni din cele mai îndepărtate colțuri ale
lumii, uităm uneori de cei care ne stau aproape și care ne reprezintă ca indivizi și ca neam. Afundându-ne
în lumea calculatorului ne înstrăinăm de realitate, de tradiții, ne izolăm, ne îndepărtăm din ce în ce mai
mult de noi.
Cei mai vulnerabili sunt copiii și tinerii. Ei sunt încă în formare și se lasă ușor influențați de
internet, de lumea atractivă a jocurilor de calculator, neglijând lecțiile, lectura, desenul, dicuțiile cu
prietenii.
Pornind de la ideea că numai contactul direct cu adevăratele valori naționale, cu oamenii
locului, cu tradițiile și obiceiurile poporului nostru constituie premisa realizării unor achiziții de valoare,
am demarat împreună cu o colegă de la o altă școala din județ proiectul educațional ,,Anotimpurile în
cercul prieteniei”.
În centrul atenției am avut realizarea idealului educațional al școlii românești, care constă în
dezvoltarea liberă, integrală, armonioasă, a individualității umane, în formarea personalității autonome și
creative.(Legea învățământului, 1995, Art.3)
Copiii din mediul rural, locuitori ai diferitelor comune, au rareaori ocazia să se cunoască și să
lege prietenii.
Fiind locuitori ai satelor, ei au preocupări și experiențe asemănătoare pe care este bine să le
împărtășească , să le îmbogățească.
Proiectul pe care l-am inițiat suplinește lipsa posibilităților copiilor de a se întâlni și le dă
posibilitatea să cunoască viața de sătean și din altă perspectivă.
Activitățile propuse reprezintă o provocare a noastră, a cadrelor didactice de a găsi strategii
adecvate prin care copiii au posibilitatea să învețe unii din experiența altora, să se poată implica în
activități comune, să devină mai sociabili, să lege prietenii.
Proiectul a debutat cu serbarea de Crăciun care a avut loc la Școala Gimnazială ,,Sfânta
Cuvioasa Parascheva”, la clasa I. Elevii au cântat cântece dedicate anotimpului iarna și lui Moș Crăciun,
colinde, au interpretat cu plăcere diferite roluri: capra, sorcova, uratul.
Prin interpretarea rolurilor și pregătirea decorurilor pentru diversele "spectacole" urmărim atât
un efect artistic cât și pedagogic, cautând un imbold pentru a trezi la copii dorința de a cunoaște și păstra
tradițiile și obiceiurile strămoșești.Păstrătorii de tradiții au fost aplaudați de colegi, părinți,bunici, cadre
didactice și invitați.
Dintre activitățile cuprinse în acest proiect educațional amintim: ,,O floare -un copil” – vizită la
Gradina Botanică, ,,Primăvara ne adună laolaltă”- Și eu plantez o floare pentru școala ta (lucrări în
grădina școlii); Să împărțim o bucurie tuturor(realizarea unei felicitări dePaște); Secrete din bucătăria
bunicii(pliant cu rețete culinare tradiționale locale specific Sărbătorilor Pascale); Obiceiuri de Paște în
satul meu(scurt documentar), ,,Să ne cunoaștem frumusețile țării”- excursie pe plaiurile Bucovinei.
Prin intermediul acestui parteneriat vrem să-i învățăm pe copii să prețuiască și să respecte
obiceiurile și tradițiile strămoșești, să iubească locurile natale, portul românesc dar și sărbătorile care ne
aduc în suflete atâta bucurie.

Bibliografie:
Ion Apostol Popescu, ,,Studiu de folclor și artă populară”

14
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

CULTURA ORGANIZAŢIONALĂ
A GRĂDINIŢEI P.P.”AMICII” Constanţa

Prof. învăţământ preşcolar ENE LUCIA

Concept viu disputat şi încărcat de multiple semnificaţii, cultura organizaţională are meritul de a
aduce în atenţia managementului organizaţiei importanţa factorului uman şi a fenomenelor identitare în
cadrul instituțiilor. Din acest moment, literatura de management a început să popularizeze faptul că
excelenţa unei organizaţii este dată de modurile comune prin care membrii ei au învăţat să gândească, să
simtă şi să acţioneze.
În grădiniţa în care îmi desfăşor activitatea, Grădiniţa cu program prelungit „Amicii”, există o
puternică cultură organizaţională. Astfel, cultura specifică unităţii noastre a fost pusă în valoare şi
evidenţiată dintotdeauna, recunoscută de toate celelate unităţi preşcolare din oraş şi chiar din judeţ
Aceasta s-a realizat printr-un proces de durată de socializare organizaţională. Cultura organizațională
din unitatea noastră este reflectată vizibil în toate componentele ei și anume: în axiomele fundamentale,
în valorile și convingerile membrilor precum și în artefactele vizibile.
Cadrele didactice din unitatea noastră au fost și sunt permanent preocupate de îmbunătățirea
performanței școlare, de dezvoltarea profesională permanentă, de îmbunătățirea bazei materiale a
gădiniței, de o educaţie de calitate. Din punct de vedere profesional, educatoarele unității au dorit să fie
cu înaltă pregătire profesională, susținând inspecțiile de grad, majoritate având gradul didactic I,
participând permanent la cursuri de dezvoltare profesională. Pe lângă toate acestea, cadrele didactice au o
relație foarte bună, productivă și de colaborare cu părinții preșcolarilor.
Astfel, în anul 2008, s-a înființat asociația părinților “ Prietenii mării”, care a avut un rol deosebit în
îmbunătățirea bazei materiale a unității.
Tot atunci, grădinița noastră și-a schimbat denumirea din Grădinița cu program prelungit nr. 12, în
Grădinița cu program prelungit ”Amicii”, alegerea numelui nefiind întâmplătoare, acest denumire dorind
să reprezinte calitatea cea mai prețuită a celor care o frecventează.
Cu prilejul acestui ”botez”, cadrele didactice au creat imnul grădiniței. siglă, unde se regăsesc datele de
identificare ( adresa, nr. telefon, site-ul ).
În unitate funcționează 12 grupe de copii, cu un efectiv de 350 copii. Fiecare din acestea, și-a
personalizat numele, creându-și astfel, prin alegerea numelui, sigle, bannere specifice, dar și imnuri.
Grupele de copii funcționează în alternative educaționale după cum urmează:
5 grupe alternativa educațională Planul Jena;
7 grupe alternativa Step by step.
Din cele 5 grupe ale alternativei Planul Jena, 2 grupe sunt bilingve româno-germane.
Holurile unităţii sunt amenajate şi ilustrate diferit:
 Cu materiale vizuale în care sunt reflectate, lucruri ce țin de politica unității: misiunea, viziunea,
cartea de onoare a grădiniței, sigla, căni cu siglele personalizate ale fiecărei grupe.
 Cu tematici specifice grupelor din sector: elemente marine, elemente ale culturii și tradiției
germane (sărbătoarea Sfântului Martin, Oktoberfest), Cosmos, colţul Micro-Deltei, colţul
arheologic cu specific dobrogean, colțul diplomelor și trofeelor câștigate, colţul proiectelor
educaţionale, colţul proiectului Comenius pe care l-am desfăşurat (2010-2012), colțul expozițiilor
tematice organizate cu prilejul diferitelor evenimente importante: “Mărțișorul primăverii”,” Ziua
Mamei”, “Sărbătoarea toamnei” etc
În toate sălile de clasă, mobilierul este modular, conform alternativelor educaționale în care
funcționează grupele respective. Centrele de interes sunt dotate cu materiale didactice ce ilustrează tema
săptămânii despre care se discută.

15
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

Concluzie:
Cultura organizațională a Grădiniței P.P. “Amicii” Constanța, este reprezentativă pentru cei care
lucrează și modelează micile caractere ale copiilor care o frecventează și reprezintă un model pentru toți
cei care au făcut parte din colectivul acestei unități, fiecare fiind, mai mult sau mai puțin influențați de
elementele specifice ale unității, mulți din cei care cunosc activitatea și imaginea grădiniței, dorindu-și să
facă parte din ea.

BIBLIOGRAFIE:

 Ionescu, Gh.: Cultura organizațională și managementul tranziției,București, Editura Economică,


2001;
 Ionescu, Gh.Gh: Dimensiunile culturale ale managementului,București, Editura Economică, 1996;
 Talbot, M.:Make Your Mission Statement Work: How to Identify and Promote the Values of Your
Organization, Hou to Books, Oxford 2000.

16
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

Rolul dascălului în școală

Prof. ENE NICOLETA


Școala Gimnazială “Al. Odobescu” Urziceni

Succesul în educație depinde în cea mai mare măsură de cadrele didactice, de competența și
dragostea lor pentru această profesie. Este adevărat că planurile de învățământ, programele școlare,
manualele sau baza materială a școlii sunt importante, dar influența cadrelor didactice nu poate fi
comparată cu nimic. Activitatea cadrelor didactice exercită o influență majoră asupra personalității
elevilor. Dascălul organizează și conduce activități diverse, prin care calitățile native ale copilului se
dezvolta și se transformă necontenit.
Misiunea cadrelor didactice este nobilă. Acestea, în mod organizat și planificat, îi îndrumă pe
elevi spre vastul domeniu al cunoașterii, veghează asupra formarii personalității lor și asupra orientării lor
școlare și profesionale. Cantitatea și calitatea tuturor acestor cunoștințe, priceperi si deprinderi însușite de
către elevi depind de munca si talentul cadrului didactic.
S-a crezut că introducerea mijloacelor moderne de învățământ (mijloace audio-video, manuale
digitale) ar duce la diminuarea rolului cadrului didactic. In realitate, așa cum observa B. F. Skinner,
folosirea în scoală a acestor mijloace ,,amplifică rolul profesorului ca ființă umana. “Principala funcție a
cadrului didactic în școala modernă nu este de ,,a preda,,, a transmite cunoștințe, ci de a îndruma și
organiza activitatea de cercetare a elevilor. El trebuie sa colaboreze cu elevii, să-i stimuleze, să-i ajute să-
și formeze personalitatea.
Dezvoltarea elevilor din punct de vedere moral și estetic este de asemenea influențata de
activitatea și de personalitatea cadrului didactic. Ei îi obișnuiesc pe elevi cu munca sistematică și
planificată, cu viața în colectivitate, cu disciplina.
Influenta educativă hotărâtoare pe care o exercită dascălul asupra elevilor săi se păstrează ani de
zile, uneori chiar toata viața. Chipul luminos al învățătoarei devine pentru mulți elevi un model, un
exemplu de urmat.
Profilul dascălului modern se caracterizează prin anumite trăsături și calități. În primul rând
dascălul dovedește dragoste de profesie. Cui îi place profesia de dascăl muncește cu pasiune, manifestă
sentimentul noului, se bucura de succesele muncii sale și se întristează de insuccese. Dragostea față de
profesie se manifestă prin preocuparea de a se perfecționa necontenit, de a găsi modalități noi de instruire
și educare a elevilor.
O altă calitate a dascălului este dragostea față de copii. Cine iubește copiii și știe să și-i apropie,
găsește mai ușor drumul spre inima lor și-i poate influența mai profund. Dascălul care își iubește elevii
are o atitudine atentă, caldă, delicat față de fiecare dintre ei, este sensibil la toate succesele si insuccesele
lor. Elevii înșiși sunt mai sensibili la această atitudine și dovedesc mai mult atașament și respect fata de
un asemenea dascăl decât față de unul distant și lipsit de căldură sufletească. Față de cel care-i respecta și-
i iubește elevii devin sinceri și deschiși. Însă, dascălul care-și iubește elevii nu trece cu vederea greșelile
lor și nici nu scade nivelul cerințelor. El le pretinde mereu mai mult, îi încurajează și îi ajută pentru a se
dezvolta necontenit. Cine-și iubește elevii este obiectiv și drept în aprecieri și nu le sufoca libertatea de
gândire.
O altă calitate deosebit de necesară oricărui educator este tactul pedagogic. Dă dovadă de tact
pedagogic cel care aplică principiile de instruire și educare, ținând seamă de împrejurările concrete și de
personalitatea elevului. Pentru fiecare problemă pe care o pune practica pedagogică, el trebuie să găsească
soluțiile care dau cele mai bune rezultate. Pentru a proceda cu tactul pedagogic cuvenit trebuie să-și
cunoască bine elevii, calitățile și posibilitățile lor. Tactul pedagogic presupune un fin spirit de observație,
capacitate de discernământ, de sesizare rapidă a specificului și esențialului din fiecare situație educativă.
Ca un rezultat al strădaniei sale, cadrul didactic poate ajunge la măiestrie pedagogică. Ea se
formează prin contactul permanent cu elevii, prin activitatea continuă la clasă și prin preocuparea
permanentă de îmbunătățire a experienței personale. La măiestria pedagogica nu se poate ajunge fără
cunoașterea exemplară a materiei. Dascălii care stăpânesc materia nu sunt preocupați de cursul predării, ci

17
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

de modul de a prezenta lecția cât mai clară și interesantă pentru elevi, de a reliefa esențialul, de a găsi
exemplele cele mai potrivite pentru ilustrarea ideilor, de a dezvolta interesul elevilor pentru studiu.
Capacitatea de a aplica adecvat tactul pedagogic este o componentă de seamă a măiestriei
pedagogice. Măiestria pedagogica nu se refera însă numai la relațiile cu elevii, ci la întreaga activitate a
cadrului didactic. Ea presupune spirit creator, inventivitate, pasiune pentru munca didactică, pregătire
profesională permanentă, exigență față de propria meserie, analiza obiectivă a activității depuse, cu scopul
de a obține de la fiecare elev tot ceea ce el poate da. Munca unui asemenea educator va fi artă, măiestrie,
talent si nu un simplu meșteșug.

18
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

PARTENERIATUL CU FAMILIA CONDITIE ESENTIALA


A UNEI EDUCATII DE CALITATE A PRESCOLARILOR

Ene Raluca Alexandra

Familia reprezintă cel mai puternic factor de socializare în dezvoltarea copiilor, mai ales în
perioada copilăriei mici.

Încă din primii ani ai dezvoltării copilului, familia s-a dovedit esenţială pentru dezvoltarea psihică
a copilului şi este o sursă primară de dragoste şi afecţiune. Aceasta trebuie să împlinească aproape toate
nevoile de creştere şi dezvoltare, atât fiziologice, cât şi psihologice ale copilului, nevoi care condiţionează
fundamental calitatea achiziţiilor psihocomportamentale ulterioare.

În cadrul familiei, copiii câştigă şi dezvoltă aproape toate achiziţiile importante de ordin
psihomotor, cognitiv şi afectiv, motiv pentru care evaluarea contribuţiei sau influenţei familiei în
dezvoltarea copilului faţă de alţi factori, cei genetici şi sociali, este dificil de realizat.

Astfel, familia este cea dintâi şcoală în care copiii învaţă să se comporte în viaţă şi în societate.

Părinţii sunt cei dintâi dascăli ai copilului lor pentru că ei îl cunosc cel mai bine încă din prima zi de viaţă,
interacţionează şi comunică constant, sunt un model de urmat pentru acesta.

Grădiniţa reprezinta, de asemeni, principalul partener educativ al familiei, iar noul Curriculum
pentru educaţia timpuire, pune accent deosebit pe parteneriatul cu familia, sublinind implicarea acesteia
nu doar indirect printr-o participare financiară (sponsorizări, donaţii), ci mai ales direct prin participarea
în luarea deciziilor legate de educaţia copiilor, prezenţa lor la activităţile din sala de grupă şi la viaţa
grădiniţei cu toate manifestările ei.

Din ce în ce mai des se consideră că „Participarea efectivă a unor părinţi ca voluntari, alături de
educatoare la activitatea educativă din grădiniţă este o formă de parteneriat evoluată, care merită să fie
cultivată. Unii părinţi vor ajuta facilitând desfăşurarea activităţilor, alţii vor conduce, asistaţi de
educatoare, activităţi pentru care au vocaţie.”

Parteneriatul dintre grădiniţă şi familie presupune o relaţie de colaborare, adică muncă în acelasi timp.

19
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT “ RAZĂ DE SOARE” TÂRGOVIȘTE

PROF. INV. PRESCOLAR: ENE RALUCA ALEXANDRA


GRUPA: MIJLOCIE–“ MUGURASII”

PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ


TEMA SĂPTĂMÂNII:”Ce pot face dintr-un ou”(PASTELE)
TEMA ZILEI: “ SURPRIZELE IEPURASULUI”

PROIECT DE ACTIVITATE
Data : 06.04.2017
Unitatea de învăţământ : Grădiniţa „Rază de Soare”, Târgovişte
Educatoare : Ene Raluca Alexandra
Grupa: mijlocie „Mugurasii”
Tema anuală de studiu : „Cand , cum şi de ce se întâmplă?”
Tema săptămânii : „Ce pot face dintr-un ou” (Pastele)
Forma de realizare: activitate integrată
Tipul activităţii: consolidare de priceperi şi deprinderi
Componenţa activităţii:
• Activităţi de dezvoltare personală:
- Întâlnirea de dimineaţă: „Traditii si obiceiuri de Paste ”
- Salutul: „Bună dimineaţa, Dragi mugurasi!”
- Prezenţa se realizează prin prezentarea fiecarui copil de la stanga la dreapta si stabilirea absentilor.
- Calendarul naturii (anotimpul, vremea)
- Tranziţii:
- “ Suntem iepuraşi poznaşi...”
- “ Iepuras dragalas.... ”
- “ Ne-nvartim,ne rasucim
Spre sectoare noi pornim,
Si cu drag o sa muncim”.
• Activităţi pe domenii experenţiale:
- DŞ- Activitate matematică : „Ce ne spune iepurasul?” - joc didactic(formare de multimi,asocierea
numarului la cantitate si invers,numeratia in limitele 1-5).
- DOS - Activitate practică : „Ou din balon pe ata” ( bobinare,lipire )
• Jocuri şi activităţi didactice alese:
 ALA I:
- Joc de rol: „De-a cofetarii” ( interpretarea rolului de cofetar , în vederea pregătirii unor pascute )
- Bibliotecă: „Oul de Paste”(trasarea de semne grafice după modelul dat)

20
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

-Constructii:”Casuta Iepurasului” ( construire prin suprapunere,alaturare si imbinare de cuburi)


 ALA II:
- Joc de miscare: „Cursa iepurasilor cu oul in lingura ”
- Joc distractiv:”Oul nazdravan”
Scopul:
- consolidarea deprinderilor de a realiza lucrări practice pe baza tehnicilor însuşite ;
- consolidarea cunostintelor prematematice prin folosirea multimilor cu 1,2,3,4 respectiv 5 elemente
dupa criteriul culoare,marime,raportarea numarului la cantitate si invers,consolidarea deprinderii de a
numara in limitele 1-5;
Obiective:
- să aplice prin tehnica bobinarii ata pe balon prin lipire , dupa care sa-l decoreze în mod creativ cu
diverse materiale puse la dispozitie , în vederea obţinerii unui ou de Paste ;
- să îşi asume rolul de cofetar, preparând un produs culinar tradiţional- pasca , respectând reţeta si
regulile de igienă;
- să traseze după model , elemente grafice utilizand corect materialele si instrumentele de lucru, pentru
obţinerea unor oua decorate;
- să construiasca prin alaturare, îmbinare, si suprapunere casuta iepurasului
Cu ajutorul materialelor puse la dispoziţie;
-să formeze multimi cu 1,2,3,4 respectiv 5 elemente respectand criteriul culoarea si marimea;
- să raporteze corect numarul la cantitate si invers.
-sa compare multimile din punct de vedere cantitativ ,utilizand un limbaj matematic corespunzator”mai
multe,mai putine,tot atatea”.
-sa aseze in ordine crescator si descrescator ouale dupa culoarea acestora .
- să se joace respectând regulile stabilite de comun acord.
Metode şi procedee: explicaţia, conversaţia, observarea , exerciţiul , jocul, demonstraţia, expunerea
,turul galeriei, metoda activităţilor practice, metoda RAI.
Material didactic: imagini, ouă din hartie colorată,scotch dublu adeziv, mesaj, ata colorata, aracet, flori,
buburuze,fluturasi decupate, paiete,bilute colorate, sclipici divers colorat, tavite pentru oua, coli colorate(
oul cu semne grafice),carioci, , imagini cu gradina iepurasului, oua si iepurasi din bete de frigarui, cuburi
din polistiren colorate, iepuras din lemn mare, aluat de pasca, reţeta, pasca, branza dulce,stafide, ustensile
de bucatarie , şerveţele, tăvi, facalete,bonete de bucatari,sortulete, iepuras de plus, roata ,cub, oua colorate
diverse marimi si culori ,recompense, oua de jucarie, tabla magnetica, coronite de iepurasi, cosulete cu
oua de plastic, recompense oua de ciocolata.

Durata: 1 zi

Bibliografie:
1.*** Curriculum pentru învățământul preșcolar (3-6/7ani), Ministerul Educației Cercetării și
Tineretului, 2008;
2.*** Metodica activităților instructiv-educative în grădinița de copii, 2009;
3. Bojneag, M., Educație practică-ghid metodic pentru învățământul preșcolar, Editura Tehno-Art,
Petroșani, 2007;
4. Breban, S., Gongea, E., Ruiu, G., Fulga, M., Metode interactive de grup-ghid metodic, Editura
Arves, București, 2002;
5. Neagu, M., Beraru, G., Activități matematice în grădiniță-îndrumar metodologic, Editura As s,
Iași, 1995.

21
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

Scenariul didactic
Activitatea debutează cu Întâlnirea de dimineaţă. Toţi copiii stau pe scaunele, așezați în semicerc,
asigurându-se contactul vizual între aceștia.
Se realizează tranziţia : “In cerc toti ne asezam
Si apoi ne salutam,
Calendaru –i incantat,
Ca va fi iar completat.
Salutul: “Bună dimineaţa,dragi mugurasi!” între educatoare şi copii.
Calendarul naturii: Se lucreaza la panou:
In ce anotimp suntem?
Ce zi a saptamanii este astazi?
A cata zi din saptamana este joi?
Ce zi a fost ieri?Ce zi v-a fi maine?
Cum este vremea?
Captarea atenţiei se realizează prin prezenta unui mesager al primaverii care doreste sa ajungă la
copiii cuminţi si care are nevoie de ajutor, pentru a confectiona oua de Paşte si pasca pentru a le oferi
apoi copiilor nevoiasi,dar si alte surprize ce urmeaza a fi daruite acestora.
Mesagerul primaverii le spune copiilor că produsele pe care le vor obţine din lucrul la centre vor fi
oferite copiilor nevoiasi, pentru ca se apropie Patele si trebuie sa fim mai buni unii cu ceilalti.

Trecerea la ADE 1 si ALA 1 se realizează , prin intermediul tranziţiei: “ Suntem iepuraşi poznaşi /
Şi-am fugit de pe imaş,/ Să ne aşezăm uşor,/ La centre să lucrăm cu spor!”

Activitati liber alese 1 :


La sectorul Artă, preşcolarii vor realiza oua din ata pe balon decorate liber creativ.
După intuirea materialului pus la dispoziţie se explică şi demonstrează etapele de lucru.
Etape de lucru :
 Alegerea unui balon alb;
 Selectarea atelor de bumbac\sforii din diverse culori ;
 Lipirea propriu-zisă a atei\sforii colorate cu aracet pe exteriorul balonului;
 Lipirea difeitelor materiale puse la dispozitie:paiete,bilute colorate,sclipici
colorat,flori,fluturasi buburuze decupate;

Criterii de evaluare:
 Mânuirea corectă a materialelor selectate pentru lipire ;
 Lipirea diversificata a materialelor puse la dispozitie pe exteriorul balonului ;
 Acurateţea lucrării şi disciplina în timpul lucrului.
Se menţionează faptul că aceste oua de Paste vor fi oferite cadou copiilor nevoiasi.
La acest sector se va integra activitatea pe domenii experenţiale DOS- Activitate practică.

La sectorul Joc de rol, copiii vor interpreta rolul de cofetari şi vor prepara pascute obţinute prin
frământarea unui aluat. Conform reţetei , pascutele vor fi umplute cu branza dulce si stafide . Se va avea
grijă să se respecte normele de igienă specifice. Li se aminteşte faptul că aceste pascute sunt pentru copiii
nevoiasi.

22
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

La sectorul Constructii, copiii vor construi casuta iepurasului prin alaturare,imbinare,suprapunerea


cuburilor din polistiren .
La sectorul Bibliotecă copiii vor trasa după model semne grafice, decorand Oul de Paste.
Înainte de a se îndrepta către sectoarele de activitate, copiii vor execută exerciţii pentru încălzirea
braţelor. Tranziţie: “Morisca inainte ,inapoi,pic-pic,insurubam becul, miscam degetelele”.
Rotația grupurilor se va face astfel încât toți copiii să participe la activitatea principală.
Activitatea pe domenii experenţiale II
În cadrul activității matematice vom desfășura jocul didactic
„ Ce ne spune iepurasul”-joc didactic
 Introducerea în joc se realizează prin intermediul mesajului iepuraşului care, de această dată, îi
roagă pe copii să il ajute sa rezolve sarcinile.“ De tot ce aţi lucrat , sunt tare, tare încântat !
Dar am încredere în voi , că sunteţi foarte pricepuţi si la alte activitati.
 Anunțarea titlului jocului și a scopului acestuia:
Se anunta titlul jocului didactic matematic : “Ce ne spune iepurasul” in care copiii ii vor arata
mesagerului primaverii ca au invatat sa numere pana la cinci,sa formeze multimi si sa raporteze numarul
la cantitate.
 Intuirea materialului didactic necesar :
Preşcolarii observă că în sala de grupa se afla o roata, o imagine cu un iepuras care are in mana un cos cu
oua\plicuri, boluri cu oua de diferite marimi si culori, un cub din polistiren colorat.
 Explicarea și demonstrarea regulilor jocului:
Copilul care are in mana iepurasul de plus la comanda STOP, va iesi in fata si va invarti de roata iar la
culoarea oprita copilul se va duce si isi alege oul de aceeasi culoare din bol care contine sarcina pe care
trebuie sa o indeplineasca,jocul va continua astfel incat toate sarcinile si obiectivele propuse sa fie
indeplinite la sfarsitul activitatii.La complicarea jocului cel mai cuminte iepuras va iesi in fata si va
arunca cubul divers colorat si in functie de culoarea care ii pica I se citeste sarcina si o rezolva.
Fixarea regulilor:
La solicitarea educatoarei , un preşcolar la care se va opri iepurasul ,o sa iasa in fata si invarte de roata
pana aceasta se opreste( la o culoare).In functie de ce culoare ii pica ,prescolarul isi alege din cosulet oul
care contine o sarcina pe care urmeaza sa o indeplineasca de exemplu : „Daca ii pica culoarea albastru la
roata isi alege din cosulet oul albastru si educatoarea ii citeste sarcina:”Sa formeze multimea oualelor de
culoare rosie”sau „Numara in ordine crescatoare|descrescatoare de la 1-5.” etc, jocul va continua pana
toate sarcinile vor fi indeplinite.
 Conţinutul jocului:
Cunoştinţe despre numeraţia in limitele 1-5, gruparea obiectelor ,respectiv oualelor dupa criteriul marime
si culoare, asocierea numarului la cantitate.
Complicarea jocului: La complicarea jocului cel mai cuminte iepuras va iesi in fata si va arunca cubul
divers colorat si in functie de cifra care ii pica alege plicul corespunzator si indeplineste sarcina scrisa pe
ou.
 Elemente de joc : surpriza , aplauze , mânuirea materialului , stimulente.
 Încheierea jocului (evaluarea conduitei de grupă sau individuale):
Pe întreg parcursul activităţii matematice , se urmăreşte folosirea unui limbaj ştiinţific adecvat.
Preşcolarii vor fi apreciaţi pentru participarea la activitatea matematică.

Trecerea la activităţile recreative se va realiza prin următoarea tranziţie “Iepuras dragalas…..”

Jocuri şi activităţi alese II:


- Joc distractiv: „Oul nazdravan”
Prezentarea regulilor jocului:
Copiii sunt impartiti in 2 echipe:Iepurasii albi si iepurasii gri.La comanda „inchide ochii”, copiii inchid
ochii iar educatoarea ascunde oua divers colorate prin sala de grupa.Cand aud comanda „deschide ochii si

23
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

cauta ouale’, acestia incep sa caute ouale si sa le aseze in cosulete. Invingatoare este echipa care a gasit
cele mai multe oua.
Materiale didactice:oua din plastic colorate,cosulete.
- În desfășurarea jocului educatoarea va interveni numai dacă este cazul, stimulând și îndemnând
copiii să respecte regulile jocului..

-Joc de mişcare: „Cursa iepurasului cu oul in lingura”


Prezentarea regulilor jocului: Preşcolarii vor fi impartiti în 2 echipe de culori diferite.Fiecare
echipă va avea câte o coronita de iepuras din carton colorate în mod reprezentativ . La semnalul START
fiecare copil din fiecare echipa va pleca cu oul in lingura si va ocoli obstacolele,ajungand pana la cosulet
si inapoi.Copilul preda lingura ceilulalt din echipa dar nu inainte de a-si aseza oul in cos, in cazul in care
acesta nu –i scapa pe parcursul traseului.La sfarsitul jocului se vor numara oualele din cosul fiecarei
echipe si va castiga echipa cu cele mai multe oua.
În desfășurarea jocului educatoarea va interveni numai dacă este cazul, stimulând și îndemnând
copiii să respecte regulile jocului.

Activitatea se încheie într-o atmosferă de bună dispoziţie, preşcolarii primind ca recompense oua
de ciocolata si alte recompense.

24
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

PROMOVAREA IMAGINII ÎNVĂŢĂMÂNTULUI SPECIAL

Prof. Ene Simion Dumitru


Liceul Tehnologic Special nr. 1 Oradea – structura Tinca

Promovarea imagini şcolii este extrem de importantă nu doar pentru a atrage elevi către școala
respectivă, ci şi pentru ai păstra şi pentru a le face cunoscută activitatea desfăşurată în cadrul şcolii.

De 8 de ani sunt cadru didactic în învăţământul special, dar clasele cu care am lucrat sunt integrate
într-o şcoală de masă, din mediul rural. De foarte multe ori atât eu cât și colegii mei ne-am lovit de
prejudecățile oamenilor pentru faptul că lucrăm cu astfel de elevi. Nu de puține ori eram etichetați ,,mai
puțin pregătiți,, , ,,plafonați,, , iar copiii cu care lucram erau numiţi „cei cu probleme”, „bolnavii”, etc
fără se ne cunoască cu adevărat activitatea noastră.

De-a lungul anilor am reușit să ȋmbunǎtǎțim imaginea școlii, a ofertei educaţionale a


învăţământului special prin organizarea şi participarea la acţiuni comune şi relevante pentru comunitate şi
prin stabilirea unor legături cu comunitatea în care funcţionează şcoala noastră.

În promovarea imaginii şcolii am urmărit două obiective importante: convingerea părinţilor copiilor cu
dizabilităţi că, în cazurile grave, soluţia cea mai bună pentru copiii lor este învăţământul special, precum
şi schimbarea mentalităţii copiilor şi profesorilor de la învăţământul de masă cu privire la potenţialul şi
specificul acestor copii.

Pentru îndeplinirea primului obiectiv am organizat periodic întâlniri cu părinţii copiilor care aveau
dizabilităţi şi care fie nu erau înscrişi la nici o formă de şcolarizare, fie erau înscrişi la învăţământul de
masă, dar nu reuşeau să se adapteze cerinţelor de acolo. În cadrul acestor întâlniri părinţii au putut
observa cum se lucrează cu copiii „speciali”, care sunt dotările şcolii pentru a facilita accesul acestora la
educaţie.

În acest fel părinţii au reuşit să depăşească prejudecăţile pe care le aveau cu privire la învăţământul
special şi au conştientizat ca şi pentru copiii lor cineva este pregătit să muncească pentru a depăşi
problema cu care se confrunta în prezent.

În ceea ce priveşte al doilea obiectiv, referitor la schimbarea mentalităţii copiilor şi profesorilor


din învăţământul de masă cu privire la potenţialul şi specificul copiilor cu CES, am desfăşurat o serie de
activităţi comune cu elevii voluntari SNAC şi nu numai, în cadrul cărora elevii din cele două forme de
învăţământ au reuşit să colaboreze, să formeze o echipă pentru a atinge un scop comun, să se ajute, să fie
mai răbdători şi toleranţi unii cu alţii.

Prin iniţierea unor astefel de activităţi educative şcolare şi extraşcolare diferenţiate, care să
răspundă nevoilor copiilor cu CES consider că am reuşit să atragem atenția asupra potenţialului elevilor
noştri şi asupra faptului că fiecare copil are dreptul la educaţie indiferent de dizabilitatea pe care o are. În
acest fel am înţeles eu că pot contribui la promovarea imaginii şcolii în societate.

25
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

PROMOVAREA IMAGINII ŞCOLII

Prof. Ene Teodora Alina


CJRAE Bihor- punct de lucru la Liceul Teoretic Nicolae Jiga Tinca

Educația este obligatorie pentru fiecare elev, dar din fericire nici o instituție nu poate forța
alegerea părintelui. Fiecare părinte este liber să aleagă unitatea de învăţământ la care îşi va înscrie
copilul.

Informarea nu este de ajuns, şcoala trebuie să aibă capacitatea şi să fie pregătită de a adapta programul
educaţional la nevoile în schimbare ale societăţii. Şcoala este un element esenţial al oricărei comunităţi
prin resursele umane pe care le are, dar şi prin spaţiile de învăţare disponibile. O şcoala responsabilă este
garantul dezvoltării permanente a comunităţii.

Obiectivul general în promovarea imaginii școlii nostre este de crea o imagine pozitivă a instituției
și a ceea ce reprezintă sistemul de învățământ în comunitate. Având în vedere că la nivelul comunităţii în
care funcţionează şcoala noastră 22% din populaţia şcolară este de etnie romă, scoala urmăreşte
implicarea copiilor şi a părinţilor acestora într-o serie de activităţi şi proiecte în cadrul cărora aceştia să îşi
formeze o atitudine pozitivă faţă de educaţie.

Părinţii sunt implicaţi în activităţi de tipul “Şcoală părinţilor” în cadrul cărora reuşesc să îşi cunoască mai
bine copiii, să îi înţeleagă, să reacţioneze adecvat în diferite situaţii problematice şi nu în ultimul rând să
conştientizeze importanta educaţiei pentru viitorul copiilor lor.

Părinţii sunt implicaţi de asemenea în activităţi comune cu copiii lor, iar acest lucru îi ajută să relaţioneze
mai bine, să colaboreze eficient pentru a atinge un scop comun. În acest fel părinţii şi elevii îşi formează o
atitudine pozitivă faţă de şcoală, se familiarizează cu dotările şcolii şi conştientizează că doar prin
educaţie copiii vor avea o şansă de a depăşi condiţia în care se afla în prezent.

Pentru a promova imaginea şcolii implicăm elevii în diferite proiecte şi concursuri, schimburi de
experienţă, în cadrul cărora să reprezinte cu cinste imaginea şcolii. În cadrul acestor activităţi
extracurriculare, în care obţin succes, elevii au ocazia de a câştiga încredere în forţele proprii, de a-şi
dezvolta abilităţile de relaţionare şi comunicare, de a împărtăşi experienţe cu alţi tineri, de a cunoaşte
persoane noi şi de a lega prietenii.

Consider că desfăşurarea oricărei activităţi ce vizează școala, cu scop pozitiv, poate fi


transformată într-o strategie de promovare a imaginii şcolii, indiferent de mediul în care se găseşte acea
şcoală, indiferent de grupurile etnice sau de categoriile sociale din care provin elevii care învaţă în acea
şcoală.

26
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

Școala - locul în care prezentul creionează viitorul

Prof. Enescu Cristina


Școala Gimnazială ,,B. P. Hasdeu”, Municipiul Câmpina, Jud. Prahova

Trăim într-o societate dinamică, oamenii se schimbă, ideile devin inovatoare, tehnologia ne
acaparează, iar învățământul românesc trebuie, de cele mai multe ori, să se adapteze ,,din mers” nevoilor
educabililor, ținând cont de faptul că școala românească este într-un proces continuu de modernizare, de
peste 20 de ani.
În calitate de profesor de Limba și literatura română, dar și de Consilier educativ, am înțeles rapid
că școala devine performantă și respectată de membrii comunității urbane dacă vine în întâmpinarea
nevoilor elevilor, părinților și tutorilor legali cu o ofertă educațională modelată în funcție de specificul
zonei, mediului social al copiilor și nivelului de pregătire a acestora.Deși este trist, de multe ori auzim în
jurul nostru expresia: Copiii nu mai sunt ca altădată, sau nu mai sunt cum eram noi.Cred că menirea unui
dascăl este aceea de a se adapta el înșuși cerințelor sociale și educaționale actuale, având în vedere faptul
că nu este vina acestor elevi, mai mari sau mai mici, că s-au născut într-o eră modernă, lipsită de
rigiditatea și rigoarea normelor de conduită școlară din vremi demult apuse, că sunt înconjurați de tehnică
modernă, că știu să utilizeze calculatorul sau telefonul înainte de a fi memorat prima poezie din viața lui,
că au acces la informație, că sunt lăsați în grija rudelor de părinții plecați în străinătate, că au cerințe
educaționale speciale și tot felul de nevoi, pe care dascălul, copleșit de birocrația excesivă a sistemului,
uită să le identifice, să le găsească rezolvare, să ajute, să se implice.Oare profesorul modern este doar
acela competent științific, care aplică cu succes toate metodele instructiv-educative? Sau profesorul
modern este acela care intuiește, ascultă, se implică, ghidează și pregătește elevul pentru etapele vieții?
Dascălul este acela care așază elevul în centrul universului școlar, determinându-l să se simtă util,
încrezător în sine, cu simțul măsurii în toate, responsabil și politicos, poate nu excelează prin aplicarea
criteriile de evaluare, dar poate pictează extrem de bine, cântă, se implică în activități de voluntariat, scrie,
recită, e un bun sportiv. Enumerația poate continua pentru că nu există elevi buni și slabi, fiecare își
descoperă pe parcurs rostul, menirea, dacă e încurajat, susținut, dacă simte că i se acordă încredere.
Suntem promotorii unui învățământ de calitate, o echipă dinamică, care a reușit să transforme
unitatea noastră de învățământ într-o instituție apreciată de comunitatea sa. Cum am putut? Trecând peste
aspectele manageriale, ne-am impus prin seriozitate și dedicare.Am înțeles că părinții trebuie să fie parte a
educației copiilor lor, ci nu doar adulții cărora le aducem la cunoștință note.Așa a luat naștere Asociația
părinților. Am investit încredere, am responsabilizat copiii să creeze materiale de calitate: poezii,
compuneri, articole, desene, rebusuri, referate, epigrame, cvintete etc.....și am realizat revista școlii
Copilărie - deja tradiție a școlii, publicație ISSN, care s-a dovedit apreciată și în cadrul unor concursuri
școlare de specialitate, prin premiile obținute.Am încheiat parteneriate instituționale: copiii au ieșit din
spațiul școlii, au vizitat instituții culturale, economice, au înțeles că orice meserie are importanța ei, că tot
ceea ce învață la școală se regăsește metamorfozat în spațiul exterior, dacă ei au plantat copaci, probabil
că vor planta și copiii lor, dacă ei au donat haine și jucării celor din centrele de plasament, au înseninat
chipurile altor semeni, dacă au învățat să lucreze în echipă, au învățat să se accepte , să fie toleranți, să nu
judece, să nu jignească, și așa... au reușit să înțeleagă că pot face lucruri minunate și utile, că este mai
bine să interacționeze decât să trăiască virtual în fața unui calculator sau telefon, că ținuta școlară este
emblema mândriei de a învăța în această unitate, ci nu uniformă.
De asemenea, s-au derulat proiecte educaționale școlare și extrașcolare cuprinzând teme de
actualitate, la care au participat medici, consilieri școlari, organe competente, părinți, elevi, profesori.S-au
diseminat norme, criterii, idei, mai degrabă soluții de prevenire și prevenție a comportamentelor negative.
Elevii se implică în activ în societate, ne reprezintă cu mândrie la concursuri și competiții de tot
felul, obțin medalii, diplome, premii, cresc frumos, asemenea mugurilor ce însuflețesc ramurile copacilor,
iar apoi se transformă în florile viitorului. Da, metaforic vorbind, școala e un copac cu rădăcini adânc
împământenite. Dacă pomul este udat și toaletat, roadele sale vor fi pe măsură, dacă uităm ...rădăcinile se
usucă.Așadar o școală fără elevi, părinți, comunitate, ar fi ca o livadă fără copaci!

27
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

COLABORAREA GRADINIŢĂ – ŞCOALĂ

PROF. ÎNV. PRIMAR ENICĂ ELENA GEORGIANA


ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1 CĂTINA, JUDEȚUL BUZĂU

Una dintre sarcinile grădiniţei, este pregătirea copilului pentru şcoală, prin intermediul a doua
forme specifice, jocul şi învăţarea. Învăţământul prescolar trebuie să realizeze educaţia preşcolară având
ca funcţie majoră formarea şi dezvoltarea personalităţii copilului în raport cu nevoile specifice vârstei, cu
posibilităţile şi dotările sale, în interesul său şi al comunităţii sociale.

Grădiniţa trebuie să constituie o etapă fundamental în dezvoltarea copilului, nu doar prin


continutul ştiinţific al procesului instructiv- educativ, ci şi prin libertatea de acţiune oferită preşcolarului
care-I stimuleaza interesele de cunoaştere şi contribuirea la largirea campului de relatii sociale.

În vederea unei bune colaborari între gradiniţă şi şcoala este necesară crearea în grădiniţă a unor
condiţii favorizante pentru noi achiziţii atât în sfera cognitive şi afectivă cât şi în sfera psihomotrică a
preşcolarului, deoarece vârsta preşcolară este cea mai importantă perioadă a achiziţiilor.

Intrarea în mediul şcolar constituie un moment delicat din viaţa copilului iar acest lucru nu
trebuie sa reprezinte un prag, ci o continuare firească a unei programe care este în dezvoltare şi continuată
de catre şcoală. Pentru a facilita adaptarea copilului preşcolar la regimul şcolar, educatoarea grupei mari
trebuie să organizeze întălniri cu invaţătorul. În cadrul acestei colaborări, aceştia trebuie să-şi fixeze
obiectivele care vizează pregătirea preşcolarului pentru şcoală: dezvoltarea vorbirii, spiritual de
observaţie, stimularea creativităţii, familiarizarea copiilor cu limbajul matematic, dezvoltarea
deprinderilor de integrare în colectivitate.

Un bun prilej pentru a realiza activităţi între grădiniţă şi şcoală este şi săptămâna ,,Şcoala Altfel’’.
În această săptămâna pot fi planificate şi organizate activităţi în care preşcolarii şi şcolarii să desfăşoare
activităţi comune atât în cadrul grădiniţei cât şi în mediul şcolar. În această săptămână activităţile
desfăşurate în parteneriat au reuşit să trezească interes şi implicare directă atât a preşcolarilor cât şi
şcolarilor.

Au dobândit o mare cantitate de informaţii despre animale, despre muncă şi viaţa. S-au format
reprezentări simple despre structura şi condiţiile de viaţă ale unor plante şi animale, despre legi obiective
ale succesiunii anotimpurilor, despre frumuseţile şi bogăţiile ţării noastre. În cadrul acţiunilor şi al
activităţilor în aer liber, preşcolarii îşi pot forma sentimentul de respect şi dragoste pentru natură, pentru
muncă, om şi realizările sale; copilul care a învăţat să admire natura, parcul cu florile, să asculte susurul
unui izvor, să observe munca depusă de unele insecte pentru a-şi asigura proviziile, acel copil va deveni
prietenul şi protectorul naturii şi un mare admirator al animalelor manifestând nemărginită afecţiune faţă
de ele.

Prin modul relaxat de desfăşurare, copilul îşi dezvoltă abilităţile de interacţiune socială şi adoptă o
atitudine pozitivă în dezvoltarea relaţiilor cu cei din jur. De asemenea, această activitate duce la creşterea
coeziunii de grup în grădiniţă prin orientarea spre munca în echipă. Copiii manifestă deschidere spre nou,
caută soluţii la problemele care necesită rezolvare sunt mai responsabili.

Integrarea cu success a copilului preşcolar în învăţământul şcolar este posibilă în condiţiile


cunoaşterii temeinice a fiecărui copil şi respectarea particularităţilor de vârstă şi individuale.

28
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

RESPONSABILITATE ŞI DRAGOSTE FAŢĂ DE MEDIU


Prof. înv. preşcolar: Enuţă Camelia,
Grădiniţa cu Program Normal Lizuca, Galaţi, Judeƫul Galaƫi

MOTTO:
„Mai mulţi oameni mici, în multe locuri mici, care realizează multe lucruri mici, pot schimba lumea”.
Proverb indian
Rolul educaţiei ecologice şi de protecţie a mediului este de a modela viitorul cetăţean, de a-şi
forma un punct de vedere obiectiv asupra realitaţii înconjurătoare, de a-l incita la participare, devenind
astfel conştient de viitor şi de faptul că viaţa generaţiilor de mâine depinde într-o mare măsură de
opţiunile sale.
Grădiniţei îi revine importanta sarcină ca de la cea mai fragedă vârstă, copiii, să ajungă să
cunoască, să iubească şi să ocrotească natura. Ei trebuie să ştie că natura este un organism viu ale cărei
componente sunt într-o strânsă intercondiţionare, care suferă în evoluţia sa în timp schimbări determinate
de cauze naturale şi sociale.
Primele noţiuni despre natură, contribuie la formarea unei gândiri cauzale a copiilor, la
dezvoltarea spiritului de observaţie, la formarea de priceperi şi deprinderi active, precum şi la dezvoltarea
afectivă, voluţională a fiecărui copil. Grădiniţa face în felul acesta primii paşi în formarea conduitei
ecologice care presupune acţiuni pentru consevarea, gospodărirea, ocrotirea şi protecţia naturii. Exemplul
personal este cel care transmite cel mai bine ceea ce noi vrem să ştie şi să respecte copiii.
Printr-o serie de activităţi derulate atât în cadrul unor proiecte tematice cât şi extracurriculare am
adus în atenţia copiilor probleme legate de efectele impactului negativ al omului asupra naturii, pentru ca
aceştia să înţeleagă pericolele care ameninţă planeta. Pornind de la contactul direct cu realitatea (obsevări,
experimente), lecturând imagini sau vizionând diferite materiale pe calculator, purtând discuţii libere sau
dirijate, desenând, povestind sau memorând numeroase versuri am căutat să insuflu copiilor dragostea
pentru natură şi dorinţa de a o proteja.
Stabilind câteva reguli de conduită şi alcătuind un cod al „micului ecologist” pe care să-l
respectăm, am adus în atenţia lor principalele surse de poluare şi deşeurile nocive pentru sănătate şi
mediu. Interpretarea pe roluri a unor versuri din sceneta „Micii ecologişti”,creată special pentru a
cunoaşte factorii poluării şi regulile de conduită în mijlocul naturii, au reuşit în mod plăcut şi distractiv să
fixeze obiectivele propuse.
Copiii au aflat ce efecte poate produce poluarea, cum putem evita producerea ei şi cum pot fi
reciclate deşeurile. Ei au înţeles că reciclarea şi refolosirea materialelor au efecte pozitive asupra
mediului. Activităţile desfăşurate cu acest scop îi învaţă să economisească, exersează deprinderi practice
şi tehnice de lucru cu materiale variate şi le oferă copiilor o şansă de manifestare a creativităţii.
În urma campaniei de colectare a deşeurilor, copiii, au avut ocazia să cunoască varietatea mare de
deşeuri, modul de selectare a lor, precum şi reguli de protecţie personală în acţiunile practice de
manipulare a acestora. Au învăţat că din ambalaje, resturi textile, pene, deşeuri de hârtie, tăvi sau cutii de
unică folosinţă, PET-uri, CD-uri, etc. se pot face lucruri frumoase şi utile. Astfel, în parteneriat cu
părinţii, am confecţionat măşti şi costume ecologice considerând că aceştia trebuie să cunoască şi să
dobândească şi ei un comportament ecologic pentru a-i sprijini pe copiii lor în formarea unor atitudini şi
comportamente pozitive faţă de mediu. Am realizat expoziţii cu vânzare de obiecte şi felicitări, cu diferite
ocazii, în scop caritabil şi am confecţionat jucării.
Activităţile desfăşurate în mijlocul naturii sunt cele mai îndrăgite de copii, ei putând să se bucure
din plin de frumuseţile acesteia .
Prin materiale informative distribuite adulţilor din cartier am readus în prim plan problema
deşeurilor, importanţa colectării selective şi valorificarea acestora. Participarea la acţiunea de voluntariat
„o zi de curǎţenie” în cadrul proiectului internaţional „Let`s Do It, Romania!” împreuna cu adulţii a fost
încă o dovada că preşcolarilor noştri le pasă de mediul în care trăiesc .
Bibliografie: Revista „Educaƫie ecologică”, ISJ Dolj, Asociaƫia Educatoarelor, Editura Radical,
Craiova 2002, pag 39.

29
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

O ŞCOALĂ PENTRU FIECARE

Prof. EPAN FICA-GETA


Școala Gimnazială ,,Andrei Mureșanu”, Cehu Silvanie, Sălaj

Orașul Cehu Silvaniei este situat în nord-vestul ţării, în nordul judeţului Sălaj, având vecini
comuna Sălăţig la Sud, comuna Hodod la Vest, comuna Benesat la Est, comuna Someş Uileac la Nord.
Oraşul Cehu Silvaniei, situat la 34 km faţă de Zalău, împreună cu cele patru localităţi componente –
Horoatu Cehului, Motiş, Nadiş şi Ulciug, formează o unitate administrativă cu o suprafaţă totală de 67,77
km² situată din punct de vedere geografic la contactul Depresiunii Sălaj şi a Culmii Sălajului cu
Depresiunea Guruslău, în bazinul hidrografic al râului Sălaj.
Sistemul educaţional al orașului Cehu Silvaniei
Reţeaua şcolară a orașului Cehu Silvaniei reflectă structura geografică, socială şi economică a
localității, aceasta fiind pe tipuri de unităţi, următoarea: numărul unităţilor şcolare este de 2 şcoli generale
cu personalitate juridică, în subordinea Şcolii Gimnaziale ”Andrei Mureșanu” intrând şi Şcoala cu clasele
I-IV Nadiş, Şcoala ”Gheorghe Șincai” Motiş.
Prezentare generală a Şcoalii Gimnaziale „ ANDREI MUREȘANU "
Şcoala Gimnazială „ ANDREI MUREȘANU " din Cehu Silvaniei își dobândește numele în anul
1995, pe 16 noiembrie, când unitatea şcolară se redenumeşte luând numele marelui poet, originar din
zona Bistriței, Andrei Mureșanu, în concordanţă cu spiritul inovator şi revoluționar al celui care devine
"patronul spiritual” al instituţiei.
Instituția ocupă un loc fruntaş în rândul unităților școlare din localitate, bucurându-se de prestigiu şi
notorietate dobândite prin întreaga activitate a colectivului şcolii, de mândria şi recunoştinţa celor care au
absolvit aici, dar și de aprecierea întregii comunităţi locale.
Activitatea şcolii se referă la iscusința de a instrui şi a educa generaţia secolului în care trăim, de a
pregăti acești tineri să găsească răspunsurile potrivite la provocările zilei de mâine.
Şcoala a fost înfiinţată în anul 1898, Corpul A având destinația inițială de Tribunal, apoi în timp și
de Consiliu popular. Corpul B, a fost dat în folosinţă în acelaşi an, cu destinaţia iniţială de loc de detenţie.
În anii ‘70, clădirea nr.1 a fost transformată în spaţiu de învăţământ. În 1984 au loc lucrări de reparaţii
capitale la această clădirea. În general starea cladirii este bună, aceasta fiind menţinută în ultimii ani
prin lucrări de reparaţii curente. Corpul B al clădirii principale a fost reabilitat, transformându-se în
spaţii administrative la parter şi un modern Centru de Documentare şi Informare (dat în funcţiune în 23
februarie 2009) la etaj.
Cladirea nr.2 funcționează tot din 1898, cu destinație inițială de școală. Cladirea nr.3, data în
folosință în același an, e structurată pe un nivel, cu destinația inițială de școală.
Valori şi principii cultivate şi promovate de şcoală
De-a lungul anilor profesorii şi elevii noştri au obţinut rezultate deosebite în urma instituirii
examenelor de capacitate şi apoi a evaluărilor naţionale, unitatea fiind nominalizată printre instituțiile cu
cele mai bune rezultate din judeţ.
Suntem deci o unitate de învăţământ bine înrădăcinată pe aceste plaiuri, cu rezultate bune, dorită de
populaţie. Suntem un colectiv a cărui principală calitate este dorinţa de foarte bine materializată prin
munca dăruită idealurilor de performanţă. În școala noastră studiază elevi care ştiu ce vor de la viitor şi se
pregătesc pentru acest scop, iar dascălii care modelează caractere și suflete reprezintă simbolul dăruirii
profesionale.
Şcoala Gimnazială „ ANDREI MUREȘANU ” din Cehu Silvaniei, promovează o politică
educațională prin care favorizează accesul nediscriminatoriu la instruire şi educaţie indiferent de sex, rasă,
naţionalitate, apartenenţă politică sau religioasă.
În școala noastră se asigură o educaţie de calitate pentru dezvoltarea intelectuală, socială și
orientare profesională a elevilor în vederea adaptarii tinerilor absolvenți pe piaţa muncii locale și
europene.
Se asigurăm această calitate printr-un climat organizațional bazat pe o comunicare deschisă pentru
schimbarea atitudinii conservatoare și discriminatorii, cu puternice accente de promovare a

30
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

interculturalitații, a calității educaţiei pentru toți, atât pentru elevi, cât și pentru profesori , sensibili la
nevoile locale și regionale.
Țelul nostru este să ne menţinem prestigiul de unitate şcolară de referinţă integrată nevoilor
sociale ale comunității, care să realizeze astăzi pregătirea pentru viitorul de mâine a unor generaţii de
tineri activi şi creativi, care să contribuie la integrarea cu succes în viaţa comunităţii
Dascălii şcolii noastre vin în sprijinul fiecărui elev, desăvârşindu-i educaţia, făcându-l să se simtă
competent, autonom, în vederea creşterii şanselor sale de reuşită socială şi profesională.
Meritul şcolii noastre este acela că oferă şanse egale tuturor elevilor, nu numai celor care ating
performanţa.

31
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

Prima impresie contează, promovează-ți școala!

autor prof. înv. primar Camelia Epure


Liceul Vocațional de Muzică „Tudor Ciortea” - Brașov

Auzim pomenindu-se la tot pasul termenul MASS MEDIA și știm cu toții ce mare impact are
asupra lumii moderne de azi. Să ai acces la MASS MEDIA și mai ales să fii promovat de MASS
MEDIA, iată două deziderate ale unui profesor trăitor de prezent.
De ce promovare? Pentru că existăm ca ființe sociale, pentru că ne simțim valoroși numai în
măsură în care știm unii de alții, ne raportăm unii la alții. În Piramida lui Maslow, NEVOIA DE
APARTENENȚĂ se află la mijlocul acesteia. Este una dintre nevoile sociale ce exprimă foarte bine
necesitatea de comunicare a individului. Deci, simțim nevoia de a promova ceea ce ne place și mai ales
ceea ce ne place și știm să facem mai bine!
Promovarea imaginii școlii este o oportunitate de a scoate în evidența valoarea socială, culturală,
educativă unei unități de învățământ. Răspunde nevoii umane de comunicare, de implicare în
comunitate și de identificare cu o anumită cauză, temă sau subiect. Astfel, școala pășește mai sigur în
ceea ce numim integrare socială.
Promovarea pe paginile de socializare, în presă, în televiziune, promovarea prin intermediul
spectacolelor, evenimentelor culturale, sportive, implicarea în organizarea și desfășurarea de acțiuni cu
caracter de voluntariat, postarea de afișe, benere, etc. sunt vitale în ziua de astăzi pentru viața unităților
de învățământ. De ce? Pentru că vorbim despre un auditoriu avid de noutăți și în egală măsură despre
rapida perisabilitate a informației datorată exploziei acesteia. Să nu uităm și de faptul că ratingul cel mai
mare îl au din păcate știrile alarmiste, catastrofale, cele ce ponegresc, înspăimânta, creează panică. Prin
promovarea imaginii publice a școlilor, utilizând cât mai multe mijloace și modalități tehnice moderne de
informare și influentare a opiniei publice, putem contracara această molimă a senzaționalului neguros!
Ca dascăl, aparțin de zeci de ani unei unități școlare de elită, Liceul Vocațional de Muzică „Tudor
Ciortea” din Brașov. Este un liceu ce a format și formează în ciuda tuturor piedicilor ce i se pun, generații
de muzicieni, instrumentiști ce asigură funcționarea cu succes a filarmonicilor și teatrelor lirice din țara și
de peste hotare. Dar arta acestor copii, devotamentul dascălilor lor nu este suficient. A studia cu
perseverență, a obține locuri de frunte în tot felul de competiții, a susține spectacole nu ajunge. Acești
copii și dăscălii lor au nevoie de permanenta promovare! Un artist nu are valoare decât prin prisma
auditoriului său. Sălile nu pot fi umplute decât prin promovare! Și atunci, existența unei echipe care să se
ocupe de relația cu presa, cu televiziunea este esențială. Existența unor minți pricepute în realizarea și
distribuirea de afișe, pliante reprezintă un prim pas fericit în organizarea de evenimente culturale.
Facebook-ul pe care unii îl îndrăgim și alții îl hulim, este de ăsta dată, benefic. Existența unei pagini a
liceului, postarea constată a activităților desfășurate în liceu și în afara acestuia asigură transparența
necesară cunoașterii Liceului de Muzică – Brașov.
Studiul unui instrument presupune muncă, perseverență...renunțare. În contextul actual, prezența
constantă a micilor artiști în viața cetății este singura posibilitate de a atrage în continuare copii și părinți
către muzică. Ca urmare, promovăm specificul liceului nostru susținând concerte-lecție în grădinițe, școli,
spații de joacă, teatre, mall-uri, spitale, biserici, săli de conferințe etc. Suntem prezenți pe scenele
diferitelor manifestări cultural-artistice organizate la nivel local, dar și național și internațional. Elevii
noștri promovează imaginea liceului lor și în cadrul acțiunilor cu caracter ecologic (colectare selectivă,
excursii drumeții, ecologizare), cu caracter sportiv, cu caracter caritabil (cutii-cadou, colectare de jucării,
fructe și legume pentru copiii nevoiași, confecționarea de felicitări pentru vârstnicii singuri, realationarea
prin joc cu copiii cu CES) menționând numele liceului, purtând emblema liceului, bannere, tricouri
inscripționate.
Crearea și promovarea unei imagini instituționale pozitive în comunitate duce la schimbarea
atitudinii societății față de școală în general, față de valorile promovate de aceasta. Spunem de multe ori „
prima impresie conteaza”! Ca urmare, imaginea publică a școlii este „prima impresie”, cartea de vizită,
este motivul câștigării încrederii, simpatie, înțelegerii, sprijinului public.

32
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

PROMOVAREA IMAGINII SCOLII

Profesor educator, Fabian Aurelia Mirela

Liceul Special pentru DeficiențI de Vedere din Cluj Napoca , este o instituție de învățământ cu o
vastă tradiție istorică. În anul 1900 această instituție își deschide porțile sub denumirea de” Institutul
pentru orbi „cu un efectiv de 10 elevi. Un eveniment aparte în istoria acestei instituții, o reprezintă
înființarea primei tiopografi Braille în anul 1923 .
Între anii 1945-1949 Școala Specială pentru Nevâzători a coexistat cu Centrul pentru reeducare a
militarilor orbi de război. Ulterior a fost completată cu o grădiniță, apoi cu primul liceu teoretic din sud-
estul Europei.
Începînd cu anul 1992 aceasta instituție a primit denumirea actuală. Instituția este coordonată de
Ministreul Educației Naționale, de Consiliul Județean Cluj și de Inspectoratul Județean Cluj.
Liceului Special pentru Deficienți de Vedere din Cluj Napoca, cuprinde următoarele servicii
educaționale: preșcolar (grădinița unde se oferă servicii pentru preșcolari și familiile acestora cu vârsta
cuprinsă ântre 3 și 8 ani)), ciclu primar cu clase începând de la grupa pregătiăoare până la clasa a VIII a ,
apoi clasele liceale cu profil uman ( cu clasele IX- XII). Persoanele cu deficiențe de vedere care nu au
reușit să finalizeze studiile liceale au posibilitatea de continuare a studiilor în clasele de frecvență redusă
(clasa aXI a, a XII, a XIII).
În cadrul insttuției funcționează din anul 2006 clasele cu deficiențe senzoriale multiple , de la
clasa pregătitoare pâna la clasa a X a cuprinzând elvi de pe o rază de 20 de județe ale Rom\niei.
Liceul Special pentru Deficienți de Vedere, a implementat în anul 1998 Programul de intervenție
timpurie pentru copii cu deficiențe de vedere ți asociate cu vârsta cuprinsă ântre 6 și 8 ani, prin proiectul
Matra coordonat de Ministerul Afacerii Externe din Olanda, Institutul Teofaan, actualmente Royal Dutch
Visio Olanda. Programul de intervenșie timpurie, demarat în anul 1998 , se derulează și în prezent prin
sprijinirea copiilor cu deficiențe de vedere și tulburări asociate/ complexe și familiile acestora.
Tot în cadrul instituției se oferă servicii specifice de recuperare și corectiv compensatorii pentru
elevii cu deficiențe de vedere sau deficiențe senzoriale multiple.
Liceul Special pentru Deficienți de Vedere are ca și obiectiv formarea copilului și adolescentului
cu deficiențe de vedere și a copilului cu deficiențe senzoriale multiple. Această instituție este locul unde
fiecare elev cu deficiențe de vedere sau deficiențe senzoriale multiple va avea șansa să-și dezvolte
potențialul real, personalitatea, în funcție de nivelul de dezvoltare al fiecăruia și de nevoile și cerințele
acestora .Îmbunătățirea permanentă a calității serviciilor și de recupere pentru elevii cu deficiențe de
verede sau deficiențe senzoriale multiple prin aplicarea de metode noi, moderne centrate pe elevi și pe
câștigarea independenței.
Pe baza cunoștințlor , competențelor , abilităților și deprinderilor formate și dezvoltate în cadrul
instituției elevul va avea șansa să participe la viața socială și profesională și să aibă o calitate a vieții mai
bună.
În cadrul Liceului Special pentru Deficienți de Vedere elevii vor beneficia de un învățământ
special cu cabinete de recuperare dotate cu ateliere de dezvoltare a deprinderilor de viață cotidiană pentru
pregătirea hranei, activități de menaj, apoi un atelier de dezvoltare al deprinderilor de preprofesionalizare
unde fiecare elev va avea oportunitatea de a pune în lucru creativitatea de care dispune, aptitudinile
necesare pentru găsirea unei meserii, tehnologii de acces pentru elevii cu deficiențe de vedere privind
egalitatea șanselor.
Activitâțile de învățământ desfășurate în această instituție asigură realizarea la standarde de
calitate a procesului instructiv- educativ și corectiv-compensatoriu. În cadrul instituției se studiază
Curriculum Școlii de masă, iar cei cu feficiențe senzoriale multiple urmează Curriculum pentru
surdocecitate deficiențe senzoriale multiple.
Programele specifice sunt: intervenție timpurie, deficiențe senzoriale multiple, psihodiagnostic,
consiliere psihologică, orientare școlară și profesională, orientare și mobilitate, stimulare și training
vizual, evaluare și stimulare polisenzorială, kinetoterapie, logopedie, terapie educațională complexă și
integrată, dezvoltarea deprinderilor de viață cotidiană, cabinet de masaj pentru desfășurarea activităților

33
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

practice în cadrul Școlii postliceale de tehnician masor și cabinet de dezvoltare a deprinderilor de pre-
profesionalizare care a fost inaugurat în septembrie 2012 cu sprijinul Clubului Rotary Turda, Consiliul
Județean Cluj și Proiectul de parteneriat Leonardo da Vinci. În cadrul instituției mai există o Bibliotecă
cu cărți în Braille și negru.
Printre alte dotări se numără Minitipografia Bralle dotată cu imprimantă braille, aparat special
destinat realizării graficelor cu suport imagine pentru disciplinecum ar fi/- educația artistică, geografie,
matematică, biologie, grădiniță etc.
În urma proiectului” O lume nouă, veselă pentru fiecare copil cu nevoi speciale”, în cadrul
Liceului pentru Deficienți de Vedere a fost creată o cameră de stimulare multisenzorială.
Mediul creat în camera de stimulare multisenzorială contribuie la menținerea atenției, reducerea
comportamentelor autoagresive, la reducerea hiperactivității, precum și la reglarea emoțională
Cabinetele de abilitare/reabilitare sunt dotate cu materiale specifice pentru elevii cu deficiențe de
vedere, slab văzători și nevăzători și pentru elevii cu deficiențe senzoriale multiple – Black-Box. Paturi cu
apă, sisteme de iluminat cu efecte speciale pentru stimulare perceptiv-vizuală a elevilor cu resturi de
vedere, materiale pentru dezvoltarea sensibilității taktil-kinestezice a elevilor nevăzători, îndrumătoare
prebraille pentru copiii de la 4 ani la clasa I , necesare în pregătirea sensibilității tactile necesare însușirii
sistemului braille. În aceste două pagini am încercat să punctez doar câteva din oportunitățile pe care
această școală le oferă, atât pentru cei cu deficiențe de vedere/deficiențe senzoriale multiple căt și pentru
familiile acestora privind o mai bună integrare socială.

Bibliografie:
www.lime-noua-copii.ro
wwwdefvedere.cj.gmail.com

34
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

MODALITĂȚI DE PROMOVARE
A IMAGINII UNITĂȚII ȘCOLARE

Prof. FĂINIȘI IULIA-MIHAELA,


Grădinița cu program prelungit Nr. 19,
Drobeta Turnu Severin, Mehedinți

Educația este un sistem de bunuri educaționale ce ȋnsumează instituțiile, dar și activitățile


implicate ȋn promovarea și difuzarea ei.
Promovarea imaginii școlii trebuie să țină cont de calitatea actului educațional, de investigațiile
făcute ȋn asigurarea unor bune condiții de desfășurare a activității, de calitatea profesorilor care susțin
educația.
Ȋntr-o instituție școlară pot fi oferite următoarele servicii educaționale: cursuri, seminarii,
conferințe, sesiuni de comunicări, spectacole, activități culturale ȋn biblioteci, activități extrașcolare.
Cu alte cuvinte, promovarea imaginii școlii implică o activitate umană sau un sistem de activități
orientate spre satisfacerea cerințelor consumatorilor actuali și potențiali.
Ȋntr-o școală, promovarea modelelor de bune practice mai ales in cazul cadrelor didactice, aduce
un plus de notorietate, unității respective. Cadrele didactice vor fi mult mai stimulate și mai receptive ȋn
adoptarea unor metode și procedee didactice noi, de actualitate, axate pe nevoile actuale ale elevilor.
Promovarea ȋn domeniul educațional necesită din partea cadrelor didactice dăruire, perseverență,
consecvență, cinste, dragoste pentru elevi.
Alături de unitatea școlară care asigură maxima comunicare ȋntre generații, familia și comunitatea
au o deosebită valoare ȋn formarea personalității copilului.
Parteneriatele dintre instituțiile școlare, familii și comunități pot: ajuta profesorii ȋn munca lor, perfecționa
abilitățile școlare ale elevilor, ȋmbunătăți abilitățile educaționale ale părinților, dezvolta abilitățile
educaționale ale părinților, dezvolta abilitățile de lideri ale părinților, conecta familiile cu membrii școlii
și ai comunității, stimula serviciul comunității și suport familiilor, crea un mediu mai sigur ȋn școli.
Motivul principal pentru crearea unor astfel de parteneriate este dorința de a ajuta copii să aibe
succes la școală și mai târziu, ȋn viață. Realizarea strategiei de piață a politicii de marketing educațional
necesită un complex de activități concentrate ȋn jurul elementelor de bază: produsul sau serviciul, prețul,
distribuția și promovarea. Adică combinarea elementelor care compun politica de promovare.
Succesul sau insuccesul unei campanii de promovare imaginii școlii depinde ȋn mare măsură de
creativitatea temei. Trebuie să se răspundă la ȋntrebarea ,, Care este cea mai potrivită modalitate pentru a
atrage atenția publicului?”. Prin creativitate, adică prin folosirea de cuvinte și simboluri ȋntr-o abordare
originală pentru fiecare public, se obțin efectele dorite.
Un rol important ȋl au și târgurile educaționale organizate de instituțiile de ȋnvățământ, precum
,,Ziua porților deschise”. Târgul educațional trebuie sa ofere celor interesați multe informații dintr-un
domeniu sau altul, prin panouri, fotografii, grafice, pliante, ghiduri, etc. El este un cadru propice al
difuzării directe a produsului educational, un spațiu potrivit pentru comunicare ȋntre instituția de
ȋnvățământ și viitorii elevi. Pe lângă organizarea unui eveniment special, promovarea se mai poate face și
cu prilejul unor sărbători, a unor manifestări cultural-artistice, aniversări, etc. Ȋn acest caz se tipăresc
programe, pliante, ghiduri, ȋn care se poate explica oferta educațională.
Politica de promovare trebuie elaborată prin studierea motivațiilor și a reprezentărilor simbolice
ale consumatorilor, prin definirea opțiunilor fundamentale ale grupurilor și indivizilor, dar mai ales prin
stabilirea unor obiective generale, de forma :
 Crearea și promovarea unei imagini instituționale positive ȋn comunitate;
 Elaborarea unor proiecte locale care să viseze multiplicarea experienței pozitive și a
exemplarelor de bună practică ȋn managementul institutional;

35
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

 Personalizarea ofertei educaționale la nivel institutional prin diversificarea și flexibilizarea


acesteia ȋn funcție de nevoile și interesele partenerilor și beneficiarilor procesului
educational;
 Colaborarea eficientă cu toți reprezentanții minorităților entice;
 Promovarea unor proiecte focalizate pe reducerea abandonului școlar, integrarea elevilor
pe piața muncii, susținerea elevilor cu dezavantaj social și conduit de risc, susținerea
elevilor ȋn alte abilități;
 Armonizarea ofertei de servicii educaționale și formarea permanent cu nevoile specific
identificate ȋn unitatea școlară și comunitatea locală;
Studiile arată că educatorii buni dintr-o școală au de regulă și flerul marketingului, pentru că ei fac
marketing ȋn orice moment al muncii lor. Ca buni educatori vom identifica și anticipa nevoile elevilor
nostri și vom satisfice aceste nevoi ȋntr-o manieră ,,profitabilă’’ trecând prin cunoștințele și abilitățile din
clasă și din afara ei.
La stabilirea valorii, ȋn cazul marketingului educația trebuie să țină cont de calitatea actului
educational, de investigațiile făcute ȋn asigurarea unor bune condiții de desfășurare a activității, de
calitatea profesorilor care susțin educația. Adevărata valoare a unei școli se stabilește la sfârșitul perioadei
de școlarizare, ȋn funcție de rezultatele și performanțele de care sunt capabili absolvenții școlii respective.
Ȋn concluzie, promovarea marketingului ȋn domeniul educației necesită din partea managerului
dăruire, perseverență, consecvență, dragoste pentru elevi. Ȋn calitate de ofertante, școlile trebuie să
producă și să ofere pieței ceea ce se cere efectiv, să-și orienteze activitatea ȋn funcție de așteptările
consumatorilor.
Educația de succes este cel mai bun marketing!

Bibliografie:

1. Baban, A. ( coordonator), Consiliere educațională. Ghid metodologic pentru orele de dirigenție și


consiliere. Editura PSINET, Cluj-Napoca, 2013
2. Demetrescu, M. C. ( coordonator), Marketing intern și internațional. Editura Politică, București,
1996
3. Nigrila, Iulian, Marketing educațional, suport curs
4. Tomsa, G., Consilierea și orientarea ȋn școală. Casa de Editură și Presa Românească,
București, 2009

36
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

PROIECT EDUCAŢIONAL PRIVIND PROMOVAREA IMAGINII ŞCOLII

Prof. inv. primar Faragau Liliana


Scoala Gimnaziala Iuliu Hatieganu Cluj-Napoca

RESPECT

AFECTIVITATE
SPRIJIN
MATERIAL

EGALITATE
DREPTUL LA
EDUCATIE

REALIZATORI PROIECT

,,Dacă un copil trăieşte în critică.


va învăţa să condamne pe alţii
Dacă un copil trăieşte în ură,
va învăţa să lupte împotriva celorlalţi.
Dacă un copil trăieşte în ridicol,
va învăţa să fie timid.
Dacă un copil trăieşte în ruşine,
va învăţa să se simtă vinovat.
Dacă un copil trăieşte în toleranţă,
va învăţa să fie îngăduitor.
Dacă un copil este încurajat,
va învăţa ce este încrederea.
Dacă un copil este lăudat,
va învăţa să aprecieze.
Dacă un copil este tratat corect,
va învăţa ce este dreptatea.
Dacă un copil este protejat,
va învăţa încrederea în sine însuşi.
Dacă un copil este tratat ca prieten,
va învăţa să găsească dragostea în lume.”

37
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

TIPUL PROIECTULUI: promovarea imaginii şcolii ECHIPA DE PROIECT:


ADRESA:
BENEFICIARI: elevii viitori, cadrele didactice, părinţii elevilor
DESCRIEREA PROIECTULUI:
Prezentarea în grădiniţe şi în mass-media a ofertei şcolare. Întâlniri de lucru şi dezbateri cu factori de
decizie din grădiniţe. Realizarea de afişe şi fluturaşi de promovare a scolii. Activităţi comune realizate cu
educatoarele de la grupele mari pe diferite teme. Întâlniri cu părinţii viitorilor elevi, cu prezentarea ofertei
şcolare. Prezentarea unui DVD cu activităţi extraşcolare realizate cu elevii claselor a IV-a. Vizitarea scolii
şi a viitoarelor săli de clasă. Înscrierea elevilor în clasa pregatitoare . Afişarea rezultatelor cu copiii
admişi.
JUSTIFICAREA PROIECTUL
Informarea tuturor părinţilor a căror copii au aptitudini artistice asupra faptului că la liceul nostru sunt
institutori cu experienţă, obişnuiţi cu performanţa, elevii noştri obţin premii naţionale şi internaţionale,
suntem parteneri UNESCO, deţinem parteneriate cu şcoli din Genova. De asemenea, am considerat
necesar să transmitem părinţilor că succesul copiilor va fi asigurat prin: participarea directă a elevilor în
procesul de învăţare,program prelungit, libertatea de exprimare artistică alături de profesionişti ai muzicii
şi ai artelor plastice, spaţii atractive pentru desfăşurarea activităţii, discipline opţionale- limba engleză.
GRUPUL ŢINTĂ : elevii viitori, cadrele didactice, părinţii.
SCOP:
Înscrierea elevilor în clasa pregatitoare, în anul şcolar viitor
OBIECTIVELE PROIECTULUI:
- să promoveze necesitatea demarării proiectului in şcoală şi în grădiniţe;
- să identifice materialele necesare şi estimarea costurilor;
- să realizeze afişele şi fluturaşii de promovare;
-să desfăşoare activităţi cu preşcolarii;
- să realizeze întâlniri cu părinţii;
- să viziteze sălile de clasă, alături de părinţi;
PLANIFICAREA ACTIVITATILOR
Nr. Etapele
Activităţi Repere de timp
crt. programului
I. 1. Conceperea programului de către coordonatori / realizatori Februarie
2. Elaborarea si dezbaterea suportului „Noua imagine a Martie
Elaborare ,
şcolii”
pregătire ,
3. Întâlniri de lucru şi dezbateri cu factori de decizie din Aprilie
iniţiere
grădiniţe
II . 1.Realizarea de afişe şi fluturaşi de promovare a liceului Iunie- Iulie
2. Activităţi comune realizate cu educatoarele de la grupele Octombrie-
pregătitoare pe diferite teme noiembrie
3. Intâlniri cu părinţii viitorilor elevi cu prezentarea ofertei
Desfăşurare şcolare. Prezentarea unui DVD cu activităţi extraşcolare
- realizate cu elevii claselor Noiembrie
dezvoltare a IV-a
4.Vizitarea sălilor de clase Noiembrie
III Generalizar 1.Înscrierea elevilor în clasa pregatitoare Noiembrie, Iunie
. e - analiza 2. Testarea elevilor privind aptitudinile artistice Noiembrie,
Februarie, Mai
3. Afişarea rezultatelor. Noiembrie,
Februarie, Mai

DIRECTOR
COORDONATORI

38
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE IARNĂ ÎN BIHOR

PROF. FĂRCUŢ ADRIANA IOANA


ŞCOALA GIMNAZIALĂ ,,PETRU MIHEŞ’’ MEZIAD, JUDEŢUL BIHOR

Crăciunul, singurul cuvânt din limba română care semnifică Naşterea Domnului, a făcut ca unii
oameni de la sate să creadă că, dacă un bărbat intră primul în casa lor în această zi este un semn de
bunăstare şi sănătate pentru anul ce va veni. Pentru a atrage binele, sătenii stau toată noaptea cu masa
întinsă.
În satele din judeţul Bihor există, de peste 100 de ani, obiceiul sacrificării porcului. Din carne se
prepară cârnaţi şi caltaboşi, şi obligatoriu sarmale.
Colindatul este unul din obiceiurile de Crăciun care se păstrează cel mai bine în satele bihorene. Pe lângă
mesajul mistic, multe obiceiuri practicate în această zi sunt legate de cultul fertilităţii şi de atragerea
binelui asupra gospodăriilor.Unele sate mai păstrează aruncatul boabelor de grâu şi porumb în faţa
colindătorilor, de către cel mai vârstnic din familie.Bătrânii spun că dacă boabele peste care au trecut
colindătorii vor fi date găinilor, acestea vor fi spornice la ouat, iar recolta din anul următor va fi bogată
dacă se vor amesteca aceste boabe cu sămânţa pe care o vor pune.
Pe drum se bate doba şi se rostesc strigături specifice. La intrarea în curţi, melodia de marş, doba şi
strigăturile sunt înlocuite de colinda de primire în casă(,,Sculaţi gazde nu dormiţi/Vremea e să vă treziţi).
Viclaimul era tot un corind-spectacol cu caracter mai mult religios. Ceata de colindători era compusă
din grăitor , cei trei crai de la răsărit, pruncul Iisus, Iosif, Maria, muzicanţi, Îngerul vestitor, păstori etc.
Cei trei crai erau îmbrăcaţi mai nialcoşi, mai
strălucitor, în alb Îngerul, iar ceilalţi purtau
costume populare peste care se încingeau
prime tricolore. Din recuzită nu lipsea
grajdul în miniatură al Naşterii Domnului.
Ca scene şi conţinut Viclaimul seamănă
mult cu Steaua.

Cadourile Crăciunului sunt la fel de


răspândite şi căutate pe cât sunt de
încântătoare. Împreună, ele denotă pace,
fericire şi spiritul de generozitate ce a ajuns
să fie asociat cu această zi, care celebrează
Naşterea lui Iisus Hristos.

Crăciunul este perioada puternic încărcată


emoţional, dar este şi perioada cadourilor, când
sufletul omului se scaldă în strălucirea păcii şi
în bunăvoinţă. Aceste simboluri sunt pregătite
din vreme şi aşezate în brad cu multă grijă şi
dragoste.

Bibliografie:
www.tarabeiusului.ro
(data accesării 06.12.2016, ora 16)

39
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

PROMOVAREA IMAGINII ȘCOLII

Prof. Faur Eva – Monica


C.E. "Partenie Cosma" Oradea

Promovarea ca instrument al marketingului este utilizat în sensul creării unei imagini favorabile a
organizației. În sensul analizat, promovarea are ca și scop realizarea unei legături directe între unitatea
școlară și comunitate, beneficiari direcți și indirecți ai actului de educație.

Promovarea imaginii școlii a devenit un instrument deosebit de util în portofoliul oricărui manager
de instituție de învățământ dată fiind importanța acesteia în relația școlii cu mediul extern al acesteia.

Promovarea unității de învățământ a câștigat o poziție privilegiată datorită utilității și importanței


sale pentru reușita oricărei școli.

Promovarea are în vedere comunicarea directă cu exteriorul prin furnizarea acelor informații ce
pot modifica percepțiile, intențiile publicului țintă.

Reușita unei activități manageriale depinde în primul rând de viziunea managerială a oricărei
instituții școlare.

În momentul creării unei strategii de promovare a școlii sunt necesare următoarele activitități:
- formularea obiectivelor pe diferite termen (scurt, mediu, lung);
- alocarea resurselor (umane, materiale, financiare, informaționale, de timp);
- acțiunele ce trebuie întreprinse în vederea atingerii obiectivelor propuse.

Importanța promovării rezidă din necesitatea instituției școlare de a atrage cât mai mulți elevi,
întrucât pe zi ce trece populația școlară scade, iar unitatea de învățâmânt este nevoită să își realizeze
efectivele de clase pentru asigurarea normelor didactice.

O activitate de promovare este eficientă în momentul în care se respect următoarele elemente:

- rezultate bune concretizate în premii câștigate, proiecte;


- echipă de promovare corect selectată;
- materiale de promovare concepute pentru a atrage publicul țintă;
- activitate de promovare realizată intens în cadrul grupului țintă.

Orice manager de instituție școlară trebuie să ia în considerare și să implementeze strategii de promovare


eficiente astfel încât acestea să asigure crearea unei imagini favorabile.

40
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

PROMOVAREA IMAGINII ȘCOLII

PROF. FAZEKAS BEÁTA -ORSOLYA


ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR.1 VIIȘOARA, BIHOR

Grădinița este o instituție educațională pentru copii preșcolari.Printre activitățile de bază realizate
la o grădiniță se numără joaca,cântatul,activitățile practice precum desenatul și interacțiunea socială ,ca
parte a tranziție pentru viața de școlar.Grădinița are rolul de a sprijini atât copii cât și părinții copiilor.
Educatoarei revine misiunea de a promova un învățământ deschis,flexibil,capabil să asigure accesul la o
educație pentru toți copiii indiferent de naționalitate,religie,rasă și tot educatoarea trebuie să ofere sanșe
egale de dezvoltare tuturor copiilor.

Promovarea imaginii grădiniței prin oferta educațională este una din țintele proiectului de
dezvoltare instituțională.Oferta educațională oferă posibilitatea părinților de a alege activitățile opționale
și extracurriculare la care dorește să participe copilul lui, și oferă posibilitatea de a veni cu idei noi din
partea părinților.

Activitățile extracurriculare au un conținut cultural artistic,spiritual,sportiv sau pot fii simple


activități de joc......oferind copiilor voie bună,destindere,recreere.

Printre activitățile desfăsurate se pot clasifica următoarele activități:


- Sărbătorirea zilei de naștere
- Participarea la teatru de păpuși,șezători.
- Excursii,drumeții,plimbări cu teme.....de exemplu ,,Transformările în anotimpul toamna....sau
primăvara.
- Vizitele la diferite instituții publice cum ar fii;Primăria,Cabinetul Medical,Biserica,Farmacia
sau la Postul de Poliție.
- Participarea la concursuri locale,,județene,interjudețene,naționale și internaționale .
Participând la aceste tip de activități îi antrenează pe copii,îi apropie foarte mult de grădiniță îi determină
șă o îndrăgească cât mai mult ,aceste activități au ca scop dezvoltarea unor aptitudini speciale,antrenarea
preșcolarilor în activități cât mai variate și bogate în conținut.

Părinții vor fi informați cu privire la calitatea serviciilor din grădiniță,competența cadrelor


didactice,despre proiectele educaționale și parteneriate în care grădinița este implicată.

Pentru parteneriatele educaționale grădinița poate opta pentru:

- Parteneriat cu familia / exemplu: Împreună reușim.


- Parteneriat cu biserica/ exemplu: Micul creștin.
- Parteneriat cu poliția/exemplu: Sunt mic ,dar cunosc regulile de circulație.
- Parteneriat cu pomierii/exemplu: Pompierul ,prietenul meu.
- Parteneriat cu biblioteca/exemplu: Cartea ,prietenul copiilor.
- Parteneriat cu cabinet stomatologic/exemplu: Stomatologul...prietenul meu.
- Parteneriat școală/exemplu: În curând voi fii școlar.
Prin toată activitățile desfăsurată în grădiniță se asigură un act educațional de calitate care contribuie la
formarea personalității copilului preșcolar.

41
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

Promovarea imaginii școlii

Prof. înv. preșcolar FĂCÎLĂ ADRIANA-MIRELA


Grădinița cu program normal GAROAFA, VRANCEA

Cadrele didactice ce sunt cu adevărat dedicate meseriei de dascăl crează momente unice în
activitatea lor la catedră prin desfășurarea unor proiecte atent planificate și minuțios detaliate, așa încât de
derularea lor să beneficieze copiii, dar și cei din jurul lor.
Proiectele pot aborda un anumit domeniu sau pot fi focusate pe atingerea mai multor domenii de
interes. Sunt incluse multe forme de derulare a acestora, iar activitățile propuse să atingă scopul,
obiectivele, țintele, îmbracă o diversitate de mijloace și moduri de organizare, precum și utilizarea unui
număr mare de materiale deosebite și diferite.
Cadrul didactic, cu măiestrie, talent, implicare, reușește desigur să stârnească educabililor
interesul de a participa la activitățile unui proiect, așa că reușita acestuia nu se va lăsa așteptată.
Cum e firesc, urmează adunarea rezultatelor obținute și strângerea lor într-un portofoliu. După
toate acestea, e necesar să se facă o diseminare a proiectului derulat, iar mediatizarea acestuia conduce la
promovarea imaginii școlii.
Imaginea școlii poate fi evidențiată prin publicarea unor articole în presă, prin încărcarea unor
imagini din timpul activităților desfășurate pe diferite grupuri de pe rețelele de socializare, prin scrierea
unor materiale sub formă de referate, studii de cercetare și postarea acestora pe site-uri specifice
educației. Reportajele la televiziunile locale și nu numai, constituie de asemenea un mod elegant de
promovare a propriei școli. Menționez că este important și eficient să se aducă în prim plan atât lansarea
proiectului, dar și acțiunile din timpul desfășurării lui, iar mai apoi rezultatele obținute în urma finalizării.
Mai există posibilitatea de a promova activitățile școlii prin actualizarea permanentă a site-ului unității de
învățământ sau prin prezentarea proiectelor în cadrul unor seminarii cu exemple de bune practici.
Promovarea imaginii școlii se face cu succes și atunci când se lansează un nou proiect de către alte unități
de învățământ sau instituții diverse și se dorește implicarea și participarea propriei școli. Solicitarea de a fi
parteneri necesită o prezentare a experienței acumulate, a cunoștințelor dobândite cu privire la scrierea,
derularea și finalizarea unui proiect, indiferent de mărimea lui.
Promovarea imaginii școlii se face pe întreg parcursul derulării unui mănunchi de activități. Nu
contează timpul alocat unui proiect. El poate fi de mică sau mare anvergură. Nu contează mărimea,
importantă este implicarea copiilor și a celor ce îi înconjoară. Un aport deosebit adus în cadrul unui
proiect este stimularea altor categorii de persoane de a se implica în activitățile propuse, iar sprijinul
comunității în atingerea țintelor proiectului poate fi un argument ce asigură un real succes.
Promovând propriile reușite putem motiva și încuraja și pe alții să ne urmeze. Îi putem ajuta și
călăuzi în a-și clădi propria ”carte de vizită”. Indiferent de vârstă, fiecare poate alege cum să realizeze
ceva suplimentar activităților din programa școlară. Pot fi planificate și organizate o multitudine de
acțiuni în cadrul unor activități extracurriculare, extrașcolare.
Așadar, ca și o concluzie, promovarea imaginii școlii se poate realiza cu succes prin:
 publicarea unor articole în presă;
 prin încărcarea unor imagini din timpul activităților desfășurate pe diferite grupuri de pe
rețelele de socializare;
 elaborarea unor materiale sub formă de referate, studii de cercetare și postarea acestora pe
site-uri specifice educației;
 apariția unor reportaje la televiziunile locale și nu numai;
 actualizarea permanentă a site-ului unității de învățământ;
 prezentarea proiectelor în cadrul unor seminarii cu exemple de bune practici;
 descrierea proiectelor derulate în școală la comisiile metodice, cercuri pedagogice;
 participarea la mese rotunde, work-shop-uri;
 anunțuri la radio;

42
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

 prezentarea experienței acumulate, a cunoștințelor dobândite cu privire la scrierea,


derularea și finalizarea unui proiect în situația în care dorim să fim parteneri în cadrul unui
proiect propus de alte unități de învățământ sau instituții diverse;
 participarea la simpozioane;
 postarea pe site-ul IȘJ-ului, a Casei Corpului Didactic;
 publicarea de articole în reviste de specialitate;
 elaborarea unor materiale sau fișiere sub diverse forme (ppt sau alt format) și postarea lor
pe platforme online;
 crearea și distribuirea de afișe, pliante, broșuri, invitații, flyere;
 crearea unor reviste, cărticele care să ilustreze activitățile desfășurate
Un cadru didactic competent și responsabil pentru ce realizează cu educabilii, hărăzit cu calități
deosebite, va reuși să stabilească un raport pozitiv pentru obținerea unor rezultate remarcabile. Scopul
este creșterea calității activităților programate a se derula în școli, dar și în afara acestora. Cei implicați,
indiferent de vârstă, în ritm propriu, pot adera la acțiunile propuse, se pot implica activ în propria formare,
în măsura în care au posibilitate și doresc.
Cu talent, măiestrie, dăruire, implicat sufletește în ceea ce își propune, un cadru didactic reușește
cu siguranță să motiveze și să convingă pe oricine că poate să fie unic, că poate fi un exemplu demn de
urmat, că oricare individ are o latură anume, ce se poate caracteriza ca fiind deosebită și care se
desemnează a fi remarcată și lăudată.
Stimulare, încurajare, motivare conduc la stârnire interes, curiozitate, încredere în forțele proprii,
trăsături pozitive de voință și caracter, curaj, dorința de a promova idei noi și integrarea într-o societate
modernă.

43
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

Promovarea imaginii şcolii

Înv. Fedeleș Ioana


Liceul “Mihail Sadoveanu”-Borca, Neamț

''Menirea firească a şcolii nu e să dea învăţătută, ci să deştepte cultivând destoinicirile intelectuale în


inima copilului, trebuinţa de a învăţa toată viaţa.'' Ioan Slavici

Școala a avut si are un rol decisiv în dezvoltarea societății moderne.Instituțiile școlare au


îndeplinit roluri si funcții multiple într-o societate în care modernitatea este tendențială și nu structurală.
Asfel această poziție îi dă autoritate școlii dar,paradoxal și o anumită fragilitate în spațiul public.

Imaginea unei școli este ansamblul reprezentărilor,care îi sunt asociate unei identități specifice
de către toți actorii implicați în activitățile școlare, profesori, elevi, părinți, autorități, mass media.
Factorul principal în crearea imaginii școlii îl reprezintă calitatea procesului instructiv educativ asociat cu
calitatea si măiestria cadrelor didactice .Imaginea unei școli este cel mai bine promovată prin acțiunile
desfășurate,in contextul domeniului de activitate .Calitatea unei școli depinde foarte mult de factorul
uman ,atât de cadrele didactice ,elevi sau orice persoană care iși desfășoară activitatea în școală.

Transformările profunde care au loc în sfera învățământului românesc determină oamenii de la


catedră să-și analizeze continuu experiența acumulată, să o adapteze la cerințele actualei societăți și mai
ales la condițiile concrete întâlnite în clasă. Noile demersuri educaţionale redimensionează atât statutul
cât şi sarcinile cadrelor didactice, care trebuie să devină manageri de educaţie, prin intermediul unor
proiecte/programe educative operaţionale desfăşurate pe baza unor convenţii/ contracte de parteneriat.
Proiectarea şi implementarea unor activităţi extracurriculare şi extraşcolare, în şcoală şi în comunitate, pe
baza proiectelor şi parteneriatelor dintre elevi, profesori şi pǎrinți este o necesitate a activităţii didactice.
În urma colaborărilor constante cu părinţii, aceştia au posibilitatea de a-şi cunoaşte mai bine copiii şi
modul acestora de manifestare în cadrul grupului, îşi însuşesc procedee educative adecvate pe care le pot
aplica în educaţia copilului.

Relațiile de colaborare dintre profesori și părinți întăresc identitatea școlii și sporesc prestigiul
instituțional și personal al celor implicați, dau un sens de utilitate timpului petrecut împreună și deschid
perspectiva unor preocupări informale cu valoare formativă.

Prin iniţierea activităţilor educative şcolare şi extraşcolare diferenţiate, care să răspundă


socializării copiilor am reuşit sǎ atragem atenția asupra potenţialului elevilor noştri. Prin prezentarea
diverselor activități ce au fost derulate în școala noastră, imaginea școlii a fost vizibil îmbunătățită, iar
atitudinea unora s-a schimbat.

Uneori chiar și stimularea participării cadrelor didactice și elevilor la activităţi educative şcolare şi
extraşcolare poate sǎ reprezinte și o strategie de marketing, deoarece prin modul pe care se fac cunoscuți
stârnesc interesul pentru cunoașterea instituției pe care o reprezintă și imaginea școlii este astfel
îmbunătățită.

Bibliografie:
Bunescu, Gh . Negreanu, Educația informală si mass media ,Institutul de știinte ale Educatiei, Bucuresti,
2005;
Florica Ortan, Pedagogie si elemente de pshologie, Ed.Risoprint, Cluj –Napoca, 2012.

44
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

Proiect educațional: Puterea exemplului

Înv. Fejér Ágota-Márta


Școala Gimnazială Nr. 1, Zăbala

,,Nimic nu poate face ceea ce face o carte. Te ridică din viaţa ta… către o lume cu totul nouă, o nouă
perspectivă. O carte este ca un vis pe care îl împrumuţi de la un prieten.” ( Dave Kellett)
Astăzi aud din ce în ce mai mult sintagma "copiii nu mai citesc". Părinţii se plâng că copiii lor preferă
jocul cu tableta sau TV-ul, în locul cititului. Se fac sondaje, se vorbeşte, dar ajungând la aceeaşi
concluzie: "tinerii de azi...".

Când eram mică, mama începea să-mi povestească o carte, doar până în punctul în care lucrurile
deveneau cu adevărat interesante. Atunci se oprea şi se prefăcea că a uitat continuarea, că se străduieşte
din răsputeri să-şi aducă aminte, dar bineînţeles, de fiecare dată, nu mai reușea. Dar mă ruga pe mine să
citesc cartea respectivă şi să-i povestesc mai apoi tot ceea ce el uitase. Aşa m-a "păcălit" de mai multe ori.
Până a reuşit să-mi formeze, nu numai deprinderea de a citi, dar acel drag enorm de a te retrage din
cotidian, în universul literaturii.

Părinții reprezintă un factor cheie în educația și dezvoltarea psiho-socială a copilului. Rolul pe care și-l
asumă părintele în viața a copilului, atitudinea și aspirațiile acestuia, vor pune amprența semnificativ
asupra dezvoltării intelectuale și sociale a acestuia. La vârsta copilăriei, poveștile sunt mai mult decât
simple istorisiri. Ele reprezintă un instrument foarte important aflat la îndemâna părințiilor, pentru a
stimula dragostea de lectură și cărți, curiozitatea intelectuală a micuțului, dar și un instrument pentru a
consolida legătura afectivă copil-părinte.

Din cauză că azi există mai multe distracţii decât aveam "noi" pe vremuri, cititul a rămas undeva la
capitolul opţional. Cititul nu mai e ceva dorit, ci mai degrabă, etichetat şi plasat la capitolul "trebuie". Un
trebuie care omoară din start ideea plăcerii. "Ştiu că trebuie, dar..." - cam aşa îşi încep majoritatea
părinţilor "scuza" pentru lipsa de lectură din viaţa copiilor. Cei mai mulţi "se roagă" de copii să citească,
sau alţii îi obligă. Sunt foarte puţini cei conştienţi că trebuie să le insufle dorinţa voluntară de a citi. De
aceea părinții și copii lor sunt invitați la activități care vizează trezirea dorinței de a citi fără obligații, doar
din plăcere.

Pe scurt, este vorba despre puterea exemplului. În aceasta etapă de vârstă se fixează principalele valori si
modele de viață, iar copilul se identifică cu personajul care corespunde cu modelul lui educațional
existent. Personajele din basme ne însoțesc în anii copilăriei și ne oferă modele pe care se le urmeze în
viața adultă.

Bineînţeles, este mai uşor să plasăm în mâinile copiilor tableta sau telefonul inteligent, pentru că, viaţa de
astăzi este complicată, pentru că noi înşine nu avem timp de mai mult, pentru că serviciul este cu adevărat
solicitant şi nu putem să ne împărţim în mai mulţi, oricât am vrea.

Lipsa timpului este reală, dar la fel de real este şi faptul că cititul se învaţă, că este o plăcere şi nu doar o
modă din zilele trecute.

45
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

TEHNICI DE DESIGN SI IMPLEMENTARE


A CAMPANIILOR DE RELATII PUBLICE
PRIVIND PROMOVAREA IMAGINII UNITATII SCOLARE

Autor,
FERACALO SIMONICA LACRAMIOARA

1. Campania de comunicare-caracteristici

Interactiunea organizatiilor cu publicurile lor ofera cadrul desfasurarii unor eforturi specifice, de tipul
campaniilor de relatii publice privind promovarea imaginii scolii. Stu- diul campaniilor reprezinta
cercetarea continua a factorilor care confera unei organizatii viabilitate si credibilitate in mediul socio -
economic si politic global. In acest referat voi analiza planificarea, implementarea si evaluarea
campaniilor de relatii publice privind promovarea imaginii scolii.
In ciuda formelor diferite de manifestare, pe care le voi prezenta, o campanie de comu- nicare prezinta
urmatoarele caracteristici :
● este o sursa colectiva, organizata, orientata spre un scop;
● poate urmari mai multe obiective ( influentarea atitudinilor, a opiniilor sau comporta- mentelor);
● are un caracter public, in sensul ca se desfasoara prin mass-media;
● foloseste mai multe canale de comunicare;
● se adreseaza unor categorii de public bine delimitate ;
● reprezinta o forma de activitate institutionala.
Deci, trebuie sa fie legitima in achii opiniei publice, sa se conformeze in general, nor- melor
acceptate.
Cazuri tipice de campanii, in afara publicitatii comerciale, sunt reprezentate de cam- paniile electorale
ale partidelor sau ale personalitatilor politice, campaniile din domeniul sanatatii, de colectare de fonduri
in scopuri caritabile, campanii pentru ajutorarea popula- tiei afectate de dezastre naturale,etc.
Un model general al unei campanii este cel realizat de Nowak si Warneyd, caz in care au putut fi
identificate urmatoarele elemente:
◄ Efectul scontat – care implica delimitarea clara a obiectivului campaniei:
◄ Mesaje concurente – campania pentru a avea un impact nu trebuie bruiata de mesaje concurente;
◄ Tema – campania este organizata in jurul temei, iar in cadrul acesteia se opteaza pentru
accentuarea unui aspect, a unei caracteristici;
◄ Publicul – tinta – este format din persoanele de la care se doreste obtinerea unui raspuns in urma
campaniei. Grupurile care sunt cel mai greu de atins, sunt cele care nu simt nevoia unui anumit mesaj si
care nu se expun la canalele de comunicare;
◄ Canalul – pot exista mai multe canale pentru diferite mesaje si pentru diferite cate gorii de public
– tinta;
◄ Mesajul – este transmis in modalitati diferite, in functie de publicul caruia i se adreseaza. Etapele
sunt : sensibilizarea, convingerea / influentarea publicului, asigurarea celor care au aderat la campanie, ca
au luat decizii juste;
◄ Efectul obtinut in mod real – poate fi cognitive ( creste nivelul de informare ) , afectiv (
stimuleaza afectele, sentimentele ) si comportamental.

2.Tipuri de campanii de relatii publice

Campaniile sunt eforturi coordonate, ample si orientate spre atingerea unui anumit
obiectiv sau a unui set de obiective corelate, care vor permite organizatiei sa atinga , in viitor un scop pe
termen lung. Sunt construite si elaborate pentru a aborda o tema, pentru a rezolva o problema sau pentru a
corecta sau imbunatatii o situatie. Ele ating aceste sco- puri schimband o lege sau o opinie, intarind un
comportament, o lege sau o opinie dezira- bile, dar contestate de ceilalti.

46
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

Exista diferite campanii de relatii publice. Cele descries de Patrick Jackson sunt :

◄ Campania de constientizare pentru public, prin care ii anuntam pe oameni despre ceva, pur si
simplu anuntare;
◄Campania de informare este diferita de cea de constientizare, se ofera informatie in timp ce se
anunta;
◄ Campania de educare publica se refera la faptul ca publicul si-a asimilat materi- alul campaniei
intr-un grad suficient de mare , incat sa se simta destul de confortabil emo tional si atitudinal pentru a-l
aplica in comportamentul zilnic;
◄ Campania de reintalnire a atitudinilor si comportamentelor acelora care sunt de acord cu pozitia
organizatiei – se readuc aminte valorile comune;
◄ Campania de schimbare a atitudinilor celor care nu sunt de acord cu pozitia noastra – acest lucru
cere crearea disonantei cognitive;
◄ Campaniile de modificare a comportamentului. De exemplu, campanile de con vingere a
oamenilor de necesitatea purtarii centurilor de siguranta sau ca a conduce in stare de ebrietate nu este in
interesul lor, nici al societatii sunt la ani-lumina de campanile de informare si constientizare.

47
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

Concurs de Informatică – Grafică pe calculator

Prof. Ferenc Gabriela


Palatul Copiilor și Elevilor Oradea

În data de 15 decembrie 2017, la Palatul Copiilor și Elevilor s-a desfăşurat Concursul de


Informatică – Grafică pe calculator, cu participarea elevilor membri ai cercurilor de Operare pe calculator
şi Programare pe calculator. Acest concurs este inclus în Proiectul Concursului Interjudețean de
Informatică “Floare de lotus”, cuprins în Calendarul Activităților Extracurriculare Regionale și
Interjudețene al M.E.N. și aflat la a XVII-a ediție.
OBIECTIVELE CONCURSULUI
- iniţierea copiilor în informatică, în utilizarea tehnicii de calcul
- ridicarea nivelului de pregătire al elevilor
- formarea deprinderilor de utilizare a elementelor aplicaţiei Paint
- stimularea originalităţii şi inventivităţii în lucrul pe calculator
- depistarea copiilor talentaţi în domeniul graficii pe calculator
- realizarea unui schimb de experienţă între membrii Cercurilor de informatică din Palat
- popularizarea activităților cercurilor de informatică precum și ale palatului în rândul copiilor, părinților,
cadrelor didactice precum și al celor interesați, prin massmedia și internet.
La concurs au participat 20 de elevi din clasele 0 – VII.
Tematica concursului:
- pentru clasele 0, I: „Peisaj de iarnă”
- pentru clasa II: “Iarna la munte”
- pentru clasa III: “Crăciunul”
- pentru clasa IV: “Sporturi de iarnă”
- pentru clasa V: “Felicitare de Crăciun”
- pentru clasele VI, VII: “Filă de calendar – decembrie 2017”
Premierea s-a făcut pe categorii de vârstă, acordându-se diplome pentru locurile I, II şi III şi
cadouri pentru toţi participanţii.
În urma evaluării lucrărilor s-a obţinut următorul clasament:
Nr. ord. Nume, prenume Clasa Locul Prof. coordonator
1 PRALEA MARC 0 I FERENC GABRIELA
2 HERMAN EDI I I FERENC GABRIELA
3 RADOVEȚ RALUCA II I FERENC GABRIELA
4 ARDELEAN ȘTEFAN II II FERENC GABRIELA
5 MIHUȚ ALEXANDRU II II FERENC GABRIELA
6 MITĂ ALEX III II FERENC GABRIELA
7 POP NORBERT III II FERENC GABRIELA
8 CABA DAVID III I FERENC GABRIELA
9 POPA BIANCA IV I FERENC GABRIELA
10 COSTE DAVID VI I FERENC GABRIELA
11 Gațu Adin 3 III LUKACS NADIA
12 Cozac Ana 4 III LUKACS NADIA
13 Dumea Casian 4 II LUKACS NADIA
14 Heler Lucian 4 I LUKACS NADIA
15 Heler Lavinia 5 I LUKACS NADIA
16 Dumea Nicolas 6 I LUKACS NADIA
17 Știube Bogdan 6 II LUKACS NADIA
18 Bochiș Alexandra 6 II LUKACS NADIA
19 Ghib Cosmin 7 II LUKACS NADIA
20 Băliban Iosua 7 I LUKACS NADIA

48
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

49
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

PROIECT EDUCAȚIONAL
MAREA UNIRE DIN DECEMBRIE 1918

Coordonator: Ioan Fereștean, Liceul Borșa, Județul Maramureș


Maria Vlad, Liceul , Liceul UCECOM, Județul Cluj

Argument
După unirea din 1918, teritoriul României crește, la 295.049 km², iar populaţia ajunge la
18.057.028 milioane conform recensământului din 1930. În noiembrie 1919 au avut loc primele alegeri pe
baza votului universal din istoria României. În urma lor s-a format un guvern condus de Al. Vaida
Voievod, lider al românilor transilvăneni, desemnat la data de 1 decembrie 1919. Astfel la 29 decembrie
1919, într-o sesiune solemnă a primului Parlament al României Mari prezidat de N. Iorga, a fost adoptată
Legea de Ratificare a Unirii Basarabiei, Bucovinei şi Transilvaniei cu Regatul României.
Se împlinesc 100 de ani de la realizarea Marii Uniri din decembrie 1918. După Unirea
Principatelor (Moldova și Țara Românească) de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza, pasul firesc era
eliberarea românilor din provinciile românești aflate sub dominația imperiilor vecine și unirea lor cu
România. Prin Unirea din 1918 s-au pus bazele statului național unitar român modern. Este de datoria
tuturor românilor, mai ales al celor aflați în provinciile unire în 1918 de a celebra și rememora,
evenimentele care au dus la realizarea României Mari, idealul secular al românilor.
Valori si atitudini:
- asumarea unui set de valori personale,
- gândire critică și flexibilă,
Obiectivele proiectului :
1. Prezentarea în presa județeană a ofertei școlare;
2. Promovarea imaginii școlii în comunitate și atragerea elevilor de gimnaziu;
3. Dezvoltarea sentimentului patriotic;
4. Prezentarea evenimentelor din 1918;
5. Traducerea unor articole de presă din limba română în limba franceză;
6. Aprofundarea noțiunilor istorice;
7. Realizarea unor excursii;
8. Derularea unui concurs școlar;
9. Dezvoltarea și exersarea cunoștiințelor deprinse la limba franceză.
Data: Septembrie-decembrie 2018;
Locul de desfășurare: Instituția de invațământ;
Grupul țintă : Elevii și cadrele didactice din localitate
Resurse: cadre didactice, resurse materiale puse la dispoziție de instituția de învățământ (biblioteca, săli
de curs, calculatoare, proiectoare, imprimante, etc. ) ;
Parteneri/ persoană de contact : Consiliul elevilor și autoritățile locale;

Conținutul programului1:

Nr. Activități Profesorul Locul de Ora /Data


coordonator desfașurare
1 Dezbatere cu tema „Evenimentele din CDI/Bibliotecă
Decembrie 1989”
2 Expozoție fotografică cu tema: Armata
română în Primul Război Mondial

1
În cadrul activitaților 1-8 sunt oferite pliante participanților și invitaților cu oferta educațională a instituției de învățământ.

50
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

3 Expoziție cu tema : Franța și România


în secolul XX ; (France et de la
Roumanie au XXe siècle)2

4 Expoziție de fotografii și articole de


presă cu titlul Unirea Maramureșului
cu România
5 Concurs de istorie pentru elevii de
liceu dedicat Primului Război Mondial
și Unirii din 1918
6 Excursie la Alba Iulia 30.XI-
2.XII.2018

Evaluarea proiectului : fotografii, portofolii realizate de elevii, promovarea evenimentului pe internet,


realizarea unui film cu activitatea desfașurată.

2
Articole din presa românească din secolul XX afișate în romană și franceză.

51
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

TEHNICI DE IMPLEMENTARE
A CAMPANIILOR DE PROMOVARE A IMAGINII UNITATII SCOLARE
ȘCOALA GIMNAZIALĂ GIUVĂRĂȘTI

PROFESOR FICIU MIRELA

1.Campania de comunicare-caracteristici

Interactiunea organizatiilor cu publicurile lor ofera cadrul desfasurarii unor eforturi specifice, de tipul
campaniilor de relatii publice privind promovarea imaginii scolii. Studiul campaniilor reprezinta
cercetarea continua a factorilor care confera unei organizatii viabilitate si credibilitate in mediul socio -
economic si politic global. In acest referat voi analiza planificarea, implementarea si evaluarea
campaniilor de relatii publice privind promovarea imaginii scolii.
In ciuda formelor diferite de manifestare, pe care le voi prezenta, o campanie de comu- nicare prezinta
urmatoarele caracteristici :
● este o sursa colectiva, organizata, orientata spre un scop;
● poate urmari mai multe obiective ( influentarea atitudinilor, a opiniilor sau comporta- mentelor);
● are un caracter public, in sensul ca se desfasoara prin mass-media;
● foloseste mai multe canale de comunicare;
● se adreseaza unor categorii de public bine delimitate ;
● reprezinta o forma de activitate institutionala.
Deci, trebuie sa fie legitima in achii opiniei publice, sa se conformeze in general, nor- melor
acceptate.
Cazuri tipice de campanii, in afara publicitatii comerciale, sunt reprezentate de cam- paniile electorale
ale partidelor sau ale personalitatilor politice, campaniile din domeniul sanatatii, de colectare de fonduri
in scopuri caritabile, campanii pentru ajutorarea popula- tiei afectate de dezastre naturale,etc.
Un model general al unei campanii este cel realizat de Nowak si Warneyd, caz in care au putut fi
identificate urmatoarele elemente:
◄ Efectul scontat – care implica delimitarea clara a obiectivului campaniei:
◄ Mesaje concurente – campania pentru a avea un impact nu trebuie bruiata de mesaje concurente;
◄ Tema – campania este organizata in jurul temei, iar in cadrul acesteia se opteaza pentru
accentuarea unui aspect, a unei caracteristici;
◄ Publicul – tinta – este format din persoanele de la care se doreste obtinerea unui raspuns in urma
campaniei. Grupurile care sunt cel mai greu de atins, sunt cele care nu simt nevoia unui anumit mesaj si
care nu se expun la canalele de comunicare;
◄ Canalul – pot exista mai multe canale pentru diferite mesaje si pentru diferite cate gorii de public
– tinta;
◄ Mesajul – este transmis in modalitati diferite, in functie de publicul caruia i se adreseaza. Etapele
sunt : sensibilizarea, convingerea / influentarea publicului, asigurarea celor care au aderat la campanie, ca
au luat decizii juste;
◄ Efectul obtinut in mod real – poate fi cognitive ( creste nivelul de informare ) , afectiv (
stimuleaza afectele, sentimentele ) si comportamental.

52
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

Promovarea imaginii scolii

Profesor: Filip Adela – Cristina


Liceul Tehnologic „ Virgil Madgearu”, Constanta

Philip Kotler a definit imaginea , intr-un sens larg , ca reprezentand "ansamblul perceptiilor pe
care un individ le are vis-a-vis de un obiect "

A.Denner defineste imaginea ca fiind "un halou de reprezentari ale ideilor , sentimentelor , atitudinilor ,
credintelor mai mult sau mai putin explicite , mai mult sau mai putin profunde , mai mult sau mai putin
constiente , avand un continut emotional mai mult sau mai putin dens , mai mult sau mai putin important
"
Promovarea imaginii scolii presupune o preocupare constanta pentru elaborarea de veritabile planuri de
marketing care sa evidentieze rolul scolii in dezvoltarea academica, sociala, emotionala si de ce nu, chiar
fizica , a elevilor. In zilele noastre imaginea institutionala a devenit foarte importanta, fiind completata de
numarul de absolventi si performantele acestora la examenele nationale sau internationale, procentul de
absolventi integrati in campul muncii sau in alte structuri de invatamant, precum si de modelele
comportamentale promovate. Mesajul transmis comunitatii locale trebuie sa fie consistent, sa fie transmis
prin intermediul mai multor emitatori si sa reflecte specificul unitatii respective.

O buna campanie de promovare a imaginii scolii ar trebui sa urmareasca urmatorii pasi:

Stabilirea obiectivelor campaniei de promovare intr-un cadru organizational


Evaluarea impactului campaniei asupra publicului si a organizatiei
Dezvoltarea unei strategii organizationale in concordanta cu misiunea scolii
Alegerea unui canal optim de comunicare in vederea atingerii obiectivelor propuse
Planificarea actiunilor din cadrul campaniei de promovare
Atribuirea responsabilitatilor la nivelul institutiei si realizarea planului cu bugete si orare
Alegerea metodei adecvate de monitorizare a campaniei de promovare
Evaluarea rezultatelor campaniei de promovare a imaginii unitatii scolare
In ceea ce priveste alegerea canalului media optim de comunicare , trebuie tinut cont de:
Audienta pe care dorim sa o atingem
Momentul in care dorim sa fie atinsa acea audienta
Bugetul alocat campaniei de promovare
Principalele canale media de comunicare sunt:
Televiziunile : au avantajul de a combina caracteristicile legate de vaz, auz si miscare, audienta este
imensa, iar mesajul are un impact major. Pe de alta parte insa, costurile sunt foarte mari, iar mesajul este
efemer si restrictionat de intervale de timp scurte.
Revistele : ofera selectivitate in ceea ce priveste audienta, dar dezavantajul ar fi ca nu ofera o diversitate a
publicului, iar costurile de productie sunt mari
Ziarele: au avantajul de a transmite informatia catre un numar mare de receptori, iar costurile nu sunt
foarte mari, in schimb mesajul este efemer
Radioul: are avantajul de a transmite informatia catre un public larg, fara costuri prea mari, dar lipseste
abordarea vizuala, iar mesajul este efemer
Internetul: la ora actuala, este unul dintre cele mai utilizate canale de comunicare . Are avantajul de a
combina caracteristicile legate de vaz, auz si miscare, costurile sunt reduse, iar publicul la care ajunge
informatia este diversificat.

53
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

Pentru a mentine scoala in atentia generala a comunitatii este necesara transmiterea regulata a vestilor
pozitive despre scoala catre toti membrii comunitatii ( sponsori, autoritati, parinti , elevi). O buna
promovare a imaginii scolii va atrage sponsorizari, elevi din ce in ce mai performanti, cadre didactice
orientate catre realizarea unui demers didactic de calitate, dar si atingerea performantei, atunci cand este
posibil.

54
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

Formarea profesională

Filip Carmen-Corina
Prof. Palatul Copiilor și Elevilor Oradea

Formarea continuă a personalului didactic este un program gândit cu scopul de a pregăti dascălii,
să lucreze pentru o societate care se află intr-o continuă transformare.

Societatea de azi impune ca dascălul să fie mereu interesat de modernizarea procesului instructiv-
educativ prin utilizarea unor metode moderne de predare, invățare sau evaluare, utilizarea tehnologiilor
noi, moderne, abordări diferite in ceea ce privește conținutul predat, relaționarea cu elevii și cu părinții
astfel incât să contribuie la realizarea unui învățământ de calitate.

Pregătirea elevilor pentru societatea de azi nu este deloc ușoară. Pregătirea profesională a cadrelor
didactice păstrează legătura dintre dascăl și elev.

Elevii au parte de tehnologii moderne, au acces ușor la informații, dascălii lor trebuie să fie la
curent cu toate noutățile din sistemul instructiv-educativ, să utilizeze pe lângă metodele tradiționale de
predare și invățare și pe cele moderne, să utilizeze diverse metode de comunicare, de evaluare astfel incât
să poată realiza o instruire de calitate, o pregătire a elevilor pentru viitor.

Elevii doresc să intâlnească profesori bine pregătiți, cu care să relaționeze foarte bine.Un dascăl
este mereu preocupat să descopere lucruri noi, să fie cât mai aproape de elevii săi insă acest lucru
presupune să țină pasul cu noile tendințe, noile tehnologii.

Aceste programe de formare presupun timp alocat din timpul liber al cadrului didactic.

Timpul liber este foarte prețios dar sunt foarte benefice aceste programe pentru toate categoriile
de cadrele didactice indiferent de disciplina pe care o predă.

Cunoștințele dobândite în urma acestor programe de formare ajută foarte mult in relaționarea cu
elevii, părinții și colegii în desfășurarea procesului instructiv-educativ.

55
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

Promovarea imaginii şcolii

Prof. inv. primar; Filip Iulia-Claudia


Sc.Gimn.”AL. Stefulescu”, Tg.-Jiu, Gorj

Promovarea imaginii unei scoli se poate realiza aplicând o anumită ,, politică’’ , ce ţine pe de o
parte de stilul managerial al directorului şi pe de altă parte de activitatea desfăşurată de cadrele didactice.
Imaginea unei instituţii educaţionale este determinată de un ansamblu de criterii , reguli şi
interpretări care sunt structurate de-a lungul timpului şi transmise prin tradiţie , modificate şi îmbogăţite
succesiv cu elemente noi , acceptate si asimilate de comunitate . Imaginea este dependentă de sistemul
informaţional în care se formează , fiind condiţionaţă de caracteristicile de vârstă , sex, religie , nivel de
cultură şi instruire , apartenenţa etnică sau politică etc.
Imaginea unei scoli poate fi gestionată în cel puţin şase moduri :
 să faci lucruri bune , în sensul practicării unui management extrem de performant ;
 să desfăşori o activitate profesională de relaţii publice prin care să obţii încrederea, simpatia,
înţelegera şi sprijinul publicului ;
 să desfăşori o intensa campanie publicitară;
 sa foloseşti sponsorizarea ;
 să angajezi un personal foarte bine pregătit , motivat şi ataşat obiectivelor organizatiei;
 să întreţii foarte bune relaţii cu mijloacele de informare în masă.
Promovarea imaginii reprezintă acţiunea de convergenţă şi de interferenţă a reclamei , publicităţii ,
utilizarea liderilor de opinie şi a tehnologiilor de creare a evenimentelor pentru formarea unei imagini
unitare şi multidimensionale prin transmiterea unor mesaje .
Pentru realizarea unei promovări de imagine eficienta , se vor urmări :

1. reliefarea rolului instituţiei educative , care va scoate în evidenţă:

* trăsăturile definitorii ale instituţiei educaţionale;


* locul şi rolul în sistemul educaţional;
* tradiţiile şi realizările instituţiei;
* aprecierea făcută de sistem şi comunitate ;
* interacţiunile educaţionale cu alte instituţii;
* avantajele oferite elevilor;
* perspectivele medii şi lungi ale instituţiei.

2. reliefarea activităţii instituţiei educative:

* evidenţierea activităţilor specifice instituţiei;


* activităţile extraşcolare;
* programe şi proiecte ale instituţiei;
* activităţi în folosul angajaţilor;
* activităţi în folosul comunităţii.

3. reliefarea rolului angajaţilor :

* rolul membrilor marcanţi ai instituţiei;


* drepturile şi obligaţiile angajaţilor;
* profesionalismul;
* competenţa;
* onestitatea;

56
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

* contribuţii importante la realizarea scopului instituţiei şi ale angajaţilor;


* participarea angajaţilor la manifestări educaţionale şi ştiinţifice locale , naţionale şi internaţionale;
* rezultate de prestigiu ale angajaţilor.

4. reliefarea evenimentelor importante în viaţa instituţiei sau la care participă instituţia pe plan local ,
national şi internaţional

Managerul unei organizaţii şcolare poate promova în mediul intern şi extern al unitătii o imagine
pozitivă a acesteia, printr-o planificare riguroasă , folosind metodele şi tehnicile potrivite,iar cadrul
didactic ca “transportator de cunostinte”va fi un partener de incredere in acest proces de promovare a
imaginii scolii ducandu-si astfel la bun sfarsit menirea sa.

57
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

PROMOVAREA IMAGINII ŞCOLII

Profesor ptr. înv. primar: Filip Mihaela


Şcoala Gimnazială Nr. 7, Buzău

Se pare că unul dintre aspectele cele mai importante pe care se cuvine ca profesorul să le aibă în
vedere, în ziua de azi, îl reprezintă promovarea imaginii şcolii în comunitate. Deşi se poate argumenta că
nu este treaba profesorului să facă marketing, nu este mai puţin adevărat că acesta are datoria să susţină
şcoala în care activează.

Acest lucru pare a fi din ce în ce mai dificil datorită competiţiei acerbe dintre instituţiile şcolare ale
aceleaşi comunităţi. În ciuda acestor impedimente, profesorul fiecărei şcoli dispune de un arsenal bogat
prin care să poată promova şcoala – o pleiadă de activităţi care pot fi utilizate pentru a le capta celorlalţi
atenţia într-un mod care să le sporească nivelul de interes.

În această eră a standardelor, este foarte clar că profesorul trebuie să se gândească la modalităţi
prin care să promoveze imaginea unităţii şcolare. El are libertatea de a proiecta şi organiza activităţi
extraşcolare, de a participa cu elevii la diverse concursuri şcolare, de a concepe proiecte educaţionale, de
a dezvolta parteneriate la nivel local, judeţean sau naţional şi de a profita de avantajele tehnologiei.

Crearea unui grup pe reţelele de socializare prin care profesorul poate lua legătura cu părinţii sau
le poate posta fotografii (cu acordul acestora) din diverse activităţi, reprezintă un alt mod evident prin
care acesta poate promova instituţia. Un profesor poate să-şi propună să posteze o activitate pe săptămână
la care elevii au participat. În acest mod, părinţii pot urmări rezultatele muncii elevilor, preocuparea lor
pentru tema abordată.

Multe case au acces la e-mail, iar profesorii îl pot trimite direct de la şcoală. Profesorii se pot
folosi de acest instrument tehnologic foarte eficient pentru a promova activităţile ce se desfăşoară în
şcoală. De pildă, la sfârşitul fiecărei săptămâni, învăţătorul poate trimite un mesaj scurt părinţilor sau
tutorilor care să conţină impresii despre activitatea la care au participat elevii.

O altă opţiune de promovarea a şcolii, este organizarea sedinţelor, lectoratelor sau consultaţiilor cu
părinţii. Întâlnirile periodice cu părinţii facilitează comunicarea cu aceştia şi constituie un prilej de
colaborare şcoală- părinţi. Părinţii pot pune întrebări specifice şi pot ridica probleme care îi preocupă.

Însă, profesorul nu trebuie să se lase prins în vâltoarea marketing-ului, iar stabilirea unei relaţii
bune cu elevii să devină, de fapt, dezideratul său zilnic. Ea presupune stabilirea nivelului corespunzător
de îndrumare şi control, precum şi a nivelului corespunzător de respect şi cooperare.

Dacă relaţia dintre profesor şi elevi este bună, atunci toate celelalte evenimente care au loc în clasă, în
şcoală, par a fi mai intense. Astfel, este necesar ca profesorul şi elevii săi să devină o echipă. Doar
împreună vor reuşi să ofere comunităţii o imagine bună unităţii şcolare.

58
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

,,Împreună construim un nume!”


Profesor: Filipoiu Mihaela –Evelina
Școala Gimnazială ,,Sf. Andrei”Slobozia, Ialomița

A promova o școală este o provocare, o provocare pe care orice școală trebuie să o accepte şi,
dacă se poate, să o câștige. Imaginea școlii depinde de mai mulți factori, care pot fi mai mult sau mai
puțin controlați, însă noi, cadrele didactice trebuie să promovăm tot ceea ce este cu adevărat de calitate
într-o instituție de învățământ.

În activitatea de promovare a imaginii şcolii, activităţile prioritare sunt:

-difuzarea informaţiilor cu privire la oferta educaţională, programele didactice, proiectele educaţionale,


baza materială, resursele umane, rezultatele şcolare;
-consilierea elevilor, a părinţilor, privind orientarea şcolară şi profesională;
-dezvoltarea de parteneriate eficiente la nivel local, judeţean, internaţional, în scopul promovării
imaginii şcolii şi a corelării ofertei educaţionale cu cerinţele de pe piaţa muncii locale / regionale;
-promovarea imaginii şcolii prin diverse surse informaţionale (presă scrisă, internet, site-ul şcolii, pagina
de facebook).

Aceste activități au fost monitorizate de Comisia de promovare a imaginii școlii pe care o


coordonez din septembrie 2015.

Dezvoltarea personală a elevilor presupune, pe lângă formarea şi dezvoltarea competenţelor la


nivelul orelor de curs şi descoperirea şi încurajarea aptitudinilor elevilor pentru diverse activităţi.

De aceea se impune realizarea unor activităţi complexe şi atractive care să încurajeze lucrul în
echipă şi formarea abilităţilor de comunicare. Avem dascăli bine pregătiți profesional, devotați profesiei
lor, empatici si consecvenți.

Ne dorim să fim cei mai buni, deși acest termen este unul relativ: ,,cei mai buni” înseamnă, din
perspective noastră, copii fericiți și părinți mulțumiți! Din acest considerent am ales ca deviză a şcolii
sintagma ,, Împreună construim un nume!”

Promovarea ȋn domeniul educațional necesită din partea cadrelor didactice dăruire, perseverență,
consecvență, cinste, dragoste pentru elevi. Alături de școală care asigură maxima comunicare ȋntre
generații, familia și comunitatea au o deosebită valoare ȋn formarea personalității copilului.

Parteneriatele dintre școlii, familii și comunități pot ajuta profesorii ȋn munca lor, perfecționa abilitățile
școlare ale elevilor, ȋmbunătăți abilitățile educaționale ale părinților, dezvolta abilitățile educaționale ale
părinților, dezvolta abilitățile de lideri ale părinților, conecta familiile cu membrii școlii și ai comunității,
stimula serviciul comunității și suport familiilor, crea un mediu mai sigur ȋn școli. Motivul principal
pentru crearea unor astfel de parteneriate este dorința de a ajuta elevii să aibe succes la școală și mai
târziu, ȋn viață.

,,Invitație la lectură” este unul dintre parteneriatele care au contribuit la creșterea prestigiului școlii
ȋn care eu ȋmi desfășor activitatea de dascăl. S-a bucurat de o largă participare ȋn rândul elevilor şi s-a
bucurat de o frumoasă mediatizare ȋn presa şi televiziunea locală. Derulat ȋn parteneriat cu Biblioteca
Județeană , Ștefan Bănulescu” a contribuit vădit la apropierea tinerei generații de lumea minunată a
cărților. Împreună, cadrele didactice şi bibliotecarii implicați ȋn proiect, am ȋncercat să ajutăm poveştile să
găsească drumul spre inimile copiilor care astăzi citesc din ce ȋn ce mai puțin.

59
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

ASPECTE:

60
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

PROMOVAREA IMAGINII ȘCOLII

PROF. FLITAN ALINA DIANA


ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1 ROVINARI

Promovarea imaginii unităţii şcolare reprezintă o prioritate pentru o bună colaborare între cei trei
parteneri educaţionali: şcoală-elevi-părinţi.
În acest sens, în unitățile şcolară funcţionează Comisia pentru formarea şi promovarea imaginii
şcolii. Obiectivul central al desfăşurării activităţii acestei comisii este creşterea flexibilităţii şi adaptarea
ofertei de educaţie şi formare profesională la cerinţele pieţii muncii, a nevoilor şi intereselor elevilor,
conform tendinţelor de dezvoltare economică locală, naţională şi europeană şi asigurarea şanselor egale la
educaţie şi formarea profesională pentru elevi din mediul urban şi rural şi pentru elevii cu CES.

In literatura de specialitate pot fi identificate cinci principii ale campaniilor de success privind
promovarea imaginii scolii :
◄ identificarea nevoilor, a intereselor, a obiectivelor și posibilitătilor publicurilor prioritare;
◄ planificarea si executarea campaniei într-un mod sistematic;
◄ monitorizarea si evaluarea continuă pentru a vedea ce functioneaza si unde trebuie făcute
eforturi suplimentare;
◄ luarea in considerare a rolurilor complementare ale comunicarii interpersonale cu mass-media;
◄ selectia unor media potrivite pentru fiecare public prioritar.

O campanie de success trebuie sa aiba o latura educativa. Intotdeauna aceasta trebuie sa lumineze
publicurile ei, oferindu-le o perspectiva diferita despre ceva ce stiau deja sau credeau ca stiu.
Un al doilea element este asigurarea unor suporturi sau stimulente materiale, care pot continua la
eficacitatea campaniei. Astfel, daca se doreste ca femeile din tarile din lumea a treia sa-si vaccineze
copii, campanile pot atinge rezultatul dorit dacă doctorii si serul sunt deja disponibile inm sat.
Un al treilea element este constrangerea. In unele situatii trebuie sa existe ceva mai mult decat
stimulente materiale. Multe campanii pentru purtarea centurii de siguranta in automobile au trecut de la
faza de educare si de oferire de suporturi materiale, la instituirea de legi pentru acordarea de amenzi
pentru nesupunere.
Al patrulea element este susținerea, care se referă la reluarea mesajului. Este nevoie de reluarea
mesajului, nu numai pentru că oamenii uită, dar pentru că apar si membrii noi în publicul – tintă.
Sustinerea ajuta la intensificarea puterii mesajului,pentru ca extinde aria de acoperire a mesajului, care
este supus si de oameni din afara unitatii scolare.
Evaluarea este al cincilea element semnificativ al unei campanii de publicitate. Se identifica ce fel de
schimbare de comportament dezirabila s-a produs, cand s-a produs si pentru ce publicuri.

Planificarea, implementarea si evaluarea unei campanii de relatii publice privind promovarea imaginii
școlii. Stabilirea obiectivelor, a orarelor si a bugetelor.

Tinând cont de scopul si de obiectivele organizatiei, trebuie stabilite obiectivele programului de


relatii publice privind promovarea imaginii școlii. O definire clară a obiectivelor face posibilă evaluarea
succesului campaniei, pentru că poți măsura cât de mult te-ai apropiat de îndeplinirea lor sau cu cât ti-ai
deposit asteptarile.
Asteptările de timp sau orarele pentru atungerea rezultatelor nu trebuie stabilite decât cu aproximatie,
dar termenele – limită trebuie să fie realiste, in functie de obiectivele alese.
Dacă stii exact cât de mare este bugetul, poti să identifici mult mai eficient ce solutii creative vei
folosi, ce tip de media poti să folosesti si cat de des.

61
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

Elaborarea strategiei creative: alegerea temei si a unor mijloace de comunicare.

◄Tema

Succesul sau insuccesul unei campanii de promovarea a imaginii scolii depinde in mare masura de
creativitatea temei. Trebuie sa se raspunda la intrebarea “ Care este cea mai potrivita modalitate pentru a
atrage atentia publicului ? “ . Prin creativitate,adica prin folosirea de cuvinte si simboluri intr-o abordare
originala pentru fiecare public, se obtin efectele dorite. De exemplu tema poate fi elaborata intr-o sedinta
de brainstorming, pentru ca este important sa se aiba in vedere toate ideile, fara prejudecati si sa nu fie
infranata imaginatia.

◄Stabilirea publicului-tinta.

Inainte de a planifica o campanie de promovare a imaginii scolii trebuie sa ai o descriere clara a


publicurilor, inainte sa se aplice strategia. Cu ajutorul datelor demografice (date statistice: varsta, sexul,
educatia, venitul si mediul de provenienta) si psiho grafice (informatii calitative, referitoare la stilul de
viata, ceea ce le place si ceea ce nu le place ) iti poti face o strategie despre tacticile pe care trebuie sa le
folosesti ,pentru ca strategia sa aiba succes. Pentru stabilirea si cercetarea publicurilor-tinta se folosesc,in
general, sondajele de opinie pe baza de chestionar.

◄Alegerea mijloacelor de comunicare in masa

Acest lucru depinde atat de publicul-tinta,cat si de mesajul pe care vrei sa-l transmiti si bineinteles
acest aspect depinde de bugetul pe care-l ai la dispozitie. In consecinta, trebuie luate in considerare trei
intrebari in selectarea unorn media potrivite pentru un anumit mesaj ;

1. Ce audienta vrei sa atingi si care este cota de credibilitate data de acea audienta fiecarui mijloc de
comunicare ?
2. Cand trebuie sa atingi acea audienta si pana la ce data trebuie sa primeasca un mesaj pentru a
raspunde la el ?
3. Cat trebuie sa cheltuiesti si cat iti permiti sa cheltuiesti ?.

Dupa ce s-a raspuns la aceste intrebari ,trebuie avute in vedere alte patru intrebari :

1. Care media ating cel mai mare segment al publicului ?


2. Care are cea mai mare credibilitate si care este costul ?
3. Pe ce media te poti sa te bazezi ca vor livra mesajul in limitele de timp necesare pentru ca
mesajul sa fie eficient ?
4. Ar trebui folosit un singur canal mediatic? Dacă este dezirabil un mixaj de media, ce media ar
trebui folosite pentru a se completa unele pe altele?.

62
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

Considerații metodice referitoare la analiza Programei școlare


pentru disciplina LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ
pentru școlile și secțiile cu predare în limba maghiară-Clasele a V-a – a VIII-a

Maria Flonta, profesor de Limba și literatura română


Liceul Tehnologic,, Cserey-Goga” Crasna, Județul Sălaj

Programa școlară pentru disciplina LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ pentru școlile și secțiile
cu predare în limba maghiară-Clasele a V-a – a VIII-a a fost aprobată prin OMEN nr. 3393 / 28.02.2017
și reprezintă un element de noutate pentru învățământul românesc din ultimele decenii, deoarece până în
prezent nu au fost abordări asemănătoare legate de tratarea diferențiată a elevilor din școlile și secțiile cu
predare în limba maghiară, referitor la predarea limbii române.
Documentele care au stat la baza întocmirii prezentei programe au fost Nota de fundamentare a
planurilor-cadru pentru învățământul gimnazial (2016) și Recomandarea Parlamentului European şi a
Consiliului Uniunii Europene privind competenţele-cheie din perspectiva învăţării pe parcursul întregii
vieţi (2006/962/EC), astfel încât s-a realizat corelarea competențelor de comunicare în limba română cu
The European Language Portfolio (Portofoliul european al limbilor),
https://www.coe.int/en/web/portfolio.
Prin aplicarea noii programe, este favorizată abordarea învățării din perspectivă inter- și
transdisciplinară, astfel încât să realizeze:
 înțelegerea rațională a faptelor de limbă și a coerenței lor structurale, pornind de la
mecanismele esențiale de generare a mesajului în comunicarea orală și scrisă;
 asigurarea controlului conștient al uzului comunicării lingvistice în ascultare, vorbire,
lectură și scriere, în raport cu norma limbii române în vigoare;
 cunoașterea și înțelegerea elementelor fundamentale de ordin lexical și gramatical,
comune limbii române și altor limbi moderne (romanice sau din alte familii), într-o viziune sincronică;
 dobândirea unor competențe cognitive culturale formate preponderent prin lectură, ca
abilitate de viață;
 asumarea valorilor etice și a idealurilor umaniste naționale, definitorii pentru omul
modern, necesare propriei dezvoltări afective şi morale, având ca reper modelul socio-cultural
contemporan.
Propunerile pentru activitățile de învățare existente în prezenta programă abordează în mod creativ
realizarea unor ore de limba română atractive pentru vorbitorii ne-materni ai acesteia, însă rolul cel mai
important revine cadrului didactic, cel care, în funcție de specificul colectivului cu care lucrează, alege
strategiile didactice cele mai potrivite. Dintre propunerile de activități de învățare, cele care au cel mai
mare grad de originalitate sunt următoarele:
La clasa a V-a:
 identificarea informațiilor esențiale în urma ascultării unor texte orale diverse (audiobook
sau video cu basme, schiţe; reclame transmise la radio şi televiziune);
 ascultarea perceptivă a unor texte în limba română, cu accent pe sesizarea pronunţiei
corecte şi a intonaţiei;
 recunoașterea/înţelegerea, în contexte variate, a unor categorii morfologice ale limbii
române dificile pentru elevii aparţinând minorităţii maghiare;
 lectură exploratorie pentru identificarea unor elemente specifice limbii române în
texte continue/discontinue/multimodale;
 construirea unor enunţuri cu subiect subînţeles sau inclus, prin valorificarea
transferului din limba maternă în limba română;
 utilizarea jocului de rol „Eu pot vorbi în limba română/maghiară”;
 participarea la evenimente culturale (spectacole, vernisaje, prezentări de carte),
organizate de comunitatea română și de comunitatea maghiară;

63
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

 participarea la excursii organizate în diferitele zone ale țării, având ca principal


obiectiv identificarea valorilor altor culture;
 realizarea unor ghiduri turistice bi(multi)lingve.
Conţinuturile prevăzute în noua programă pentru școlile cu predare în limba maghiară propun un
demers achiziţional progresiv, „în spirală”, ceea ce presupune permanenta corelare pragmatică şi
funcţională dintre vechi şi nou. Structurarea tematică a conţinutului permite exersarea unui vocabular şi a
unor acte de vorbire indispensabile dintr-o cultură comunicaţională cotidiană, eficientă.

64
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

Activităţile practice în grădiniţă

Prof. Florea Andreea

La primul contact cu grădiniţa, mulţi dintre copii au probleme de adaptare, unii dintre ei fiind
pentru prima oară într-un colectiv, drept urmare, îi revine educatoarei responsabilitatea de a face venirea
la grădiniţă a copiilor mult mai plăcută, de a realiza activităţi interesante, care să le capteze atenţia.
Abilităţile practice devin foarte usor ,,materia” preferată a copiilor, pentru că aceştia au şansa de a-si
descoperi creativitatea si de a crea cu mănuţele lor lucruri noi, cu puţină îndemânare şi ajutor din partea
cadrului didactic, pot confecţiona chiar şi jucăria preferată. Abilităţile practice contribuie la dezvoltarea,
din toate punctele de vedere, a personalităţii copiilor, în strânsă legătură şi împreuna cu celelalte activităţi
ce se desfăşoară în grădiniţă.
Valoarea educativă a abilităţilor practice se situează pe acelaşi plan cu celelalte domenii
curriculare , ele contribuind la dezvoltarea personalităţii copilului cu condiţia să respecte cerinţele psiho-
pedagogice în organizarea lor, să creeze un mediu placut, stimulativ si interesant pentru copil. Preşcolarul
manifestă interes pentru nevoia de mişcare, pentru manipularea obiectelor şi el trebuie îndemnat spre
creaţia contructivă şi dezvoltarea capacităţilor de confecţionare a unor obiecte de decor, jucării, activitate
ce va trezi stări afective pozitive.
Activităţile practice desfăşurate în cadrul procesului instructiv- educativ din grădiniţă, prin
caracterul lor organizat şi colectiv asigură însuşirea temeinică a deprinderilor practice şi anume a
deprinderilor elementare de muncă. Cel mai important rol al activităţilor practice este acela de dobândire
a deprinderilor psihomotrice, de mânuire a materialelor si instrumentelor si de aplicare a acestora in
activităţi utilitare.
Pentru grupa mică, educatoarea va avea în vedere faptul că multi dintre copii iau prima oară
contact cu materialele şi astfel va planifica activităţi în care copilul se va familiariza cu materialele, le va
analiza. Copilul de grupă mică va realiza lucrarea practica folosind o singură tehnică de lucru şi puţine
materiale( exemplu: rupere/mototolire, hartie creponata).În timp, dupa ce copilul şi-a format anumite
deprinderi şi tehnici de lucru, la nivelul II copilul va fi capabil să realizeze o lucrare folosind mai multe
materiale şi tehnici de lucru( hartie colorată, hârtie glasată, creponată, material textil, aţă, foarfece, lipici
etc.).

Lucrări realizate de copiii din grupa mijlocie, Gradinita PP nr. 33, Timişoara

Educatoare poate folosi activităţile practice ca metodă de a evalua realizarea obiectivelor


diferitelor domenii de activitati, obiective propuse spre a fi realizate de-a lungul unei teme sau unui
proiect tematic. Copilul nu va mai fi astfel pus în fata fişelor de evaluare, ci va realiza o lucrare practică,
folosind toate cunoştintele acumulate la diferitele activităţi desfăşurate anterior.

65
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

Activităţile practice în grădiniţă dezvoltă imaginaţia, creativitatea, îndemanarea copiilor. Copiii


descoperă încă de la primele activităţi din grădiniţă, că pot fi ei înşişi creatori de jucării, de obiecte
decorative. Încă de la grupa mică se pot organiza expoziţii cu lucrările copiilor dar şi târguri, unde pot fi
valorificate obiectele create de micuti. Pentru a dezvolta spiritul civic si empatia copiilor, banii obţinuţi în
urma targurilor caritabile pot fi donaţi copiilor mai puţin norocoşi şi fara posibilităţi materiale.

Bibliografie:
Tomşa Gheorghe,2005,Psihopedagogie preşcolară şi şcolară, Bucureşti
http://ccdmures.ro/cmsmadesimple/pdf/mircia.pdf

66
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

Imaginea Școlii Gimnaziale „Natalia Negru” Buciumeni în societate

Profesor matematică, Florea Dana Georgiana


Școala Gimnazială ”Natalia Negru” Buciumeni

Exaltată și elitistă, cum am fost dintotdeauna, spuneam prin liceu: „Mi-aș dori să devin polițistă.
Sau poate profesoară. Simt că de aceste meserii m-am îndrăgostit!”. Probabil încă de atunci conștientizam
că îmi place să lucrez cu oamenii... Și uite că destinul a vrut să ajung la catedră, predând matematica.
Astăzi, după aproape cinci ani de când am devenit profesoară, ajung să-i dau dreptate autoarei
Janet Lansbury, care afirma oarecând faptul că „nu există copii răi, ci doar părinți cu răni vechi”. Aș
adăuga eu că în situația părinților sunt și profesorii, deoarece aceștia nu sunt doar surse de informare, ci și
modele demne de urmat, care inspiră.
Primii trei ani am profesat în Tecuci, însă în anul 2016, printr-o conjunctură a sorții, am ajuns să
predau pentru prima dată în mediul rural, la o școală situată în apropierea pădurii Buciumeni, școală ce
poartă numele Nataliei Negru, celebra poetă care a devenit soție atât lui Ștefan Octavian Iosif, cât și lui
Dimitrie Anghel. „O școală de țară”, mi-am zis eu... „ca toate celelalte”.
Trebuie să recunosc faptul că la început am fost reticentă, punându-mi tot felul de întrebări legate
atât de oamenii de aici, cât și de copiii care urmau să-mi devină elevi, deoarece locuitorii acestui sat sunt
majoritatea de etnie romă.
Ulterior am aflat că mai există o școală în apropiere, unde învață copiii din satele adiacente. Atât
școala gimnazială din Buciumeni, cât și cea din satul vecin, Hănțești, au o istorie relativ recentă, prima
fiind construită în anul 1955, în vreme ce clădirea propriu-zisă a școlii gimnaziale „Smaranda Brăescu” a
fost edificată în anul 1962.
Timpul s-a scurs și, treptat, mi-am dat seama că și copiii de aici merită o șansă, cu atât mai mult
cu cât au existat în trecut copii care au devenit elevi ale celor mai importante licee din Tecuci, semn că se
poate.
În ceea ce privește imaginea instituției școlare în societate, ea este determinată de un ansamblu de
criterii și reguli, la care se adaugă activitatea desfășurată de cadrele didactice și modul în care școala este
condusă de către manager.
Am observat, de-a lungul timpului, că există atât școli închise, cât și școli deschise față de
comunitate, efectele acestei atitudini fiind resimțite în primul rând de către profesori, care au rolul
formării elevilor, apoi de elevi, și în ultimă instanță de părinți, care sunt afectați, e adevărat, în mod
indirect.
Din ce am văzut până acum, școala la care profesez se află în cea de-a doua categorie, părinții sunt
încurajați să preia o parte semnificativă a responsabilităților, fiind consultați ori de câte ori este nevoie.
Relațiile de colaborare dintre profesori și părinți au condus la formarea imaginii și la creșterea prestigiului
școlii la nivel local și nu numai.
Profesorii, în cadrul ședințelor cu părinții, îi învață pe aceștia cum să se implice mai eficient în
educația copiilor, pornind de la ideea că părinții nu știu întotdeauna cum să-și ajute copiii, deși își doresc
acest lucru.
Matematician fiind, nu-mi amintesc să fi scris vreodată despre elevi. Mă mir sincer, cu atât mai
mult cu cât o fac tocmai acum. Totuși, voi aminti un episod care mi-a rămas întipărit în minte. Într-o zi, în
timp ce predam, o elevă m-a întrebat dacă pot să o ajut, nefiind lămurită în privința unei probleme. „Sigur
că da!”, i-am zis eu, convinsă fiind în sinea mea că o să mă întrebe ceva legat de matematică. „De ce
mama nu mă ajută la lecții, așa cum se întâmplă în cazul celorlalți copii?”. Deși răspunsul era evident,
cum aș fi putut să-i răspund? Se pare că profesorii nu pot oferi întotdeauna răspunsuri.
Concomitent, imaginea școlii se completează cu rezultatele cuantificabile obținute în decursul
timpului, precum numărul de absolvenți, performanțele școlare și integrarea în instituțiile de învățământ
superior din Tecuci și Galați. În societate școala are o imagine pozitivă, fiind în atenția întregii
comunități. La acest feedback contribuie și faptul că în școală atmosfera este primitoare, fiind plasate la

67
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

vedere materiale promoționale, produse ale activității elevilor din vechile generații și nu numai și proiecte
comunitare în care aceștia au fost implicați.
Sinceră să fiu, nu știu unde mă văd peste zece ani... probabil tot la catedră, însă poate la o altă
școală. Sunt însă convinsă că experiența dobândită aici își va pune amprenta atât asupra felului meu de a
fi, cât și a modului în care voi profesa. Cred că imaginea unei școli depinde în cea mai mare măsură de
elevii pe care îi are. Din acest motiv, fiecare copil trebuie prețuit deși uneori, profesor fiind, ai tendința
să-i ceri foarte multe lucruri. Însă nu trebuie să uiți niciodată că trebuie să-i dăruiești la fel de mult.
Închei cu un citat care mi s-a părut inspirat și care cred că se potrivește de minune situației de față:
„Toți oamenii mari au fost mai întâi copii, dar puțini dintre ei își mai aduc aminte”. (Antoine de Saint-
Exupery)

68
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

Ola, Portugal!

Prof. Gabriela Ficuț


COLEGIUL ECONOMIC “PARTENIE COSMA”

Ţara azulejos-ilor, a cerului luminos, a oceanului învolburat si a simplitătii locuitorilor, dar şi ţara
care se mândreşte cu o arhitectură extravagantă, castele de poveste, monumente impunătoare sau orăşele
pline de farmec, ascunse într-un peisaj cu linii verzi în pofida anotimpului – Portugalia – a fost cea de-a
treia destinaţie din cadrul proiectului “ Experienţe profesionale europene în serviciile din alimentaţie
publică”, pentru o perioada de 2 săptămâni.
Barcelos, oraşul gazdă, situat in provincia Braga , in aproprierea localitaţii Porto, are o bogată
istorie. Aici a fost sediul primului conte al Portugaliei (1298) şi al primului duce de Braganza (1442),
dinastie care avea apoi să domnească in Portugalia .
Dar, printre nenumăratele istorii legate de acest pamânt cu oameni harnici şi ospitalieri, un loc
deosebit îl ocupă legenda cocoşului de Barcelos, cocoş aducător de noroc, unul din simbolurile naţionale
din Portugalia. Întruchipând triumful dreptăţii atunci când oamenii se luptă pentru îndeplinirea acesteia,
înfaţişat într-o multitudine de forme , cocoşul din Barcelos a devenit o parte intregrantă a vieţii cotidiene
din Portugalia .
Pentru două săptămâni, campusul Asociaţiei Mobility Friends avea să ne fie casă şi ne-am
acomodat usor ajutaţi de designul minimalist al construcţiilor perfect intregate într-un decor natural
superb şi totodată de ospitalitatea şi amabilitatea gazdelor .
Fiecare zi petrecută in acest oraş din nordul
Portugaliei a constituit o oportunitate în plus pentru a
descoperi elemente ce definesc un popor : cultura, istoria,
limba, tradiţiile, gastronomia .
O parte din tainele bucătăriei portugheze aveau să
fie desluşite prin priceperea chefilor de la cele trei
restaurante - Terrasos di Pesticos, M si Fatty Feros unde s-a
desfăsurat practica propriu-zisă. Bacalhao, codul alb ţinut
în sare si apoi uscat e unul din felurile tradiţionale
portugheze și constituie ingredientul principal în peste o
mie de reţete ; Serradura, un desert pe cât de simplu de realizat, pe atât de apetisant cu doar două
ingrediente principale : biscuiți si friscă.

Cultura şi istoria regiunii Minho au fost dezvăluite şi în cadrul


excursiilor organizate de prietenii nostri: Porto, Braga, Guimares,
Viana Do Castelo, Pont de Lima, Valenca sunt oraşele vizitate iar
o trăsătura comună a acestora e aceea ca parcă au fost construite
acum o mie de ani în aşteptarea turistilor care să vină în anii două
mii. Toate aceste oraşe au fost ridicate în zone deluroase, astfel ca
străzile sunt o superbitate – coşmarul şoferilor, bucuria turiştilor:
clădiri vechi, străzi în pantă şi înguste ….

69
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

Cele două zeci de ore de limba portugheză au pus bazele însuşirii si practicării acesteia, îndrumaţi
fiind de carismaticul profesor Bruno de la care am putut afla mai multe despre cultură, muzică şi sportul
acestei ţări.
În plus, am avut ocazia de a socializa şi schimba păreri cu colegii din alte ţari precum Letonia,
Lituania, Croatia, Polonia, Slovacia, exersând astfel cunoştinţele noastre de limba engleză dobândite până
acum.
Aşadar, toţi participanţii la cel de al treilea flux al proiectului “ Experienţe profesionale europene
în seriviciile din alimentaţie publică, am avut parte de o experientă deosebită în care s-a îmbinat
aromonios utilul cu plăcutul şi pe care am repeta-o cu siguranţă fără să stam pe gânduri .

70
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

LICEUL CU PROGRAM SPORTIV, BRĂILA – adevărată școală a campionilor

Prof. Mihaela Țăpor,


Liceul cu Program Sportiv, Brăila

”CITIUS, ALTIUS, FORTIUS” – aceste trei cuvinte sunt deviza Liceului cu Program Sportiv din
Brăila, școală care se poate mândri cu nume mari ale sportului românesc.

Înființată în 1967, Școala Sportivă a funcționat pe lângă Ministerul Tineretului și Sportului. Din
septembrie 1977, aceasta a funcționat în spațiul actual, împreună cu Școala Generală nr. 30. Din 1992,
cele două unități au fuzionat, dând naștere Liceului cu Program Sportiv.

Cu o tradiție de zeci de ani, de la înființare și până în prezent, liceul a fost un izvor nesecat de
talente în multiple ramuri sportive: înot, atletism, handbal, volei, lupte, dar și fotbal.

Profesori și antrenori dibaci au descoperit tineri talentați, capabili să ducă numele liceului, al
Brăilei și al României pe cele mai înalte culmi ale performanței. Cu toții suntem mândri când auzim
numele Dianei Mocanu sau al Cameliei Potec, dar mai cu seamă noi, brăilenii, noi, profesorii Liceului
Sportiv. Cele două campioane au făcut să cânte imnul României la Olimpiade, umplându-ne sufletul de
bucurie, făcându-ne să ne simțim români.

Atletismul brăilean a dat primul campion mondial din istoria atletismului românesc, pe Ionuţ
Pungă.

Cine nu o cunoaște pe handbalista Gabriela Perianu, sportivă a echipei de handbal feminin a


României, formată și ea în sala de jocuri a Liceului Sportiv din Brăila.

Lista numelor mari poate continua. Însă suntem mândri și cu prezentul: performanța continuă și
rezultatele nu întârzie să apară. Dintre actualele handbaliste, care bineînţeles sunt componente ale lotului
naţional, se pot menţiona Iasmina Ichim, Nicoleta Popa, Ana Maria Micu, Mirabela Coteţ, Alexandra
Oprea, Alexandra Perianu. La atletism, liderele actualei generaţii sunt Adelina Sandu, Iulia Banaga, iar la
înot Claudiu Curte, Gabriel Cange.

Rezultatele sportive au fost și sunt posibile datorită profesorilor care muncesc asiduu, dar și bazei
materiale a unității, care numără o sală de jocuri sportive, un bazin de inot acoperit și unul descoperit.

Însă sportul nu se poate face în absența învățăturii, astfel că rezultatele sportive sunt dublate de
rezultatele la învățătură, dovadă stând premiile la concursuri și olimpiade școlare la diverse discipline
(limba română, limba latină, matematică, istorie, biologie, religie etc.). De asemenea, rezultatele la
examenele naționale și proiectele internaționale în care sunt implicați elevii-sportivi fac cinste liceului
brăilean.

Deși deviza enunțată la început este specifică Jocurilor Olimpice, expresia latină ”Citius, altius,
fortius” a devenit deviza Liceului cu Program Sportiv, Brăila, întrucât toți deopotrivă, elevi și profesori,
ne dorim să obținem rezultate mai repede, să atingem un grad de performanță mai înalt, să fim mai
puternici.

71
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

Promovarea imaginii școlii

Prof. ṬIGĂNELE DIANA


COLEGIUL NAȚIONAL ECONOMIC ,,THEODOR COSTESCU"

Scoala este a doua casa , locul in care educatia si conduita adecvata sunt puse pe prim-plan ,fiind
impartasite elevilor cu mare drag si atentie de catre cadrele didactice . Acesta invaluie inteligenta si
caracterul intr-o aura de cunoastere pe tot parcursul vietii , oferindu-ne o valoare inestimabila printr-o
gandire sanatoasa si un caracter nobil . Scoala trebuie sa fie ca un atelier plin de activitati , pentru a proba
toti , in propria lor practica adevarul ca "invatand pe altii ne invatam pe noi insine ". Aceasta are doua
scopuri , primul este de a da copiilor cunostintele generale , de care bineinteles vor avea nevoie , iar
cealalta este de a pregati copilul de azi pentru omul de maine.

Imaginea este cea care ne defineste . In cazul scolilor realizarea unei imagini de prestigiu , are la
baza implicarea elevilor in activitati scolare si extrascolare , munca , care sta la baza notelor mari , dar si
relatiile dintre elevi si cadrele didactice , atmosfera din timpul orelor de curs , materialele folosite pentru
relalizarea activitatilor scolare.

De altfel imaginea unei scoli este influențată si de rezultatele obținute de elevi la examenele de
capacitate si bacalaureat. Modul de predare dar si captarea elevilor in cat mai multe activitati , care le-ar
dezvolta mintea , le-ar largii orizonturile si i-ar face sa inteleaga importanta scolii in viata lor , reprezinta
pe de alta parte un pas in realizarea unei imagini cat mai bune. Participarea elevilor la concursurile si
olimpiadele , locale ,judetene si nationale sporesc prestigiul scolii.

Pe intreg parcursul anului scoala poate asista sau organiza diverse manifestari desfasurate in
interiorul sau in afara sediului sau precum : ziua portilor deschise,colocvii, expozitii, congrese,etc.
Participarea la targuri si expozitii este deosebit de benefica, deoarece cu aceste ocazii se poate prezenta o
gama larga de servicii si se poate evalua interesul celor prezenti.

Intretinerea unor relatii bune cu mijloacele de informare in masa este sinonima cu protejarea
imaginii si cu grija ca informatiile sa fie transmise la momentul oportun si cu o cat mai mare obiectivitate.
Sponsorizarea si mecenatul sustin material unele manifestari.
sau activitati de interes general, fara nici o compensatie din partea beneficiarului si se exercita in aceleasi
domenii: sportiv, umanitar, educativ, stiintific, social, cultural, artistic, etc. Sustinerea oferita de
intreprindere poate fi de natura financiara,materiala, logistica, etc.

Desi in ambele cazuri obiectivul principal este sporirea notorietatii si imbunatatirea imaginii
intreprinderii, impactul real difera. Atunci cand patroneaza un eveniment, intreprinderea asteapta o
compensatie imediata, sub forma publicitatii, de pilda. Sportivii sustinuti de o anumita firma poarta pe
echipament logo-ul.

Este de dorit ca scoala sa opteze pentru proiecte serioase, bine organizate, capabile sa-I ofere o
imagine buna si cu un impact considerabil asupra tintei alese.

Aceste elemente nu sunt insa ilustrative pentru impactul real in ceea ce priveste notorietatea si
imaginea intreprinderii.

In concluzie,imaginea scolii depinde de comunicarea institutionala.

72
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

Promovarea imaginii școlii

Prof. ṬIGĂNELE IULIAN NICUȘOR


LICEUL TEHNOLOGIC ,,MATEI BASARAB” STREHAIA

Imaginea unei institutii de invatamant este determinata de un ansamblu de criterii , reguli si


intreprinderi care sunt structurate de-a lungul timpului si transmise prin traditie , modificate si imbogatite
succesiv cu elemente noi , acceptate si asimilate de comunitate .

Scoala reprezinta nu doar locul in care copilul , merge sa studieze pentru a afla cunostinte noi ci
si o a doua casa , caminul in care invatam sa progresam , sa legam prietenii , cu persoane de aceasi varsta
cu noi.

" Menirea fireasca a scolii nu e sa dea invatatura ci sa destepte cultivand destoinicirile intelectuale
in inima copilului , trebuinta de a invata toata viata "sustine Ioan Slavici.

Imaginea unei institutii este un patrimoniu, fie ca este mostenita, fie ca este inclusa în totalitatea
bunurilor institutiei, fie ca este apreciata ca o dimensiune subiectiva. Imaginea se gestioneaza, se
administreaza la fel ca orice alt bun patrimonial al institutiei, indiferent de natura acestuia. O imagine
buna a institutiei are o influenta covârsitoare asupra succesului ei si asupra perceptiei în rândul publicului
larg.
Dimpotriva, o imagine negativa afecteaza, uneori într-o maniera incredibila, succesul institutiei.
Ca sa fie eficienta, imaginea trebuie sa evoce ceva, sa spuna ceva, trebuie sa invite, în esenta, la un
posibil si permanent dialog. În acest sens, în imaginea ca atare vor fi incluse un numar mare de mesaje
având în vedere principiul de baza care spune ca atentia este foarte greu de retinut pe timp îndelungat, iar
pe timpul în care ai câstigat-o trebuie sa transmiti maximum de informatie.

Este important sa facem o deosebire între identitate si imagine. Identitatea se refera la modalitatile
prin care o institutie urmareste sa se identifice pe sine, iar imaginea reprezinta modul în care publicul larg
percepe firma respectiva. Institutia îsi creeaza propria identitate cu scopul de a modela imaginea
publicului larg despre ea însasi, imagine care este determinata pentru fiecare persoana în parte de o serie
de factori.

Crearea si promovarea unei imagini institutionale pozitive in comunitate se poate realiza prin
elaborarea unor proiecte locale care sa vizeze experiente pozitive.

Promovarea imaginii scolii prin implicarea elevilor in activitati de voluntariat sau proiecte educative
reprezinta o latura importanta a procesului instructiv-educativ.

O educatie in spiritul dezvoltarii durabile nu se refera doar la o anumita sensibilizare fata de


mediul inconjurator , ci interesul este ca oamenii sa-si insuseasca competente care sa ii ajute sa-si
construiasca viitorul intr-un mod activ si responsabil . Printre aceste competente se numara : gandirea in
perspectiva , acumularea de cunostinte vii , complexe , actiuni autonome.

Cel mai important lucru de mentionat este ca Imaginea scolii este promovata in mod continuu de
elevii silitori care s-au remarcat prin rezultate deosebite la diferite examene si au dobandit o educatie
pentru viata asa cum spunea si Albert Einstein "Educatia este ceea ce ramane dupa ce uitam tot ce am
invatat in scoala " si trebuie transmisa prin toate mijloacele de informare posibile/disponibile.

73
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

MATEMATICIENI CELEBRI

PROF. ȚAPU MARINELA

”Viața este ca o oră de matematică în care înmulțești și scazi,


împarți și aduni , iar la un moment dat iți dai seama ca ai greșit și ai
vrea s-o iei de la început, dar s-a sunat.... ”

Întrebarea 1. : Deviza fiecăruia ce a descoperit ceva nou este cuvîntu ”Evrica”! Așa a exclamat
învățatul din Grecia Antică descoperind o nouă lege. Pentru orașul său, Siracuza el a inventat mașinile de
asalt, a pus bazele hidrostaticii și a explicat legea pârghiilor, precum și șurubul fără sfârșit. Cine era el?
(Arhimede)

Arhimede s-a născut c.287 î.Hr. în orașul port Siracuza, Sicilia, în acel timp
fiind o colonie cu auto-guvernare din Grecia cea Mare. Arhimede este în
general considerat a fi unul din cei mai mari matematicieni ai antichității și
unul dintre cei mai mari ai tuturor timpurilor. El a folosit metoda
epuizării complete pentru a calcula aria unui arc de parabolă prin sumarea unei
serii infinite, precum și calculul aproximativ al numărului π cu o acuratețe
remarcabilă pentru acele timpuri. De asemenea a definit spirala care-i poartă
numele, formule de calcul a volumelor și al suprafețelor corpurilor de
revoluție, precum și un sistem ingenios de exprimare a numerelor foarte mari.

Întrebarea 2. : Cine din învățații Greciei Antice a participat în competițiile sportive, la jocurile olimpice și
a fost de două ori premiat cu coroana de laur pentru victoria la lupte libere? (Pitagora)

Pitagora sau Pythagoras s-a născut aproximativ în anul 580 î.e.n. a fost
un filosof și matematician grec, originar din insula Samos, întemeietorul
pitagorismului, care punea la baza întregii realități teoria numerelor și a armoniei.
Sunetele muzicale sunt explicate de pitagoricieni tot prin teoria armoniei numerice.
Astfel, diferențele dintre sunete le apar ca raporturi numerice, sunetele muzicale
fiind astfel determinabile matematic. Pitagora stabilește raporturi numerice pentru
principalele intervale muzicale: octava 2:1; cvinta 3:2; cvarta 4:3; ton 9:8.

Întrebarea 3. : Acest învățat a scris manualul de matematică ce a rezistat în timp. El a creat


geometra sa cu 300 ani î.e.n, însă axiomele și teoreme lui sînt studiate pînă în present. Despre cine este
vorba? (Euclid)

74
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

Euclid din Alexandria, a fost un matematician grec care a trăit și


predat în Alexandria în Egipt. În afara de cartea ”Stihia”, în traducere
”Elementele”, tradusă în peste 300 de limbi, în care Euclid pune bazele
aritmeticii, geometriei plane și spațiale, s-au mai păstrat câteva cărți dintre
care: ”Datele„ , lucrare ce cuprinde teoreme și probleme care completează
”Elementele„ , precum și ”Optica”, privită ca o geometrie a „razei vizuale”. A
inițiat tradiția de a indica sfârșitul unei demonstrații prin expresia, în
traducere: ”Ceea ce era de demonstrat”.
Matematica este instrumentul omului în explorarea lumii înconjurătoare.
Pentru a face o descoperire matematică, trebuie să o iubești așa cum au iubito
fiecare din matematicienii iluștri.

75
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

PREDAREA INTEGRATĂ A CONȚINUTULUI ȘI A NOȚIUNILOR DE LIMBĂ


ÎN CADRUL ORELOR DE LIMBA ENGLEZE

PROFESOR: ȚĂRĂU ADRIAN


ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 2 TALPOȘ, JUDEȚUL BIHOR
DISCIPLINA: LIMBA ENGLEZĂ, CLASA A V-A

A. Principii generale
Principiile care stau la baza predării integrate a conținuturilor în cadrul orelor de limba engleză
pornesc de la câteva afirmații generale precum „toți profesorii sunt profesori care predau noțiuni de
limbă” (The Bullock Report 1975) și continuă cu avantajele răspândite la scară largă a predării trans-
curriculare în sistem bilingv. Beneficiile predării integrate a conținutului și noțiunilor de limbă pot fi
identificate prin: conștientizare culturală, o abordare pe plan internațional, competență lingvistică, o
pregătire teoretică atât pentru studiu cât și pentru piața muncii și nu în ultimul rând o motivație intrinsecă
care crește.
Chiar dacă această metodă de predare-învățare a unei limbi străine este cea mai potrivită într-o
Europă în care sunt vorbite mai multe limbi, literatura de specialitate subliniază existența unei lipse acute
a materialelor didactice și a programelor de formare profesionale pentru profesori. Deși, din punct de
vedere teoretic, metoda de Predare Integrată a Conținuturilor și a Limbii (PICL) este solidă, planează
totuși o umbră de îndoială asupra modului în care va fi transpusă în practică.
B. Principii aplicate la clasă:
Câteva dintre principiile de bază ale PICL susțin că în cadrul orelor:
 Limba este folosită atât pentru a învăța cât și pentru a comunica
 Disciplina este cea care impune noțiunile care trebuie studiate
Având în vedere cele afirmate mai sus, structura lecției de predare a conținuturilor integrate nu
este o lecție tipică de predare a unei limbi străine dar nici una bazată doar pe transmiterea de cunoștințe.
Conform celor 4C-uri abordate curricular, o lecție de succes trebuie să combine:
 Conținutul – noțiunile noi trebuie să fie introduse progresiv, tehnicile folosite și înțelegerea
anumitor elemente specifice pe care le întâlnim in programă.
 Comunicare – folosirea limbii pentru a învăța dar în același timp trebuie să și învățăm să
folosim limba.
 Cunoașterea – dezvoltarea gândirii critice care este legată formarea conceptelor (abstracte
și concrete) și înțelegerea acestara și a limbajului.
 Cultura – expunerera la puncte de vedere diferite și împărtășirea înțelegerii duce la o
conștientizare mai profundă a sinelui și a celorlați.
Tehnicile de predare folosite:
 Receptarea mesajelor orale – este o activitate normală de culegere a informațiilor, vitală oricăror
ore de învățare a unei limbi străine.
 Receptarea mesajelor scrise – folosire materialelor didactice potrivite, ca sursă majoră de colectare
a datelor.
 Producerea mesajelor orale – se focusează pe fluență, acuratețea fiind percepută ca un domeniu
secundar.
 Producerea mesajelor scrise – constă într-o multitudine de activități lexicale în cadrul cărăra este
abordată și gramatică.
C. Demersul didactic
În cadrul orelor de predare conform metodei PICL se pune accent atât pe conținut cât și pe limbă,
lecția fiind structurată în patru etape:
a. Abordarea cu textul

76
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

Cele mai potrivite texte sunt acelea care conțin ilustrații, astfel încât elevii să poată vizualiza ceea ce
citesc. Atunci când învățăm o limbă străina avem nevoie de cuvinte cheie care să ne ajute să înțelegem
contextul. Odată stabilite aceste cuvinte putem trece la analiza organizării textului.
b. Identificare și organizarea noțiunilor
Deseori textele sunt reprezentate ca o diagramă pentru a-i ajuta pe cititori să structureze ideile și
informațiile din text. Structura textelor îl ajută cititorul atât în ceea ce privește însușirea noțiunile, mai
ușor, cât și să creeze activități care să se focuseze pe dezvoltarea limbajului și noțiunilor de bază.
c. Identificarea limbajului
În urma acestor activități ne dorim ca elevi să poată reproduce ideile principale, regăsite în text,
folosind propriile cuvinte. Deoarece textele nu sunt împărțite pe nivel de dificultate profesorul este cel
care decide asupra căror aspecte dorește să insiste. În acest sens, profesorul trebuie să prevadă faptul că
elevii s-ar putea să aibă nevoie să compare, să localizeze, să descrie un proces sau să folosească expresii
adverbiale sau prepoziționale, care trebuie cunoscute de elevi.
d. Sarcini pentru elevi
În abordarea acestui subiect trebuie să fim conștienți că elevii au nevoie să fie familiarizați cu o
mulțime de sarcini de lucru în funcție de scopul învățării, stilul de învățare al elevului și preferințele
acestuia.
Activități pentru receptarea mesajelor orale/scrise și executare:
o Ascultă și etichetează o diagramă/imagine/hartă etc.
o Ascultă și completează
o Ascultă și notează (data, cifra, perioade)
o Ascultă și aranjează cronologic
o Ascultă și identifică locația/vorbitorul/locul
o Ascultă și etichetează etapele unui proces/instrucțiuni/ordinea dintr-un text
o Ascultă și completează locurile libere
Activități pentru producerea mesajelor orale/scrise. Deoarece insistăm mai mult pe conținut e
posibil ca elevii să aibă nevoie de mai mult sprijin din partea profesorului.

o Întrebări - răspuns la întrebări, definirea unor termeni, completarea jumătăților de propoziții.


o Completați cu informații următorul text pe fișa de lucru.
o Știu / Vreau să știu
o Joc – ghicește cuvântul
o Folosirea chestionarelor
o Scrie 20 de întrebări – le vor fi asigurate elevilor cuvinte ajutătoare.
Din punct de vedere lingvistic abordarea Predării Integrate a Conținuturilor și a Limbii nu aduce
noutăți semnificative în predarea limbii engleze, sau a limbilor străine ci își propune procesarea
informațiilor din punct de vedere lingvistic și să ajute la îmbunătățirea predării. Noutatea constă în faptul
că profesorul este cel care stabilește conținutul și astfel poate folosi diferite tehnici de predare-invățare pe
care le consideră necesare în cadrul orelor.

Bibliografie

1. Forum for Across the Curriculum Teaching - www.factworld.info/ accesat în 19.01.2018


2. Comenius Project TL2L - www.tl2l.nl/ accesat în 21.01.2018
3. European Centre for Modern Languages - www.ecml.at/ accesat în 20.01.2018
4. Norwich Institute for Language Education - www.nile-elt.com accesat în 21.01.2018
5. Science Across the Curriculum - www.scienceacross.org accesat în 20.01.2018
6. EuroCLIC - www.euroclic.org accesat în 21.01.2018
7. The National Centre for Languages (CILT) - www.cilt.org.uk accesat în 19.01.2018
8. Content and Language Integrated Project (CLIP) - www.cilt.org.uk/clip/ accesat în 21.01.2018
9. The Bullock Report - A Language for Life, HMSO, 1975

77
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

ŞCOALA DESCHISĂ CĂTRE FAMILIE ŞI COMUNITATE-


PROIECT EDUCAȚIONAL

PROF. ÎNV. PRIMAR ŢIC FLOAREA


ŞCOALA GIMNAZIALĂ CERTEJU DE SUS

ARGUMENT: Crearea şi dezvoltarea unor relaţii de colaborare, cunoaştere şi cooperare reciprocă între
şcoală-familie-comunitate.
Familia şi Şcoala fac parte dintr-o „familie” mult mai mare şi anume Comunitatea. Fără o legătură strânsă
de colaborare, cooperare şi cunoaştere între Familie-Şcoală-Comunitate nu se poate realiza cu succes
procesul educativ al tinerei generaţii. Acest proiect are rolul de a realiza o mai strânsă colaborare între cei
trei factori mai sus menţionaţi pentru îndeplinirea cu mai mult succes a sarcinilor educative pentru tânăra
generaţie.
OBIECTIVE : Implicarea părinţilor şi a comunităţii locale în viaţa şcolii;
Dezvoltarea abilităţilor de comunicare ale elevilor;
Stimularea interesului pentru cunoaşterea elevilor;
Dezvoltarea creativităţii elevilor;
Educarea moral-civică a elevilor.
DURATA : Ianuarie -Iunie
GRUPURI ŢINTĂ : preșcolarii și elevii Şcolii cu clasele C.P.- IV , cadrele didactice, părinţi ai
elevilor;reprezentanţi ai comunităţii locale.
COORDONATORII PROIECTULUI : prof. înv. primar Ţic Floarea, educatoare.
ACTIVITĂŢI:
Întâlniri protocolare; consultări cu părinţii, elevii, reprezentanţii comunităţii locale,atragerea de finanţe.
ÎNTÂLNIRI DE LUCRU:
Întocmirea portofoliului proiectului;perfecţionarea programului de activităţi comune
ACTIVITĂŢI SPECIFICE:
 În domeniul educativ – lecţii, ateliere de lucru, lectorate cu părinţii, întâlniri cu reprezentanţii
comunităţii locale pe diferite teme de lucru;
 În domeniul cultural – serbări, serate, expoziţii, vizite, carnaval, concursuri, parteneriate educative
cu diferite instituţii;
 În domeniul sportiv-ecologic-turistic – drumeţii, excursii, întreceri, acţiuni de ecologizare a unor
spaţii.
REZULTATE : Documente de protocol, referate, proiecte didactice, fişe de lucru, chestionare, materiale
promoţionale, CD-uri, albume foto, ateliere de creaţie, portofolii.
DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢILOR PROIECTULUI:
În cadrul proiectului s-au desfășurat următoarele activități :
1.Familia şi responsabilităţile ei în adaptarea copilului la cerinţele şcolare. Prevenirea eşecului şcolar
(şedinţe cu părinţii, lectorate).
2.Organizarea judicioasă a regimului de muncă a copilului în familie – lectorate cu părinţii.
3.Lectorate cu părinţii pe tema „Legătura directă dintre familie şi şcoală” în scopul obţinerii unor
rezultate cât mai bune la învăţătură şi în comportare.
4.Eminescu – Luceafărul poeziei româneşti – parteneriat cu Biblioteca comunei Certeju de Sus, concurs
recitare, referate, creaţii proprii ale elevilor, concurs de desene pe teme eminesciene, expoziţii, vizită la
bibliotecă, prezentare de carte.
5. 24 Ianuarie – Ziua Unirii
6.Necesitatea parteneriatului şcoală-familie- şedinţă cu părinţii, alcătuirea unui program de activităţi
comune elevi –cadre didactice-părinţi, discuţii în legătură cu activitatea Centrului de zi – Certeju de Sus,
consilierea părinţilor în legătură cu înscrierea copiilor la centru.
7.Parteneriat „Corp sănătos, minte sănătoasă, stil de viaţă sănătos”
Vizite în cadrul dispensarului comunal, activităţi comune pe tema dată, portofolii, postere, afişe.

78
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

8.”Flori pentru mama” – serbare şcolară.


9.”Hristos a înviat!” Activităţi tradiţionale pentru Paşte.
10.Activităţi de ecologizare a spaţiului din jurul şcolii, plantarea unor pomi, flori.
11. 9 Mai – Ziua Europei Concurs „Cine ştie mai multe despre Europa”, desene, referate.
12.Activităţi de pregătire a Cercului Pedagogic la Şcoala Primară Nojag.
13.Întâlniri între elevii participanţi la proiect-schimb de experienţă între şcoli.
14. 1 Iunie – Ziua Internaţională a Copilului – carnaval, concursuri sportive.
15. 10 Iunie – Ziua Internaţională a Familiei .Dezbatere-lectorat pe tema „Copii fericiţi-familii fericite!”
expoziţii de lucrări ale elevilor, fotografii.
16.Nevoia copilului de dragoste şi siguranţă.
17.Festivitatea de încheiere a anului şcolar-serbări şi premierea elevilor.

Bibliografie :
1. „Revista învăţământului preşcolar” , Bucureşti, 2009
2. Laurenţia Culea, Angela Sesovici, Filofteia Grama, Mioara Pletea, Daniela Ionescu, Nicoleta Anghel,
„Activitatea integrată din grădiniţă”, Ed. DPH, 2008

79
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

EVALUAREA CUNOŞTINŢELOR PRIN


TEHNICI DE PEDAGOGIE FREINET

Prof. înv. primar Ţîra Ioana Maria,


Colegiul Tehnic „Al. Domşa” Alba Iulia

Perioada de evaluare a cunoştinţelor elevilor trebuie valorificată prin acele modalităţi de evaluare
care ne permit să aflăm cu adevărat ceea ce dorim. Elevul nu este o simplă maşină de învăţat, lui îi sunt
necesare strategii cognitive de percepere, înţelegere şi interpretare a lumii, corespunzător experienţei
dobândite.
În acest context, pedagogia Freinet oferă o seamă de orientări şi principii fundamentale: este o
pedagogie centrată pe copil, o pedagogie a muncii motivate, o pedagogie personalizată, a comunicării şi
cooperării. Ea răspunde şi acelor criterii de elaborare şi materializare a perioadei de evaluare care nu
trebuie să streseze sau să şocheze, să producă disconfort fizic şi psihic, ori să declanşeze energii negative,
ci să se constituie într-o permanentă comunicare motivaţională şi relaţională cu cei din jur.
În concordanţă cu asemenea orientări fundamentale, am considerat oportună abordarea ei în perioada de
evaluare pe baza tehnicilor Freinet.
Substanţa pedagogiei Freinet o constituie aşa - numitul text liber.
Textul liber este textul pe care copilul îl scrie în mod liber atunci când doreşte şi unde doreşte, după
subiectul care îl inspiră.
Pentru redactarea unui text liber a fost necesară implicarea copilului în situaţii stimulatoare şi motivante,
ca de exemplu cea oferită de presă, fără de care această tehnică s-ar fi redus la o pură metodă scolastică.
Textul liber este o tehnică bine ancorată în viaţa şi mediul copiilor, care continuă firesc cu tipărirea
acestor texte în revista clasei.
Tehnicile de lucru avute în vedere le-am aplicat la clasa a IV a la fiecare disciplină de învăţământ în parte,
aşa după cum exemplele de faţă o vor ilustra.
Fie că am lucrat cu toată clasa, în grupuri mai restrânse sau individual, satisfacţia participării la activitate
a avut ,,acoperire” în materializarea concretă a temelor tratate. Prezentarea în clasă, pe un panou special, a
lucrărilor realizate, susţinerea individuală a unor proiecte în faţa clasei, precum şi participarea elevilor la
redactarea computerizată a produselor, toate s-au regăsit în atitudinea nouă, pozitivă a acestora faţă de
actul de învăţare prin raportarea fiecăruia la activitatea de grup, prin preluarea unei responsabilităţi
individuale în cadrul echipei cât şi ca element decizional într-o anumită situaţie dată.
Atmosfera creată în cadrul activităţilor a fost cea de lucru, de colaborare, de afirmare a unei
identităţi.
În acest context, elementele de creativitate, comunicare şi găsirea identităţii elevului apar vizibile şi
viabile, totul putând fi verificat în lucrările realizate.
Elevilor li s-a prezentat înainte cu o săptămână tematica pusă în discuţie “ Anotimpurile “. În acest
timp ei au putut reciti textele studiate în decursul anului, au apelat la surse bibliografice, iar la începutul
zilei de şcoală textele libere au fost citite de către autori, întregii clase. Un elev a notat la tablă toate
titlurile şi autorii lor. Prin votul elevilor s-a hotărât care dintre textele prezentate va avea “onoarea” de a fi
tipărit.
Textul ales a fost transcris pe tablă, aşa cum l-a alcătuit autorul, a fost citit şi pus în discuţie întregii
clase, frază după frază. Au fost puse în evidenţă greşelile de ortografie şi de punctuaţie, sintaxă şi lexic.
La această muncă au participat toţi elevii conduşi de mine, fără a-mi impune punctul de vedere. ”Punerea
la punct” a textului liber a constituit un moment de mare importanţă în viaţa clasei care practică tehnicile
Freinet. Din punct de vedere al structurii lingvistice, ea a dat naştere la preţioase probleme de reflexie
ortografică şi gramaticală, care reluate apoi au fost fixate prin intermediul exerciţiilor cu fişe
autocorective.
O dată terminată punerea la punct, textul a fost folosit din punct de vedere al posibilităţilor pe care le
oferă în scopul formării lingvistice. E vorba mai ales de “vânătoarea de cuvinte “, de explicarea
gramaticală şi exerciţii diverse, în special conjugarea verbelor.

80
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

Textul a fost apoi recopiat de elevii care în săptămâna respectivă au fost cuprinşi în opţionalul
de informatică. Între timp alţi elevi au pregătit bordurile, chenarul care urma să înfrumuseţeze pagina
tipărită. Imediat după ce s-a terminat tehnoredactarea textului el a fost corectat de copii. Când nu au mai
fost găsite greşeli s-a trecut la scoaterea definitivă a materialului.
La ştiinţe elevii au pregătit tema:”Sol, apă, viaţă”. Munca în grup a prilejuit aprofundarea
cunoştinţelor fundamentale. De exemplu, în cazul apei elevii şi-au adresat întrebări care i-au
interesat:”Care este formula apei?” “Cum se schimbă starea de agregare a apei?” “ Care este circuitul apei
în natură?” “Cum putem lupta pentru a exista apă nepoluată?”. Elevii au găsit proverbe şi zicători despre
apă, pe care le-au prezentat sub forma unor texte libere cu titlul “Apa trece, pietrele rămân” “Apa lină
sapă adânc”. Alţi elevi au preferat să ilustreze grafic proverbele. Ca element de grafică, clasa şi-a
imaginat prezenţa sa într-o …imensă picătură de apă.
Ora de istorie am desfăşurat-o la Muzeul Unirii din Alba Iulia. Tema recapitulativă a fost „Din
trecutul neamului”. Vizita la muzeu i-a învăţat pe copii cum să privească, cum să analizeze, cum să
preţuiască, să decanteze valorile.Stilul în care muzeograful a condus activitatea a fost unul permisiv,
relaţia dintre elev şi muzeograf fiind de comunicare şi de conducere democratică.Între cadrul didactic/
muzeograf şi elev s-au creat relaţii socio-afective de încredere, eliberate de teama de a nu face faţă
solicitărilor impuse de procesul educativ.
Metodele pedagogice au fost activ-participative, atrăgând elevii în discuţii colective, facilitând
schimbul spontan de informaţii şi idei, de impresii şi păreri.
Contactul direct cu obiectul de patrimoniu a prilejuit o reală satisfacţie elevilor, le-a stimulat
curiozitatea, dorinţa de a investiga şi de a construi, de a explora şi de a descoperi, de a crea.
Sarcina elevilor era să observe şi să noteze informaţiile într-o fişă de observaţie, să identifice alte
surse de informare (manuale, cărţi de la bibliotecă, persoane specializate în domeniu, mass- media), iar
apoi aceste date să fie aplicate în mod creativ într-un text.
Textele au avut titlurile: „Muzeul Unirii”, „Alba –Iulia- vatră de cultură şi civilizaţie”, „Alba-Iulia –
cetatea visurilor noastre”. Textele alese de elevi spre a fi corectate şi tipărite au fost: „Muzeul Unirii” şi
„Alba-Iulia – cetatea visurilor noastre”.
Alţi elevi, impresionaţi de personalitatea domnitorilor Mihai Viteazul şi Ştefan cel Mare au compus
poezii în cinstea acestor eroi ai neamului.
Tratarea interdisciplinară este o cerinţă modernă şi necesară în învăţământul din zilele noastre.
Introducerea principiului interdisciplinarităţii mobilizează, în acelaşi timp, învăţătorii şi elevii.
Aplicând acest principiu în învăţarea geografiei, am observat că se deschid numeroase orizonturi în
instrucţie şi educaţie care îi ajută pe elevi să-şi formeze o privire de ansamblu asupra vieţii.
Studierea geografiei beneficiază de conexiuni cu celelalte discipline de învăţământ, totodată aceste
cunoştinţe vin să completeze pe cele de la alte discipline: istorie, literatură, muzică.
Încercând să valorific multiplele valenţe interdisciplinare, la geografie am propus elevilor tema: „Să
ne orientăm pe hartă”. Elevii au propus desfăşurarea orei sub forma unei călătorii imaginare pe harta ţării
de la Alba Iulia la Bucureşti.
Activitatea s-a desfăşurat pe grupe de experţi sub directa mea conducere. Grupele s-au constituit în
funcţie de aptitudinile elevilor, pe arii curriculare.
Am constituit patru grupe de câte 5 elevi cărora le-am stabilit sarcinile, după un ghid de observare
specific fiecărei grupe: 1- echipa geografilor: 2- echipa naturaliştilor; 3- echipa iubitorilor de literatură; 4-
echipa istoricilor.
Echipa geografilor a avut ca sarcini: alegerea traseului, orientarea pe hartă, semnalizarea formelor
de relief, apelor curgătoare şi lacurilor, identificarea localităţilor străbătute, analizarea profilului economic
al localităţilor şi ocupaţii ale populaţiei.
Echipa naturaliştilor a prezentat tipurile de sol, fauna şi flora zonelor poluate.
Echipa istoricilor a identificat vestigii istorice pe traseul ales, prezentând imagini cu acestea.
Echipa iubitorilor de literatură a avut sarcina să noteze impresiile de călătorie.
După desfăşurarea activităţii, elevii grupelor au elaborat texte libere. Textele cele mai reuşite au fost
alese de elevi pentru a fi editate în revistă. Exemplu „Hai la drum!” „Capitala ţării mele”, „Natura,
prietena mea”. Alegerea textelor s-a bazat pe tehnica Freinet.
Evaluarea în orele de consiliere şi orientare am realizat-o prin joc, simţind că alegând jocul voi avea
acces spre sufletul copilului, spre minunata lui lume de gânduri şi vise, căci jocul este „binecuvântarea

81
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

copilăriei”. Am aplicat diferite jocuri care au adus căldură şi naturaleţe în orele de consiliere şi au
constituit un „paravan” în spatele căruia, într-o atmosferă permisivă, prietenoasă, s-au pus pe tapet
probleme „mari” pentru cei „mici”.
În lumea guvernată cu toată seriozitatea de joc şi poveste am păşit hotărâtă să o accept şi să o
respect. Am propus jocuri, dar am manifestat disponibilitate de a desfăşura jocuri propuse de către copii,
înţelegând că acesta este „un impuls irezistibil prin care copilul îşi modelează propria-i statuie” (Jean
Chateau, „Copilul şi jocul” E.D.P., 1967).
Jocurile cu caracter creator propuse în orele de consiliere au fost:
Povestea alfabetului
Acest joc necesită o concentrare deosebită din partea copiilor inventivi, cărora le place să scrie:
inventarea unei poveşti în care primul cuvânt să înceapă cu „A”, primul cuvânt al celei de-a doua
propoziţii să înceapă cu „B” şi tot aşa până la „Z”. textul realizat a trebuit să dezvolte tema generoasă a
valorilor morale sau să prezinte subiecte legate de viaţa copilului. Ex. „A fost odată un băieţel care locuia
într-o căsuţă de dulciuri. Bunicul lui îl desfăta citindu-i poveşti.
- Citeşte bunicule povestea zânei de zahăr!”…
„Decalogul prieteniei”
Copiii au fost îndrumaţi să se oprească asupra „obligaţiilor” de prieten, să le gândească şi să adune
zece dintre ele într-un decalog al prieteniei. Acesta a fost însoţit de desene sugestive.
„Şotron cu fantezia”.
Jocul presupune elaborarea unor texte libere cu titlul „Îmi imaginez că sunt un …. (noruleţ, un scaun, o
culoare)”. Subiectele au fost date sau au fost alese de către copii. Acest joc i-a câştigat în totalitate
întrucât are cea mai mare încărcătură de libertate şi permite desfăşurarea neîngrădită a fanteziei.
Lucrările de acest gen au oferit prilejul de a face o adevărată „ecografie” sufletească a autorilor,
proiectându-şi în ele cele mai ascunse dorinţe, necazuri, neîmpliniri, acute semne de întrebare. (analiza de
cazuri- anexă).
„Ştiri calde în revista clasei”
Un grup de elevi au avut sarcina să redacteze o revistă a clasei cu ştiri legate, evident, de viaţa
clasei, actualizate la fiecare săptămână. Ceilalţi copii din colectiv au putut fi antrenaţi în activitate ca şi
colaboratori în vederea selectării, prezentării sau elaborării materialelor. Acest joc a adus satisfacţii
deosebite şi a contribuit la întărirea încrederii în forţele proprii.
Pe parcursul perioadei de evaluare aceste materiale tipărite au fost strânse într-o copertă,
îmbogăţite cu ştiri de interes general formând o revistă.
Elementele pozitive ale acestei tehnici sunt următoarele:
- textul liber devine un mijloc de a realiza o punte între şcoală şi viaţă, fundamentând învăţarea pe
experienţa personală a copilului şi pe dezvoltarea capacităţii sale, într-un context social;
- accentuează dimensiunea socială a limbajului (textele sunt scrise pentru a fi citite şi înţelese de
alţii);
- dezvoltă judecata critică, obiectivitatea aprecierii unui text.
Textul liber dă posibilitatea de a pătrunde în lumea reală a copilului, pentru a-l putea forma prin
activitatea educaţională: „prin intermediul acestei tehnici asigurăm bazele definitive ale influenţei
învăţământului asupra vieţii copilului în mediu, asupra activităţii sale, asupra a tot ceea ce ascunde el
creativ şi dinamic, inteligent şi uman.” (A. Pettini – Freinet şi tehnicile sale).
Tehnicile Freinet urmăresc să „provoace setea”, să facă să izvorască dorinţa de cunoaştere şi să
intensifice nevoia de a lucra.

BIBLIOGRAFIE
1.. Bernat, E. S., (2003), Tehnica învăţării eficiente, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca;
2. Burke Walsh, K, (1998), Crearea claselor orientate după necesităţile copiilor de 8-9-10 ani, CEDP Step
by Step, Bucureşti
3.Cerghit, I., (2006), Metode de învăţământ, ed. a IV-a, Editura Polirom, Iaşi;
4.Pettini, A., (1992), Freinet şi tehnicile sale, CEDC, Bucureşti;
5.Rădulescu, M., (1999), Pedagogia Freinet – un demers inovator, Ed. Polirom, Iaşi;
6. Potolea, D., (2008), Dicţionar enciclopedic de educaţie, Editura Sigma, Bucureşti;

82
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

ISTORIA ȘI FORMAREA COMPORTAMENTELOR MORAL-CIVICE

Prof. pt. înv. primar ȚÎRLEA ILEANA


Liceul Tehnologic nr. 1 Sîg, Sălaj

Interdisciplinarea sau corelarea multidisciplinară, ca autentic atribut al inteligenţei umane, este în


predarea istoriei un aspect al învăţământului formativ, o latură importantă a modernizării procesului
instructiv-educativ.
Prin însăşi structura sa, ca ştiinţă şi ca disciplină şcolară, istoria are un caracter interdisciplinar şi,
prin urmare, eficienţa predării-învăţării istoriei depinde şi de măsura în care ea este integrată sistemului
disciplinelor ce se predau în şcoală.
În procesul cunoaşterii istoriei naţionale şi al formării şi dezvoltării sentimentelor moral-civice,
învăţătorul găseşte un sprijin major în corelaţia dintre istorie şi alte dicipline din planul de învăţământ.
Încă din primele clase, între studiul istoriei şi al limbii române se stabileşte corelaţia organică. În
cadrul lecţiilor de comunicare în limba română elevii claselor a II-a şi a III-a întâlnesc primele noţiuni de
istorie. Ca urmare, deşi istoria patriei apare ca obiect de studiu
în clasa a IV-a, formarea noţiunilor şi reprezentărilor de istorie, începe din primele clase ale
învăţământului primar în care elevii dobândesc cunoştinţe despre principalele evenimente din trecutul
poporului nostru prin intermediul lecturilor cu conţinut istoric. Prin volumul bogat de fapte şi evenimente
istorice, lecturile cu conţinut istoric pun bazele învăţării noţiunilor de istorie cu care elevii se vor întâlni
în clasa a IV-a, îi ajută să înţeleagă unele idei privind istoria patriei şi formează elemente ale conştiinţei şi
conduitei patriotice.
În unele lecturi cu conţinut istoric, structura cunoştinţelor de istorie pe clase, ordonarea şi gradarea
lor de la o clasă la alta se face în primul rând, în funcţie de particularităţile dezvoltării intelectuale a
şcolarilor mici. Ordonarea cunoştinţelor de istorie în cuprinsul lecturilor cu conţinut istoric urmăreşte să
asigure atât accesibilitatea, cât şi continuitatea şi sistematizarea lor. Astfel, se începe cu prezentarea unor
fapte concrete legate de viaţa prezentă a elevilor, a poporului, reflectate în noţiuni cum sunt: patrie, popor,
morală, munca, etc. Începând cu clasa a II-a, în manualul de comunicare în limba română sunt incluse
legende şi scurte povestiri istorice. Treptat, în clasa a III-a, la lecţiile de citire se trece la studierea
sistematică, cronologică şi unitară a faptelor şi evenimentelor trecutului istoric al poporului nostru,
continuată în clasa a IV-a, în primul rând prin studierea istoriei ca disciplină distinctă, dar şi a lecturilor
istorice din manualul de citire de la clasă. În felul acesta, noţiunile dobândite de elevi sunt reluate,
completate, adâncite şi sistematizate după logica internă a ştiinţei istorice. Această structurare permite
gradarea dificultăţilor întâmpinate de elevii din ciclul primar în studierea istoriei şi asigură temeinicia
cunoştinţelor şi a noţiunilor însuşite.
Corelarea istoriei cu literatura este realizată şi în cuprinsul manualului de istorie de la clasa a IV-a
care include la sfârşitul fiecărei teme o lectură literară cu conţinut istoric despre evenimentul studiat,
contribuind la nuanţarea şi adâncirea înţelegerii lui. Ea se poate realiza şi prin folosirea culegerilor de
povestiri istorice pentru copii, din care învăţătorul poate
recomanda elevilor, spre lectură, povestiri care nu sunt incluse în manual.
În România, modelul de învăţare tradiţională a fost înlocuit cu modelul învăţării active în care elevul
se află în centrul propriei formări.
Ceea ce putem realiza la clasa a IV-a este să sensibilizăm copiii în raport cu frumuseţea şi misterul
istoriei, să le stârnim curiozitatea, să-i determinăm să citească poveşti despre locuri şi conducători vestiţi.
Desigur, accesul la istorie depinde de înţelegerea timpului şi a spaţiului istoric, iar la clasa a IV- a ne
propunem să facem primii paşi spre înţelegerea acestor noţiuni. Ar fi însă o mare greşeală dacă am
confunda dezvoltarea capacităţii elevului de a aşeza o suită de evenimente în ordine cronologică, cu
pretenţia de a-l pune în situaţia de a memora date şi evenimente istorice. Am obţine astfel exact efectul
contrar, cei mai mulţi dintre elevi s-ar îndepărta de istorie, poate pentru totdeauna.
Pentru elevul din clasa a IV-a, cu vârstă cuprinsă între 10 şi 12 ani, ISTORIA îşi propune să dea
următoarele răspunsuri şi explicaţii:

83
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

Istoria cuprinde toate evenimentele, faptele, întâmplările care se petrec în jurul nostru şi pe care
noi dorim să le consemnăm. Tot ceea ce dorim să ne amintim mai târziu înseamnă istorie, fie că e
consemnată într-un jurnal, în imagini, într-un site pe internet, într-o carte de onoare, într-un portofoliu sau
într-o expoziţie.
Toţi oamenii contribuie în moduri diferite la ,, facerea ” istoriei.
Istoria are loc în orice spaţiu locuit de oameni sau unde oamenii ajung pentru scurt timp. Nu există
istorie fără oameni care să o ,,facă” şi apoi să o consemneze.
Atâta vreme cât există oameni va exista istorie.
Istoria poate să o consemneze, să o scrie oricine, cu o condiţie : să fie onest, sincer şi de bună-
credinţă. Istoria se scrie cu ajutorul dovezilor că ceea ce istoricul relatează s-a întâmplat cu adevărat.

„Un popor care nu-și cunoaște istoria e ca un copil care nu-și cunoaște părinții.” — Nicolae Iorga

Bibliografie:
BOLOVAN,P.S - Didactica istoriei. Noi orizonturi în predarea,învățarea și evaluarea istoriei prin metode
active ,Presa universitară clujeană, Cluj-Napoca,2007
FELEZEU, C.- Didactica istoriei,Presa universitară clujeană,Cluj-Napoca,2000

84
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

COPILUL RROM ȘI EDUCAȚIA TRADIȚIONALĂ

Prof. ȚÎRLEA FLORIN


Liceul Tehnologic nr. 1 Sîg, Sălaj

Cultura reprezintă un set de trăsături spirituale, materiale, intelectuale și afective distincte ale unei
societăți sau a unui grup social și cuprinde, pe lângă arte vizuale, muzică, teatru, dans, literatură și
elemente definitorii pentru stilul de viață, sistemul de valori, tradițiile și credința respectivului grup.
(UNESCO 2002)
Culturile moderne își asumă riscul dezechilibrului în comunitate, pentru că o asemenea schimbare de
statut, rămasă necunoscută familiei, reprezintă mai mult decât pericolul unor alianțe nedorite, pierderea
coeziunii sociale și a coerenței legice a existenței umane, ci poate însemna chiar și trăirea unor traume,
fizice și psihice, de către individul abandonat factorului fortuit al iluzoriei sale libertăți. Culturile
tradiționale refuză acest risc prin implicarea ritualică permanentă în viața individului.
În vreme ce, în culturile tradiționale, accentul cade pe binele comunitar, pentru care interesul
individual îngust poate fi cu ușurință abandonat, în culturile moderne este accentuat aparentul bine
individual, în funcție de care se regândește starea comunității, deseori sacrificată în scopul realizării celui
dintâi.
Astfel se explică libertatea individului în raport cu sistemul de constrângeri și recomandări ale societății și
acceptarea, relativ ușoară, fără complexe, a întemeierii unei familii, fie ea și la modul potențial, doar prin
relații sexuale, fără consacrare și recunoaștere comunitară.
Familia este valoarea fundamentală a culturii rrome: „Dastil te avel tut but love, kana san korkoro
naj tut khanc” (Degeaba ai mulți bani, dacă ești singur nu ai nimic). Familia de rromi este, de fapt,
comunitatea, prin sistemul de relații de înrudire culturală (phralipe), fapt pentru care o putem numi
familie comunitară.
Dumnezeul familiei de rromi este copilul, întruchipare a purității absolute, garanție a continuității
neamului. Normele onoarei și ale „pakiv”-ului interzic unei femei să treacă prin fața unui bărbat, ea fiind
obligată să-și anunțe trecerea cu „arakh” (ferește!) sau „ambold” (întoarce-te!), iar bărbatul trebuie să
întoarcă privirea în altă parte, pentru a-i lăsa cale liberă. În schimb, o femeie cu un copil în brațe,
considerată a fi purificată de prezența copilului, poate trece oricând prin fața bărbaților.
Botezul este și el înțeles ca un act magic de purificare, apa sfântă (aghiazma) fiind luată din biserică
de femeile, care, mai târziu, își vor stropi casele și rudele pentru a le proteja de impuritate-„maxrimos”.
După botez, timp de o zi, copilul nu trebuie să fie sărutat de nimeni pentru a nu-i fi furat botezul. Acest
gest apotropaic este completat de un gest reparatoriu: în momentul în care copilul se îmbolnăvește, el este
botezat a doua oară, pentru a se vindeca. Explicația care se dă de obicei este că „o jekhto bolimos ci gelo”
(primul botez
responsabilitate colectivă și de „pakiv” (împăcare, încredere, onoare, credință), ca formă de reconciliere și
construcție a imaginii de sine. nu a mers) sau „o repetare a actului magic poate avea rezultatele dorite.
Educația tradițională a copilului rrom se bazează pe formarea în spiritul fraternității și al ajutorului
reciproc, dar și al responsabilității pentru ceilalți. Frații se cresc între ei pentru a deveni responsabili,
fetele se ocupă, de la 5-6 ani, de treburile gospodărești, băieții învață meserii și participă la adunările
bărbaților încă de la 7-8 ani.
Inițiativa și responsabilizarea copiilor, precum și capacitatea lor de a se descurca independent de la o
vârstă relativ fragedă sunt apreciate în cadrul familiei și comunității de rromi. Conceptele esențiale ale
familiei tradiționale a rromilor sunt „phralipe” (fraternitate), ca formă de ajutor reciproc și
Răspunderea colectivă și întrajutorarea, completate de sentimentul fratern reciproc sunt elemente de
bază ale conceptului de „phralipe”, esență a societății tradiționale a rromilor. În spiritul păstrării purității
rituale, codul politeții include moduri de adresare în cadrul cărora afecțiunea se dovedește prin adresări de
tipul: „mo phral” (fratele meu) sau „mi phen” (sora mea) și apartenența la neam se verifică prin întrebări
rituale de confirmare a identității: „kaoar san? Kasko nămo san? / so vica si tut? (de unde ești? al cui
neam ?/ care ți-e vița?), urmate de întrebări referitoare la descendența imediată: „kasko san?” (al cui ești?)

85
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

și de interogații ale politeții cutumiare, de tipul – „sar si tiro dad? / sar si tiri daj?” (ce face tatăl tău? / ce
face mama ta?).
Principiile care stau la baza educației copiilor se leagă de faptul că aceștia sunt considerați adulți în
miniatură, înzestrați încă de la naștere cu voință, dorințe, emoții și inteligență. Acestor valori înnăscute li
se adaugă puritatea, singurul minus fiind lipsa lor de experiență.
Copiii sunt protejați și dorințele lor pot deveni legi, ei se bucură de libertate, progresele lor sunt
încurajate prin supradimensionare și laude, dar li se dau, totodată responsabilități importante încă de
timpuriu. Băieții au obligația să-și ajute tatăl în meseria sa, iar fetele învață și practică îndeletnicirile
gospodărești de la vârste fragede, pentru a deveni viitoare nurori bune.
Considerați egali ai adulților, capabili de a înțelege tot ceea ce li se spune, copiii sunt expuși, de la
începutul existenței lor, unor stimulenți similari cu aceia destinați părinților lor. Băieții sunt educați
pentru a fi puternici: ei sunt duși la un unchi, la nașul lor, la un văr mai mare, la un bărbat mai în vârstă
din neam sau la o altă rudă masculină cu prestigiu în familie și li se spune „kus les te dares!” (înjură-l
dacă îndrăznești!) și copilul o face, de obicei, antrenându-și astfel dezinvoltura și forța de relaționare. La
răspunsul violent al acestora din urmă, băiatul trebuie să dea dovadă de stoicism, putere de stăpânire și
curaj. Se educă astfel puterea de apărare, forța morală și rezistența la frustrare. Succesul acestei etape
inițiatice este însoțit de numeroase laude și urări – „t-aves zuralo aj baxtalo” (să fii puternic și norocos).
Ca membru al familiei extinse, având numeroase rude, copilul se simte protejat în comunitate, dar
trebuie să demonstreze că respectă normele neamului.
Fiind puri, copiii pot avea acces la orice tip de informații, de pildă, în fața lor se poate vorbi deschis
despre despre viața intimă. Cu toate acestea, în special fetele sunt educate în spiritul rușinii („lagavo”):
ele își eufemizează sexualitatea, evită contactul cu străinii („gasiii”) și se comportă în concordanță cu
restricțiile și recomandările concepției despre pur. Regulile rușinii și ale păstrării purității încep mai
devreme și mai pregnant la fete, ele trebuind să meargă îmbrăcate cu fuste lungi încă de la vârsta de 5-6
ani.
Pentru a înțelege fraternitatea generală din comunitatea de rromi, este necesară o privire asupra
relațiilor dintre frați într-o familie: toți frații de o vârstă sunt egali, nici unul nu are dreptul să se situeze pe
o poziție superioară sau să aibă o atitudine infatuată față de celălalt, în schimb fratele mai mare este
substitutul tatălui și se bucură, ca atare, de un respect superior.
Copiii sunt și ei educați în spiritul „ phralipe”, nimeni nu le interzice nimic la modul verbal: „nu face
asta”, aparent nu se exercită nici un control asupra lor, ei sunt egalii adulților, dar condiția este să li se
sugereze codurile comunitare, în forma unei inițieri lente și firești, fără interdicții, dar educându-li-se
rezistența la frustrare, cheia puterii spiritului și semn al asumării maturității, respectul- „pakiv”-
responsabilitatea împărțită frățește-frații mai mari își cresc frații mai mici- și simțul rușinii- „lazavo”,
element esențial al relaționării cu modelul familial de la care orice deviere este fie sancționată, fie supusă
unui proces ritual reparatoriu.
Toate acestea împreună formează RROMANIPEN-ul, legea fundamentală a rromilor.

Biblografie:
Cherata,Lucian:1994, „ Istoria țiganilor”-Craiova,Ed.Z
Grigore,Delia/ Sarău,Gheorghe:„Istorie și tradiții rrome”
1.Sarău,Gheorghe: 1997, „Rromi,India,Limba rromani”,București

86
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

Liceul Tehnologic ,,Ovid Caledoniu’’ Tecuci jud. Galați

Prof. psiholog Țuchel Mariana-CJRAE Galați/


Liceul Tehnologic ,,Ovid Caledoniu’’ Tecuci, jud. Galați

Liceul Tehnologic ,,Ovid Caledoniu’’Tecuci vizează la elevi dezvoltarea liberă și armonioasă a


unei personalități creative, înlocuirea lui,, ce știe elevul’’ cu ,,ce știe să facă elevul’’, asigură pregătirea
elevilor pentru a dăbândi competențe profesionale, deprinderi practice, dar și abilități de comunicare în
vederea unei integrări sociale rapide și adaptării la o nouă societate, dinamică de tip european.

Principalele priorități ale liceului: corelarea nevoilor pieței muncii cu nevoile de calificare
profesională, îmbunătățirea condițiilor de învățare, dezvoltarea serviciilor de orientare și consiliere,
dezvoltarea și diversificarea parteneriatului social, dezvoltarea unei atitudini pozitive față de mediul
școlar și față de societate.

Liceul Tehnologic ,,Ovid Caledoniu’’Tecuci este compus din trei corpuri de clădiri, având peste
20 săli de clasă: 15 săli de clasă, două laboratoare de informatică, 1 laborator de Comerț, 1 laborator de
Turism, unul de Științe, 1 laborator de Estetica și igiena corpului omenesc, 1 laborator de Construcții, 1
bibliotecă cu sală de lectură,1 sală de sport.

Liceul are programe şcolare ajustate şi adapatate ca să se plieze pe interesul practic al elevilor,
oferă cabinete dotate şi utilate în vederea desfăşurării orelor de practică în aşa fel încât elevul să poată
cunoaşte exact ce presupune meseria aleasă.Unele materii teoretice nu se mai studiază în treapta a doua
de liceu, în favoarea disciplinelor practice.

Filiera tehnologică este preferată de elevii care nu-şi doresc continuarea studiilor după absolvirea
liceului, ci doresc să intre direct pe piaţa muncii, să-şi câştige existenţa, să înveţe o meserie, aceşti elevi
provenind uneori din pături dezavantajate socio-economic, din familii care nu le pot oferi susținere
financiară dacă urmează o facultate.

87
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

PROIECT EDUCAȚIONAL
DAR DIN DAR

Prof. Ţuglea Petrina,


Şcoala Gimnazială Nr. 1 Blăgeşti, Bacău

A. Tip: parteneriat educațional la nivel local, în cadrul Strategiei Naționale de Acțiune Comunitară
1. Domeniu: voluntariat

2. Perioada: Parteneriatul se va desfăşura in perioada decembrie 2017 - aprilie 2018, cu posibilitate de


continuare în anii următori.

3. Instituţia coordonatoare: Școala Gimnazială Nr.1 Blăgești

4. Parteneri/colaboratori
Satul Seniorilor Milly FSC Buhuşi

5. Echipa de implementarea a proiectului


Inițiatori: Prof. Moldovan Cristina
Prof. Pușcalău Ana – Maria
Prof. Țuglea Petrina
Prof. înv.primar Zaharia Roxana
Prof. Zamfir Ana – Maria
Colaboratori:
Reprezentat Satul Seniorilor Milly FSC Buhuşi - d-na Beganu Cristina
Școala Gimnazială nr. 1 Blăgești, județul Bacău- elevii scolii gimnaziale

6. Motivația proiectului
Parteneriatul reprezintă o cale de a dezvolta relaţii de colaborare între instituţiile partenere, în
vederea realizarii unui proiect comun.
Voluntariatul şcolar este o oportunitate prin care elevii participanţi pot cunoaște un nou mediu de
viaţă, având șansa să sprijine socializarea unui grup de persoane defavorizate cu nevoi speciale.
Implicarea în acest proiect le dă ocazia copiilor să înţeleagă că în jurul nostru sunt oameni care au nevoie;
atât de sprijin material, cât şi afectiv.
Activitățile din cadrul acestui proiect vor oferi ocazia elevilor Școlii Gimnaziale Nr.1 Blăgești să
îşi materializeze propriile idei şi să participe activ în viaţa şcolii şi a comunităţii locale.
Elevii voluntari vor conştientiza şi vor fi sensibilizaţi cu privire la nevoile persoanelor beneficiare,
dar şi de importanţa existenţei unei relaţii solide copil - familie pentru buna dezvoltare a acestuia.

7. Scop
Promovarea participării civice și a angajamentului interpersonal într-un context comunitar

8. Obiective
- Implicarea elevilor în activități de asistare socială a copiilor cu nevoi speciale;
- Formarea şi dezvoltarea respectului faţă de ceilalti;
- Revigorarea spiritului civic şi a mentalităţilor comunitare prin promovarea valorilor de solidaritate și
generozitate;
- Responsabilizarea elevilor şi a cadrelor didactice prin implicarea în acţiuni de voluntariat ;
- Asumarea unor roluri şi responsabilităţi în viaţa socială.

88
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

9. Grup ţintă/beneficiari
- 50 de bătrâni de la Satul Seniorilor Milly FSC Buhuşi

10. Activităţi
NR. ACTIVITATE PERIOADA LOCUL DESFĂȘURĂRII
CRT. DESFĂȘURĂRII
1. IATĂ VIN DECEMBRIE 2017 SATUL SENIORILOR MILLY
COLINDĂTORI FSC BUHUȘI
2. HRISTOS A ÎNVIAT! APRILIE 2018 SATUL SENIORILOR MILLY
FSC BUHUȘI
11. Resurse umane
- Cadre didactice
- Elevi
- Părinți

12. Resurse materiale


- echipament IT (laptop, videoproiector, sistem audio)
- consumabile

13. Bugetul proiectului


- Costurile pentru deplasarea elevilor vor fi suportate din fonduri obținute din donații de la părinți și cadre
didactice.

14. Rezultate așteptate în urma proiectului


- Creșterea gradului de informare în rândul elevilor Școlii Gimnaziale Nr.1 Blăgești în legătură cu
activitățile desfășurate în cadrul Strategiei Naționale de Acțiune Comunitară;
- Implicarea elevilor, cadrelor didactice și a altor voluntari în cadrul unor proiecte care vor fi realizate
împreună cu persoanele defavorizate;
- Dezvoltarea abilităților de comunicare eficientă, de lucru în echipă, de asumare a responsabilităților;
- Educarea sentimentelor de prietenie, toleranță, armonie și bună dispoziție în relațiile cu adulții.
15. Modalități de monitorizare și evaluare
- Întâlniri periodice ale echipelor de proiect
- Portofoliul proiectului care să cuprindă fotografii, o prezentare PPT cu activitățile desfășurate
- Procese-verbale încheiate în urma desfășurării activităților
- Raport de evaluare finală
- Premierea voluntarilor cu cea mai bună implicare în proiect prin oferirea de diplome.

16. Impactul proiectului


- Creșterea abilităților de comunicare și relaționare între elevi, cadre didactice
- lărgirea orizontului de preocupări ale elevilor
- creșterea prestigiului colectivului de cadre didactice și al școlii în rândul comunității locale
- consolidarea competențelor elevilor și cadrelor didactice de a lucra în echipă.

17. Diseminare
Prezentarea/popularizarea proiectului în rândul publicului țintă se va realiza prin :
 întâlniri directe cu elevii;
 prezentarea proiectului în cadrul lectoratelor cu părinții;
 popularizare pe site-ul școlii.

89
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

PROMOVAREA IMAGINII ȘCOLII

Prof. înv. liceal ALINA FRĂȚILĂ


Colegiul Național „Dimitrie Cantemir”, Onești, jud. Bacău

Întotdeauna am susținut că popularitatea unui liceu, colegiu în cazul nostru, depinde în primul
rând de succesul activităților școlare și extra-școlare pe care le desfășoară în fiecare an școlar. De
asemenea, munca în fața elevilor în timpul orelor de curs cât și în afara acestora este un alt factor ce
contribuie constant la asigurarea populației școlare. În acest sens, în cadrul catedrei de limba engleză din
care fac parte, desfășurăm o varietate de activități ce au ca scop nu numai popularizarea claselor cu
predare intensivă a acestei limbi străine, dar și atragerea elevilor către aprofundarea studiilor în această
limbă.

În primul rând, efortul nostru de a atrage cât mai mulți elevi de gimnaziu spre clasele cu predare
intensivă a limbii engleze a fost încununat cu succes întrucât în fiecare an zeci de elevi participă la
Concursurile Cantemir ce au ca scop popularizarea liceului. Încercăm astfel să le dăm frâu liber
imaginației prin crearea de proiecte multimedia în care să povestească în limba engleză diferite experiențe
din viața personală sau să creeze descrieri și narațiuni bazate pe o temă dată de organizatori.

În al doilea rând, am pornit de la premisa că fiecare elev, odată intrat la liceu, dorește să își
evalueze nivelul la limba engleză. S-au stabilit o serie de parteneriate cu Consiliul Britanic și
Universitatea Cambridge și am pornit la drum. S-a început timid cu înscrierea unui număr mic de elevi
pentru examenele FCE, CAE în anul 2005 ca apoi treptat școala să ajungă parteneră în programul
Addvantage susținut de Consiliul Britanic.

Drept urmare, în fiecare an școlar sunt înscriși cel puțin 30 elevi pentru pretestările organizate pentru
fiecare tip de examen, respectiv KET, PET, FCE, CAE, CPE și Academic IELTS. De asemenea, ca
urmare a acestor pretestări, s-a înregistrat o creștere semnificativă a numărului de elevi ce susțin un astfel
de examen având ca scop fie continuarea studiilor în străinătate, fie echivalarea examenului de
competențe lingvistice sau a unor probe de admitere la facultățile de limbi străine.

În final, aș dori să subliniez că popularizarea colegiului este o muncă în echipă ce presupune nu


numai o bună comunicare, ci și o regândire continuă a strategiilor menite să atragă elevii atât din mediul
urban cât și cel rural. Ca rezultat al muncii noastre, ne mândrim cu peste 20 de elevi acceptați anual la
universități de top din UK, Olanda sau Danemarca, toți acești elevi având în palmaresul lor un certificat
la limba engleză.

90
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

Integrarea în școala de masă a copiilor cu Sindrom Down

Prof. învățământ primar, Anca Gînscă

Omul este o fiinţă dependentă în activitatea pe care o desfăşoară cu ceilalţi. Are nevoie permanent
de a comunica şi coopera. Întâlnim peste tot în jurul nostru oameni cu deficienţe. Ei sunt percepuţi diferit,
perceperea lor socială nefiind întotdeauna constantă, ea variază de la societate la societate, furnizând
semnificaţii diferite, în funcţie de cultura şi de valorile promovate. Mulţi oameni au reticenţe faţă de
persoanele cu deficienţe, deoarece au o concepţie greşită despre ele. Trebuie însă să înţelegem că sunt
nişte oameni la fel ca ceilalţi, fiind produsul unic al eredităţii lor şi al mediului.
Să fi părinte de copil cu Sindrom Down nu este, nici pe departe, ușor sau comod. Nu exclud nici
alte dizabilități, evident dar, despre cea de mai sus, tot auzim în ultimul timp, din diferite surse. Se
vorbește despre integrarea acestor micuți în școlile normale – ce pompos pare a suna, normale – se
cunoaște de către multă lume, de unii doar fugar, ce semnifică o asemenea șansă pentru ei, pentru părinții
lor, care se luptă să-i redea societății sau să li se redea societatea. Și ei fac parte din această lume, și ei
sunt unii dintre noi.
Integrarea în școala de masă a copiilor cu dizabilități este o necesitate. Cadre didactice
și părinți deopotrivă, se opun ca acești copii să studieze în școlile de masă. Se tem: de eventuale
probleme, de un efort în plus pe care, poate, vor trebui să-l facă. Dar, ceea ce este și mai trist, își învață
propriii copii să-i ocolească pe acei copii ,,altfel”, în loc să-i învețe ce înseamnă empatia, compasiunea, de
pe urma cărora vor ajunge oameni de bază ai societății... Totul pornește din fiecare. Trebuie să dăm șanse
fiecărui copil, noi suntem baza lor. Copiii cu dizabilități, indiferent de natura lor, au nevoie să studieze în
școlile normale.
Este a doua oară, în 13 ani de muncă la catedră, când mi se întâmplă să am la clasă elev cu
Sindrom Down și al treilea an de când sunt învățătoarea unei fetițe cu această dizabilitate. Pot spune că, la
început, când am aflat că voi avea la clasă un astfel de copil, m-am temut oarecum, pentru că știam ce
presupune munca cu acesta, într-o clasă de elevi care învață în regim simultan (și fără profesor de
sprijin...). Este greu să lucrezi în astfel de condiții, dar nu imposibil.
Întâlnirea cu C. a fost una plăcută. Din prima discuție pe care am avut-o cu mama sa, am aflat
multe despre ea. Este o fetiță simpatică, prietenoasă, care nu a creat mari probleme la clasă niciodată.
Familia sa a jucat și joacă un rol deosebit în creșterea și dezvoltarea ei ca om. Are formate deprinderi
utile, pentru viața de zi cu zi: merge la toaletă singură, cunoaște părți ale corpului, mănăncă singură,
cunoaște culorile, noțiunea de fată, băiat, recită poezii, cântă...și multe altele...dar cel mai mult îi place să
danseze! Discuțiile purtate cu mama fetei, de fiecare dată când m-am simțit în dificultate, m-au ajutat de
cele mai multe ori să aleg metodele potrivite pentru întegrarea elevei la clasă.
Există o serie de riscuri care împiedică integrarea copiilor cu dizabilități în unitățile școlare
obișnuite. Cel mai mare risc este eșecul copilului în fața celorlalți copii considerați normali și repetarea
acestui eșec, fapt care poate duce la o degradare și mai mare a stării lui. Un alt risc ar fi respingerea și
izolarea de către colegii de clasă a copilului cu dizabilități și chiar ridiculizarea lui, uneori și de către
cadrele didactice.
Pe lângă riscurile integrării acestor copii în unitățile de învățământ obișnuite, există și avantaje.
Acestea ar putea fi: multitudinea de informații pe care o are la dispoziție copilul în școlile obișnuite,
informații care îl pot ajuta să facă față mult mai bine situației din lumea reală. Contactul direct și
comunicarea cu copiii de aceeași vârstă, dar fără dificultăți de învățare, constituie un avantaj al integrării
copiilor cu dizabilități. Un alt avantaj îl reprezintă socializarea, legarea de noi prietenii și stimularea în
depășirea dificultăților.
Pot spune că un rol important îl joacă colegii C. pentru integrarea elevei în învățământul de masă.
Au acceptat-o de la bun început, o îndrăgesc și au grijă de ea. La rândul ei, C. este un copil diferit, dar
totuși esențial. Cred că acolo unde se simt acceptaţi şi iubiţi, copiii cu sindrom Down vor fi cu adevărat
echilibraţi şi vor dezvolta comportamente pozitive. Ca fiecare dintre noi, acești copii au nevoie de
interacţiune socială, au nevoie să fie independenţi şi să se simtă acceptaţi în cercurile din care fac parte.

91
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

Din experienţa personală pot afirma că învățătorul poate folosi în procesul de predare- învăţare-
evaluare diverse strategii şi intervenţii utile: crearea unui climat afectiv-pozitiv, stimularea încrederii în
sine şi a motivaţiei pentru învăţare, încurajarea sprijinului şi cooperării din partea colegilor; formarea unei
atitudini pozitive a colegilor, încurajare şi apreciere pozitivă în realizarea sarcinilor şcolare, fără a crea
dependenţă; folosirea frecventă a sistemului de recompense, laude, încurajări, întărirea pozitivă, astfel
încât să fie încurajat şi evidenţiat cel mai mic progres, centrarea învăţării pe activitatea practică, sarcini
împărţite în etape mai mici, realizabile, adaptarea metodelor şi mijloacelor de învăţare, evaluare etc.
Copilul cu sindrom Dowm nu necesită vreo educaţie sau vreo terapie specială. El trebuie să se
bucure de aceeaşi atenţie pe care o acordăm celorlalţi copii, nu numai pentru a-l ajuta, dar şi pentru că el,
la rândul lui, poate să-i ajute pe mulţi.

Bibliografie: :
Albu A., Albu C. ,,Asistenţa psihopedagogică şi medicală a copilului deficient fizic”, Iaşi, Poliron, 2000
Ionescu S ,,Adaptarea socioprofesională a deficienţilor mintal”, Bucureşti, Ed Academiei, 1975
Popescu G, Pleşa O ,,Handicap, readaptare, integrare”, Bucureşti, Pro Humanitate, 1998
Verza E, Păun E ,,Educaţia integrată a copiilor cu handicap”, Unicef

92
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

Modalități de promovare a imaginii școlii

Prof. înv. primar: Florea Mihaela Ramona,


Școala Gimnazială ”Andrei Șaguna” Deva

Cu schimbările care au avut loc în ultimul timp în educație, marketingul educațional a câștigat tot
mai mult teren. De la nevoile spirituale individuale care declanșează procesul motivaţiei consumatorilor
de educaţie, se ajunge la presiunea socio-economică globală în favoarea demersului educaţional. Ca
urmare a acestui fapt, s-au preluat metode de analiză din domeniul economic și în spațiul educațional.
Considerarea bunurilor educaţionale ca pe orice alt bun de consum, permite utilizarea unor
indicatori: cost, preţ, profit. La stabilirea valorii, în cazul marketingului educaţional trebuie să se ţină cont
de calitatea actului educaţional, de investiţiile făcute în asigurarea unor bune condiţii de desfăşurare a
activităţii, de calitatea profesorilor care susţin educaţia etc.
Marketingul educaţional implică o activitate umană sau un sistem de activităţi, orientate spre
satisfacerea cerinţelor consumatorilor actuali şi potenţiali. O şcoală trebuie să producă şi să ofere pieţei
ceea ce se cere efectiv şi să-și orienteze activitatea în funcţie de aşteptările consumatorilor.
Un marketing de calitate presupune nu numai cunoaşterea cerinţelor de consum, ci şi anticiparea
lor, adaptarea permanentă la nevoile consumatorilor.
În condiţiile actuale, nici o școală nu-şi permite să activeze fără a avea o perspectivă clară, atât pe
termen scurt cât şi pe termen lung, care să-i asigure subzistenţa, dar şi raţionalitatea, eficienţa în condiţiile
în care mediul ambiant devine tot mai complex şi mai dinamic. Comunicarea şi crearea imaginii instituţiei
de învăţământ pe piaţa – prin intermediul relaţiilor publice şi publicităţii – în cadrul strategiilor de
marketing constituie un obiectiv deosebit de important, deoarece contribuie fundamental la creşterea
numărului de solicitări de servicii specifice prestate, dar şi a calităţii percepute a acestora. În termeni de
marketing, în promovare sau relaţii cu publicul, directorul este cea mai importantă persoană. Directorul
este personificarea şcolii, şi a direcţiei pe care doreşte să meargă. El are rolul de a descrie misiunea şcolii
ca expresie a intenţiei şi locului în comunitate şi pe scena educaţiei, în general.
Directorul îsi comunică viziunea sa personalului şcolii. Comunicarea internă este unul din cele
mai importante moduri de promovare a şcolii. Este startul într-o strategie de promovare. Directorul va
avea nevoie de sprijinul echipei de management din şcoală. Dar viziunea sa va trebui împărtăşită şi
aprobată de reprezentanţii în teritoriu ai ministerului. Aceştia din urmă pot ajuta marketingul în şcoală.
Planul unui marketing de succes presupune următorii pași:
- Stabilirea unui scop;
- Analiza mediului intern (resurse umane, baza materială, rezultate financiare, rezultate școlare)
și extern (descrierea pieței, concurența, politicul, economicul, socialul);
- Analiza Swot;
- Stabilirea obiectivelor și a strategiilor de marketing;
- Formarea echipelor și distribuirea sarcinilor;
- Alegerea mijloacelor de comunicare în masă.
Școala Gimnazială ”Andrei Șaguna” Deva este o şcoală cu renume european, fiind una dintre
instituţiile şcolare cele mai apreciate din județ. Promovarea imaginii unităţii noastre şcolare reprezintă o
prioritate pentru o bună colaborare între cei trei parteneri educaţionali: şcoală-elevi-părinţi.
Evoluţia tehnologică, diversificarea mijloacelor de tip mass-media şi multi-media, lărgirea
orizontului informaţional al societăţii actuale, a determinat o creştere a atenţiei ce trebuie acordată
promovării instituţiei noastre şcolare şi asupra formării unei imagini reale în viziunea partenerilor
educaţionali reprezentaţi de elevi, părinţi şi alţi parteneri (locali, regionali, naţionali, internaţionali,
economicim ş.a.).
De-a lungul activităţii de formare şi promovare a imaginii şcolii, activităţile prioritare în
desfăşurarea unei astfel campanii au fost:
- difuzarea informaţiilor cu privire la oferta educaţională, programele didactice, proiectele
educaţionale (interne şi internaţionale), baza materială, resursele umane, rezultatele şcolare;

93
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

- consilierea elevilor de gimnaziu, a părinţilor, privind orientarea şcolară şi profesională;


- dezvoltarea de parteneriate eficiente la nivel local, judeţean, internaţional, în scopul
promovării imaginii şcolii şi a corelării ofertei educaţionale cu cerinţele de pe piaţa muncii
locale;
- promovarea imaginii şcolii prin diverse surse informaţionale (presă scrisă, TV, radio, internet).
- dezvoltarea şi actualizarea permanentă a legăturilor virtuale/internet, prin intermediul site-ului
şcolii www.asaguna.ro, prin intermediul reţelelor de socializare;
- transmiterea în spaţiul virtual a informaţiilor şi fotografiilor privind baza materială şi
programele de dezvoltare, oferta educaţională, programele didactice, activităţi derulate,
rezultatele elevilor, proiecte interne şi internaţionale derulate (în limbile română, engleză,
franceză și germană).
- promovarea imaginii instituţionale şi a ofertei educaţionale prin revista școlii care apare în
bianual.
- realizarea unui pliant de promovare a alternativei educaționale Step by Step
Școala Gimnazială ”Andrei Șaguna” Deva propune o campanie de informare
modernă, cu privire la activitatea educaţională din şcoală şi oferta educaţională. În afara activităţilor de
promovare clasică (Târguri educaţionale, Săptămâna Porţilor Deschise, Balul Boboceilor, Carnavalul
Toamnei, participări la concursuri şi olimpiade şcolare şi rezultate şcolare deosebite), unitatea noastră
şcolară se adaptează la metodele moderne de informare în masă a publicului.

94
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

Activitate extracurriculară TOȚI AU DREPTUL LA COPILĂRIE

prof. înv. primar Florea Rodica


Școala Gimnazială Nr. 280, București

Cu ocazia zilei de 20 noiembrie, când în toată lumea se sărbătorește


ZIUA INTERNAȚIONALĂ A DREPTURILOR COPIILOR, m-am gândit să ne bucurăm de acest
eveniment printr- o activitate la clasă. Astfel celor 33 de elevi din clasa mea le-am propus să menționeze
un cuvânt relevant care să evidențieze ce înseamnă pentru ei drepturile copilului. Astfel, pe tablă,
inventarierea cunoștințelor copiilor a dus la realizarea Ciorchinelui , printre care s-au remarcat cuvinte
precum VIAȚĂ, OPINIE, FERICIRE, SPAȚIU, JOACĂ, PRIETENIE, ÎNVĂȚĂTURĂ, IDENTITATE ,
INTIMITATE, IUBIRE și multe altele.

După anunțarea temei, TOȚI AU DREPTUL LA COPILĂRIE, le-am reamintit copiilor


cum au apărut și de ce a fost nevoie de recunoașterea acestor drepturi ale copiilor,
printr-o prezentare powerpoint ce a conținut un scurt istoric al acestora. Astfel am evidențiat faptul că
interesul pentru drepturile copilului a apărut în a doua jumătate a sec. al XIX-lea.

În Europa, această perioadă s-a caracterizat prin deschiderea unui mare număr de instituţii publice de
ocrotire, şcoli pentru copiii cu nevoi speciale şi tribunale pentru minori. În 1924, Liga Naţiunilor a
adoptat Declaraţia de la Geneva, iar în 1959, O.N.U. a adoptat Declaraţia Drepturilor Copilului. Pe 20
noiembrie 1989, s-a adoptat Convenţia O.N.U. cu privire la drepturile copilului, care a fost ratificată de
majoritatea ţărilor din lume. România a ratificat Convenţia pe 28 septembrie 1990 prin Legea nr. 18/ 1990
şi s-a inspirat din aceasta atunci când a elaborat Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea
drepturilor copilului.

Convenția Națiunilor Unite asupra Drepturilor Copilului, adoptată in 1989 pentru protejarea drepturilor
copiilor, este cel mai adoptat tratat pentru drepturile omului din istorie. Cuprinde drepturi civile si
libertăți, mediul familial, sănătate si bunăstare, educație, activități culturale și măsuri speciale de protecție
pentru copii. Convenția asupra Drepturilor Copiilor este primul instrument internațional ce creează
obligații juridice referitoare la implementarea tuturor drepturilor omului – civile, culturale, economice,
politice si sociale.

Cele 54 de articole ale Conventiei descriu drepturile pe care copiii de pretutindeni le au: dreptul la
supraviețuire; de a-si dezvolta potențialul la maxim; de a fi protejați împotriva influențelor dăunătoare,
abuzurilor și exploatării; de a participa la viața familială, culturală și socială. Am subliniat prin materialul
prezentat că cele 4 principii de bază ale convenției sunt: non-discriminarea; urmărirea celor mai bune
interese ale copilului; dreptul la viață, supraviețuirea și dezvoltarea; și respect față de părerile copilului.

Ulterior le-am solicitat copiilor să numească responsabilitatea care reiese din fiecare drept
numit mai sus.

Au fost împărțiți în echipe și au avut ca sarcină de lucru să citească textele scurte primite în
plicuri și să identifice ce drept a fost încălcat în povestirile citite .

În încheierea activității fiecare elev a avut de realizat o creație plastică, în ce tehnică


doresc, cu un drept agreat de ei. Aceste lucrări au fost expuse pe panourile existente la clasa.

95
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

Relaţiile publice şi crearea de imagine a unitatii de invatamant

Prof. Florean Elisabeta


Liceul Tehnologic ,,Arhimandrit Chiriac Nicolau”,Vinatori-Neamt

Strategia de comunicare şi relaţii publice a unităţii de învăţământ, ce implică acţiuni coerente de


creare de imagine, integrând elemente de cultură organizaţională, este o certă necesitate a vremurilor
noastre. Într-o situaţie ideală, şcoala se raportează în permanenţă la comunitatea locală, la elevi şi părinţi,
precum şi la personalul propriu, propunându-şi să asigure condiţii optime de comunicare internă şi
externă.
Comunitatea locală a fost învestită cu dreptul și responsabilitatea de a se autoadministra sub
aspectul resurselor locale și al priorităților, al gestionării problemelor educative în diverse moduri.
Există școli deschise și școli închise față de comunitate, iar efectele acestei atitudini sunt resimțite în
primul rând de profesorii care deleagă parțial sau preiau întru totul responsabilitatea formării pentru viață
a copiilor, apoi de elevii care sunt expuși sau nu stimulărilor complexe de tip educativ-societal, dar și de
părinții care își văd contribuția valorizată sau respinsă de către școală.
Părinții trebuie încurajați și abilitați să preia o parte tot mai însemnată a responsabilităților care
privesc decizia prin consultarea, administrarea, construirea unui lobby omogen pe lângă terțe părți pentru
interesele școlii și ale beneficiarilor ei.
Centrul vital al unei comunități se poate muta în școală, ca punct de întâlnire a mediului academic
cu piața forței de muncă, a influențelor educative formală cu cele nonformale și informale. Rolul central
rămâne al profesorilor și al directorilor de școală , care integrează într-o schemă strategică realistă
contribuțiile părinților, ale autorităților din administrația locală, ale agenților economici, ale
reprezentanților media, sănătate, cultură.
Relațiile de colaborare dintre profesori și părinți întăresc identitatea școlii și sporesc prestigiul
instituțional și personal al celor implicați, dau un sens de utilitate timpului petrecut împreună și deschid
perspectiva unor preocupări informale cu valoare formativă.
Ambele au de câștigat dacă sunt vizibile în comunitate în special dacă își atrag colaborarea unor
parteneri de tip asociații profesionale, organizații nonguvernamentale, celebrități locale.
Profesorii îi pot învăța pe părinți cum să se implice mai eficient în educația copilului (comunicare,
program, aspecte metodologice), pornind de la premisa că părinții vor să ajute, dar nu întotdeauna știu
cum.
Echipa de conducere a școlii trebuie să aibă o preocupare constantă pentru elaborarea și
actualizarea unui plan de marketing care să evidențieze rolul școlii în dezvoltarea academică, socială,
emoțională, estetică, fizică a elevilor. Imaginea instituțională este importantă și se completează cu
rezultate cuantificabile (număr de absolvenți, performanțe, integrare în muncă sau în alte structuri de
învățământ și de elemente ale culturii organizaționale ce țin de mituri, eroi, simboluri, modele
comportamentale, ritualuri, ceremonii. Mesajul transmis comunității locale trebuie să fie consistent, să
provină din mai multe surse și să exprime specificul unității respective în peisajul educativ local.
Transmiterea regulată a veștilor pozitive despre școală către toți agenții instituționali (sponsori,
autorități, părinți, elevi) menține școala în atenția generală a comunității. Pentru realizarea acestui
deziderat este indicat să se creeze în școală o atmosferă primitoare și expresivă, plasând la vedere
materiale promoționale, produse ale activității elevilor școlii (intervenții în media, întruniri, festivități), să
se realizeze proiecte comunitare în care să fie implicați elevii. Pagina web și revista școlii au de asemenea
un rol important în promovarea imaginii școlii în comunitate. Publicitatea are propriul ei spatiu si timp in
media scrisa sau electronica. Deci publicitatea are un timp sau spatiu pentru ca se plateste. O exceptie
apare atunci cand media ofera timp si spatiu in zona lor de publicitate organizatiilor nonprofit , pentru
anunturi de interes general. Trei tipuri de publicitate sunt folosite in practica de promovare a imaginii :
promo, anunturile de interes public si publicitate cu conotatie tematica.
Informarea publica reprezentata de relatarile despre un individ,serviciu si produs care apar in
timpul sau spatiu rezervat pentru ‘continutul editorial” – stiri,relatari, editori- ale - sau pentru “programe
in audiovizual”. Desi o mare parte din datele de informare publica pe care practicienii de relatii publice le

96
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

ofera presei sunt prezentate sub forma de buletine de informare sau comunicate de presa,multe alte
instrumente de informare publica sunt folosite pentru a atinge scopurile. Acestea incud
publicatii,filme,pagini de Web, etc.
O alta distinctie importanta se refera la faptul ca publicitatea este un tip de comuni care controlata
,pe cand informarea publica este necontrolata. Astfel,un avantaj semnifica tiv al folosirii publicitatii
platite este ca exista control total asupra mesajului,asupra contextului in care apare (marime, forma si
culoare ) si asupra acelor media in care apare. Iar cel care face publicitatea va sti aproximativ cand
audienta va primi mesajul si cat de des va fi expusa la el. In ceea ce priveste informarea publica, mesajul
este controlat intr-o oarecare masura, dar momentul in care va fi difuzat nu este.

Bibliografie selective
1. Coman , Cristina , Relatii publice si mass-media, Iasi, Editira Polirom,2000
2. Dragan,I. , Paradigme ale comunicarii de masa, Editura Sansa, Bucuresti, 1996

97
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

CERTIFICARE EUROPEANĂ

prof. Florentina PETRESCU

Colegiul Economic „Hermes” din Petroșani este o unitate de învăţământ, filieră tehnologică în
care se realizează un proces educaţional stabil, relevant şi echitabil, prin facilitarea accesului la educaţie şi
promovarea egalităţii de şanse a elevilor.

Prin implementarea proiectelor educaționale s-a remarcat o deschidere către universul european de
valori privind educaţia şi formarea pe tot parcursul vieţii, optimizarea procesului educativ-formativ prin
promovarea exemplelor de bună practică, îmbunătăţirea managementului şcolar şi dezvoltarea unei culturi
organizaţionale solide.

Competiţia ”Școală Europeană” este recunoscută de instituțiile europene ca un bun exemplu de


susținere și valorizare a parteneriatelor școlare dezvoltate în cadrul programelor europene din domeniul
educației și formării profesionale. Certificatul obţinut are o valabilitate de trei ani, după care şcoala
trebuie să concureze din nou pentru a-şi reconfirma titlul. Certificarea şcolilor cu acest titlul le conferă
acestora recunoaştere şi prestigiu în comunităţile educaţionale.

Obiectivele acestei competiţii sunt:

 recunoaşterea rolului pe care l-au avut şi îl au şcolile româneşti în sprijinirea eforturilor


României de integrare în Uniunea Europeană, ca veritabili ambasadori ai României în Europa
prin promovarea unei imagini pozitive a României şi a valorilor şcolii româneşti în spaţiul
european;
 susținerea dezvoltării conceptului de învățare pe tot parcursul vieții în învățământul
preuniversitar și promovarea performanțelor, a inovațiilor și a dimensiunii europene în sistemul
și practicile educaționale;
 stimularea cooperării între școlile din România și instituții similare din țările Uniunii Europene
în vederea asigurării calității în educație;
 promovarea unui management instituțional centrat pe dezvoltarea dimensiunii europene a
educației;
 promovarea experienţelor pozitive ale şcolilor implicate în derularea proiectelor finanţate prin
programe comunitare;
 încurajarea utilizării rezultatelor, a produselor finale și a schimbului de bune practici în
activitatea didactică;
 promovarea imaginii instituţiilor de învăţământ preuniversitar cu performanţe în activitatea de
cooperare europeană şi/sau în derularea de proiecte finanţate prin programe comunitare.
Evaluarea candidaturilor s-a realizat pe baza următoarelor criterii:
 coerenţa activităţilor derulate în cadrul proiectelor/programelor europene cu politica generală a
instituţiei şcolare;
 integrarea activităţilor derulate în cadrul proiectelor/programelor europene în programul curent
al şcolii;
 performanțele școlare reflectate în rezultatele elevilor la examenele naționale, olimpiade și
concursuri școlare, asigurarea egalităţii de şanse și facilitarea accesului la educație;
 continuitate şi constanţă în derularea de activităţi/proiecte/programe europene, strategie şi
modalităţi de implementare și evaluare, strategie şi modalităţi de valorizare (diseminare şi
exploatare a rezultatelor/produselor);
 dezvoltarea dimensiunii europene a educaţiei prin activităţile de cooperare europeană şi
calitatea documentelor de candidatură.

98
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

Colegiul Economic “Hermes” din Petroşani a obţinut acest certificat de trei ori consecutiv: 2011,
2014 și 2017 confirmând astfel traducerea misiunii sale, exercitarea managementului axat
pe valori pe care le aplică în cadrul organizaţiei, dezvoltând astfel dimensiuni fizice şi mentale, fixând
ca zone de preocupări inovarea în materie de calitate, creativitate, leadership, adaugându-le acestora şi
dimensiunea spirituală.

99
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

PROMOVAREA IMAGINII ȘCOLII,


COLEGIUL TEHNIC ”ION MINCU” TG. JIU

Profesor Florescu Ecaterina

În 1969 ia fiinţă Școala Profesională de Construcții în Tg. Jiu cu două clase, apoi numărul claselor
s-a înmulțit atât la școala profesională cât și la liceu. Claselor de școală profesională și de liceu li s-au
adăugat clase de școală postliceală. Într-un timp relativ scurt, liceul nostru a ajuns una din școlile cele mai
dotate din județ. Şi nu fără eforturi. După 49 de ani remarcăm cu satisfacţie meritele cadrelor didactice în
pregătirea elevilor, a celor care au manageriat această instituţie, prin rezulatele obţinute şi prin calitatea
produsului finit, elevii absolvenţi.
Mulți absolvenţi ai acestui liceu au ajuns ingineri, profesori, economişti, administratori ai
propriilor afaceri şi care s-au remarcat de fiecare dată în activitatea pe care au desfăşurat-o.
Pentru promovarea imaginii școlii este foarte importantǎ existența unor strategii de marketing, nu
numai pentru a atrage elevi către școala ta, chiar pentru a-i păstra sau a-ți face cunoscută activitatea. Acest
lucru poate fi realizat prin elaborarea de proiecte care să multiplice experințele pozitive în managementul
instituțional.
Proiectarea şi implementarea unor activităţi extracurriculare, în şcoală şi în comunitate, pe baza
proiectelor şi parteneriatelor dintre elevi, profesori şi membri ai comunităţii locale este o necesitate a
activităţii didactice. Pentru instituţia şcolară sunt importante activităţile extracurriculare deoarece creează
o imagine pozitivă a instituţiei în comunitatea locală, îi atrage pe elevi spre şcoală şi nu în ultimul rând
aceste activităţi optimizează procesul didactic.
Am reușit ca prin organizarea şi participarea la acţiuni comune şi relevante pentru comunitate și
prin stabilirea unor legături, participarea responsabilă a tuturor persoanelor implicate pentru realizarea
proiectelor proprii, instituţii publice locale şi judeţene sǎ ȋmbunǎtǎțim imaginea școlii.
Prin iniţierea activităților de voluntariat desfășurate în baza Protocolului de colaborare cu
Complexul de Servicii Comunitare pentru Copilul cu Handicap Tg. Jiu am realizat sensibilizarea elevilor
Colegiului Tehnic ”Ion Mincu” faţă de problemele copiilor cu dizabilităţi instituţionalizaţi la C.S.C.C.H.
Tg. Jiu, promovarea participării civice şi a angajamentului interpersonal într-un context comunitar.
Elevii Colegiului Tehnic „Ion Mincu” Tg.Jiu au răspuns iniţiativei de vizitare a copiilor cu
dizabilităţi instituţionalizaţi la C.S.C.C.H. Tg. Jiu , de Crăciun , oferirea unui program artistic şi a unor
cadouri înmânate chiar de Moş Crăciun. Adevărata reuşită a acţiunii nu a constat în cadourile pe care le-
au făcut copiilor, ci în bucuria de a petrece timp alături unii de alţii , de a sărbători împreună una din cele
mai mari sărbători ale anului. Spre bucuria noastră, imediat s-au legat prietenii, elevii noștri vizitându-i și
cu alte ocazii.
Am învăţat că gestul mărunt contează; organizarea de activităţi socio-culturale poate aduce o rază
de lumină; putem îmbunătăţi starea emoţională şi socială a persoanelor aflate în dificultate; toate acestea
pentru că voluntariatul însufleţeşte cele mai nobile aspiraţii ale omenirii: pacea, libertatea, oportunitatea,
siguranţa şi justiţia/nediscriminarea pentru toate persoanele.
Activităţile extracurriculare, în general, au cel mai larg caracter interdisciplinar, oferă cele mai
eficiente modalităţi de formare a caracterului copiilor, deoarece sunt factorii educativi cei mai apreciaţi şi
mai accesibili sufletelor acestora.

Consider că orice acțiune realizată ce vizează școala, cu scop pozitiv, poate fi transformată într-o
strategie de marketing.

100
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

IMPORTANŢA PROMOVĂRII IMAGINII GRĂDINIŢEI

Prof. înv. preşc. FLORESCU ELENA


GRĂDINIŢA NR. 272, BUCUREŞTI

Misiunea educatorilor este de a promova un învățământ deschis, flexibil, capabil să asigure


accesul egal la educaţie pentru toți copiii.
Promovarea imaginii grădiniţei noastre prin oferta educațională este una din țintele proiectului de
dezvoltare instituțională. Prin oferta educațională, grădinița noastră dă posibilitatea părinților să aleaga
acivitățile opționale și extracurriculare la care doresc să participe copiii.
Activitățile extracurriculare au un conținut cultural artistic, spiritual, tehnico-aplicativ, sportive
sau sunt simple activități de joc sau de participare la viața și activitatea comunității locale. Aceste
activități oferă copiilor destindere, recreere, voie bună , iar unora dintre ei posibilitatea unei afirmări șir
ecunoaștere a aptitudinilor.
Printre aceste activităţi, se numără:
 Sărbătorirea zilei de naștere a unui copil;
 Vizionarea în grup a unor spectacole, teatru de păpuși;
 Excursii, drumeții, plimbări;
 Vizite la diferite instituții din oraș;
 Participare la concursuri locale, judetene, naționale și internationale avizate de MEN.
 participarea la diferite proiecte organizate în parteneriat cu alte grădiniţe din sector sau oraş.
Pentru ca oferta să fie viabilă ,trebuie să se asigure spații de învățare confortabile, sigure, adaptate
nevoilor fizice, psihologice si de educație ale fiecărui copil , atât în interiorul grădiniței , cât și în
curteavacesteia.Nu este suficient ca oferta să fie cunoscută, ci și înteleasă ,îndeosebi de părinți și copii.
Părinţii vor fi informați cu privire la calitatea serviciilor din grădiniță, competența cadrelor didactice,
reursele materiale ale grădiniței,cadrul ambiental, proiectele educaționale și parteneriatele în care
grădinițaeste implicată. În realizarea parteneriatelor sunt antrenați cei mai importanți factori în actul
educaţional: copiii, familia, grădinița și comunitatea locală, iar prezența sistematică a părinților și a
comunității în ,,viața grădiniței,, sporesc interesul pentru educarea integrală a copiilor.
În toate tipurile de activități în parteneriat , un factor important îl constituie climatul vieții de grup
și al relației grădiniță- familie- comunitate.
Este necesar un climat stimulativ pentru fiecare,de încredere și prietenie, care să facă posibilă
comunicarea liberă.
Unele activități au efecte imediate, pe plan cognitiv, emoţional, relaţional , dar trebuie subliniat
faptul că influenţaacestor activități nu se exprimă îna ctivități singulare ci prinsisteme de activități de
diferite tipuri , intr-o succesiune gradată.Motivația unor activități de parteneriat este înțelegerea necesității
de a integra grădinița în mediul comunitar ca partener egal și consecvent în formarea viitorului cetățean.
Proiectele educaționale realizate cu diferiți parteneri locali sunt , de obicei foarte atractive, iar copiii
participă activ și eficient la acestea.
Pentru ca parteneriatele să funcționeze este nevoie de respect ,încredere reciprocă , consens cu
privire la scopurileacțiuniișistrategiilor de atingere a acestorași de asumarea în comun a drepturilor și
responsabilităților.
În condițiile unui sistem concurențial în continuă dezvoltare devine imperativă accentuarea
eforturilor de promovare a imaginii școlii şi de stabilire a unor relații directe cu viitorii potențiali
beneficiari/părinți. Imaginea grădiniţei are o puternica influenţă asupra aşteptărilor, iar aceste aşteptări
influenţeazaă alegerea beneficiarilor. Este important ca imaginea pe care o proiectează asupra comunitaţii
să fie aceeaşi cu ceea ce doreşte şcoala să realizeze.
Construirea şi consolidarea unei imagini pozitive ia ani de grijă, de muncă sistematică de
comunicare şi de calitate. Promovarea cuprinde toate formele de comunicare şi activităţile pe care şcoala
le poate desfăşura pentru a atrage grupurile-ţintă prin educaţia oferită. Promovarea unei şcoli se poate
face prin relaţii publice, tipărituri de promovare (broşura, cărticica, prospecte etc.) şi reclama.

101
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

Relaţiile publice sunt o modalitate prin care şcoala comunică cu mediul, nu doar spre a oferi
informaţii asupra serviciilor şi produselor sale, ci pentru a se face cunoscută şi a-şi consolida poziţia în
cadrul comunităţii locale.
Cu ajutorul relaţiilor publice, şcoala îşi informează publicul țintă intern sau extem asupra
obiectivelor, misiunii, activităţilor şi intereselor sale. Chiar dacă în sistemul învăţământului preşcolar
locurile pentru înscrierea copiilor sunt limitate, şi grupele sunt supra aglomerate, totuşi, fiecare grădiniţă
ar trebui să realizeze propria campanie de comunicare. Acesta nu vizează doar promovarea imaginii
pentru atragerea copiilor, aspect specific învăţământului privat, ci o modalitate eficientă de a comunica
către comunitate viziunea, misiunea şi performanţele grădiniţei.

BIBLIOGRAFIE
1.Petrescu, Ion; ,,Management”, Editura Holding Reporter, Bucuresti; 1991.
2.Cerchez, N ; Mateescu, E.; ,,Elemente de management scolar’’, Editura Spiru Haret, Iasi; 1994.
3.Jinga, Ioan; ,,Managementul învățământului’’ , Editura Aldin, Bucuresti; 2001.

102
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

Folosirea dramatizarii in predarea limbii engleze

Prof. Raluca Elena Floria


Scoala Gimnazială ”Spiru Haret” Bacău

Limba engleza ne ofera posibilitatea sa experimentam, sa cream personaje noi, personaje care
vorbesc, traiesc si simt. E mult mai usor sa vorbesti atunci cand nu este vorba despre tine. Si daca in acest
context apare si jocul, rezultatele sunt impresionante.
Am studiat importanta jocului dramatic in predarea limbii engleze, la Scoala „Spiru Haret” din
Bacau, si am folosit foarte mult dramatizarea, care este un instrument deosebit de eficient pentru predarea
limbajului, deoarece diferitele componente ale competenței de comunicare (intonarea discursului,
conștiința pragmatică, comunicarea non-verbală) pot fi practicate într-un mod integrat. Activitățile
orientate spre dramă necesită, de asemenea, implicarea elevilor în procesul de comunicare dinamic și
interactiv și subliniază importanța acordării mai multor oportunități de a oferi persoanelor care învață
limbi străine posibilitatea de a interacționa direct cu limba țintă.
Dramatizarea crește creativitatea, originalitatea, sensibilitatea, fluența, flexibilitatea, stabilitatea
emoțională, cooperarea și examinarea atitudinilor morale, dezvoltând în același timp abilitățile de
comunicare și aprecierea literaturii.
Cred că aceste activități de dramatizare funcționează eficient pentru a crește sentimentul de
încredere al elevilor în profesor și unul în celălalt, deoarece acestea permit o abordare foarte umanistă.
Din experiența mea, am constatat că acest lucru mărește atât motivația elevilor de a încerca și de a face
bine, cât și dorința lor de a-și asuma riscuri, ceea ce este fundamental pentru învățarea unei limbi străine.
Dramatizarea facilitează învățarea spontană a limbilor într-un mediu mai contextualizat, făcându-l centrat
pe elev și orientat spre sens. De asemenea, oferă elevilor posibilitatea de exprimare individuală și de
negociere în grup, în timp ce pur și simplu se distrează.
Cred că există o diferență foarte importantă între utilizarea metodelor tradiționale de educație
pentru a dezvolta abilități de comunicare orală și metoda alternativă care a angajat activități dramatice
pentru a preda aceleași abilități. Acest lucru indică faptul că învățarea experienței centrate pe elev este
esențială în lecțiile limbă engleză.
Manualele disponibile au o varietate suficientă de activități și materiale, dar niciunul dintre ele nu
abordează predarea limbii engleze în așa fel încât să sporească interesul studenților și să-l mențină. Cred
că folosirea activităților de dramatizare a ajutat la aducerea materialelor scrise la viață prin imaginație și
implicarea efectivă a elevilor care au devenit participanți activi la procesul de învățare.
Dramatizarea poate ajuta profesorul să descrie realitatea în mai multe moduri: făcând învățarea
limbii o experiență plăcută, stabilind ținte realiste pentru elevi, prin încetinirea creativă a experiențelor
reale și prin conectarea experienței de învățare a limbajului cu experiența proprie de viață a elevului.
Dramatizarea poate crea, de asemenea, necesitatea de a învăța limba, fie prin folosirea tensiunii
creative (situații care necesită soluții urgente, fie prin punerea mai multor responsabilități pe elev, spre
deosebire de profesor.)
Activitățile dramatice au un impact direct asupra abilităților de comunicare orală și, prin urmare,
pot fi folosite ca strategii în învățarea limbii engleze. Procesul se concentrează pe investigațiile
colaborative și pe rezolvarea problemelor într-o lume imaginară. Procesele de dramă folosesc "pretexte"
(fotografii, articole din ziare, muzică, artefacte etc.) pentru a "încadra" ancheta și a pune întrebări elevilor.
Abordarea dramatica contextualizează și secvențe specifice convențiilor de dramă într-o structură
coezivă. Astfel de drame planificate oferă oportunități pentru o pedagogie autentică care reflectă situațiile
reale din viața umană. Procesele dramatice pot fi concepute pentru o serie de contexte de învățare și pot fi
de neprețuit în facilitarea îmbunătățirii abilităților de comunicare orală.
Frica de comunicare împiedică deseori dezvoltarea elevilor în ceea ce privește abilitățile de
comunicare orală, deoarece frica de critică depășește dorința de a se îmbunătăți. Tehnicile de dramatizare
pe care le-am folosit au redus anxietatea în comunicare, deoarece le-au permis studenților să-și asume
roluri în afara lor. În acest proces, evaluarea se concentrează asupra rolurilor pe care elevii le

103
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

portretizează mai degrabă decât pe elevi înșiși. Prin urmare, elevii nu sunt criticați direct și orice
amenințare la adresa stimei de sine este minimizată.
Plasarea elevilor în situații care par reale are ca rezultat direct motivarea intrinsecă a elevilor
pentru a învăța o limba străină. Elevii folosesc limba țintă pentru scopul specific al comunicării. Ei
experimentează cu aspecte comunicante non-verbale ale limbajului (limbajul corpului, gesturi și expresii
faciale), precum și aspecte verbale (intonație, ritm, slang și expresii idiomatice), în timp ce interpretează
poeziile. Elevii încep să simtă limba și câștigă încrederea de a interacționa în afara sălii de clasă folosind
limba țintă.
Dramatizarea a făcut ca elevii să devină implicați intelectual, emoțional și fizic, au lucrat pe
aspecte verbale ale limbajului și au experimentat aspecte non-verbale de comunicare a limbajului
(mișcare corporală, gesturi). Este important să alegem poezii care exprimă emoții, atitudini, sentimente
sau idei, deoarece acestea sunt de obicei mai "productive" decât cele care sunt blânde, descriptive sau
neutre.
Analiza statistică a rezultatelor a arătat că efectul intervenției dramelor de proces asupra
rezultatelor elevilor a fost foarte semnificativ. Performanța generală a elevilor s-a îmbunătățit, au existat,
de asemenea, îmbunătățiri măsurabile în fiecare dintre următoarele domenii: claritatea (pronunțarea
corectă a sunetelor și cuvintelor), vocabularul (gama de cuvinte folosite), relevanța (legătura cu tema),
interacțiunea (angajarea cu examinatorul), determinarea (nevoia de asistență sau idei în timpul
conversației).
In concluzie, cred că activitățile de dramatizare creativă dezvoltă în mod semnificativ abilitățile de
comunicare orală. Studiul a demonstrat că utilizarea activităților de creație dramatică în cadrul orelor de
limba engleză a îmbunătățit abilitățile cognitive și de comunicare orală, interacțiunea verbală și non
verbală, încrederea în forțele proprii cât și rezultatele școlare în general ale elevilor.

104
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

Promovarea imaginii școlii-,,Școala mea ca un palat"

Prof. înv. primar Foca Dana


Școala Gimnazială Nr. 1 Manoleasa

Imaginea unei instituţii educaţionale este determinată de un ansamblu de criterii , reguli şi


interpretări care sunt structurate de-a lungul timpului şi transmise prin tradiţie , modificate şi îmbogăţite
succesiv cu elemente noi , acceptate si asimilate de comunitate . Imaginea este dependentă de sistemul
informaţional în care se formează , fiind condiţionaţă de caracteristicile de vârstă , sex, religie , nivel de
cultură şi instruire , apartenenţa etnică sau politică Formarea imaginii unei organizatii se poate realiza
aplicând o anumită ,, politică’’ , ce ţine pe de o parte de stilul managerial al conducătorului organizaţiei şi
pe de altă parte de activitatea desfăşurată de angajaţi .

Promovarea imaginii reprezintă acţiunea de convergenţă şi de interferenţă a reclamei , publicităţii ,


utilizarea liderilor de opinie şi a tehnologiilor de creare a evenimentelor pentru formarea unei imagini
unitare şi multidimensionale prin transmiterea unor mesaje . Fiecare toamna aduce cu ea şi prima zi de
şcoală.Septembrie se strecoară cu paşi repezi pe aripile vântului în viaţa tuturor, iar zilele care au trecut au
rămas doar o amintire.Vin zile frumoase care ne vor umple sufletul de mulţumire şi împlinire , dar şi de
auriu,cu miros de mere coapte, căci toamna aduce cu ea mângâiere, speranţă, încredere şi un nou început
de an şcolar. Odata cu ea , neîncrezători şi stângaci , trec pe alee paşii unor copii timizi în prima lor zi de
şcoală , iar glasul primului clopoţel ne emoţionează şi ne trezesc la lucruri noi ce ne stârnesc curiozitatea,
emoţia, aşteptarea şi pentru toate este "un nou început ". Neîncredere, vise , speranţe... început de drum.

În fiecare toamnă se întâmplă ca sufletele şi minţile miilor de copii să prindă aripi şi să zboare
tremurătoare spre tărâmul cunoaşterii mai profunde . Este zborul în viaţă, marele zbor către maturitate, iar
aceste aripi sunt atât de firave , încât au nevoie de căldură, dragoste şi dăruire din partea celor mari, ca să
devină tari şi puternice. Noi, dascălii, trebiue să fim alături de ei şi , cu toate puterile noastre, să facem
ca acest anotimp al copilăriei să fie cel mai frumos, cel căruia să nu-i lipsească soarele, să nu-i lipsească
florile dragostei, să nu-i lipsească raza senină a cunoaşterii, să nu-i lipsească veselia copilăriei, să nu-i
lipsească bucuria şi puterea credinţei, dar nici susurul lin şi vesel al muzicii. Noi suntem grădinarii, iar ei
sunt florile pe care le îngrijim, le ocrotim şi le formăm pentru viaţă.

Și unde găsesc acești copii minunați tărâmul cunoașterii ?Doar la școală!

,, Pentru cei mai mulți oameni,școala reprezintă un loc unde noi învățăm să scriem,să citim și să
socotim.Pentru noi,copiii,este un loc în care regii,împărații ,zmeii,Făt-Frumos sau Ileana Cosânzeana vin
să ne învețe ce e bine și ce e rău,să ne ajute să descoperim tainele literelor și al cifrelor și să ne poarte în
noi și minunate aventuri. Pentru noi,copiii,școala noastră este ca un palat minunat!''
,, Școala mea este ca un palat.Aici am învățat pentru prima dată să scriu și să citesc ,ajutată cu
multă dăriure de doamna învățătoare,cu chipul ei blând și luminos
Ursu Delia - clasa -aII .-A

Școala este ca și o a doua familie a mea.Clasa,doamna învățătoare și colegii sunt ca și prietenii


mei.Noi la școală suntem implicați în diverse activități interesante.Pentru rezultate speciale fiecare
primește la sfârșit de an câte o coroniță.Școala mea organizează în fiecare an multe activități
extrașcolare.De Crăciun,De Paște,de ziua mamei și de ziua școlii.Împreună cu profesorii,pregătim serbări
la care sunt invitați părinți și alte rude apropiate.
La școala mea ca un palat visează toți copiii.Aici totul este minunat și plin de strălucire! ''
Ciobanașu Ionela-clasa a III-a A

,,Stăteam într-o bancă și mă uitam în jur.Doamna ,cu o baghetă magică,a chemat forțele naturii ,a
deschis cufărul fermecat al ideilor și a zămislit cele mai frumoase ajutoare.Acestea urmau să îi ghideze pe

105
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

elevii clasei a III-a A si clasa II în tainele învățăturii.A stat creatorul mult timp în laboratorul său pentru
a crea ,cu trudă și migală,cele mai frumoase discipline școlare: LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ,
împodobită cu multe expresii noi,cu un bagaj mare de cuvinte. În salve de tun a apărut
MATEMATICA,un voievod puternic .Deodată,se făcu frig și razele de lună pătrunseră în taină.Se auziră
pașii următoarei discipline-ȘTIINȚELE NATURII. Privirile tuturor se îndreptară spre zâna ARTELOR
VIZUALE , ce pășea grațios spre tron. Marele dirijor,MUZICĂ ȘI MIȘCARE,aduce dansuri tradiționale
și moderne,studiul diverselor instrumente și al notelor muzicale. Din problemele grupului răsare
justiția,această EDUCAȚIE CIVICĂ ,ce-i ajută pe elevi să se integreze mai bine în societate ,în
comunitate. Maestrul în artele mișcării,domnul EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT,va fi nelipsit.O minte
sănătoasă într-un corp sănătos.Este însoțit de fratele său -JOC ȘI MIȘC ARE

Ascultând aceste impresii ale copiilor despre școala lor ca un palat,poți fi convins că imagineei
instituții educaționale este foarte bine promovată față de părinții lor,bunicii ,prietenii lor cei mai buni .Și
noi,dascălii lor,împărtășim pe diferite căi activitățile lor creatoare(grupul clasei pe facebook,pe site-ul
școlii,albume de fotografii,forumul ISJ-ului .Eu cred însă că cea mai bună dovadă de promovare a școlii
noastre este sclipirea și zâmbetul copiilor când ies pe poartă,la plecare,trăind poveștile din sala lor de
clasă.,fericiți și nerăbdători să împărtășească din clipele fermecate petrecute aici.

106
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

PROMOVAREA IMAGINII GRĂDINIŢEI ÎN COMUNITATE

Profesor inv. Prescolar Fodor Adina


G.P.P. Nr. 53 Oradea ,jud .Bihor

În condițiile unui sistem concurențial în continuă dezvoltare, devine necesara accentuarea


eforturilor de promovare a imaginii gradinitei şi de stabilire a unor relații directe cu viitorii potențiali
beneficiari/părinți.
Imaginea grădiniţei are o puternica influenţă asupra aşteptărilor, iar aceste aşteptări influenţează alegerea
beneficiarilor. Este important ca imaginea pe care o proiectează asupra comunitaţii să fie aceeaşi cu ceea
ce doreşte gradinita să realizeze. Construirea şi consolidarea unei imagini pozitive ia ani de grijă, de
muncă sistematică de comunicare şi de calitate.
Promovarea cuprinde toate formele de comunicare şi activităţile pe care gradinita le poate desfăşura
pentru a atrage grupurile-ţintă prin educaţia oferită. Promovarea unei gradinite , unei şcoli se poate face
prin relaţii publice, tipărituri de promovare (broşura, cărticica, prospecte etc.) şi reclama.
Relaţiile publice sunt o modalitate prin care gradinita /scoala comunica cu mediul ,nu doar spre a oferi
informatii asupra serviciilor si produselor sale, ci pentru a se face cunoscuta si a-si consolida pozitia în
cadrul comunitatii locale. Cu ajutorul relatiilor publice, gradinita îsi informeaza publicul ținta intern sau
extern asupra obiectivelor, misiunii, activitatilor si intereselor sale.
Chiar dacă în sistemul învăţământului preşcolar ,locurile pentru înscrierea copiilor sunt limitate, şi
grupele sunt supra aglomerate, totuşi, fiecare grădiniţă ar trebui să realizeze propria campanie de
comunicare. Acesta nu vizează doar promovarea imaginii pentru atragerea copiilor, aspect specific
învăţământului privat, ci o modalitate eficientă de a comunica către comunitate viziunea, misiunea si
performanţele grădiniţei.
O campanie de comunicare/relaţii publice ar trebui să includă aspecte, precum:
 Viziunea/misiunea grădiniţei;
 Publicul căreia i se adresează;
 Sloganul/mesajul grădiniţei;
 Mesaje, argumente pentru alegerea acestei grădiniţe de către părinţi şi copii;
 Modalităţi de promovare a ofertei educaţionale a instituţiei (de exemplu, pliante, publicaţii,
postere, pagini web, evenimente)
 Tipuri de materiale promoţionale (de exemplu, insigne, calendare, felicitări.
 Calendarul activităţilor de relaţii publice, care cuprinde activităţi din sfera: interviurilor, comunicatelor de
presă, relaţiei cu mass-media, evenimentelor organizate;
Evaluarea calităţii comunicării se face prin monitorizarea articolelor din presa locală, nivelul finanţărilor
obţinute, calitatea aprecierilor părinţilor.
Primul aspect pe care trebuie să-l aibă în vedere organizaţia educaţională este formarea sau
prezentarea unei imagini. Imaginea este o părere, opinie sau prejudecată a unei persoane, grup de
persoane sau a unei opinii publice despre instituţia respectivă.
Imaginea unei instituţii se gestionează ca orice obiect de patrimoniu, iar în unele situaţii aceasta este mai
valoroasă decât întreg patrimoniul grădiniţei respective.
Gestionarea imaginii instituţiei este o obligaţie a întregii echipe şi, în special, a directorului organizaţiei.
Ca urmare, strategia instituţiei trebuie să vizeze activităţi de familiarizare a personalului cu filozofia
instituţiei şi de aderare la acesta, astfel încât fiecare membru al echipei, să se considere coparticipant la
succes.
Pentru a avea o imagine „de neuitat” pentru întreaga comunitate, grădiniţele trebuie să utilizeze mijloace
variate de promovare a imaginii, precum:
Grupul de copii si cadre didactice
Internet
Pliantul de prezentare
Afişe

107
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

Mape de prezentare
Ziarul (revista) grădiniţei (Revista “Juniorul”)
Cărţi de vizită şi ecusoane

STRATEGIA DE PROMOVARE
A) promovare indirectă, prin intermediul articolelor de presă scrisă, unde gradinita /scoala si-a
făcut cunoscute strategiile de derulare si dezvoltare a ofertei educaționale, prin
intermediul Internetului, popularizarea exemplelor de bună practică …
B) promovarea directă, prin organizarea unui turneu publicitar, prin majoritatea
unităților economice din localitate.

INSTRUMENTE DE PROMOVARE:
- oferta de promovare;
- site-ul unităţii şi actualizarea la zi a acestuia;
- promovarea in mass media locală;
- promovarea ofertei la targul de oferte;
- prezentarea ofertei educaţionale şi a materialelor promoţionale in şedinţele cu părinţii.
- amenajarea de expoziţii cu lucrările copiilor la unitate, CCD, ISJ, parteneri,
- foto expoziţii cu activităţile desfăşurate la grupa şi nu numai.

In gradinita noastra desfasuram activitati diverse si atractive celor mici ,de la serbari ,piese de teatru
,vizite ,excursii , dans ,limbi straine ,jocuri si activitati didactice si recreative :

BIBLIOGRAFIE
1. Petrescu, Ion; ,,Management”, Editura Holding Reporter, Bucuresti; 1991.
2. Cerchez, N ; Mateescu, E.; ,,Elemente de management scolar’’, Editura
Spiru Haret, Iasi; 1994.
3. Jinga, Ioan; ,,Managementul învățământului’’ , Editura Aldin, Bucuresti;2001

108
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

IDENTITATEA EDUCAȚIEI ȘCOLARE,


PARTE ESENȚIALĂ A SISTEMULUI DE VALORI

PROF. ÎNV. PREȘCOLAR: MIHAELA FOGOROȘ


GRĂDINIȚA CU P. N. LUNCA CALNICULUI

Identitatea educației școlare este realitatea prin care se identifică procesul de instruire, climatul
instituției, cultura educațională și, totodată, este acțiunea și rolul școlii de a ajuta individul să-și dezvolte
propria identitate într-o societate. Școala, ca identitate a societății, exprimă caracterul misiunii prin care se
dezvoltă factorul uman cu personalitatea corespunzătoare.
Rolul profesorului în educația omului-copilului este esențial. Rolul acestuia este de a educa, de a
cultiva și a transmite la copii-elevi esența valorilor, exprimate de importanța factorului uman în societate.
Educația omului este funcția pe care trebuie să o îndeplinească atât natura proprie a ființei umane,
cât și comunitatea prezentă în viața acestuia. Procesul educațional, cu reguli concrete în acțiuni, prin
mișcarea evolutivă reformează și schimbă comportamentul individului și al societății, astfel formând
ierarhia valorilor în raport cu cerințele și necesitățile existente ale timpului. Treptat, atât omul cât și
societatea devin dependenți unul față de altul în procesul schimbărilor, corelat cu mediul educațional și al
instruirii, astfel creând sistemul comun de activitate.
Diversitatea factorilor ce contribuie la procesul educațional într-un mediu social sunt actorii
societății precum – școala sau unitatea de învățământ, societatea în cauză, statul, familia, instituțiile și
întreprinderile interesate în promovarea procesului de educație și instruire, centrele bisericești. Relația
dintre școală – societate – stat – individ este rolul esențial și factorul primordial în dezvoltarea unui sistem
real de instruire și educație. Educația omului nu poate fi efectuată separat de societate, ambele având un
anumit scop şi anume: de a obține cât mai multe beneficii comune. Atât omul cât și societatea își au
menirea de a ridica calitatea vieții, nivelul de cultură și civilizație, remodelarea intelectului uman –
rezultat al unei bune instruiri și al unui bun nivel de educație. Privind rolul respectiv, nu poate exista
separat nici statul, care reglează și administrează societatea și ființa umană. Dezvoltarea unui sistem bazat
pe educație și instruire are nevoie de susținerea și ajutorul permanent din partea statului, organ care își
exercită controlul și autoritatea asupra societății cu individul din cadrul acesteia. Sistemul de învățământ,
curent și mișcare în rolul de a educa și a instrui omul, este centrul cultural și intelectual al oricărei
societăți și al oricărui stat. Ţinând cont de această importantă valoare a sistemului de învățământ, orice
stat cu societatea respectivă urmează să respecte și să contribuie cu demnitate la acțiunea de valorificare a
procesului de instruire, care este imaginea reprezentativă a identității naționale și de identitate a
personalității individului si a propriei societăți.
Instituția de învățământ sau școala a fost, este și va fi mereu acel mediu social în care crește, se
dezvoltă, se educă și se instruiește omul-copilul-elevul. Pentru a atinge nivelul corespunzător de educație
și instruire omul-copilul are nevoie de multă învățătură, de multă atenție din partea școlii și a cadrului
didactic, de multă autonomie și de relații socio-umane necesare comunicării pentru o dezvoltare personală
Sistemul de învățământ în realitate este un producător de identități. Prin educație se dezvoltă
identitatea națională, iar prin calificarea profesională se dezvoltă economia națională sau, mai bine zis,
identitatea economiei naționale. Atât educația cât și calificarea profesională sunt domenii esențiale care
urmează a fi apreciate în aceeași măsură și la justa valoare. Ca rezultat, personalitatea ființei umane se
manifestă prin educație și profesionalism, calități acumulate în instituția de învățământ. Deci, rolul
profesorului și al unității de învățământ în societate este acțiunea prin care se formează personalitatea
copilului–elevului. Profesorul cu unitatea de învățământ este principalul element ce contribuie la formarea
capitalului uman, resursă prioritară în dezvoltarea unei societăți. Prin intermediul sistemului de
învățământ învățătorul este persoana care influențează și reglează societatea în dezvoltare. Cadrul
didactic, școala, elevul este prezentul și viitorul societății în dezvoltare și al procesului evolutiv de

109
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

transformare a vieții, cu tendințe mereu spre perfecțiune. Iar managerul unităţii de învăţământ este
coordonatorul şi mânuitorul tuturor proceselor din acest domeniu, care implementează metode
performante de administrare şi realizează regulile de joc în pas cu schimbările şi cerințele impuse de
societatea contemporană mereu în creștere.
Formarea personalității prin educație și instruire, cu identitatea corespunzătoare, este acțiunea
esențială a unei societăți bazată pe echitate, respect și transparență. Iar acțiunea prioritară a unui sistem de
învățământ, parte componentă a societății, este de a forma omul în limita valorilor axate pe intelect,
personalitate, identitate. Existența evolutivă ale acestora poate fi viabilă și durabilă doar într-un mediu
social sănătos, plasat în parametrii corespunzători de dezvoltare a intelectului uman cu necesitățile reale
ale vieții. Prin intermediul cerințelor și necesităților reale ale existenței, ființa umană cu capacitatea de a
gândi și a înțelege sensul și legătura fenomenelor din lumea înconjurătoare este capabilă să dezvolte
natura lucrurilor până la limitele maxime ale valorilor. Valoarea, expresie și imagine a unei societăți, este
realitatea unei țări prin care se dezvoltă omul cu propria personalitate și identitate. Identitatea și
personalitatea acestora își face prezenta printr-un comportament adecvat, format prin sistemul calitativ de
instruire și educație, recunoscut atât la nivel național cât și nivel mondial.
Sistemul de învățământ, cu funcția educativă și instructivă centrată pe dezvoltarea personalității
omului, este contribuția majoră la formarea unei societăți autentice a cărui realitate și autoritate nu poate
fi pusă la îndoială.

110
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

JOCUL CAPREI

Prof. înv. primar: Forogău Maria


Șc. Gimnazială ,,Enea Grapini”, Șanț

Ciobanul 1
Foaie verde şi-o alună,
Bună ziua, ziua bună!
Ia deschideţi ușa
Să intre căprița !
Ţa, ţa, ţa, căpriţă ţa
Nu te da nu te lăsa
Ţa, ţa, ţa, căpriţă ţa !
Ţa, ţa, ţa, capriţă, ţa,
Te-am adus din Africa,
Te-am adus cu avionul
Te-am hrănit cu biberonul.
Am o capră, n-am o sută
Dar mi-e drag că mă ascultă.
Dacă nu m-ar asculta,
Altă capră mi-aş căta
Şi pe tine te-aș lăsa!
Ţa, ţa, ţa, căpriţă ţa
Nu te da nu te lăsa
Ţa, ţa, ţa, căpriţă ţa !
Eu cu capra unde-ajung
Joc căprița din străbuni
Şi degeaba şi pe bani
La anul şi la mulţi ani!
Ţa, ţa, ţa, căpriţă ţa
Nu te da nu te lăsa
Ţa, ţa, ţa, căpriţă ţa !
Ciobanul 2
Ţa, ţa, ţa, căpriţă, ţa,
Vine lupu-n urma ta!
Ţa, ţa, ţa, căpriţă, ţa,
Ne temem că te-a mânca!
Ţa, ţa, ţa, căpriţă ţa
Nu te da nu te lăsa
Ţa, ţa, ţa, căpriţă ţa !

Noi am prins-o pe-nserat


Şi-am venit cu dânsa-n sat,
C - aşa-i din bătrâni lăsat
Cu căpriţa de umblat.
Ţa, ţa, ţa, căpriţă ţa
Nu te da nu te lăsa
Ţa, ţa, ţa, căpriţă ţa !

Foaie verde şi-un grăunte


Asta-i capra de la munte.
De la munte din Carpaţi
Ce tot umblă pe sub brazi.

111
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

Ţa, ţa, ţa, căpriţă ţa


Nu te da nu te lăsa
Ţa, ţa, ţa, căpriţă ţa !

- Capra noastră-mpestriţată,
Ce stai aşa supărată?
Spune doar făr’ de necaz
Ai mâncat tu ceva azi?
- Behehe, behehe, behehe, behehe,
Behehe, behehe, behehe, behehe!

Foaie verde de alună,


Ia-ţi căpriţă sara bună,
Hai căpriţă, hai afară
Că la anul venim iară!
Ţa, ţa, ţa, căpriţă ţa
Nu te da nu te lăsa
Ţa, ţa, ţa, căpriţă ţa !

Capra:
Eu sunt capra de la munte
Cu steluțe albe-n frunte.
Am în coarne ramuri multe
Și mai mari și mai mărunte!
Rămâi gazdă sănătoasă,
Noi plecăm la altă casă,
Și-acolo vom ura,
Până când s-o însera.
Iar la anu’ care vine,
Să ne-aştepţi tot aşa bine!
Să dea bunul Dumnezeu
Noroc şi bucurie,
La toată casa de români,
Belșug și veselie !

112
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

IMAGINEA ȘCOLII
ÎN COMUNITATEA LOCALĂ

bibliotecar prof. Fotache Claudia


Liceul Tehnologic ”Haralamb Vasiliu”, Podu Iloaiei

Comunitatea locală a fost învestită cu dreptul și responsabilitatea de a se autoadministra sub


aspectul resurselor locale și al priorităților, al gestionării problemelor educative în diverse moduri.
Există școli deschise și școli închise față de comunitate, iar efectele acestei atitudini sunt resimțite în
primul rând de profesorii care deleagă parțial sau preiau întru totul responsabilitatea formării pentru viață
a copiilor, apoi de elevii care sunt expuși sau nu stimulărilor complexe de tip educativ-societal, dar și de
părinții care își văd contribuția valorizată sau respinsă de către școală.
Părinții trebuie încurajați și abilitați să preia o parte tot mai însemnată a responsabilităților care
privesc decizia prin consultarea pentru interesele școlii și ale beneficiarilor ei.
Relațiile de colaborare dintre profesori și părinți întăresc identitatea școlii și sporesc prestigiul
instituțional și personal al celor implicați, dau un sens de utilitate timpului petrecut împreună și deschid
perspectiva unor preocupări informale cu valoare formativă.
Ambele au de câștigat dacă sunt vizibile în comunitate în special dacă își atrag colaborarea unor
parteneri de tip asociații profesionale, organizații nonguvernamentale, celebrități locale.
Profesorii îi pot învăța pe părinți cum să se implice mai eficient în educația copilului (comunicare,
program, aspecte metodologice), pornind de la premisa că părinții vor să ajute, dar nu întotdeauna știu
cum.
Echipa de conducere a școlii trebuie să aibă o preocupare constantă pentru elaborarea și
actualizarea unui plan de marketing care să evidențieze rolul școlii în dezvoltarea academică, socială,
emoțională, estetică, fizică a elevilor. Imaginea instituțională este importantă și se completează cu
rezultate cuantificabile (număr de absolvenți, performanțe, integrare în muncă sau în alte structuri de
învățământ și de elemente ale culturii organizaționale ce țin de mituri, eroi, simboluri, modele
comportamentale, ritualuri, ceremonii.
Mesajul transmis comunității locale trebuie să fie consistent, să provină din mai multe surse și să
exprime specificul unității respective în peisajul educativ local.
Transmiterea regulată a veștilor pozitive despre școală către toți agenții instituționali (sponsori,
autorități, părinți, elevi) menține școala în atenția generală a comunității. Pentru realizarea acestui
deziderat este indicat să se creeze în școală o atmosferă primitoare și expresivă, plasând la vedere
materiale promoționale, produse ale activității elevilor școlii (intervenții în media, întruniri, festivități), să
se realizeze proiecte comunitare în care să fie implicați elevii. Pagina web și revista școlii au de asemenea
un rol important în promovarea imaginii școlii în comunitate.
Sunt convinsă că renumele unei instituții este rodul muncii tuturor celor care fac cinste şcolii,
elevi, părinţi, profesori, fiind generat de mai mulţi factori, dintre care: rezultatele remarcabile obţinute de-
a lungul timpului de elevii şcolii, îndrumaţi cu pasiune de profesorii şcolii, programele şi proiectele
educative inovative iniţiate de echipele de proiect profesioniste în scrierea de proiecte, o bună relaţionare
între părinţi-profesori-elevi şi, nu în ultimul rând, o promovare susţinută a imaginii şcolii prin organizarea
periodică a unor campanii de imagine. Totodată, implicarea, dăruirea profesională a corpului profesoral şi
motivarea elevilor pentru colaborare, competiţie constructivă şi dezvoltare personală converg spre
renumele şcolii.
Coordonatele și reperele educative după care se ghidează activitatea școlii sunt: calitatea
activităților, descentralizare prin inițierea unor proiecte educative care surprind specificul local,
performanța, eficiența, standarde europene în desfășurarea activităților, acțiuni accesibile tuturor elevilor
școlii, implicarea elevilor de etnii diferite, educarea elevilor în spiritul lifelong-learning, oferte
educaționale adaptate contextului economic, responsabilitate din partea tuturor factorilor implicați în
educație: cadre didactice, părinți, elevi, folosirea noilor tehnologii în realizarea activităților, promovarea

113
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

unui parteneriat real cu comunitatea locală. Activitățile valorifică și dezvoltă interesele și aptitudinile
elevilor, se desfășoară într-un climat de siguranță și încredere.
Așadar, prin proiectarea atenta a activităților, coordonarea, monitorizarea și evaluarea acestora
școala dorește să se constituie ca un centru de interes pentru elevii de succes, pentru profesorii
performanți, pentru părinții care apreciază valorile autentice ale educației, pentru toți cei care cred în forța
educației de a modela viitorul.

114
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

PROMOVAREA IMAGINII GRĂDINIŢEI

Prof. Înv. Preşc. FRANGULEA ALINA GEORGIANA


Şcoala Gimnazială nr. 3- Structură Grădiniţa P. P. Nr. 3
Loc. Mangalia, Jud. Constanţa

Dinamismul, schimbarea, necesitatea adaptării şi toate atributele definitorii ale vremurilor actuale
fac din evoluţia societăţii un edificiu provocator, pe care educaţia încearcă să reaşeze cadrele unei grile
valorice fundamentate pe optimism pedagogic şi încărcare de pozitivitate. În interiorul acesteia, se
situează la loc de frunte, reperul promovării instituţiei educaţionale.
Întrucât tot ceea ce face cadrul didactic, orice fel de organizare, se raportează la calitate şi
promovare a educaţiei, respectiv instituţiei pe care o reprezintă, actul educaţional este unul dintre cele mai
importante resurse. Educaţia înseamnă, practic , o îmbinare a ipostazelor timpului trăit în modalităţi
specifice de modelare a celor implicaţi. Fireşte, contează cum se petrece acet timp în folosul copilului şi
cum ajută la dezvoltarea specifică vârstei.
Pornind de la ideea că orice clipă petrecută în grădiniţă are valoare educativă pentru cel mic ,
oferă siguranţă, afecţiune, încredere şi suport formal încă de mic , este necesară promovarea imaginii
şcolii. Părinţii doresc şi trebuie să fie informaţi cu privire la modalităţile de educare şi resursele şcolii.
Familia crează cele dintâi orizonturi temporale ale copiilor prin orientarea lor, prin calitatea
activităţilor propuse spre dezvoltarea copilului şi de felul în care aceştia responsabilizează copilul încă de
mic în legatură cu dezvoltarea armonioasă şi sănătoasă. Familia şi grădiniţa deţin competenţa cadrului de
învăţare a însemnătăţii educaţiei. Grădiniţa în comparaţie cu familia îşi decantează un perimetru strict,
mult mai autonom şi mai puţin negociabil cu actorii acestuia.
În cadrul instituţiilor şcolare, copilul învaţă că timpul este delimitat, structurat, că timpul
valorează, costă şi aduce profit. Cea mai utilă regulă a oricărei educaţii este ca pierderea timpului să se
facă întodeauna cu folos, să lase urme vizibile, de durată în personalitatea şi dezvoltarea umană. Timpul
presupune organizarea proiectelor, orânduirea potrivită a episoadelor de învăţare, gestionarea inteligentă a
resurselor educative şi fiecare instituţie de învăţământ se face remarcată tinând cont de aceste repere.
Cunoaşterea personalităţii copiilor se impune cu necesitate în contextul activităţilor educaţionale
deoarece întregul proces formativ-educativ este dependent de această cunoaştere a individualităţii
educabililor, de aceea este necesar ca fiecare instituţie de învăţământ să investească în dezvoltarea
competenţelor cadrelor didactice.
Cunoaşterea acestor caracteristici, reprezintă pentru educatoare o premisă a promovării unei
instruiri individualizate, a corectării sau prevenirii dificultăţilor de învăţare, a susţinerii succesului şcolar.
Reuşita activităţii sale depinde de ştiinţa organizării acţiunilor de învăţare, de plasarea în intervale
temporale bine stabilite, de nivelul planificărilor, de ştiinţa intervenţiilor în momentele oportune.
Atunci când educatoarea ţine cont de gestionarea timpului în predarea şi învăţarea preşcolarilor
există o mare probabilitate să atingă niveluri mari de reuşită .Trebuie să ofere îndrumări şi redirecţionări
referitoare la conţinutul înţeles, profitând din plin de valenţele formative ale feedbackului, să fie capabilă
de a se retrage atunci când are loc învăţarea şi când copilul progresează spre atingerea performanţei
educaţionale dorite. Este important de asemenea să se asigure că preşcolarul merge în direcţia bună şi că
va finaliza cu succes sarcinile.
Managementul instituţiei de învăţământ depinde de factorii excelenţei în educaţie, în care
educatorii au cea mai mare influenţă asupra învăţării, unde sunt fie îndrumători, influenţi, grijulii,
implicaţi activ şi cu pasiune în procesul de predare şi învăţare, unde trebuie să fie conştienţi de cum
gândeşte fiecare preşcolar şi cât ştiu aceştia. Să fie apţi să construiască semnificaţii şi experienţe relevante
pe baza cunoştinţelor elevului, să aibă o pregătire solidă şi o înţelegere a conţinuturilor şcolare; atât copiii
cât şi educatoarea să fie conştienţi de obiectivele educaţionale de performanţă, specifice lecţiilor, să
conştientizeze în ce măsură reuşesc să atingă aceste criterii şi să ştie care care este pasul următor.
Orice discuţie despre rolul şi rostul managementului educaţional în grădiniţă sfârşeşte prin a
susţine că, dincolo de aspectele instuirii, ale dobândirii de competenţe într-un domeniu sau altul, se ridică

115
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

mult mai dificil şi mai important imperativul deprinderilor comportamentelor şi al însuşirii valorilor
comunităţii.
Invăţământul preşcolar constitue baza piramidei în planul cunoaşterii, în conturarea viitoarei
personalităţi, dispunând de un cadru organizatoric şi de o bază materială relativ modernă şi în continuă
dezvoltare, gădiniţa de copii îşi poate exercita în bune condiţii rolul de primă etapă de formare şi
informare, de temelie a dezvoltării şi îndrumării în folosirea şi gestionarea timpului de calitate.

BIBLIOGRAFIE:
Anca , Bulboacă. ( 2017 ). Învăţământul preşcolar şi primar . Bucureşti : Editura Arlequin
Lazăr ,Cornel . (2004).Axiologie. Sibiu: Editura Psihomedia
Hattie , John. ( 2014 ). Învăţarea vizibilă. Bucureşti: Editura Trei

116
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

COLEGIUL TEHNIC ENERGETIC “REGELE FERDINAND I”, TIMIȘOARA,


O ȘCOALĂ PENTRU VIITORUL TĂU!

PROF. FRÂNCULESCU CARMEN LARISA

Grupul Şcolar Energetic Timişoara a luat fiinţă în anul 1972, făcând parte din unităţile de
învăţământ ale fostului Minister al Energiei Electrice , fiind singura şcoală cu profil energetic din zonă.
Este situat în partea de Nord-Est a oraşului Timişoara, pe str.Renaşterii nr.24 A, în apropiere de Gara
Timişoara Est, Pădurea Verde, Spitalul „Victor Babeş”. În perioada de timp parcursă de la înfiinţarea
acestei unităţi şcolare şi până în prezent, activitatea didactică s-a desfăşurat în diferite forme de
învăţământ (zi, seral, frecvenţă redusă), şi pe diferite niveluri de învăţământ ( liceu, şcoală profesională,
şcoală de maiştri, şcoală de arte şi meserii). Şcoala a colaborat cu diferiţi agenţi economici ( cu predilecţie
din domeniul energetic), cu comunitatea locală, cu unităţi de învăţământ superior - Institutul Politehnic
din Timişoara, cu alte unităţi şcolare de profil din ţară.
În anul 2012, în urma comasării cu Grupul Școlar Tudor Tănăsescu, unitatea de învățământ a
preluat denumirea de Colegiul Tehnic Energetic “Regele Ferdinand I”. În prezent colegiul oferă
specializări, atât pentru nivelul liceal cât și pentru școala profesională. Elevii înscriși aici beneficiază de
programe de practică desfășurată la instituții și agenți economici de renume din municipiul Timișoara.
Printre parteneri se numără companiile: Continental, Draexlmaier, Hella, Smithfield. Pentru elevii de la
școala profesională de 3 ani – specializările electrician, electromecanic și operator mașini cu comandă
numerică – se acordă bursă lunară în valoare de 400 lei.

În ceea ce privește dotările, școala beneficiază de laboratoare de specialitate echipate cu mijloace


specifice. De asemenea, internatul școlii oferă condiții foarte bune pentru elevii care au optat să se cazeze
aici. Elevii școlii profesionale beneficiază de gratuitatea cazării în internat. Cantina școlii este dotată după
standarde europene și funcționează 5 zile pe săptâmană, oferind 3 mese pe zi, contra cost, elevilor cazați
în internat dar și a celor care doresc să servească masa. În incinta școlii se află sala de sport și două
terenuri de fotbal.

117
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

Școala este implicată în proiecte europene și în diverse activități școlare și extrașcolare, din
multiple domenii: artă, cultură, voluntariat, sport, concursuri. Acestea sunt desfășurate în parteneriat cu
instituții din județ – Inspectoratul Școlar Județean Timiș, Inspectoratul de Poliție Județean Timiș, Casa
Corpului Didactic Timiș, Muzeul Național al Banatului, instituții școlare -, dar și din alte județe și chiar
din alte țări – Casa de Educacao, Lisabona, Portugalia.

118
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

MARKETING EDUCAȚIONAL ȘI PROMOVAREA IMAGINII ȘCOLII

Prof. Brebeanu Cristina Iulia


Prof. Frîncu Constantin Dragoș
Școala Gimnazială, sat Tăriceni, comuna Șirna

Marketingul poate fi definit ca procesul de management responsabil pentru identificarea , anticiparea


și satisfacerea cerințelor consumatorului, într-un mod profitabil. Scopul marketingului educațional este de
a crea produse educaționale în concordanță cu dorințele și preferințele grupurilor țintă, pe care școala
dorește să le atragă, identifică și apoi satisface nevoile consumatorilor care, în sens larg, include nu numai
elevul, dar și părinții și comunitatea locală.
Promovarea imaginii școlii este strîns legată de relația cu comunitatea. Într-o definiție mai puțin
formală, relațiile cu comunitatea reprezintă unul dintre copii mai mari ai marketingului (relațiile bune cu
publicul sunt parte a succesului unei unități școlare).
Imaginea unei institușii educaționale în comunitate este determinată pe de o parte de un ansamblu de
criterii, reguli și interpretări care sun structurate de – a lungul timpului și transmise prin tradiție,
modificate și îmbogățite succesiv cu cu elemente noi , acceptate si asimilate de comunitate, imaginea este
dependentă de sistemul informaţional în care se formează , fiind condiţionaţă de caracteristicile de vârstă ,
sex, religie , nivel de cultură şi instruire , apartenenţa etnică sau politică etc. Pe de altă parte, pentru a
reusi, o institutie educațională are nevoie sa se adapteze corespunzator mediului complex si în continuă
schimbare. Ca atare toate activitățile instituției au loc si sunt dependente de mediul exterior.

Printre cele câteva moduri de gestionare a imaginii școlii pot fi menționate următoarele:
 Să faci lucruri bune , în sensul practicării unui management extrem de performant .
 Să desfăşori o activitate profesională de relaţii publice prin care să obţii încrederea , simpatia ,
înţelegera şi sprijinul publicului .
 Să desfăşori o campanie publicitară.
 Sa foloseşti sponsorizarea ;
 Să ai un personal foarte bine pregătit , motivat şi ataşat obiectivelor unității
 Să întreţii foarte bune relaţii cu mijloacele de informare în masă.

În ceea ce privește promovarea imaginii școlii ăn mod eficient sunt necesare următoarele demersuri:
 reliefarea rolului instituţiei educative
 reliefarea activităţii instituţiei educative
 reliefarea rolului angajaţilor
 reliefarea evenimentelor importante în viaţa instituţiei sau la care participă instituţia pe plan local ,
national şi internaţional.

Ca o concluzie centrul vital al unei comunități se poate muta în școală, ca punct de întâlnire a
mediului academic cu piața forței de muncă, a influențelor educative formală cu cele nonformale și
informale. Rolul central rămâne al profesorilor și al directorilor de școală , care integrează într-o schemă
strategică realistă contribuțiile părinților, ale autorităților din administrația locală, ale agenților economici,
ale reprezentanților media, sănătate, cultură. Relațiile de colaborare dintre profesori și părinți întăresc
identitatea școlii și sporesc prestigiul instituțional și personal al celor implicați, dau un sens de utilitate
timpului petrecut împreună și deschid perspectiva unor preocupări informale cu valoare formativă.

119
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

PROMOVAREA IMAGINII ȘCOLII CU AJUTORUL CADRULUI DIDACTIC

Prof. Frîncu Tănţica Dorela,


Liceul Teoretic ,,Tudor Vianu”, Giurgiu

Profesia de cadru didactic este una foarte complexă implicând o serie de responsabilităţi, roluri,
calităţi și competenţe. Profesorul îşi asumă o multitudine de roluri a căror exercitare este dependentă de
personalitatea lui. Dar pe lângă activitatea didactică profesorul desfăşoară şi o activitate extraşcolară sau
cultural educativă. Din totdeauna profesiunea de dascăl a fost o profesie socială; din această perspectivă
profesorul este şi un pedagog social preocupat pentru ridicarea gradului de cultură şi civilizaţie.
În şcoala tradiţională, profesorul juca rolul de transmiţător al informaţiei către elevi, care doar o
receptau şi o reproduceau cu prilejul verificărilor. În şcoala modernă, profesorul devine conducătorul unui
proces simultan informativ şi formativ orientând şi sprijinind elevii să ajungă prin efort propriu la
descoperirea cunoştinţelor, pe care urmează să le prelucreze şi să le integreze în structura lor cognitivă.
Cadrul didactic trebuie să se integreze, să coopereze cu clasa, să motiveze , să fie un sprijin atunci când
elevii dovedesc spontaneitate, iniţiativă şi afirmare. Profesorul integrat încurajează, pune întrebări,
stimulează participarea, sprijină şi foloseşte ideile elevilor, unele decizii le ia împreună cu elevii. În
timpul predării – învăţării – evaluării, profesorul conduce interacţiunile în clasă, modul de înţelegere şi
învăţare prin indicaţii, demonstraţii, exemplificări, explicaţii, comentarii etc. Profesorul are rolul cel mai
interactiv în clasă: creează un climat adecvat, iniţiază, orientează, solicită, antrenează, exemplifică,
critică. Profesorul structurează, organizează forma şi conţinutul activităţii în clasă, modul de desfăşurare a
interacţiunilor, dar poate şi delega responsabilităţi elevilor în rezolvarea unor decizii, sarcini. Trebuie să
solicite elevii la dialoguri, să comenteze răspunsurile împreună cu ei. Arta de a preda nu se reduce la
transmiterea cunoştinţelor, ci presupune şi o anumită atitudine faţă de elevi, ca expresie a concepţiei
pedagogice asumate şi a propriilor trăsături de personalitate. În cadrul activităţilor didactice se creează
multiple raporturi interpersonale între participanţi, antrenaţi cu toţii într-un proces constant de influenţare
reciprocă. Profesorul trebuie să adopte un stil democratic, caracterizat prin relaţii deschise bazate pe
încredere reciprocă şi acceptare, reuşind astfel să colaboreze cu elevii într-o atmosferă armonioasă, lipsită
de încordare. Calitatea procesului instructiv-educativ este dependentă şi de relaţia afectivă dintre profesor
şi elevi. De aceea este necesar ca fiecare cadru didactic să fie preocupat de cultivarea unor relaţii bune cu
elevii săi.

Bibliografie:
Crişan. Alexandru - coordonator, Cinci exerciţii de politică educaţională în România, ED. Vanemonde,
Bucureşti, 2008
Cucoş C., „Pedagogie” Editura Polirom, Bucureşti , 2002
Iosifescu Şerban, Management educaţional pentru instituţiile de învăţământ, Institutul de Ştiinţe ale
Educaţiei, Bucureşti, 2001
Verboncu Ion, Management general, Editura Economică, Bucureşti, 2000, Institutul de Ştiinţe ale
Educaţiei, Bucureşti, 2001

120
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

PROMOVAREA IMAGINII ȘCOLII

Frunza Mariana

În contextul social actual, școala românească trebuie să-și consolideze statutul, valoarea și imaginea
totodată, în primul rând, prin intermediul resurselor proprii: conducere, educatori, învățători, profesori,
elevi, părinți, comunitate.
De altfel, promovarea valorilor și imaginii școlii constituie unul dintre criteriile după care sunt evaluate
instituțiile de învățământ preuniversitar de către ARACIP.
Școala este, din punctul meu de vedere, locul în care valorile unei civilizații sunt puse pe primul plan .
În cele ce urmează mă voi referi strict la acele activități care contribuie la prestigiul școlii.
Dacă luăm în considerare activitatea cercului metodico-științific, aceasta reprezintă un pas important
pentru schimbul de exemple de bune practici între unitățile școlare arondate acelui cerc zonal, pentru
învățământul primar, gimnazial și liceal.
Cercurile metodice oferă școlii care susține activitățile semestriale, profesorilor de specialitatea
respectivă oportunitatea de a pune în evidență spiritul organizatoric, pregătirea și experiența profesională,
proiectele educaționale rezultatele dobândite la olimpiade și concursuri școlare, rezultatele obținute la
examenele naționale ș. a.
Astfel, mai multe școli comunică deschis unele cu altele, profesorii devenind mai conștienți de statutul
valoric ierarhizat, cel puțin, prin raportare la celelalte instituții cu ai căror reprezentanți intră în contact.
Un alt tip de activitate care poate să promoveze imaginea unei școli îl constituie revistele școlare, care
lasă libertate de exprimare elevilor, de consolidare a identității acelei școli, a sentimentului de
apartenență, și, de ce nu, chiar al identității fiecărui reprezentant al școlii. Firește că și în acest caz
profesorul trebuie să-și definitiveze rolul de ghid pentru discipolii săi.
Proiectele educaționale pe care se pune mare preț devin mijloace sigure de a scoate în evidență
potențialul creativ al unei școli, de a fluidiza conexiunea acesteia cu parteneri diferiți, care împărtășesc
aceleași nevoi în procesul de dezvoltare instituțională. Mai mult decât atât, în documentul foarte
important al unei școli, și anume, Proiectul de dezvoltare instituțională, se formulează misiunea școlii, se
valorifică potențialul valoric, socio-economic local, se stabilesc obiective/ ținte strategice care vizează,
printre altele, și promovarea imaginii școlii.
Echipa managerială a unei instituții de învățământ trebuie să-și asume rolul de a se focaliza pe
prioritățile școlii, pe realitățile ei, de a se angaja în vederea obținerii unor rezultate care pot reprezenta, în
mod concludent, felul în care se comunică la nivelul tuturor compartimentelor și comisiilor care
funcționează în școală.
Trebuie să recunoaștem că există școli în care totul merge în virtutea inerției, în care nu există
transparență și comunicare, în care tronează spiritul autosuficienței, al neputinței, al influenței politicii
locale,și nu numai. Profesia de dascăl este percepută de unii, în mod eronat, desigur, un loc călduț, lipsit
de riscuri, de responsabilități. Cu toate acestea, nu trebuie să dezarmăm, de fiecare dată când menirea
profesională este supusă vreunui cataclism neavenit, profesorii sunt datori să mențină cât mai sus
aprecierea și respectul pentru misiunea sfântă de a EDUCA.
De necontestat este și ideea conform căreia perceperii și reversului unei imagini pozitive, școala are doar
de suferit, astfel încât se mobilizează resurse care să stopeze violența, absenteismul, abandonul școlar sau
insuccesul școlar.
Trebuie să menținem motivarea de a învăța, de a se implica în toate activitățile din care elevii pot învăța
cum să învețe, cum să comunice, cum să se afirme, cum să-și descopere și să-și valorifice aptitudinile și
potențialul de care, mai târziu, vor avea nevoie.
Prin urmare, promovarea imaginii școlii este o verigă importantă în spațiul educațional.

121
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

Cu obiectivul prin liceu

Prof. Fuduli Angela


Colegiul Tehnic ,,Tomis” Constanţa
Imaginea instituţională este importantă şi se completează cu rezultate cuantificabile (performanţe,
integrare ȋn muncă sau ȋn alte structuri de ȋnvăţămȃnt). Echipa managerială trebuie să aibă o preocupare
constantă pentru elaborarea şi actualizarea unui plan de marketing, care să evidenţieze rolul instituţiei ȋn
dezvoltarea academică, socială, estetică, fizică, emoţională a elevilor.
Mesajul transmis comunităţii locale trebuie să fie consistent şi să exprime specificul instituţiei
respective ȋn peisajul educativ local. Pentru realizarea unei imagini pozitive este indicat să se creeze ȋn
liceu o atmosferă expresivă, primitoare. Acest lucru se ȋntamplă şi ȋn liceul nostru.
OBIECTIVUL îsi ia sarcina în serios, continuându-şi plimbarea prin … liceu şi în afara lui. A
surprins, şi acum, momente importante din viaţa de licean, atitudini, stări, prin care trec elevii noştri.
OBIECTIVUL şi-a intrat din nou în ritm. I-a focalizat pe elevi ȋn diverse stări şi ipostaze. Şi a fost
foarte încântat de ceea ce a văzut. Clasele a IX-a s-au acomodat cu realitatea, iar cele de a XII-a au pornit-
o cu emoții pe drumul spre examenul de bacalaureat. El ştie că elevii noştri pot realiza lucruri frumoase în
domeniul ,,profesional”, emoţionante, care generează sentimente de mândrie. Participările elevilor şcolii
la concursuri şi olimpiade şcolare au continuat să se materializeze în rezultate din ce în ce mai bune.
OBIECTIVUL a observat că problemele ce preocupă toate şcolile - sporirea siguranţei în
mediul şcolar, eliminarea manifestărilor de violenţă s-au diminuat. S-a ,,rotit” puţin şi a
concluzionat: mai puţine acte de violenţă în şcoala noastră, deci, mai multă

implicare a Consiliului Elevilor şi a comisiilor abilitate pentru a lua măsuri în acest sens.
Dar OBIECTIVUL este omniprezent şi a putut surprinde elevii şcolii noastre implicându-se nu
numai în activităţi şcolare (domeniul ,,profesional/teoretic”), ci şi în cele extracurriculare, obţinând
rezultate remarcabile. E vorba de activităţi desfăşurate în cadrul unor proiecte: S.N.A.C. - elevul Simion
Mihai Dumitru, clasa aXIa B, a obţinut premiul I în cadrul Strategiei Naţionale de Acţiune Comunitară, la
Concursul "Dincolo de cuvintele rostite", etapa judeţeană, tot în cadrul S.N.A.C., inimoşii noştri elevi,
coordonaţi de cadrele didactice, au făcut o colectă de haine pentru a o ajuta pe maica Emanuela în efortul
pe care îl face în a creşte cei cinci copii abandonaţi! Alte proiecte şi activităţi, văzute de obiectivul nostru
- Conferinţa Studenţilor şi a Elevilor din Domeniul Ştiinţelor Inginereşti, TEHNONAV JUNIOR 2016,
organizată de Facultatea de Inginerie Mecanică, Industrială şi Maritimă din cadrul Universităţii "Ovidius"
Constanţa, Târgul ofertelor educaţionale, “Adolescenţă-fără droguri şi violenţă!”, iniţiat de Centrul de
Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog din cadrul Agenţiei Naţionale Antidrog, în parteneriat cu
Inspectoratul Şcolar Judeţean Constanţa, "Voluntariat, Creativitate şi Sport pentru Sănătate", în cadrul
Săptămânii Voluntariatului, activitate iniţiată de Civicum Voluntaris, " Lecţii de viaţă", unde Colegiul
Tehnic "Tomis" a fost reprezentat cu mândrie de către elevii Oana Stegaru şi Mihai Simion, care au avut
un număr de speed-painting şi elevul Gabriel Munteanu, care a interpretat melodia "Ploaia", în duet cu
Ionela Oana, elevă la Liceul "Vasile Pârvan".
EL nu poate să nu vă amintească de proiectul de colaborare şi înfrăţire cu Liceul Înönü Mesleki
Teknik Anadolu Lisesi din Bayrampasa – Istanbul, proiect în desfăşurare, care constă într-un schimb de
experienţă, cu o delegaţie găzduită de liceul nostru.
OBIECTIVUL, care veghează mereu, nu a uitat să vă spună câte ceva despre proiectul de
mobilitate „Applied Electronics to European Standards în Everyday Life”, finanţat din Programul
ERASMUS+, care s-a concretizat anul acesta cu vizita celor 18 de elevi în Portugalia, pe o perioadă de
trei săptămâni.
Şi, bineînţeles, obiectivul nu are cum să nu se laude puţin cu acordarea distincţiei ŞCOALĂ
EUROPEANĂ, Colegiului Tehnic "Tomis" din Constanţa . Munca şi eforturile întregului colectiv de
cadre didactice şi elevi au fost, astfel, răsplătite.

122
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

Promovarea imaginii școlii

Prof. de psihopedagogie speciala


Fulea Roxana Andreia
Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă Brașov

“Să nu-i educăm pe copiii noştri pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista când ei vor fi mari şi
nimic nu ne permite să ştim cum va fi lumea lor. Atunci, să-i învăţăm să se adapteze.” (Maria Montessori
–”Descoperirea copilului”)

Şcoala este ca o lume fermecată, plină de basm şi feerie, este lăcaşul unde se pun bazele ,,clădirii’’ fizice
şi spirituale a ,,puiului de om’’. Doar ,,zâne", modelatoarea de suflete şi minţi, ştie, cu mult tact şi
răbdare, să-i treacă pragul palatului fermecat pentru a îmbrăca haina plină de vrajă şi mister a basmului, a
jocului, a cântecului şi a poeziei.

În cadrul Centrului Școlar pentru Educație Incluzivă Brașov, elevii participă împreuna cu cadrele
didactice și părinții la activitățile extracurriculare care pun accentul pe integrarea socială și profesională a
elevilor în viața și comunitatea din care fac parte. Între profesor, părinte și instituțiile comunități trebuie
să existe o colaborare permanentă care să ducă la o dezvoltare armonioasă a fiecărui elev în parte.

Activitățile extracurriculare sunt organizate lunar la nivelul fiecărei clase prin planificare cu precizie de
către profesori pentru ca elevii să nu întâmpine dificultăți în înțelegerea mesajelor transmise și nici un alt
fel de bariere.

Exemple de activități extracurriculare:

 Vizită la Mănăstirea Caraiman – Bușteni


 Spectacol la Opera Brașov
 Carnaval de Haloween
 Bucataria micului gospodar (cumparături la piața pentru prepararea murăturilor)
 La săniuș în stațiunea Predeal
 Spectacol interactiv – Planetarium
 Vizită la Zoo
 Preparea unor deserturi – cartea cu rețete alese

123
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

Promovarea imaginii scolii prin parteneriate educaționale între


"Școală-familie-comunitate"

Prof. Fulgă Mihaela Florica


Școala Gimnazială Izbiceni-Olt

Colaborarea dintre familie şi şcoală este un factor esenţial în procesul de educare a şcolarilor.
Numai împreună putem reuşi să dăm societăţii un cetăţean pregătit, gata să înfrunte problemele inerente
ce apar, capabil să relaţioneze, să se integreze în colectivitate, să facă faţă cerinţelor acesteia.
Indiferent de mediul economic, etnic sau cultural al familiei, când părinţii sunt parteneri în
educaţia copiilor lor, rezultatele determină performanţa elevilor, o mai bună frecventare a şcolii, scăderea
fenomenului delincvenţei. Şcoala trebuie să-i încurajeze pe părinţi să le devină parteneri, să poată lua
împreună decizii cu privire la educaţia copiilor.
Acest parteneriat încurajează familia să stabilească ţelurile de atins pentru copiii lor, iar şcoala să
stabilească obiectivele pentru obţinerea succesului şcolar.
Parteneriatul se constituie ca un sistem de obligaţii reciproce în cooperarea autorităţilor locale cu
şcoala şi implică colaborarea acestora în activităţile şcolare, nu numai sub aspect economic, respectiv de a
participa, susţine şi evalua eforturile şi acţiunile financiare ale şcolii, ci şi sub aspect educaţional-cultural.
An de an începerea unui nou an şcolar reprezintă un moment în care cei mici, dar şi cei mari, vor
începe sau vor continua aventura cunoaşterii în cadrul şcolii.
Pentru părinţi e momentul în care ei trec de la statutul de primi educatori (familia fiind prima
şcoală a copiilor) la cel de parteneri ai şcolii. Aceasta nu înseamnă că rolul părinţilor în educaţia copiilor
s-a încheiat, ci doar că începe o nouă etapă în care părintele împarte acest rol cu învăţătorul, iar mai târziu
cu profesorii. Părinţii continuă educaţia copiilor în familie, dar odată cu începerea şcolii apare nevoia de
colaborare cu aceasta, chiar de implicare activă în cadrul ei.
Atunci când cele două medii educaţionale (şcoala şi familia) se completează şi se susţin, ele pot
asigura într-o mare măsură o bună integrare a copilului în activitatea şcolară, dar şi în viaţa socială.
Cercetările realizate în domeniul educaţiei arată că, indiferent de mediul economic sau cultural al
familiei, când părinţii sunt parteneri cu şcoala în educaţia copiilor lor, se observă o îmbunatăţire a
performanţelor elevilor, o mai bună frecventare a şcolii, precum şi reducerea ratei de abandon şcolar sau
chiar a scăderii delicvenţei juvenile.
Implicarea părinţilor în educaţia şcolară a copiilor are la bază câteva principii esenţiale:
 Părinţii, indiferent de etnie, statut socio-economic sau pregătire educaţională, sunt un element
cheie în educaţia propriilor copii.
 Părinţii doresc tot ce e mai bun pentru copiii lor.
 Toţi copiii pot învăţa.
 Elementul principal este copilul şi realizările sale.
 Şcoala nu este singura responsabilă pentru rezultatele şcolare ale copilului.
 Fiecare cadru didactic este un specialist în domeniul său, oferind astfel copiilor informaţii
relevante şi accesibile vârstei.
Ca parteneri într-o relaţie, este normal ca părţile implicate să aibă anumite aşteptări una faţă de
cealaltă.
În cei peste 22 ani de experienţă ca învăţător, am observat că există un set comun majorităţii
părinţilor, în ceea ce priveşte aşteptările lor privind activitatea cadrelor didactice. Iată câteva dintre ele:
 să fie sensibili la nevoile, interesele şi talentele speciale ale copiilor;
 să stabilească cerinţe şcolare identice pentru toţi copiii;
 să manifeste entuziasm în educarea copiilor;
 să-i ajute pe copii să-şi sporească stima de sine;
 să întărească discipina copiilor;
 să comunice des şi deschis cu părinţii;
 să ofere recomandări privitoare la modul în care părinţii îi pot ajuta pe copii să înveţe.

124
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

De asemenea, cadrele didactice au anumite aşteptări din partea părinţilor:


 să creeze copiilor oportunităţi de învăţare (un mediu sigur de dezvoltare fizică şi psihică);
 să susţină scopurile, regulile şi politica şcolii;
 să sublinieze în discuţiile cu copiii, importanţa educaţiei pentru viaţă;
 să-şi accepte responsabilitatea de părinte, fiind un bun exemplu;
 să-i ajute pe copii să realizeze un echilibru între activităţile şcolare şi cele extraşcolare;
 să-i înveţe pe copii auto-disciplina şi respectul pentru cei din jur;
 să-i încurajeze pe copii să fie cât mai buni (să se autodepăşească) şi să-şi stabileacă scopuri
realiste;
 să comunice des şi deschis cu cadrele didactice (fără a jigni sau a critica competenţa
profesională a acestora).
Parteneriatul vizează şi relaţia dintre elev-părinţi-şcoală prin implicarea părinţilor în activităţile
desfăşurate de elevi, întărind astfel şi stima de sine a fiecărui copil ai căror părinţi vor fi prezenţi în
activităţi, dezvoltând sentimentul de mândrie şi dragoste între ei. Rezultatul actului lor creator devine
astfel cartea lor de vizită, dar şi a şcolii în care învaţă.
Oricare ar fi aşteptările, esenţială este încrederea. Părinţii trebuie să aibă încredere în cadrele
didactice, dar şi să aibă grijă să nu proiecteze asupra copiilor propriile amintiri neplăcute pe care le-ar
putea avea din perioada şcolii. Ei trebuie să le recunoască cadrelor didactice un profesionalism pe care ei
nu îl au, pedagogia fiind o adevărată meserie, nu doar o simplă ocupaţie.
În relaţia şcoală-familie pot apărea dificultăţi de ordin comportamental (întâlnite atât la părinţi,
dar şi la cadrele didactice) sau de ordin material (se cere un surplus de efort din punct de vedere material
sau de timp). Aceste dificultăţi pot apărea din părerile diferite privind responsabilitatea statului şi a
familiei cu referire la educaţia copiilor, impactul familial asupra rezultatelor şcolare ale copilului,
participarea la gestionarea şi procesul decizional din şcoală, dar şi randamentul pedagogic al cadrelor
didactice sau lipsa de timp a părinţilor.
Pentru a nu se ajunge la asemenea dificultăţi, este de preferat ca părinţii să ia legătura cu şcoala nu
doar atunci când sunt chemaţi la şedinţele cu părinţii sau atunci când copiii se confruntă cu anumite
dificultăţi. Ei trebuie să participe la toate evenimentele importante ale şcolii (serbări, festivităţi,
concursuri, spectacole, etc.), să uşureze misiunea educativă a şcolii prin continuarea educaţiei în cadrul
familiei, dar şi să manifeste disponibilitate pentru participarea la cursuri cu caracter educativ realizate
pentru părinţi.
Pentru a facilita comunicarea între şcoală şi familie, cadrul didactic poate să comunice cu părinţii
prin e-mail, în cazul în carea aceştia dispun de un calculator conectat la internet, să efectueze vizite la
domiciliul elevilor, să realizeze întâlniri după cursuri ori de câte ori se impune acest lucru, la o oră
agreată de părinţi.
O altă piedică pusă în faţa parteneriatului şcoală- familie o reprezintă faptul că unele familii se
simt neglijate sau nedorite, unele persoane putându-se simţi chiar intimidate de cadrul didactic. Una din
cauze este educaţia limitată a părinţilor, sau chiar nivelul lor de alfabetizare. În această situaţie, cadrele
didactice trebuie să înţeleagă nivelul de disponibilitate existent pentru implicarea părinţilor în activităţile
şcolare, dar şi să-şi adapteze strategiile pentru a contribui la realizarea unui parteneriat reuşit între şcoală
şi familie.
În concluzie, pentru a putea asigura educarea copiilor în cele mai bune condiţii şi, implicit,
succesul în viaţă, e nevoie ca toţi factorii implicaţi în procesul educaţional să formeze o echipă în care
fiecare ştie ce are de făcut şi îi acordă partenerului respectul şi încrederea cuvenită.
Să gândim şi să lucrăm împreună, ca parteneri, pentru un viitor mai bun!

125
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

ARTĂ ŞI EDUCAŢIE

Prof. Maria Funar


Liceul de Arte „Sabin Păuţa” Reşiţa

Încă de la naştere, odată cu primele cântece de leagăn fredonate de mama şi continuând cu


cântecele învăţate la grădiniţă şi la şcoală, şi mai apoi, cu pasiunea pe care cei mai mulţi dintre
adolescenţi şi tineri o au pentru diverse formaţii sau interpreţi, muzica are un rol fundamental în clădirea
dezvoltării personalităţii unei persoane.
Potrivit psihologilor, inteligenţa muzicală a copiilor şi a oamenilor, în general, este la fel de
importantă în viaţă precum inteligenţa logică şi matematica sau precum inteligenţa interpersonală.
Importanţa studierii muzicii şi a dezvoltării inteligenţei muzicale a fost descoperită de de-a lungul
timpului, observându-se că până şi cei micuţi, de vârsta preşcolară pot distinge cu uşurinţă ritmul, bătăile
muzicii şi uneori, chiar notele muzicale, fără să fi învăţat în prealabil aceste lucruri.
Este demonstart faptul că muzica are o influenţă pozitivă asupra dezvoltării cognitive a copiilor, a
memoriei şi a relaţionării acestora cu alte persoane de vârsta lor şi nu numai. Spre exemplu, copiii de
vârsta preşcolară care participă la activităţi muzicale de grup, precum diverse joculeţe muzicale sau
interpretarea diferitelor cântecele specifice vârstei lor, vor fi mult mai sociabili, deschişi, vor comunica
mai bine şi vor avea încrederea de sine dezvoltată.
Mulţi dintre părinţi se întreabă deseori cum pot afla dacă, într-adevăr copiii lor au înclinaţie către
muzică. Elementele principale după care trebuie să se ghideze şi care constituie în acelaşi timp şi
elementele fundamentale necesare pentru a face muzică sunt: auzul muzical şi simţul ritmic.
Despre auzul muzical este bine de ştiut că acesta poate fi înnăscut sau dobândit. Auzul muzical
înnăscut diferă de obicei, de la o persoană la alta şi reprezintă de fapt, abilităţile muzicale ale persoanei
respective. Pe de altă parte, auzul muzical dobândit se formează, se construieşte prin exerciţiu melodic,
prin reproducerea de sunete, de intervale, într-un cuvânt, prin activitate muzicală.
Dacă ne referim la simţul ritmic, putem spune că un copil are simţul ritmic dezvolatat atunci poate
imita sau reproduce cu uşurinţă un ritm dat. La fel ca şi în cazul auzului muzical, simţul ritmic poate fi
înnăscut sau dezvoltat cu ajutorul exerciţiilor. Pentru o dezvoltare cognitivă rapidă, specialiştii
recomandă, de asemenea, pentru copii, studiul unui instrument muzical pe placul copilului, cum ar fi:
chitara, pianul, vioara etc. Este demonstrat faptul că studierea unui instrument sau cântatul cu vocea
presupune dezvoltarea sentimentelor de mulţumire şi încredere de sine, stimulând în acelaşi timp acţiuni
complexe de coordonare a mişcărilor şi concentrare susţinută. Cântatul la pian, chitară sau vioară, spre
exemplu, contribuie la utilizarea unor zone din creier care nu sunt folosite în mod normal în activităţile de
zi cu zi.
Foarte mulţi oameni susţin ideea că, un om educat, în speţă, un copil educat este în primul rând un
copil disciplinat. Aici intervine, de asemenea, importanţa muzicii în viaţa copilului, deoarece studiul unui
instrument presupune, de cele mai multe ori, o disciplină sporită, mai ales în cazuri de performanţă. De
asemenea, copiii care studiază un instrument sau cântă cu vocea, au în general o atitudine mult mai
deschisă, pozitivă cu cei din jur, emană entuziasm şi spiritualitate.
Aşadar, studiul unui instrument muzical de la vârste fragede se reflectă în multiple beneficii în
ceea ce priveşte dezvoltarea mentală şi artistică a unui copil.
Dacă vârsta copilului este însă mult prea fragedă pentru studierea unui instrument, lecţiile de
educaţie muzicală sunt extrem de importante şi, în egală măsură interesante şi antrenante pentru copii.
Astfel, muzica îi ajută pe copii în dezvoltarea armonioasă de la nivel mental şi emoţional. De asemenea,
educaţia muzicală îi ajută să îşi formeze şi să îşi dezvolte gândirea abstractă, să se relaxeze prin artă, să
fie atenţi la crearea ei.
În Liceul de Arte „Sabin Păuţa” din Reşiţa, aceste abilităţi muzicale ale copiilor, precum şi cele
plastice se pot dezvolta, prin specificul unităţii şcolare. Prin cele două secţii ale sale: muzică şi arte
plastice, liceul oferă o paletă largă de discipline din domeniul artistic pe care copiii le pot alege: desen,
pictură, muzică vocală, muzică instrumentală, studii teoretice. Fiind unica instituţie din judeţul Caraş-
Severin care are acest domeniu de activitate, liceul adună copii din tot judeţul şi astfel, a reuşit de-a

126
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

lungul timpului să ofere societăţii copii foarte bine pregătiţi, talentaţi care au încântat scenele şi mulţimea
atât din ţară, cât şi din străinătate. De altfel, instituţia se mândreşte să poarte numele marelui maestru
Sabin Păuţa, compozitor de renume internaţional, ce ne onorează de multe ori cu prezenţa domniei sale.

127
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

ASPECTE PRIVIND PROMOVAREA IMAGINII UNEI ȘCOLI

Prof. Înv. Preșc. Furdui Mirela Elena


Școala Gimnazială „Nicodim Ganea” Bistra/GPN Bistra

Principalul aspect de care ar trebui să se țină cont, pentru a putea promova imaginea unei instituții,
în cazul nostru al școlii, constă în primul rând în buna comunicare care trebuie să existe între beneficiarii
acesteia.
Comunicarea reprezintă una din trebuinţele fundamentale, de ordin spiritual a oamenilor, fiind o
modalitate esenţială de interacţiune psihosocială, un schimb de mesaje între interlocutori menit, să
realizeze o relaţie interumană durabilă pentru a determina menţinerea ori modificarea comportamentului
individual sau de grup. Comunicarea interumană se realizează cu ajutorul unor limbaje verbale şi
nonverbale prin care se schimbă mesaje,pentru a influenţa, mai ales calitativ, comportamentul celuilalt.
Astfel, intensificarea comunicării între beneficiarii principali, respectiv cei secundari (elevi şi
părinţi) stă la baza unei bune promovări a imaginii unei școli.
Şcoala trebuie să dea dovadă de responsabilitate, să se implice în relaţiile cu comunitatea şi să se
angajeze în rezolvarea problemelor comunităţii din care face şi ea parte. Aceasta este o atitudine de
marketing.
Prin intensificarea comunicării unei şcoli cu toate aceste categorii de public se ajunge la o
cunoaştere şi în acelaşi timp o susţinere reciprocă din partea ambelor părţi. Se croieşte astfel o relaţie bine
sudată sau chiar mai mult, putem spune că se formează o comunitate socială.
Pentru a putea promova imagine unei școli, de asemenea se poate apela la mass-media. Publicul
media include companiile media care desemnează ştiri şi opinii editoriale. Pot fi publicaţii specifice,
ziare, reviste de tip magazin, posturi de radio şi televiziune.
De asemenea promovarea modelelor de bune practici reprezintă o una dintre cele mai eficiente şi
puţin costisitoare metode de menţinere a mediului competititv dintr-o instituție școlară.
Într-o şcoală promovarea modelelor de bune practici mai ales în cazul cadrelor didactice aduce, în
cele din urmă un plus de notorietate, unităţii respective. Cadrele didactice vor fi mult mai stimulate şi mai
receptive în adoptarea unor metode şi procedee didactice noi, de actualitate, axate pe nevoile actuale ale
elevilor.
O bună comunicare trebuie să existe și între membrii comisiilor din școală. Este recomandat ca
aceștia să se întrunească periodic în şedinţă de lucru pentru repartizarea sarcinilor, ţinând cont de
atribuţiile comisiei prevăzute în decizia de numire. Astfel, aceștia:
a) elaborează propunerile pentru oferta educaţională a unităţii de învăţământ şi strategia
acesteia, cuprinzând obiective, finalităţi, resurse materiale şi umane, curriculum la decizia şcolii;
b) elaborează programe de activităţi semestriale şi anuale;
c) consiliază cadrele didactice, în procesul de elaborare a proiectării didactice şi a planificărilor
semestriale;
d) elaborează instrumentele de evaluare şi notare;
e) analizează periodic performanţele şcolare ale elevilor;
g) monitorizează parcurgerea programei la fiecare clasă şi modul în care se realizează
evaluarea elevilor;
f) organizează şi răspunde de desfăşurarea recapitulărilor finale;
g) organizează activităţi de pregătire specială a elevilor pentru examene şi concursuri şcolare;
h) şeful de catedră / comisie metodică stabileşte atribuţiile fiecărui membru al
catedrei/comisiei metodice;
i) şeful de catedră / comisie metodică evaluează activitatea fiecărui membru al catedrei/comisiei
metodice şi propune consiliului de administraţie calificativele anuale ale acestora, în baza unui raport
bine documentat;
j) organizează activităţi de formare continuă şi de cercetare – acţiuni specifice unităţii de
învăţământ, lecţii demonstrative, schimburi de experienţă etc.

128
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

k) şeful de catedră sau un membru desemnat de acesta efectuează asistenţe la lecţiile


personalului didactic de predare şi de instruire practică din cadrul catedrei, cu precădere la stagiari şi la
cadrele didactice nou venite în unitatea de învăţământ;
l) elaborează informări, semestrial şi la cererea directorului, asupra activităţii catedrei/comisiei
metodice, pe care le prezintă în consiliul profesoral;
m) implementează şi ameliorează standardele de calitate specifice.
Toate acestea pot conduce la o mai bună promovare a imaginii unei școli.

129
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

Ziua Internațională a Cititului Împreună

Prof. Furnică Mihaela


Școala Gimnazială Nicolae Romanescu Craiova

Ziua Internațională a Cititului Împreună (ZICI) 2018, sărbătorită pe 1 februarie, se află la a doua
ediție în România. La școala Gimnazială Nicolae Romanescu din Craiova, Dolj, nu puteam trece cu
vederea un eveniment atât de important!

Și asta pentru că ne place să desfășurăm activități de calitate care să îi implice pe copiii noștri și să îi
determine să facă lucruri bune pentru ei și pentru noi toți.

Astfel cei 30 de exploratori din clasa a II-a C de la școala noastră, împreună cu doamna prof.
Furnică Mihaela, cu cinci mămici și o surioară, au hotărât să se întâlnească și să citească împreună. Pentru
că micuții elevi sunt cititori iscusiți și au la activ o mulțime de cărți citite, această zi le-a produs o mare
bucurie.

Motivele au fost multe: au desfășurat activitatea în prietenoasa noastră sală multifuncțională unde
au stat confortabil pe fotolii puf, au participat alături de ei mai multe mămici care le-au citit, ceea ce le-a
creat un anume grad de confort emoțional.

Însă cel mai important, după ce și-au găsit


fiecare o poziție confortabilă, au citit în gând
minute bune. Atmosfera a fost una relaxantă și
frumoasă.

Toți copiii au citit aceeași carte: Un urs pe


nume Paddigton, de Michael Bond, carte pe care
au primit-o de la Moș Crăciun la serbarea pe care
au organizat-o cu ocazia sărbătorilor de iarnă, pe
19 decembrie 2017.

A fost o activitate productivă, un bun prilej de exersare a cititului, dar și de apropiere de carte, de
lectură a micilor școlari.

130
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

PROIECT: PROMOVAREA IMAGINII SCOLII

prof. Furtuna Cornelia


Scoala Gimnaziala Strugari, jud. Bacau

Obiectivul general in promovarea scolii este de a crea o imagine pozitiva a institutiei si a ceea ce
reprezinta sistemul de invatamant in comunitate.
Promovarea imaginii scolii reprezinta o prioritate pentru o buna colaborare intre cei trei parteneri
educationali: scoala-elevi-parinti.
Evolutia tehnologica , diversificarea mijloacelor de tip mass media si multi media, largirea orizontului
informational al societatii actuale, a determinat o crestere a atentiei ce trebuie acordata promovarii
institutiei noastre scolare si asupra formarii unei imagini reale in viziunea partenerilor educationali
reprezentati de elevi, parinti si alti parteneri locali, regionali.
Atentia promovarii imaginii scolii s-a indreptat indeosebi asupra sectorului informational reprezentat de
mass-media si internet.
Utilizarea promovarii prin intermediul internetului a reprezentat o prioritate pentru scoala noastra, mai
ales ca tinerii de astazi sunt utilizatori frecventi ai informarii pe internet. In acest sens, utilizarea site-ului
scolii si a retelei de socializare Facebook a avut un impact deosebit.
Activitatile prioritare de promovare a imaginii scolii pot fi urmatoarele:
 dezvoltarea de parteneriate eficiente la nivel local, judetean, national
 prin implicarea in viata comunitatii si realizarea de proiecte in beneficiul comunitatii
 promovarea proiectelor si activitatilor prin diverse surse informationale( TV.,radio, internet).
Dintre proiectele in beneficiul comunitatii, pentru o buna promovare a imaginii scolii , pot
enumera:
 organizarea unei campanii de curatenie in scoala
 plantarea de flori si copaci in jurul scolii sau in diferite zone din comunitate
 amenajarea unui muzeu al scolii si expunerea fotografiilor unor absolventi celebri
 campanie pentru cunoasterea de catre elevi a traditiilor si valorilor culturii nationale,
cultivarea sentimentului de mandrie nationala
 crearea de postere sau organizarea de evenimente in cadrul unei campanii impotriva
discriminarii sau violentei
 activitati de voluntariat pentru ajutorarea copiilor si familiilor aflate in dificultate
 derularea unor campanii de prevenire si combatere a violentei in scoli, a
fumatului,consumului de alcool si droguri
 organizarea unor campionate sportive la nivelul scolii
 participarea la parteneriate cu institutii publice pentru rezolvarea unor probleme ale scolii
 realizarea unor scrisori deschise sau petitii catre autoritati locale, nationale, europene
pentru rezolvarea unor probleme de interes pentru tineri
 campanii pentru asigurarea protectiei mediului.

Invatarea prin servicii in beneficiul comunitatii este o metoda care presupune stabilirea unor
obiective si activitati prin care elevii pot exersa, in situatii reale, deprinderile civice, intelectuale si
participative. Tinerii pot astfel beneficia de experinte semnificative care sa favorizeze invatarea
academica, dezvoltarea personala si cresterea responsabilitatii civice.
Beneficiile proiectelor pentru promovarea imaginii scolii ajuta elevii la:
 consolidarea cunostintelor academice si aplicarea acestora la probleme reale, formand
abilitati de viata
 construirea unor relatii pozitive cu ceilalti: simpli cetateni, personalitati,
 descoperirea unor abilitati si domenii de interes noi
 dezvoltarea individuala si inducerea grijii fata de ceilalti
 stimularea initiativei si asumarea de responsabilitati

131
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

 dezvoltarea unor deprinderi de conducere, comunicare, luarea deciziei,asumarea riscului si


adoptarea unor solutii personale
 dezvoltarea spiritului organizatoric, intarirea disciplinei si stilului de munca in echipa
 cultivarea generozitatii

132
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

Tabăra de acasă, la Sighișoara

Profesor Fusaru Anca-Victorița

Vacanța este timpul predilect al odihnei și al evadării. Părinții se străduiesc să aibă perioada
concediului în vacanța copiilor tocmai pentru a putea să meargă cu micuții lor la bunici, la mare, la
munte, în străinătate. Când nu reușesc, sau ca o prelungire a sejurului comun, îi trimit în tabără. Iată, însă,
că există și variante originale de tabere, chiar lângă casă.
O asemenea ,,tabără" s-a desfășurat în spațiul oferit de Școala Gimnazială ,,Zaharia Boiu" din
cartierul Tărnava II (Bărăgan). Aici, școala a derulat (in cadrul parteneriatului ,,Biserica mai aproape de
școală", pe care îl are cu Parohia Ortodoxă Sighișoara VII) un proiect intitulat ,,Tabăra de acasă", o
Școală de vară calibrată pe vârsta școlarilor mici, 6-10 ani. Proiectul a fost conceput de către preotul
Fusaru Mircea și implementat în perioada 7-11 august, cu efortul direct al coordonatoarelor de activități,
doamnele profesoare Fusaru Anca-Victorița și Cioloca Alina.
Concret, 12 copii s-au bucurat de o serie de activități educativ-recreative timp de 5 zile , câte 4
ore pe zi. Au participat la jocuri inedite, dar și la clasicele jocuri de care și părinții 1or s-au bucurat când
erau copii, precum ,,Țăranul e pe câmp", sau ,,Podul de piatră”. Fiind perioada Postului Adormirii Maicii
Domnului, cei mici au invățat o priceasnă, ,,Sfântă Marie", pe
care, apoi, au cântat-o în cadrul Sfintei Liturghii din biserica
parohială în ziua de Duminică, 13 august, bucurându-se de o
foarte caldă primire din partea credincioșilor prezenți. În
fiecare zi au ascultat câte un fragment din viața Maicii
Preacurate și au colorat o icoaná care ilustra cele povestite. De
asemenea, au fost indemnați să facă origami, avioane de hârtie,
sau îngerași din carton colorat. Au fost ajutați să își biruiască
stângăcia de către voluntarele implicate în proiect, 3 eleve de la
Școala Gimnazială ,,Zaharia Boiu" și o elevă de la Liceul
Teoretic ,,Mircea Eliade".
Un moment deosebit l-a constituit pelerinajul la mănăstirea cu hramul ,,Sfântul Ierarh Nicolae"
din localitatea Jacul Românesc, unde copiii au fost primiți cu multă dragoste de măicuțele care viețuiesc
aici. Acestea și-au asumat și rolul de ghid țntr-o scurtă drumeție pe frumoasele dealuri care înconjoară
sfântul așezământ monahal, unde copiii au cântat și s-au jucat. Pelerinajul a fost posibil prin generozitatea
unor creștini care au dorit sâ acopere financiar transportul și să rămână anonimi.
În ultima zi a ,,taberei", copiii au avut ocazia să viziteze Centrul Social Creștin ,,Sfántul Irineu
de Lyon" inițiat și susținut de Protopopiatul Ortodox Sighișoara. Aici, ei le-au cântat vârstnicilor și
bolnavilor aflați în asistența Bisericii priceasna pe care au
învățat-o, înseninându-le ziua. Când au ajuns în sala de
kinetoterapie, s-au jucat plini de bucurie la toate aparatele
aflate aici, încât nu se mai lăsau duși mai departe. S-au
despărțit, în cele din urmă, de personalul centrului și de
cei aflați în îngrijire, nu înainte de a servi un suc și o
prăjitură oferite de gazde cu generozitate.
Tabăra s-a încheiat la școală cu un moment
emoționant, în care fiecare copil a fost chemat în fața
celor care acum îi sunt prieteni și a fost apreciat, de către
coordonatorul proiectului, care le-a înmânat tuturor câte o
diplomă de participare, ca amintire a frumoaselor clipe
trăite împreună.
Gândit cu scopul de a oferi copiilor o alternativă la timpul petrecut în casă în compania device-
urilor, care se joacă în locul lor, precum și ocazia să se joace ei înșiși unii cu alții, considerăm că proiectul
„Tabăra de acasă” a fost un succes. Cei mici au trăit o gamă largă de stări emoționale, încheiate într-un
ton unanim de bucurie, au trecut prin experiențe noi și au legat prietenii. Părinții au dat organizatorilor un

133
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

feed-back entuziast, afirmând că așteptau demult o asemenea


acțiune din partea școlii și a parohiei. Mai ales acest din urmă
fapt ne determină să credem că există un orizont de așteptare
în legătură cu acțiuni organizate pentru copii în vacanțe și ne
întărește dorința de a repeta, în viitor, această inițiativă.

134
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

PROMOVAREA IMAGINII ŞCOLII

Prof. Gabriela Giurgea


Şcoala Gimnazială “Învăţător Radu Ion” Vadu-Părului

Şcoala este un element esenţial al oricărei comunităţi prin resursele umane pe care le are, dar şi
prin spaţiile de învăţare disponibile. O unitate de învăţământ responsabilă este garantul dezvoltării
permanente a comunităţii. Şcoala nu poate funcţiona bine fără sprijinul comunităţii, aceasta reprezintă
o resursă, oferindu-şi serviciile şi altor membri ai comunităţii pe lângă tinerii şcolarizaţi şi contribuind
astfel la dezvoltarea comunităţii şi altfel decât prin realizarea educaţiei formale.
Formarea imaginii unei organizaţii se poate realiza aplicând o anumită ,, politică’’ , ce ţine pe de
o parte de stilul managerial al conducătorilor organizaţiei şi pe de altă parte de activitatea desfăşurată de
angajaţi - cadre didactice.
Echipa de conducere a școlii trebuie să aibă o preocupare constantă pentru elaborarea și
actualizarea unui plan de marketing care să evidențieze rolul școlii în dezvoltarea academică, socială,
emoțională, estetică, fizică a elevilor. Imaginea instituțională este importantă și se completează cu
rezultate cuantificabile :
 număr de absolvenți;
 performanțe;
 integrare în alte structuri de învățământ;
 elemente ale culturii organizaționale ce țin de mituri, eroi, simboluri, modele
comportamentale, ritualuri, ceremonii.
Mesajul transmis comunității locale trebuie să fie consistent, să provină din mai multe surse și să
exprime specificul unității respective în peisajul educativ local.
Transmiterea regulată a veștilor pozitive despre școală către toți agenții instituționali (sponsori,
autorități, părinți, elevi) menține școala în atenția generală a comunității. Pentru realizarea acestui
deziderat este indicat să se creeze în școală o atmosferă primitoare și expresivă, plasând la vedere
materiale promoționale, produse ale activității elevilor școlii (intervenții în media, întruniri, festivități),
să se realizeze proiecte comunitare în care să fie implicați elevii. Pagina web și revista școlii au de
asemenea un rol important în promovarea imaginii școlii în comunitate.
Conducerea unei organizaţii şcolare poate promova în mediul intern şi extern al unităţii o imagine
pozitivă a acesteia, printr-o planificare riguroasă, folosind metodele şi tehnicile potrivite.
Obiectivele generale ale planului de promovare a imaginii instituţiei :
 crearea şi promovarea unei imagini pozitive a şcolii în comunitate;
 elaborarea unor proiecte locale care să vizeze multiplicarea experienței pozitive si a exemplelor de
bună practică în managementul instituțional;
 personalizarea ofertei educaționale la nivel instituțional prin diversificarea şi flexibilizarea
acesteia în funcție de nevoile şi interesele partenerilor şi beneficiarilor procesului educaţional;
 promovarea unor proiecte focalizate pe reducerea abandonului şcolar, integrarea elevilor pe piața
muncii, susținerea elevilor cu dezavantaj social şi conduite de risc, susținerea elevilor în alte
abilități;
 armonizarea ofertei de servicii educaționale şi formare permanentă cu nevoile specifice
identificate în unitatea şcolară şi comunitatea locală
 promovarea imaginii instituției şi factorilor ce îşi asumă responsabilitățile în procesele de
descentralizare şi asigurare a calității educației;
De-a lungul timpului, activităţile de formare şi promovare a imaginii unităţii noastre au fost:
 difuzarea informaţiilor cu privire la oferta educaţională, programele și proiectele educaţionale ,
baza materială, resursele umane, rezultatele şcolare;
 consilierea părinţilor privind orientarea şcolară;
 dezvoltarea de parteneriate eficiente la nivel local, judeţean, regional, național si european în
scopul promovării imaginii instituției noastre şi a corelării ofertei educaţionale cu cerinţele de pe
piaţa muncii locale / regionale;

135
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

 promovarea imaginii şcolii prin diverse surse informaţionale (presă locală scrisă, internet)
 diseminarea rezultatelor obţinute în cadrul proiectelor educaţionate la nivelul Comitetul
reprezentativ al părinţilor şi a reprezentanţilor consiliului local.

Bibliografie:
1. Strategii de promovare a instituţiilor şcolare; Coordonator ştiinţific: Lect. univ. dr. Daniela
Necșoi
2. Convorbiri didactice Nr. 15/ martie 2017 / Casa Corpului Didactic Tulcea
3. “Împreună pentru copii: grădiniţa şi comunitatea”- Proiectul pentru Reforma Educaţiei Timpurii
(P.R.E.T.) Prof. învăţământ preşcolar Daniela Vlaicu

136
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

PROMOVAREA IMAGINII ŞCOLII

DORIŢI O EDUCAŢIE BUNĂ PENTRU COPILUL DUMNEAVOASTRĂ?


GRĂDINIŢA P. N. PRICHUNDELUL REŞIŢA

VĂ AŞTEAPTĂ CU DRAG!

Prof. înv. preşc. Galben Marioara,


Şcoala Gimnazială nr. 7 Reşiţa - Grădiniţa PN Prichindelul Reşiţa

Grădiniţa noastră este o grădiniţă cu program normal, structră a Şcolii Gimnaziale nr. 7 Reşiţa,
copiii beneficiind de educaţia şi instrucţia asigurată de cadre didactice calificate şi cu multă experienţă.
În prezent avem patru grupe de copii, distribuite astfel:
- o grupă mică
- o grupă mijlocie
- o grupă mare
- o grupă combinată, cu predare în limba germană
Resursa umană:
Cadre didactice:
- trei educatoare (profesor pentru învăţământul preşcolar) pentru grupele de copii care beneficiază de
predare în limba romînă, dintre care, două având gradul didactic I şi una având gradul didactic II;
- o educatoare (professor pentru învăţământul preşcolar) care predă în limba germană, având gradul
didactic I;
Personal auxiliar
- o îngrijitoare
Grădiniţa dispune de patru săli de clasă spaţioase, dotate cu mobilier modern, o sală de sport, cabinet
metodic, biblioetca grădiniţei, curte amenajată cu aparate de joacă pentru copii. In fiecare clasă
educatoarele au câte un calculator şi imprimantă proprie, laminator,
aparate de redare audio. Grădiniţa dispune de un videoproiector şi xerox .Pentru reuşita serbărilor avem
costume populare si costume de carnaval.
Pe lângă activităţile curriculare, se desfăşoară multiple activităţi extracurriculare:
- vizite , vizionări de spectacole pentru copii, excursii, serbări şcolare, concursuri etc.
Activităţile oţionale cuprind o paletă bogată de oferte:
- dansuri populare
- dansuri de societate
- limba engleză
- activităţi artistico-plastice
- activităţi de educaţie ecologică
- activităţăţi de educaţie sanitară
Proiecte desfăşurate la nivel de unitate :
- ,,Mens sana în corpore sano”
- ,,S.O.S Natura”
- ,,Cartea, prietena mea”
Proiecte desfăşurate la nivelul grupelor de copii
.Împreună pentru copiii noştri”- în parteneriat cu părinţii copiilor
. - ,,Să ne cunoaştem judeţul”
- ,,Din tainele cărţilor”
- ,,Suntem mici ,cu inimi mari”
- ,,Învăţăm să dăruim”
- ,,Primii paşi spre şcoală”

137
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

- ,,Micul creştin”
- ,,Educaţia rutieră, educaţie pentru viaţă”
Parteneriate educaţionale:
- Parteneriat cu colectivele de părinţi - construieşte relaţii strânse între cele două medii ale educaţiei,
stabileşte un sistem de valori apropiat între acestea, care poate avea un efect benefic asupra copiilor.
- Parteneriat cu şcolile din cartier- pentru realizarea unui schimb de opinii în ceea ce priveşte necesitatea
unui mediu educaţional stimulativ
- Parteneriat cu Biblioteca Municipală Reşiţa-Secţia pentru Copii şi Tineret,-vizează trezirea interesului şi
a curiozităţii copiilor pentru literatură.
- Parteneriat cu Poliţia Municipiului Reşiţa- are ca scop intensificarea activităţii de sprijinire a copilului
preşcolar în dobândirea de cunoştinţe, capacităţi şi deprinderi care să-i permită cu uşurinţă la condiţiile de
mic pieton.
- Parteneriat cu Biserica Ortodoxă- parteneriat realizat în vederea cultivării valorilor moral –religioase la
copii.
- Parteneriat cu Căminul pentru Persoane Vârstnice Reşiţa-pentru acţiuni de ajutorare a persoanelor
defavorizate, internate în căminele de bătrâni.
- Parteneriat cu Organizaţia Salvaţi Copiii, filiala Reşiţa-acţiuni care au vizat formarea unei atitudini
pozitive a preşcolarilor faţă de bucuria de a dărui, orientarea acestora spre atitudinea de prietenie şi
colaborare în spiritul sărbătorilor de Crăciun şi de Paşte
- Parteneriat cu Cenrul Şcolar de Educaţie Incluzivă ,,Primăvara “Reşiţa- îşi propune recuperarea copiilor
cu tulburări asociate printr-un program de parteneriat între educatoare-logoped-psiholog.
- Parteneriat cu Cenrul Şcolar de Educaţie Incluzivă ,,Aurora” Reşiţa- acţiuni care au vizat formarea unei
atitudini pozitive a preşcolarilor faţă de bucuria de a dărui, orientarea acestora spre atitudinea de prietenie
şi colaborare în spiritul sărbătorilor de Crăciun şi de Paşte.
De asemenea avem parteneriate cu Editura Kreativ, revista Pipo, revista Girafa Rafa, Editura Diana, de
unde ,cei interesaţi,pot achiziţiona caiete speciale, reviste şi cărţi pentru copii,softuri educaţionale.
Iniţierea şi derularea de activităţi în parteneriat reprezintă o provocare pentru educatorul de azi,
necesitând multă creativitate în concepere, dinamism în derulare, responsabilitate în monitorizare,
flexibilitate în luarea deciziilor.

138
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

Promovarea imaginii școlii


prin rezultatele elevilor de la Colegiul Tehnic ”Constantin Brâncuși” Oradea

prof. Gale Monica – Colegiul Tehnic ”Constantin Brâncuși” Oradea

Ne punem întrebarea ”De ce este necesară promovarea imaginii școlii?” și încercăm să


răspundem: Într-un sistem educațional în care totul se bazează pe ”optimizare și eficientizare”, este foarte
greu pentru o școală tehnică cu calificări profesionale în domeniul ”Construcții, instalații și lucrări
publice” să reziste. Meseria de constructor este o meserie nobilă, care presupune responsabilitate. Nu
există viață fără construcții, deci nici fără constructori. Dacă părinții și copiii nu vin înspre calificările
profesionale din acest domeniu, atunci școala trebuie să se facă cunoscută în comunitate prin activitățile
desfășurate, prin performanțele elevilor. Astfel, menţionăm rezultatele deosebite pe care le obţinem an de
an la olimpiadele la discipline din aria curriculară ”Tehnologii”, etapa naţională în domeniul ”Construcţii,
instalaţii şi lucrări publice” și nu numai.

Activitatea de performanţă; olimpici – etapa naţională


Anul Premiul Elev olimpic Calificarea profesională
2006 Premiul I Popa Bogdan, ”Tehnician desenator pentru
clasa a XI-a, liceu construcţii şi instalaţii”
2007 Premiul I Bac Sabin Călin, ”Zugrav-vopsitor-ipsosar-
clasa a XI-a, an de completare tapetar”
Menţiune Bako Annamaria, ”Tehnician desenator pentru
clasa a XI-a, liceu construcţii şi instalaţii”
Menţiune Avram Florin Timotei, ”Electrotehnică”
clasa a XII-a, liceu
Menţiune Konkoly Janos, ”Tehnician mecanic pentru
clasa a XII-a, liceu întreţinere şi reparaţii”
2008 Premiul I Bako Annamaria, ”Tehnician desenator pentru
clasa a XII-a, liceu construcţii şi instalaţii”
Menţiune II Costa Tudor, ”Tehnician desenator pentru
clasa a XI-a, liceu construcţii şi instalaţii”
Premiul al III-lea Sabău David Mihail, ”Tehnician instalator pentru
clasa a XII-a, liceu construcţii”
Menţiune I Pap Nanodor Csaba, ”Zidar-pietrar-tencuitor”
clasa a XI-a, an de completare
2009 Premiul al II-lea Silaghi Elisei Matei, ”Tehnician desenator pentru
clasa a XI-a, liceu construcţii şi instalaţii”
2010 Menţiune II Vlad Cezar Bogdan, ”Tehnician desenator pentru
clasa a XI-a, liceu construcţii şi instalaţii”
Menţiune Csarno Levente Zsombor, ”Zidar-pietrar-tencuitor”
clasa a XI-a, an de completare
Premiul al II-lea Abrudan Alin Ovidiu, ”Tinichigiu vopsitor auto”
clasa a XI-a, an de completare
2011 Participare Szasz Carol, ”Fabricarea produselor din
clasa a XIII-a, liceu lemn”
2012 Premiul I Sarca Raul Vasile, ”Tehnician desenator pentru
clasa a XI-a, liceu construcţii şi instalaţii”
Menţiune Căpuş David, ”Tehnician în construcţii şi
clasa a XIII-a, liceu lucrări publice”
2013 Premiul al III-lea Ciont Ionuţ Vasile ”Tehnician desenator pentru
Clasa a XII-a, liceu construcţii şi instalaţii”

139
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

Participare Csajka Gabriela ”Tehnician desenator pentru


Clasa a XII-a, liceu construcţii şi instalaţii”
2014 Premiul I Olaru David Claudiu ”Tehnician desenator pentru
cu media 10.00 clasa a XI-a, liceu construcţii şi instalaţii”
Participare Farkas Iosif Janos ”Tehnician desenator pentru
clasa a XI-a, liceu construcţii şi instalaţii”
2015 Premiul al II-lea Rohl Daniel ”Tehnician desenator pentru
clasa a XII-a, liceu construcţii şi instalaţii”
Mențiune Popa Mihai ”Tehnician desenator pentru
clasa a XI-a, liceu construcţii şi instalaţii”
2016 Premiul I Cuc Emil Andrei ”Tehnician desenator pentru
clasa a XI-a, liceu construcţii şi instalaţii”
Mențiune Popa Mihai ”Tehnician desenator pentru
clasa a XII-a, liceu construcţii şi instalaţii”
Participare Blig George Sergiu ”Tehnician electrician
clasa a XI-a, liceu electronist auto”
2017 Premiul I Ghiran Mihai Dan ”Tehnician electrician
clasa a XI-a, liceu electronist auto”
Participare Mihoc Paul Silviu ”Tehnician desenator pentru
Clasa a XII-a, liceu construcţii şi instalaţii”

Bako Annamaria Silaghi Elisei Matei Căpuş David - Menţiune


Premiul I Premiul al II-lea Sarca Raul Vasile - Premiul I
2008 2009 2012

Ciont Ionuţ Vasile Olaru David Claudiu


Premiul al III-lea - 2013 Premiul I - 2014

Popa Mihai - Menţiune Cuc Emil Andrei - Premiul I


Rohl Daniel - Premiul al II-lea Popa Mihai - Menţiune
2015 2016

De asemenea, elevii de la învățământul profesional, domeniul ”Construcţii, instalaţii şi lucrări publice”,


calificarea profesională ”Zidar-pietrar-tencuitor” au participat la Concursul interregional ”Zidarul
priceput”, organizat de Holcim România SA în colaborare cu Colegiul Tehnic ”Anghel Saligny”
București și au obținut următoarele premii:
- ediția 2016: Premiul al II-lea – Tiponuț Beniamin, clasa a 10-a B;
- ediția 2017: Premiul I – Pașcalău Petru Dorin, clasa a 11-a B; Premiul al II-lea – Miklos Laszlo
Levente, clasa a 9-a A; Premiul al III-lea – Horvath Eugen Stelian, clasa a 11-a B.

140
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

PROMOVAREA IMAGINII ŞCOLII

Galea Lavinia
G. P. P. Nr. 23/ LICEUL ORTODOX ORADEA

Nimic nu e mai frumos si mai inalţător pe lume decât să ocroteşti un vlăstar firav, să-l educi, să-l
vezi crescând mare şi să poţi spune: “O parte din viaţa mea există in sufletul lui!”
Gradinita nr. 23 Oradea isi propune crearea unui climat socio-educaţional adecvat unei
pregătiri de calitate, a unui mediu democratic şi creativ pentru satisfacerea nevoilor de învăţare
ale tuturor copiilor , asigurând egalitatea de şanse. Ne propunem sa promovam un învăţământ deschis şi
flexibil, capabil să asigure accesul egal pentru toţi copiii, indiferent de condiţia socială şi materială, de
sex, rasă, naţionalitate, apartenenţă religioasă, din perspectiva formării de abilităţi, competenţe, atitudini
şi valori necesare unei inserţii şcolare. VALORI ÎN CARE CREDEM: CALITATE,
PROFESIONALISM, SPIRIT DE ECHIPĂ, CREATIVITATE, RESPONSABILITATE, IMPLICARE,
TOLERANŢĂ, EGALITATE DE ŞANSE. Instituţia funcţionează cu program prelungit, avem 5 grupe
cu predare in limba romana si o grupa de germana, in total 6 grupe. Desfăşurarea activităţilor se face
conform curriculumului naţional prin metodologia alternativei în centrele: ARTĂ, BIBLIOTECA,
ŞTIINŢE, JOC DE ROL, CONSTRUCŢII. ACTIVITĂȚI PE DOMENII EXPERENȚIALE: Limba si
comunicare, Om si societate, Stiinte, Estetic si creativ, Psihomotric. OPȚIONAL:Limba engleză;
Sport, mişcare, distracţie; Desen,pictură.
Scopul nostru este asigurarea unui act educaţional de calitate, care să contribuie la formarea unei
personalităţi autonome şi creative, la formarea unor copii sănătoşi, creativi, eficienţi, activi, cooperanţi,
care să se adapteze uşor la regimul activităţii şcolare şi la orice situaţie în viaţă; Implicarea părinţilor în
viaţa grădiniţei atât financiar cât şi ca parteneri activi în educaţia copiilor; Promovarea toleranţei şi
respectului reciproc în rândul personalului grădiniţei şi a copiilor; Oferirea de şanse egale de pregătire şi
afirmare tuturor copiilor indiferent de naţionalitate, rasă, sex, convingeri religioase, stare socială sau
materială;
Gradinita joaca un rol important in promovarea unui stil de viata sanatos: pot oferi cunostinte,
exemple pozitive si forma obiceiuri legate de hranirea corecta, hidratare, importanta miscarii si
activitatilor in aer liber. Perioada copilariei este critica – achizitiile sale isi pun amprenta asupra sanatatii,
obiceiurilor, convingerilor si performantelor adultilor de mai tarziu. Gradinita este dotata cu o bucatarie
proprie, personal calificat si o sala unde se serveste masa.
De asemenea gradinița este dotată cu o curte proprie, foarte frumos amenajată pentru copii, unde
iesim cand ne permite timpul si unde ei se simt foarte bine.
Gradinita nr. 23 este o GRĂDINIȚA DE SUCCES din toate punctele de vedere.

In concluzie voi atasa cateva poze:

141
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

142
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

EDUCAȚIE TEHNOLOGICĂ ŞI APLICAŢIILE PRACTICE

Prof. GALEȘ CRISTINA


ŞCOALA GIMNAZIALĂ, COMUNA VILCĂNEŞTI, Prahova

Programele şi manualele şcolare, activităţile desfăşurate în cadrul orelor de abilităţi practice, la


ciclul primar, pun accent deosebit pe dezvoltarea simţului practic, a capacităţii de cooperare, în scopul
realizării unui produs, pe educaţia pentru viaţa publică prin dimensiunea comunicării.

Educaţia tehnologică este o parte integrantă a formării omului modern, prin care acesta va reuşi să
cunoască, să înţeleagă şi să se integreze în mediul tehnic şi tehnologic, dezvoltându-l în scopurile sale.
Dezvoltă curiozitatea, înclinaţiile spre descoperire şi stimulează spiritul inventiv, alimentând creativitatea.
Recuperarea şi reutilizarea resurselor reciclabile reprezintă mijloace de soluţionare a contradicţiei
dintre cerinţele procesului de creştere economică şi caracterul restrictiv al resurselor.

METODA PROIECTELOR
Metoda se inspiră din principiul învăţării prin acţiune practică,cu finalitate reală.
Necesitatea îmbinării teoriei cu practica,a instruirii cu activitatea productivă şi cu cerceterea
ştiinţifică,dă un impuls promovării proiectelor .
Proiectul este înţeles ca o temă de acţiune cercetare, prin îmbinarea cunoştinţelor teoretice cu
acţiunea practică.elevii primesc,sau îşi aleg o temă de
cercetare relativ cuprinzătoare,pe care o realizează în
variate forme de studiu,de investigaţie şi de activitate
practică, fie individual, fie prin efort colectiv,în echipă.
Proiectul devine şi acţiune de cercetere,şi acţiune
practică,subordonată îndeplinirii unor sarcini concrete de
instruire şi educaţie.
Conştientizarea faptului că opera realizată este utilă face
ca în ochii elevilor munca intelectuală împletită cu cea
fizică să devină o sursă puternică de motivaţie
Prin realizarea acestor proiecte ,tinerii capătă
încredere în capacitatea lor de a lucra independent,de a-şi
pune în valoare capacităţile creative; cultivă gândirea proiectivă şi acţiunea bazată pe prevedere şi calcul.
Elevii deprind strategia cercetării,îşi însuşesc medode de muncă ştiinţifică,crează situaţii problemă,emit
ipoteze asupra cauzelor şi relaţiilor în curs de investigaţie,exprimă diferite puncte de vedere,deprind
tehnici de elaborare şi de execuţie a unei lucrări cu caracter ştiinţific şi practic.
Printre avantajele acestei metode, menţionăm: posibilitatea unei abordări interdisciplinare a temei;
consolidarea şi valorificarea tehnicilor de activitate intelectuală (de adunare, prelucrare şi prezentare a
informaţiilor); stimularea iniţiativei şi independenţei elevilor în activităţi; dezvoltarea structurilor
cognitive şi a capacităţilor creatoare ale acestora.realizate).
Concluziile personale rezultate în urma practicării metodelor şi tehnicilor de grup:
1. În cadrul unui învăţământ preponderent colectiv, cu clase de elevi constituite pe criteriul
cronologic, desfăşurarea activităţii didactice pe grupe de elevi constituie o cale de optimizare a
procesului instructiv-educativ;
2. Oferă posibilitatea realizării tuturor obiectivelor fundamentale ale activităţii intructiv-educative;
3. Performanţe superioare în urma activităţii în grup comparativ cu preformanţele obţinute prin
activitatea frontală şi individuală;
4. Adaptarea procesului didactic la particularităţile elevilor, pentru valorificarea la maximum a
disponibilităţilor acestora;
Bibliografie
1. Andrieş M. Gheorghe, Din nimicuri lucruri utile, Editura Ceres, Bucureşti, 1970
2. Bucur N., Mâini de aur, Editura Albatros, Bucureşti, 1986

143
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

3. Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Consiliul Naţional pentru Curriculum – Ghid metodologic de


aplicare a programelor de Abilităţi practice şi Educaţie tehnologică, primar-gimnaziu, Bucureşti, 2001.
4.Mihăescu L,Proiectări didactice şi lucrări practice pentru Educaţie tehnologică cls V-VIII ,Editura
Perfomantica, Iaşi,2002
5.Cerghit Ioan Metode de învăţământ Bucureştied.Polirom 22.Niţică Costică şi Stanciu Tudor Didactica
disciplinelor tehnice iaşi ed.PERFORMANTICA 2006

144
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

Promovarea imaginii unei școli

Prof. Înv. Preșc: Gaman-Pavel Cristina-Alina


Școala Gimnazială Nr. 1 Tuzla , Constanța

Plecând de la un citat al celebrei scriitoare Christa Wolf, care afirmă "Am ţinut întotdeauna mai
mult la imagini decât la cuvinte ... Totul se va termina cu o imagine, nu cu un cuvânt.
Cuvintele mor înaintea imaginilor." voi încerca în economia câtorva pagini să subliniez cât de
importantă este imaginea unei instituții, cu atât mai mult educative în formarea unor prejudecăți rapide.

Astfel, la prima impresia, o școală va atrage publicul neavizat prin reclama sa adresată celor care
îi pășesc pragul înainte să ajungă să- i cunoască poveștile. E drept că imaginea unei instituţii educaţionale
este determinată de un ansamblu de criterii, reguli şi interpretări care sunt structurate de-a lungul timpului
şi transmise prin tradiţie, modificate şi îmbogăţite succesiv cu elemente noi, acceptate si asimilate de
comunitate, însă în primă instanță suntem tentați cu toții ne formăm o impresie în funcție de ceea ce
vedem.

Tot mai multe școli încearcă prin diverse metode să atragă prin varietatea mijloacele de
promovare a adevăratelor valori atât morale cât și educative. Pornind de la parteneriatele dintre școală-
familie și diverse instituții, înfrățirea cu școli ale altor țări și implicarea elevilor în diverse proiecte
educative, ori de caritate, școala ocupă un rol deosebit de important în formarea individului ca entitate
umană.
Exemplele de bună practică, panourile cu rezultatele deosebite ale elevilor obținute la concursuri
și olimpiade, lucrări ale tinerelor talente (desene, creații literare, tablouri) pot atrage privirile musafirilor
și mai ales cunoscătorilor artei.

Nu trebuie să uităm nici de consilierul de imagine al unei școli, care ocupă de asemnea un rol
deosebit de important în promovarea acestei insituții. Prin comunicatele de presă pe care le realizează,
prin mențienerea activă a paginii de facebook în care sunt imortalizate momente de glorie ale elevilor,
exemple de bune practici din cadrul diverselor activități , acesta reușește să țină la curent atât presa cât și
comunitatea locală cu privire la toate acțiunile cu scop educativ derulate de-a lungul anului școlar.

Școala a fost dintotdeauna o instituție impunătoare în care regulile stricte, rigorile și codul etic și-
au pus amprenta asupra imaginii acesteia, însă de-a lungul anilor instituția a prins culoare prin sufletul
depus în fiecare amprentă a celor ce au scris pagini în almanahul acesteia.
Elevi de elită, profesori excepționali, guvernați de un director pe măsură pot trasforma actul
educațional în firescul existențial al vieții de școlar. Pentru reușita tuturor este necesară o comunicare cât
mai deschisă între acești factori educaționali.

145
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

IMAGINEA ȘCOLII ÎN COMUNITATE

Prof. Garcea Florin Catalin


Școala Gimnazială Lihulesti

Comunitatea locală a fost învestită cu dreptul și responsabilitatea de a se autoadministra sub


aspectul resurselor locale și al priorităților, al gestionării problemelor educative în diverse moduri.
Există școli deschise și școli închise față de comunitate, iar efectele acestei atitudini sunt resimțite în
primul rând de profesorii care deleagă parțial sau preiau întru totul responsabilitatea formării pentru viață
a copiilor, apoi de elevii care sunt expuși sau nu stimulărilor complexe de tip educativ-societal, dar și de
părinții care își văd contribuția valorizată sau respinsă de către școală.

Părinții trebuie încurajați și abilitați să preia o parte tot mai însemnată a responsabilităților care
privesc decizia prin consultarea, administrarea, construirea unui lobby omogen pe lângă terțe părți pentru
interesele școlii și ale beneficiarilor ei.

Centrul vital al unei comunități se poate muta în școală, ca punct de întâlnire a mediului academic
cu piața forței de muncă, a influențelor educative formală cu cele nonformale și informale. Rolul central
rămâne al profesorilor și al directorilor de școală , care integrează într-o schemă strategică realistă
contribuțiile părinților, ale autorităților din administrația locală, ale agenților economici, ale
reprezentanților media, sănătate, cultură.

Relațiile de colaborare dintre profesori și părinți întăresc identitatea școlii și sporesc prestigiul
instituțional și personal al celor implicați, dau un sens de utilitate timpului petrecut împreună și deschid
perspectiva unor preocupări informale cu valoare formativă.

Ambele au de câștigat dacă sunt vizibile în comunitate în special dacă își atrag colaborarea unor
parteneri de tip asociații profesionale, organizații nonguvernamentale, celebrități locale.

Profesorii îi pot învăța pe părinți cum să se implice mai eficient în educația copilului (comunicare,
program, aspecte metodologice), pornind de la premisa că părinții vor să ajute, dar nu întotdeauna știu
cum.

Echipa de conducere a școlii trebuie să aibă o preocupare constantă pentru elaborarea și


actualizarea unui plan de marketing care să evidențieze rolul școlii în dezvoltarea academică, socială,
emoțională, estetică, fizică a elevilor. Imaginea instituțională este importantă și se completează cu
rezultate cuantificabile (număr de absolvenți, performanțe, integrare în muncă sau în alte structuri de
învățământ și de elemente ale culturii organizaționale ce țin de mituri, eroi, simboluri, modele
comportamentale, ritualuri, ceremonii.

Mesajul transmis comunității locale trebuie să fie consistent, să provină din mai multe surse și să exprime
specificul unității respective în peisajul educativ local.

Transmiterea regulată a veștilor pozitive despre școală către toți agenții instituționali (sponsori,
autorități, părinți, elevi) menține școala în atenția generală a comunității. Pentru realizarea acestui
deziderat este indicat să se creeze în școală o atmosferă primitoare și expresivă, plasând la vedere
materiale promoționale, produse ale activității elevilor școlii (intervenții în media, întruniri, festivități), să
se realizeze proiecte comunitare în care să fie implicați elevii. Pagina web și revista școlii au de asemenea
un rol important în promovarea imaginii școlii în comunitate.

146
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

PROMOVAREA IMAGINII SCOLII

Prof. Gardin Nicoleta


Scoala Gimnaziala Cateasca, jud. Arges

Educatia este un fenomen complex format dintr-un ansamblu de masuri aplicate in mod sistematic
in vederea formarii si dezvoltarii insusirilor intelectuale ,morale sau fizice ale tinerilor.

Educatia este un sistem de bunuri educationale ce insumeaza institutiile, dar si activitatile implicate
in promovarea si difuzarea ei.

Promovarea imaginii scolii trebuie sa tina cont de calitatea actului educational si de investigatiile
facute in asigurarea unor bune conditii de desfasurare a activitatii.

Alaturi de scoala care asigura maxima comunicare intre generatii, familia si comunitatea au o
deosebita valoare in formarea personalitatii copilului. Scoala este un element esential al oricarei
comunitati prin resursele umane pe care le are, dar si prin spatiile de invatare disponibile. O scoala
responsabila este garantul dezvoltarii permanente a comunitatii. Scoala nu poate functiona bine fara
sprijinul comunitatii, aceasta reprezinta o sursa, oferindu-si serviciile si altor membrii ai comunitatii pe
langa tinerii scolarizati si contribuind astfel la dezvoltarea comunitatii si altfel decat prin realizarea
educatiei formale.

Pentru a reusi, o institutie educationala are nevoie sa se adapteze corespunzator mediului complex
si in continua schimbare. Toate activitatile au loc si sunt dependente de mediul exterior. Managerii
unitatilor scolare au nevoie sa inteleaga importanta mediului si a schimbarilor care se produc si cum pot
afecta succesul sau chiar supravietuirea institutiei.

Formarea imaginii unei scoli are la baza atat stilul managerial al conducatorului scolii, cat si
activitatea desfasurata de cadrele didactice. Managerul scolii poate promova o imagine pozitiva a acesteia
atat in mediul intern, cat si extern, printr-o planificare riguroasa, utilizand tehnici si metode potrivite.

Modalitatile de promovare a imaginii unei scoli pot fi:

‐ promovarea imaginii scolii prin diverse surse informationale( presa locala, internet);
‐ difuzarea informatiilor cu privire la oferta educationala, programele si ofertele educationale, baza
materiala, resurse umane, rezultate scolare;
‐ consilierea parintilor privind orientarea scolara;
‐ dezvoltarea de parteneriate eficiente la nivel local, judetean, regional,national avand ca scop
promovarea imaginii scolii, dar si corelarea ofertei educationale cu cerintele de pe piata muncii.

Succesul sau insuccesul unei campanii de promovare a imaginii scolii depinde in mare masura de
creativitatea temei. Prin creativitate, adica prin folosirea de cuvinte si simboluri intr-o abordare originala
pentru fiecare public, se obtin efectele dorite.

Promovarea imaginii scolii implica o activitate umana sau un sistem de activitati orientate spre
satisfacerea cerintelor consumatorilor actuali si potentiali.

147
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

ROLUL ŞCOLII ÎN EDUCAŢIA MULTICULTURALĂ


ŞI INTERCULTURALĂ A ELEVILOR

Prof. Garoafă Iunniana


Școala Gimnazială Nr. 3 Giurgiu

Educaţia în perspectiva deschiderii către valori multiple reprezintă un demers pe deplin justificat,
întrucât vizează o mai bună inserţie a individului într-o lume spirituală polimorfă şi dinamică. Acest
demers formativ vine atât în întâmpinarea dezideratelor individualităţii, prin valorizarea unor trăsături
particulare, unice, ce merită a fi recunoscute sau amplificate, cât şi în profilul societăţii, asigurându-i un
anumit grad de coerenţă, solidaritate şi funcţionalitate. Solidaritatea comunitară este potenţată prin felul
cum se gestionează reproducerea marilor simboluri în interiorului spaţiului socio-cultural respectiv, dar şi
prin modul cum este reglată deschiderea spre alte formaţiuni socioculturale.
Noţiunea de educaţie multiculturală desemneaza totalitatea programelor educaţionale ce răspund
necesităţilor impuse de coexistenţa într-un mediu multietnic. Scopul educaţiei multiculturale este de a
facilita acomodarea grupurilor etnoculturale minoritare şi, în aceeaşi măsură, acomodarea şi deschiderea
societăţii majoritare la modelurile culturale specifice grupurilor minoritare. Programele educaţionale
multiculturale sunt fundamentate pe principiul diversităţii culturale şi a deschiderii societăţii
contemporane; educaţia şi predarea interculturala sunt menite să concentreze atenţia elevilor spre propria
identitate, cât şi spre valorile umane universale, egalitatea oportunităţilor educaţionale pentru toate
grupurile din interiorul societăţii. Educatia multiculturală este considerată a fi, prin demersurile
antirasiale, antixenofobe, antidiscriminative şi de relativizare a culturilor existente, garantul unei societăţi
multiculturale viabile, factor de stabilitate democratică şi de diminuare a conflictualităţii.
Educaţia interculturală presupune o nouă abordare a orizontului valorilor. Problemele care se pun
acum sunt cele legate de negocierea valorilor, de interpretarea lor, de juxtapunerea şi complementaritatea
lor. Din recunoaşterea egalităţii valorice a culturilor nu trebuie trasă concluzia că toate sunt la fel şi că
dispar unele diferenţe sau chiar divergenţe. Şcoala trebuie să releve şi să cultive aceste diferenţe,
revalorizând noile expresii culturale în contextul mai larg, al comunităţii în care fiecare îşi găseşte locul
potrivit.
Obiectivul principal al educaţiei interculturale rezidă pregătirea persoanelor pentru a percepe,
accepta, respecta şi experimenta alteritatea. A face educaţie interculturală presupune ca însuşi procesul
educaţional să se realizeze într-un mediu interacţional, prin punerea alături sau faţă în faţă a purtătorilor
unor expresii culturale diferite.
Sarcina şcolii de astăzi este de a forma elevilor o conştiinţă europeană. Încă din clasele primare se
impune cultivarea respectului şi solidarităţii faţă de cultura altor popoare. În acest sens, însă elevii trebuie
în primul rând centraţi cultural, trebuie să cunoască foarte bine valorile propriei culturi, ca apoi să fie în
stare a primi informaţii
despre o altă cultură.
Aşadar, rezultă că „şcoala trebuie să fie mai întâi culturală şi apoi interculturală.
Educaţia inter şi multiculturală se constituie în noi dimensiuni ale educaţiei, destinate formării la şcolari a
unei conştiinţe europene, cultivării respectului şi solidarităţii faţă de cultura altor popoare, dezvoltarea
unor comportamente şi atitudini inter şi multiculturale, implicând simultan afirmarea fiecărei culturi cu
normele sale specifice, dar şi deschiderea către alte culturi, în perspectiva constituirii unei noi civilizaţii
comune.
Conceperea şi abordarea educaţiei din această dublă perspectivă duce la formarea unor
comportamente specifice:
• aptitudinea de a comunica eficient;
• întărirea respectului de sine şi al altora;
• toleranţă faţă de opiniile diferite;
• adaptarea continuă la diversitatea cultura;
• fructificarea diferenţelor culturale şi a valorilor spirituale, locale şi generale, în beneficiu personal şi
social;

148
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

• recunoaşterea egalităţii valorice a culturilor.


Concluzionând, putem afirma că atâta timp cât societatea noastră devine din ce în mai
pluriculturală, educaţia inter şi multiculturală au un rol bine determinat în dezvoltarea personalităţii
elevilor în calitate de subiecţi ai învăţâmântului românesc.

BIBLIOGRAFIE:

1)Cucoş, C., Pedagogie, Editura Polirom Iaşi, 2006


2)Salade, D, Dimensiuni ale educaţiei, EDP Bucureşti, 1998
3)Văideanu, G, Unesco 50 –Educaţie, EDP Bucureşti, 1996
4)Voinea, Maria; Bulzan, Carmen, Sociologia drepturilor omului, Editura Universităţii Bucureşti, 2004

149
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

400 ZILE DE ŞCOALĂ

Prof. înv. primar Gaşpar Iuliana


Şcoala Gimnazialã „Andrei Şaguna” Deva, Jud. Hunedoara

Se spune că timpul este prietenul omului atunci când este tratat cu respect şi bucurie!

Noi, clasa a II- a Step by Step de la Şcoala Gimnazialã „Andrei Şaguna” Deva, am ales să
petrecem ÎMPREUNĂ timp de cea mai buna calitate, să fim conştienţi cum creştem, să ne asumăm
propriul drum şi cu hărnicie să facem tot ce putem mai bine şi mai frumos.

La fiecare sută de zile împlinite, ne oprim niţel şi ne gândim la ce am realizat, la ce am putea face
mai bine, la ceea ce admirăm şi la ceea ce ne bucură foarte mult.

Astfel, am ajuns la 400 de zile de şcoală din viaţa noastră şi credem că ÎMPREUNĂ reuşim să
trăim timpul cu mult folos: copii, părinţi, profesori.

Văzându-i pe copii cum cresc, am realizat din nou că timpul capătă valoarea pe care noi i-o dăm.

La 400 de zile de şcoală ne- am oprit o zi să cântărim drumul parcurs, progresul realizat, efortul
depus. Ne bucurăm că suntem ÎMPREUNA, că învăţăm unii de la alţii şi că suntem prieteni.

150
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

PROMOVAREA IMAGINII ȘCOLII

Prof. înv. primar Gatea Mihaela Aurora


Școala Gimnazială Nr. 2 Sebeș

Când vorbești despre imaginea școlii, te gândești în primul rând la părinți și la comunitate, la
modul în care percepția acestora despre școală și activitățile desfășurate aici pot fi îmbunătățite sau
schimbate, la modalitatea prin care poți face, mai ales părinții, să participe activ și cu plăcere la diferite
activități organizate pentru beneficiarii direcți, elevii.
Gândindu-ne la acest lucru, am organizat în ultimii patru ani un Târg de Mărțișoare. Parteneri în
acest proiect anual au fost elevii, cadrele didactice și părinții. Proiectul s-a realizat cu sprijinul Asociației
de părinți a școlii.
Am început cu realizarea unei schițe de campanie de relații publice privind promovarea imaginii
școlii. Astfel că am parcurs următoarele etape:
 Am definit problema și am stabilit obiectivele campaniei de promovare;
 Am evaluat impactul acestei probleme- de comunicare- asupra publicului- țintă;
 Am planificat acțiunile viitoare ale campaniei de promovare;
 Am dezvoltat un plan de responsabilități, cu bugete, termene- limită și persoane implicate;
 Consilierul educativ al școlii a monitorizat fiecare aspect al activității;
 Am evaluat rezultatele campaniei de promovare a imaginii școlii;
 Stabilirea punctelor tari și a celor slabe ale campaniei;
La fiecare etapă a realizării proiectului au participat cadre didactice, părinți ce fac parte din Consiliul
de Administrație al școlii și părinți ce fac parte din Asociația de părinți. Responsabilitățile au fost
împărțite clar de la început: cadrele didactice s-au ocupat de realizarea proiectului și de stabilirea unui
buget necesar pentru buna desfășurare a activității (buget necesar pentru cumpărarea materialelor
necesare realizării produselor). Părinții din Consiliul de Administrație au avut de promovat acțiunea (au
folosit pentru aceasta radioul local și afișe). Părinții din Asociație s-au ocupat de plasarea comenzii pentru
materiale și de distribuirea acestora, pe clase.
A urmat apoi realizarea produselor. Acestea au fost confecționate pe clase, sub îndrumarea dascălilor.
Standurile- împărțite tot pe clase- au fost așezate cu câteva zile înainte de 1 Martie, în curtea școlii, în 3
zile consecutiv. Impactul a fost semnificativ. Elevii au fost foarte mândri de produsele realizate, fiind, de
asemenea și foarte buni vânzători și negociatori. Părinții s-au bucurat și ei de întâlnirea cu elevii, de faptul
că este o activitate diferită, ce nu implică rezultate școlare, note sau calificative.
Noi, dascălii, ne-am simțit mândri că am putut realiza o echipă ce reușește să contribuie semnificativ
la promovarea imaginii școlii.
Ca finalitate, Asociația de părinți a cumpărat din banii strânși multifuncționale pentru câteva clase,
urmând ca în ceilalți ani să cumpere pentru toate clasele care au nevoie. În urma chestionarelor aplicate la
finalul activității, s-a constatat că toată lumea a fost mulțumită, iar acțiunea a fost de un real folos. Drept
urmare, acesta este al cincilea an în care o realizăm. Fără îndoială, doar formând o echipă sudată am
reușit.

Bibliografie selectivă
1. Coman, Cristina, Relatii publice si mass-media, Iași, Editura Polirom, 2000
2. Rus, Flavius Cătălin, Introducere în știința comunicării și a relațiilor publice, Iași, Editura
Institutului European, 2002
3. Remus, Pricopie, Relații publice, Curs suport

151
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

PROMOVAREA ŞCOLII ÎN MEDIUL RURAL

Prof. înv. primar GAVRILEI MIHAELA,


Şcoala Gimnazială Muncelu de Sus, jud. Iaşi

În literatura de specialitate pot fi identificate cinci principii ale campaniilor de success privind
promovarea imaginii şcolii :
◄ identificarea nevoilor, a intereselor , a obiectivelor şi posibilităţilor publicurilor prioritare;
◄ planificarea şi executarea campaniei într-un mod sistematic;
◄ monitorizarea şi evaluarea continuă pentru a vedea ce funcţionează şi unde trebuie făcute eforturi
suplimentare;
◄ luarea în considerare a rolurilor complementare ale comunicării interpersonale cu mass-media;
◄ selecţia unor media potrivite pentru fiecare public prioritar.

O campanie de succes trebuie să aibă o latură educativă . Întotdeauna aceasta trebuie să lumineze
publicurile ei, oferindu-le o perspectivă diferită despre ceva ce ştiau deja sau credeau că ştiu.

Voi schiţa o campanie de relaţii publice privind promovarea imaginii scolii


◄Defineşte problema. Stabileşte obiectivele campaniei într-un cadru organizaţional;
◄ Evaluează impactul problemei asupra publicurilor şi asupra organizaţiei şi defineşte clar elementele
acelei probleme;
◄ Dezvoltă o strategie organizaţională în consonanţă cu misiunea organizaţiei;
◄Determină o strategie de comunicare pentru a atinge obiectivele propuse;
◄Planifică acţiuni, teme şi apeluri către publicuri. Pentru a elabora o strategie funcţionala şi planificată,
unde va fi pus accentul : pe reclame, pe informare publica şi/sau promovare;
◄Dezvoltă un plan de responsabilităţi organizaţionale, cu bugete şi orare;
◄Decide care sunt cele mai potrivite tactici pentru strategia aleasă şi cum vei monitoriza fiecare aspect;
◄Evaluează rezultatele campanie de promovare a imaginii unităţii şcolare.

Am reușit în 20 de ani de activitate, ca prin organizarea şi participarea la acţiuni comune şi relevante


pentru comunitate şi prin stabilirea unor legături, participarea responsabilă a tuturor persoanelor implicate
la problemele comune ale societăţii civile pentru realizarea proiectelor proprii, instituţii publice locale şi
judeţene sǎ ȋmbunǎtǎțim imaginea școlii.
Prin iniţierea activităţilor educative şcolare şi extraşcolare diferenţiate, care să răspundă
socializării copiilor ( concursuri, reuniuni, întâlniri cu agenţii economici) am reuşit sǎ atragem atenţia
asupra potenţialului elevilor noştri.
Prin prezentarea diverselor activități ce au fost derulate în școala noastră şi nu numai imaginea școlii a
fost vizibil îmbunătățită, iar atitudinea unora s-a schimbat.
Uneori chiar și stimularea participării cadrelor didactice și elevilor la conferințe, simpozioane,
parteneriate poate reprezenta o strategie, deoarece prin modul pe care se fac cunoscuți stârnesc interesul
pentru cunoașterea instituției pe care o reprezintă și imaginea școlii este astfel îmbunătățită.
Transmiterea regulată a veștilor pozitive despre școală către toți agenții instituționali (sponsori,
autorități, părinți, elevi) menține școala în atenția generală a comunității. Pentru realizarea acestui
deziderat este indicat să se creeze în școală o atmosferă primitoare și expresivă, plasând la vedere
materiale promoționale, produse ale activității elevilor școlii (intervenții în media, întruniri, festivități), să
se realizeze proiecte comunitare în care să fie implicați elevii. Pagina web și revista școlii au de asemenea
un rol important în promovarea imaginii școlii în comunitate.
Relațiile de colaborare dintre profesori și părinți întăresc identitatea școlii și sporesc prestigiul
instituțional și personal al celor implicați, dau un sens de utilitate timpului petrecut împreună și deschid
perspectiva unor preocupări informale cu valoare formativă.

152
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

ȘCOALA, BISERICA, FAMILIA CREȘTINĂ

Prof. GĂLĂŢIANU GABRIELA

Proiectul”Biserica, Școala, familia crestină”a debutat în anul 2011.S-a nascut din inițiativa și
dorința unor oameni de a promova și întări relația dintre Biserica ,Școala și familia creștină. În anul 2018
acest proiect va fi la cea de-a VIII-a ediție.În toți acești ani proiectul a luat amploare prin participarea
unui număr mare de școli din Țara Făgărașului și nu numai. Scopul proiectului este colaborarea între
Biserică ,Școală și familie în vederea dezvoltării personale a tinerilor prin apropierea lor de biserică și
tradiție.

De- a lungul timpului s-au adus numeroase îmbunătățiri acestui proiect .A debutat în 2011 , când
s-a pus și piatra de temelie a Capelei « Sfânta Ecaterina »,care continuă și astăzi să fie un lacaș de cult,
căruia îi trec pragul elevii ,profesorii ,credincioșii din cartier și parinții elevilor. La primul hram ,pe 25
noiembrie 2011 ,a fost prezent și Înalt Preasfințitul Parinte Laurențiu Streza ,Mitropolitul Ardealului
,înconjurat de un număr mare de preoți ,de oficialitați locale și de un număr mare de credincioși și elevi.
A fost inființat și Cercul de pictură pe sticlă ,urmărindu-se implicarea elevilor în actul de crețtie artistică-
religioasă.Această activitate a ajutat elevii să gândeasca și să se exprime liber ,în ritmul propriu al
fiecăruia. Activitațile enumerate mai sus au dus la debutul , in 5 aprilie 2012, a Concursului « Tradiții și
obiceiuri de Paște în Țara Făgărașului »organizat în cadrul săptămânii « Școala altfel » la Colegiul Aurel
Vijoli din Făgăraș.

Concursul se desfășoară pe următoarele secțiuni :pictură pe sticlă, ouă specifice Paștelui, alte
obiecte specifice, costumul popular, pricesne și poezii de Paști şi dulciuri de post. În cadrul proiectului au
mai fost organizate pelerinaje la mănăstirile din Țara Făgărașului ,la prima școala românească a Bisericii
« Sfantul Nicolae »din Scheii Brașovului și la Cetatea Râșnovului. În toamna anului 2012, a avut loc un
schimb de experientă a copiilor sașilor români stabiliți în Germania care ne-au vizitat si au desfășurat o
serie de activități în colaborare cu elevii de la Colegiul”Aurel Vijoli” și Asociația “Buna Vestire” din
Ucea de Sus. In anul 2013 vizita a fost reîntoarsă de elevii români care au vizitat Germania și au realizat
numeroase activități cu elevii germani. In anul 2014 a fost organizat Simpozionul dedicat Sfinților
Brâncoveni ,la care au participat patru licee din Făgăraș.Din 2015 proiectul s-a extins și în afara judțtului
Brașov ;au participat la diversele activități propuse și școli din Alba-Iulia și din judțtul Olt.

Întreg proiectul a dus la îmbunătățirea și consolidarea relțtiei dintre Școală ,Biserică și Familie.
Elevii sunt încântați că pot participa la aceste activități, care le dau ocazia să-și pună în valoare
diversele aptitudini ,descoperindu-se fiecare pe sine și totodată completându-și personalitatea.
Ne dorim în continuare ca acest proiect să fie un liant între cele trei instituții ,iar participanții să se
bucure și să ofere bucurie.
Devenind deja o tradiție pentru școala noastra ,acest proiect este un important mijloc de
promovare ,de relaționare cu alte insituții ,de socializare cu elevii altor școli.

153
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

154
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

Diversitate si inovaţie în educaţie

Profesor: GĂLBEAZĂ CARMINA ADRIANA


C.T. „Dumitru Mangeron” - Şcoala „Ion Luca, Bacău

Astăzi lumea contemporană se confruntă cu foarte multe modificări radicale în toate domeniile
principale ale vieții indiferent de vârsta,educația,statutul financiar sau social ,nivelul de trai ,inclinația
religioasă a fiecăruia dintre participanții la acest „roller coaster” al vieții.
Problematica lumii contemporane vizează în realitate:ritmul extrem de rapid,perceptibil,al
schimbărilor, inclusiv în domeniul educației. Educația,ca acțiune dirijată,poate contribui la rezolvarea
problemelor lumii contemporane,alături de cultură și știință.
Școala românească din ziua de azi presupune multă inovație dar și mai multă diversitate. Educația
pentru diversitate presupune:educație interculturală,educație democratică,educație incluzivă și educație
specială. Educația pentru diversitate presupune conștientizarea perspectivelor diverse asupra
lumii,înțelegerea diversității culturale,încurajarea participării la viața locală,națională și internațională.
Vorbim astfel despre o educație democratică și incluzivă care cere ca toți participanții să lucreze
împreună în mod creativ în așa fel încât fiecare elev să învețe. Școala pentru diversitate devine
echivalentul sintagmei școala pentru toți-maximă flexibilitate și toleranță din punct de vedere:fizic,socio-
cultural,lingvistic și psihologic.

Prioritatea principală a educatorilor este de a adapta curriculum la nevoile elevului,la diversitatea


situațiilor de învățare,de a adopta strategii didactice și forme de evaluare adecvate stilurilor și tipurilor de
învățare diferite elevilor.
Educatorul susține inovația didactică printr-o multitudine de metode interactive de predare -
învățare-evaluare care să stimuleze implicarea activă a elevilor. Dintre aceste metode voi sublinia doar
câteva : conversaţia,dezbaterea,joc de rol, brainstorming,problematizarea,mozaicul,ciorchinele,metoda
proiectelor,etc.
Conversaţia reprezintă o metodă bazată pe un dialog între profesor şi elev,prin care se dirijează
activitatea de învăţare .Dezbaterea reprezintă un schimb reciproc de idei, păreri, impresii, informaţii,
propuneri, etc. în jurul unei teme. Jocul de rol -metodă bazată pe ideea că putem învăţa interpretând
diferite personaje în cadrul unui scenariu. Brainstorming are ca scop găsirea celei mai bune soluţii pentru
o problemă de rezolvat,prin implicarea tuturor participanţilor la discuţie,scopul de bază fiind acela de a
stimula creativitatea de grup şi exprimarea opiniilor personale. Problematizare- metodă de învăţare care
incită elevii la considerarea şi rezolvarea de probleme ale lumii reale. Mozaicul- învăţare prin cooperare
la nivelul unui grup şi predarea informaţiilor asimilate către alt grup. Ciorchinele reprezintă metoda de
brainstorming neliniară care are drept scop găsirea unor conexiuni între idei. Metoda proiectelor-
identificarea şi soluţionarea problemelor într-un cadru eficient care să dezvolte creativitatea elevilor intr-
un mod cât mai liber şi democratic.
Metode inovatoare de predare –învăţare care vin în sprijinul centrării pe
elev:brainstorming,învăţare prin descoperire,proiecte,învăţarea centrată pe probleme,diagrama Venn şi
studiul de caz.

155
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

Toate aceste metode interactive sunt considerate ca strategii didactice noi ce aduc inovaţii în
cadrul sistemului educativ din România. Principiul fundamental al şcolii româneşti în ziua de azi porneşte
de la ideea de şcoală incluzivă unde toţi elevii trebuie să înveţe împreună,oriunde este posibil acest lucru
,iar diferenţele între ei de orice tip nu trebuie să existe sub nici un fel. În această privinţă intervine
curriculum adaptat adecvat,bazat pe o bună organizare,pe baza unor tehnici noi de predare,folosirea unor
resurse şi a unor parteneriate cu comunităţile în care se va crea un sistem de învăţământ de calitate.
Educaţia intercuturală reprezintă o nouă provocare a societăţii şi implicit a sistemului de
învăţământ ce vine cu o nouă abordare pedagogică a diferenţelor culturale. Această educaţie presupune
aspecte noi precum: acceptare şi participare,evitarea „stereotipurilor şi a prejudecăţilor” ce presupune
soluţii pentru promovarea valorilor democraţiei şi interculturalităţii-multiculturalităţii,”învăţarea
convieţuirii-a învăţa să trăieşti împreună. Din acest motiv diversitatea presupune învăţarea într-un cadru
organizat (educaţie formală),educaţie non-formală şi educaţie informală. Acest tip de educaţie presupune
o deschidere către ceilalţi,egalitatea oportunităţilor şi combaterea discriminărilor. Totul se bazează pe
interacţiune şi comunicare.
Vorbind despre inovaţie în educaţie nu trebuie să uităm să menţionăm faptul că în cadrul şcolii
incluzive există copii diferiţi care necesită o educaţie aparte bazată pe curriculum adaptat. Educaţia
incluzivă presupune adaptări curriculare şi intervenţii specializate realizate de către fiecare cadru didactic
în concordanţă cu specificul şi nevoilor fiecărui elev. Copii cu cerinţe educaţionale speciale trebuie să
aibă acces în şcolile obişnuite(şcolile publice) ,iar aceste şcoli trebuie să îşi adapteze procesul didactic
conform unei noi pedagogii centrate asupra elevului. În acest dens curriculum înseamnă totalitatea
oportunităţilor pe care şcoala,împreună cu comunitatea le poate oferi.
Procesul integrării şcolare pentru toţi aceşti copii cu cerinţe educative speciale presupune folosirea
unor modalităţi eficiente de adaptare şi diferenţiere a curriculumului. Plecând de la curriculum pentru
toţi,profesorul realizează şi adaptează o nouă formă: curriculum diferenţiat şi curriculum adaptat.
Curriculum diferenţiat implică adaptarea procesului instructiv-educativ la
posibilităţile,aptitudinile,interesele cognitive, la ritmul şi stilul personal de învăţare a elevului
.Curriculum adaptat este în strânsă legătură cu curriculum diferenţiat, în sensul că diferenţierea presupune
implicit şi adaptarea conţinuturilor,metodelor,mijloacelor şi tehnicilor de lucru folosite în procesul
instructiv-educativ .Cele două noţiuni sunt considerate într-un anumit sens ca fiind sinonime pentru că
diferenţierea nu poate exista fără adaptare, iar adaptarea fără diferenţiere.
Menţionez faptul că în cadrul educaţiei incluzive apare şi un alt tip de curriculum cunoscut sub
denumirea de curriculum funcţional, care se centrează pe formarea abilităţilor vocaţionale şi viaţă
independentă,accentuând importanţa competenţelor sociale şi de comunicare.

În concluzie proiectarea,derularea şi evaluarea activităţii de predare-învăţare de la clasă presupune


o împletire didactică,pedagogică şi psihologică ce ţine de fiecare aspect al inovaţiei ce a apărut în cadrul
şcolii româneşti,ce au drept scop implicarea permanentă a elevului în cadrul procesului educativ,

156
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

ţinându-se cont de problemele de învăţare a fiecărui elev( mediul familial,social,cultural şi


şcolar);materialele auxiliare şi metodelor moderne de lucru folosite de cadrul didactic care încearcă zilnic
să susţină inovaţia în sistemul educaţiei din România.

Bibliografie:
1. Cucoş C.- Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi obţinerea gradelor didactice,
Editura Polirom,1998
2. Gherguţ A.- Sinteze de psihopedagogie specială,Editura Polirom, 2005
3. Gherguţ A. – Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale, Editura Polirom,2001
4. Bruin C.- Give me 5, Editura Fides, 2008
5. Ghid CDS,RENINCO& UNICEF, 2005

157
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

PROMOVAREA IMAGINII ȘCOLII

Înv. GĂMAN MIHAELA –ANCA


ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 5, SĂCELE, JUDEȚUL BRAȘOV

Şcoala este un element esenţial al oricărei comunităţi prin resursele umane pe care le are, dar şi
prin spaţiile de învăţare disponibile. O şcoală/grădiniţă responsabilă este garantul dezvoltării permanente
a comunităţii.
Şcoala-grădiniţa, nu poate funcţiona bine fără sprijinul comunităţii, aceasta reprezentând o resursă,
oferindu-şi serviciile şi altor membri ai comunităţii pe lângă tinerii şcolarizaţi şi contribuind astfel la
dezvoltarea comunităţii şi altfel decât prin realizarea educaţiei formale.
Parteneriatul educațional este un concept care devine tot mai prezent în relațiile de colaborare ce
se stabilesc între unitățile de învățământ și diferitele segmente ale societății. Necesitatea și importanța
parteneriatelor rezidă în două aspecte:
▪ nevoia deschiderii școlii către comunitate;
▪ sensibilizarea comunității la nevoile școlii;
Modalitatea eficientă și viabilă prin care comunitatea poate să răspundă solicitărilor din sistemul
educațional este practicarea în parteneriat a proiectelor, acest lucru rămânând un instrument valoros al
școlii - în general - și un mare câștig pentru educația copiilor - în special - pornind de la ideea că școlarul
trebuie scos cât mai mult din atmosfera obișnuită a școlii pentru a intra în relație cu semenii. Copilul vine
astfel în contact cu diferite persoane, crește și se dezvoltă într-un mediu comunitar variat.
În condițiile unui sistem concurențial în continuă dezvoltare devine imperativă accentuarea
eforturilor de promovare a imaginii școlii şi de stabilire a unor relații directe cu viitorii potențiali
beneficiari/părinți.
Imaginea școlii are o puternică influenţă asupra aşteptărilor, iar aceste aşteptări influenţează
alegerea beneficiarilor. Este important ca imaginea pe care o proiectează asupra comunităţii să fie aceeaşi
cu ceea ce doreşte şcoala să realizeze.
Construirea şi consolidarea unei imagini pozitive ia ani de grijă, de muncă sistematică de
comunicare şi de calitate.
Promovarea cuprinde toate formele de comunicare şi activităţile pe care şcoala le poate desfăşura
pentru a atrage grupurile-ţintă prin educaţia oferită.
Promovarea unei şcoli se poate face prin relaţii publice, tipărituri de promovare (broşura, cărticica,
prospecte etc.) şi reclamă.
Relaţiile publice sunt o modalitate prin care şcoala comunică cu mediul nu doar spre a oferi
informații asupra serviciilor și produselor sale ci pentru a se face cunoscută și a-și consolida poziția în
cadrul comunității locale.
Cu ajutorul relațiilor publice școala își informează publicul țintă intern sau extern asupra
obiectivelor, misiunii, activităților și intereselor sale.
Pentru a beneficia de o imagine cât mai bună în comunitate este necesar să antrenăm în realizarea
acestor materiale de promovare cât mai multe grupuri de sprijin formate din părinţi, specialişti din
comunitate.
Aşadar există o gamă variată de modalităţi şi strategii pentru promovarea imaginii instituţiei în
comunitate.

STRATEGIA DE PROMOVARE
A) promovare indirectă, prin intermediul articolelor de presă scrisă, unde școala și-a făcut
cunoscute strategiile de derulare si dezvoltare a ofertei educaționale, prin intermediul Internetului,
popularizarea exemplelor de bună practică pe www.didactic.ro.;
B) promovarea directă, prin organizarea unui turneu publicitar, prin majoritatea unităților
economice din zonă. Această activitate implică vizitarea de către cadrele didactice a familiilor cu copii,
popularizând astfel activitatea școlii.

158
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

INSTRUMENTE DE PROMOVARE:
- oferta de promovare;
- sit-ul unităţii şi actualizarea la zi a acestuia;
- promovarea în mas media locală;
- promovarea ofertei la târgul de oferte;
- prezentarea ofertei educaţionale şi a materialelor promoţionale în şedinţele cu părinţii.
- amenajarea de expoziţii cu lucrările copiilor la unitate, CCD, ISJ, parteneri.
- foto expoziţii cu activităţile desfăşurate la clasă şi nu numai.
Succesul sau insuccesul unei campanii de promovarea a imaginii școlii depinde în mare măsură de
creativitatea temei.
Trebuie să se răspundă la întrebarea “ Care este cea mai potrivită modalitate pentru a atrage atenția
publicului ? “ .
Prin creativitate, adică prin folosirea de cuvinte și simboluri într-o abordare originală pentru
fiecare public, se obțin efectele dorite. De exemplu tema poate fi elaborată într-o ședință de
brainstorming, pentru că este important să se aibă în vedere toate ideile, fără prejudecăți și să nu fie
înfrânată imaginația.

Schița de campanie de relații publice privind promovarea imaginii scolii

 Definește problema. Stabilește obiectivele campaniei într-un cadru organizațional;


 Evaluează impactul problemei asupra publicului și asupra organizației și definește clar elementele
acelei probleme;
 Dezvoltă o strategie organizațională în consonanță cu misiunea organizației;
 Determină o strategie de comunicare pentru a atinge obiectivele propuse;
 Planifică acțiuni,teme și apeluri către public, pentru a elabora o strategie funcțională și planificată,
unde va fi pus accentul : pe reclame, pe informare publică și/sau promovare;
 Dezvoltă un plan de responsabilități organizaționale, cu bugete și orare;
 Decide care sunt cele mai potrivite tactici pentru strategia aleasă și cum se va monitoriza fiecare
aspect;
 Evaluează rezultatele campaniei de promovare a imaginii unității școlare.

Bibliografie :
1. Coman , Cristina , Relații publice si mass-media, Iași, Editura Polirom,2000
2. Drăgan,I. , Paradigme ale comunicării de masa, Editura Șansa, București, 1996
3. Rus,Flavius Cătălin, Introducere în știința comunicării și a relațiilor publice, Iași, Editura
Institutului European,2002
4. Remus ,Pricopie, Relatii publice,Curs support

159
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

PROMOVAREA IMAGINII ȘCOLII

ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 14, DROBETA-TURNU-SEVERIN


Prof. GĂMAN-BĂRBOI CAMELIA

Școala Gimnazială Nr. 14 a ales să-și promoveze imaginea prin activități educative, concursuri,
serbări școlare , excursii , proiecte educaționale și crearea unei pagini web unde comunitatea locală și nu
numai poate să vadă toate aceste activități.

Performanţa educaţională se poate realiza prin atragerea de cadre şi închegarea unui corp
profesoral competent, promovarea unei viziuni moderne privind actul de învăţământ, precum şi asigurarea
unei baze materiale didactice complexe şi competitive. Acest lucru este o condiţie necesară dar nu şi
suficientă pentru formarea unei imagini pozitive.

Tot mai pregnant apare astăzi, necesitatea formării şi promovării imaginii şcolii atât ca entitate de
ansamblu, dar şi a fiecărui cadru didactic în parte.

Participarea elevilor și a cadrelor didactice la concursuri naționale ce vizează activitatea educativă


este un exemplu de bună – practică în promovarea școlii.

Realizarea unei pagini de web a școlii, a pornit de la o simplă activitate a unui curs de formare și
a fost finalizată ca o strategie de marketing . Prin prezentarea diverselor activități ce au fost derulate în
școala noastră, imaginea școlii a fost vizibil îmbunătățită, iar atitudinea comunității locale s-a schimbat.

Uneori chiar și stimularea participării cadrelor didactice și elevilor la conferințe, simpozioane,


parteneriate poate reprezenta o strategie de marketing, deoarece prin modul pe care se fac cunoscuți
stârnesc interesul pentru cunoașterea instituției pe care o reprezintă și imaginea școlii este astfel
îmbunătățită.

Consider că este imperios necesar pentru a evidenția această idee ca să amintesc următoarele
proiecte naționale și internaționale care au ajutat la promovarea imaginii școlii noastre: COMENIUS (
trei proiecte ), ECO-ȘCOALA ( trei proiecte ), ȘCOALĂ EUROPEANĂ, OLIMPIADELE KAUFLAND,
PATRULA ȘCOLARĂ, SIGURANȚA
RUTIERĂ , LET’S DO IT, DANUBE ! etc.

160
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

Promovarea imaginii școlii

Liceul Teoretic “Onisifor Ghibu” Oradea


Profesor Găvruța Camelia

În promovarea imaginii școlii trebuie stabilite câteva obiective generale, dintre care amintim:
asigurarea calității educației, crearea și promovarea unei imagini pozitive în comunitate locală, elaborarea
unor proiecte locale, elaborarea unor oferte educaționale la nivel instituțional în concordanță cu nevoile
beneficiarilor procesului educațional, susținerea elevilor cu un statut social precar, precum și a elevilor
dotați sau a elevilor cu abilități artistice deosebite.
Ca instituție publică, Liceul Teoretic „Onisifor Ghibu” Oradea promovează valorile
democratice și umaniste, modelând caractere și contribuind la dezvoltarea unor aptitudini, la formarea
unor deprinderi și competențe elevilor care să le servească integrării rapide și eficiente în societate.
În opinia publică din orașul nostru suntem cunoscuți ca o școală ,,bună’’, ȋn care elevii
dobândesc cunoștințe temeinice care ȋi situează pe primele locuri la evaluările naționale, la admiterea ȋn
liceu și facultate, la olimpiadele școlare, la competițiile sportive, ȋn primul rând la volei și majorete.
Avem olimpici la faza națională și internațională la limba și literatura română, la faza județeană la
matematică, informatică, limba latină, religie, dar și campioni la competițiile sportive.
Liceul nostru pune un accent deosebit pe calitatea procesului instructive-educativ, monitorizarea
activităților extrașcolare și extracurriculare, a concursurilor școlare, identificarea unor oportunități la
nivelul comunității pentru sprijinirea elevilor care provin din instituții sau familii cu resurse financiare
reduse, dar și implicarea elevilor în proiecte privind promovarea unor obiective cultural-istorice (
“Promovarea Bisericilor din lemn din zona Beiușului”), de protecție a mediului înconjurător ( prin
participarea la concursul național de “Bune practici îneducația pentru protectia mediului”, colectarea
selectiva a deșeurilor de ambalaje și a concursului de colectare a maculaturii ) și de educație juridică.
Toate cadrele didactice din unitate realizează programe de pregătire a elevilor pentru olimpiadele școlare,
concursuri județene și naționale, examene naționale și bacalaureat, dar și pregătiri remediale destinate
elevilor cu rezultate nesatisfăcătoare la diferite discipline ( “Proiectul ROSE”).
Crearea și promovarea unei imaginii pozitive în comunitatea locală se realizează prin blogul
școlii – LOGO Paper, care a sărbătorit un milion de vizualizări; prin site-ul școlii, unde părinții pot să
vină cu propuneri la activitățile organizate în școală ( ex. Săptămâna “Să știi mai multe, să fii mai bun”),
revista școlii “Porți deschise”.
Un rol important îl au și proiectele educaționale organizate în colaborare cu alte școli sau cu
unele instituții, finalizate prin realizarea unor punți de legătură între acestea și o colaborare de lungă
durată. Dintre proiectele desfășurate de școală amintesc: „Jurnalul siguranței mele” – proiect de prevenire
a victimizării minorilor și pe teme de educație rutieră, „Socializare prin joc” – proiect de voluntariat în
parteneriat cu Asociația S.O.S. Autism Bihor, “Caravana prieteniei” - proiectului educativ în colaborare
cu C.S.E.I. Nr.1 Oradea , activitate de prevenire și consiliere pe tema “Traficul de ființe umane”și pe
tema “Siguranța în mediul on-line și pe rețelele de socializare”, activitate de prevenire si consiliere –
“Riscurile fumatului și consumului de alcool”, în colaborare cu CPECA Bihor, etc.
De asemenea, organizarea anuală a “Săptămânii aniversare a liceului” aduce un plus de imgine instituției,
prin mediatizarea activităților în mass-media și televiziune. Participarea elevilor, părinților și a unor
personalități din viața culturală, științifică și sportivă la aceste activități completează imaginea școlii în
comunitatea locală.
O atenție deosebită a fost acordată părinți și implicării acestora în activitățile instructiv-
educative școlare și extrașcolare. S-a observat că elevii obțin performanțe bune și foarte bune, atunci când
părinții colaborează cu dirigintele și profesorii. Astfel, se obțin efecte pozitive legate de atitudinile
elevilor față de școală, teme, realizări și aspirații școlare.
Ȋn concluzie, pentru a stabili valorea, ȋn cazul unei unități de învățământ trebuie să țină cont de
calitatea actului educational, de investigațiile făcute ȋn asigurarea unor bune condiții de desfășurare a

161
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

activității și de calitatea profesorilor. Adevărata valoare a unei școli se stabilește la sfârșitul perioadei de
școlarizare, ȋn funcție de rezultatele absolvenților și pe baza performanțele de care sunt capabili aceștia.

Bibliografie :

1. Baban, A. ( coordonator), Consiliere educațională. Ghid metodologic pentru orele de dirigenție și


consiliere. Editura PSINET, Cluj-Napoca, 2003
2. Nicola, I., Tratat de pedagogie școlară. Editura Aramis, București, 2003
3. Orientare școlară și profesională a tinerilor rezidenți ȋn zone defavorizate social-economic și
cultural. ISE, CNROP, București, 2001
4. Tomsa, G., Consilierea și orientarea ȋn școala. Casa de Editura și Presa Românească, București,
1999
5. Voiculescu, F., Analiza resurse - nevoi și management strategic ȋn ȋnvățământ. Editura Aramis,
București, 2014

162
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

Strategii interactive de predare/învăţare


şi importanţa lor la orele de limba şi literatura română

Prof. Geamănu Mariana-Dumitra


Colegiul Economic „P.S. Aurelian” Slatina

Limba şi literatura română este una dintre disciplinele care folosesc metodele interactive pe care
le pune în practică ţinând cont de bagajul informaţional şi de strategiile didactice, strategii care pot
optimiza procesul de instruire. Strategiile reprezintă modalităţi complexe de organizare şi conducere a
procesului instructiv-educativ pe baza combinării mijloacelor de învăţământ şi a formelor de grupare a
elevilor în funcţie de personalitatea şi creativitatea profesorului de limba şi literatura română. Însuşirea
unor cunoştinţe noi de către elevi poate deveni mai dificilă sau mai uşoară pentru unii elevi, în funcţie de
metodele utilizate. Exersarea funcţiilor intelectuale este condiţionată nu numai de conţinuturile date, ci şi
de forma în care acestea sunt aduse la cunoştinţa copiilor, adică de metodele utilizate. Cadrul didactic este
cel care creează mediul educaţional favorabil, stimulativ şi interesant pentru învăţare în clasă, iar elevul
este cel care aduce ceva din viaţa lui, din afara şcolii, din experienţa lui de viaţă. În cadrul orelor de limba
şi literatura română, se pot folosi o multitudine de metode care să trezească interesul elevilor. Se pot
utiliza şi metode ale gândirii critice. Elevii citesc cu plăcere orice text dacă li se orientează atenţia,
curiozitatea şi interesul faţă de acesta. De cele mai multe ori, aceste metode îi solicită pe elevi să
formuleze întrebări referitoare la text, întrebări care să-i pună în dificultate pe colegii lor în căutarea
răspunsurilor. Nici unii, nici ceilalţi nu ar reuşi să facă acest lucru, dacă nu ar citi textul cu atenţie.
Animaţia îi cuprinde şi atunci când întrebarea pusă are mai multe soluţii. Uneori, metodele îi antrenează
în citirea pe roluri, prin dramatizări, prin organizarea şi distribuirea rolurilor în echipă, precum şi prin
folosirea unui vocabular propriu în replicile lor. Dezbaterea unor probleme care îi interesează, folosind
argumente ”pro” şi “contra”, îi ajută să decidă dacă acceptă sau nu valorile şi ipotezele din text.
Receparea mesajelor şi a informaţiilor se face prin comunicare elev-elev sau profesor-elev, ceea ce
contribuie la învăţarea de tip activ. Dintre metodele gândirii critice se pot enumera următoarele:
ciorchinele, jurnalul dublu, tabelul conceptelor, cadranele, stiu-vreau să ştiu-învăţ, brainstorming-ul,
scrierea liberă, lectura în perechi, turul galeriei.

Dintre metodele preferate de mine care pot fi folosite în cadrul orelor de limba şi literatura română sunt
metoda pălăriilor gânditoare şi metoda cubului. Pe baza noţiunilor teoretice, am aplicat aceste două
metode, adaptându-le clasei de elevi la care am consolidat lecţia Nuvela „Popa Tanda”, de I. Slavici.

Cubul
Descrie satul Sărăceni la venirea preotului şi la final;
Compară relaţia preotului cu sătenii în primii ani şi în finalul lecturii;
Asociază cele două metafore cu care cei din sat îl numesc pe părinte cu modul său de a se
comporta;
Analizează starea materială a preotului în primii ani la Sărăceni;
Aplică câte o etichetă metaforică fiecăruia dintre personaje;
Argumentează de ce episcopul nu le-a dat câştig de cauză celor din Sărăcenii, aşa cum făcuse cu
enoriaşii din Butucani.
Pălăriile gânditoare “Dacă interpretezi rolul unui gânditor, poate chiar vei deveni unul .... “
Edward de Bono
Pălăria albastră Cel care a extras pălăria de această culoare va fi moderator şi îşi va ajuta
colegii;

163
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

Pălăria albă Prezintă viaţa satului din trecut, aşa cum rezultă din acest text;
Pălăria verde Gândeşte-te ce s-ar fi întâmplat dacă preotul
Trandafir nu ar fi rămas în Sărăceni şi locuitorii n-ar fi avut mult timp preot în sat;
Pălăria roşie Numeşte sentimentele pe care ţi le trezeşte în suflet stăruinţa şi dorinţa preotului de
mentalitatea enoriaşilor;
Pălăria galbenă Precizează faptele pozitive evidenţiate de text;
Pălăria neagră Menţionează defectele personajelor care s-au ameliorat cu trecerea anilor şi prin
dorinţa acestora de a progresa.

În urma aplicării acestor metode, analizând rezultatele obţinute am constatat că învăţarea prin
cooperare este o modalitate eficientă de stimulare a comunicării şi învăţării active, facilitând acomodarea
firească a elevilor la sistemul de relaţii, norme, valori şi comportamente ale grupului din care face parte.
De asemenea, în grup, apar idei mai multe şi mai bune, elevii învaţă şi unul de la altul, nu doar de la
profesor, este încurajată contribuţia personală, intervine aprecierea diversităţii, se valorifică informaţiile
colegilor în construirea cunoaşterii proprii; învăţând în grup, se dezvoltă unele relaţii interpersonale mai
bune: relaţii colegiale, de solidaritate, de grijă şi devotament, de sprijin personal; evaluarea urmăreşte
acordarea ajutorului imediat, având o funcţie corectivă, ameliorativă, realizându-se prin raportarea la
progresul individual, dar având în vedere atât participarea fiecărui elev la procesul elaborării în comun,
cât şi rezultatul echipei.

Bibliografie:
1.Gaston Berger, Omul modern şi educaţia sa, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică,1973;
2. I. Cerghit, Metode de învăţământ ,Iaşi, Editura Polirom, 2006 ;
3. Elena Joiţa, Educaţia cognitivă. Fundamente. Metodologie, Editura Polirom, 2002;
4. Alina Pamfil, Limba şi literatura română în gimnaziu. Structuri didactice deschise, Editura Dacia, Cluj,
2001;
5. Ion Ovidiu Pânişoară, Comunicarea eficientă; Iaşi, Editura Polirom, 2002;
6. Tudorică Radu, Dimensiunea europeană a învăţământului românesc, Iaşi, 2004.

164
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

MĂSURI DE COMBATERE A VIOLENŢEI ÎN ŞCOALĂ

Prof. Geampalia Liliana – Liceul Tehnologic „Ing. Ionete Aurelian”,


Com. Malu Mare, Jud. Dolj

30 ianuarie reprezintă Ziua Mondială pentru Non-Violenţă în Şcoli


Nu există un consens pentru o definiție a violenței. Într-adevăr, orice încercare de a defini
termenul creează dificultăți în a stabili limitele sau în a descrie percepția celor care sugerează definiția
(Jolly, 2002). Factorii culturali trebuie să fie luați în considerare la determinarea a ceea ce constituie un
comportament acceptabil, iar definiția trebuie să fie în mod constant rescrisă ca valori și norme sociale ce
evoluează continuu. Există multe moduri de a defini violența, mai ales în funcție de context. Cu toate
acestea, este important să se clarifice și să se perfecționeze conceptul în scopul de a stabili o înțelegere
coerentă, comună în cadrul comunității educaționale. În acest scop, propunem definiția dată de Eric
Debarbieux, specialist în problematica violenţei în mediul şcolar, care surprinde ansamblul fenomenului
violenţei și respectă elementele luate în considerare în studii diferite ale problematicii, urmând să fie
folosită pentru a ghida acțiunile prevăzute în prezentul plan de acțiune: “Violenţa este dezorganizarea
brutală sau continuă a unui sistem personal, colectiv sau social şi care se traduce printr-o pierdere a
integrităţii, ce poate fi fizică, materială sau psihică. Această dezorganizare poate să opereze - 7 - prin
agresiune, prin utilizarea forţei, conştient sau inconştient, însă poate exista şi violenţă doar din punctul de
vedere al victimei, fără ca agresorul să aibă intenţia de a face rău”. Convenirea asupra unei definiții a
violenței poate aduce un sprijin solid pentru comunitatea școlară, atât în stabilirea obiectivelor pentru a
preveni și de a trata actele de violență și în stabilirea acțiunilor și evaluarea impactului acestora. Este
dificil să se realizeze discriminări între cele două concepte: agresivitate şi violenţă.
Şcoala insăşi poate reprezenta o sursă a unor forme de violenţă, ea reprezintă un loc unde elevii se
instruiesc, învaţă. Dar este si un loc unde se stabilesc relaţii, se promoveaza modele, valori, se creează
condiţii pentru dezvoltarea cognitivă, afectiva şi morală a copilului.
Clasa şcolară constituie un grup ai cărei membri depind unii de alţii, fiind supuşi unei mişcări de
influenţare reciprocă de a determina echilibrul funcţional al câmpului educaţional. Deoarece şcoala nu
poate constitui singurul factor care trebuie să intervină în educaţia unui copil, e necesar să stabilească în
permanenţă o legatură strânsă cu familia elevului, ca impreună cu aceasta să realizeze integrarea
armonioasă a copilului în societate, formarea trăsăturilor de caracter pozitive.
Pentru a combate actele de violenţă de la nivelul şcolii, este necesară o opinie unitară a cadrelor
didactice, o colaborare strânsă a cadrelor didactice cu psihologul şcolii, pentru a-i solicita acestuia
sprijinul când este necesar, un deosebit tact pedagogic al tuturor cadrelor didactice, care trebuie să
constituie modele de conduită pentru elevi şi care să ia întotdeauna măsurile cele mai adecvate şi aplicate
la fel şi cu consecvenţă în toate cazurile. Trebuie să conştientizăm elevii că fiecare om este bun la ceva, şi
că nu numai cel care are rezultate bune la învăţătură este valoros, iar restul lumii nu mai contează. În
cadrul orelor de dirigenţie este necesar să se dezbată teme despre respectul pentru cei din jur, despre
prietenie, despre ce înseamnă colegialitate şi să se combată de către diriginte ideea că fiecare poate să
facă ce vrea ; elevilor trebuie să li se explice că ei trăiesc într-un colectiv şi că nu pot face orice în numele
democraţiei, că democraţie înseamnă să te simţi tu bine, dar şi cei din jur şi că fericirea fiecăruia nu
trebuie să se construiască pe nefericirea celor din jur. Ca diriginţi nu trebuie să uităm că educatie se face
cu orice prilej şi nu numai la ora de dirigenţie ( şi numai la clasa la care este diriginte). Spiritul de echipă,
respectul pentru cei din jur, manifestări opuse violenţei, pot fi cultivate prin activităţi extraşcolare ,de
exemplu: vizite la copii fără familie, la bătrâni neputincioşi(azil), colectarea de alimente, haine, jucării
pentru cei nevoiaşi şi distribuirea lor.
Foarte important după cum am mai spus, în combaterea violenţei este DIALOGUL; între elevi şi
profesori, elevi şi părinţi, profesori şi părinţi; numai o bună comunicare între părţile enumerate pot depista
anumite probleme din viaţa acestora .O legătură de suflet între elevi şi profesori consider că este imperios
necesară pentru buna funcţionare a procesului educativ şi nu mă refer doar la diriginţi ci la toţi profesorii;
consider că elevii trebuie trataţi în mod egal şi cu respect dând dovadă de tact şi înţelepciune, indiferent
de provenienţă, etnie, stare materială, etc. O altă metodă de combatere a violenţei în şcoală consider că

165
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

poate fi cultivarea cultului pentru FRUMOS, cu tot ce implică asta : artă, teatru, cinema, excursii în
natură. În acest mod elevii conştientizează că poate exista şi o altă lume în afară de cea pe care o văd
zilnic (pe stradă, mijloace de transport, tv, mass media…); se pot realiza inclusiv concursuri tematice ,
incluzând expozitii de artă fotografică, desen, poezie, în acest fel promovând valorile artistice ale elevilor.

BIBLIOGRAFIE:
1. Marin P., “Proceduri de intervenţie şi gestionare a situaţiilor de violenţă în mediul şcolar” Coord. grup
de lucru CJRAE Cluj
2. Mărgineanţu, D., Petroman, C., ,,Consiliere şi dirigenţie - consultaţii, vol. I, coord. IȘJ Timiş, Ed.
Eurobit, Timișoara, 1999
3. Strategia MECTS cu privire la reducerea fenomenului de violență în unitățile de învățământ
preuniversitar, Anexa la OMECT nr.1409/29.06.2007

166
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

Şcoala Gimnazială Nr. 1 Deja


Prof. înv. primar Géczi Annamária

„Şcoala are rostul să te ridice undeva de unde să-ţi fie ruşine să mai cobori.” Paul Louis Lampert

Imaginea unei instituţii educaţionale este determinată de un ansamblu de criterii , reguli şi


interpretări care sunt structurate de-a lungul timpului şi transmise prin tradiţie , modificate şi îmbogăţite
succesiv cu elemente noi.
Activitatea instructiv-educativă din şcoala noastră conduce către realizarea următoarelor finalităţi:
 Formarea şi dezvoltarea personalităţii elevilor în acord cu laturile educaţiei;
 Dobândirea unor solide cunoştinţe de cultură generală şi de specialitate;
 Valorizarea experienţei personale;
 Dezvoltarea competenţelor funcţionale esenţiale pentru reuşita socială (comunicare, gândire
critică) ;
 Formarea conştiinţei şi conduitei morale.
Pentru realizarea acestor finalităţi, împreună cu colegii mei oferim elevilor un program
extracurricular atrăgătorː
 Pe 5 Octombrie - Ziua Educației – activități diferite (concursuri, expoziții cu lucrări, eseuri,
prezentări de ppt pe această temă);
 concurs de sculpturi în dovleci și carnaval cu ocazia sărbătorii HALOWEN.
 6 decembrie - acțiunea ,,SPIRIDUȘII LUI MOȘ NICOLAE” au fost oferite daruri copiilor chiar
de Moş Nicolae.
 la 1 Decembrie - spectacol;
 Sărbătoarea Crăciunului şi a Anului Nou; elevii din CP- IV. au oferit un frumos spectacol de
datini și obiceiuri populare;
 15 ianuarie – prezentarea unui ppt cu viaţa lui Eminescu (pe computer) - concurs de desene,
finalizat cu diplome;
 24 ianuarie – Hora Unirii;
Activitățile extracurriculare contribuie la formarea personalității elevului. Sunt importante și utile.
Dar sunt anumite aspecte care ar putea să influențeze succesul acestora, printre acestea numărându-se:
desfășurarea acestora după programul de studiu, când elevii sunt deja obosiți sau înainte și aceștia nu se
mai pot concentra la ore. Deci, programul elevului este mai încărcat. Profesorii caută soluții pentru
valorificarea lor: urmăresc programul elevului din ziua respectivă, cât a avut de învățat sau de scris.
Întrebând elevii despre aceste aspecte, au recunoscut că este destul de greu să desfășori multe
activități , pentru că programa școlară este încărcată.
De-a lungul anilor, activitățile extracurriculare au luat forme variate, toate având ca scop învățarea
nonformală și petrecerea în mod plăcut a timpului liber. Prin aceste activități, care cuprind domenii și arii
foarte mari, elevii își pot dezvolta anumite competențe și abilități necesare unei bune dezvoltări
armonioase pentru o integrare în societate. Când vorbim de activități extracurriculare, ne referim la acel
program la care elevul participă după ore și ar trebui să facă acest fapt cu plăcere deoarece scopul este
acela de a-i forma abilitățile necesare unei bune dezvoltări, formării personalității elevului care își va găsi
prin acestea înclinațiile, talentul și domeniul în care ei vor fi performanți.
Este destul de greu să se găsească mult timp pentru pregătirea acestor activități, dar dacă se
pornește de la ceea ce ei știu din familii, rezultatul va fi unul deosebit. Sunt activități frumoase care
înnobilează sufletul omului și care îi dau strălucirea celui care aspiră la frumos, puritate.

În concluzie, cadrul didactic poate face multe pentru educarea spiritului creativ în cadrul
activităţilor extracurriculare. Dar, se vede necesitatea de a modifica destul de mult modul de gândire, să
evite critica în astfel de activităţi, să încurajeze elevii şi să realizeze un feed- back pozitiv.

167
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

PROIECT EDUCATIV
DE ACTIVITATE EXTRACURRICULARĂ

Prof. Geczi Liliana, GPP Orsolya, Oradea

,,Şcoala cea mai bună e aceea în care vezi alături de tine suflete care-ţi sunt ca fraţii şi surorile.”
( Nicolae Iorga)
1. Proiect
Titlul: PROMOVAREA IMAGINII ŞCOLII
Scop: Promovarea imaginii şcolii în cadrul festivalului Festum Varadinum în vederea creşterii numărului
de elevi, cunoaşterea şi aprecierea activităţii şi rezultatelor şcolii de către comunitatea locală.
Obiective:
*să prezentăm în cadrul festivalului Festum Varadinumunele aspecte care reprezintă şcoala noastră;
*să expunem în faţa publicului prezent la festival cât mai multe motive care îi poate motiva să se
înscrie/să-şi înscrie copiii în şcoala noastră;
*să asigurăm prin diverse activităţi practice, ateliere de lucru copiilor şi părinţilor acestora posibilitatea de
a se împrieteni cu elevii şi cadrele didactice ai şcolii noastre.
Grup ţintă: membrii comunităţii locale, elevii şi cadrele didactice din şcoala noastră.
2. Stabilirea echipei
Coordonator: prof. ******
Echipa de proiect: înv. *****, prof. Geczi Liliana, înv. ******, prof. *******, prof. ****
Unitatea de învăţământ: Şcoala cu clasele I-VIII. Nr. *****. Oradea
Resurse umane: elevii claselor I-IV.B., părinţii acestora
Resurse materiale: hârtie colorată, acuarele, creioane colorate, carioci, hârtie creponată, lipici, foarfecă,
plăci de polistiren etc.
Beneficiari: elevi, cadre didactice, comunitatea locală.
Finanţare: Din bugetul propriu al cadrelor didactice participante.
3. Parteneri
Partidul ******** din România
Persoana de contact: prof. Geczi Liliana,
4. Orarul întâlnirilor si calendarul activităţilor:
*Mai 20**, realizarea banerelor cu numele şcolii de către
*mai 20**, realizarea posterelor care însuşesc aspecte din viaţa şcolii noastre, care prezintă rezultatele
obţinute în cadrul diverselor concursuri, competiţii, evaluări etc.
*pregătirea materialelor necesare pentru atelierele de lucru manual de către cadrele didactice care predau
la clasele primare la secţia maghiară:
*participarea cadrelor didactice împreună cu elevii şcolii la festivalul Festum Varadinum în vederea
prezentării materialelor pregătite, organizarea atelierelor de lucru manual, participarea elevilor la întreceri
sportive alături de cadrele didactice care i-au pregătit.
DERULARE
Planul de activităţi: conform calendarului de activităţi sus-menţonat.
Nr Activitatea- Iniţiator Colabo- Tip de Actori Data Rezultate
crt Potenţialul rator colaborare
activităţii
1 Realizarea SO 8 nr. **** parteneriat Cadrele mai Un baner uriaş
banerelor cu ***. didactice de 20**
numele şcolii la SO8 Nr
***,
2 Realizarea SO 8 nr. **** parteneriat Cadrele mai Mai multe
posterelor ***. didactice de 20** postere care

168
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

la SO8 Nr prezintă şcoala


*** noastră
3 Pregătirea SO 8 nr. **** parteneriat Cadrele mai Materialelor
materialelor ***. didactice de 20** necesare pentru
necesare pentru la SO8 Nr atelierele de
atelierele de lucru *** lucru manual
manual
4 Organizarea SO 8 nr. **** parteneriat Cadrele mai Diverse obiecte
atelierelor de ***. didactice de 20** decorative,
lucru manual la SO8 Nr jucării
***
5 Întreceri sportive **** **** parteneriat reprezentant mai Dezvoltarea
**** 20** condiţiei fizice

Rezultate ( gradul de implicare al elevilor şi cadrelor didactice, gradul de împlinire a obiectivelor,


produse rezultate)
EVALUARE
1. Realizări majore ale proiectului
2. Obstacole în derularea proiectului
3. Coordonare- strategii de acşiune şi reţea
4. Rezultate cantitative ( număr de şcoli, elevi, cadre didactice, reprezentanţi parteneri, materiale produse)
6. Rezultate calitative
6. Posibilităţi de sustenabilitate a proiectului
DISEMINARE ŞI MEDIATIZARE
1. Modalităţi şi activităţi de diseminare (metode şi calendarul activităţilor de diseminare)
2. Materiale de promovare
3. Impact (feed-back concret)
4. Multiplicarea exemplelor de bună practică (unităţi de învăţământ, ONG)
5. Parteneriat cu mass-media şi comunitatea locală

169
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

PROMOVAREA IMAGINII ȘCOLII

Profesor înv. primar MIOARA GEDERT


Şcoala gimnazială „MIHAI EMINESCU”
Mediaş / jud. Sibiu

Anul 1826 este anul întemeierii şcolii, ca şcoală confesională greco-catolică. Fondatorul şcolii
confesionale şi al bisericii greco-catolice din imediata sa apropiere, a fost episcopul Ioan Bob.
În 1919 se organizează „Şcoala primară naţională de stat” care îşi deschide cursurile în actuala
clădire . Este prima şcoală de stat cu predare în limba română.
Începând cu anul 1924 școala se numește Şcoala primară nr. 1 odată cu construirea unei alte şcoli
româneşti între anii 1930-1940, Şcoala primară nr. 2. În anul 1996, când se împlineau 170 de ani de la
înființarea școlii, acesteia i se dă numele marelui poet Mihai Eminescu.
Azi, Școala Gimnazială ,, Mihai Eminescu,, Mediaș este o școală cu renume în județul Sibiu și
nu numai. De-a lungul anilor, cadre didactice inimoase au pus suflet pentru instruirea şi educarea
generaţiilor de elevi, care, studiind mai departe în licee și facultăți foarte bune, au făcut ca școala noastră
să fie foarte cunoscută. Un bun renume odată construit, ne obligă, pe toți cei care ne desfășurăm
activitatea aici, să ținem ștacheta sus și să facem tot ceea ce putem pentru a ne păstra locul între școlile
de top din orașul nostru și din județ.
Pe lângă activitățile educative de zi cu zi pe care le desfășurăm, în școală au loc foarte multe
activități educative extracurriculare. Astfel de activități contribuie la promovarea imaginii școlii și o face
mai vizibilă în societate.
Concursul județean ,,Eminescu, o stea nemuritoare” a ajuns anul acesta la ediţia a VIII-a.
Concursul este destinat elevilor talentați din clasele V-VIII, din Mediaș și din județul Sibiu. Proiectul
urmăreste dezvoltarea interesului pentru lectură precum și a capacității de exprimare creativă, orală și
scrisă a elevilor.
Concursul are 3 sectiuni:
 creație plastică
 recitare de versuri eminesciene sau versuri închinate poetului
 creaţie literară în versuri.
Profesorii școlii noastre se dedică activităților extracurriculare, susținând săptămânal activități în
cadrul următoarelor cercuri:
 Sanitarii pricepuți
 J*aime le francais
 Micii cercetători
 Juniorii curioși
 Cerc de lectură

Toate celelalte activități educative extracurriculare în care sunt implicați elevii școlii noastre, cu
concursul cadrelor didactice, sunt evidențiate și premiate la fiecare final de an școlar când, în săptămâna
intitulată ,,Zilele școlii”, elevii care au participat la concursuri și care au obținut rezultate notabile, sunt
recompensați de conducerea școlii în cadrul unei festivități de premiere.

Dacă vreodată treceți prin orașul nostru, așteptăm cu drag să treceți pragul școlii noastre.

170
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

Educația interculturală în școală

Geicu Adrian-Iulian
Școala Profesională Daneți

Consider că educaţia interculturală este o parte importantă din viaţa unui om, în special în zilele
noastre. Conceptul de cultură implică în fapt coexistenţa unei pluralităţi de culturi, şi reprezintă un aspect
marcant și individualizat al educației pentru înțelegerea internațională. Valorile, normele, simbolurile unei
culturi trebuie evaluate în contextul şi funcţionalitatea lor, şi nu după criteriile altei culturi. De aceea
această nouă educaţie trebuie să fie cercetată, aprofundată în rândul elevilor pentru ca aceştia să îşi
însuşească aceste cunoştinţe, aceste valori şi norme pentru a putea înţelege şi aprecia punctele comune,
dar în special diferenţele dintre ei şi persoanele care aparţin altor culturi.
În mod normal elevii, şi uneori şi adulţii, atunci când aud cuvântul “intercultural” îl definesc
luând în considerare doar componenta “cultural” din acesta. O să dau un singur exemplu pentru care
consider că este necesară abordarea acestei teme: distincţia dintre doi termeni, consideraţi superficial ca
fiind sinonimi: multicultural / intercultural. Aceştia prezintă unele diferenţe esenţiale. Astfel,
„multicultural” este un termen descriptiv, referitor la o stare de fapt, la convieţuirea mai multor grupuri în
aceeaşi societate. Conceptul tinde să evidenţieze diferenţa sau chiar separarea netă dintre culturi şi grupuri
percepute ca fiind diferite, şi unde nu de puţine ori este vorba de convieţuirea paralelă a grupurilor etnice,
fără o adevărată relaţionare unele faţă de celelalte.
În schimb, conceptul de „intercultural” pune accentul pe interacţiunea dintre grupurile
percepute ca distincte din societate, referindu-se mai degrabă la un proces dinamic de schimburi, de
dialog, de negociere între grupuri, precum şi de identificare a unui limbaj comun şi a unui spaţiu comun
în care să se desfăşoare comunicarea.
Astfel, caracterul intercultural al unui fapt este tocmai accentul pe relaţia reciprocă dintre elementele
constitutive ale schimburilor, motiv pentru care am ales această temă: pentru ca elevii să cunoască cu
adevărat înţelesul anumitor noţiuni, să le poată folosi, aplica atât în pregătirea lor ştiinţifică, cât şi în viaţa
personală.
Abordarea acestei teme este importantă pentru optimizarea practicii pentru că, datorită faptului că
elevii nu sunt informaţi corespunzător referitor la obiceiurile, la specificul altor culturi, reacţionează poate
uneori într-un mod negativ nu datorită faptului că nu vor să accepte diferenţele culturale ci datorită
faptului că nu le înţeleg. Astfel, după ce vor avea un contact mai îndelungat cu reprezentanţii altor culturi,
după ce vor învăţa să aprecieze atât similarităţile cât şi diferenţele altor popoare vor reacţiona în
cunoştinţă de cauză şi îşi vor îmbunătăţi din punct de vedere cultural viitoarele activităţi. Este o temă pe
care nu s-a pus accent în şcolile româneşti şi consider că este fundamentală pentru crearea unei identităţi
şi a unei viziuni cât mai complete asupra lumii în care trăim. Secolul XXI ne oferă mai multe posibilităţi
de a explora lumea, de a înţelege diferite culturi şi obiceiuri, putând astfel dezvolta noi aplicaţii, noi
activităţi şi metode, educaţia interculturală fiind un domeniu mai deschis la nou, mai permisibil din punct
de vedere al inovaţiilor.
Prin activități extrașcolare cum ar fi întâlniri cu persoane aparținând altor culturi, participări la
sesiuni de comunicare științifice, la spectacole de teatru cu teme variate şi la vizionarea unor filme cu
teme variate ,dar şi valorificarea oportunităților oferite de internet cu privire la comunicarea cu persoane
ce aparțin altor culturi, elevii și-au dezvoltat capacitatea de comunicare interculturală.
Dezvoltarea acestei teme este necesară pentru combaterea unor confuzii și a unor prejudecăți,
elevii, și nu numai, fiind pregătiți să respingă anumite idei, acțiuni, obiceiuri ale persoanelor altor culturi
doar datorită faptului că nu sunt informați cu privire la acestea. Problemele din rândul elevilor cu privire
la educația interculturală sunt variate.
În primul rând un număr mare de elevi nu dau dovadă că au minimul de cunoștințe referitoare la
specificul sau la elementele definitorii altor culturi sau ţări.
În al doilea rând aceștia nu au capacitatea să identifice și să aprecieze aceste elemente definitorii pentru
alte popoare.
Neavând aceste abilități elevii nici nu și-au dezvoltat capacitatea de intercomunicare, ceea ce reprezintă

171
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

cea de a treia problemă identificată.


Toate aceste probleme sunt conectate între ele și astfel, pentru remedierea acestei situații trebuie
acționat pe mai multe planuri pentru a avea rezultate cât mai bune.
O bună informare cu privire la specificul diferitelor culturi, dar și contactul cu persoane care
aparțin respectivelor culturi au o contribuție la modul de a privi persoanele din jurul nostru, societatea în
general, dar și propria existență, motiv pentru care o educare interculturală corespunzătoare a elevilor are
un efect pozitiv asupra puterii lor de sistematizare a ideilor, a faptelor și a situațiilor cu care se confruntă,
putând lua anumite decizii sau putând reacționa la anumiți stimuli fiind informați și pregătiți cu privire la
aspectele interculturale ale vieții lor, nu în cunoștință de cauză.
Pentru a avea rezultate cât mai bune în ceea ce priveşte remedierea acestei probleme în cadrul
elevilor, ca profesor, trebuie să iau în considerare şi modelele educaţionale propuse de cercetătorii care au
abordat această temă, modele pe care apoi să le dezvolt şi să le adaptez în funcţie de specificul clasei şi de
specificul elevilor. O parte din acestea sunt: iniţierea în metodele active şi participative, în organizarea
unui învăţământ pe grupe cooperative, în organizarea unor proiecte colective, prin animaţie sau joc de rol,
prin dezbateri, negociere etc., ajutarea la pregătirea activităţilor vizate (vizite la muzee, monumente
arhitectonice, întreprinderi, proiecte de utilitate publică) pentru ca elevii să-şi materializeze experienţele de
care dispun, familiarizarea cu utilizarea documentelor autentice, lectura critică a manualelor şcolare şi a
informaţiei, obişnuirea cu aplanarea conflictelor, reperarea prejudecăţilor, a stereotipurilor şi a funcţionării
acestora, familiarizarea cu tehnologia educativă, cu învăţământul de la distanţă şi obişnuirea de a colabora
cu media;
Am observat în documentarea făcută că mulţi propun ca strategie de a pune în practică aceste
lucruri un opţional referitor la educaţia interculturală prin care să fie transmise aceste elemente.
În ceea ce mă priveşte consider că elaborarea acestui opţional este un lucru pozitiv şi că prin acesta se pot
remedia anumite deficienţe în ceea ce priveşte educaţia interculturală însă de asemenea consider că acesta
nu este suficient. Aşa cum am prezentat înainte consider că acesta trebuie completat cu activităţi
extraşcolare şi cu modalităţi mai inovative de a dezvolta comunicarea interculturală.
În elaborarea acestei teme am abordat problemă dintr-o manieră constructivistă, am pus accent pe
acţiuni, pe competenţe, pe însuşirea de noţiuni interculturale „făcând” nu prin memorarea informaţiilor ce
ţin de o anumită cultură. În afara noţiunilor teoretice am dorit să dezvolt la elevi anumite valori și
atitudini
precum: respect faţă de demnitatea şi drepturile omului şi faţă de diversitatea culturală, toleranţă şi
respect faţă de persoane şi grupuri care susţin valori, opinii şi credinţe diferite, solidaritate şi
disponibilitate pentru dialogul intercultural, relaţionarea pozitivă cu ceilalţi şi cooperarea, elemente care
pentru mine sunt foarte importante în educarea interculturală şi în formarea ca individ. Sunt conştientă
însă că acestea se bazează pe noţiunile teoretice interculturale însuşite deoarece, dacă un elev nu le
cunoaşte pe acestea nu poate să îşi dezvolte valorile şi atitudinile enunţate mai sus.
Am constatat faptul că elevii au anumite cunoştinţe în ceea ce priveşte cultura europeană însă
nu sunt informaţi despre alte culturi, motiv pentru care aş organiza şi alte activităţi care să aibă în centrul
lor aceste culturi.
De asemenea, aș dori să închei parteneriate cu școli străine, pentru ca astfel elevii să aibă o viziune
cât mai totală asupra altor culturi, mai puţin mediatizate şi cunoscute, precum cultura africană, spre
exemplu.

Bibliografie:
 Constantin Cucoş , Educaţia . Dimensiuni culturale şi interculturale, Ed. Polirom, Iași, 2000;
 Pierre Dasen, Christiane Perregaux, Micheline Rey, Educaţie interculturală.
Experiențe,politici,strategii, Ed.Polirom, Iași,1999;
 Liviu Plugaru, Mariela Pavalache, Educație interculturală, Ed. Psihomedia, Sibiu,2007;
 Teodor Cozma(coord.), O nouă provocare pentru
educație:interculturalitatea,Ed.Polirom, Iași,2001;
 Raport de cercetare al Agenţiei de Dezvoltare Comunitară „Împreună”- cercetători: Ana Ivasiuc,
Maria Koreck,Roberta Kővári - Educaţia interculturală: de la teorie la practică -implementarea
educaţiei interculturale în şcoli multietnice din România - noiembrie 2010.

172
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

Învățarea și comunicarea, caracteristici ale culturii

Geicu Alida Georgiana


Școala Gimnazială „Gheorghe Țițeica” Craiova

Comunicarea interculturală are o istorie relativ recentă, începând cu cea de a doua jumătate a
secolului XX, când în SUA au fost iniţiate studii şi aplicaţii privitoare la contactele dintre americani şi
indivizi sau grupuri aparţinând unor culturi diferite de cea americană. Obiectul de studiu al disciplinei
comunicare interculturală există din cele mai vechi timpuri ale istoriei şi civilizaţiei omenirii, când
indivizi şi grupuri din culturi diferite au interacţionat, în diverse contexte şi din diferite motive.
În ce priveşte cultura europeană, asemenea contacte au avut loc încă din Antichitatea greco-romană,
fie sub forma unor schimburi economice, comerciale şi implicit cultural-artistice, fie sub forma, mai
agresivă, a războaielor de cucerire de teritorii, populaţii, culturi străine. În aceste forme, contactele
interculturale au continuat în epocile istorice următoare: în Evul Mediu când, având ca suport cultura
greco-romană, care asimilase deja o serie de caracteristici, influenţe ale culturilor orientale, s-au conturat
principalele caracteristici ale culturii europene moderne; în Renaştere, când a avut loc descoperirea
„Lumii Noi” de către conchistadorii spanioli şi s-au pus bazele imperiilor coloniale de mai târziu.
Dacă în trecut ocaziile şi actele concrete de comunicare între reprezentanţi ai unor culturi diferite
implicau o relativ redusă parte a populaţiei lumii, în epocile modernă şi contemporană realităţile,
situaţiile, consecinţele acestor procese de comunicare au crescut, în mod spectaculos, ca frecvenţă şi
complexitate. Acest lucru a fost şi este posibil mai ales datorită progreselor ştiinţifice şi tehnice din
domeniul telecomunicaţiilor, transportului şi, nu în ultimul rând, datorită apariţiei şi evoluţiei „noilor
media” din secolul XX : radioul, televiziunea, Internetul.
Conceptele de comunicare şi cultură sunt inseparabile. Comunicarea, ca interacţiune socială, este
procesul prin care indivizii din aceeaşi cultură sau din culturi diferite îşi transmit reciproc mesaje. Întregul
proces este influenţat de cultura căreia îi aparţin deopotrivă emiţătorii şi receptorii. Cum, când, unde, în
ce fel , prin ce mijloace se comunică sunt chestiuni dictate de cultura fiecăruia.
Învăţarea este cea mai importantă caracteristică a culturii. Cultura se dobândeşte prin procesul de
„inculturare”, care presupune învăţarea de către oameni, încă de la cele mai fragede vârste, mai întâi a
lucrurilor elementare pentru supravieţuire, apoi pe măsura dezvoltării ca fiinţe biologice şi sociale,
însuşirea acelor norme, atitudini, comportamente care sunt considerate dezirabile de către cultura proprie.
Şcoala, ca principală instanţă de culturalizare, este antrenată în materializarea strategiilor de asumare
spirituala. Ea nu poate rămâne neutră la marile incitări sau presiuni ale vremii. În perimetrul şcolar se
reproduce cultura şi se pun bazele creaţiei de noi expresii culturale.
Educaţia interculturală vizează o abordare pedagogică a diferenţelor culturale, strategie prin care se
iau în consideraţie specificităţile spirituale sau de alt gen, evitându-se, pe cât posibil, riscurile ce decurg
din schimburile inegale dintre culturi sau, şi mai grav, tendinţele de atomizare a culturilor. Nu e o ştiinţă
nouă, nici o nouă disciplină, ci o nouă metodologie ce caută să integreze, în interogaţia asupra spaţiului
educaţional, datele psihologiei, antropologiei, ştiinţelor socialului, politicii, culturii, istoriei.
Învăţarea culturală are loc în mai multe feluri : prin interacţiunea cu ceilalţi, prin observare, prin
imitare, ca şi prin alte mijloace, cum sunt contactul din priviri, utilizarea tăcerii şi a spaţiului, înţelegerea
conceptului şi a importanţei „atractivităţii”, din părerile cu privire la îmbătrânire şi bătrâneţe, prin
învăţarea limbii materne, prin preferinţa pentru activitatea fizică sau pentru cea intelectuală, prin modul în
care este preferabil să se rezolve conflictele etc. Toate aceste lucruri ca şi multe altele sunt învăţate în
mod inconştient, prin interacţiunile cu alţi oameni, în cadrul unor grupuri sociale şi instituţii, formale sau
informale, precum familia, şcoala, biserica, grupul de prieteni, colegi etc.
Toti cei care trăiesc în perioade diferite, în puncte geografice diferite şi care aparţin unor religii divine
diferite, cu toate aceste diferenţieri, în realitate sunt stapâni pe aceleaşi valori morale. Valori
fundamentale precum: să nu furi, să nu ucizi, să nu faci adulter, să nu minţi, fată de oameni să ai un
comportament amabil şi respectuos, sunt valabile pentru toti credincioşii. Această semnificaţie comună a
moralei este valabilă pentru Islam, Creştinism, Iudaism. Aşa cum lucruri neplăcute precum:
nerecunoştinta, răsfăţul, iubirea de sine, minciuna, lăcomia, viclenia, cearta, lipsa de respect,

173
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

nestatornicia, avarismul, bârfa, despotismul, calomnia, perfidia, instigarea nu sunt conforme cu morala
islamică, ele sunt interzise şi în Iudaism şi Creştinism. În toate aceste religii oamenii sunt îndemnaţi să fie
respectuoşi, iubitori, drepti, mărinimoşi, milostivi, iubitori de binefaceri, modeşti, serioşi, de nădejde,
generoşi, devotati, cu caracter blând şi statornici.
Dialogul dintre religie şi civilizaţii este absolut necesar. Primul pas spre acest lucru, aşa cum
accentuează un savant musulman contemporan, este necesitatea înlaturarii chestiunilor care reprezinta
cauza polemicii dintre religii, reliefarea mai degraba a punctelor comune, fiind necesar sa trasam un cerc
foarte larg care sa cuprinda toata omenirea şi sa întindem tuturor oamenilor bratul pacii.

Bibliografie :

Constantin Cucoş – Educaţia. Dimensiuni culturale şi interculturale


Elena Joiţa – Pedagogia – ştiinţa integrativă a educaţiei
Samovar, Larry, Porter, Richard, (coordonatori), Intercultural Communication. A Reader, Wadsworth
Publications, 1991

174
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

ROLUL MATEMATICII DISTRACTIVE


ÎN FORMAREA PERSONALITĂŢII ELEVULUI

Prof. Inv. Primar: Geicu Rodica


Scoala Profesionala Daneti

În condiţiile actuale de tranziţie, şcoala românească trebuie să renască, să fie cu adevarat expresia
vie, puternică, reală a năzuinţelor neamului nostru, nu numai de a-i conserva valenţele culturale şi
sufleteşti moştenite, ci de a crea valori noi în vederea desăvârşirii fiinţei sale naţionale. Ea trebuie să aibă
ca ideal formarea de specialişti bine pregătiţi profesional, capabili de a se angaja creator în efortul
constructiv al ţării.
Epoca contemporană are nevoie de inteligenţa creatoare, de oameni cu gândire independentă,
creativă. Jean Piaget menţionează că in societatea contemporană însăşi condiţia de existenţă a omului se
concentrează tot mai mult către inteligenţă şi creativitate, adică inteligenţa activă.
Nevoia omului de a se adapta în continuu la situaţii, la procese şi probleme de muncă mereu noi,
impun ca şcoala, o dată cu funcţia ei informativă, să dezvolte şi atitudinile intelectuale ale elevilor,
independenţa şi creativitatea gândirii. O contribuţie esenţială la realizarea acestei sarcini o dă studiul
matematicii în manieră modernă.
Opționalul „Matematica distractivă” vine să răspundă nevoilor de dezvoltare a personalitatii
elevilor prin formarea de capacități, competențe și atitudini bazate pe gândirea critică, logică, divergentă
și creativă. Studierea acestei discipline opționale îi ajută pe elevi să se apropie de matematică cu dragoste
să-și descopere aptitudinile pentru acest obiect și să tindă chiar spre nivelul de performanță. În rezolvarea
exercițiilor și a problemelor propuse, își vor da mâna subtilitatea, inteligența, perspicacitatea, spiritul de
observație, deducția și gândirea logică a rezolvatorului.
Obiectivul țintă îl reprezintă abordarea cu ușurință, de către elev, a conținuturilor programei
școlare, care propune pentru elev, să utilizeze elemente de logică pentru a justifica etape în rezolvarea de
probleme. Strategia didactică are ca dominantă lucrul în echipă, care favorizează comunicarea și
asumarea de către elevi a diverselor roluri în cadrul unui grup.
Opționalul „Matematica distractivă” îi pregătește pe elevi pentru rezolvarea unor situații
problematice din viața cotidiană prin cultivarea perseverenței, încrederii în sine, voinței de a duce la bun
sfârșit un lucru început, cooperării în cadrul unui grup.
Matematica, regina științelor, considerată de unii aridă, abstractă și accesibilă unui număr restrâns
de persoane, poate fi înțeleasă de oricine se va apropia cu interes de domeniul său de cunoaștere.
Matematica, pătrunzând în aproape toate domeniile de cercetare şi aducându-şi contribuţia la
dezvoltarea tuturor ştiinţelor, este chemată să-şi îndeplinească rolul de factor esenţial la adaptarea rapidă a
fiecărui cetăţean la cerinţele mereu crescânde ale societăţii în care trăim. Bazele unei bune pregătiri şi
formări matematice se pun încă din clasele primare, cu accentul pe dezvoltarea capacităţii intelectuale ale
elevilor şi a priceperii de a le utiliza în mod creator.
Pentru a mări eficienţa formativă a învăţământului în clasele I-IV, se cere asigurarea în primul
rând a calităţii cunoştinţelor pe care şi le însuşesc copii. Metodele şi mijloacele de învăţare trebuie să
pună accentul pe copil. Ele trebuie să insiste pe motivaţie şi de aceea se axează pe activităţile ludice şi pe
acelea care corespund intereselor elevilor. În scopul realizării acestui deziderat, trebuie găsite procedee
care să solicite activitatea elevilor. Copilul trebuie îndrumat în permanenţă ca tot ceea ce scrie să treacă
prin filtrul gândirii. Lucrul trebuie să fie individualizat. Cadrul didactic trebuie să intervină în activitate şi
trebuie să participe astfel încât elevii să dobândească cunoştinţe şi deprinderi de natură matematică.
Mijloacele de învăţământ rămân cel mai adesea manualele care se cer mereu îmbunătăţite, dar este
necesar a fi folosite mai mult fişele de lucru şi alte materiale didactice adecvate.
Noii generaţii trebuie să i se transmită spiritul matematic, gustul şi mijloacele de a opera cu
regulile raţionamentului bine condus. Experienţa demonstrează că elevii din clasa I şi chiar mai devreme
pot să-şi însuşească sau cel puţin să înţeleagă sau să fie familiarizaţi cu conţinutul unor noţiuni de
matematică modernă. Prin introducerea predării în spiritul unor asemenea concepte, pe baza unor metode

175
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

euristice, prin antrenarea gândirii elevilor la un efort gradat şi judicios dozat, prin însuşirea matematicii
prin efort propriu, în clasele I-IV se pot pregăti condiţiile pentru un învăţământ unitar şi structural al
matematicii. De asemenea, pe această cale se poate spori eficienţa formativă a învăţământului matematic,
contribuind cu precădere la dezvoltarea mobilităţii gândirii şi la sporirea interesului elevilor pentru studiul
matematicii.
Matematica modernă următeşte antrenarea sistemică şi gradată a gândirii elevilor în rezolvarea
exerciţiilor şi problemelor, disciplinarea gândirii elevilor şi formarea capacităţii de a gândi condensat, în
tensiune maximă, care solicită gândirea la un efort susţinut şi gradat.
Matematica este disciplina care, prin însăşi existenţa ei, are menirea de a forma o gândire
investigatoare. Este ştiinţa cea mai operativă, care are cele mai multe şi mai complexe legături de viaţă.
De aceea, se impune o permanentă preocupare în perfecţionarea continuă a metodelor şi mijloacelor de
învăţământ pentru a realiza nu o simplă instruire matematică, ci o educaţie matematică, cu implicaţii
serioase în dezvoltarea tineretului şi formarea lui ca om folositor societăţii din care face parte.
Şcoala are obligaţia să facă din studiul matematicii un instrument de acţiune eficientă,
constructivă şi modelatoare asupra personalităţii elevului.
„Nu trebuie să educăm copiii pentru ceea ce suntem noi azi, ci pentru ceea ce vor fii ei mâine”
(academician Gheorghe Mihoc în „Matematica în ciclul primar”). Adică, să avem în vedere nu numai
realizarea prezentă a vieţii, ci mai ales perspectivele ei.

BIBLIOGRAFIE:
- Bennet, B.- „Curriculum la decizia școlii: ghid pentru profesori”, Editura Atelier Didactic,
București, 2007;
- Cucoș, C. – „Pedagogie”, Editura Polirom, Iași, 2000
- Bocoș, M. – „Teoria și metodologia curriculumului”, Suport de curs pentru anul I, specializările
„Pedagogie” și „Pedagogia învățământului primar și preșcolar”;

176
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

Din nou la drum

Prof. ȋnvӑţӑmântul primar şi preşcolar Georgescu Carmen


Şcoala Gimnazialӑ Hoghiz, jud. Braşov

M-am mai despӑrţit de ȋncӑ o generaţie de elevi şi nici n-am avut când sӑ le duc dorul, cӑ o nouӑ
serie de pici m-a acaparat. Am tras aer ȋn piept şi-am luat-o din nou de la capӑt. Meseria de dascӑl e una
foarte frumoasӑ, care nu te lasӑ sӑ te plictiseşti, te solicitӑ mereu, te face sӑ te simţi mereu tânӑr şi scoate
ce e mai bun din tine: creativitate, empatie, bunӑtate, multӑ dӑruire ...
Ziua Mondialӑ a Educaţiei am sӑrbӑtorit-o cum au ştiut copiii mai bine: prin desen şi multӑ
culoare. Prima activitate extracurricularӑ ,, Carnavalul toamnei” a adunat elevii mai multor clase; aceştia
şi-au prezentat costumele şi au fost premiate cele mai frumoase creaţii.

În cadrul proiectului tematic ,,Iarna, anotimpul bucuriei” ȋn luna decembrie am invitat pӑrinţii
elevilor clasei pregӑtitoare la un workshop, ȋn care, ȋmpreunӑ cu copiii lor, au confecţionat podoabe
pentru bradul de Crӑciun. În cadrul aceluiaşi proiect clasa noastrӑ a ȋncheiat un parteneriat educaţional cu
Muzeul Etnografic Gheorghe Cernea din Rupea. Elevii au confecţionat la muzeu ornamente de Crӑciun,
cu care au ȋmpodobit bradul din sala de clasӑ.
În luna noiembrie copiii au participat la primul concurs din acest an şcolar ,,Legenda ȋntre adevӑr
şi ficţiune” la secţiunile picturӑ şi colaj cu creaţii artistice cu legende despre plantele locului. Tocmai au
ȋncheiat participarea la prima etapӑ a concursului Comper, concurs ce i-a familiarizat, ȋn primul rând, cu
modalitatea de verificare prin teste a competenţelor dobândite la comunicare şi matematicӑ.
Ziua de 1 Decembrie au sӑrbӑtorit-o prin activitӑţi legate de acest eveniment important:
vizionarea unui material PPT despre semnificaţia Marii Uniri, confecţionarea de steguleţe tricolore,
expoziţie cu desene. Îmbrӑcaţi ȋn costume populare, elevii s-au adunat ȋn holul şcolii şi au ȋncins o horӑ
mare. De ziua Principatelor Române au realizat o lucrare colectivӑ, un colaj intitulat ,,Hora la români” ce
a inclus colorare, decupare, asamblare şi lipire.
În aşteptarea lui Moş Crӑciun am pregӑtit un program artistic. Îmbrӑcaţi ȋn fulgi de nea,
crӑciuniţe, oameni de zӑpadӑ sau brӑduţi copiii au primit cu mare bucurie daruri de la moşu.
Bucurie trebuie sӑ simtӑ copilul când vine la şcoalӑ, când desfӑşoarӑ diverse activitӑţi! Cu
pasiune şi dӑruire şi profesionalism din partea dascӑlilor, acest sentiment e atât de uşor de obţinut!

177
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

178
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

PROMOVĂRII IMAGINII UNITĂȚILOR ȘCOLARE ÎN COMUNITATE

Prof. înv. primar Georgescu Constantin

Promovarea imaginii unității noastre școlare reprezintă o prioritate pentru o bună colaborare între cei
trei parteneri educaționali: școală – elevi – părinți.

Educația este obligatorie, dar din fericire nici o instituție nu poate forța alegerea. “Clientul” este liber
să aleagă. Această dependenţă a unităţii şcolare de libertatea de alegere a elevilor face ca şcoala să
depindă de implicarea ei în modificarea nevoilor şi aşteptărilor acestora. Informarea nu este de ajuns,
şcoala trebuie să aibă capacitatea şi să fie pregătită de a adapta programul educational la nevoile în
schimbare ale “clienţilor”.

Şcoala este un element esențial al oricărei comunităţi prin resursele umane pe care le are, dar şi prin
spaţiile de învăţare disponibile. O şcoală responsabilă este garantul dezvoltării permanente a comunităţii.
Şcoala nu poate funcţiona bine fără sprijinul comunităţii, aceasta reprezintă o resursă, oferindu – și
serviciile și altor membri ai comunității.

Pentru a reuși, o instituție educațională are nevoie să se adapteze corespunzător mediului complex și în
continuă schimbare. Toate activitățile instituției au loc și sunt dependente de mediul exterior. Managerii
instituțiilor au nevoie să înțeleagă importanța mediului și a schimbărilor care se produc și modul cum pot
afecta succesul instituției.

Formarea imaginii unei organizații se poate realiza aplicând o anumită “politică”, ce ţine pe de o parte
de stilul managerial al conducătorului organizației și pe de altă parte de activitatea desfășurată de cadrele
didactice. Promovarea imaginii, reprezintă acțiunea de convergență și de interferență a publicității.
Utilizarea liderilor de opinie și a tehnologiilor de creare a evenimentelor pentru formarea unei imagini
unitare și multidimensionale prin transmiterea unor mesaje. Managerul unei organizații școlare poate
promova în mediul intern și extern al unității o imagine pozitivă a acesteia, printr-o planificare riguroasă.

De-a lungul timpului, activitățile de formare și promovare a imaginii școlii noastre au fost:

 difuzarea informațiilor cu privire la oferta educațională, programele și proiectele educaționale,


baza materială, resursele umane, rezultatele școlare;
 consilierea părinților privind orientarea școlară;
 dezvoltarea de parteneriate eficiente la nivel local, județean, regional în scopul promovării imaginii
instituției noastre și a corelării ofertei educaționale cu cerințele de pe piața muncii locale;
 promovarea imaginii școlii prin diverse surse informaționale (site-ul școlii).

Propunerea de activități pentru formarea și promovarea imaginii școlii în anul școlar curent, a fost
următoarea:

 transmiterea în spațiul virtual a informațiilor și fotografiilor privind baza materială și programele


de dezvoltare, oferta educațională, activități derulate, rezultatele elevilor, proiecte educaționale derulate;
 promovarea imaginii instituției și a ofertei educaționale pe pagina web a școlii;
 popularizarea ofertei educaționale propusă pentru anul școlar 2017/2018.

179
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

PROMOVAREA IMAGINII GRADINITEI PRIN DERULAREA UNOR


PARTENERIATE IN CADRUL COMUNITATII LOCALE

GEORGESCU ELENA CRISTINA


GPN BĂICULEȘTI

I)IMPORTANTA DERULARII PARTENERIATELOR CU REPREZENTANTI AI COMUNITATII


LOCALE
Parteneriatul educational este un concept care devine tot mai prezent in relatiile de colaborare ce
se stabilesc intre unitatile de invatamant si diferitele segmente ale societatii. Necesitatea si importanta
parteneriatelor rezida in doua aspecte:
▪ nevoia deschiderii gradinitei catre comunitate
▪ sensibilizarea comunitatii la nevoile gradinitei
Modalitatea eficienta si viabila prin care comunitatea poate sa raspunda solicitarilor din sistemul
educational este practicarea in parteneriat a proiectelor, acest lucru ramanand un instrument valoros al
gradinitei-in general si un mare castig pentru educatia copiilor-in special, pornind de la ideea ca
prescolarul trebuie scos cat mai mult din atmosfera obisnuita a gradinitei pentru a intra in relatie cu
semenii. Copilul vine astfel in contact cu diferite persoane, creste si se dezvolta intr-un mediu comunitar
variat. Educatoarea este cea care trebuie sa initieze, sa conceapa, sa structureze pertinent si corect
parteneriatul educational, traducandu-l intr-un proiect valoros pentru toate partile implicate.
II) TIPURI DE PARTENERIATE- dupa nevoile si scopul urmarit
▪ parteneriate care au ca scop modernizarea bazei materiale si a spatiilor de invatamant; diversificarea,
innoirea materialului didactic aferent procesului de invatamant;
▪ parteneriate ce vizeaza atenuarea problemelor copiilor cu nevoi speciale;
▪ parteneriate pentru cunoasterea reciproca si buna relationare;
▪ parteneriate ce vizeza o cat mai buna integrare a copiilor in societate;
▪ parteneriate profesionale, ce vizeaza formarea continua a cadrelor didactice;
▪ parteneriate de imagine, in scopul popularizarii experientelor pozitive.
III) REGULI DE BAZA- care trebuie respectate in conceperea si realizarea unui parteneriat
educational:
▪ orice proiect de parteneriat trebuie sa porneasca de la anumite nevoi identificate(analiza de
nevoi/SWOT: puncte tari, puncte slabe, oportunitati, amenintari);
▪ analiza SWOT da nastere ideii de proiect;
▪ proiectul trebuie sustinut de un argument intocmit pe baza analizei SWOT;
▪ proiectul trebuie sa aiba ca finalitate producerea unei schimbari in bine in domeniul ce-l vizeaza; ca
atare trebuie mai intai sa precizam raspunsul la intrebarile:,,Ce schimbare se produce daca derulam
proiectul?”, ,,Ce s-ar intampla in cazul in care nu derulam proiectul?”;
▪ stabilirea cu claritate a etapelor proiectului;
▪ evaluarea si impactul proiectului.
IV) ETAPELE PROIECTULUI DE PARTENERIAT EDUCATIONAL
a.Intocmirea protocolului intre parteneri-cuprinde angajamentul partilor, obligatii comune, obligatii
individuale, semnarea protocolului intre parti.
b.Structura proiectului
1.Organizarea documentatiei:titlul proiectului, tema, partenerii, colaboratori permanenti si ocazionali,
grup tinta, initiatorul proiectului, beneficiari directi si indirecti, analiza de nevoi, argument, mijloace de
realizare, metode, tehnici, principii de lucru, scop si obiective, echipa de realizare, repere temporale,
locatia, resursele proiectului, rezultate asteptate-previziunea impactului asupra persoanelor, organizatiei,
comunitatii si eventualele produse finale.
2.Organizarea desfasurarii proiectului
▪ Echipa proiectului

180
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

▪ Alcatuirea programului de activitati,in concordanta cu obiectivele stabilite(teme,continuturi,


responsabilitati, loc, data)
▪ Identificarea resurselor ce pot fi puse la dispozitia proiectului care trebuie sa fie in concordanta cu
obiectivele si cu programul de activitati(umane, materiale, financiare, resurse de informatie)
3.Implementarea proiectului- derularea propriu-zisa a activitatilor, conform calendarului.
4.Monitorizarea si evaluarea proiectului-se vor concepe de comun acord si se vor pune in practica
modalitati de monitorizare, evaluare si autoevaluarea proiectului:la inceput, pe parcurs, la final.
5.Diseminarea rezultatelor-experienta pozitiva si rezultatele proiectului se vor face cunoscute, utilizand o
diversitate de mijloace de comunicare.
6.Finalizarea proiectului-moment mai special in care se va sarbatori reusita si se vor analiza alte nevoi
care sa conduca la un nou proiect.
V) OBIECTIVE CADRU ALE PARTENERIATELOR IN CADRUL COMUNITATII
1. Cooptarea diferitilor reprezentanti ai comunitatii locale ca parteneri in procesul educativ.
2. Informarea membrilor comunitatii despre valorile promovate in institutiile de invatamant prescolar,
formandu-i ca beneficiari directi ai achizitiilor de ordin educational ale propriilor copii.
3. Cresterea disponibilitatii de colaborare in cele mai diverse domenii(educativ, sanitar, gospodaresc,
informativ).
4. Realizarea schimbului de opinii in ceea ce priveste necesitatea unui mediu educativ sanatos.
5. Colaborarea intre toate resursele umane implicate in viata gradinitei, astfel incat copilul sa aiba
prioritate absoluta.
6. Cresterea imaginii publice a institutiei.
7. Oportunitatea de a schimba idei si impresii, de a impartasi din propria experienta si de a prelua noutati.
VI) PARTENERIATE DERULATE
1.,,Impreuna pentru copii nostri”-parteneriat educational cu familia derulat pe parcursul a doi ani scolari.
▪ Scopul: Initierea parintilor in problemele specifice educatiei din gradinita privita ca un ,,microgrup” din
care copilul face parte;dobandirea de catre parinti a unor abilitati de relationare cu copii.
▪ Parteneriatul gradinita-familie construieste relatii stranse intre cele doua medii ale educatiei, stabileste
un sistem de valori apropiat intre acestea, care poate avea un efect benefic asupra copiilor.
▪ Exemple de activitati derulate pe perioada parteneriatului:,,Parteneri in educatie”, ,,Obiceiuri si tradititii
de Craciun”, ,,Ce pot face, doua maini dibace?”, ,,Cum aleg scoala la care va merge copilul meu?”, ,,Pasi
spre viitor”.
▪ Finalizarea proiectului a fost conceputa ca o analiza, impreuna cu parintii, a aspectelor pozitive sau
negative pe care le-am intalnit pe parcursul celor doi ani de intalniri.
2.,,Primii pasi spre scoala”-parteneriat cu Scoala Gimnaziala Baiculesti prin d-na invatatoare Dogaru
Corina.
Obiectivele parteneriatului:
▪ Realizarea unui schimb de opinii in ceea ce priveste necesitatea unui mediu educational stimulativ.
▪ Stabilirea unor puncte comune cu privire la programul derulat la grupa pregatitoare si semestru I al
clasei I.
▪ Familiarizarea prescolarilor cu mediul educational in care vor pasi in curand.
,,In vizita la grupa ,,Fluturasilor”- a fost una dintre cele mai placute intalniri si s-a organizat sub forma
unei activitati comune desfasurata la gradinita, unde scolarii au venit in vizita. Prescolarii le-au pregatit si
prezentat un scurt moment artistic si le-au adresat scolarilor intrebari, cum ar fi: ,,Va place la scoala”, ,,Va
mai amintiti de gradinita?”, ,,Cum ati invatat sa cititi?”. Scolarii le-au raspuns la intrebari si o eleva le-a
citit o scurta poveste intitulata ,,Cartea”.
Alte activitati derulate pe perioada parteneriatului au fost: ,,Darul pentru prieteni”, ,,Vizita la scoala”,
,,Vizita la biblioteca”.
▪ La varsta de 6-7 ani, copiii poseda in mod firesc acea maturitate intelectuala care sa le permita sa
abordeze sarcinile scolare. Ramane totusi planul afectiv care-l pune pe copil la o adevarata incercare:
colegi noi, reguli noi, invatatoarea, localul scolii,etc. Consideran ca prin derularea acestui parteneriat cu
scoala am atenuat socul trecerii de la gradinita la scoala, copiii fiind acum mai pregatiti din punct de
vedere emotional.
3.,,Cartea-prietena mea!”-parteneriat cu Biblioteca scolii.
Obiectivele proiectului:

181
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

▪ Trezirea interesului si a curiozitatii copiilor pentru literatura.


▪ Constientizarea parintilor si a altor factori educationali din cadrul comunitatii cu privire la rolul pe care
il au cartile in formarea si dezvoltarea copiilor.
▪ Stimularea prescolarilor de a desfasura activitati care sa contribuie la propria formare.
Proiectul avizat formarea unei atitudini pozitive a prescolarilor fata de cartile pentru copii, orientarea
acestora spre literatura, precum si realizarea unor noi forme de colaborare intre educatoare, reprezentanti
ai bibliotecii si parinti.
4. ,,Prietenul meu, politistul!”-parteneriat cu politia in vederea intensificari activitatii de sprijinire a
copilului prescolar in dobandirea de cunostinte, capacitati si deprinderi care sa-i permita cu usurinta la
conditiile de mic pieton.
Obiectivele proiectului:
▪ Sprijinirea copiilor pentru intelegerea necesitatii respectarii regulilor de circulatie, in vederea asigurarii
securitatii personale.
▪ Cunoasterea consecintelor nerespectarii regulilor de circulatie.
,,Semne de circulatie”-convorbire cu suport intuitiv, a fost una dintre activitatile derulate pe parcursul
parteneriatului, a fost realizata in sala de grupa si a fost coordonata de d-nul politist. Copiii au avut ocazia
sa-si etaleze cunostintele despre regulile de circulatie cu o placere deosebita, fiind motivati de prezenta
politistilor, iar acestia la randul lor au fost placut impresionati de faptul ca niste copii de gradinita sunt
atat de atenti la ceea ce se intampla pe strada.

CONCLUZII: Initierea si derularea de activitati in parteneriat reprezinta o provocare pentru educatorul de


azi, necesitand multa creativitate in concepere, dinamism in derulare, responsabilitate in monitorizare,
flexibilitate in luarea deciziilor.
In esenta, a manageria un proiect inseamna a stapani arta de a sti sa faci o schimbare:
▪ inseamna sa gasesti modul optim pentru a atinge un scop;
▪ sa poti conduce efectiv resursele disponubile pentru a atinge scopul;
▪ sa identifici just competentele persoanelor implicate in proiect si sa le utilizezi corespunzator,
▪ sa combini atitudini, abordari si tehnici ce se aplica la o gama larga de sarcini.
Iar apoi sa fii capabil sa gestionezi cu succes schimbarea pentru a-i prezerva valoarea de castig.

182
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

În lumea fanteziei

Școala Gimnazială Nicolae Bălcescu, Arad


Prof. Camelia Georgescu

După cum bine știm, Ziua Internațională a Cititului Împreună este celebrată în data de 1 februarie a
fiecarui an, prin sesiuni de lectură organizate în întreaga țară, în școli, grădinițe, biblioteci, în librării, etc.
Așa cum afirma cândva Fernando Savater, Lectura este o formă a fericirii. Ultima la care vom
renunța. Într-adevăr, aceasta constituie o activitate fundamentală pentru întreținerea condiției intelectuale,
îmbogățirea cunoștințelor și a limbajului, pentru cunoașterea indirectă a diferitelor universuri și realități.
Pentru că nu puteam trece cu vederea o zi atât de importantă, noi, cadrele didactice ale Școlii
Gimnaziale Nicolae Bălcescu din Arad, ne-am propus să realizăm activități de lectură, gândite ca întâlniri
cu discuții provocatoare. În acest scop, le-am propus elevilor noștri cu o săptămână înainte să aducă la ore
una din cărțile lor preferate, pe care să o prezinte colegilor. De asemenea, le-am cerut să selecteze câteva
fragmente reprezentative, pe care să le citească celor prezenți, acestea fiind discutate ulterior. Nu în
ultimul rând, noi am gândit numeroase exerciții creative pentru descifrarea mesajelor, motiv pentru care
elevii au devenit mai curioși.
La clasele primare, șezătorile au constituit cadrul cel mai adecvat manifestării libere a elevilor, cel
mai eficient mijloc de exersare şi cultivare a relaţiilor de colaborare, de încredere, fiind o formă de
activitate colectivă.
Prin intermediul celor mai accesibile producţii literare- poezii, snoave, ghicitori, poveşti, povestiri,
basme, proverbe, zicători- cei mai mici elevi ai noștri, au aflat și au cules o bogăţie de idei, impresii, au
trait autentic, spontan şi sincer situaţiile redate.
La finalul orelor de curs, noi, educatorii, am constat cu multă bucurie în suflet faptul că elevii au
participat activ la aceste activități, au dorit să împărtășească impresii legate de experiența lor literară, să
lectureze cu entuziasm anumite pasaje din cărțile lor de suflet, iar apoi și-au exprimat dorința de a face
schimb de cărți cu alți colegi pentru a descoperi noi lumi fascinante ale imaginației.
Am concluzionat că toate activitățile au fost productive, deoarece copiii au descoperit beneficiile
cultivării cititului împreună, Însă POVESTEA continuă…

183
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

Promovarea imaginii școlii prin activități extrașcolare

Prof. Georgescu Otilia –


Colegiul Tehnic P.Tc. “Gheorghe Airinei” Bucureşti

În anul școlar 2017 - 2018, elevii Colegiului Tehnic de Poștă și Telecomunicații


,,Gheorghe Airinei” din București, îndrumați de cadre didactice din liceu și-au propus să organizeze
proiectul ,,Șahul în liceu” - proiect educativ bazat pe practicarea șahului - „sportul minţii”.
Şahul este cu siguranţă unul dintre cele mai cunoscute jocuri din lume. Asta poate şi datorită
istoriei lui foarte îndelungate, dar şi datorită stilului interactiv şi posibilităţilor sale aproape infinite.
Există numeroase studii educaţionale şi psihologice care certifică şahul pentru beneficiile aduse copiilor
în învăţare: dezvoltarea gândirii logico-combinatorii, a atenţiei distributive, a memoriei vizuale, a
rapidităţii şi flexibilităţii gândirii, antrenarea capacităţii de a lua decizii într-un interval de timp foarte
scurt, cultivarea spiritului de competiţie şi integrarea rapidă în atmosfera de concurs, formarea spiritului
de echipă şi a fair-playului.
Scopul acestui proiect este de a promova imaginea școlii prin organizarea de activități sportive și
concursuri cu participarea elevilor colegiului nostru și a partenerilor implicați. Pentru aceasta se au în
vedere următoarele obiective:
 Diseminarea şahului ca activitate educativă, sportivă şi ludică în rândul elevilor;
 Organizarea şi participarea la concursuri de şah;
 Dezvoltarea personală a copiilor participanţi la proiect în sensul îmbunătăţirii gândirii
logicocombinative, a atenţiei distributive, eliminarea tracului şi antrenarea capacităţii de a lua
decizii în termen scurt.
Grupul ţintă: elevi ai Colegiului Tehnic P.Tc. “Gh. Airinei” și elevi ai liceelor partenere
Durata proiectului: an şcolar 2017 - 2018
Modalităţile de monitorizare şi de evaluare ale proiectului:
 fişe de lucru utilizate la antrenament, pliante, diplome
 clasamente întocmite cu ocazia concursurilor desfăşurate la orele de antrenament
 clasamente întocmite cu ocazia concursurilor oficiale
 fotografii, filmuleţe, fişe de activitate
Sustenabilitatea proiectului “Şahul în liceu” va fi asigurată prin:
 continuarea activitatii grupului de iniţiativă /acţiune constituit în cadrul proiectului;
 un nou proiect ce va fi elaborat după finalizarea acestui proiect, pornind de la experienţa
acumulată;
 menţinerea /dezvoltarea parteneriatelor încheiate în cadrul proiectului;
 includerea bunelor practici identificate în proiect în strategiile şcolii.
Activităţile de promovare/mediatizare şi de diseminare pe care intenţionăm să le realizăm în
timpul implementării proiectului ,,Şahul în liceu” şi după încheierea acestuia vor avea loc:
la nivelul unităţii şcolare;
la nivelul comunităţii educative lărgite – şcoli partenere, alte școli şi licee care ar putea fi invitate să
participe la concursuri de şah.

184
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

La noi, la Liviu

Georgeta-Camelia Marosi

Colegiul Naţional Liviu Rebreanu Bistriţa este o organizaţie şcolară a cărei cultură se individualizează
în peisajul educaţional al oraşului, al judeţului şi chiar al ţării, având în vedere performanţele obţinute de
elevii noştri, nominalizarea la Gala 10 pentru România şi dobândirea statutului de membru al Alianţei
Colegiilor Centenare. Printre factorii care condiţionează realizarea unei culturi organizaţionale puternice
se numără existenţa şi manifestarea, la toate nivelurile organizaţiei, a ritualurilor, a miturilor şi a celorlalte
componente care reprezintă şi comunică valorile organizaţiei, precum şi existenţa şi funcţionarea reţelelor
informale de comunicare. Consolidarea culturii organizaţionale presupune încurajarea oamenilor să
iniţieze noi abordări, modele de comportament şi sisteme, adaptate condiţiilor existente.
Având în vedere schimbarea echipei manageriale, se consideră oportună iniţierea unor activităţi
menite să reactiveze sentimentul de mândrie dat de apartenenţa la organizaţie, să redimensioneze valoarea
scriitorului care dă numele şcolii, să regândească identitatea vizuală a colegiului, să ofere posibilitatea ca
atât elevii, cât şi cadrele didactice să se manifeste pe toate palierele emoţionale. Un proiect educațional
propus de catedra de română a Colegiului Național Liviu Rebreanu Bistrița, La noi, la Liviu, își propune
nu numai promovarea scriitorului şi a operei lui Liviu Rebreanu în organizaţia care îi poartă numele, ci și
dezvoltarea competenţelor de comunicare interpersonală, deschiderea către comunitate, crearea unor
produse de identitate vizuală a şcolii, așadar promovarea imaginii organizației. De ce promovarea
imaginii unei școli care are nume și renume? Pentru că școala nu este doar un instrument de transmitere a
unei anumite culturi, ci un loc de construcţie culturală, de promovare a alternativităţii şi pluralismului,
adaptabilităţii şi creativităţii. Pentru că o școala trebuie să fie altfel nu doar o săptămână, trebuie să fie un
laborator de experiențe, să își deschidă porțile către comunitate și să nu le mai închidă niciodată. Să
determine schimbarea, să dinamizeze viața civică, să inspire.
Una ditre activitățile proiectului, Rebreanu la Liviu, s-a desfășurat în perioada noiembrie-decembrie
2017 și a vizat organizarea unor workshopuri cu elevii pentru a realiza în echipe produse (postere, afişe,
reclame, filmuleţe, fotografii, jurnale, eseuri, dramatizări, povestiri digitale) prin care au pus în valoare
relaţiile dintre scriitorul Liviu Rebreanu şi şcoală/Bistriţa, textele lui Rebreanu şi cititorii-elevi,
ecranizările după romanele rebreniste şi textele literare, carte şi imagine, elev/elev, elev/profesor.
Produsele elevilor au fost postate pe site-ul școlii https://padlet.com/CNLR/liviu și popularizate pe pagina
de pagina de facebook a instituției.
Identitate vizuală-Brandul CNLR oferă elevilor oportunitatea de a face propuneri pentru broșura de
prezentare a școlii și de a realiza filmuleţe cu scopul de a promova imaginea colegiului, după ce cunosc
criteriile şi termenele stabilite. Pagina de facebook a şcolii va găzdui şi promova produsele realizate. Tot
pe această pagină vor fi postate cele mai reușite ținute școlare propuse de elevi, în acord cu propriile
convingeri.
Nu în ultimul rând, Tabula rasa, piesa de teatru interpretată de elevii de clasa a IX-a pentru absolvenții
claselor a XII-a reprezintă un prilej de conștientizare a apartenenței la o școală-model. Într-o viziune
postmodernă, se evidenţiază valoarea formativă a anilor de liceu, bucuriile și problemele adolescenței,
relația profesor-elev și ideea de acasă, de mediu educațional favorabil. Realizarea și popularizarea afișului
și scrierea textului pentru invitații sunt atribuții pe care elevii le duc la bun sfârșit cu entuziasm și
creativitate. Unul dintre posturile locale de televiziune este invitat să filmeze spectacolul, iar difuzarea
acestuia aduce plus valoare proiecutlui educativ al CNLR.
Școala este ea însăși oglindă a societății în care ființăm, a comunității în care ne integrăm, a fiecărei
familii ce își dorește copii educați. Ce ne place să vedem acolo sunt reușitele personale și profesionale,
speranțe și încredere, creativitate și respect. Imaginea școlii este reflectată de fiecare elev și profesor, de
fiecare părinte implicat în viața ei, zi de zi, astfel încât aceasta nu poate fi decât în strânsă legătură cu
misiunea ei. La Colegiul Național Liviu Rebreanu din Bistrița, simțim că Rebreanu nu e o şcoală, e un
destin.

185
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

IMPORTANŢA SERBĂRILOR ŞCOLARE


la clasele primare

GERU MARIANA OTILIA


ŞCOALA GIMNAZIALĂ RACOVIŢENI
JUDEŢUL BUZĂU
Motto:
,,Acel spirit candid, acea atitudine stângace de a intra in miezul lucrurilor, fără prejudecati, cu plăcere și
bucurie, îl prezintă pe copil ca pe o ființă capabilă să inventeze acțiuni de o mare naivitate, la prima
vedere, dar pline de substantă în conținutul lor.Prin acest spirit copilul se joacă, traiește și se formează ca
om “
(Nicolae Iorga)

Serbările şcolare au un rol deosebit în educarea şi formarea personalităţii copiilor. Implicarea


copiilor în astfel de activităţi îi motivează să contribuie la realizarea unui obiectiv comun prin cooperare
şi, în acelaşi timp, identificarea şi cultivarea unor aptitudini şi talente de natură expresivă, care se
manifestă liber şi spontan. Activităţile propuse se desfăşoară în grupuri cooperante, prin interacţiuni
variate, fiind o modalitate de învăţare eficientă, dar şi de formare a unor competenţe sociale specifice
grupului, cât şi fiecărui membru în parte.
Interpretarea rolurilor cere din partea copilului să se deprindă să-şi stăpânască emoţiile provocate
de prezenţa unui public numeros şi, în mare parte, necunoscut. Elevii care dau dovadă de timiditate,
treptat, pot deveni mai curajoşi, mai îndrăzneţi, învătând să-şi stăpnească emoţiile.
Atmosfera de sărbătoare şi veselie care stăpâneşte cadrul organizat al serbărilor le induce copiilor
o stare de bună dispoziţie, de optimism care încununează eforturile susţinute ale întregului colectiv pentru
realizarea unui scop comun-,,reuşita serbării”.
Intonând cântece, recitând poezii, interpretând roluri, copiii au posibilitatea să pună în practică
ceea ce au învăţat într-o anumită perioadă de timp, manifestându-si creativitatea specifică vârstei, una de
natură artistică, care conturează preţioase trăsături morale precum perseverenţa, spiritul de echipă,
încrederea în forţele proprii.
Pregătirea şi prezentarea nnei serbări contribuie la dobândirea de cunoştinţe noi, la îmbogăţirea şi
nuanţarea gustului pentru frumos şi a aptitudinilor pentru artă, le oferă prilejul de a acumula noi
reprezentări şi emoţii, temeiul viitoarei personalităţi care se va adapta cu uşurinţă la normele de
comportament şi convieţuire socială.
În proiectarea scenariului unei serbări trebuie să se ţină seama de adaptarea conţinutului la
experienţa de viaţă a copilului, să răspundă particularităţilor individuale şi de vârstă ale copiilor, să fie
desfăşurate după anumite reguli, ce asigură îmbinarea armonioasă a decorului , ţinuta sărbătorească a
copiilor, costumaţia necesară cu fondul muzical adecvat. Din marea varietate a
serbărilor , cele îi leagă cel mai mult pe copii de viaţa şcolii sunt organizate pentru sărbătorirea
Crăciunului, a zilei naţionale a României ( 1 Decembrie ), 8 Martie, 1 Iunie, serbările de sfârşit de an
şcolar. Cu ocazia acestor evenimente, învăţătorul îi familiarizează pe copii cu cele mai importante
momente din viaţa oamenilor. Recitând poezii, copiii sunt obişnuiţi să rostească textele corect, expresiv,
cu o mimică şi un ton adecvat, nuanţat. Dansînd, copiii fac dovada că îşi pot coordona mişcările cu ritmul
muzicii, iar prin scenetele prezentate transmit mesajul artistic al conţinuturilor şi empatizează cu acesta.

Copilăria este o lume de miracole şi de uimire a creaţiei scăldate de lumina, ieşind din întuneric, nespus
de nouă si proaspătă, uluitoare.
(Eugen Ionescu)

186
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

Promovarea imaginii grădiniţei

GHEORGHE CLAUDIA-MIHAELA
Grădiniţa Înşirăte Mărgărite

În condițiile unui sistem concurențial în continuă dezvoltare devine imperios necesară accentuarea
eforturilor de promovare a imaginii unităţii școlare şi de stabilire a unor relații directe cu viitorii potențiali
beneficiari/părinți.
Construirea şi consolidarea unei imagini pozitive necesită ani de grijă, de muncă sistematică, de
comunicare şi de calitate. Promovarea cuprinde toate formele de comunicare şi activităţile pe care
grădiniţa le poate desfăşura pentru a atrage grupurile-ţintă prin educaţia oferită. Promovarea unei unităţi
şcolare se poate face prin relaţii publice, tipărituri de promovare (broşura, cărticica, prospecte etc.) şi
reclamă.
Grădinița este o instituție de educație care are rolul de a oferi sprijin educativ atât pentru copii cât și
pentru părinți. Misiunea noastră, a educatorilor este de a promova un învățământ deschis, flexibil, capabil
să asigure accesul egal la educatie pentru toți copiii indiferent de nationalitate, religie, rasă deci să ofere
șanse egale de dezvoltare tuturor copiilor.
Promovarea imaginii grădinitei noastre prin oferta educațională este una din țintele proiectului de
dezvoltare instituționala . Prin oferta educaționala grădinița noastră dă posibilitatea părinților să aleaga
acivitățile opționale și extracurriculare la care doresc să participe copiii. Activitățile extracurriculare au
un conținut cultural artistic, spiritual, tehnico aplicativ, sportive sau sunt simple activități de joc sau de
participare la viața și activitatea comunității locale. Aceste activități oferă copiilor destindere, recreere,
voie bună iar unora dintre ei posibilitatea unei afirmări și recunoaștere a aptitudinilor. Aceste activități au
caracter ocazional și iau forme foarte variate.
Dintre activitațile desfășurate în gradinița noastră amintesc doar câteva:
‐ Sărbătorirea zilei de naștere a unui copil;
‐ Vizionarea în grup a unor spectacole, teatru de păpuși;
‐ Excursii, drumeții, plimbări;
‐ Vizite la diferite instituții din oraș;
‐ Participare la concursuri locale, judetene, naționale și internationale
Acest tip de activități îi antrenează pe copii, îi apropie de grădiniță, îi determină să o îndrăgească
și mai mult.
Promovarea imaginii grădiniţei se realizează, de asemenea şi prin derularea unor parteneriate în
cadrul comunităţii locale.
Parteneriatul educaţional este un concept care devine tot mai prezent în relaţiile de colaborare ce se
stabilesc între unităţile de învăţământ şi diferitele segmente ale societăţii. Necesitatea şi importanţa
parteneriatelor rezidă în două aspecte:
▪ nevoia deschiderii grădiniţei către comunitate
▪ sensibilizarea comunităţii la nevoile grădiniţei
Modalitatea eficientă şi viabilă prin care comunitatea poate să răspundă solicitărilor din sistemul
educaţional este practicarea în parteneriat a proiectelor, acest lucru rămânând un instrument valoros al
grădiniţei, în general, şi un mare câştig pentru educaţia copiilor, în special, pornind de la ideea că
preşcolarul trebuie scos cât mai mult din atmosfera obişnuită a grădiniţei pentru a intra în relaţie cu
semenii. Copilul vine astfel în contact cu diferite persoane, creşte şi se dezvoltă într-un mediu comunitar
variat.
Educatoarea este cea care trebuie să iniţieze, să conceapă, să structureze pertinent şi corect
parteneriatul educaţional, traducându-l într-un proiect valoros pentru toate părţile implicate.
În esenţă, a manageria un proiect înseamnă a stăpâni arta de a şti să faci o schimbare:
▪ înseamnă să găseşti modul optim pentru a atinge un scop;
▪ să poţi conduce efectiv resursele disponubile pentru a atinge scopul;
▪ să identifici just competenţele persoanelor implicate în proiect şi să le utilizezi corespunzător,
▪ să combini atitudini, abordări şi tehnici ce se aplică la o gamă largă de sarcini.

187
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

Iar apoi să fii capabil să gestionezi cu succes schimbarea pentru a-i prezerva valoarea de câştig.
Gestionarea imaginii instituţiei este o obligaţie a întregii echipe şi, în special, a directorului
organizaţiei. Ca urmare, strategia instituţiei trebuie să vizeze activităţi de familiarizare a personalului cu
filozofia instituţiei şi de aderare la acesta, astfel încât fiecare membru al echipei să se considere
coparticipant la succes.
Prin toată activitatea desfășurată în grădinița noastră se asigură un act educational de calitate care să
contribuie la formarea unei personalităti a copilului independent și creativ, la formarea unor copii
sănătoși, activi, eficienți, cooperanți care să se adapteze ușor la regimul școlar și la orice situație în viață.

BIBLIOGRAFIE

1. Petrescu, Ion; ,,Management”, Editura Holding Reporter, Bucuresti, 1991.


2. Cerchez, N ; Mateescu, E.; ,,Elemente de management scolar’’, Editura Spiru Haret,
Iasi, 1994.
3. Jinga, Ioan; ,,Managementul învățământului’’ , Editura Aldin, Bucuresti, 2001.

188
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

Promovarea imaginii şcolii

prof. înv. preșcolar GHEORGHE ELENA ALINA


GPP ARIPI DESCHISE PITESTI

Imaginea unei instituţii educaţionale este determinată de un ansamblu de criterii, reguli şi interpretări
care sunt structurate de-a lungul timpului şi transmise din generație în generație, modificate şi îmbogăţite
permanent cu elemente noi, acceptate si asimilate de comunitate. Imaginea este dependentă de sistemul
informaţional în care se formează, fiind condiţionaţă de caracteristicile de vârstă, sex, religie, nivel de
cultură şi instruire, apartenenţa etnică sau politică etc.
Formarea imaginii unei organizatii se poate realiza aplicând o anumită ,,politică’’, ce ţine pe de o
parte de stilul managerial al conducătorului organizaţiei şi pe de altă parte de activitatea desfăşurată de
angajaţi.
Imaginea organizaţiei poate fi gestionată în următoarele moduri:
-să faci lucruri bune, în sensul practicării unui management extrem de performant;
-să desfăşori o activitate profesională de relaţii publice prin care să obţii încrederea, simpatia, înţelegera şi
sprijinul publicului;
-să desfăşori o campanie publicitară bine pusă la punct;
-să foloseşti sponsorizarea;
-să angajezi un personal foarte bine pregătit, motivat şi ataşat obiectivelor organizatiei;
-să întreţii foarte bune relaţii cu mijloacele de informare în masă.
Promovarea imaginii reprezintă acţiunea de convergenţă şi de interferenţă a reclamei , publicităţii ,
utilizarea liderilor de opinie şi a tehnologiilor de creare a evenimentelor pentru formarea unei imagini
unitare şi multidimensionale prin transmiterea unor mesaje .
În scopul realizării unei promovări de imagine eficiente, se vor urmări :
a) reliefarea rolului instituţiei educative, care va scoate în evidenţă:
* trăsăturile definitorii ale instituţiei educaţionale;
* locul şi rolul în sistemul educaţional;
* tradiţiile şi realizările instituţiei;
* aprecierea făcută de sistem şi comunitate ;
* interacţiunile educaţionale cu alte instituţii;
* avantajele oferite elevilor;
* perspectivele medii şi lungi ale instituţiei.
b) reliefarea activităţii instituţiei educative:
* evidenţierea activităţilor specifice instituţiei;
* activităţile extraşcolare;
* programe şi proiecte ale instituţiei;
* activităţi în folosul angajaţilor;
* activităţi în folosul comunităţii.
c) reliefarea rolului angajaţilor :
* rolul membrilor marcanţi ai instituţiei;
* drepturile şi obligaţiile angajaţilor;
* profesionalismul;
* competenţa;
* onestitatea;
* contribuţii importante la realizarea scopului instituţiei şi ale angajaţilor;
* participarea angajaţilor la manifestări educaţionale şi ştiinţifice locale, naţionale şi internaţionale;
* rezultate de prestigiu ale angajaţilor.
d) reliefarea evenimentelor importante în viaţa instituţiei sau la care participă instituţia pe plan local,
national şi internaţional.

189
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

Managerul unei organizaţii şcolare poate promova în mediul intern şi extern al unitătii o imagine
pozitivă a acesteia, printr-o planificare riguroasă, folosind metodele şi tehnicile potrivite.

BIBLIOGRAFIE:
1. www.didactic.ro
2. “Împreună pentru copii: grădiniţa şi comunitatea”- Proiectul pentru Reforma Educaţiei Timpurii
(P.R.E.T.)
3. Petrescu, Ion; ,,Management”, Editura Holding Reporter, Bucuresti; 1991.
4. Cerchez, N ; Mateescu, E.; ,,Elemente de management scolar’’, Editura Spiru Haret, Iasi; 1994.
5. Jinga, Ioan; ,,Managementul învățământului’’ , Editura Aldin, Bucuresti; 2001.

190
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

COLEGIUL ECONOMIC “PETRE S.AURELIAN”-

O ȘCOALᾸ LA NIVELUL STANDARDELOR EUROPENE

Prof. Gheorghe Maria-Cornelia

Colegiul Economic “Petre S. Aurelian”, Slatina

În contextul unei societăţi dinamice în care adaptabilitatea la schimbare este caracteristica


indispensabilă reuşitei în plan profesional şi social, Colegiul Economic “Petre S.Aurelian” oferă elevilor
din municipiul Slatina şi judeţul Olt accesul la educaţie, în mod echitabil, în scopul atingerii performanţei
individuale şi colective prin formarea unor cetăţeni activi şi responsabili, educaţi în spirit de echipă şi
toleranţă, care să fie capabili să înveţe pe tot parcursul vieţii pentru construirea unei cariere adaptabile la
cerinţele pieţii de muncii. Colegiul Economic “Petre S.Aurelian”, Slatina este principala şcoală cu
domeniu de pregătire economică din judeţul Olt. Colegiul nostru oferă educaţie de calitate în mod
echitabil, indiferent de rasă, convingeri, religie sau etnie.Scopul Colegiului Economic „Petre S.Aurelian”
este de a furniza educaţie de calitate deschisă spre performanţe superioare, de a extinde frontierele
cunoaşterii şi a sluji interesele şi nevoile de educaţie ale societăţii moderne.Colegiul nostru se angajează
în asigurarea unei pregătiri de nivel ridicat şi în crearea unui climat care să motiveze elevii pentru a-şi
dezvolta potenţialul.Credem că formarea continuă a profesorilor trebuie asigurată constant pentru a putea
implementa corect măsurile prevăzute de reforma învăţământului, dificile şi mereu în schimbare.Colegiul
Economic „Petre S.Aurelian” asigură elevilor săi pregătire la nivelul standardelor europene şi în
concordanţă cu evoluţia pieţii muncii în România, într-un climat care încurajează elevii să-şi dezvolte
competenţe potrivit cu aptitudinile şi obiectivele traseului lor profesional.

Şcoala noastră are porţile deschise pentru toţi cei care au nevoie de educaţie, indiferent de etnie,
religie sau tip de minoritate socială. Printr-o ofertă curriculară diversă şi atractivă, printr-un învăţământ
centrat pe competenţele cerute de specificul societăţii de azi şi prin pasiunea cadrelor didactice de o înaltă
ţinută profesională şi morală, dorim să formăm personalităţi umane complexe.

Fiecare dintre membrii colectivului nostru profesoral are menirea să-l formeze pe tânăr în întreaga sa
complexitate, nu doar prin cultivarea intelectului, căci a fi profesor nu înseamnă doar a respecta legislaţia
şcolară şi îndeplinirea cerinţelor din programă, ci şi a forma armonios personalităţi umane prin:

 însuşirea temeinică a cunoştinţelor ştiinţifice, a valorilor culturii naţionale;


 formarea capacităţilor intelectuale şi a atitudinilor proactive, a disponibilităţilor afective şi a
abilităţilor practice;
 asimilarea tehnicilor de muncă intelectuală necesare instruirii şi autoinstruirii pe durata întregii vieţi;
 stimularea gândirii critice şi a creativităţii, a spiritului inovativ în orice domeniu al cunoaşterii;
 educarea în spiritul respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, al demnităţii şi al
toleranţei;
 promovarea transparenţei, a dialogului şi a schimbului liber de opinii;
 încurajarea iniţiativei şi a participării/implicării active, inclusiv în diferite aspecte din viaţa
comunităţii locale;
 cultivarea sensibilităţii faţă de problematica umană şi faţă de valorile moral-civice;
 stimularea asumării responsabilităţii şi a puterii de decizie;
 dezvoltarea echilibrată a spiritului de cooperare şi a celui de competiţie;
 cultivarea respectului faţă de natură şi mediul înconjurător;
 dezvoltarea armonioasă a individului, prin educaţia igienico-sanitară şi prin practicarea sporturilor;

191
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

 stimularea interesului faţă de viaţa şi tradiţiile comunităţii, a deschiderii către multiculturalitate şi


plurilingvism;
 profesionalizarea tinerilor pentru desfăşurarea unor activităţi utile societăţii, producătoare de bunuri
materiale şi spirituale de înaltă calitate.

Colegiul nostru va continua să-şi pregătească elevii – după cum o confirmă îndelungată tradiţie a
acestei instituţii – în spiritul cerinţelor societăţii moderne, astfel încât, la finalul anilor de şcolarizare, să
răspundă următoarelor tipuri de finalităţi: a învăţa pentru a şti, a învăţa pentru a face, a învăţa pentru a fi
şi a învăţa pentru a fi în comunitate. Căutăm, prin activităţi de învăţare diferenţiată şi adecvată
particularităţilor de vârstă, intereselor şi nevoilor individuale, să punem în valoare potenţialul elevilor
noştri, să îi facem apţi de colaborare, competiţie şi performanţă. Elevii liceului nostru vor fi consiliaţi
pentru o corectă orientare şcolară şi profesională şi vor fi capabili să- şi urmeze studiile în unităţile de
învăţământ superior din ţară şi străinătate sau vor fi supravegheaţi pentru inserţia pe piaţa muncii în
acord cu pregătirea lor.
Calitatea managementului școlar, echipa de dascăli din școala în care îmi desfășor activitatea,
dotarea de care dispune școala, au contribuit la realizarea bunei imagini a școlii noastre. Munca în echipă,
cooperarea, respectul reciproc, atașamentul față de copii, entuziasmul și dorința de afirmare, preocuparea
pentru propria perfecționare, sunt câteva obiective ale celor ce muncesc în această școală. În ceea ce
priveşte climatul organizaţional putem afirma că este un climat deschis, caracterizat prin dinamism şi
angajare, relaţiile dintre cadre fiind colegiale, de respect şi de sprijin reciproc.
Directorul şcolii are o atitudine asertivă, democratică, de încredere în echipa de lucru, este
receptiv, cooperant, comunicativ, dinamic, obiectiv, cu respect faţă de realizările membrilor colectivului,
ţine seama de sugestiile acestora şi ia decizii cu privire la reducerea disfuncţiilor semnalate în activitatea
şcolii.
Toate aceste aspecte se reflectă pozitiv în activitatea instructiv - educativă şi în conduita cadrelor
didactice.
Oferta curriculară, resursele umane, resursele materiale sunt motive temeinice pentru care ne
mândrim cu școala noastră.
Părinții caută această școală pentru pregătirea și formarea personalității propriilor copii.

Bibliografie:
1. Albu, Gabriel – Introducere Într-o pedagogie a libertăţii, Editura Polirom, Iaşi, 1998;
2. Cosmovici, Andrei – Rolul activitatilor didactice pe grupe în dezvoltarea tendinţelor de
cooperare, Revista de pedagogie Nr. 10;
3. Cosmovici, A; Iacob Luminita – Psihologie şcolară, Editura Polirom, Iaşi, 1998;
4. Cucos Constantin – Pedagogie, Editura Polirom, Iaşi, 2000;
5. Didactic.ro

192
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

Sharing best practices on European level

Gheorghita-Schipor Laura-Maria
Scoala Gimnaziala Nr. 3 Rovinari

Scoala Gimnaziala Nr. 3 Rovinari is one of the 4 schools that won the National Competition
European School in 2012; it was the result of European collaborations that teachers initiated and
successfully implemented projects. l was involved as contact person in the following projects on the
European level:

 Comenius Multilateral School Partnership


EUROPEAN STUDENTS: AGENTS OF SUSTAINABLE DEVELOPMENT, 2011-2013

 Comenius Multilateral School Partnership


FOR THE BETTER FUTURE OF EUROPEAN CITIZENS, 2011-2013

 Comenius Regio Project


METHODS OF PREVENTING STUDENTS FAILURE, 2012-2014

193
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

ETwinning projects are on-line projects on the eTwinning platform, with interesting and fun
activities; it is an excellent opportunity to develop English, communication and digital skills; my students
were involved in the following projects: EUROPEAN DICTIONARIES, 28.10.2009, A TOUR IN
EUROPE, 25.01.2011, EXCHANGING POSTCARDS AROUND THE WORLD, 17.08.2012,
EVERYDAY ECOLOGY, 02.09.2012, EU-MAGIC, 23.11.2013, EUROPEAN DAY OF LANGUAGES,
2012, 2014, 2015.
I also took part in ETWINNING LEARNING EVENTS:
-WEB 2.0 TOOLS IN ETWINNING, February 2013,
-FINDING PARTNERS IN ETWINNING, November 2013,
-ETWINNING AND 21ST CENTURY SKILLS, December 2013.
The wonderful experience of these projects and events was disseminated in the on-line magazine
4F on magazinefactory.edu.fi and the school magazine Lauri – Revista Elevilor Europeni. Due to the
projects results, local activities and collaborations, l took the initiative and l designed a training course
about the eTwinning platform, on-line projects and ways of professional development, organized by Casa
Corpului Didactic Gorj, in 2015.
Another amazing experience was the Comenius in-service training course “EU-MAGIC” –
Effective Use of Modern technology And Games In Classrooms (a pedagogical course for all teachers),
organized by Charles University in Prague, Faculty of Education, between 1-7.07.2013, in Istanbul,
Turkey, a training course about using educational games and ActivInspire/ICT in classroom.
The study visit HOW TO CATCH EU STANDARDS IN EDUCATION, between 24-28 June
2014, in Ordu, Turkey and the Grundtvig training course MEDITERRANEO & ENVIRONMENT: RE-
THINKING EDUCATION & OUTDOOR ACTIVITIES, between 16-22 March 2014, in Rome, Italy
offered me the opportunity to practice English skills and to develop intercultural competence.
Thanks to English language, I also explored the youth field, taking part as a group leader in the
youth exchange under LifeLongProgramme, OLD TRADITIONS IN THE MODERN WORLD, 2014, in
Turkey and as participant in the training course SPORT AND ACCESSIBILITY, in Debrecen, Hungary,
in November 2010. Under KA1 Erasmus+ Programme, l was part of TRANSNATIONAL TRAINING
AND COOPERATION ACTIVITIES, 2015, in Belgium, EDUCATION THROUGH SPORT, in
Budapest, Hungary, in June 2015 and EDUCATION SYSTEMS AND EMPLOYMENT, 2016, in UK;
there are 2 more approved youth exchanges that will take place in Cyprus and UK this summer.

194
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

Imaginea școlii suntem noi

Prof. Înv. Gheorghiu Aurora


Școala Gimnazială nr. 22 “Dimitrie Cantemir” Galați

Deși au trecut câteva luni de când a început anul școlar, încă mai simt emoția cu care am pășit în
clasa pregătită special pentru clasa pregătitoare D din cadrul Școlii Gimnaziale nr 22 “Dimitrie Cantemir”
Galați.

Erau emoțiile primei întâlniri cu cei mai mici elevi, dar și cu obiectele destinate începerii “vieții de
școlar”.

Cineva alesese cu grijă spațiul “cald”, luminos, atractiv prin culoare și finețe pentru fiecare. Cu
migală mobilierul nou era exact acolo unde trebuia și clasa a fost repede inundată de veselia și
mulțumirea celor mai fericiți copii.

Pentru că această bucurie era vizibilă în activitatea noastră de zi cu zi împreună cu “copiii” mei și
elevii acestei școli am pus bazele unui proiect cu tema “Dăruiește bucurie”.

Primiți cu căldură și profesionalism ne-am simțit datori să promovăm imaginea școlii noastre
participând la diferite concursuri, cum ar fi: “Galatz Fest Dance”, la dans de caracter; “Europe Dance”
București, tot la dans de caracter; și “Iarna Buzoiană” Buzău.

Am “dăruit” astfel bucurie părinților noștri, bunicilor, dar și cadrelor didactice care ne-au sprijinit
în obținerea unor rezultate deosebite.

Și cum gustul “bucuriei” este special, am mers în județul Tulcea la Spitalul Leprozerie Tichilești
(acum devenit azil de bătrâni), unde în prima zi de Crăciun am oferit diferite obiecte confecționate de noi,
elevii Școlii Gimnaziale nr.22.

Coordonatorii acestui proiect au oferit bucurie puținilor pacienți rămași ai spitalului, cultivând cu
acest prilej în rândul elevilor sentimentul de respect față de bătrâni, bolnavi și nevoiași.

Pentru că știm că bucuria este bulgărele care crește cu fiecare faptă, gest, gând bun, vom continua
convinși fiind că putem să ne sprijinim pe toți cei care ne îndrumă în tot ceea ce facem.

195
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

ŞCOALA, OGLINDA COMUNITĂŢII


Şcoala Gimnazială Specială din Sfântu Gheorghe destramă prejudecăţi

prof. Florina Gheorghiu


Şcoala Gimnazială Specială din mun. Sf. Gheorghe – Covasna

Orice comunitate are concentrată educaţia într-o instituţie numită şcoală. Cu cât este mai mare
diversitatea populaţiei, este necesar ca şi oferta educaţională să crească exponenţial. Noile orientări
educaţionale bazate pe „educaţia centrată pe elev” şi „resursa urmează copilul” deschid ferestre tot mai
largi pentru orice copil educabil. Acest context social, integrator şi ofertant educaţional pentru toţi copiii,
fără discriminare, include în unele oraşe şi şcolile speciale.
Aşa cum comunitatea este oglindită de cetăţenii ei, în întreaga ei diversitate, educaţia şcolară
trebuie să ofere o imagine a preocupărilor acesteia pentru toţi copiii, care au dreptul şi pot să înveţe. Deci
şcoala este o parte din imaginea în oglindă a comunităţii. Dacă întreaga comunitate este integratoare şi
preocupată de populaţia ei, şcoala este ofertantă pentru orice nivel de educabilitate. Astfel fiinţează şcoli
speciale, sau centre de educaţie incluzive, care oferă alături de familii educaţie şi terapie copiilor cu
dizabilităţi, care nu pot fi integraţi în şcolile generale.
Şcoala Gimnazială Specială din municipiul Sfântu Gheorghe este în permanenţă preocupată de
integrarea educativă şi socială a copiilor şi tinerilor cu dificultăţi de dezvoltare sau de învăţare din
întregul judeţ, în mod special pentru acei copii/tineri cărora alte şcoli nu le-au putut acorda un sprijin
eficient. Şcolarizând 110 copii în municipiu şi peste 50 de copii în structura aflată în mediul rural
(Olteni), Şcoala Gimnazială Specială încearcă în primul rând schimbarea opticii comunităţii despre copiii
cu nevoi speciale, dar şi a familiilor acestora despre nevoile deosebite prioritare care pot conduce la o
dezvoltare deplină a potenţialului individual.
În ultimii 15 ani, de când viziunea educaţiei este a de integra toţi copiii, indiferent de dificultăţile
avute, Şcoala Gimnazială Specială din Sfântu Gheorghe a evitat competiţia cu această nouă orientare,
oferind atât specialişti, cât şi materiale metodice pentru lărgirea ofertei educaţionale a şcolilor incluzive
din judeţ. Astfel au fost concepute, tipărite, promovate şi aplicate experimental 6 manuale şi 5 materiale
auxiliare (caiete), pentru ambele limbi de predare (limba maghiară şi limba română). Din corpul
profesoral o mare parte din cadrele didactice au activat ca terapeuţi, formatori, profesori de sprijin şi
parteneri în activităţi extracurriculare în cadrul şcolilor incluzive din judeţ. În acest mod cele 80 de cadre
didactice cu pregătire în psihopedagogie specială arată comunităţilor şcolare că educaţia în echipă
reuşeşte să acorde un sprijin educaţional mult mai eficient copiilor cu cerinţe educative speciale.
Alături de eforturile canalizate pe acordarea unui sprijin calificat în unele bariere cu care se pot
confrunta cadrele didactice, activităţile corpului profesoral din Şcoala Gimnazială Specială s-au orientat
pe destrămarea unor prejudecăţi care dominau comunitatea. Opiniile despre copiii care frecventează o
şcoală specială şi care este rolul acesteia erau la fel de diverse ca şi diversitatea comunităţii. Pentru
atingerea acestui obiectiv s-a acţionat pe mai multe planuri, dintre care cel mai accesibil şi agreat de elevii
şcolii speciale a fost cel de colaborare cu grupuri de copii din alte şcoli.
În cadrul Strategiei Naţionale de Acţiune Comunitară se desfăşoară în medie 30-35 de activităţi
pe parcursul unui an şcolar, încă din anul 2004. În aceste activităţi voluntari din licee sau şcolile generale
comunică şi cooperează cu elevii şcolii speciale, cunoscându-se reciproc şi participând la concursuri care
le arată valoarea prieteniei şi muncii comune. În cei 13 ani de activităţi SNAC echipele de dansuri
tradiţionale formate din voluntari şi beneficiari (elevi ai şcolii speciale) au reuşit să se califice de 3 ori la
faza naţională, iar cele de dans modern de 2 ori s-au calificat. Toate aceste reuşite ale lor au fost
promovate de presa locală, ceea ce a făcut comunitatea să privească cu alţi ochi scopul şi preocupările
Şcolii Gimnaziale Speciale, să vadă sub altă lumină imaginea oglindită de zvonuri sau temeri a acestei
instituţii. Această imagine a şcolii a făcut ca interesul pentru implicare a voluntarilor să crească şi să se
solicite parteneriate SNAC de către 11 instituţii (cu participarea a peste 300 elevi voluntari anual),
activităţile devenind extrem de diverse şi atrăgătoare (tabere, excursii, concursuri, programe artistice,
târguri de valorificare a unor produse), atât pentru copiii/tinerii voluntari, dar şi pentru cei beneficiari.

196
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

Depăşind aceste bariere, în anul 2017 elevii Şcolii Gimnaziale Speciale au încercat sentimentul de a fi
voluntari şi de a colabora şi sprijini emoţional persoane aflate „în dificultate”, mergând şi donând fructe şi
socializând cu „bunicii” de la Căminul pentru persoane vârstnice „Zathureczky Berta”, acţiune surprinsă
laudativ de presa locală.
Urmând principiul „fiecare copil este valoros şi important” cadrele din Şcoala Gimnazială
Specială au dorit să arate în primul rând elevilor şcolii, ca şi părinţilor acesteia şi nu în ultimul rând
comunităţii, implicând copiii în diferite concursuri sportive ca: fotbal şi atletism. Astfel Şcoala a
participat de două ori la faza internaţională Special Olympics cu echipe de atletism şi în cadrul
competiţiei de fotbal organizată sub aceeaşi egidă de 4 ori la faza naţională în ultimii 10 ani. Rezonanţa
acestor succese ale elevilor în presa locală şi în cadrul comunităţii de cadre didactice a condus la invitarea
elevilor competenţi şi a echipelor de fotbal la diferite competiţii locale, organizate de şcolile din
municipiu sau din judeţ.
Credinţa că fiecare persoană poate avea abilităţi ce se doresc descoperite şi dezvoltate este unul
din firele călăuzitoare ale organizării şi proiectării actului inbstructiv-educativ-recuperator din cadrul
Şcolii Gimnaziale Speciale. Unele colective de elevi caută să cunoască şi să înveţe, pentru a transmite mai
departe obiceiuri tradiţionale locale (încondeierea ouălor, împletirea coşurilor de nuiele, colinde locale,
etc.), în timp ce altele explorează şi încearcă însuşirea unor tehnici noi artistico-plastice (quilling = artă
care implică folosirea de benzi de hârtie) expunând apoi creaţiile lor în cadrul unor şcoli sau instituţii din
judeţ şi chiar din alte judeţe. Presa locală a promovat şi apreciat mult expoziţia de tablouri „Mesajul
emoţiilor noastre” realizate în tehnica quilling de un grup de elevi cu deficienţe grave şi asociate din
Şcoala Gimnazială Specială care a fost prezentată în 3 şcoli din municipiu Sfântu Gheorghe şi 2 şcoli din
Braşov, iar în final a fost invitată pentru valorificare la Universitatea „Spiru Haret” din Braşov, în cadrul
unui spectacol de caritate.
Implicarea copiilor în viaţa comunităţii şi atragerea comunităţii spre a cunoaşte valoarea şi
potenţialul acestor copii se face şi prin proiecte educaţionale, care au fost foarte multe de-a lungul vremii.
Dintre ultimele şi cele mai remarcabile pot fi amintite „Lumea multisenzorială”, proiect prin intermediul
căruia s-a înfiinţat un cabinet de stimulare senzorială la care au acces inclusiv elevi şi preşcolari din
şcolile şi grădiniţele partenere, precum şi proiectul „Şcoala fericirii”(Boldog Iskola), care a fost iniţiată în
parteneriat cu o serie de şcoli din Ungaria, Serbia, Ucraina, Slovacia sub egida World Wide Foundation
(2016-2017). Un alt proiect important derulat în cadrul şcolii a fost Educatie incluzivă în Şcoala
Gimnaziala Specială din Sfântu Gheorghe (2015-2016) care s-a înscris în proiectele Erasmus + 2015.
Toate aceste activităţi, alături de activitatea educativ-terapeutică derulată în şcoală şi de
programele educative iniţiate la nivelul claselor arată diversitatea modalităţilor în care se poate face
educaţie şi se poate oferi comunităţii oglinda unui efort real de integrare a oricărui copil educabil. O
comunitate diversă are nevoie de educaţie pentru diversitatea ei şi trebuie să-şi accepte şi valorifice toate
resursele pentru a fi integratoare şi ofertantă de siguranţă pentru toţi membrii săi.

197
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

Importanţa promovării imaginii unităţilor şcolare în comunitate

Profesor învăţământ primar, Gheorghiu Mariana


Şcoala Gimnazială “Ioan Luca”, Farcaşa, Judeţul Neamţ

Promovarea imaginii unităţii noastre şcolare reprezintă o prioritate pentru o bună colaborare între
cei trei parteneri educaţionali: şcoală-școlari-părinţi. Educația este obligatorie, dar din fericire nici o
instituţie nu poate forța alegerea. “Clientul” este liber să aleagă. Această dependență a unității școlare de
libertatea de alegere a elevilor face ca şcoala să depindă de implicarea ei în modificarea nevoilor şi
aşteptărilor acestora. Informarea nu este de ajuns, şcoala trebuie să aibă capacitatea şi să fie pregatită de a
adapta programul educaţional la nevoile în schimbare ale “clientilor”. Şcoala este un element esenţial al
oricărei comunităţi prin resursele umane pe care le are, dar şi prin spaţiile de învăţare disponibile. O
şcoală responsabilă este garantul dezvoltării permanente a comunităţii. Şcoala, nu poate funcţiona bine
fără sprijinul comunităţii, aceasta reprezintă o resursă, oferindu-şi serviciile şi altor membri ai comunităţii
pe lângă tinerii şcolarizaţi şi contribuind astfel la dezvoltarea comunităţii şi altfel decât prin realizarea
educaţiei formale.

În acest sens, în unitatea noastră şcolară funcţionează Comisia pentru formarea şi promovarea
imaginii şcolii.

De-a lungul activităţii de formare şi promovare a imaginii şcolii din anul şcolar 2016-2017,
activităţile prioritare în desfăşurarea unei astfel campanii au fost:

1 Difuzarea informaţiilor cu privire la oferta educaţională, programele didactice, proiectele


educaţionale (interne şi internaţionale), baza materială, resursele umane, rezultatele şcolare;
2 Consilierea elevilor de gimnaziu, a părinţilor, privind orientarea şcolară şi profesională;
3 Dezvoltarea de parteneriate eficiente la nivel local, judeţean, internaţional, în scopul promovării
imaginii şcolii şi a corelării ofertei educaţionale cu cerinţele de pe piaţa muncii locale / regionale;
4 Promovarea imaginii şcolii prin diverse surse informaţionale (presă scrisă, TV, radio, internet).

Pe viitor, ne propunem să fim una dintre şcolile foarte bune din judeţul Neamţ , apreciată de elevi, părinţi
si comunitatea locala, prin:

1. Construirea si promovarea imaginii şcolii în contextul climatului de descentralizare si autonomie


instituţională.

2 Reconsiderarea managementului la nivelul şcolii în perspectiva egalizării şanselor precum si


îmbunătăţirea calităţii acestuia prin implicarea cadrelor didactice la luarea deciziilor şi îndeplinirea
lor.

3 Asigurarea pentru fiecare elev din şcoală a accesului la calculator, navigare pe Internet.

4 Crearea unui climat de siguranţă fizica si libertate spirituala pentru toţi elevii.

5 Curriculum la decizia şcolii diversificat şi atractiv, realizat prin consultarea elevilor şi părinţilor şi
cuprinderea fiecărui elev într-o formă de educaţie extracurriculară.

6 Încadrarea de personal didactic cu o înaltă pregătire ştiinţifică şi metodică, receptiv la nou şi interesat
de perfecţionare şi formare continuă.

198
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

7 Prevenirea eşecului şcolar, abandonului scolar şi includerea tuturor elevilor într-o formă superioară
de şcolarizare, creşterea performanţei şcolare.

Pentru a reuşi, o instituţie educaţională are nevoie să se adapteze corespunzător mediului complex
şi în continuă schimbare. Toate activităţile instituţiei au loc şi sunt dependente de mediul exterior.
Managerii instituţiilor au nevoie să înteleagă importanţa mediului şi a schimbărilor care se produc şi
modul cum pot afecta succesul sau chiar supravieţuirea instituţiei. Prevederea transformărilor potenţiale
ale macromediului, va da instituţiei timpul necesar pentru a planifica răspunsurile adecvate. Mediul poate
fi într-o transformare rapidă sau lentă. Într-un mediu stabil, forţele demografice, economice, ecologice,
tehnologice, legislative şi culturale rămân stabile de la an la an.

199
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

Promovarea activităților din sistemul de învățământ

Prof. Gherban Cuciureanu Ciprian


Școala: C. S. E. I. „Primăvara” Reșița

CENTRUL ȘCOLAR DE EDUCAȚIE INCLUZIVĂ ”Primăvara” REȘIȚA

Viziunea școlii:
”Să cunoaștem potențialul copilului și să-l folosim pentru a-i forma abilitățile necesare dezvoltării
și învățării”
Misiunea noastră:
 educația și recuperarea copiilor cu dizabilități, cu prioritate din județul Caraș-Severin;
 facilitarea integrării în societate a copiilor cu cerințe educaționale speciale, promovând programe
educaționale specifice, adaptate nevoilor copiilor și comunității;
 asigurarea serviciilor de consiliere pentru comunitate și perfecționarea carierei cadrelor
didactice și a specialiștilor încadrați în funcții didactice din învățământul special și special
integrat;
 colaborarea cu familia și agenții socio-economici din comunitate în vederea monitorizării evoluției
elevilor care au finalizat studiile în unitatea noastră școlară din perspectiva integrării funcționale
socio-profesionale;
 acordarea sprijinului financiar și logistic familiilor elevilor și preșcolarilor. Prin derularea de
proiecte și programe organizate în parteneriat cu Asociația ”Pentru Copiii Primăverii” Reșița.
DESPRE NOI…
 Unitate de învățământ special și special integrat;
 Învățământ preșcolar (grupa mică, mijlocie, mare), primar (clasă pregătitoare – a IV-a) și gimnazial
(clasele V-X);
 4 grupe grădiniță – 26 preșcolari
 6 clase nivel primar – 39 elevi
 Învățământ special integrat – servicii de sprijin pentru un număr de 170 de preșcolari și elevi din
unități de învățământ de masă)
 7 clase nivel gimnazial integrate în școlile de masă (2 clase la Școala gimnazială nr. 9 Reșița, 2
clase la Colegiul Național ”M. Eliade” Reșița, 1 clasă la Școala gimnazială ”Mihai Peia” Reșița, 2
clase la Școala primară Ciclova Montană – 51 de elevi)
 Posturi didactice de predare – 63
 Posturi didactice auxiliare – 15
 Posturi nedidactice – 12
 Spații școlare:
o săli de grădiniță – 4
o săli de clasă -7
o cabinete psihopedagogie – 4
o sală kinetoterapie – 1
o cabinet stimulare polisenzorială – 1
o cameră de resurse – 1

REPERE ISTORICE…
 CENTRUL ȘCOLAR DE EDUCAȚIE INCLUZIVĂ ”Primăvara” REȘIȚA a fost realizat la
Reșița din inițiativa organizației ”Ajutorul Popular Norvegian” în colaborare cu autoritățile
române, ca proiect comun româno-norvegian.

200
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

 În perioada octombrie 1991 - mai 1992 s-a construit clădirea Centrului ”Primăvara”, cunoscută în
Reșița sub numele de Casa Norvegiană.
 Prin Ordinul Secretariatului de Stat pentru Handicapați nr. 109/05.05.1992 s-a înființat Centrul
Pilot de Educație Specială și Recuperare pentru Copii ”Primăvara”, ca unitate de învățământ.
 22 ianuarie 1993 se inaugurează la Reșița Centrul Pilot de Educație Specială și Recuperare pentru
Copii ”Primăvara.

DIN ACTIVITĂȚILE NOASTRE…


• Suntem Prieteni. Activitate cu 13 instituţii partenere unde 260 de copii s-au împrietenit lucrând
împreună în ateliere la Copacul Prieteniei – frunzele sale au fost reprezentate de mânuţele copiilor
pictate în culorile curcubeului.
• Zilele Sportului pentru persoanele cu deficienţe. Activităţi sportive adaptate tipului lor de deficienţă:
fotbal, popice, cros, tenis de masă ş.a., încurajaţi fiind de mascote, părinţi, cadre didactice şi voluntari.
• Poveste de Crăciun - pe scena Teatrului de Vest. Copiii l-au cunoscut pe Moș Crăciun! În miez de
iarnă, copiii au adus bucurie părinților, mulți dintre ei cu lacrimi în ochi.
• Împreună pentru viitor - concurs SNAC, unde împreună cu copii de la Școala Gimnazială Nr 9 au
câștigat faza regională, precum și premiul special la faza națională, la dans popular, felicitați personal
de Baroneasa Emma Nicholson.
• Copilăria este inima tuturor vârstelor. Excursie organizată pentru a sărbători ziua internațională a
copilului pe ruta Sarmisegetusa - Rezervația de zimbri din Țara Hațegului - Castelul Corvinilor,
Hunedoara.
• Loteria Măștilor. La împlinirea a 24 de ani de activitate peste 80 de copii cu nevoi speciale împreună
cu profesorii și unii dintre părinți au organizat diverse concursuri și un bal mascat.
• Toamnă bogată la Centrul Primăvara”. Copiii au sărbătorit toamna cu bucate specifice și voie bună,
împreună cu musafiri de seamă, pe care i-au poftit cu mic, cu mare, să danseze și să guste din
bunătățile pregătite de ei.
• Dansez cu tine. Activitate tematică desfăşurată cu Centrul de Zi Maria în cadrul proiectul Terapie
prin veselie la Centrul Primăvara Reșița.
• Misiunea 004 mediu. CSEI Primăvara s-a înscris în campania de colectare și separare a deșeurilor
derulată la nivel județean, în care a ocupat un meritoriu loc 6.
•Copiii Primăverii au talent . Formația ”PHASER” a acceptat cu drag să cânte pentru copiii talentați
de aici. Deoarece a fost un succes această activitate a avut si o ediție a II a.
• Caii, prietenii mei. Terapie cu cai desfășurată la Centrul de Echitație Herneacova în cadrul unui
proiect din Școala Altfel, adresat copiilor cu deficienţe severe din CSEI Primăvara.
• Înot pentru copiii cu dizabilități. Copiii cu nevoi speciale au dreptul, ca oricare alt copil, de mișcare,
de sport, iar terapia în apă face lucruri minunate pentru evoluția lor.

201
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

Promovarea activităților din sistemul de învățământ

Prof. Gherban Cuciureanu Ciprian


Școala: C. S. E. I. „Primăvara” Reșița

Consider ca fiind foarte importantǎ existența unor strategii de marketing în promovarea imaginii
școlii, nu numai pentru a atrage elevi către școala ta, chiar pentru ai păstra sau ați face cunoscută
activitatea. De ce?

De 4 de ani sunt cadru didactic într-o școală cu elevi cu nevoi speciale, din mediul urban. De foarte
multe ori atât eu cât și colegii mei ne-am lovit de prejudecățile oamenilor pentru faptul că lucram cu astfel
de elevi. Nu de puține ori eram etichetați ,,mai puțin pregătiți,, , ,,plafonați,, etc., fără se ne cunoască cu
adevărat activitatea noastră.

Am reușit ca prin organizarea şi participarea la acţiuni comune şi relevante pentru comunitate si


prin stabilirea unor legături, participarea responsabilă a tuturor persoanelor implicate la problemele
comune ale societăţii civile pentru realizarea proiectelor proprii, instituţii publice locale şi judeţene sǎ
ȋmbunǎtǎțim imaginea școlii.

Prin iniţierea activităţilor educative şcolare şi extraşcolare diferenţiate, care să răspundă


socializării copiilor ( concursuri, reuniuni, întâlniri cu agenţii economici) am reuşit sǎ atragem atenia
asupra potenialului elevilor nostri.

Chiar dacă, crearea pagini oficiale școlii, a pornit de la o simplă activitate a unui curs de formare,
nu am perceput-o ca pe o strategie de marketing, dar, asta a reprezentat de fapt într-un final. Prin
prezentarea diverselor activități ce au fost derulate în școala noastră, imaginea școlii a fost vizibil
îmbunătățită, iar atitudinea unora s-a schimbat.

Uneori chiar și stimularea participării cadrelor didactice și elevilor la conferințe, simpozioane,


parteneriate poate reprezenta o strategie de marketing, deoarece prin modul pe care se fac cunoscuți
stârnesc interesul pentru cunoașterea instituției pe care o reprezintă și imaginea școlii este astfel
îmbunătățită.

Consider că orice acțiune realizată ce vizează școala, cu scop pozitiv, poate fi transformată într-o
strategie de marketing, indiferent dacă școala se găsește în mediul rural sau urban.

202
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

LA PAS PRIN TRECUTUL ȘCOLII

Prof. înv. primar Gherghe Silvia-Georgiana,


Școala Primară Nr. 1 Izvoarele,
Structură a Școlii Gimnaziale Nr. 1, Slobozia Conachi, Galați

Școala Primară Nr.1 Izvoarele și-a deschis porțile pentru prima dată în anul 1912. De atunci și-a
pus amprenta asupra multor generații de elevi.
Această unitate de învățământ a fost la început
Școală Gimnazială de sine stătătoare, urmând să devină
structură a Școlii Gimnaziale Nr.1 Slobozia Conachi.
Începând cu 1 septembrie 2017, aceasta devine Școala
Primară Nr.1 Izvoarele. Aceste tranziții s-au datorat, în
mare măsură, fluctuației numărului de elevi înscriși.
Școala a ajutat la formarea unor generații fluctuante de
elevi, fluctuații datorate populației aflate uneori în
scădere, alteori în creștere. Satul este localizat într-o
zonă în care nu circula transportul în comun, până
acum câțiva ani, ceea ce a dus la deciza în rândul
multor oameni de a-și muta domiciliul, alegând să
lucreze la Combinatul din Călărași, în detrimentul celui
din Galați, aflat la 35 de kilometri de satul Izvoarele. Acest val de plecări a dus la existența unei singure
clase pe promoție și ulterior la predarea în regim de clase simultane. Scăderea numărului de muncitori la
Combinatul din Călărași a determinat o bună parte din populație să se întoarcă, fapt ce a dus la creșterea
populației și implicit constituirea de clase de sine stătătoare. În această perioadă, oamenii lucrau la OMV
Petrom, societate care se angaja să le asigure transport angajaților. Restructurările posturilor de la această
societate au dus la părăsirea satului de către o parte din locuitori. Aceștia au decis să se mute în altă țară
în vederea găsirii unui loc de muncă. În acest context se află școala zilelor de astăzi ce funcționează în
regim de clase simultane însumând 35 de elevi la clasele P – IV. Acestora li se adaugă și numărul de copii
din Grădiniță.
Această școală, deși mică, găzduiește copii cu suflet mare, copii receptivi și deschiși la nou. Sunt
copii care îmbrățișează cu entuziasm orice provocare și sunt dornici de progres.
Elevii beneficiază de un laborator de informatică și bibliotecă în incinta școlii. Totodată, fiecare
sală de clasă are laptop, sistem audio și videoproiector menite să îi atragă pe elevi în activitatea de
învățare. De asemenea, având în vedere cutremurele ce au avut loc,
există și un dispozitiv de detectare a acestora.
Această școală modernă își propune să atragă elevii spre
cunoaștere. În calitate de cadru didactic, am urmărit să trezesc în ei
spiritul competitiv, în primul rând în competiția cu ei înșiși, ceea ce a
stârnit dorința în inima lor de a participa la diverse competiții
extrașcolare.

Prin cele prezentate


anterior dorim să punem în
evidență evoluția acestei unități
de învățământ raportându-ne la
trecutul și condițiile locale sociale și demografice. Totodată, dorim
să punem în lumină dezvoltarea și dotările moderne de care
dispune această instituție. Prin modernizarea școlii s-a urmărit
asigurarea unor condiții optime în care copiii își pot desfășura în
siguranță, cu încredere, pasiune și devotament activitățile.

203
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

În încheiere, dorim să vă împărtășim un strop din entuziasmul copiilor de aici pentru obținerea de
rezultate școlare foarte bune, să vă aducem un strop din bucuria acestor elevi prin care se menține vie
copilăria în cadrul acestei instituții.

204
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

IMPORTANTA DIALOGULUI GRADINITA-FAMILIE


ÎN DEZVOLTAREA SOCIO-EMOŢIONALĂ A COPILULUI PREŞCOLAR

Prof. inv. prescolar GHERGHEL DIANA IOANA


GRĂDINIŢA UNIVERSITĂŢII BABEŞ-BOLYAI CLUJ-NAPOCA

Întreaga strategie didactică utilizată în grădiniţa de copii trebuie să fie însoţită de o încărcătură
afectivă corespunzătoare care să aibă la bază cei trei factori decisivi: familia – copilul – educatoarea,
asigurându-se astfel un transfer, un raport de complementare şi o continuitate cu nuanţe şi caracteristici
specifice. Cu cât vom reuşi să pătrundem mai adânc în cunoaşterea vieţii afective a copilului, cu atât vom
înţelege mai bine stările emoţionale din expresiile comportamentale ale copilului.
Familia este cea care răspunde trebuinţelor elementare ale copilului, cea care oferă primele
experienţe sociale şi sentimentale din viaţa lui, este cea care aduce copilului plăceri, bucurii, iar pe de altă
parte grădiniţa poate întregi experienţa socială a copilului generată de confruntarea cu cei care au aceleaşi
nevoi şi dorinţe, dar schimbarea mediului familial poate produce timiditate sau induce emoţii negative de
tristeţe sau chiar frică. De aceea crearea unei situaţii de acceptabilitate în care simţirea copilului (frica,
tristeţea...) să poată fi mărturisită cu uşurinţă, fără reţineri, , susţinerea copiilor în efortul pe care-l face de
a-şi învinge emoţiile negative constituie o formă de implicare a educatoarei dar şi a familiei în
dezvoltarea socio-emoţională a copilului.
Însă se ştie că pentru un copil de 3 ani ieşirea din mediul familial pe care-l cunoaşte foarte bine şi
trecerea într-un mediu cu totul nou poate fi o încercare deosebită, iar situaţiile comportamentale sunt
foarte diferite şi de aceea, pentru acest eveniment, trebuie o pregătire înainte.. De modul cum reuşesc să
comunice cele două părţi (grădiniţa prin educatoare şi familia) depinde educarea vieţii emoţionale ale
copilului, eliminând efectele negative ale emoţiilor şi transfărmându-le în emoţii pozitive. E firesc să-ţi
fie frică, să fii trist sau deprimat, dar oferindu-i o atmosferă încărcată de bucurie, calmul şi încurajarea
constituie condiţiile unei dezvoltări emoţionale echilibrate, permiţându-i copilului comportamente fireşti:
să inspecteze, să ignore, să se apropie.
Înainte de venirea copilului în grădiniţă, încă de la înscrierea copilului în grădiniţă, trebuie să
familiarizăm părinţii cu unele aspecte de socializare a copilului, de pregătire a copilului pentru intrarea în
grădiniţă. Vom da un exemplu, oferit părinţilor, în vederea familiarizării cu mediul din grădiniţă, care ar
trebui să încurajeze copiii prin:
- „acolo sunt mulţi copii de vârsta ta,
- mesele, scăunelele şi dulăpioarele sunt mici, la care poţi ajunge şi tu!
- vei învăţa să desenezi, să scrii, vei învăţa poezii, cântece, veţi dansa împreună, veţi avea serbări şi
spectacole pe scenă, unde va veni şi Moş Crăciun, cu multe cadouri, vei asculta multe poveşti,
- acolo îţi vei face prieteni cu care să te joci,
- acolo sunt jucării multe şi frumoase,
- acolo te duci să te simţi bine şi să te distrezi.
Toate spuse din când în când, legându-se de evenimentele zilnice.
Nu trebuie speriat copilul, atunci când face năzbâtii să îi spuneţi: Lasă că mergi tu la grădiniţă!
Copilul va merge câteva zile din curiozitate, apoi va începe acomodarea. Specialiştii dau 10-21
zile pentru acomodare, dar sunt copii care socializează mai repede, alţii nu merg cu drag nici în grupa
pregătitoare.
Acomodarea constă în greutatea de a se despărţi de părinţi, greutatea de a se despărţi de mediul
familial în care are o siguranţă şi încredere, greutate care se manifestă diferit, unii prin plânsete isterice,
alţii prin neputiinţa de a comunica, prin o spaimă cumplită. Trebuie să fiţi fermi în decizia luată, aceea de
a merge la grădiniţă, dar o fermitate caldă, dacă se poate spune aşa, iar copiii trebuie încurajaţi în
permanenţă.

205
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

Pentru început duceţi o jucărie sau obiect care îi este mai apropiat copilului, sau cu care doarme,
pentru a nu se simţi abandonat.
Vă rog să nu prelungiţi momentul despărţirii, fiindcă atât timp cât vă ştie în grădiniţă are speranţe
că va fi dus acasă şi va continua să plângă.
Va începe să găsească acasă diferite motive de a nu merge, fie că îl doare burta, capul sau se simte
rău, trebuie cu răbdare să nu cedaţi, explicaţi-i pe înţelesul lui că serviciul lui este acesta, că va primi
recompense pentru efortul depus de a merge la grădiniţă şi chiar este recomandat să-i cumpăraţi ceva
dulce sau o mică jucărie.
De seara pregătiţi ce jucărie va lua cu el, pentru a fi mai motivat, trebuie să o vadă ceilalţi copii
sau d-na educatoare.
Este o nouă etapă în viaţa lui şi viaţa dvs. nu este uşoară de loc, nici pentru copil, nici pentru
părinte, (nici pentru educatoare), vă doresc putere de a trece peste ea, fiindcă vor veni şi alte etape în viaţa
copilului şi a dvs., toate la fel de importante”.
E nevoie deci de exemple bune, de exerciţiu permanent, e nevoie de perseverenţă, de o securitate
afectivă în toată activitatea din grădiniţă, nu numai la o singură disciplină pentru modelarea viitoarei
presonalităţi a copilului.

Bibliografie:
Ana Gugiuman, Maricica Curcan, Stimularea dezvoltării sociale a copilului, Revista Învăţământului
Preşcolar nr. 3-4, Bucureşti, 1999
U. Schiopu, E. Verza, Psihologia vârstelor, EDP. 1981

206
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

PROMOVAREA IMAGINII ȘCOLII

Învățătoare: Gherghelău Cosmina


Școala Gimnazială Nr. 3 -
Structură a Școlii Gimnaziale ,,Sfântul Nicolae” - Liești, jud. Galați

Impunătoare și solemnă, clădirea Școlii Gimnaziale Nr.3-Liești, de departe lasă impresia unei
instituții care impresionează prin autoritate. Greutatea anilor care au trecut, și-au pus amprenta asupra
clădirii, care nu a îmbătrânit, ci, dimpotrivă, ea întinerește în fiecare an datorită generațiilor care îi calcă
pragul.
Aici au învățat de-a lungul timpului părinții noștri și atâtea generații de copii, care poartă în suflet
bucuria și căldura anilor de școală. Aici putem spune că se află un laborator de formatori, iar calitatea
procesului educativ este prețuită de satisfacții personale, profesionale și aprecierile celorlalți.
Această unitate de învățământ se bucură de un respect și o admirație atât în rândul elevilor și al
părinților, cât și în rândul comunității din care face parte, avânt o temelie puternică clădită prin: muncă,
dăruire, onestitate, dragoste față de copii a multor generații de cadre didactice, care i-au pășit pragul și au
lăsat în urma lor elevi remarcabili.
În opinia publică suntem cunoscuți ca fiind o școală bună, în care elevii dobândesc cunoștințe
temeinice și își formează o personalitate puternică menită să satisfacă atât cerințele actuale cât și pe cele
viitoare ale societății.
Scoala Gimnazială Nr. 3, în momentul de față, este implicată în mai multe proiecte educaționale,
după cum urmează:
o ,,Viața la Pozitiv”-program educațional de voluntariat lansat la Sibiu, în 2011, având ca
organizatori Asociația ,,Positive Life” și Colegiul ,,Independența”-Sibiu;
o ,,Atelierul Bunicuța”-program ce cuprinde activități de formare de priceperi și deprinderi;
o ,,Școala de vară”-program educațional de recreere și dezvoltare;
o ,,Culorile copilăriei”-atelier de pictură, coordonat de pictorul Popoiu Costică;
o ,,Și mari și mici, înapoi la…opinci!”-proiect educațional de valorificare a tradițiilor și
obiceiurilor românești, în cadrul căruia s-a inaugurat muzeul ,,Dor de altădată”;
o ,,Târgul de carte”-eveniment educațional care se desfășoară în fiecare an școlar.
Elevii școlii noastre participă la concursurile școlare avizate de MEN, dintre care menționez:
Comper, Gazeta Matematică junior, Formidabilii, Amintiri din copilărie, Culoare și simbol în tradițiile
românești,Spațiul cosmic în lumea copiilor, etc.
Activitățile extracurriculare desfășurate , precum: excursiile, concursurile, vizitele, serbările,
activitățile pe teme educționale, momentele artistice, stimulează motivația elevului pentru învățătură iar
aceasta se poate realiza datorită tactului pedagogic de care dau dovadă cadrele didactice din această
școală, care zi de zi implementează idei noi, menite să redescopere noi talente și să valorifice potențialul
fiecărui elev.

207
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

208
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

Comunicarea eficientă în procesul instructiv- educativ

Prof. Gherghinoiu Elena Mihaela


Școala Gimnazială Nr. 13 Rm. Vâlcea

Comunicarea, atât cea didactică cât şi cea de la nivelul societăţii, rămâne o problemă deschisă
pentru cercetare în privinţa posibilităţile de realizare a unei comunicări integrale, o comunicare în care
pierderea de informaţii să fie minimă, obţinându-se o satisfacţie pentru ambii interlocultori, şi în care ceea
ce se receptează să coincidă într-o măsură semnificativă cu input-ul de la capătul emitere. Se pot
menţiona şi unele contradicţii posibile între educaţie şi comunicare, cum ar fi impactul educativ al mass-
media existente în societatea modernă, cât şi a altor mijloace cu acţiune educativă, material bibliografic,
prelegerea ţinută de profesor, dar care se manifestă cu precădere într-o singură direcţie, căpătând aspect
de caracter impus şi receptare pasivă. În plus, informaţia obţinută prin aceste mijloace şi în special, prin
mass-media, poate acuza o lipsă de coerenţă, o anumită standardizare sau stereotipie, anulând
particularităţile individuale şi de grup şi limitând aspectele formative ale individului.
Fiecare comunicator profesionist din poziţia sa de emitent doreşte ca mesajul pe care îl transmite
receptorului să fie lipsit de redundanţă, de clişee predefinite, ci să fie informativ, inovator, atractiv. De
asemenea, nu trebuie să omitem faptul că, orice emitent se transformă şi în receptor, primind la rândul său
informaţii mai mult sau mai puţin interesante. Astfel fiecare persoană alternează cele două roluri emitent-
receptor, ceea ce înseamnă că fiecare trebuie să fie atent la interlocutorul său, numai astfel se poate ajunge
la un rezultat pozitiv, la interacţiunea semiotică ce se numeşte comunicare. Înainte de actul de comunicare
propriu-zis, fiecare comunicator trebuie să urmeze un stadiu de pregătire mentală, în care viitorul emitent
îşi imaginează profilul interlocutorului său, atât pe plan cognitiv, volitiv, cât şi din punct de vedere al
atitudinilor. Pentru ca fiecare situaţie de comunicare, în acest caz, situaţie de coumunicare didactică, să se
finalizeze cu succes trebuie să existe o sincronizare, o compatibilitate între ceea ce gândim, ceea ce
transmitem şi, bineînţeles, răspunsul receptorului (în acest caz: elevii), care se constituie în retroacţiune
(feedback-ul situaţiei de comunicare).
Nonverbalul şi paraverbalul exprimă atitudini şi formează comportamente, sugerează reacţii în
funcţie de situaţiile de comunicare, de interlocutori, de posibilităţile şi experienţele acestora. Unii
profesori consideră că prin abuz verbal ţin sub control clasa. Un mesaj este mai credibil şi suportă o
înţelegere mai profundă atunci când, în transmiterea lui suportul verbal şi nonverbal se îmbină eficient.
Aria nonverbalului adaugă opţiuni pe zi ce trece. Unii autori extind această arie la toate lucrurile care ne
reprezintă. Câte poţi spune despre un om numai privindu-l din perspectiva modului în care îşi alege
îmbrăcămintea pe care o consideră potrivită cu statutul său sau aranjarea mobilierului în aşa fel încât să
încurajeze interacţiunea de grup. În toate situaţiile educaţionale, datorită statusului profesorului,
autoritate, competenţă, prestigiu, capacitatea de influenţă este net superioară elevilor şi studenţilor şi este
normal să fie aşa. În asemenea relaţii de influenţare a elevilor sau studenţilor prin comunicare, cadrul
didactic poate să exercite comportamente de rol constructive - cu efecte pozitive - sau distructive - cu
impact negativ - şi neutru, fără impact real asupra receptorului.
Prin intermediul comunicării didactice, profesorii şi elevii sau studenţii pot să se conformeze normelor
şcolare sau pot să-şi păstreze independenţa; pot să cedeze presiunilor sociale, cerinţelor educative, să le
accepte şi să se supună acestora. Fiind un proces atât de complex, comunicarea didactică cunoaşte mai
multe abordări şi mai multe definiţii. În literatura de specialitate nu există un consens asupra conceptului
de comunicare didactică, astfel că se mai utilizează şi cel de comunicare educaţională sau pedagogică,
care mijlocesc fenomenul educaţional în ansamblul său, indiferent de conţinuturile, nivelurile, formele
sau partenerii implicaţi. Faţă de acestea, comunicarea didactică apare ca formă particulară obligatorie în
vehicularea unor conţinuturi determinate specifice unui act de învăţare sistematică asistată.
Un comunicator (şi prin extensie cadrul didactic, ce se conturează pornind de la calităţile sale de
bun comunicator) trebuie să reuşească să descifreze intenţiile de comunicare proprii, respectiv ale
celorlalţi. Această desluşire a intenţiilor se poate realiza fie în etapa premergătoare actului de comunicare,
fie în timpul conversaţiei. În acest sens, trebuie să amintim faptul că un fundament al succesului

209
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

comunicaţional este egalitatea dintre partenerii de comunicare. Interlocutori trebuie să se adreseze unul
altuia de pe aceeşi treaptă, nu trebuie să existe discriminare între ei; orice antipatie, tendinţă de evaluare,
de control al situaţiei nu duce decât la instaurarea unui climat defensiv, ceea ce se va finaliza treptat în
încetarea comunicării, respectiv în eşecul relaţionărizării. Perceperea diferenţiată a interlocutorilor,
respectiv a elevilor sau încercarea de a încadra fiecare interlocutor într-un anumit tipar al perfecţiunii
imaginat de noi (complexul lui Pygmalion), atitudinea de a judeca persoanele din jurul nostru după prima
impresie sau după impresii auzite sunt doar obstacole ale comunicării. De asemenea, atribuirile excesive
(interne sau externe) sau stereotipurile ne transformă doar în nişte actori pe planul actului de comunicare.
De exemplu, am avut uneori tendinţa să judec anumite persoane din perspectiva celorlalţi fără să cunosc
în prealabil interlocutorii mei.
În actul de comunicare didactică, comunicarea interpersonală eficientă presupune atât
francheţe (ca marcă a autodezvăluirii şi a menţinerii stimei de sine), ascultare empatică, solidaritate şi
egalitate. Pentru ca actul de comunicare să se catalizeze, să se încadreze într-un tipar al coerenţei şi al
conciziei, interlocutorii trebuie să îndeplinească şi rolurile de ascultători. Ascultarea nu trebuie să ia
forma unui exerciţiu al egocentrismului sau al pasivităţii deoarece relaţionarea între vorbitori trebuie să se
coordoneze cu empatia dintre cei doi. Un punct forte al portretului personal de comunicator este
ascultarea, sub forma ei empatică, prin care pot să mă identific cu interlocutorul meu, pot să văd situaţia şi
din perspectiva lui. Gestionarea interacţiunii semiotice, respectiv echilibrul dintre emiterea mesajului,
autodezvăluirea şi ascultarea, congruenţa verbal-nonverbal şi conştientizarea şi reglarea imaginii produse,
dar şi stimularea interlocutorului sunt obiectivele primordiale ale desăvârşirii actului de comunicare.
Prin urmare, comunicarea, sub diferitele ei aspecte, verbală şi nonverbală, este unul dintre
elementele definitorii ale fiinţei umane, care trebuie să se formeze pe fundamentul raţiunii, onestităţii,
empatiei, egalităţii. Fiecare dintre interlocutori are responsabilitatea de a relaţiona cu receptorul său, nu
trebuie să îşi focalizeze atenţia numai pe conţinutul mesajului. O situaţie de comunicare eficientă va avea
şi un feedback pe măsură, un răspuns metacomunicaţional corespunzător, pentru că, prin excelenţă,
comunicare didactică se defineşte ca intervenţie complexă cognitivă, afectivă, atitudinală în procesul de
instruire, compensare, recuperare.

Bibliografie:

1. Fârte, Gheorghe-Ilie, Comunicarea – o abordarea praxiologică, Editura Casa Editorială Demiurg, Iaşi,
2004;
2. Cosmovici, A., Luminiţa Iacob, Psihologie şcolară, Editura Polirom, 1999;
3. Jude, I., Psihologie şcolară şi optim educaţional, Editura E.D.P., Buc., 2002;
4. Pânişoară, I. O., Comunicarea eficientă – metode de interacţiune educaţională, Iaşi, Editura Polirom,
2003 .

210
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

”ZIUA CREATIVITĂȚII ȘI A DIALOGULUI ” –


ACTIVITATE ÎN CADRUL PROGRAMULUI ȘCOALA ALTFEL

Prof. GHETLA VIOLETA


Grădinița cu P. P. Nr. 1 Odobești – Vrancea

Activitățile din cadrul programului ”Școala altfel”, au reunit în unitatea noastră, într-o frumoasă
colaborare, cadre didactice, părinți, copii și specialiști din diferite domenii. Prima activitate din această
săptămână, a fost - ”Alimentația sănătoasă și activitatea fizică în grădiniță” din cadrul programului
RO19.04 ”Intervenții la mai multe niveluri pentru prevenția bolilor netransmisibile(BNT) asociate stilului
de viață din România”, finanțat de Mecanismul Financiar Norvegian. Grădinița noastră este una din cele
15 unități de învățământ din județ implicate în acest proiect. Activitatea a fost derulată de coordonatorii
de proiect din unitatea noastră, sub îndrumarea specialiștilor de la DSP Vrancea.
Cea de-a doua activitate, asupra căreia doresc să mă opresc mai mult și să o prezint a fost ”Ziua
creativității și a dialogului”, la care au participat părinți, copii, inspectorul pentru învățământ preșcolar din
cadrul ISJ Vrancea, un psiholog, lector universitar la Facultatea de Psihologie și Științele Educației,
DPIPP Focșani, preotul paroh din localitate și un reprezentant al Primăriei Odobești. După prezentarea
invitaților de către directorul unității, au fost anunțate apoi cele două acțiuni din ordinea de zi, și anume:
activitatea practică ”Ne pregătim de Paște”(susținută de mine) și dezbaterea ”Împreună pentru copiii
noștri”(cu participarea invitatului special - psihologul).
Într-un decor specific sărbătorii de Paște, cu o masă împodobită tradițional(cu prosop țesut, coșuri
cu ouă vopsite, platouri de cozonac și multe flori), părinții și copiii, dar și cadrele didactice prezente au
fost captați de introducerea făcută de preotul paroh, care le-a vorbit tuturor despre Învierea Domnului și
de semnificația vopsirii ouălor.

După cuvântul părintelui paroh, le-am vorbit celor prezenți despre ceea ce urmează să lucrăm pe
parcursul activității, le-am vorbit despre obiectivele propuse(să vopsim ouă în diferite tehnici, să arătăm
copiilor o parte din tradițiile și obiceiurile de Paște) și despre tehnicile pe care le vom folosi pentru a
vopsi ouă – tehnica tradițională, cu vopsea nontoxică din comerț, tehnica vopsirii cu orez și colorant
alimentar și tehnica vopsirii cu hârtie creponată. Sala de grupă a fost împărțită în patru zone, deoarece s-a
lucrat pe grupe.
Voi prezenta mai jos cum s-a lucrat la fiecare grupă.

Grupa nr. 1 – Tehnica vopsirii ouălor cu vopsea lichidă, nontoxică din comerț. Materialele
folosite: ouă fierte, boluri cu apă caldă, oțet, mănuși, vopsea ouă din comerț, farfurii și linguri de plastic,
ulei, șervețele, carton, petale floare din hârtie xerox color(pentru suportul de ou), lipici, coș floare, fire de
iarbă și salcie. După intuirea materialelor, am explicat și demonstrat tehnica de lucru, cunoscută de
majoritatea părinților, dar o noutate pentru copii. În bolul cu apă caldă, am pus 3-4 linguri de oțet, apoi un
plic de vosea, și apoi am introdus oul, care va fi acoperit tot de lichid și va sta în vopsea timp de 8-10
minute. De asemenea, cât ouăle au stat în vopsea, fiecare copil a confecționat, cu ajutorul părintelui, un

211
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

suport pentru ou, sub formă de floare – acest lucru a fost făcut de toate grupele. După ce am terminat de
explicat și demonstrat modalitatea de lucru, prima grupă a început vopsirea ouălor.

Grupa nr. 2 - Tehnica vopsirii ouălor cu vopsea lichidă, nontoxică din comerț și cu model din
frunze. Materialele folosite: ouă fierte, boluri cu apă caldă, oțet, mănuși, vopsea ouă din comerț, bucăți de
dres, ață, frunze de diferite dimensiuni și forme(de trandafir, salcie, iarbă), farfurii și linguri de plastic,
ulei, șervețele, carton, petale floare din hârtie xerox color(pentru suportul de ou), lipici, coș floare, fire de
iarbă și salcie. Modalitatea de lucru este aceeași, în plus fiind faptul că pe fiecare ou a fost pusă câte o
frunză, apoi ouăle au fost introduse într-o bucată de dres, care a fost legată la capete, strâns și apoi
scufundate în bolul cu vopsea. Cât ouăle au stat în vopsea, copiii au confecționat suporturile.

Grupa nr. 3 - Tehnica vopsirii ouălor cu orez și colorant alimentar. Materialele folosite: ouă fierte,
cutii de plastic transparente, orez, colorant alimentar lichid, farfurii și linguri de plastic, șervețele, ulei,
carton, petale floare din hârtie xerox color(pentru suportul de ou), lipici, coș floare, fire de iarbă și salcie.
În cutia de plastic am pus orez, apoi colorantul alimentar, am amestecat puțin pentru omogenizarea
culorii, apoi am pus un ou în interior , am închis capacul cutiei și am agitat ușor, astfel încât să nu se
spargă oul. La sfârșitul procesului, oul a ieșit ”pestriț”, ceea ce i-a încântat foarte tare pe copii, dar și pe
părinți, unii dintre ei necunoscând tehnica. Cât ouăle au fost lăsate pe șervețele, la uscat, au fost
confecționate suporturile.

212
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

Grupa nr. 4 - Tehnica vopsirii ouălor cu hârtie creponată. Materialele folosite: ouă fierte, hârtie
creponată tăiată în bucăți pătrate de 15/15 cm, oțet, mănuși, farfurii și linguri de plastic, șervețele, ulei,
carton, petale floare din hârtie xerox color(pentru suportul de ou), lipici, coș floare, fire de iarbă și salcie.
Ouăle prospăt fierte, calde, au fost învelite în hârtie creponată de diferite culori, apoi au fost stropite cu
oțet și lăsate aproximativ 10 minute, astfel încât culoarea să pătrundă în coaja oului. După ce au fost
vopsite, în toate tehnicile prezentate, ouăle au fost date cu ulei pentru a străluci, apoi au fost așezate în
suportul floare și în coșuri, realizându-se o expoziție.
În încheierea activității, participanții au servit cozonac și câte un ou vopsit, fiind de acord ca
celelalte ouă să fie dăruite copiilor nevoiași.
În paralel cu această activitate, într-o altă sală de grupă s-a desfășurat întâlnirea cu psihologul,
unde s-au pus întrebări și s-au aflat răspunsuri despre copiii cu CES, despre integrarea lor în învățământul
de masă, despre cum trebuie să se relaționeze cu ei, în cadrul dezbaterii ”Împreună pentru copiii noștri!”.
Activitățile din această zi sunt doar un exemplu de îmbinare a utilului cu plăcutul, de o colaborare
benefică între cadre didactice, părinți, copii și specialiști.
”Școala altfel” a continuat în zilele următoare cu vizite la Liceul ”Duiliu Zamfirescu” din
localitate, sub deviza ”Și eu sunt școlar!”, în care preșcolarii au făcut cunoțtință cu învățătoarele și au
cunoscut sălile de clasă. Săptămâna s-a încheiat cu ”Ziua voluntarului”, în care, părinții și cadrele
didactice au împărțit familiilor nevoiașe cadouri.

213
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

Foc de tabără

Prof. Ghiman Renata

„Ieri îmi doream


Azi îmi doresc
Mâine voi fi o linie
Peste care dorinţele mele vor arde
Precum vreascurile unui foc de tabără
Înflăcărând inimile”

Dania Vasilescu

Există un loc in inima Munţilor Gheorgheni , pe care un grup de elevi din clasa a VII-a C Şcoala,,
Vasile Lucaciu” Carei nu o să-l uite niciodată . Eu fiind profesoară de educaţie fizică am participat alături
de copilaşii mei la tabăra Outward Bound România, care este o organizaţie non-profit, specializată în
educaţia outdoor prin pedagogia experienţială, care a fost înfiinţată in anul 1993 ca membră independentă
a organizaţiei mondiale Outward Bound International care îşi desfăşoară activitatea în peste 30 de ţări din
lume şi cu toate ca fiecare „şcoală" naţională Outward Bound diferă, fiecare are la bază aceaşi filosofie şi
aceleaşi metode.
Sediul organizaţiei este situat în Târgu Mureş, iar programele se desfăşoară la Sovata . Programele
sunt create în aşa fel încât să inspire încredere, spirit de echipă, responsabilitate, empatie şi grijă faţă de
semeni şi implicare în comunitate.
Participând la activităţi interesante şi aventuroase, pe lângă îmbogăţirea cunoştinţelor de limba
engleză, copiii au avut posibilitatea de a lega prietenii şi să dobândească cunoştinţe noi despre ei înşişi şi
despre natură.
Aici au putut testa limitele personale în apă şi pe sol, prin activităţi care solicită atât corpul cât şi mintea.
Tabăra este destinată tinerilor îndrăgostiţi de ciclism şi de activităţi pe apă.
În programul variat şi plin de evenimente extraordinare pe lângă palpitaţie şi aventură, s-a utilizat
tehnici de autocunoaştere, dezvoltarea încrederii (de sine şi în grup), precum şi dezvoltarea altor
competenţe individuale şi sociale. Principalele activităţi au fost: exerciţii interactive, expediţie de două
zile cu înnoptare sub cerul liber, căţărare pe stâncă, construire de plută, activităţi în grădina de corzi.

Feedback-ul elevilor despre activităţile organizate spune tot despre tabăra Outward Bound :

"O experienţă GROZAVĂ!!! Aici am avut parte de activităţi ce nu credeam că le voi practica vrodată.
Sper să mai vin! Sunteţi tari!"

"Cea mai plăcută experienţă din această tabără a fost faptul că am descoperit că putem lucra împreună şi
că putem fi prieteni."

"A fost cea mai frumoasă, creativă şi distractivă excursie şi tabără în care am fost. Sper că voi veni şi la
anul."

Anul viitor vom participa cu un efectiv şi mai mare şi o recomandăm pentru toţi elevii din ţară .

214
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

"PROMOVAREA IMAGINII ȘCOLII"


Pentru noi fiecare contează

Profesor Ghindea Elisabeta Rozalia


Centrul Școlar Pentru Educație Incluzivă Brașov

A fost o dată ca niciodată că dacă n-ar fi nu s-ar povesti, o școală cum nu sunt multe ca ea.
Unicitatea ei era dată de oamenii care făceau parte din ea, ființe cu o dragoste nemaipomenită pentru
meseria lor: accea de profesori a unor copii speciali, care atunci când reușesc să facă o fundă este un
adevărat succes. În această școală perseverența, pasiunea, empatia, iubirea, răbdarea, optimismul, lupta
pentru micile reușite și-au gasit locul.
Îmi doresc să vă povestesc ce înseamnă implicarea
cadrelor didactice în meseria pe care o desfașoară. Pe langă munca
de ameliorare și recuperare a anumitor funcții ale copilului cu
cerințe educative speciale, pe care un cadru didactic o face la
catedră, acesta se implică și în educarea copilului pentru
relaționarea pozitivă. Diversitatea oferită de fiecare deficiență în
parte, plus particularitățiile fiecarui copil necesită o adaptare la
caracteristicile acestuia. Realizările acestor copii sunt uneori mici și
greu de etalat. Dupa un anumit timp realizezi că cel mai mic progres
al unui copil este un salt uriaș în evoluția acestuia. Tocmai din
acest motiv fiecare cadru didactic din învățământul special caută să facă vizibile aceste progrese și să
ofere copilului o stimă de sine puternică. Ne dorim ca scumpii noștri copii
să învețe să conviețuiască și să fie de ajutor și să manifeste comportamente
pozitive față de semeni.
În acest scop, cadrele didactice
din Centrul Școlar pentru Educație
Incluzivă (C.S.E.I.) Brașov participă și
se implică în realizarea de expoziții,
concerte, manifestări cu scopul
strângere de fonduri pentru campanii
sociale din cadrul școlii și din afara ei.
Centrul este parte activă și prezentă în comunitatea brașoveană. Nu
suntem doar o școală care transmite cunoștințe, suntem o comunitate
de oameni care modelează și încurajează valorile și tradițiile.
Astfel, alături de elevii școlii am venit în întâmpinarea
nevoilor unor bunicuțe, ne-am ajutat colegii din altă școala unde un
corp de clădire a luat foc, ne-am implicat într-o campanie socială
finalizată cu un concert caritabil, pentru un fost elev al școlii noastre,
pentru atragarea de fonduri pentru achiziționarea unor aparate
auditive.
Suntem alături de familia fiecărui copil,
ne implicăm și spre bucuria noastră și reușim. Campania "Strigătul mut al unei
mame" este o campanie recentă a școlii care face dovada că dacă ne pasă putem
schimba lucrurile.
Implicare, empatie sunt cuvintele care ne însoțesc în fiecare zi pe care o
petrecem în școală. Transmitem aceste valori copiilor noștri, cât și partenerilor
noștri. Ne dorim o societate în care manifestările pozitive să fie contagioase. Noi,
Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă Brașov ne dorim să fim cei care
contaminează.

215
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

Sărbătoarea Francofoniei la Școala Gimnazială nr. 16 din Oradea

Prof. lb. fr. Dana Ghinte,


Scoala Gimnazială nr. 16 Oradea

Cu ocazia Zilei Internaționale a Francofoniei, celebrată de toată comunitatea internațională


francofonă în data de 20 martie a fiecarui an, în școlile din Oradea se desfășoară activități diverse
destinate promovării spiritului francofon și sensibilizării elevilor în legătură cu importanța și motivele
pentru care studiem în România limba franceză.

Scoala Gimnazială nr. 16 din Oradea este la înălțime în fiecare an cu acest prilej. Va prezentăm
câteva din activitățile desfășurate de noi în anul 2017. Elevilor le-au fost prezentate informații în legătură
cu activitățile desfășurate de Organizația Internațională a Francofoniei, accesându-se site-ul oficial al
acesteia. Elevii au putut observa o suită de activităti propuse de diversele țări francofone din întreaga
lume. De asemenea elevii au putut afla câteva informații referitoare la istoria francofoniei în România, și
relația deosebit de pozitivă pe care România a avut-o dintotdeauna cu Franța, pe plan istoric, social și
economic. Elevii au realizat panouri cu informații referitoare la acest subiect, panouri afișate la intrarea în
școală.
De asemenea, tot sub egida Sărbătorii internaționale a Francofoniei, în 1 aprilie 2017 a vut loc la
Liceul de Artă din Oradea etapa de calificare la concursul internațional de muzică francofonă ”Chants,
sons sur scène”, unde eleva noastra Alexia Dascălu s-a calificat cu brio în finala care s-a desfășurat la
Baia Mare în cursul lunii mai.

Limba franceză este o limba romanică, alături de limbile surori româna, spaniola, portugheza și
italiana, motiv pentru care este deosebit de ușor de învățat, spre deosebire de alte limbi straine. Mai mult,
din punct de vedere economic, în ultimii ani, sunt din ce in ce mai multe firme franceze sau
multinaționale care delocalizează în orașul nostru, și care au nevoie de vorbitori fluenți de limba franceză,
plătiți cel puțin cu salariul mediu național, lucru care este din păcate destul de greu de găsit, având în
vedere tendințele de alegere a celei de-a doua limbi străine în școlile din Oradea.

Comunitatea profesorilor de limba franceză din Oradea și Bihor încurajează informarea corectă în
legătură cu potențialul real al învățării fiecărei limbi străine, acest lucru fiind foarte important pentru
viitorul elevilor și al copiilor nostri. Cu atât mai mult cu cât, dincolo de aspectul economic legat de
nevoile de pe piața de muncă locală, mulți dintre elevii noștri se declară mult mai deschiși înspre
învățarea limbii franceze în comparație cu alte limbi străine, tocmai din cauza rădăcinii latine comune,
fapt pentru care se studiază mult mai ușor.

216
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

„Mirajul toamnei”

Prof. Ghirasim Réka


Școala Gimnazială Nr. 10 Satu Mare

Elevii clasei a VIII-a A de la Școala Gimnazială număru 10 Satu Mare au sărbătorit toamna, în
cadrul unei activități intitulate „Mirajul toamnei”. Activitatea s-a desfăşurat în sala de sport al şcolii cu
diferite concursuri distractive care erau organizate de către elevi şi la care au participat şi copii din
celelalte clase. De asemenea, elevii clasei a VIII a A au organizat o paradă a coșurilor de toamnă, ocazie
cu care au dovedit că sunt originali, creativi şi au imaginaţie.
Evenimentul a fost organizat în a doua zi din săptămâna „Şcoala Altfel” care la noi a avut loc în perioada
28 octombrie- 3 noiembrie.
"Şcoala Altfel", privită iniţial ca o săptămână pierdută, a fost un pas spre întărirea relaţiei profesor
- elev, în absenţa presiunii clopoţelului, a lecţiei care trebuie parcursă în 50 de minute, a ceasului ce
merge prea alert între momentul "Bună ziua, luaţi loc!" şi "Sunteţi liberi, la revedere!".
Copii veseli, dornici de a participa la orice acţiune, de a experimenta sau exersa, profesori dispuşi
să socializeze cu elevii lor, într-un context non-formal, atipic pentru învăţământul românesc, dar inovator,
destins, prielnic pentru cunoaştere şi fixarea unor relaţii "poate mai umane" decât se pot stabili în cadrul
unei ore de curs.
În prima zi din săptămâna „Şcoala Altfel” am avut activităţi sportive: concurs de șah-jocuri
interactive, zumba, fotbal, baschet. A treia zi am organizat un atelier origami folosindu-ne de simple coli
de hârtie pentru a crea magie-kusudama! A patra zi ne-am dus într-o excursie în Sighetu Marmaţiei unde
am vizitat mai multe obiective turistice: Cimitirul Vesel din Săpânța, muzeul satului şi muzeul Memorial
al Victimelor Comunismului și al Rezistenţei. Excursia a avut scopul principal lărgirea orizontului
didactic, realizând de asemenea legătura dintre teorie si practică. Etapele ce trebuie parcurse pentru
organizarea acestei activităţi, urmăresc în general structura oricărui tip de excursie, dar importanţa majoră
o are etapa pregătitoare, organizatorică, de pregătire a colectivului de elevi pentru a fi capabili sa
realizeze obiectivele propuse pe parcursul activităţii.
Şi în final, a cincea zi am vizionat filme educative în sala de clasă şi am comandat pizza pentru bucuria
copiilor.

217
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

PROMOVAREA IMAGINII ȘCOLII

Prof. înv. primar: Ghitea Mariana


Șc. Gimn. nr. 1 Sîntandrei, Jud. Bihor

Vocația de dascăl presupune aptitudini și capacități intelectuale, dar și un foc sacru venit să
contopească aceste calități în folosul celor încredințați spre educare .

Urmând un viguros filon istoric, dascălii au fost și au rămas veritabili misionari ai neamului, trimiși
să semene lumina.
Imaginea unei școli este foarte importantă atât pentru comunitatea locală, cadrele didactice și cel
mai mult pentru, beneficiarii "educației", elevii, care pot să fie mândri cu școala lor .

De-a lungul activităţii de formare şi promovare a imaginii şcolii din acest an școlar activităţile
prioritare în desfăşurarea unei astfel campanii au fost:

 difuzarea informaţiilor cu privire la oferta educaţională, programele didactice, proiectele


educaţionale (interne şi internaţionale), baza materială, resursele umane, rezultatele şcolare;
 dezvoltarea de parteneriate eficiente la nivel local, judeţean, internaţional, în scopul promovării
imaginii şcolii şi a corelării ofertei educaţionale cu cerinţele societății;
 promovarea imaginii şcolii prin diverse surse informaţionale (presă scrisă, TV, radio, internet).
 participarea la cursuri și proiecte de formare continuă și perfecționare periodică;
 participarea la „activități deschise“, prin organizarea unor activități de tip: carnaval, expoziții cu
produse ale activității copiilor, serbări, concursuri etc. ;
 informarea publicului/ comunității cu privire la activitãţile extracurriculare ale clasei de elevi;
 popularizarea rezultatelor obţinute de elevi la concursurile şcolare la care aceştia au participat
prin panourile afişate cu diplomele lor pe holul şcolii;
 prezentarea de spectacole, expoziții;
 întâlniri frecvente cu pãrinţii , informarea lor despre resursele educaționale folosite, prin
prezentări Power Point în fața părinților, în cadrul orelor de consiliere a pãrinţilor;
 mediul relațional/de comunicare stabilit între școală si familie;
 realizarea unor activități de informare despre integrarea si progresul copiilor;
 implicarea în proiecte si programe locale, naționale,internaționale;
 promovare indirectă, prin intermediul articolelor de presă scrisă, pe site-ul școlii şi în anumite
reviste şi ziare , fac cunoscute activitãţile desfãşurate cu elevii , prin popularizarea exemplelor de
bună practică, intermediul internetului ;
 participarea la activități de protejare a mediului ,,PROIECTUL ECO – JUNIOR ;

Evoluţia tehnologică, diversificarea mijloacelor de tip mass-media şi multi-media, facilitează


activitățile de promovare și în mediul școlar .

Deosebit de importantã este dezvoltarea unei culturi prin folosirea unor modalități ca de exemplu:
utilizarea mesajelor de întâmpinare afişate (postere, afise), acceptarea tradițiilor, obiceiurilor copiilor;
tratarea echitabilă a tuturor copiilor si părinților indiferent de etnie, pentru a crea o atmosferă în care
nimeni nu este subestimat, prin sãrbãtorirea succeselor împreună.

În continuare vă prezint câteva din activitãţile extracurriculare mediatizate, atât pe site-ul şcolii,
cât şi în ziare sau reviste, ce au menirea de a promova imaginea şcolii.

218
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

SERBAREA DE CRĂCIUN LA TEATRU

HAI SĂ DĂM MÂNĂ CU MÂNĂ!

219
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

PROMOVAREA IMAGINII ȘCOLII


Educatoare Ghița Ioana-Teodora
G. P. N. Nr. 3 Husasău de Criș

Imaginea școlii sau a grădiniței joacă un rol important in sistemul de învățământ. Atunci cand
folosim termenul de promovare facem referire la avansare, înaintare,dezvoltare,astfel că prin promovarea
imaginii școlii putem întelege si desfășurarea unor parteneriate, proiecte educationale atât la nivel local
cât și național sau internațional, precum și a unor simpozioane, concursuri.
Aeste parteneriate,proiecte,simpozioane sau concursuri nu numai ca promovează imaginea școlii ci
dezvoltă atât cadrul didactic cat și preșcolarii sau școlarii.
Iniţierea şi derularea de activităţi în parteneriat reprezintă o provocare pentru educatorul de azi,
necesitând multă creativitate în concepere, dinamism în derulare, responsabilitate în monitorizare,
flexibilitate în luarea deciziilor.
În esenţă, a manageria un proiect înseamnă a stăpâni arta de a şti să faci o schimbare:
▪ înseamnă să găseşti modul optim pentru a atinge un scop;
▪ să poţi conduce efectiv resursele disponubile pentru a atinge scopul;
▪ să identifici just competenţele persoanelor implicate în proiect şi să le utilizezi corespunzător,
▪ să combini atitudini, abordări şi tehnici ce se aplică la o gamă largă de sarcini.
Iar apoi să fii capabil să gestionezi cu succes schimbarea pentru a-i prezerva valoarea de câştig.
Parteneriatul educaţional este un concept care devine tot mai prezent în relaţiile de colaborare ce se
stabilesc între unităţile de învăţământ şi diferitele segmente ale societăţii. Necesitatea şi importanţa
parteneriatelor rezidă în două aspecte:
▪ nevoia deschiderii grădiniţei către comunitate
▪ sensibilizarea comunităţii la nevoile grădiniţei
Modalitatea eficientă şi viabilă prin care comunitatea poate să răspundă solicitărilor din sistemul
educaţional este practicarea în parteneriat a proiectelor, acest lucru rămânând un instrument valoros al
grădiniţei-în general şi un mare câştig pentru educaţia copiilor-în special, pornind de la ideea că
preşcolarul trebuie scos cât mai mult din atmosfera obişnuită a grădiniţei pentru a intra în relaţie cu
semenii. Copilul vine astfel în contact cu diferite persoane, creşte şi se dezvoltă într-un mediu comunitar
variat.
Educatoarea este cea care trebuie să iniţieze, să conceapă, să structureze pertinent şi corect parteneriatul
educaţional, traducându-l într-un proiect valoros pentru toate părţile implicate.
Parteneriatele pot fi reprezentate astfel:
▪ parteneriate care au ca scop modernizarea bazei materiale şi a spaţiilor de învăţământ; diversificarea,
înnoirea materialului didactic aferent procesului de învăţământ;
▪ parteneriate ce vizează atenuarea problemelor copiilor cu nevoi speciale;
▪ parteneriate pentru cunoaşterea reciprocă şi buna relaţionare;
▪ parteneriate ce vizeză o cât mai bună integrare a copiilor în societate;
▪ parteneriate profesionale, ce vizează formarea continuă a cadrelor didactice;
▪ parteneriate de imagine, în scopul popularizării experienţelor pozitive.
În concluzie promovarea imaginii școlii se poate face prin orice proiect sau partenerat pe care aceasta
il are cu o alta institutie. Colaborarea scolii cu o alta sau schimbul de experiență duce la o imbunătățire
semnificativă a imaginii acesteia. Cei din exterior vor vedea școala ca find una de renume,o scoala in care
copilul poate sa invete si de la alte institutii, poate sa invete si de la alte nationalitati ,astfel că schimbul de
experientă si activitatile sau concursurile pe care acestia le vor desfășura vor largi aria de cunoastere si
invatare a copilului.

220
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

ZÂMBET PE CHIP DE COPIL

Școala Gimnazială Nr. 1 Ghidigeni, Județul Galați

Luna decembrie este de fiecare dată o lună a bunăvoinței, a milosteniei, a bunătății, a cadourilor, o
lună a solidarității umane, nu degeaba este și luna lui Moș Nicolae – apărătorul copiilor - și a lui Moș
Crăciun, Moș Gerilă, Santa Claus – moșul care adduce daruri tuturor copiilor și
le împlinește și cele mai ascunse dorințe.

În acest context elevii din cadrul Școlii Gimnaziale Nr.1 Ghidigeni au


hotărât să fie și ei un Moș Crăciun și să aducă un zâmbet pe chipul unui copil
care în aceste clipe deosebite se simte singur din diverse motive (nu-i are pe cei
dragi aproape, este bolnav, pe patul unui spital etc.).
Colindătorii – spectatori ai
S-au organizat două activități paralele:
programului pregătit de
 una coordonată de dna educatoare BRADU copii de la Casa David
Gina, prin care cu ajutorul părinților copiilor de la grupa Austin
mare a Grădiniței cu program normal Tăplău, structură
subordonată a Școlii Gimnaziale Nr.1 Ghidigeni, s-au colectat hăinuțe și jucării.
Au foste selectate, așezate în cutii pe categorii de vârstă, diferențiate: fetițe și
băieți; au fost depozitate la Biserica „Sfinții Împărați Constantin și Elena”
Ghidigeni și apoi duse la Centrul de copii cu nevoi speciale Tecuci din cadrul
Educatoare BRADU Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Galați.
Gina  cea de-a doua activitate a fost coordonată de dna
profesor GHIȚĂ Daniela-Aurora cu participarea elevilor de
gimnaziu din cadrul Școlii Gimnaziale Nr.1 Ghidigeni. Elevii au făcut donație
bănuți cu ajutorul cărora s-au putut achiziționa cadouri (papuci de cameră, șosete și
dulciuri) pentru douăzeci și opt de copii aflați la C.R.R.S.C. „Casa David Austin”
Munteni.
Donarea produselor rezulatate din cele două activități s-a făcut în data de 22
decembrie 2017, când împreună cu un grup de colidători pregătit de domnii Gina și
Prof. GHIȚĂ Daniela
Aurora

Dan Năstase în colaborare cu Biserica „Sfinții Împărați Constantin


și Elena” am mers, am colindat și am împărțit cadouri.
Am văzut pe chipul tuturor copiilor, atât colindători cât și gazde,
zâmbete de fericire și mulțumire sufletească. Au simțit că pot fi utili, pot
fi alături de cineva care le arată afectivitate. S-au vărsat lacrimi de
bucurie, impresionați fiind, și unii și alții, de ce-au putut face sau de ce-au
primit.
Colindătorii la Centrul de copii În calitate de coordonator al proiectului sunt mândră că elevii pe
cu nevoi speciale Tecuci care-i educăm, chiar dacă nu au cu mult mai mult decât acei copii pe care
i-au ajutat au răspuns pozitiv inițiativei și au înțeles că atunci când ne
unim forțele, pic cu pic, face foarte mult și lasă în urmă un moment de neuitat. MULȚUMESC!

Prof. Daniela-Aurora GHIȚĂ

221
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

Colindătorii la Casa David


Austin, Munteni

Copiii de la Casa David Austin,


Munteni – program artistic, gazde Copiii de la Casa David
Austin, Munteni – program
artistic, gazde

Poză de grup: colindători și


Moș Crăcun la Casa David gazde, Casa David Austin,
Austin, Munteni Munteni

222
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

COMPETENŢA DIDACTICĂ

Inf. Ghiurcă Mihaela Dorina


Școala Gimnazială Nr. 3 Piatra Neamț

„ Pledez pentru o educaţie a întâlnirii. Prin şi pentru întâlnire.” Olivier Reboul

1. Modele

“De fiecare dată când vorbim despre profesorii noştri suntem emoţionaţi într-o măsură mai mare
decât daca am vorbi despre noi” mărturiseşte domnul prof. dr. Laurenţiu Şoitu, în cadrul şedinţei de
decernare a Titlului de Excelenţă profesorului George Văideanu la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași.
De unde derivă aceasta emoţie ? Din faptul ca ne-au văzut crescând, devenind, transformându-ne
şi ne-au susţinut pe tot acest drum al cunoaşterii? Acesta poate fi un răspuns, dar nu e singurul.
Fiecare om care a avut un profesor de suflet, a avut un mentor, o personalitate pe care a admirat-o
și pe care nu încetează să o admire în nici un moment al vieţii sale.
De foarte multe ori, oamenii îşi dedică devenirea şi în acelaşi timp, recunoştinţa, unui profesor.
Nu de puţine ori, acest profesor, primeşte în amintirile lor o aură de sfânt. De unde vine? Din faptul că
ştie atât de multe ? Da, este adevărat, din ceea ce ştie şi spune profesorul dar mai mult decât acestea, din
cum spune, cum face, cum pune în practică ceea ce transmite prin atitudinile, comportamentele şi ideile
sale.
De foarte multe ori, copiii îşi iau modelele din şcoală, iar când modelul este un profesor al cărui
har, cucereşte, atunci vorbim de o minunată împletire a ştiinţei dobândită pe băncile şcolii cu formarea ca
oameni, a discipolilor ce îşi urmează mentorii. Aceşti oameni, "monştrii sacri" ai vieţii nu predau doar
cunoştinţe, nu îi învaţă doar deprinderi, ci formează atitudini, predau lecţii de viaţă, celor care vor să le
cunoască, să îi urmeze, o povestesc celor ce au urechi să audă.
Deşi un profesor predă unei clase întregi, nu toţi îi acordă aceeaşi atenţie, nu toţi îl ascultă cu
acelaşi interes, nu toţi învaţă la fel. Se spune despre aceşti profesori că au „har”, că sunt dăruiţi cu vocaţia
de a preda, de a fi îndrumători pentru cei tineri. Vocaţia pedagogică este considerată de Rene Hubert
(1965) principala calitate a profesorului, exprimată în „a te simţi chemat, ales pentru această sarcină şi apt
pentru a o îndeplini”. El considera că vocaţiei pedagogice îi sunt caracteristice trei elemente :
1. iubirea pedagogică;
2. credinţa în valorile sociale şi culturale;
3. conştiinţa responsabilităţii faţă de copii, faţă de patrie, faţă de întreaga umanitate.
La reuşita profesorului contribuie mai mulţi factori: trăsăturile de personalitate ale elevului,
contextele şcolare diferite de la oră la oră şi de la zi, la zi. În diversitatea aceasta, ne vom focaliza studiul
pe influenţa exercitată de personalitatea profesorului, mai exact, influenţa capacităţilor sale de
comunicare nonverbală în realizarea unei interrelaţionari eficiente cu clasa de elevi, cu scopul îndeplinirii
nu doar a obiectivelor pedagogice locale, cât mai ales pentru realizarea unei schimbări de substanţă, în
acord cu tendinţele reformatoare ale învăţământului.
Dar înainte de orice, să privim în trecut la oamenii sacri menţionaţi în literatura românească. Gala
Galaction spunea despre unul dintre profesorii săi din liceu: „Acest dascăl…m-a învăţat adevărul capital,
că, în anii noştri de ucenicie, obiectul predat este de-a pururi secundar, în marea cestiune, partea uriaşă
este profesorul care predă. Toate sunt bune, toate sunt clare, toate sunt lesnicioase şi fericite la studiul cel
mai abstract, dacă magistrul de la catedră are puterea să îmbrace în logică şi în primăveri tainele ştiinţei
sale” (G. Galaction, 1987, p.2). Elevii apreciază şi respectă cu adevărat profesorul de la care au ce învăţa
şi cu ajutorul căruia îşi împlinesc personalitatea, iar prestigiul profesorului se transmite în mod natural
asupra disciplinei pe care o predă. În acelaşi context, Andre Malraux spunea că: „nu stăpâneşti cu
adevărat un om decât ce ai schimbat în el”, iar acest lucru îl recunosc toţi cei care au avut şansa să
întâlnească astfel de dascăli şi s-au lăsat fermecaţi de harul lor.

223
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

Domnul Trandafir, învăţătorul lui Mihail Sadoveanu, avea în el „un prisos de bunătate” şi inspira
elevilor lui „un respect nemărginit”. Când le desfăşura lecţiile de istorie, „pe sub tavanul scund al clasei,
treceau eroii altor vremuri în cununile lor de neguri”, copilul îi urmărea înfiorat şi acasă îi visa o noapte
întreagă.
Matematicianul Gh. Vrânceanu îşi aminteşte de dascălul care i-a hotărât drumul în viaţă astfel:
„explica atât de frumos despre trunchiul de piramidă, elementele demonstrative se închegau atât de
armonios, încât am simţit ceea ce simt oamenii de obicei în faţa unei opere de artă.” ( I. Şulea Firu, 1998 )
Exemplele de mai sus se încadrează de la sine în categoria modelelor de urmat, însă tot în
literatură sunt descrise şi modele de profesori care au stat la originea nemulţumirilor unor elevi. Aceşti
elevi nu au ezitat să povestească lumii, suferinţele provocate.
Pedagogul de şcoală nouă a lui I. L. Caragiale se considera un inovator în ştiinţele pedagogice
prin aplicarea "metodei intuikitive", iar educaţia „aghecvată cercustanţelor” ceea ce se traduce printr-un
comportament lipsit de respect faţă de „şcoler”. Acesta era insultat, minimalizat („prostule”, „loază”) şi
ale cărui drepturi erau: „numai să răspundă, neţăsare, amăsurat priceperii şi raţiunii sale”, în timp ce
inspectorului i se explică: „ Că-z eu ce le tot spun boilor onorat domnule inşpectore?…Apoi dacă-s porci
şi n-au ghestulă aplicăţiune !” Marius Chicoş Rostogan “pedagogul absolut” al lui Caragiale, a avut
desigur un model uman real. De altfel, schiţele lui Caragiale „Lanţul slăbiciunilor”, „Bacalaureat” sau
„Premiul întâi” sunt în măsură să redea foarte fidel, atmosfera şcolii şi calităţile dascălilor din acele
vremuri.
Un model interesant îl reprezintă „Domnul Vucea” descris de Barbu Ştefănescu Delavrancea.
Acest profesor „nu era la fel cu ceilalţi oameni”. Era pedant, perfid, ranchiunos, adică avea toate
„calităţile” care să-l facă temut de elevi. Acest model pedagogic nu este greu de înţeles în contextul unor
perioade în care disciplina era tot ceea ce-şi putea dori mai mult un profesor, o disciplină de fier care să-i
asigure o transmitere cât mai fidelă a cunoştinţelor sale preţioase. Domnul Vucea era un mic „tiran”:
„…solicită o supunere totală…datorită tendinţelor sale instinctuale cele mai puternice; sadismul său îl
determină să se servească de copii pentru a le demonstra și a-şi demonstra că reprezintă ceva. El uzează
de un sistem zgomotos de trucuri particulare, de reguli şi tehnici de răzbunare" (A. Neculau, 1977). În
ceea ce priveşte eficienţa pedagogică a actelor acestui profesor, „ lecţiile mergeau strună. Nu învăţa
nimeni nimic”. Mai aflăm din amintirile autorului: „dezordinea şi sclavia liceului…mă înfioară şi astăzi
când mă gândesc la acea viaţă de şapte ani” şi tot el :" Viaţa din liceu îmi ucisese iluziile. Ea înlocuise
rugăciunea cu blestemul şi mă învăluise într-o coajă de fier". Învăţarea pe care o propaga şcoala era pură
teorie: " Capul mi se încărca de cunoştinţe nesuferit de urâte. Învăţam de frică şi de ruşine".
Acest tip de învăţare este amintit şi de Creangă care, ajuns la "fabrica de popi de la Folticeni" se
va procopsi cu următorul tip de învăţătură: „Unii dondăneau ca nebunii până-i apuca ameţeala; alţii o
duceau numai într-un muget, cetind până le perea vederea; cei mai mulţi umblau bezmetici şi stăteau pe
gânduri, văzând cum îşi perd vremea și numai oftau din greu, ştiind câte nevoi îi aşteaptă acasă. Şi turbare
de cap şi frântură de limbă ca la aceşti nefericiţi dascăli, nu mi s-a mai dat a vedè; cumplit meşteşug de
tâmpenie, Doamne fereşte !”
Dacă ne surprinde diferenţa dintre cele două categorii de exemple date mai sus, ne vom întreba
firesc de unde derivă aceasta.
Pe ce bază putem încadra un profesor în categoria profesorilor „buni” ? Această întrebare şi-a
adresat-o grupul de psihologi aparţinând Universităţii din Bucureşti în momentul în care au considerat
conceptul de „competenţă didactică” definitoriu pentru relaţia interpersonală dintre elevi şi profesor,
existentă în cadrul clasei.

2. Competenţă sau aptitudine?

2.1 Conceptul de competenţă didactică

Definirea conceptului de competenţă presupune luarea în considerare a unei corespondenţe între


latura social-obiectivă - determinată de natura şi complexitatea sarcinilor care alcătuiesc conţinutul
sferelor de activitate socială şi al diferitelor funcţii - şi planul subiectiv-psihologic - care este rezultantă a
cunoştinţelor, priceperilor, aptitudinilor şi trăsăturilor temperamental - caracterologice de care individul
dispune - în vederea împlinirii funcţiei sociale cu care este investit.

224
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

Deducem de aici că fenomenul competenţei psihopedagogice este bimodal, cuprinzând pe de o


parte informaţii şi cunoştinţe despre laturile tehnice, sociale şi umane ale profesiunii didactice şi pe de
altă parte funcţionalitatea acestor informaţii şi cunoştinţe tradusă în capacităţi subiective de a opera
practic cu ele. Competenţa nu se reduce la tehnica efectuării unui lucru sau la informaţiile necesare
practicării activităţii, ci cuprinde şi atitudinea faţă de activitate, ca expresia unor trăsături personale şi a
unor valori ( D. Salade,1990).
După R. Gherghinescu, competenţa este relativă la datele instituţionalizate (programe, instruire
oficială), tipul de învăţământ (elementar, liceal, universitar, tehnic, practic), contextul social (mediul
socio-cultural) şi nu se poate defini decât în raport cu un sistem de valori. Explicarea conceptului de
competenţă presupune deci luarea în considerare a mai multor dimensiuni: psihologică, psihosocială și
sociologică.
Dimensiunea psihologică are la bază ideea conform căreia structura de personalitate a profesorului
este factorul explicativ şi predictiv al comportamentului său, prin intermediul acesteia realizându-se
asimilarea şi exercitarea rolului didactic. Astfel, personalitatea profesorului exprimă prin atitudini,
aptitudini şi motivaţie, diferitele niveluri ale competenţei sale.
Dar concepţia şi conduita profesorului este reglată şi de grupul şcolar care se află într-o situaţie
educativă specifică, însoţită de un climat psihosocial particular. Aceasta relevă dimensiunile psihosocială
şi socială a activităţii şcolare, profesorul acţionând într-un câmp de factori constanţi dar variabili,
cunoscuţi dar şi necunoscuţi, predictibili dar şi impredictibili, fiind confruntat în general cu situaţii
educaţionale unice.
Astfel, „competenţa didactică centrată pe aptitudinea pedagogică joacă rolul de instrument de
unificare, codificare şi exprimare înafară, sub forma comportamentelor educaţionale a totalităţii datelor
personalităţii celui afiliat la status-ul şi rolul de profesor” (P. Golu , N. Mitrofan, 1982).
Pentru Gaston Mialaret (1979) competenţa în învăţamânt este aptitudinea de a se conduce după
exigenţele unui rol dat în vederea atingerii obiectivelor fixate de un sistem şcolar determinat. Acelaşi
autor considera că această aptitudine se observă în relaţiile existente între comportamentele profesorului
şi efectele imediate sau pe termen lung produse la elevi. Însă intervine o altă întrebare: competenţa
didactică coincide cu aptitudinea pedagogică sau sunt diferite?

2.2 Aptitudinea pedagogică

Aptitudinea este un sistem operaţional disponibil ce ţine de valorile instrumentale, având ca notă
definitorie nivelul funcţional şi operaţional ce condiţionează performanţe supra-medii. Aptitudinea
pedagogică este o aptitudine specială, deosebit de complexă, puternic dependentă de specificul, de
obiectivele, cerinţele şi condiţiile de desfăşurare, de operaţiile şi acţiunile ce intră în componenţa
activităţii didactice. Aptitudinea pedagogică este prin urmare o particularitate individuală, care surprinde
şi transpune în practică, modalitatea optimă de transmitere a cunoştinţelor, de formare a intereselor de
cunoaştere, de dezvoltare a personalităţii elevului (S. Marcus şi colab., 1977). Ea este o variabilă
instrumentală, practică efectivă, rezultată dintr-o combinaţie de erudiţie şi cunoştinţe de specialitate
solide, dar şi prin cunoaşterea practică a psihologiei elevului, capacitatea de a-i înţelege şi de a se apropia
de ei, priceperea de a transmite noţiuni şi cunoştinţe, capacitatea de a relaţiona afectiv cu elevul, respectiv
cu microgrupul, inteligenţă spontană şi inspiraţie de moment în luarea unei decizii. Se observă că
însuşirile psihice ale profesorilor suportă un proces de specializare şi vocaţionare pe direcţia status-ului şi
rolului de profesor, ajungând să impregneze percepţiile, limbajul, atenţia, motivaţia, atitudinile şi
abilităţile sale, sau conţinutul sarcinilor şcolare, modelându-le pedagogic şi mediind realizarea
activităţilor educaţionale. Acest lucru îl mărturisesc majoritatea cadrelor didactice justificându-şi unele
ticuri sau stereotipii prin fraza: „Deformaţie profesională…!”
Pentru A. Chircev aptitudinea pedagogică este „un ansamblu de însuşiri ale personalităţii
educatorului, care-i permit să obţină maximum de rezultate în orice împrejurare, în orice clasă”.
Studiind aptitudinea pedagogică, Nicolae Mitrofan (1988) a stabilit în urma unor cercetări
experimentale, următoarele componente ale aptitudinii pedagogice:
 competenţa ştiinţifică;
 competenţa psihopedagogică;
 competenţa psihosocială.

225
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

Rolul competenţei psihopedagogice este de a influenţa construcţia diferitelor componente ale


personalităţii elevilor, cuprinzând la rândul ei:
 capacitatea de a determina gradul de dificultate al materialului de învăţare;
 capacitatea de a face materialul de învăţare accesibil prin găsirea metodelor şi mijloacelor optime
conţinutului respectiv;
 capacitatea de a înţelege elevul, de a pătrunde în lumea sa interioară, creativitatea în munca
psihopedagogică;
 capacitatea de a crea noi modalităţi de lucru în funcţie de cerinţele fiecărui context educaţional.
Spre deosebire de aceasta, competenţa psihosocială, este cea care cuprinde ansamblul de
capacităţi necesare optimizării relaţiilor interumane:
 capacitatea de a adopta un rol diferit;
 capacitatea de a stabili uşor relaţii cu ceilalţi;
 capacitatea de a influenţa grupul de elevi, precum şi indivizii izolaţi;
 capacitatea de a comunica uşor şi eficient cu elevii;
 capacitatea de a utiliza adecvat, puterea şi autoritatea;
 capacitatea de a adopta diferite stiluri de conducere.
Aşadar, aptitudinea pedagogică este o componentă a competenţei didactice, aceasta din urmă,
având o arie de cuprindere mai mare decât aptitudinea, presupunând şi rezultatele activităţii, pe lângă
cunoaştere şi capacitatea de a efectua un lucru bine, corect.

3. Calităţile profesorului competent

Se înţelege că personalitatea profesorului are o influenţă mult mai mare asupra elevilor săi decât
conţinutul lecţiilor predate de el. „Amestecul de uimire cu veneraţie şi puţină teamă, afecţiunea, adoraţia
şi respectul, în proporţii diferite, formează acea aureolă pe care o poartă profesorul şi care se numeşte
autoritate didactică, prestigiu” (A. Neculau, 1983).
Încercările de a stabili care sunt trăsăturile care alcătuiesc această aureolă, nu sunt noi. I. Şulea
Firu, a realizat o ierarhie a trăsăturilor profesorului competent încă din 1939, astfel:
1. normalitate, inteligenţă, moralitate, sănătate;
2. caracter moral: cinste, conştiinciozitate, dreptate şi nepărtinire, seriozitate, demnitate, bunătate,
generozitate, blândeţe, modestie, sinceritate;
3. putere de muncă şi creaţie: ordine, iniţiativă, îndemânare;
4. iubire: puterea de a te apropia de copii, înţelegere şi interes pentru ei;
5. cadrul explicării lămurite, frumoase, atractive, putere de însufleţire, incitare şi încurajarea altora;
6. vocaţie - conştiinţa propriilor însuşiri şi dorinţa de a le folosi în educaţie;
7. pregătirea - pregătirea de cunoştinţe şi exercitarea lor în munca educativă.
J.B. Rochat consideră printre calităţile profesorului talentul pedagogic, intuiţia, omenia, simţul
umorului şi răbdarea, iar Robert Dottrens enumera în încercarea de a găsi răspuns la aceeaşi preocupare:
„un excelent echilibru intelectual, mintal, nervos, curiozitatea, gustul observaţiei, simţul critic, luciditatea
faţă de sine însuşi,, nevoia de înnoire, tinereţea spiritului, bunăvoinţa, înţelegerea, autoritatea firească”.
P. N. Gonobolin alătură trăsăturilor de mai sus o serie de aptitudini specifice profesorului :
 capacitatea de a cunoaşte şi de a înţelege elevul;
 de a stabili relaţia necesară cu toată clasa şi cu fiecare în parte;
 aptitudinea organizatorică;
 atenţia distributivă;
 imaginaţia pedagogică…tactul pedagogic;
 creativitatea;
 aptitudinea de examinator.
Fiecare încercare de enumerare, se încadrează în două direcţii de manifestare:
1. una care ţine de măiestria didactică - aceasta fiind modalitatea aptitudinală de predare şi evaluare ;
2. a doua, care se referă la măiestria educaţională - capacitatea de a fixa relaţii competente şi
eficiente cu elevii.

226
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

„Măiestria demonstrată în activitatea cu elevii (fie ea didactică, fie educaţională) ilustrează


darurile ascunse ale profesorului”- spune I. Popescu Teiuşan - şi continuă afirmând că: „ pe de o parte,
trebuie să recunoaştem că trăsăturile de ordin afectiv sunt prezente în firea unora dintre educatori, deci
sunt înnăscute, iar pe de altă parte, că ele nu constituie decât un fond potenţial care are nevoie, spre a
ajunge la împlinire, de exerciţiu şi practică îndelungată.” Aptitudinile sunt ca filoane de aur sau de
diamante din subsol, care cer spre a fi scoase la lumină, efort şi meşteşug”. „O vocaţie fundamentată sau
asociativ pedagogică presupune unele aptitudini şi înclinaţii pentru activitatea şcolară care se conturează
în şcoală sub influenţa modelului profesorului căci toţi profesorii de vocaţie au generat vocaţii
pedagogice” ( P. Popescu-Neveanu, 1982).

Bibliografie:

1. A. Neculau, „Psihologia educaţiei şi dezvoltării”, Ed. Academiei, București,1983;


2. P. Popescu-Neveanu, „Psihologie școlară”, Ed. Academiei București,1982;
3. Nicolae Mitrofan, „Aptitudinea pedagogică”, Ed. Academiei, București, 1988.

227
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

CULTURA ŞCOLII CA MODALITATE DE EDUCARE

Prof. GHIUŢĂ MANUELA CĂTĂLINA


Şcoala Gimnazială Nr. 1 Pildeşti, jud. Neamţ

Proiectarea activităţilor şcolare trebuie să pornească de la cunoaşterea culturii şcolii, aşa cum se
manifestă ea, la nivelul managerilor, al profesorilor şi al elevilor, şcoala fiind o organizaţie care dezvoltă
o cultură bogată şi variată.
O cultură organizaţională bună concordă cu motivaţia de învăţare a elevilor şi cu satisfacţia
profesională a cadrelor didactice.
Valorile culturii şcolii exprimă opiniile cele mai răspândite într-o unitate şcolară cu privire la ceea
ce este dezirabil pentru ca şcoala să fie mai performantă. Ele exprimă orientarea personalului şcolii spre
inovaţie sau spre conservatorism, orientarea spre calitatea procesului de învăţământ sau spre îndeplinirea
formală a obligaţiilor, atitudinea de respect sau de indiferenţă faţă de instituţia din care fac parte.
La nivelul şcolii funcţionează mai multe modalităţi de producere, susţinere şi impunere a valorilor:
 ceremonii şi ritualuri – serbări şcolare, „ziua şcolii”; ritualuri manageriale – de exemplu, şedinţe;
ritualuri de deschidere sau închidere a anului şcolar, tradiţii în relaţiile cu părinţii – de exemplu,
„zile deschise”, adunări;
 mituri referitoare la „eroii” instituţiei sau la instituţia însăşi, prin care se impun în viaţa şcolii
anumite modele demne de urmat.
Normele comportamentale organizaţionale, o altă formă de manifestare a culturii
organizaţionale, pot fi: norme formale – referitoare la comportamentul personalului şcolii în situaţii care
au implicaţii semnificative asupra performanţelor unităţii şcolare şi norme informale – stabilite de-a
lungul timpului de personalul însuşi, în mod spontan, dar care stabilesc modalităţi de comportare în
diferite situaţii umane.
Cele trei subspecii ale culturii şcolii – cultura managerială, cultura cadrelor didactice şi cultura
elevilor – se află într-un raport de interdependenţă, existenţa lor fiind condiţionată una de cealaltă,
prezentând de asemenea şi o serie de elemente comune.
Cultura organizaţională a elevilor se poate referi la modul de a vorbi cu colegii, ori cu alte
persoane din şcoală, modul în care se îmbracă, preferinţele în domeniul muzicii sau pentru anumite jocuri,
dar mai ales pentru diverse strategii de adaptare la instituţia şcolii şi pe care elevii şi le împărtăşesc unii
altora sau le dobândesc prin experienţă personală. Când intrăm într-o şcoală sau observăm jocurile din
curtea şcolii, vedem cum se manifestă această subcultură specifică. Normele care controlează
comportamentul membrilor grupurilor de prieteni sunt puternice. Este suficient să se observe
conformismul în îmbrăcăminte, gesturi, limbaj şi argou, pentru a se descoperi ce este acceptabil în
interiorul grupurilor de elevi dintr-o şcoală. Adeseori, activităţile unui grup au puţin de a face cu sarcinile
şcolare, deşi ele pot influenţa performanţele la învăţătură şi alte aspecte organizaţionale, cum ar fi
activităţile extraşcolare.
Performanţele oricărei organizaţii depind, într-o mare măsură, de randamentul individual al
membrilor săi. La rândul lor, performanţele individuale sunt influenţate de o serie de factori, printre care
se regăseşte şi cultura organizaţiei.
Pornind de la misiunea şcolii noastre, care urmăreşte asigurarea unei colaborări eficiente cu
familia şi autorităţile locale în vederea valorificării calităţilor şi aptitudinilor individuale ale elevilor,
astfel încât fiecare elev să se simtă competent, legat de alţii şi autonom, se organizează în fiecare an o
serie de activităţi extraşcolare şi extracurriculare, cum ar fi: „Bogăţiile toamnei”; „Hallowenn”; „La mulţi
ani, România!”; „Crăciunul copiilor”, „Mihai Eminescu”; „Unirea Mică”; „Ziua Mamei”; „Tradiţii de
Paşti”; „Ziua Eroilor”; „Ziua copilului” sau „La revedere, şcoală dragă!” Acestea sunt doar câteva dintre
activităţile prin care, implicându-ne cu toţii – părinţii, elevii şi cadrele didactice – încercăm să motivăm
fiecare copil în parte să-şi valorifice aptitudinile şi calităţile de care dispune.Tot în acest sens, încercăm
să-i determinăm să participe la concursuri de creaţie literară sau plastică. Astfel, ei reuşesc să-şi cultive
calităţile şi au oportunitatea de a-şi descoperi din timp înclinaţiile.

228
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

De asemenea, între şcoală şi Primăria comunei există o colaborare permanentă, care se


concretizează prin parteneriate, de exemplu, între şcoală şi Biblioteca comunei.
Fiecare cadru didactic are sarcini bine stabilite, de comun acord cu directorul şcolii, pe care şi le
îndeplineşte cu conştiinciozitate. Siguranţa copiilor este maximă, fiind supravegheaţi în permanenţă de
către profesorii de serviciu, dar şi de către diriginţi.
Specificul comportamentului organizaţional al şcolii porneşte de la scopul ei specific şi anume
acela de a produce învăţarea. De aici derivă activităţile specifice, crearea unui anumit climat afectiv şi de
atitudinile adoptate de cei implicaţi.
În afară de activităţile de predare, învăţare, verificare sau evaluare, profesorii organizează
activităţi cultural educative, iniţiind zilnic momente atractive pentru elevi, de exemplu, dezbateri pe
diferite teme, instructaje pentru siguranţa lor (simulare de incendiu sau cutremur), activităţi de
ecologizare, activităţi de combatere a violenţei – cu expoziţie de desene şi dezbateri, referate, lectorate cu
părinţii. De asemenea, se urmăreşte combaterea în totalitate a abandonului şcolar.
Se oferă zilnic, după orele de curs, programe de meditare pentru clasele terminale din fiecare
ciclu, în vederea obţinerii unor rezultate satisfăcătoare la Evaluarea Naţională.
Se menţine o comunicare permanentă între şcoală şi părinţi, fiind întocmite chiar şi parteneriate
educaţionale în acest sens, cu fiecare în parte. Astfel, şcoala poate să rezolve într-un mod optim
problemele cu care se confruntă elevii. Printr-o strânsă colaborare între şcoală şi părinţi se obţin efecte
benefice legate de atitudinile elevilor privind şcoala, temele, realizările şcolare şi aspiraţiile şcolare.
Cultura organizaţională a şcolii noastre cultivă şi promovează valorile, atitudinile, credinţele,
normele, tradiţiile şi obiceiurile care s-au format de-a lungul timpului în unitatea şcolară şi s-au transmis
din generaţie în generaţie celor care fac să funcţioneze această instituţie.

BIBLIOGRAFIE:
1. Malureanu, M., Matache, C., Specificul culturii organizaţionale în unităţile şcolare performante,
Editura Ars Academica, Bucureşti, 2008
2. R.M.Niculescu, curs Management educaţional, Braşov,2007
3. Păun, E., Elemente de sociologia educaţiei, Bucuresti, 2001.
4. Cristea, Sorin. Managementul organizaţiei şcolare. Editura Didactică şi Pedagogică, R.A.,
Bucureşti, 2003

229
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

Cum promovez scoala?

Prof. GIORGI VICTORIA,


Scoala Gimnaziala “Sf. Nicolae”, Tg-Jiu, Gorj

Imaginea unei instituţii educaţionale este determinată de un ansamblu de criterii , reguli şi


interpretări care sunt structurate de-a lungul timpului şi transmise prin tradiţie , modificate şi îmbogăţite
succesiv cu elemente noi , acceptate si asimilate de comunitate .
Formarea imaginii scolii se poate realiza aplicând o anumită ,, politică’’ , ce ţine pe de o parte de
stilul managerial al conducerii şi pe de altă parte de activitatea desfăşurată de profesori si personalul
auxiliar, de elevi .
Imaginea scolii poate fi gestionată astfel:
-Să se practice un management extrem de performant .
-Să se desfăşoare o activitate profesională prin care să obţii încrederea , simpatia , înţelegera şi sprijinul
elevilor, parintilor, comunitatii locale .
-Să se desfăşoare o sustinută campanie publicitară.
-Sa se foloseasca sponsorizarea ;
-Personalul sa fie foarte bine pregătit , motivat şi ataşat obiectivelor scolii.
-Să se întreţina foarte bune relaţii cu mijloacele de informare în masă
Părintii trebuie încurajati si abilitati să preia o parte tot mai însemnată a responsabilitătilor care
privesc decizia prin consultarea, administrarea, construirea unui lobby omogen pe lângă terte părti pentru
interesele scolii si ale beneficiarilor ei.
Centrul vital al unei comunităti se poate muta în scoală, ca punct de întâlnire a mediului academic
cu piata fortei de muncă, a influentelor educative formală cu cele nonformale si informale. Rolul central
rămâne al profesorilor si al directorilor de scoală , care integrează într-o schemă strategică realistă
contributiile părintilor, ale autoritătilor din administratia locală, ale agentilor economici, ale
reprezentantilor media, sănătate, cultură.
Relatiile de colaborare dintre profesori si părinti întăresc identitatea scolii si sporesc prestigiul
institutional si personal al celor implicati, dau un sens de utilitate timpului petrecut împreună si deschid
perspectiva unor preocupări informale cu valoare formativă.
Ambele au de câstigat dacă sunt vizibile în comunitate în special dacă îsi atrag colaborarea unor
parteneri de tip asociatii profesionale, organizatii nonguvernamentale, celebrităti locale.
Profesorii îi pot învăta pe părinti cum să se implice mai eficient în educatia copilului (comunicare,
program, aspecte metodologice), pornind de la premisa că părintii vor să ajute, dar nu întotdeauna stiu
cum.
Echipa de conducere a scolii trebuie să aibă o preocupare constantă pentru elaborarea si
actualizarea unui plan de marketing care să evidentieze rolul scolii în dezvoltarea academică, socială,
emotională, estetică, fizică a elevilor. Imaginea institutională este importantă si se completează cu
rezultate cuantificabile (număr de absolventi, performante, integrare în muncă sau în alte structuri de
învătământ si de elemente ale culturii organizationale ce tin de mituri, eroi, simboluri, modele
comportamentale, ritualuri, ceremonii.
Mesajul transmis comunitătii locale trebuie să fie consistent, să provină din mai multe surse si să exprime
specificul unitătii respective în peisajul educativ local.
Transmiterea regulată a vestilor pozitive despre scoală către toti agentii institutionali (sponsori,
autorităti, părinti, elevi) mentine scoala în atentia generală a comunitătii. Pentru realizarea acestui
deziderat este indicat să se creeze în scoală o atmosferă primitoare si expresivă, plasând la vedere
materiale promotionale, produse ale activitătii elevilor scolii (interventii în media, întruniri, festivităti), să
se realizeze proiecte comunitare în care să fie implicati elevii. Pagina web si revista scolii au de asemenea
un rol important în promovarea imaginii scolii în comunitate.

230
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

PROIECT EDUCAȚIONAL "DOR DE EMINESCU"

Prof. înv. preșcolar Giubegan Eugenia Adriana


Școala Gimnazială Drăguțești, jud. Gorj

Motto:
,,Fără Eminescu am fi mai altfel și mai săraci" T. Vianu

ARGUMENT
Omul deplin al culturii româneşti, Mihai Eminescu, a fost o apariţie deosebită în literatura
secolului al XIX-lea integrându-se în marele curent romantic european. Ceea ce singularizează creaţia
eminesciană este acea capacitate uriaşă de a întoarce timpii istoriei, de a construi forme alăturate spaţiale
şi temporale nebănuite într-un limbaj armonizat pintr-o filiaţie de profunzime cu cel folcloric.
Creaţia sa este un tot armonios, marcat de aceleaşi gânduri înalte, de aceeaşi plăcere de a întoarce
roata istoriei, de aceeaşi revoltă demonică rezolvată în contemplaţie, de aceeaşi plăcere de reconstituire a
unui cadru paradisiac din detaliile naturii exterioare, de aceeaşi aspiraţie spre absolut, sete de a cuceri
universul prin gândire profundă şi atotcuprinzătoare sau de încercare iluzorie de a-şi oferi universuri
compensative ideale. Această genialitate a poetului este atributul antumelor şi a postumelor.
Eminescu a fost si va rămâne poetul tuturor românilor. În fiecare an, elevi, dascăli, organizează
diferite manifestări comemorative în cinstea celui care a fost numit Luceafărul poeziei româneşti, Mihai
Eminescu.
Scopul proiectului este organizarea de acţiuni comune în vederea sărbătoririi naşterii marelui poet
şi cunoaşterii literaturii eminesciene .
Obiective:
•Abordarea integrată a operei marelui poet în conducerea activităţii copilului spre investigare,
documentare, cercetare şi aplicare practică;
•Familiarizarea copiilor cu o concepţie unitară asupra literaturii eminesciene şi exersarea puterii de
analiză şi sinteză;
•Antrenarea copiilor în activităţi de grup educaţional ;
•Realizarea unor lucrări artistico-plastice inspirate din poezia lui Eminescu, interpretarea de roluri din
opera sa;
•Perceperea unor evenimente în raport cu propriile activităţi;
•Dezvoltarea învăţării prin cooperare şi însuşirea de responsabilităţi şi sarcini specific;
•Implicarea părinţilor şi altor factori educaţionali în formarea şi dezvoltarea interesului pentru acest
eveniment de importanţă locală şi realizarea unor sarcini de lucru din cadrul proiectului.
Resurse umane:
•Cadre didactice;
•Elevi;
•Copii prescolari;
•Părinţi.
Resurse materiale:
•Volume de poezii şi proză de Mihai Eminescu;
•Cărţi illustrate;
•Planşe cu imagini, albume;
•Prezentare PPT;
•Carton, coli;
•Acuarele, carioci, albume;
•Diplome pentru concursuri;
•Ecusoane cu imaginea lui Eminescu.
Responsabilităţile cadrelor didactice implicate în proiect:

231
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

•Culegerea şi prelucrarea datelor prezentate elevilor şi copiilor de grădiniţă;


•Identificarea resurselor necesare desfăşurării proiectelor;
•Întocmirea unui grafic de desfăşurare, deoarece prioectul se desfăşoară în paralel cu activităţi obişnuite;
•Prezentarea tuturor informaţiilor şi a materialelor realizate pe grupuri;
•Pregătirea expoziţiilor, cântecelor, poeziilor şi concursurilor;
•Pregătirea diplomelor ,, Mihai Eminescu’’, care vor fi atribuite celor mai buni participanţi. Acţiuni ale
copiilor:
•Învaţă cântece, poezii;
•Descoperă, prelucrează informaţiile dintr-o poveste, poezie, trag concluzii, le transmit tuturor copiilor;
•Desenează, pictează, amenajează expoziţii;
•Redau prin desen, pictură, scene din poveşti/poezii, fac dramatizări, îşi asumă roluri.
Rezultatele aşteptate la finalul proiectului:
•Copiii, prin acest proiect, îşi dezvoltă cunoştinţele despre Eminescu şi învaţă să-i aprecieze opera;
•Învaţă ce înseamnă un moment omagial şi cum trebuie desfăşurat ;
•Participă la acţiuni educative, trăiesc momente de bucurie, emoţie, îşi manifestă liber sentimentele;
•Implică proprii părinţi în activităţi educative;
•Utilizează cooperarea ca modalitate de bază în atingerea scopurilor individuale şi de grup. Evaluarea
proiectului:
•Evaluarea se va realiza atât pe parcursul derulării proiectului, prin chestionare, jurnal de impresii, dar şi
prin metode specifice de evaluare: portofoliul şi concursul.
•Se vor acorda diplome de participare tuturor elevilor.

PROGRAMUL DE ACTIVITĂŢI

Activitatea Loc de desfășurare Responsabili


“A fost odată ca-n povești” Sala de clasa Prof.Giubegan Adriana
-prezentarea unui material realizat despre
poet- ppt;
- audierea unor poezii și cântece;

,,Darul lui Eminescu ” Sala de clasa Prof.Giubegan Adriana


-memorarea unor poezii;
-desene și colaje inspirate din viața poetului
și opera poetului.

232
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

PROMOVAREA IMAGINII SCOLII “DOAMNA NICA” VALEA MARULUI

INTERNETUL - O METODA DE COMUNICARE


INTRE SCOALA SI FAMILIE
GLAVAN MARGA ANAMARIA

Promovarea imaginii Scolii Doamna Nica din localitatea Valea Marului, reprezinta o prioritate pentru
o buna colaborare intre cei trei parteneri educationali: scoala-elevi-parinti.Localitatea Valea Marului
situata in centrul judetului Galati,este compusa din doua sate,Valea Marului si Mandresti.Am fost o
scoala veche, de tara, fara conditii minime de desfasurare a activitatii cu elevi putini , acum in 2018 am
devenit o scoala noua,cu biblioteca,laborator de informatica ,sali de clase bine dotate si colectiv bine
pregatit.Climatul educational al scolii este bazat pe performanta, competitie transparenta si onesta, pe
cooperarea si incurajarea initiativei individuale si a inovatiei didactice menite sa sustina dezvoltarea
individuala a fiecarui elev si egalitatea de sanse prin educatie.In zilele noastre , unitatea de invatamant
trebuie sa fie pregatita sa faca fata unor cerinte tot mai complexe din partea societatii contemporane si sa
isi revendice locul sau in viata copiilor pe care ii educa dar si in centrul comunitatii.Cerintele
beneficiarilor( elevi, parinti,angajatori) fac din unitatea de invatamant un cadru viu, un mediu in continua
schimbare.Relatiile de colaborare dintre profesori si parinti, intaresc identitatea scolii si sporesc prestigiul
institutional si personal al celor implicati.Evolutia tehnologica, diversificarea mijloacelor de tip mass
media si multi media, largirea orizontului informational al societatii actuale, a determinat o crestere a
atentiei ce trebuie acordata promovarii institutiei noastre scolare si asupra formarii unei imagini reale in
viziunea partenerilor educationali reprezentati de elevi, parinti si alti parteneri (locali, regionali, nationali
si internationali).Internetul privit cu reticenta initial, a devenit acum un mediu de promovare nelimitat,
prin care scoala noastra isi poate construi o imagine pozitiva.Utilizarea internetului in promovarea scolii
noastre a reprezentat o prioritate, mai ales ca tinerii de astazi sunt utilizatori frecventi ai informarii pe
internet.Stirile si informatiile promovate de reteau de socializare (facebook.com) arata o crestere a
numarului de cautari de informatii despre scoala noastra.Deschiderea de nou se realizeaza datorita
cadrelor didactice pregatite, care intervin in favoarea acestei dezvoltari continue a scolii.Promovarea
scolii se realizeaza prin publicarea tuturor reusitelor, rezultatelor si produselor activitatilor scolare pe
adresa noastra de facebook (Scoala Gimnaziala Doamna Nica Valea Marului), astfel putem tine la current
parintii,comunitatea cu tot ce se intampla in scoala.Intr-o era a tehnologiei, in care internetul a devenit
parte a vietii noastre, relatia dintre scoală si parinti se menţine acum... pe Facebook! Este metoda inedita
prin care dascalii au ales sa-i tină la curent pe adulti cu activitatile pe care le desfasoară la clasa, ori cu
cele extracurriculare. Astfel ca acum, elevii nu mai pot ascunde acasa absentele şi nici notele mici.
Profesorii au ințeles ca prin Facebook pot comunica mult mai ușor cu parinții elevilor pe care ii au în
clase. Așa au aparut grupurile inchise in care dascalii ii pot informa pe parinți despre activitatile de la
clasa sau, în mesaje private, de absentele si notele slabe ale copiilor. Cel mai important este ca parintii au
acces în timp real la aceste informatii. In plus, aici se pot consulta și cu privire la temele pentru acasa.
Comunicarea pe Facebook nu trebuie, insa, sa inlocuiasca traditionalele sedinte cu parintii. Postarile vin
in completarea lor. Pana la explozia Facebook, profesorii aveau puține alternative în comunicarea cu
parintii. Se bazau doar ca elevii sa transmita mai departe mesajele lor. Si stim prea bine ca notele mici și
absentele ajung uneori rar acasa. Acum, elevii nu mai pot ascunde mai nimic din ceea ce se intampla in
timpul orelor.Important de știut este ca tot ceea ce se posteaza in aceste grupuri se face doar cu acordul
adultilor. Exista insa si riscuri – ca informatiile private dintr-un grup al unei școli ss fie facute publice de
un parinte rau intentionat.Activitatile extrascolare promovate pe site-ul scolii, sprijina imaginea scolii,
dand o alternative sanatoasa, practica si creativa de a ocupa timpul liber al elevilor.Crearea si
promovarea unei imagini institutionale pozitive in comunitate, se realizeaza in primul rand prin
rezultatele educationale pozitive ale elevilor, parintii fiind in principiu, primii interesati de acest
aspect.Promovarea se realizeaza si prin elaborarea unor proiecte la nivel local care sa vizeze multiplicarea
experientei pozitive si a exemplelor de buna practica in managementul institutional.Motivul principal
pentru crearea unor astfel de proiecte este dorinta de a ajuta elevii sa aiba success la scoala si mai tarziu in

233
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

viata.Atunci cand parintii , elevii si ceilalti membri ai comunitatii se considera unii pe altii parteneri in
educatie, se creeaza in jurul elevilor o comunitate de suport care incepe sa functioneze.

234
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

PROMOVAREA IMAGINII GRĂDINIŢEI ÎN COMUNITATE

Prof. GLODEAN IULIA


Școala Gimnazială Valea Vișeului
Grădinița cu P.N. Bistra, Maramureș

Promovarea cuprinde toate formele de comunicare şi activităţile pe care şcoala le poate desfăşura
pentru a atrage grupurile-ţintă prin educaţia oferită. Promovarea unei şcoli se poate face prin relaţii
publice, tipărituri de promovare (broşura, cărticica, prospecte etc.) şi reclama.
Imaginea grădiniţei are o puternică influenţă asupra aşteptărilor, iar aceste aşteptări influenţeazaă
alegerea beneficiarilor. Este important ca imaginea pe care o proiectează asupra comunitaţii să fie aceeaşi
cu ceea ce doreşte şcoala să realizeze.
În condițiile unui sistem concurențial în continuă dezvoltare devine imperativă accentuarea eforturilor
de promovare a imaginii școlii şi de stabilire a unor relații directe cu viitorii potențiali beneficiari/părinți.
Construirea şi consolidarea unei imagini pozitive ia ani de grijă, de muncă sistematică de comunicare
şi de calitate. Relaţiile publice sunt o modalitate prin care şcoala comunica cu mediul nu doar spre a oferi
informații asupra serviciilor și produselor sale ci pentru a se face cunoscută și a-și consolida poziția în
cadrul comunității locale. Cu ajutorul relațiilor publice școala îsi informează publicul ținta intern sau
extem asupra obiectivelor, misiunii, activitatilor și intereselor sale.
Chiar dacă în sistemul învăţământului preşcolar locurile pentru înscrierea copiilor sunt limitate, şi
grupele sunt supra aglomerate, totuşi, fiecare grădiniţă ar trebui să realizeze propria campanie de
comunicare. Acesta nu vizează doar promovarea imaginii pentru atragerea copiilor, aspect specific
învăţământului privat, ci o modalitate eficientă de a comunica către comunitate viziunea, misiunea si
performanţele grădiniţei. O campanie de comunicare/relaţii publice ar trebui să includă aspecte, precum:
 Viziunea/misiunea grădiniţei;
 Sloganul/mesajul grădiniţei;
 Mesaje, argumente pentru alegerea acestei grădiniţe de către părinţi şi copii;
 Modalităţi de promovare a ofertei educaţionale a instituţiei (de exemplu, pliante, publicaţii,
postere, pagini web, evenimente)
 Tipuri de materiale promoţionale (de exemplu, insigne, calendare, felicitări).
Calendarul activităţilor de relaţii publice, care cuprinde activităţi din sfera: interviurilor, comunicatelor
de presă, relaţiei cu mass-media, evenimentelor organizate; Evaluarea calităţii comunicării prin
monitorizarea articolelor din presa locală, nivelul finanţărilor obţinute, calitatea aprecierilor părinţilor.
Primul aspect pe care trebuie să-l aibă în vedere organizaţia educaţională este formarea sau prezentarea
unei imagini.
Imaginea este o părere, opinie sau prejudecată a unei persoane, grup de persoane sau a unei opinii
publice despre instituţia respectivă. Imaginea unei instituţii se gestionează ca orice obiect de patrimoniu,
iar în unele situaţii aceasta este mai valoroasă decât întreg patrimoniul grădiniţei respective. Ca urmare,
strategia instituţiei trebuie să vizeze activităţi de familiarizare a personalului cu filozofia instituţiei şi de
aderare la acesta, astfel încât fiecare membru al echipei să se considere coparticipant la succes. Pentru a
avea o imagine „de neuitat” pentru întreaga comunitate, grădiniţele trebuie să utilizeze mijloace variate de
promovare a imaginii, precum:
 Internet
 Pliantul de prezentare
 Afişe Mape de prezentare
 Ziarul (revista) grădiniţei
 Cărţi de vizită şi ecusoane
Pentru a beneficia de o imagine căt mai bună în comunitate este necesar să antrenăm în realizarea
acestor materiale de promovare căt mai multe grupuri de sprijin formate din părinţi, specialişti din
comunitate. Aşadar există o gamă variată de modalităţi şi strategii pentru promovarea imaginii instituţiei

235
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

în comunitate. Gestionarea imaginii instituţiei este o obligaţie a întregii echipe şi, în special, a directorului
organizaţiei.

BIBLIOGRAFIE
1. Petrescu, Ion; ,,Management”, Editura Holding Reporter, București; 1991.
2. Cerchez, N; Mateescu, E.; ,,Elemente de management școlar’’, Editura Spiru Haret, Iași; 1994.
3. Jinga, Ioan; ,,Managementul învățământului’’, Editura Aldin, București; 2001.

236
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

PROMOVAREA IMAGINII ŞCOLII


Prof. Godeanu Maria Irina
Şcoala Gimnazială Cruşeţ / Judeţul Gorj

Fiecare scoală este parte integrantă a comunităţii din care face parte, comunitatea locală devenind,
în ultimii ani, partener al şcolii. Acest lucru este vizibil tot mai mult prin acţiunile întreprinse de şcoală în
vederea stabilirii unor proiecte educaţionale şi a unor proiecte comunitare, care să cuprindă toţi factorii
implicaţi în problemele comune ale societăţii civile, dar şi cu responsabilitate în asigurarea calităţii
educaţiei. Cu cât şcoala este mai deschisă unor astfel de parteneriate, cu atât efectele acestei atitudini sunt
resimţite, în egală măsură, de către profesorii ce îşi asumă responsabilitatea formării şi dezvoltării
copiilor, de către elevii ce sunt expuşi în acest fel unor acţiuni complexe de tip educativ-social, precum şi
de către părinţi şi comunitate, ce îşi văd sprijinul şi implicarea valorizate de către şcoala. Astfel, părinţii şi
comunitatea sunt încurajaţi să preia o parte a responsabilităţilor ce vizează îndeplinirea intereselor şcolii
şi ale beneficiarilor ei direcţi, elevii.
Imaginea şcolii depinde de modul în care şcoala, reprezentată de echipa managerială, de colectivul
de cadre didactice, de elevi, reuşeşte să creeze şi să promoveze în cadrul comunităţii, în mod pozitiv,
activităţile şcolare şi extraşcolare derulate, completate de rezultate cuantificabile obţinute – performante,
număr de absolvenţi, integrarea lor în alte structuri de învăţământ sau în câmpul muncii. Mesajul transmis
comunităţii locale trebuie să fie consistent şi să exprime specificul unităţii şcolare, valorile şi elementele
de cultură organizaţională, preocuparea constantă pentru dezvoltarea profesională, socială, emoţională,
estetică, fizică a elevilor.
Imaginea şcolii este în strânsă concordanţa, pe de o parte cu practicarea unui management
performant, dublat de personal foarte bine pregătit, motivat şi ataşat obiectivelor instituţiei de învăţământ,
iar pe de altă parte cu organizarea şi desfăşurarea unei activităţi profesionale de relaţii publice, în urma
cărora să se poată obţine încrederea, simpatia, înţelegerea şi sprijinul comunităţii.
Printre obiectivele ce trebuie avute în vederea promovării imaginii şcolii, se pot enumera următoarele:
 crearea şi promovarea unei imagini instituţionale pozitive în comunitate;
 elaborarea unor proiecte locale care să vizeze multiplicarea experienţei pozitive şi a exemplelor de
bună practică în managementul instituţional;
 personalizarea ofertei educaţionale la nivel instituţional prin diversificarea şi flexibilizarea acesteia în
funcţie de nevoile şi interesele partenerilor şi beneficiarilor procesului educaţional;
 colaborarea eficienţa cu instituţii similare, de învăţământ şi de cultură;
 promovarea unor proiecte centrate pe reducerea abandonului şcolar, susţinerea elevilor cu dezavantaj
social sau conduite de risc, dar şi a elevilor capabili de performanţă; armonizarea ofertei educaţionale
cu nevoile specifice identificate în unitatea şcolară şi în comunitatea locală.
Având în vedere obiectivele sus menţionate, se pot desfăşura o serie de activităţi comune:
 întâlniri, şedinţe cu caracter informativ, lucrativ, de analiză şi de consultare, în vederea asigurării
transparenţei necesare participării responsabile a tuturor membrilor în structuri parteneriale pentru
adecvarea ofertei educaţionale a şcolii la specificul comunitar;
 concursuri, spectacole, expoziţii, simpozioane, mese rotunde, prilejuite de diverse evenimente, dar şi
de colaborarea cu alte unităţi şcolare sau instituţii de cultură;
 vizite în unitatea şcolară sau în alte şcoli partenere, schimbul de experienţa şi de bune practici;
 acţiuni comunitare cu scop umanitar, ce au în vedere sprijinirea copiilor proveniţi din familii cu
resurse financiare reduse, sprijinirea şi întrajutorarea bătrânilor singuri sau a altor categorii
defavorizate;
 acţiuni comunitare de ecologizare, de plantare şi sădire de puieţi de arbori;
 iniţierea şi derularea de proiecte de accesare a fondurilor europene;
 activităţi educaţionale şi cultural-artistice, prilejuite de ziua şcolii sau de ziua porţilor deschise;
Ioan Slavici afirma:” Menirea firească a şcolii nu e să dea învăţătura, ci să deştepte cultivâd
destoinicirile intelectuale în inima copilului, trebuinţă de a învăţa toată viaţa.”

237
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

Acest deziderat se regăseşte şi în politica educaţională actuală naţională şi europeană, aceea de a


învăţa pe tot parcursul vieţii, şcoala şi comunitatea aducându-şi fiecare aportul în acest sens. astfel,
calitatea în educaţie înseamnă asigurarea condiţiilor optime de către toţi factorii decizionali, fiind
dependentă de valorile societăţii în care funcţionează sistemul de educaţie.

238
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

ROLUL PROIECTELOR EDUCATIVE ÎN PROMOVAREA IMAGINII ȘCOLII

Prof. Înv. Primar GOGA POMPILIA ADRIANA


ȘCOALA GIMNAZIALĂ „ȘTEFAN CEL MARE„
Cetatea de Baltă, JUD. ALBA

Proiectele educative au o importanţă tot mai mare, fiindcă şcoala trebuie să-i pregătească pe elevi
pentru viaţă, nu numai pentru examene.
Şcoala trebuie să se afle în dialog autentic şi permanent cu societatea, străduindu-se să realizeze punţi de
legătură între nevoile educaţionale, resursele/disponibilităţile intelectuale ale copiilor / tinerilor şi
perspectivele de dezvoltare economică a societăţii. În acest sens, colaborarea dintre elevii diferitelor şcoli
nu este un proces spontan, ci este o activitate organizată, susţinută, conştientă, direcţionată spre
problemele educative ale tinerei generaţii.
Proiectul educaţional este unul din cuvintele cheie ale pedagogiei contemporane, un concept şi o
atitudine în câmpul educaţiei şi tinde să devină un concept central pentru abordarea de tip curricular
flexibilă şi deschisă a problemelor educative-nevoia cunoaşterii,respectării şi valorizării diversităţii.
Organizarea unor activităţi extraşcolare prin care elevii să contribuie, după puterile lor, la
creşterea calităţii vieţii în comunitatea în care trăiesc, are nenumărate avantaje din punctul de vedere al
educaţiei pe care o face şcoala. Acestea sunt:
- împletirea teoriei cu practica, elevii constatând că ceea ce învaţă la şcoală pote fi aplicat în cadrul unei
acţiuni concrete;
- acţiunile dezvoltă la elevi responsabilitatea şi sensibilitatea faţă de semenii lor;
- se creează legături la nivelul comunităţii;
- se stimulează gândirea critică;
- se educă percepţia multiculturalităţii,
-se dezvoltă stima de sine şi devotamentul pentru ideile civice.
Astfel de activităţi presupun utilizarea unor metode activ- participative de implicare a copiilor, multe
acţiuni se desfasoara în afara scolii –în comunitate – acţiuni cu impact comunitar (acţiuni ecologice,
sanitare, campanii pentru dezvoltare comunitară etc.).
Personal am derulat şi derulez şi în prezent proiecte şi parteneriate educaţionale în care sunt
implicaţi şi alţi factori educativi, creând astfel un mediu bazat pe valori morale pozitive în care fiecare
copil să poată deveni un model pentru societate.
An de an activităţile proiectului sunt tot mai diverse, tot mai atractive şi implică tot mai mulţi
elevi şi cadre didactice, în acelaşi timp şi foarte mulţi parteneri care sunt de un real sprijin în realizarea
obiectivelor propuse.
Tematica diversificată a proiectelor este un mijloc de a antrena cât mai mulţi copii într-o activitate
plăcută prin diferite forme de organizare care vizează obiectivele unei dimensiuni ale educaţiei.
Actul educaţional are o eficienţă sporită dacă este implicată şi familia, cu condiţia de a se stabili un cod
unitar de cerinţe. În urma colaborărilor constante cu parinţii, aceştia au posibilitatea de a-şi cunoaşte mai
bine copiii şi modul acestora de manifestare în cadrul grupului, îşi însuşesc procedee educative adecvate
pe care le pot aplica în educaţia copilului.Ca efecte majore pe care le propun ca strategia şi proiectele
educative să le producă, se pot menţiona:

o creşterea calităţii actului educaţional şi a rezultatelor învăţării;


o introducerea obligatorie elementului educativ în proiectarea şi desfăşurarea activităţii
didactice la fiecare obiect de studiu;
o proiectarea activităţilor educative extracurriculare ca aplicaţii concrete a cunoştinţelor
acumulate şi a abilităţilor şi competenţelor formate în cadrul obiectelor de studiu;
o stimularea interesului elevilor şi a cadrelor didactice de a se implica în proiecte şi
programe educative curriculare, extraşcolare şi extracurriculare la nivelul fiecărei unităţi
de învăţământ;

239
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

o stimularea şi multiplicarea iniţiativelor tinerilor în dezvoltarea vieţii comunităţii


şcolare/comunităţii;
o reducerea procentului fenomenelor antisociale, a abandonului şi absenteismului şcolar;
o creşterea ratei promovabilităţii şcolare;
o asigurarea şanselor egale de dezvoltare personală;
o ridicarea calităţii resursei umane din sistemul educaţional;
o formarea resursei umane necesare dezvoltării societăţii cunoaşterii;
o asigurarea sustenabilităţii proiectelor educative prin conştientizarea comunităţii cu
privire la potenţialul pe care programele educaţionale le au asupra formării tinerei
generaţii ce urmează a se integra;
o transformarea educaţiei în sursă de dezvoltare comunitară.

Aceste activităţi întregesc activitatea educativă a şcolii, aducând un surplus informaţional elevilor şi
completând condiţiile concrete ale educaţiei acestora. Astfel experienţa de învăţare non-formală şi
informală întregeşte, completează şi lărgeşte experienţa de învăţare formală.
Elevii devin capabili să înţeleagă lumea în care trăiesc şi să o transforme, să se cunoască pe sine şi
să se transforme, să recepteze şi să transmită mesaje, exprimându-şi gândurile şi sentimentele .

240
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

RELAȚIA ȘCOALĂ – FAMILIE – COMUNITATE

PROF. ÎNV. PRIMAR: GOLĂȘIE LELICA


ȘCOALA GIMNAZIALĂ OHABA

În această lume în permanentă schimbare, aflată sub presiunea competițiilor de orice fel, părinții,
educatorii, oamenii de afaceri, comunitățile locale, statele și guvernele naționale se străduiesc împreună
să încurajeze sisteme de îmbunătățire a educației, pentru a-i ajuta pe copii să se dezvolte.
Familia în societatea modernă se confruntă cu solicitări ridicate , cu poveri economice care
forțează câți mai mulți părinți să lucreze în afara căminului, a orașului, iar în ultimii ani mulți părinți
lucrează în afara țării, limitând astfel timpul pe care aceștia îl petrec cu copii lor. Realitatea de zi cu zi
este diferită de cea a generațiilor trecute, părinții și copiii petrecându-și tot mai puțin timp împreună.
Această problemă fiind foarte importantă afectează educația și ar putea fi rezolvată printr-un efort comun
care implică părinții, școala și comunitatea.
Complexitatea creșterii și educării copiilor în zilele de astăzi cere implicarea mai multor factori, pe
lângă familie și școală, prin promovarea, sponsorizarea unor programe inițiate de comunitatea locală, de
oamenii de afaceri, de organizații de caritate, fundații etc.
Școala trebuie să răspundă nevoilor părinților și să le ofere acestora sprijin necesar pentru ca ei să
se poată implica în procesul de învățare al copiilor, iar părinții la rândul lor trebuie să-și schimbe
prioritățile vieții cotidiene acordând mai multă atenție educației copiilor. Cercetările arată că, indiferent
de mediul economic, social sau cultural al familiei, când părinții sunt parteneri în educația copiilor,
rezultatele apar sub forma unor performanțe, frecvență mai bună la școală, scăderea abandonului școlar, a
violenței sau delicvenței juvenile.
Părinții joacă un rol dominant în influențarea încrederii și motivației copilului de a devenii un
individ de succes, încurajându-i să-și facă toate temele, să participe la activități diverse, la activități
extrașcolare unde își poate valorifica talentul.
Pentru a se vedea o schimbare reală în școli, părinții trebuie să fie direct implicați în educarea
copiilor. Pentru a susține aceasta e nevoie și de sprijin din partea comunității prin inițierea și dezvoltarea
unor acțiuni de voluntariat, sprijinirea familiilor și a copiilor prin diferite programe de pregătire după
școală, programe de consiliere a copiilor sau a familiei, o mai bună asistență medicală etc.
Dezvoltarea parteneriatelor cu familiile elevilor solicită toți factorii implicați să creeze un mediu
școlar prielnic care să-i întâmpine deschis pe părinți, să-i încurajeze să întrebe, să-și exprime îngrijorările,
iar școala să ofere părinților informațiile de care au nevoie și să le arate cum se pot implica mai bine.
Părinții și cadrele didactice au responsabilități multiple și sunt în permanență sub presiunea
timpului. Profesorii sunt liantul care menține colaborarea școală-familie prin sprijin adecvat, prin oferirea
de idei, metode de bună practică.
Părinții sunt primii profesori ai copiilor și au o influență permanentă asupra valorilor, atitudinilor
și aspirațiilor acestora. Cei mai mulți dintre părinți sunt puternic interesați de educația copiilor lor.
Școlile fac parte din comunitatea locală, de aceea profesorii, administratorii elevii și părinții sunt
influențați de mediul respectiv: valori, norme, structura economică a zonei. Școlile se străduiesc să se
,,reinventeze” pentru a servii cât mai bine nevoilor unei societăți în schimbare. Interacțiunea dintre școală
și comunitate poate fi eficientizată prin mijloace de comunicare de la școală la comunitate ,dar și dincolo
de ea, prin crearea unui mediu în care copiii să demonstreze ce pot face pentru comunitate și să obțină
respectul adulților, oferirea posibilității pentru membrii comunității de a se implica în activitățile elevilor.
Atunci când există un adevărat parteneriat între școală - familie –comunitate , profesorii își
stabilesc standarde mai înalte de atins pentru elevii lor, părinții discută regulat cu educatorii despre
comportamentul copiilor lor, raportat la acele standarde ridicate și despre modul în care aceștia îi pot ajuta
acasă și la școală, elevii se străduiesc să atingă noile standarde specifice disciplinelor de studiu.
Fiecare școală devine o comunitate a celor ce învață ,străduindu-se să facă progrese în direcția
atingerii standardelor dorite,fiind ajutați de părinți, profesori și alți parteneri.
Pentru dezvoltarea relației școală – familie – comunitate voi enumera câteva acțiuni:

241
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

_ programarea unor ședințe comune părinți-elevi -profesori pentru a stabilii obiectivele învățării pentru
acel an școlar;
_ realizarea unor sondaje printre părinți pentru a determina nevoile și așteptările acestora față de școală ;
_ implică părinții în evenimente în care copiii sunt răsplătiți, premiați pentru meritele lor;
_ includerea părinților și a altor membrii ai comunității în derularea unor activități extrașcolare ;
_ încurajează părinții și alți membrii ai comunității să participe ca voluntari la acțiunile, evenimentele
organizate de școală;
_ comunitatea oferă recompense elevilor care s-au implicat în activități de voluntariat;
_ comunitatea să încurajeze elevii și familiile să participe la alte oportunități de învățare (folosirea
calculatorului, a internetului , biblionetului) , inițierea în practicarea unor meserii sau meșteșuguri locale
etc.

242
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

PROMOVAREA IMAGINII ȘCOLII

Prof. Golu Daniela


Liceul Tehnologic Baia de Fier, Județul Gorj

Liceul Tehnologic Baia de Fier ,Jud.Gorj este situat într-o regiune montană foarte frumoasă, un loc în
care se acumulează cunoștințele și experiența necesară pentru ca elevii să poată penetra mai ușor piața
forței de muncă. Liceul are un personal de cadre didactice specializate, cu sprijin material foarte bun și o
excelentă colaborare cu instituții partene. Școala noastră este dotată cu laboratoare moderne, ateliere, o
sală de sport, o bibliotecă, un centru CDI, pentru toate disciplinele cuprinse în planul de învățământ.
Liceul oferă elevilor de școală generală și liceu o formare profesională pentru viață, o educație de calitate,
care promovează respectul pentru valori precum democrația, libertatea, adevărul, respectul pentru instituții
partenere.

Liceul Tehnologic Baia de Fier ca organizaţie furnizoare de educaţie îşi propune să dezvolte un
învăţământ de nivel european care să asigure forţă de muncă de înaltă calificare, tineri competenţi pe piaţa
muncii în vederea unei bune inserţii socio-profesionale.

Pentru toţi elevii avem în vedere formarea competenţelor: de specialitate, de comunicare, de utilizare a
computerului, de management şi de comunicare într-o limbă modernă. Totodată, vizăm asigurarea
abilităţii de adaptare la schimbările survenite în contextul socio-economic naţional şi european.

Şcoala îşi propune de asemenea:

 Promovarea imaginii sale la nivel local, regional şi european precum şi atragerea de noi resurse
financiare necesare dezvoltării bazei materiale;
 Dezvoltarea parteneriatelor educaţionale şi sociale pentru formarea profesională în scopul integrării
socio-profesionale a absolvenţilor;
 Dezvoltarea resurselor umane ale şcolii prin formarea continuă a personalului didactic şi nedidactic în
funcţie de nevoile identificate.

Deschiderea școlii noastre către o participare constantă la programele și proiectele de dezvoltare europene,
la bursele individuale și vizitele de studiu, a atras un număr mare de elevi și profesori .

În fiecare an elevii noștri participă la diverse activități extrașcolare: proiectele Erasmus +; Olimpiade
școlare și concursuri;Proiecte educaționale;Simpozioane;Expoziții;excursii;Festivaluri; Sărbători dedicate
diferitelor evenimente: Crăciun, 8 martie, 1 Decembrie, 1 Iunie, Ziua Europei - 9 mai

Proiecte Erasmus+ derulate și în curs de derulare in școala noastră coordonate de prof.înv.primar Rădescu
Maria :

 „Drumul spre succes!”, proiect în consorţiu cu Liceul Tehnologic „Constantin Brâncuşi” Peştişani şi
Liceul Tehnologic Bustuchin – stagii de formare profesională pentru elevii din cadrul liceului,
specializarea tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii şi job-shadowing pentru cadrele didactice
VET în Wroclaw, Polonia, în perioada 2014-2016;
 „A învăţa să înveţi” - stagii de formare profesională pentru elevii din cadrul liceului, specializarea
tehnician în turism şi tehnician în activităţi economice şi job-shadowing pentru cadrele didactice VET în
Valencia, Spania în perioada 2016-2018;

243
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

 „O lume mai bună pentru copiii noştri” – cursuri de formare profesională cu tema ICT şi educaţie
nonformală, pentru 8 cadre didactice în străinătate, în perioada 2016-2017;
 „Europe durable” („O Europă durabilă”) – parteneriat strategic cu Bulgaria, Franţa, Italia, Belgia în
perioada 2016-2018;
 „112: Can I help you!” („112: Pot să te ajut”) – parteneriat strategic cu Franţa, Spania, Polonia, Cehia,
în perioada 2016-2019;
 „Liberté je t’aime!” („Libertate te iubesc”) – parteneriat strategic cu Germania, Italia, Grecia, în
perioada 2016-2018;
 „Abeilles menaces...planète en danger” („Albinele ameninţate ... planeta în pericol”) – parteneriat
strategic cu Franţa, Bulgaria, Spania, Italia, în perioada 2016-2018;
 „Apprentissages et differenciation par le jeu” (Învățare și diferențiere prin joc)– parteneriat strategic cu
Belgia, Turcia, Polonia, Italia, Bulgaria, Portugalia, în perioada 2016-2018;
 ”Mon élève différent, ce héros extraordinaire ʼʼ(Elevul diferit,acest erou
extraordinar)COORDONATOR :Ecole Maternelle Publique Laure Laurent Soliveau,Franta Parteneri
:.G.P.P Baia de Fier,Romania,.Bulgaria,Italia ,Bulgaria, Franta în perioada 01.09.2017-31.08.2019
 Parteneriatul Strategic KA219 , intitulat : AVIS. Proiectul se desfașoară în perioada 01.09.2017 –
31.08.2019 Parteneri în acest proiect sunt :-Lycée des métiers de l’Authie » de Doullens , Franța –
coordonator proiect; -România-Liceul Tehnologic Baia de Fier; -IIS Francesco Orioli de Viterbo , Italia.
 « Tous différents, et alors ?.. Pratiques pédagogiques pour une école de la réussite pour tous» –
Parteneriat strategic G.P.P.Baia de Fier cu Franța, Bulgaria, Estonia,Grecia, în perioada 2017-2019;
 « Veni, vidi... Bici » – Parteneriat strategic România cu Franța, Italia, ,Grecia, în perioada 2017-2019;

Iată cum, finalitatea activităţii didactice este aceea de a forma tineri într-un anumit domeniu
profesional dar în acelaşi timp de a forma cetăţeni capabili:

- să trăiască într-o societate multiculturală, inclusivă şi tolerantă, în conformitate cu un stil de viaţă


care respectă şi protejează mediul înconjurător;
- să trateze aspecte legate de egalitatea între sexe în familie, la locul de muncă şi în viaţa socială;
- să trăiască în calitate de cetăţean european;
- să fie responsabili de propria dezvoltare profesională;
- să protejeze tradiţiile şi obiceiurile, stilurile de viaţă ale comunităţii.

244
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

CONCURS DE „OBICEIURI ȘI TRADIȚII DE IARNĂ”

Prof. GORA NICOLETA-LUMINIȚA


Școala Gimnazială „Octavian Voicu”, Bacău/
GPP „Dumbrava minunată”, Bacău

Educaţia morală este un proces continuu, toate disciplinele de învăţământ cu situaţiile educative
specifice având o contribuţie în sfera morală. În funcţie de vârsta copiilor, de contextul general, de
conţinutul utilizat drept suport pentru educaţia morală, educatoarea poate alege strategii analogice,
inductive, deductive, algoritmice, euristice etc.
Există, pe lângă metodele şi situaţiile generale de predare-învăţare, metode specifice de educaţie
morală, ele fiind utilizate pentru formarea conştiinţei morale (mai ales metodele expozitive) sau pentru
formarea comportamentului moral al copiilor (metode acţionale).
Dimensiunea morală a educaţiei reprezintă o componentă esenţială atât a procesului instructiv-
educativ cât şi a acţiunii exercitate de familie, mediul social, colectivul de copii, având ca scop formarea
conştiinţei şi conduitei civilizate a preşcolarului în conformitate cu normele sociale şi cu particularităţile
de vârstă. Toate activităţile din grădiniţă au influenţă şi în direcţia educării morale, dar acest aspect este
urmărit cu preponderenţă în activităţile din domeniul educaţiei pentru societate.
Obiceiurile și tradițiile legate de sărbătorile de iarnă fac parte din cultura tradiţională a neamului
nostru. Este o mare bucurie și pentru preșcolarii care sunt invitați la concursuri de tradiții de iarnă.
Păstrarea acestor datini este o mărturie vie a faptului că avem o conştiinţă a neamului din care facem
parte.
Obiceiurile și tradițiile ţin de conştiinţa poporului român pentru că exprimă înţelepciunea populară
a acestui neam, sunt esenţe ale bogăţiei noastre spirituale. Cele mai răspândite şi mai fastuoase s-au
dovedit a fi cele legate de Nașterea Domnului şi de sărbătorirea Anului Nou.
Un grup de preșcolari de la grupa mijlocie B de la GPP „Dumbrava minunată”, Bacău/Școala
Gimnazială „Octavian Voicu”, Bacău a participat cu „Sorcova” în data de 9 decembrie 2017 la Concursul
„Obiceiuri și tradiții de iarnă”. Experiența micuților a fost una frumoasă și de neuitat întrucât au fost
împreună cu părinții, bunicii și educatoarea lor! Purtarea costumului popular este un semn de apartenență
la neamul românesc, dar și unul de mândrie!
Sorcova este obiceiul conform căruia în dimineata zilei de 1 ianuarie copiii, dar şi cei mari, merg şi
seamană, simbolic, cu boabe de grâu şi orez, pe care le aruncă în casă şi asupra celor din casă. În vechime
se colinda cu o mlădiță înmugurită de măr. Ea se punea în apă în noaptea sfântului Andrei și până în ziua
de Sfântul Vasile era înflorită. Așa ne explicăm și de ce în colindele românești se cântă, în plină iarnă,
despre florile dalbe, flori de măr, sau despre măruț, mărgăritar. Astăzi sorcova este confecționată dintr-un
băț, în jurul căruia s-au împletit flori de hârtie colorată. Bacheta se înfășoară în sârmă, apoi pe cadrul creat
se prind alte bucăți de sarmă, modelate în tulpini. Fiecare sârmă este înfășurată în beteală de pom argintie.
Hârtia creponată se împăturește la întâmplare, în încercarea de a imita aspectul de floare, pentru a face
pompoanele sorcovei. Pentru un pampon se pot folosi 2 – 3 flori, în diverse culori, legate direct cu sârma.
După ce au fost realizate, sunt fixate pe băț.
Numele de „sorcovă” vine de la cuvântul bulgar „surov” (verde fraged), aluzie la ramura abia
îmbobocită, ruptă odinioară dintr-un arbore.
Cu sorcova se bătea de mai multe ori umărul unei anumite persoane, jucând rolul unei baghete
magice, înzestrate cu capacitatea de a transmite sănătate, tinerețe și fertilitate celui vizat. Ziua când copiii
mergeau cu sorcova era dimineața de Anul Nou.

BIBLIOGRAFIE:
1. Ambrus, Z. (2004). Programe educaţionale: Activităţi şi metode de grup pentru formarea moralităţii şi
civismului elevilor. Presa Universitară Clujeană.

245
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

2. Buneseu, Vasile. (1994). Ghid practic pentru aplicarea programei de educaţie moral civică în
învăţământul primar. Bucureşti: Editura Coresi.
3. Nicola, I. (2000). Tratat de pedagogie şcolară. Ediţia a doua, revizuită. Bucureşti: Editura Aramis.

246
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

Promovarea imaginii Școlii

Gorbai Maria Melinda


Liceul Tehnologic Petru Maior Reghin

Școala este locul unde primim o educație și învățăm multe informații despre viată, societate și lumea
înconjuratoare. Pe lângă toate acestea, școala poate fi locul unde învățați noi abilitati și unde vă faceti
prieteni noi. Pe lângă clădirea în sine, școala reprezintă profesori, învățatori și colegi cu care veți relaționa
ani buni.

Majoritatea timpului îl veti petrece la școală, asta însemnând de la 6-7 până la 18-19 ani. Exista șanse să
fi făcut câteva ani de grădinița sau creșă înainte să intrați în școala primară. Școala nu se termina la vârsta
de 18-19 ani. Aveti optiunea de a merge mai departe la facultate. Şcoala poate să îşi rezolve multe dintre
problemele dificile cu care se confruntă colaborând cu factori instituţionali locali care, într-un fel sau altul,
sunt beneficiarii serviciilor educative oferite de unităţile de învăţământ sau a caror activitate depinde de
calitatea educaţiei oamenilor cu care lucrează.

O atenţie deosebită trebuie acordată implicării familiilor elevilor . Copiii ai căror părinţi se implică şi
ţin o strânsă colaborare cu şcoala obţin performanţe, superioare. Pe de altă parte, copiii din cămine şi
cartiere considerate „defavorizate social” se confruntă cu probleme sociale, care au efecte negative asupra
reuşitelor lor educaţionale.

Când părinţii colaborează cu profesorii se obţin efecte benefice legate de atitudinile elevilor privind şcoala,
temele, realizările şcolare şi aspiraţiile şcolare. Implicarea părinţilor în educarea copiilor lor şi încurajarea
studiilor superioare depinde de părerea lor despre modul în care o persoană poate să îşi câstige un statut
social satisfăcător. Scoala joaca un rol foarte important in vietile noastre.

Exista multe scoli diferite, si fiecare e diferita in felul ei. Indiferent la ce fel de scoala mergeti, principalul
scop este cel al invatatului. Aveti nevoie sa invatati pentru a duce cea mai buna viata posibila.
Şcoala este leagănul iniţierii în tainele cunoaşterii: muncă şi dăruire, pasiune şi abnegaţie, educaţie şi
cultură, bucurie şi nostalgie, aduceri-aminte.

Şcoala a evoluat, explozia de informaţii a generat şi transformarea intensă a învăţământului clasic,


rigid într-unul modern, creativ şi inteligent, bazat pe participare şi colaborare, în care profesorul
conlucrează: totul se află acum sub incidenţa calculatorului. Școala este o a doua casa, profesorul este un
al doilea părinte.

Școala este locul în care înveți lucruri noi și interesante, înveti cum să vorbești frumos, înveți să scrii, să
citești, școală este cel mai nu si frumos lucru care i sa întimplat unui copil deoarece acolo înveti să fii om.
In concluzie pot spune ca școală este o a doua casă și trebuie să ne bucurăm ca Dumnezeu ni-a dat șansa
să mergem la o scoală, pentru că sunt multi copii care nu au posibilitatea sa meargă la o scoală.

247
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

Metode de promovare a imaginii școlii

Gordin Iuliana-Petronela,
Colegiul Tehnic de Căi Ferate “Unirea”, Pașcani, județul Iași

Multe școli sunt bogate în istorie, ceea ce face dificilă schimbarea percepției publice.
Transformarea imaginii unei școli sau a unuia dintre programele sale poate fi cea mai mare provocare a
unui colectiv didactic. Dar, pe măsură ce nevoile elevilor se schimbă, iar piața educației evoluează,
reorientarea în ceea ce privește viziunea unei instituții de învățământ poate însemna drumul decisiv de
urmat pentru a contura viitorul școlii.

Crearea unei noi identități, a unei anumite mărci, este un proces intensiv în sine. Dar munca abia de
acolo începe. Odată ce școala și-a dezvoltat o nouă identitate și mesajele-cheie, următoarea etapă ar fi
promovarea, trebuie să lăsăm ca lumea să știe! Investiția cea mai mare trebuie facută în gândire și în
efortul depus pentru lansarea noii mărci. În caz contrar, imaginea școlii este transformată numai în mintea
celor ce au gândit schimbarea. Un început cu siguranța succesului înseamnă să-i lasi pe ceilalți să afle de
ceea ce se vrea a fi promovat, spus, schimbat.

În toate cazurile, școala trebuie să-și cunoască foarte bine personalul și capacitatea de acomodare a
acestuia, deschiderea pentru schimbare și inovație, punctele slabe și punctele forte de care personalul
didactic și nedidactic dispune, dar și motivația clară care a condus către o eventuală revizuire a imaginii
școlii. Cel mai probabil, o școală dorește să-și transforme imaginea pentru a face loc unui alt fel de
populație școlară, aptă pentru a aduce performanță.

În orice caz, o lansare nu se poate planifica până când nu este de acord toată lumea. Această punere
de acord include identificarea întrebărilor și a subiectelor semnificative vizate de fiecare în parte, idei
valabile și înțelese de toți, cu scopul unei finalități de care toată lumea să fie mulțumită. Acesta este deci
momentul în care se poate vorbi despre noua imagine celor din jur. Astfel se vor alege oamenii potriviți să
facă această promovare, care vor identifica cuvinte-cheie, noi pe care le vor putea direcționa, împrospăta
în cadrul unor postări vechi de bloguri cu un nou mesaj de promovare și cuvinte cheie. De asemenea, se
dorește construirea unui nou calendar editorial care să reflecte în timp real munca depusă, dar și noua
strategie aleasă.

Efortul acesta de promovare a imaginii școlii poate include și o nouă schemă vizuală, care necesită o
revizuire majoră a site-ului web a școlii, a textului și a fotografiilor. Un site web actualizat, ancorat de
imaginea și mesajele noi, tocmai promovate, merită partajat. Se pot întocmi comunicate de presă care să
anunțe noul site și modul în care acesta reflectă misiunea și mesajul școlii.

Conținutul comunicatelor de presă poate fi republicat ori de câte ori ese nevoie în cadrul articolelor
ce apar pe paginile oficiale ale școlii făcute pe anumite rețele de socializare, în cadrul cărora și elevii își
pot aduce aportul.

De asemenea, în scopul atragerii de noi perspective din partea celor motivați de noua imagine, va fi
nevoie de câteva piese-ancoră. Conținutul ancoră este un conținut cu valoare ridicată, care se promovează
pentru a atrage parteneri. Aceasta ar putea reprezenta și o analiză a tendințelor în materie de educație sau
de ocupare a forței de muncă pe care imaginea școlii o are în vedere.

Deci, fiecare plan are nevoie de o cronologie, de un program bine determinat unde să se poată nota
etapele de lansare, precum și procedura urmată în vederea atingerii țintei urmărite.

248
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

COMBATEREA VIOLENȚEI-
MIJLOC DE ÎMBUNĂTĂȚIRE A IMAGINII ȘCOLII

PROF. GOȚEA LOREDANA-CAMELIA


ȘCOALA PROFESIONALĂ SCÂNTEIA

Violenţa este o temă a prezentului în multe ţări având în vedere faptul că jurnalişti, sociologi,
politicieni, cercetători în diferite domenii subliniază creşterea acesteia la diferite niveluri ale societăţii și
este definită ca dezorganizarea brutală sau continuă a unui sistem personal, colectiv sau social şi care se
traduce printr-o pierdere a integritaţii, ce poate fi fizică, materială sau psihică. Această dezorganizare
poate să opereze prin agresiune, prin utilizarea forţei, conştient sau inconştient, însă poate exista şi
violenţă doar din punctul de vedere al victimei, fără ca agresorul să aibă intenţia de a face rău. Violenţa
şcolară este de cele mai multe ori nefatală, dar poate cauza serioase prejudicii dezvoltării persoanei.
Există două tipuri de violenţă în mediul şcolar: violenţă obiectivă, de ordinul penalului (crime şi delicte)
şi asupra căreia se poate interveni frontal și violenţă subiectivă- violenţe mai subtile, de atitudine, care
afectează climatul şcolar. Sunt incluse aici dispreţul, umilirea, sfidarea, lipsa de politeţe, absenţele de la
ore, refuzul de a răspunde la ore şi de a participa la activităţi sau cea ce unii numesc atitudini
antişcolare/antisociale uneori.
O forma de violenţă extrem de răspândită în mediile şcolare este violenţa verbală manifestată prin
atacuri verbale, intimidări (presiune psihică), exercitată prin ameninţări, injurii, umilinţe. Violenţa verbală
nu este perceptă în acelaşi mod de elevi şi de profesori. Elevii o minimizează în timp ce profesorii o
maximizează. Violenţa perturbă grav mediul şcolar. Ea conduce la o deteriorare a climatului în şcoală,
afectează raporturile elev-elev, elev- profesor, elev-părinte şi generează sentimente de insecuritate, de
teamă, de angoasă, de anxietate, care influenţează negativ dezvoltarea psihică şi morală a elevului. Elevii
şi adulţii nu percep în acelaşi mod violenţa şi intensitatea acesteia. În mediul şcolar se manifestă o mare
diversitate a formelor de violenţă : de la violenţa verbală (injurii, ameninţări, jigniri) la violenţele fizice
(lovituri, bruscari), deteliorări ale bunurilor şi materialelor didactice (scris pe pereţi, spart geamuri,
distrugere a mobilierului), refuzul de a lucra, absenteismul, perturbarea cursurilor şi până la furturi,
agresiuni fizice, violenţe sexuale, consum de droguri se ajunge la atitudini antisociale. Este normal ca în
astfel de situaţii unii elev să se simtă ameninţaţi şi chiar terorizaţi de ideea de a merge la şcoală.
Forme ale violenței în școală:
- Violența între elevi;
- Violența elevilor față profesori;
- Violența profesorilor față de elevi.
Violenţa şcolară este un fenomen extrem de complex, cu o determinare multiplă: familială, societală,
şcolară, personală şi culturală. Ea se prezintă ca un ansamblu specific de forme de violenţă care se
condiţionează reciproc şi au o dinamică specifică: violenţa importată din afara şcolii , dar şi violenţa
generată de sistemul şcolar; violenţa adulţilor împotriva elevilor dar şi violenţa elevilor împotriva
profesorilor. Violenţa în şcoală este o expresie a violenţei din societate; când violenţa se produce in
şcoală, ea conduce şi la alte consecinţe : alături de prejudicii , victimizare , uneori moarte, violenţa din
şcoală reduce şansele elevilor de a-şi dezvolta personalitatea pe deplin şi de a dobândi o educaţie de
calitate.
Pentru prevenirea violenței în școală am constatat că este nevoie atât de resurse materiale cât și resurse
temporale pentru a putea pune în aplicare toate aceste metode și instrumente. Dacă s-ar acorda o
importanță deosebită în fiecare școală unui proiect contra violenței și s-ar aplica metode, chestionare,
probabilitatea ca violența și agresivitatea din școli să fie reduse este mare.
BIBLIOGRAFIE:
Huditean , A., Devianta comportamentală la elevi, Psihomedia, Sibiu, 2002
Lemeni Gabriela, Consiliere și orientare, Editura ASCR, 2011, Cluj-Napoca
UNICEF: Violenţa în şcoală, Bucureşti, Editura Alpha MDN, 2006
(Autori: Florentina Anghel, Magdalena Balica, Ciprian Fartuşnic, Irina Horga, Mihaela Ionescu, Mihaela
Jigău,Aurora Liiceanu, Andreea Măruţescu, Doina Săucan şi Lucian Voinea.)

249
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

PROMOVAREA IMAGINII ȘCOLII

ȘCOALA GIMNAZIALĂ SĂCEL- MARAMUREȘ - GRĂDINIȚA IZVOR –


Prof. înv. Grad Adriana Marinela

MOTTO:
,,Lăsati copilul să vadă, să audă, să descopere, să cadă, să se ridice si să se insele!
Nu folosiți cuvinte când acțiunea, faptul însuși sunt posibile!”
Pestalozzi

Grădiniţa este primul pas al copilului în colectivitate şi adaptarea la un nou mediu. Grădiniţa nu este
un simplu loc de joacă, ci spaţiul în care începe procesul de socializare a copilului. Trecerea de la mediul
familial la intrarea într-o colectivitate de copii şi adulţi necunoscuţi presupune un efort de adaptare din
partea copilului. Grădiniţa este locul unde talentele şi aptitudinile copilului ies la suprafaţă. Important
este ca educatoarea să le descopere, să le cultive şi să le semnaleze părinţilor. Înclinaţia către pictură,
muzică, dans, abilităţi tehnice pot fi observate de la 3-4 ani. Totodată, activităţile de la grădiniţă
contribuie la dezvoltarea capacităţii de comunicare a copiilor. Cei care merg la grădiniţă de la 3 ani sunt
dornici să coopereze atât cu adulţii, cât şi cu copiii de aceeaşi vârstă, sânt flexibili, curajoşi, autonomi, iar
când încep clasa pregătitoare nu mai trăiesc atât de tensionat adaptarea la programul de învăţare.
Deviza grădiniței noastre este:
“Este uşor să înveţi a merge, important este încotro te îndrepţi. Ştim că nu toţi copiii sunt la fel. Noi,
împreună cu familia, te călăuzim spre reuşită şi împlinire, căci tu ne reprezinţi“.
Viziunea grădiniței ˸
Grădinița Izvor dorește ca fiecare copil să se dezvolte liber, integral și armonios, să dobândească
cunoștințe, capacități și atitudini necesare activității viitoare în școală și societate, să le formeze un
comportament tolerant, care să stimuleze respectul, înțelegerea și cooperarea și să-i implice în acțiunile
comunității.
Misiunea grădiniței noastre este de a asigura fiecărui copil condiții pentru cea mai buna, completă și
utilă dezvoltare, în parteneriat și colaborare cu actorii sociali, promovând toleranța și înțelegerea.
Ne propunem:
- să asigurăm copiilor o îngrijire și o educație de calitate , care să îndeplinească așteptările beneficiarilor,
conform standardelor de calitate;
- Să promovăm o ofertă educațională atractivă, care să permită copiilor dezvoltarea abilităților și
deprinderilor pentru ariile curriculare preferate;
- să oferim copiilor șanse egale de pregătire pentru școală;
- să implicăm familia (părinții ca parteneri în educație)și comunitatea ( ca resurse și sprijin permanent)în
dezvoltarea ți educarea copiilor.
ANALIZA SOWT
PUNCTE TARI:
 Respectarea programei si a planului cadru pentru fiecare disciplină de învățământ;
 Personal didactic calificat;
 Rezultate bune ale elevilor în clasa pregătitoare;
 Activitate didactică centrată pe copil;
 Antrenarea copiilor concursuri cu diferite ocazii;
 Participarea cadrelor didactice la cursuri de formare.
PUNCTE SLABE
 Grădinița nu este inclusă în programe de finanțare extrabugetară;
 Situația economică a comunei este slabă.
OPORTUNITĂȚI

250
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

 Posibilitatea obținerii unor servicii și facilități prin proiecte și programe de finanțare extrabugetară
(Proiectul pentru Reforma Educației Timpurii, derulat de M.E.D.C.);
 Singura grădiniță situată la limită de localitate;
 Diverse domenii de activitate cu părinții;
 Organizarea unor schimburi de experiență cu educatoare și grădinițe din țară.

251
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

STRATEGII DE PROMOVARE EDUCAŢIONALE

prof. înv. preșcolar, Grădescu Viorica


G. P. P. ”Albă ca Zăpada” Fetești

Comunicarea şi crearea imaginii instituţiei de învăţământ pe piaţa – prin intermediul relaţiilor


publice şi publicităţii – în cadrul strategiilor de marketing constituie un obiectiv deosebit de important,
deoarece contribuie fundamental la creşterea numărului de solicitări de servicii specifice prestate, dar şi a
calităţii percepute a acestora. În termeni de marketing, în promovare sau relaţii cu publicul, directorul este
cea mai importantă persoană. Directorul este personificarea şcolii, şi a direcţiei pe care doreşte să meargă. El
are rolul de a descrie misiunea şcolii ca expresie a intenţiei şi locului în comunitate şi pe scena educaţiei, în
general.
Directorul îsi comunică viziunea sa personalului şcolii. Comunicarea internă este unul din cele mai
importante moduri de promovare a şcolii. Este startul într-o strategie de promovare. Directorul va avea
nevoie de sprijinul echipei de management din şcoală. Dar viziunea sa va trebui împărtăşită şi aprobată de
reprezentanţii în teritoriu ai ministerului. Aceştia din urmă pot ajuta marketingul în şcoală.
În cadrul strategiei de promovare o instituţie de învăţământ adoptă strategii cu privire la:
1.Intensificarea comunicării cu:
Beneficiarii principali respectiv cu cei secundari (elevi şi părinţi) prin armonizarea intereselor lor.
Opinia publică generală ce se compune din categoriile de public general, care află pe diferite canale
(în special din presă, Internet, pliante, broşuri, luări de cuvânt ale personalităţilor) despre existenţa,
activitatea şi caracteristicile unităţii şcolare.
Mass-media. Publicul media include companiile media care desemnează ştiri şi opinii editoriale. Pot fi
publicaţii specifice, ziare, reviste de tip magazin, posturi de radio şi televiziune. Marketerii sunt foarte
sensibili la rolul jucat de presă în influenţarea organizaţiei lor să îşi atingă obiectivele. Ele doresc în mod
normal o reflectare a activităţii lor în presă.
Publicul local ce este compus din locuitorii din zona unde işi defăşoară activitatea şcoala. Ei pot fi
activi sau pasivi, în legătură cu activitatea organizaţiei. Pot fi de exemplu deranjaţi de gălăgia pe care o
provoacă elevii în timpul pauzelor. Şcoala trebuie să dea dovadă de responsabilitate şi să se implice în
relaţiile cu comunitatea, să desemneze o persoană a cărei sarcină să fie tocmai întreţinerea relaţiei cu
vecinii şi să se angajeze în rezolvarea problemelor comunităţii din care face şi ea parte. Aceasta este o
atitudine de marketing.
Prin intensificarea comunicării unei şcoli cu toate aceste categorii de public se ajunge la o
cunoaştere şi în acelaşi timp o susţinere reciprocă din partea ambelor părţi. Se croieşte astfel o relaţie bine
sudată sau chiar mai mult, putem spune că se formează o comunitate socială.
2. Promovarea modelelor de bune practici – reprezintă o una dintre cele mai eficiente şi puţin
costisitoare strategii de menţinere a mediului competititv dintr-o organizaţie.
Într-o şcoală promovarea modelelor de bune practici mai ales în cazul cadrelor didactice aduce, în cele
din urmă un plus de notorietate, unităţii respective. Cadrele didactice vor fi mult mai stimulate şi mai
receptive în adoptarea unor metode şi procedee didactice noi, de actualitate, axate pe nevoile actuale ale
elevilor.
3. Căutarea de informaţii cu privire la noi metode, tehnici, instrumente, modele.
Teoria informatizării învăţământului evidenţiază resursele pedagogice angajate/angajabile la nivel de
politică a educaţiei prin:
Ø valorificarea noilor tehnologii în direcţia procesării, esenţializării şi amplificării activităţii
intelectuale la parametrii de eficienţă individuală şi socială;
Ø dezvoltarea unui sistem de autoinstruire eficientă, (auto)perfectibilă în diferite condiţii şi situaţii
de timp şi spaţiu;
Ø promovarea unei educaţii/instruiri individualizate în contextul (auto)evaluării formative/continue
a rezultatelor acţiunii didactice/educative care reflectă calitatea corelaţiei funcţional-structurale
dintre subiectul şi obiectul educaţiei;

252
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

Ø stimularea creativităţii „actorilor educaţiei”;


Ø antrenarea tuturor dimensiunilor educaţiei (intelectuală-morală-tehnologică-estetică-fizică) în
contextul unor acţiuni de instruire formală-nonformală-informală, integrate/integrabile în sensul
educaţiei permanente.
O atenţie deosebită trebuie acordată implicării familiilor elevilor şi agenţilor economici (în special
în cazul grupurilor şcolare) prin elaborare de strategii separate. Copiii ai căror părinţi se implică şi ţin o
strânsă colaborare cu şcoala obţin performanţe, superioare. Pe de altă parte, copiii din cămine şi cartiere
considerate „defavorizate social” se confruntă cu probleme sociale, care au efecte negative asupra
reuşitelor lor educaţionale.

253
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

Promovarea imaginii școlii

Prof. Grăjdan Camelia Cătălina

Prioritatea cadrelor didactice este să promoveze imaginea unității noastre școlare printr-o bună
cooperare intre partenerii educaționali: școală-elevi-părinți.
În cadrul școlii noastre, tradiția se îmbină armonios cu inovația, cadrele didactice cu mai multă
experiență colaborează cu dascălii tineri care aduc un suflu nou în activitatea didactică. Fiecare dascăl
care a slujit Școala Gimnazială Duiliu Zamfirescu Dumbrăveni a dăruit fără reținere o părticică din
sufletul său nobil.
Performanțele dovedesc că școala noastră a construit și construiește în continuare personalități
implinite emoțional, cognitiv și spiritual, dovadă sunt mărturiile foștilor noștri elevi, aflați pe la diferite
facultăți, ori deja licențiați.
Misiunea școlii este dezvoltarea unui parteneriat stabil în comunitatea locală, un mediu favorabil
educației, axat pe valori morale, religioase, informaționale, astfel încât fiecare elev să beneficieze de
șansa de a fi educat ca un bun cetățean român, critic și autocritic. Ne ghidăm după moto-ul: ,,Nu învățăm
pentru școală, învățăm pentru viață!”
Promovarea imaginii școlii se face în școala noastră prin:
 Elaborarea unor parteneriate cu instituțiile locale: secție de poliție, primărie, dispensar,
bibliotecă.
 Personalizarea ofertei educaționale la nivel instituțional
 Realizarea unor proiecte focalizate pe reducerea abandonului școlar
 Susținerea elevilor aflați în situații sociale precare
 Realizarea unui ghid metodic folosit la orele de limba și literatura română- care conține
compuneri, eseuri, poezii și desene ale copiilor de la Școala Gimnazială Cîndești
Un alt mijloc de promovare a imaginii instituției este și organizarea de manifestări cultural-artistice,
sărbători, serbări școlare, activități în centrul cărora se află elevul, beneficiarul direct. Astfel, s-au realizat
pliante, programe și planificări ale activităților susținute

254
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

255
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

PROMOVAREA IMAGINII ȘCOLII ÎN LITERATURĂ ȘI ÎN SOCIETATE

ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1 DOBROTEȘTI


PROF. GRAMA NICOLETA ANDREEA
Școala nu reprezintă doar o temă a literaturii române: ea apare ca o constantă tematică în toată
literatura universal. Mari autori ca Charles Dickens în “David Copperfield”, Rudyard Kipling în “Stalki
&Co.”, Alain Fournier în “Cărarea pierdută”, James Joyce în “Portret al artistului în tinereţe” s-au oprit
aupra problemelor ṣcolii ṣi le-au ilustrat în operele lor. Problematica pe care ei o semnalează este de o
mare complexitate.Aceasta rezultă ṣi din modul în care tema a fost tratată în literatura română. Analiza
temei a scoas în evidenţă câteva aspecte semnificative.In chiar textele studiate s-a observat că există un
câmp de probleme proprii elevului, pe care îl urmăreṣte I.Creangă ṣi un altul al dascălului asupra căruia
insistă I.L.Caragiale. Pe de altă parte, este de subliniat faptul că școala este evocată în literatura cu
posibilitățile și din perspectiva unor genuri diferite.Imaginea scolii se proiectează în versiunea pe care o
admite genul epic, adoptat de I. Creangă, altfel decât versiunea genului dramatic al lui I.L.Caragiale.
Alteori sunt valorificate disponibilitățile genului liric, cum se întâmplă în cazul lui Bacovia, care în
“Liceu” își exprima aceeași nemulțumire și dezamăgire față de școală, dar în formularea sintetică și
figurată a poeziei.
Dar toate aceste exemple propun ceea ce am putea numi o imagine negativă a școlii, în care dominanta
este dată de enumerarea unor limite ale instituției, consemnate cu intenție critică. Înțelegerea aceasta ar
rămâne incompletă și falsă daca nu ne-am aminti că există și versantul luminos al temei, cel care, într-o
ordine concurentă dezvoltă imaginea pozitivă a școlii. Aceasta la rândul ei presupune câteva dominante:
-figura bunului dascal, devotat misiunii sale asemenea domnului Trandafir, sau a dascălului Clăiță din
nuvela “Budulea Taichii” de Slavici, sau a celor două chipuri evocate de O.Goga în “Dascălul” și
“Dăscălița”.
-elevul model, asemenea lui Huțu din ‘Budulea Taichii”.
-școala care schimbă destinul, ca în cazul lui Nicolae din romanul “Morometii” de Marin Preda.
În literatura lui Caragiale, școala devine o temă importantă mai ales în “Momente și schițe”. Ea face
obiectul analizei în “Bacalaureat”,”Lanțul slăbiciunilor”, ”Un pedagog de școală nouă”, ”Despre cometa”,
”Emulațiune”, “Premiu I”, ”Dascăl prost”, ”Școala română”. Interesul lui I.L.Caragiale față de școală se
explică prin faptul că în spațiul acestei instituții se confruntă trei tipuri de mentalitate: a elevilor, a
dascălilor, a părinților. Poate fi surprinsă astfel, prin variantele ei sociale, de vârstă, de pregătire
intelectuală, o mentalitate mai generală, a locului și a timpului, aflată la originea binelui sau a răului din
societate.
O atenție specială a arătat Caragiale față de tipul dascălului, al cărui exponent caricatural este Marius
Chicos Rostogan, eroul întruchipând ceea ce autorul numea ironic,”pedagogul nostru absolut”. El este
construit cu posibilitațile unor procedee diferite, aparținând uneori epicului si alteori dramaticului.
Personajul se dovedeste a avea doua fețe, in relațiile cu părinții și cu elevii pe de o parte, arogant cu cei
slabi, slugarnic cu cei puternici. Alternarea registrului verbal tradează o predispoziție marcată spre
injustiție. Concluzia spre care tinde Caragiale ar fi aceea că instituția nu este rea în sine, dar este stricată
de slujitorii ei, de limitele acestora dar și de mentalitatea momentului. Spiritul în care sunt formați copiii,
valorile propuse decid atitudinea lor de mai târziu în societate.
În “Amintiri”, deși I.Creangă, evocând procesul de formare a lui Nică ,nu renunță la intenția de a-și
amuza cititorii, sunt consemnate aspecte și probleme care țin de începuturile învățământului românesc.
Patru imagini ale școlii, din locuri diferite sunt fixate în paginile “Amintirilor”: scolile din Humulești, din
Broșteni, din Târgu-Neamț și școala de catiheți de la Fălticeni. Ca expresie a nemulțumirii lui I.Creangă
față de instituția evocată, dominanta imaginilor, pe care le oferă, atitudinea critică de natura să sublinieze
limitele scolii: caracterul improvizat, lipsa dascălilor și a manualelor, brutalitatea metodelor pedagogice.
Soluția de salvare într-o asemenea situație rămâne detașarea și nu angajarea. Creangă ilustrează prin
personajele sale atât primejdia ascunsă în calea urmată de Davidică sau de Trăsnea printr-un efort absurd,
dincolo de puterile lor, cât și capacitatea de a nu-și abandona propria umanitate si pornirilile firești ale
vârstei care îi ajută pe Mirauta și pe Stefanescu mult mai relaxați în relația lor cu școala, să se sustragă
urmărilor nefaste ale “cumplitului meșteșug”, devenit nu un factor formator, ci unul deformator.

256
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

Tema școlii revine frecvent nu doar în operele literare ale unor autori care aparțin diferitelor
momente istorice,ci și în societatea contemporană fiind dovada sensibilității omului în general față de o
problemă importantă a vieții: procesul de formare și cunoaștere pe care îl face posibil școala ca instituție
socială prin intermediul dascălului dedicate profesiei sale. Preocuparea nu este întâmplătoare, nici gratuită
pentru că literatura, la răndul ei, exercită o influență asupra vieții, asupra realității, ca urmare a puterii ei
de a propune, de a acredita modele și de a consolida un sistem de valori.

257
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

Rolul educatoarei în adaptarea copiilor la grădiniță

GRANGURE DANIELA,
GRĂDINIȚA CU P. P. „CĂSUȚA FERMECATĂ‟, CRAIOVA

Acasă, în primii ani de viaţă, copilul dobândeşte noţiuni despre sine, se poate repera ca identitate,
ca aparţinând unui grup cultural şi social, îşi poate cunoaşte şi recunoaşte competenţele şi abilităţile,
deprinde reguli şi începe să îşi asume responsabilităţi, devine activ în propria-i viaţă.
Grădiniţa este o mare tranziţie pentru cei mai mulţi copii, deoarece este startul pentru noi
experienţe într-un mediu nou. Este posibil ca unii copii să devină anxioşi pentru că se activează teama de
necunoscut: grădiniţa. Aici întâlnesc copii diferiţi faţă de ei: înălţime, greutate, piele, îmbrăcăminte, limbă,
gen, etnie, dizabilitate, situaţie materială, familie, istorie personală etc. , aspecte ce pot avea un dublu
impact: sursă de dezvoltare sau sursă de stres (dacă nu sunt bine gestionate).
Întreaga dezvoltare a copilului este condiţionată de calitatea relaţiilor pe care le stabileşte cu
mediul social în care trăieşte. Fiecare participant în viaţa copilului (părinţi, fraţi, bunici) influenţează
modul său de dezvoltare, condiţionând modelele relaţionare pe care copilul le integrează şi pe care le va
reproduce în viaţa sa.
Copilul învaţă cu preponderenţă din contactul său cu mediul fizic şi social. Relaţia pe care acesta o
are cu mediul, răspunsul pe care îl primeşte la interacţiunile pe care le iniţiază sau le stabileşte în demersul
său de explorare şi experimentare sunt definitorii pentru dezvoltare.
Odată cu înscrierea la grădiniţă, copilul îşi îmbogăţeşte considerabil sfera relaţiilor, intrând în
contact cu o lume necunoscută, oarecum străină şi stranie pentru el. Până în acest moment, singurii adulţi
care l-au înconjurat au fost aceia în care a investit afectiv, cărora ştie să le răspundă şi care îi cunosc
nevoile. În absenţa mamei sau tatălui, copilului trebuie să i se acorde posibilitatea unor relaţii de calitate
cu adulţii care îl înconjoară. Educatoarea se află într-o poziţie de receptor/ iniţiator al interacţiunii cu
copilul, preluând într-o mare măsură acţiunile parentale, pentru că în grădiniță, tot ceea ce-l înconjoară pe
copil trebuie să îl susţină pe acesta să exploreze, să experimenteze, să se dezvolte.
Dincolo de mediul fizic în care se derulează activitatea din grădiniţă, mediu care este deosebit de
important, este necesar să recunoaştem importanţa intervenţiei fiecărui membru al personalului, didactic,
nedidactic sau auxiliar. Persoanele implicate în educaţie posedă instrumentele şi atitudinile necesare, astfel
încât să creeze oportunităţi de dezvoltare pentru toţi copiii: realizează un mediu educativ ce răspunde
nevoilor individuale, ce creşte şansele pentru succes ale tuturor copiilor, ce dezvoltă respectul şi imaginea
de sine, ce valorizează în mod benefic diferenţele dintre persoane, ce promovează comunicarea deschisă
despre orice, reducând sau ameliorând în acelaşi timp comportamentele discriminative şi stereotipurile.
În grădiniţă, copilul de 3 ani îşi continuă construirea propriei identităţi. De data aceasta, el se
raportează la alţi copii de aceeaşi vârstă, începe să relaţioneze cu ei, să se compare cu aceştia, să îşi
negocieze regulile în grup, să-şi ajusteze comportamentele în funcţie de colegi. Pentru copil, este un
moment important al construcţiei sale ca persoană. Atitudinea educatoarei trebuie să îl sprijine şi să îl
încurajeze în acest demers, să îi consolideze încrederea în sine, să îl valorizeze permanent, controlând
comportamentele nedorite cu multă atenţie pentru copil.

Pentru a valoriza cât mai mult mediul educațional al grădiniței, educatoarele îmbunătăţesc
practicile de organizare a activităţilor şi folosesc diversitatea ca o resursă şi ca o oportunitate echitabilă de
învăţare:
• folosesc resurse educaţionale atractive;
• pregătesc pachete de învăţare adaptate fiecărui copil;
• individualizează învăţarea şi jocul;
• respectă stilurile de învăţare;
• deleagă responsabilităţi;
• utilizează experienţele copiilor;
• propun lucrul în echipe;

258
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

• încurajează copiii să-şi exprime opiniile, cu argumente, să fie empatici, să aibă flexibilitate.
• amenajează sectoarele- centrele de interes în orice combinație, astfel încât să fie multifuncționale,
în funcție de ce urmăresc să obțină cu copiii într-o anumită perioadă de timp; antrenează totodată copiii în
amenajarea sau reamenajarea unui centru de activitate de la o zi la alta;
Când vin în grădiniță, copiii învaţă „socializarea“ prin comunicarea şi interacţiunea cu ceilalţi
colegi de grupă. Din jocul copiilor, educatoarele află despre interesele şi preferinţele pentru anumite
activităţi (de exemplu, unii copii desenează, pictează, alţii sunt „povestitori“, altora le place să creeze
colaje, să vizioneze desene animate, să inventeze poezii, iar alţii sunt „campioni“ la practicarea unui sport
sau le place să observe natura etc.).
Bunele relaţii, starea de bine dintre ei, reprezintă o condiţie facilitatoare pentru învăţare şi
dezvoltare. În derularea activităţii în grădiniţă, într-un spaţiu destinat copilului şi dezvoltării acestuia,
fiecare gest are o semnificaţie de îngrijire, creştere şi dezvoltare a copilului şi este important ca
educatoarele să deţină acelaşi tip de aptitudini şi atitudini în raport cu copilul:
• căldură şi afecţiune;
• răspuns imediat la nevoile copilului;
• disponibilitate de a răspunde întrebărilor copilului;
• sancţionare educativă, constructivă a comportamentelor inacceptabile ale copilului;
• respect;
• deschidere şi comunicare;
• limite clare şi bine precizate;
• recunoaşterea calităţilor şi a reuşitelor;
• nediscriminarea;
• confidenţialitate şi încredere reciprocă.
Datorită momentelor de interacţiune foarte încărcate de afecte la care suntem martori sau la care
participăm în mod direct (separarea de părinţi, coşmarurile din timpul somnului de după-amiază,
momentele de igienă ale copilului), este foarte important să se producă un transfer afectiv dinspre copil
spre noi (educatoare). Copilul se linişteşte în prezenţa noastră, ne caută cu privirea atunci când îşi ţine
părintele de mână şi vine spre grădiniţă, ne povesteşte ce a făcut acasă. În acest fel, pentru copil putem
deveni persoana de referinţă din punct de vedere afectiv. Copilul are abilitatea de a investi afectiv şi în alte
persoane decât mama sau tatăl său, dispunând de schema ataşamentelor multiple.
Trebuie să fim pregătite să facem faţă acestui rol, ba chiar mai mult, deoarece munca noastră
presupune o relaţie de interacţiune privilegiată (ajutorul în momentul mesei, al îmbrăcatului, primirea sau
plecarea la/ de la grădiniţă). Relația educatoare – copil este o relaţie de ataşament diferită de relaţia pe care
copilul o are cu părinţii săi, însă respectă caracteristicile acesteia (încredere şi respect reciproc, susţinere şi
încurajarea explorării copilului, valorizare şi satisfacerea nevoilor de dezvoltare ale copilului etc.).
La venirea în grădiniță, copilul începe să se relaţioneze cu cei de-o seamă, trecând de la „jocul în
paralel“, la cel „împreună cu“ ceilalţi copii, câştigându-şi şi consolidându-şi imaginea de sine. Pe tot
parcursul dezvoltării sale, copilul se raportează la susţinerea adultului (educatoarei): acesta este partenerul
său de joacă privilegiat, este sprijinul său, este un reper afectiv. Copilul este dependent de adult, însă
alături de el îşi descoperă independenţa. Dacă relaţia cu adultul este pozitivă, îl ajută pe copil să-şi câştige
încrederea în sine, îl valorizează şi îl susţine în explorare.
Într-un spațiu organizat cum este grădinița, copiii se dezvoltă într-un mediu ordonat si predictibil.
Obiceiurile cotidiene, rutinele au o altă importanţă decât pentru adulţi. Ora mesei, timpul în care se joacă,
ora de somn din timpul zilei, momentele în care pleacă şi vin de la grădiniţă sunt obiceiuri zilnice care le
oferă copiilor stabilitatea de care au nevoie pentru buna lor dezvoltare, dar şi sentimentul de căldură şi
protecţie. Repetând mai multe zile sau mai multe luni la rând aceleaşi lucruri, învaţă să se cunoască mai
bine pe ei înşişi şi încep să perceapă mai clar lumea care îi înconjoară, modalitatea de bază prin care copiii
pun stăpânire pe orizontul apropiat.

Bibliografie:
 BALICA, Magdalena, Ciprian Fartuşnic, Perspective asupra dimensiunii educaţiei de gen - Institutul
de Ştiinţe ale Educaţiei, Bucureşti 2004.
 ECATERINA Adina, „Consilierea şi educaţia preşcolară“, Editura Aramis, Bucureşti, 2002.

259
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

 EZECHIL, Liliana, Comunicarea educaţională în context şcolar, Editura Didactică şi Pedagogică,


Bucureşti, 2002.
 Programa activităților instructiv-educative în grădinița de copii, editura V&I, București, 2008
 Curriculum pentru învățământul preșcolar, Didactica Publishing House, București, 2009

260
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

Rolul activităților extrașcolare în dezvoltarea elevului

Prof. înv. primar: Grapini Viorica Maria


Școala Gimnazială ,,Enea Grapini” - Șanț
Jud. Bistrița-Năsăud

Pedagogul american Bruner (1970) consideră că „oricărui copil, la orice stadiu de dezvoltare i se poate
preda cu succes, într-o formă intelectuală adecvată, orice temă”, dacă se folosesc metode şi procedee
adecvate stadiului respectiv de dezvoltare, dacă materia este prezentată „într-o formă mai simplă, astfel
încât copilul să poată progresa cu mai multă uşurinţă şi mai temeinic spre o deplină stăpânire a
cunoştinţelor”
Modelarea, formarea şi educaţia omului cere timp şi dăruire. Timpul istoric pe care îl trăim cere
oameni în a căror formaţie caracterul şi inteligenţa se completează pentru propria evoluţie a individului. În
şcoala contemporană eficienţa educaţiei depinde de gradul în care se pregăteşte copilul pentru participarea
la dezvoltarea de sine şi de măsura în care reuşeşte să pună bazele formării personalităţii copiilor. În acest
cadru, învăţământul are misiunea de a-i forma pe copii sub aspect psihointelectual, fizic şi socioafectiv,
pentru o cât mai uşoară integrare socială.
Problematica educaţiei dobândeşte în societatea contemporană noi conotaţii, date mai ales de
schimbările fără precedent din toate domeniile vieţii sociale.
Accentul trece de pe informativ pe formativ.
Educaţia depăşeşte limitele exigenţelor şi valorilor naţionale şi tinde spre universalitate, spre
patrimoniul valoric comun al umanităţii. Un curriculum unitar nu mai poate răspunde singur diversităţii
umane, iar dezideratul educaţiei permanente tinde să devină o realitate de necontestat.
Activitățile extrașcolare contribuie la formarea personalității elevului. Sunt importante și utile. Dar sunt
anumite aspecte care ar putea să influențeze succesul acestora, printre acestea numărându-se: desfășurarea
acestora după programul de studiu, când elevii sunt deja obosiți sau înainte și aceștia nu se mai pot
concentra la ore. Deci, programul elevului este mai încărcat. Profesorii caută soluții pentru valorificarea
lor: urmăresc programul elevului din ziua respectivă, cât a avut de învățat sau de scris. Dar, este suficient?
Întrebând elevii despre aceste aspecte, au recunoscut că este destul de greu să desfășori multe activități
extrașcolare, pentru că programa școlară este încărcată. Se pune întrebarea: cum îi determinăm pe elevi să
se implice în desfășurarea activităților extrașcolare?
De-a lungul anilor, activitățile extrașcolare au luat forme variate, toate având ca scop învățarea
nonformală și petrecerea în mod plăcut a timpului liber. Prin aceste activități, care cuprind domenii și arii
foarte mari, elevii își pot dezvolta anumite competențe și abilități necesare unei bune dezvoltări
armonioase pentru o integrare în societate. Când vorbim de activități extrașcolare, ne referim la acel
program la care elevul participă după ore și ar trebui să facă acest fapt cu plăcere deoarece scopul este
acela de a-i forma abilitățile necesare unei bune dezvoltări, formării personalității elevului care își va găsi
prin acestea înclinațiile, talentul și domeniul în care ei vor fi performanți.
Bibliografie:
 Crăciunescu, Nedelea, „Forme de activităţi extracurriculare desfăşurate cu elevii ciclului primar”,
în “Învăţământul primar“ nr. 2, 3 / 2000, Ed. Discipol, Bucureşti;
 Ionescu, M., Chiş, V., „Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi
autoinstruire”, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001
 Vlăsceanu, Gheorghe, coord., Neculau, Adrian, „Şcoala la răscruce. Schimbare şi continuitate în
curriculumul învăţământului obligatoriu. Studiu de impact”, Editura Polirom, 2002.

261
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

Colegiul Național „Zinca Golescu”, Pitești - pilon al educației argeșene

Prof. Aida Mihaela Grecu

Cu o longevitate de 97 ani pe tărâmul educației piteștene, Colegiul Național „Zinca Golescu”, Pitești
continuă să-și deschidă larg porțile pentru elevii avizi de cunoaștere, dornici să se autodepășească, să-și
descopere și îmbunătățească cele mai nebănuite competențe, să ducă mai departe tradiţia, prestigiul şi
performanţa şcolii. Recunoașterea, pe care unitatea noastră de învățământ a căștigat-o prin calitatea
exemplară a serviciilor educaționale oferite și rezultatele remarcabile ale elevilor săi la diferite examene
naționale, olimpiade sau concursuri școlare, a dăinuit
datorită activității la catedră a unui corp profesoral
dedicat, axat pe dezvoltarea armonioasă a
adolescentului.
Adaptându-se continuu la schimbările socio-
economice ale secolului XXI, Colegiul Național
„Zinca Golescu”, Pitești implementează, de cațiva ani
buni, o diversitate de proiecte cu finanțare europeană,
cu scopul de a aduce un suflu nou întregului act
educațional desfășurat în instituția noastră. Prin
programe precum Lifelong Learning, Aces și
Erasmus+, s-a țintit atât dezvoltarea metodelor de
predare-învățare-evaluare ale cadrelor didactice, cât
și facilitarea accesului elevilor la un real schimb de experiență fructuos, pe diverse teme de interes, cu
parteneri similari.
Oportunitățile de finanțare europeană ne-au dat șansa să ne reinventăm, să revitalizăm strategiile de lucru,
astfel încât populația școlară, care a ales plină de speranță școala noastră, să beneficieze de așteptări
confirmate, chiar întrecute. Atenția managementului instituției noastre este permanent îndreptată către
obținerea și menținerea unui echilibru permanent între activitatea școlară și extrașcolară. Așadar,
proiectele cu finanțare europeană precum: proiecte de mobilitate individuala Comenius-Lifelong learning,
“Open Minds! Open Europe! Together We Make It Better !”- Lifelong learning Comenius , ” Can and
Help”- Aces, „Abordări inovatoare ale activității instituționale” – Erasmus+K1, ”Career based
opportunities” - Erasmus+K2, au influenţat pozitiv toate componentele instituţiei noastre, participarea la
aceste proiecte promovând ideea că ele reprezintă o oportunitate de învăţare pentru cei implicaţi –
profesori, elevi, directori de şcoală. Fiecare dintre participanţii la proiecte are de învăţat şi de câştigat în
acelaşi timp. Proiectele europene aduc noi cunoştinţe, noi capacităţi, schimb de idei, transfer de practici
creative, acces la noi materiale didactice, exersarea şi perfecţionarea limbilor străine în contexte reale.
Din dorința de a da noi valențe dimensiunii CLIL în învățământul bilingv implementat de colegiul
nostru, dar și pentru a crește gradul de comunicare și cooperare eficientă între factorii centrali ai
procesului educațional, a luat naștere în anul 2016, proiectul Erasmus+ pentru mobilitatea profesorilor -
„Abordări inovatoare ale activității instituționale”, care a înlesnit participarea la un job shadowing și la
trei cursuri structurate a unui număr de șapte profesori cu capacitate de diseminare și schimbare la nivelul
școlii, prin prisma responsabilităților la nivelul diferitelor comisii. Pe parcursul acestor activități de
formare, s-a evidențiat necesitatea implementării conceptului ”teaching the whole child”, astfel încât
tinerii să fie pregătiți pentru integrarea în societatea supusă galopantei schimbări a secolului al XXI-lea,
prin dezvoltarea competențelor de gândire critică, creativitate, comunicare, colaborare.
Pentru a ne alinia la tendințele europene, dar și la cele ale societății românești într-o continuă
reformă, am inițiat în anul 2017, în colaborare cu patru state europene (Polonia, Italia, Bulgaria, Turcia)
proiectul - Career based opportunities, Erasmus+ parteneriate între școli, cu scopul clar de a îmbunătăți
competențele antreprenoriale, lingvistice și sociale ale elevilor liceului nostru. Oferindu-le șansa de
expunere la o diversitate de medii economice, schimburi de bune practici și acces la variate medii socio-
culturale, ne propunem să reușim, in următorii doi ani de colaborare transnațională, o sporire a
responsabilizării elevului prin transformarea acestuia în cetățean activ în comunitatea locală, o creștere a
încrederii de reușită în integrarea pe piața muncii, iar pe termen lung o revitalizare a economiei țării.
Colegiul Național „Zinca Golescu”, Pitești își propune să se mențină în topul școlilor de elită pe

262
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

plan regional și național, atât prin performanța în plan școlar, precum și prin participări active în proiecte
de colaborare internațională, astfel încât accesul la
actul educațional în instituția noastră să ofere o
formare desăvârșită a adolescentului societății
actuale.

263
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

PROMOVAREA IMAGINII ŞCOLII


MODALITĂŢI DE ÎMBUNĂTĂŢIRE
A PROCESULUI INSTRUCTIV –EDUCATIV

Autor: Grecu Ana-Niculina


Unitatea de învăţământ: Şcoala Gimnazială „Voievod Litovoi”

Imaginea unei instituţii educaţionale este determinată de un ansamblu de criterii , reguli şi


interpretări care sunt structurate de-a lungul timpului şi transmise prin tradiţie , modificate şi îmbogăţite
succesiv cu elemente noi , acceptate si asimilate de comunitate . Imaginea este dependentă de sistemul
informaţional în care se formează , fiind condiţionaţă de caracteristicile de vârstă , sex, religie , nivel de
cultură şi instruire , apartenenţa etnică sau politică etc.

Formarea imaginii unei organizatii se poate realiza aplicând o anumită ,, politică’’ , ce ţine pe
de o parte de stilul managerial al conducătorului organizaţiei şi pe de altă parte de activitatea desfăşurată
de angajaţi .

Activitatea de asigurare a calităţii ar trebui să înceapă, în fiecare şcoală, printr-o identificare cât
mai obiectivă a aspectelor ce trebuie îmbunătăţite şi ierarhizarea lor, pentru stabilirea priorităţilor.

Pentru pregătirea şi implementarea unei practici eficiente, care să asigure calitatea serviciilor de
educaţie şi formare profesională furnizate de o unitate şcolară, se impune cu necesitate realizarea unor
acţiuni constructive, orientate spre:

• îmbunătăţirea comportamentului, a motivării şi a prezenţei elevilor;


• reducerea absenteismului şi abandonului şcolar;
• colaborarea strânsă dintre elevi şi profesori, materializată în creşterea interesului şi asumarea
responsabilităţii pentru propria învăţare de către elevi;
• îmbunătăţirea evaluării formative, prin folosirea unei game mai largi de metode şi instrumente
de evaluare, diversificată inclusiv prin aportul inovativ personal al cadrelor didactice sau al unor echipe
mixte de profesori şi elevi;
• îmbunătăţirea colaborării între catedre şi a relaţiilor cu toţi factorii interesaţi;
• creşterea numerică şi calitativă a parteneriatelor cu agenţii economici locali, prin stimularea
interesului lor pentru implicarea directă şi activă în procesul complex de asigurare a calităţii în întreaga
activitate derulată de unitate;
• îmbunătăţirea parteneriatelor între şcoală, familie şi alte organizaţii în ceea ce priveşte educaţia
elevilor.

Cu siguranţă orice investiţie în educaţie este cel mai bun lucru pentru viitorul copiilor noştri şi, de
asemenea, pentru întreaga societate.

264
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

PROMOVAREA OFERTEI SCOLARE


SAU MARKETINGUL EDUCATIONAL

Prof. Daniela Grecu


Colegiul Tehnic Valeriu D. Cotea Focsani
Nivel: liceal

Instituţiile de învǎţǎmânt, structurate şi organizate inclusiv pe baza unor principii de marketing, conşti-
entizeazǎ tot mai mult cǎ poartǎ o anumitǎ respon- sabilitate şi trebuie sǎ se implice în rezolvarea unor
astfel de probleme, cǎ ele nu trebuie sǎ pregǎteascǎ forţa de muncǎ în general, ci pentru satisfacerea unor
nevoi cât se poate de concrete şi reale. Cǎutǎrile insistente, formarea unui segment de manageri, au
determinat pânǎ la urmǎ instituţiile de învǎţǎmânt sǎ accepte schimbǎri de opticǎ radicale, sǎ nu mai
respingǎ categoric, sǎ nu considere nedemne noile orientǎri şi practici. Astfel, a fost acceptat, în mod
treptat şi marketingul şi s-a nǎscut ceea ce azi numim marketing educaţional.
Instituţiile de învǎţǎmânt pot fi privite ca şi agenţi intermediari între o anumitǎ categorie de
vârstǎ a populaţiei, care este purtǎtoarea unei anumite cereri de instruire şi educaţie şi, deci, cǎrora le oferǎ
servicii de aceastǎ naturǎ, pe de o parte şi ofertanţii de locuri de muncǎ (unitǎţi economice, instituţii,
organizaţii etc), care au o cerere de forţǎ de muncǎ, de un anumit nivel de calificare, pe de altǎ parte.
Rezultǎ ca orice unitate de învǎţǎmânt acţioneazǎ pe mai multe pieţe. Trebuie sǎ atragǎ un anumit numǎr
de tineri, pentru a avea „obiect” de activitate, pentru a avea cui furniza şi „vinde” servicii de învǎţǎmânt.
Aceastǎ forţǎ de atracţie va fi cu atât mai puternicǎ, cu cât absolvenţii reuşesc sǎ intre în numǎr mai mare
la facultǎţi sau îşi gǎsesc mai uşor locuri de muncǎ conforme cu aşteptǎrile şi exigenţele lor, puse la
dispoziţie de ofertanţii de locuri de muncǎ.
Fiind vorba de cerere şi ofertǎ, de relaţii de piaţǎ, este evident cǎ instituţiile de învǎţǎmânt, ale
cǎror absol- venţi nu-şi gǎsesc plasament adecvat, se vor confrunta cu o lipsǎ de candidaţi şi, invers, cele
ale cǎror absolvenţi sunt foarte cǎutaţi şi preferaţi de ofertanţii de locuri de muncǎ se vor bucura de un
asemenea aflux de candidaţi, cǎruia nu-i vor putea face faţǎ (unele nici nu doresc, în ideea de a nu periclita
nivelul calitativ al procesului instructiv-educativ).
Practic, este vorba, deci, de patru agenţi de piaţǎ implicaţi:

 instituţia de învǎţǎmânt,

 organizaţiile ofertante de locuri de muncǎ,

 posesorii de forţǎ de muncǎ (potenţialǎ)

 statul.
Relaţiile lor trebuie armonizate, contradicţiile inerente rezolvate, cererea lor satisfǎcutǎ. Inclusiv în
aceastǎ privinţǎ, marketingul educaţional poate juca un rol benefic. Într-o opticǎ de marketing, punctul de
plecare îl constituie în mod inevitabil cererea de forţǎ de muncǎ efectivǎ şi potenţialǎ din economie. Dar o
abordare atât de generalǎ nu poate fi eficientǎ. Pentru a avea succes, orice instituţie de învǎţǎmânt se
raporteazǎ la un anumit spaţiu geografic, are în vedere cererea de forţǎ de muncǎ din anumite ramuri,
subramuri, domenii de activitate sau, chiar mai strict, nevoile unor anumite firme producǎtoare şi/sau
prestatoare de servicii. Nu de puţine ori, procesul se inverseazǎ. Nu unitǎţile de învǎţǎmânt cautǎ
purtǎtori ai cererii pentru care sǎ pregǎteascǎ forţǎ de muncǎ, ci purtǎtorii cererii (mari societǎţi industriale
şi de alt profil, unitǎţi administrativ teritoriale) înfiinţeazǎ şi finanţeazǎ instituţii de învǎţǎmânt, pentru a-
şi asigura acoperirea unei cereri de forţǎ de muncǎ foarte clar definite (ca numǎr, nivel de pregǎtire şi
calificare, ca atitudine, comportament, ataşament etc.

265
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

În structura activitǎţilor promoţionale, un loc semnificativ îl ocupǎ publicitatea prin tipǎrituri, dar şi
publicitatea gratuitǎ (mai ales cea exprimatǎ pe cale oralǎ) sau relaţiile publice. Deosebit de frecvent sunt
utilizate o serie de acţiuni destinate cultivǎrii unei atitudini de mândrie tuturor celor care au absolvit o
anumitǎ instituţie de învǎţǎmânt, prin constituirea de asociaţii ale absolvenţilor, prin statornicirea
obiceiului organizǎrii revederii promoţiilor de absolvenţi, emiterea de plachete jubiliare etc. Printre
acţiunile specifice se remarcǎ şi organizarea unor simpozioane, sesiuni de comunicǎri ştiinţifice, editarea
de publicaţii ştiinţifice ş.a. De regulǎ, strategia utilizatǎ se bazeazǎ pe promovarea imaginii globale în
mod permanent, ofensiv, nediferenţiat şi, pe cât posibil, cu forţe proprii.
BIBLIOGRAFIE:

BATESON, J., Managing Services Marketing: Text and readings,


Dryden, Chicago, 1989
VORZSAK, A. (coordonator), NEDELEA, Al., Marketingul serviciilor, Ed. Presa Universitarǎ Clujeanǎ,
Cluj- Napoca, 2001

266
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

PROMOVAREA IMAGINII ŞCOLII


ASIGURAREA CALITĂŢII PROCESULUI INSTRUCTIV-EDUCATIV

Autor: Grecu Ioana-Georgiana


Unitatea de învăţământ: Colegiul Naţional „Spiru-Haret”

Imaginea şcolii este extrem de importantă atât pentru cadrele didactice cat şi pentru elevi şi, de
asemenea, pentru parinţii acestora. Această imagine se află într-o strânsă corelaţie cu asigurarea calităţii
procesului instructiv-educativ deoarece fiecare om este atras de progres, iar unitatea de învăţământ în
cadrul careia se înregistrează cele mai multe reuşite scolare va determina tot mai mulţi indivizi spre
aceasta.

Promovarea unităţii de învăţământ se poate face prin diverse metode începând cu serbari,
concursuri şcolare, parteneriate, festivităţi şi diverse proiecte educaţionale. Cel mai important lucru este
ca trebuie să ţinem cont de nevoile elevilor şi de cerinţele acestora , dezvoltând astfel multă apropiere si
interes pentru tot ceea ce este legat de şcoală.

Una din definiţiile care explică conceptul de asigurare a calităţii include procesele planificate şi
sistematice necesare asigurării unui grad adecvat de incredere că oferta educaţională va satisface cerinţele
de calitate necesare.
Această abordare a conceptului implică asigurarea calităţii în educaţie printr-o serie de actiuni de
dezvoltare a capacităţii instituţionale de elaborare, planificare, implementare de programe de studiu prin
care se oferă programe de educaţie de calitate in conformitate cu standardele cerute, adaptate la cerinţele şi
nevoile particulare.

Creşterea interesului elevilor pentru studiu se face prin renunţarea la caracterul excesiv teoretizant
al manualelor, simultan cu creşterea caracterului aplicativ al activităţilor de învăţare şi anume:

• Adaptarea procesului educaţional la schimbările de ordin social şi economic, prin formarea de eco-
atitudini.
• Organizarea unor echipe mixte (elevi, profesori, membrii ai comunităţii) pentru a asigura participarea
şcolii la proiecte de dezvoltare comunitară, la proiecte şcolare naţionale sau transeuropene.
• Dezvoltarea culturii organizaţionale, colaborând cu Institutiile comunităţii, unităţile şcolare partenere
din ţară şi din Europa, dezvoltând un real parteneriat pentru educaţie.

Toate acestea şi multe altele contribuie la optimizarea procesului instructiv-educativ şi implicit la


promovarea imaginii şcolii, aceasta din urmă fiind extrem de importantă pentru noi toţi.

267
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

FACTORI CARE INFLUENȚEAZĂ PROMOVAREA IMAGINII ȘCOLII

Prof. Grecu Tatiana

,,Şcoala a fost întotdeauna mijlocul cel mai important pentru transferarea comorilor tradiţiei și a
educației de la o generaţie la cea următoare. Lucrul acesta este şi mai adevărat astăzi decât în trecut,
deoarece prin dezvoltarea modernă a vieţii economice, rolul familiei de purtător al tradiţiei şi al educaţiei a
slăbit. Viaţa şi sănătatea societăţii umane depinde, astfel, de şcoală într-o măsură şi mai mare decât în
trecut.”(Albert Einstein).
Imaginea unei instituţii educaţionale este determinată de un ansamblu de criterii, reguli şi
interpretări care sunt structurate de-a lungul timpului şi transmise prin tradiţie, modificate şi îmbogăţite
succesiv cu elemente noi , acceptate si asimilate de comunitate.
Imaginea unei școli este ansamblul reprezentărilor care îi sunt asociate unei identități specifice de
către toți cei implicați în activitățile școlare: profesori, preșcolari, școlari, părinți, autorități, mass media și
un complex constituit din istoria organizației școlare, calitatea ofertei educative, performanțele sale și
stabilitatea instituțională, prestigiul în comunitate.
Factorul principal în crearea imaginii școlii îl reprezintă calitatea procesului instructiv și educativ
asociată cu calitatea cadrelor didactice.
Imaginea unei școli este cel mai bine promovată prin acțiunile desfășurate. Calitatea școlii depinde
de factorul uman iar locul central în actul de construire a imaginii unei școli este conferit de calitatea
tuturor proceselor instructive și educative care au loc în școală, calitate regăsită în nivelul de satisfacție al
beneficiarilor.
Ca punct de întâlnire al mediului academic cu piața forței de muncă, a influențelor educative
formale cu cele nonformale și informale, centrul vital al unei comunități se poate muta în școală.
Comunitatea locală are dreptul și responsabilitatea de a se autoadministra sub aspectul resurselor locale, al
gestionării problemelor educative în diverse moduri.
Părinții trebuie încurajați să preia o parte din responsabilitățile care privesc decizia prin
consultarea, administrarea unui grup omogen pentru interesele școlii și beneficiarilor săi.
Relațiile de colaborare dintre cadre didactice și părinți, întăresc identitatea unității de învățământ, sporesc
prestigiul instituțional și personal al celor implicați. Cadrele didactice îi pot îndruma pe părinți cum să se
implice eficient în educația copilului ( comunicare, program, aspecte metodologice) pornind de la premisa
că părinții vor să ajute, dar nu întotdeauna știu cum.
Directorul unității, împreună cu Consiliul Profesoral al unității de învățământ trebuie să
îmbunătățească permanent imaginea instituției. Mesajul transmis să fie consistent, să vină din mai multe
surse și să exprime specificul unității respective în peisajul educativ local.
Un rol important în promovarea școlii este oferta educațională. Prin aceasta, școala dă posibilitatea
părinților să aleagă activitățile opționale și extracurriculare la care doresc să participe copiii/elevii. Oferta
educațională a unității este definită în funcție de opțiunile părinților, resursele umane (pregătirea
personalului), resursele materiale si financiare, interesele comunității locale.
Parteneriatul educațional este un concept care devine tot mai prezent in relațiile de colaborare ce se
stabilesc între unitățile de învățământ și diferitele segmente ale societății.
Acesta are ca scop modernizarea bazei materiale și a spațiilor de învățământ, diversificarea, înnoirea
materialului didactic aferent procesului de învățământ sau vizează atenuarea problemelor copiilor cu nevoi
speciale, formarea continuă a cadrelor didactice, parteneriate de imagine, în scopul popularizării
experiențelor pozitive.
Pentru a fi eficienta, promovarea imaginii scolii trebuie sa fie: continuă și pe termen lung, un
proces riguros proiectat, flexibilă, adaptabilă la mediu.
Bibliografie:
1. Vrăsmaş Ecaterina Adina, Consilierea şi educaţia părinţilor, Editura Aramis, Bucureşti, 2002
2. Jinga, I., Managementul învăţământului, Ed. ASE, Bucureşti, 2003.
3.Văideanu, G. (1998) – „Educaţia la frontiera dintre milenii”, Bucureşti, Editura Politică;

268
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

Reflecţii asupra învăţării în cadrul unui proiect comunitar local

Grigoraş Ionica
Colegiul Tehnic „D. Mangeron” din Bacău

Cadrele didactice şi elevii Colegiului Tehnic „Dumitru Mangeron” din Bacău au participat, pe parcursul
anului şcolar 2016-2017, la derularea activităţilor educative din planul de acţiune al comisiei pentru
prevenirea şi combaterea discriminării şi promovarea interculturalităţii. Am iniţiat acest proiect în calitate
de responsabil al comisiei.
Aspectul cognitiv
Prin participarea la proiect şi prin aşezarea în contexte de învăţare activă, elevii au beneficiat de
următoarele achiziţii la nivel cognitiv:

- însuşirea de cunoştinţe din domeniul social şi


istoric, cum ar fi: categorii sociale; etnie, rasă, categorie
profesională; oameni defavorizaţi; dizabilităţi; echitate;
inechitate socială; drepturile omului; valori individuale;
valori colective; interculturalitate; minoritate; diferenţe
de gen; simboluri culturale şi religioase; holocaust,
prejudecăţi, stereotipuri, discriminare etc.
- îmbogăţirea vocabularului cu noi
cuvinte/sintagme consacrate pe plan internaţional;
- asimilarea de cunoştinţe noi în ceea ce priveşte
cultura şi istoria altor popoare;
- cunoaşterea activităţii unor personalităţi ale
vieţii artistice, ştiinţifice sau publice din comunitatea
locală, dar care aparţin unor etnii/religii diferite de cea
majoritară;
- antrenamentul gândirii şi formarea operaţiilor intelectuale:
 formarea de reprezentări în legătură cu anumite realităţi sociale determinate de modul de
funcţionare a prejudecăţilor în viaţa socială;
 exersarea capacităţii de a formula mesaje orale şi scrise adecvate situaţiei de comunicare;
 dezvoltarea proceselor mentale: analiza; sinteza; comparaţia; abstractizarea; generalizarea;
operarea cu noţiuni şi concepte;
 realizarea de acţiuni practice pentru dobândirea/exersarea abilităţilor şi a deprinderilor de muncă
intelectuală (documentarea; selectarea informaţiilor; clasificarea; definirea conceptelor cheie; structurarea
unui discurs oral/scris; argumentarea unei opinii personale; redactarea şi prezentarea unui discurs/referat);
- rezolvarea de probleme prin asocierea experienţelor deja cunoscute pentru a găsi noi soluţii la noi
situaţii;
- exersarea unor roluri sociale pe care le-ar putea întâlni pe parcursul vieţii (conflicte familiale;
convieţuirea între oameni diferiţi ca apartenenţă etnică sau religioasă; asocieri cu scop lucrativ între
oameni aparţinând unor etnii/culturi diferite);
- dobândirea de tehnici de comunicare în relaţiile umane: exprimarea intenţiei; tatonarea; folosirea
eficientă a mijloacelor paraverbale şi nonverbale; tehnica amânării răspunsului; negocierea; adecvarea
limbajului la contextul comunicării (formal/informal);
- exersarea abilităţilor de utilizare a instrumentelor digitale, atât în scopul documentării, cât şi în cel
legat de comunicare între membrii echipei de proiect sau pentru elaborarea produselor artistice şi a
prezentărilor materialelor scrise;
- folosirea intuiţiei în anticiparea comportamentului unor persoane aflate în diferite situaţii de viaţă,
având ca fundamente interpretarea simbolurilor şi a limbajului nonverbal.
Aspectul procesual

269
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

Din punct de vedere procesual, am vizat conceperea unor situaţii de comunicare diverse, pornind de la
cunoştinţele dobândite la obiecte precum: limbile străine; cultura civică; religia, istoria şi literatura. O
asemenea viziune didactică a permis exersarea unor competenţe care vor fi necesare în viaţa de zi cu zi, pe
tot parcursul existenţei, deoarece scopul proiectului a fost îndreptat spre formarea complexă a
personalităţii elevilor în direcţia stabilirii de bune relaţii cu semenii lor.
Am utilizat strategii didactice activ-participative care să facă activităţile atractive şi să-i implice pe toţi
elevii, dându-le posibilitatea de afirmare personală.
Am urmărit realizarea unor activităţi de grup, pentru a observa comportamentele sociale, fapt ce mi-a
permis intervenţii rapide pentru evitarea eşecului şi pentru medierea conflictelor. Astfel, elevii au
conştientizat că, în cadrul echipei, esenţial este echilibrul emoţional, pentru a nu leza demnitatea celuilalt.
Activităţile de învăţare au urmărit punerea elevilor în contexte diverse, atât în ceea ce priveşte relaţiile
dintre ei, cât şi prin raportare la problemele pe care le-au avut de rezolvat.
S-a urmărit dezvoltarea creativităţii elevilor, îndeosebi la nivelul găsirii de soluţii inedite în legătură cu
studiile de caz propuse.
S-a dovedit încă o dată că elevilor le place să joace roluri sociale pe care le interpretează în funcţie de
capacitatea lor de înţelegere şi în funcţie de experienţa de viaţă pe care o au la un moment dat.
În demersul didactic, am simţit presiunea timpului, mai ales atunci când a fost o activitate demonstrativă
în faţa colectivului de cadre didactice al şcolii, deoarece unii elevi au avut nevoie de mai mult timp pentru
a-şi realiza sarcinile de lucru.
Aspectul afectiv
Planul afectiv al învăţării în cadrul proiectului se referă, în principal, la susţinerea din punct de vedere
energetic a participării elevilor, prin motivaţie şi voinţă,
prin manifestări emoţionale şi prin comunicarea profesor –
elev.
Subordonat motivaţiei este interesul, stârnit prin noutatea
temelor abordate (stereotipuri; prejudecăţi; discriminare) şi
a problemelor puse în discuţie pentru a li se găsi o
rezolvare în consens cu drepturile omului. Interesul
tinerilor a fost generat şi prin modul de organizare a
activităţilor şi prin diversitatea metodelor pedagogice
utilizate pe parcursul derulării proiectului.
Coordonând activităţile, am urmărit cultivarea nevoii
fireşti de afirmare a personalităţii fiecărui elev, prin
construirea de contexte care să permită manifestarea
aptitudinilor individuale, atât prin activităţile de echipă (leader; mediator; moderator; regizor, reporter de
teren etc.), cât şi în sens individual (designer; stilist; fotografie; decoraţiuni; IT; vorbitul în public etc.).
Elevii s-au străduit să-şi demonstreze propriile capacităţi de mobilizare interioară, ferindu-se de eşecuri
sau de atitudinile egoiste. În acest sens, grupul i-a sancţionat pe cei leneşi sau pe cei care s-au comportat
cu aroganţă. S-a demonstrat astfel necesitatea egalităţii de şanse în afirmarea de sine în cadrul grupului,
coeziunea fiind asigurată numai după recunoaşterea meritelor fiecăruia şi numai după aplicarea
principiului respectului reciproc.
Elevii au învăţat să aprecieze contribuţia celorlalţi colegi şi să manifeste bucurie pentru reuşita altuia.
Elevii au învăţat să-şi gestioneze emoţiile, în sensul de a recunoaşte sentimentele pe care le trăiesc la un
moment dat, pentru a putea să se controleze şi să dovedească stăpânire de sine.
Au învăţat că şi ceilalţi oameni au trăiri proprii şi că nu e bine să aibă reacţii pripite, căci ar putea să-i
jignească pe colegii lor, chiar şi fără să vrea.
Stăpânirea impulsurilor emoţionale s-a dovedit a fi cea mai mare barieră în ajungerea la un rezultat
satisfăcător în cadrul lucrului în echipă, de unde rezultă nevoia unei bune comunicări profesor – elev,
tocmai pentru învăţarea comportamentului de autoeducare sau autogestiune a emoţiilor.
Orice cadru didactic trebuie să cultive, la sine şi la elevii săi, inteligenţa socială, adică acea capacitate de
intuire a reacţiilor emoţionale, pentru prevenirea unor izbucniri necontrolate care pot afecta în mare grad
sau chiar pot compromite scopul unei activităţi.
Concluzie

270
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

Implicarea în iniţierea şi derularea unui proiect educativ este o experienţă didactică pozitivă care mă ajută
să relaţionez altfel cu elevii, în afara contextului formal generat de curriculumul naţional. Toţi participanţii
au înţeles că trebuie să aibă o atitudine tolerantă faţă de diversitatea manifestărilor social-culturale şi au
învăţat să respecte identitatea altei persoane şi dreptul fiecăruia la opinie.

271
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

Promovarea imaginii şcolii

Prof. inv. prescolar Grigoras Madalina-Nicoleta

Imaginea unei instituţii educaţionale este determinată de un ansamblu de criterii , reguli şi


interpretări care sunt structurate de-a lungul timpului şi transmise prin tradiţie , modificate şi îmbogăţite
succesiv cu elemente noi , acceptate si asimilate de comunitate . Imaginea este condiţionaţă de
caracteristicile de vârstă , sex, religie , nivel de cultură şi instruire , apartenenţa etnică sau politică etc.
Formarea imaginii unei organizatii ţine pe de o parte de stilul managerial al conducătorului
organizaţiei şi pe de altă parte de activitatea desfăşurată de angajaţi , astfel, putem privy acest lucru prin
prisma urmatoarelor aspect:
Să faci lucruri bune , în sensul practicării unui management extrem de performant .

1.Să desfăşori o activitate profesională de relaţii publice prin care să obţii încrederea , simpatia ,
înţelegera şi sprijinul publicului .
2.Să desfăşori o agresivă campanie publicitară.
3.Sa foloseşti sponsorizarea ;
4.Să angajezi un personal foarte bine pregătit , motivat şi ataşat obiectivelor organizatiei.
5.Să întreţii foarte bune relaţii cu mijloacele de informare în masă.

Promovarea imaginii reprezintă acţiunea de convergenţă şi de interferenţă a reclamei , publicităţii ,


utilizarea liderilor de opinie şi a tehnologiilor de creare a evenimentelor pentru formarea unei imagini
unitare şi multidimensionale prin transmiterea unor mesaje .

Pentru realizarea unei promovări de imagine eficiente , se vor urmări :

a) reliefarea rolului instituţiei educative , care va scoate în evidenţă:


* trăsăturile definitorii ale instituţiei educaţionale;
* locul şi rolul în sistemul educaţional;
* tradiţiile şi realizările instituţiei;
* aprecierea făcută de sistem şi comunitate ;
* interacţiunile educaţionale cu alte instituţii;
* avantajele oferite elevilor;
* perspectivele medii şi lungi ale instituţiei.

b) reliefarea activităţii instituţiei educative:


* evidenţierea activităţilor specifice instituţiei;
* activităţile extraşcolare;
* programe şi proiecte ale instituţiei;
* activităţi în folosul angajaţilor;
* activităţi în folosul comunităţii.

c) reliefarea rolului angajaţilor :


* rolul membrilor marcanţi ai instituţiei;
* drepturile şi obligaţiile angajaţilor;
* profesionalismul;
* competenţa;
* onestitatea;
* contribuţii importante la realizarea scopului instituţiei şi ale angajaţilor;
* participarea angajaţilor la manifestări educaţionale şi ştiinţifice locale , naţionale şi internaţionale;
* rezultate de prestigiu ale angajaţilor.

272
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

d) reliefarea evenimentelor importante în viaţa instituţiei sau la care participă instituţia pe plan local ,
national şi internaţional.

Managerul unei organizaţii şcolare poate promova în mediul intern şi extern al unitătii o imagine
pozitivă a acesteia, printr-o planificare riguroasă , folosind metodele şi tehnicile potrivite.
Promovarea imaginii unităţii noastre şcolare reprezintă o prioritate pentru o bună colaborare între
cei trei parteneri educaţionali: şcoală-elevi-părinţi, astfel, ne-am propus urmatoarele obiective pentru anul
scolar 2017-2018

 Informarea cu privire la oferta educaţională, programele didactice, proiectele educaţionale (interne


şi internaţionale), baza materială, resursele umane, rezultatele şcolare;
 dezvoltarea de parteneriate eficiente la nivel local, judeţean, internaţional, în scopul promovării
imaginii şcolii, gradinitei şi a corelării ofertei educaţionale cu cerinţele de pe piaţa muncii locale /
regionale;
 promovarea imaginii şcolii, gradinitei prin diverse surse informaţionale (presă scrisă, TV, radio,
internet).

Evoluţia tehnologică, diversificarea mijloacelor de tip mass-media şi multi-media, lărgirea


orizontului informaţional al societăţii actuale, a determinat o creştere a atenţiei ce trebuie acordată
promovării instituţiei noastre şcolare şi asupra formării unei imagini reale în viziunea partenerilor
educaţionali reprezentaţi de elevi, părinţi şi alţi parteneri (locali, regionali, naţionali, internaţionali,
economicim-.

Un impact deosebit l-a avut permanenta updatare a site-ul şcolii, gradinitei, mai ales pentru ca in
zilelel noastre suntem utilizatori frecventi ai internetului, fiind cea mai rapida cale de informare. De
asemenea, prin participarea la cat mai multe si diverse activitati scolare si extrascolare (concursuri,
simpozioane, parteneriate si proiecte), am facut ca unitatea noastra de invatamant sa devina cunoscuta nu
doar la nivel judetean.In plus, prin participarea cadrelor didactice la conferinte, simpozioane, parteneriate,
am reusit sa starnim interesul pentru cunoasterea institutiei, precum si imbunatatirea imaginii scolii.

Adaptandu-ne la metodele moderne de informare in masa a publicuului, face ca orice actiune


realizata ce vizeaza scoala, cu sens pozitiv, sa aiba drept finalitate promovarea imaginii scolii.

273
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

Educaţia între tradiţie şi modernitate

Prof. înv. primar: Grigore Florentina


Școala Gimnazială Nr. 3-structură, Giurgiu, jud. Giurgiu

A face educaţie, astăzi, presupune acceptarea unei viziuni holistice, pentru a putea înţelege şi concepe
procesele instructiv - educative. însăşi cercetarea pedagogică trebuie să facă apel la această paradigmă de
interpretare a fenomenelor educaţionale. Cercetarea strict disciplinară (care priveşte educaţia dintr-un
singur unghi de vedere şi printr-un set limitat de metode) se dovedeşte insuficientă pentru descifrarea unui
obiect atât de complex.
Conjugarea eforturilor mai multor discipline şi metodologii în variante pluri şi interdisciplinară
asigură o formulă epistemologică de investigare cu şanse mărite de a dezvălui polivalenţa fenomenelor
educative.
Mai mult decât atât, perspectiva filosofică este necesară chiar şi în proiectarea, desfăşurarea şi
evaluarea proceselor de învăţare.
A devenit o necesitate promovarea interdisciplinarităţii în conceperea conţinuturilor şi realizarea
proceselor instructiv - educative.
Abordarea holistică a educaţiei s-a reflectat şi în aparatul conceptual al pedagogiei prin apariţia de
concepte noi, integratoare, care pot circumscrie mai nuanţat arii şi zone ale realităţii educaţionale. De
exemplu, conceptele de abordare sistemică şi de curriculum.
Primul are meritul de a spori coerenţa activităţilor instructiv - educative, asigurând varietatea şi
echilibrul metodelor şi mijloacelor folosite, favorizând articularea diverselor tipuri ale învăţării,
conducerea la o evaluare riguroasă, benefică pentru toţi. Curriculum este purtătorul unei concepţii noi
despre selecţionarea conţinuturilor, despre proiectarea şi organizarea învăţării.
Metodologia elaborării curriculumului îi cere educatorului să selecţioneze, să utilizeze şi să dozeze
toate componentele şi etapele activităţilor didactice în funcţie de obiective, evitând izolarea sau
suprasituarea unui element component în dauna altuia.
Conceptul de curriculum reaminteşte importanţa viziunii globale asupra proceselor de predare -
învăţare şi a etapelor sau componentelor acestora.
Epoca actuală a fost caracterizată ca o perioadă de schimbări rapide şi spectaculoase, o perioadă în
care oamenii sunt obligaţi să reflecteze la informaţii noi, să-şi reevalueze cunoştinţele şi concepţia despre
lume.
Schimbările în tehnologia informaţiei sunt asemănătoare introducerii tiparului sau a revoluţiei
industriale.
Omul modern, predat de povara informaţiei, riscă să fie strivit dacă nu este înarmat cu tehnici de
muncă intelectuală, perfecţionare, abilităţi şi competenţe flexibile. De aici apare imperativ nevoia unei
educaţii permanente, a unei educaţii interdisciplinare şi transdisciplinare, a unui sistem educaţional
democratic, modern, în care elevul, dar şi dascălul, să fie creativ în şcoală, să fie cheia inovaţiei
economice şi sociale.
In condiţiile actuale, în care apar schimbări rapide, rupturi, chiar şocuri existenţiale, este nevoie de
un alt tip de învăţare, aşa-numita „învăţare inovatoare".
Aceasta are menirea de a pregăti indivizii şi societăţile să acţioneze în situaţii noi şi presupune
calităţile autonomiei (a nu mai avea nevoie de alţii - a învăţa singur prin descoperire) şi a integrării (a
accede la o gândire holistică, ce este capabilă să conexeze operativ informaţiile intrare recent în
circulaţie).
Învăţarea de menţinere este esenţială, dar insuficientă. învăţarea inovatoare presupune formularea de
probleme, sfărâmarea clişeelor, predispune la ruperea structurilor închise, antereflexive.
Valorile ei nu sunt constante, ci mai degrabă schimbătoare. In perspectivă, o posibilă evoluţie a
educaţiei va avea loc şi prin centrarea acestuia şi pe baza exploatării capacităţii de cunoaştere holistică
(raţiune, sentiment, voinţă) a creierului uman.

274
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

Orice descoperire epocală, noutăţile, în general, au depins întotdeauna de intuiţiile emisferei drepte,
de capacitatea creierului de a funcţiona holistic. Aşa-numita educaţie transpersonală, susţinută de
egalităţile „informante" ale emisferei drepte, are meritul de a încuraja educatorul să devină autonom, să
problematizeze, să pună întrebări posibile, să sondeze profunzimi, să caute sensuri.
Analiza problematicii contemporane şi identificarea marilor teme de meditare, au condus la
constituirea — în plan educaţional — a unor răspunsuri specifice prin potenţarea „noilor educaţii" sau a unor
noi tipuri de conţinuturi: educaţia pentru pace, educaţia ecologică, educaţia pentru participare şi
democraţie, educaţia privind drepturile fundamentale ale omului.
Învăţământul preşcolar actual urmăreşte şi el abordarea integrală a copilului şi a educaţiei sale,
nediscriminarea educaţiei, implicarea familiei şi a comunităţii în educaţia copilului, dezvoltarea politicilor
educative de responsabilizare, precum şi dezvoltarea organismelor societăţii civile, care să promoveze
alternative educaţionale specifice vârstei.
Grădiniţa, familia, comunitatea, îşi pun amprenta proprie asupra formării copiilor, prin influenţele
pe care le determină acestora formarea de atitudini şi comportamente inovatoare, abilităţi care pregătesc
capacităţile viitoare de a promova democraţia, ce înseamnă să educi copilul pentru democraţie.
Din punctul de vedere al nostru, ca educatoare din grădiniţele cu grupe Step by Step, un răspuns
parţial la această întrebare presupune respectarea unor principii şi coordonate pe care le prezentăm în
continuare.
1. Oportunitatea şi iniţiativa personală în alternativa educaţională Step by Step, noi,
educatoarele, discutăm mai întâi cu copiii despre activităţile zilei în cadrul „întâlnirii de dimineaţă",
iar copiii îşi aleg centrul de activităţi unde vor să lucreze.
2. Reuşita personală şi consolidarea încrederii în sine.
Educaţia în preşcolaritate ar trebui să vizeze formarea unor indivizi cu aceste capacităţi,
consolidarea încrederii în sine se realizează prin încurajarea permanentă, acordarea unor roluri de lider,
asumarea responsabilităţilor.
3. încurajarea iniţiativelor copilului - a fi creativ este politica acestei alternative.
4. Controlul colectiv
Educatoarele nu dau ordine copiilor, ci se concentrează mai mult pe felul în care simt, reacţionează
şi interacţionează unii cu alţii.
5. Libertatea de gândire şi exprimare
Pentru preşcolari este importantă experienţa directă de exercitare liberă a gândirii şi voinţei. In
cadrul activităţilor din centrul „Artă", nu oferim modele copiilor, ci le cerem să-şi exprime liber propriile
idei şi sentimente în lucrările lor.
6. Autoritate, respect reciproc, regulile clasei
Fiecare trebuie să-1 respecte pe celălalt, iar educatoarea trebuie să coordoneze întreaga activitate
fără să o dirijeze.
7. Evaluarea diferenţelor şi asemănărilor
Prin toate activităţile li se insuflă copiilor o atitudine de înţelegere şi apreciere a diferenţelor de
cultură, religie, handicap, sex.
Mediul educaţional, structurat pe centre de activităţi: alfabetizare, artă, ştiinţă, matematică;
manipulative: joc de rol, construcţii nisip şi apă; îi îndeamnă pe copii să participe activ şi în mod creativ la
propriul lor proces de educaţie.
Colaborarea permanentă, integrarea părinţilor în activităţile grădiniţei, creează ocazia de a întări
încrederea în sine a copiilor, pentru ca aceştia să poată face faţă provocărilor la care societatea îi expune
zilnic. Copiii integraţi în acest fel de învăţământ modern vor putea deveni mesagerii unei luni mai bune şi
mai paşnice şi prin includerea în proiecte tematice bazate pe educaţie ecologică, educaţie pentru pace etc.
In acest fel grădiniţa face primul pas spre o educaţie modernă transdisciplinară.
Bibliografie:
- Constantin Cucoş ,Pedagogie -, Polirom, 2006
- Camelia Bran şi Anca Petroi, Imagini în oglindă - reflecţii asupra managementului educaţional,
Camelia Bran şi Anca Petroi, Editura Universităţii Aurel Vlaicu, Arad
- Kristen A. Hansen ,Crearea claselor orientate după necesităţile copilului, 1999
- Kristen A. Hansen, Stefen Snifer, Educaţia şi cultivarea democraţiei - metode pentru preşcolari, 1997

275
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

Parteneriatul educațional,
modalitate de creștere a prestigiului școlii în comunitate

Autor: Prof. înv. primar Grigore Florina


Școala Gim. H. M. Berthelot Ploiești

În contextul unei societăți care se schimbă, operând modificări de formă și fond la nivelul tuturor
subsistemelor sale, învătământul românesc trebuie să iși asume o nouă perspectivă asupra funcționării și
evoluției sale. În cadrul acestei perspective, parteneriatul educațional trebuie să devină o prioritate a
strategiilor orientate către dezvoltarea educației românești. Pentru a realiza un parteneriat construit pe baza
valorilor democratice, în societate trebuie să se schimbe valori, atitudini și comportamente la nivelul
tuturor factorilor implicați: decidenți, oameni ai școlii, familii, elevi, reprezentanți ai instituțiilor
guvernamentale si nonguvernamentale.
La nivelul comunității se constituie un grup de lucru (nucleu comunitar), în care reprezentanții
școlii trebuie să își asume rolul de promotor, catalizator și facilitator al parteneriatului educațional.
Coeziunea și eficiența unui astfel de grup sunt condiționate de asumarea și promovarea unor valori
comune –cum ar fi: asigurarea egalitații șanselor în educație; încurajarea ințiativei și participării;
dezvoltarea cooperării și colaborării; statutarea disciplinei și responsabilității.
Instituțiile de învățământ urmăresc să obțină recunoașterea importanței parteneriatului lor cu
întreaga comunitate locală, prin relații directe și prin “noile educații”: educația civică, educația în spiritul
inițiativei economice, educația ecologică, educația în spiritul drepturilor omului, a combaterii violenței,
educația în spiritul valorilor europene și al dialogului cultural European, etc….
Răspunzând cerințelor sociale și comunitare, școala trebuie să orienteze întregul său demers asupra
elevilor, care trebuie să devină centrul de interes al oricărui parteneriat practicat în domeniul educației
școlare.
Transformarea reală a elevilor în actori principali ai demersului educațional, poate conduce în mod
gradual la creșterea prestigiului școlii în comunitate și la sensibilizarea și mobilizarea partenerilor
potențiali ai unităților de învățământ. Pentru aceasta trebuie adoptate unele măsuri generale ca: formarea
personalului din învățământ în sensul comunicării, cooperarii, parteneriatelor; promovarea unui cadru
legislativ care să încurajeze inițiativele școlii; sensibilizarea societății în raport cu problemele educației si
cu semnificatia sa. În acord cu aceste cerințe, fiecare dintre unitățile școlare trebuie să se orienteze către
centrarea întregii activități asupra elevului, pregătirea resurselor umane ale școlii pentru parteneriat,
atragerea partenerilor potențiali în parteneriate efective.
Cunoașterea și înțelegerea familiei în calitate de partener constant și autentic devine o prioritate
mai ales în contextul actual, în care familia însăși trebuie să se adapteze unor schimbări semnificative.
Îmbinarea la nivelul diferitelor familii a elementelor tradiționale cu elemente inedite generate de noi
realități socio-economice determină o diversificare a familiilor și a situațiilor considerate anterior atipice.
Pentru a atrage familia, școala trebuie să ia act de aceste schimbări, adaptându-și atitudinile și
comportamentele în consecință.
Pornind de la aceste premise, efortul îndreptat către cunoașterea familiei trebuie să se orienteze
către: trasăturile, calitățile, problemele sale specifice; valorile și normele pe care le avansează; avantajele
pe care le poate câștiga. Chiar în condițiile asumării acestei perspective, în relațiile dintre școală și părinti
pot aparea disfuncții. Pentru a le depăși trebuie asumate urmatoarele priorități; creșterea inițiativei și
implicării managerilor școlii în sensibilizarea si atragerea familiei; elaborarea unor proiecte centrate pe
parteneriatul cu părinții; transformarea comitetelor de părinți în structuri active și dinamice cu rolul de
interfață în relația școală și părinți; diseminarea unor informații clare cu privire la școală, activitățile și
problemele ei; organizarea unor activități extrașcolare diverse în regim de parteneriat.
Pentru a se constitui ca un factor cheie în cadrul parteneriatului educațional la nivelul comunității,
relația dintre școală și autoritățile locale trebuie să se sprijine pe reciprocitatea intereselor și pe sprijinul
mutual.

276
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

Pentru a depăși unele disfuncții generate de carențe în legislație, blocaje în comunicare


interpersonală, absența educației pentru colaborare, presiunea problemelor curente, etc…este necesară
adoptarea unor măsuri cu caracter local care țin de inițiativa și interesul școlii și autorităților locale. În
acest sens, managerii unităților de învățământ trebuie sa se orienteze către ameliorarea modului de
informare adresat autorităților locale, asigurarea participării reprezentanților autorităților locale la întâlniri
cu personalul școlii, părinți, etc., încurajarea inițiativei C.R.P., organizarea unor activități de interes
comunitar în colaborare cu autoritățile locale. Managerii unităților școlare trebuie să se orienteze către
sensibilizarea și atragerea autorităților locale, dar și spre acoperirea unor nevoi și rezolvarea unor
probleme ale comunității.
Centrat pe stabilirea unui echilibru între cererea și oferta educațională, parteneriatul dintre școală și
agenții economici poate avea un impact semnificativ, din perspectiva dezvoltării personale a elevilor și a
insertiei socio-profesionale a viitorilor absolvenți. Pornind de la beneficiile pe care parteneriatul cu agenții
economici poate să le aducă școlii și elevilor săi, este necesar ca managerii unităților de învățământ să
aplice anumite srategii care să valorifice prevederile legislative, să stabilească prioritățile școlii , să atragă
și să sensibilizeze agenții economici, să organizeze acțiuni preliminare de pregatire a parteneriatului, etc.
Elaborarea și aplicarea acestor strategii presupune pregătirea prealabilă a resurselor umane ale școlii
pentru dialog, intercunoaștere și colaborare cu partenerii sociali ai școlii.
Încheierea și derularea parteneriatelor educaționale au ca factor fundamental comunicarea. În acest
sens managerii școlii trebuie să desfășoare activități intense pentru informarea partenerilor cu toate datele
necesare derulării programelor, pentru ca aceștia să primească informații clare, complete și într-un timp
oportun.Managerii trebuie să creeze un climat pozitiv de muncă, deschis oricăror idei, flexibil oricăror
activități. În acest sens, relaționarea și comunicarea devin factori cheie ai realizării activităților propuse. În
societatea pe care o traim, ca țară a unei Europe multiculturale și multietnice, secretul succesului oricărei
activități este toleranța, flexibilitatea și cunoașterea. Activitatea de parteneriat în comunitate, fără acești
factori fundamentali, nu poate avea succes.

Bibliografie:
Velea , Luciana şi colaboratorii - Participarea elevilor în şcoală şi în comunitate, Ghid pentru profesori şi
elevi , Editura Agata , 2006
Vlăsceanu ,Gheorghe coord., Neculau , Adrian - Şcoala la răscruce. Schimbare şi continuitate în
curriculumul învăţământului obligatoriu. Studiu de impact, Editura Polirom ,2002

Webografie :
www.didactic.ro – Parteneriatele școlare
www.famouswhy.ro – Copilul şcolar în mileniul trei
www.scoalaparintilor.ro – Școala și comunitatea

277
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

Promovarea imaginii şcolii prin parteneriate educaţionale

Prof. înv. preşcolar Grigorescu Alina


Şcoala Gimnazială “Mihai Viteazu” Şelimbăr, jud. Sibiu
Promovarea imaginii unităţii şcolare reprezintă o prioritate pentru o bună colaborare între cei trei
parteneri educaţionali: şcoală-elevi-părinţi. Desfăşurarea de proiecte şcoală-familie reprezintă primul pas
spre promovarea imaginii şcolii, schimbarea atitudinii faţă de şcoală şi atragerea potenţialilor elevi în
cadrul instituţiei.
”Educăm împreună” reprezintă un proiect de parteneriat educaţional iniţiat de educatoare din
dorinţa de a colabora, coopera cu familiile preşcolarilor în scopul dezvoltării relaţiei dintre grădiniță şi
familie. Parteneriatul are la bază interesul, atât al grădiniței cât și al familiei de a colabora pentru
dezvoltarea fizică, cognitivă și socio-emoțională a preșcolarului, dar și stimularea interesului familiei de a
se implica în activitățile grădiniței. Această colaborare presupune desfăşurarea de activităţi curriculare-
activităţi practice, dar şi extracurriculare - programe artistice şi vizite.
Părinţii trebuie stimulați și ajutați să conştientizeze rolul mediului familial în educaţie şi să înveţe
modurile în care îşi educa și susține copiii, de aceea trebuie implicaţi într-o comunicare permanentă cu
grădiniţa, încurajaţi să se ofere voluntar pentru realizarea diferitelor activităţi specifice. Activitățile
propuse creează părinților oportunitatea de a participa alături de copii la activitățile specifice grădiniței, de
a cunoaște mult mai bine specificul acestor activități și de a-și observa îndeaproape copilul, modul de
reacție și comportament al acestuia în timpul programului grădiniței.
SCOP: dezvoltarea unei colaborări între grădiniță şi familie
OBIECTIVE:
- Organizarea de activități cu participarea părinților și a copiilor;
- Promovarea unei bune cooperări în domeniul educaţional;
- Stimularea interesului părinţilor de a participa la activităţile desfăşurate de grădiniţă;
- Îmbunătățirea comunicării grădiniță – familie;
- Facilitarea înțelegerii de către părinți a activităților desfășurate în grădiniță, a specificului acestora.
GRUP ŢINTĂ: preşcolarii grupei, părinții acestora, personalul didactic al grădiniței;
BENEFICIARI: direcți - preșcolarii grupei, părinții acestora; indirecți: personalul grădiniței, comunitatea
locală

Obiective Continut Mijloace de


generale realizare
Acceptarea regulilor grupului “Cum e mai bine?” Joc de rol: copii şi părinţi cu
Constientizarea rolului Redarea prin desen a rolului stabilirea de reguli.
educatiei pentru viitorul educaţiei în viaţa copilului Concurs de desen
propriilor copii
Dezvoltarea motivatiei  Prezentarea activitatilor din  Seminar si dezbatere:
parintilor pentru impli- gradinita; Referat
carea in viata si activitatile  Analizarea fisei de observatii „ Particularitati ale cresterii si
gradinitei psiho- pedagogice pentru copii dezvoltarii copilului de 4-5
ani“.
Constientizarea rolului Serbarea de Craciun  Program artistic:
educatiei din perspectiva intitulata „Nasterea - Educatoarea si copiii
educator-copil- parinte Domnului“. pregatesc continutul, iar
parintii pregatesc recuzita si
costumele
Stabilirea unor reguli ”Împreună ne jucăm cu zăpada” Jocuri de mișcare în aer liber,
adecvate de comportare, atat construirea de oameni de
din partea parintilor cat si zăpadă
din partea copiilor

278
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

Informatii despre cauzele care “Impreuna este mai usor’ Consemnari in jurnalul
genereaza comportamente proiectului.
nedorite la copii.
Intelegerea rolului unitatii Implicarea Expozitii cu lucrari ale
de invatamant ca si compo- parintilor in viata copiilor;
nenta a vietii cotidiene copiilor si a Aniversari organizate cu
gradinitei. copii şi părinţi

Constientizarea rolului ”Primăvara în natură” Plimbare în aer liber,


educatiei din perspectiva observarea caracteristicilor
educator-copil- parinte anotimpului primăvara
Dezvoltarea motivatiei ”Vacanță de vară, bine ai venit!” Program artistic
parintilor pentru impli-
carea in viata si activitatile
gradinitei
Realizarea unui album cu ”Acesta este copilul meu” Album foto - Calendar
fotografii ala copiilor in
diferite ipostaze.
Sensibilizarea familiei in Progresul intelectual al Expunerea por-
raport cu problemele copiilor; Analiza rezultatelor tofoliilor copiilor; consultatii
educatiei. copiilor la sfarsit individuale cu
de an scolar. parintii.

REZULTATE AŞTEPTATE:
 Schimbarea comportamentului copiilor;
 Respectarea cerinţelor impuse de viaţă în microgrupul de copii;
 Schimbarea atitudinii părinţilor faţă de copii;
 Schimbarea premiselor relaţiei grădiniţă-familie.
EVALUARE: Chestionare, expozitie foto, expoziţie cu lucrări ale copiilor şi părinţilor.
MEDIATIZARE: articole în revista grădiniţei, ziarul local.
Prin desfăşurarea de proiecte şcoală-familie a fost făcut primul pas spre promovarea imaginii şcolii,
ceea ce a dus la schimbarea atitudinii părinţilor faţă de şcoală şi atragerea potenţialilor elevi în şcoală.
Webografie: www.didactic.ro

279
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

PROIECT EDUCATIV

„DIN SUFLET DE COPIL”


PROIEC DE ACTIUNE COMUNITARA

Prof. Grigorescu Mihaela Margareta si Leafu Laura Roxana


Gradinita cu P. P. Nr. 2 Pucioasa / Dambovita

“Actiunile de voluntariat lumineza sufletul,voluntariatul este emotionant, face parte din fiecare dintre
noi, dar cel mai important lucru este ca ne ajuta sa crestem spiritual si sa ne dezvoltam armonios alaturi de
tinerii din intreaga tara”.