Esential in Educatie - NR - 2.februarie 2018 200 - 202

Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR.
26)
Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)
Esenţial în educaţie
PROMOVAREA IMAGINII SCOLII!

S. C. ESENŢIAL MEDIA PRESS S. R. L.

J03/178/2009; 25061577
PITEŞTI, judeţul ARGEŞ
Tel.: 0769.447.895
E-mail: stiriedu@gmail.com
Esenţial în educaţie (CD-ROM)/ Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3/NR. 26)
Editor: Loredana DUMITRESCU
REDACTORI COORDONATORI:
AIDA MUSCALU
LUCIA BOTORCU
LIDIA STOIAN
EMILIA FIȚĂ
AUTORII ÎȘI ASUMĂ ÎNTREAGA RESPONSABILITATE

PENTRU CONȚINUTUL MATERIALELOR PUBLICATE!
Esenţial în educaţie (CD-ROM) =

ISSN 2458-0511
ISSN-L 2067-2675
2
Coordonatori revistă școlară națională/ziar în format electronic
Nr. 2/ FEBRUARIE, 2018 / (Anul 3/NR. 26)
CORINA ȚIFREA ȚÎRLEA FLORIN

CORNELIA ȚARCĂ ȚUCHEL MARIANA
ENE FLOAREA ŢUGLEA PETRINA
ENE GABRIELA ALINA FRĂȚILĂ
ENE LUCIA ANCA GÎNSCĂ
ENE NICOLETA FLOREA MIHAELA RAMONA
ENE RALUCA ALEXANDRA FLOREA RODICA
ENE SIMION DUMITRU FLOREAN ELISABETA
ENE TEODORA ALINA FLORENTINA PETRESCU
ENESCU CRISTINA FLORESCU ECATERINA
ENICÄ ELENA GEORGIANA FLORESCU ELENA
ENUTA CAMELIA FLORIA RALUCA ELENA
EPAN FICA-GETA FOCA DANA
EPURE CAMELIA FODOR ADINA
FABIAN AURELIA MIRELA FOGOROS MIHAELA
FAINISI IULIA MIHAELA FOROGĂU MARIA
FARAGAU LILIANA FOTACHE CLAUDIA
FARCUT ADRIANA IOANA FRANGULEA ALINA GEORGIANA
FAUR EVA - MONICA FRÂNCULESCU CARMEN LARISA
MARIA VLAD FRINCU CONSTANTIN DRAGOS
FAZEKAS BEÃTA ORSOLYA BREBEANU CRISTINA IULIA
FĂCÎLĂ ADRIANA-MIRELA FRÎNCU TĂNŢICA DORELA
FEDELES IOANA FRUNZÄ MARIANA
FEJÉR ÁGOTA-MÁRTA FUDULI ANGELA
FERACALO SIMONICA LACRAMIOARA FULEA ROXANA
FERENC GABRIELA FULGĂ MIHAELA FLORICA
FERESTEAN IOAN FUNAR MARIA
FICIU MIRELA TANIA FURDUI MIRELA ELENA
FILIP ADELA-CRISTINA FURNICĂ MIHAELA
FILIP CARMEN-CORINA FURTUNA CORNELIA
FILIP IULIA CLAUDIA FUSARU ANCA-VICTORIȚA
FILIP MIHAELA GABRIELA GIURGEA
FILIPOIU MIHAELA- EVELINA GALBEN MARIOARA
FLITAN ALINA DIANA GALE MONICA
FLONTA MARIA GALEA LAVINIA
FLOREA ANDREEA GALEȘ CRISTINA
FLOREA DANA-GEORGIANA GAMAN-PAVEL CRISTINA-ALINA
GABRIELA FICUȚ GARCEA FLORIN CATALIN
MIHAELA ȚĂPOR GARDIN NICOLETA
ṬIGĂNELE DIANA GAROAFA IUNNIANA
ṬIGĂNELE IULIAN NICUȘOR GASPAR IULIANA
ȚAPU MARINELA GATEA MIHAELA AURORA
ȚĂRĂU ADRIAN GAVRILEI MIHAELA
ŢIC FLOAREA GĂLĂŢIANU GABRIELA
ŢÎRA IOANA MARIA GĂLBEAZĂ CARMINA ADRIANA
ȚÎRLEA ILEANA GĂMAN MIHAELA –ANCA
3

GĂMAN-BĂRBOI CAMELIA GOȚEA LOREDANA-CAMELIA

GĂVRUȚA CAMELIA GRAD ADRIANA MARINELA
GEAMĂNU MARIANA-DUMITRA GRADESCU VIORICA
GEAMPALIA LILIANA GRĂJDAN CAMELIA CĂTĂLINA
GECZI ANNAMARIA GRAMA NICOLETA ANDREEA
GECZI LILIANA GRANGURE DANIELA
GEDERT MIOARA GRAPINI VIORICA MARIA
GEICU ADRIAN-IULIAN GRECU AIDA MIHAELA
GEICU ALIDA-GEORGIANA GRECU ANA-NICULINA
GEICU RODICA GRECU DANIELA
GEORGESCU CARMEN GRECU IOANA GEORGIANA
GEORGESCU CONSTANTIN GRECU TATIANA
GEORGESCU CRISTINA GRIGORAS IONICA
GEORGESCU MARILENA-CAMELIA GRIGORAS MADALINA
GEORGESCU OTILIA GRIGORE FLORENTINA
GEORGETA MAROSI GRIGORE FLORINA
GERU MARIANA OTILIA GRIGORESCU ALINA
VOINEA DIANA GRIGORESCU MIHAELA MARGARETA
GHEORGHE CLAUDIA MIHAELA LEAFU LAURA ROXANA
GHEORGHE ELENA ALINA GRIGORICA GEORGEL
GHEORGHE MARIA-CORNELIA GROPENEANU ANDREEA-DANIELA
GHEORGHITA-SCHIPOR LAURA-MARIA GROSU MONICA
GHEORGHIU AURORA GROSU VIOREL
GHEORGHIU FLORINA GROZA CLAUDIA MARIA
GHEORGHIU MARIANA GROZA ELISABETA
GHERBAN CUCIUREANU CIPRIAN MARIUS GROZESCU PETRONELA
GHERGHE SILVIA-GEORGIANA GRUIA MANUELA CARMEN
GHERGHEL DIANA IOANA GUGEA DANIELA FLORINA
GHERGHELĂU COSMINA GUGIU VIORICA
GHERGHINOIU ELENA MIHAELA GURITA DANIELA MADALINA
GHETLA VIOLETA GYÖRGY EVA- ILONA
GHIMAN RENATA HABINEAC ERZSÉBET
GHINDEA ELISABETA ROZALIA HADARAU MINA MARIA
GHINTE DANA HADAREAN DIANA
GHIRASIM REKA HAGIU MARIANA
GHITEA MARIANA HANCU CLAUDIA
GHIȚA IOANA-TEODORA HANTAR MIHAELA
GHIȚĂ DANIELA AURORA HANTEA ANELA
GHIURCÄ MIHAELA DORINA HARAI ERZSÉBET
GHIUTA MANUELA CATALINA HARICLEEA DIUGAN
GIORGI VICTORIA HARIGA DUMITRU- DANIEL
GIUBEGAN EUGENIA ADRIANA HARIGA NICOLETA-ALEXANDRINA
GLAVAN MARGA ANAMARIA HARJABA IOANA
GLODEAN IULIA HERBEI CRINA
GODEANU MARIA IRINA HERCIU MARIA
GOGA POMPILIA ADRIANA HERMAN TIANA-MIHAELA
GOLĂȘIE LELICA HINCU LACRAMIOARA
GOLU DANIELA HIZANU ELENA
GORA NICOLETA-LUMINIÈŠA HÎRTIE AURORA
GORBAI MARIA MELINDA HOANCIA LILIANA
GORDIN IULIANA-PETRONELA HOARA CAMELIA
4

HOJDA MARIA ION CRISTINA - MARIA

HOJDA SOFIA ION MIHAELA CAMELIA
HOLBAN IONELA MARIA DRĂCEA DACIANA
TANU CARMEN-FELLA RALUCA IANCĂU
HOMONE MANUELA FLORINA IONAŞCU MARIA
HOMONEA NICOLETA IONEL ECATERINA
HOPIDEA ANCUŢA IOANA ANDRADA IONESCU ADINA
HORCHIDAN IONELA CRISTINA IONESCU ADRIANA
HORDENCU IOANA IONESCU CARMEN
HORDENCU SOFICA IONESCU DAN
HORDUNA TATIANA IONESCU LARISA
HORGA CRISTINA DIANA IONESCU LUMINITA
HORHOGEA LUCICA IONESCU MIHAELA
HORVAT OZANA MARIA IONESCU MIRELA
HORVAT OANA GABRIELA IONESCU ROXANA GABRIELA
HOSSU SORIN IOAN IONIȚĂ GABRIELA
HOTUPAN CALIN IONIȚĂ STELA
HRENARU MIHAELA-VIOLETA IONIȚĂ TUȚA
HRIȚAC DIANA IORDACHE CORNELIA MAGDALENA
HRIȚCU AMALIA MARIA IORDACHE CRISTALIA RALUCA
HUCI DIANA IORDACHE LAURA
HURMUZACHE MIHAELA IORDACHE MIHAELA
HUTULEAC DAN PAUL IORGA NARGHITA
IACOBESCU LILIANA IORGA SIMONA
IANCU MIHAELA IOSIF LENUȚA
IANCU NICOLETA JEANINA IOSOF GABRIELA-DOCHITA
IANCULESCU CRISTINA ANDREEA IOVA DORINA
IANCULOVICI SAVDIA IOVAN FLORICA
IANOSI ANDA ELENA SI NISTEA FLOAREA IOVAN RAMONA
IANOSI MELANIA GABRIELA IOVAN SORIN STEFAN
IELCEAN CLAUDIA IOVANESCU SIMONA MONICA
IELCEAN RADU IOAN IRIMIA CARMEN
IENEI DAVID LAURA IRIMIA RALUCA
IEPURE DELIA MONICA IRINI ADRIANA
IEREMIE ZENAIDA ISĂROIU AURELIA
IEVUȚA MIRELA NICOLETA ISMANÄ ILISAN CAMELIA-MARIA
IFTIMOIU MIHAELA ISPAS IOANA
IGNA ANCA MARIA ISTRATIE AURORA
IGNA CRINA CORNELIA IUGA AURORA CAMELIA
IGNĂTESCU VERONICA IUGA CORNELIA
ILEA TECLA IUHAS CECILIA-GEORGETA
ILIE ATENA.OPRESCU ELENA IULIA DIANA TUTULAN
ILIE MARIANA MIRELA IULIANA-FLORINA PANDELICÄ‚
ILIE MARINELA IULIANATONCU
ILIE NICULINA IURESCU LILIANA NICOLETA
ILIE NUȚA IURESCU LILIANA
ILIESCU AURORA IVANCOV MIHAELA GABRIELA
ILIESCU GABRIELA VERONICA IVANCU ELENA
ILINA GEORGETA - VALENTINA IVANESCU CARMEN
IMRE ILDIKO IVANOF MIHAELA
IOAN MARIA IVĂNOIU NICOLIȚA ANDREEA
5

ANCA JOIȚA LAZIN GEORGIANA

ILEANA LASTOVIEŢCHI LEANCA GEORGIANA VALENTINA
IVASCU ELENA DANIELA LEICA RODICA
JARCAU ROZICA LEMHENYI ELEONORA
JARCU FLOAREA ELENA LEMNI CRISTINA
JÁSZAY LAURA ANDREA LEONTE LINA-LILIANA
JELER CRISTINA LEPADATU MARIA
JERCALAU SIMONA LEULESCU CRISTIANA GINA
JILAVU GABRIELA LICĂ TANŢA
JITAREANU MIRELA LICHI MIOARA
JOLDOȘ CRINA – LAURA LICUTA - GAFTON ALEXANDRA
JULECĂTEAN DORINA LILIANA ENACHE
JUNC DELIA LIPOVAN CARMEN-LAVINIA
JURCA FLOAREA ANUŢA LIPOVANU CORNELIA
JURCA MARGARETA LIPOVANU COSMIN
JUREBIE ANAMARIA NINA LIVEDEAN MARINELA
JURJAC ADRIANA CARMEN LIXANDRU CARMEN
KACSÓ ZSUZSÁNNA LOGHIN IRINA-MIHAELA
KANIZSAY ANNAMARIA LUCA LACRAMIOARA FLORINA
KINGA SZEP LUCA SÎNZIANA
KIRALY ENIKÅ LUCRETIA MIRELA PETRACHE
KISS ELENA LUCUT ANUTA
KISS-MIKI MELINDA LUÈŠU MIRELA
KLEIN ADRIANA LUMINITA GRAUR
KOBAU MARIA LUNGAN CRISTINA ILEANA
KOCSIS ILONA MELINDA LUNGU FELICIA
KOLLO ANGELA LUNGU MERENA
KÓTAI MONICA ZSUZSÁNNA LUNGU MIHAELA
KOZILEK RENATE AURA LUPASCU LUMINITA
KOZMA ROZÁLIA LUPAU FLORINA IOANA
LABUSCA ANA VALENCIA LUPU NICOLETA
LACATUS CARMEN ANDREEA LUPU ROXANA MIHAELA
LACATUS CRISTINA LUPU SVETLANA -AURORA
LACATUSU ELENA LUŢESC DANIELA
LACHE FLORENTINA EUGENIA MACANEATA ANCA CRISTINA
LAÈ˜IÈŠÄ DOINA MACARIE ADRIANA
LAPUSAN MARIANA MACOVEI FLORICA -ILEANA
LASCU GABRIELA ANA MAIER ANA- MARIA
LÁSZLÓ ILDIKÓ MAKKAI KINGA
LAZA ADRIANA MALAESCU MARIA-IONICA
LAZA IOANA - MARIA MALIŢA ADRIANA
LAZAR LILIANA MANCIU ADRIANA
LAZAREL NICOLETA ALINA MĂLĂELEA IUSTINA
LAZĂR CAMELIA MANUELA MĂLUREANU CORINA
LAZĂR VIORICA MĂRCUȘ SORINA
LAZEA LAURETA-MARIA MĂRGAN DANIELA-VIOLETA
LAZEA MARIANA MĂRGINEAN DELIA MARIA
LĂBĂU STAN MIHAELA ALINA MĂRGINEANU MARIANA
LĂCRARU EUGENIA MÎNJINEANU RAMONA
GABRIELA LUPAȘCU-DOBOȘ MANDA ADELINA ALEXANDRINA
6

MANEA VENERA MATEI ANISOARA
MANEA ELEONORA MATEI DIANA
MIJA DANIELA ADINA MATEI ELENA
MANEA MARIA ROȘAN ANCUȚA MARIANA
MANOLACHE ANA - MARIA MATES MIRELA
MANOLACHE DANIELA MAZILU ALINA VICTORIA
MANOLE CARMEN MAZILU GABRIELA
MANOLE LUMINITA MEIANU AURELIA
MANOLE MONICA MELINTE ALINA
MANTA LENUTA MIRELA MEMETEA IOANA
MANTALUTA ALINA MERA ALEXANDRA
MANTIA MARILENA MERA ANGELA
MANU CORINA MERCE CUC ILEANA
MANU ELENA FELICIA MEREUTA MARIANA
MARAN DANIELA MERLUSCA MIOARA IRINA
MARCU ADRIANA FLORINA MESTER BIANCA GEORGIANA
MARCU CODRUTA -ALINA MESTER GIZELLA
MARCU DANA MEZDRIA VIRGIL
MARCU MARIANA-MONA MEZIN DANIELA-MĂRIOARA
MARES ELENA SIMONA MEZINGER ILDIKO EVA
MARESI LUMINITA MICIU IOANA ROXANA
MARGARETA TRIF MICLAUS STEFAN - IOAN
MARGELATU AURELIA MICLE IULIA DIANA
MARGUTOIU CRISTINA-ELENA MICLEA ION-PETRU
MARIA MARILENA MICLEA SIMONA
MARIA PACHITA TUTULAN MICLESCU ELENA
MARIAN CONSTANTIN MICULESCU ADRIANA
MARIAN GINA MARIANA MICULESCU ALINA CRISTINELA
MARIAN MAGDALENA MIHAI ADRIANA
MARIAN MARIA-DANIELA MIHAI CARMEN
MARIAN VIOLETA NICOLETA GULIN IOANA
PĂDUREANU CRISTINA MIHAI CRISTINA
MARIN BEATRICE MIHAI ELISABETA-VICTORITA
MARIN CAMELIA-MELANIA MIHAI IOANA ANDREEA
MARIN CERASELA MIHAI RAMONA CRISTINA
MARIN ELIZA MIHAI VICTORIA
MARIN FLORENTINA MIHAILA MARIANA
MARIN GEORGETA VIRGINIA MIHALOIU MARIA-MAGDALENA
MARIN IONELA MIHĂILĂ CRISTINA ANA
MARIN MARIANA ANDREICA MELANIA
MARINESCU SABINA-VICTORIA MIHĂILESCU LUMINIȚA MARIANA
MARINOVICI VIORICA MIHUT CORINA
MARIS CRISTINA MILAŞ CRISTINA
MARZALI ONGEN MILEA GRATIANA DELIA
MASOUD DANIELA NICOLETA MILEA SIMONA
MATACHE IONELA CRISTINA MILEA VALENTINA IOANA
MATACHE LARISA MIȘA HAIDA
MATEESCU LILIANA MÎNZU DANIELA
MATEI ILEANA MÎRȘU ALEXANDRA MIHAELA
MATEŞ IONELA CRISTINA RADA MIHUŢ
MATEI ANCA RAMONA IOANA LUMINIȚA MINCU
MATEI ANDREEA ALINA MILITARU NICOLETA MARILENA
7

MINEA RALUCA IOANA MORIK GABRIELA

MINU NICOLETA MOSUTAN IONELIA
MIRCEA MARIA DIANA MOTOC MARICELA
MIRCIOV MANUELA MOTU ALINA
MIREA CRISTINA MREJERU MARCELA
MIRESCU DANIELA IONELA MUCENICU VIORICA
MIRICA FLORINA MUICA VIOLETA ANTONIA
MIRICĂ NECULAI MUNTEAN LARISA
MIRION MIOARA -CRINUTA MUNTEANU AURA
MIROIU ELENA DIANA MUNTEANU DANIELA
MITITELU MIOARA MUNTEANU ELENA
MITRACHE DANIELA MUNTEANU GHEORGHE
MITRICA CRISTINA MUNTEANU HERMINA
MITRICĂ MIRELA MUNTEANU IULIANA
MITULESCU DANELA-DOMNITA MUNTEANU MARIANA
MOCA MIHAELA MUNTEANU MIHAELA
MOCANU CARMEN-VERONICA MUNTEANU NICOLAE
MOCANU CORNELIA MURESAN ANGELICA
MOCANU ILEANA MUREŞAN DOINA MARIA
MOCANU IRINA LAURA MUREȘAN LILIANA – DELIA
LUMINIȚA MUREȘAN MURTAZA MARILENA
MOCANU MARIA BORCOSI DANIELA
MODAN OCTAVIA MUSAT FLORENTINA
MOGA IOANA - CAMELIA MUSCALU OITA
MOGA LAURENTIA MUSTACA DELIA
MOGA RODICA MUSTATA IULIANA - RELLY
MOGOS VASILICA MUSTĂȚI LILIANA
MOISÄ ADRIANA - CLAUDIA MUȘAT STELIANA-VASILICA
MOISĂ SIMINA-IONELA MUTH DORINA ANCUTA
MOISE EMANUEL PETRICĂ NADIS CRISTINA
MOISESCU IULIANA NAE LAURA
MOISESCU MARIA NAGY ANDREA
MOLDOVAN ANCA-DANIELA NAGY SILVIA
MOLDOVAN LUCREȚIA RODICA NAGY-RUSU GABRIELA - DORIS
MOLDOVEANU AURELIA NANEȘ MIHAIL
MOLDOVEANU MĂDĂLINA ELENA NASTASE DANIELA MIHAELA
MOLDOVEANU MIHAELA NASTASIU MIHAELA
MOLNAR RAMONA NAZÂRU TEODORINA
MONDOACĂ FLORIN NĂSTASE DELIA MIRELA
MORAR IOANA OCTAVIA NĂSTASE GEORGETA
MORAR TAVI-FLORINEL NEACŞU ALINA MARILENA
MORARIU-CIOT RADU-TEODOR NEAGOE NICOLITA
MORARIU-CIOT TIBERIA NEAGOIE MIHAELA
MORARU GEORGIANA NINA NEAGU DOINA
MORARU LAURA ADRIANA NEAGU NICOLETA
MORARU NINA NEAGU OANA MARIA
MOȘESCU VALENTINA NEAȚĂ IONELA
MOȚOC ANAMARIA NEAMȚIU ILEANA
CHIRVĂSUȚĂ FLORICA NECȘOIU SIMONA
MUREȘAN PATRICIA-TEODORA NECULA FLORIANA
LAVINIA MUREȘAN NECULA ANDA ILEANA
8

NECULA SIMONA ELEONORA NISTOR RAMONA-OLGUŢA

NECULAESCU ELENA NISTOR TATIANA
NEDELCU ADINA VALENTINA NITA ELIZA NARCISA
NEDELCU CRISTINA NITA FRUSINA DANUTA
NEDELCU GABRIELA NITA GHEORGHE
NEDELCU LAURA NITA VIORICA
NEDELCU MĂLINA NITU ALINA
NEDELCU VICTORIA NOHAI JOZEFINA
NEDELEA REBECA ROXANA NOROCEL MARCELA
NEGOITA MIHAELA NOUR ZINICA
NEGOITA VERONICA NOVAC MARIOARA
NEGREA CAMELIA SI NOVAC VIORICA
NEGRU LOREDANA NUȚAȘ BIANCA IOANA
NEGRUȚ TEODORA OANA OANA-REBECA
NEICONI ELDUTA-LILIANA OLAR ANGELA
NEICU OANA-MARIA OLAR DANIELA
NEMES MARIA OLARIU MIHAELA CATALINA
NEO SIMINA ILIANA OLARIU OANA
BEIU MIRELA OLARU ANIȘOARA
NESIU SANZIANA PUȘCAȘU-GAVRILĂ SIMONA
NETEJORU RELUTA NISTOR LUIZE LAVINIA
NICA DANIELA URSU MILUTA
NICA ELENA MADALINA
NICA IRINA
NICHITA ELISABETA
NICOARA STEFAN
NICOARĂ LILIANA
NICOLA ALINA FLORINA
NICOLA SORINA
NICOLAE DIDA ANA
NICOLAE ELENA-CLAUDIA
NICOLAE GEORGETA
NICOLAE GEORGETA
NICOLAE MARIANA
NICOLAIDI CĂTĂLIN
NICOLESCU SILVIA
NICOLETA AURA ALECSANDRESCU
NICOLETA ALINA VLASCEANU
NICOLIN MARINELA EUGENIA
NICORUȚ ALEXANDRA
NICULA EMILIA
NICULAE ILEANA
NICULAI GEORGETA ADRIANA
NICULETE MIHAELA VERONICA
NIKA AGOTA
NIȚĂ OANA
NIŢU LIZICA
ELENA-MIRELA NUȚU
NINA MIHAI
NISTE DANIELA
NISTOR ANDRADA
9
Cartea: trecut, prezent și viitor

Proiect educațional România-Republica Moldova
Prof. Corina Țifrea
Demarat în 2016, proiectul educațional „Cartea: trecut, prezent și viitor” inițiat de cadrele
didactice de la Seminarul Teologic Liceal Ortodox „Sf.Gheorghe” , Botoșani în parteneriat cu
Inspectoratul Școlar Județean Botoșani , Colegiul „Sf.Nicolae” Iași, Liceul Pedagogic Botoșani, Colegiul
Tehnic „Gheorghe Asachi” Botoșani și cu Liceul Teoretic „George Coșbuc” mun. Bălți, Republica
Modova, a parcurs două etape.
Cea dintâi etapă a constat în realizarea unui fond de carte constituit din donațiile elevilor
Seminarului Teologic Botoșani și ai Liceului Pedagogic Botoșani, realizată de către prof. Corina Țifrea,
prof.dr. Ada Alexandrina Macovei, prof. Ștefan Crina, prof. Lili-Ana Gutter și de pr. Gabriel
Țifrea(pr.spiritual în perioada respectivă).
Cea de-a doua etapă a avut în vedere stabilirea unor contacte între Seminarul Teologic
”Sf.Gheorghe” și Liceul Teoretic „George Coșbuc” din mun. Bălți, Republica Moldova. Astfel, pe data de
25 mai 2017, echipa de proiect (prof. Rîznic Marius, prof. Ștefan Crina, prof. Șcarlii Ioana, prof. Apostol
Jeanina, prof. Papuc Adina, pr.prof. Apostoaie Partenie) coordonată de prof. Țifrea Corina și pr. prof. dr.
Dascălu Daniel, directorul Seminarului botoșănean a dat curs invitației adresate de dna . director al
Liceului Teoretic „George Coșbuc ” Bălți realizând o primă activitate în cadrul parteneriatului.
Cadrele didactice ale Seminarului Botoșani au avut parte de un schimb de experiență cu colegii la
nivelul catedrelor din care fac parte. Cadrele didactice botoșănene au oferit cărți de literatură română
bibliotecii liceului.
Totodată, au participat la un spectacol realizat de elevii Liceului din Bălți cu ocazia finalului de an
școlar. De asemenea, s-a stabilit ca data viitoarei întâlniri să fie prilejuită de sărbătorirea Zilei Liceului,
mai precis 22 septembrie.
Cea de-a doua întâlnire, a avut loc pe data de 22 septembrie 2017. Câțiva elevi seminariști însoțiți
de cadre didactice au avut posibilitatea de a participa la manifestările organizate de Liceul Teoretic
„G.Coșbuc” susținând un mic program artistic sub coordonarea prof. Ștefan Crina și a prof. Țifrea Corina.
În plus, atât elevii cât și profesorii au participat la două ore de curs existând posibilitatea unei
comunicări reale , eficiente între reprezentanții celor două instituții.
Pr.prof. Partenie Apostoaie a transmis mesajul pr.prof. dr.Daniel Dascălu insistându-se în mesaj
pe ideeea unei colaborări fructuase și pe viitor. La spectacolul organizat au participat și reprezentanți ai
autorităților locale și ai Direcției Învățământ , Tineret și Sport din mun. Bălți.
Colaborarea dintre cele două licee va continua cu o nouă întâlnire preconizată în luna noiembrie la
Seminarul Teologic din Botoșani.
10
PROMOVAREA IMAGINII ȘCOLII
Prof. inv. primar: Cornelia Țarcă

Școala Gimnazială Racovița, jud. Sibiu
Promovarea imaginii instituţiei de învăţământ pe piaţa actuală – prin intermediul relaţiilor publice
constituie un obiectiv deosebit de important. În termeni de marketing, în promovarea imaginii școlii sau
în relaţiile cu publicul, directorul este cea mai importantă persoană. El este personificarea şcolii.
Totodata,el este acela care răspunde de crearea unei imagini favorabile a școlii în comunitatea locală,
având rolul de a descrie misiunea şcolii ca expresie a intenţiei şi locului atât în comunitate cât şi pe scena
educaţiei, în general.
Directorul reprezintă startul într-o strategie de promovare. Pentru a realiza o promovare eficientă,
directorul are nevoie de sprijinul echipei de management din şcoală. Comunicarea dintre director si
echipa de management din şcoală. este unul din cele mai importante moduri de promovare a şcolii.
De asemenea,relațiile de colaborare dintre profesori și părinți întăresc identitatea școlii și sporesc
prestigiul instituțional și personal al celor implicati; ele dau un sens de utilitate timpului petrecut
împreună și deschid perspectiva unor preocupări informale cu valoare formativă. Școala trebuie să fie
permanent în atenția generală a comunității. Pentru realizarea acestui deziderat este indicat să se creeze în
școală o atmosferă primitoare și expresivă..Astfel, pot fi plasate la vedere materiale promoționale,
produse ale activității elevilor școlii , (intervenții în media, întrâlniri, festivități, spectacole, expoziții etc),
pot fi realizate proiecte comunitare în care să fie implicați elevii si părinții,precum și autoritățile locale.
Promovarea imaginii unităţii noastre şcolare reprezintă o prioritate pentru o bună colaborare
între cei trei parteneri educaţionali: școală –comunitate-autorități locale. Printre modalitățile la care am
participat alături de directorul scolii si de colegii mei în scopul promovării unei imagini favorabile a școlii
noastre atât în comunitatea locală cât și în plan extern, se pot enumera: activități de voluntariat, activități
extrașcolare (serbări organizate cu diferite ocazii: 1 Decembrie – Ziua Unirii, serbarea - cu ocazia
sărbătorilor de iarnă, cu scopul de a valorifica tradițiile, obiceiurile, specificul poporului nostru – la care
am prezentat cu elevii mei o șezătoare, încercând să readuc în viaţa satului obiceiuri de altădată. Elevii au
fost îmbrăcați în frumosul port popular ardelenesc. Astfel, sezătoarea a fost un prilej de întoarcere în timp,
atât de plǎcutǎ, pentru părinți, bunici, profesori , colegi si autorităti locale .
De asemenea, m-am implicat în promovarea imaginii școlii alături de colegi si de directorul școlii
prin realizarea de parteneriate cu școli din tară, prin participarea la concursuri școlare cu elevii, prin
prezentarea ofertei CDȘ în comunitate, prin scrierea si publicarea unor articole pe diverse teme,. Tot
impreuna am editat Revista scolii în care elevii și cadrele didactice sunt invitati să -și aducă aportul cu
diverse materiale.La nivelul școlii există și un ansamblu folcoric – Ansamblul Dorulet, care a participat la
diferite concursuri, spectacole (la nivel local cât și în diferite orașe din țară),înregistrări TV, etc.
Școala noastră este implicată în foarte multe proiecte Un nou proiect în care este implicată școala
noastra alătui de încă 20 de școli din județul Sibiu, este Proiectul Digitaliada. Deși a trecut puțin timp de
la implementarea acestui proiect, atât autoritatea locală, cât și părinții se implică și sunt plăcut surprinși
de noutățile pe care le aduce această tehnologie digitală la nivelul școlii . Ne-am mai propus ca în
perioada următoare să organizăm o Expoziție de mărțișoare și felicitări cu ocazia Zilei de 8 Martie,
precum și Ziua Porților Deschise.
Cu toții ne dorim realizarea unei educații la standard de calitate, ținând cont de caracteristicile
individuale ale elevilor, în vederea adaptării la schimbarea continuă a societății - condiție esențială a
progresului economic.
Şcoala este un element esenţial al oricărei comunităţi prin resursele umane pe care le are, prin
spaţiile de învăţare disponibile,dar și prin relațiile acesteia. Relațiile de colaborare dintre profesori și
părinți întăresc identitatea școlii și sporesc prestigiul instituțional și personal al tuturor celor implicați,
11
PROIECT DE PARTENERIAT
” LUMEA COPILĂRIEI”
Prof. ENE FLOAREA

GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT NR.6 BUZĂU
Acest proiect s-a desfășurat în parteneriat cu o grupă de preșcolari de la CȘEI.

Scopul proiectului:
Însușirea drepturilor copilului încă de la cea mai fragedă vârstă, precum și formarea deprinderilor de a
relaționa cu copiii care prezintă unele dezavantaje.
Obiectivele proiectului:
- Familiarizarea copiilor cu principalele categorii de drepturi, libertăți, îndatoriri și responsabilități ale
copilului;
- Descrierea și compararea diferitelor tipuri de relații și atitudini sociale (prietenie, colaborare,
competiție, toleranță, intoleranță, solidaritate);
- Identificarea și înlăturarea prejudecăților stereotipiilor și discriminărilor;
- Sensibilizarea la problemele comunității, sesizarea inechităților, abuzurilor, discriminărilor și
participarea la eliminarea acestora.
PLANIFICAREA ACTIVITĂȚILOR
Nr TEMA/SUBTEMA LOCUL DE PERIOADA PARTICI RESPON
crt ACTIVITĂȚII DESFĂȘURARE PANȚI SABILI
“SĂ NE CUNOAȘTEM preşcolari, Tóate cadrele
NOII PRIETENI” G.P.P.. NR. 6 educatoare, didactice
1. -facem cunoștință cu noii Buzău Nov. bunici,
prieteni; părinţi
-salutul políticos;
“DARURI MICI DIN Centrul Școlar Dec. Ene Floarea
SUFLET MARE!” Pentru Educație preşcolari și Comitetul
2. - colectarea de jucării și Incluzivă de părinți al
rechizite; educatoare clasei
- învațarea modalității de
oferire a unui dar;
,,SIMBOLURI ALE preşcolari, Tóate cadrele
PRIMĂVERII” G.P.P. NR. 6 Mart. educatoare, didactice
3. - activitate practică- Buzău mămici
confecționare de mărțișoare ;
- activitate antreprenorială
pentru obținerea banilor
donației;
4. “RESPECTĂM OPINIA Mai educatoa Tóate cadrele
CELUILALT! G.P.P. NR. 6 rele implícate didactice
-dreptul copilului de a-și Buzău în proiect
exprima opiniile; prețcolarii
-joc,,Ecoul muntelui”;
-joc de rol;
-exercițiul,,Nevoi și cerinte”;
6. « CONCURS DE Parcul Iunie Educatoare, Toate cadrele
TRICICLETE » Marghiloman copii,părinți didactice
-întreceri sportive în aer
liber ;
12
13
PROMOVAREA IMAGINII SCOLII
Profesor învățământ primar, Ene Gabriela

Școala Gimnaziala ,,Sfânta Cuvioasa Parascheva”, Smârdan
În zilele noastre, când internetul – unul dintre cele mai utilizate mijloace de informare și
comunicare – ne oferă posibilitatea de a stabili relații cu oameni din cele mai îndepărtate colțuri ale
lumii, uităm uneori de cei care ne stau aproape și care ne reprezintă ca indivizi și ca neam. Afundându-ne
în lumea calculatorului ne înstrăinăm de realitate, de tradiții, ne izolăm, ne îndepărtăm din ce în ce mai
mult de noi.
Cei mai vulnerabili sunt copiii și tinerii. Ei sunt încă în formare și se lasă ușor influențați de
internet, de lumea atractivă a jocurilor de calculator, neglijând lecțiile, lectura, desenul, dicuțiile cu
prietenii.
Pornind de la ideea că numai contactul direct cu adevăratele valori naționale, cu oamenii
locului, cu tradițiile și obiceiurile poporului nostru constituie premisa realizării unor achiziții de valoare,
am demarat împreună cu o colegă de la o altă școala din județ proiectul educațional ,,Anotimpurile în
cercul prieteniei”.
În centrul atenției am avut realizarea idealului educațional al școlii românești, care constă în
dezvoltarea liberă, integrală, armonioasă, a individualității umane, în formarea personalității autonome și
creative.(Legea învățământului, 1995, Art.3)
Copiii din mediul rural, locuitori ai diferitelor comune, au rareaori ocazia să se cunoască și să
lege prietenii.
Fiind locuitori ai satelor, ei au preocupări și experiențe asemănătoare pe care este bine să le
împărtășească , să le îmbogățească.
Proiectul pe care l-am inițiat suplinește lipsa posibilităților copiilor de a se întâlni și le dă
posibilitatea să cunoască viața de sătean și din altă perspectivă.
Activitățile propuse reprezintă o provocare a noastră, a cadrelor didactice de a găsi strategii
adecvate prin care copiii au posibilitatea să învețe unii din experiența altora, să se poată implica în
activități comune, să devină mai sociabili, să lege prietenii.
Proiectul a debutat cu serbarea de Crăciun care a avut loc la Școala Gimnazială ,,Sfânta
Cuvioasa Parascheva”, la clasa I. Elevii au cântat cântece dedicate anotimpului iarna și lui Moș Crăciun,
colinde, au interpretat cu plăcere diferite roluri: capra, sorcova, uratul.
Prin interpretarea rolurilor și pregătirea decorurilor pentru diversele "spectacole" urmărim atât
un efect artistic cât și pedagogic, cautând un imbold pentru a trezi la copii dorința de a cunoaște și păstra
tradițiile și obiceiurile strămoșești.Păstrătorii de tradiții au fost aplaudați de colegi, părinți,bunici, cadre
didactice și invitați.
Dintre activitățile cuprinse în acest proiect educațional amintim: ,,O floare -un copil” – vizită la
Gradina Botanică, ,,Primăvara ne adună laolaltă”- Și eu plantez o floare pentru școala ta (lucrări în
grădina școlii); Să împărțim o bucurie tuturor(realizarea unei felicitări dePaște); Secrete din bucătăria
bunicii(pliant cu rețete culinare tradiționale locale specific Sărbătorilor Pascale); Obiceiuri de Paște în
satul meu(scurt documentar), ,,Să ne cunoaștem frumusețile țării”- excursie pe plaiurile Bucovinei.
Prin intermediul acestui parteneriat vrem să-i învățăm pe copii să prețuiască și să respecte
obiceiurile și tradițiile strămoșești, să iubească locurile natale, portul românesc dar și sărbătorile care ne
aduc în suflete atâta bucurie.
Bibliografie:
Ion Apostol Popescu, ,,Studiu de folclor și artă populară”
14
CULTURA ORGANIZAŢIONALĂ
A GRĂDINIŢEI P.P.”AMICII” Constanţa
Prof. învăţământ preşcolar ENE LUCIA
Concept viu disputat şi încărcat de multiple semnificaţii, cultura organizaţională are meritul de a
aduce în atenţia managementului organizaţiei importanţa factorului uman şi a fenomenelor identitare în
cadrul instituțiilor. Din acest moment, literatura de management a început să popularizeze faptul că
excelenţa unei organizaţii este dată de modurile comune prin care membrii ei au învăţat să gândească, să
simtă şi să acţioneze.
În grădiniţa în care îmi desfăşor activitatea, Grădiniţa cu program prelungit „Amicii”, există o
puternică cultură organizaţională. Astfel, cultura specifică unităţii noastre a fost pusă în valoare şi
evidenţiată dintotdeauna, recunoscută de toate celelate unităţi preşcolare din oraş şi chiar din judeţ
Aceasta s-a realizat printr-un proces de durată de socializare organizaţională. Cultura organizațională
din unitatea noastră este reflectată vizibil în toate componentele ei și anume: în axiomele fundamentale,
în valorile și convingerile membrilor precum și în artefactele vizibile.
Cadrele didactice din unitatea noastră au fost și sunt permanent preocupate de îmbunătățirea
performanței școlare, de dezvoltarea profesională permanentă, de îmbunătățirea bazei materiale a
gădiniței, de o educaţie de calitate. Din punct de vedere profesional, educatoarele unității au dorit să fie
cu înaltă pregătire profesională, susținând inspecțiile de grad, majoritate având gradul didactic I,
participând permanent la cursuri de dezvoltare profesională. Pe lângă toate acestea, cadrele didactice au o
relație foarte bună, productivă și de colaborare cu părinții preșcolarilor.
Astfel, în anul 2008, s-a înființat asociația părinților “ Prietenii mării”, care a avut un rol deosebit în
îmbunătățirea bazei materiale a unității.
Tot atunci, grădinița noastră și-a schimbat denumirea din Grădinița cu program prelungit nr. 12, în
Grădinița cu program prelungit ”Amicii”, alegerea numelui nefiind întâmplătoare, acest denumire dorind
să reprezinte calitatea cea mai prețuită a celor care o frecventează.
Cu prilejul acestui ”botez”, cadrele didactice au creat imnul grădiniței. siglă, unde se regăsesc datele de
identificare ( adresa, nr. telefon, site-ul ).
În unitate funcționează 12 grupe de copii, cu un efectiv de 350 copii. Fiecare din acestea, și-a
personalizat numele, creându-și astfel, prin alegerea numelui, sigle, bannere specifice, dar și imnuri.
Grupele de copii funcționează în alternative educaționale după cum urmează:
5 grupe alternativa educațională Planul Jena;
7 grupe alternativa Step by step.
Din cele 5 grupe ale alternativei Planul Jena, 2 grupe sunt bilingve româno-germane.
Holurile unităţii sunt amenajate şi ilustrate diferit:
 Cu materiale vizuale în care sunt reflectate, lucruri ce țin de politica unității: misiunea, viziunea,
cartea de onoare a grădiniței, sigla, căni cu siglele personalizate ale fiecărei grupe.
 Cu tematici specifice grupelor din sector: elemente marine, elemente ale culturii și tradiției
germane (sărbătoarea Sfântului Martin, Oktoberfest), Cosmos, colţul Micro-Deltei, colţul
arheologic cu specific dobrogean, colțul diplomelor și trofeelor câștigate, colţul proiectelor
educaţionale, colţul proiectului Comenius pe care l-am desfăşurat (2010-2012), colțul expozițiilor
tematice organizate cu prilejul diferitelor evenimente importante: “Mărțișorul primăverii”,” Ziua
Mamei”, “Sărbătoarea toamnei” etc
În toate sălile de clasă, mobilierul este modular, conform alternativelor educaționale în care
funcționează grupele respective. Centrele de interes sunt dotate cu materiale didactice ce ilustrează tema
săptămânii despre care se discută.
15
Concluzie:
Cultura organizațională a Grădiniței P.P. “Amicii” Constanța, este reprezentativă pentru cei care
lucrează și modelează micile caractere ale copiilor care o frecventează și reprezintă un model pentru toți
cei care au făcut parte din colectivul acestei unități, fiecare fiind, mai mult sau mai puțin influențați de
elementele specifice ale unității, mulți din cei care cunosc activitatea și imaginea grădiniței, dorindu-și să
facă parte din ea.
BIBLIOGRAFIE:
 Ionescu, Gh.: Cultura organizațională și managementul tranziției,București, Editura Economică,

2001;
 Ionescu, Gh.Gh: Dimensiunile culturale ale managementului,București, Editura Economică, 1996;
 Talbot, M.:Make Your Mission Statement Work: How to Identify and Promote the Values of Your
Organization, Hou to Books, Oxford 2000.
16
Rolul dascălului în școală
Prof. ENE NICOLETA

Școala Gimnazială “Al. Odobescu” Urziceni
Succesul în educație depinde în cea mai mare măsură de cadrele didactice, de competența și
dragostea lor pentru această profesie. Este adevărat că planurile de învățământ, programele școlare,
manualele sau baza materială a școlii sunt importante, dar influența cadrelor didactice nu poate fi
comparată cu nimic. Activitatea cadrelor didactice exercită o influență majoră asupra personalității
elevilor. Dascălul organizează și conduce activități diverse, prin care calitățile native ale copilului se
dezvolta și se transformă necontenit.
Misiunea cadrelor didactice este nobilă. Acestea, în mod organizat și planificat, îi îndrumă pe
elevi spre vastul domeniu al cunoașterii, veghează asupra formarii personalității lor și asupra orientării lor
școlare și profesionale. Cantitatea și calitatea tuturor acestor cunoștințe, priceperi si deprinderi însușite de
către elevi depind de munca si talentul cadrului didactic.
S-a crezut că introducerea mijloacelor moderne de învățământ (mijloace audio-video, manuale
digitale) ar duce la diminuarea rolului cadrului didactic. In realitate, așa cum observa B. F. Skinner,
folosirea în scoală a acestor mijloace ,,amplifică rolul profesorului ca ființă umana. “Principala funcție a
cadrului didactic în școala modernă nu este de ,,a preda,,, a transmite cunoștințe, ci de a îndruma și
organiza activitatea de cercetare a elevilor. El trebuie sa colaboreze cu elevii, să-i stimuleze, să-i ajute să-
și formeze personalitatea.
Dezvoltarea elevilor din punct de vedere moral și estetic este de asemenea influențata de
activitatea și de personalitatea cadrului didactic. Ei îi obișnuiesc pe elevi cu munca sistematică și
planificată, cu viața în colectivitate, cu disciplina.
Influenta educativă hotărâtoare pe care o exercită dascălul asupra elevilor săi se păstrează ani de
zile, uneori chiar toata viața. Chipul luminos al învățătoarei devine pentru mulți elevi un model, un
exemplu de urmat.
Profilul dascălului modern se caracterizează prin anumite trăsături și calități. În primul rând
dascălul dovedește dragoste de profesie. Cui îi place profesia de dascăl muncește cu pasiune, manifestă
sentimentul noului, se bucura de succesele muncii sale și se întristează de insuccese. Dragostea față de
profesie se manifestă prin preocuparea de a se perfecționa necontenit, de a găsi modalități noi de instruire
și educare a elevilor.
O altă calitate a dascălului este dragostea față de copii. Cine iubește copiii și știe să și-i apropie,
găsește mai ușor drumul spre inima lor și-i poate influența mai profund. Dascălul care își iubește elevii
are o atitudine atentă, caldă, delicat față de fiecare dintre ei, este sensibil la toate succesele si insuccesele
lor. Elevii înșiși sunt mai sensibili la această atitudine și dovedesc mai mult atașament și respect fata de
un asemenea dascăl decât față de unul distant și lipsit de căldură sufletească. Față de cel care-i respecta și-
i iubește elevii devin sinceri și deschiși. Însă, dascălul care-și iubește elevii nu trece cu vederea greșelile
lor și nici nu scade nivelul cerințelor. El le pretinde mereu mai mult, îi încurajează și îi ajută pentru a se
dezvolta necontenit. Cine-și iubește elevii este obiectiv și drept în aprecieri și nu le sufoca libertatea de
gândire.
O altă calitate deosebit de necesară oricărui educator este tactul pedagogic. Dă dovadă de tact
pedagogic cel care aplică principiile de instruire și educare, ținând seamă de împrejurările concrete și de
personalitatea elevului. Pentru fiecare problemă pe care o pune practica pedagogică, el trebuie să găsească
soluțiile care dau cele mai bune rezultate. Pentru a proceda cu tactul pedagogic cuvenit trebuie să-și
cunoască bine elevii, calitățile și posibilitățile lor. Tactul pedagogic presupune un fin spirit de observație,
capacitate de discernământ, de sesizare rapidă a specificului și esențialului din fiecare situație educativă.
Ca un rezultat al strădaniei sale, cadrul didactic poate ajunge la măiestrie pedagogică. Ea se
formează prin contactul permanent cu elevii, prin activitatea continuă la clasă și prin preocuparea
permanentă de îmbunătățire a experienței personale. La măiestria pedagogica nu se poate ajunge fără
cunoașterea exemplară a materiei. Dascălii care stăpânesc materia nu sunt preocupați de cursul predării, ci
17
de modul de a prezenta lecția cât mai clară și interesantă pentru elevi, de a reliefa esențialul, de a găsi
exemplele cele mai potrivite pentru ilustrarea ideilor, de a dezvolta interesul elevilor pentru studiu.
Capacitatea de a aplica adecvat tactul pedagogic este o componentă de seamă a măiestriei
pedagogice. Măiestria pedagogica nu se refera însă numai la relațiile cu elevii, ci la întreaga activitate a
cadrului didactic. Ea presupune spirit creator, inventivitate, pasiune pentru munca didactică, pregătire
profesională permanentă, exigență față de propria meserie, analiza obiectivă a activității depuse, cu scopul
de a obține de la fiecare elev tot ceea ce el poate da. Munca unui asemenea educator va fi artă, măiestrie,
talent si nu un simplu meșteșug.
18
PARTENERIATUL CU FAMILIA CONDITIE ESENTIALA

A UNEI EDUCATII DE CALITATE A PRESCOLARILOR
Ene Raluca Alexandra
Familia reprezintă cel mai puternic factor de socializare în dezvoltarea copiilor, mai ales în
perioada copilăriei mici.
Încă din primii ani ai dezvoltării copilului, familia s-a dovedit esenţială pentru dezvoltarea psihică
a copilului şi este o sursă primară de dragoste şi afecţiune. Aceasta trebuie să împlinească aproape toate
nevoile de creştere şi dezvoltare, atât fiziologice, cât şi psihologice ale copilului, nevoi care condiţionează
fundamental calitatea achiziţiilor psihocomportamentale ulterioare.
În cadrul familiei, copiii câştigă şi dezvoltă aproape toate achiziţiile importante de ordin
psihomotor, cognitiv şi afectiv, motiv pentru care evaluarea contribuţiei sau influenţei familiei în
dezvoltarea copilului faţă de alţi factori, cei genetici şi sociali, este dificil de realizat.
Astfel, familia este cea dintâi şcoală în care copiii învaţă să se comporte în viaţă şi în societate.
Părinţii sunt cei dintâi dascăli ai copilului lor pentru că ei îl cunosc cel mai bine încă din prima zi de viaţă,
interacţionează şi comunică constant, sunt un model de urmat pentru acesta.
Grădiniţa reprezinta, de asemeni, principalul partener educativ al familiei, iar noul Curriculum
pentru educaţia timpuire, pune accent deosebit pe parteneriatul cu familia, sublinind implicarea acesteia
nu doar indirect printr-o participare financiară (sponsorizări, donaţii), ci mai ales direct prin participarea
în luarea deciziilor legate de educaţia copiilor, prezenţa lor la activităţile din sala de grupă şi la viaţa
grădiniţei cu toate manifestările ei.
Din ce în ce mai des se consideră că „Participarea efectivă a unor părinţi ca voluntari, alături de
educatoare la activitatea educativă din grădiniţă este o formă de parteneriat evoluată, care merită să fie
cultivată. Unii părinţi vor ajuta facilitând desfăşurarea activităţilor, alţii vor conduce, asistaţi de
educatoare, activităţi pentru care au vocaţie.”
Parteneriatul dintre grădiniţă şi familie presupune o relaţie de colaborare, adică muncă în acelasi timp.
19
GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT “ RAZĂ DE SOARE” TÂRGOVIȘTE
PROF. INV. PRESCOLAR: ENE RALUCA ALEXANDRA

GRUPA: MIJLOCIE–“ MUGURASII”
PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ

TEMA SĂPTĂMÂNII:”Ce pot face dintr-un ou”(PASTELE)
TEMA ZILEI: “ SURPRIZELE IEPURASULUI”
PROIECT DE ACTIVITATE
Data : 06.04.2017
Unitatea de învăţământ : Grădiniţa „Rază de Soare”, Târgovişte
Educatoare : Ene Raluca Alexandra
Grupa: mijlocie „Mugurasii”
Tema anuală de studiu : „Cand , cum şi de ce se întâmplă?”
Tema săptămânii : „Ce pot face dintr-un ou” (Pastele)
Forma de realizare: activitate integrată
Tipul activităţii: consolidare de priceperi şi deprinderi
Componenţa activităţii:
• Activităţi de dezvoltare personală:
- Întâlnirea de dimineaţă: „Traditii si obiceiuri de Paste ”
- Salutul: „Bună dimineaţa, Dragi mugurasi!”
- Prezenţa se realizează prin prezentarea fiecarui copil de la stanga la dreapta si stabilirea absentilor.
- Calendarul naturii (anotimpul, vremea)
- Tranziţii:
- “ Suntem iepuraşi poznaşi...”
- “ Iepuras dragalas.... ”
- “ Ne-nvartim,ne rasucim
Spre sectoare noi pornim,
Si cu drag o sa muncim”.
• Activităţi pe domenii experenţiale:
- DŞ- Activitate matematică : „Ce ne spune iepurasul?” - joc didactic(formare de multimi,asocierea
numarului la cantitate si invers,numeratia in limitele 1-5).
- DOS - Activitate practică : „Ou din balon pe ata” ( bobinare,lipire )
• Jocuri şi activităţi didactice alese:
 ALA I:
- Joc de rol: „De-a cofetarii” ( interpretarea rolului de cofetar , în vederea pregătirii unor pascute )
- Bibliotecă: „Oul de Paste”(trasarea de semne grafice după modelul dat)
20
-Constructii:”Casuta Iepurasului” ( construire prin suprapunere,alaturare si imbinare de cuburi)

 ALA II:
- Joc de miscare: „Cursa iepurasilor cu oul in lingura ”
- Joc distractiv:”Oul nazdravan”
Scopul:
- consolidarea deprinderilor de a realiza lucrări practice pe baza tehnicilor însuşite ;
- consolidarea cunostintelor prematematice prin folosirea multimilor cu 1,2,3,4 respectiv 5 elemente
dupa criteriul culoare,marime,raportarea numarului la cantitate si invers,consolidarea deprinderii de a
numara in limitele 1-5;
Obiective:
- să aplice prin tehnica bobinarii ata pe balon prin lipire , dupa care sa-l decoreze în mod creativ cu
diverse materiale puse la dispozitie , în vederea obţinerii unui ou de Paste ;
- să îşi asume rolul de cofetar, preparând un produs culinar tradiţional- pasca , respectând reţeta si
regulile de igienă;
- să traseze după model , elemente grafice utilizand corect materialele si instrumentele de lucru, pentru
obţinerea unor oua decorate;
- să construiasca prin alaturare, îmbinare, si suprapunere casuta iepurasului
Cu ajutorul materialelor puse la dispoziţie;
-să formeze multimi cu 1,2,3,4 respectiv 5 elemente respectand criteriul culoarea si marimea;
- să raporteze corect numarul la cantitate si invers.
-sa compare multimile din punct de vedere cantitativ ,utilizand un limbaj matematic corespunzator”mai
multe,mai putine,tot atatea”.
-sa aseze in ordine crescator si descrescator ouale dupa culoarea acestora .
- să se joace respectând regulile stabilite de comun acord.
Metode şi procedee: explicaţia, conversaţia, observarea , exerciţiul , jocul, demonstraţia, expunerea
,turul galeriei, metoda activităţilor practice, metoda RAI.
Material didactic: imagini, ouă din hartie colorată,scotch dublu adeziv, mesaj, ata colorata, aracet, flori,
buburuze,fluturasi decupate, paiete,bilute colorate, sclipici divers colorat, tavite pentru oua, coli colorate(
oul cu semne grafice),carioci, , imagini cu gradina iepurasului, oua si iepurasi din bete de frigarui, cuburi
din polistiren colorate, iepuras din lemn mare, aluat de pasca, reţeta, pasca, branza dulce,stafide, ustensile
de bucatarie , şerveţele, tăvi, facalete,bonete de bucatari,sortulete, iepuras de plus, roata ,cub, oua colorate
diverse marimi si culori ,recompense, oua de jucarie, tabla magnetica, coronite de iepurasi, cosulete cu
oua de plastic, recompense oua de ciocolata.
Durata: 1 zi
Bibliografie:
1.*** Curriculum pentru învățământul preșcolar (3-6/7ani), Ministerul Educației Cercetării și
Tineretului, 2008;
2.*** Metodica activităților instructiv-educative în grădinița de copii, 2009;
3. Bojneag, M., Educație practică-ghid metodic pentru învățământul preșcolar, Editura Tehno-Art,
Petroșani, 2007;
4. Breban, S., Gongea, E., Ruiu, G., Fulga, M., Metode interactive de grup-ghid metodic, Editura
Arves, București, 2002;
5. Neagu, M., Beraru, G., Activități matematice în grădiniță-îndrumar metodologic, Editura As s,
Iași, 1995.
21
Scenariul didactic
Activitatea debutează cu Întâlnirea de dimineaţă. Toţi copiii stau pe scaunele, așezați în semicerc,
asigurându-se contactul vizual între aceștia.
Se realizează tranziţia : “In cerc toti ne asezam
Si apoi ne salutam,
Calendaru –i incantat,
Ca va fi iar completat.
Salutul: “Bună dimineaţa,dragi mugurasi!” între educatoare şi copii.
Calendarul naturii: Se lucreaza la panou:
In ce anotimp suntem?
Ce zi a saptamanii este astazi?
A cata zi din saptamana este joi?
Ce zi a fost ieri?Ce zi v-a fi maine?
Cum este vremea?
Captarea atenţiei se realizează prin prezenta unui mesager al primaverii care doreste sa ajungă la
copiii cuminţi si care are nevoie de ajutor, pentru a confectiona oua de Paşte si pasca pentru a le oferi
apoi copiilor nevoiasi,dar si alte surprize ce urmeaza a fi daruite acestora.
Mesagerul primaverii le spune copiilor că produsele pe care le vor obţine din lucrul la centre vor fi
oferite copiilor nevoiasi, pentru ca se apropie Patele si trebuie sa fim mai buni unii cu ceilalti.
Trecerea la ADE 1 si ALA 1 se realizează , prin intermediul tranziţiei: “ Suntem iepuraşi poznaşi /
Şi-am fugit de pe imaş,/ Să ne aşezăm uşor,/ La centre să lucrăm cu spor!”
Activitati liber alese 1 :

La sectorul Artă, preşcolarii vor realiza oua din ata pe balon decorate liber creativ.
După intuirea materialului pus la dispoziţie se explică şi demonstrează etapele de lucru.
Etape de lucru :
 Alegerea unui balon alb;
 Selectarea atelor de bumbac\sforii din diverse culori ;
 Lipirea propriu-zisă a atei\sforii colorate cu aracet pe exteriorul balonului;
 Lipirea difeitelor materiale puse la dispozitie:paiete,bilute colorate,sclipici
colorat,flori,fluturasi buburuze decupate;
Criterii de evaluare:
 Mânuirea corectă a materialelor selectate pentru lipire ;
 Lipirea diversificata a materialelor puse la dispozitie pe exteriorul balonului ;
 Acurateţea lucrării şi disciplina în timpul lucrului.
Se menţionează faptul că aceste oua de Paste vor fi oferite cadou copiilor nevoiasi.
La acest sector se va integra activitatea pe domenii experenţiale DOS- Activitate practică.
La sectorul Joc de rol, copiii vor interpreta rolul de cofetari şi vor prepara pascute obţinute prin
frământarea unui aluat. Conform reţetei , pascutele vor fi umplute cu branza dulce si stafide . Se va avea
grijă să se respecte normele de igienă specifice. Li se aminteşte faptul că aceste pascute sunt pentru copiii
nevoiasi.
22
La sectorul Constructii, copiii vor construi casuta iepurasului prin alaturare,imbinare,suprapunerea

cuburilor din polistiren .
La sectorul Bibliotecă copiii vor trasa după model semne grafice, decorand Oul de Paste.
Înainte de a se îndrepta către sectoarele de activitate, copiii vor execută exerciţii pentru încălzirea
braţelor. Tranziţie: “Morisca inainte ,inapoi,pic-pic,insurubam becul, miscam degetelele”.
Rotația grupurilor se va face astfel încât toți copiii să participe la activitatea principală.
Activitatea pe domenii experenţiale II
În cadrul activității matematice vom desfășura jocul didactic
„ Ce ne spune iepurasul”-joc didactic
 Introducerea în joc se realizează prin intermediul mesajului iepuraşului care, de această dată, îi
roagă pe copii să il ajute sa rezolve sarcinile.“ De tot ce aţi lucrat , sunt tare, tare încântat !
Dar am încredere în voi , că sunteţi foarte pricepuţi si la alte activitati.
 Anunțarea titlului jocului și a scopului acestuia:
Se anunta titlul jocului didactic matematic : “Ce ne spune iepurasul” in care copiii ii vor arata
mesagerului primaverii ca au invatat sa numere pana la cinci,sa formeze multimi si sa raporteze numarul
la cantitate.
 Intuirea materialului didactic necesar :
Preşcolarii observă că în sala de grupa se afla o roata, o imagine cu un iepuras care are in mana un cos cu
oua\plicuri, boluri cu oua de diferite marimi si culori, un cub din polistiren colorat.
 Explicarea și demonstrarea regulilor jocului:
Copilul care are in mana iepurasul de plus la comanda STOP, va iesi in fata si va invarti de roata iar la
culoarea oprita copilul se va duce si isi alege oul de aceeasi culoare din bol care contine sarcina pe care
trebuie sa o indeplineasca,jocul va continua astfel incat toate sarcinile si obiectivele propuse sa fie
indeplinite la sfarsitul activitatii.La complicarea jocului cel mai cuminte iepuras va iesi in fata si va
arunca cubul divers colorat si in functie de culoarea care ii pica I se citeste sarcina si o rezolva.
Fixarea regulilor:
La solicitarea educatoarei , un preşcolar la care se va opri iepurasul ,o sa iasa in fata si invarte de roata
pana aceasta se opreste( la o culoare).In functie de ce culoare ii pica ,prescolarul isi alege din cosulet oul
care contine o sarcina pe care urmeaza sa o indeplineasca de exemplu : „Daca ii pica culoarea albastru la
roata isi alege din cosulet oul albastru si educatoarea ii citeste sarcina:”Sa formeze multimea oualelor de
culoare rosie”sau „Numara in ordine crescatoare|descrescatoare de la 1-5.” etc, jocul va continua pana
toate sarcinile vor fi indeplinite.
 Conţinutul jocului:
Cunoştinţe despre numeraţia in limitele 1-5, gruparea obiectelor ,respectiv oualelor dupa criteriul marime
si culoare, asocierea numarului la cantitate.
Complicarea jocului: La complicarea jocului cel mai cuminte iepuras va iesi in fata si va arunca cubul
divers colorat si in functie de cifra care ii pica alege plicul corespunzator si indeplineste sarcina scrisa pe
ou.
 Elemente de joc : surpriza , aplauze , mânuirea materialului , stimulente.
 Încheierea jocului (evaluarea conduitei de grupă sau individuale):
Pe întreg parcursul activităţii matematice , se urmăreşte folosirea unui limbaj ştiinţific adecvat.
Preşcolarii vor fi apreciaţi pentru participarea la activitatea matematică.
Trecerea la activităţile recreative se va realiza prin următoarea tranziţie “Iepuras dragalas…..”
Jocuri şi activităţi alese II:

- Joc distractiv: „Oul nazdravan”
Prezentarea regulilor jocului:
Copiii sunt impartiti in 2 echipe:Iepurasii albi si iepurasii gri.La comanda „inchide ochii”, copiii inchid
ochii iar educatoarea ascunde oua divers colorate prin sala de grupa.Cand aud comanda „deschide ochii si
23
cauta ouale’, acestia incep sa caute ouale si sa le aseze in cosulete. Invingatoare este echipa care a gasit
cele mai multe oua.
Materiale didactice:oua din plastic colorate,cosulete.
- În desfășurarea jocului educatoarea va interveni numai dacă este cazul, stimulând și îndemnând
copiii să respecte regulile jocului..
-Joc de mişcare: „Cursa iepurasului cu oul in lingura”

Prezentarea regulilor jocului: Preşcolarii vor fi impartiti în 2 echipe de culori diferite.Fiecare
echipă va avea câte o coronita de iepuras din carton colorate în mod reprezentativ . La semnalul START
fiecare copil din fiecare echipa va pleca cu oul in lingura si va ocoli obstacolele,ajungand pana la cosulet
si inapoi.Copilul preda lingura ceilulalt din echipa dar nu inainte de a-si aseza oul in cos, in cazul in care
acesta nu –i scapa pe parcursul traseului.La sfarsitul jocului se vor numara oualele din cosul fiecarei
echipe si va castiga echipa cu cele mai multe oua.
În desfășurarea jocului educatoarea va interveni numai dacă este cazul, stimulând și îndemnând
copiii să respecte regulile jocului.
Activitatea se încheie într-o atmosferă de bună dispoziţie, preşcolarii primind ca recompense oua
de ciocolata si alte recompense.
24
PROMOVAREA IMAGINII ÎNVĂŢĂMÂNTULUI SPECIAL
Prof. Ene Simion Dumitru

Liceul Tehnologic Special nr. 1 Oradea – structura Tinca
Promovarea imagini şcolii este extrem de importantă nu doar pentru a atrage elevi către școala
respectivă, ci şi pentru ai păstra şi pentru a le face cunoscută activitatea desfăşurată în cadrul şcolii.
De 8 de ani sunt cadru didactic în învăţământul special, dar clasele cu care am lucrat sunt integrate
într-o şcoală de masă, din mediul rural. De foarte multe ori atât eu cât și colegii mei ne-am lovit de
prejudecățile oamenilor pentru faptul că lucrăm cu astfel de elevi. Nu de puține ori eram etichetați ,,mai
puțin pregătiți,, , ,,plafonați,, , iar copiii cu care lucram erau numiţi „cei cu probleme”, „bolnavii”, etc
fără se ne cunoască cu adevărat activitatea noastră.
De-a lungul anilor am reușit să ȋmbunǎtǎțim imaginea școlii, a ofertei educaţionale a

învăţământului special prin organizarea şi participarea la acţiuni comune şi relevante pentru comunitate şi
prin stabilirea unor legături cu comunitatea în care funcţionează şcoala noastră.
În promovarea imaginii şcolii am urmărit două obiective importante: convingerea părinţilor copiilor cu
dizabilităţi că, în cazurile grave, soluţia cea mai bună pentru copiii lor este învăţământul special, precum
şi schimbarea mentalităţii copiilor şi profesorilor de la învăţământul de masă cu privire la potenţialul şi
specificul acestor copii.
Pentru îndeplinirea primului obiectiv am organizat periodic întâlniri cu părinţii copiilor care aveau
dizabilităţi şi care fie nu erau înscrişi la nici o formă de şcolarizare, fie erau înscrişi la învăţământul de
masă, dar nu reuşeau să se adapteze cerinţelor de acolo. În cadrul acestor întâlniri părinţii au putut
observa cum se lucrează cu copiii „speciali”, care sunt dotările şcolii pentru a facilita accesul acestora la
educaţie.
În acest fel părinţii au reuşit să depăşească prejudecăţile pe care le aveau cu privire la învăţământul
special şi au conştientizat ca şi pentru copiii lor cineva este pregătit să muncească pentru a depăşi
problema cu care se confrunta în prezent.
În ceea ce priveşte al doilea obiectiv, referitor la schimbarea mentalităţii copiilor şi profesorilor

din învăţământul de masă cu privire la potenţialul şi specificul copiilor cu CES, am desfăşurat o serie de
activităţi comune cu elevii voluntari SNAC şi nu numai, în cadrul cărora elevii din cele două forme de
învăţământ au reuşit să colaboreze, să formeze o echipă pentru a atinge un scop comun, să se ajute, să fie
mai răbdători şi toleranţi unii cu alţii.
Prin iniţierea unor astefel de activităţi educative şcolare şi extraşcolare diferenţiate, care să
răspundă nevoilor copiilor cu CES consider că am reuşit să atragem atenția asupra potenţialului elevilor
noştri şi asupra faptului că fiecare copil are dreptul la educaţie indiferent de dizabilitatea pe care o are. În
acest fel am înţeles eu că pot contribui la promovarea imaginii şcolii în societate.
25
PROMOVAREA IMAGINII ŞCOLII
Prof. Ene Teodora Alina

CJRAE Bihor- punct de lucru la Liceul Teoretic Nicolae Jiga Tinca
Educația este obligatorie pentru fiecare elev, dar din fericire nici o instituție nu poate forța
alegerea părintelui. Fiecare părinte este liber să aleagă unitatea de învăţământ la care îşi va înscrie
copilul.
Informarea nu este de ajuns, şcoala trebuie să aibă capacitatea şi să fie pregătită de a adapta programul
educaţional la nevoile în schimbare ale societăţii. Şcoala este un element esenţial al oricărei comunităţi
prin resursele umane pe care le are, dar şi prin spaţiile de învăţare disponibile. O şcoala responsabilă este
garantul dezvoltării permanente a comunităţii.
Obiectivul general în promovarea imaginii școlii nostre este de crea o imagine pozitivă a instituției
și a ceea ce reprezintă sistemul de învățământ în comunitate. Având în vedere că la nivelul comunităţii în
care funcţionează şcoala noastră 22% din populaţia şcolară este de etnie romă, scoala urmăreşte
implicarea copiilor şi a părinţilor acestora într-o serie de activităţi şi proiecte în cadrul cărora aceştia să îşi
formeze o atitudine pozitivă faţă de educaţie.
Părinţii sunt implicaţi în activităţi de tipul “Şcoală părinţilor” în cadrul cărora reuşesc să îşi cunoască mai
bine copiii, să îi înţeleagă, să reacţioneze adecvat în diferite situaţii problematice şi nu în ultimul rând să
conştientizeze importanta educaţiei pentru viitorul copiilor lor.
Părinţii sunt implicaţi de asemenea în activităţi comune cu copiii lor, iar acest lucru îi ajută să relaţioneze
mai bine, să colaboreze eficient pentru a atinge un scop comun. În acest fel părinţii şi elevii îşi formează o
atitudine pozitivă faţă de şcoală, se familiarizează cu dotările şcolii şi conştientizează că doar prin
educaţie copiii vor avea o şansă de a depăşi condiţia în care se afla în prezent.
Pentru a promova imaginea şcolii implicăm elevii în diferite proiecte şi concursuri, schimburi de
experienţă, în cadrul cărora să reprezinte cu cinste imaginea şcolii. În cadrul acestor activităţi
extracurriculare, în care obţin succes, elevii au ocazia de a câştiga încredere în forţele proprii, de a-şi
dezvolta abilităţile de relaţionare şi comunicare, de a împărtăşi experienţe cu alţi tineri, de a cunoaşte
persoane noi şi de a lega prietenii.
Consider că desfăşurarea oricărei activităţi ce vizează școala, cu scop pozitiv, poate fi

transformată într-o strategie de promovare a imaginii şcolii, indiferent de mediul în care se găseşte acea
şcoală, indiferent de grupurile etnice sau de categoriile sociale din care provin elevii care învaţă în acea
şcoală.
26
Școala - locul în care prezentul creionează viitorul
Prof. Enescu Cristina

Școala Gimnazială ,,B. P. Hasdeu”, Municipiul Câmpina, Jud. Prahova
Trăim într-o societate dinamică, oamenii se schimbă, ideile devin inovatoare, tehnologia ne
acaparează, iar învățământul românesc trebuie, de cele mai multe ori, să se adapteze ,,din mers” nevoilor
educabililor, ținând cont de faptul că școala românească este într-un proces continuu de modernizare, de
peste 20 de ani.
În calitate de profesor de Limba și literatura română, dar și de Consilier educativ, am înțeles rapid
că școala devine performantă și respectată de membrii comunității urbane dacă vine în întâmpinarea
nevoilor elevilor, părinților și tutorilor legali cu o ofertă educațională modelată în funcție de specificul
zonei, mediului social al copiilor și nivelului de pregătire a acestora.Deși este trist, de multe ori auzim în
jurul nostru expresia: Copiii nu mai sunt ca altădată, sau nu mai sunt cum eram noi.Cred că menirea unui
dascăl este aceea de a se adapta el înșuși cerințelor sociale și educaționale actuale, având în vedere faptul
că nu este vina acestor elevi, mai mari sau mai mici, că s-au născut într-o eră modernă, lipsită de
rigiditatea și rigoarea normelor de conduită școlară din vremi demult apuse, că sunt înconjurați de tehnică
modernă, că știu să utilizeze calculatorul sau telefonul înainte de a fi memorat prima poezie din viața lui,
că au acces la informație, că sunt lăsați în grija rudelor de părinții plecați în străinătate, că au cerințe
educaționale speciale și tot felul de nevoi, pe care dascălul, copleșit de birocrația excesivă a sistemului,
uită să le identifice, să le găsească rezolvare, să ajute, să se implice.Oare profesorul modern este doar
acela competent științific, care aplică cu succes toate metodele instructiv-educative? Sau profesorul
modern este acela care intuiește, ascultă, se implică, ghidează și pregătește elevul pentru etapele vieții?
Dascălul este acela care așază elevul în centrul universului școlar, determinându-l să se simtă util,
încrezător în sine, cu simțul măsurii în toate, responsabil și politicos, poate nu excelează prin aplicarea
criteriile de evaluare, dar poate pictează extrem de bine, cântă, se implică în activități de voluntariat, scrie,
recită, e un bun sportiv. Enumerația poate continua pentru că nu există elevi buni și slabi, fiecare își
descoperă pe parcurs rostul, menirea, dacă e încurajat, susținut, dacă simte că i se acordă încredere.
Suntem promotorii unui învățământ de calitate, o echipă dinamică, care a reușit să transforme
unitatea noastră de învățământ într-o instituție apreciată de comunitatea sa. Cum am putut? Trecând peste
aspectele manageriale, ne-am impus prin seriozitate și dedicare.Am înțeles că părinții trebuie să fie parte a
educației copiilor lor, ci nu doar adulții cărora le aducem la cunoștință note.Așa a luat naștere Asociația
părinților. Am investit încredere, am responsabilizat copiii să creeze materiale de calitate: poezii,
compuneri, articole, desene, rebusuri, referate, epigrame, cvintete etc.....și am realizat revista școlii
Copilărie - deja tradiție a școlii, publicație ISSN, care s-a dovedit apreciată și în cadrul unor concursuri
școlare de specialitate, prin premiile obținute.Am încheiat parteneriate instituționale: copiii au ieșit din
spațiul școlii, au vizitat instituții culturale, economice, au înțeles că orice meserie are importanța ei, că tot
ceea ce învață la școală se regăsește metamorfozat în spațiul exterior, dacă ei au plantat copaci, probabil
că vor planta și copiii lor, dacă ei au donat haine și jucării celor din centrele de plasament, au înseninat
chipurile altor semeni, dacă au învățat să lucreze în echipă, au învățat să se accepte , să fie toleranți, să nu
judece, să nu jignească, și așa... au reușit să înțeleagă că pot face lucruri minunate și utile, că este mai
bine să interacționeze decât să trăiască virtual în fața unui calculator sau telefon, că ținuta școlară este
emblema mândriei de a învăța în această unitate, ci nu uniformă.
De asemenea, s-au derulat proiecte educaționale școlare și extrașcolare cuprinzând teme de
actualitate, la care au participat medici, consilieri școlari, organe competente, părinți, elevi, profesori.S-au
diseminat norme, criterii, idei, mai degrabă soluții de prevenire și prevenție a comportamentelor negative.
Elevii se implică în activ în societate, ne reprezintă cu mândrie la concursuri și competiții de tot
felul, obțin medalii, diplome, premii, cresc frumos, asemenea mugurilor ce însuflețesc ramurile copacilor,
iar apoi se transformă în florile viitorului. Da, metaforic vorbind, școala e un copac cu rădăcini adânc
împământenite. Dacă pomul este udat și toaletat, roadele sale vor fi pe măsură, dacă uităm ...rădăcinile se
usucă.Așadar o școală fără elevi, părinți, comunitate, ar fi ca o livadă fără copaci!
27
COLABORAREA GRADINIŢĂ – ŞCOALĂ
PROF. ÎNV. PRIMAR ENICĂ ELENA GEORGIANA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1 CĂTINA, JUDEȚUL BUZĂU
Una dintre sarcinile grădiniţei, este pregătirea copilului pentru şcoală, prin intermediul a doua
forme specifice, jocul şi învăţarea. Învăţământul prescolar trebuie să realizeze educaţia preşcolară având
ca funcţie majoră formarea şi dezvoltarea personalităţii copilului în raport cu nevoile specifice vârstei, cu
posibilităţile şi dotările sale, în interesul său şi al comunităţii sociale.
Grădiniţa trebuie să constituie o etapă fundamental în dezvoltarea copilului, nu doar prin

continutul ştiinţific al procesului instructiv- educativ, ci şi prin libertatea de acţiune oferită preşcolarului
care-I stimuleaza interesele de cunoaştere şi contribuirea la largirea campului de relatii sociale.
În vederea unei bune colaborari între gradiniţă şi şcoala este necesară crearea în grădiniţă a unor
condiţii favorizante pentru noi achiziţii atât în sfera cognitive şi afectivă cât şi în sfera psihomotrică a
preşcolarului, deoarece vârsta preşcolară este cea mai importantă perioadă a achiziţiilor.
Intrarea în mediul şcolar constituie un moment delicat din viaţa copilului iar acest lucru nu
trebuie sa reprezinte un prag, ci o continuare firească a unei programe care este în dezvoltare şi continuată
de catre şcoală. Pentru a facilita adaptarea copilului preşcolar la regimul şcolar, educatoarea grupei mari
trebuie să organizeze întălniri cu invaţătorul. În cadrul acestei colaborări, aceştia trebuie să-şi fixeze
obiectivele care vizează pregătirea preşcolarului pentru şcoală: dezvoltarea vorbirii, spiritual de
observaţie, stimularea creativităţii, familiarizarea copiilor cu limbajul matematic, dezvoltarea
deprinderilor de integrare în colectivitate.
Un bun prilej pentru a realiza activităţi între grădiniţă şi şcoală este şi săptămâna ,,Şcoala Altfel’’.
În această săptămâna pot fi planificate şi organizate activităţi în care preşcolarii şi şcolarii să desfăşoare
activităţi comune atât în cadrul grădiniţei cât şi în mediul şcolar. În această săptămână activităţile
desfăşurate în parteneriat au reuşit să trezească interes şi implicare directă atât a preşcolarilor cât şi
şcolarilor.
Au dobândit o mare cantitate de informaţii despre animale, despre muncă şi viaţa. S-au format
reprezentări simple despre structura şi condiţiile de viaţă ale unor plante şi animale, despre legi obiective
ale succesiunii anotimpurilor, despre frumuseţile şi bogăţiile ţării noastre. În cadrul acţiunilor şi al
activităţilor în aer liber, preşcolarii îşi pot forma sentimentul de respect şi dragoste pentru natură, pentru
muncă, om şi realizările sale; copilul care a învăţat să admire natura, parcul cu florile, să asculte susurul
unui izvor, să observe munca depusă de unele insecte pentru a-şi asigura proviziile, acel copil va deveni
prietenul şi protectorul naturii şi un mare admirator al animalelor manifestând nemărginită afecţiune faţă
de ele.
Prin modul relaxat de desfăşurare, copilul îşi dezvoltă abilităţile de interacţiune socială şi adoptă o
atitudine pozitivă în dezvoltarea relaţiilor cu cei din jur. De asemenea, această activitate duce la creşterea
coeziunii de grup în grădiniţă prin orientarea spre munca în echipă. Copiii manifestă deschidere spre nou,
caută soluţii la problemele care necesită rezolvare sunt mai responsabili.
Integrarea cu success a copilului preşcolar în învăţământul şcolar este posibilă în condiţiile

cunoaşterii temeinice a fiecărui copil şi respectarea particularităţilor de vârstă şi individuale.
28
RESPONSABILITATE ŞI DRAGOSTE FAŢĂ DE MEDIU

Prof. înv. preşcolar: Enuţă Camelia,
Grădiniţa cu Program Normal Lizuca, Galaţi, Judeƫul Galaƫi
MOTTO:
„Mai mulţi oameni mici, în multe locuri mici, care realizează multe lucruri mici, pot schimba lumea”.
Proverb indian
Rolul educaţiei ecologice şi de protecţie a mediului este de a modela viitorul cetăţean, de a-şi
forma un punct de vedere obiectiv asupra realitaţii înconjurătoare, de a-l incita la participare, devenind
astfel conştient de viitor şi de faptul că viaţa generaţiilor de mâine depinde într-o mare măsură de
opţiunile sale.
Grădiniţei îi revine importanta sarcină ca de la cea mai fragedă vârstă, copiii, să ajungă să
cunoască, să iubească şi să ocrotească natura. Ei trebuie să ştie că natura este un organism viu ale cărei
componente sunt într-o strânsă intercondiţionare, care suferă în evoluţia sa în timp schimbări determinate
de cauze naturale şi sociale.
Primele noţiuni despre natură, contribuie la formarea unei gândiri cauzale a copiilor, la
dezvoltarea spiritului de observaţie, la formarea de priceperi şi deprinderi active, precum şi la dezvoltarea
afectivă, voluţională a fiecărui copil. Grădiniţa face în felul acesta primii paşi în formarea conduitei
ecologice care presupune acţiuni pentru consevarea, gospodărirea, ocrotirea şi protecţia naturii. Exemplul
personal este cel care transmite cel mai bine ceea ce noi vrem să ştie şi să respecte copiii.
Printr-o serie de activităţi derulate atât în cadrul unor proiecte tematice cât şi extracurriculare am
adus în atenţia copiilor probleme legate de efectele impactului negativ al omului asupra naturii, pentru ca
aceştia să înţeleagă pericolele care ameninţă planeta. Pornind de la contactul direct cu realitatea (obsevări,
experimente), lecturând imagini sau vizionând diferite materiale pe calculator, purtând discuţii libere sau
dirijate, desenând, povestind sau memorând numeroase versuri am căutat să insuflu copiilor dragostea
pentru natură şi dorinţa de a o proteja.
Stabilind câteva reguli de conduită şi alcătuind un cod al „micului ecologist” pe care să-l
respectăm, am adus în atenţia lor principalele surse de poluare şi deşeurile nocive pentru sănătate şi
mediu. Interpretarea pe roluri a unor versuri din sceneta „Micii ecologişti”,creată special pentru a
cunoaşte factorii poluării şi regulile de conduită în mijlocul naturii, au reuşit în mod plăcut şi distractiv să
fixeze obiectivele propuse.
Copiii au aflat ce efecte poate produce poluarea, cum putem evita producerea ei şi cum pot fi
reciclate deşeurile. Ei au înţeles că reciclarea şi refolosirea materialelor au efecte pozitive asupra
mediului. Activităţile desfăşurate cu acest scop îi învaţă să economisească, exersează deprinderi practice
şi tehnice de lucru cu materiale variate şi le oferă copiilor o şansă de manifestare a creativităţii.
În urma campaniei de colectare a deşeurilor, copiii, au avut ocazia să cunoască varietatea mare de
deşeuri, modul de selectare a lor, precum şi reguli de protecţie personală în acţiunile practice de
manipulare a acestora. Au învăţat că din ambalaje, resturi textile, pene, deşeuri de hârtie, tăvi sau cutii de
unică folosinţă, PET-uri, CD-uri, etc. se pot face lucruri frumoase şi utile. Astfel, în parteneriat cu
părinţii, am confecţionat măşti şi costume ecologice considerând că aceştia trebuie să cunoască şi să
dobândească şi ei un comportament ecologic pentru a-i sprijini pe copiii lor în formarea unor atitudini şi
comportamente pozitive faţă de mediu. Am realizat expoziţii cu vânzare de obiecte şi felicitări, cu diferite
ocazii, în scop caritabil şi am confecţionat jucării.
Activităţile desfăşurate în mijlocul naturii sunt cele mai îndrăgite de copii, ei putând să se bucure
din plin de frumuseţile acesteia .
Prin materiale informative distribuite adulţilor din cartier am readus în prim plan problema
deşeurilor, importanţa colectării selective şi valorificarea acestora. Participarea la acţiunea de voluntariat
„o zi de curǎţenie” în cadrul proiectului internaţional „Let`s Do It, Romania!” împreuna cu adulţii a fost
încă o dovada că preşcolarilor noştri le pasă de mediul în care trăiesc .
Bibliografie: Revista „Educaƫie ecologică”, ISJ Dolj, Asociaƫia Educatoarelor, Editura Radical,
Craiova 2002, pag 39.
29
O ŞCOALĂ PENTRU FIECARE
Prof. EPAN FICA-GETA

Școala Gimnazială ,,Andrei Mureșanu”, Cehu Silvanie, Sălaj
Orașul Cehu Silvaniei este situat în nord-vestul ţării, în nordul judeţului Sălaj, având vecini
comuna Sălăţig la Sud, comuna Hodod la Vest, comuna Benesat la Est, comuna Someş Uileac la Nord.
Oraşul Cehu Silvaniei, situat la 34 km faţă de Zalău, împreună cu cele patru localităţi componente –
Horoatu Cehului, Motiş, Nadiş şi Ulciug, formează o unitate administrativă cu o suprafaţă totală de 67,77
km² situată din punct de vedere geografic la contactul Depresiunii Sălaj şi a Culmii Sălajului cu
Depresiunea Guruslău, în bazinul hidrografic al râului Sălaj.
Sistemul educaţional al orașului Cehu Silvaniei
Reţeaua şcolară a orașului Cehu Silvaniei reflectă structura geografică, socială şi economică a
localității, aceasta fiind pe tipuri de unităţi, următoarea: numărul unităţilor şcolare este de 2 şcoli generale
cu personalitate juridică, în subordinea Şcolii Gimnaziale ”Andrei Mureșanu” intrând şi Şcoala cu clasele
I-IV Nadiş, Şcoala ”Gheorghe Șincai” Motiş.
Prezentare generală a Şcoalii Gimnaziale „ ANDREI MUREȘANU "
Şcoala Gimnazială „ ANDREI MUREȘANU " din Cehu Silvaniei își dobândește numele în anul
1995, pe 16 noiembrie, când unitatea şcolară se redenumeşte luând numele marelui poet, originar din
zona Bistriței, Andrei Mureșanu, în concordanţă cu spiritul inovator şi revoluționar al celui care devine
"patronul spiritual” al instituţiei.
Instituția ocupă un loc fruntaş în rândul unităților școlare din localitate, bucurându-se de prestigiu şi
notorietate dobândite prin întreaga activitate a colectivului şcolii, de mândria şi recunoştinţa celor care au
absolvit aici, dar și de aprecierea întregii comunităţi locale.
Activitatea şcolii se referă la iscusința de a instrui şi a educa generaţia secolului în care trăim, de a
pregăti acești tineri să găsească răspunsurile potrivite la provocările zilei de mâine.
Şcoala a fost înfiinţată în anul 1898, Corpul A având destinația inițială de Tribunal, apoi în timp și
de Consiliu popular. Corpul B, a fost dat în folosinţă în acelaşi an, cu destinaţia iniţială de loc de detenţie.
În anii ‘70, clădirea nr.1 a fost transformată în spaţiu de învăţământ. În 1984 au loc lucrări de reparaţii
capitale la această clădirea. În general starea cladirii este bună, aceasta fiind menţinută în ultimii ani
prin lucrări de reparaţii curente. Corpul B al clădirii principale a fost reabilitat, transformându-se în
spaţii administrative la parter şi un modern Centru de Documentare şi Informare (dat în funcţiune în 23
februarie 2009) la etaj.
Cladirea nr.2 funcționează tot din 1898, cu destinație inițială de școală. Cladirea nr.3, data în
folosință în același an, e structurată pe un nivel, cu destinația inițială de școală.
Valori şi principii cultivate şi promovate de şcoală
De-a lungul anilor profesorii şi elevii noştri au obţinut rezultate deosebite în urma instituirii
examenelor de capacitate şi apoi a evaluărilor naţionale, unitatea fiind nominalizată printre instituțiile cu
cele mai bune rezultate din judeţ.
Suntem deci o unitate de învăţământ bine înrădăcinată pe aceste plaiuri, cu rezultate bune, dorită de
populaţie. Suntem un colectiv a cărui principală calitate este dorinţa de foarte bine materializată prin
munca dăruită idealurilor de performanţă. În școala noastră studiază elevi care ştiu ce vor de la viitor şi se
pregătesc pentru acest scop, iar dascălii care modelează caractere și suflete reprezintă simbolul dăruirii
profesionale.
Şcoala Gimnazială „ ANDREI MUREȘANU ” din Cehu Silvaniei, promovează o politică
educațională prin care favorizează accesul nediscriminatoriu la instruire şi educaţie indiferent de sex, rasă,
naţionalitate, apartenenţă politică sau religioasă.
În școala noastră se asigură o educaţie de calitate pentru dezvoltarea intelectuală, socială și
orientare profesională a elevilor în vederea adaptarii tinerilor absolvenți pe piaţa muncii locale și
europene.
Se asigurăm această calitate printr-un climat organizațional bazat pe o comunicare deschisă pentru
schimbarea atitudinii conservatoare și discriminatorii, cu puternice accente de promovare a
30
interculturalitații, a calității educaţiei pentru toți, atât pentru elevi, cât și pentru profesori , sensibili la
nevoile locale și regionale.
Țelul nostru este să ne menţinem prestigiul de unitate şcolară de referinţă integrată nevoilor
sociale ale comunității, care să realizeze astăzi pregătirea pentru viitorul de mâine a unor generaţii de
tineri activi şi creativi, care să contribuie la integrarea cu succes în viaţa comunităţii
Dascălii şcolii noastre vin în sprijinul fiecărui elev, desăvârşindu-i educaţia, făcându-l să se simtă
competent, autonom, în vederea creşterii şanselor sale de reuşită socială şi profesională.
Meritul şcolii noastre este acela că oferă şanse egale tuturor elevilor, nu numai celor care ating
performanţa.
31
Prima impresie contează, promovează-ți școala!
autor prof. înv. primar Camelia Epure

Liceul Vocațional de Muzică „Tudor Ciortea” - Brașov
Auzim pomenindu-se la tot pasul termenul MASS MEDIA și știm cu toții ce mare impact are
asupra lumii moderne de azi. Să ai acces la MASS MEDIA și mai ales să fii promovat de MASS
MEDIA, iată două deziderate ale unui profesor trăitor de prezent.
De ce promovare? Pentru că existăm ca ființe sociale, pentru că ne simțim valoroși numai în
măsură în care știm unii de alții, ne raportăm unii la alții. În Piramida lui Maslow, NEVOIA DE
APARTENENȚĂ se află la mijlocul acesteia. Este una dintre nevoile sociale ce exprimă foarte bine
necesitatea de comunicare a individului. Deci, simțim nevoia de a promova ceea ce ne place și mai ales
ceea ce ne place și știm să facem mai bine!
Promovarea imaginii școlii este o oportunitate de a scoate în evidența valoarea socială, culturală,
educativă unei unități de învățământ. Răspunde nevoii umane de comunicare, de implicare în
comunitate și de identificare cu o anumită cauză, temă sau subiect. Astfel, școala pășește mai sigur în
ceea ce numim integrare socială.
Promovarea pe paginile de socializare, în presă, în televiziune, promovarea prin intermediul
spectacolelor, evenimentelor culturale, sportive, implicarea în organizarea și desfășurarea de acțiuni cu
caracter de voluntariat, postarea de afișe, benere, etc. sunt vitale în ziua de astăzi pentru viața unităților
de învățământ. De ce? Pentru că vorbim despre un auditoriu avid de noutăți și în egală măsură despre
rapida perisabilitate a informației datorată exploziei acesteia. Să nu uităm și de faptul că ratingul cel mai
mare îl au din păcate știrile alarmiste, catastrofale, cele ce ponegresc, înspăimânta, creează panică. Prin
promovarea imaginii publice a școlilor, utilizând cât mai multe mijloace și modalități tehnice moderne de
informare și influentare a opiniei publice, putem contracara această molimă a senzaționalului neguros!
Ca dascăl, aparțin de zeci de ani unei unități școlare de elită, Liceul Vocațional de Muzică „Tudor
Ciortea” din Brașov. Este un liceu ce a format și formează în ciuda tuturor piedicilor ce i se pun, generații
de muzicieni, instrumentiști ce asigură funcționarea cu succes a filarmonicilor și teatrelor lirice din țara și
de peste hotare. Dar arta acestor copii, devotamentul dascălilor lor nu este suficient. A studia cu
perseverență, a obține locuri de frunte în tot felul de competiții, a susține spectacole nu ajunge. Acești
copii și dăscălii lor au nevoie de permanenta promovare! Un artist nu are valoare decât prin prisma
auditoriului său. Sălile nu pot fi umplute decât prin promovare! Și atunci, existența unei echipe care să se
ocupe de relația cu presa, cu televiziunea este esențială. Existența unor minți pricepute în realizarea și
distribuirea de afișe, pliante reprezintă un prim pas fericit în organizarea de evenimente culturale.
Facebook-ul pe care unii îl îndrăgim și alții îl hulim, este de ăsta dată, benefic. Existența unei pagini a
liceului, postarea constată a activităților desfășurate în liceu și în afara acestuia asigură transparența
necesară cunoașterii Liceului de Muzică – Brașov.
Studiul unui instrument presupune muncă, perseverență...renunțare. În contextul actual, prezența
constantă a micilor artiști în viața cetății este singura posibilitate de a atrage în continuare copii și părinți
către muzică. Ca urmare, promovăm specificul liceului nostru susținând concerte-lecție în grădinițe, școli,
spații de joacă, teatre, mall-uri, spitale, biserici, săli de conferințe etc. Suntem prezenți pe scenele
diferitelor manifestări cultural-artistice organizate la nivel local, dar și național și internațional. Elevii
noștri promovează imaginea liceului lor și în cadrul acțiunilor cu caracter ecologic (colectare selectivă,
excursii drumeții, ecologizare), cu caracter sportiv, cu caracter caritabil (cutii-cadou, colectare de jucării,
fructe și legume pentru copiii nevoiași, confecționarea de felicitări pentru vârstnicii singuri, realationarea
prin joc cu copiii cu CES) menționând numele liceului, purtând emblema liceului, bannere, tricouri
inscripționate.
Crearea și promovarea unei imagini instituționale pozitive în comunitate duce la schimbarea
atitudinii societății față de școală în general, față de valorile promovate de aceasta. Spunem de multe ori „
prima impresie conteaza”! Ca urmare, imaginea publică a școlii este „prima impresie”, cartea de vizită,
este motivul câștigării încrederii, simpatie, înțelegerii, sprijinului public.
32
Profesor educator, Fabian Aurelia Mirela
Liceul Special pentru DeficiențI de Vedere din Cluj Napoca , este o instituție de învățământ cu o
vastă tradiție istorică. În anul 1900 această instituție își deschide porțile sub denumirea de” Institutul
pentru orbi „cu un efectiv de 10 elevi. Un eveniment aparte în istoria acestei instituții, o reprezintă
înființarea primei tiopografi Braille în anul 1923 .
Între anii 1945-1949 Școala Specială pentru Nevâzători a coexistat cu Centrul pentru reeducare a
militarilor orbi de război. Ulterior a fost completată cu o grădiniță, apoi cu primul liceu teoretic din sud-
estul Europei.
Începînd cu anul 1992 aceasta instituție a primit denumirea actuală. Instituția este coordonată de
Ministreul Educației Naționale, de Consiliul Județean Cluj și de Inspectoratul Județean Cluj.
Liceului Special pentru Deficienți de Vedere din Cluj Napoca, cuprinde următoarele servicii
educaționale: preșcolar (grădinița unde se oferă servicii pentru preșcolari și familiile acestora cu vârsta
cuprinsă ântre 3 și 8 ani)), ciclu primar cu clase începând de la grupa pregătiăoare până la clasa a VIII a ,
apoi clasele liceale cu profil uman ( cu clasele IX- XII). Persoanele cu deficiențe de vedere care nu au
reușit să finalizeze studiile liceale au posibilitatea de continuare a studiilor în clasele de frecvență redusă
(clasa aXI a, a XII, a XIII).
În cadrul insttuției funcționează din anul 2006 clasele cu deficiențe senzoriale multiple , de la
clasa pregătitoare pâna la clasa a X a cuprinzând elvi de pe o rază de 20 de județe ale Rom\niei.
Liceul Special pentru Deficienți de Vedere, a implementat în anul 1998 Programul de intervenție
timpurie pentru copii cu deficiențe de vedere ți asociate cu vârsta cuprinsă ântre 6 și 8 ani, prin proiectul
Matra coordonat de Ministerul Afacerii Externe din Olanda, Institutul Teofaan, actualmente Royal Dutch
Visio Olanda. Programul de intervenșie timpurie, demarat în anul 1998 , se derulează și în prezent prin
sprijinirea copiilor cu deficiențe de vedere și tulburări asociate/ complexe și familiile acestora.
Tot în cadrul instituției se oferă servicii specifice de recuperare și corectiv compensatorii pentru
elevii cu deficiențe de vedere sau deficiențe senzoriale multiple.
Liceul Special pentru Deficienți de Vedere are ca și obiectiv formarea copilului și adolescentului
cu deficiențe de vedere și a copilului cu deficiențe senzoriale multiple. Această instituție este locul unde
fiecare elev cu deficiențe de vedere sau deficiențe senzoriale multiple va avea șansa să-și dezvolte
potențialul real, personalitatea, în funcție de nivelul de dezvoltare al fiecăruia și de nevoile și cerințele
acestora .Îmbunătățirea permanentă a calității serviciilor și de recupere pentru elevii cu deficiențe de
verede sau deficiențe senzoriale multiple prin aplicarea de metode noi, moderne centrate pe elevi și pe
câștigarea independenței.
Pe baza cunoștințlor , competențelor , abilităților și deprinderilor formate și dezvoltate în cadrul
instituției elevul va avea șansa să participe la viața socială și profesională și să aibă o calitate a vieții mai
bună.
În cadrul Liceului Special pentru Deficienți de Vedere elevii vor beneficia de un învățământ
special cu cabinete de recuperare dotate cu ateliere de dezvoltare a deprinderilor de viață cotidiană pentru
pregătirea hranei, activități de menaj, apoi un atelier de dezvoltare al deprinderilor de preprofesionalizare
unde fiecare elev va avea oportunitatea de a pune în lucru creativitatea de care dispune, aptitudinile
necesare pentru găsirea unei meserii, tehnologii de acces pentru elevii cu deficiențe de vedere privind
egalitatea șanselor.
Activitâțile de învățământ desfășurate în această instituție asigură realizarea la standarde de
calitate a procesului instructiv- educativ și corectiv-compensatoriu. În cadrul instituției se studiază
Curriculum Școlii de masă, iar cei cu feficiențe senzoriale multiple urmează Curriculum pentru
surdocecitate deficiențe senzoriale multiple.
Programele specifice sunt: intervenție timpurie, deficiențe senzoriale multiple, psihodiagnostic,
consiliere psihologică, orientare școlară și profesională, orientare și mobilitate, stimulare și training
vizual, evaluare și stimulare polisenzorială, kinetoterapie, logopedie, terapie educațională complexă și
integrată, dezvoltarea deprinderilor de viață cotidiană, cabinet de masaj pentru desfășurarea activităților
33
practice în cadrul Școlii postliceale de tehnician masor și cabinet de dezvoltare a deprinderilor de pre-
profesionalizare care a fost inaugurat în septembrie 2012 cu sprijinul Clubului Rotary Turda, Consiliul
Județean Cluj și Proiectul de parteneriat Leonardo da Vinci. În cadrul instituției mai există o Bibliotecă
cu cărți în Braille și negru.
Printre alte dotări se numără Minitipografia Bralle dotată cu imprimantă braille, aparat special
destinat realizării graficelor cu suport imagine pentru disciplinecum ar fi/- educația artistică, geografie,
matematică, biologie, grădiniță etc.
În urma proiectului” O lume nouă, veselă pentru fiecare copil cu nevoi speciale”, în cadrul
Liceului pentru Deficienți de Vedere a fost creată o cameră de stimulare multisenzorială.
Mediul creat în camera de stimulare multisenzorială contribuie la menținerea atenției, reducerea
comportamentelor autoagresive, la reducerea hiperactivității, precum și la reglarea emoțională
Cabinetele de abilitare/reabilitare sunt dotate cu materiale specifice pentru elevii cu deficiențe de
vedere, slab văzători și nevăzători și pentru elevii cu deficiențe senzoriale multiple – Black-Box. Paturi cu
apă, sisteme de iluminat cu efecte speciale pentru stimulare perceptiv-vizuală a elevilor cu resturi de
vedere, materiale pentru dezvoltarea sensibilității taktil-kinestezice a elevilor nevăzători, îndrumătoare
prebraille pentru copiii de la 4 ani la clasa I , necesare în pregătirea sensibilității tactile necesare însușirii
sistemului braille. În aceste două pagini am încercat să punctez doar câteva din oportunitățile pe care
această școală le oferă, atât pentru cei cu deficiențe de vedere/deficiențe senzoriale multiple căt și pentru
familiile acestora privind o mai bună integrare socială.
Bibliografie:
www.lime-noua-copii.ro
wwwdefvedere.cj.gmail.com
34
MODALITĂȚI DE PROMOVARE
A IMAGINII UNITĂȚII ȘCOLARE
Prof. FĂINIȘI IULIA-MIHAELA,

Grădinița cu program prelungit Nr. 19,
Drobeta Turnu Severin, Mehedinți
Educația este un sistem de bunuri educaționale ce ȋnsumează instituțiile, dar și activitățile

implicate ȋn promovarea și difuzarea ei.
Promovarea imaginii școlii trebuie să țină cont de calitatea actului educațional, de investigațiile
făcute ȋn asigurarea unor bune condiții de desfășurare a activității, de calitatea profesorilor care susțin
educația.
Ȋntr-o instituție școlară pot fi oferite următoarele servicii educaționale: cursuri, seminarii,
conferințe, sesiuni de comunicări, spectacole, activități culturale ȋn biblioteci, activități extrașcolare.
Cu alte cuvinte, promovarea imaginii școlii implică o activitate umană sau un sistem de activități
orientate spre satisfacerea cerințelor consumatorilor actuali și potențiali.
Ȋntr-o școală, promovarea modelelor de bune practice mai ales in cazul cadrelor didactice, aduce
un plus de notorietate, unității respective. Cadrele didactice vor fi mult mai stimulate și mai receptive ȋn
adoptarea unor metode și procedee didactice noi, de actualitate, axate pe nevoile actuale ale elevilor.
Promovarea ȋn domeniul educațional necesită din partea cadrelor didactice dăruire, perseverență,
consecvență, cinste, dragoste pentru elevi.
Alături de unitatea școlară care asigură maxima comunicare ȋntre generații, familia și comunitatea
au o deosebită valoare ȋn formarea personalității copilului.
Parteneriatele dintre instituțiile școlare, familii și comunități pot: ajuta profesorii ȋn munca lor, perfecționa
abilitățile școlare ale elevilor, ȋmbunătăți abilitățile educaționale ale părinților, dezvolta abilitățile
educaționale ale părinților, dezvolta abilitățile de lideri ale părinților, conecta familiile cu membrii școlii
și ai comunității, stimula serviciul comunității și suport familiilor, crea un mediu mai sigur ȋn școli.
Motivul principal pentru crearea unor astfel de parteneriate este dorința de a ajuta copii să aibe
succes la școală și mai târziu, ȋn viață. Realizarea strategiei de piață a politicii de marketing educațional
necesită un complex de activități concentrate ȋn jurul elementelor de bază: produsul sau serviciul, prețul,
distribuția și promovarea. Adică combinarea elementelor care compun politica de promovare.
Succesul sau insuccesul unei campanii de promovare imaginii școlii depinde ȋn mare măsură de
creativitatea temei. Trebuie să se răspundă la ȋntrebarea ,, Care este cea mai potrivită modalitate pentru a
atrage atenția publicului?”. Prin creativitate, adică prin folosirea de cuvinte și simboluri ȋntr-o abordare
originală pentru fiecare public, se obțin efectele dorite.
Un rol important ȋl au și târgurile educaționale organizate de instituțiile de ȋnvățământ, precum
,,Ziua porților deschise”. Târgul educațional trebuie sa ofere celor interesați multe informații dintr-un
domeniu sau altul, prin panouri, fotografii, grafice, pliante, ghiduri, etc. El este un cadru propice al
difuzării directe a produsului educational, un spațiu potrivit pentru comunicare ȋntre instituția de
ȋnvățământ și viitorii elevi. Pe lângă organizarea unui eveniment special, promovarea se mai poate face și
cu prilejul unor sărbători, a unor manifestări cultural-artistice, aniversări, etc. Ȋn acest caz se tipăresc
programe, pliante, ghiduri, ȋn care se poate explica oferta educațională.
Politica de promovare trebuie elaborată prin studierea motivațiilor și a reprezentărilor simbolice
ale consumatorilor, prin definirea opțiunilor fundamentale ale grupurilor și indivizilor, dar mai ales prin
stabilirea unor obiective generale, de forma :
 Crearea și promovarea unei imagini instituționale positive ȋn comunitate;
 Elaborarea unor proiecte locale care să viseze multiplicarea experienței pozitive și a
exemplarelor de bună practică ȋn managementul institutional;
35
 Personalizarea ofertei educaționale la nivel institutional prin diversificarea și flexibilizarea

acesteia ȋn funcție de nevoile și interesele partenerilor și beneficiarilor procesului
educational;
 Colaborarea eficientă cu toți reprezentanții minorităților entice;
 Promovarea unor proiecte focalizate pe reducerea abandonului școlar, integrarea elevilor
pe piața muncii, susținerea elevilor cu dezavantaj social și conduit de risc, susținerea
elevilor ȋn alte abilități;
 Armonizarea ofertei de servicii educaționale și formarea permanent cu nevoile specific
identificate ȋn unitatea școlară și comunitatea locală;
Studiile arată că educatorii buni dintr-o școală au de regulă și flerul marketingului, pentru că ei fac
marketing ȋn orice moment al muncii lor. Ca buni educatori vom identifica și anticipa nevoile elevilor
nostri și vom satisfice aceste nevoi ȋntr-o manieră ,,profitabilă’’ trecând prin cunoștințele și abilitățile din
clasă și din afara ei.
La stabilirea valorii, ȋn cazul marketingului educația trebuie să țină cont de calitatea actului
educational, de investigațiile făcute ȋn asigurarea unor bune condiții de desfășurare a activității, de
calitatea profesorilor care susțin educația. Adevărata valoare a unei școli se stabilește la sfârșitul perioadei
de școlarizare, ȋn funcție de rezultatele și performanțele de care sunt capabili absolvenții școlii respective.
Ȋn concluzie, promovarea marketingului ȋn domeniul educației necesită din partea managerului
dăruire, perseverență, consecvență, dragoste pentru elevi. Ȋn calitate de ofertante, școlile trebuie să
producă și să ofere pieței ceea ce se cere efectiv, să-și orienteze activitatea ȋn funcție de așteptările
consumatorilor.
Educația de succes este cel mai bun marketing!
Bibliografie:
1. Baban, A. ( coordonator), Consiliere educațională. Ghid metodologic pentru orele de dirigenție și

consiliere. Editura PSINET, Cluj-Napoca, 2013
2. Demetrescu, M. C. ( coordonator), Marketing intern și internațional. Editura Politică, București,
1996
3. Nigrila, Iulian, Marketing educațional, suport curs
4. Tomsa, G., Consilierea și orientarea ȋn școală. Casa de Editură și Presa Românească,
București, 2009
36
PROIECT EDUCAŢIONAL PRIVIND PROMOVAREA IMAGINII ŞCOLII
Prof. inv. primar Faragau Liliana

Scoala Gimnaziala Iuliu Hatieganu Cluj-Napoca
RESPECT
AFECTIVITATE
SPRIJIN
MATERIAL
EGALITATE
DREPTUL LA
EDUCATIE
REALIZATORI PROIECT
,,Dacă un copil trăieşte în critică.

va învăţa să condamne pe alţii
Dacă un copil trăieşte în ură,
va învăţa să lupte împotriva celorlalţi.
Dacă un copil trăieşte în ridicol,
va învăţa să fie timid.
Dacă un copil trăieşte în ruşine,
va învăţa să se simtă vinovat.
Dacă un copil trăieşte în toleranţă,
va învăţa să fie îngăduitor.
Dacă un copil este încurajat,
va învăţa ce este încrederea.
Dacă un copil este lăudat,
va învăţa să aprecieze.
Dacă un copil este tratat corect,
va învăţa ce este dreptatea.
Dacă un copil este protejat,
va învăţa încrederea în sine însuşi.
Dacă un copil este tratat ca prieten,
va învăţa să găsească dragostea în lume.”
37
TIPUL PROIECTULUI: promovarea imaginii şcolii ECHIPA DE PROIECT:

ADRESA:
BENEFICIARI: elevii viitori, cadrele didactice, părinţii elevilor
DESCRIEREA PROIECTULUI:
Prezentarea în grădiniţe şi în mass-media a ofertei şcolare. Întâlniri de lucru şi dezbateri cu factori de
decizie din grădiniţe. Realizarea de afişe şi fluturaşi de promovare a scolii. Activităţi comune realizate cu
educatoarele de la grupele mari pe diferite teme. Întâlniri cu părinţii viitorilor elevi, cu prezentarea ofertei
şcolare. Prezentarea unui DVD cu activităţi extraşcolare realizate cu elevii claselor a IV-a. Vizitarea scolii
şi a viitoarelor săli de clasă. Înscrierea elevilor în clasa pregatitoare . Afişarea rezultatelor cu copiii
admişi.
JUSTIFICAREA PROIECTUL
Informarea tuturor părinţilor a căror copii au aptitudini artistice asupra faptului că la liceul nostru sunt
institutori cu experienţă, obişnuiţi cu performanţa, elevii noştri obţin premii naţionale şi internaţionale,
suntem parteneri UNESCO, deţinem parteneriate cu şcoli din Genova. De asemenea, am considerat
necesar să transmitem părinţilor că succesul copiilor va fi asigurat prin: participarea directă a elevilor în
procesul de învăţare,program prelungit, libertatea de exprimare artistică alături de profesionişti ai muzicii
şi ai artelor plastice, spaţii atractive pentru desfăşurarea activităţii, discipline opţionale- limba engleză.
GRUPUL ŢINTĂ : elevii viitori, cadrele didactice, părinţii.
SCOP:
Înscrierea elevilor în clasa pregatitoare, în anul şcolar viitor
OBIECTIVELE PROIECTULUI:
- să promoveze necesitatea demarării proiectului in şcoală şi în grădiniţe;
- să identifice materialele necesare şi estimarea costurilor;
- să realizeze afişele şi fluturaşii de promovare;
-să desfăşoare activităţi cu preşcolarii;
- să realizeze întâlniri cu părinţii;
- să viziteze sălile de clasă, alături de părinţi;
PLANIFICAREA ACTIVITATILOR
Nr. Etapele
Activităţi Repere de timp
crt. programului
I. 1. Conceperea programului de către coordonatori / realizatori Februarie
2. Elaborarea si dezbaterea suportului „Noua imagine a Martie
Elaborare ,
şcolii”
pregătire ,
3. Întâlniri de lucru şi dezbateri cu factori de decizie din Aprilie
iniţiere
grădiniţe
II . 1.Realizarea de afişe şi fluturaşi de promovare a liceului Iunie- Iulie
2. Activităţi comune realizate cu educatoarele de la grupele Octombrie-
pregătitoare pe diferite teme noiembrie
3. Intâlniri cu părinţii viitorilor elevi cu prezentarea ofertei
Desfăşurare şcolare. Prezentarea unui DVD cu activităţi extraşcolare
- realizate cu elevii claselor Noiembrie
dezvoltare a IV-a
4.Vizitarea sălilor de clase Noiembrie
III Generalizar 1.Înscrierea elevilor în clasa pregatitoare Noiembrie, Iunie
. e - analiza 2. Testarea elevilor privind aptitudinile artistice Noiembrie,
Februarie, Mai
3. Afişarea rezultatelor. Noiembrie,
Februarie, Mai
DIRECTOR
COORDONATORI
38
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE IARNĂ ÎN BIHOR
PROF. FĂRCUŢ ADRIANA IOANA

ŞCOALA GIMNAZIALĂ ,,PETRU MIHEŞ’’ MEZIAD, JUDEŢUL BIHOR
Crăciunul, singurul cuvânt din limba română care semnifică Naşterea Domnului, a făcut ca unii
oameni de la sate să creadă că, dacă un bărbat intră primul în casa lor în această zi este un semn de
bunăstare şi sănătate pentru anul ce va veni. Pentru a atrage binele, sătenii stau toată noaptea cu masa
întinsă.
În satele din judeţul Bihor există, de peste 100 de ani, obiceiul sacrificării porcului. Din carne se
prepară cârnaţi şi caltaboşi, şi obligatoriu sarmale.
Colindatul este unul din obiceiurile de Crăciun care se păstrează cel mai bine în satele bihorene. Pe lângă
mesajul mistic, multe obiceiuri practicate în această zi sunt legate de cultul fertilităţii şi de atragerea
binelui asupra gospodăriilor.Unele sate mai păstrează aruncatul boabelor de grâu şi porumb în faţa
colindătorilor, de către cel mai vârstnic din familie.Bătrânii spun că dacă boabele peste care au trecut
colindătorii vor fi date găinilor, acestea vor fi spornice la ouat, iar recolta din anul următor va fi bogată
dacă se vor amesteca aceste boabe cu sămânţa pe care o vor pune.
Pe drum se bate doba şi se rostesc strigături specifice. La intrarea în curţi, melodia de marş, doba şi
strigăturile sunt înlocuite de colinda de primire în casă(,,Sculaţi gazde nu dormiţi/Vremea e să vă treziţi).
Viclaimul era tot un corind-spectacol cu caracter mai mult religios. Ceata de colindători era compusă
din grăitor , cei trei crai de la răsărit, pruncul Iisus, Iosif, Maria, muzicanţi, Îngerul vestitor, păstori etc.
Cei trei crai erau îmbrăcaţi mai nialcoşi, mai
strălucitor, în alb Îngerul, iar ceilalţi purtau
costume populare peste care se încingeau
prime tricolore. Din recuzită nu lipsea
grajdul în miniatură al Naşterii Domnului.
Ca scene şi conţinut Viclaimul seamănă
mult cu Steaua.
Cadourile Crăciunului sunt la fel de

răspândite şi căutate pe cât sunt de
încântătoare. Împreună, ele denotă pace,
fericire şi spiritul de generozitate ce a ajuns
să fie asociat cu această zi, care celebrează
Naşterea lui Iisus Hristos.
Crăciunul este perioada puternic încărcată

emoţional, dar este şi perioada cadourilor, când
sufletul omului se scaldă în strălucirea păcii şi
în bunăvoinţă. Aceste simboluri sunt pregătite
din vreme şi aşezate în brad cu multă grijă şi
dragoste.
Bibliografie:
www.tarabeiusului.ro
(data accesării 06.12.2016, ora 16)
39
Prof. Faur Eva – Monica

C.E. "Partenie Cosma" Oradea
Promovarea ca instrument al marketingului este utilizat în sensul creării unei imagini favorabile a
organizației. În sensul analizat, promovarea are ca și scop realizarea unei legături directe între unitatea
școlară și comunitate, beneficiari direcți și indirecți ai actului de educație.
Promovarea imaginii școlii a devenit un instrument deosebit de util în portofoliul oricărui manager
de instituție de învățământ dată fiind importanța acesteia în relația școlii cu mediul extern al acesteia.
Promovarea unității de învățământ a câștigat o poziție privilegiată datorită utilității și importanței

sale pentru reușita oricărei școli.
Promovarea are în vedere comunicarea directă cu exteriorul prin furnizarea acelor informații ce
pot modifica percepțiile, intențiile publicului țintă.
Reușita unei activități manageriale depinde în primul rând de viziunea managerială a oricărei
instituții școlare.
În momentul creării unei strategii de promovare a școlii sunt necesare următoarele activitități:
- formularea obiectivelor pe diferite termen (scurt, mediu, lung);
- alocarea resurselor (umane, materiale, financiare, informaționale, de timp);
- acțiunele ce trebuie întreprinse în vederea atingerii obiectivelor propuse.
Importanța promovării rezidă din necesitatea instituției școlare de a atrage cât mai mulți elevi,
întrucât pe zi ce trece populația școlară scade, iar unitatea de învățâmânt este nevoită să își realizeze
efectivele de clase pentru asigurarea normelor didactice.
O activitate de promovare este eficientă în momentul în care se respect următoarele elemente:
- rezultate bune concretizate în premii câștigate, proiecte;

- echipă de promovare corect selectată;
- materiale de promovare concepute pentru a atrage publicul țintă;
- activitate de promovare realizată intens în cadrul grupului țintă.
Orice manager de instituție școlară trebuie să ia în considerare și să implementeze strategii de promovare

eficiente astfel încât acestea să asigure crearea unei imagini favorabile.
40
PROF. FAZEKAS BEÁTA -ORSOLYA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR.1 VIIȘOARA, BIHOR
Grădinița este o instituție educațională pentru copii preșcolari.Printre activitățile de bază realizate
la o grădiniță se numără joaca,cântatul,activitățile practice precum desenatul și interacțiunea socială ,ca
parte a tranziție pentru viața de școlar.Grădinița are rolul de a sprijini atât copii cât și părinții copiilor.
Educatoarei revine misiunea de a promova un învățământ deschis,flexibil,capabil să asigure accesul la o
educație pentru toți copiii indiferent de naționalitate,religie,rasă și tot educatoarea trebuie să ofere sanșe
egale de dezvoltare tuturor copiilor.
Promovarea imaginii grădiniței prin oferta educațională este una din țintele proiectului de
dezvoltare instituțională.Oferta educațională oferă posibilitatea părinților de a alege activitățile opționale
și extracurriculare la care dorește să participe copilul lui, și oferă posibilitatea de a veni cu idei noi din
partea părinților.
Activitățile extracurriculare au un conținut cultural artistic,spiritual,sportiv sau pot fii simple

activități de joc......oferind copiilor voie bună,destindere,recreere.
Printre activitățile desfăsurate se pot clasifica următoarele activități:

- Sărbătorirea zilei de naștere
- Participarea la teatru de păpuși,șezători.
- Excursii,drumeții,plimbări cu teme.....de exemplu ,,Transformările în anotimpul toamna....sau
primăvara.
- Vizitele la diferite instituții publice cum ar fii;Primăria,Cabinetul Medical,Biserica,Farmacia
sau la Postul de Poliție.
- Participarea la concursuri locale,,județene,interjudețene,naționale și internaționale .
Participând la aceste tip de activități îi antrenează pe copii,îi apropie foarte mult de grădiniță îi determină
șă o îndrăgească cât mai mult ,aceste activități au ca scop dezvoltarea unor aptitudini speciale,antrenarea
preșcolarilor în activități cât mai variate și bogate în conținut.
Părinții vor fi informați cu privire la calitatea serviciilor din grădiniță,competența cadrelor

didactice,despre proiectele educaționale și parteneriate în care grădinița este implicată.
Pentru parteneriatele educaționale grădinița poate opta pentru:
- Parteneriat cu familia / exemplu: Împreună reușim.

- Parteneriat cu biserica/ exemplu: Micul creștin.
- Parteneriat cu poliția/exemplu: Sunt mic ,dar cunosc regulile de circulație.
- Parteneriat cu pomierii/exemplu: Pompierul ,prietenul meu.
- Parteneriat cu biblioteca/exemplu: Cartea ,prietenul copiilor.
- Parteneriat cu cabinet stomatologic/exemplu: Stomatologul...prietenul meu.
- Parteneriat școală/exemplu: În curând voi fii școlar.
Prin toată activitățile desfăsurată în grădiniță se asigură un act educațional de calitate care contribuie la
formarea personalității copilului preșcolar.
41
Promovarea imaginii școlii
Prof. înv. preșcolar FĂCÎLĂ ADRIANA-MIRELA

Grădinița cu program normal GAROAFA, VRANCEA
Cadrele didactice ce sunt cu adevărat dedicate meseriei de dascăl crează momente unice în
activitatea lor la catedră prin desfășurarea unor proiecte atent planificate și minuțios detaliate, așa încât de
derularea lor să beneficieze copiii, dar și cei din jurul lor.
Proiectele pot aborda un anumit domeniu sau pot fi focusate pe atingerea mai multor domenii de
interes. Sunt incluse multe forme de derulare a acestora, iar activitățile propuse să atingă scopul,
obiectivele, țintele, îmbracă o diversitate de mijloace și moduri de organizare, precum și utilizarea unui
număr mare de materiale deosebite și diferite.
Cadrul didactic, cu măiestrie, talent, implicare, reușește desigur să stârnească educabililor
interesul de a participa la activitățile unui proiect, așa că reușita acestuia nu se va lăsa așteptată.
Cum e firesc, urmează adunarea rezultatelor obținute și strângerea lor într-un portofoliu. După
toate acestea, e necesar să se facă o diseminare a proiectului derulat, iar mediatizarea acestuia conduce la
promovarea imaginii școlii.
Imaginea școlii poate fi evidențiată prin publicarea unor articole în presă, prin încărcarea unor
imagini din timpul activităților desfășurate pe diferite grupuri de pe rețelele de socializare, prin scrierea
unor materiale sub formă de referate, studii de cercetare și postarea acestora pe site-uri specifice
educației. Reportajele la televiziunile locale și nu numai, constituie de asemenea un mod elegant de
promovare a propriei școli. Menționez că este important și eficient să se aducă în prim plan atât lansarea
proiectului, dar și acțiunile din timpul desfășurării lui, iar mai apoi rezultatele obținute în urma finalizării.
Mai există posibilitatea de a promova activitățile școlii prin actualizarea permanentă a site-ului unității de
învățământ sau prin prezentarea proiectelor în cadrul unor seminarii cu exemple de bune practici.
Promovarea imaginii școlii se face cu succes și atunci când se lansează un nou proiect de către alte unități
de învățământ sau instituții diverse și se dorește implicarea și participarea propriei școli. Solicitarea de a fi
parteneri necesită o prezentare a experienței acumulate, a cunoștințelor dobândite cu privire la scrierea,
derularea și finalizarea unui proiect, indiferent de mărimea lui.
Promovarea imaginii școlii se face pe întreg parcursul derulării unui mănunchi de activități. Nu
contează timpul alocat unui proiect. El poate fi de mică sau mare anvergură. Nu contează mărimea,
importantă este implicarea copiilor și a celor ce îi înconjoară. Un aport deosebit adus în cadrul unui
proiect este stimularea altor categorii de persoane de a se implica în activitățile propuse, iar sprijinul
comunității în atingerea țintelor proiectului poate fi un argument ce asigură un real succes.
Promovând propriile reușite putem motiva și încuraja și pe alții să ne urmeze. Îi putem ajuta și
călăuzi în a-și clădi propria ”carte de vizită”. Indiferent de vârstă, fiecare poate alege cum să realizeze
ceva suplimentar activităților din programa școlară. Pot fi planificate și organizate o multitudine de
acțiuni în cadrul unor activități extracurriculare, extrașcolare.
Așadar, ca și o concluzie, promovarea imaginii școlii se poate realiza cu succes prin:
 publicarea unor articole în presă;
 prin încărcarea unor imagini din timpul activităților desfășurate pe diferite grupuri de pe
rețelele de socializare;
 elaborarea unor materiale sub formă de referate, studii de cercetare și postarea acestora pe
site-uri specifice educației;
 apariția unor reportaje la televiziunile locale și nu numai;
 actualizarea permanentă a site-ului unității de învățământ;
 prezentarea proiectelor în cadrul unor seminarii cu exemple de bune practici;
 descrierea proiectelor derulate în școală la comisiile metodice, cercuri pedagogice;
 participarea la mese rotunde, work-shop-uri;
 anunțuri la radio;
42
 prezentarea experienței acumulate, a cunoștințelor dobândite cu privire la scrierea,

derularea și finalizarea unui proiect în situația în care dorim să fim parteneri în cadrul unui
proiect propus de alte unități de învățământ sau instituții diverse;
 participarea la simpozioane;
 postarea pe site-ul IȘJ-ului, a Casei Corpului Didactic;
 publicarea de articole în reviste de specialitate;
 elaborarea unor materiale sau fișiere sub diverse forme (ppt sau alt format) și postarea lor
pe platforme online;
 crearea și distribuirea de afișe, pliante, broșuri, invitații, flyere;
 crearea unor reviste, cărticele care să ilustreze activitățile desfășurate
Un cadru didactic competent și responsabil pentru ce realizează cu educabilii, hărăzit cu calități
deosebite, va reuși să stabilească un raport pozitiv pentru obținerea unor rezultate remarcabile. Scopul
este creșterea calității activităților programate a se derula în școli, dar și în afara acestora. Cei implicați,
indiferent de vârstă, în ritm propriu, pot adera la acțiunile propuse, se pot implica activ în propria formare,
în măsura în care au posibilitate și doresc.
Cu talent, măiestrie, dăruire, implicat sufletește în ceea ce își propune, un cadru didactic reușește
cu siguranță să motiveze și să convingă pe oricine că poate să fie unic, că poate fi un exemplu demn de
urmat, că oricare individ are o latură anume, ce se poate caracteriza ca fiind deosebită și care se
desemnează a fi remarcată și lăudată.
Stimulare, încurajare, motivare conduc la stârnire interes, curiozitate, încredere în forțele proprii,
trăsături pozitive de voință și caracter, curaj, dorința de a promova idei noi și integrarea într-o societate
modernă.
43
Promovarea imaginii şcolii
Înv. Fedeleș Ioana

Liceul “Mihail Sadoveanu”-Borca, Neamț
''Menirea firească a şcolii nu e să dea învăţătută, ci să deştepte cultivând destoinicirile intelectuale în

inima copilului, trebuinţa de a învăţa toată viaţa.'' Ioan Slavici
Școala a avut si are un rol decisiv în dezvoltarea societății moderne.Instituțiile școlare au

îndeplinit roluri si funcții multiple într-o societate în care modernitatea este tendențială și nu structurală.
Asfel această poziție îi dă autoritate școlii dar,paradoxal și o anumită fragilitate în spațiul public.
Imaginea unei școli este ansamblul reprezentărilor,care îi sunt asociate unei identități specifice
de către toți actorii implicați în activitățile școlare, profesori, elevi, părinți, autorități, mass media.
Factorul principal în crearea imaginii școlii îl reprezintă calitatea procesului instructiv educativ asociat cu
calitatea si măiestria cadrelor didactice .Imaginea unei școli este cel mai bine promovată prin acțiunile
desfășurate,in contextul domeniului de activitate .Calitatea unei școli depinde foarte mult de factorul
uman ,atât de cadrele didactice ,elevi sau orice persoană care iși desfășoară activitatea în școală.
Transformările profunde care au loc în sfera învățământului românesc determină oamenii de la

catedră să-și analizeze continuu experiența acumulată, să o adapteze la cerințele actualei societăți și mai
ales la condițiile concrete întâlnite în clasă. Noile demersuri educaţionale redimensionează atât statutul
cât şi sarcinile cadrelor didactice, care trebuie să devină manageri de educaţie, prin intermediul unor
proiecte/programe educative operaţionale desfăşurate pe baza unor convenţii/ contracte de parteneriat.
Proiectarea şi implementarea unor activităţi extracurriculare şi extraşcolare, în şcoală şi în comunitate, pe
baza proiectelor şi parteneriatelor dintre elevi, profesori şi pǎrinți este o necesitate a activităţii didactice.
În urma colaborărilor constante cu părinţii, aceştia au posibilitatea de a-şi cunoaşte mai bine copiii şi
modul acestora de manifestare în cadrul grupului, îşi însuşesc procedee educative adecvate pe care le pot
aplica în educaţia copilului.
Relațiile de colaborare dintre profesori și părinți întăresc identitatea școlii și sporesc prestigiul
instituțional și personal al celor implicați, dau un sens de utilitate timpului petrecut împreună și deschid
perspectiva unor preocupări informale cu valoare formativă.
Prin iniţierea activităţilor educative şcolare şi extraşcolare diferenţiate, care să răspundă

socializării copiilor am reuşit sǎ atragem atenția asupra potenţialului elevilor noştri. Prin prezentarea
diverselor activități ce au fost derulate în școala noastră, imaginea școlii a fost vizibil îmbunătățită, iar
atitudinea unora s-a schimbat.
Uneori chiar și stimularea participării cadrelor didactice și elevilor la activităţi educative şcolare şi
extraşcolare poate sǎ reprezinte și o strategie de marketing, deoarece prin modul pe care se fac cunoscuți
stârnesc interesul pentru cunoașterea instituției pe care o reprezintă și imaginea școlii este astfel
îmbunătățită.
Bibliografie:
Bunescu, Gh . Negreanu, Educația informală si mass media ,Institutul de știinte ale Educatiei, Bucuresti,
2005;
Florica Ortan, Pedagogie si elemente de pshologie, Ed.Risoprint, Cluj –Napoca, 2012.
44
Proiect educațional: Puterea exemplului
Înv. Fejér Ágota-Márta

Școala Gimnazială Nr. 1, Zăbala
,,Nimic nu poate face ceea ce face o carte. Te ridică din viaţa ta… către o lume cu totul nouă, o nouă
perspectivă. O carte este ca un vis pe care îl împrumuţi de la un prieten.” ( Dave Kellett)
Astăzi aud din ce în ce mai mult sintagma "copiii nu mai citesc". Părinţii se plâng că copiii lor preferă
jocul cu tableta sau TV-ul, în locul cititului. Se fac sondaje, se vorbeşte, dar ajungând la aceeaşi
concluzie: "tinerii de azi...".
Când eram mică, mama începea să-mi povestească o carte, doar până în punctul în care lucrurile
deveneau cu adevărat interesante. Atunci se oprea şi se prefăcea că a uitat continuarea, că se străduieşte
din răsputeri să-şi aducă aminte, dar bineînţeles, de fiecare dată, nu mai reușea. Dar mă ruga pe mine să
citesc cartea respectivă şi să-i povestesc mai apoi tot ceea ce el uitase. Aşa m-a "păcălit" de mai multe ori.
Până a reuşit să-mi formeze, nu numai deprinderea de a citi, dar acel drag enorm de a te retrage din
cotidian, în universul literaturii.
Părinții reprezintă un factor cheie în educația și dezvoltarea psiho-socială a copilului. Rolul pe care și-l
asumă părintele în viața a copilului, atitudinea și aspirațiile acestuia, vor pune amprența semnificativ
asupra dezvoltării intelectuale și sociale a acestuia. La vârsta copilăriei, poveștile sunt mai mult decât
simple istorisiri. Ele reprezintă un instrument foarte important aflat la îndemâna părințiilor, pentru a
stimula dragostea de lectură și cărți, curiozitatea intelectuală a micuțului, dar și un instrument pentru a
consolida legătura afectivă copil-părinte.
Din cauză că azi există mai multe distracţii decât aveam "noi" pe vremuri, cititul a rămas undeva la
capitolul opţional. Cititul nu mai e ceva dorit, ci mai degrabă, etichetat şi plasat la capitolul "trebuie". Un
trebuie care omoară din start ideea plăcerii. "Ştiu că trebuie, dar..." - cam aşa îşi încep majoritatea
părinţilor "scuza" pentru lipsa de lectură din viaţa copiilor. Cei mai mulţi "se roagă" de copii să citească,
sau alţii îi obligă. Sunt foarte puţini cei conştienţi că trebuie să le insufle dorinţa voluntară de a citi. De
aceea părinții și copii lor sunt invitați la activități care vizează trezirea dorinței de a citi fără obligații, doar
din plăcere.
Pe scurt, este vorba despre puterea exemplului. În aceasta etapă de vârstă se fixează principalele valori si
modele de viață, iar copilul se identifică cu personajul care corespunde cu modelul lui educațional
existent. Personajele din basme ne însoțesc în anii copilăriei și ne oferă modele pe care se le urmeze în
viața adultă.
Bineînţeles, este mai uşor să plasăm în mâinile copiilor tableta sau telefonul inteligent, pentru că, viaţa de
astăzi este complicată, pentru că noi înşine nu avem timp de mai mult, pentru că serviciul este cu adevărat
solicitant şi nu putem să ne împărţim în mai mulţi, oricât am vrea.
Lipsa timpului este reală, dar la fel de real este şi faptul că cititul se învaţă, că este o plăcere şi nu doar o
modă din zilele trecute.
45
TEHNICI DE DESIGN SI IMPLEMENTARE

A CAMPANIILOR DE RELATII PUBLICE
PRIVIND PROMOVAREA IMAGINII UNITATII SCOLARE
Autor,
FERACALO SIMONICA LACRAMIOARA
1. Campania de comunicare-caracteristici
Interactiunea organizatiilor cu publicurile lor ofera cadrul desfasurarii unor eforturi specifice, de tipul
campaniilor de relatii publice privind promovarea imaginii scolii. Stu- diul campaniilor reprezinta
cercetarea continua a factorilor care confera unei organizatii viabilitate si credibilitate in mediul socio -
economic si politic global. In acest referat voi analiza planificarea, implementarea si evaluarea
campaniilor de relatii publice privind promovarea imaginii scolii.
In ciuda formelor diferite de manifestare, pe care le voi prezenta, o campanie de comunicare prezinta
urmatoarele caracteristici :
● este o sursa colectiva, organizata, orientata spre un scop;
● poate urmari mai multe obiective ( influentarea atitudinilor, a opiniilor sau comportamentelor);
● are un caracter public, in sensul ca se desfasoara prin mass-media;
● foloseste mai multe canale de comunicare;
● se adreseaza unor categorii de public bine delimitate ;
● reprezinta o forma de activitate institutionala.
Deci, trebuie sa fie legitima in achii opiniei publice, sa se conformeze in general, normelor
acceptate.
Cazuri tipice de campanii, in afara publicitatii comerciale, sunt reprezentate de campaniile electorale
ale partidelor sau ale personalitatilor politice, campaniile din domeniul sanatatii, de colectare de fonduri
in scopuri caritabile, campanii pentru ajutorarea populatiei afectate de dezastre naturale,etc.
Un model general al unei campanii este cel realizat de Nowak si Warneyd, caz in care au putut fi
identificate urmatoarele elemente:
◄ Efectul scontat – care implica delimitarea clara a obiectivului campaniei:
◄ Mesaje concurente – campania pentru a avea un impact nu trebuie bruiata de mesaje concurente;
◄ Tema – campania este organizata in jurul temei, iar in cadrul acesteia se opteaza pentru
accentuarea unui aspect, a unei caracteristici;
◄ Publicul – tinta – este format din persoanele de la care se doreste obtinerea unui raspuns in urma
campaniei. Grupurile care sunt cel mai greu de atins, sunt cele care nu simt nevoia unui anumit mesaj si
care nu se expun la canalele de comunicare;
◄ Canalul – pot exista mai multe canale pentru diferite mesaje si pentru diferite cate gorii de public
– tinta;
◄ Mesajul – este transmis in modalitati diferite, in functie de publicul caruia i se adreseaza. Etapele
sunt : sensibilizarea, convingerea / influentarea publicului, asigurarea celor care au aderat la campanie, ca
au luat decizii juste;
◄ Efectul obtinut in mod real – poate fi cognitive ( creste nivelul de informare ) , afectiv (
stimuleaza afectele, sentimentele ) si comportamental.
2.Tipuri de campanii de relatii publice
Campaniile sunt eforturi coordonate, ample si orientate spre atingerea unui anumit
obiectiv sau a unui set de obiective corelate, care vor permite organizatiei sa atinga , in viitor un scop pe
termen lung. Sunt construite si elaborate pentru a aborda o tema, pentru a rezolva o problema sau pentru a
corecta sau imbunatatii o situatie. Ele ating aceste scopuri schimband o lege sau o opinie, intarind un
comportament, o lege sau o opinie dezirabile, dar contestate de ceilalti.
46
Exista diferite campanii de relatii publice. Cele descries de Patrick Jackson sunt :
◄ Campania de constientizare pentru public, prin care ii anuntam pe oameni despre ceva, pur si
simplu anuntare;
◄Campania de informare este diferita de cea de constientizare, se ofera informatie in timp ce se
anunta;
◄ Campania de educare publica se refera la faptul ca publicul si-a asimilat materialul campaniei
intr-un grad suficient de mare , incat sa se simta destul de confortabil emo tional si atitudinal pentru a-l
aplica in comportamentul zilnic;
◄ Campania de reintalnire a atitudinilor si comportamentelor acelora care sunt de acord cu pozitia
organizatiei – se readuc aminte valorile comune;
◄ Campania de schimbare a atitudinilor celor care nu sunt de acord cu pozitia noastra – acest lucru
cere crearea disonantei cognitive;
◄ Campaniile de modificare a comportamentului. De exemplu, campanile de con vingere a
oamenilor de necesitatea purtarii centurilor de siguranta sau ca a conduce in stare de ebrietate nu este in
interesul lor, nici al societatii sunt la ani-lumina de campanile de informare si constientizare.
47
Concurs de Informatică – Grafică pe calculator
Prof. Ferenc Gabriela

Palatul Copiilor și Elevilor Oradea
În data de 15 decembrie 2017, la Palatul Copiilor și Elevilor s-a desfăşurat Concursul de

Informatică – Grafică pe calculator, cu participarea elevilor membri ai cercurilor de Operare pe calculator
şi Programare pe calculator. Acest concurs este inclus în Proiectul Concursului Interjudețean de
Informatică “Floare de lotus”, cuprins în Calendarul Activităților Extracurriculare Regionale și
Interjudețene al M.E.N. și aflat la a XVII-a ediție.
OBIECTIVELE CONCURSULUI
- iniţierea copiilor în informatică, în utilizarea tehnicii de calcul
- ridicarea nivelului de pregătire al elevilor
- formarea deprinderilor de utilizare a elementelor aplicaţiei Paint
- stimularea originalităţii şi inventivităţii în lucrul pe calculator
- depistarea copiilor talentaţi în domeniul graficii pe calculator
- realizarea unui schimb de experienţă între membrii Cercurilor de informatică din Palat
- popularizarea activităților cercurilor de informatică precum și ale palatului în rândul copiilor, părinților,
cadrelor didactice precum și al celor interesați, prin massmedia și internet.
La concurs au participat 20 de elevi din clasele 0 – VII.
Tematica concursului:
- pentru clasele 0, I: „Peisaj de iarnă”
- pentru clasa II: “Iarna la munte”
- pentru clasa III: “Crăciunul”
- pentru clasa IV: “Sporturi de iarnă”
- pentru clasa V: “Felicitare de Crăciun”
- pentru clasele VI, VII: “Filă de calendar – decembrie 2017”
Premierea s-a făcut pe categorii de vârstă, acordându-se diplome pentru locurile I, II şi III şi
cadouri pentru toţi participanţii.
În urma evaluării lucrărilor s-a obţinut următorul clasament:
Nr. ord. Nume, prenume Clasa Locul Prof. coordonator
1 PRALEA MARC 0 I FERENC GABRIELA
2 HERMAN EDI I I FERENC GABRIELA
3 RADOVEȚ RALUCA II I FERENC GABRIELA
4 ARDELEAN ȘTEFAN II II FERENC GABRIELA
5 MIHUȚ ALEXANDRU II II FERENC GABRIELA
6 MITĂ ALEX III II FERENC GABRIELA
7 POP NORBERT III II FERENC GABRIELA
8 CABA DAVID III I FERENC GABRIELA
9 POPA BIANCA IV I FERENC GABRIELA
10 COSTE DAVID VI I FERENC GABRIELA
11 Gațu Adin 3 III LUKACS NADIA
12 Cozac Ana 4 III LUKACS NADIA
13 Dumea Casian 4 II LUKACS NADIA
14 Heler Lucian 4 I LUKACS NADIA
15 Heler Lavinia 5 I LUKACS NADIA
16 Dumea Nicolas 6 I LUKACS NADIA
17 Știube Bogdan 6 II LUKACS NADIA
18 Bochiș Alexandra 6 II LUKACS NADIA
19 Ghib Cosmin 7 II LUKACS NADIA
20 Băliban Iosua 7 I LUKACS NADIA
48
49
PROIECT EDUCAȚIONAL
MAREA UNIRE DIN DECEMBRIE 1918
Coordonator: Ioan Fereștean, Liceul Borșa, Județul Maramureș

Maria Vlad, Liceul , Liceul UCECOM, Județul Cluj
Argument
După unirea din 1918, teritoriul României crește, la 295.049 km², iar populaţia ajunge la
18.057.028 milioane conform recensământului din 1930. În noiembrie 1919 au avut loc primele alegeri pe
baza votului universal din istoria României. În urma lor s-a format un guvern condus de Al. Vaida
Voievod, lider al românilor transilvăneni, desemnat la data de 1 decembrie 1919. Astfel la 29 decembrie
1919, într-o sesiune solemnă a primului Parlament al României Mari prezidat de N. Iorga, a fost adoptată
Legea de Ratificare a Unirii Basarabiei, Bucovinei şi Transilvaniei cu Regatul României.
Se împlinesc 100 de ani de la realizarea Marii Uniri din decembrie 1918. După Unirea
Principatelor (Moldova și Țara Românească) de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza, pasul firesc era
eliberarea românilor din provinciile românești aflate sub dominația imperiilor vecine și unirea lor cu
România. Prin Unirea din 1918 s-au pus bazele statului național unitar român modern. Este de datoria
tuturor românilor, mai ales al celor aflați în provinciile unire în 1918 de a celebra și rememora,
evenimentele care au dus la realizarea României Mari, idealul secular al românilor.
Valori si atitudini:
- asumarea unui set de valori personale,
- gândire critică și flexibilă,
Obiectivele proiectului :
1. Prezentarea în presa județeană a ofertei școlare;
2. Promovarea imaginii școlii în comunitate și atragerea elevilor de gimnaziu;
3. Dezvoltarea sentimentului patriotic;
4. Prezentarea evenimentelor din 1918;
5. Traducerea unor articole de presă din limba română în limba franceză;
6. Aprofundarea noțiunilor istorice;
7. Realizarea unor excursii;
8. Derularea unui concurs școlar;
9. Dezvoltarea și exersarea cunoștiințelor deprinse la limba franceză.
Data: Septembrie-decembrie 2018;
Locul de desfășurare: Instituția de invațământ;
Grupul țintă : Elevii și cadrele didactice din localitate
Resurse: cadre didactice, resurse materiale puse la dispoziție de instituția de învățământ (biblioteca, săli
de curs, calculatoare, proiectoare, imprimante, etc. ) ;
Parteneri/ persoană de contact : Consiliul elevilor și autoritățile locale;
Conținutul programului1:
Nr. Activități Profesorul Locul de Ora /Data

coordonator desfașurare
1 Dezbatere cu tema „Evenimentele din CDI/Bibliotecă
Decembrie 1989”
2 Expozoție fotografică cu tema: Armata
română în Primul Război Mondial
1
În cadrul activitaților 1-8 sunt oferite pliante participanților și invitaților cu oferta educațională a instituției de învățământ.
50
3 Expoziție cu tema : Franța și România

în secolul XX ; (France et de la
Roumanie au XXe siècle)2
4 Expoziție de fotografii și articole de

presă cu titlul Unirea Maramureșului
cu România
5 Concurs de istorie pentru elevii de
liceu dedicat Primului Război Mondial
și Unirii din 1918
6 Excursie la Alba Iulia 30.XI-
2.XII.2018
Evaluarea proiectului : fotografii, portofolii realizate de elevii, promovarea evenimentului pe internet,

realizarea unui film cu activitatea desfașurată.
2
Articole din presa românească din secolul XX afișate în romană și franceză.
51
TEHNICI DE IMPLEMENTARE
A CAMPANIILOR DE PROMOVARE A IMAGINII UNITATII SCOLARE
ȘCOALA GIMNAZIALĂ GIUVĂRĂȘTI
PROFESOR FICIU MIRELA
1.Campania de comunicare-caracteristici
campaniilor de relatii publice privind promovarea imaginii scolii. Studiul campaniilor reprezinta
acceptate.
– tinta;
52
Promovarea imaginii scolii
Profesor: Filip Adela – Cristina

Liceul Tehnologic „ Virgil Madgearu”, Constanta
Philip Kotler a definit imaginea , intr-un sens larg , ca reprezentand "ansamblul perceptiilor pe
care un individ le are vis-a-vis de un obiect "
A.Denner defineste imaginea ca fiind "un halou de reprezentari ale ideilor , sentimentelor , atitudinilor ,
credintelor mai mult sau mai putin explicite , mai mult sau mai putin profunde , mai mult sau mai putin
constiente , avand un continut emotional mai mult sau mai putin dens , mai mult sau mai putin important
"
Promovarea imaginii scolii presupune o preocupare constanta pentru elaborarea de veritabile planuri de
marketing care sa evidentieze rolul scolii in dezvoltarea academica, sociala, emotionala si de ce nu, chiar
fizica , a elevilor. In zilele noastre imaginea institutionala a devenit foarte importanta, fiind completata de
numarul de absolventi si performantele acestora la examenele nationale sau internationale, procentul de
absolventi integrati in campul muncii sau in alte structuri de invatamant, precum si de modelele
comportamentale promovate. Mesajul transmis comunitatii locale trebuie sa fie consistent, sa fie transmis
prin intermediul mai multor emitatori si sa reflecte specificul unitatii respective.
O buna campanie de promovare a imaginii scolii ar trebui sa urmareasca urmatorii pasi:
Stabilirea obiectivelor campaniei de promovare intr-un cadru organizational

Evaluarea impactului campaniei asupra publicului si a organizatiei
Dezvoltarea unei strategii organizationale in concordanta cu misiunea scolii
Alegerea unui canal optim de comunicare in vederea atingerii obiectivelor propuse
Planificarea actiunilor din cadrul campaniei de promovare
Atribuirea responsabilitatilor la nivelul institutiei si realizarea planului cu bugete si orare
Alegerea metodei adecvate de monitorizare a campaniei de promovare
Evaluarea rezultatelor campaniei de promovare a imaginii unitatii scolare
In ceea ce priveste alegerea canalului media optim de comunicare , trebuie tinut cont de:
Audienta pe care dorim sa o atingem
Momentul in care dorim sa fie atinsa acea audienta
Bugetul alocat campaniei de promovare
Principalele canale media de comunicare sunt:
Televiziunile : au avantajul de a combina caracteristicile legate de vaz, auz si miscare, audienta este
imensa, iar mesajul are un impact major. Pe de alta parte insa, costurile sunt foarte mari, iar mesajul este
efemer si restrictionat de intervale de timp scurte.
Revistele : ofera selectivitate in ceea ce priveste audienta, dar dezavantajul ar fi ca nu ofera o diversitate a
publicului, iar costurile de productie sunt mari
Ziarele: au avantajul de a transmite informatia catre un numar mare de receptori, iar costurile nu sunt
foarte mari, in schimb mesajul este efemer
Radioul: are avantajul de a transmite informatia catre un public larg, fara costuri prea mari, dar lipseste
abordarea vizuala, iar mesajul este efemer
Internetul: la ora actuala, este unul dintre cele mai utilizate canale de comunicare . Are avantajul de a
combina caracteristicile legate de vaz, auz si miscare, costurile sunt reduse, iar publicul la care ajunge
informatia este diversificat.
53
Pentru a mentine scoala in atentia generala a comunitatii este necesara transmiterea regulata a vestilor
pozitive despre scoala catre toti membrii comunitatii ( sponsori, autoritati, parinti , elevi). O buna
promovare a imaginii scolii va atrage sponsorizari, elevi din ce in ce mai performanti, cadre didactice
orientate catre realizarea unui demers didactic de calitate, dar si atingerea performantei, atunci cand este
posibil.
54
Formarea profesională
Filip Carmen-Corina
Prof. Palatul Copiilor și Elevilor Oradea
Formarea continuă a personalului didactic este un program gândit cu scopul de a pregăti dascălii,
să lucreze pentru o societate care se află intr-o continuă transformare.
Societatea de azi impune ca dascălul să fie mereu interesat de modernizarea procesului instructiv-
educativ prin utilizarea unor metode moderne de predare, invățare sau evaluare, utilizarea tehnologiilor
noi, moderne, abordări diferite in ceea ce privește conținutul predat, relaționarea cu elevii și cu părinții
astfel incât să contribuie la realizarea unui învățământ de calitate.
Pregătirea elevilor pentru societatea de azi nu este deloc ușoară. Pregătirea profesională a cadrelor
didactice păstrează legătura dintre dascăl și elev.
Elevii au parte de tehnologii moderne, au acces ușor la informații, dascălii lor trebuie să fie la
curent cu toate noutățile din sistemul instructiv-educativ, să utilizeze pe lângă metodele tradiționale de
predare și invățare și pe cele moderne, să utilizeze diverse metode de comunicare, de evaluare astfel incât
să poată realiza o instruire de calitate, o pregătire a elevilor pentru viitor.
Elevii doresc să intâlnească profesori bine pregătiți, cu care să relaționeze foarte bine.Un dascăl
este mereu preocupat să descopere lucruri noi, să fie cât mai aproape de elevii săi insă acest lucru
presupune să țină pasul cu noile tendințe, noile tehnologii.
Aceste programe de formare presupun timp alocat din timpul liber al cadrului didactic.
Timpul liber este foarte prețios dar sunt foarte benefice aceste programe pentru toate categoriile
de cadrele didactice indiferent de disciplina pe care o predă.
Cunoștințele dobândite în urma acestor programe de formare ajută foarte mult in relaționarea cu
elevii, părinții și colegii în desfășurarea procesului instructiv-educativ.
55
Prof. inv. primar; Filip Iulia-Claudia

Sc.Gimn.”AL. Stefulescu”, Tg.-Jiu, Gorj
Promovarea imaginii unei scoli se poate realiza aplicând o anumită ,, politică’’ , ce ţine pe de o
parte de stilul managerial al directorului şi pe de altă parte de activitatea desfăşurată de cadrele didactice.
Imaginea unei instituţii educaţionale este determinată de un ansamblu de criterii , reguli şi
interpretări care sunt structurate de-a lungul timpului şi transmise prin tradiţie , modificate şi îmbogăţite
succesiv cu elemente noi , acceptate si asimilate de comunitate . Imaginea este dependentă de sistemul
informaţional în care se formează , fiind condiţionaţă de caracteristicile de vârstă , sex, religie , nivel de
cultură şi instruire , apartenenţa etnică sau politică etc.
Imaginea unei scoli poate fi gestionată în cel puţin şase moduri :
 să faci lucruri bune , în sensul practicării unui management extrem de performant ;
 să desfăşori o activitate profesională de relaţii publice prin care să obţii încrederea, simpatia,
înţelegera şi sprijinul publicului ;
 să desfăşori o intensa campanie publicitară;
 sa foloseşti sponsorizarea ;
 să angajezi un personal foarte bine pregătit , motivat şi ataşat obiectivelor organizatiei;
 să întreţii foarte bune relaţii cu mijloacele de informare în masă.
Promovarea imaginii reprezintă acţiunea de convergenţă şi de interferenţă a reclamei , publicităţii ,
utilizarea liderilor de opinie şi a tehnologiilor de creare a evenimentelor pentru formarea unei imagini
unitare şi multidimensionale prin transmiterea unor mesaje .
Pentru realizarea unei promovări de imagine eficienta , se vor urmări :
1. reliefarea rolului instituţiei educative , care va scoate în evidenţă:
* trăsăturile definitorii ale instituţiei educaţionale;

* locul şi rolul în sistemul educaţional;
* tradiţiile şi realizările instituţiei;
* aprecierea făcută de sistem şi comunitate ;
* interacţiunile educaţionale cu alte instituţii;
* avantajele oferite elevilor;
* perspectivele medii şi lungi ale instituţiei.
2. reliefarea activităţii instituţiei educative:
* evidenţierea activităţilor specifice instituţiei;

* activităţile extraşcolare;
* programe şi proiecte ale instituţiei;
* activităţi în folosul angajaţilor;
* activităţi în folosul comunităţii.
3. reliefarea rolului angajaţilor :
* rolul membrilor marcanţi ai instituţiei;

* drepturile şi obligaţiile angajaţilor;
* profesionalismul;
* competenţa;
* onestitatea;
56
* contribuţii importante la realizarea scopului instituţiei şi ale angajaţilor;

* participarea angajaţilor la manifestări educaţionale şi ştiinţifice locale , naţionale şi internaţionale;
* rezultate de prestigiu ale angajaţilor.
4. reliefarea evenimentelor importante în viaţa instituţiei sau la care participă instituţia pe plan local ,
national şi internaţional
Managerul unei organizaţii şcolare poate promova în mediul intern şi extern al unitătii o imagine
pozitivă a acesteia, printr-o planificare riguroasă , folosind metodele şi tehnicile potrivite,iar cadrul
didactic ca “transportator de cunostinte”va fi un partener de incredere in acest proces de promovare a
imaginii scolii ducandu-si astfel la bun sfarsit menirea sa.
57
Profesor ptr. înv. primar: Filip Mihaela

Şcoala Gimnazială Nr. 7, Buzău
Se pare că unul dintre aspectele cele mai importante pe care se cuvine ca profesorul să le aibă în
vedere, în ziua de azi, îl reprezintă promovarea imaginii şcolii în comunitate. Deşi se poate argumenta că
nu este treaba profesorului să facă marketing, nu este mai puţin adevărat că acesta are datoria să susţină
şcoala în care activează.
Acest lucru pare a fi din ce în ce mai dificil datorită competiţiei acerbe dintre instituţiile şcolare ale
aceleaşi comunităţi. În ciuda acestor impedimente, profesorul fiecărei şcoli dispune de un arsenal bogat
prin care să poată promova şcoala – o pleiadă de activităţi care pot fi utilizate pentru a le capta celorlalţi
atenţia într-un mod care să le sporească nivelul de interes.
În această eră a standardelor, este foarte clar că profesorul trebuie să se gândească la modalităţi
prin care să promoveze imaginea unităţii şcolare. El are libertatea de a proiecta şi organiza activităţi
extraşcolare, de a participa cu elevii la diverse concursuri şcolare, de a concepe proiecte educaţionale, de
a dezvolta parteneriate la nivel local, judeţean sau naţional şi de a profita de avantajele tehnologiei.
Crearea unui grup pe reţelele de socializare prin care profesorul poate lua legătura cu părinţii sau
le poate posta fotografii (cu acordul acestora) din diverse activităţi, reprezintă un alt mod evident prin
care acesta poate promova instituţia. Un profesor poate să-şi propună să posteze o activitate pe săptămână
la care elevii au participat. În acest mod, părinţii pot urmări rezultatele muncii elevilor, preocuparea lor
pentru tema abordată.
Multe case au acces la e-mail, iar profesorii îl pot trimite direct de la şcoală. Profesorii se pot
folosi de acest instrument tehnologic foarte eficient pentru a promova activităţile ce se desfăşoară în
şcoală. De pildă, la sfârşitul fiecărei săptămâni, învăţătorul poate trimite un mesaj scurt părinţilor sau
tutorilor care să conţină impresii despre activitatea la care au participat elevii.
O altă opţiune de promovarea a şcolii, este organizarea sedinţelor, lectoratelor sau consultaţiilor cu
părinţii. Întâlnirile periodice cu părinţii facilitează comunicarea cu aceştia şi constituie un prilej de
colaborare şcoală- părinţi. Părinţii pot pune întrebări specifice şi pot ridica probleme care îi preocupă.
Însă, profesorul nu trebuie să se lase prins în vâltoarea marketing-ului, iar stabilirea unei relaţii
bune cu elevii să devină, de fapt, dezideratul său zilnic. Ea presupune stabilirea nivelului corespunzător
de îndrumare şi control, precum şi a nivelului corespunzător de respect şi cooperare.
Dacă relaţia dintre profesor şi elevi este bună, atunci toate celelalte evenimente care au loc în clasă, în
şcoală, par a fi mai intense. Astfel, este necesar ca profesorul şi elevii săi să devină o echipă. Doar
împreună vor reuşi să ofere comunităţii o imagine bună unităţii şcolare.
58
,,Împreună construim un nume!”

Profesor: Filipoiu Mihaela –Evelina
Școala Gimnazială ,,Sf. Andrei”Slobozia, Ialomița
A promova o școală este o provocare, o provocare pe care orice școală trebuie să o accepte şi,
dacă se poate, să o câștige. Imaginea școlii depinde de mai mulți factori, care pot fi mai mult sau mai
puțin controlați, însă noi, cadrele didactice trebuie să promovăm tot ceea ce este cu adevărat de calitate
într-o instituție de învățământ.
În activitatea de promovare a imaginii şcolii, activităţile prioritare sunt:
-difuzarea informaţiilor cu privire la oferta educaţională, programele didactice, proiectele educaţionale,

baza materială, resursele umane, rezultatele şcolare;
-consilierea elevilor, a părinţilor, privind orientarea şcolară şi profesională;
-dezvoltarea de parteneriate eficiente la nivel local, judeţean, internaţional, în scopul promovării
imaginii şcolii şi a corelării ofertei educaţionale cu cerinţele de pe piaţa muncii locale / regionale;
-promovarea imaginii şcolii prin diverse surse informaţionale (presă scrisă, internet, site-ul şcolii, pagina
de facebook).
Aceste activități au fost monitorizate de Comisia de promovare a imaginii școlii pe care o

coordonez din septembrie 2015.
Dezvoltarea personală a elevilor presupune, pe lângă formarea şi dezvoltarea competenţelor la

nivelul orelor de curs şi descoperirea şi încurajarea aptitudinilor elevilor pentru diverse activităţi.
De aceea se impune realizarea unor activităţi complexe şi atractive care să încurajeze lucrul în
echipă şi formarea abilităţilor de comunicare. Avem dascăli bine pregătiți profesional, devotați profesiei
lor, empatici si consecvenți.
Ne dorim să fim cei mai buni, deși acest termen este unul relativ: ,,cei mai buni” înseamnă, din
perspective noastră, copii fericiți și părinți mulțumiți! Din acest considerent am ales ca deviză a şcolii
sintagma ,, Împreună construim un nume!”
Promovarea ȋn domeniul educațional necesită din partea cadrelor didactice dăruire, perseverență,
consecvență, cinste, dragoste pentru elevi. Alături de școală care asigură maxima comunicare ȋntre
generații, familia și comunitatea au o deosebită valoare ȋn formarea personalității copilului.
Parteneriatele dintre școlii, familii și comunități pot ajuta profesorii ȋn munca lor, perfecționa abilitățile
școlare ale elevilor, ȋmbunătăți abilitățile educaționale ale părinților, dezvolta abilitățile educaționale ale
părinților, dezvolta abilitățile de lideri ale părinților, conecta familiile cu membrii școlii și ai comunității,
stimula serviciul comunității și suport familiilor, crea un mediu mai sigur ȋn școli. Motivul principal
pentru crearea unor astfel de parteneriate este dorința de a ajuta elevii să aibe succes la școală și mai
târziu, ȋn viață.
,,Invitație la lectură” este unul dintre parteneriatele care au contribuit la creșterea prestigiului școlii
ȋn care eu ȋmi desfășor activitatea de dascăl. S-a bucurat de o largă participare ȋn rândul elevilor şi s-a
bucurat de o frumoasă mediatizare ȋn presa şi televiziunea locală. Derulat ȋn parteneriat cu Biblioteca
Județeană , Ștefan Bănulescu” a contribuit vădit la apropierea tinerei generații de lumea minunată a
cărților. Împreună, cadrele didactice şi bibliotecarii implicați ȋn proiect, am ȋncercat să ajutăm poveştile să
găsească drumul spre inimile copiilor care astăzi citesc din ce ȋn ce mai puțin.
59
ASPECTE:
60
PROF. FLITAN ALINA DIANA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1 ROVINARI
Promovarea imaginii unităţii şcolare reprezintă o prioritate pentru o bună colaborare între cei trei
parteneri educaţionali: şcoală-elevi-părinţi.
În acest sens, în unitățile şcolară funcţionează Comisia pentru formarea şi promovarea imaginii
şcolii. Obiectivul central al desfăşurării activităţii acestei comisii este creşterea flexibilităţii şi adaptarea
ofertei de educaţie şi formare profesională la cerinţele pieţii muncii, a nevoilor şi intereselor elevilor,
conform tendinţelor de dezvoltare economică locală, naţională şi europeană şi asigurarea şanselor egale la
educaţie şi formarea profesională pentru elevi din mediul urban şi rural şi pentru elevii cu CES.
In literatura de specialitate pot fi identificate cinci principii ale campaniilor de success privind
promovarea imaginii scolii :
◄ identificarea nevoilor, a intereselor, a obiectivelor și posibilitătilor publicurilor prioritare;
◄ planificarea si executarea campaniei într-un mod sistematic;
◄ monitorizarea si evaluarea continuă pentru a vedea ce functioneaza si unde trebuie făcute
eforturi suplimentare;
◄ luarea in considerare a rolurilor complementare ale comunicarii interpersonale cu mass-media;
◄ selectia unor media potrivite pentru fiecare public prioritar.
O campanie de success trebuie sa aiba o latura educativa. Intotdeauna aceasta trebuie sa lumineze
publicurile ei, oferindu-le o perspectiva diferita despre ceva ce stiau deja sau credeau ca stiu.
Un al doilea element este asigurarea unor suporturi sau stimulente materiale, care pot continua la
eficacitatea campaniei. Astfel, daca se doreste ca femeile din tarile din lumea a treia sa-si vaccineze
copii, campanile pot atinge rezultatul dorit dacă doctorii si serul sunt deja disponibile inm sat.
Un al treilea element este constrangerea. In unele situatii trebuie sa existe ceva mai mult decat
stimulente materiale. Multe campanii pentru purtarea centurii de siguranta in automobile au trecut de la
faza de educare si de oferire de suporturi materiale, la instituirea de legi pentru acordarea de amenzi
pentru nesupunere.
Al patrulea element este susținerea, care se referă la reluarea mesajului. Este nevoie de reluarea
mesajului, nu numai pentru că oamenii uită, dar pentru că apar si membrii noi în publicul – tintă.
Sustinerea ajuta la intensificarea puterii mesajului,pentru ca extinde aria de acoperire a mesajului, care
este supus si de oameni din afara unitatii scolare.
Evaluarea este al cincilea element semnificativ al unei campanii de publicitate. Se identifica ce fel de
schimbare de comportament dezirabila s-a produs, cand s-a produs si pentru ce publicuri.
Planificarea, implementarea si evaluarea unei campanii de relatii publice privind promovarea imaginii
școlii. Stabilirea obiectivelor, a orarelor si a bugetelor.
Tinând cont de scopul si de obiectivele organizatiei, trebuie stabilite obiectivele programului de

relatii publice privind promovarea imaginii școlii. O definire clară a obiectivelor face posibilă evaluarea
succesului campaniei, pentru că poți măsura cât de mult te-ai apropiat de îndeplinirea lor sau cu cât ti-ai
deposit asteptarile.
Asteptările de timp sau orarele pentru atungerea rezultatelor nu trebuie stabilite decât cu aproximatie,
dar termenele – limită trebuie să fie realiste, in functie de obiectivele alese.
Dacă stii exact cât de mare este bugetul, poti să identifici mult mai eficient ce solutii creative vei
folosi, ce tip de media poti să folosesti si cat de des.
61
Elaborarea strategiei creative: alegerea temei si a unor mijloace de comunicare.
◄Tema
Succesul sau insuccesul unei campanii de promovarea a imaginii scolii depinde in mare masura de
creativitatea temei. Trebuie sa se raspunda la intrebarea “ Care este cea mai potrivita modalitate pentru a
atrage atentia publicului ? “ . Prin creativitate,adica prin folosirea de cuvinte si simboluri intr-o abordare
originala pentru fiecare public, se obtin efectele dorite. De exemplu tema poate fi elaborata intr-o sedinta
de brainstorming, pentru ca este important sa se aiba in vedere toate ideile, fara prejudecati si sa nu fie
infranata imaginatia.
◄Stabilirea publicului-tinta.
Inainte de a planifica o campanie de promovare a imaginii scolii trebuie sa ai o descriere clara a

publicurilor, inainte sa se aplice strategia. Cu ajutorul datelor demografice (date statistice: varsta, sexul,
educatia, venitul si mediul de provenienta) si psiho grafice (informatii calitative, referitoare la stilul de
viata, ceea ce le place si ceea ce nu le place ) iti poti face o strategie despre tacticile pe care trebuie sa le
folosesti ,pentru ca strategia sa aiba succes. Pentru stabilirea si cercetarea publicurilor-tinta se folosesc,in
general, sondajele de opinie pe baza de chestionar.
◄Alegerea mijloacelor de comunicare in masa
Acest lucru depinde atat de publicul-tinta,cat si de mesajul pe care vrei sa-l transmiti si bineinteles
acest aspect depinde de bugetul pe care-l ai la dispozitie. In consecinta, trebuie luate in considerare trei
intrebari in selectarea unorn media potrivite pentru un anumit mesaj ;
1. Ce audienta vrei sa atingi si care este cota de credibilitate data de acea audienta fiecarui mijloc de
comunicare ?
2. Cand trebuie sa atingi acea audienta si pana la ce data trebuie sa primeasca un mesaj pentru a
raspunde la el ?
3. Cat trebuie sa cheltuiesti si cat iti permiti sa cheltuiesti ?.
Dupa ce s-a raspuns la aceste intrebari ,trebuie avute in vedere alte patru intrebari :
1. Care media ating cel mai mare segment al publicului ?

2. Care are cea mai mare credibilitate si care este costul ?
3. Pe ce media te poti sa te bazezi ca vor livra mesajul in limitele de timp necesare pentru ca
mesajul sa fie eficient ?
4. Ar trebui folosit un singur canal mediatic? Dacă este dezirabil un mixaj de media, ce media ar
trebui folosite pentru a se completa unele pe altele?.
62
Considerații metodice referitoare la analiza Programei școlare

pentru disciplina LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ
pentru școlile și secțiile cu predare în limba maghiară-Clasele a V-a – a VIII-a
Maria Flonta, profesor de Limba și literatura română

Liceul Tehnologic,, Cserey-Goga” Crasna, Județul Sălaj
Programa școlară pentru disciplina LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ pentru școlile și secțiile
cu predare în limba maghiară-Clasele a V-a – a VIII-a a fost aprobată prin OMEN nr. 3393 / 28.02.2017
și reprezintă un element de noutate pentru învățământul românesc din ultimele decenii, deoarece până în
prezent nu au fost abordări asemănătoare legate de tratarea diferențiată a elevilor din școlile și secțiile cu
predare în limba maghiară, referitor la predarea limbii române.
Documentele care au stat la baza întocmirii prezentei programe au fost Nota de fundamentare a
planurilor-cadru pentru învățământul gimnazial (2016) și Recomandarea Parlamentului European şi a
Consiliului Uniunii Europene privind competenţele-cheie din perspectiva învăţării pe parcursul întregii
vieţi (2006/962/EC), astfel încât s-a realizat corelarea competențelor de comunicare în limba română cu
The European Language Portfolio (Portofoliul european al limbilor),
https://www.coe.int/en/web/portfolio.
Prin aplicarea noii programe, este favorizată abordarea învățării din perspectivă inter- și
transdisciplinară, astfel încât să realizeze:
 înțelegerea rațională a faptelor de limbă și a coerenței lor structurale, pornind de la
mecanismele esențiale de generare a mesajului în comunicarea orală și scrisă;
 asigurarea controlului conștient al uzului comunicării lingvistice în ascultare, vorbire,
lectură și scriere, în raport cu norma limbii române în vigoare;
 cunoașterea și înțelegerea elementelor fundamentale de ordin lexical și gramatical,
comune limbii române și altor limbi moderne (romanice sau din alte familii), într-o viziune sincronică;
 dobândirea unor competențe cognitive culturale formate preponderent prin lectură, ca
abilitate de viață;
 asumarea valorilor etice și a idealurilor umaniste naționale, definitorii pentru omul
modern, necesare propriei dezvoltări afective şi morale, având ca reper modelul socio-cultural
contemporan.
Propunerile pentru activitățile de învățare existente în prezenta programă abordează în mod creativ
realizarea unor ore de limba română atractive pentru vorbitorii ne-materni ai acesteia, însă rolul cel mai
important revine cadrului didactic, cel care, în funcție de specificul colectivului cu care lucrează, alege
strategiile didactice cele mai potrivite. Dintre propunerile de activități de învățare, cele care au cel mai
mare grad de originalitate sunt următoarele:
La clasa a V-a:
 identificarea informațiilor esențiale în urma ascultării unor texte orale diverse (audiobook
sau video cu basme, schiţe; reclame transmise la radio şi televiziune);
 ascultarea perceptivă a unor texte în limba română, cu accent pe sesizarea pronunţiei
corecte şi a intonaţiei;
 recunoașterea/înţelegerea, în contexte variate, a unor categorii morfologice ale limbii
române dificile pentru elevii aparţinând minorităţii maghiare;
 lectură exploratorie pentru identificarea unor elemente specifice limbii române în
texte continue/discontinue/multimodale;
 construirea unor enunţuri cu subiect subînţeles sau inclus, prin valorificarea
transferului din limba maternă în limba română;
 utilizarea jocului de rol „Eu pot vorbi în limba română/maghiară”;
 participarea la evenimente culturale (spectacole, vernisaje, prezentări de carte),
organizate de comunitatea română și de comunitatea maghiară;
63
 participarea la excursii organizate în diferitele zone ale țării, având ca principal

obiectiv identificarea valorilor altor culture;
 realizarea unor ghiduri turistice bi(multi)lingve.
Conţinuturile prevăzute în noua programă pentru școlile cu predare în limba maghiară propun un
demers achiziţional progresiv, „în spirală”, ceea ce presupune permanenta corelare pragmatică şi
funcţională dintre vechi şi nou. Structurarea tematică a conţinutului permite exersarea unui vocabular şi a
unor acte de vorbire indispensabile dintr-o cultură comunicaţională cotidiană, eficientă.
64
Activităţile practice în grădiniţă
Prof. Florea Andreea
La primul contact cu grădiniţa, mulţi dintre copii au probleme de adaptare, unii dintre ei fiind
pentru prima oară într-un colectiv, drept urmare, îi revine educatoarei responsabilitatea de a face venirea
la grădiniţă a copiilor mult mai plăcută, de a realiza activităţi interesante, care să le capteze atenţia.
Abilităţile practice devin foarte usor ,,materia” preferată a copiilor, pentru că aceştia au şansa de a-si
descoperi creativitatea si de a crea cu mănuţele lor lucruri noi, cu puţină îndemânare şi ajutor din partea
cadrului didactic, pot confecţiona chiar şi jucăria preferată. Abilităţile practice contribuie la dezvoltarea,
din toate punctele de vedere, a personalităţii copiilor, în strânsă legătură şi împreuna cu celelalte activităţi
ce se desfăşoară în grădiniţă.
Valoarea educativă a abilităţilor practice se situează pe acelaşi plan cu celelalte domenii
curriculare , ele contribuind la dezvoltarea personalităţii copilului cu condiţia să respecte cerinţele psiho-
pedagogice în organizarea lor, să creeze un mediu placut, stimulativ si interesant pentru copil. Preşcolarul
manifestă interes pentru nevoia de mişcare, pentru manipularea obiectelor şi el trebuie îndemnat spre
creaţia contructivă şi dezvoltarea capacităţilor de confecţionare a unor obiecte de decor, jucării, activitate
ce va trezi stări afective pozitive.
Activităţile practice desfăşurate în cadrul procesului instructiv- educativ din grădiniţă, prin
caracterul lor organizat şi colectiv asigură însuşirea temeinică a deprinderilor practice şi anume a
deprinderilor elementare de muncă. Cel mai important rol al activităţilor practice este acela de dobândire
a deprinderilor psihomotrice, de mânuire a materialelor si instrumentelor si de aplicare a acestora in
activităţi utilitare.
Pentru grupa mică, educatoarea va avea în vedere faptul că multi dintre copii iau prima oară
contact cu materialele şi astfel va planifica activităţi în care copilul se va familiariza cu materialele, le va
analiza. Copilul de grupă mică va realiza lucrarea practica folosind o singură tehnică de lucru şi puţine
materiale( exemplu: rupere/mototolire, hartie creponata).În timp, dupa ce copilul şi-a format anumite
deprinderi şi tehnici de lucru, la nivelul II copilul va fi capabil să realizeze o lucrare folosind mai multe
materiale şi tehnici de lucru( hartie colorată, hârtie glasată, creponată, material textil, aţă, foarfece, lipici
etc.).
Lucrări realizate de copiii din grupa mijlocie, Gradinita PP nr. 33, Timişoara
Educatoare poate folosi activităţile practice ca metodă de a evalua realizarea obiectivelor

diferitelor domenii de activitati, obiective propuse spre a fi realizate de-a lungul unei teme sau unui
proiect tematic. Copilul nu va mai fi astfel pus în fata fişelor de evaluare, ci va realiza o lucrare practică,
folosind toate cunoştintele acumulate la diferitele activităţi desfăşurate anterior.
65
Activităţile practice în grădiniţă dezvoltă imaginaţia, creativitatea, îndemanarea copiilor. Copiii

descoperă încă de la primele activităţi din grădiniţă, că pot fi ei înşişi creatori de jucării, de obiecte
decorative. Încă de la grupa mică se pot organiza expoziţii cu lucrările copiilor dar şi târguri, unde pot fi
valorificate obiectele create de micuti. Pentru a dezvolta spiritul civic si empatia copiilor, banii obţinuţi în
urma targurilor caritabile pot fi donaţi copiilor mai puţin norocoşi şi fara posibilităţi materiale.
Bibliografie:
Tomşa Gheorghe,2005,Psihopedagogie preşcolară şi şcolară, Bucureşti
http://ccdmures.ro/cmsmadesimple/pdf/mircia.pdf
66
Imaginea Școlii Gimnaziale „Natalia Negru” Buciumeni în societate
Profesor matematică, Florea Dana Georgiana

Școala Gimnazială ”Natalia Negru” Buciumeni
Exaltată și elitistă, cum am fost dintotdeauna, spuneam prin liceu: „Mi-aș dori să devin polițistă.
Sau poate profesoară. Simt că de aceste meserii m-am îndrăgostit!”. Probabil încă de atunci conștientizam
că îmi place să lucrez cu oamenii... Și uite că destinul a vrut să ajung la catedră, predând matematica.
Astăzi, după aproape cinci ani de când am devenit profesoară, ajung să-i dau dreptate autoarei
Janet Lansbury, care afirma oarecând faptul că „nu există copii răi, ci doar părinți cu răni vechi”. Aș
adăuga eu că în situația părinților sunt și profesorii, deoarece aceștia nu sunt doar surse de informare, ci și
modele demne de urmat, care inspiră.
Primii trei ani am profesat în Tecuci, însă în anul 2016, printr-o conjunctură a sorții, am ajuns să
predau pentru prima dată în mediul rural, la o școală situată în apropierea pădurii Buciumeni, școală ce
poartă numele Nataliei Negru, celebra poetă care a devenit soție atât lui Ștefan Octavian Iosif, cât și lui
Dimitrie Anghel. „O școală de țară”, mi-am zis eu... „ca toate celelalte”.
Trebuie să recunosc faptul că la început am fost reticentă, punându-mi tot felul de întrebări legate
atât de oamenii de aici, cât și de copiii care urmau să-mi devină elevi, deoarece locuitorii acestui sat sunt
majoritatea de etnie romă.
Ulterior am aflat că mai există o școală în apropiere, unde învață copiii din satele adiacente. Atât
școala gimnazială din Buciumeni, cât și cea din satul vecin, Hănțești, au o istorie relativ recentă, prima
fiind construită în anul 1955, în vreme ce clădirea propriu-zisă a școlii gimnaziale „Smaranda Brăescu” a
fost edificată în anul 1962.
Timpul s-a scurs și, treptat, mi-am dat seama că și copiii de aici merită o șansă, cu atât mai mult
cu cât au existat în trecut copii care au devenit elevi ale celor mai importante licee din Tecuci, semn că se
poate.
În ceea ce privește imaginea instituției școlare în societate, ea este determinată de un ansamblu de
criterii și reguli, la care se adaugă activitatea desfășurată de cadrele didactice și modul în care școala este
condusă de către manager.
Am observat, de-a lungul timpului, că există atât școli închise, cât și școli deschise față de
comunitate, efectele acestei atitudini fiind resimțite în primul rând de către profesori, care au rolul
formării elevilor, apoi de elevi, și în ultimă instanță de părinți, care sunt afectați, e adevărat, în mod
indirect.
Din ce am văzut până acum, școala la care profesez se află în cea de-a doua categorie, părinții sunt
încurajați să preia o parte semnificativă a responsabilităților, fiind consultați ori de câte ori este nevoie.
Relațiile de colaborare dintre profesori și părinți au condus la formarea imaginii și la creșterea prestigiului
școlii la nivel local și nu numai.
Profesorii, în cadrul ședințelor cu părinții, îi învață pe aceștia cum să se implice mai eficient în
educația copiilor, pornind de la ideea că părinții nu știu întotdeauna cum să-și ajute copiii, deși își doresc
acest lucru.
Matematician fiind, nu-mi amintesc să fi scris vreodată despre elevi. Mă mir sincer, cu atât mai
mult cu cât o fac tocmai acum. Totuși, voi aminti un episod care mi-a rămas întipărit în minte. Într-o zi, în
timp ce predam, o elevă m-a întrebat dacă pot să o ajut, nefiind lămurită în privința unei probleme. „Sigur
că da!”, i-am zis eu, convinsă fiind în sinea mea că o să mă întrebe ceva legat de matematică. „De ce
mama nu mă ajută la lecții, așa cum se întâmplă în cazul celorlalți copii?”. Deși răspunsul era evident,
cum aș fi putut să-i răspund? Se pare că profesorii nu pot oferi întotdeauna răspunsuri.
Concomitent, imaginea școlii se completează cu rezultatele cuantificabile obținute în decursul
timpului, precum numărul de absolvenți, performanțele școlare și integrarea în instituțiile de învățământ
superior din Tecuci și Galați. În societate școala are o imagine pozitivă, fiind în atenția întregii
comunități. La acest feedback contribuie și faptul că în școală atmosfera este primitoare, fiind plasate la
67
vedere materiale promoționale, produse ale activității elevilor din vechile generații și nu numai și proiecte
comunitare în care aceștia au fost implicați.
Sinceră să fiu, nu știu unde mă văd peste zece ani... probabil tot la catedră, însă poate la o altă
școală. Sunt însă convinsă că experiența dobândită aici își va pune amprenta atât asupra felului meu de a
fi, cât și a modului în care voi profesa. Cred că imaginea unei școli depinde în cea mai mare măsură de
elevii pe care îi are. Din acest motiv, fiecare copil trebuie prețuit deși uneori, profesor fiind, ai tendința
să-i ceri foarte multe lucruri. Însă nu trebuie să uiți niciodată că trebuie să-i dăruiești la fel de mult.
Închei cu un citat care mi s-a părut inspirat și care cred că se potrivește de minune situației de față:
„Toți oamenii mari au fost mai întâi copii, dar puțini dintre ei își mai aduc aminte”. (Antoine de Saint-
Exupery)
68
Ola, Portugal!
Prof. Gabriela Ficuț

COLEGIUL ECONOMIC “PARTENIE COSMA”
Ţara azulejos-ilor, a cerului luminos, a oceanului învolburat si a simplitătii locuitorilor, dar şi ţara
care se mândreşte cu o arhitectură extravagantă, castele de poveste, monumente impunătoare sau orăşele
pline de farmec, ascunse într-un peisaj cu linii verzi în pofida anotimpului – Portugalia – a fost cea de-a
treia destinaţie din cadrul proiectului “ Experienţe profesionale europene în serviciile din alimentaţie
publică”, pentru o perioada de 2 săptămâni.
Barcelos, oraşul gazdă, situat in provincia Braga , in aproprierea localitaţii Porto, are o bogată
istorie. Aici a fost sediul primului conte al Portugaliei (1298) şi al primului duce de Braganza (1442),
dinastie care avea apoi să domnească in Portugalia .
Dar, printre nenumăratele istorii legate de acest pamânt cu oameni harnici şi ospitalieri, un loc
deosebit îl ocupă legenda cocoşului de Barcelos, cocoş aducător de noroc, unul din simbolurile naţionale
din Portugalia. Întruchipând triumful dreptăţii atunci când oamenii se luptă pentru îndeplinirea acesteia,
înfaţişat într-o multitudine de forme , cocoşul din Barcelos a devenit o parte intregrantă a vieţii cotidiene
din Portugalia .
Pentru două săptămâni, campusul Asociaţiei Mobility Friends avea să ne fie casă şi ne-am
acomodat usor ajutaţi de designul minimalist al construcţiilor perfect intregate într-un decor natural
superb şi totodată de ospitalitatea şi amabilitatea gazdelor .
Fiecare zi petrecută in acest oraş din nordul
Portugaliei a constituit o oportunitate în plus pentru a
descoperi elemente ce definesc un popor : cultura, istoria,
limba, tradiţiile, gastronomia .
O parte din tainele bucătăriei portugheze aveau să
fie desluşite prin priceperea chefilor de la cele trei
restaurante - Terrasos di Pesticos, M si Fatty Feros unde s-a
desfăsurat practica propriu-zisă. Bacalhao, codul alb ţinut
în sare si apoi uscat e unul din felurile tradiţionale
portugheze și constituie ingredientul principal în peste o
mie de reţete ; Serradura, un desert pe cât de simplu de realizat, pe atât de apetisant cu doar două
ingrediente principale : biscuiți si friscă.
Cultura şi istoria regiunii Minho au fost dezvăluite şi în cadrul

excursiilor organizate de prietenii nostri: Porto, Braga, Guimares,
Viana Do Castelo, Pont de Lima, Valenca sunt oraşele vizitate iar
o trăsătura comună a acestora e aceea ca parcă au fost construite
acum o mie de ani în aşteptarea turistilor care să vină în anii două
mii. Toate aceste oraşe au fost ridicate în zone deluroase, astfel ca
străzile sunt o superbitate – coşmarul şoferilor, bucuria turiştilor:
clădiri vechi, străzi în pantă şi înguste ….
69
Cele două zeci de ore de limba portugheză au pus bazele însuşirii si practicării acesteia, îndrumaţi
fiind de carismaticul profesor Bruno de la care am putut afla mai multe despre cultură, muzică şi sportul
acestei ţări.
În plus, am avut ocazia de a socializa şi schimba păreri cu colegii din alte ţari precum Letonia,
Lituania, Croatia, Polonia, Slovacia, exersând astfel cunoştinţele noastre de limba engleză dobândite până
acum.
Aşadar, toţi participanţii la cel de al treilea flux al proiectului “ Experienţe profesionale europene
în seriviciile din alimentaţie publică, am avut parte de o experientă deosebită în care s-a îmbinat
aromonios utilul cu plăcutul şi pe care am repeta-o cu siguranţă fără să stam pe gânduri .
70
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV, BRĂILA – adevărată școală a campionilor
Prof. Mihaela Țăpor,

Liceul cu Program Sportiv, Brăila
”CITIUS, ALTIUS, FORTIUS” – aceste trei cuvinte sunt deviza Liceului cu Program Sportiv din
Brăila, școală care se poate mândri cu nume mari ale sportului românesc.
Înființată în 1967, Școala Sportivă a funcționat pe lângă Ministerul Tineretului și Sportului. Din
septembrie 1977, aceasta a funcționat în spațiul actual, împreună cu Școala Generală nr. 30. Din 1992,
cele două unități au fuzionat, dând naștere Liceului cu Program Sportiv.
Cu o tradiție de zeci de ani, de la înființare și până în prezent, liceul a fost un izvor nesecat de
talente în multiple ramuri sportive: înot, atletism, handbal, volei, lupte, dar și fotbal.
Profesori și antrenori dibaci au descoperit tineri talentați, capabili să ducă numele liceului, al
Brăilei și al României pe cele mai înalte culmi ale performanței. Cu toții suntem mândri când auzim
numele Dianei Mocanu sau al Cameliei Potec, dar mai cu seamă noi, brăilenii, noi, profesorii Liceului
Sportiv. Cele două campioane au făcut să cânte imnul României la Olimpiade, umplându-ne sufletul de
bucurie, făcându-ne să ne simțim români.
Atletismul brăilean a dat primul campion mondial din istoria atletismului românesc, pe Ionuţ
Pungă.
Cine nu o cunoaște pe handbalista Gabriela Perianu, sportivă a echipei de handbal feminin a

României, formată și ea în sala de jocuri a Liceului Sportiv din Brăila.
Lista numelor mari poate continua. Însă suntem mândri și cu prezentul: performanța continuă și
rezultatele nu întârzie să apară. Dintre actualele handbaliste, care bineînţeles sunt componente ale lotului
naţional, se pot menţiona Iasmina Ichim, Nicoleta Popa, Ana Maria Micu, Mirabela Coteţ, Alexandra
Oprea, Alexandra Perianu. La atletism, liderele actualei generaţii sunt Adelina Sandu, Iulia Banaga, iar la
înot Claudiu Curte, Gabriel Cange.
Rezultatele sportive au fost și sunt posibile datorită profesorilor care muncesc asiduu, dar și bazei
materiale a unității, care numără o sală de jocuri sportive, un bazin de inot acoperit și unul descoperit.
Însă sportul nu se poate face în absența învățăturii, astfel că rezultatele sportive sunt dublate de
rezultatele la învățătură, dovadă stând premiile la concursuri și olimpiade școlare la diverse discipline
(limba română, limba latină, matematică, istorie, biologie, religie etc.). De asemenea, rezultatele la
examenele naționale și proiectele internaționale în care sunt implicați elevii-sportivi fac cinste liceului
brăilean.
Deși deviza enunțată la început este specifică Jocurilor Olimpice, expresia latină ”Citius, altius,
fortius” a devenit deviza Liceului cu Program Sportiv, Brăila, întrucât toți deopotrivă, elevi și profesori,
ne dorim să obținem rezultate mai repede, să atingem un grad de performanță mai înalt, să fim mai
puternici.
71
Prof. ṬIGĂNELE DIANA

COLEGIUL NAȚIONAL ECONOMIC ,,THEODOR COSTESCU"
Scoala este a doua casa , locul in care educatia si conduita adecvata sunt puse pe prim-plan ,fiind
impartasite elevilor cu mare drag si atentie de catre cadrele didactice . Acesta invaluie inteligenta si
caracterul intr-o aura de cunoastere pe tot parcursul vietii , oferindu-ne o valoare inestimabila printr-o
gandire sanatoasa si un caracter nobil . Scoala trebuie sa fie ca un atelier plin de activitati , pentru a proba
toti , in propria lor practica adevarul ca "invatand pe altii ne invatam pe noi insine ". Aceasta are doua
scopuri , primul este de a da copiilor cunostintele generale , de care bineinteles vor avea nevoie , iar
cealalta este de a pregati copilul de azi pentru omul de maine.
Imaginea este cea care ne defineste . In cazul scolilor realizarea unei imagini de prestigiu , are la
baza implicarea elevilor in activitati scolare si extrascolare , munca , care sta la baza notelor mari , dar si
relatiile dintre elevi si cadrele didactice , atmosfera din timpul orelor de curs , materialele folosite pentru
relalizarea activitatilor scolare.
De altfel imaginea unei scoli este influențată si de rezultatele obținute de elevi la examenele de
capacitate si bacalaureat. Modul de predare dar si captarea elevilor in cat mai multe activitati , care le-ar
dezvolta mintea , le-ar largii orizonturile si i-ar face sa inteleaga importanta scolii in viata lor , reprezinta
pe de alta parte un pas in realizarea unei imagini cat mai bune. Participarea elevilor la concursurile si
olimpiadele , locale ,judetene si nationale sporesc prestigiul scolii.
Pe intreg parcursul anului scoala poate asista sau organiza diverse manifestari desfasurate in
interiorul sau in afara sediului sau precum : ziua portilor deschise,colocvii, expozitii, congrese,etc.
Participarea la targuri si expozitii este deosebit de benefica, deoarece cu aceste ocazii se poate prezenta o
gama larga de servicii si se poate evalua interesul celor prezenti.
Intretinerea unor relatii bune cu mijloacele de informare in masa este sinonima cu protejarea
imaginii si cu grija ca informatiile sa fie transmise la momentul oportun si cu o cat mai mare obiectivitate.
Sponsorizarea si mecenatul sustin material unele manifestari.
sau activitati de interes general, fara nici o compensatie din partea beneficiarului si se exercita in aceleasi
domenii: sportiv, umanitar, educativ, stiintific, social, cultural, artistic, etc. Sustinerea oferita de
intreprindere poate fi de natura financiara,materiala, logistica, etc.
Desi in ambele cazuri obiectivul principal este sporirea notorietatii si imbunatatirea imaginii
intreprinderii, impactul real difera. Atunci cand patroneaza un eveniment, intreprinderea asteapta o
compensatie imediata, sub forma publicitatii, de pilda. Sportivii sustinuti de o anumita firma poarta pe
echipament logo-ul.
Este de dorit ca scoala sa opteze pentru proiecte serioase, bine organizate, capabile sa-I ofere o
imagine buna si cu un impact considerabil asupra tintei alese.
Aceste elemente nu sunt insa ilustrative pentru impactul real in ceea ce priveste notorietatea si
imaginea intreprinderii.
In concluzie,imaginea scolii depinde de comunicarea institutionala.
72
Prof. ṬIGĂNELE IULIAN NICUȘOR

LICEUL TEHNOLOGIC ,,MATEI BASARAB” STREHAIA
Imaginea unei institutii de invatamant este determinata de un ansamblu de criterii , reguli si

intreprinderi care sunt structurate de-a lungul timpului si transmise prin traditie , modificate si imbogatite
succesiv cu elemente noi , acceptate si asimilate de comunitate .
Scoala reprezinta nu doar locul in care copilul , merge sa studieze pentru a afla cunostinte noi ci
si o a doua casa , caminul in care invatam sa progresam , sa legam prietenii , cu persoane de aceasi varsta
cu noi.
" Menirea fireasca a scolii nu e sa dea invatatura ci sa destepte cultivand destoinicirile intelectuale
in inima copilului , trebuinta de a invata toata viata "sustine Ioan Slavici.
Imaginea unei institutii este un patrimoniu, fie ca este mostenita, fie ca este inclusa în totalitatea
bunurilor institutiei, fie ca este apreciata ca o dimensiune subiectiva. Imaginea se gestioneaza, se
administreaza la fel ca orice alt bun patrimonial al institutiei, indiferent de natura acestuia. O imagine
buna a institutiei are o influenta covârsitoare asupra succesului ei si asupra perceptiei în rândul publicului
larg.
Dimpotriva, o imagine negativa afecteaza, uneori într-o maniera incredibila, succesul institutiei.
Ca sa fie eficienta, imaginea trebuie sa evoce ceva, sa spuna ceva, trebuie sa invite, în esenta, la un
posibil si permanent dialog. În acest sens, în imaginea ca atare vor fi incluse un numar mare de mesaje
având în vedere principiul de baza care spune ca atentia este foarte greu de retinut pe timp îndelungat, iar
pe timpul în care ai câstigat-o trebuie sa transmiti maximum de informatie.
Este important sa facem o deosebire între identitate si imagine. Identitatea se refera la modalitatile
prin care o institutie urmareste sa se identifice pe sine, iar imaginea reprezinta modul în care publicul larg
percepe firma respectiva. Institutia îsi creeaza propria identitate cu scopul de a modela imaginea
publicului larg despre ea însasi, imagine care este determinata pentru fiecare persoana în parte de o serie
de factori.
Crearea si promovarea unei imagini institutionale pozitive in comunitate se poate realiza prin
elaborarea unor proiecte locale care sa vizeze experiente pozitive.
Promovarea imaginii scolii prin implicarea elevilor in activitati de voluntariat sau proiecte educative
reprezinta o latura importanta a procesului instructiv-educativ.
O educatie in spiritul dezvoltarii durabile nu se refera doar la o anumita sensibilizare fata de

mediul inconjurator , ci interesul este ca oamenii sa-si insuseasca competente care sa ii ajute sa-si
construiasca viitorul intr-un mod activ si responsabil . Printre aceste competente se numara : gandirea in
perspectiva , acumularea de cunostinte vii , complexe , actiuni autonome.
Cel mai important lucru de mentionat este ca Imaginea scolii este promovata in mod continuu de
elevii silitori care s-au remarcat prin rezultate deosebite la diferite examene si au dobandit o educatie
pentru viata asa cum spunea si Albert Einstein "Educatia este ceea ce ramane dupa ce uitam tot ce am
invatat in scoala " si trebuie transmisa prin toate mijloacele de informare posibile/disponibile.
73
MATEMATICIENI CELEBRI
PROF. ȚAPU MARINELA
”Viața este ca o oră de matematică în care înmulțești și scazi,

împarți și aduni , iar la un moment dat iți dai seama ca ai greșit și ai
vrea s-o iei de la început, dar s-a sunat.... ”
Întrebarea 1. : Deviza fiecăruia ce a descoperit ceva nou este cuvîntu ”Evrica”! Așa a exclamat
învățatul din Grecia Antică descoperind o nouă lege. Pentru orașul său, Siracuza el a inventat mașinile de
asalt, a pus bazele hidrostaticii și a explicat legea pârghiilor, precum și șurubul fără sfârșit. Cine era el?
(Arhimede)
Arhimede s-a născut c.287 î.Hr. în orașul port Siracuza, Sicilia, în acel timp
fiind o colonie cu auto-guvernare din Grecia cea Mare. Arhimede este în
general considerat a fi unul din cei mai mari matematicieni ai antichității și
unul dintre cei mai mari ai tuturor timpurilor. El a folosit metoda
epuizării complete pentru a calcula aria unui arc de parabolă prin sumarea unei
serii infinite, precum și calculul aproximativ al numărului π cu o acuratețe
remarcabilă pentru acele timpuri. De asemenea a definit spirala care-i poartă
numele, formule de calcul a volumelor și al suprafețelor corpurilor de
revoluție, precum și un sistem ingenios de exprimare a numerelor foarte mari.
Întrebarea 2. : Cine din învățații Greciei Antice a participat în competițiile sportive, la jocurile olimpice și
a fost de două ori premiat cu coroana de laur pentru victoria la lupte libere? (Pitagora)
Pitagora sau Pythagoras s-a născut aproximativ în anul 580 î.e.n. a fost
un filosof și matematician grec, originar din insula Samos, întemeietorul
pitagorismului, care punea la baza întregii realități teoria numerelor și a armoniei.
Sunetele muzicale sunt explicate de pitagoricieni tot prin teoria armoniei numerice.
Astfel, diferențele dintre sunete le apar ca raporturi numerice, sunetele muzicale
fiind astfel determinabile matematic. Pitagora stabilește raporturi numerice pentru
principalele intervale muzicale: octava 2:1; cvinta 3:2; cvarta 4:3; ton 9:8.
Întrebarea 3. : Acest învățat a scris manualul de matematică ce a rezistat în timp. El a creat

geometra sa cu 300 ani î.e.n, însă axiomele și teoreme lui sînt studiate pînă în present. Despre cine este
vorba? (Euclid)
74
Euclid din Alexandria, a fost un matematician grec care a trăit și

predat în Alexandria în Egipt. În afara de cartea ”Stihia”, în traducere
”Elementele”, tradusă în peste 300 de limbi, în care Euclid pune bazele
aritmeticii, geometriei plane și spațiale, s-au mai păstrat câteva cărți dintre
care: ”Datele„ , lucrare ce cuprinde teoreme și probleme care completează
”Elementele„ , precum și ”Optica”, privită ca o geometrie a „razei vizuale”. A
inițiat tradiția de a indica sfârșitul unei demonstrații prin expresia, în
traducere: ”Ceea ce era de demonstrat”.
Matematica este instrumentul omului în explorarea lumii înconjurătoare.
Pentru a face o descoperire matematică, trebuie să o iubești așa cum au iubito
fiecare din matematicienii iluștri.
75
PREDAREA INTEGRATĂ A CONȚINUTULUI ȘI A NOȚIUNILOR DE LIMBĂ

ÎN CADRUL ORELOR DE LIMBA ENGLEZE
PROFESOR: ȚĂRĂU ADRIAN

ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 2 TALPOȘ, JUDEȚUL BIHOR
DISCIPLINA: LIMBA ENGLEZĂ, CLASA A V-A
A. Principii generale
Principiile care stau la baza predării integrate a conținuturilor în cadrul orelor de limba engleză
pornesc de la câteva afirmații generale precum „toți profesorii sunt profesori care predau noțiuni de
limbă” (The Bullock Report 1975) și continuă cu avantajele răspândite la scară largă a predării trans-
curriculare în sistem bilingv. Beneficiile predării integrate a conținutului și noțiunilor de limbă pot fi
identificate prin: conștientizare culturală, o abordare pe plan internațional, competență lingvistică, o
pregătire teoretică atât pentru studiu cât și pentru piața muncii și nu în ultimul rând o motivație intrinsecă
care crește.
Chiar dacă această metodă de predare-învățare a unei limbi străine este cea mai potrivită într-o
Europă în care sunt vorbite mai multe limbi, literatura de specialitate subliniază existența unei lipse acute
a materialelor didactice și a programelor de formare profesionale pentru profesori. Deși, din punct de
vedere teoretic, metoda de Predare Integrată a Conținuturilor și a Limbii (PICL) este solidă, planează
totuși o umbră de îndoială asupra modului în care va fi transpusă în practică.
B. Principii aplicate la clasă:
Câteva dintre principiile de bază ale PICL susțin că în cadrul orelor:
 Limba este folosită atât pentru a învăța cât și pentru a comunica
 Disciplina este cea care impune noțiunile care trebuie studiate
Având în vedere cele afirmate mai sus, structura lecției de predare a conținuturilor integrate nu
este o lecție tipică de predare a unei limbi străine dar nici una bazată doar pe transmiterea de cunoștințe.
Conform celor 4C-uri abordate curricular, o lecție de succes trebuie să combine:
 Conținutul – noțiunile noi trebuie să fie introduse progresiv, tehnicile folosite și înțelegerea
anumitor elemente specifice pe care le întâlnim in programă.
 Comunicare – folosirea limbii pentru a învăța dar în același timp trebuie să și învățăm să
folosim limba.
 Cunoașterea – dezvoltarea gândirii critice care este legată formarea conceptelor (abstracte
și concrete) și înțelegerea acestara și a limbajului.
 Cultura – expunerera la puncte de vedere diferite și împărtășirea înțelegerii duce la o
conștientizare mai profundă a sinelui și a celorlați.
Tehnicile de predare folosite:
 Receptarea mesajelor orale – este o activitate normală de culegere a informațiilor, vitală oricăror
ore de învățare a unei limbi străine.
 Receptarea mesajelor scrise – folosire materialelor didactice potrivite, ca sursă majoră de colectare
a datelor.
 Producerea mesajelor orale – se focusează pe fluență, acuratețea fiind percepută ca un domeniu
secundar.
 Producerea mesajelor scrise – constă într-o multitudine de activități lexicale în cadrul cărăra este
abordată și gramatică.
C. Demersul didactic
În cadrul orelor de predare conform metodei PICL se pune accent atât pe conținut cât și pe limbă,
lecția fiind structurată în patru etape:
a. Abordarea cu textul
76
Cele mai potrivite texte sunt acelea care conțin ilustrații, astfel încât elevii să poată vizualiza ceea ce
citesc. Atunci când învățăm o limbă străina avem nevoie de cuvinte cheie care să ne ajute să înțelegem
contextul. Odată stabilite aceste cuvinte putem trece la analiza organizării textului.
b. Identificare și organizarea noțiunilor
Deseori textele sunt reprezentate ca o diagramă pentru a-i ajuta pe cititori să structureze ideile și
informațiile din text. Structura textelor îl ajută cititorul atât în ceea ce privește însușirea noțiunile, mai
ușor, cât și să creeze activități care să se focuseze pe dezvoltarea limbajului și noțiunilor de bază.
c. Identificarea limbajului
În urma acestor activități ne dorim ca elevi să poată reproduce ideile principale, regăsite în text,
folosind propriile cuvinte. Deoarece textele nu sunt împărțite pe nivel de dificultate profesorul este cel
care decide asupra căror aspecte dorește să insiste. În acest sens, profesorul trebuie să prevadă faptul că
elevii s-ar putea să aibă nevoie să compare, să localizeze, să descrie un proces sau să folosească expresii
adverbiale sau prepoziționale, care trebuie cunoscute de elevi.
d. Sarcini pentru elevi
În abordarea acestui subiect trebuie să fim conștienți că elevii au nevoie să fie familiarizați cu o
mulțime de sarcini de lucru în funcție de scopul învățării, stilul de învățare al elevului și preferințele
acestuia.
Activități pentru receptarea mesajelor orale/scrise și executare:
o Ascultă și etichetează o diagramă/imagine/hartă etc.
o Ascultă și completează
o Ascultă și notează (data, cifra, perioade)
o Ascultă și aranjează cronologic
o Ascultă și identifică locația/vorbitorul/locul
o Ascultă și etichetează etapele unui proces/instrucțiuni/ordinea dintr-un text
o Ascultă și completează locurile libere
Activități pentru producerea mesajelor orale/scrise. Deoarece insistăm mai mult pe conținut e
posibil ca elevii să aibă nevoie de mai mult sprijin din partea profesorului.
o Întrebări - răspuns la întrebări, definirea unor termeni, completarea jumătăților de propoziții.

o Completați cu informații următorul text pe fișa de lucru.
o Știu / Vreau să știu
o Joc – ghicește cuvântul
o Folosirea chestionarelor
o Scrie 20 de întrebări – le vor fi asigurate elevilor cuvinte ajutătoare.
Din punct de vedere lingvistic abordarea Predării Integrate a Conținuturilor și a Limbii nu aduce
noutăți semnificative în predarea limbii engleze, sau a limbilor străine ci își propune procesarea
informațiilor din punct de vedere lingvistic și să ajute la îmbunătățirea predării. Noutatea constă în faptul
că profesorul este cel care stabilește conținutul și astfel poate folosi diferite tehnici de predare-invățare pe
care le consideră necesare în cadrul orelor.
Bibliografie
1. Forum for Across the Curriculum Teaching - www.factworld.info/ accesat în 19.01.2018

2. Comenius Project TL2L - www.tl2l.nl/ accesat în 21.01.2018
3. European Centre for Modern Languages - www.ecml.at/ accesat în 20.01.2018
4. Norwich Institute for Language Education - www.nile-elt.com accesat în 21.01.2018
5. Science Across the Curriculum - www.scienceacross.org accesat în 20.01.2018
6. EuroCLIC - www.euroclic.org accesat în 21.01.2018
7. The National Centre for Languages (CILT) - www.cilt.org.uk accesat în 19.01.2018
8. Content and Language Integrated Project (CLIP) - www.cilt.org.uk/clip/ accesat în 21.01.2018
9. The Bullock Report - A Language for Life, HMSO, 1975
77
ŞCOALA DESCHISĂ CĂTRE FAMILIE ŞI COMUNITATE-

PROF. ÎNV. PRIMAR ŢIC FLOAREA

ŞCOALA GIMNAZIALĂ CERTEJU DE SUS
ARGUMENT: Crearea şi dezvoltarea unor relaţii de colaborare, cunoaştere şi cooperare reciprocă între
şcoală-familie-comunitate.
Familia şi Şcoala fac parte dintr-o „familie” mult mai mare şi anume Comunitatea. Fără o legătură strânsă
de colaborare, cooperare şi cunoaştere între Familie-Şcoală-Comunitate nu se poate realiza cu succes
procesul educativ al tinerei generaţii. Acest proiect are rolul de a realiza o mai strânsă colaborare între cei
trei factori mai sus menţionaţi pentru îndeplinirea cu mai mult succes a sarcinilor educative pentru tânăra
generaţie.
OBIECTIVE : Implicarea părinţilor şi a comunităţii locale în viaţa şcolii;
Dezvoltarea abilităţilor de comunicare ale elevilor;
Stimularea interesului pentru cunoaşterea elevilor;
Dezvoltarea creativităţii elevilor;
Educarea moral-civică a elevilor.
DURATA : Ianuarie -Iunie
GRUPURI ŢINTĂ : preșcolarii și elevii Şcolii cu clasele C.P.- IV , cadrele didactice, părinţi ai
elevilor;reprezentanţi ai comunităţii locale.
COORDONATORII PROIECTULUI : prof. înv. primar Ţic Floarea, educatoare.
ACTIVITĂŢI:
Întâlniri protocolare; consultări cu părinţii, elevii, reprezentanţii comunităţii locale,atragerea de finanţe.
ÎNTÂLNIRI DE LUCRU:
Întocmirea portofoliului proiectului;perfecţionarea programului de activităţi comune
ACTIVITĂŢI SPECIFICE:
 În domeniul educativ – lecţii, ateliere de lucru, lectorate cu părinţii, întâlniri cu reprezentanţii
comunităţii locale pe diferite teme de lucru;
 În domeniul cultural – serbări, serate, expoziţii, vizite, carnaval, concursuri, parteneriate educative
cu diferite instituţii;
 În domeniul sportiv-ecologic-turistic – drumeţii, excursii, întreceri, acţiuni de ecologizare a unor
spaţii.
REZULTATE : Documente de protocol, referate, proiecte didactice, fişe de lucru, chestionare, materiale
promoţionale, CD-uri, albume foto, ateliere de creaţie, portofolii.
DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢILOR PROIECTULUI:
În cadrul proiectului s-au desfășurat următoarele activități :
1.Familia şi responsabilităţile ei în adaptarea copilului la cerinţele şcolare. Prevenirea eşecului şcolar
(şedinţe cu părinţii, lectorate).
2.Organizarea judicioasă a regimului de muncă a copilului în familie – lectorate cu părinţii.
3.Lectorate cu părinţii pe tema „Legătura directă dintre familie şi şcoală” în scopul obţinerii unor
rezultate cât mai bune la învăţătură şi în comportare.
4.Eminescu – Luceafărul poeziei româneşti – parteneriat cu Biblioteca comunei Certeju de Sus, concurs
recitare, referate, creaţii proprii ale elevilor, concurs de desene pe teme eminesciene, expoziţii, vizită la
bibliotecă, prezentare de carte.
5. 24 Ianuarie – Ziua Unirii
6.Necesitatea parteneriatului şcoală-familie- şedinţă cu părinţii, alcătuirea unui program de activităţi
comune elevi –cadre didactice-părinţi, discuţii în legătură cu activitatea Centrului de zi – Certeju de Sus,
consilierea părinţilor în legătură cu înscrierea copiilor la centru.
7.Parteneriat „Corp sănătos, minte sănătoasă, stil de viaţă sănătos”
Vizite în cadrul dispensarului comunal, activităţi comune pe tema dată, portofolii, postere, afişe.
78
8.”Flori pentru mama” – serbare şcolară.

9.”Hristos a înviat!” Activităţi tradiţionale pentru Paşte.
10.Activităţi de ecologizare a spaţiului din jurul şcolii, plantarea unor pomi, flori.
11. 9 Mai – Ziua Europei Concurs „Cine ştie mai multe despre Europa”, desene, referate.
12.Activităţi de pregătire a Cercului Pedagogic la Şcoala Primară Nojag.
13.Întâlniri între elevii participanţi la proiect-schimb de experienţă între şcoli.
14. 1 Iunie – Ziua Internaţională a Copilului – carnaval, concursuri sportive.
15. 10 Iunie – Ziua Internaţională a Familiei .Dezbatere-lectorat pe tema „Copii fericiţi-familii fericite!”
expoziţii de lucrări ale elevilor, fotografii.
16.Nevoia copilului de dragoste şi siguranţă.
17.Festivitatea de încheiere a anului şcolar-serbări şi premierea elevilor.
Bibliografie :
1. „Revista învăţământului preşcolar” , Bucureşti, 2009
2. Laurenţia Culea, Angela Sesovici, Filofteia Grama, Mioara Pletea, Daniela Ionescu, Nicoleta Anghel,
„Activitatea integrată din grădiniţă”, Ed. DPH, 2008
79
EVALUAREA CUNOŞTINŢELOR PRIN

TEHNICI DE PEDAGOGIE FREINET
Prof. înv. primar Ţîra Ioana Maria,

Colegiul Tehnic „Al. Domşa” Alba Iulia
Perioada de evaluare a cunoştinţelor elevilor trebuie valorificată prin acele modalităţi de evaluare
care ne permit să aflăm cu adevărat ceea ce dorim. Elevul nu este o simplă maşină de învăţat, lui îi sunt
necesare strategii cognitive de percepere, înţelegere şi interpretare a lumii, corespunzător experienţei
dobândite.
În acest context, pedagogia Freinet oferă o seamă de orientări şi principii fundamentale: este o
pedagogie centrată pe copil, o pedagogie a muncii motivate, o pedagogie personalizată, a comunicării şi
cooperării. Ea răspunde şi acelor criterii de elaborare şi materializare a perioadei de evaluare care nu
trebuie să streseze sau să şocheze, să producă disconfort fizic şi psihic, ori să declanşeze energii negative,
ci să se constituie într-o permanentă comunicare motivaţională şi relaţională cu cei din jur.
În concordanţă cu asemenea orientări fundamentale, am considerat oportună abordarea ei în perioada de
evaluare pe baza tehnicilor Freinet.
Substanţa pedagogiei Freinet o constituie aşa - numitul text liber.
Textul liber este textul pe care copilul îl scrie în mod liber atunci când doreşte şi unde doreşte, după
subiectul care îl inspiră.
Pentru redactarea unui text liber a fost necesară implicarea copilului în situaţii stimulatoare şi motivante,
ca de exemplu cea oferită de presă, fără de care această tehnică s-ar fi redus la o pură metodă scolastică.
Textul liber este o tehnică bine ancorată în viaţa şi mediul copiilor, care continuă firesc cu tipărirea
acestor texte în revista clasei.
Tehnicile de lucru avute în vedere le-am aplicat la clasa a IV a la fiecare disciplină de învăţământ în parte,
aşa după cum exemplele de faţă o vor ilustra.
Fie că am lucrat cu toată clasa, în grupuri mai restrânse sau individual, satisfacţia participării la activitate
a avut ,,acoperire” în materializarea concretă a temelor tratate. Prezentarea în clasă, pe un panou special, a
lucrărilor realizate, susţinerea individuală a unor proiecte în faţa clasei, precum şi participarea elevilor la
redactarea computerizată a produselor, toate s-au regăsit în atitudinea nouă, pozitivă a acestora faţă de
actul de învăţare prin raportarea fiecăruia la activitatea de grup, prin preluarea unei responsabilităţi
individuale în cadrul echipei cât şi ca element decizional într-o anumită situaţie dată.
Atmosfera creată în cadrul activităţilor a fost cea de lucru, de colaborare, de afirmare a unei
identităţi.
În acest context, elementele de creativitate, comunicare şi găsirea identităţii elevului apar vizibile şi
viabile, totul putând fi verificat în lucrările realizate.
Elevilor li s-a prezentat înainte cu o săptămână tematica pusă în discuţie “ Anotimpurile “. În acest
timp ei au putut reciti textele studiate în decursul anului, au apelat la surse bibliografice, iar la începutul
zilei de şcoală textele libere au fost citite de către autori, întregii clase. Un elev a notat la tablă toate
titlurile şi autorii lor. Prin votul elevilor s-a hotărât care dintre textele prezentate va avea “onoarea” de a fi
tipărit.
Textul ales a fost transcris pe tablă, aşa cum l-a alcătuit autorul, a fost citit şi pus în discuţie întregii
clase, frază după frază. Au fost puse în evidenţă greşelile de ortografie şi de punctuaţie, sintaxă şi lexic.
La această muncă au participat toţi elevii conduşi de mine, fără a-mi impune punctul de vedere. ”Punerea
la punct” a textului liber a constituit un moment de mare importanţă în viaţa clasei care practică tehnicile
Freinet. Din punct de vedere al structurii lingvistice, ea a dat naştere la preţioase probleme de reflexie
ortografică şi gramaticală, care reluate apoi au fost fixate prin intermediul exerciţiilor cu fişe
autocorective.
O dată terminată punerea la punct, textul a fost folosit din punct de vedere al posibilităţilor pe care le
oferă în scopul formării lingvistice. E vorba mai ales de “vânătoarea de cuvinte “, de explicarea
gramaticală şi exerciţii diverse, în special conjugarea verbelor.
80
Textul a fost apoi recopiat de elevii care în săptămâna respectivă au fost cuprinşi în opţionalul
de informatică. Între timp alţi elevi au pregătit bordurile, chenarul care urma să înfrumuseţeze pagina
tipărită. Imediat după ce s-a terminat tehnoredactarea textului el a fost corectat de copii. Când nu au mai
fost găsite greşeli s-a trecut la scoaterea definitivă a materialului.
La ştiinţe elevii au pregătit tema:”Sol, apă, viaţă”. Munca în grup a prilejuit aprofundarea
cunoştinţelor fundamentale. De exemplu, în cazul apei elevii şi-au adresat întrebări care i-au
interesat:”Care este formula apei?” “Cum se schimbă starea de agregare a apei?” “ Care este circuitul apei
în natură?” “Cum putem lupta pentru a exista apă nepoluată?”. Elevii au găsit proverbe şi zicători despre
apă, pe care le-au prezentat sub forma unor texte libere cu titlul “Apa trece, pietrele rămân” “Apa lină
sapă adânc”. Alţi elevi au preferat să ilustreze grafic proverbele. Ca element de grafică, clasa şi-a
imaginat prezenţa sa într-o …imensă picătură de apă.
Ora de istorie am desfăşurat-o la Muzeul Unirii din Alba Iulia. Tema recapitulativă a fost „Din
trecutul neamului”. Vizita la muzeu i-a învăţat pe copii cum să privească, cum să analizeze, cum să
preţuiască, să decanteze valorile.Stilul în care muzeograful a condus activitatea a fost unul permisiv,
relaţia dintre elev şi muzeograf fiind de comunicare şi de conducere democratică.Între cadrul didactic/
muzeograf şi elev s-au creat relaţii socio-afective de încredere, eliberate de teama de a nu face faţă
solicitărilor impuse de procesul educativ.
Metodele pedagogice au fost activ-participative, atrăgând elevii în discuţii colective, facilitând
schimbul spontan de informaţii şi idei, de impresii şi păreri.
Contactul direct cu obiectul de patrimoniu a prilejuit o reală satisfacţie elevilor, le-a stimulat
curiozitatea, dorinţa de a investiga şi de a construi, de a explora şi de a descoperi, de a crea.
Sarcina elevilor era să observe şi să noteze informaţiile într-o fişă de observaţie, să identifice alte
surse de informare (manuale, cărţi de la bibliotecă, persoane specializate în domeniu, mass- media), iar
apoi aceste date să fie aplicate în mod creativ într-un text.
Textele au avut titlurile: „Muzeul Unirii”, „Alba –Iulia- vatră de cultură şi civilizaţie”, „Alba-Iulia –
cetatea visurilor noastre”. Textele alese de elevi spre a fi corectate şi tipărite au fost: „Muzeul Unirii” şi
„Alba-Iulia – cetatea visurilor noastre”.
Alţi elevi, impresionaţi de personalitatea domnitorilor Mihai Viteazul şi Ştefan cel Mare au compus
poezii în cinstea acestor eroi ai neamului.
Tratarea interdisciplinară este o cerinţă modernă şi necesară în învăţământul din zilele noastre.
Introducerea principiului interdisciplinarităţii mobilizează, în acelaşi timp, învăţătorii şi elevii.
Aplicând acest principiu în învăţarea geografiei, am observat că se deschid numeroase orizonturi în
instrucţie şi educaţie care îi ajută pe elevi să-şi formeze o privire de ansamblu asupra vieţii.
Studierea geografiei beneficiază de conexiuni cu celelalte discipline de învăţământ, totodată aceste
cunoştinţe vin să completeze pe cele de la alte discipline: istorie, literatură, muzică.
Încercând să valorific multiplele valenţe interdisciplinare, la geografie am propus elevilor tema: „Să
ne orientăm pe hartă”. Elevii au propus desfăşurarea orei sub forma unei călătorii imaginare pe harta ţării
de la Alba Iulia la Bucureşti.
Activitatea s-a desfăşurat pe grupe de experţi sub directa mea conducere. Grupele s-au constituit în
funcţie de aptitudinile elevilor, pe arii curriculare.
Am constituit patru grupe de câte 5 elevi cărora le-am stabilit sarcinile, după un ghid de observare
specific fiecărei grupe: 1- echipa geografilor: 2- echipa naturaliştilor; 3- echipa iubitorilor de literatură; 4-
echipa istoricilor.
Echipa geografilor a avut ca sarcini: alegerea traseului, orientarea pe hartă, semnalizarea formelor
de relief, apelor curgătoare şi lacurilor, identificarea localităţilor străbătute, analizarea profilului economic
al localităţilor şi ocupaţii ale populaţiei.
Echipa naturaliştilor a prezentat tipurile de sol, fauna şi flora zonelor poluate.
Echipa istoricilor a identificat vestigii istorice pe traseul ales, prezentând imagini cu acestea.
Echipa iubitorilor de literatură a avut sarcina să noteze impresiile de călătorie.
După desfăşurarea activităţii, elevii grupelor au elaborat texte libere. Textele cele mai reuşite au fost
alese de elevi pentru a fi editate în revistă. Exemplu „Hai la drum!” „Capitala ţării mele”, „Natura,
prietena mea”. Alegerea textelor s-a bazat pe tehnica Freinet.
Evaluarea în orele de consiliere şi orientare am realizat-o prin joc, simţind că alegând jocul voi avea
acces spre sufletul copilului, spre minunata lui lume de gânduri şi vise, căci jocul este „binecuvântarea
81
copilăriei”. Am aplicat diferite jocuri care au adus căldură şi naturaleţe în orele de consiliere şi au
constituit un „paravan” în spatele căruia, într-o atmosferă permisivă, prietenoasă, s-au pus pe tapet
probleme „mari” pentru cei „mici”.
În lumea guvernată cu toată seriozitatea de joc şi poveste am păşit hotărâtă să o accept şi să o
respect. Am propus jocuri, dar am manifestat disponibilitate de a desfăşura jocuri propuse de către copii,
înţelegând că acesta este „un impuls irezistibil prin care copilul îşi modelează propria-i statuie” (Jean
Chateau, „Copilul şi jocul” E.D.P., 1967).
Jocurile cu caracter creator propuse în orele de consiliere au fost:
Povestea alfabetului
Acest joc necesită o concentrare deosebită din partea copiilor inventivi, cărora le place să scrie:
inventarea unei poveşti în care primul cuvânt să înceapă cu „A”, primul cuvânt al celei de-a doua
propoziţii să înceapă cu „B” şi tot aşa până la „Z”. textul realizat a trebuit să dezvolte tema generoasă a
valorilor morale sau să prezinte subiecte legate de viaţa copilului. Ex. „A fost odată un băieţel care locuia
într-o căsuţă de dulciuri. Bunicul lui îl desfăta citindu-i poveşti.
- Citeşte bunicule povestea zânei de zahăr!”…
„Decalogul prieteniei”
Copiii au fost îndrumaţi să se oprească asupra „obligaţiilor” de prieten, să le gândească şi să adune
zece dintre ele într-un decalog al prieteniei. Acesta a fost însoţit de desene sugestive.
„Şotron cu fantezia”.
Jocul presupune elaborarea unor texte libere cu titlul „Îmi imaginez că sunt un …. (noruleţ, un scaun, o
culoare)”. Subiectele au fost date sau au fost alese de către copii. Acest joc i-a câştigat în totalitate
întrucât are cea mai mare încărcătură de libertate şi permite desfăşurarea neîngrădită a fanteziei.
Lucrările de acest gen au oferit prilejul de a face o adevărată „ecografie” sufletească a autorilor,
proiectându-şi în ele cele mai ascunse dorinţe, necazuri, neîmpliniri, acute semne de întrebare. (analiza de
cazuri- anexă).
„Ştiri calde în revista clasei”
Un grup de elevi au avut sarcina să redacteze o revistă a clasei cu ştiri legate, evident, de viaţa
clasei, actualizate la fiecare săptămână. Ceilalţi copii din colectiv au putut fi antrenaţi în activitate ca şi
colaboratori în vederea selectării, prezentării sau elaborării materialelor. Acest joc a adus satisfacţii
deosebite şi a contribuit la întărirea încrederii în forţele proprii.
Pe parcursul perioadei de evaluare aceste materiale tipărite au fost strânse într-o copertă,
îmbogăţite cu ştiri de interes general formând o revistă.
Elementele pozitive ale acestei tehnici sunt următoarele:
- textul liber devine un mijloc de a realiza o punte între şcoală şi viaţă, fundamentând învăţarea pe
experienţa personală a copilului şi pe dezvoltarea capacităţii sale, într-un context social;
- accentuează dimensiunea socială a limbajului (textele sunt scrise pentru a fi citite şi înţelese de
alţii);
- dezvoltă judecata critică, obiectivitatea aprecierii unui text.
Textul liber dă posibilitatea de a pătrunde în lumea reală a copilului, pentru a-l putea forma prin
activitatea educaţională: „prin intermediul acestei tehnici asigurăm bazele definitive ale influenţei
învăţământului asupra vieţii copilului în mediu, asupra activităţii sale, asupra a tot ceea ce ascunde el
creativ şi dinamic, inteligent şi uman.” (A. Pettini – Freinet şi tehnicile sale).
Tehnicile Freinet urmăresc să „provoace setea”, să facă să izvorască dorinţa de cunoaştere şi să
intensifice nevoia de a lucra.
BIBLIOGRAFIE
1.. Bernat, E. S., (2003), Tehnica învăţării eficiente, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca;
2. Burke Walsh, K, (1998), Crearea claselor orientate după necesităţile copiilor de 8-9-10 ani, CEDP Step
by Step, Bucureşti
3.Cerghit, I., (2006), Metode de învăţământ, ed. a IV-a, Editura Polirom, Iaşi;
4.Pettini, A., (1992), Freinet şi tehnicile sale, CEDC, Bucureşti;
5.Rădulescu, M., (1999), Pedagogia Freinet – un demers inovator, Ed. Polirom, Iaşi;
6. Potolea, D., (2008), Dicţionar enciclopedic de educaţie, Editura Sigma, Bucureşti;
82
ISTORIA ȘI FORMAREA COMPORTAMENTELOR MORAL-CIVICE
Prof. pt. înv. primar ȚÎRLEA ILEANA

Liceul Tehnologic nr. 1 Sîg, Sălaj
Interdisciplinarea sau corelarea multidisciplinară, ca autentic atribut al inteligenţei umane, este în

predarea istoriei un aspect al învăţământului formativ, o latură importantă a modernizării procesului
instructiv-educativ.
Prin însăşi structura sa, ca ştiinţă şi ca disciplină şcolară, istoria are un caracter interdisciplinar şi,
prin urmare, eficienţa predării-învăţării istoriei depinde şi de măsura în care ea este integrată sistemului
disciplinelor ce se predau în şcoală.
În procesul cunoaşterii istoriei naţionale şi al formării şi dezvoltării sentimentelor moral-civice,
învăţătorul găseşte un sprijin major în corelaţia dintre istorie şi alte dicipline din planul de învăţământ.
Încă din primele clase, între studiul istoriei şi al limbii române se stabileşte corelaţia organică. În
cadrul lecţiilor de comunicare în limba română elevii claselor a II-a şi a III-a întâlnesc primele noţiuni de
istorie. Ca urmare, deşi istoria patriei apare ca obiect de studiu
în clasa a IV-a, formarea noţiunilor şi reprezentărilor de istorie, începe din primele clase ale
învăţământului primar în care elevii dobândesc cunoştinţe despre principalele evenimente din trecutul
poporului nostru prin intermediul lecturilor cu conţinut istoric. Prin volumul bogat de fapte şi evenimente
istorice, lecturile cu conţinut istoric pun bazele învăţării noţiunilor de istorie cu care elevii se vor întâlni
în clasa a IV-a, îi ajută să înţeleagă unele idei privind istoria patriei şi formează elemente ale conştiinţei şi
conduitei patriotice.
În unele lecturi cu conţinut istoric, structura cunoştinţelor de istorie pe clase, ordonarea şi gradarea
lor de la o clasă la alta se face în primul rând, în funcţie de particularităţile dezvoltării intelectuale a
şcolarilor mici. Ordonarea cunoştinţelor de istorie în cuprinsul lecturilor cu conţinut istoric urmăreşte să
asigure atât accesibilitatea, cât şi continuitatea şi sistematizarea lor. Astfel, se începe cu prezentarea unor
fapte concrete legate de viaţa prezentă a elevilor, a poporului, reflectate în noţiuni cum sunt: patrie, popor,
morală, munca, etc. Începând cu clasa a II-a, în manualul de comunicare în limba română sunt incluse
legende şi scurte povestiri istorice. Treptat, în clasa a III-a, la lecţiile de citire se trece la studierea
sistematică, cronologică şi unitară a faptelor şi evenimentelor trecutului istoric al poporului nostru,
continuată în clasa a IV-a, în primul rând prin studierea istoriei ca disciplină distinctă, dar şi a lecturilor
istorice din manualul de citire de la clasă. În felul acesta, noţiunile dobândite de elevi sunt reluate,
completate, adâncite şi sistematizate după logica internă a ştiinţei istorice. Această structurare permite
gradarea dificultăţilor întâmpinate de elevii din ciclul primar în studierea istoriei şi asigură temeinicia
cunoştinţelor şi a noţiunilor însuşite.
Corelarea istoriei cu literatura este realizată şi în cuprinsul manualului de istorie de la clasa a IV-a
care include la sfârşitul fiecărei teme o lectură literară cu conţinut istoric despre evenimentul studiat,
contribuind la nuanţarea şi adâncirea înţelegerii lui. Ea se poate realiza şi prin folosirea culegerilor de
povestiri istorice pentru copii, din care învăţătorul poate
recomanda elevilor, spre lectură, povestiri care nu sunt incluse în manual.
În România, modelul de învăţare tradiţională a fost înlocuit cu modelul învăţării active în care elevul
se află în centrul propriei formări.
Ceea ce putem realiza la clasa a IV-a este să sensibilizăm copiii în raport cu frumuseţea şi misterul
istoriei, să le stârnim curiozitatea, să-i determinăm să citească poveşti despre locuri şi conducători vestiţi.
Desigur, accesul la istorie depinde de înţelegerea timpului şi a spaţiului istoric, iar la clasa a IV- a ne
propunem să facem primii paşi spre înţelegerea acestor noţiuni. Ar fi însă o mare greşeală dacă am
confunda dezvoltarea capacităţii elevului de a aşeza o suită de evenimente în ordine cronologică, cu
pretenţia de a-l pune în situaţia de a memora date şi evenimente istorice. Am obţine astfel exact efectul
contrar, cei mai mulţi dintre elevi s-ar îndepărta de istorie, poate pentru totdeauna.
Pentru elevul din clasa a IV-a, cu vârstă cuprinsă între 10 şi 12 ani, ISTORIA îşi propune să dea
următoarele răspunsuri şi explicaţii:
83
Istoria cuprinde toate evenimentele, faptele, întâmplările care se petrec în jurul nostru şi pe care
noi dorim să le consemnăm. Tot ceea ce dorim să ne amintim mai târziu înseamnă istorie, fie că e
consemnată într-un jurnal, în imagini, într-un site pe internet, într-o carte de onoare, într-un portofoliu sau
într-o expoziţie.
Toţi oamenii contribuie în moduri diferite la ,, facerea ” istoriei.
Istoria are loc în orice spaţiu locuit de oameni sau unde oamenii ajung pentru scurt timp. Nu există
istorie fără oameni care să o ,,facă” şi apoi să o consemneze.
Atâta vreme cât există oameni va exista istorie.
Istoria poate să o consemneze, să o scrie oricine, cu o condiţie : să fie onest, sincer şi de bună-
credinţă. Istoria se scrie cu ajutorul dovezilor că ceea ce istoricul relatează s-a întâmplat cu adevărat.
„Un popor care nu-și cunoaște istoria e ca un copil care nu-și cunoaște părinții.” — Nicolae Iorga
Bibliografie:
BOLOVAN,P.S - Didactica istoriei. Noi orizonturi în predarea,învățarea și evaluarea istoriei prin metode
active ,Presa universitară clujeană, Cluj-Napoca,2007
FELEZEU, C.- Didactica istoriei,Presa universitară clujeană,Cluj-Napoca,2000
84
COPILUL RROM ȘI EDUCAȚIA TRADIȚIONALĂ
Prof. ȚÎRLEA FLORIN

Liceul Tehnologic nr. 1 Sîg, Sălaj
Cultura reprezintă un set de trăsături spirituale, materiale, intelectuale și afective distincte ale unei
societăți sau a unui grup social și cuprinde, pe lângă arte vizuale, muzică, teatru, dans, literatură și
elemente definitorii pentru stilul de viață, sistemul de valori, tradițiile și credința respectivului grup.
(UNESCO 2002)
Culturile moderne își asumă riscul dezechilibrului în comunitate, pentru că o asemenea schimbare de
statut, rămasă necunoscută familiei, reprezintă mai mult decât pericolul unor alianțe nedorite, pierderea
coeziunii sociale și a coerenței legice a existenței umane, ci poate însemna chiar și trăirea unor traume,
fizice și psihice, de către individul abandonat factorului fortuit al iluzoriei sale libertăți. Culturile
tradiționale refuză acest risc prin implicarea ritualică permanentă în viața individului.
În vreme ce, în culturile tradiționale, accentul cade pe binele comunitar, pentru care interesul
individual îngust poate fi cu ușurință abandonat, în culturile moderne este accentuat aparentul bine
individual, în funcție de care se regândește starea comunității, deseori sacrificată în scopul realizării celui
dintâi.
Astfel se explică libertatea individului în raport cu sistemul de constrângeri și recomandări ale societății și
acceptarea, relativ ușoară, fără complexe, a întemeierii unei familii, fie ea și la modul potențial, doar prin
relații sexuale, fără consacrare și recunoaștere comunitară.
Familia este valoarea fundamentală a culturii rrome: „Dastil te avel tut but love, kana san korkoro
naj tut khanc” (Degeaba ai mulți bani, dacă ești singur nu ai nimic). Familia de rromi este, de fapt,
comunitatea, prin sistemul de relații de înrudire culturală (phralipe), fapt pentru care o putem numi
familie comunitară.
Dumnezeul familiei de rromi este copilul, întruchipare a purității absolute, garanție a continuității
neamului. Normele onoarei și ale „pakiv”-ului interzic unei femei să treacă prin fața unui bărbat, ea fiind
obligată să-și anunțe trecerea cu „arakh” (ferește!) sau „ambold” (întoarce-te!), iar bărbatul trebuie să
întoarcă privirea în altă parte, pentru a-i lăsa cale liberă. În schimb, o femeie cu un copil în brațe,
considerată a fi purificată de prezența copilului, poate trece oricând prin fața bărbaților.
Botezul este și el înțeles ca un act magic de purificare, apa sfântă (aghiazma) fiind luată din biserică
de femeile, care, mai târziu, își vor stropi casele și rudele pentru a le proteja de impuritate-„maxrimos”.
După botez, timp de o zi, copilul nu trebuie să fie sărutat de nimeni pentru a nu-i fi furat botezul. Acest
gest apotropaic este completat de un gest reparatoriu: în momentul în care copilul se îmbolnăvește, el este
botezat a doua oară, pentru a se vindeca. Explicația care se dă de obicei este că „o jekhto bolimos ci gelo”
(primul botez
responsabilitate colectivă și de „pakiv” (împăcare, încredere, onoare, credință), ca formă de reconciliere și
construcție a imaginii de sine. nu a mers) sau „o repetare a actului magic poate avea rezultatele dorite.
Educația tradițională a copilului rrom se bazează pe formarea în spiritul fraternității și al ajutorului
reciproc, dar și al responsabilității pentru ceilalți. Frații se cresc între ei pentru a deveni responsabili,
fetele se ocupă, de la 5-6 ani, de treburile gospodărești, băieții învață meserii și participă la adunările
bărbaților încă de la 7-8 ani.
Inițiativa și responsabilizarea copiilor, precum și capacitatea lor de a se descurca independent de la o
vârstă relativ fragedă sunt apreciate în cadrul familiei și comunității de rromi. Conceptele esențiale ale
familiei tradiționale a rromilor sunt „phralipe” (fraternitate), ca formă de ajutor reciproc și
Răspunderea colectivă și întrajutorarea, completate de sentimentul fratern reciproc sunt elemente de
bază ale conceptului de „phralipe”, esență a societății tradiționale a rromilor. În spiritul păstrării purității
rituale, codul politeții include moduri de adresare în cadrul cărora afecțiunea se dovedește prin adresări de
tipul: „mo phral” (fratele meu) sau „mi phen” (sora mea) și apartenența la neam se verifică prin întrebări
rituale de confirmare a identității: „kaoar san? Kasko nămo san? / so vica si tut? (de unde ești? al cui
neam ?/ care ți-e vița?), urmate de întrebări referitoare la descendența imediată: „kasko san?” (al cui ești?)
85
și de interogații ale politeții cutumiare, de tipul – „sar si tiro dad? / sar si tiri daj?” (ce face tatăl tău? / ce
face mama ta?).
Principiile care stau la baza educației copiilor se leagă de faptul că aceștia sunt considerați adulți în
miniatură, înzestrați încă de la naștere cu voință, dorințe, emoții și inteligență. Acestor valori înnăscute li
se adaugă puritatea, singurul minus fiind lipsa lor de experiență.
Copiii sunt protejați și dorințele lor pot deveni legi, ei se bucură de libertate, progresele lor sunt
încurajate prin supradimensionare și laude, dar li se dau, totodată responsabilități importante încă de
timpuriu. Băieții au obligația să-și ajute tatăl în meseria sa, iar fetele învață și practică îndeletnicirile
gospodărești de la vârste fragede, pentru a deveni viitoare nurori bune.
Considerați egali ai adulților, capabili de a înțelege tot ceea ce li se spune, copiii sunt expuși, de la
începutul existenței lor, unor stimulenți similari cu aceia destinați părinților lor. Băieții sunt educați
pentru a fi puternici: ei sunt duși la un unchi, la nașul lor, la un văr mai mare, la un bărbat mai în vârstă
din neam sau la o altă rudă masculină cu prestigiu în familie și li se spune „kus les te dares!” (înjură-l
dacă îndrăznești!) și copilul o face, de obicei, antrenându-și astfel dezinvoltura și forța de relaționare. La
răspunsul violent al acestora din urmă, băiatul trebuie să dea dovadă de stoicism, putere de stăpânire și
curaj. Se educă astfel puterea de apărare, forța morală și rezistența la frustrare. Succesul acestei etape
inițiatice este însoțit de numeroase laude și urări – „t-aves zuralo aj baxtalo” (să fii puternic și norocos).
Ca membru al familiei extinse, având numeroase rude, copilul se simte protejat în comunitate, dar
trebuie să demonstreze că respectă normele neamului.
Fiind puri, copiii pot avea acces la orice tip de informații, de pildă, în fața lor se poate vorbi deschis
despre despre viața intimă. Cu toate acestea, în special fetele sunt educate în spiritul rușinii („lagavo”):
ele își eufemizează sexualitatea, evită contactul cu străinii („gasiii”) și se comportă în concordanță cu
restricțiile și recomandările concepției despre pur. Regulile rușinii și ale păstrării purității încep mai
devreme și mai pregnant la fete, ele trebuind să meargă îmbrăcate cu fuste lungi încă de la vârsta de 5-6
ani.
Pentru a înțelege fraternitatea generală din comunitatea de rromi, este necesară o privire asupra
relațiilor dintre frați într-o familie: toți frații de o vârstă sunt egali, nici unul nu are dreptul să se situeze pe
o poziție superioară sau să aibă o atitudine infatuată față de celălalt, în schimb fratele mai mare este
substitutul tatălui și se bucură, ca atare, de un respect superior.
Copiii sunt și ei educați în spiritul „ phralipe”, nimeni nu le interzice nimic la modul verbal: „nu face
asta”, aparent nu se exercită nici un control asupra lor, ei sunt egalii adulților, dar condiția este să li se
sugereze codurile comunitare, în forma unei inițieri lente și firești, fără interdicții, dar educându-li-se
rezistența la frustrare, cheia puterii spiritului și semn al asumării maturității, respectul- „pakiv”-
responsabilitatea împărțită frățește-frații mai mari își cresc frații mai mici- și simțul rușinii- „lazavo”,
element esențial al relaționării cu modelul familial de la care orice deviere este fie sancționată, fie supusă
unui proces ritual reparatoriu.
Toate acestea împreună formează RROMANIPEN-ul, legea fundamentală a rromilor.
Biblografie:
Cherata,Lucian:1994, „ Istoria țiganilor”-Craiova,Ed.Z
Grigore,Delia/ Sarău,Gheorghe:„Istorie și tradiții rrome”
1.Sarău,Gheorghe: 1997, „Rromi,India,Limba rromani”,București
86
Liceul Tehnologic ,,Ovid Caledoniu’’ Tecuci jud. Galați
Prof. psiholog Țuchel Mariana-CJRAE Galați/

Liceul Tehnologic ,,Ovid Caledoniu’’ Tecuci, jud. Galați
Liceul Tehnologic ,,Ovid Caledoniu’’Tecuci vizează la elevi dezvoltarea liberă și armonioasă a

unei personalități creative, înlocuirea lui,, ce știe elevul’’ cu ,,ce știe să facă elevul’’, asigură pregătirea
elevilor pentru a dăbândi competențe profesionale, deprinderi practice, dar și abilități de comunicare în
vederea unei integrări sociale rapide și adaptării la o nouă societate, dinamică de tip european.
Principalele priorități ale liceului: corelarea nevoilor pieței muncii cu nevoile de calificare
profesională, îmbunătățirea condițiilor de învățare, dezvoltarea serviciilor de orientare și consiliere,
dezvoltarea și diversificarea parteneriatului social, dezvoltarea unei atitudini pozitive față de mediul
școlar și față de societate.
Liceul Tehnologic ,,Ovid Caledoniu’’Tecuci este compus din trei corpuri de clădiri, având peste
20 săli de clasă: 15 săli de clasă, două laboratoare de informatică, 1 laborator de Comerț, 1 laborator de
Turism, unul de Științe, 1 laborator de Estetica și igiena corpului omenesc, 1 laborator de Construcții, 1
bibliotecă cu sală de lectură,1 sală de sport.
Liceul are programe şcolare ajustate şi adapatate ca să se plieze pe interesul practic al elevilor,
oferă cabinete dotate şi utilate în vederea desfăşurării orelor de practică în aşa fel încât elevul să poată
cunoaşte exact ce presupune meseria aleasă.Unele materii teoretice nu se mai studiază în treapta a doua
de liceu, în favoarea disciplinelor practice.
Filiera tehnologică este preferată de elevii care nu-şi doresc continuarea studiilor după absolvirea
liceului, ci doresc să intre direct pe piaţa muncii, să-şi câştige existenţa, să înveţe o meserie, aceşti elevi
provenind uneori din pături dezavantajate socio-economic, din familii care nu le pot oferi susținere
financiară dacă urmează o facultate.
87
DAR DIN DAR
Prof. Ţuglea Petrina,

Şcoala Gimnazială Nr. 1 Blăgeşti, Bacău
A. Tip: parteneriat educațional la nivel local, în cadrul Strategiei Naționale de Acțiune Comunitară
1. Domeniu: voluntariat
2. Perioada: Parteneriatul se va desfăşura in perioada decembrie 2017 - aprilie 2018, cu posibilitate de

continuare în anii următori.
3. Instituţia coordonatoare: Școala Gimnazială Nr.1 Blăgești
4. Parteneri/colaboratori
Satul Seniorilor Milly FSC Buhuşi
5. Echipa de implementarea a proiectului

Inițiatori: Prof. Moldovan Cristina
Prof. Pușcalău Ana – Maria
Prof. Țuglea Petrina
Prof. înv.primar Zaharia Roxana
Prof. Zamfir Ana – Maria
Colaboratori:
Reprezentat Satul Seniorilor Milly FSC Buhuşi - d-na Beganu Cristina
Școala Gimnazială nr. 1 Blăgești, județul Bacău- elevii scolii gimnaziale
6. Motivația proiectului
Parteneriatul reprezintă o cale de a dezvolta relaţii de colaborare între instituţiile partenere, în
vederea realizarii unui proiect comun.
Voluntariatul şcolar este o oportunitate prin care elevii participanţi pot cunoaște un nou mediu de
viaţă, având șansa să sprijine socializarea unui grup de persoane defavorizate cu nevoi speciale.
Implicarea în acest proiect le dă ocazia copiilor să înţeleagă că în jurul nostru sunt oameni care au nevoie;
atât de sprijin material, cât şi afectiv.
Activitățile din cadrul acestui proiect vor oferi ocazia elevilor Școlii Gimnaziale Nr.1 Blăgești să
îşi materializeze propriile idei şi să participe activ în viaţa şcolii şi a comunităţii locale.
Elevii voluntari vor conştientiza şi vor fi sensibilizaţi cu privire la nevoile persoanelor beneficiare,
dar şi de importanţa existenţei unei relaţii solide copil - familie pentru buna dezvoltare a acestuia.
7. Scop
Promovarea participării civice și a angajamentului interpersonal într-un context comunitar
8. Obiective
- Implicarea elevilor în activități de asistare socială a copiilor cu nevoi speciale;
- Formarea şi dezvoltarea respectului faţă de ceilalti;
- Revigorarea spiritului civic şi a mentalităţilor comunitare prin promovarea valorilor de solidaritate și
generozitate;
- Responsabilizarea elevilor şi a cadrelor didactice prin implicarea în acţiuni de voluntariat ;
- Asumarea unor roluri şi responsabilităţi în viaţa socială.
88
9. Grup ţintă/beneficiari
- 50 de bătrâni de la Satul Seniorilor Milly FSC Buhuşi
10. Activităţi
NR. ACTIVITATE PERIOADA LOCUL DESFĂȘURĂRII
CRT. DESFĂȘURĂRII
1. IATĂ VIN DECEMBRIE 2017 SATUL SENIORILOR MILLY
COLINDĂTORI FSC BUHUȘI
2. HRISTOS A ÎNVIAT! APRILIE 2018 SATUL SENIORILOR MILLY
FSC BUHUȘI
11. Resurse umane
- Cadre didactice
- Elevi
- Părinți
12. Resurse materiale

- echipament IT (laptop, videoproiector, sistem audio)
- consumabile
13. Bugetul proiectului

- Costurile pentru deplasarea elevilor vor fi suportate din fonduri obținute din donații de la părinți și cadre
didactice.
14. Rezultate așteptate în urma proiectului

- Creșterea gradului de informare în rândul elevilor Școlii Gimnaziale Nr.1 Blăgești în legătură cu
activitățile desfășurate în cadrul Strategiei Naționale de Acțiune Comunitară;
- Implicarea elevilor, cadrelor didactice și a altor voluntari în cadrul unor proiecte care vor fi realizate
împreună cu persoanele defavorizate;
- Dezvoltarea abilităților de comunicare eficientă, de lucru în echipă, de asumare a responsabilităților;
- Educarea sentimentelor de prietenie, toleranță, armonie și bună dispoziție în relațiile cu adulții.
15. Modalități de monitorizare și evaluare
- Întâlniri periodice ale echipelor de proiect
- Portofoliul proiectului care să cuprindă fotografii, o prezentare PPT cu activitățile desfășurate
- Procese-verbale încheiate în urma desfășurării activităților
- Raport de evaluare finală
- Premierea voluntarilor cu cea mai bună implicare în proiect prin oferirea de diplome.
16. Impactul proiectului

- Creșterea abilităților de comunicare și relaționare între elevi, cadre didactice
- lărgirea orizontului de preocupări ale elevilor
- creșterea prestigiului colectivului de cadre didactice și al școlii în rândul comunității locale
- consolidarea competențelor elevilor și cadrelor didactice de a lucra în echipă.
17. Diseminare
Prezentarea/popularizarea proiectului în rândul publicului țintă se va realiza prin :
 întâlniri directe cu elevii;
 prezentarea proiectului în cadrul lectoratelor cu părinții;
 popularizare pe site-ul școlii.
89
Prof. înv. liceal ALINA FRĂȚILĂ

Colegiul Național „Dimitrie Cantemir”, Onești, jud. Bacău
Întotdeauna am susținut că popularitatea unui liceu, colegiu în cazul nostru, depinde în primul
rând de succesul activităților școlare și extra-școlare pe care le desfășoară în fiecare an școlar. De
asemenea, munca în fața elevilor în timpul orelor de curs cât și în afara acestora este un alt factor ce
contribuie constant la asigurarea populației școlare. În acest sens, în cadrul catedrei de limba engleză din
care fac parte, desfășurăm o varietate de activități ce au ca scop nu numai popularizarea claselor cu
predare intensivă a acestei limbi străine, dar și atragerea elevilor către aprofundarea studiilor în această
limbă.
În primul rând, efortul nostru de a atrage cât mai mulți elevi de gimnaziu spre clasele cu predare
intensivă a limbii engleze a fost încununat cu succes întrucât în fiecare an zeci de elevi participă la
Concursurile Cantemir ce au ca scop popularizarea liceului. Încercăm astfel să le dăm frâu liber
imaginației prin crearea de proiecte multimedia în care să povestească în limba engleză diferite experiențe
din viața personală sau să creeze descrieri și narațiuni bazate pe o temă dată de organizatori.
În al doilea rând, am pornit de la premisa că fiecare elev, odată intrat la liceu, dorește să își
evalueze nivelul la limba engleză. S-au stabilit o serie de parteneriate cu Consiliul Britanic și
Universitatea Cambridge și am pornit la drum. S-a început timid cu înscrierea unui număr mic de elevi
pentru examenele FCE, CAE în anul 2005 ca apoi treptat școala să ajungă parteneră în programul
Addvantage susținut de Consiliul Britanic.
Drept urmare, în fiecare an școlar sunt înscriși cel puțin 30 elevi pentru pretestările organizate pentru
fiecare tip de examen, respectiv KET, PET, FCE, CAE, CPE și Academic IELTS. De asemenea, ca
urmare a acestor pretestări, s-a înregistrat o creștere semnificativă a numărului de elevi ce susțin un astfel
de examen având ca scop fie continuarea studiilor în străinătate, fie echivalarea examenului de
competențe lingvistice sau a unor probe de admitere la facultățile de limbi străine.
În final, aș dori să subliniez că popularizarea colegiului este o muncă în echipă ce presupune nu

numai o bună comunicare, ci și o regândire continuă a strategiilor menite să atragă elevii atât din mediul
urban cât și cel rural. Ca rezultat al muncii noastre, ne mândrim cu peste 20 de elevi acceptați anual la
universități de top din UK, Olanda sau Danemarca, toți acești elevi având în palmaresul lor un certificat
la limba engleză.
90
Integrarea în școala de masă a copiilor cu Sindrom Down
Prof. învățământ primar, Anca Gînscă
Omul este o fiinţă dependentă în activitatea pe care o desfăşoară cu ceilalţi. Are nevoie permanent
de a comunica şi coopera. Întâlnim peste tot în jurul nostru oameni cu deficienţe. Ei sunt percepuţi diferit,
perceperea lor socială nefiind întotdeauna constantă, ea variază de la societate la societate, furnizând
semnificaţii diferite, în funcţie de cultura şi de valorile promovate. Mulţi oameni au reticenţe faţă de
persoanele cu deficienţe, deoarece au o concepţie greşită despre ele. Trebuie însă să înţelegem că sunt
nişte oameni la fel ca ceilalţi, fiind produsul unic al eredităţii lor şi al mediului.
Să fi părinte de copil cu Sindrom Down nu este, nici pe departe, ușor sau comod. Nu exclud nici
alte dizabilități, evident dar, despre cea de mai sus, tot auzim în ultimul timp, din diferite surse. Se
vorbește despre integrarea acestor micuți în școlile normale – ce pompos pare a suna, normale – se
cunoaște de către multă lume, de unii doar fugar, ce semnifică o asemenea șansă pentru ei, pentru părinții
lor, care se luptă să-i redea societății sau să li se redea societatea. Și ei fac parte din această lume, și ei
sunt unii dintre noi.
Integrarea în școala de masă a copiilor cu dizabilități este o necesitate. Cadre didactice
și părinți deopotrivă, se opun ca acești copii să studieze în școlile de masă. Se tem: de eventuale
probleme, de un efort în plus pe care, poate, vor trebui să-l facă. Dar, ceea ce este și mai trist, își învață
propriii copii să-i ocolească pe acei copii ,,altfel”, în loc să-i învețe ce înseamnă empatia, compasiunea, de
pe urma cărora vor ajunge oameni de bază ai societății... Totul pornește din fiecare. Trebuie să dăm șanse
fiecărui copil, noi suntem baza lor. Copiii cu dizabilități, indiferent de natura lor, au nevoie să studieze în
școlile normale.
Este a doua oară, în 13 ani de muncă la catedră, când mi se întâmplă să am la clasă elev cu
Sindrom Down și al treilea an de când sunt învățătoarea unei fetițe cu această dizabilitate. Pot spune că, la
început, când am aflat că voi avea la clasă un astfel de copil, m-am temut oarecum, pentru că știam ce
presupune munca cu acesta, într-o clasă de elevi care învață în regim simultan (și fără profesor de
sprijin...). Este greu să lucrezi în astfel de condiții, dar nu imposibil.
Întâlnirea cu C. a fost una plăcută. Din prima discuție pe care am avut-o cu mama sa, am aflat
multe despre ea. Este o fetiță simpatică, prietenoasă, care nu a creat mari probleme la clasă niciodată.
Familia sa a jucat și joacă un rol deosebit în creșterea și dezvoltarea ei ca om. Are formate deprinderi
utile, pentru viața de zi cu zi: merge la toaletă singură, cunoaște părți ale corpului, mănăncă singură,
cunoaște culorile, noțiunea de fată, băiat, recită poezii, cântă...și multe altele...dar cel mai mult îi place să
danseze! Discuțiile purtate cu mama fetei, de fiecare dată când m-am simțit în dificultate, m-au ajutat de
cele mai multe ori să aleg metodele potrivite pentru întegrarea elevei la clasă.
Există o serie de riscuri care împiedică integrarea copiilor cu dizabilități în unitățile școlare
obișnuite. Cel mai mare risc este eșecul copilului în fața celorlalți copii considerați normali și repetarea
acestui eșec, fapt care poate duce la o degradare și mai mare a stării lui. Un alt risc ar fi respingerea și
izolarea de către colegii de clasă a copilului cu dizabilități și chiar ridiculizarea lui, uneori și de către
cadrele didactice.
Pe lângă riscurile integrării acestor copii în unitățile de învățământ obișnuite, există și avantaje.
Acestea ar putea fi: multitudinea de informații pe care o are la dispoziție copilul în școlile obișnuite,
informații care îl pot ajuta să facă față mult mai bine situației din lumea reală. Contactul direct și
comunicarea cu copiii de aceeași vârstă, dar fără dificultăți de învățare, constituie un avantaj al integrării
copiilor cu dizabilități. Un alt avantaj îl reprezintă socializarea, legarea de noi prietenii și stimularea în
depășirea dificultăților.
Pot spune că un rol important îl joacă colegii C. pentru integrarea elevei în învățământul de masă.
Au acceptat-o de la bun început, o îndrăgesc și au grijă de ea. La rândul ei, C. este un copil diferit, dar
totuși esențial. Cred că acolo unde se simt acceptaţi şi iubiţi, copiii cu sindrom Down vor fi cu adevărat
echilibraţi şi vor dezvolta comportamente pozitive. Ca fiecare dintre noi, acești copii au nevoie de
interacţiune socială, au nevoie să fie independenţi şi să se simtă acceptaţi în cercurile din care fac parte.
91
Din experienţa personală pot afirma că învățătorul poate folosi în procesul de predare- învăţare-
evaluare diverse strategii şi intervenţii utile: crearea unui climat afectiv-pozitiv, stimularea încrederii în
sine şi a motivaţiei pentru învăţare, încurajarea sprijinului şi cooperării din partea colegilor; formarea unei
atitudini pozitive a colegilor, încurajare şi apreciere pozitivă în realizarea sarcinilor şcolare, fără a crea
dependenţă; folosirea frecventă a sistemului de recompense, laude, încurajări, întărirea pozitivă, astfel
încât să fie încurajat şi evidenţiat cel mai mic progres, centrarea învăţării pe activitatea practică, sarcini
împărţite în etape mai mici, realizabile, adaptarea metodelor şi mijloacelor de învăţare, evaluare etc.
Copilul cu sindrom Dowm nu necesită vreo educaţie sau vreo terapie specială. El trebuie să se
bucure de aceeaşi atenţie pe care o acordăm celorlalţi copii, nu numai pentru a-l ajuta, dar şi pentru că el,
la rândul lui, poate să-i ajute pe mulţi.
Bibliografie: :
Albu A., Albu C. ,,Asistenţa psihopedagogică şi medicală a copilului deficient fizic”, Iaşi, Poliron, 2000
Ionescu S ,,Adaptarea socioprofesională a deficienţilor mintal”, Bucureşti, Ed Academiei, 1975
Popescu G, Pleşa O ,,Handicap, readaptare, integrare”, Bucureşti, Pro Humanitate, 1998
Verza E, Păun E ,,Educaţia integrată a copiilor cu handicap”, Unicef
92
Modalități de promovare a imaginii școlii
Prof. înv. primar: Florea Mihaela Ramona,

Școala Gimnazială ”Andrei Șaguna” Deva
Cu schimbările care au avut loc în ultimul timp în educație, marketingul educațional a câștigat tot
mai mult teren. De la nevoile spirituale individuale care declanșează procesul motivaţiei consumatorilor
de educaţie, se ajunge la presiunea socio-economică globală în favoarea demersului educaţional. Ca
urmare a acestui fapt, s-au preluat metode de analiză din domeniul economic și în spațiul educațional.
Considerarea bunurilor educaţionale ca pe orice alt bun de consum, permite utilizarea unor
indicatori: cost, preţ, profit. La stabilirea valorii, în cazul marketingului educaţional trebuie să se ţină cont
de calitatea actului educaţional, de investiţiile făcute în asigurarea unor bune condiţii de desfăşurare a
activităţii, de calitatea profesorilor care susţin educaţia etc.
Marketingul educaţional implică o activitate umană sau un sistem de activităţi, orientate spre
satisfacerea cerinţelor consumatorilor actuali şi potenţiali. O şcoală trebuie să producă şi să ofere pieţei
ceea ce se cere efectiv şi să-și orienteze activitatea în funcţie de aşteptările consumatorilor.
Un marketing de calitate presupune nu numai cunoaşterea cerinţelor de consum, ci şi anticiparea
lor, adaptarea permanentă la nevoile consumatorilor.
În condiţiile actuale, nici o școală nu-şi permite să activeze fără a avea o perspectivă clară, atât pe
termen scurt cât şi pe termen lung, care să-i asigure subzistenţa, dar şi raţionalitatea, eficienţa în condiţiile
în care mediul ambiant devine tot mai complex şi mai dinamic. Comunicarea şi crearea imaginii instituţiei
de învăţământ pe piaţa – prin intermediul relaţiilor publice şi publicităţii – în cadrul strategiilor de
marketing constituie un obiectiv deosebit de important, deoarece contribuie fundamental la creşterea
numărului de solicitări de servicii specifice prestate, dar şi a calităţii percepute a acestora. În termeni de
marketing, în promovare sau relaţii cu publicul, directorul este cea mai importantă persoană. Directorul
este personificarea şcolii, şi a direcţiei pe care doreşte să meargă. El are rolul de a descrie misiunea şcolii
ca expresie a intenţiei şi locului în comunitate şi pe scena educaţiei, în general.
Directorul îsi comunică viziunea sa personalului şcolii. Comunicarea internă este unul din cele
mai importante moduri de promovare a şcolii. Este startul într-o strategie de promovare. Directorul va
avea nevoie de sprijinul echipei de management din şcoală. Dar viziunea sa va trebui împărtăşită şi
aprobată de reprezentanţii în teritoriu ai ministerului. Aceştia din urmă pot ajuta marketingul în şcoală.
Planul unui marketing de succes presupune următorii pași:
- Stabilirea unui scop;
- Analiza mediului intern (resurse umane, baza materială, rezultate financiare, rezultate școlare)
și extern (descrierea pieței, concurența, politicul, economicul, socialul);
- Analiza Swot;
- Stabilirea obiectivelor și a strategiilor de marketing;
- Formarea echipelor și distribuirea sarcinilor;
- Alegerea mijloacelor de comunicare în masă.
Școala Gimnazială ”Andrei Șaguna” Deva este o şcoală cu renume european, fiind una dintre
instituţiile şcolare cele mai apreciate din județ. Promovarea imaginii unităţii noastre şcolare reprezintă o
prioritate pentru o bună colaborare între cei trei parteneri educaţionali: şcoală-elevi-părinţi.
Evoluţia tehnologică, diversificarea mijloacelor de tip mass-media şi multi-media, lărgirea
orizontului informaţional al societăţii actuale, a determinat o creştere a atenţiei ce trebuie acordată
promovării instituţiei noastre şcolare şi asupra formării unei imagini reale în viziunea partenerilor
educaţionali reprezentaţi de elevi, părinţi şi alţi parteneri (locali, regionali, naţionali, internaţionali,
economicim ş.a.).
De-a lungul activităţii de formare şi promovare a imaginii şcolii, activităţile prioritare în
desfăşurarea unei astfel campanii au fost:
- difuzarea informaţiilor cu privire la oferta educaţională, programele didactice, proiectele
educaţionale (interne şi internaţionale), baza materială, resursele umane, rezultatele şcolare;
93
- consilierea elevilor de gimnaziu, a părinţilor, privind orientarea şcolară şi profesională;

- dezvoltarea de parteneriate eficiente la nivel local, judeţean, internaţional, în scopul
promovării imaginii şcolii şi a corelării ofertei educaţionale cu cerinţele de pe piaţa muncii
locale;
- promovarea imaginii şcolii prin diverse surse informaţionale (presă scrisă, TV, radio, internet).
- dezvoltarea şi actualizarea permanentă a legăturilor virtuale/internet, prin intermediul site-ului
şcolii www.asaguna.ro, prin intermediul reţelelor de socializare;
- transmiterea în spaţiul virtual a informaţiilor şi fotografiilor privind baza materială şi
programele de dezvoltare, oferta educaţională, programele didactice, activităţi derulate,
rezultatele elevilor, proiecte interne şi internaţionale derulate (în limbile română, engleză,
franceză și germană).
- promovarea imaginii instituţionale şi a ofertei educaţionale prin revista școlii care apare în
bianual.
- realizarea unui pliant de promovare a alternativei educaționale Step by Step
Școala Gimnazială ”Andrei Șaguna” Deva propune o campanie de informare
modernă, cu privire la activitatea educaţională din şcoală şi oferta educaţională. În afara activităţilor de
promovare clasică (Târguri educaţionale, Săptămâna Porţilor Deschise, Balul Boboceilor, Carnavalul
Toamnei, participări la concursuri şi olimpiade şcolare şi rezultate şcolare deosebite), unitatea noastră
şcolară se adaptează la metodele moderne de informare în masă a publicului.
94
Activitate extracurriculară TOȚI AU DREPTUL LA COPILĂRIE
prof. înv. primar Florea Rodica

Școala Gimnazială Nr. 280, București
Cu ocazia zilei de 20 noiembrie, când în toată lumea se sărbătorește

ZIUA INTERNAȚIONALĂ A DREPTURILOR COPIILOR, m-am gândit să ne bucurăm de acest
eveniment printr- o activitate la clasă. Astfel celor 33 de elevi din clasa mea le-am propus să menționeze
un cuvânt relevant care să evidențieze ce înseamnă pentru ei drepturile copilului. Astfel, pe tablă,
inventarierea cunoștințelor copiilor a dus la realizarea Ciorchinelui , printre care s-au remarcat cuvinte
precum VIAȚĂ, OPINIE, FERICIRE, SPAȚIU, JOACĂ, PRIETENIE, ÎNVĂȚĂTURĂ, IDENTITATE ,
INTIMITATE, IUBIRE și multe altele.
După anunțarea temei, TOȚI AU DREPTUL LA COPILĂRIE, le-am reamintit copiilor

cum au apărut și de ce a fost nevoie de recunoașterea acestor drepturi ale copiilor,
printr-o prezentare powerpoint ce a conținut un scurt istoric al acestora. Astfel am evidențiat faptul că
interesul pentru drepturile copilului a apărut în a doua jumătate a sec. al XIX-lea.
În Europa, această perioadă s-a caracterizat prin deschiderea unui mare număr de instituţii publice de
ocrotire, şcoli pentru copiii cu nevoi speciale şi tribunale pentru minori. În 1924, Liga Naţiunilor a
adoptat Declaraţia de la Geneva, iar în 1959, O.N.U. a adoptat Declaraţia Drepturilor Copilului. Pe 20
noiembrie 1989, s-a adoptat Convenţia O.N.U. cu privire la drepturile copilului, care a fost ratificată de
majoritatea ţărilor din lume. România a ratificat Convenţia pe 28 septembrie 1990 prin Legea nr. 18/ 1990
şi s-a inspirat din aceasta atunci când a elaborat Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea
drepturilor copilului.
Convenția Națiunilor Unite asupra Drepturilor Copilului, adoptată in 1989 pentru protejarea drepturilor
copiilor, este cel mai adoptat tratat pentru drepturile omului din istorie. Cuprinde drepturi civile si
libertăți, mediul familial, sănătate si bunăstare, educație, activități culturale și măsuri speciale de protecție
pentru copii. Convenția asupra Drepturilor Copiilor este primul instrument internațional ce creează
obligații juridice referitoare la implementarea tuturor drepturilor omului – civile, culturale, economice,
politice si sociale.
Cele 54 de articole ale Conventiei descriu drepturile pe care copiii de pretutindeni le au: dreptul la
supraviețuire; de a-si dezvolta potențialul la maxim; de a fi protejați împotriva influențelor dăunătoare,
abuzurilor și exploatării; de a participa la viața familială, culturală și socială. Am subliniat prin materialul
prezentat că cele 4 principii de bază ale convenției sunt: non-discriminarea; urmărirea celor mai bune
interese ale copilului; dreptul la viață, supraviețuirea și dezvoltarea; și respect față de părerile copilului.
Ulterior le-am solicitat copiilor să numească responsabilitatea care reiese din fiecare drept
numit mai sus.
Au fost împărțiți în echipe și au avut ca sarcină de lucru să citească textele scurte primite în
plicuri și să identifice ce drept a fost încălcat în povestirile citite .
În încheierea activității fiecare elev a avut de realizat o creație plastică, în ce tehnică

doresc, cu un drept agreat de ei. Aceste lucrări au fost expuse pe panourile existente la clasa.
95
Relaţiile publice şi crearea de imagine a unitatii de invatamant
Prof. Florean Elisabeta

Liceul Tehnologic ,,Arhimandrit Chiriac Nicolau”,Vinatori-Neamt
Strategia de comunicare şi relaţii publice a unităţii de învăţământ, ce implică acţiuni coerente de

creare de imagine, integrând elemente de cultură organizaţională, este o certă necesitate a vremurilor
noastre. Într-o situaţie ideală, şcoala se raportează în permanenţă la comunitatea locală, la elevi şi părinţi,
precum şi la personalul propriu, propunându-şi să asigure condiţii optime de comunicare internă şi
externă.
Comunitatea locală a fost învestită cu dreptul și responsabilitatea de a se autoadministra sub
aspectul resurselor locale și al priorităților, al gestionării problemelor educative în diverse moduri.
Există școli deschise și școli închise față de comunitate, iar efectele acestei atitudini sunt resimțite în
primul rând de profesorii care deleagă parțial sau preiau întru totul responsabilitatea formării pentru viață
a copiilor, apoi de elevii care sunt expuși sau nu stimulărilor complexe de tip educativ-societal, dar și de
părinții care își văd contribuția valorizată sau respinsă de către școală.
Părinții trebuie încurajați și abilitați să preia o parte tot mai însemnată a responsabilităților care
privesc decizia prin consultarea, administrarea, construirea unui lobby omogen pe lângă terțe părți pentru
interesele școlii și ale beneficiarilor ei.
Centrul vital al unei comunități se poate muta în școală, ca punct de întâlnire a mediului academic
cu piața forței de muncă, a influențelor educative formală cu cele nonformale și informale. Rolul central
rămâne al profesorilor și al directorilor de școală , care integrează într-o schemă strategică realistă
contribuțiile părinților, ale autorităților din administrația locală, ale agenților economici, ale
reprezentanților media, sănătate, cultură.
Ambele au de câștigat dacă sunt vizibile în comunitate în special dacă își atrag colaborarea unor
parteneri de tip asociații profesionale, organizații nonguvernamentale, celebrități locale.
Profesorii îi pot învăța pe părinți cum să se implice mai eficient în educația copilului (comunicare,
program, aspecte metodologice), pornind de la premisa că părinții vor să ajute, dar nu întotdeauna știu
cum.
Echipa de conducere a școlii trebuie să aibă o preocupare constantă pentru elaborarea și
actualizarea unui plan de marketing care să evidențieze rolul școlii în dezvoltarea academică, socială,
emoțională, estetică, fizică a elevilor. Imaginea instituțională este importantă și se completează cu
rezultate cuantificabile (număr de absolvenți, performanțe, integrare în muncă sau în alte structuri de
învățământ și de elemente ale culturii organizaționale ce țin de mituri, eroi, simboluri, modele
comportamentale, ritualuri, ceremonii. Mesajul transmis comunității locale trebuie să fie consistent, să
provină din mai multe surse și să exprime specificul unității respective în peisajul educativ local.
Transmiterea regulată a veștilor pozitive despre școală către toți agenții instituționali (sponsori,
autorități, părinți, elevi) menține școala în atenția generală a comunității. Pentru realizarea acestui
deziderat este indicat să se creeze în școală o atmosferă primitoare și expresivă, plasând la vedere
materiale promoționale, produse ale activității elevilor școlii (intervenții în media, întruniri, festivități), să
se realizeze proiecte comunitare în care să fie implicați elevii. Pagina web și revista școlii au de asemenea
un rol important în promovarea imaginii școlii în comunitate. Publicitatea are propriul ei spatiu si timp in
media scrisa sau electronica. Deci publicitatea are un timp sau spatiu pentru ca se plateste. O exceptie
apare atunci cand media ofera timp si spatiu in zona lor de publicitate organizatiilor nonprofit , pentru
anunturi de interes general. Trei tipuri de publicitate sunt folosite in practica de promovare a imaginii :
promo, anunturile de interes public si publicitate cu conotatie tematica.
Informarea publica reprezentata de relatarile despre un individ,serviciu si produs care apar in
timpul sau spatiu rezervat pentru ‘continutul editorial” – stiri,relatari, editoriale - sau pentru “programe
in audiovizual”. Desi o mare parte din datele de informare publica pe care practicienii de relatii publice le
96
ofera presei sunt prezentate sub forma de buletine de informare sau comunicate de presa,multe alte
instrumente de informare publica sunt folosite pentru a atinge scopurile. Acestea incud
publicatii,filme,pagini de Web, etc.
O alta distinctie importanta se refera la faptul ca publicitatea este un tip de comuni care controlata
,pe cand informarea publica este necontrolata. Astfel,un avantaj semnifica tiv al folosirii publicitatii
platite este ca exista control total asupra mesajului,asupra contextului in care apare (marime, forma si
culoare ) si asupra acelor media in care apare. Iar cel care face publicitatea va sti aproximativ cand
audienta va primi mesajul si cat de des va fi expusa la el. In ceea ce priveste informarea publica, mesajul
este controlat intr-o oarecare masura, dar momentul in care va fi difuzat nu este.
Bibliografie selective
1. Coman , Cristina , Relatii publice si mass-media, Iasi, Editira Polirom,2000
2. Dragan,I. , Paradigme ale comunicarii de masa, Editura Sansa, Bucuresti, 1996
97
CERTIFICARE EUROPEANĂ
prof. Florentina PETRESCU
Colegiul Economic „Hermes” din Petroșani este o unitate de învăţământ, filieră tehnologică în
care se realizează un proces educaţional stabil, relevant şi echitabil, prin facilitarea accesului la educaţie şi
promovarea egalităţii de şanse a elevilor.
Prin implementarea proiectelor educaționale s-a remarcat o deschidere către universul european de
valori privind educaţia şi formarea pe tot parcursul vieţii, optimizarea procesului educativ-formativ prin
promovarea exemplelor de bună practică, îmbunătăţirea managementului şcolar şi dezvoltarea unei culturi
organizaţionale solide.
Competiţia ”Școală Europeană” este recunoscută de instituțiile europene ca un bun exemplu de

susținere și valorizare a parteneriatelor școlare dezvoltate în cadrul programelor europene din domeniul
educației și formării profesionale. Certificatul obţinut are o valabilitate de trei ani, după care şcoala
trebuie să concureze din nou pentru a-şi reconfirma titlul. Certificarea şcolilor cu acest titlul le conferă
acestora recunoaştere şi prestigiu în comunităţile educaţionale.
Obiectivele acestei competiţii sunt:
 recunoaşterea rolului pe care l-au avut şi îl au şcolile româneşti în sprijinirea eforturilor

României de integrare în Uniunea Europeană, ca veritabili ambasadori ai României în Europa
prin promovarea unei imagini pozitive a României şi a valorilor şcolii româneşti în spaţiul
european;
 susținerea dezvoltării conceptului de învățare pe tot parcursul vieții în învățământul
preuniversitar și promovarea performanțelor, a inovațiilor și a dimensiunii europene în sistemul
și practicile educaționale;
 stimularea cooperării între școlile din România și instituții similare din țările Uniunii Europene
în vederea asigurării calității în educație;
 promovarea unui management instituțional centrat pe dezvoltarea dimensiunii europene a
educației;
 promovarea experienţelor pozitive ale şcolilor implicate în derularea proiectelor finanţate prin
programe comunitare;
 încurajarea utilizării rezultatelor, a produselor finale și a schimbului de bune practici în
activitatea didactică;
 promovarea imaginii instituţiilor de învăţământ preuniversitar cu performanţe în activitatea de
cooperare europeană şi/sau în derularea de proiecte finanţate prin programe comunitare.
Evaluarea candidaturilor s-a realizat pe baza următoarelor criterii:
 coerenţa activităţilor derulate în cadrul proiectelor/programelor europene cu politica generală a
instituţiei şcolare;
 integrarea activităţilor derulate în cadrul proiectelor/programelor europene în programul curent
al şcolii;
 performanțele școlare reflectate în rezultatele elevilor la examenele naționale, olimpiade și
concursuri școlare, asigurarea egalităţii de şanse și facilitarea accesului la educație;
 continuitate şi constanţă în derularea de activităţi/proiecte/programe europene, strategie şi
modalităţi de implementare și evaluare, strategie şi modalităţi de valorizare (diseminare şi
exploatare a rezultatelor/produselor);
 dezvoltarea dimensiunii europene a educaţiei prin activităţile de cooperare europeană şi
calitatea documentelor de candidatură.
98
Colegiul Economic “Hermes” din Petroşani a obţinut acest certificat de trei ori consecutiv: 2011,
2014 și 2017 confirmând astfel traducerea misiunii sale, exercitarea managementului axat
pe valori pe care le aplică în cadrul organizaţiei, dezvoltând astfel dimensiuni fizice şi mentale, fixând
ca zone de preocupări inovarea în materie de calitate, creativitate, leadership, adaugându-le acestora şi
dimensiunea spirituală.
99
PROMOVAREA IMAGINII ȘCOLII,

COLEGIUL TEHNIC ”ION MINCU” TG. JIU
Profesor Florescu Ecaterina
În 1969 ia fiinţă Școala Profesională de Construcții în Tg. Jiu cu două clase, apoi numărul claselor
s-a înmulțit atât la școala profesională cât și la liceu. Claselor de școală profesională și de liceu li s-au
adăugat clase de școală postliceală. Într-un timp relativ scurt, liceul nostru a ajuns una din școlile cele mai
dotate din județ. Şi nu fără eforturi. După 49 de ani remarcăm cu satisfacţie meritele cadrelor didactice în
pregătirea elevilor, a celor care au manageriat această instituţie, prin rezulatele obţinute şi prin calitatea
produsului finit, elevii absolvenţi.
Mulți absolvenţi ai acestui liceu au ajuns ingineri, profesori, economişti, administratori ai
propriilor afaceri şi care s-au remarcat de fiecare dată în activitatea pe care au desfăşurat-o.
Pentru promovarea imaginii școlii este foarte importantǎ existența unor strategii de marketing, nu
numai pentru a atrage elevi către școala ta, chiar pentru a-i păstra sau a-ți face cunoscută activitatea. Acest
lucru poate fi realizat prin elaborarea de proiecte care să multiplice experințele pozitive în managementul
instituțional.
Proiectarea şi implementarea unor activităţi extracurriculare, în şcoală şi în comunitate, pe baza
proiectelor şi parteneriatelor dintre elevi, profesori şi membri ai comunităţii locale este o necesitate a
activităţii didactice. Pentru instituţia şcolară sunt importante activităţile extracurriculare deoarece creează
o imagine pozitivă a instituţiei în comunitatea locală, îi atrage pe elevi spre şcoală şi nu în ultimul rând
aceste activităţi optimizează procesul didactic.
Am reușit ca prin organizarea şi participarea la acţiuni comune şi relevante pentru comunitate și
prin stabilirea unor legături, participarea responsabilă a tuturor persoanelor implicate pentru realizarea
proiectelor proprii, instituţii publice locale şi judeţene sǎ ȋmbunǎtǎțim imaginea școlii.
Prin iniţierea activităților de voluntariat desfășurate în baza Protocolului de colaborare cu
Complexul de Servicii Comunitare pentru Copilul cu Handicap Tg. Jiu am realizat sensibilizarea elevilor
Colegiului Tehnic ”Ion Mincu” faţă de problemele copiilor cu dizabilităţi instituţionalizaţi la C.S.C.C.H.
Tg. Jiu, promovarea participării civice şi a angajamentului interpersonal într-un context comunitar.
Elevii Colegiului Tehnic „Ion Mincu” Tg.Jiu au răspuns iniţiativei de vizitare a copiilor cu
dizabilităţi instituţionalizaţi la C.S.C.C.H. Tg. Jiu , de Crăciun , oferirea unui program artistic şi a unor
cadouri înmânate chiar de Moş Crăciun. Adevărata reuşită a acţiunii nu a constat în cadourile pe care le-
au făcut copiilor, ci în bucuria de a petrece timp alături unii de alţii , de a sărbători împreună una din cele
mai mari sărbători ale anului. Spre bucuria noastră, imediat s-au legat prietenii, elevii noștri vizitându-i și
cu alte ocazii.
Am învăţat că gestul mărunt contează; organizarea de activităţi socio-culturale poate aduce o rază
de lumină; putem îmbunătăţi starea emoţională şi socială a persoanelor aflate în dificultate; toate acestea
pentru că voluntariatul însufleţeşte cele mai nobile aspiraţii ale omenirii: pacea, libertatea, oportunitatea,
siguranţa şi justiţia/nediscriminarea pentru toate persoanele.
Activităţile extracurriculare, în general, au cel mai larg caracter interdisciplinar, oferă cele mai
eficiente modalităţi de formare a caracterului copiilor, deoarece sunt factorii educativi cei mai apreciaţi şi
mai accesibili sufletelor acestora.
Consider că orice acțiune realizată ce vizează școala, cu scop pozitiv, poate fi transformată într-o
strategie de marketing.
100
IMPORTANŢA PROMOVĂRII IMAGINII GRĂDINIŢEI
Prof. înv. preşc. FLORESCU ELENA

GRĂDINIŢA NR. 272, BUCUREŞTI
Misiunea educatorilor este de a promova un învățământ deschis, flexibil, capabil să asigure

accesul egal la educaţie pentru toți copiii.
Promovarea imaginii grădiniţei noastre prin oferta educațională este una din țintele proiectului de
dezvoltare instituțională. Prin oferta educațională, grădinița noastră dă posibilitatea părinților să aleaga
acivitățile opționale și extracurriculare la care doresc să participe copiii.
Activitățile extracurriculare au un conținut cultural artistic, spiritual, tehnico-aplicativ, sportive
sau sunt simple activități de joc sau de participare la viața și activitatea comunității locale. Aceste
activități oferă copiilor destindere, recreere, voie bună , iar unora dintre ei posibilitatea unei afirmări șir
ecunoaștere a aptitudinilor.
Printre aceste activităţi, se numără:
 Sărbătorirea zilei de naștere a unui copil;
 Vizionarea în grup a unor spectacole, teatru de păpuși;
 Excursii, drumeții, plimbări;
 Vizite la diferite instituții din oraș;
 Participare la concursuri locale, judetene, naționale și internationale avizate de MEN.
 participarea la diferite proiecte organizate în parteneriat cu alte grădiniţe din sector sau oraş.
Pentru ca oferta să fie viabilă ,trebuie să se asigure spații de învățare confortabile, sigure, adaptate
nevoilor fizice, psihologice si de educație ale fiecărui copil , atât în interiorul grădiniței , cât și în
curteavacesteia.Nu este suficient ca oferta să fie cunoscută, ci și înteleasă ,îndeosebi de părinți și copii.
Părinţii vor fi informați cu privire la calitatea serviciilor din grădiniță, competența cadrelor didactice,
reursele materiale ale grădiniței,cadrul ambiental, proiectele educaționale și parteneriatele în care
grădinițaeste implicată. În realizarea parteneriatelor sunt antrenați cei mai importanți factori în actul
educaţional: copiii, familia, grădinița și comunitatea locală, iar prezența sistematică a părinților și a
comunității în ,,viața grădiniței,, sporesc interesul pentru educarea integrală a copiilor.
În toate tipurile de activități în parteneriat , un factor important îl constituie climatul vieții de grup
și al relației grădiniță- familie- comunitate.
Este necesar un climat stimulativ pentru fiecare,de încredere și prietenie, care să facă posibilă
comunicarea liberă.
Unele activități au efecte imediate, pe plan cognitiv, emoţional, relaţional , dar trebuie subliniat
faptul că influenţaacestor activități nu se exprimă îna ctivități singulare ci prinsisteme de activități de
diferite tipuri , intr-o succesiune gradată.Motivația unor activități de parteneriat este înțelegerea necesității
de a integra grădinița în mediul comunitar ca partener egal și consecvent în formarea viitorului cetățean.
Proiectele educaționale realizate cu diferiți parteneri locali sunt , de obicei foarte atractive, iar copiii
participă activ și eficient la acestea.
Pentru ca parteneriatele să funcționeze este nevoie de respect ,încredere reciprocă , consens cu
privire la scopurileacțiuniișistrategiilor de atingere a acestorași de asumarea în comun a drepturilor și
responsabilităților.
În condițiile unui sistem concurențial în continuă dezvoltare devine imperativă accentuarea
eforturilor de promovare a imaginii școlii şi de stabilire a unor relații directe cu viitorii potențiali
beneficiari/părinți. Imaginea grădiniţei are o puternica influenţă asupra aşteptărilor, iar aceste aşteptări
influenţeazaă alegerea beneficiarilor. Este important ca imaginea pe care o proiectează asupra comunitaţii
să fie aceeaşi cu ceea ce doreşte şcoala să realizeze.
Construirea şi consolidarea unei imagini pozitive ia ani de grijă, de muncă sistematică de
comunicare şi de calitate. Promovarea cuprinde toate formele de comunicare şi activităţile pe care şcoala
le poate desfăşura pentru a atrage grupurile-ţintă prin educaţia oferită. Promovarea unei şcoli se poate
face prin relaţii publice, tipărituri de promovare (broşura, cărticica, prospecte etc.) şi reclama.
101
Relaţiile publice sunt o modalitate prin care şcoala comunică cu mediul, nu doar spre a oferi
informaţii asupra serviciilor şi produselor sale, ci pentru a se face cunoscută şi a-şi consolida poziţia în
cadrul comunităţii locale.
Cu ajutorul relaţiilor publice, şcoala îşi informează publicul țintă intern sau extem asupra
obiectivelor, misiunii, activităţilor şi intereselor sale. Chiar dacă în sistemul învăţământului preşcolar
locurile pentru înscrierea copiilor sunt limitate, şi grupele sunt supra aglomerate, totuşi, fiecare grădiniţă
ar trebui să realizeze propria campanie de comunicare. Acesta nu vizează doar promovarea imaginii
pentru atragerea copiilor, aspect specific învăţământului privat, ci o modalitate eficientă de a comunica
către comunitate viziunea, misiunea şi performanţele grădiniţei.
BIBLIOGRAFIE
1.Petrescu, Ion; ,,Management”, Editura Holding Reporter, Bucuresti; 1991.
2.Cerchez, N ; Mateescu, E.; ,,Elemente de management scolar’’, Editura Spiru Haret, Iasi; 1994.
3.Jinga, Ioan; ,,Managementul învățământului’’ , Editura Aldin, Bucuresti; 2001.
102
Folosirea dramatizarii in predarea limbii engleze
Prof. Raluca Elena Floria

Scoala Gimnazială ”Spiru Haret” Bacău
Limba engleza ne ofera posibilitatea sa experimentam, sa cream personaje noi, personaje care
vorbesc, traiesc si simt. E mult mai usor sa vorbesti atunci cand nu este vorba despre tine. Si daca in acest
context apare si jocul, rezultatele sunt impresionante.
Am studiat importanta jocului dramatic in predarea limbii engleze, la Scoala „Spiru Haret” din
Bacau, si am folosit foarte mult dramatizarea, care este un instrument deosebit de eficient pentru predarea
limbajului, deoarece diferitele componente ale competenței de comunicare (intonarea discursului,
conștiința pragmatică, comunicarea non-verbală) pot fi practicate într-un mod integrat. Activitățile
orientate spre dramă necesită, de asemenea, implicarea elevilor în procesul de comunicare dinamic și
interactiv și subliniază importanța acordării mai multor oportunități de a oferi persoanelor care învață
limbi străine posibilitatea de a interacționa direct cu limba țintă.
Dramatizarea crește creativitatea, originalitatea, sensibilitatea, fluența, flexibilitatea, stabilitatea
emoțională, cooperarea și examinarea atitudinilor morale, dezvoltând în același timp abilitățile de
comunicare și aprecierea literaturii.
Cred că aceste activități de dramatizare funcționează eficient pentru a crește sentimentul de
încredere al elevilor în profesor și unul în celălalt, deoarece acestea permit o abordare foarte umanistă.
Din experiența mea, am constatat că acest lucru mărește atât motivația elevilor de a încerca și de a face
bine, cât și dorința lor de a-și asuma riscuri, ceea ce este fundamental pentru învățarea unei limbi străine.
Dramatizarea facilitează învățarea spontană a limbilor într-un mediu mai contextualizat, făcându-l centrat
pe elev și orientat spre sens. De asemenea, oferă elevilor posibilitatea de exprimare individuală și de
negociere în grup, în timp ce pur și simplu se distrează.
Cred că există o diferență foarte importantă între utilizarea metodelor tradiționale de educație
pentru a dezvolta abilități de comunicare orală și metoda alternativă care a angajat activități dramatice
pentru a preda aceleași abilități. Acest lucru indică faptul că învățarea experienței centrate pe elev este
esențială în lecțiile limbă engleză.
Manualele disponibile au o varietate suficientă de activități și materiale, dar niciunul dintre ele nu
abordează predarea limbii engleze în așa fel încât să sporească interesul studenților și să-l mențină. Cred
că folosirea activităților de dramatizare a ajutat la aducerea materialelor scrise la viață prin imaginație și
implicarea efectivă a elevilor care au devenit participanți activi la procesul de învățare.
Dramatizarea poate ajuta profesorul să descrie realitatea în mai multe moduri: făcând învățarea
limbii o experiență plăcută, stabilind ținte realiste pentru elevi, prin încetinirea creativă a experiențelor
reale și prin conectarea experienței de învățare a limbajului cu experiența proprie de viață a elevului.
Dramatizarea poate crea, de asemenea, necesitatea de a învăța limba, fie prin folosirea tensiunii
creative (situații care necesită soluții urgente, fie prin punerea mai multor responsabilități pe elev, spre
deosebire de profesor.)
Activitățile dramatice au un impact direct asupra abilităților de comunicare orală și, prin urmare,
pot fi folosite ca strategii în învățarea limbii engleze. Procesul se concentrează pe investigațiile
colaborative și pe rezolvarea problemelor într-o lume imaginară. Procesele de dramă folosesc "pretexte"
(fotografii, articole din ziare, muzică, artefacte etc.) pentru a "încadra" ancheta și a pune întrebări elevilor.
Abordarea dramatica contextualizează și secvențe specifice convențiilor de dramă într-o structură
coezivă. Astfel de drame planificate oferă oportunități pentru o pedagogie autentică care reflectă situațiile
reale din viața umană. Procesele dramatice pot fi concepute pentru o serie de contexte de învățare și pot fi
de neprețuit în facilitarea îmbunătățirii abilităților de comunicare orală.
Frica de comunicare împiedică deseori dezvoltarea elevilor în ceea ce privește abilitățile de
comunicare orală, deoarece frica de critică depășește dorința de a se îmbunătăți. Tehnicile de dramatizare
pe care le-am folosit au redus anxietatea în comunicare, deoarece le-au permis studenților să-și asume
roluri în afara lor. În acest proces, evaluarea se concentrează asupra rolurilor pe care elevii le
103
portretizează mai degrabă decât pe elevi înșiși. Prin urmare, elevii nu sunt criticați direct și orice
amenințare la adresa stimei de sine este minimizată.
Plasarea elevilor în situații care par reale are ca rezultat direct motivarea intrinsecă a elevilor
pentru a învăța o limba străină. Elevii folosesc limba țintă pentru scopul specific al comunicării. Ei
experimentează cu aspecte comunicante non-verbale ale limbajului (limbajul corpului, gesturi și expresii
faciale), precum și aspecte verbale (intonație, ritm, slang și expresii idiomatice), în timp ce interpretează
poeziile. Elevii încep să simtă limba și câștigă încrederea de a interacționa în afara sălii de clasă folosind
limba țintă.
Dramatizarea a făcut ca elevii să devină implicați intelectual, emoțional și fizic, au lucrat pe
aspecte verbale ale limbajului și au experimentat aspecte non-verbale de comunicare a limbajului
(mișcare corporală, gesturi). Este important să alegem poezii care exprimă emoții, atitudini, sentimente
sau idei, deoarece acestea sunt de obicei mai "productive" decât cele care sunt blânde, descriptive sau
neutre.
Analiza statistică a rezultatelor a arătat că efectul intervenției dramelor de proces asupra
rezultatelor elevilor a fost foarte semnificativ. Performanța generală a elevilor s-a îmbunătățit, au existat,
de asemenea, îmbunătățiri măsurabile în fiecare dintre următoarele domenii: claritatea (pronunțarea
corectă a sunetelor și cuvintelor), vocabularul (gama de cuvinte folosite), relevanța (legătura cu tema),
interacțiunea (angajarea cu examinatorul), determinarea (nevoia de asistență sau idei în timpul
conversației).
In concluzie, cred că activitățile de dramatizare creativă dezvoltă în mod semnificativ abilitățile de
comunicare orală. Studiul a demonstrat că utilizarea activităților de creație dramatică în cadrul orelor de
limba engleză a îmbunătățit abilitățile cognitive și de comunicare orală, interacțiunea verbală și non
verbală, încrederea în forțele proprii cât și rezultatele școlare în general ale elevilor.
104
Promovarea imaginii școlii-,,Școala mea ca un palat"
Prof. înv. primar Foca Dana

Școala Gimnazială Nr. 1 Manoleasa

cultură şi instruire , apartenenţa etnică sau politică Formarea imaginii unei organizatii se poate realiza
aplicând o anumită ,, politică’’ , ce ţine pe de o parte de stilul managerial al conducătorului organizaţiei şi
pe de altă parte de activitatea desfăşurată de angajaţi .

unitare şi multidimensionale prin transmiterea unor mesaje . Fiecare toamna aduce cu ea şi prima zi de
şcoală.Septembrie se strecoară cu paşi repezi pe aripile vântului în viaţa tuturor, iar zilele care au trecut au
rămas doar o amintire.Vin zile frumoase care ne vor umple sufletul de mulţumire şi împlinire , dar şi de
auriu,cu miros de mere coapte, căci toamna aduce cu ea mângâiere, speranţă, încredere şi un nou început
de an şcolar. Odata cu ea , neîncrezători şi stângaci , trec pe alee paşii unor copii timizi în prima lor zi de
şcoală , iar glasul primului clopoţel ne emoţionează şi ne trezesc la lucruri noi ce ne stârnesc curiozitatea,
emoţia, aşteptarea şi pentru toate este "un nou început ". Neîncredere, vise , speranţe... început de drum.
În fiecare toamnă se întâmplă ca sufletele şi minţile miilor de copii să prindă aripi şi să zboare
tremurătoare spre tărâmul cunoaşterii mai profunde . Este zborul în viaţă, marele zbor către maturitate, iar
aceste aripi sunt atât de firave , încât au nevoie de căldură, dragoste şi dăruire din partea celor mari, ca să
devină tari şi puternice. Noi, dascălii, trebiue să fim alături de ei şi , cu toate puterile noastre, să facem
ca acest anotimp al copilăriei să fie cel mai frumos, cel căruia să nu-i lipsească soarele, să nu-i lipsească
florile dragostei, să nu-i lipsească raza senină a cunoaşterii, să nu-i lipsească veselia copilăriei, să nu-i
lipsească bucuria şi puterea credinţei, dar nici susurul lin şi vesel al muzicii. Noi suntem grădinarii, iar ei
sunt florile pe care le îngrijim, le ocrotim şi le formăm pentru viaţă.
Și unde găsesc acești copii minunați tărâmul cunoașterii ?Doar la școală!
,, Pentru cei mai mulți oameni,școala reprezintă un loc unde noi învățăm să scriem,să citim și să
socotim.Pentru noi,copiii,este un loc în care regii,împărații ,zmeii,Făt-Frumos sau Ileana Cosânzeana vin
să ne învețe ce e bine și ce e rău,să ne ajute să descoperim tainele literelor și al cifrelor și să ne poarte în
noi și minunate aventuri. Pentru noi,copiii,școala noastră este ca un palat minunat!''
,, Școala mea este ca un palat.Aici am învățat pentru prima dată să scriu și să citesc ,ajutată cu
multă dăriure de doamna învățătoare,cu chipul ei blând și luminos
Ursu Delia - clasa -aII .-A
Școala este ca și o a doua familie a mea.Clasa,doamna învățătoare și colegii sunt ca și prietenii

mei.Noi la școală suntem implicați în diverse activități interesante.Pentru rezultate speciale fiecare
primește la sfârșit de an câte o coroniță.Școala mea organizează în fiecare an multe activități
extrașcolare.De Crăciun,De Paște,de ziua mamei și de ziua școlii.Împreună cu profesorii,pregătim serbări
la care sunt invitați părinți și alte rude apropiate.
La școala mea ca un palat visează toți copiii.Aici totul este minunat și plin de strălucire! ''
Ciobanașu Ionela-clasa a III-a A
,,Stăteam într-o bancă și mă uitam în jur.Doamna ,cu o baghetă magică,a chemat forțele naturii ,a
deschis cufărul fermecat al ideilor și a zămislit cele mai frumoase ajutoare.Acestea urmau să îi ghideze pe
105
elevii clasei a III-a A si clasa II în tainele învățăturii.A stat creatorul mult timp în laboratorul său pentru
a crea ,cu trudă și migală,cele mai frumoase discipline școlare: LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ,
împodobită cu multe expresii noi,cu un bagaj mare de cuvinte. În salve de tun a apărut
MATEMATICA,un voievod puternic .Deodată,se făcu frig și razele de lună pătrunseră în taină.Se auziră
pașii următoarei discipline-ȘTIINȚELE NATURII. Privirile tuturor se îndreptară spre zâna ARTELOR
VIZUALE , ce pășea grațios spre tron. Marele dirijor,MUZICĂ ȘI MIȘCARE,aduce dansuri tradiționale
și moderne,studiul diverselor instrumente și al notelor muzicale. Din problemele grupului răsare
justiția,această EDUCAȚIE CIVICĂ ,ce-i ajută pe elevi să se integreze mai bine în societate ,în
comunitate. Maestrul în artele mișcării,domnul EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT,va fi nelipsit.O minte
sănătoasă într-un corp sănătos.Este însoțit de fratele său -JOC ȘI MIȘC ARE
Ascultând aceste impresii ale copiilor despre școala lor ca un palat,poți fi convins că imagineei
instituții educaționale este foarte bine promovată față de părinții lor,bunicii ,prietenii lor cei mai buni .Și
noi,dascălii lor,împărtășim pe diferite căi activitățile lor creatoare(grupul clasei pe facebook,pe site-ul
școlii,albume de fotografii,forumul ISJ-ului .Eu cred însă că cea mai bună dovadă de promovare a școlii
noastre este sclipirea și zâmbetul copiilor când ies pe poartă,la plecare,trăind poveștile din sala lor de
clasă.,fericiți și nerăbdători să împărtășească din clipele fermecate petrecute aici.
106
PROMOVAREA IMAGINII GRĂDINIŢEI ÎN COMUNITATE
Profesor inv. Prescolar Fodor Adina

G.P.P. Nr. 53 Oradea ,jud .Bihor
În condițiile unui sistem concurențial în continuă dezvoltare, devine necesara accentuarea

eforturilor de promovare a imaginii gradinitei şi de stabilire a unor relații directe cu viitorii potențiali
beneficiari/părinți.
Imaginea grădiniţei are o puternica influenţă asupra aşteptărilor, iar aceste aşteptări influenţează alegerea
beneficiarilor. Este important ca imaginea pe care o proiectează asupra comunitaţii să fie aceeaşi cu ceea
ce doreşte gradinita să realizeze. Construirea şi consolidarea unei imagini pozitive ia ani de grijă, de
muncă sistematică de comunicare şi de calitate.
Promovarea cuprinde toate formele de comunicare şi activităţile pe care gradinita le poate desfăşura
pentru a atrage grupurile-ţintă prin educaţia oferită. Promovarea unei gradinite , unei şcoli se poate face
prin relaţii publice, tipărituri de promovare (broşura, cărticica, prospecte etc.) şi reclama.
Relaţiile publice sunt o modalitate prin care gradinita /scoala comunica cu mediul ,nu doar spre a oferi
informatii asupra serviciilor si produselor sale, ci pentru a se face cunoscuta si a-si consolida pozitia în
cadrul comunitatii locale. Cu ajutorul relatiilor publice, gradinita îsi informeaza publicul ținta intern sau
extern asupra obiectivelor, misiunii, activitatilor si intereselor sale.
Chiar dacă în sistemul învăţământului preşcolar ,locurile pentru înscrierea copiilor sunt limitate, şi
grupele sunt supra aglomerate, totuşi, fiecare grădiniţă ar trebui să realizeze propria campanie de
comunicare. Acesta nu vizează doar promovarea imaginii pentru atragerea copiilor, aspect specific
învăţământului privat, ci o modalitate eficientă de a comunica către comunitate viziunea, misiunea si
performanţele grădiniţei.
O campanie de comunicare/relaţii publice ar trebui să includă aspecte, precum:
 Viziunea/misiunea grădiniţei;
 Publicul căreia i se adresează;
 Sloganul/mesajul grădiniţei;
 Mesaje, argumente pentru alegerea acestei grădiniţe de către părinţi şi copii;
 Modalităţi de promovare a ofertei educaţionale a instituţiei (de exemplu, pliante, publicaţii,
postere, pagini web, evenimente)
 Tipuri de materiale promoţionale (de exemplu, insigne, calendare, felicitări.
 Calendarul activităţilor de relaţii publice, care cuprinde activităţi din sfera: interviurilor, comunicatelor de
presă, relaţiei cu mass-media, evenimentelor organizate;
Evaluarea calităţii comunicării se face prin monitorizarea articolelor din presa locală, nivelul finanţărilor
obţinute, calitatea aprecierilor părinţilor.
Primul aspect pe care trebuie să-l aibă în vedere organizaţia educaţională este formarea sau
prezentarea unei imagini. Imaginea este o părere, opinie sau prejudecată a unei persoane, grup de
persoane sau a unei opinii publice despre instituţia respectivă.
Imaginea unei instituţii se gestionează ca orice obiect de patrimoniu, iar în unele situaţii aceasta este mai
valoroasă decât întreg patrimoniul grădiniţei respective.
Gestionarea imaginii instituţiei este o obligaţie a întregii echipe şi, în special, a directorului organizaţiei.
Ca urmare, strategia instituţiei trebuie să vizeze activităţi de familiarizare a personalului cu filozofia
instituţiei şi de aderare la acesta, astfel încât fiecare membru al echipei, să se considere coparticipant la
succes.
Pentru a avea o imagine „de neuitat” pentru întreaga comunitate, grădiniţele trebuie să utilizeze mijloace
variate de promovare a imaginii, precum:
Grupul de copii si cadre didactice
Internet
Pliantul de prezentare
Afişe
107
Mape de prezentare
Ziarul (revista) grădiniţei (Revista “Juniorul”)
Cărţi de vizită şi ecusoane
STRATEGIA DE PROMOVARE
A) promovare indirectă, prin intermediul articolelor de presă scrisă, unde gradinita /scoala si-a
făcut cunoscute strategiile de derulare si dezvoltare a ofertei educaționale, prin
intermediul Internetului, popularizarea exemplelor de bună practică …
B) promovarea directă, prin organizarea unui turneu publicitar, prin majoritatea
unităților economice din localitate.
INSTRUMENTE DE PROMOVARE:
- oferta de promovare;
- site-ul unităţii şi actualizarea la zi a acestuia;
- promovarea in mass media locală;
- promovarea ofertei la targul de oferte;
- prezentarea ofertei educaţionale şi a materialelor promoţionale in şedinţele cu părinţii.
- amenajarea de expoziţii cu lucrările copiilor la unitate, CCD, ISJ, parteneri,
- foto expoziţii cu activităţile desfăşurate la grupa şi nu numai.
In gradinita noastra desfasuram activitati diverse si atractive celor mici ,de la serbari ,piese de teatru
,vizite ,excursii , dans ,limbi straine ,jocuri si activitati didactice si recreative :
BIBLIOGRAFIE
1. Petrescu, Ion; ,,Management”, Editura Holding Reporter, Bucuresti; 1991.
2. Cerchez, N ; Mateescu, E.; ,,Elemente de management scolar’’, Editura
Spiru Haret, Iasi; 1994.
3. Jinga, Ioan; ,,Managementul învățământului’’ , Editura Aldin, Bucuresti;2001
108
IDENTITATEA EDUCAȚIEI ȘCOLARE,

PARTE ESENȚIALĂ A SISTEMULUI DE VALORI
PROF. ÎNV. PREȘCOLAR: MIHAELA FOGOROȘ

GRĂDINIȚA CU P. N. LUNCA CALNICULUI
Identitatea educației școlare este realitatea prin care se identifică procesul de instruire, climatul
instituției, cultura educațională și, totodată, este acțiunea și rolul școlii de a ajuta individul să-și dezvolte
propria identitate într-o societate. Școala, ca identitate a societății, exprimă caracterul misiunii prin care se
dezvoltă factorul uman cu personalitatea corespunzătoare.
Rolul profesorului în educația omului-copilului este esențial. Rolul acestuia este de a educa, de a
cultiva și a transmite la copii-elevi esența valorilor, exprimate de importanța factorului uman în societate.
Educația omului este funcția pe care trebuie să o îndeplinească atât natura proprie a ființei umane,
cât și comunitatea prezentă în viața acestuia. Procesul educațional, cu reguli concrete în acțiuni, prin
mișcarea evolutivă reformează și schimbă comportamentul individului și al societății, astfel formând
ierarhia valorilor în raport cu cerințele și necesitățile existente ale timpului. Treptat, atât omul cât și
societatea devin dependenți unul față de altul în procesul schimbărilor, corelat cu mediul educațional și al
instruirii, astfel creând sistemul comun de activitate.
Diversitatea factorilor ce contribuie la procesul educațional într-un mediu social sunt actorii
societății precum – școala sau unitatea de învățământ, societatea în cauză, statul, familia, instituțiile și
întreprinderile interesate în promovarea procesului de educație și instruire, centrele bisericești. Relația
dintre școală – societate – stat – individ este rolul esențial și factorul primordial în dezvoltarea unui sistem
real de instruire și educație. Educația omului nu poate fi efectuată separat de societate, ambele având un
anumit scop şi anume: de a obține cât mai multe beneficii comune. Atât omul cât și societatea își au
menirea de a ridica calitatea vieții, nivelul de cultură și civilizație, remodelarea intelectului uman –
rezultat al unei bune instruiri și al unui bun nivel de educație. Privind rolul respectiv, nu poate exista
separat nici statul, care reglează și administrează societatea și ființa umană. Dezvoltarea unui sistem bazat
pe educație și instruire are nevoie de susținerea și ajutorul permanent din partea statului, organ care își
exercită controlul și autoritatea asupra societății cu individul din cadrul acesteia. Sistemul de învățământ,
curent și mișcare în rolul de a educa și a instrui omul, este centrul cultural și intelectual al oricărei
societăți și al oricărui stat. Ţinând cont de această importantă valoare a sistemului de învățământ, orice
stat cu societatea respectivă urmează să respecte și să contribuie cu demnitate la acțiunea de valorificare a
procesului de instruire, care este imaginea reprezentativă a identității naționale și de identitate a
personalității individului si a propriei societăți.
Instituția de învățământ sau școala a fost, este și va fi mereu acel mediu social în care crește, se
dezvoltă, se educă și se instruiește omul-copilul-elevul. Pentru a atinge nivelul corespunzător de educație
și instruire omul-copilul are nevoie de multă învățătură, de multă atenție din partea școlii și a cadrului
didactic, de multă autonomie și de relații socio-umane necesare comunicării pentru o dezvoltare personală
Sistemul de învățământ în realitate este un producător de identități. Prin educație se dezvoltă
identitatea națională, iar prin calificarea profesională se dezvoltă economia națională sau, mai bine zis,
identitatea economiei naționale. Atât educația cât și calificarea profesională sunt domenii esențiale care
urmează a fi apreciate în aceeași măsură și la justa valoare. Ca rezultat, personalitatea ființei umane se
manifestă prin educație și profesionalism, calități acumulate în instituția de învățământ. Deci, rolul
profesorului și al unității de învățământ în societate este acțiunea prin care se formează personalitatea
copilului–elevului. Profesorul cu unitatea de învățământ este principalul element ce contribuie la formarea
capitalului uman, resursă prioritară în dezvoltarea unei societăți. Prin intermediul sistemului de
învățământ învățătorul este persoana care influențează și reglează societatea în dezvoltare. Cadrul
didactic, școala, elevul este prezentul și viitorul societății în dezvoltare și al procesului evolutiv de
109
transformare a vieții, cu tendințe mereu spre perfecțiune. Iar managerul unităţii de învăţământ este
coordonatorul şi mânuitorul tuturor proceselor din acest domeniu, care implementează metode
performante de administrare şi realizează regulile de joc în pas cu schimbările şi cerințele impuse de
societatea contemporană mereu în creștere.
Formarea personalității prin educație și instruire, cu identitatea corespunzătoare, este acțiunea
esențială a unei societăți bazată pe echitate, respect și transparență. Iar acțiunea prioritară a unui sistem de
învățământ, parte componentă a societății, este de a forma omul în limita valorilor axate pe intelect,
personalitate, identitate. Existența evolutivă ale acestora poate fi viabilă și durabilă doar într-un mediu
social sănătos, plasat în parametrii corespunzători de dezvoltare a intelectului uman cu necesitățile reale
ale vieții. Prin intermediul cerințelor și necesităților reale ale existenței, ființa umană cu capacitatea de a
gândi și a înțelege sensul și legătura fenomenelor din lumea înconjurătoare este capabilă să dezvolte
natura lucrurilor până la limitele maxime ale valorilor. Valoarea, expresie și imagine a unei societăți, este
realitatea unei țări prin care se dezvoltă omul cu propria personalitate și identitate. Identitatea și
personalitatea acestora își face prezenta printr-un comportament adecvat, format prin sistemul calitativ de
instruire și educație, recunoscut atât la nivel național cât și nivel mondial.
Sistemul de învățământ, cu funcția educativă și instructivă centrată pe dezvoltarea personalității
omului, este contribuția majoră la formarea unei societăți autentice a cărui realitate și autoritate nu poate
fi pusă la îndoială.
110
JOCUL CAPREI
Prof. înv. primar: Forogău Maria

Șc. Gimnazială ,,Enea Grapini”, Șanț
Ciobanul 1
Foaie verde şi-o alună,
Bună ziua, ziua bună!
Ia deschideţi ușa
Să intre căprița !
Ţa, ţa, ţa, căpriţă ţa
Nu te da nu te lăsa
Ţa, ţa, ţa, căpriţă ţa !
Ţa, ţa, ţa, capriţă, ţa,
Te-am adus din Africa,
Te-am adus cu avionul
Te-am hrănit cu biberonul.
Am o capră, n-am o sută
Dar mi-e drag că mă ascultă.
Dacă nu m-ar asculta,
Altă capră mi-aş căta
Şi pe tine te-aș lăsa!
Eu cu capra unde-ajung
Joc căprița din străbuni
Şi degeaba şi pe bani
La anul şi la mulţi ani!
Ciobanul 2
Ţa, ţa, ţa, căpriţă, ţa,
Vine lupu-n urma ta!
Ţa, ţa, ţa, căpriţă, ţa,
Ne temem că te-a mânca!
Noi am prins-o pe-nserat

Şi-am venit cu dânsa-n sat,
C - aşa-i din bătrâni lăsat
Cu căpriţa de umblat.
Foaie verde şi-un grăunte

Asta-i capra de la munte.
De la munte din Carpaţi
Ce tot umblă pe sub brazi.
111

- Capra noastră-mpestriţată,
Ce stai aşa supărată?
Spune doar făr’ de necaz
Ai mâncat tu ceva azi?
- Behehe, behehe, behehe, behehe,
Behehe, behehe, behehe, behehe!
Foaie verde de alună,

Ia-ţi căpriţă sara bună,
Hai căpriţă, hai afară
Că la anul venim iară!
Capra:
Eu sunt capra de la munte
Cu steluțe albe-n frunte.
Am în coarne ramuri multe
Și mai mari și mai mărunte!
Rămâi gazdă sănătoasă,
Noi plecăm la altă casă,
Și-acolo vom ura,
Până când s-o însera.
Iar la anu’ care vine,
Să ne-aştepţi tot aşa bine!
Să dea bunul Dumnezeu
Noroc şi bucurie,
La toată casa de români,
Belșug și veselie !
112
IMAGINEA ȘCOLII
ÎN COMUNITATEA LOCALĂ
bibliotecar prof. Fotache Claudia

Liceul Tehnologic ”Haralamb Vasiliu”, Podu Iloaiei

privesc decizia prin consultarea pentru interesele școlii și ale beneficiarilor ei.
cum.
comportamentale, ritualuri, ceremonii.
Mesajul transmis comunității locale trebuie să fie consistent, să provină din mai multe surse și să
exprime specificul unității respective în peisajul educativ local.
un rol important în promovarea imaginii școlii în comunitate.
Sunt convinsă că renumele unei instituții este rodul muncii tuturor celor care fac cinste şcolii,
elevi, părinţi, profesori, fiind generat de mai mulţi factori, dintre care: rezultatele remarcabile obţinute de-
a lungul timpului de elevii şcolii, îndrumaţi cu pasiune de profesorii şcolii, programele şi proiectele
educative inovative iniţiate de echipele de proiect profesioniste în scrierea de proiecte, o bună relaţionare
între părinţi-profesori-elevi şi, nu în ultimul rând, o promovare susţinută a imaginii şcolii prin organizarea
periodică a unor campanii de imagine. Totodată, implicarea, dăruirea profesională a corpului profesoral şi
motivarea elevilor pentru colaborare, competiţie constructivă şi dezvoltare personală converg spre
renumele şcolii.
Coordonatele și reperele educative după care se ghidează activitatea școlii sunt: calitatea
activităților, descentralizare prin inițierea unor proiecte educative care surprind specificul local,
performanța, eficiența, standarde europene în desfășurarea activităților, acțiuni accesibile tuturor elevilor
școlii, implicarea elevilor de etnii diferite, educarea elevilor în spiritul lifelong-learning, oferte
educaționale adaptate contextului economic, responsabilitate din partea tuturor factorilor implicați în
educație: cadre didactice, părinți, elevi, folosirea noilor tehnologii în realizarea activităților, promovarea
113
unui parteneriat real cu comunitatea locală. Activitățile valorifică și dezvoltă interesele și aptitudinile
elevilor, se desfășoară într-un climat de siguranță și încredere.
Așadar, prin proiectarea atenta a activităților, coordonarea, monitorizarea și evaluarea acestora
școala dorește să se constituie ca un centru de interes pentru elevii de succes, pentru profesorii
performanți, pentru părinții care apreciază valorile autentice ale educației, pentru toți cei care cred în forța
educației de a modela viitorul.
114
PROMOVAREA IMAGINII GRĂDINIŢEI
Prof. Înv. Preşc. FRANGULEA ALINA GEORGIANA

Şcoala Gimnazială nr. 3- Structură Grădiniţa P. P. Nr. 3
Loc. Mangalia, Jud. Constanţa
Dinamismul, schimbarea, necesitatea adaptării şi toate atributele definitorii ale vremurilor actuale
fac din evoluţia societăţii un edificiu provocator, pe care educaţia încearcă să reaşeze cadrele unei grile
valorice fundamentate pe optimism pedagogic şi încărcare de pozitivitate. În interiorul acesteia, se
situează la loc de frunte, reperul promovării instituţiei educaţionale.
Întrucât tot ceea ce face cadrul didactic, orice fel de organizare, se raportează la calitate şi
promovare a educaţiei, respectiv instituţiei pe care o reprezintă, actul educaţional este unul dintre cele mai
importante resurse. Educaţia înseamnă, practic , o îmbinare a ipostazelor timpului trăit în modalităţi
specifice de modelare a celor implicaţi. Fireşte, contează cum se petrece acet timp în folosul copilului şi
cum ajută la dezvoltarea specifică vârstei.
Pornind de la ideea că orice clipă petrecută în grădiniţă are valoare educativă pentru cel mic ,
oferă siguranţă, afecţiune, încredere şi suport formal încă de mic , este necesară promovarea imaginii
şcolii. Părinţii doresc şi trebuie să fie informaţi cu privire la modalităţile de educare şi resursele şcolii.
Familia crează cele dintâi orizonturi temporale ale copiilor prin orientarea lor, prin calitatea
activităţilor propuse spre dezvoltarea copilului şi de felul în care aceştia responsabilizează copilul încă de
mic în legatură cu dezvoltarea armonioasă şi sănătoasă. Familia şi grădiniţa deţin competenţa cadrului de
învăţare a însemnătăţii educaţiei. Grădiniţa în comparaţie cu familia îşi decantează un perimetru strict,
mult mai autonom şi mai puţin negociabil cu actorii acestuia.
În cadrul instituţiilor şcolare, copilul învaţă că timpul este delimitat, structurat, că timpul
valorează, costă şi aduce profit. Cea mai utilă regulă a oricărei educaţii este ca pierderea timpului să se
facă întodeauna cu folos, să lase urme vizibile, de durată în personalitatea şi dezvoltarea umană. Timpul
presupune organizarea proiectelor, orânduirea potrivită a episoadelor de învăţare, gestionarea inteligentă a
resurselor educative şi fiecare instituţie de învăţământ se face remarcată tinând cont de aceste repere.
Cunoaşterea personalităţii copiilor se impune cu necesitate în contextul activităţilor educaţionale
deoarece întregul proces formativ-educativ este dependent de această cunoaştere a individualităţii
educabililor, de aceea este necesar ca fiecare instituţie de învăţământ să investească în dezvoltarea
competenţelor cadrelor didactice.
Cunoaşterea acestor caracteristici, reprezintă pentru educatoare o premisă a promovării unei
instruiri individualizate, a corectării sau prevenirii dificultăţilor de învăţare, a susţinerii succesului şcolar.
Reuşita activităţii sale depinde de ştiinţa organizării acţiunilor de învăţare, de plasarea în intervale
temporale bine stabilite, de nivelul planificărilor, de ştiinţa intervenţiilor în momentele oportune.
Atunci când educatoarea ţine cont de gestionarea timpului în predarea şi învăţarea preşcolarilor
există o mare probabilitate să atingă niveluri mari de reuşită .Trebuie să ofere îndrumări şi redirecţionări
referitoare la conţinutul înţeles, profitând din plin de valenţele formative ale feedbackului, să fie capabilă
de a se retrage atunci când are loc învăţarea şi când copilul progresează spre atingerea performanţei
educaţionale dorite. Este important de asemenea să se asigure că preşcolarul merge în direcţia bună şi că
va finaliza cu succes sarcinile.
Managementul instituţiei de învăţământ depinde de factorii excelenţei în educaţie, în care
educatorii au cea mai mare influenţă asupra învăţării, unde sunt fie îndrumători, influenţi, grijulii,
implicaţi activ şi cu pasiune în procesul de predare şi învăţare, unde trebuie să fie conştienţi de cum
gândeşte fiecare preşcolar şi cât ştiu aceştia. Să fie apţi să construiască semnificaţii şi experienţe relevante
pe baza cunoştinţelor elevului, să aibă o pregătire solidă şi o înţelegere a conţinuturilor şcolare; atât copiii
cât şi educatoarea să fie conştienţi de obiectivele educaţionale de performanţă, specifice lecţiilor, să
conştientizeze în ce măsură reuşesc să atingă aceste criterii şi să ştie care care este pasul următor.
Orice discuţie despre rolul şi rostul managementului educaţional în grădiniţă sfârşeşte prin a
susţine că, dincolo de aspectele instuirii, ale dobândirii de competenţe într-un domeniu sau altul, se ridică
115
mult mai dificil şi mai important imperativul deprinderilor comportamentelor şi al însuşirii valorilor
comunităţii.
Invăţământul preşcolar constitue baza piramidei în planul cunoaşterii, în conturarea viitoarei
personalităţi, dispunând de un cadru organizatoric şi de o bază materială relativ modernă şi în continuă
dezvoltare, gădiniţa de copii îşi poate exercita în bune condiţii rolul de primă etapă de formare şi
informare, de temelie a dezvoltării şi îndrumării în folosirea şi gestionarea timpului de calitate.
BIBLIOGRAFIE:
Anca , Bulboacă. ( 2017 ). Învăţământul preşcolar şi primar . Bucureşti : Editura Arlequin
Lazăr ,Cornel . (2004).Axiologie. Sibiu: Editura Psihomedia
Hattie , John. ( 2014 ). Învăţarea vizibilă. Bucureşti: Editura Trei
116
COLEGIUL TEHNIC ENERGETIC “REGELE FERDINAND I”, TIMIȘOARA,

O ȘCOALĂ PENTRU VIITORUL TĂU!
PROF. FRÂNCULESCU CARMEN LARISA
Grupul Şcolar Energetic Timişoara a luat fiinţă în anul 1972, făcând parte din unităţile de
învăţământ ale fostului Minister al Energiei Electrice , fiind singura şcoală cu profil energetic din zonă.
Este situat în partea de Nord-Est a oraşului Timişoara, pe str.Renaşterii nr.24 A, în apropiere de Gara
Timişoara Est, Pădurea Verde, Spitalul „Victor Babeş”. În perioada de timp parcursă de la înfiinţarea
acestei unităţi şcolare şi până în prezent, activitatea didactică s-a desfăşurat în diferite forme de
învăţământ (zi, seral, frecvenţă redusă), şi pe diferite niveluri de învăţământ ( liceu, şcoală profesională,
şcoală de maiştri, şcoală de arte şi meserii). Şcoala a colaborat cu diferiţi agenţi economici ( cu predilecţie
din domeniul energetic), cu comunitatea locală, cu unităţi de învăţământ superior - Institutul Politehnic
din Timişoara, cu alte unităţi şcolare de profil din ţară.
În anul 2012, în urma comasării cu Grupul Școlar Tudor Tănăsescu, unitatea de învățământ a
preluat denumirea de Colegiul Tehnic Energetic “Regele Ferdinand I”. În prezent colegiul oferă
specializări, atât pentru nivelul liceal cât și pentru școala profesională. Elevii înscriși aici beneficiază de
programe de practică desfășurată la instituții și agenți economici de renume din municipiul Timișoara.
Printre parteneri se numără companiile: Continental, Draexlmaier, Hella, Smithfield. Pentru elevii de la
școala profesională de 3 ani – specializările electrician, electromecanic și operator mașini cu comandă
numerică – se acordă bursă lunară în valoare de 400 lei.
În ceea ce privește dotările, școala beneficiază de laboratoare de specialitate echipate cu mijloace

specifice. De asemenea, internatul școlii oferă condiții foarte bune pentru elevii care au optat să se cazeze
aici. Elevii școlii profesionale beneficiază de gratuitatea cazării în internat. Cantina școlii este dotată după
standarde europene și funcționează 5 zile pe săptâmană, oferind 3 mese pe zi, contra cost, elevilor cazați
în internat dar și a celor care doresc să servească masa. În incinta școlii se află sala de sport și două
terenuri de fotbal.
117
Școala este implicată în proiecte europene și în diverse activități școlare și extrașcolare, din
multiple domenii: artă, cultură, voluntariat, sport, concursuri. Acestea sunt desfășurate în parteneriat cu
instituții din județ – Inspectoratul Școlar Județean Timiș, Inspectoratul de Poliție Județean Timiș, Casa
Corpului Didactic Timiș, Muzeul Național al Banatului, instituții școlare -, dar și din alte județe și chiar
din alte țări – Casa de Educacao, Lisabona, Portugalia.
118
MARKETING EDUCAȚIONAL ȘI PROMOVAREA IMAGINII ȘCOLII
Prof. Brebeanu Cristina Iulia

Prof. Frîncu Constantin Dragoș
Școala Gimnazială, sat Tăriceni, comuna Șirna
Marketingul poate fi definit ca procesul de management responsabil pentru identificarea , anticiparea

și satisfacerea cerințelor consumatorului, într-un mod profitabil. Scopul marketingului educațional este de
a crea produse educaționale în concordanță cu dorințele și preferințele grupurilor țintă, pe care școala
dorește să le atragă, identifică și apoi satisface nevoile consumatorilor care, în sens larg, include nu numai
elevul, dar și părinții și comunitatea locală.
Promovarea imaginii școlii este strîns legată de relația cu comunitatea. Într-o definiție mai puțin
formală, relațiile cu comunitatea reprezintă unul dintre copii mai mari ai marketingului (relațiile bune cu
publicul sunt parte a succesului unei unități școlare).
Imaginea unei institușii educaționale în comunitate este determinată pe de o parte de un ansamblu de
criterii, reguli și interpretări care sun structurate de – a lungul timpului și transmise prin tradiție,
modificate și îmbogățite succesiv cu cu elemente noi , acceptate si asimilate de comunitate, imaginea este
dependentă de sistemul informaţional în care se formează , fiind condiţionaţă de caracteristicile de vârstă ,
sex, religie , nivel de cultură şi instruire , apartenenţa etnică sau politică etc. Pe de altă parte, pentru a
reusi, o institutie educațională are nevoie sa se adapteze corespunzator mediului complex si în continuă
schimbare. Ca atare toate activitățile instituției au loc si sunt dependente de mediul exterior.
Printre cele câteva moduri de gestionare a imaginii școlii pot fi menționate următoarele:
 Să faci lucruri bune , în sensul practicării unui management extrem de performant .
 Să desfăşori o activitate profesională de relaţii publice prin care să obţii încrederea , simpatia ,
înţelegera şi sprijinul publicului .
 Să desfăşori o campanie publicitară.
 Sa foloseşti sponsorizarea ;
 Să ai un personal foarte bine pregătit , motivat şi ataşat obiectivelor unității
 Să întreţii foarte bune relaţii cu mijloacele de informare în masă.
În ceea ce privește promovarea imaginii școlii ăn mod eficient sunt necesare următoarele demersuri:
 reliefarea rolului instituţiei educative
 reliefarea activităţii instituţiei educative
 reliefarea rolului angajaţilor
 reliefarea evenimentelor importante în viaţa instituţiei sau la care participă instituţia pe plan local ,
national şi internaţional.
Ca o concluzie centrul vital al unei comunități se poate muta în școală, ca punct de întâlnire a
mediului academic cu piața forței de muncă, a influențelor educative formală cu cele nonformale și
informale. Rolul central rămâne al profesorilor și al directorilor de școală , care integrează într-o schemă
strategică realistă contribuțiile părinților, ale autorităților din administrația locală, ale agenților economici,
ale reprezentanților media, sănătate, cultură. Relațiile de colaborare dintre profesori și părinți întăresc
identitatea școlii și sporesc prestigiul instituțional și personal al celor implicați, dau un sens de utilitate
timpului petrecut împreună și deschid perspectiva unor preocupări informale cu valoare formativă.
119
PROMOVAREA IMAGINII ȘCOLII CU AJUTORUL CADRULUI DIDACTIC
Prof. Frîncu Tănţica Dorela,

Liceul Teoretic ,,Tudor Vianu”, Giurgiu
Profesia de cadru didactic este una foarte complexă implicând o serie de responsabilităţi, roluri,
calităţi și competenţe. Profesorul îşi asumă o multitudine de roluri a căror exercitare este dependentă de
personalitatea lui. Dar pe lângă activitatea didactică profesorul desfăşoară şi o activitate extraşcolară sau
cultural educativă. Din totdeauna profesiunea de dascăl a fost o profesie socială; din această perspectivă
profesorul este şi un pedagog social preocupat pentru ridicarea gradului de cultură şi civilizaţie.
În şcoala tradiţională, profesorul juca rolul de transmiţător al informaţiei către elevi, care doar o
receptau şi o reproduceau cu prilejul verificărilor. În şcoala modernă, profesorul devine conducătorul unui
proces simultan informativ şi formativ orientând şi sprijinind elevii să ajungă prin efort propriu la
descoperirea cunoştinţelor, pe care urmează să le prelucreze şi să le integreze în structura lor cognitivă.
Cadrul didactic trebuie să se integreze, să coopereze cu clasa, să motiveze , să fie un sprijin atunci când
elevii dovedesc spontaneitate, iniţiativă şi afirmare. Profesorul integrat încurajează, pune întrebări,
stimulează participarea, sprijină şi foloseşte ideile elevilor, unele decizii le ia împreună cu elevii. În
timpul predării – învăţării – evaluării, profesorul conduce interacţiunile în clasă, modul de înţelegere şi
învăţare prin indicaţii, demonstraţii, exemplificări, explicaţii, comentarii etc. Profesorul are rolul cel mai
interactiv în clasă: creează un climat adecvat, iniţiază, orientează, solicită, antrenează, exemplifică,
critică. Profesorul structurează, organizează forma şi conţinutul activităţii în clasă, modul de desfăşurare a
interacţiunilor, dar poate şi delega responsabilităţi elevilor în rezolvarea unor decizii, sarcini. Trebuie să
solicite elevii la dialoguri, să comenteze răspunsurile împreună cu ei. Arta de a preda nu se reduce la
transmiterea cunoştinţelor, ci presupune şi o anumită atitudine faţă de elevi, ca expresie a concepţiei
pedagogice asumate şi a propriilor trăsături de personalitate. În cadrul activităţilor didactice se creează
multiple raporturi interpersonale între participanţi, antrenaţi cu toţii într-un proces constant de influenţare
reciprocă. Profesorul trebuie să adopte un stil democratic, caracterizat prin relaţii deschise bazate pe
încredere reciprocă şi acceptare, reuşind astfel să colaboreze cu elevii într-o atmosferă armonioasă, lipsită
de încordare. Calitatea procesului instructiv-educativ este dependentă şi de relaţia afectivă dintre profesor
şi elevi. De aceea este necesar ca fiecare cadru didactic să fie preocupat de cultivarea unor relaţii bune cu
elevii săi.
Bibliografie:
Crişan. Alexandru - coordonator, Cinci exerciţii de politică educaţională în România, ED. Vanemonde,
Bucureşti, 2008
Cucoş C., „Pedagogie” Editura Polirom, Bucureşti , 2002
Iosifescu Şerban, Management educaţional pentru instituţiile de învăţământ, Institutul de Ştiinţe ale
Educaţiei, Bucureşti, 2001
Verboncu Ion, Management general, Editura Economică, Bucureşti, 2000, Institutul de Ştiinţe ale
Educaţiei, Bucureşti, 2001
120
Frunza Mariana
În contextul social actual, școala românească trebuie să-și consolideze statutul, valoarea și imaginea
totodată, în primul rând, prin intermediul resurselor proprii: conducere, educatori, învățători, profesori,
elevi, părinți, comunitate.
De altfel, promovarea valorilor și imaginii școlii constituie unul dintre criteriile după care sunt evaluate
instituțiile de învățământ preuniversitar de către ARACIP.
Școala este, din punctul meu de vedere, locul în care valorile unei civilizații sunt puse pe primul plan .
În cele ce urmează mă voi referi strict la acele activități care contribuie la prestigiul școlii.
Dacă luăm în considerare activitatea cercului metodico-științific, aceasta reprezintă un pas important
pentru schimbul de exemple de bune practici între unitățile școlare arondate acelui cerc zonal, pentru
învățământul primar, gimnazial și liceal.
Cercurile metodice oferă școlii care susține activitățile semestriale, profesorilor de specialitatea
respectivă oportunitatea de a pune în evidență spiritul organizatoric, pregătirea și experiența profesională,
proiectele educaționale rezultatele dobândite la olimpiade și concursuri școlare, rezultatele obținute la
examenele naționale ș. a.
Astfel, mai multe școli comunică deschis unele cu altele, profesorii devenind mai conștienți de statutul
valoric ierarhizat, cel puțin, prin raportare la celelalte instituții cu ai căror reprezentanți intră în contact.
Un alt tip de activitate care poate să promoveze imaginea unei școli îl constituie revistele școlare, care
lasă libertate de exprimare elevilor, de consolidare a identității acelei școli, a sentimentului de
apartenență, și, de ce nu, chiar al identității fiecărui reprezentant al școlii. Firește că și în acest caz
profesorul trebuie să-și definitiveze rolul de ghid pentru discipolii săi.
Proiectele educaționale pe care se pune mare preț devin mijloace sigure de a scoate în evidență
potențialul creativ al unei școli, de a fluidiza conexiunea acesteia cu parteneri diferiți, care împărtășesc
aceleași nevoi în procesul de dezvoltare instituțională. Mai mult decât atât, în documentul foarte
important al unei școli, și anume, Proiectul de dezvoltare instituțională, se formulează misiunea școlii, se
valorifică potențialul valoric, socio-economic local, se stabilesc obiective/ ținte strategice care vizează,
printre altele, și promovarea imaginii școlii.
Echipa managerială a unei instituții de învățământ trebuie să-și asume rolul de a se focaliza pe
prioritățile școlii, pe realitățile ei, de a se angaja în vederea obținerii unor rezultate care pot reprezenta, în
mod concludent, felul în care se comunică la nivelul tuturor compartimentelor și comisiilor care
funcționează în școală.
Trebuie să recunoaștem că există școli în care totul merge în virtutea inerției, în care nu există
transparență și comunicare, în care tronează spiritul autosuficienței, al neputinței, al influenței politicii
locale,și nu numai. Profesia de dascăl este percepută de unii, în mod eronat, desigur, un loc călduț, lipsit
de riscuri, de responsabilități. Cu toate acestea, nu trebuie să dezarmăm, de fiecare dată când menirea
profesională este supusă vreunui cataclism neavenit, profesorii sunt datori să mențină cât mai sus
aprecierea și respectul pentru misiunea sfântă de a EDUCA.
De necontestat este și ideea conform căreia perceperii și reversului unei imagini pozitive, școala are doar
de suferit, astfel încât se mobilizează resurse care să stopeze violența, absenteismul, abandonul școlar sau
insuccesul școlar.
Trebuie să menținem motivarea de a învăța, de a se implica în toate activitățile din care elevii pot învăța
cum să învețe, cum să comunice, cum să se afirme, cum să-și descopere și să-și valorifice aptitudinile și
potențialul de care, mai târziu, vor avea nevoie.
Prin urmare, promovarea imaginii școlii este o verigă importantă în spațiul educațional.
121
Cu obiectivul prin liceu
Prof. Fuduli Angela

Colegiul Tehnic ,,Tomis” Constanţa
Imaginea instituţională este importantă şi se completează cu rezultate cuantificabile (performanţe,
integrare ȋn muncă sau ȋn alte structuri de ȋnvăţămȃnt). Echipa managerială trebuie să aibă o preocupare
constantă pentru elaborarea şi actualizarea unui plan de marketing, care să evidenţieze rolul instituţiei ȋn
dezvoltarea academică, socială, estetică, fizică, emoţională a elevilor.
Mesajul transmis comunităţii locale trebuie să fie consistent şi să exprime specificul instituţiei
respective ȋn peisajul educativ local. Pentru realizarea unei imagini pozitive este indicat să se creeze ȋn
liceu o atmosferă expresivă, primitoare. Acest lucru se ȋntamplă şi ȋn liceul nostru.
OBIECTIVUL îsi ia sarcina în serios, continuându-şi plimbarea prin … liceu şi în afara lui. A
surprins, şi acum, momente importante din viaţa de licean, atitudini, stări, prin care trec elevii noştri.
OBIECTIVUL şi-a intrat din nou în ritm. I-a focalizat pe elevi ȋn diverse stări şi ipostaze. Şi a fost
foarte încântat de ceea ce a văzut. Clasele a IX-a s-au acomodat cu realitatea, iar cele de a XII-a au pornit-
o cu emoții pe drumul spre examenul de bacalaureat. El ştie că elevii noştri pot realiza lucruri frumoase în
domeniul ,,profesional”, emoţionante, care generează sentimente de mândrie. Participările elevilor şcolii
la concursuri şi olimpiade şcolare au continuat să se materializeze în rezultate din ce în ce mai bune.
OBIECTIVUL a observat că problemele ce preocupă toate şcolile - sporirea siguranţei în
mediul şcolar, eliminarea manifestărilor de violenţă s-au diminuat. S-a ,,rotit” puţin şi a
concluzionat: mai puţine acte de violenţă în şcoala noastră, deci, mai multă
implicare a Consiliului Elevilor şi a comisiilor abilitate pentru a lua măsuri în acest sens.
Dar OBIECTIVUL este omniprezent şi a putut surprinde elevii şcolii noastre implicându-se nu
numai în activităţi şcolare (domeniul ,,profesional/teoretic”), ci şi în cele extracurriculare, obţinând
rezultate remarcabile. E vorba de activităţi desfăşurate în cadrul unor proiecte: S.N.A.C. - elevul Simion
Mihai Dumitru, clasa aXIa B, a obţinut premiul I în cadrul Strategiei Naţionale de Acţiune Comunitară, la
Concursul "Dincolo de cuvintele rostite", etapa judeţeană, tot în cadrul S.N.A.C., inimoşii noştri elevi,
coordonaţi de cadrele didactice, au făcut o colectă de haine pentru a o ajuta pe maica Emanuela în efortul
pe care îl face în a creşte cei cinci copii abandonaţi! Alte proiecte şi activităţi, văzute de obiectivul nostru
- Conferinţa Studenţilor şi a Elevilor din Domeniul Ştiinţelor Inginereşti, TEHNONAV JUNIOR 2016,
organizată de Facultatea de Inginerie Mecanică, Industrială şi Maritimă din cadrul Universităţii "Ovidius"
Constanţa, Târgul ofertelor educaţionale, “Adolescenţă-fără droguri şi violenţă!”, iniţiat de Centrul de
Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog din cadrul Agenţiei Naţionale Antidrog, în parteneriat cu
Inspectoratul Şcolar Judeţean Constanţa, "Voluntariat, Creativitate şi Sport pentru Sănătate", în cadrul
Săptămânii Voluntariatului, activitate iniţiată de Civicum Voluntaris, " Lecţii de viaţă", unde Colegiul
Tehnic "Tomis" a fost reprezentat cu mândrie de către elevii Oana Stegaru şi Mihai Simion, care au avut
un număr de speed-painting şi elevul Gabriel Munteanu, care a interpretat melodia "Ploaia", în duet cu
Ionela Oana, elevă la Liceul "Vasile Pârvan".
EL nu poate să nu vă amintească de proiectul de colaborare şi înfrăţire cu Liceul Înönü Mesleki
Teknik Anadolu Lisesi din Bayrampasa – Istanbul, proiect în desfăşurare, care constă într-un schimb de
experienţă, cu o delegaţie găzduită de liceul nostru.
OBIECTIVUL, care veghează mereu, nu a uitat să vă spună câte ceva despre proiectul de
mobilitate „Applied Electronics to European Standards în Everyday Life”, finanţat din Programul
ERASMUS+, care s-a concretizat anul acesta cu vizita celor 18 de elevi în Portugalia, pe o perioadă de
trei săptămâni.
Şi, bineînţeles, obiectivul nu are cum să nu se laude puţin cu acordarea distincţiei ŞCOALĂ
EUROPEANĂ, Colegiului Tehnic "Tomis" din Constanţa . Munca şi eforturile întregului colectiv de
cadre didactice şi elevi au fost, astfel, răsplătite.
122
Prof. de psihopedagogie speciala

Fulea Roxana Andreia
Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă Brașov
“Să nu-i educăm pe copiii noştri pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista când ei vor fi mari şi
nimic nu ne permite să ştim cum va fi lumea lor. Atunci, să-i învăţăm să se adapteze.” (Maria Montessori
–”Descoperirea copilului”)
Şcoala este ca o lume fermecată, plină de basm şi feerie, este lăcaşul unde se pun bazele ,,clădirii’’ fizice
şi spirituale a ,,puiului de om’’. Doar ,,zâne", modelatoarea de suflete şi minţi, ştie, cu mult tact şi
răbdare, să-i treacă pragul palatului fermecat pentru a îmbrăca haina plină de vrajă şi mister a basmului, a
jocului, a cântecului şi a poeziei.
În cadrul Centrului Școlar pentru Educație Incluzivă Brașov, elevii participă împreuna cu cadrele
didactice și părinții la activitățile extracurriculare care pun accentul pe integrarea socială și profesională a
elevilor în viața și comunitatea din care fac parte. Între profesor, părinte și instituțiile comunități trebuie
să existe o colaborare permanentă care să ducă la o dezvoltare armonioasă a fiecărui elev în parte.
Activitățile extracurriculare sunt organizate lunar la nivelul fiecărei clase prin planificare cu precizie de
către profesori pentru ca elevii să nu întâmpine dificultăți în înțelegerea mesajelor transmise și nici un alt
fel de bariere.
Exemple de activități extracurriculare:
 Vizită la Mănăstirea Caraiman – Bușteni

 Spectacol la Opera Brașov
 Carnaval de Haloween
 Bucataria micului gospodar (cumparături la piața pentru prepararea murăturilor)
 La săniuș în stațiunea Predeal
 Spectacol interactiv – Planetarium
 Vizită la Zoo
 Preparea unor deserturi – cartea cu rețete alese
123
Promovarea imaginii scolii prin parteneriate educaționale între

"Școală-familie-comunitate"
Prof. Fulgă Mihaela Florica

Școala Gimnazială Izbiceni-Olt
Colaborarea dintre familie şi şcoală este un factor esenţial în procesul de educare a şcolarilor.
Numai împreună putem reuşi să dăm societăţii un cetăţean pregătit, gata să înfrunte problemele inerente
ce apar, capabil să relaţioneze, să se integreze în colectivitate, să facă faţă cerinţelor acesteia.
Indiferent de mediul economic, etnic sau cultural al familiei, când părinţii sunt parteneri în
educaţia copiilor lor, rezultatele determină performanţa elevilor, o mai bună frecventare a şcolii, scăderea
fenomenului delincvenţei. Şcoala trebuie să-i încurajeze pe părinţi să le devină parteneri, să poată lua
împreună decizii cu privire la educaţia copiilor.
Acest parteneriat încurajează familia să stabilească ţelurile de atins pentru copiii lor, iar şcoala să
stabilească obiectivele pentru obţinerea succesului şcolar.
Parteneriatul se constituie ca un sistem de obligaţii reciproce în cooperarea autorităţilor locale cu
şcoala şi implică colaborarea acestora în activităţile şcolare, nu numai sub aspect economic, respectiv de a
participa, susţine şi evalua eforturile şi acţiunile financiare ale şcolii, ci şi sub aspect educaţional-cultural.
An de an începerea unui nou an şcolar reprezintă un moment în care cei mici, dar şi cei mari, vor
începe sau vor continua aventura cunoaşterii în cadrul şcolii.
Pentru părinţi e momentul în care ei trec de la statutul de primi educatori (familia fiind prima
şcoală a copiilor) la cel de parteneri ai şcolii. Aceasta nu înseamnă că rolul părinţilor în educaţia copiilor
s-a încheiat, ci doar că începe o nouă etapă în care părintele împarte acest rol cu învăţătorul, iar mai târziu
cu profesorii. Părinţii continuă educaţia copiilor în familie, dar odată cu începerea şcolii apare nevoia de
colaborare cu aceasta, chiar de implicare activă în cadrul ei.
Atunci când cele două medii educaţionale (şcoala şi familia) se completează şi se susţin, ele pot
asigura într-o mare măsură o bună integrare a copilului în activitatea şcolară, dar şi în viaţa socială.
Cercetările realizate în domeniul educaţiei arată că, indiferent de mediul economic sau cultural al
familiei, când părinţii sunt parteneri cu şcoala în educaţia copiilor lor, se observă o îmbunatăţire a
performanţelor elevilor, o mai bună frecventare a şcolii, precum şi reducerea ratei de abandon şcolar sau
chiar a scăderii delicvenţei juvenile.
Implicarea părinţilor în educaţia şcolară a copiilor are la bază câteva principii esenţiale:
 Părinţii, indiferent de etnie, statut socio-economic sau pregătire educaţională, sunt un element
cheie în educaţia propriilor copii.
 Părinţii doresc tot ce e mai bun pentru copiii lor.
 Toţi copiii pot învăţa.
 Elementul principal este copilul şi realizările sale.
 Şcoala nu este singura responsabilă pentru rezultatele şcolare ale copilului.
 Fiecare cadru didactic este un specialist în domeniul său, oferind astfel copiilor informaţii
relevante şi accesibile vârstei.
Ca parteneri într-o relaţie, este normal ca părţile implicate să aibă anumite aşteptări una faţă de
cealaltă.
În cei peste 22 ani de experienţă ca învăţător, am observat că există un set comun majorităţii
părinţilor, în ceea ce priveşte aşteptările lor privind activitatea cadrelor didactice. Iată câteva dintre ele:
 să fie sensibili la nevoile, interesele şi talentele speciale ale copiilor;
 să stabilească cerinţe şcolare identice pentru toţi copiii;
 să manifeste entuziasm în educarea copiilor;
 să-i ajute pe copii să-şi sporească stima de sine;
 să întărească discipina copiilor;
 să comunice des şi deschis cu părinţii;
 să ofere recomandări privitoare la modul în care părinţii îi pot ajuta pe copii să înveţe.
124
De asemenea, cadrele didactice au anumite aşteptări din partea părinţilor:

 să creeze copiilor oportunităţi de învăţare (un mediu sigur de dezvoltare fizică şi psihică);
 să susţină scopurile, regulile şi politica şcolii;
 să sublinieze în discuţiile cu copiii, importanţa educaţiei pentru viaţă;
 să-şi accepte responsabilitatea de părinte, fiind un bun exemplu;
 să-i ajute pe copii să realizeze un echilibru între activităţile şcolare şi cele extraşcolare;
 să-i înveţe pe copii auto-disciplina şi respectul pentru cei din jur;
 să-i încurajeze pe copii să fie cât mai buni (să se autodepăşească) şi să-şi stabileacă scopuri
realiste;
 să comunice des şi deschis cu cadrele didactice (fără a jigni sau a critica competenţa
profesională a acestora).
Parteneriatul vizează şi relaţia dintre elev-părinţi-şcoală prin implicarea părinţilor în activităţile
desfăşurate de elevi, întărind astfel şi stima de sine a fiecărui copil ai căror părinţi vor fi prezenţi în
activităţi, dezvoltând sentimentul de mândrie şi dragoste între ei. Rezultatul actului lor creator devine
astfel cartea lor de vizită, dar şi a şcolii în care învaţă.
Oricare ar fi aşteptările, esenţială este încrederea. Părinţii trebuie să aibă încredere în cadrele
didactice, dar şi să aibă grijă să nu proiecteze asupra copiilor propriile amintiri neplăcute pe care le-ar
putea avea din perioada şcolii. Ei trebuie să le recunoască cadrelor didactice un profesionalism pe care ei
nu îl au, pedagogia fiind o adevărată meserie, nu doar o simplă ocupaţie.
În relaţia şcoală-familie pot apărea dificultăţi de ordin comportamental (întâlnite atât la părinţi,
dar şi la cadrele didactice) sau de ordin material (se cere un surplus de efort din punct de vedere material
sau de timp). Aceste dificultăţi pot apărea din părerile diferite privind responsabilitatea statului şi a
familiei cu referire la educaţia copiilor, impactul familial asupra rezultatelor şcolare ale copilului,
participarea la gestionarea şi procesul decizional din şcoală, dar şi randamentul pedagogic al cadrelor
didactice sau lipsa de timp a părinţilor.
Pentru a nu se ajunge la asemenea dificultăţi, este de preferat ca părinţii să ia legătura cu şcoala nu
doar atunci când sunt chemaţi la şedinţele cu părinţii sau atunci când copiii se confruntă cu anumite
dificultăţi. Ei trebuie să participe la toate evenimentele importante ale şcolii (serbări, festivităţi,
concursuri, spectacole, etc.), să uşureze misiunea educativă a şcolii prin continuarea educaţiei în cadrul
familiei, dar şi să manifeste disponibilitate pentru participarea la cursuri cu caracter educativ realizate
pentru părinţi.
Pentru a facilita comunicarea între şcoală şi familie, cadrul didactic poate să comunice cu părinţii
prin e-mail, în cazul în carea aceştia dispun de un calculator conectat la internet, să efectueze vizite la
domiciliul elevilor, să realizeze întâlniri după cursuri ori de câte ori se impune acest lucru, la o oră
agreată de părinţi.
O altă piedică pusă în faţa parteneriatului şcoală- familie o reprezintă faptul că unele familii se
simt neglijate sau nedorite, unele persoane putându-se simţi chiar intimidate de cadrul didactic. Una din
cauze este educaţia limitată a părinţilor, sau chiar nivelul lor de alfabetizare. În această situaţie, cadrele
didactice trebuie să înţeleagă nivelul de disponibilitate existent pentru implicarea părinţilor în activităţile
şcolare, dar şi să-şi adapteze strategiile pentru a contribui la realizarea unui parteneriat reuşit între şcoală
şi familie.
În concluzie, pentru a putea asigura educarea copiilor în cele mai bune condiţii şi, implicit,
succesul în viaţă, e nevoie ca toţi factorii implicaţi în procesul educaţional să formeze o echipă în care
fiecare ştie ce are de făcut şi îi acordă partenerului respectul şi încrederea cuvenită.
Să gândim şi să lucrăm împreună, ca parteneri, pentru un viitor mai bun!
125
ARTĂ ŞI EDUCAŢIE
Prof. Maria Funar

Liceul de Arte „Sabin Păuţa” Reşiţa
Încă de la naştere, odată cu primele cântece de leagăn fredonate de mama şi continuând cu

cântecele învăţate la grădiniţă şi la şcoală, şi mai apoi, cu pasiunea pe care cei mai mulţi dintre
adolescenţi şi tineri o au pentru diverse formaţii sau interpreţi, muzica are un rol fundamental în clădirea
dezvoltării personalităţii unei persoane.
Potrivit psihologilor, inteligenţa muzicală a copiilor şi a oamenilor, în general, este la fel de
importantă în viaţă precum inteligenţa logică şi matematica sau precum inteligenţa interpersonală.
Importanţa studierii muzicii şi a dezvoltării inteligenţei muzicale a fost descoperită de de-a lungul
timpului, observându-se că până şi cei micuţi, de vârsta preşcolară pot distinge cu uşurinţă ritmul, bătăile
muzicii şi uneori, chiar notele muzicale, fără să fi învăţat în prealabil aceste lucruri.
Este demonstart faptul că muzica are o influenţă pozitivă asupra dezvoltării cognitive a copiilor, a
memoriei şi a relaţionării acestora cu alte persoane de vârsta lor şi nu numai. Spre exemplu, copiii de
vârsta preşcolară care participă la activităţi muzicale de grup, precum diverse joculeţe muzicale sau
interpretarea diferitelor cântecele specifice vârstei lor, vor fi mult mai sociabili, deschişi, vor comunica
mai bine şi vor avea încrederea de sine dezvoltată.
Mulţi dintre părinţi se întreabă deseori cum pot afla dacă, într-adevăr copiii lor au înclinaţie către
muzică. Elementele principale după care trebuie să se ghideze şi care constituie în acelaşi timp şi
elementele fundamentale necesare pentru a face muzică sunt: auzul muzical şi simţul ritmic.
Despre auzul muzical este bine de ştiut că acesta poate fi înnăscut sau dobândit. Auzul muzical
înnăscut diferă de obicei, de la o persoană la alta şi reprezintă de fapt, abilităţile muzicale ale persoanei
respective. Pe de altă parte, auzul muzical dobândit se formează, se construieşte prin exerciţiu melodic,
prin reproducerea de sunete, de intervale, într-un cuvânt, prin activitate muzicală.
Dacă ne referim la simţul ritmic, putem spune că un copil are simţul ritmic dezvolatat atunci poate
imita sau reproduce cu uşurinţă un ritm dat. La fel ca şi în cazul auzului muzical, simţul ritmic poate fi
înnăscut sau dezvoltat cu ajutorul exerciţiilor. Pentru o dezvoltare cognitivă rapidă, specialiştii
recomandă, de asemenea, pentru copii, studiul unui instrument muzical pe placul copilului, cum ar fi:
chitara, pianul, vioara etc. Este demonstrat faptul că studierea unui instrument sau cântatul cu vocea
presupune dezvoltarea sentimentelor de mulţumire şi încredere de sine, stimulând în acelaşi timp acţiuni
complexe de coordonare a mişcărilor şi concentrare susţinută. Cântatul la pian, chitară sau vioară, spre
exemplu, contribuie la utilizarea unor zone din creier care nu sunt folosite în mod normal în activităţile de
zi cu zi.
Foarte mulţi oameni susţin ideea că, un om educat, în speţă, un copil educat este în primul rând un
copil disciplinat. Aici intervine, de asemenea, importanţa muzicii în viaţa copilului, deoarece studiul unui
instrument presupune, de cele mai multe ori, o disciplină sporită, mai ales în cazuri de performanţă. De
asemenea, copiii care studiază un instrument sau cântă cu vocea, au în general o atitudine mult mai
deschisă, pozitivă cu cei din jur, emană entuziasm şi spiritualitate.
Aşadar, studiul unui instrument muzical de la vârste fragede se reflectă în multiple beneficii în
ceea ce priveşte dezvoltarea mentală şi artistică a unui copil.
Dacă vârsta copilului este însă mult prea fragedă pentru studierea unui instrument, lecţiile de
educaţie muzicală sunt extrem de importante şi, în egală măsură interesante şi antrenante pentru copii.
Astfel, muzica îi ajută pe copii în dezvoltarea armonioasă de la nivel mental şi emoţional. De asemenea,
educaţia muzicală îi ajută să îşi formeze şi să îşi dezvolte gândirea abstractă, să se relaxeze prin artă, să
fie atenţi la crearea ei.
În Liceul de Arte „Sabin Păuţa” din Reşiţa, aceste abilităţi muzicale ale copiilor, precum şi cele
plastice se pot dezvolta, prin specificul unităţii şcolare. Prin cele două secţii ale sale: muzică şi arte
plastice, liceul oferă o paletă largă de discipline din domeniul artistic pe care copiii le pot alege: desen,
pictură, muzică vocală, muzică instrumentală, studii teoretice. Fiind unica instituţie din judeţul Caraş-
Severin care are acest domeniu de activitate, liceul adună copii din tot judeţul şi astfel, a reuşit de-a
126
lungul timpului să ofere societăţii copii foarte bine pregătiţi, talentaţi care au încântat scenele şi mulţimea
atât din ţară, cât şi din străinătate. De altfel, instituţia se mândreşte să poarte numele marelui maestru
Sabin Păuţa, compozitor de renume internaţional, ce ne onorează de multe ori cu prezenţa domniei sale.
127
ASPECTE PRIVIND PROMOVAREA IMAGINII UNEI ȘCOLI
Prof. Înv. Preșc. Furdui Mirela Elena

Școala Gimnazială „Nicodim Ganea” Bistra/GPN Bistra
Principalul aspect de care ar trebui să se țină cont, pentru a putea promova imaginea unei instituții,
în cazul nostru al școlii, constă în primul rând în buna comunicare care trebuie să existe între beneficiarii
acesteia.
Comunicarea reprezintă una din trebuinţele fundamentale, de ordin spiritual a oamenilor, fiind o
modalitate esenţială de interacţiune psihosocială, un schimb de mesaje între interlocutori menit, să
realizeze o relaţie interumană durabilă pentru a determina menţinerea ori modificarea comportamentului
individual sau de grup. Comunicarea interumană se realizează cu ajutorul unor limbaje verbale şi
nonverbale prin care se schimbă mesaje,pentru a influenţa, mai ales calitativ, comportamentul celuilalt.
Astfel, intensificarea comunicării între beneficiarii principali, respectiv cei secundari (elevi şi
părinţi) stă la baza unei bune promovări a imaginii unei școli.
Şcoala trebuie să dea dovadă de responsabilitate, să se implice în relaţiile cu comunitatea şi să se
angajeze în rezolvarea problemelor comunităţii din care face şi ea parte. Aceasta este o atitudine de
marketing.
Prin intensificarea comunicării unei şcoli cu toate aceste categorii de public se ajunge la o
cunoaştere şi în acelaşi timp o susţinere reciprocă din partea ambelor părţi. Se croieşte astfel o relaţie bine
sudată sau chiar mai mult, putem spune că se formează o comunitate socială.
Pentru a putea promova imagine unei școli, de asemenea se poate apela la mass-media. Publicul
media include companiile media care desemnează ştiri şi opinii editoriale. Pot fi publicaţii specifice,
ziare, reviste de tip magazin, posturi de radio şi televiziune.
De asemenea promovarea modelelor de bune practici reprezintă o una dintre cele mai eficiente şi
puţin costisitoare metode de menţinere a mediului competititv dintr-o instituție școlară.
Într-o şcoală promovarea modelelor de bune practici mai ales în cazul cadrelor didactice aduce, în
cele din urmă un plus de notorietate, unităţii respective. Cadrele didactice vor fi mult mai stimulate şi mai
receptive în adoptarea unor metode şi procedee didactice noi, de actualitate, axate pe nevoile actuale ale
elevilor.
O bună comunicare trebuie să existe și între membrii comisiilor din școală. Este recomandat ca
aceștia să se întrunească periodic în şedinţă de lucru pentru repartizarea sarcinilor, ţinând cont de
atribuţiile comisiei prevăzute în decizia de numire. Astfel, aceștia:
a) elaborează propunerile pentru oferta educaţională a unităţii de învăţământ şi strategia
acesteia, cuprinzând obiective, finalităţi, resurse materiale şi umane, curriculum la decizia şcolii;
b) elaborează programe de activităţi semestriale şi anuale;
c) consiliază cadrele didactice, în procesul de elaborare a proiectării didactice şi a planificărilor
semestriale;
d) elaborează instrumentele de evaluare şi notare;
e) analizează periodic performanţele şcolare ale elevilor;
g) monitorizează parcurgerea programei la fiecare clasă şi modul în care se realizează
evaluarea elevilor;
f) organizează şi răspunde de desfăşurarea recapitulărilor finale;
g) organizează activităţi de pregătire specială a elevilor pentru examene şi concursuri şcolare;
h) şeful de catedră / comisie metodică stabileşte atribuţiile fiecărui membru al
catedrei/comisiei metodice;
i) şeful de catedră / comisie metodică evaluează activitatea fiecărui membru al catedrei/comisiei
metodice şi propune consiliului de administraţie calificativele anuale ale acestora, în baza unui raport
bine documentat;
j) organizează activităţi de formare continuă şi de cercetare – acţiuni specifice unităţii de
învăţământ, lecţii demonstrative, schimburi de experienţă etc.
128
k) şeful de catedră sau un membru desemnat de acesta efectuează asistenţe la lecţiile

personalului didactic de predare şi de instruire practică din cadrul catedrei, cu precădere la stagiari şi la
cadrele didactice nou venite în unitatea de învăţământ;
l) elaborează informări, semestrial şi la cererea directorului, asupra activităţii catedrei/comisiei
metodice, pe care le prezintă în consiliul profesoral;
m) implementează şi ameliorează standardele de calitate specifice.
Toate acestea pot conduce la o mai bună promovare a imaginii unei școli.
129
Ziua Internațională a Cititului Împreună
Prof. Furnică Mihaela

Școala Gimnazială Nicolae Romanescu Craiova
Ziua Internațională a Cititului Împreună (ZICI) 2018, sărbătorită pe 1 februarie, se află la a doua
ediție în România. La școala Gimnazială Nicolae Romanescu din Craiova, Dolj, nu puteam trece cu
vederea un eveniment atât de important!
Și asta pentru că ne place să desfășurăm activități de calitate care să îi implice pe copiii noștri și să îi
determine să facă lucruri bune pentru ei și pentru noi toți.
Astfel cei 30 de exploratori din clasa a II-a C de la școala noastră, împreună cu doamna prof.
Furnică Mihaela, cu cinci mămici și o surioară, au hotărât să se întâlnească și să citească împreună. Pentru
că micuții elevi sunt cititori iscusiți și au la activ o mulțime de cărți citite, această zi le-a produs o mare
bucurie.
Motivele au fost multe: au desfășurat activitatea în prietenoasa noastră sală multifuncțională unde
au stat confortabil pe fotolii puf, au participat alături de ei mai multe mămici care le-au citit, ceea ce le-a
creat un anume grad de confort emoțional.
Însă cel mai important, după ce și-au găsit

fiecare o poziție confortabilă, au citit în gând
minute bune. Atmosfera a fost una relaxantă și
frumoasă.
Toți copiii au citit aceeași carte: Un urs pe

nume Paddigton, de Michael Bond, carte pe care
au primit-o de la Moș Crăciun la serbarea pe care
au organizat-o cu ocazia sărbătorilor de iarnă, pe
19 decembrie 2017.
A fost o activitate productivă, un bun prilej de exersare a cititului, dar și de apropiere de carte, de
lectură a micilor școlari.
130
PROIECT: PROMOVAREA IMAGINII SCOLII
prof. Furtuna Cornelia

Scoala Gimnaziala Strugari, jud. Bacau
Obiectivul general in promovarea scolii este de a crea o imagine pozitiva a institutiei si a ceea ce
reprezinta sistemul de invatamant in comunitate.
Promovarea imaginii scolii reprezinta o prioritate pentru o buna colaborare intre cei trei parteneri
educationali: scoala-elevi-parinti.
Evolutia tehnologica , diversificarea mijloacelor de tip mass media si multi media, largirea orizontului
informational al societatii actuale, a determinat o crestere a atentiei ce trebuie acordata promovarii
institutiei noastre scolare si asupra formarii unei imagini reale in viziunea partenerilor educationali
reprezentati de elevi, parinti si alti parteneri locali, regionali.
Atentia promovarii imaginii scolii s-a indreptat indeosebi asupra sectorului informational reprezentat de
mass-media si internet.
Utilizarea promovarii prin intermediul internetului a reprezentat o prioritate pentru scoala noastra, mai
ales ca tinerii de astazi sunt utilizatori frecventi ai informarii pe internet. In acest sens, utilizarea site-ului
scolii si a retelei de socializare Facebook a avut un impact deosebit.
Activitatile prioritare de promovare a imaginii scolii pot fi urmatoarele:
 dezvoltarea de parteneriate eficiente la nivel local, judetean, national
 prin implicarea in viata comunitatii si realizarea de proiecte in beneficiul comunitatii
 promovarea proiectelor si activitatilor prin diverse surse informationale( TV.,radio, internet).
Dintre proiectele in beneficiul comunitatii, pentru o buna promovare a imaginii scolii , pot
enumera:
 organizarea unei campanii de curatenie in scoala
 plantarea de flori si copaci in jurul scolii sau in diferite zone din comunitate
 amenajarea unui muzeu al scolii si expunerea fotografiilor unor absolventi celebri
 campanie pentru cunoasterea de catre elevi a traditiilor si valorilor culturii nationale,
cultivarea sentimentului de mandrie nationala
 crearea de postere sau organizarea de evenimente in cadrul unei campanii impotriva
discriminarii sau violentei
 activitati de voluntariat pentru ajutorarea copiilor si familiilor aflate in dificultate
 derularea unor campanii de prevenire si combatere a violentei in scoli, a
fumatului,consumului de alcool si droguri
 organizarea unor campionate sportive la nivelul scolii
 participarea la parteneriate cu institutii publice pentru rezolvarea unor probleme ale scolii
 realizarea unor scrisori deschise sau petitii catre autoritati locale, nationale, europene
pentru rezolvarea unor probleme de interes pentru tineri
 campanii pentru asigurarea protectiei mediului.
Invatarea prin servicii in beneficiul comunitatii este o metoda care presupune stabilirea unor
obiective si activitati prin care elevii pot exersa, in situatii reale, deprinderile civice, intelectuale si
participative. Tinerii pot astfel beneficia de experinte semnificative care sa favorizeze invatarea
academica, dezvoltarea personala si cresterea responsabilitatii civice.
Beneficiile proiectelor pentru promovarea imaginii scolii ajuta elevii la:
 consolidarea cunostintelor academice si aplicarea acestora la probleme reale, formand
abilitati de viata
 construirea unor relatii pozitive cu ceilalti: simpli cetateni, personalitati,
 descoperirea unor abilitati si domenii de interes noi
 dezvoltarea individuala si inducerea grijii fata de ceilalti
 stimularea initiativei si asumarea de responsabilitati
131
 dezvoltarea unor deprinderi de conducere, comunicare, luarea deciziei,asumarea riscului si

adoptarea unor solutii personale
 dezvoltarea spiritului organizatoric, intarirea disciplinei si stilului de munca in echipa
 cultivarea generozitatii
132
Tabăra de acasă, la Sighișoara
Profesor Fusaru Anca-Victorița
Vacanța este timpul predilect al odihnei și al evadării. Părinții se străduiesc să aibă perioada
concediului în vacanța copiilor tocmai pentru a putea să meargă cu micuții lor la bunici, la mare, la
munte, în străinătate. Când nu reușesc, sau ca o prelungire a sejurului comun, îi trimit în tabără. Iată, însă,
că există și variante originale de tabere, chiar lângă casă.
O asemenea ,,tabără" s-a desfășurat în spațiul oferit de Școala Gimnazială ,,Zaharia Boiu" din
cartierul Tărnava II (Bărăgan). Aici, școala a derulat (in cadrul parteneriatului ,,Biserica mai aproape de
școală", pe care îl are cu Parohia Ortodoxă Sighișoara VII) un proiect intitulat ,,Tabăra de acasă", o
Școală de vară calibrată pe vârsta școlarilor mici, 6-10 ani. Proiectul a fost conceput de către preotul
Fusaru Mircea și implementat în perioada 7-11 august, cu efortul direct al coordonatoarelor de activități,
doamnele profesoare Fusaru Anca-Victorița și Cioloca Alina.
Concret, 12 copii s-au bucurat de o serie de activități educativ-recreative timp de 5 zile , câte 4
ore pe zi. Au participat la jocuri inedite, dar și la clasicele jocuri de care și părinții 1or s-au bucurat când
erau copii, precum ,,Țăranul e pe câmp", sau ,,Podul de piatră”. Fiind perioada Postului Adormirii Maicii
Domnului, cei mici au invățat o priceasnă, ,,Sfântă Marie", pe
care, apoi, au cântat-o în cadrul Sfintei Liturghii din biserica
parohială în ziua de Duminică, 13 august, bucurându-se de o
foarte caldă primire din partea credincioșilor prezenți. În
fiecare zi au ascultat câte un fragment din viața Maicii
Preacurate și au colorat o icoaná care ilustra cele povestite. De
asemenea, au fost indemnați să facă origami, avioane de hârtie,
sau îngerași din carton colorat. Au fost ajutați să își biruiască
stângăcia de către voluntarele implicate în proiect, 3 eleve de la
Școala Gimnazială ,,Zaharia Boiu" și o elevă de la Liceul
Teoretic ,,Mircea Eliade".
Un moment deosebit l-a constituit pelerinajul la mănăstirea cu hramul ,,Sfântul Ierarh Nicolae"
din localitatea Jacul Românesc, unde copiii au fost primiți cu multă dragoste de măicuțele care viețuiesc
aici. Acestea și-au asumat și rolul de ghid țntr-o scurtă drumeție pe frumoasele dealuri care înconjoară
sfântul așezământ monahal, unde copiii au cântat și s-au jucat. Pelerinajul a fost posibil prin generozitatea
unor creștini care au dorit sâ acopere financiar transportul și să rămână anonimi.
În ultima zi a ,,taberei", copiii au avut ocazia să viziteze Centrul Social Creștin ,,Sfántul Irineu
de Lyon" inițiat și susținut de Protopopiatul Ortodox Sighișoara. Aici, ei le-au cântat vârstnicilor și
bolnavilor aflați în asistența Bisericii priceasna pe care au
învățat-o, înseninându-le ziua. Când au ajuns în sala de
kinetoterapie, s-au jucat plini de bucurie la toate aparatele
aflate aici, încât nu se mai lăsau duși mai departe. S-au
despărțit, în cele din urmă, de personalul centrului și de
cei aflați în îngrijire, nu înainte de a servi un suc și o
prăjitură oferite de gazde cu generozitate.
Tabăra s-a încheiat la școală cu un moment
emoționant, în care fiecare copil a fost chemat în fața
celor care acum îi sunt prieteni și a fost apreciat, de către
coordonatorul proiectului, care le-a înmânat tuturor câte o
diplomă de participare, ca amintire a frumoaselor clipe
trăite împreună.
Gândit cu scopul de a oferi copiilor o alternativă la timpul petrecut în casă în compania device-
urilor, care se joacă în locul lor, precum și ocazia să se joace ei înșiși unii cu alții, considerăm că proiectul
„Tabăra de acasă” a fost un succes. Cei mici au trăit o gamă largă de stări emoționale, încheiate într-un
ton unanim de bucurie, au trecut prin experiențe noi și au legat prietenii. Părinții au dat organizatorilor un
133
feed-back entuziast, afirmând că așteptau demult o asemenea

acțiune din partea școlii și a parohiei. Mai ales acest din urmă
fapt ne determină să credem că există un orizont de așteptare
în legătură cu acțiuni organizate pentru copii în vacanțe și ne
întărește dorința de a repeta, în viitor, această inițiativă.
134
Prof. Gabriela Giurgea

Şcoala Gimnazială “Învăţător Radu Ion” Vadu-Părului
Şcoala este un element esenţial al oricărei comunităţi prin resursele umane pe care le are, dar şi
prin spaţiile de învăţare disponibile. O unitate de învăţământ responsabilă este garantul dezvoltării
permanente a comunităţii. Şcoala nu poate funcţiona bine fără sprijinul comunităţii, aceasta reprezintă
o resursă, oferindu-şi serviciile şi altor membri ai comunităţii pe lângă tinerii şcolarizaţi şi contribuind
astfel la dezvoltarea comunităţii şi altfel decât prin realizarea educaţiei formale.
Formarea imaginii unei organizaţii se poate realiza aplicând o anumită ,, politică’’ , ce ţine pe de
o parte de stilul managerial al conducătorilor organizaţiei şi pe de altă parte de activitatea desfăşurată de
angajaţi - cadre didactice.
rezultate cuantificabile :
 număr de absolvenți;
 performanțe;
 integrare în alte structuri de învățământ;
 elemente ale culturii organizaționale ce țin de mituri, eroi, simboluri, modele
materiale promoționale, produse ale activității elevilor școlii (intervenții în media, întruniri, festivități),
să se realizeze proiecte comunitare în care să fie implicați elevii. Pagina web și revista școlii au de
asemenea un rol important în promovarea imaginii școlii în comunitate.
Conducerea unei organizaţii şcolare poate promova în mediul intern şi extern al unităţii o imagine
pozitivă a acesteia, printr-o planificare riguroasă, folosind metodele şi tehnicile potrivite.
Obiectivele generale ale planului de promovare a imaginii instituţiei :
 crearea şi promovarea unei imagini pozitive a şcolii în comunitate;
 elaborarea unor proiecte locale care să vizeze multiplicarea experienței pozitive si a exemplelor de
bună practică în managementul instituțional;
 personalizarea ofertei educaționale la nivel instituțional prin diversificarea şi flexibilizarea
acesteia în funcție de nevoile şi interesele partenerilor şi beneficiarilor procesului educaţional;
 promovarea unor proiecte focalizate pe reducerea abandonului şcolar, integrarea elevilor pe piața
muncii, susținerea elevilor cu dezavantaj social şi conduite de risc, susținerea elevilor în alte
abilități;
 armonizarea ofertei de servicii educaționale şi formare permanentă cu nevoile specifice
identificate în unitatea şcolară şi comunitatea locală
 promovarea imaginii instituției şi factorilor ce îşi asumă responsabilitățile în procesele de
descentralizare şi asigurare a calității educației;
De-a lungul timpului, activităţile de formare şi promovare a imaginii unităţii noastre au fost:
 difuzarea informaţiilor cu privire la oferta educaţională, programele și proiectele educaţionale ,
baza materială, resursele umane, rezultatele şcolare;
 consilierea părinţilor privind orientarea şcolară;
 dezvoltarea de parteneriate eficiente la nivel local, judeţean, regional, național si european în
scopul promovării imaginii instituției noastre şi a corelării ofertei educaţionale cu cerinţele de pe
piaţa muncii locale / regionale;
135
 promovarea imaginii şcolii prin diverse surse informaţionale (presă locală scrisă, internet)
 diseminarea rezultatelor obţinute în cadrul proiectelor educaţionate la nivelul Comitetul
reprezentativ al părinţilor şi a reprezentanţilor consiliului local.
Bibliografie:
1. Strategii de promovare a instituţiilor şcolare; Coordonator ştiinţific: Lect. univ. dr. Daniela
Necșoi
2. Convorbiri didactice Nr. 15/ martie 2017 / Casa Corpului Didactic Tulcea
3. “Împreună pentru copii: grădiniţa şi comunitatea”- Proiectul pentru Reforma Educaţiei Timpurii
(P.R.E.T.) Prof. învăţământ preşcolar Daniela Vlaicu
136
DORIŢI O EDUCAŢIE BUNĂ PENTRU COPILUL DUMNEAVOASTRĂ?

GRĂDINIŢA P. N. PRICHUNDELUL REŞIŢA
VĂ AŞTEAPTĂ CU DRAG!
Prof. înv. preşc. Galben Marioara,

Şcoala Gimnazială nr. 7 Reşiţa - Grădiniţa PN Prichindelul Reşiţa
Grădiniţa noastră este o grădiniţă cu program normal, structră a Şcolii Gimnaziale nr. 7 Reşiţa,
copiii beneficiind de educaţia şi instrucţia asigurată de cadre didactice calificate şi cu multă experienţă.
În prezent avem patru grupe de copii, distribuite astfel:
- o grupă mică
- o grupă mijlocie
- o grupă mare
- o grupă combinată, cu predare în limba germană
Resursa umană:
Cadre didactice:
- trei educatoare (profesor pentru învăţământul preşcolar) pentru grupele de copii care beneficiază de
predare în limba romînă, dintre care, două având gradul didactic I şi una având gradul didactic II;
- o educatoare (professor pentru învăţământul preşcolar) care predă în limba germană, având gradul
didactic I;
Personal auxiliar
- o îngrijitoare
Grădiniţa dispune de patru săli de clasă spaţioase, dotate cu mobilier modern, o sală de sport, cabinet
metodic, biblioetca grădiniţei, curte amenajată cu aparate de joacă pentru copii. In fiecare clasă
educatoarele au câte un calculator şi imprimantă proprie, laminator,
aparate de redare audio. Grădiniţa dispune de un videoproiector şi xerox .Pentru reuşita serbărilor avem
costume populare si costume de carnaval.
Pe lângă activităţile curriculare, se desfăşoară multiple activităţi extracurriculare:
- vizite , vizionări de spectacole pentru copii, excursii, serbări şcolare, concursuri etc.
Activităţile oţionale cuprind o paletă bogată de oferte:
- dansuri populare
- dansuri de societate
- limba engleză
- activităţi artistico-plastice
- activităţi de educaţie ecologică
- activităţăţi de educaţie sanitară
Proiecte desfăşurate la nivel de unitate :
- ,,Mens sana în corpore sano”
- ,,S.O.S Natura”
- ,,Cartea, prietena mea”
Proiecte desfăşurate la nivelul grupelor de copii
.Împreună pentru copiii noştri”- în parteneriat cu părinţii copiilor
. - ,,Să ne cunoaştem judeţul”
- ,,Din tainele cărţilor”
- ,,Suntem mici ,cu inimi mari”
- ,,Învăţăm să dăruim”
- ,,Primii paşi spre şcoală”
137
- ,,Micul creştin”
- ,,Educaţia rutieră, educaţie pentru viaţă”
Parteneriate educaţionale:
- Parteneriat cu colectivele de părinţi - construieşte relaţii strânse între cele două medii ale educaţiei,
stabileşte un sistem de valori apropiat între acestea, care poate avea un efect benefic asupra copiilor.
- Parteneriat cu şcolile din cartier- pentru realizarea unui schimb de opinii în ceea ce priveşte necesitatea
unui mediu educaţional stimulativ
- Parteneriat cu Biblioteca Municipală Reşiţa-Secţia pentru Copii şi Tineret,-vizează trezirea interesului şi
a curiozităţii copiilor pentru literatură.
- Parteneriat cu Poliţia Municipiului Reşiţa- are ca scop intensificarea activităţii de sprijinire a copilului
preşcolar în dobândirea de cunoştinţe, capacităţi şi deprinderi care să-i permită cu uşurinţă la condiţiile de
mic pieton.
- Parteneriat cu Biserica Ortodoxă- parteneriat realizat în vederea cultivării valorilor moral –religioase la
copii.
- Parteneriat cu Căminul pentru Persoane Vârstnice Reşiţa-pentru acţiuni de ajutorare a persoanelor
defavorizate, internate în căminele de bătrâni.
- Parteneriat cu Organizaţia Salvaţi Copiii, filiala Reşiţa-acţiuni care au vizat formarea unei atitudini
pozitive a preşcolarilor faţă de bucuria de a dărui, orientarea acestora spre atitudinea de prietenie şi
colaborare în spiritul sărbătorilor de Crăciun şi de Paşte
- Parteneriat cu Cenrul Şcolar de Educaţie Incluzivă ,,Primăvara “Reşiţa- îşi propune recuperarea copiilor
cu tulburări asociate printr-un program de parteneriat între educatoare-logoped-psiholog.
- Parteneriat cu Cenrul Şcolar de Educaţie Incluzivă ,,Aurora” Reşiţa- acţiuni care au vizat formarea unei
atitudini pozitive a preşcolarilor faţă de bucuria de a dărui, orientarea acestora spre atitudinea de prietenie
şi colaborare în spiritul sărbătorilor de Crăciun şi de Paşte.
De asemenea avem parteneriate cu Editura Kreativ, revista Pipo, revista Girafa Rafa, Editura Diana, de
unde ,cei interesaţi,pot achiziţiona caiete speciale, reviste şi cărţi pentru copii,softuri educaţionale.
Iniţierea şi derularea de activităţi în parteneriat reprezintă o provocare pentru educatorul de azi,
necesitând multă creativitate în concepere, dinamism în derulare, responsabilitate în monitorizare,
flexibilitate în luarea deciziilor.
138

prin rezultatele elevilor de la Colegiul Tehnic ”Constantin Brâncuși” Oradea
prof. Gale Monica – Colegiul Tehnic ”Constantin Brâncuși” Oradea
Ne punem întrebarea ”De ce este necesară promovarea imaginii școlii?” și încercăm să

răspundem: Într-un sistem educațional în care totul se bazează pe ”optimizare și eficientizare”, este foarte
greu pentru o școală tehnică cu calificări profesionale în domeniul ”Construcții, instalații și lucrări
publice” să reziste. Meseria de constructor este o meserie nobilă, care presupune responsabilitate. Nu
există viață fără construcții, deci nici fără constructori. Dacă părinții și copiii nu vin înspre calificările
profesionale din acest domeniu, atunci școala trebuie să se facă cunoscută în comunitate prin activitățile
desfășurate, prin performanțele elevilor. Astfel, menţionăm rezultatele deosebite pe care le obţinem an de
an la olimpiadele la discipline din aria curriculară ”Tehnologii”, etapa naţională în domeniul ”Construcţii,
instalaţii şi lucrări publice” și nu numai.
Activitatea de performanţă; olimpici – etapa naţională

Anul Premiul Elev olimpic Calificarea profesională
2006 Premiul I Popa Bogdan, ”Tehnician desenator pentru
clasa a XI-a, liceu construcţii şi instalaţii”
2007 Premiul I Bac Sabin Călin, ”Zugrav-vopsitor-ipsosar-
clasa a XI-a, an de completare tapetar”
Menţiune Bako Annamaria, ”Tehnician desenator pentru
Menţiune Avram Florin Timotei, ”Electrotehnică”
clasa a XII-a, liceu
Menţiune Konkoly Janos, ”Tehnician mecanic pentru
clasa a XII-a, liceu întreţinere şi reparaţii”
2008 Premiul I Bako Annamaria, ”Tehnician desenator pentru
clasa a XII-a, liceu construcţii şi instalaţii”
Menţiune II Costa Tudor, ”Tehnician desenator pentru
Premiul al III-lea Sabău David Mihail, ”Tehnician instalator pentru
clasa a XII-a, liceu construcţii”
Menţiune I Pap Nanodor Csaba, ”Zidar-pietrar-tencuitor”
clasa a XI-a, an de completare
2009 Premiul al II-lea Silaghi Elisei Matei, ”Tehnician desenator pentru
2010 Menţiune II Vlad Cezar Bogdan, ”Tehnician desenator pentru
Menţiune Csarno Levente Zsombor, ”Zidar-pietrar-tencuitor”
Premiul al II-lea Abrudan Alin Ovidiu, ”Tinichigiu vopsitor auto”
2011 Participare Szasz Carol, ”Fabricarea produselor din
clasa a XIII-a, liceu lemn”
2012 Premiul I Sarca Raul Vasile, ”Tehnician desenator pentru
Menţiune Căpuş David, ”Tehnician în construcţii şi
clasa a XIII-a, liceu lucrări publice”
2013 Premiul al III-lea Ciont Ionuţ Vasile ”Tehnician desenator pentru
Clasa a XII-a, liceu construcţii şi instalaţii”
139
Participare Csajka Gabriela ”Tehnician desenator pentru

2014 Premiul I Olaru David Claudiu ”Tehnician desenator pentru
cu media 10.00 clasa a XI-a, liceu construcţii şi instalaţii”
Participare Farkas Iosif Janos ”Tehnician desenator pentru
2015 Premiul al II-lea Rohl Daniel ”Tehnician desenator pentru
Mențiune Popa Mihai ”Tehnician desenator pentru
2016 Premiul I Cuc Emil Andrei ”Tehnician desenator pentru
Mențiune Popa Mihai ”Tehnician desenator pentru
Participare Blig George Sergiu ”Tehnician electrician
clasa a XI-a, liceu electronist auto”
2017 Premiul I Ghiran Mihai Dan ”Tehnician electrician
clasa a XI-a, liceu electronist auto”
Participare Mihoc Paul Silviu ”Tehnician desenator pentru
Bako Annamaria Silaghi Elisei Matei Căpuş David - Menţiune

Premiul I Premiul al II-lea Sarca Raul Vasile - Premiul I
2008 2009 2012
Ciont Ionuţ Vasile Olaru David Claudiu

Premiul al III-lea - 2013 Premiul I - 2014
Popa Mihai - Menţiune Cuc Emil Andrei - Premiul I

Rohl Daniel - Premiul al II-lea Popa Mihai - Menţiune
2015 2016
De asemenea, elevii de la învățământul profesional, domeniul ”Construcţii, instalaţii şi lucrări publice”,

calificarea profesională ”Zidar-pietrar-tencuitor” au participat la Concursul interregional ”Zidarul
priceput”, organizat de Holcim România SA în colaborare cu Colegiul Tehnic ”Anghel Saligny”
București și au obținut următoarele premii:
- ediția 2016: Premiul al II-lea – Tiponuț Beniamin, clasa a 10-a B;
- ediția 2017: Premiul I – Pașcalău Petru Dorin, clasa a 11-a B; Premiul al II-lea – Miklos Laszlo
Levente, clasa a 9-a A; Premiul al III-lea – Horvath Eugen Stelian, clasa a 11-a B.
140
Galea Lavinia
G. P. P. Nr. 23/ LICEUL ORTODOX ORADEA
Nimic nu e mai frumos si mai inalţător pe lume decât să ocroteşti un vlăstar firav, să-l educi, să-l
vezi crescând mare şi să poţi spune: “O parte din viaţa mea există in sufletul lui!”
Gradinita nr. 23 Oradea isi propune crearea unui climat socio-educaţional adecvat unei
pregătiri de calitate, a unui mediu democratic şi creativ pentru satisfacerea nevoilor de învăţare
ale tuturor copiilor , asigurând egalitatea de şanse. Ne propunem sa promovam un învăţământ deschis şi
flexibil, capabil să asigure accesul egal pentru toţi copiii, indiferent de condiţia socială şi materială, de
sex, rasă, naţionalitate, apartenenţă religioasă, din perspectiva formării de abilităţi, competenţe, atitudini
şi valori necesare unei inserţii şcolare. VALORI ÎN CARE CREDEM: CALITATE,
PROFESIONALISM, SPIRIT DE ECHIPĂ, CREATIVITATE, RESPONSABILITATE, IMPLICARE,
TOLERANŢĂ, EGALITATE DE ŞANSE. Instituţia funcţionează cu program prelungit, avem 5 grupe
cu predare in limba romana si o grupa de germana, in total 6 grupe. Desfăşurarea activităţilor se face
conform curriculumului naţional prin metodologia alternativei în centrele: ARTĂ, BIBLIOTECA,
ŞTIINŢE, JOC DE ROL, CONSTRUCŢII. ACTIVITĂȚI PE DOMENII EXPERENȚIALE: Limba si
comunicare, Om si societate, Stiinte, Estetic si creativ, Psihomotric. OPȚIONAL:Limba engleză;
Sport, mişcare, distracţie; Desen,pictură.
Scopul nostru este asigurarea unui act educaţional de calitate, care să contribuie la formarea unei
personalităţi autonome şi creative, la formarea unor copii sănătoşi, creativi, eficienţi, activi, cooperanţi,
care să se adapteze uşor la regimul activităţii şcolare şi la orice situaţie în viaţă; Implicarea părinţilor în
viaţa grădiniţei atât financiar cât şi ca parteneri activi în educaţia copiilor; Promovarea toleranţei şi
respectului reciproc în rândul personalului grădiniţei şi a copiilor; Oferirea de şanse egale de pregătire şi
afirmare tuturor copiilor indiferent de naţionalitate, rasă, sex, convingeri religioase, stare socială sau
materială;
Gradinita joaca un rol important in promovarea unui stil de viata sanatos: pot oferi cunostinte,
exemple pozitive si forma obiceiuri legate de hranirea corecta, hidratare, importanta miscarii si
activitatilor in aer liber. Perioada copilariei este critica – achizitiile sale isi pun amprenta asupra sanatatii,
obiceiurilor, convingerilor si performantelor adultilor de mai tarziu. Gradinita este dotata cu o bucatarie
proprie, personal calificat si o sala unde se serveste masa.
De asemenea gradinița este dotată cu o curte proprie, foarte frumos amenajată pentru copii, unde
iesim cand ne permite timpul si unde ei se simt foarte bine.
Gradinita nr. 23 este o GRĂDINIȚA DE SUCCES din toate punctele de vedere.
In concluzie voi atasa cateva poze:
141
142
EDUCAȚIE TEHNOLOGICĂ ŞI APLICAŢIILE PRACTICE
Prof. GALEȘ CRISTINA

ŞCOALA GIMNAZIALĂ, COMUNA VILCĂNEŞTI, Prahova
Programele şi manualele şcolare, activităţile desfăşurate în cadrul orelor de abilităţi practice, la

ciclul primar, pun accent deosebit pe dezvoltarea simţului practic, a capacităţii de cooperare, în scopul
realizării unui produs, pe educaţia pentru viaţa publică prin dimensiunea comunicării.
Educaţia tehnologică este o parte integrantă a formării omului modern, prin care acesta va reuşi să
cunoască, să înţeleagă şi să se integreze în mediul tehnic şi tehnologic, dezvoltându-l în scopurile sale.
Dezvoltă curiozitatea, înclinaţiile spre descoperire şi stimulează spiritul inventiv, alimentând creativitatea.
Recuperarea şi reutilizarea resurselor reciclabile reprezintă mijloace de soluţionare a contradicţiei
dintre cerinţele procesului de creştere economică şi caracterul restrictiv al resurselor.
METODA PROIECTELOR
Metoda se inspiră din principiul învăţării prin acţiune practică,cu finalitate reală.
Necesitatea îmbinării teoriei cu practica,a instruirii cu activitatea productivă şi cu cerceterea
ştiinţifică,dă un impuls promovării proiectelor .
Proiectul este înţeles ca o temă de acţiune cercetare, prin îmbinarea cunoştinţelor teoretice cu
acţiunea practică.elevii primesc,sau îşi aleg o temă de
cercetare relativ cuprinzătoare,pe care o realizează în
variate forme de studiu,de investigaţie şi de activitate
practică, fie individual, fie prin efort colectiv,în echipă.
Proiectul devine şi acţiune de cercetere,şi acţiune
practică,subordonată îndeplinirii unor sarcini concrete de
instruire şi educaţie.
Conştientizarea faptului că opera realizată este utilă face
ca în ochii elevilor munca intelectuală împletită cu cea
fizică să devină o sursă puternică de motivaţie
Prin realizarea acestor proiecte ,tinerii capătă
încredere în capacitatea lor de a lucra independent,de a-şi
pune în valoare capacităţile creative; cultivă gândirea proiectivă şi acţiunea bazată pe prevedere şi calcul.
Elevii deprind strategia cercetării,îşi însuşesc medode de muncă ştiinţifică,crează situaţii problemă,emit
ipoteze asupra cauzelor şi relaţiilor în curs de investigaţie,exprimă diferite puncte de vedere,deprind
tehnici de elaborare şi de execuţie a unei lucrări cu caracter ştiinţific şi practic.
Printre avantajele acestei metode, menţionăm: posibilitatea unei abordări interdisciplinare a temei;
consolidarea şi valorificarea tehnicilor de activitate intelectuală (de adunare, prelucrare şi prezentare a
informaţiilor); stimularea iniţiativei şi independenţei elevilor în activităţi; dezvoltarea structurilor
cognitive şi a capacităţilor creatoare ale acestora.realizate).
Concluziile personale rezultate în urma practicării metodelor şi tehnicilor de grup:
1. În cadrul unui învăţământ preponderent colectiv, cu clase de elevi constituite pe criteriul
cronologic, desfăşurarea activităţii didactice pe grupe de elevi constituie o cale de optimizare a
procesului instructiv-educativ;
2. Oferă posibilitatea realizării tuturor obiectivelor fundamentale ale activităţii intructiv-educative;
3. Performanţe superioare în urma activităţii în grup comparativ cu preformanţele obţinute prin
activitatea frontală şi individuală;
4. Adaptarea procesului didactic la particularităţile elevilor, pentru valorificarea la maximum a
disponibilităţilor acestora;
Bibliografie
1. Andrieş M. Gheorghe, Din nimicuri lucruri utile, Editura Ceres, Bucureşti, 1970
2. Bucur N., Mâini de aur, Editura Albatros, Bucureşti, 1986
143
3. Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Consiliul Naţional pentru Curriculum – Ghid metodologic de

aplicare a programelor de Abilităţi practice şi Educaţie tehnologică, primar-gimnaziu, Bucureşti, 2001.
4.Mihăescu L,Proiectări didactice şi lucrări practice pentru Educaţie tehnologică cls V-VIII ,Editura
Perfomantica, Iaşi,2002
5.Cerghit Ioan Metode de învăţământ Bucureştied.Polirom 22.Niţică Costică şi Stanciu Tudor Didactica
disciplinelor tehnice iaşi ed.PERFORMANTICA 2006
144
Promovarea imaginii unei școli
Prof. Înv. Preșc: Gaman-Pavel Cristina-Alina

Școala Gimnazială Nr. 1 Tuzla , Constanța
Plecând de la un citat al celebrei scriitoare Christa Wolf, care afirmă "Am ţinut întotdeauna mai
mult la imagini decât la cuvinte ... Totul se va termina cu o imagine, nu cu un cuvânt.
Cuvintele mor înaintea imaginilor." voi încerca în economia câtorva pagini să subliniez cât de
importantă este imaginea unei instituții, cu atât mai mult educative în formarea unor prejudecăți rapide.
Astfel, la prima impresia, o școală va atrage publicul neavizat prin reclama sa adresată celor care
îi pășesc pragul înainte să ajungă să- i cunoască poveștile. E drept că imaginea unei instituţii educaţionale
este determinată de un ansamblu de criterii, reguli şi interpretări care sunt structurate de-a lungul timpului
şi transmise prin tradiţie, modificate şi îmbogăţite succesiv cu elemente noi, acceptate si asimilate de
comunitate, însă în primă instanță suntem tentați cu toții ne formăm o impresie în funcție de ceea ce
vedem.
Tot mai multe școli încearcă prin diverse metode să atragă prin varietatea mijloacele de
promovare a adevăratelor valori atât morale cât și educative. Pornind de la parteneriatele dintre școală-
familie și diverse instituții, înfrățirea cu școli ale altor țări și implicarea elevilor în diverse proiecte
educative, ori de caritate, școala ocupă un rol deosebit de important în formarea individului ca entitate
umană.
Exemplele de bună practică, panourile cu rezultatele deosebite ale elevilor obținute la concursuri
și olimpiade, lucrări ale tinerelor talente (desene, creații literare, tablouri) pot atrage privirile musafirilor
și mai ales cunoscătorilor artei.
Nu trebuie să uităm nici de consilierul de imagine al unei școli, care ocupă de asemnea un rol
deosebit de important în promovarea acestei insituții. Prin comunicatele de presă pe care le realizează,
prin mențienerea activă a paginii de facebook în care sunt imortalizate momente de glorie ale elevilor,
exemple de bune practici din cadrul diverselor activități , acesta reușește să țină la curent atât presa cât și
comunitatea locală cu privire la toate acțiunile cu scop educativ derulate de-a lungul anului școlar.
Școala a fost dintotdeauna o instituție impunătoare în care regulile stricte, rigorile și codul etic și-
au pus amprenta asupra imaginii acesteia, însă de-a lungul anilor instituția a prins culoare prin sufletul
depus în fiecare amprentă a celor ce au scris pagini în almanahul acesteia.
Elevi de elită, profesori excepționali, guvernați de un director pe măsură pot trasforma actul
educațional în firescul existențial al vieții de școlar. Pentru reușita tuturor este necesară o comunicare cât
mai deschisă între acești factori educaționali.
145
IMAGINEA ȘCOLII ÎN COMUNITATE
Prof. Garcea Florin Catalin

Școala Gimnazială Lihulesti

cum.

Mesajul transmis comunității locale trebuie să fie consistent, să provină din mai multe surse și să exprime
specificul unității respective în peisajul educativ local.
146
Prof. Gardin Nicoleta

Scoala Gimnaziala Cateasca, jud. Arges
Educatia este un fenomen complex format dintr-un ansamblu de masuri aplicate in mod sistematic
in vederea formarii si dezvoltarii insusirilor intelectuale ,morale sau fizice ale tinerilor.
Educatia este un sistem de bunuri educationale ce insumeaza institutiile, dar si activitatile implicate
in promovarea si difuzarea ei.
Promovarea imaginii scolii trebuie sa tina cont de calitatea actului educational si de investigatiile
facute in asigurarea unor bune conditii de desfasurare a activitatii.
Alaturi de scoala care asigura maxima comunicare intre generatii, familia si comunitatea au o
deosebita valoare in formarea personalitatii copilului. Scoala este un element esential al oricarei
comunitati prin resursele umane pe care le are, dar si prin spatiile de invatare disponibile. O scoala
responsabila este garantul dezvoltarii permanente a comunitatii. Scoala nu poate functiona bine fara
sprijinul comunitatii, aceasta reprezinta o sursa, oferindu-si serviciile si altor membrii ai comunitatii pe
langa tinerii scolarizati si contribuind astfel la dezvoltarea comunitatii si altfel decat prin realizarea
educatiei formale.
Pentru a reusi, o institutie educationala are nevoie sa se adapteze corespunzator mediului complex
si in continua schimbare. Toate activitatile au loc si sunt dependente de mediul exterior. Managerii
unitatilor scolare au nevoie sa inteleaga importanta mediului si a schimbarilor care se produc si cum pot
afecta succesul sau chiar supravietuirea institutiei.
Formarea imaginii unei scoli are la baza atat stilul managerial al conducatorului scolii, cat si
activitatea desfasurata de cadrele didactice. Managerul scolii poate promova o imagine pozitiva a acesteia
atat in mediul intern, cat si extern, printr-o planificare riguroasa, utilizand tehnici si metode potrivite.
Modalitatile de promovare a imaginii unei scoli pot fi:
‐ promovarea imaginii scolii prin diverse surse informationale( presa locala, internet);
‐ difuzarea informatiilor cu privire la oferta educationala, programele si ofertele educationale, baza
materiala, resurse umane, rezultate scolare;
‐ consilierea parintilor privind orientarea scolara;
‐ dezvoltarea de parteneriate eficiente la nivel local, judetean, regional,national avand ca scop
promovarea imaginii scolii, dar si corelarea ofertei educationale cu cerintele de pe piata muncii.
Succesul sau insuccesul unei campanii de promovare a imaginii scolii depinde in mare masura de
creativitatea temei. Prin creativitate, adica prin folosirea de cuvinte si simboluri intr-o abordare originala
pentru fiecare public, se obtin efectele dorite.
Promovarea imaginii scolii implica o activitate umana sau un sistem de activitati orientate spre
satisfacerea cerintelor consumatorilor actuali si potentiali.
147
ROLUL ŞCOLII ÎN EDUCAŢIA MULTICULTURALĂ

ŞI INTERCULTURALĂ A ELEVILOR
Prof. Garoafă Iunniana

Școala Gimnazială Nr. 3 Giurgiu
Educaţia în perspectiva deschiderii către valori multiple reprezintă un demers pe deplin justificat,
întrucât vizează o mai bună inserţie a individului într-o lume spirituală polimorfă şi dinamică. Acest
demers formativ vine atât în întâmpinarea dezideratelor individualităţii, prin valorizarea unor trăsături
particulare, unice, ce merită a fi recunoscute sau amplificate, cât şi în profilul societăţii, asigurându-i un
anumit grad de coerenţă, solidaritate şi funcţionalitate. Solidaritatea comunitară este potenţată prin felul
cum se gestionează reproducerea marilor simboluri în interiorului spaţiului socio-cultural respectiv, dar şi
prin modul cum este reglată deschiderea spre alte formaţiuni socioculturale.
Noţiunea de educaţie multiculturală desemneaza totalitatea programelor educaţionale ce răspund
necesităţilor impuse de coexistenţa într-un mediu multietnic. Scopul educaţiei multiculturale este de a
facilita acomodarea grupurilor etnoculturale minoritare şi, în aceeaşi măsură, acomodarea şi deschiderea
societăţii majoritare la modelurile culturale specifice grupurilor minoritare. Programele educaţionale
multiculturale sunt fundamentate pe principiul diversităţii culturale şi a deschiderii societăţii
contemporane; educaţia şi predarea interculturala sunt menite să concentreze atenţia elevilor spre propria
identitate, cât şi spre valorile umane universale, egalitatea oportunităţilor educaţionale pentru toate
grupurile din interiorul societăţii. Educatia multiculturală este considerată a fi, prin demersurile
antirasiale, antixenofobe, antidiscriminative şi de relativizare a culturilor existente, garantul unei societăţi
multiculturale viabile, factor de stabilitate democratică şi de diminuare a conflictualităţii.
Educaţia interculturală presupune o nouă abordare a orizontului valorilor. Problemele care se pun
acum sunt cele legate de negocierea valorilor, de interpretarea lor, de juxtapunerea şi complementaritatea
lor. Din recunoaşterea egalităţii valorice a culturilor nu trebuie trasă concluzia că toate sunt la fel şi că
dispar unele diferenţe sau chiar divergenţe. Şcoala trebuie să releve şi să cultive aceste diferenţe,
revalorizând noile expresii culturale în contextul mai larg, al comunităţii în care fiecare îşi găseşte locul
potrivit.
Obiectivul principal al educaţiei interculturale rezidă pregătirea persoanelor pentru a percepe,
accepta, respecta şi experimenta alteritatea. A face educaţie interculturală presupune ca însuşi procesul
educaţional să se realizeze într-un mediu interacţional, prin punerea alături sau faţă în faţă a purtătorilor
unor expresii culturale diferite.
Sarcina şcolii de astăzi este de a forma elevilor o conştiinţă europeană. Încă din clasele primare se
impune cultivarea respectului şi solidarităţii faţă de cultura altor popoare. În acest sens, însă elevii trebuie
în primul rând centraţi cultural, trebuie să cunoască foarte bine valorile propriei culturi, ca apoi să fie în
stare a primi informaţii
despre o altă cultură.
Aşadar, rezultă că „şcoala trebuie să fie mai întâi culturală şi apoi interculturală.
Educaţia inter şi multiculturală se constituie în noi dimensiuni ale educaţiei, destinate formării la şcolari a
unei conştiinţe europene, cultivării respectului şi solidarităţii faţă de cultura altor popoare, dezvoltarea
unor comportamente şi atitudini inter şi multiculturale, implicând simultan afirmarea fiecărei culturi cu
normele sale specifice, dar şi deschiderea către alte culturi, în perspectiva constituirii unei noi civilizaţii
comune.
Conceperea şi abordarea educaţiei din această dublă perspectivă duce la formarea unor
comportamente specifice:
• aptitudinea de a comunica eficient;
• întărirea respectului de sine şi al altora;
• toleranţă faţă de opiniile diferite;
• adaptarea continuă la diversitatea cultura;
• fructificarea diferenţelor culturale şi a valorilor spirituale, locale şi generale, în beneficiu personal şi
social;
148
• recunoaşterea egalităţii valorice a culturilor.

Concluzionând, putem afirma că atâta timp cât societatea noastră devine din ce în mai
pluriculturală, educaţia inter şi multiculturală au un rol bine determinat în dezvoltarea personalităţii
elevilor în calitate de subiecţi ai învăţâmântului românesc.
BIBLIOGRAFIE:
1)Cucoş, C., Pedagogie, Editura Polirom Iaşi, 2006

2)Salade, D, Dimensiuni ale educaţiei, EDP Bucureşti, 1998
3)Văideanu, G, Unesco 50 –Educaţie, EDP Bucureşti, 1996
4)Voinea, Maria; Bulzan, Carmen, Sociologia drepturilor omului, Editura Universităţii Bucureşti, 2004
149
400 ZILE DE ŞCOALĂ
Prof. înv. primar Gaşpar Iuliana

Şcoala Gimnazialã „Andrei Şaguna” Deva, Jud. Hunedoara
Se spune că timpul este prietenul omului atunci când este tratat cu respect şi bucurie!
Noi, clasa a II- a Step by Step de la Şcoala Gimnazialã „Andrei Şaguna” Deva, am ales să
petrecem ÎMPREUNĂ timp de cea mai buna calitate, să fim conştienţi cum creştem, să ne asumăm
propriul drum şi cu hărnicie să facem tot ce putem mai bine şi mai frumos.
La fiecare sută de zile împlinite, ne oprim niţel şi ne gândim la ce am realizat, la ce am putea face
mai bine, la ceea ce admirăm şi la ceea ce ne bucură foarte mult.
Astfel, am ajuns la 400 de zile de şcoală din viaţa noastră şi credem că ÎMPREUNĂ reuşim să
trăim timpul cu mult folos: copii, părinţi, profesori.
Văzându-i pe copii cum cresc, am realizat din nou că timpul capătă valoarea pe care noi i-o dăm.
La 400 de zile de şcoală ne- am oprit o zi să cântărim drumul parcurs, progresul realizat, efortul
depus. Ne bucurăm că suntem ÎMPREUNA, că învăţăm unii de la alţii şi că suntem prieteni.
150
Prof. înv. primar Gatea Mihaela Aurora

Școala Gimnazială Nr. 2 Sebeș
Când vorbești despre imaginea școlii, te gândești în primul rând la părinți și la comunitate, la
modul în care percepția acestora despre școală și activitățile desfășurate aici pot fi îmbunătățite sau
schimbate, la modalitatea prin care poți face, mai ales părinții, să participe activ și cu plăcere la diferite
activități organizate pentru beneficiarii direcți, elevii.
Gândindu-ne la acest lucru, am organizat în ultimii patru ani un Târg de Mărțișoare. Parteneri în
acest proiect anual au fost elevii, cadrele didactice și părinții. Proiectul s-a realizat cu sprijinul Asociației
de părinți a școlii.
Am început cu realizarea unei schițe de campanie de relații publice privind promovarea imaginii
școlii. Astfel că am parcurs următoarele etape:
 Am definit problema și am stabilit obiectivele campaniei de promovare;
 Am evaluat impactul acestei probleme- de comunicare- asupra publicului- țintă;
 Am planificat acțiunile viitoare ale campaniei de promovare;
 Am dezvoltat un plan de responsabilități, cu bugete, termene- limită și persoane implicate;
 Consilierul educativ al școlii a monitorizat fiecare aspect al activității;
 Am evaluat rezultatele campaniei de promovare a imaginii școlii;
 Stabilirea punctelor tari și a celor slabe ale campaniei;
La fiecare etapă a realizării proiectului au participat cadre didactice, părinți ce fac parte din Consiliul
de Administrație al școlii și părinți ce fac parte din Asociația de părinți. Responsabilitățile au fost
împărțite clar de la început: cadrele didactice s-au ocupat de realizarea proiectului și de stabilirea unui
buget necesar pentru buna desfășurare a activității (buget necesar pentru cumpărarea materialelor
necesare realizării produselor). Părinții din Consiliul de Administrație au avut de promovat acțiunea (au
folosit pentru aceasta radioul local și afișe). Părinții din Asociație s-au ocupat de plasarea comenzii pentru
materiale și de distribuirea acestora, pe clase.
A urmat apoi realizarea produselor. Acestea au fost confecționate pe clase, sub îndrumarea dascălilor.
Standurile- împărțite tot pe clase- au fost așezate cu câteva zile înainte de 1 Martie, în curtea școlii, în 3
zile consecutiv. Impactul a fost semnificativ. Elevii au fost foarte mândri de produsele realizate, fiind, de
asemenea și foarte buni vânzători și negociatori. Părinții s-au bucurat și ei de întâlnirea cu elevii, de faptul
că este o activitate diferită, ce nu implică rezultate școlare, note sau calificative.
Noi, dascălii, ne-am simțit mândri că am putut realiza o echipă ce reușește să contribuie semnificativ
la promovarea imaginii școlii.
Ca finalitate, Asociația de părinți a cumpărat din banii strânși multifuncționale pentru câteva clase,
urmând ca în ceilalți ani să cumpere pentru toate clasele care au nevoie. În urma chestionarelor aplicate la
finalul activității, s-a constatat că toată lumea a fost mulțumită, iar acțiunea a fost de un real folos. Drept
urmare, acesta este al cincilea an în care o realizăm. Fără îndoială, doar formând o echipă sudată am
reușit.
Bibliografie selectivă
1. Coman, Cristina, Relatii publice si mass-media, Iași, Editura Polirom, 2000
2. Rus, Flavius Cătălin, Introducere în știința comunicării și a relațiilor publice, Iași, Editura
Institutului European, 2002
3. Remus, Pricopie, Relații publice, Curs suport
151
PROMOVAREA ŞCOLII ÎN MEDIUL RURAL
Prof. înv. primar GAVRILEI MIHAELA,

Şcoala Gimnazială Muncelu de Sus, jud. Iaşi
În literatura de specialitate pot fi identificate cinci principii ale campaniilor de success privind
promovarea imaginii şcolii :
◄ identificarea nevoilor, a intereselor , a obiectivelor şi posibilităţilor publicurilor prioritare;
◄ planificarea şi executarea campaniei într-un mod sistematic;
◄ monitorizarea şi evaluarea continuă pentru a vedea ce funcţionează şi unde trebuie făcute eforturi
suplimentare;
◄ luarea în considerare a rolurilor complementare ale comunicării interpersonale cu mass-media;
◄ selecţia unor media potrivite pentru fiecare public prioritar.
O campanie de succes trebuie să aibă o latură educativă . Întotdeauna aceasta trebuie să lumineze
publicurile ei, oferindu-le o perspectivă diferită despre ceva ce ştiau deja sau credeau că ştiu.
Voi schiţa o campanie de relaţii publice privind promovarea imaginii scolii

◄Defineşte problema. Stabileşte obiectivele campaniei într-un cadru organizaţional;
◄ Evaluează impactul problemei asupra publicurilor şi asupra organizaţiei şi defineşte clar elementele
acelei probleme;
◄ Dezvoltă o strategie organizaţională în consonanţă cu misiunea organizaţiei;
◄Determină o strategie de comunicare pentru a atinge obiectivele propuse;
◄Planifică acţiuni, teme şi apeluri către publicuri. Pentru a elabora o strategie funcţionala şi planificată,
unde va fi pus accentul : pe reclame, pe informare publica şi/sau promovare;
◄Dezvoltă un plan de responsabilităţi organizaţionale, cu bugete şi orare;
◄Decide care sunt cele mai potrivite tactici pentru strategia aleasă şi cum vei monitoriza fiecare aspect;
◄Evaluează rezultatele campanie de promovare a imaginii unităţii şcolare.
Am reușit în 20 de ani de activitate, ca prin organizarea şi participarea la acţiuni comune şi relevante

pentru comunitate şi prin stabilirea unor legături, participarea responsabilă a tuturor persoanelor implicate
la problemele comune ale societăţii civile pentru realizarea proiectelor proprii, instituţii publice locale şi
judeţene sǎ ȋmbunǎtǎțim imaginea școlii.
socializării copiilor ( concursuri, reuniuni, întâlniri cu agenţii economici) am reuşit sǎ atragem atenţia
asupra potenţialului elevilor noştri.
Prin prezentarea diverselor activități ce au fost derulate în școala noastră şi nu numai imaginea școlii a
fost vizibil îmbunătățită, iar atitudinea unora s-a schimbat.
Uneori chiar și stimularea participării cadrelor didactice și elevilor la conferințe, simpozioane,
parteneriate poate reprezenta o strategie, deoarece prin modul pe care se fac cunoscuți stârnesc interesul
pentru cunoașterea instituției pe care o reprezintă și imaginea școlii este astfel îmbunătățită.
152
ȘCOALA, BISERICA, FAMILIA CREȘTINĂ
Prof. GĂLĂŢIANU GABRIELA
Proiectul”Biserica, Școala, familia crestină”a debutat în anul 2011.S-a nascut din inițiativa și
dorința unor oameni de a promova și întări relația dintre Biserica ,Școala și familia creștină. În anul 2018
acest proiect va fi la cea de-a VIII-a ediție.În toți acești ani proiectul a luat amploare prin participarea
unui număr mare de școli din Țara Făgărașului și nu numai. Scopul proiectului este colaborarea între
Biserică ,Școală și familie în vederea dezvoltării personale a tinerilor prin apropierea lor de biserică și
tradiție.
De- a lungul timpului s-au adus numeroase îmbunătățiri acestui proiect .A debutat în 2011 , când
s-a pus și piatra de temelie a Capelei « Sfânta Ecaterina »,care continuă și astăzi să fie un lacaș de cult,
căruia îi trec pragul elevii ,profesorii ,credincioșii din cartier și parinții elevilor. La primul hram ,pe 25
noiembrie 2011 ,a fost prezent și Înalt Preasfințitul Parinte Laurențiu Streza ,Mitropolitul Ardealului
,înconjurat de un număr mare de preoți ,de oficialitați locale și de un număr mare de credincioși și elevi.
A fost inființat și Cercul de pictură pe sticlă ,urmărindu-se implicarea elevilor în actul de crețtie artistică-
religioasă.Această activitate a ajutat elevii să gândeasca și să se exprime liber ,în ritmul propriu al
fiecăruia. Activitațile enumerate mai sus au dus la debutul , in 5 aprilie 2012, a Concursului « Tradiții și
obiceiuri de Paște în Țara Făgărașului »organizat în cadrul săptămânii « Școala altfel » la Colegiul Aurel
Vijoli din Făgăraș.
Concursul se desfășoară pe următoarele secțiuni :pictură pe sticlă, ouă specifice Paștelui, alte
obiecte specifice, costumul popular, pricesne și poezii de Paști şi dulciuri de post. În cadrul proiectului au
mai fost organizate pelerinaje la mănăstirile din Țara Făgărașului ,la prima școala românească a Bisericii
« Sfantul Nicolae »din Scheii Brașovului și la Cetatea Râșnovului. În toamna anului 2012, a avut loc un
schimb de experientă a copiilor sașilor români stabiliți în Germania care ne-au vizitat si au desfășurat o
serie de activități în colaborare cu elevii de la Colegiul”Aurel Vijoli” și Asociația “Buna Vestire” din
Ucea de Sus. In anul 2013 vizita a fost reîntoarsă de elevii români care au vizitat Germania și au realizat
numeroase activități cu elevii germani. In anul 2014 a fost organizat Simpozionul dedicat Sfinților
Brâncoveni ,la care au participat patru licee din Făgăraș.Din 2015 proiectul s-a extins și în afara judțtului
Brașov ;au participat la diversele activități propuse și școli din Alba-Iulia și din judțtul Olt.
Întreg proiectul a dus la îmbunătățirea și consolidarea relțtiei dintre Școală ,Biserică și Familie.
Elevii sunt încântați că pot participa la aceste activități, care le dau ocazia să-și pună în valoare
diversele aptitudini ,descoperindu-se fiecare pe sine și totodată completându-și personalitatea.
Ne dorim în continuare ca acest proiect să fie un liant între cele trei instituții ,iar participanții să se
bucure și să ofere bucurie.
Devenind deja o tradiție pentru școala noastra ,acest proiect este un important mijloc de
promovare ,de relaționare cu alte insituții ,de socializare cu elevii altor școli.
153
154
Diversitate si inovaţie în educaţie
Profesor: GĂLBEAZĂ CARMINA ADRIANA

C.T. „Dumitru Mangeron” - Şcoala „Ion Luca, Bacău
Astăzi lumea contemporană se confruntă cu foarte multe modificări radicale în toate domeniile
principale ale vieții indiferent de vârsta,educația,statutul financiar sau social ,nivelul de trai ,inclinația
religioasă a fiecăruia dintre participanții la acest „roller coaster” al vieții.
Problematica lumii contemporane vizează în realitate:ritmul extrem de rapid,perceptibil,al
schimbărilor, inclusiv în domeniul educației. Educația,ca acțiune dirijată,poate contribui la rezolvarea
problemelor lumii contemporane,alături de cultură și știință.
Școala românească din ziua de azi presupune multă inovație dar și mai multă diversitate. Educația
pentru diversitate presupune:educație interculturală,educație democratică,educație incluzivă și educație
specială. Educația pentru diversitate presupune conștientizarea perspectivelor diverse asupra
lumii,înțelegerea diversității culturale,încurajarea participării la viața locală,națională și internațională.
Vorbim astfel despre o educație democratică și incluzivă care cere ca toți participanții să lucreze
împreună în mod creativ în așa fel încât fiecare elev să învețe. Școala pentru diversitate devine
echivalentul sintagmei școala pentru toți-maximă flexibilitate și toleranță din punct de vedere:fizic,socio-
cultural,lingvistic și psihologic.
Prioritatea principală a educatorilor este de a adapta curriculum la nevoile elevului,la diversitatea

situațiilor de învățare,de a adopta strategii didactice și forme de evaluare adecvate stilurilor și tipurilor de
învățare diferite elevilor.
Educatorul susține inovația didactică printr-o multitudine de metode interactive de predare -
învățare-evaluare care să stimuleze implicarea activă a elevilor. Dintre aceste metode voi sublinia doar
câteva : conversaţia,dezbaterea,joc de rol, brainstorming,problematizarea,mozaicul,ciorchinele,metoda
proiectelor,etc.
Conversaţia reprezintă o metodă bazată pe un dialog între profesor şi elev,prin care se dirijează
activitatea de învăţare .Dezbaterea reprezintă un schimb reciproc de idei, păreri, impresii, informaţii,
propuneri, etc. în jurul unei teme. Jocul de rol -metodă bazată pe ideea că putem învăţa interpretând
diferite personaje în cadrul unui scenariu. Brainstorming are ca scop găsirea celei mai bune soluţii pentru
o problemă de rezolvat,prin implicarea tuturor participanţilor la discuţie,scopul de bază fiind acela de a
stimula creativitatea de grup şi exprimarea opiniilor personale. Problematizare- metodă de învăţare care
incită elevii la considerarea şi rezolvarea de probleme ale lumii reale. Mozaicul- învăţare prin cooperare
la nivelul unui grup şi predarea informaţiilor asimilate către alt grup. Ciorchinele reprezintă metoda de
brainstorming neliniară care are drept scop găsirea unor conexiuni între idei. Metoda proiectelor-
identificarea şi soluţionarea problemelor într-un cadru eficient care să dezvolte creativitatea elevilor intr-
un mod cât mai liber şi democratic.
Metode inovatoare de predare –învăţare care vin în sprijinul centrării pe
elev:brainstorming,învăţare prin descoperire,proiecte,învăţarea centrată pe probleme,diagrama Venn şi
studiul de caz.
155
Toate aceste metode interactive sunt considerate ca strategii didactice noi ce aduc inovaţii în
cadrul sistemului educativ din România. Principiul fundamental al şcolii româneşti în ziua de azi porneşte
de la ideea de şcoală incluzivă unde toţi elevii trebuie să înveţe împreună,oriunde este posibil acest lucru
,iar diferenţele între ei de orice tip nu trebuie să existe sub nici un fel. În această privinţă intervine
curriculum adaptat adecvat,bazat pe o bună organizare,pe baza unor tehnici noi de predare,folosirea unor
resurse şi a unor parteneriate cu comunităţile în care se va crea un sistem de învăţământ de calitate.
Educaţia intercuturală reprezintă o nouă provocare a societăţii şi implicit a sistemului de
învăţământ ce vine cu o nouă abordare pedagogică a diferenţelor culturale. Această educaţie presupune
aspecte noi precum: acceptare şi participare,evitarea „stereotipurilor şi a prejudecăţilor” ce presupune
soluţii pentru promovarea valorilor democraţiei şi interculturalităţii-multiculturalităţii,”învăţarea
convieţuirii-a învăţa să trăieşti împreună. Din acest motiv diversitatea presupune învăţarea într-un cadru
organizat (educaţie formală),educaţie non-formală şi educaţie informală. Acest tip de educaţie presupune
o deschidere către ceilalţi,egalitatea oportunităţilor şi combaterea discriminărilor. Totul se bazează pe
interacţiune şi comunicare.
Vorbind despre inovaţie în educaţie nu trebuie să uităm să menţionăm faptul că în cadrul şcolii
incluzive există copii diferiţi care necesită o educaţie aparte bazată pe curriculum adaptat. Educaţia
incluzivă presupune adaptări curriculare şi intervenţii specializate realizate de către fiecare cadru didactic
în concordanţă cu specificul şi nevoilor fiecărui elev. Copii cu cerinţe educaţionale speciale trebuie să
aibă acces în şcolile obişnuite(şcolile publice) ,iar aceste şcoli trebuie să îşi adapteze procesul didactic
conform unei noi pedagogii centrate asupra elevului. În acest dens curriculum înseamnă totalitatea
oportunităţilor pe care şcoala,împreună cu comunitatea le poate oferi.
Procesul integrării şcolare pentru toţi aceşti copii cu cerinţe educative speciale presupune folosirea
unor modalităţi eficiente de adaptare şi diferenţiere a curriculumului. Plecând de la curriculum pentru
toţi,profesorul realizează şi adaptează o nouă formă: curriculum diferenţiat şi curriculum adaptat.
Curriculum diferenţiat implică adaptarea procesului instructiv-educativ la
posibilităţile,aptitudinile,interesele cognitive, la ritmul şi stilul personal de învăţare a elevului
.Curriculum adaptat este în strânsă legătură cu curriculum diferenţiat, în sensul că diferenţierea presupune
implicit şi adaptarea conţinuturilor,metodelor,mijloacelor şi tehnicilor de lucru folosite în procesul
instructiv-educativ .Cele două noţiuni sunt considerate într-un anumit sens ca fiind sinonime pentru că
diferenţierea nu poate exista fără adaptare, iar adaptarea fără diferenţiere.
Menţionez faptul că în cadrul educaţiei incluzive apare şi un alt tip de curriculum cunoscut sub
denumirea de curriculum funcţional, care se centrează pe formarea abilităţilor vocaţionale şi viaţă
independentă,accentuând importanţa competenţelor sociale şi de comunicare.
În concluzie proiectarea,derularea şi evaluarea activităţii de predare-învăţare de la clasă presupune

o împletire didactică,pedagogică şi psihologică ce ţine de fiecare aspect al inovaţiei ce a apărut în cadrul
şcolii româneşti,ce au drept scop implicarea permanentă a elevului în cadrul procesului educativ,
156
ţinându-se cont de problemele de învăţare a fiecărui elev( mediul familial,social,cultural şi

şcolar);materialele auxiliare şi metodelor moderne de lucru folosite de cadrul didactic care încearcă zilnic
să susţină inovaţia în sistemul educaţiei din România.
Bibliografie:
1. Cucoş C.- Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi obţinerea gradelor didactice,
Editura Polirom,1998
2. Gherguţ A.- Sinteze de psihopedagogie specială,Editura Polirom, 2005
3. Gherguţ A. – Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale, Editura Polirom,2001
4. Bruin C.- Give me 5, Editura Fides, 2008
5. Ghid CDS,RENINCO& UNICEF, 2005
157
Înv. GĂMAN MIHAELA –ANCA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 5, SĂCELE, JUDEȚUL BRAȘOV
prin spaţiile de învăţare disponibile. O şcoală/grădiniţă responsabilă este garantul dezvoltării permanente
a comunităţii.
Şcoala-grădiniţa, nu poate funcţiona bine fără sprijinul comunităţii, aceasta reprezentând o resursă,
oferindu-şi serviciile şi altor membri ai comunităţii pe lângă tinerii şcolarizaţi şi contribuind astfel la
dezvoltarea comunităţii şi altfel decât prin realizarea educaţiei formale.
Parteneriatul educațional este un concept care devine tot mai prezent în relațiile de colaborare ce
se stabilesc între unitățile de învățământ și diferitele segmente ale societății. Necesitatea și importanța
parteneriatelor rezidă în două aspecte:
▪ nevoia deschiderii școlii către comunitate;
▪ sensibilizarea comunității la nevoile școlii;
Modalitatea eficientă și viabilă prin care comunitatea poate să răspundă solicitărilor din sistemul
educațional este practicarea în parteneriat a proiectelor, acest lucru rămânând un instrument valoros al
școlii - în general - și un mare câștig pentru educația copiilor - în special - pornind de la ideea că școlarul
trebuie scos cât mai mult din atmosfera obișnuită a școlii pentru a intra în relație cu semenii. Copilul vine
astfel în contact cu diferite persoane, crește și se dezvoltă într-un mediu comunitar variat.
Imaginea școlii are o puternică influenţă asupra aşteptărilor, iar aceste aşteptări influenţează
alegerea beneficiarilor. Este important ca imaginea pe care o proiectează asupra comunităţii să fie aceeaşi
cu ceea ce doreşte şcoala să realizeze.
Construirea şi consolidarea unei imagini pozitive ia ani de grijă, de muncă sistematică de
comunicare şi de calitate.
Promovarea cuprinde toate formele de comunicare şi activităţile pe care şcoala le poate desfăşura
pentru a atrage grupurile-ţintă prin educaţia oferită.
Promovarea unei şcoli se poate face prin relaţii publice, tipărituri de promovare (broşura, cărticica,
prospecte etc.) şi reclamă.
Relaţiile publice sunt o modalitate prin care şcoala comunică cu mediul nu doar spre a oferi
informații asupra serviciilor și produselor sale ci pentru a se face cunoscută și a-și consolida poziția în
cadrul comunității locale.
Cu ajutorul relațiilor publice școala își informează publicul țintă intern sau extern asupra
obiectivelor, misiunii, activităților și intereselor sale.
Pentru a beneficia de o imagine cât mai bună în comunitate este necesar să antrenăm în realizarea
acestor materiale de promovare cât mai multe grupuri de sprijin formate din părinţi, specialişti din
comunitate.
Aşadar există o gamă variată de modalităţi şi strategii pentru promovarea imaginii instituţiei în
comunitate.
A) promovare indirectă, prin intermediul articolelor de presă scrisă, unde școala și-a făcut
cunoscute strategiile de derulare si dezvoltare a ofertei educaționale, prin intermediul Internetului,
popularizarea exemplelor de bună practică pe www.didactic.ro.;
B) promovarea directă, prin organizarea unui turneu publicitar, prin majoritatea unităților
economice din zonă. Această activitate implică vizitarea de către cadrele didactice a familiilor cu copii,
popularizând astfel activitatea școlii.
158
- sit-ul unităţii şi actualizarea la zi a acestuia;
- promovarea în mas media locală;
- promovarea ofertei la târgul de oferte;
- prezentarea ofertei educaţionale şi a materialelor promoţionale în şedinţele cu părinţii.
- amenajarea de expoziţii cu lucrările copiilor la unitate, CCD, ISJ, parteneri.
- foto expoziţii cu activităţile desfăşurate la clasă şi nu numai.
Succesul sau insuccesul unei campanii de promovarea a imaginii școlii depinde în mare măsură de
creativitatea temei.
Trebuie să se răspundă la întrebarea “ Care este cea mai potrivită modalitate pentru a atrage atenția
publicului ? “ .
Prin creativitate, adică prin folosirea de cuvinte și simboluri într-o abordare originală pentru
fiecare public, se obțin efectele dorite. De exemplu tema poate fi elaborată într-o ședință de
brainstorming, pentru că este important să se aibă în vedere toate ideile, fără prejudecăți și să nu fie
înfrânată imaginația.
Schița de campanie de relații publice privind promovarea imaginii scolii
 Definește problema. Stabilește obiectivele campaniei într-un cadru organizațional;

 Evaluează impactul problemei asupra publicului și asupra organizației și definește clar elementele
acelei probleme;
 Dezvoltă o strategie organizațională în consonanță cu misiunea organizației;
 Determină o strategie de comunicare pentru a atinge obiectivele propuse;
 Planifică acțiuni,teme și apeluri către public, pentru a elabora o strategie funcțională și planificată,
unde va fi pus accentul : pe reclame, pe informare publică și/sau promovare;
 Dezvoltă un plan de responsabilități organizaționale, cu bugete și orare;
 Decide care sunt cele mai potrivite tactici pentru strategia aleasă și cum se va monitoriza fiecare
aspect;
 Evaluează rezultatele campaniei de promovare a imaginii unității școlare.
Bibliografie :
1. Coman , Cristina , Relații publice si mass-media, Iași, Editura Polirom,2000
2. Drăgan,I. , Paradigme ale comunicării de masa, Editura Șansa, București, 1996
3. Rus,Flavius Cătălin, Introducere în știința comunicării și a relațiilor publice, Iași, Editura
Institutului European,2002
4. Remus ,Pricopie, Relatii publice,Curs support
159
ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 14, DROBETA-TURNU-SEVERIN

Prof. GĂMAN-BĂRBOI CAMELIA
Școala Gimnazială Nr. 14 a ales să-și promoveze imaginea prin activități educative, concursuri,
serbări școlare , excursii , proiecte educaționale și crearea unei pagini web unde comunitatea locală și nu
numai poate să vadă toate aceste activități.
Performanţa educaţională se poate realiza prin atragerea de cadre şi închegarea unui corp
profesoral competent, promovarea unei viziuni moderne privind actul de învăţământ, precum şi asigurarea
unei baze materiale didactice complexe şi competitive. Acest lucru este o condiţie necesară dar nu şi
suficientă pentru formarea unei imagini pozitive.
Tot mai pregnant apare astăzi, necesitatea formării şi promovării imaginii şcolii atât ca entitate de
ansamblu, dar şi a fiecărui cadru didactic în parte.
Participarea elevilor și a cadrelor didactice la concursuri naționale ce vizează activitatea educativă

este un exemplu de bună – practică în promovarea școlii.
Realizarea unei pagini de web a școlii, a pornit de la o simplă activitate a unui curs de formare și
a fost finalizată ca o strategie de marketing . Prin prezentarea diverselor activități ce au fost derulate în
școala noastră, imaginea școlii a fost vizibil îmbunătățită, iar atitudinea comunității locale s-a schimbat.

parteneriate poate reprezenta o strategie de marketing, deoarece prin modul pe care se fac cunoscuți
îmbunătățită.
Consider că este imperios necesar pentru a evidenția această idee ca să amintesc următoarele
proiecte naționale și internaționale care au ajutat la promovarea imaginii școlii noastre: COMENIUS (
trei proiecte ), ECO-ȘCOALA ( trei proiecte ), ȘCOALĂ EUROPEANĂ, OLIMPIADELE KAUFLAND,
PATRULA ȘCOLARĂ, SIGURANȚA
RUTIERĂ , LET’S DO IT, DANUBE ! etc.
160
Liceul Teoretic “Onisifor Ghibu” Oradea

Profesor Găvruța Camelia
În promovarea imaginii școlii trebuie stabilite câteva obiective generale, dintre care amintim:
asigurarea calității educației, crearea și promovarea unei imagini pozitive în comunitate locală, elaborarea
unor proiecte locale, elaborarea unor oferte educaționale la nivel instituțional în concordanță cu nevoile
beneficiarilor procesului educațional, susținerea elevilor cu un statut social precar, precum și a elevilor
dotați sau a elevilor cu abilități artistice deosebite.
Ca instituție publică, Liceul Teoretic „Onisifor Ghibu” Oradea promovează valorile
democratice și umaniste, modelând caractere și contribuind la dezvoltarea unor aptitudini, la formarea
unor deprinderi și competențe elevilor care să le servească integrării rapide și eficiente în societate.
În opinia publică din orașul nostru suntem cunoscuți ca o școală ,,bună’’, ȋn care elevii
dobândesc cunoștințe temeinice care ȋi situează pe primele locuri la evaluările naționale, la admiterea ȋn
liceu și facultate, la olimpiadele școlare, la competițiile sportive, ȋn primul rând la volei și majorete.
Avem olimpici la faza națională și internațională la limba și literatura română, la faza județeană la
matematică, informatică, limba latină, religie, dar și campioni la competițiile sportive.
Liceul nostru pune un accent deosebit pe calitatea procesului instructive-educativ, monitorizarea
activităților extrașcolare și extracurriculare, a concursurilor școlare, identificarea unor oportunități la
nivelul comunității pentru sprijinirea elevilor care provin din instituții sau familii cu resurse financiare
reduse, dar și implicarea elevilor în proiecte privind promovarea unor obiective cultural-istorice (
“Promovarea Bisericilor din lemn din zona Beiușului”), de protecție a mediului înconjurător ( prin
participarea la concursul național de “Bune practici îneducația pentru protectia mediului”, colectarea
selectiva a deșeurilor de ambalaje și a concursului de colectare a maculaturii ) și de educație juridică.
Toate cadrele didactice din unitate realizează programe de pregătire a elevilor pentru olimpiadele școlare,
concursuri județene și naționale, examene naționale și bacalaureat, dar și pregătiri remediale destinate
elevilor cu rezultate nesatisfăcătoare la diferite discipline ( “Proiectul ROSE”).
Crearea și promovarea unei imaginii pozitive în comunitatea locală se realizează prin blogul
școlii – LOGO Paper, care a sărbătorit un milion de vizualizări; prin site-ul școlii, unde părinții pot să
vină cu propuneri la activitățile organizate în școală ( ex. Săptămâna “Să știi mai multe, să fii mai bun”),
revista școlii “Porți deschise”.
Un rol important îl au și proiectele educaționale organizate în colaborare cu alte școli sau cu
unele instituții, finalizate prin realizarea unor punți de legătură între acestea și o colaborare de lungă
durată. Dintre proiectele desfășurate de școală amintesc: „Jurnalul siguranței mele” – proiect de prevenire
a victimizării minorilor și pe teme de educație rutieră, „Socializare prin joc” – proiect de voluntariat în
parteneriat cu Asociația S.O.S. Autism Bihor, “Caravana prieteniei” - proiectului educativ în colaborare
cu C.S.E.I. Nr.1 Oradea , activitate de prevenire și consiliere pe tema “Traficul de ființe umane”și pe
tema “Siguranța în mediul on-line și pe rețelele de socializare”, activitate de prevenire si consiliere –
“Riscurile fumatului și consumului de alcool”, în colaborare cu CPECA Bihor, etc.
De asemenea, organizarea anuală a “Săptămânii aniversare a liceului” aduce un plus de imgine instituției,
prin mediatizarea activităților în mass-media și televiziune. Participarea elevilor, părinților și a unor
personalități din viața culturală, științifică și sportivă la aceste activități completează imaginea școlii în
comunitatea locală.
O atenție deosebită a fost acordată părinți și implicării acestora în activitățile instructiv-
educative școlare și extrașcolare. S-a observat că elevii obțin performanțe bune și foarte bune, atunci când
părinții colaborează cu dirigintele și profesorii. Astfel, se obțin efecte pozitive legate de atitudinile
elevilor față de școală, teme, realizări și aspirații școlare.
Ȋn concluzie, pentru a stabili valorea, ȋn cazul unei unități de învățământ trebuie să țină cont de
calitatea actului educational, de investigațiile făcute ȋn asigurarea unor bune condiții de desfășurare a
161
activității și de calitatea profesorilor. Adevărata valoare a unei școli se stabilește la sfârșitul perioadei de
școlarizare, ȋn funcție de rezultatele absolvenților și pe baza performanțele de care sunt capabili aceștia.
Bibliografie :

2. Nicola, I., Tratat de pedagogie școlară. Editura Aramis, București, 2003
3. Orientare școlară și profesională a tinerilor rezidenți ȋn zone defavorizate social-economic și
cultural. ISE, CNROP, București, 2001
4. Tomsa, G., Consilierea și orientarea ȋn școala. Casa de Editura și Presa Românească, București,
1999
5. Voiculescu, F., Analiza resurse - nevoi și management strategic ȋn ȋnvățământ. Editura Aramis,
București, 2014
162
Strategii interactive de predare/învăţare

şi importanţa lor la orele de limba şi literatura română
Prof. Geamănu Mariana-Dumitra

Colegiul Economic „P.S. Aurelian” Slatina
Limba şi literatura română este una dintre disciplinele care folosesc metodele interactive pe care
le pune în practică ţinând cont de bagajul informaţional şi de strategiile didactice, strategii care pot
optimiza procesul de instruire. Strategiile reprezintă modalităţi complexe de organizare şi conducere a
procesului instructiv-educativ pe baza combinării mijloacelor de învăţământ şi a formelor de grupare a
elevilor în funcţie de personalitatea şi creativitatea profesorului de limba şi literatura română. Însuşirea
unor cunoştinţe noi de către elevi poate deveni mai dificilă sau mai uşoară pentru unii elevi, în funcţie de
metodele utilizate. Exersarea funcţiilor intelectuale este condiţionată nu numai de conţinuturile date, ci şi
de forma în care acestea sunt aduse la cunoştinţa copiilor, adică de metodele utilizate. Cadrul didactic este
cel care creează mediul educaţional favorabil, stimulativ şi interesant pentru învăţare în clasă, iar elevul
este cel care aduce ceva din viaţa lui, din afara şcolii, din experienţa lui de viaţă. În cadrul orelor de limba
şi literatura română, se pot folosi o multitudine de metode care să trezească interesul elevilor. Se pot
utiliza şi metode ale gândirii critice. Elevii citesc cu plăcere orice text dacă li se orientează atenţia,
curiozitatea şi interesul faţă de acesta. De cele mai multe ori, aceste metode îi solicită pe elevi să
formuleze întrebări referitoare la text, întrebări care să-i pună în dificultate pe colegii lor în căutarea
răspunsurilor. Nici unii, nici ceilalţi nu ar reuşi să facă acest lucru, dacă nu ar citi textul cu atenţie.
Animaţia îi cuprinde şi atunci când întrebarea pusă are mai multe soluţii. Uneori, metodele îi antrenează
în citirea pe roluri, prin dramatizări, prin organizarea şi distribuirea rolurilor în echipă, precum şi prin
folosirea unui vocabular propriu în replicile lor. Dezbaterea unor probleme care îi interesează, folosind
argumente ”pro” şi “contra”, îi ajută să decidă dacă acceptă sau nu valorile şi ipotezele din text.
Receparea mesajelor şi a informaţiilor se face prin comunicare elev-elev sau profesor-elev, ceea ce
contribuie la învăţarea de tip activ. Dintre metodele gândirii critice se pot enumera următoarele:
ciorchinele, jurnalul dublu, tabelul conceptelor, cadranele, stiu-vreau să ştiu-învăţ, brainstorming-ul,
scrierea liberă, lectura în perechi, turul galeriei.
Dintre metodele preferate de mine care pot fi folosite în cadrul orelor de limba şi literatura română sunt
metoda pălăriilor gânditoare şi metoda cubului. Pe baza noţiunilor teoretice, am aplicat aceste două
metode, adaptându-le clasei de elevi la care am consolidat lecţia Nuvela „Popa Tanda”, de I. Slavici.
Cubul
Descrie satul Sărăceni la venirea preotului şi la final;
Compară relaţia preotului cu sătenii în primii ani şi în finalul lecturii;
Asociază cele două metafore cu care cei din sat îl numesc pe părinte cu modul său de a se
comporta;
Analizează starea materială a preotului în primii ani la Sărăceni;
Aplică câte o etichetă metaforică fiecăruia dintre personaje;
Argumentează de ce episcopul nu le-a dat câştig de cauză celor din Sărăcenii, aşa cum făcuse cu
enoriaşii din Butucani.
Pălăriile gânditoare “Dacă interpretezi rolul unui gânditor, poate chiar vei deveni unul .... “
Edward de Bono
Pălăria albastră Cel care a extras pălăria de această culoare va fi moderator şi îşi va ajuta
colegii;
163
Pălăria albă Prezintă viaţa satului din trecut, aşa cum rezultă din acest text;
Pălăria verde Gândeşte-te ce s-ar fi întâmplat dacă preotul
Trandafir nu ar fi rămas în Sărăceni şi locuitorii n-ar fi avut mult timp preot în sat;
Pălăria roşie Numeşte sentimentele pe care ţi le trezeşte în suflet stăruinţa şi dorinţa preotului de
mentalitatea enoriaşilor;
Pălăria galbenă Precizează faptele pozitive evidenţiate de text;
Pălăria neagră Menţionează defectele personajelor care s-au ameliorat cu trecerea anilor şi prin
dorinţa acestora de a progresa.
În urma aplicării acestor metode, analizând rezultatele obţinute am constatat că învăţarea prin
cooperare este o modalitate eficientă de stimulare a comunicării şi învăţării active, facilitând acomodarea
firească a elevilor la sistemul de relaţii, norme, valori şi comportamente ale grupului din care face parte.
De asemenea, în grup, apar idei mai multe şi mai bune, elevii învaţă şi unul de la altul, nu doar de la
profesor, este încurajată contribuţia personală, intervine aprecierea diversităţii, se valorifică informaţiile
colegilor în construirea cunoaşterii proprii; învăţând în grup, se dezvoltă unele relaţii interpersonale mai
bune: relaţii colegiale, de solidaritate, de grijă şi devotament, de sprijin personal; evaluarea urmăreşte
acordarea ajutorului imediat, având o funcţie corectivă, ameliorativă, realizându-se prin raportarea la
progresul individual, dar având în vedere atât participarea fiecărui elev la procesul elaborării în comun,
cât şi rezultatul echipei.
Bibliografie:
1.Gaston Berger, Omul modern şi educaţia sa, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică,1973;
2. I. Cerghit, Metode de învăţământ ,Iaşi, Editura Polirom, 2006 ;
3. Elena Joiţa, Educaţia cognitivă. Fundamente. Metodologie, Editura Polirom, 2002;
4. Alina Pamfil, Limba şi literatura română în gimnaziu. Structuri didactice deschise, Editura Dacia, Cluj,
2001;
5. Ion Ovidiu Pânişoară, Comunicarea eficientă; Iaşi, Editura Polirom, 2002;
6. Tudorică Radu, Dimensiunea europeană a învăţământului românesc, Iaşi, 2004.
164
MĂSURI DE COMBATERE A VIOLENŢEI ÎN ŞCOALĂ
Prof. Geampalia Liliana – Liceul Tehnologic „Ing. Ionete Aurelian”,

Com. Malu Mare, Jud. Dolj
30 ianuarie reprezintă Ziua Mondială pentru Non-Violenţă în Şcoli

Nu există un consens pentru o definiție a violenței. Într-adevăr, orice încercare de a defini
termenul creează dificultăți în a stabili limitele sau în a descrie percepția celor care sugerează definiția
(Jolly, 2002). Factorii culturali trebuie să fie luați în considerare la determinarea a ceea ce constituie un
comportament acceptabil, iar definiția trebuie să fie în mod constant rescrisă ca valori și norme sociale ce
evoluează continuu. Există multe moduri de a defini violența, mai ales în funcție de context. Cu toate
acestea, este important să se clarifice și să se perfecționeze conceptul în scopul de a stabili o înțelegere
coerentă, comună în cadrul comunității educaționale. În acest scop, propunem definiția dată de Eric
Debarbieux, specialist în problematica violenţei în mediul şcolar, care surprinde ansamblul fenomenului
violenţei și respectă elementele luate în considerare în studii diferite ale problematicii, urmând să fie
folosită pentru a ghida acțiunile prevăzute în prezentul plan de acțiune: “Violenţa este dezorganizarea
brutală sau continuă a unui sistem personal, colectiv sau social şi care se traduce printr-o pierdere a
integrităţii, ce poate fi fizică, materială sau psihică. Această dezorganizare poate să opereze - 7 - prin
agresiune, prin utilizarea forţei, conştient sau inconştient, însă poate exista şi violenţă doar din punctul de
vedere al victimei, fără ca agresorul să aibă intenţia de a face rău”. Convenirea asupra unei definiții a
violenței poate aduce un sprijin solid pentru comunitatea școlară, atât în stabilirea obiectivelor pentru a
preveni și de a trata actele de violență și în stabilirea acțiunilor și evaluarea impactului acestora. Este
dificil să se realizeze discriminări între cele două concepte: agresivitate şi violenţă.
Şcoala insăşi poate reprezenta o sursă a unor forme de violenţă, ea reprezintă un loc unde elevii se
instruiesc, învaţă. Dar este si un loc unde se stabilesc relaţii, se promoveaza modele, valori, se creează
condiţii pentru dezvoltarea cognitivă, afectiva şi morală a copilului.
Clasa şcolară constituie un grup ai cărei membri depind unii de alţii, fiind supuşi unei mişcări de
influenţare reciprocă de a determina echilibrul funcţional al câmpului educaţional. Deoarece şcoala nu
poate constitui singurul factor care trebuie să intervină în educaţia unui copil, e necesar să stabilească în
permanenţă o legatură strânsă cu familia elevului, ca impreună cu aceasta să realizeze integrarea
armonioasă a copilului în societate, formarea trăsăturilor de caracter pozitive.
Pentru a combate actele de violenţă de la nivelul şcolii, este necesară o opinie unitară a cadrelor
didactice, o colaborare strânsă a cadrelor didactice cu psihologul şcolii, pentru a-i solicita acestuia
sprijinul când este necesar, un deosebit tact pedagogic al tuturor cadrelor didactice, care trebuie să
constituie modele de conduită pentru elevi şi care să ia întotdeauna măsurile cele mai adecvate şi aplicate
la fel şi cu consecvenţă în toate cazurile. Trebuie să conştientizăm elevii că fiecare om este bun la ceva, şi
că nu numai cel care are rezultate bune la învăţătură este valoros, iar restul lumii nu mai contează. În
cadrul orelor de dirigenţie este necesar să se dezbată teme despre respectul pentru cei din jur, despre
prietenie, despre ce înseamnă colegialitate şi să se combată de către diriginte ideea că fiecare poate să
facă ce vrea ; elevilor trebuie să li se explice că ei trăiesc într-un colectiv şi că nu pot face orice în numele
democraţiei, că democraţie înseamnă să te simţi tu bine, dar şi cei din jur şi că fericirea fiecăruia nu
trebuie să se construiască pe nefericirea celor din jur. Ca diriginţi nu trebuie să uităm că educatie se face
cu orice prilej şi nu numai la ora de dirigenţie ( şi numai la clasa la care este diriginte). Spiritul de echipă,
respectul pentru cei din jur, manifestări opuse violenţei, pot fi cultivate prin activităţi extraşcolare ,de
exemplu: vizite la copii fără familie, la bătrâni neputincioşi(azil), colectarea de alimente, haine, jucării
pentru cei nevoiaşi şi distribuirea lor.
Foarte important după cum am mai spus, în combaterea violenţei este DIALOGUL; între elevi şi
profesori, elevi şi părinţi, profesori şi părinţi; numai o bună comunicare între părţile enumerate pot depista
anumite probleme din viaţa acestora .O legătură de suflet între elevi şi profesori consider că este imperios
necesară pentru buna funcţionare a procesului educativ şi nu mă refer doar la diriginţi ci la toţi profesorii;
consider că elevii trebuie trataţi în mod egal şi cu respect dând dovadă de tact şi înţelepciune, indiferent
de provenienţă, etnie, stare materială, etc. O altă metodă de combatere a violenţei în şcoală consider că
165
poate fi cultivarea cultului pentru FRUMOS, cu tot ce implică asta : artă, teatru, cinema, excursii în
natură. În acest mod elevii conştientizează că poate exista şi o altă lume în afară de cea pe care o văd
zilnic (pe stradă, mijloace de transport, tv, mass media…); se pot realiza inclusiv concursuri tematice ,
incluzând expozitii de artă fotografică, desen, poezie, în acest fel promovând valorile artistice ale elevilor.
BIBLIOGRAFIE:
1. Marin P., “Proceduri de intervenţie şi gestionare a situaţiilor de violenţă în mediul şcolar” Coord. grup
de lucru CJRAE Cluj
2. Mărgineanţu, D., Petroman, C., ,,Consiliere şi dirigenţie - consultaţii, vol. I, coord. IȘJ Timiş, Ed.
Eurobit, Timișoara, 1999
3. Strategia MECTS cu privire la reducerea fenomenului de violență în unitățile de învățământ
preuniversitar, Anexa la OMECT nr.1409/29.06.2007
166
Şcoala Gimnazială Nr. 1 Deja

Prof. înv. primar Géczi Annamária
„Şcoala are rostul să te ridice undeva de unde să-ţi fie ruşine să mai cobori.” Paul Louis Lampert

succesiv cu elemente noi.
Activitatea instructiv-educativă din şcoala noastră conduce către realizarea următoarelor finalităţi:
 Formarea şi dezvoltarea personalităţii elevilor în acord cu laturile educaţiei;
 Dobândirea unor solide cunoştinţe de cultură generală şi de specialitate;
 Valorizarea experienţei personale;
 Dezvoltarea competenţelor funcţionale esenţiale pentru reuşita socială (comunicare, gândire
critică) ;
 Formarea conştiinţei şi conduitei morale.
Pentru realizarea acestor finalităţi, împreună cu colegii mei oferim elevilor un program
extracurricular atrăgătorː
 Pe 5 Octombrie - Ziua Educației – activități diferite (concursuri, expoziții cu lucrări, eseuri,
prezentări de ppt pe această temă);
 concurs de sculpturi în dovleci și carnaval cu ocazia sărbătorii HALOWEN.
 6 decembrie - acțiunea ,,SPIRIDUȘII LUI MOȘ NICOLAE” au fost oferite daruri copiilor chiar
de Moş Nicolae.
 la 1 Decembrie - spectacol;
 Sărbătoarea Crăciunului şi a Anului Nou; elevii din CP- IV. au oferit un frumos spectacol de
datini și obiceiuri populare;
 15 ianuarie – prezentarea unui ppt cu viaţa lui Eminescu (pe computer) - concurs de desene,
finalizat cu diplome;
 24 ianuarie – Hora Unirii;
Activitățile extracurriculare contribuie la formarea personalității elevului. Sunt importante și utile.
Dar sunt anumite aspecte care ar putea să influențeze succesul acestora, printre acestea numărându-se:
desfășurarea acestora după programul de studiu, când elevii sunt deja obosiți sau înainte și aceștia nu se
mai pot concentra la ore. Deci, programul elevului este mai încărcat. Profesorii caută soluții pentru
valorificarea lor: urmăresc programul elevului din ziua respectivă, cât a avut de învățat sau de scris.
Întrebând elevii despre aceste aspecte, au recunoscut că este destul de greu să desfășori multe
activități , pentru că programa școlară este încărcată.
De-a lungul anilor, activitățile extracurriculare au luat forme variate, toate având ca scop învățarea
nonformală și petrecerea în mod plăcut a timpului liber. Prin aceste activități, care cuprind domenii și arii
foarte mari, elevii își pot dezvolta anumite competențe și abilități necesare unei bune dezvoltări
armonioase pentru o integrare în societate. Când vorbim de activități extracurriculare, ne referim la acel
program la care elevul participă după ore și ar trebui să facă acest fapt cu plăcere deoarece scopul este
acela de a-i forma abilitățile necesare unei bune dezvoltări, formării personalității elevului care își va găsi
prin acestea înclinațiile, talentul și domeniul în care ei vor fi performanți.
Este destul de greu să se găsească mult timp pentru pregătirea acestor activități, dar dacă se
pornește de la ceea ce ei știu din familii, rezultatul va fi unul deosebit. Sunt activități frumoase care
înnobilează sufletul omului și care îi dau strălucirea celui care aspiră la frumos, puritate.
În concluzie, cadrul didactic poate face multe pentru educarea spiritului creativ în cadrul
activităţilor extracurriculare. Dar, se vede necesitatea de a modifica destul de mult modul de gândire, să
evite critica în astfel de activităţi, să încurajeze elevii şi să realizeze un feed- back pozitiv.
167
PROIECT EDUCATIV
DE ACTIVITATE EXTRACURRICULARĂ
Prof. Geczi Liliana, GPP Orsolya, Oradea
,,Şcoala cea mai bună e aceea în care vezi alături de tine suflete care-ţi sunt ca fraţii şi surorile.”
( Nicolae Iorga)
1. Proiect
Titlul: PROMOVAREA IMAGINII ŞCOLII
Scop: Promovarea imaginii şcolii în cadrul festivalului Festum Varadinum în vederea creşterii numărului
de elevi, cunoaşterea şi aprecierea activităţii şi rezultatelor şcolii de către comunitatea locală.
Obiective:
*să prezentăm în cadrul festivalului Festum Varadinumunele aspecte care reprezintă şcoala noastră;
*să expunem în faţa publicului prezent la festival cât mai multe motive care îi poate motiva să se
înscrie/să-şi înscrie copiii în şcoala noastră;
*să asigurăm prin diverse activităţi practice, ateliere de lucru copiilor şi părinţilor acestora posibilitatea de
a se împrieteni cu elevii şi cadrele didactice ai şcolii noastre.
Grup ţintă: membrii comunităţii locale, elevii şi cadrele didactice din şcoala noastră.
2. Stabilirea echipei
Coordonator: prof. ******
Echipa de proiect: înv. *****, prof. Geczi Liliana, înv. ******, prof. *******, prof. ****
Unitatea de învăţământ: Şcoala cu clasele I-VIII. Nr. *****. Oradea
Resurse umane: elevii claselor I-IV.B., părinţii acestora
Resurse materiale: hârtie colorată, acuarele, creioane colorate, carioci, hârtie creponată, lipici, foarfecă,
plăci de polistiren etc.
Beneficiari: elevi, cadre didactice, comunitatea locală.
Finanţare: Din bugetul propriu al cadrelor didactice participante.
3. Parteneri
Partidul ******** din România
Persoana de contact: prof. Geczi Liliana,
4. Orarul întâlnirilor si calendarul activităţilor:
*Mai 20**, realizarea banerelor cu numele şcolii de către
*mai 20**, realizarea posterelor care însuşesc aspecte din viaţa şcolii noastre, care prezintă rezultatele
obţinute în cadrul diverselor concursuri, competiţii, evaluări etc.
*pregătirea materialelor necesare pentru atelierele de lucru manual de către cadrele didactice care predau
la clasele primare la secţia maghiară:
*participarea cadrelor didactice împreună cu elevii şcolii la festivalul Festum Varadinum în vederea
prezentării materialelor pregătite, organizarea atelierelor de lucru manual, participarea elevilor la întreceri
sportive alături de cadrele didactice care i-au pregătit.
DERULARE
Planul de activităţi: conform calendarului de activităţi sus-menţonat.
Nr Activitatea- Iniţiator Colabo- Tip de Actori Data Rezultate
crt Potenţialul rator colaborare
activităţii
1 Realizarea SO 8 nr. **** parteneriat Cadrele mai Un baner uriaş
banerelor cu ***. didactice de 20**
numele şcolii la SO8 Nr
***,
2 Realizarea SO 8 nr. **** parteneriat Cadrele mai Mai multe
posterelor ***. didactice de 20** postere care
168
la SO8 Nr prezintă şcoala

*** noastră
3 Pregătirea SO 8 nr. **** parteneriat Cadrele mai Materialelor
materialelor ***. didactice de 20** necesare pentru
necesare pentru la SO8 Nr atelierele de
atelierele de lucru *** lucru manual
manual
4 Organizarea SO 8 nr. **** parteneriat Cadrele mai Diverse obiecte
atelierelor de ***. didactice de 20** decorative,
lucru manual la SO8 Nr jucării
***
5 Întreceri sportive **** **** parteneriat reprezentant mai Dezvoltarea
**** 20** condiţiei fizice
Rezultate ( gradul de implicare al elevilor şi cadrelor didactice, gradul de împlinire a obiectivelor,

produse rezultate)
EVALUARE
1. Realizări majore ale proiectului
2. Obstacole în derularea proiectului
3. Coordonare- strategii de acşiune şi reţea
4. Rezultate cantitative ( număr de şcoli, elevi, cadre didactice, reprezentanţi parteneri, materiale produse)
6. Rezultate calitative
6. Posibilităţi de sustenabilitate a proiectului
DISEMINARE ŞI MEDIATIZARE
1. Modalităţi şi activităţi de diseminare (metode şi calendarul activităţilor de diseminare)
2. Materiale de promovare
3. Impact (feed-back concret)
4. Multiplicarea exemplelor de bună practică (unităţi de învăţământ, ONG)
5. Parteneriat cu mass-media şi comunitatea locală
169
Profesor înv. primar MIOARA GEDERT

Şcoala gimnazială „MIHAI EMINESCU”
Mediaş / jud. Sibiu
Anul 1826 este anul întemeierii şcolii, ca şcoală confesională greco-catolică. Fondatorul şcolii
confesionale şi al bisericii greco-catolice din imediata sa apropiere, a fost episcopul Ioan Bob.
În 1919 se organizează „Şcoala primară naţională de stat” care îşi deschide cursurile în actuala
clădire . Este prima şcoală de stat cu predare în limba română.
Începând cu anul 1924 școala se numește Şcoala primară nr. 1 odată cu construirea unei alte şcoli
româneşti între anii 1930-1940, Şcoala primară nr. 2. În anul 1996, când se împlineau 170 de ani de la
înființarea școlii, acesteia i se dă numele marelui poet Mihai Eminescu.
Azi, Școala Gimnazială ,, Mihai Eminescu,, Mediaș este o școală cu renume în județul Sibiu și
nu numai. De-a lungul anilor, cadre didactice inimoase au pus suflet pentru instruirea şi educarea
generaţiilor de elevi, care, studiind mai departe în licee și facultăți foarte bune, au făcut ca școala noastră
să fie foarte cunoscută. Un bun renume odată construit, ne obligă, pe toți cei care ne desfășurăm
activitatea aici, să ținem ștacheta sus și să facem tot ceea ce putem pentru a ne păstra locul între școlile
de top din orașul nostru și din județ.
Pe lângă activitățile educative de zi cu zi pe care le desfășurăm, în școală au loc foarte multe
activități educative extracurriculare. Astfel de activități contribuie la promovarea imaginii școlii și o face
mai vizibilă în societate.
Concursul județean ,,Eminescu, o stea nemuritoare” a ajuns anul acesta la ediţia a VIII-a.
Concursul este destinat elevilor talentați din clasele V-VIII, din Mediaș și din județul Sibiu. Proiectul
urmăreste dezvoltarea interesului pentru lectură precum și a capacității de exprimare creativă, orală și
scrisă a elevilor.
Concursul are 3 sectiuni:
 creație plastică
 recitare de versuri eminesciene sau versuri închinate poetului
 creaţie literară în versuri.
Profesorii școlii noastre se dedică activităților extracurriculare, susținând săptămânal activități în
cadrul următoarelor cercuri:
 Sanitarii pricepuți
 J*aime le francais
 Micii cercetători
 Juniorii curioși
 Cerc de lectură

Toate celelalte activități educative extracurriculare în care sunt implicați elevii școlii noastre, cu
concursul cadrelor didactice, sunt evidențiate și premiate la fiecare final de an școlar când, în săptămâna
intitulată ,,Zilele școlii”, elevii care au participat la concursuri și care au obținut rezultate notabile, sunt
recompensați de conducerea școlii în cadrul unei festivități de premiere.
Dacă vreodată treceți prin orașul nostru, așteptăm cu drag să treceți pragul școlii noastre.
170
Educația interculturală în școală
Geicu Adrian-Iulian
Școala Profesională Daneți
Consider că educaţia interculturală este o parte importantă din viaţa unui om, în special în zilele
noastre. Conceptul de cultură implică în fapt coexistenţa unei pluralităţi de culturi, şi reprezintă un aspect
marcant și individualizat al educației pentru înțelegerea internațională. Valorile, normele, simbolurile unei
culturi trebuie evaluate în contextul şi funcţionalitatea lor, şi nu după criteriile altei culturi. De aceea
această nouă educaţie trebuie să fie cercetată, aprofundată în rândul elevilor pentru ca aceştia să îşi
însuşească aceste cunoştinţe, aceste valori şi norme pentru a putea înţelege şi aprecia punctele comune,
dar în special diferenţele dintre ei şi persoanele care aparţin altor culturi.
În mod normal elevii, şi uneori şi adulţii, atunci când aud cuvântul “intercultural” îl definesc
luând în considerare doar componenta “cultural” din acesta. O să dau un singur exemplu pentru care
consider că este necesară abordarea acestei teme: distincţia dintre doi termeni, consideraţi superficial ca
fiind sinonimi: multicultural / intercultural. Aceştia prezintă unele diferenţe esenţiale. Astfel,
„multicultural” este un termen descriptiv, referitor la o stare de fapt, la convieţuirea mai multor grupuri în
aceeaşi societate. Conceptul tinde să evidenţieze diferenţa sau chiar separarea netă dintre culturi şi grupuri
percepute ca fiind diferite, şi unde nu de puţine ori este vorba de convieţuirea paralelă a grupurilor etnice,
fără o adevărată relaţionare unele faţă de celelalte.
În schimb, conceptul de „intercultural” pune accentul pe interacţiunea dintre grupurile
percepute ca distincte din societate, referindu-se mai degrabă la un proces dinamic de schimburi, de
dialog, de negociere între grupuri, precum şi de identificare a unui limbaj comun şi a unui spaţiu comun
în care să se desfăşoare comunicarea.
Astfel, caracterul intercultural al unui fapt este tocmai accentul pe relaţia reciprocă dintre elementele
constitutive ale schimburilor, motiv pentru care am ales această temă: pentru ca elevii să cunoască cu
adevărat înţelesul anumitor noţiuni, să le poată folosi, aplica atât în pregătirea lor ştiinţifică, cât şi în viaţa
personală.
Abordarea acestei teme este importantă pentru optimizarea practicii pentru că, datorită faptului că
elevii nu sunt informaţi corespunzător referitor la obiceiurile, la specificul altor culturi, reacţionează poate
uneori într-un mod negativ nu datorită faptului că nu vor să accepte diferenţele culturale ci datorită
faptului că nu le înţeleg. Astfel, după ce vor avea un contact mai îndelungat cu reprezentanţii altor culturi,
după ce vor învăţa să aprecieze atât similarităţile cât şi diferenţele altor popoare vor reacţiona în
cunoştinţă de cauză şi îşi vor îmbunătăţi din punct de vedere cultural viitoarele activităţi. Este o temă pe
care nu s-a pus accent în şcolile româneşti şi consider că este fundamentală pentru crearea unei identităţi
şi a unei viziuni cât mai complete asupra lumii în care trăim. Secolul XXI ne oferă mai multe posibilităţi
de a explora lumea, de a înţelege diferite culturi şi obiceiuri, putând astfel dezvolta noi aplicaţii, noi
activităţi şi metode, educaţia interculturală fiind un domeniu mai deschis la nou, mai permisibil din punct
de vedere al inovaţiilor.
Prin activități extrașcolare cum ar fi întâlniri cu persoane aparținând altor culturi, participări la
sesiuni de comunicare științifice, la spectacole de teatru cu teme variate şi la vizionarea unor filme cu
teme variate ,dar şi valorificarea oportunităților oferite de internet cu privire la comunicarea cu persoane
ce aparțin altor culturi, elevii și-au dezvoltat capacitatea de comunicare interculturală.
Dezvoltarea acestei teme este necesară pentru combaterea unor confuzii și a unor prejudecăți,
elevii, și nu numai, fiind pregătiți să respingă anumite idei, acțiuni, obiceiuri ale persoanelor altor culturi
doar datorită faptului că nu sunt informați cu privire la acestea. Problemele din rândul elevilor cu privire
la educația interculturală sunt variate.
În primul rând un număr mare de elevi nu dau dovadă că au minimul de cunoștințe referitoare la
specificul sau la elementele definitorii altor culturi sau ţări.
În al doilea rând aceștia nu au capacitatea să identifice și să aprecieze aceste elemente definitorii pentru
alte popoare.
Neavând aceste abilități elevii nici nu și-au dezvoltat capacitatea de intercomunicare, ceea ce reprezintă
171
cea de a treia problemă identificată.

Toate aceste probleme sunt conectate între ele și astfel, pentru remedierea acestei situații trebuie
acționat pe mai multe planuri pentru a avea rezultate cât mai bune.
O bună informare cu privire la specificul diferitelor culturi, dar și contactul cu persoane care
aparțin respectivelor culturi au o contribuție la modul de a privi persoanele din jurul nostru, societatea în
general, dar și propria existență, motiv pentru care o educare interculturală corespunzătoare a elevilor are
un efect pozitiv asupra puterii lor de sistematizare a ideilor, a faptelor și a situațiilor cu care se confruntă,
putând lua anumite decizii sau putând reacționa la anumiți stimuli fiind informați și pregătiți cu privire la
aspectele interculturale ale vieții lor, nu în cunoștință de cauză.
Pentru a avea rezultate cât mai bune în ceea ce priveşte remedierea acestei probleme în cadrul
elevilor, ca profesor, trebuie să iau în considerare şi modelele educaţionale propuse de cercetătorii care au
abordat această temă, modele pe care apoi să le dezvolt şi să le adaptez în funcţie de specificul clasei şi de
specificul elevilor. O parte din acestea sunt: iniţierea în metodele active şi participative, în organizarea
unui învăţământ pe grupe cooperative, în organizarea unor proiecte colective, prin animaţie sau joc de rol,
prin dezbateri, negociere etc., ajutarea la pregătirea activităţilor vizate (vizite la muzee, monumente
arhitectonice, întreprinderi, proiecte de utilitate publică) pentru ca elevii să-şi materializeze experienţele de
care dispun, familiarizarea cu utilizarea documentelor autentice, lectura critică a manualelor şcolare şi a
informaţiei, obişnuirea cu aplanarea conflictelor, reperarea prejudecăţilor, a stereotipurilor şi a funcţionării
acestora, familiarizarea cu tehnologia educativă, cu învăţământul de la distanţă şi obişnuirea de a colabora
cu media;
Am observat în documentarea făcută că mulţi propun ca strategie de a pune în practică aceste
lucruri un opţional referitor la educaţia interculturală prin care să fie transmise aceste elemente.
În ceea ce mă priveşte consider că elaborarea acestui opţional este un lucru pozitiv şi că prin acesta se pot
remedia anumite deficienţe în ceea ce priveşte educaţia interculturală însă de asemenea consider că acesta
nu este suficient. Aşa cum am prezentat înainte consider că acesta trebuie completat cu activităţi
extraşcolare şi cu modalităţi mai inovative de a dezvolta comunicarea interculturală.
În elaborarea acestei teme am abordat problemă dintr-o manieră constructivistă, am pus accent pe
acţiuni, pe competenţe, pe însuşirea de noţiuni interculturale „făcând” nu prin memorarea informaţiilor ce
ţin de o anumită cultură. În afara noţiunilor teoretice am dorit să dezvolt la elevi anumite valori și
atitudini
precum: respect faţă de demnitatea şi drepturile omului şi faţă de diversitatea culturală, toleranţă şi
respect faţă de persoane şi grupuri care susţin valori, opinii şi credinţe diferite, solidaritate şi
disponibilitate pentru dialogul intercultural, relaţionarea pozitivă cu ceilalţi şi cooperarea, elemente care
pentru mine sunt foarte importante în educarea interculturală şi în formarea ca individ. Sunt conştientă
însă că acestea se bazează pe noţiunile teoretice interculturale însuşite deoarece, dacă un elev nu le
cunoaşte pe acestea nu poate să îşi dezvolte valorile şi atitudinile enunţate mai sus.
Am constatat faptul că elevii au anumite cunoştinţe în ceea ce priveşte cultura europeană însă
nu sunt informaţi despre alte culturi, motiv pentru care aş organiza şi alte activităţi care să aibă în centrul
lor aceste culturi.
De asemenea, aș dori să închei parteneriate cu școli străine, pentru ca astfel elevii să aibă o viziune
cât mai totală asupra altor culturi, mai puţin mediatizate şi cunoscute, precum cultura africană, spre
exemplu.
Bibliografie:
 Constantin Cucoş , Educaţia . Dimensiuni culturale şi interculturale, Ed. Polirom, Iași, 2000;
 Pierre Dasen, Christiane Perregaux, Micheline Rey, Educaţie interculturală.
Experiențe,politici,strategii, Ed.Polirom, Iași,1999;
 Liviu Plugaru, Mariela Pavalache, Educație interculturală, Ed. Psihomedia, Sibiu,2007;
 Teodor Cozma(coord.), O nouă provocare pentru
educație:interculturalitatea,Ed.Polirom, Iași,2001;
 Raport de cercetare al Agenţiei de Dezvoltare Comunitară „Împreună”- cercetători: Ana Ivasiuc,
Maria Koreck,Roberta Kővári - Educaţia interculturală: de la teorie la practică -implementarea
educaţiei interculturale în şcoli multietnice din România - noiembrie 2010.
172
Învățarea și comunicarea, caracteristici ale culturii
Geicu Alida Georgiana

Școala Gimnazială „Gheorghe Țițeica” Craiova
Comunicarea interculturală are o istorie relativ recentă, începând cu cea de a doua jumătate a
secolului XX, când în SUA au fost iniţiate studii şi aplicaţii privitoare la contactele dintre americani şi
indivizi sau grupuri aparţinând unor culturi diferite de cea americană. Obiectul de studiu al disciplinei
comunicare interculturală există din cele mai vechi timpuri ale istoriei şi civilizaţiei omenirii, când
indivizi şi grupuri din culturi diferite au interacţionat, în diverse contexte şi din diferite motive.
În ce priveşte cultura europeană, asemenea contacte au avut loc încă din Antichitatea greco-romană,
fie sub forma unor schimburi economice, comerciale şi implicit cultural-artistice, fie sub forma, mai
agresivă, a războaielor de cucerire de teritorii, populaţii, culturi străine. În aceste forme, contactele
interculturale au continuat în epocile istorice următoare: în Evul Mediu când, având ca suport cultura
greco-romană, care asimilase deja o serie de caracteristici, influenţe ale culturilor orientale, s-au conturat
principalele caracteristici ale culturii europene moderne; în Renaştere, când a avut loc descoperirea
„Lumii Noi” de către conchistadorii spanioli şi s-au pus bazele imperiilor coloniale de mai târziu.
Dacă în trecut ocaziile şi actele concrete de comunicare între reprezentanţi ai unor culturi diferite
implicau o relativ redusă parte a populaţiei lumii, în epocile modernă şi contemporană realităţile,
situaţiile, consecinţele acestor procese de comunicare au crescut, în mod spectaculos, ca frecvenţă şi
complexitate. Acest lucru a fost şi este posibil mai ales datorită progreselor ştiinţifice şi tehnice din
domeniul telecomunicaţiilor, transportului şi, nu în ultimul rând, datorită apariţiei şi evoluţiei „noilor
media” din secolul XX : radioul, televiziunea, Internetul.
Conceptele de comunicare şi cultură sunt inseparabile. Comunicarea, ca interacţiune socială, este
procesul prin care indivizii din aceeaşi cultură sau din culturi diferite îşi transmit reciproc mesaje. Întregul
proces este influenţat de cultura căreia îi aparţin deopotrivă emiţătorii şi receptorii. Cum, când, unde, în
ce fel , prin ce mijloace se comunică sunt chestiuni dictate de cultura fiecăruia.
Învăţarea este cea mai importantă caracteristică a culturii. Cultura se dobândeşte prin procesul de
„inculturare”, care presupune învăţarea de către oameni, încă de la cele mai fragede vârste, mai întâi a
lucrurilor elementare pentru supravieţuire, apoi pe măsura dezvoltării ca fiinţe biologice şi sociale,
însuşirea acelor norme, atitudini, comportamente care sunt considerate dezirabile de către cultura proprie.
Şcoala, ca principală instanţă de culturalizare, este antrenată în materializarea strategiilor de asumare
spirituala. Ea nu poate rămâne neutră la marile incitări sau presiuni ale vremii. În perimetrul şcolar se
reproduce cultura şi se pun bazele creaţiei de noi expresii culturale.
Educaţia interculturală vizează o abordare pedagogică a diferenţelor culturale, strategie prin care se
iau în consideraţie specificităţile spirituale sau de alt gen, evitându-se, pe cât posibil, riscurile ce decurg
din schimburile inegale dintre culturi sau, şi mai grav, tendinţele de atomizare a culturilor. Nu e o ştiinţă
nouă, nici o nouă disciplină, ci o nouă metodologie ce caută să integreze, în interogaţia asupra spaţiului
educaţional, datele psihologiei, antropologiei, ştiinţelor socialului, politicii, culturii, istoriei.
Învăţarea culturală are loc în mai multe feluri : prin interacţiunea cu ceilalţi, prin observare, prin
imitare, ca şi prin alte mijloace, cum sunt contactul din priviri, utilizarea tăcerii şi a spaţiului, înţelegerea
conceptului şi a importanţei „atractivităţii”, din părerile cu privire la îmbătrânire şi bătrâneţe, prin
învăţarea limbii materne, prin preferinţa pentru activitatea fizică sau pentru cea intelectuală, prin modul în
care este preferabil să se rezolve conflictele etc. Toate aceste lucruri ca şi multe altele sunt învăţate în
mod inconştient, prin interacţiunile cu alţi oameni, în cadrul unor grupuri sociale şi instituţii, formale sau
informale, precum familia, şcoala, biserica, grupul de prieteni, colegi etc.
Toti cei care trăiesc în perioade diferite, în puncte geografice diferite şi care aparţin unor religii divine
diferite, cu toate aceste diferenţieri, în realitate sunt stapâni pe aceleaşi valori morale. Valori
fundamentale precum: să nu furi, să nu ucizi, să nu faci adulter, să nu minţi, fată de oameni să ai un
comportament amabil şi respectuos, sunt valabile pentru toti credincioşii. Această semnificaţie comună a
moralei este valabilă pentru Islam, Creştinism, Iudaism. Aşa cum lucruri neplăcute precum:
nerecunoştinta, răsfăţul, iubirea de sine, minciuna, lăcomia, viclenia, cearta, lipsa de respect,
173
nestatornicia, avarismul, bârfa, despotismul, calomnia, perfidia, instigarea nu sunt conforme cu morala
islamică, ele sunt interzise şi în Iudaism şi Creştinism. În toate aceste religii oamenii sunt îndemnaţi să fie
respectuoşi, iubitori, drepti, mărinimoşi, milostivi, iubitori de binefaceri, modeşti, serioşi, de nădejde,
generoşi, devotati, cu caracter blând şi statornici.
Dialogul dintre religie şi civilizaţii este absolut necesar. Primul pas spre acest lucru, aşa cum
accentuează un savant musulman contemporan, este necesitatea înlaturarii chestiunilor care reprezinta
cauza polemicii dintre religii, reliefarea mai degraba a punctelor comune, fiind necesar sa trasam un cerc
foarte larg care sa cuprinda toata omenirea şi sa întindem tuturor oamenilor bratul pacii.
Bibliografie :
Constantin Cucoş – Educaţia. Dimensiuni culturale şi interculturale

Elena Joiţa – Pedagogia – ştiinţa integrativă a educaţiei
Samovar, Larry, Porter, Richard, (coordonatori), Intercultural Communication. A Reader, Wadsworth
Publications, 1991
174
ROLUL MATEMATICII DISTRACTIVE

ÎN FORMAREA PERSONALITĂŢII ELEVULUI
Prof. Inv. Primar: Geicu Rodica

Scoala Profesionala Daneti
În condiţiile actuale de tranziţie, şcoala românească trebuie să renască, să fie cu adevarat expresia
vie, puternică, reală a năzuinţelor neamului nostru, nu numai de a-i conserva valenţele culturale şi
sufleteşti moştenite, ci de a crea valori noi în vederea desăvârşirii fiinţei sale naţionale. Ea trebuie să aibă
ca ideal formarea de specialişti bine pregătiţi profesional, capabili de a se angaja creator în efortul
constructiv al ţării.
Epoca contemporană are nevoie de inteligenţa creatoare, de oameni cu gândire independentă,
creativă. Jean Piaget menţionează că in societatea contemporană însăşi condiţia de existenţă a omului se
concentrează tot mai mult către inteligenţă şi creativitate, adică inteligenţa activă.
Nevoia omului de a se adapta în continuu la situaţii, la procese şi probleme de muncă mereu noi,
impun ca şcoala, o dată cu funcţia ei informativă, să dezvolte şi atitudinile intelectuale ale elevilor,
independenţa şi creativitatea gândirii. O contribuţie esenţială la realizarea acestei sarcini o dă studiul
matematicii în manieră modernă.
Opționalul „Matematica distractivă” vine să răspundă nevoilor de dezvoltare a personalitatii
elevilor prin formarea de capacități, competențe și atitudini bazate pe gândirea critică, logică, divergentă
și creativă. Studierea acestei discipline opționale îi ajută pe elevi să se apropie de matematică cu dragoste
să-și descopere aptitudinile pentru acest obiect și să tindă chiar spre nivelul de performanță. În rezolvarea
exercițiilor și a problemelor propuse, își vor da mâna subtilitatea, inteligența, perspicacitatea, spiritul de
observație, deducția și gândirea logică a rezolvatorului.
Obiectivul țintă îl reprezintă abordarea cu ușurință, de către elev, a conținuturilor programei
școlare, care propune pentru elev, să utilizeze elemente de logică pentru a justifica etape în rezolvarea de
probleme. Strategia didactică are ca dominantă lucrul în echipă, care favorizează comunicarea și
asumarea de către elevi a diverselor roluri în cadrul unui grup.
Opționalul „Matematica distractivă” îi pregătește pe elevi pentru rezolvarea unor situații
problematice din viața cotidiană prin cultivarea perseverenței, încrederii în sine, voinței de a duce la bun
sfârșit un lucru început, cooperării în cadrul unui grup.
Matematica, regina științelor, considerată de unii aridă, abstractă și accesibilă unui număr restrâns
de persoane, poate fi înțeleasă de oricine se va apropia cu interes de domeniul său de cunoaștere.
Matematica, pătrunzând în aproape toate domeniile de cercetare şi aducându-şi contribuţia la
dezvoltarea tuturor ştiinţelor, este chemată să-şi îndeplinească rolul de factor esenţial la adaptarea rapidă a
fiecărui cetăţean la cerinţele mereu crescânde ale societăţii în care trăim. Bazele unei bune pregătiri şi
formări matematice se pun încă din clasele primare, cu accentul pe dezvoltarea capacităţii intelectuale ale
elevilor şi a priceperii de a le utiliza în mod creator.
Pentru a mări eficienţa formativă a învăţământului în clasele I-IV, se cere asigurarea în primul
rând a calităţii cunoştinţelor pe care şi le însuşesc copii. Metodele şi mijloacele de învăţare trebuie să
pună accentul pe copil. Ele trebuie să insiste pe motivaţie şi de aceea se axează pe activităţile ludice şi pe
acelea care corespund intereselor elevilor. În scopul realizării acestui deziderat, trebuie găsite procedee
care să solicite activitatea elevilor. Copilul trebuie îndrumat în permanenţă ca tot ceea ce scrie să treacă
prin filtrul gândirii. Lucrul trebuie să fie individualizat. Cadrul didactic trebuie să intervină în activitate şi
trebuie să participe astfel încât elevii să dobândească cunoştinţe şi deprinderi de natură matematică.
Mijloacele de învăţământ rămân cel mai adesea manualele care se cer mereu îmbunătăţite, dar este
necesar a fi folosite mai mult fişele de lucru şi alte materiale didactice adecvate.
Noii generaţii trebuie să i se transmită spiritul matematic, gustul şi mijloacele de a opera cu
regulile raţionamentului bine condus. Experienţa demonstrează că elevii din clasa I şi chiar mai devreme
pot să-şi însuşească sau cel puţin să înţeleagă sau să fie familiarizaţi cu conţinutul unor noţiuni de
matematică modernă. Prin introducerea predării în spiritul unor asemenea concepte, pe baza unor metode
175
euristice, prin antrenarea gândirii elevilor la un efort gradat şi judicios dozat, prin însuşirea matematicii
prin efort propriu, în clasele I-IV se pot pregăti condiţiile pentru un învăţământ unitar şi structural al
matematicii. De asemenea, pe această cale se poate spori eficienţa formativă a învăţământului matematic,
contribuind cu precădere la dezvoltarea mobilităţii gândirii şi la sporirea interesului elevilor pentru studiul
matematicii.
Matematica modernă următeşte antrenarea sistemică şi gradată a gândirii elevilor în rezolvarea
exerciţiilor şi problemelor, disciplinarea gândirii elevilor şi formarea capacităţii de a gândi condensat, în
tensiune maximă, care solicită gândirea la un efort susţinut şi gradat.
Matematica este disciplina care, prin însăşi existenţa ei, are menirea de a forma o gândire
investigatoare. Este ştiinţa cea mai operativă, care are cele mai multe şi mai complexe legături de viaţă.
De aceea, se impune o permanentă preocupare în perfecţionarea continuă a metodelor şi mijloacelor de
învăţământ pentru a realiza nu o simplă instruire matematică, ci o educaţie matematică, cu implicaţii
serioase în dezvoltarea tineretului şi formarea lui ca om folositor societăţii din care face parte.
Şcoala are obligaţia să facă din studiul matematicii un instrument de acţiune eficientă,
constructivă şi modelatoare asupra personalităţii elevului.
„Nu trebuie să educăm copiii pentru ceea ce suntem noi azi, ci pentru ceea ce vor fii ei mâine”
(academician Gheorghe Mihoc în „Matematica în ciclul primar”). Adică, să avem în vedere nu numai
realizarea prezentă a vieţii, ci mai ales perspectivele ei.
BIBLIOGRAFIE:
- Bennet, B.- „Curriculum la decizia școlii: ghid pentru profesori”, Editura Atelier Didactic,
București, 2007;
- Cucoș, C. – „Pedagogie”, Editura Polirom, Iași, 2000
- Bocoș, M. – „Teoria și metodologia curriculumului”, Suport de curs pentru anul I, specializările
„Pedagogie” și „Pedagogia învățământului primar și preșcolar”;
176
Din nou la drum
Prof. ȋnvӑţӑmântul primar şi preşcolar Georgescu Carmen

Şcoala Gimnazialӑ Hoghiz, jud. Braşov
M-am mai despӑrţit de ȋncӑ o generaţie de elevi şi nici n-am avut când sӑ le duc dorul, cӑ o nouӑ
serie de pici m-a acaparat. Am tras aer ȋn piept şi-am luat-o din nou de la capӑt. Meseria de dascӑl e una
foarte frumoasӑ, care nu te lasӑ sӑ te plictiseşti, te solicitӑ mereu, te face sӑ te simţi mereu tânӑr şi scoate
ce e mai bun din tine: creativitate, empatie, bunӑtate, multӑ dӑruire ...
Ziua Mondialӑ a Educaţiei am sӑrbӑtorit-o cum au ştiut copiii mai bine: prin desen şi multӑ
culoare. Prima activitate extracurricularӑ ,, Carnavalul toamnei” a adunat elevii mai multor clase; aceştia
şi-au prezentat costumele şi au fost premiate cele mai frumoase creaţii.
În cadrul proiectului tematic ,,Iarna, anotimpul bucuriei” ȋn luna decembrie am invitat pӑrinţii
elevilor clasei pregӑtitoare la un workshop, ȋn care, ȋmpreunӑ cu copiii lor, au confecţionat podoabe
pentru bradul de Crӑciun. În cadrul aceluiaşi proiect clasa noastrӑ a ȋncheiat un parteneriat educaţional cu
Muzeul Etnografic Gheorghe Cernea din Rupea. Elevii au confecţionat la muzeu ornamente de Crӑciun,
cu care au ȋmpodobit bradul din sala de clasӑ.
În luna noiembrie copiii au participat la primul concurs din acest an şcolar ,,Legenda ȋntre adevӑr
şi ficţiune” la secţiunile picturӑ şi colaj cu creaţii artistice cu legende despre plantele locului. Tocmai au
ȋncheiat participarea la prima etapӑ a concursului Comper, concurs ce i-a familiarizat, ȋn primul rând, cu
modalitatea de verificare prin teste a competenţelor dobândite la comunicare şi matematicӑ.
Ziua de 1 Decembrie au sӑrbӑtorit-o prin activitӑţi legate de acest eveniment important:
vizionarea unui material PPT despre semnificaţia Marii Uniri, confecţionarea de steguleţe tricolore,
expoziţie cu desene. Îmbrӑcaţi ȋn costume populare, elevii s-au adunat ȋn holul şcolii şi au ȋncins o horӑ
mare. De ziua Principatelor Române au realizat o lucrare colectivӑ, un colaj intitulat ,,Hora la români” ce
a inclus colorare, decupare, asamblare şi lipire.
În aşteptarea lui Moş Crӑciun am pregӑtit un program artistic. Îmbrӑcaţi ȋn fulgi de nea,
crӑciuniţe, oameni de zӑpadӑ sau brӑduţi copiii au primit cu mare bucurie daruri de la moşu.
Bucurie trebuie sӑ simtӑ copilul când vine la şcoalӑ, când desfӑşoarӑ diverse activitӑţi! Cu
pasiune şi dӑruire şi profesionalism din partea dascӑlilor, acest sentiment e atât de uşor de obţinut!
177
178
PROMOVĂRII IMAGINII UNITĂȚILOR ȘCOLARE ÎN COMUNITATE
Prof. înv. primar Georgescu Constantin
Promovarea imaginii unității noastre școlare reprezintă o prioritate pentru o bună colaborare între cei
trei parteneri educaționali: școală – elevi – părinți.
Educația este obligatorie, dar din fericire nici o instituție nu poate forța alegerea. “Clientul” este liber
să aleagă. Această dependenţă a unităţii şcolare de libertatea de alegere a elevilor face ca şcoala să
depindă de implicarea ei în modificarea nevoilor şi aşteptărilor acestora. Informarea nu este de ajuns,
şcoala trebuie să aibă capacitatea şi să fie pregătită de a adapta programul educational la nevoile în
schimbare ale “clienţilor”.
Şcoala este un element esențial al oricărei comunităţi prin resursele umane pe care le are, dar şi prin
spaţiile de învăţare disponibile. O şcoală responsabilă este garantul dezvoltării permanente a comunităţii.
Şcoala nu poate funcţiona bine fără sprijinul comunităţii, aceasta reprezintă o resursă, oferindu – și
serviciile și altor membri ai comunității.
Pentru a reuși, o instituție educațională are nevoie să se adapteze corespunzător mediului complex și în
continuă schimbare. Toate activitățile instituției au loc și sunt dependente de mediul exterior. Managerii
instituțiilor au nevoie să înțeleagă importanța mediului și a schimbărilor care se produc și modul cum pot
afecta succesul instituției.
Formarea imaginii unei organizații se poate realiza aplicând o anumită “politică”, ce ţine pe de o parte
de stilul managerial al conducătorului organizației și pe de altă parte de activitatea desfășurată de cadrele
didactice. Promovarea imaginii, reprezintă acțiunea de convergență și de interferență a publicității.
Utilizarea liderilor de opinie și a tehnologiilor de creare a evenimentelor pentru formarea unei imagini
unitare și multidimensionale prin transmiterea unor mesaje. Managerul unei organizații școlare poate
promova în mediul intern și extern al unității o imagine pozitivă a acesteia, printr-o planificare riguroasă.
De-a lungul timpului, activitățile de formare și promovare a imaginii școlii noastre au fost:
 difuzarea informațiilor cu privire la oferta educațională, programele și proiectele educaționale,

baza materială, resursele umane, rezultatele școlare;
 consilierea părinților privind orientarea școlară;
 dezvoltarea de parteneriate eficiente la nivel local, județean, regional în scopul promovării imaginii
instituției noastre și a corelării ofertei educaționale cu cerințele de pe piața muncii locale;
 promovarea imaginii școlii prin diverse surse informaționale (site-ul școlii).
Propunerea de activități pentru formarea și promovarea imaginii școlii în anul școlar curent, a fost
următoarea:
 transmiterea în spațiul virtual a informațiilor și fotografiilor privind baza materială și programele

de dezvoltare, oferta educațională, activități derulate, rezultatele elevilor, proiecte educaționale derulate;
 promovarea imaginii instituției și a ofertei educaționale pe pagina web a școlii;
 popularizarea ofertei educaționale propusă pentru anul școlar 2017/2018.
179
PROMOVAREA IMAGINII GRADINITEI PRIN DERULAREA UNOR

PARTENERIATE IN CADRUL COMUNITATII LOCALE
GEORGESCU ELENA CRISTINA

GPN BĂICULEȘTI
I)IMPORTANTA DERULARII PARTENERIATELOR CU REPREZENTANTI AI COMUNITATII

LOCALE
Parteneriatul educational este un concept care devine tot mai prezent in relatiile de colaborare ce
se stabilesc intre unitatile de invatamant si diferitele segmente ale societatii. Necesitatea si importanta
parteneriatelor rezida in doua aspecte:
▪ nevoia deschiderii gradinitei catre comunitate
▪ sensibilizarea comunitatii la nevoile gradinitei
Modalitatea eficienta si viabila prin care comunitatea poate sa raspunda solicitarilor din sistemul
educational este practicarea in parteneriat a proiectelor, acest lucru ramanand un instrument valoros al
gradinitei-in general si un mare castig pentru educatia copiilor-in special, pornind de la ideea ca
prescolarul trebuie scos cat mai mult din atmosfera obisnuita a gradinitei pentru a intra in relatie cu
semenii. Copilul vine astfel in contact cu diferite persoane, creste si se dezvolta intr-un mediu comunitar
variat. Educatoarea este cea care trebuie sa initieze, sa conceapa, sa structureze pertinent si corect
parteneriatul educational, traducandu-l intr-un proiect valoros pentru toate partile implicate.
II) TIPURI DE PARTENERIATE- dupa nevoile si scopul urmarit
▪ parteneriate care au ca scop modernizarea bazei materiale si a spatiilor de invatamant; diversificarea,
innoirea materialului didactic aferent procesului de invatamant;
▪ parteneriate ce vizeaza atenuarea problemelor copiilor cu nevoi speciale;
▪ parteneriate pentru cunoasterea reciproca si buna relationare;
▪ parteneriate ce vizeza o cat mai buna integrare a copiilor in societate;
▪ parteneriate profesionale, ce vizeaza formarea continua a cadrelor didactice;
▪ parteneriate de imagine, in scopul popularizarii experientelor pozitive.
III) REGULI DE BAZA- care trebuie respectate in conceperea si realizarea unui parteneriat
educational:
▪ orice proiect de parteneriat trebuie sa porneasca de la anumite nevoi identificate(analiza de
nevoi/SWOT: puncte tari, puncte slabe, oportunitati, amenintari);
▪ analiza SWOT da nastere ideii de proiect;
▪ proiectul trebuie sustinut de un argument intocmit pe baza analizei SWOT;
▪ proiectul trebuie sa aiba ca finalitate producerea unei schimbari in bine in domeniul ce-l vizeaza; ca
atare trebuie mai intai sa precizam raspunsul la intrebarile:,,Ce schimbare se produce daca derulam
proiectul?”, ,,Ce s-ar intampla in cazul in care nu derulam proiectul?”;
▪ stabilirea cu claritate a etapelor proiectului;
▪ evaluarea si impactul proiectului.
IV) ETAPELE PROIECTULUI DE PARTENERIAT EDUCATIONAL
a.Intocmirea protocolului intre parteneri-cuprinde angajamentul partilor, obligatii comune, obligatii
individuale, semnarea protocolului intre parti.
b.Structura proiectului
1.Organizarea documentatiei:titlul proiectului, tema, partenerii, colaboratori permanenti si ocazionali,
grup tinta, initiatorul proiectului, beneficiari directi si indirecti, analiza de nevoi, argument, mijloace de
realizare, metode, tehnici, principii de lucru, scop si obiective, echipa de realizare, repere temporale,
locatia, resursele proiectului, rezultate asteptate-previziunea impactului asupra persoanelor, organizatiei,
comunitatii si eventualele produse finale.
2.Organizarea desfasurarii proiectului
▪ Echipa proiectului
180
▪ Alcatuirea programului de activitati,in concordanta cu obiectivele stabilite(teme,continuturi,

responsabilitati, loc, data)
▪ Identificarea resurselor ce pot fi puse la dispozitia proiectului care trebuie sa fie in concordanta cu
obiectivele si cu programul de activitati(umane, materiale, financiare, resurse de informatie)
3.Implementarea proiectului- derularea propriu-zisa a activitatilor, conform calendarului.
4.Monitorizarea si evaluarea proiectului-se vor concepe de comun acord si se vor pune in practica
modalitati de monitorizare, evaluare si autoevaluarea proiectului:la inceput, pe parcurs, la final.
5.Diseminarea rezultatelor-experienta pozitiva si rezultatele proiectului se vor face cunoscute, utilizand o
diversitate de mijloace de comunicare.
6.Finalizarea proiectului-moment mai special in care se va sarbatori reusita si se vor analiza alte nevoi
care sa conduca la un nou proiect.
V) OBIECTIVE CADRU ALE PARTENERIATELOR IN CADRUL COMUNITATII
1. Cooptarea diferitilor reprezentanti ai comunitatii locale ca parteneri in procesul educativ.
2. Informarea membrilor comunitatii despre valorile promovate in institutiile de invatamant prescolar,
formandu-i ca beneficiari directi ai achizitiilor de ordin educational ale propriilor copii.
3. Cresterea disponibilitatii de colaborare in cele mai diverse domenii(educativ, sanitar, gospodaresc,
informativ).
4. Realizarea schimbului de opinii in ceea ce priveste necesitatea unui mediu educativ sanatos.
5. Colaborarea intre toate resursele umane implicate in viata gradinitei, astfel incat copilul sa aiba
prioritate absoluta.
6. Cresterea imaginii publice a institutiei.
7. Oportunitatea de a schimba idei si impresii, de a impartasi din propria experienta si de a prelua noutati.
VI) PARTENERIATE DERULATE
1.,,Impreuna pentru copii nostri”-parteneriat educational cu familia derulat pe parcursul a doi ani scolari.
▪ Scopul: Initierea parintilor in problemele specifice educatiei din gradinita privita ca un ,,microgrup” din
care copilul face parte;dobandirea de catre parinti a unor abilitati de relationare cu copii.
▪ Parteneriatul gradinita-familie construieste relatii stranse intre cele doua medii ale educatiei, stabileste
un sistem de valori apropiat intre acestea, care poate avea un efect benefic asupra copiilor.
▪ Exemple de activitati derulate pe perioada parteneriatului:,,Parteneri in educatie”, ,,Obiceiuri si tradititii
de Craciun”, ,,Ce pot face, doua maini dibace?”, ,,Cum aleg scoala la care va merge copilul meu?”, ,,Pasi
spre viitor”.
▪ Finalizarea proiectului a fost conceputa ca o analiza, impreuna cu parintii, a aspectelor pozitive sau
negative pe care le-am intalnit pe parcursul celor doi ani de intalniri.
2.,,Primii pasi spre scoala”-parteneriat cu Scoala Gimnaziala Baiculesti prin d-na invatatoare Dogaru
Corina.
Obiectivele parteneriatului:
▪ Realizarea unui schimb de opinii in ceea ce priveste necesitatea unui mediu educational stimulativ.
▪ Stabilirea unor puncte comune cu privire la programul derulat la grupa pregatitoare si semestru I al
clasei I.
▪ Familiarizarea prescolarilor cu mediul educational in care vor pasi in curand.
,,In vizita la grupa ,,Fluturasilor”- a fost una dintre cele mai placute intalniri si s-a organizat sub forma
unei activitati comune desfasurata la gradinita, unde scolarii au venit in vizita. Prescolarii le-au pregatit si
prezentat un scurt moment artistic si le-au adresat scolarilor intrebari, cum ar fi: ,,Va place la scoala”, ,,Va
mai amintiti de gradinita?”, ,,Cum ati invatat sa cititi?”. Scolarii le-au raspuns la intrebari si o eleva le-a
citit o scurta poveste intitulata ,,Cartea”.
Alte activitati derulate pe perioada parteneriatului au fost: ,,Darul pentru prieteni”, ,,Vizita la scoala”,
,,Vizita la biblioteca”.
▪ La varsta de 6-7 ani, copiii poseda in mod firesc acea maturitate intelectuala care sa le permita sa
abordeze sarcinile scolare. Ramane totusi planul afectiv care-l pune pe copil la o adevarata incercare:
colegi noi, reguli noi, invatatoarea, localul scolii,etc. Consideran ca prin derularea acestui parteneriat cu
scoala am atenuat socul trecerii de la gradinita la scoala, copiii fiind acum mai pregatiti din punct de
vedere emotional.
3.,,Cartea-prietena mea!”-parteneriat cu Biblioteca scolii.
181
▪ Trezirea interesului si a curiozitatii copiilor pentru literatura.

▪ Constientizarea parintilor si a altor factori educationali din cadrul comunitatii cu privire la rolul pe care
il au cartile in formarea si dezvoltarea copiilor.
▪ Stimularea prescolarilor de a desfasura activitati care sa contribuie la propria formare.
Proiectul avizat formarea unei atitudini pozitive a prescolarilor fata de cartile pentru copii, orientarea
acestora spre literatura, precum si realizarea unor noi forme de colaborare intre educatoare, reprezentanti
ai bibliotecii si parinti.
4. ,,Prietenul meu, politistul!”-parteneriat cu politia in vederea intensificari activitatii de sprijinire a
copilului prescolar in dobandirea de cunostinte, capacitati si deprinderi care sa-i permita cu usurinta la
conditiile de mic pieton.
▪ Sprijinirea copiilor pentru intelegerea necesitatii respectarii regulilor de circulatie, in vederea asigurarii
securitatii personale.
▪ Cunoasterea consecintelor nerespectarii regulilor de circulatie.
,,Semne de circulatie”-convorbire cu suport intuitiv, a fost una dintre activitatile derulate pe parcursul
parteneriatului, a fost realizata in sala de grupa si a fost coordonata de d-nul politist. Copiii au avut ocazia
sa-si etaleze cunostintele despre regulile de circulatie cu o placere deosebita, fiind motivati de prezenta
politistilor, iar acestia la randul lor au fost placut impresionati de faptul ca niste copii de gradinita sunt
atat de atenti la ceea ce se intampla pe strada.
CONCLUZII: Initierea si derularea de activitati in parteneriat reprezinta o provocare pentru educatorul de

azi, necesitand multa creativitate in concepere, dinamism in derulare, responsabilitate in monitorizare,
flexibilitate in luarea deciziilor.
In esenta, a manageria un proiect inseamna a stapani arta de a sti sa faci o schimbare:
▪ inseamna sa gasesti modul optim pentru a atinge un scop;
▪ sa poti conduce efectiv resursele disponubile pentru a atinge scopul;
▪ sa identifici just competentele persoanelor implicate in proiect si sa le utilizezi corespunzator,
▪ sa combini atitudini, abordari si tehnici ce se aplica la o gama larga de sarcini.
Iar apoi sa fii capabil sa gestionezi cu succes schimbarea pentru a-i prezerva valoarea de castig.
182
În lumea fanteziei
Școala Gimnazială Nicolae Bălcescu, Arad

Prof. Camelia Georgescu
După cum bine știm, Ziua Internațională a Cititului Împreună este celebrată în data de 1 februarie a
fiecarui an, prin sesiuni de lectură organizate în întreaga țară, în școli, grădinițe, biblioteci, în librării, etc.
Așa cum afirma cândva Fernando Savater, Lectura este o formă a fericirii. Ultima la care vom
renunța. Într-adevăr, aceasta constituie o activitate fundamentală pentru întreținerea condiției intelectuale,
îmbogățirea cunoștințelor și a limbajului, pentru cunoașterea indirectă a diferitelor universuri și realități.
Pentru că nu puteam trece cu vederea o zi atât de importantă, noi, cadrele didactice ale Școlii
Gimnaziale Nicolae Bălcescu din Arad, ne-am propus să realizăm activități de lectură, gândite ca întâlniri
cu discuții provocatoare. În acest scop, le-am propus elevilor noștri cu o săptămână înainte să aducă la ore
una din cărțile lor preferate, pe care să o prezinte colegilor. De asemenea, le-am cerut să selecteze câteva
fragmente reprezentative, pe care să le citească celor prezenți, acestea fiind discutate ulterior. Nu în
ultimul rând, noi am gândit numeroase exerciții creative pentru descifrarea mesajelor, motiv pentru care
elevii au devenit mai curioși.
La clasele primare, șezătorile au constituit cadrul cel mai adecvat manifestării libere a elevilor, cel
mai eficient mijloc de exersare şi cultivare a relaţiilor de colaborare, de încredere, fiind o formă de
activitate colectivă.
Prin intermediul celor mai accesibile producţii literare- poezii, snoave, ghicitori, poveşti, povestiri,
basme, proverbe, zicători- cei mai mici elevi ai noștri, au aflat și au cules o bogăţie de idei, impresii, au
trait autentic, spontan şi sincer situaţiile redate.
La finalul orelor de curs, noi, educatorii, am constat cu multă bucurie în suflet faptul că elevii au
participat activ la aceste activități, au dorit să împărtășească impresii legate de experiența lor literară, să
lectureze cu entuziasm anumite pasaje din cărțile lor de suflet, iar apoi și-au exprimat dorința de a face
schimb de cărți cu alți colegi pentru a descoperi noi lumi fascinante ale imaginației.
Am concluzionat că toate activitățile au fost productive, deoarece copiii au descoperit beneficiile
cultivării cititului împreună, Însă POVESTEA continuă…
183
Promovarea imaginii școlii prin activități extrașcolare
Prof. Georgescu Otilia –

Colegiul Tehnic P.Tc. “Gheorghe Airinei” Bucureşti
În anul școlar 2017 - 2018, elevii Colegiului Tehnic de Poștă și Telecomunicații

,,Gheorghe Airinei” din București, îndrumați de cadre didactice din liceu și-au propus să organizeze
proiectul ,,Șahul în liceu” - proiect educativ bazat pe practicarea șahului - „sportul minţii”.
Şahul este cu siguranţă unul dintre cele mai cunoscute jocuri din lume. Asta poate şi datorită
istoriei lui foarte îndelungate, dar şi datorită stilului interactiv şi posibilităţilor sale aproape infinite.
Există numeroase studii educaţionale şi psihologice care certifică şahul pentru beneficiile aduse copiilor
în învăţare: dezvoltarea gândirii logico-combinatorii, a atenţiei distributive, a memoriei vizuale, a
rapidităţii şi flexibilităţii gândirii, antrenarea capacităţii de a lua decizii într-un interval de timp foarte
scurt, cultivarea spiritului de competiţie şi integrarea rapidă în atmosfera de concurs, formarea spiritului
de echipă şi a fair-playului.
Scopul acestui proiect este de a promova imaginea școlii prin organizarea de activități sportive și
concursuri cu participarea elevilor colegiului nostru și a partenerilor implicați. Pentru aceasta se au în
vedere următoarele obiective:
 Diseminarea şahului ca activitate educativă, sportivă şi ludică în rândul elevilor;
 Organizarea şi participarea la concursuri de şah;
 Dezvoltarea personală a copiilor participanţi la proiect în sensul îmbunătăţirii gândirii
logicocombinative, a atenţiei distributive, eliminarea tracului şi antrenarea capacităţii de a lua
decizii în termen scurt.
Grupul ţintă: elevi ai Colegiului Tehnic P.Tc. “Gh. Airinei” și elevi ai liceelor partenere
Durata proiectului: an şcolar 2017 - 2018
Modalităţile de monitorizare şi de evaluare ale proiectului:
 fişe de lucru utilizate la antrenament, pliante, diplome
 clasamente întocmite cu ocazia concursurilor desfăşurate la orele de antrenament
 clasamente întocmite cu ocazia concursurilor oficiale
 fotografii, filmuleţe, fişe de activitate
Sustenabilitatea proiectului “Şahul în liceu” va fi asigurată prin:
 continuarea activitatii grupului de iniţiativă /acţiune constituit în cadrul proiectului;
 un nou proiect ce va fi elaborat după finalizarea acestui proiect, pornind de la experienţa
acumulată;
 menţinerea /dezvoltarea parteneriatelor încheiate în cadrul proiectului;
 includerea bunelor practici identificate în proiect în strategiile şcolii.
Activităţile de promovare/mediatizare şi de diseminare pe care intenţionăm să le realizăm în
timpul implementării proiectului ,,Şahul în liceu” şi după încheierea acestuia vor avea loc:
la nivelul unităţii şcolare;
la nivelul comunităţii educative lărgite – şcoli partenere, alte școli şi licee care ar putea fi invitate să
participe la concursuri de şah.
184
La noi, la Liviu
Georgeta-Camelia Marosi
Colegiul Naţional Liviu Rebreanu Bistriţa este o organizaţie şcolară a cărei cultură se individualizează
în peisajul educaţional al oraşului, al judeţului şi chiar al ţării, având în vedere performanţele obţinute de
elevii noştri, nominalizarea la Gala 10 pentru România şi dobândirea statutului de membru al Alianţei
Colegiilor Centenare. Printre factorii care condiţionează realizarea unei culturi organizaţionale puternice
se numără existenţa şi manifestarea, la toate nivelurile organizaţiei, a ritualurilor, a miturilor şi a celorlalte
componente care reprezintă şi comunică valorile organizaţiei, precum şi existenţa şi funcţionarea reţelelor
informale de comunicare. Consolidarea culturii organizaţionale presupune încurajarea oamenilor să
iniţieze noi abordări, modele de comportament şi sisteme, adaptate condiţiilor existente.
Având în vedere schimbarea echipei manageriale, se consideră oportună iniţierea unor activităţi
menite să reactiveze sentimentul de mândrie dat de apartenenţa la organizaţie, să redimensioneze valoarea
scriitorului care dă numele şcolii, să regândească identitatea vizuală a colegiului, să ofere posibilitatea ca
atât elevii, cât şi cadrele didactice să se manifeste pe toate palierele emoţionale. Un proiect educațional
propus de catedra de română a Colegiului Național Liviu Rebreanu Bistrița, La noi, la Liviu, își propune
nu numai promovarea scriitorului şi a operei lui Liviu Rebreanu în organizaţia care îi poartă numele, ci și
dezvoltarea competenţelor de comunicare interpersonală, deschiderea către comunitate, crearea unor
produse de identitate vizuală a şcolii, așadar promovarea imaginii organizației. De ce promovarea
imaginii unei școli care are nume și renume? Pentru că școala nu este doar un instrument de transmitere a
unei anumite culturi, ci un loc de construcţie culturală, de promovare a alternativităţii şi pluralismului,
adaptabilităţii şi creativităţii. Pentru că o școala trebuie să fie altfel nu doar o săptămână, trebuie să fie un
laborator de experiențe, să își deschidă porțile către comunitate și să nu le mai închidă niciodată. Să
determine schimbarea, să dinamizeze viața civică, să inspire.
Una ditre activitățile proiectului, Rebreanu la Liviu, s-a desfășurat în perioada noiembrie-decembrie
2017 și a vizat organizarea unor workshopuri cu elevii pentru a realiza în echipe produse (postere, afişe,
reclame, filmuleţe, fotografii, jurnale, eseuri, dramatizări, povestiri digitale) prin care au pus în valoare
relaţiile dintre scriitorul Liviu Rebreanu şi şcoală/Bistriţa, textele lui Rebreanu şi cititorii-elevi,
ecranizările după romanele rebreniste şi textele literare, carte şi imagine, elev/elev, elev/profesor.
Produsele elevilor au fost postate pe site-ul școlii https://padlet.com/CNLR/liviu și popularizate pe pagina
de pagina de facebook a instituției.
Identitate vizuală-Brandul CNLR oferă elevilor oportunitatea de a face propuneri pentru broșura de
prezentare a școlii și de a realiza filmuleţe cu scopul de a promova imaginea colegiului, după ce cunosc
criteriile şi termenele stabilite. Pagina de facebook a şcolii va găzdui şi promova produsele realizate. Tot
pe această pagină vor fi postate cele mai reușite ținute școlare propuse de elevi, în acord cu propriile
convingeri.
Nu în ultimul rând, Tabula rasa, piesa de teatru interpretată de elevii de clasa a IX-a pentru absolvenții
claselor a XII-a reprezintă un prilej de conștientizare a apartenenței la o școală-model. Într-o viziune
postmodernă, se evidenţiază valoarea formativă a anilor de liceu, bucuriile și problemele adolescenței,
relația profesor-elev și ideea de acasă, de mediu educațional favorabil. Realizarea și popularizarea afișului
și scrierea textului pentru invitații sunt atribuții pe care elevii le duc la bun sfârșit cu entuziasm și
creativitate. Unul dintre posturile locale de televiziune este invitat să filmeze spectacolul, iar difuzarea
acestuia aduce plus valoare proiecutlui educativ al CNLR.
Școala este ea însăși oglindă a societății în care ființăm, a comunității în care ne integrăm, a fiecărei
familii ce își dorește copii educați. Ce ne place să vedem acolo sunt reușitele personale și profesionale,
speranțe și încredere, creativitate și respect. Imaginea școlii este reflectată de fiecare elev și profesor, de
fiecare părinte implicat în viața ei, zi de zi, astfel încât aceasta nu poate fi decât în strânsă legătură cu
misiunea ei. La Colegiul Național Liviu Rebreanu din Bistrița, simțim că Rebreanu nu e o şcoală, e un
destin.
185
IMPORTANŢA SERBĂRILOR ŞCOLARE

la clasele primare
GERU MARIANA OTILIA

ŞCOALA GIMNAZIALĂ RACOVIŢENI
JUDEŢUL BUZĂU
Motto:
,,Acel spirit candid, acea atitudine stângace de a intra in miezul lucrurilor, fără prejudecati, cu plăcere și
bucurie, îl prezintă pe copil ca pe o ființă capabilă să inventeze acțiuni de o mare naivitate, la prima
vedere, dar pline de substantă în conținutul lor.Prin acest spirit copilul se joacă, traiește și se formează ca
om “
(Nicolae Iorga)
Serbările şcolare au un rol deosebit în educarea şi formarea personalităţii copiilor. Implicarea

copiilor în astfel de activităţi îi motivează să contribuie la realizarea unui obiectiv comun prin cooperare
şi, în acelaşi timp, identificarea şi cultivarea unor aptitudini şi talente de natură expresivă, care se
manifestă liber şi spontan. Activităţile propuse se desfăşoară în grupuri cooperante, prin interacţiuni
variate, fiind o modalitate de învăţare eficientă, dar şi de formare a unor competenţe sociale specifice
grupului, cât şi fiecărui membru în parte.
Interpretarea rolurilor cere din partea copilului să se deprindă să-şi stăpânască emoţiile provocate
de prezenţa unui public numeros şi, în mare parte, necunoscut. Elevii care dau dovadă de timiditate,
treptat, pot deveni mai curajoşi, mai îndrăzneţi, învătând să-şi stăpnească emoţiile.
Atmosfera de sărbătoare şi veselie care stăpâneşte cadrul organizat al serbărilor le induce copiilor
o stare de bună dispoziţie, de optimism care încununează eforturile susţinute ale întregului colectiv pentru
realizarea unui scop comun-,,reuşita serbării”.
Intonând cântece, recitând poezii, interpretând roluri, copiii au posibilitatea să pună în practică
ceea ce au învăţat într-o anumită perioadă de timp, manifestându-si creativitatea specifică vârstei, una de
natură artistică, care conturează preţioase trăsături morale precum perseverenţa, spiritul de echipă,
încrederea în forţele proprii.
Pregătirea şi prezentarea nnei serbări contribuie la dobândirea de cunoştinţe noi, la îmbogăţirea şi
nuanţarea gustului pentru frumos şi a aptitudinilor pentru artă, le oferă prilejul de a acumula noi
reprezentări şi emoţii, temeiul viitoarei personalităţi care se va adapta cu uşurinţă la normele de
comportament şi convieţuire socială.
În proiectarea scenariului unei serbări trebuie să se ţină seama de adaptarea conţinutului la
experienţa de viaţă a copilului, să răspundă particularităţilor individuale şi de vârstă ale copiilor, să fie
desfăşurate după anumite reguli, ce asigură îmbinarea armonioasă a decorului , ţinuta sărbătorească a
copiilor, costumaţia necesară cu fondul muzical adecvat. Din marea varietate a
serbărilor , cele îi leagă cel mai mult pe copii de viaţa şcolii sunt organizate pentru sărbătorirea
Crăciunului, a zilei naţionale a României ( 1 Decembrie ), 8 Martie, 1 Iunie, serbările de sfârşit de an
şcolar. Cu ocazia acestor evenimente, învăţătorul îi familiarizează pe copii cu cele mai importante
momente din viaţa oamenilor. Recitând poezii, copiii sunt obişnuiţi să rostească textele corect, expresiv,
cu o mimică şi un ton adecvat, nuanţat. Dansînd, copiii fac dovada că îşi pot coordona mişcările cu ritmul
muzicii, iar prin scenetele prezentate transmit mesajul artistic al conţinuturilor şi empatizează cu acesta.
Copilăria este o lume de miracole şi de uimire a creaţiei scăldate de lumina, ieşind din întuneric, nespus
de nouă si proaspătă, uluitoare.
(Eugen Ionescu)
186
Promovarea imaginii grădiniţei
GHEORGHE CLAUDIA-MIHAELA
Grădiniţa Înşirăte Mărgărite
În condițiile unui sistem concurențial în continuă dezvoltare devine imperios necesară accentuarea
eforturilor de promovare a imaginii unităţii școlare şi de stabilire a unor relații directe cu viitorii potențiali
Construirea şi consolidarea unei imagini pozitive necesită ani de grijă, de muncă sistematică, de
comunicare şi de calitate. Promovarea cuprinde toate formele de comunicare şi activităţile pe care
grădiniţa le poate desfăşura pentru a atrage grupurile-ţintă prin educaţia oferită. Promovarea unei unităţi
şcolare se poate face prin relaţii publice, tipărituri de promovare (broşura, cărticica, prospecte etc.) şi
reclamă.
Grădinița este o instituție de educație care are rolul de a oferi sprijin educativ atât pentru copii cât și
pentru părinți. Misiunea noastră, a educatorilor este de a promova un învățământ deschis, flexibil, capabil
să asigure accesul egal la educatie pentru toți copiii indiferent de nationalitate, religie, rasă deci să ofere
șanse egale de dezvoltare tuturor copiilor.
Promovarea imaginii grădinitei noastre prin oferta educațională este una din țintele proiectului de
dezvoltare instituționala . Prin oferta educaționala grădinița noastră dă posibilitatea părinților să aleaga
acivitățile opționale și extracurriculare la care doresc să participe copiii. Activitățile extracurriculare au
un conținut cultural artistic, spiritual, tehnico aplicativ, sportive sau sunt simple activități de joc sau de
participare la viața și activitatea comunității locale. Aceste activități oferă copiilor destindere, recreere,
voie bună iar unora dintre ei posibilitatea unei afirmări și recunoaștere a aptitudinilor. Aceste activități au
caracter ocazional și iau forme foarte variate.
Dintre activitațile desfășurate în gradinița noastră amintesc doar câteva:
‐ Sărbătorirea zilei de naștere a unui copil;
‐ Vizionarea în grup a unor spectacole, teatru de păpuși;
‐ Excursii, drumeții, plimbări;
‐ Vizite la diferite instituții din oraș;
‐ Participare la concursuri locale, judetene, naționale și internationale
Acest tip de activități îi antrenează pe copii, îi apropie de grădiniță, îi determină să o îndrăgească
și mai mult.
Promovarea imaginii grădiniţei se realizează, de asemenea şi prin derularea unor parteneriate în
cadrul comunităţii locale.
Parteneriatul educaţional este un concept care devine tot mai prezent în relaţiile de colaborare ce se
stabilesc între unităţile de învăţământ şi diferitele segmente ale societăţii. Necesitatea şi importanţa
▪ nevoia deschiderii grădiniţei către comunitate
▪ sensibilizarea comunităţii la nevoile grădiniţei
Modalitatea eficientă şi viabilă prin care comunitatea poate să răspundă solicitărilor din sistemul
educaţional este practicarea în parteneriat a proiectelor, acest lucru rămânând un instrument valoros al
grădiniţei, în general, şi un mare câştig pentru educaţia copiilor, în special, pornind de la ideea că
preşcolarul trebuie scos cât mai mult din atmosfera obişnuită a grădiniţei pentru a intra în relaţie cu
semenii. Copilul vine astfel în contact cu diferite persoane, creşte şi se dezvoltă într-un mediu comunitar
variat.
Educatoarea este cea care trebuie să iniţieze, să conceapă, să structureze pertinent şi corect
parteneriatul educaţional, traducându-l într-un proiect valoros pentru toate părţile implicate.
În esenţă, a manageria un proiect înseamnă a stăpâni arta de a şti să faci o schimbare:
▪ înseamnă să găseşti modul optim pentru a atinge un scop;
▪ să poţi conduce efectiv resursele disponubile pentru a atinge scopul;
▪ să identifici just competenţele persoanelor implicate în proiect şi să le utilizezi corespunzător,
▪ să combini atitudini, abordări şi tehnici ce se aplică la o gamă largă de sarcini.
187
Iar apoi să fii capabil să gestionezi cu succes schimbarea pentru a-i prezerva valoarea de câştig.
Gestionarea imaginii instituţiei este o obligaţie a întregii echipe şi, în special, a directorului
organizaţiei. Ca urmare, strategia instituţiei trebuie să vizeze activităţi de familiarizare a personalului cu
filozofia instituţiei şi de aderare la acesta, astfel încât fiecare membru al echipei să se considere
coparticipant la succes.
Prin toată activitatea desfășurată în grădinița noastră se asigură un act educational de calitate care să
contribuie la formarea unei personalităti a copilului independent și creativ, la formarea unor copii
sănătoși, activi, eficienți, cooperanți care să se adapteze ușor la regimul școlar și la orice situație în viață.
BIBLIOGRAFIE
1. Petrescu, Ion; ,,Management”, Editura Holding Reporter, Bucuresti, 1991.

2. Cerchez, N ; Mateescu, E.; ,,Elemente de management scolar’’, Editura Spiru Haret,
Iasi, 1994.
3. Jinga, Ioan; ,,Managementul învățământului’’ , Editura Aldin, Bucuresti, 2001.
188
prof. înv. preșcolar GHEORGHE ELENA ALINA

GPP ARIPI DESCHISE PITESTI
Imaginea unei instituţii educaţionale este determinată de un ansamblu de criterii, reguli şi interpretări
care sunt structurate de-a lungul timpului şi transmise din generație în generație, modificate şi îmbogăţite
permanent cu elemente noi, acceptate si asimilate de comunitate. Imaginea este dependentă de sistemul
informaţional în care se formează, fiind condiţionaţă de caracteristicile de vârstă, sex, religie, nivel de
cultură şi instruire, apartenenţa etnică sau politică etc.
Formarea imaginii unei organizatii se poate realiza aplicând o anumită ,,politică’’, ce ţine pe de o
parte de stilul managerial al conducătorului organizaţiei şi pe de altă parte de activitatea desfăşurată de
angajaţi.
Imaginea organizaţiei poate fi gestionată în următoarele moduri:
-să faci lucruri bune, în sensul practicării unui management extrem de performant;
-să desfăşori o activitate profesională de relaţii publice prin care să obţii încrederea, simpatia, înţelegera şi
sprijinul publicului;
-să desfăşori o campanie publicitară bine pusă la punct;
-să foloseşti sponsorizarea;
-să angajezi un personal foarte bine pregătit, motivat şi ataşat obiectivelor organizatiei;
-să întreţii foarte bune relaţii cu mijloacele de informare în masă.
În scopul realizării unei promovări de imagine eficiente, se vor urmări :
a) reliefarea rolului instituţiei educative, care va scoate în evidenţă:
b) reliefarea activităţii instituţiei educative:
c) reliefarea rolului angajaţilor :
* profesionalismul;
* competenţa;
* onestitatea;
* participarea angajaţilor la manifestări educaţionale şi ştiinţifice locale, naţionale şi internaţionale;
d) reliefarea evenimentelor importante în viaţa instituţiei sau la care participă instituţia pe plan local,
189
BIBLIOGRAFIE:
1. www.didactic.ro
2. “Împreună pentru copii: grădiniţa şi comunitatea”- Proiectul pentru Reforma Educaţiei Timpurii
(P.R.E.T.)
4. Cerchez, N ; Mateescu, E.; ,,Elemente de management scolar’’, Editura Spiru Haret, Iasi; 1994.
5. Jinga, Ioan; ,,Managementul învățământului’’ , Editura Aldin, Bucuresti; 2001.
190
COLEGIUL ECONOMIC “PETRE S.AURELIAN”-
O ȘCOALᾸ LA NIVELUL STANDARDELOR EUROPENE
Prof. Gheorghe Maria-Cornelia
Colegiul Economic “Petre S. Aurelian”, Slatina
În contextul unei societăţi dinamice în care adaptabilitatea la schimbare este caracteristica

indispensabilă reuşitei în plan profesional şi social, Colegiul Economic “Petre S.Aurelian” oferă elevilor
din municipiul Slatina şi judeţul Olt accesul la educaţie, în mod echitabil, în scopul atingerii performanţei
individuale şi colective prin formarea unor cetăţeni activi şi responsabili, educaţi în spirit de echipă şi
toleranţă, care să fie capabili să înveţe pe tot parcursul vieţii pentru construirea unei cariere adaptabile la
cerinţele pieţii de muncii. Colegiul Economic “Petre S.Aurelian”, Slatina este principala şcoală cu
domeniu de pregătire economică din judeţul Olt. Colegiul nostru oferă educaţie de calitate în mod
echitabil, indiferent de rasă, convingeri, religie sau etnie.Scopul Colegiului Economic „Petre S.Aurelian”
este de a furniza educaţie de calitate deschisă spre performanţe superioare, de a extinde frontierele
cunoaşterii şi a sluji interesele şi nevoile de educaţie ale societăţii moderne.Colegiul nostru se angajează
în asigurarea unei pregătiri de nivel ridicat şi în crearea unui climat care să motiveze elevii pentru a-şi
dezvolta potenţialul.Credem că formarea continuă a profesorilor trebuie asigurată constant pentru a putea
implementa corect măsurile prevăzute de reforma învăţământului, dificile şi mereu în schimbare.Colegiul
Economic „Petre S.Aurelian” asigură elevilor săi pregătire la nivelul standardelor europene şi în
concordanţă cu evoluţia pieţii muncii în România, într-un climat care încurajează elevii să-şi dezvolte
competenţe potrivit cu aptitudinile şi obiectivele traseului lor profesional.
Şcoala noastră are porţile deschise pentru toţi cei care au nevoie de educaţie, indiferent de etnie,
religie sau tip de minoritate socială. Printr-o ofertă curriculară diversă şi atractivă, printr-un învăţământ
centrat pe competenţele cerute de specificul societăţii de azi şi prin pasiunea cadrelor didactice de o înaltă
ţinută profesională şi morală, dorim să formăm personalităţi umane complexe.
Fiecare dintre membrii colectivului nostru profesoral are menirea să-l formeze pe tânăr în întreaga sa
complexitate, nu doar prin cultivarea intelectului, căci a fi profesor nu înseamnă doar a respecta legislaţia
şcolară şi îndeplinirea cerinţelor din programă, ci şi a forma armonios personalităţi umane prin:
 însuşirea temeinică a cunoştinţelor ştiinţifice, a valorilor culturii naţionale;

 formarea capacităţilor intelectuale şi a atitudinilor proactive, a disponibilităţilor afective şi a
abilităţilor practice;
 asimilarea tehnicilor de muncă intelectuală necesare instruirii şi autoinstruirii pe durata întregii vieţi;
 stimularea gândirii critice şi a creativităţii, a spiritului inovativ în orice domeniu al cunoaşterii;
 educarea în spiritul respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, al demnităţii şi al
toleranţei;
 promovarea transparenţei, a dialogului şi a schimbului liber de opinii;
 încurajarea iniţiativei şi a participării/implicării active, inclusiv în diferite aspecte din viaţa
comunităţii locale;
 cultivarea sensibilităţii faţă de problematica umană şi faţă de valorile moral-civice;
 stimularea asumării responsabilităţii şi a puterii de decizie;
 dezvoltarea echilibrată a spiritului de cooperare şi a celui de competiţie;
 cultivarea respectului faţă de natură şi mediul înconjurător;
 dezvoltarea armonioasă a individului, prin educaţia igienico-sanitară şi prin practicarea sporturilor;
191
 stimularea interesului faţă de viaţa şi tradiţiile comunităţii, a deschiderii către multiculturalitate şi

plurilingvism;
 profesionalizarea tinerilor pentru desfăşurarea unor activităţi utile societăţii, producătoare de bunuri
materiale şi spirituale de înaltă calitate.
Colegiul nostru va continua să-şi pregătească elevii – după cum o confirmă îndelungată tradiţie a
acestei instituţii – în spiritul cerinţelor societăţii moderne, astfel încât, la finalul anilor de şcolarizare, să
răspundă următoarelor tipuri de finalităţi: a învăţa pentru a şti, a învăţa pentru a face, a învăţa pentru a fi
şi a învăţa pentru a fi în comunitate. Căutăm, prin activităţi de învăţare diferenţiată şi adecvată
particularităţilor de vârstă, intereselor şi nevoilor individuale, să punem în valoare potenţialul elevilor
noştri, să îi facem apţi de colaborare, competiţie şi performanţă. Elevii liceului nostru vor fi consiliaţi
pentru o corectă orientare şcolară şi profesională şi vor fi capabili să- şi urmeze studiile în unităţile de
învăţământ superior din ţară şi străinătate sau vor fi supravegheaţi pentru inserţia pe piaţa muncii în
acord cu pregătirea lor.
Calitatea managementului școlar, echipa de dascăli din școala în care îmi desfășor activitatea,
dotarea de care dispune școala, au contribuit la realizarea bunei imagini a școlii noastre. Munca în echipă,
cooperarea, respectul reciproc, atașamentul față de copii, entuziasmul și dorința de afirmare, preocuparea
pentru propria perfecționare, sunt câteva obiective ale celor ce muncesc în această școală. În ceea ce
priveşte climatul organizaţional putem afirma că este un climat deschis, caracterizat prin dinamism şi
angajare, relaţiile dintre cadre fiind colegiale, de respect şi de sprijin reciproc.
Directorul şcolii are o atitudine asertivă, democratică, de încredere în echipa de lucru, este
receptiv, cooperant, comunicativ, dinamic, obiectiv, cu respect faţă de realizările membrilor colectivului,
ţine seama de sugestiile acestora şi ia decizii cu privire la reducerea disfuncţiilor semnalate în activitatea
şcolii.
Toate aceste aspecte se reflectă pozitiv în activitatea instructiv - educativă şi în conduita cadrelor
didactice.
Oferta curriculară, resursele umane, resursele materiale sunt motive temeinice pentru care ne
mândrim cu școala noastră.
Părinții caută această școală pentru pregătirea și formarea personalității propriilor copii.
Bibliografie:
1. Albu, Gabriel – Introducere Într-o pedagogie a libertăţii, Editura Polirom, Iaşi, 1998;
2. Cosmovici, Andrei – Rolul activitatilor didactice pe grupe în dezvoltarea tendinţelor de
cooperare, Revista de pedagogie Nr. 10;
3. Cosmovici, A; Iacob Luminita – Psihologie şcolară, Editura Polirom, Iaşi, 1998;
4. Cucos Constantin – Pedagogie, Editura Polirom, Iaşi, 2000;
5. Didactic.ro
192
Sharing best practices on European level
Gheorghita-Schipor Laura-Maria
Scoala Gimnaziala Nr. 3 Rovinari
Scoala Gimnaziala Nr. 3 Rovinari is one of the 4 schools that won the National Competition
European School in 2012; it was the result of European collaborations that teachers initiated and
successfully implemented projects. l was involved as contact person in the following projects on the
European level:
 Comenius Multilateral School Partnership

EUROPEAN STUDENTS: AGENTS OF SUSTAINABLE DEVELOPMENT, 2011-2013
 Comenius Multilateral School Partnership

FOR THE BETTER FUTURE OF EUROPEAN CITIZENS, 2011-2013
 Comenius Regio Project

METHODS OF PREVENTING STUDENTS FAILURE, 2012-2014
193
ETwinning projects are on-line projects on the eTwinning platform, with interesting and fun
activities; it is an excellent opportunity to develop English, communication and digital skills; my students
were involved in the following projects: EUROPEAN DICTIONARIES, 28.10.2009, A TOUR IN
EUROPE, 25.01.2011, EXCHANGING POSTCARDS AROUND THE WORLD, 17.08.2012,
EVERYDAY ECOLOGY, 02.09.2012, EU-MAGIC, 23.11.2013, EUROPEAN DAY OF LANGUAGES,
2012, 2014, 2015.
I also took part in ETWINNING LEARNING EVENTS:
-WEB 2.0 TOOLS IN ETWINNING, February 2013,
-FINDING PARTNERS IN ETWINNING, November 2013,
-ETWINNING AND 21ST CENTURY SKILLS, December 2013.
The wonderful experience of these projects and events was disseminated in the on-line magazine
4F on magazinefactory.edu.fi and the school magazine Lauri – Revista Elevilor Europeni. Due to the
projects results, local activities and collaborations, l took the initiative and l designed a training course
about the eTwinning platform, on-line projects and ways of professional development, organized by Casa
Corpului Didactic Gorj, in 2015.
Another amazing experience was the Comenius in-service training course “EU-MAGIC” –
Effective Use of Modern technology And Games In Classrooms (a pedagogical course for all teachers),
organized by Charles University in Prague, Faculty of Education, between 1-7.07.2013, in Istanbul,
Turkey, a training course about using educational games and ActivInspire/ICT in classroom.
The study visit HOW TO CATCH EU STANDARDS IN EDUCATION, between 24-28 June
2014, in Ordu, Turkey and the Grundtvig training course MEDITERRANEO & ENVIRONMENT: RE-
THINKING EDUCATION & OUTDOOR ACTIVITIES, between 16-22 March 2014, in Rome, Italy
offered me the opportunity to practice English skills and to develop intercultural competence.
Thanks to English language, I also explored the youth field, taking part as a group leader in the
youth exchange under LifeLongProgramme, OLD TRADITIONS IN THE MODERN WORLD, 2014, in
Turkey and as participant in the training course SPORT AND ACCESSIBILITY, in Debrecen, Hungary,
in November 2010. Under KA1 Erasmus+ Programme, l was part of TRANSNATIONAL TRAINING
AND COOPERATION ACTIVITIES, 2015, in Belgium, EDUCATION THROUGH SPORT, in
Budapest, Hungary, in June 2015 and EDUCATION SYSTEMS AND EMPLOYMENT, 2016, in UK;
there are 2 more approved youth exchanges that will take place in Cyprus and UK this summer.
194
Imaginea școlii suntem noi
Prof. Înv. Gheorghiu Aurora

Școala Gimnazială nr. 22 “Dimitrie Cantemir” Galați
Deși au trecut câteva luni de când a început anul școlar, încă mai simt emoția cu care am pășit în
clasa pregătită special pentru clasa pregătitoare D din cadrul Școlii Gimnaziale nr 22 “Dimitrie Cantemir”
Galați.
Erau emoțiile primei întâlniri cu cei mai mici elevi, dar și cu obiectele destinate începerii “vieții de
școlar”.
Cineva alesese cu grijă spațiul “cald”, luminos, atractiv prin culoare și finețe pentru fiecare. Cu
migală mobilierul nou era exact acolo unde trebuia și clasa a fost repede inundată de veselia și
mulțumirea celor mai fericiți copii.
Pentru că această bucurie era vizibilă în activitatea noastră de zi cu zi împreună cu “copiii” mei și
elevii acestei școli am pus bazele unui proiect cu tema “Dăruiește bucurie”.
Primiți cu căldură și profesionalism ne-am simțit datori să promovăm imaginea școlii noastre
participând la diferite concursuri, cum ar fi: “Galatz Fest Dance”, la dans de caracter; “Europe Dance”
București, tot la dans de caracter; și “Iarna Buzoiană” Buzău.
Am “dăruit” astfel bucurie părinților noștri, bunicilor, dar și cadrelor didactice care ne-au sprijinit
în obținerea unor rezultate deosebite.
Și cum gustul “bucuriei” este special, am mers în județul Tulcea la Spitalul Leprozerie Tichilești
(acum devenit azil de bătrâni), unde în prima zi de Crăciun am oferit diferite obiecte confecționate de noi,
elevii Școlii Gimnaziale nr.22.
Coordonatorii acestui proiect au oferit bucurie puținilor pacienți rămași ai spitalului, cultivând cu
acest prilej în rândul elevilor sentimentul de respect față de bătrâni, bolnavi și nevoiași.
Pentru că știm că bucuria este bulgărele care crește cu fiecare faptă, gest, gând bun, vom continua
convinși fiind că putem să ne sprijinim pe toți cei care ne îndrumă în tot ceea ce facem.
195
ŞCOALA, OGLINDA COMUNITĂŢII

Şcoala Gimnazială Specială din Sfântu Gheorghe destramă prejudecăţi
prof. Florina Gheorghiu

Şcoala Gimnazială Specială din mun. Sf. Gheorghe – Covasna
Orice comunitate are concentrată educaţia într-o instituţie numită şcoală. Cu cât este mai mare
diversitatea populaţiei, este necesar ca şi oferta educaţională să crească exponenţial. Noile orientări
educaţionale bazate pe „educaţia centrată pe elev” şi „resursa urmează copilul” deschid ferestre tot mai
largi pentru orice copil educabil. Acest context social, integrator şi ofertant educaţional pentru toţi copiii,
fără discriminare, include în unele oraşe şi şcolile speciale.
Aşa cum comunitatea este oglindită de cetăţenii ei, în întreaga ei diversitate, educaţia şcolară
trebuie să ofere o imagine a preocupărilor acesteia pentru toţi copiii, care au dreptul şi pot să înveţe. Deci
şcoala este o parte din imaginea în oglindă a comunităţii. Dacă întreaga comunitate este integratoare şi
preocupată de populaţia ei, şcoala este ofertantă pentru orice nivel de educabilitate. Astfel fiinţează şcoli
speciale, sau centre de educaţie incluzive, care oferă alături de familii educaţie şi terapie copiilor cu
dizabilităţi, care nu pot fi integraţi în şcolile generale.
Şcoala Gimnazială Specială din municipiul Sfântu Gheorghe este în permanenţă preocupată de
integrarea educativă şi socială a copiilor şi tinerilor cu dificultăţi de dezvoltare sau de învăţare din
întregul judeţ, în mod special pentru acei copii/tineri cărora alte şcoli nu le-au putut acorda un sprijin
eficient. Şcolarizând 110 copii în municipiu şi peste 50 de copii în structura aflată în mediul rural
(Olteni), Şcoala Gimnazială Specială încearcă în primul rând schimbarea opticii comunităţii despre copiii
cu nevoi speciale, dar şi a familiilor acestora despre nevoile deosebite prioritare care pot conduce la o
dezvoltare deplină a potenţialului individual.
În ultimii 15 ani, de când viziunea educaţiei este a de integra toţi copiii, indiferent de dificultăţile
avute, Şcoala Gimnazială Specială din Sfântu Gheorghe a evitat competiţia cu această nouă orientare,
oferind atât specialişti, cât şi materiale metodice pentru lărgirea ofertei educaţionale a şcolilor incluzive
din judeţ. Astfel au fost concepute, tipărite, promovate şi aplicate experimental 6 manuale şi 5 materiale
auxiliare (caiete), pentru ambele limbi de predare (limba maghiară şi limba română). Din corpul
profesoral o mare parte din cadrele didactice au activat ca terapeuţi, formatori, profesori de sprijin şi
parteneri în activităţi extracurriculare în cadrul şcolilor incluzive din judeţ. În acest mod cele 80 de cadre
didactice cu pregătire în psihopedagogie specială arată comunităţilor şcolare că educaţia în echipă
reuşeşte să acorde un sprijin educaţional mult mai eficient copiilor cu cerinţe educative speciale.
Alături de eforturile canalizate pe acordarea unui sprijin calificat în unele bariere cu care se pot
confrunta cadrele didactice, activităţile corpului profesoral din Şcoala Gimnazială Specială s-au orientat
pe destrămarea unor prejudecăţi care dominau comunitatea. Opiniile despre copiii care frecventează o
şcoală specială şi care este rolul acesteia erau la fel de diverse ca şi diversitatea comunităţii. Pentru
atingerea acestui obiectiv s-a acţionat pe mai multe planuri, dintre care cel mai accesibil şi agreat de elevii
şcolii speciale a fost cel de colaborare cu grupuri de copii din alte şcoli.
În cadrul Strategiei Naţionale de Acţiune Comunitară se desfăşoară în medie 30-35 de activităţi
pe parcursul unui an şcolar, încă din anul 2004. În aceste activităţi voluntari din licee sau şcolile generale
comunică şi cooperează cu elevii şcolii speciale, cunoscându-se reciproc şi participând la concursuri care
le arată valoarea prieteniei şi muncii comune. În cei 13 ani de activităţi SNAC echipele de dansuri
tradiţionale formate din voluntari şi beneficiari (elevi ai şcolii speciale) au reuşit să se califice de 3 ori la
faza naţională, iar cele de dans modern de 2 ori s-au calificat. Toate aceste reuşite ale lor au fost
promovate de presa locală, ceea ce a făcut comunitatea să privească cu alţi ochi scopul şi preocupările
Şcolii Gimnaziale Speciale, să vadă sub altă lumină imaginea oglindită de zvonuri sau temeri a acestei
instituţii. Această imagine a şcolii a făcut ca interesul pentru implicare a voluntarilor să crească şi să se
solicite parteneriate SNAC de către 11 instituţii (cu participarea a peste 300 elevi voluntari anual),
activităţile devenind extrem de diverse şi atrăgătoare (tabere, excursii, concursuri, programe artistice,
târguri de valorificare a unor produse), atât pentru copiii/tinerii voluntari, dar şi pentru cei beneficiari.
196
Depăşind aceste bariere, în anul 2017 elevii Şcolii Gimnaziale Speciale au încercat sentimentul de a fi
voluntari şi de a colabora şi sprijini emoţional persoane aflate „în dificultate”, mergând şi donând fructe şi
socializând cu „bunicii” de la Căminul pentru persoane vârstnice „Zathureczky Berta”, acţiune surprinsă
laudativ de presa locală.
Urmând principiul „fiecare copil este valoros şi important” cadrele din Şcoala Gimnazială
Specială au dorit să arate în primul rând elevilor şcolii, ca şi părinţilor acesteia şi nu în ultimul rând
comunităţii, implicând copiii în diferite concursuri sportive ca: fotbal şi atletism. Astfel Şcoala a
participat de două ori la faza internaţională Special Olympics cu echipe de atletism şi în cadrul
competiţiei de fotbal organizată sub aceeaşi egidă de 4 ori la faza naţională în ultimii 10 ani. Rezonanţa
acestor succese ale elevilor în presa locală şi în cadrul comunităţii de cadre didactice a condus la invitarea
elevilor competenţi şi a echipelor de fotbal la diferite competiţii locale, organizate de şcolile din
municipiu sau din judeţ.
Credinţa că fiecare persoană poate avea abilităţi ce se doresc descoperite şi dezvoltate este unul
din firele călăuzitoare ale organizării şi proiectării actului inbstructiv-educativ-recuperator din cadrul
Şcolii Gimnaziale Speciale. Unele colective de elevi caută să cunoască şi să înveţe, pentru a transmite mai
departe obiceiuri tradiţionale locale (încondeierea ouălor, împletirea coşurilor de nuiele, colinde locale,
etc.), în timp ce altele explorează şi încearcă însuşirea unor tehnici noi artistico-plastice (quilling = artă
care implică folosirea de benzi de hârtie) expunând apoi creaţiile lor în cadrul unor şcoli sau instituţii din
judeţ şi chiar din alte judeţe. Presa locală a promovat şi apreciat mult expoziţia de tablouri „Mesajul
emoţiilor noastre” realizate în tehnica quilling de un grup de elevi cu deficienţe grave şi asociate din
Şcoala Gimnazială Specială care a fost prezentată în 3 şcoli din municipiu Sfântu Gheorghe şi 2 şcoli din
Braşov, iar în final a fost invitată pentru valorificare la Universitatea „Spiru Haret” din Braşov, în cadrul
unui spectacol de caritate.
Implicarea copiilor în viaţa comunităţii şi atragerea comunităţii spre a cunoaşte valoarea şi
potenţialul acestor copii se face şi prin proiecte educaţionale, care au fost foarte multe de-a lungul vremii.
Dintre ultimele şi cele mai remarcabile pot fi amintite „Lumea multisenzorială”, proiect prin intermediul
căruia s-a înfiinţat un cabinet de stimulare senzorială la care au acces inclusiv elevi şi preşcolari din
şcolile şi grădiniţele partenere, precum şi proiectul „Şcoala fericirii”(Boldog Iskola), care a fost iniţiată în
parteneriat cu o serie de şcoli din Ungaria, Serbia, Ucraina, Slovacia sub egida World Wide Foundation
(2016-2017). Un alt proiect important derulat în cadrul şcolii a fost Educatie incluzivă în Şcoala
Gimnaziala Specială din Sfântu Gheorghe (2015-2016) care s-a înscris în proiectele Erasmus + 2015.
Toate aceste activităţi, alături de activitatea educativ-terapeutică derulată în şcoală şi de
programele educative iniţiate la nivelul claselor arată diversitatea modalităţilor în care se poate face
educaţie şi se poate oferi comunităţii oglinda unui efort real de integrare a oricărui copil educabil. O
comunitate diversă are nevoie de educaţie pentru diversitatea ei şi trebuie să-şi accepte şi valorifice toate
resursele pentru a fi integratoare şi ofertantă de siguranţă pentru toţi membrii săi.
197
Importanţa promovării imaginii unităţilor şcolare în comunitate
Profesor învăţământ primar, Gheorghiu Mariana

Şcoala Gimnazială “Ioan Luca”, Farcaşa, Judeţul Neamţ
Promovarea imaginii unităţii noastre şcolare reprezintă o prioritate pentru o bună colaborare între
cei trei parteneri educaţionali: şcoală-școlari-părinţi. Educația este obligatorie, dar din fericire nici o
instituţie nu poate forța alegerea. “Clientul” este liber să aleagă. Această dependență a unității școlare de
libertatea de alegere a elevilor face ca şcoala să depindă de implicarea ei în modificarea nevoilor şi
aşteptărilor acestora. Informarea nu este de ajuns, şcoala trebuie să aibă capacitatea şi să fie pregatită de a
adapta programul educaţional la nevoile în schimbare ale “clientilor”. Şcoala este un element esenţial al
oricărei comunităţi prin resursele umane pe care le are, dar şi prin spaţiile de învăţare disponibile. O
şcoală responsabilă este garantul dezvoltării permanente a comunităţii. Şcoala, nu poate funcţiona bine
fără sprijinul comunităţii, aceasta reprezintă o resursă, oferindu-şi serviciile şi altor membri ai comunităţii
pe lângă tinerii şcolarizaţi şi contribuind astfel la dezvoltarea comunităţii şi altfel decât prin realizarea
educaţiei formale.
În acest sens, în unitatea noastră şcolară funcţionează Comisia pentru formarea şi promovarea
imaginii şcolii.
De-a lungul activităţii de formare şi promovare a imaginii şcolii din anul şcolar 2016-2017,
activităţile prioritare în desfăşurarea unei astfel campanii au fost:
1 Difuzarea informaţiilor cu privire la oferta educaţională, programele didactice, proiectele

2 Consilierea elevilor de gimnaziu, a părinţilor, privind orientarea şcolară şi profesională;
3 Dezvoltarea de parteneriate eficiente la nivel local, judeţean, internaţional, în scopul promovării
4 Promovarea imaginii şcolii prin diverse surse informaţionale (presă scrisă, TV, radio, internet).
Pe viitor, ne propunem să fim una dintre şcolile foarte bune din judeţul Neamţ , apreciată de elevi, părinţi
si comunitatea locala, prin:
1. Construirea si promovarea imaginii şcolii în contextul climatului de descentralizare si autonomie

instituţională.
2 Reconsiderarea managementului la nivelul şcolii în perspectiva egalizării şanselor precum si

îmbunătăţirea calităţii acestuia prin implicarea cadrelor didactice la luarea deciziilor şi îndeplinirea
lor.
3 Asigurarea pentru fiecare elev din şcoală a accesului la calculator, navigare pe Internet.
4 Crearea unui climat de siguranţă fizica si libertate spirituala pentru toţi elevii.
5 Curriculum la decizia şcolii diversificat şi atractiv, realizat prin consultarea elevilor şi părinţilor şi
cuprinderea fiecărui elev într-o formă de educaţie extracurriculară.
6 Încadrarea de personal didactic cu o înaltă pregătire ştiinţifică şi metodică, receptiv la nou şi interesat
de perfecţionare şi formare continuă.
198
7 Prevenirea eşecului şcolar, abandonului scolar şi includerea tuturor elevilor într-o formă superioară
de şcolarizare, creşterea performanţei şcolare.
Pentru a reuşi, o instituţie educaţională are nevoie să se adapteze corespunzător mediului complex
şi în continuă schimbare. Toate activităţile instituţiei au loc şi sunt dependente de mediul exterior.
Managerii instituţiilor au nevoie să înteleagă importanţa mediului şi a schimbărilor care se produc şi
modul cum pot afecta succesul sau chiar supravieţuirea instituţiei. Prevederea transformărilor potenţiale
ale macromediului, va da instituţiei timpul necesar pentru a planifica răspunsurile adecvate. Mediul poate
fi într-o transformare rapidă sau lentă. Într-un mediu stabil, forţele demografice, economice, ecologice,
tehnologice, legislative şi culturale rămân stabile de la an la an.
199
Promovarea activităților din sistemul de învățământ
Prof. Gherban Cuciureanu Ciprian

Școala: C. S. E. I. „Primăvara” Reșița
CENTRUL ȘCOLAR DE EDUCAȚIE INCLUZIVĂ ”Primăvara” REȘIȚA
Viziunea școlii:
”Să cunoaștem potențialul copilului și să-l folosim pentru a-i forma abilitățile necesare dezvoltării
și învățării”
Misiunea noastră:
 educația și recuperarea copiilor cu dizabilități, cu prioritate din județul Caraș-Severin;
 facilitarea integrării în societate a copiilor cu cerințe educaționale speciale, promovând programe
educaționale specifice, adaptate nevoilor copiilor și comunității;
 asigurarea serviciilor de consiliere pentru comunitate și perfecționarea carierei cadrelor
didactice și a specialiștilor încadrați în funcții didactice din învățământul special și special
integrat;
 colaborarea cu familia și agenții socio-economici din comunitate în vederea monitorizării evoluției
elevilor care au finalizat studiile în unitatea noastră școlară din perspectiva integrării funcționale
socio-profesionale;
 acordarea sprijinului financiar și logistic familiilor elevilor și preșcolarilor. Prin derularea de
proiecte și programe organizate în parteneriat cu Asociația ”Pentru Copiii Primăverii” Reșița.
DESPRE NOI…
 Unitate de învățământ special și special integrat;
 Învățământ preșcolar (grupa mică, mijlocie, mare), primar (clasă pregătitoare – a IV-a) și gimnazial
(clasele V-X);
 4 grupe grădiniță – 26 preșcolari
 6 clase nivel primar – 39 elevi
 Învățământ special integrat – servicii de sprijin pentru un număr de 170 de preșcolari și elevi din
unități de învățământ de masă)
 7 clase nivel gimnazial integrate în școlile de masă (2 clase la Școala gimnazială nr. 9 Reșița, 2
clase la Colegiul Național ”M. Eliade” Reșița, 1 clasă la Școala gimnazială ”Mihai Peia” Reșița, 2
clase la Școala primară Ciclova Montană – 51 de elevi)
 Posturi didactice de predare – 63
 Posturi didactice auxiliare – 15
 Posturi nedidactice – 12
 Spații școlare:
o săli de grădiniță – 4
o săli de clasă -7
o cabinete psihopedagogie – 4
o sală kinetoterapie – 1
o cabinet stimulare polisenzorială – 1
o cameră de resurse – 1
REPERE ISTORICE…
 CENTRUL ȘCOLAR DE EDUCAȚIE INCLUZIVĂ ”Primăvara” REȘIȚA a fost realizat la
Reșița din inițiativa organizației ”Ajutorul Popular Norvegian” în colaborare cu autoritățile
române, ca proiect comun româno-norvegian.
200
 În perioada octombrie 1991 - mai 1992 s-a construit clădirea Centrului ”Primăvara”, cunoscută în
Reșița sub numele de Casa Norvegiană.
 Prin Ordinul Secretariatului de Stat pentru Handicapați nr. 109/05.05.1992 s-a înființat Centrul
Pilot de Educație Specială și Recuperare pentru Copii ”Primăvara”, ca unitate de învățământ.
 22 ianuarie 1993 se inaugurează la Reșița Centrul Pilot de Educație Specială și Recuperare pentru
Copii ”Primăvara.
DIN ACTIVITĂȚILE NOASTRE…

• Suntem Prieteni. Activitate cu 13 instituţii partenere unde 260 de copii s-au împrietenit lucrând
împreună în ateliere la Copacul Prieteniei – frunzele sale au fost reprezentate de mânuţele copiilor
pictate în culorile curcubeului.
• Zilele Sportului pentru persoanele cu deficienţe. Activităţi sportive adaptate tipului lor de deficienţă:
fotbal, popice, cros, tenis de masă ş.a., încurajaţi fiind de mascote, părinţi, cadre didactice şi voluntari.
• Poveste de Crăciun - pe scena Teatrului de Vest. Copiii l-au cunoscut pe Moș Crăciun! În miez de
iarnă, copiii au adus bucurie părinților, mulți dintre ei cu lacrimi în ochi.
• Împreună pentru viitor - concurs SNAC, unde împreună cu copii de la Școala Gimnazială Nr 9 au
câștigat faza regională, precum și premiul special la faza națională, la dans popular, felicitați personal
de Baroneasa Emma Nicholson.
• Copilăria este inima tuturor vârstelor. Excursie organizată pentru a sărbători ziua internațională a
copilului pe ruta Sarmisegetusa - Rezervația de zimbri din Țara Hațegului - Castelul Corvinilor,
Hunedoara.
• Loteria Măștilor. La împlinirea a 24 de ani de activitate peste 80 de copii cu nevoi speciale împreună
cu profesorii și unii dintre părinți au organizat diverse concursuri și un bal mascat.
• Toamnă bogată la Centrul Primăvara”. Copiii au sărbătorit toamna cu bucate specifice și voie bună,
împreună cu musafiri de seamă, pe care i-au poftit cu mic, cu mare, să danseze și să guste din
bunătățile pregătite de ei.
• Dansez cu tine. Activitate tematică desfăşurată cu Centrul de Zi Maria în cadrul proiectul Terapie
prin veselie la Centrul Primăvara Reșița.
• Misiunea 004 mediu. CSEI Primăvara s-a înscris în campania de colectare și separare a deșeurilor
derulată la nivel județean, în care a ocupat un meritoriu loc 6.
•Copiii Primăverii au talent . Formația ”PHASER” a acceptat cu drag să cânte pentru copiii talentați
de aici. Deoarece a fost un succes această activitate a avut si o ediție a II a.
• Caii, prietenii mei. Terapie cu cai desfășurată la Centrul de Echitație Herneacova în cadrul unui
proiect din Școala Altfel, adresat copiilor cu deficienţe severe din CSEI Primăvara.
• Înot pentru copiii cu dizabilități. Copiii cu nevoi speciale au dreptul, ca oricare alt copil, de mișcare,
de sport, iar terapia în apă face lucruri minunate pentru evoluția lor.
201
Promovarea activităților din sistemul de învățământ
Prof. Gherban Cuciureanu Ciprian

Școala: C. S. E. I. „Primăvara” Reșița
Consider ca fiind foarte importantǎ existența unor strategii de marketing în promovarea imaginii
școlii, nu numai pentru a atrage elevi către școala ta, chiar pentru ai păstra sau ați face cunoscută
activitatea. De ce?
De 4 de ani sunt cadru didactic într-o școală cu elevi cu nevoi speciale, din mediul urban. De foarte
multe ori atât eu cât și colegii mei ne-am lovit de prejudecățile oamenilor pentru faptul că lucram cu astfel
de elevi. Nu de puține ori eram etichetați ,,mai puțin pregătiți,, , ,,plafonați,, etc., fără se ne cunoască cu
adevărat activitatea noastră.
Am reușit ca prin organizarea şi participarea la acţiuni comune şi relevante pentru comunitate si

prin stabilirea unor legături, participarea responsabilă a tuturor persoanelor implicate la problemele
comune ale societăţii civile pentru realizarea proiectelor proprii, instituţii publice locale şi judeţene sǎ
ȋmbunǎtǎțim imaginea școlii.

socializării copiilor ( concursuri, reuniuni, întâlniri cu agenţii economici) am reuşit sǎ atragem atenia
asupra potenialului elevilor nostri.
Chiar dacă, crearea pagini oficiale școlii, a pornit de la o simplă activitate a unui curs de formare,
nu am perceput-o ca pe o strategie de marketing, dar, asta a reprezentat de fapt într-un final. Prin
prezentarea diverselor activități ce au fost derulate în școala noastră, imaginea școlii a fost vizibil
îmbunătățită, iar atitudinea unora s-a schimbat.

îmbunătățită.
strategie de marketing, indiferent dacă școala se găsește în mediul rural sau urban.
202
LA PAS PRIN TRECUTUL ȘCOLII
Prof. înv. primar Gherghe Silvia-Georgiana,

Școala Primară Nr. 1 Izvoarele,
Structură a Școlii Gimnaziale Nr. 1, Slobozia Conachi, Galați
Școala Primară Nr.1 Izvoarele și-a deschis porțile pentru prima dată în anul 1912. De atunci și-a
pus amprenta asupra multor generații de elevi.
Această unitate de învățământ a fost la început
Școală Gimnazială de sine stătătoare, urmând să devină
structură a Școlii Gimnaziale Nr.1 Slobozia Conachi.
Începând cu 1 septembrie 2017, aceasta devine Școala
Primară Nr.1 Izvoarele. Aceste tranziții s-au datorat, în
mare măsură, fluctuației numărului de elevi înscriși.
Școala a ajutat la formarea unor generații fluctuante de
elevi, fluctuații datorate populației aflate uneori în
scădere, alteori în creștere. Satul este localizat într-o
zonă în care nu circula transportul în comun, până
acum câțiva ani, ceea ce a dus la deciza în rândul
multor oameni de a-și muta domiciliul, alegând să
lucreze la Combinatul din Călărași, în detrimentul celui
din Galați, aflat la 35 de kilometri de satul Izvoarele. Acest val de plecări a dus la existența unei singure
clase pe promoție și ulterior la predarea în regim de clase simultane. Scăderea numărului de muncitori la
Combinatul din Călărași a determinat o bună parte din populație să se întoarcă, fapt ce a dus la creșterea
populației și implicit constituirea de clase de sine stătătoare. În această perioadă, oamenii lucrau la OMV
Petrom, societate care se angaja să le asigure transport angajaților. Restructurările posturilor de la această
societate au dus la părăsirea satului de către o parte din locuitori. Aceștia au decis să se mute în altă țară
în vederea găsirii unui loc de muncă. În acest context se află școala zilelor de astăzi ce funcționează în
regim de clase simultane însumând 35 de elevi la clasele P – IV. Acestora li se adaugă și numărul de copii
din Grădiniță.
Această școală, deși mică, găzduiește copii cu suflet mare, copii receptivi și deschiși la nou. Sunt
copii care îmbrățișează cu entuziasm orice provocare și sunt dornici de progres.
Elevii beneficiază de un laborator de informatică și bibliotecă în incinta școlii. Totodată, fiecare
sală de clasă are laptop, sistem audio și videoproiector menite să îi atragă pe elevi în activitatea de
învățare. De asemenea, având în vedere cutremurele ce au avut loc,
există și un dispozitiv de detectare a acestora.
Această școală modernă își propune să atragă elevii spre
cunoaștere. În calitate de cadru didactic, am urmărit să trezesc în ei
spiritul competitiv, în primul rând în competiția cu ei înșiși, ceea ce a
stârnit dorința în inima lor de a participa la diverse competiții
extrașcolare.
Prin cele prezentate

anterior dorim să punem în
evidență evoluția acestei unități
de învățământ raportându-ne la
trecutul și condițiile locale sociale și demografice. Totodată, dorim
să punem în lumină dezvoltarea și dotările moderne de care
dispune această instituție. Prin modernizarea școlii s-a urmărit
asigurarea unor condiții optime în care copiii își pot desfășura în
siguranță, cu încredere, pasiune și devotament activitățile.
203
În încheiere, dorim să vă împărtășim un strop din entuziasmul copiilor de aici pentru obținerea de
rezultate școlare foarte bune, să vă aducem un strop din bucuria acestor elevi prin care se menține vie
copilăria în cadrul acestei instituții.
204
IMPORTANTA DIALOGULUI GRADINITA-FAMILIE

ÎN DEZVOLTAREA SOCIO-EMOŢIONALĂ A COPILULUI PREŞCOLAR
Prof. inv. prescolar GHERGHEL DIANA IOANA

GRĂDINIŢA UNIVERSITĂŢII BABEŞ-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Întreaga strategie didactică utilizată în grădiniţa de copii trebuie să fie însoţită de o încărcătură
afectivă corespunzătoare care să aibă la bază cei trei factori decisivi: familia – copilul – educatoarea,
asigurându-se astfel un transfer, un raport de complementare şi o continuitate cu nuanţe şi caracteristici
specifice. Cu cât vom reuşi să pătrundem mai adânc în cunoaşterea vieţii afective a copilului, cu atât vom
înţelege mai bine stările emoţionale din expresiile comportamentale ale copilului.
Familia este cea care răspunde trebuinţelor elementare ale copilului, cea care oferă primele
experienţe sociale şi sentimentale din viaţa lui, este cea care aduce copilului plăceri, bucurii, iar pe de altă
parte grădiniţa poate întregi experienţa socială a copilului generată de confruntarea cu cei care au aceleaşi
nevoi şi dorinţe, dar schimbarea mediului familial poate produce timiditate sau induce emoţii negative de
tristeţe sau chiar frică. De aceea crearea unei situaţii de acceptabilitate în care simţirea copilului (frica,
tristeţea...) să poată fi mărturisită cu uşurinţă, fără reţineri, , susţinerea copiilor în efortul pe care-l face de
a-şi învinge emoţiile negative constituie o formă de implicare a educatoarei dar şi a familiei în
dezvoltarea socio-emoţională a copilului.
Însă se ştie că pentru un copil de 3 ani ieşirea din mediul familial pe care-l cunoaşte foarte bine şi
trecerea într-un mediu cu totul nou poate fi o încercare deosebită, iar situaţiile comportamentale sunt
foarte diferite şi de aceea, pentru acest eveniment, trebuie o pregătire înainte.. De modul cum reuşesc să
comunice cele două părţi (grădiniţa prin educatoare şi familia) depinde educarea vieţii emoţionale ale
copilului, eliminând efectele negative ale emoţiilor şi transfărmându-le în emoţii pozitive. E firesc să-ţi
fie frică, să fii trist sau deprimat, dar oferindu-i o atmosferă încărcată de bucurie, calmul şi încurajarea
constituie condiţiile unei dezvoltări emoţionale echilibrate, permiţându-i copilului comportamente fireşti:
să inspecteze, să ignore, să se apropie.
Înainte de venirea copilului în grădiniţă, încă de la înscrierea copilului în grădiniţă, trebuie să
familiarizăm părinţii cu unele aspecte de socializare a copilului, de pregătire a copilului pentru intrarea în
grădiniţă. Vom da un exemplu, oferit părinţilor, în vederea familiarizării cu mediul din grădiniţă, care ar
trebui să încurajeze copiii prin:
- „acolo sunt mulţi copii de vârsta ta,
- mesele, scăunelele şi dulăpioarele sunt mici, la care poţi ajunge şi tu!
- vei învăţa să desenezi, să scrii, vei învăţa poezii, cântece, veţi dansa împreună, veţi avea serbări şi
spectacole pe scenă, unde va veni şi Moş Crăciun, cu multe cadouri, vei asculta multe poveşti,
- acolo îţi vei face prieteni cu care să te joci,
- acolo sunt jucării multe şi frumoase,
- acolo te duci să te simţi bine şi să te distrezi.
Toate spuse din când în când, legându-se de evenimentele zilnice.
Nu trebuie speriat copilul, atunci când face năzbâtii să îi spuneţi: Lasă că mergi tu la grădiniţă!
Copilul va merge câteva zile din curiozitate, apoi va începe acomodarea. Specialiştii dau 10-21
zile pentru acomodare, dar sunt copii care socializează mai repede, alţii nu merg cu drag nici în grupa
pregătitoare.
Acomodarea constă în greutatea de a se despărţi de părinţi, greutatea de a se despărţi de mediul
familial în care are o siguranţă şi încredere, greutate care se manifestă diferit, unii prin plânsete isterice,
alţii prin neputiinţa de a comunica, prin o spaimă cumplită. Trebuie să fiţi fermi în decizia luată, aceea de
a merge la grădiniţă, dar o fermitate caldă, dacă se poate spune aşa, iar copiii trebuie încurajaţi în
permanenţă.
205
Pentru început duceţi o jucărie sau obiect care îi este mai apropiat copilului, sau cu care doarme,
pentru a nu se simţi abandonat.
Vă rog să nu prelungiţi momentul despărţirii, fiindcă atât timp cât vă ştie în grădiniţă are speranţe
că va fi dus acasă şi va continua să plângă.
Va începe să găsească acasă diferite motive de a nu merge, fie că îl doare burta, capul sau se simte
rău, trebuie cu răbdare să nu cedaţi, explicaţi-i pe înţelesul lui că serviciul lui este acesta, că va primi
recompense pentru efortul depus de a merge la grădiniţă şi chiar este recomandat să-i cumpăraţi ceva
dulce sau o mică jucărie.
De seara pregătiţi ce jucărie va lua cu el, pentru a fi mai motivat, trebuie să o vadă ceilalţi copii
sau d-na educatoare.
Este o nouă etapă în viaţa lui şi viaţa dvs. nu este uşoară de loc, nici pentru copil, nici pentru
părinte, (nici pentru educatoare), vă doresc putere de a trece peste ea, fiindcă vor veni şi alte etape în viaţa
copilului şi a dvs., toate la fel de importante”.
E nevoie deci de exemple bune, de exerciţiu permanent, e nevoie de perseverenţă, de o securitate
afectivă în toată activitatea din grădiniţă, nu numai la o singură disciplină pentru modelarea viitoarei
presonalităţi a copilului.
Bibliografie:
Ana Gugiuman, Maricica Curcan, Stimularea dezvoltării sociale a copilului, Revista Învăţământului
Preşcolar nr. 3-4, Bucureşti, 1999
U. Schiopu, E. Verza, Psihologia vârstelor, EDP. 1981
206
Învățătoare: Gherghelău Cosmina

Școala Gimnazială Nr. 3 -
Structură a Școlii Gimnaziale ,,Sfântul Nicolae” - Liești, jud. Galați
Impunătoare și solemnă, clădirea Școlii Gimnaziale Nr.3-Liești, de departe lasă impresia unei
instituții care impresionează prin autoritate. Greutatea anilor care au trecut, și-au pus amprenta asupra
clădirii, care nu a îmbătrânit, ci, dimpotrivă, ea întinerește în fiecare an datorită generațiilor care îi calcă
pragul.
Aici au învățat de-a lungul timpului părinții noștri și atâtea generații de copii, care poartă în suflet
bucuria și căldura anilor de școală. Aici putem spune că se află un laborator de formatori, iar calitatea
procesului educativ este prețuită de satisfacții personale, profesionale și aprecierile celorlalți.
Această unitate de învățământ se bucură de un respect și o admirație atât în rândul elevilor și al
părinților, cât și în rândul comunității din care face parte, avânt o temelie puternică clădită prin: muncă,
dăruire, onestitate, dragoste față de copii a multor generații de cadre didactice, care i-au pășit pragul și au
lăsat în urma lor elevi remarcabili.
În opinia publică suntem cunoscuți ca fiind o școală bună, în care elevii dobândesc cunoștințe
temeinice și își formează o personalitate puternică menită să satisfacă atât cerințele actuale cât și pe cele
viitoare ale societății.
Scoala Gimnazială Nr. 3, în momentul de față, este implicată în mai multe proiecte educaționale,
după cum urmează:
o ,,Viața la Pozitiv”-program educațional de voluntariat lansat la Sibiu, în 2011, având ca
organizatori Asociația ,,Positive Life” și Colegiul ,,Independența”-Sibiu;
o ,,Atelierul Bunicuța”-program ce cuprinde activități de formare de priceperi și deprinderi;
o ,,Școala de vară”-program educațional de recreere și dezvoltare;
o ,,Culorile copilăriei”-atelier de pictură, coordonat de pictorul Popoiu Costică;
o ,,Și mari și mici, înapoi la…opinci!”-proiect educațional de valorificare a tradițiilor și
obiceiurilor românești, în cadrul căruia s-a inaugurat muzeul ,,Dor de altădată”;
o ,,Târgul de carte”-eveniment educațional care se desfășoară în fiecare an școlar.
Elevii școlii noastre participă la concursurile școlare avizate de MEN, dintre care menționez:
Comper, Gazeta Matematică junior, Formidabilii, Amintiri din copilărie, Culoare și simbol în tradițiile
românești,Spațiul cosmic în lumea copiilor, etc.
Activitățile extracurriculare desfășurate , precum: excursiile, concursurile, vizitele, serbările,
activitățile pe teme educționale, momentele artistice, stimulează motivația elevului pentru învățătură iar
aceasta se poate realiza datorită tactului pedagogic de care dau dovadă cadrele didactice din această
școală, care zi de zi implementează idei noi, menite să redescopere noi talente și să valorifice potențialul
fiecărui elev.
207
208
Comunicarea eficientă în procesul instructiv- educativ
Prof. Gherghinoiu Elena Mihaela

Școala Gimnazială Nr. 13 Rm. Vâlcea
Comunicarea, atât cea didactică cât şi cea de la nivelul societăţii, rămâne o problemă deschisă
pentru cercetare în privinţa posibilităţile de realizare a unei comunicări integrale, o comunicare în care
pierderea de informaţii să fie minimă, obţinându-se o satisfacţie pentru ambii interlocultori, şi în care ceea
ce se receptează să coincidă într-o măsură semnificativă cu input-ul de la capătul emitere. Se pot
menţiona şi unele contradicţii posibile între educaţie şi comunicare, cum ar fi impactul educativ al mass-
media existente în societatea modernă, cât şi a altor mijloace cu acţiune educativă, material bibliografic,
prelegerea ţinută de profesor, dar care se manifestă cu precădere într-o singură direcţie, căpătând aspect
de caracter impus şi receptare pasivă. În plus, informaţia obţinută prin aceste mijloace şi în special, prin
mass-media, poate acuza o lipsă de coerenţă, o anumită standardizare sau stereotipie, anulând
particularităţile individuale şi de grup şi limitând aspectele formative ale individului.
Fiecare comunicator profesionist din poziţia sa de emitent doreşte ca mesajul pe care îl transmite
receptorului să fie lipsit de redundanţă, de clişee predefinite, ci să fie informativ, inovator, atractiv. De
asemenea, nu trebuie să omitem faptul că, orice emitent se transformă şi în receptor, primind la rândul său
informaţii mai mult sau mai puţin interesante. Astfel fiecare persoană alternează cele două roluri emitent-
receptor, ceea ce înseamnă că fiecare trebuie să fie atent la interlocutorul său, numai astfel se poate ajunge
la un rezultat pozitiv, la interacţiunea semiotică ce se numeşte comunicare. Înainte de actul de comunicare
propriu-zis, fiecare comunicator trebuie să urmeze un stadiu de pregătire mentală, în care viitorul emitent
îşi imaginează profilul interlocutorului său, atât pe plan cognitiv, volitiv, cât şi din punct de vedere al
atitudinilor. Pentru ca fiecare situaţie de comunicare, în acest caz, situaţie de coumunicare didactică, să se
finalizeze cu succes trebuie să existe o sincronizare, o compatibilitate între ceea ce gândim, ceea ce
transmitem şi, bineînţeles, răspunsul receptorului (în acest caz: elevii), care se constituie în retroacţiune
(feedback-ul situaţiei de comunicare).
Nonverbalul şi paraverbalul exprimă atitudini şi formează comportamente, sugerează reacţii în
funcţie de situaţiile de comunicare, de interlocutori, de posibilităţile şi experienţele acestora. Unii
profesori consideră că prin abuz verbal ţin sub control clasa. Un mesaj este mai credibil şi suportă o
înţelegere mai profundă atunci când, în transmiterea lui suportul verbal şi nonverbal se îmbină eficient.
Aria nonverbalului adaugă opţiuni pe zi ce trece. Unii autori extind această arie la toate lucrurile care ne
reprezintă. Câte poţi spune despre un om numai privindu-l din perspectiva modului în care îşi alege
îmbrăcămintea pe care o consideră potrivită cu statutul său sau aranjarea mobilierului în aşa fel încât să
încurajeze interacţiunea de grup. În toate situaţiile educaţionale, datorită statusului profesorului,
autoritate, competenţă, prestigiu, capacitatea de influenţă este net superioară elevilor şi studenţilor şi este
normal să fie aşa. În asemenea relaţii de influenţare a elevilor sau studenţilor prin comunicare, cadrul
didactic poate să exercite comportamente de rol constructive - cu efecte pozitive - sau distructive - cu
impact negativ - şi neutru, fără impact real asupra receptorului.
Prin intermediul comunicării didactice, profesorii şi elevii sau studenţii pot să se conformeze normelor
şcolare sau pot să-şi păstreze independenţa; pot să cedeze presiunilor sociale, cerinţelor educative, să le
accepte şi să se supună acestora. Fiind un proces atât de complex, comunicarea didactică cunoaşte mai
multe abordări şi mai multe definiţii. În literatura de specialitate nu există un consens asupra conceptului
de comunicare didactică, astfel că se mai utilizează şi cel de comunicare educaţională sau pedagogică,
care mijlocesc fenomenul educaţional în ansamblul său, indiferent de conţinuturile, nivelurile, formele
sau partenerii implicaţi. Faţă de acestea, comunicarea didactică apare ca formă particulară obligatorie în
vehicularea unor conţinuturi determinate specifice unui act de învăţare sistematică asistată.
Un comunicator (şi prin extensie cadrul didactic, ce se conturează pornind de la calităţile sale de
bun comunicator) trebuie să reuşească să descifreze intenţiile de comunicare proprii, respectiv ale
celorlalţi. Această desluşire a intenţiilor se poate realiza fie în etapa premergătoare actului de comunicare,
fie în timpul conversaţiei. În acest sens, trebuie să amintim faptul că un fundament al succesului
209
comunicaţional este egalitatea dintre partenerii de comunicare. Interlocutori trebuie să se adreseze unul
altuia de pe aceeşi treaptă, nu trebuie să existe discriminare între ei; orice antipatie, tendinţă de evaluare,
de control al situaţiei nu duce decât la instaurarea unui climat defensiv, ceea ce se va finaliza treptat în
încetarea comunicării, respectiv în eşecul relaţionărizării. Perceperea diferenţiată a interlocutorilor,
respectiv a elevilor sau încercarea de a încadra fiecare interlocutor într-un anumit tipar al perfecţiunii
imaginat de noi (complexul lui Pygmalion), atitudinea de a judeca persoanele din jurul nostru după prima
impresie sau după impresii auzite sunt doar obstacole ale comunicării. De asemenea, atribuirile excesive
(interne sau externe) sau stereotipurile ne transformă doar în nişte actori pe planul actului de comunicare.
De exemplu, am avut uneori tendinţa să judec anumite persoane din perspectiva celorlalţi fără să cunosc
în prealabil interlocutorii mei.
În actul de comunicare didactică, comunicarea interpersonală eficientă presupune atât
francheţe (ca marcă a autodezvăluirii şi a menţinerii stimei de sine), ascultare empatică, solidaritate şi
egalitate. Pentru ca actul de comunicare să se catalizeze, să se încadreze într-un tipar al coerenţei şi al
conciziei, interlocutorii trebuie să îndeplinească şi rolurile de ascultători. Ascultarea nu trebuie să ia
forma unui exerciţiu al egocentrismului sau al pasivităţii deoarece relaţionarea între vorbitori trebuie să se
coordoneze cu empatia dintre cei doi. Un punct forte al portretului personal de comunicator este
ascultarea, sub forma ei empatică, prin care pot să mă identific cu interlocutorul meu, pot să văd situaţia şi
din perspectiva lui. Gestionarea interacţiunii semiotice, respectiv echilibrul dintre emiterea mesajului,
autodezvăluirea şi ascultarea, congruenţa verbal-nonverbal şi conştientizarea şi reglarea imaginii produse,
dar şi stimularea interlocutorului sunt obiectivele primordiale ale desăvârşirii actului de comunicare.
Prin urmare, comunicarea, sub diferitele ei aspecte, verbală şi nonverbală, este unul dintre
elementele definitorii ale fiinţei umane, care trebuie să se formeze pe fundamentul raţiunii, onestităţii,
empatiei, egalităţii. Fiecare dintre interlocutori are responsabilitatea de a relaţiona cu receptorul său, nu
trebuie să îşi focalizeze atenţia numai pe conţinutul mesajului. O situaţie de comunicare eficientă va avea
şi un feedback pe măsură, un răspuns metacomunicaţional corespunzător, pentru că, prin excelenţă,
comunicare didactică se defineşte ca intervenţie complexă cognitivă, afectivă, atitudinală în procesul de
instruire, compensare, recuperare.
Bibliografie:
1. Fârte, Gheorghe-Ilie, Comunicarea – o abordarea praxiologică, Editura Casa Editorială Demiurg, Iaşi,
2004;
2. Cosmovici, A., Luminiţa Iacob, Psihologie şcolară, Editura Polirom, 1999;
3. Jude, I., Psihologie şcolară şi optim educaţional, Editura E.D.P., Buc., 2002;
4. Pânişoară, I. O., Comunicarea eficientă – metode de interacţiune educaţională, Iaşi, Editura Polirom,
2003 .
210
”ZIUA CREATIVITĂȚII ȘI A DIALOGULUI ” –

ACTIVITATE ÎN CADRUL PROGRAMULUI ȘCOALA ALTFEL
Prof. GHETLA VIOLETA

Grădinița cu P. P. Nr. 1 Odobești – Vrancea
Activitățile din cadrul programului ”Școala altfel”, au reunit în unitatea noastră, într-o frumoasă
colaborare, cadre didactice, părinți, copii și specialiști din diferite domenii. Prima activitate din această
săptămână, a fost - ”Alimentația sănătoasă și activitatea fizică în grădiniță” din cadrul programului
RO19.04 ”Intervenții la mai multe niveluri pentru prevenția bolilor netransmisibile(BNT) asociate stilului
de viață din România”, finanțat de Mecanismul Financiar Norvegian. Grădinița noastră este una din cele
15 unități de învățământ din județ implicate în acest proiect. Activitatea a fost derulată de coordonatorii
de proiect din unitatea noastră, sub îndrumarea specialiștilor de la DSP Vrancea.
Cea de-a doua activitate, asupra căreia doresc să mă opresc mai mult și să o prezint a fost ”Ziua
creativității și a dialogului”, la care au participat părinți, copii, inspectorul pentru învățământ preșcolar din
cadrul ISJ Vrancea, un psiholog, lector universitar la Facultatea de Psihologie și Științele Educației,
DPIPP Focșani, preotul paroh din localitate și un reprezentant al Primăriei Odobești. După prezentarea
invitaților de către directorul unității, au fost anunțate apoi cele două acțiuni din ordinea de zi, și anume:
activitatea practică ”Ne pregătim de Paște”(susținută de mine) și dezbaterea ”Împreună pentru copiii
noștri”(cu participarea invitatului special - psihologul).
Într-un decor specific sărbătorii de Paște, cu o masă împodobită tradițional(cu prosop țesut, coșuri
cu ouă vopsite, platouri de cozonac și multe flori), părinții și copiii, dar și cadrele didactice prezente au
fost captați de introducerea făcută de preotul paroh, care le-a vorbit tuturor despre Învierea Domnului și
de semnificația vopsirii ouălor.
După cuvântul părintelui paroh, le-am vorbit celor prezenți despre ceea ce urmează să lucrăm pe
parcursul activității, le-am vorbit despre obiectivele propuse(să vopsim ouă în diferite tehnici, să arătăm
copiilor o parte din tradițiile și obiceiurile de Paște) și despre tehnicile pe care le vom folosi pentru a
vopsi ouă – tehnica tradițională, cu vopsea nontoxică din comerț, tehnica vopsirii cu orez și colorant
alimentar și tehnica vopsirii cu hârtie creponată. Sala de grupă a fost împărțită în patru zone, deoarece s-a
lucrat pe grupe.
Voi prezenta mai jos cum s-a lucrat la fiecare grupă.
Grupa nr. 1 – Tehnica vopsirii ouălor cu vopsea lichidă, nontoxică din comerț. Materialele
folosite: ouă fierte, boluri cu apă caldă, oțet, mănuși, vopsea ouă din comerț, farfurii și linguri de plastic,
ulei, șervețele, carton, petale floare din hârtie xerox color(pentru suportul de ou), lipici, coș floare, fire de
iarbă și salcie. După intuirea materialelor, am explicat și demonstrat tehnica de lucru, cunoscută de
majoritatea părinților, dar o noutate pentru copii. În bolul cu apă caldă, am pus 3-4 linguri de oțet, apoi un
plic de vosea, și apoi am introdus oul, care va fi acoperit tot de lichid și va sta în vopsea timp de 8-10
minute. De asemenea, cât ouăle au stat în vopsea, fiecare copil a confecționat, cu ajutorul părintelui, un
211
suport pentru ou, sub formă de floare – acest lucru a fost făcut de toate grupele. După ce am terminat de
explicat și demonstrat modalitatea de lucru, prima grupă a început vopsirea ouălor.
Grupa nr. 2 - Tehnica vopsirii ouălor cu vopsea lichidă, nontoxică din comerț și cu model din
frunze. Materialele folosite: ouă fierte, boluri cu apă caldă, oțet, mănuși, vopsea ouă din comerț, bucăți de
dres, ață, frunze de diferite dimensiuni și forme(de trandafir, salcie, iarbă), farfurii și linguri de plastic,
ulei, șervețele, carton, petale floare din hârtie xerox color(pentru suportul de ou), lipici, coș floare, fire de
iarbă și salcie. Modalitatea de lucru este aceeași, în plus fiind faptul că pe fiecare ou a fost pusă câte o
frunză, apoi ouăle au fost introduse într-o bucată de dres, care a fost legată la capete, strâns și apoi
scufundate în bolul cu vopsea. Cât ouăle au stat în vopsea, copiii au confecționat suporturile.
Grupa nr. 3 - Tehnica vopsirii ouălor cu orez și colorant alimentar. Materialele folosite: ouă fierte,
cutii de plastic transparente, orez, colorant alimentar lichid, farfurii și linguri de plastic, șervețele, ulei,
carton, petale floare din hârtie xerox color(pentru suportul de ou), lipici, coș floare, fire de iarbă și salcie.
În cutia de plastic am pus orez, apoi colorantul alimentar, am amestecat puțin pentru omogenizarea
culorii, apoi am pus un ou în interior , am închis capacul cutiei și am agitat ușor, astfel încât să nu se
spargă oul. La sfârșitul procesului, oul a ieșit ”pestriț”, ceea ce i-a încântat foarte tare pe copii, dar și pe
părinți, unii dintre ei necunoscând tehnica. Cât ouăle au fost lăsate pe șervețele, la uscat, au fost
confecționate suporturile.
212
Grupa nr. 4 - Tehnica vopsirii ouălor cu hârtie creponată. Materialele folosite: ouă fierte, hârtie
creponată tăiată în bucăți pătrate de 15/15 cm, oțet, mănuși, farfurii și linguri de plastic, șervețele, ulei,
carton, petale floare din hârtie xerox color(pentru suportul de ou), lipici, coș floare, fire de iarbă și salcie.
Ouăle prospăt fierte, calde, au fost învelite în hârtie creponată de diferite culori, apoi au fost stropite cu
oțet și lăsate aproximativ 10 minute, astfel încât culoarea să pătrundă în coaja oului. După ce au fost
vopsite, în toate tehnicile prezentate, ouăle au fost date cu ulei pentru a străluci, apoi au fost așezate în
suportul floare și în coșuri, realizându-se o expoziție.
În încheierea activității, participanții au servit cozonac și câte un ou vopsit, fiind de acord ca
celelalte ouă să fie dăruite copiilor nevoiași.
În paralel cu această activitate, într-o altă sală de grupă s-a desfășurat întâlnirea cu psihologul,
unde s-au pus întrebări și s-au aflat răspunsuri despre copiii cu CES, despre integrarea lor în învățământul
de masă, despre cum trebuie să se relaționeze cu ei, în cadrul dezbaterii ”Împreună pentru copiii noștri!”.
Activitățile din această zi sunt doar un exemplu de îmbinare a utilului cu plăcutul, de o colaborare
benefică între cadre didactice, părinți, copii și specialiști.
”Școala altfel” a continuat în zilele următoare cu vizite la Liceul ”Duiliu Zamfirescu” din
localitate, sub deviza ”Și eu sunt școlar!”, în care preșcolarii au făcut cunoțtință cu învățătoarele și au
cunoscut sălile de clasă. Săptămâna s-a încheiat cu ”Ziua voluntarului”, în care, părinții și cadrele
didactice au împărțit familiilor nevoiașe cadouri.
213
Foc de tabără
Prof. Ghiman Renata
„Ieri îmi doream

Azi îmi doresc
Mâine voi fi o linie
Peste care dorinţele mele vor arde
Precum vreascurile unui foc de tabără
Înflăcărând inimile”
Dania Vasilescu
Există un loc in inima Munţilor Gheorgheni , pe care un grup de elevi din clasa a VII-a C Şcoala,,
Vasile Lucaciu” Carei nu o să-l uite niciodată . Eu fiind profesoară de educaţie fizică am participat alături
de copilaşii mei la tabăra Outward Bound România, care este o organizaţie non-profit, specializată în
educaţia outdoor prin pedagogia experienţială, care a fost înfiinţată in anul 1993 ca membră independentă
a organizaţiei mondiale Outward Bound International care îşi desfăşoară activitatea în peste 30 de ţări din
lume şi cu toate ca fiecare „şcoală" naţională Outward Bound diferă, fiecare are la bază aceaşi filosofie şi
aceleaşi metode.
Sediul organizaţiei este situat în Târgu Mureş, iar programele se desfăşoară la Sovata . Programele
sunt create în aşa fel încât să inspire încredere, spirit de echipă, responsabilitate, empatie şi grijă faţă de
semeni şi implicare în comunitate.
Participând la activităţi interesante şi aventuroase, pe lângă îmbogăţirea cunoştinţelor de limba
engleză, copiii au avut posibilitatea de a lega prietenii şi să dobândească cunoştinţe noi despre ei înşişi şi
despre natură.
Aici au putut testa limitele personale în apă şi pe sol, prin activităţi care solicită atât corpul cât şi mintea.
Tabăra este destinată tinerilor îndrăgostiţi de ciclism şi de activităţi pe apă.
În programul variat şi plin de evenimente extraordinare pe lângă palpitaţie şi aventură, s-a utilizat
tehnici de autocunoaştere, dezvoltarea încrederii (de sine şi în grup), precum şi dezvoltarea altor
competenţe individuale şi sociale. Principalele activităţi au fost: exerciţii interactive, expediţie de două
zile cu înnoptare sub cerul liber, căţărare pe stâncă, construire de plută, activităţi în grădina de corzi.
Feedback-ul elevilor despre activităţile organizate spune tot despre tabăra Outward Bound :
"O experienţă GROZAVĂ!!! Aici am avut parte de activităţi ce nu credeam că le voi practica vrodată.
Sper să mai vin! Sunteţi tari!"
"Cea mai plăcută experienţă din această tabără a fost faptul că am descoperit că putem lucra împreună şi
că putem fi prieteni."
"A fost cea mai frumoasă, creativă şi distractivă excursie şi tabără în care am fost. Sper că voi veni şi la
anul."
Anul viitor vom participa cu un efectiv şi mai mare şi o recomandăm pentru toţi elevii din ţară .
214
"PROMOVAREA IMAGINII ȘCOLII"

Pentru noi fiecare contează
Profesor Ghindea Elisabeta Rozalia

Centrul Școlar Pentru Educație Incluzivă Brașov
A fost o dată ca niciodată că dacă n-ar fi nu s-ar povesti, o școală cum nu sunt multe ca ea.
Unicitatea ei era dată de oamenii care făceau parte din ea, ființe cu o dragoste nemaipomenită pentru
meseria lor: accea de profesori a unor copii speciali, care atunci când reușesc să facă o fundă este un
adevărat succes. În această școală perseverența, pasiunea, empatia, iubirea, răbdarea, optimismul, lupta
pentru micile reușite și-au gasit locul.
Îmi doresc să vă povestesc ce înseamnă implicarea
cadrelor didactice în meseria pe care o desfașoară. Pe langă munca
de ameliorare și recuperare a anumitor funcții ale copilului cu
cerințe educative speciale, pe care un cadru didactic o face la
catedră, acesta se implică și în educarea copilului pentru
relaționarea pozitivă. Diversitatea oferită de fiecare deficiență în
parte, plus particularitățiile fiecarui copil necesită o adaptare la
caracteristicile acestuia. Realizările acestor copii sunt uneori mici și
greu de etalat. Dupa un anumit timp realizezi că cel mai mic progres
al unui copil este un salt uriaș în evoluția acestuia. Tocmai din
acest motiv fiecare cadru didactic din învățământul special caută să facă vizibile aceste progrese și să
ofere copilului o stimă de sine puternică. Ne dorim ca scumpii noștri copii
să învețe să conviețuiască și să fie de ajutor și să manifeste comportamente
pozitive față de semeni.
În acest scop, cadrele didactice
din Centrul Școlar pentru Educație
Incluzivă (C.S.E.I.) Brașov participă și
se implică în realizarea de expoziții,
concerte, manifestări cu scopul
strângere de fonduri pentru campanii
sociale din cadrul școlii și din afara ei.
Centrul este parte activă și prezentă în comunitatea brașoveană. Nu
suntem doar o școală care transmite cunoștințe, suntem o comunitate
de oameni care modelează și încurajează valorile și tradițiile.
Astfel, alături de elevii școlii am venit în întâmpinarea
nevoilor unor bunicuțe, ne-am ajutat colegii din altă școala unde un
corp de clădire a luat foc, ne-am implicat într-o campanie socială
finalizată cu un concert caritabil, pentru un fost elev al școlii noastre,
pentru atragarea de fonduri pentru achiziționarea unor aparate
auditive.
Suntem alături de familia fiecărui copil,
ne implicăm și spre bucuria noastră și reușim. Campania "Strigătul mut al unei
mame" este o campanie recentă a școlii care face dovada că dacă ne pasă putem
schimba lucrurile.
Implicare, empatie sunt cuvintele care ne însoțesc în fiecare zi pe care o
petrecem în școală. Transmitem aceste valori copiilor noștri, cât și partenerilor
noștri. Ne dorim o societate în care manifestările pozitive să fie contagioase. Noi,
Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă Brașov ne dorim să fim cei care
contaminează.
215
Sărbătoarea Francofoniei la Școala Gimnazială nr. 16 din Oradea
Prof. lb. fr. Dana Ghinte,

Scoala Gimnazială nr. 16 Oradea
Cu ocazia Zilei Internaționale a Francofoniei, celebrată de toată comunitatea internațională

francofonă în data de 20 martie a fiecarui an, în școlile din Oradea se desfășoară activități diverse
destinate promovării spiritului francofon și sensibilizării elevilor în legătură cu importanța și motivele
pentru care studiem în România limba franceză.
Scoala Gimnazială nr. 16 din Oradea este la înălțime în fiecare an cu acest prilej. Va prezentăm
câteva din activitățile desfășurate de noi în anul 2017. Elevilor le-au fost prezentate informații în legătură
cu activitățile desfășurate de Organizația Internațională a Francofoniei, accesându-se site-ul oficial al
acesteia. Elevii au putut observa o suită de activităti propuse de diversele țări francofone din întreaga
lume. De asemenea elevii au putut afla câteva informații referitoare la istoria francofoniei în România, și
relația deosebit de pozitivă pe care România a avut-o dintotdeauna cu Franța, pe plan istoric, social și
economic. Elevii au realizat panouri cu informații referitoare la acest subiect, panouri afișate la intrarea în
școală.
De asemenea, tot sub egida Sărbătorii internaționale a Francofoniei, în 1 aprilie 2017 a vut loc la
Liceul de Artă din Oradea etapa de calificare la concursul internațional de muzică francofonă ”Chants,
sons sur scène”, unde eleva noastra Alexia Dascălu s-a calificat cu brio în finala care s-a desfășurat la
Baia Mare în cursul lunii mai.
Limba franceză este o limba romanică, alături de limbile surori româna, spaniola, portugheza și
italiana, motiv pentru care este deosebit de ușor de învățat, spre deosebire de alte limbi straine. Mai mult,
din punct de vedere economic, în ultimii ani, sunt din ce in ce mai multe firme franceze sau
multinaționale care delocalizează în orașul nostru, și care au nevoie de vorbitori fluenți de limba franceză,
plătiți cel puțin cu salariul mediu național, lucru care este din păcate destul de greu de găsit, având în
vedere tendințele de alegere a celei de-a doua limbi străine în școlile din Oradea.
Comunitatea profesorilor de limba franceză din Oradea și Bihor încurajează informarea corectă în
legătură cu potențialul real al învățării fiecărei limbi străine, acest lucru fiind foarte important pentru
viitorul elevilor și al copiilor nostri. Cu atât mai mult cu cât, dincolo de aspectul economic legat de
nevoile de pe piața de muncă locală, mulți dintre elevii noștri se declară mult mai deschiși înspre
învățarea limbii franceze în comparație cu alte limbi străine, tocmai din cauza rădăcinii latine comune,
fapt pentru care se studiază mult mai ușor.
216
„Mirajul toamnei”
Prof. Ghirasim Réka

Școala Gimnazială Nr. 10 Satu Mare
Elevii clasei a VIII-a A de la Școala Gimnazială număru 10 Satu Mare au sărbătorit toamna, în
cadrul unei activități intitulate „Mirajul toamnei”. Activitatea s-a desfăşurat în sala de sport al şcolii cu
diferite concursuri distractive care erau organizate de către elevi şi la care au participat şi copii din
celelalte clase. De asemenea, elevii clasei a VIII a A au organizat o paradă a coșurilor de toamnă, ocazie
cu care au dovedit că sunt originali, creativi şi au imaginaţie.
Evenimentul a fost organizat în a doua zi din săptămâna „Şcoala Altfel” care la noi a avut loc în perioada
28 octombrie- 3 noiembrie.
"Şcoala Altfel", privită iniţial ca o săptămână pierdută, a fost un pas spre întărirea relaţiei profesor
- elev, în absenţa presiunii clopoţelului, a lecţiei care trebuie parcursă în 50 de minute, a ceasului ce
merge prea alert între momentul "Bună ziua, luaţi loc!" şi "Sunteţi liberi, la revedere!".
Copii veseli, dornici de a participa la orice acţiune, de a experimenta sau exersa, profesori dispuşi
să socializeze cu elevii lor, într-un context non-formal, atipic pentru învăţământul românesc, dar inovator,
destins, prielnic pentru cunoaştere şi fixarea unor relaţii "poate mai umane" decât se pot stabili în cadrul
unei ore de curs.
În prima zi din săptămâna „Şcoala Altfel” am avut activităţi sportive: concurs de șah-jocuri
interactive, zumba, fotbal, baschet. A treia zi am organizat un atelier origami folosindu-ne de simple coli
de hârtie pentru a crea magie-kusudama! A patra zi ne-am dus într-o excursie în Sighetu Marmaţiei unde
am vizitat mai multe obiective turistice: Cimitirul Vesel din Săpânța, muzeul satului şi muzeul Memorial
al Victimelor Comunismului și al Rezistenţei. Excursia a avut scopul principal lărgirea orizontului
didactic, realizând de asemenea legătura dintre teorie si practică. Etapele ce trebuie parcurse pentru
organizarea acestei activităţi, urmăresc în general structura oricărui tip de excursie, dar importanţa majoră
o are etapa pregătitoare, organizatorică, de pregătire a colectivului de elevi pentru a fi capabili sa
realizeze obiectivele propuse pe parcursul activităţii.
Şi în final, a cincea zi am vizionat filme educative în sala de clasă şi am comandat pizza pentru bucuria
copiilor.
217
Prof. înv. primar: Ghitea Mariana

Șc. Gimn. nr. 1 Sîntandrei, Jud. Bihor
Vocația de dascăl presupune aptitudini și capacități intelectuale, dar și un foc sacru venit să
contopească aceste calități în folosul celor încredințați spre educare .
Urmând un viguros filon istoric, dascălii au fost și au rămas veritabili misionari ai neamului, trimiși
să semene lumina.
Imaginea unei școli este foarte importantă atât pentru comunitatea locală, cadrele didactice și cel
mai mult pentru, beneficiarii "educației", elevii, care pot să fie mândri cu școala lor .
De-a lungul activităţii de formare şi promovare a imaginii şcolii din acest an școlar activităţile
prioritare în desfăşurarea unei astfel campanii au fost:
 difuzarea informaţiilor cu privire la oferta educaţională, programele didactice, proiectele

 dezvoltarea de parteneriate eficiente la nivel local, judeţean, internaţional, în scopul promovării
imaginii şcolii şi a corelării ofertei educaţionale cu cerinţele societății;
 promovarea imaginii şcolii prin diverse surse informaţionale (presă scrisă, TV, radio, internet).
 participarea la cursuri și proiecte de formare continuă și perfecționare periodică;
 participarea la „activități deschise“, prin organizarea unor activități de tip: carnaval, expoziții cu
produse ale activității copiilor, serbări, concursuri etc. ;
 informarea publicului/ comunității cu privire la activitãţile extracurriculare ale clasei de elevi;
 popularizarea rezultatelor obţinute de elevi la concursurile şcolare la care aceştia au participat
prin panourile afişate cu diplomele lor pe holul şcolii;
 prezentarea de spectacole, expoziții;
 întâlniri frecvente cu pãrinţii , informarea lor despre resursele educaționale folosite, prin
prezentări Power Point în fața părinților, în cadrul orelor de consiliere a pãrinţilor;
 mediul relațional/de comunicare stabilit între școală si familie;
 realizarea unor activități de informare despre integrarea si progresul copiilor;
 implicarea în proiecte si programe locale, naționale,internaționale;
 promovare indirectă, prin intermediul articolelor de presă scrisă, pe site-ul școlii şi în anumite
reviste şi ziare , fac cunoscute activitãţile desfãşurate cu elevii , prin popularizarea exemplelor de
bună practică, intermediul internetului ;
 participarea la activități de protejare a mediului ,,PROIECTUL ECO – JUNIOR ;
Evoluţia tehnologică, diversificarea mijloacelor de tip mass-media şi multi-media, facilitează

activitățile de promovare și în mediul școlar .
Deosebit de importantã este dezvoltarea unei culturi prin folosirea unor modalități ca de exemplu:
utilizarea mesajelor de întâmpinare afişate (postere, afise), acceptarea tradițiilor, obiceiurilor copiilor;
tratarea echitabilă a tuturor copiilor si părinților indiferent de etnie, pentru a crea o atmosferă în care
nimeni nu este subestimat, prin sãrbãtorirea succeselor împreună.
În continuare vă prezint câteva din activitãţile extracurriculare mediatizate, atât pe site-ul şcolii,
cât şi în ziare sau reviste, ce au menirea de a promova imaginea şcolii.
218
SERBAREA DE CRĂCIUN LA TEATRU
HAI SĂ DĂM MÂNĂ CU MÂNĂ!
219

Educatoare Ghița Ioana-Teodora
G. P. N. Nr. 3 Husasău de Criș
Imaginea școlii sau a grădiniței joacă un rol important in sistemul de învățământ. Atunci cand
folosim termenul de promovare facem referire la avansare, înaintare,dezvoltare,astfel că prin promovarea
imaginii școlii putem întelege si desfășurarea unor parteneriate, proiecte educationale atât la nivel local
cât și național sau internațional, precum și a unor simpozioane, concursuri.
Aeste parteneriate,proiecte,simpozioane sau concursuri nu numai ca promovează imaginea școlii ci
dezvoltă atât cadrul didactic cat și preșcolarii sau școlarii.
Iniţierea şi derularea de activităţi în parteneriat reprezintă o provocare pentru educatorul de azi,
grădiniţei-în general şi un mare câştig pentru educaţia copiilor-în special, pornind de la ideea că
variat.
Educatoarea este cea care trebuie să iniţieze, să conceapă, să structureze pertinent şi corect parteneriatul
educaţional, traducându-l într-un proiect valoros pentru toate părţile implicate.
Parteneriatele pot fi reprezentate astfel:
▪ parteneriate care au ca scop modernizarea bazei materiale şi a spaţiilor de învăţământ; diversificarea,
înnoirea materialului didactic aferent procesului de învăţământ;
▪ parteneriate ce vizează atenuarea problemelor copiilor cu nevoi speciale;
▪ parteneriate pentru cunoaşterea reciprocă şi buna relaţionare;
▪ parteneriate ce vizeză o cât mai bună integrare a copiilor în societate;
▪ parteneriate profesionale, ce vizează formarea continuă a cadrelor didactice;
▪ parteneriate de imagine, în scopul popularizării experienţelor pozitive.
În concluzie promovarea imaginii școlii se poate face prin orice proiect sau partenerat pe care aceasta
il are cu o alta institutie. Colaborarea scolii cu o alta sau schimbul de experiență duce la o imbunătățire
semnificativă a imaginii acesteia. Cei din exterior vor vedea școala ca find una de renume,o scoala in care
copilul poate sa invete si de la alte institutii, poate sa invete si de la alte nationalitati ,astfel că schimbul de
experientă si activitatile sau concursurile pe care acestia le vor desfășura vor largi aria de cunoastere si
invatare a copilului.
220
ZÂMBET PE CHIP DE COPIL
Școala Gimnazială Nr. 1 Ghidigeni, Județul Galați
Luna decembrie este de fiecare dată o lună a bunăvoinței, a milosteniei, a bunătății, a cadourilor, o
lună a solidarității umane, nu degeaba este și luna lui Moș Nicolae – apărătorul copiilor - și a lui Moș
Crăciun, Moș Gerilă, Santa Claus – moșul care adduce daruri tuturor copiilor și
le împlinește și cele mai ascunse dorințe.
În acest context elevii din cadrul Școlii Gimnaziale Nr.1 Ghidigeni au

hotărât să fie și ei un Moș Crăciun și să aducă un zâmbet pe chipul unui copil
care în aceste clipe deosebite se simte singur din diverse motive (nu-i are pe cei
dragi aproape, este bolnav, pe patul unui spital etc.).
Colindătorii – spectatori ai
S-au organizat două activități paralele:
programului pregătit de
 una coordonată de dna educatoare BRADU copii de la Casa David
Gina, prin care cu ajutorul părinților copiilor de la grupa Austin
mare a Grădiniței cu program normal Tăplău, structură
subordonată a Școlii Gimnaziale Nr.1 Ghidigeni, s-au colectat hăinuțe și jucării.
Au foste selectate, așezate în cutii pe categorii de vârstă, diferențiate: fetițe și
băieți; au fost depozitate la Biserica „Sfinții Împărați Constantin și Elena”
Ghidigeni și apoi duse la Centrul de copii cu nevoi speciale Tecuci din cadrul
Educatoare BRADU Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Galați.
Gina  cea de-a doua activitate a fost coordonată de dna
profesor GHIȚĂ Daniela-Aurora cu participarea elevilor de
gimnaziu din cadrul Școlii Gimnaziale Nr.1 Ghidigeni. Elevii au făcut donație
bănuți cu ajutorul cărora s-au putut achiziționa cadouri (papuci de cameră, șosete și
dulciuri) pentru douăzeci și opt de copii aflați la C.R.R.S.C. „Casa David Austin”
Munteni.
Donarea produselor rezulatate din cele două activități s-a făcut în data de 22
decembrie 2017, când împreună cu un grup de colidători pregătit de domnii Gina și
Prof. GHIȚĂ Daniela
Aurora
Dan Năstase în colaborare cu Biserica „Sfinții Împărați Constantin

și Elena” am mers, am colindat și am împărțit cadouri.
Am văzut pe chipul tuturor copiilor, atât colindători cât și gazde,
zâmbete de fericire și mulțumire sufletească. Au simțit că pot fi utili, pot
fi alături de cineva care le arată afectivitate. S-au vărsat lacrimi de
bucurie, impresionați fiind, și unii și alții, de ce-au putut face sau de ce-au
primit.
Colindătorii la Centrul de copii În calitate de coordonator al proiectului sunt mândră că elevii pe
cu nevoi speciale Tecuci care-i educăm, chiar dacă nu au cu mult mai mult decât acei copii pe care
i-au ajutat au răspuns pozitiv inițiativei și au înțeles că atunci când ne
unim forțele, pic cu pic, face foarte mult și lasă în urmă un moment de neuitat. MULȚUMESC!
Prof. Daniela-Aurora GHIȚĂ
221
Colindătorii la Casa David

Austin, Munteni
Copiii de la Casa David Austin,

Munteni – program artistic, gazde Copiii de la Casa David
Austin, Munteni – program
artistic, gazde
Poză de grup: colindători și

Moș Crăcun la Casa David gazde, Casa David Austin,
Austin, Munteni Munteni
222
COMPETENŢA DIDACTICĂ
Inf. Ghiurcă Mihaela Dorina

Școala Gimnazială Nr. 3 Piatra Neamț
„ Pledez pentru o educaţie a întâlnirii. Prin şi pentru întâlnire.” Olivier Reboul
1. Modele
“De fiecare dată când vorbim despre profesorii noştri suntem emoţionaţi într-o măsură mai mare
decât daca am vorbi despre noi” mărturiseşte domnul prof. dr. Laurenţiu Şoitu, în cadrul şedinţei de
decernare a Titlului de Excelenţă profesorului George Văideanu la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași.
De unde derivă aceasta emoţie ? Din faptul ca ne-au văzut crescând, devenind, transformându-ne
şi ne-au susţinut pe tot acest drum al cunoaşterii? Acesta poate fi un răspuns, dar nu e singurul.
Fiecare om care a avut un profesor de suflet, a avut un mentor, o personalitate pe care a admirat-o
și pe care nu încetează să o admire în nici un moment al vieţii sale.
De foarte multe ori, oamenii îşi dedică devenirea şi în acelaşi timp, recunoştinţa, unui profesor.
Nu de puţine ori, acest profesor, primeşte în amintirile lor o aură de sfânt. De unde vine? Din faptul că
ştie atât de multe ? Da, este adevărat, din ceea ce ştie şi spune profesorul dar mai mult decât acestea, din
cum spune, cum face, cum pune în practică ceea ce transmite prin atitudinile, comportamentele şi ideile
sale.
De foarte multe ori, copiii îşi iau modelele din şcoală, iar când modelul este un profesor al cărui
har, cucereşte, atunci vorbim de o minunată împletire a ştiinţei dobândită pe băncile şcolii cu formarea ca
oameni, a discipolilor ce îşi urmează mentorii. Aceşti oameni, "monştrii sacri" ai vieţii nu predau doar
cunoştinţe, nu îi învaţă doar deprinderi, ci formează atitudini, predau lecţii de viaţă, celor care vor să le
cunoască, să îi urmeze, o povestesc celor ce au urechi să audă.
Deşi un profesor predă unei clase întregi, nu toţi îi acordă aceeaşi atenţie, nu toţi îl ascultă cu
acelaşi interes, nu toţi învaţă la fel. Se spune despre aceşti profesori că au „har”, că sunt dăruiţi cu vocaţia
de a preda, de a fi îndrumători pentru cei tineri. Vocaţia pedagogică este considerată de Rene Hubert
(1965) principala calitate a profesorului, exprimată în „a te simţi chemat, ales pentru această sarcină şi apt
pentru a o îndeplini”. El considera că vocaţiei pedagogice îi sunt caracteristice trei elemente :
1. iubirea pedagogică;
2. credinţa în valorile sociale şi culturale;
3. conştiinţa responsabilităţii faţă de copii, faţă de patrie, faţă de întreaga umanitate.
La reuşita profesorului contribuie mai mulţi factori: trăsăturile de personalitate ale elevului,
contextele şcolare diferite de la oră la oră şi de la zi, la zi. În diversitatea aceasta, ne vom focaliza studiul
pe influenţa exercitată de personalitatea profesorului, mai exact, influenţa capacităţilor sale de
comunicare nonverbală în realizarea unei interrelaţionari eficiente cu clasa de elevi, cu scopul îndeplinirii
nu doar a obiectivelor pedagogice locale, cât mai ales pentru realizarea unei schimbări de substanţă, în
acord cu tendinţele reformatoare ale învăţământului.
Dar înainte de orice, să privim în trecut la oamenii sacri menţionaţi în literatura românească. Gala
Galaction spunea despre unul dintre profesorii săi din liceu: „Acest dascăl…m-a învăţat adevărul capital,
că, în anii noştri de ucenicie, obiectul predat este de-a pururi secundar, în marea cestiune, partea uriaşă
este profesorul care predă. Toate sunt bune, toate sunt clare, toate sunt lesnicioase şi fericite la studiul cel
mai abstract, dacă magistrul de la catedră are puterea să îmbrace în logică şi în primăveri tainele ştiinţei
sale” (G. Galaction, 1987, p.2). Elevii apreciază şi respectă cu adevărat profesorul de la care au ce învăţa
şi cu ajutorul căruia îşi împlinesc personalitatea, iar prestigiul profesorului se transmite în mod natural
asupra disciplinei pe care o predă. În acelaşi context, Andre Malraux spunea că: „nu stăpâneşti cu
adevărat un om decât ce ai schimbat în el”, iar acest lucru îl recunosc toţi cei care au avut şansa să
întâlnească astfel de dascăli şi s-au lăsat fermecaţi de harul lor.
223
Domnul Trandafir, învăţătorul lui Mihail Sadoveanu, avea în el „un prisos de bunătate” şi inspira
elevilor lui „un respect nemărginit”. Când le desfăşura lecţiile de istorie, „pe sub tavanul scund al clasei,
treceau eroii altor vremuri în cununile lor de neguri”, copilul îi urmărea înfiorat şi acasă îi visa o noapte
întreagă.
Matematicianul Gh. Vrânceanu îşi aminteşte de dascălul care i-a hotărât drumul în viaţă astfel:
„explica atât de frumos despre trunchiul de piramidă, elementele demonstrative se închegau atât de
armonios, încât am simţit ceea ce simt oamenii de obicei în faţa unei opere de artă.” ( I. Şulea Firu, 1998 )
Exemplele de mai sus se încadrează de la sine în categoria modelelor de urmat, însă tot în
literatură sunt descrise şi modele de profesori care au stat la originea nemulţumirilor unor elevi. Aceşti
elevi nu au ezitat să povestească lumii, suferinţele provocate.
Pedagogul de şcoală nouă a lui I. L. Caragiale se considera un inovator în ştiinţele pedagogice
prin aplicarea "metodei intuikitive", iar educaţia „aghecvată cercustanţelor” ceea ce se traduce printr-un
comportament lipsit de respect faţă de „şcoler”. Acesta era insultat, minimalizat („prostule”, „loază”) şi
ale cărui drepturi erau: „numai să răspundă, neţăsare, amăsurat priceperii şi raţiunii sale”, în timp ce
inspectorului i se explică: „ Că-z eu ce le tot spun boilor onorat domnule inşpectore?…Apoi dacă-s porci
şi n-au ghestulă aplicăţiune !” Marius Chicoş Rostogan “pedagogul absolut” al lui Caragiale, a avut
desigur un model uman real. De altfel, schiţele lui Caragiale „Lanţul slăbiciunilor”, „Bacalaureat” sau
„Premiul întâi” sunt în măsură să redea foarte fidel, atmosfera şcolii şi calităţile dascălilor din acele
vremuri.
Un model interesant îl reprezintă „Domnul Vucea” descris de Barbu Ştefănescu Delavrancea.
Acest profesor „nu era la fel cu ceilalţi oameni”. Era pedant, perfid, ranchiunos, adică avea toate
„calităţile” care să-l facă temut de elevi. Acest model pedagogic nu este greu de înţeles în contextul unor
perioade în care disciplina era tot ceea ce-şi putea dori mai mult un profesor, o disciplină de fier care să-i
asigure o transmitere cât mai fidelă a cunoştinţelor sale preţioase. Domnul Vucea era un mic „tiran”:
„…solicită o supunere totală…datorită tendinţelor sale instinctuale cele mai puternice; sadismul său îl
determină să se servească de copii pentru a le demonstra și a-şi demonstra că reprezintă ceva. El uzează
de un sistem zgomotos de trucuri particulare, de reguli şi tehnici de răzbunare" (A. Neculau, 1977). În
ceea ce priveşte eficienţa pedagogică a actelor acestui profesor, „ lecţiile mergeau strună. Nu învăţa
nimeni nimic”. Mai aflăm din amintirile autorului: „dezordinea şi sclavia liceului…mă înfioară şi astăzi
când mă gândesc la acea viaţă de şapte ani” şi tot el :" Viaţa din liceu îmi ucisese iluziile. Ea înlocuise
rugăciunea cu blestemul şi mă învăluise într-o coajă de fier". Învăţarea pe care o propaga şcoala era pură
teorie: " Capul mi se încărca de cunoştinţe nesuferit de urâte. Învăţam de frică şi de ruşine".
Acest tip de învăţare este amintit şi de Creangă care, ajuns la "fabrica de popi de la Folticeni" se
va procopsi cu următorul tip de învăţătură: „Unii dondăneau ca nebunii până-i apuca ameţeala; alţii o
duceau numai într-un muget, cetind până le perea vederea; cei mai mulţi umblau bezmetici şi stăteau pe
gânduri, văzând cum îşi perd vremea și numai oftau din greu, ştiind câte nevoi îi aşteaptă acasă. Şi turbare
de cap şi frântură de limbă ca la aceşti nefericiţi dascăli, nu mi s-a mai dat a vedè; cumplit meşteşug de
tâmpenie, Doamne fereşte !”
Dacă ne surprinde diferenţa dintre cele două categorii de exemple date mai sus, ne vom întreba
firesc de unde derivă aceasta.
Pe ce bază putem încadra un profesor în categoria profesorilor „buni” ? Această întrebare şi-a
adresat-o grupul de psihologi aparţinând Universităţii din Bucureşti în momentul în care au considerat
conceptul de „competenţă didactică” definitoriu pentru relaţia interpersonală dintre elevi şi profesor,
existentă în cadrul clasei.
2. Competenţă sau aptitudine?
2.1 Conceptul de competenţă didactică
Definirea conceptului de competenţă presupune luarea în considerare a unei corespondenţe între

latura social-obiectivă - determinată de natura şi complexitatea sarcinilor care alcătuiesc conţinutul
sferelor de activitate socială şi al diferitelor funcţii - şi planul subiectiv-psihologic - care este rezultantă a
cunoştinţelor, priceperilor, aptitudinilor şi trăsăturilor temperamental - caracterologice de care individul
dispune - în vederea împlinirii funcţiei sociale cu care este investit.
224
Deducem de aici că fenomenul competenţei psihopedagogice este bimodal, cuprinzând pe de o

parte informaţii şi cunoştinţe despre laturile tehnice, sociale şi umane ale profesiunii didactice şi pe de
altă parte funcţionalitatea acestor informaţii şi cunoştinţe tradusă în capacităţi subiective de a opera
practic cu ele. Competenţa nu se reduce la tehnica efectuării unui lucru sau la informaţiile necesare
practicării activităţii, ci cuprinde şi atitudinea faţă de activitate, ca expresia unor trăsături personale şi a
unor valori ( D. Salade,1990).
După R. Gherghinescu, competenţa este relativă la datele instituţionalizate (programe, instruire
oficială), tipul de învăţământ (elementar, liceal, universitar, tehnic, practic), contextul social (mediul
socio-cultural) şi nu se poate defini decât în raport cu un sistem de valori. Explicarea conceptului de
competenţă presupune deci luarea în considerare a mai multor dimensiuni: psihologică, psihosocială și
sociologică.
Dimensiunea psihologică are la bază ideea conform căreia structura de personalitate a profesorului
este factorul explicativ şi predictiv al comportamentului său, prin intermediul acesteia realizându-se
asimilarea şi exercitarea rolului didactic. Astfel, personalitatea profesorului exprimă prin atitudini,
aptitudini şi motivaţie, diferitele niveluri ale competenţei sale.
Dar concepţia şi conduita profesorului este reglată şi de grupul şcolar care se află într-o situaţie
educativă specifică, însoţită de un climat psihosocial particular. Aceasta relevă dimensiunile psihosocială
şi socială a activităţii şcolare, profesorul acţionând într-un câmp de factori constanţi dar variabili,
cunoscuţi dar şi necunoscuţi, predictibili dar şi impredictibili, fiind confruntat în general cu situaţii
educaţionale unice.
Astfel, „competenţa didactică centrată pe aptitudinea pedagogică joacă rolul de instrument de
unificare, codificare şi exprimare înafară, sub forma comportamentelor educaţionale a totalităţii datelor
personalităţii celui afiliat la status-ul şi rolul de profesor” (P. Golu , N. Mitrofan, 1982).
Pentru Gaston Mialaret (1979) competenţa în învăţamânt este aptitudinea de a se conduce după
exigenţele unui rol dat în vederea atingerii obiectivelor fixate de un sistem şcolar determinat. Acelaşi
autor considera că această aptitudine se observă în relaţiile existente între comportamentele profesorului
şi efectele imediate sau pe termen lung produse la elevi. Însă intervine o altă întrebare: competenţa
didactică coincide cu aptitudinea pedagogică sau sunt diferite?
2.2 Aptitudinea pedagogică
Aptitudinea este un sistem operaţional disponibil ce ţine de valorile instrumentale, având ca notă
definitorie nivelul funcţional şi operaţional ce condiţionează performanţe supra-medii. Aptitudinea
pedagogică este o aptitudine specială, deosebit de complexă, puternic dependentă de specificul, de
obiectivele, cerinţele şi condiţiile de desfăşurare, de operaţiile şi acţiunile ce intră în componenţa
activităţii didactice. Aptitudinea pedagogică este prin urmare o particularitate individuală, care surprinde
şi transpune în practică, modalitatea optimă de transmitere a cunoştinţelor, de formare a intereselor de
cunoaştere, de dezvoltare a personalităţii elevului (S. Marcus şi colab., 1977). Ea este o variabilă
instrumentală, practică efectivă, rezultată dintr-o combinaţie de erudiţie şi cunoştinţe de specialitate
solide, dar şi prin cunoaşterea practică a psihologiei elevului, capacitatea de a-i înţelege şi de a se apropia
de ei, priceperea de a transmite noţiuni şi cunoştinţe, capacitatea de a relaţiona afectiv cu elevul, respectiv
cu microgrupul, inteligenţă spontană şi inspiraţie de moment în luarea unei decizii. Se observă că
însuşirile psihice ale profesorilor suportă un proces de specializare şi vocaţionare pe direcţia status-ului şi
rolului de profesor, ajungând să impregneze percepţiile, limbajul, atenţia, motivaţia, atitudinile şi
abilităţile sale, sau conţinutul sarcinilor şcolare, modelându-le pedagogic şi mediind realizarea
activităţilor educaţionale. Acest lucru îl mărturisesc majoritatea cadrelor didactice justificându-şi unele
ticuri sau stereotipii prin fraza: „Deformaţie profesională…!”
Pentru A. Chircev aptitudinea pedagogică este „un ansamblu de însuşiri ale personalităţii
educatorului, care-i permit să obţină maximum de rezultate în orice împrejurare, în orice clasă”.
Studiind aptitudinea pedagogică, Nicolae Mitrofan (1988) a stabilit în urma unor cercetări
experimentale, următoarele componente ale aptitudinii pedagogice:
 competenţa ştiinţifică;
 competenţa psihopedagogică;
 competenţa psihosocială.
225
Rolul competenţei psihopedagogice este de a influenţa construcţia diferitelor componente ale

personalităţii elevilor, cuprinzând la rândul ei:
 capacitatea de a determina gradul de dificultate al materialului de învăţare;
 capacitatea de a face materialul de învăţare accesibil prin găsirea metodelor şi mijloacelor optime
conţinutului respectiv;
 capacitatea de a înţelege elevul, de a pătrunde în lumea sa interioară, creativitatea în munca
psihopedagogică;
 capacitatea de a crea noi modalităţi de lucru în funcţie de cerinţele fiecărui context educaţional.
Spre deosebire de aceasta, competenţa psihosocială, este cea care cuprinde ansamblul de
capacităţi necesare optimizării relaţiilor interumane:
 capacitatea de a adopta un rol diferit;
 capacitatea de a stabili uşor relaţii cu ceilalţi;
 capacitatea de a influenţa grupul de elevi, precum şi indivizii izolaţi;
 capacitatea de a comunica uşor şi eficient cu elevii;
 capacitatea de a utiliza adecvat, puterea şi autoritatea;
 capacitatea de a adopta diferite stiluri de conducere.
Aşadar, aptitudinea pedagogică este o componentă a competenţei didactice, aceasta din urmă,
având o arie de cuprindere mai mare decât aptitudinea, presupunând şi rezultatele activităţii, pe lângă
cunoaştere şi capacitatea de a efectua un lucru bine, corect.
3. Calităţile profesorului competent
Se înţelege că personalitatea profesorului are o influenţă mult mai mare asupra elevilor săi decât
conţinutul lecţiilor predate de el. „Amestecul de uimire cu veneraţie şi puţină teamă, afecţiunea, adoraţia
şi respectul, în proporţii diferite, formează acea aureolă pe care o poartă profesorul şi care se numeşte
autoritate didactică, prestigiu” (A. Neculau, 1983).
Încercările de a stabili care sunt trăsăturile care alcătuiesc această aureolă, nu sunt noi. I. Şulea
Firu, a realizat o ierarhie a trăsăturilor profesorului competent încă din 1939, astfel:
1. normalitate, inteligenţă, moralitate, sănătate;
2. caracter moral: cinste, conştiinciozitate, dreptate şi nepărtinire, seriozitate, demnitate, bunătate,
generozitate, blândeţe, modestie, sinceritate;
3. putere de muncă şi creaţie: ordine, iniţiativă, îndemânare;
4. iubire: puterea de a te apropia de copii, înţelegere şi interes pentru ei;
5. cadrul explicării lămurite, frumoase, atractive, putere de însufleţire, incitare şi încurajarea altora;
6. vocaţie - conştiinţa propriilor însuşiri şi dorinţa de a le folosi în educaţie;
7. pregătirea - pregătirea de cunoştinţe şi exercitarea lor în munca educativă.
J.B. Rochat consideră printre calităţile profesorului talentul pedagogic, intuiţia, omenia, simţul
umorului şi răbdarea, iar Robert Dottrens enumera în încercarea de a găsi răspuns la aceeaşi preocupare:
„un excelent echilibru intelectual, mintal, nervos, curiozitatea, gustul observaţiei, simţul critic, luciditatea
faţă de sine însuşi,, nevoia de înnoire, tinereţea spiritului, bunăvoinţa, înţelegerea, autoritatea firească”.
P. N. Gonobolin alătură trăsăturilor de mai sus o serie de aptitudini specifice profesorului :
 capacitatea de a cunoaşte şi de a înţelege elevul;
 de a stabili relaţia necesară cu toată clasa şi cu fiecare în parte;
 aptitudinea organizatorică;
 atenţia distributivă;
 imaginaţia pedagogică…tactul pedagogic;
 creativitatea;
 aptitudinea de examinator.
Fiecare încercare de enumerare, se încadrează în două direcţii de manifestare:
1. una care ţine de măiestria didactică - aceasta fiind modalitatea aptitudinală de predare şi evaluare ;
2. a doua, care se referă la măiestria educaţională - capacitatea de a fixa relaţii competente şi
eficiente cu elevii.
226
„Măiestria demonstrată în activitatea cu elevii (fie ea didactică, fie educaţională) ilustrează

darurile ascunse ale profesorului”- spune I. Popescu Teiuşan - şi continuă afirmând că: „ pe de o parte,
trebuie să recunoaştem că trăsăturile de ordin afectiv sunt prezente în firea unora dintre educatori, deci
sunt înnăscute, iar pe de altă parte, că ele nu constituie decât un fond potenţial care are nevoie, spre a
ajunge la împlinire, de exerciţiu şi practică îndelungată.” Aptitudinile sunt ca filoane de aur sau de
diamante din subsol, care cer spre a fi scoase la lumină, efort şi meşteşug”. „O vocaţie fundamentată sau
asociativ pedagogică presupune unele aptitudini şi înclinaţii pentru activitatea şcolară care se conturează
în şcoală sub influenţa modelului profesorului căci toţi profesorii de vocaţie au generat vocaţii
pedagogice” ( P. Popescu-Neveanu, 1982).
Bibliografie:
1. A. Neculau, „Psihologia educaţiei şi dezvoltării”, Ed. Academiei, București,1983;

2. P. Popescu-Neveanu, „Psihologie școlară”, Ed. Academiei București,1982;
3. Nicolae Mitrofan, „Aptitudinea pedagogică”, Ed. Academiei, București, 1988.
227
CULTURA ŞCOLII CA MODALITATE DE EDUCARE
Prof. GHIUŢĂ MANUELA CĂTĂLINA

Şcoala Gimnazială Nr. 1 Pildeşti, jud. Neamţ
Proiectarea activităţilor şcolare trebuie să pornească de la cunoaşterea culturii şcolii, aşa cum se
manifestă ea, la nivelul managerilor, al profesorilor şi al elevilor, şcoala fiind o organizaţie care dezvoltă
o cultură bogată şi variată.
O cultură organizaţională bună concordă cu motivaţia de învăţare a elevilor şi cu satisfacţia
profesională a cadrelor didactice.
Valorile culturii şcolii exprimă opiniile cele mai răspândite într-o unitate şcolară cu privire la ceea
ce este dezirabil pentru ca şcoala să fie mai performantă. Ele exprimă orientarea personalului şcolii spre
inovaţie sau spre conservatorism, orientarea spre calitatea procesului de învăţământ sau spre îndeplinirea
formală a obligaţiilor, atitudinea de respect sau de indiferenţă faţă de instituţia din care fac parte.
La nivelul şcolii funcţionează mai multe modalităţi de producere, susţinere şi impunere a valorilor:
 ceremonii şi ritualuri – serbări şcolare, „ziua şcolii”; ritualuri manageriale – de exemplu, şedinţe;
ritualuri de deschidere sau închidere a anului şcolar, tradiţii în relaţiile cu părinţii – de exemplu,
„zile deschise”, adunări;
 mituri referitoare la „eroii” instituţiei sau la instituţia însăşi, prin care se impun în viaţa şcolii
anumite modele demne de urmat.
Normele comportamentale organizaţionale, o altă formă de manifestare a culturii
organizaţionale, pot fi: norme formale – referitoare la comportamentul personalului şcolii în situaţii care
au implicaţii semnificative asupra performanţelor unităţii şcolare şi norme informale – stabilite de-a
lungul timpului de personalul însuşi, în mod spontan, dar care stabilesc modalităţi de comportare în
diferite situaţii umane.
Cele trei subspecii ale culturii şcolii – cultura managerială, cultura cadrelor didactice şi cultura
elevilor – se află într-un raport de interdependenţă, existenţa lor fiind condiţionată una de cealaltă,
prezentând de asemenea şi o serie de elemente comune.
Cultura organizaţională a elevilor se poate referi la modul de a vorbi cu colegii, ori cu alte
persoane din şcoală, modul în care se îmbracă, preferinţele în domeniul muzicii sau pentru anumite jocuri,
dar mai ales pentru diverse strategii de adaptare la instituţia şcolii şi pe care elevii şi le împărtăşesc unii
altora sau le dobândesc prin experienţă personală. Când intrăm într-o şcoală sau observăm jocurile din
curtea şcolii, vedem cum se manifestă această subcultură specifică. Normele care controlează
comportamentul membrilor grupurilor de prieteni sunt puternice. Este suficient să se observe
conformismul în îmbrăcăminte, gesturi, limbaj şi argou, pentru a se descoperi ce este acceptabil în
interiorul grupurilor de elevi dintr-o şcoală. Adeseori, activităţile unui grup au puţin de a face cu sarcinile
şcolare, deşi ele pot influenţa performanţele la învăţătură şi alte aspecte organizaţionale, cum ar fi
activităţile extraşcolare.
Performanţele oricărei organizaţii depind, într-o mare măsură, de randamentul individual al
membrilor săi. La rândul lor, performanţele individuale sunt influenţate de o serie de factori, printre care
se regăseşte şi cultura organizaţiei.
Pornind de la misiunea şcolii noastre, care urmăreşte asigurarea unei colaborări eficiente cu
familia şi autorităţile locale în vederea valorificării calităţilor şi aptitudinilor individuale ale elevilor,
astfel încât fiecare elev să se simtă competent, legat de alţii şi autonom, se organizează în fiecare an o
serie de activităţi extraşcolare şi extracurriculare, cum ar fi: „Bogăţiile toamnei”; „Hallowenn”; „La mulţi
ani, România!”; „Crăciunul copiilor”, „Mihai Eminescu”; „Unirea Mică”; „Ziua Mamei”; „Tradiţii de
Paşti”; „Ziua Eroilor”; „Ziua copilului” sau „La revedere, şcoală dragă!” Acestea sunt doar câteva dintre
activităţile prin care, implicându-ne cu toţii – părinţii, elevii şi cadrele didactice – încercăm să motivăm
fiecare copil în parte să-şi valorifice aptitudinile şi calităţile de care dispune.Tot în acest sens, încercăm
să-i determinăm să participe la concursuri de creaţie literară sau plastică. Astfel, ei reuşesc să-şi cultive
calităţile şi au oportunitatea de a-şi descoperi din timp înclinaţiile.
228
De asemenea, între şcoală şi Primăria comunei există o colaborare permanentă, care se

concretizează prin parteneriate, de exemplu, între şcoală şi Biblioteca comunei.
Fiecare cadru didactic are sarcini bine stabilite, de comun acord cu directorul şcolii, pe care şi le
îndeplineşte cu conştiinciozitate. Siguranţa copiilor este maximă, fiind supravegheaţi în permanenţă de
către profesorii de serviciu, dar şi de către diriginţi.
Specificul comportamentului organizaţional al şcolii porneşte de la scopul ei specific şi anume
acela de a produce învăţarea. De aici derivă activităţile specifice, crearea unui anumit climat afectiv şi de
atitudinile adoptate de cei implicaţi.
În afară de activităţile de predare, învăţare, verificare sau evaluare, profesorii organizează
activităţi cultural educative, iniţiind zilnic momente atractive pentru elevi, de exemplu, dezbateri pe
diferite teme, instructaje pentru siguranţa lor (simulare de incendiu sau cutremur), activităţi de
ecologizare, activităţi de combatere a violenţei – cu expoziţie de desene şi dezbateri, referate, lectorate cu
părinţii. De asemenea, se urmăreşte combaterea în totalitate a abandonului şcolar.
Se oferă zilnic, după orele de curs, programe de meditare pentru clasele terminale din fiecare
ciclu, în vederea obţinerii unor rezultate satisfăcătoare la Evaluarea Naţională.
Se menţine o comunicare permanentă între şcoală şi părinţi, fiind întocmite chiar şi parteneriate
educaţionale în acest sens, cu fiecare în parte. Astfel, şcoala poate să rezolve într-un mod optim
problemele cu care se confruntă elevii. Printr-o strânsă colaborare între şcoală şi părinţi se obţin efecte
benefice legate de atitudinile elevilor privind şcoala, temele, realizările şcolare şi aspiraţiile şcolare.
Cultura organizaţională a şcolii noastre cultivă şi promovează valorile, atitudinile, credinţele,
normele, tradiţiile şi obiceiurile care s-au format de-a lungul timpului în unitatea şcolară şi s-au transmis
din generaţie în generaţie celor care fac să funcţioneze această instituţie.
BIBLIOGRAFIE:
1. Malureanu, M., Matache, C., Specificul culturii organizaţionale în unităţile şcolare performante,
Editura Ars Academica, Bucureşti, 2008
2. R.M.Niculescu, curs Management educaţional, Braşov,2007
3. Păun, E., Elemente de sociologia educaţiei, Bucuresti, 2001.
4. Cristea, Sorin. Managementul organizaţiei şcolare. Editura Didactică şi Pedagogică, R.A.,
Bucureşti, 2003
229
Cum promovez scoala?
Prof. GIORGI VICTORIA,

Scoala Gimnaziala “Sf. Nicolae”, Tg-Jiu, Gorj

succesiv cu elemente noi , acceptate si asimilate de comunitate .
Formarea imaginii scolii se poate realiza aplicând o anumită ,, politică’’ , ce ţine pe de o parte de
stilul managerial al conducerii şi pe de altă parte de activitatea desfăşurată de profesori si personalul
auxiliar, de elevi .
Imaginea scolii poate fi gestionată astfel:
-Să se practice un management extrem de performant .
-Să se desfăşoare o activitate profesională prin care să obţii încrederea , simpatia , înţelegera şi sprijinul
elevilor, parintilor, comunitatii locale .
-Să se desfăşoare o sustinută campanie publicitară.
-Sa se foloseasca sponsorizarea ;
-Personalul sa fie foarte bine pregătit , motivat şi ataşat obiectivelor scolii.
-Să se întreţina foarte bune relaţii cu mijloacele de informare în masă
Părintii trebuie încurajati si abilitati să preia o parte tot mai însemnată a responsabilitătilor care
privesc decizia prin consultarea, administrarea, construirea unui lobby omogen pe lângă terte părti pentru
interesele scolii si ale beneficiarilor ei.
Centrul vital al unei comunităti se poate muta în scoală, ca punct de întâlnire a mediului academic
cu piata fortei de muncă, a influentelor educative formală cu cele nonformale si informale. Rolul central
rămâne al profesorilor si al directorilor de scoală , care integrează într-o schemă strategică realistă
contributiile părintilor, ale autoritătilor din administratia locală, ale agentilor economici, ale
reprezentantilor media, sănătate, cultură.
Relatiile de colaborare dintre profesori si părinti întăresc identitatea scolii si sporesc prestigiul
institutional si personal al celor implicati, dau un sens de utilitate timpului petrecut împreună si deschid
Ambele au de câstigat dacă sunt vizibile în comunitate în special dacă îsi atrag colaborarea unor
parteneri de tip asociatii profesionale, organizatii nonguvernamentale, celebrităti locale.
Profesorii îi pot învăta pe părinti cum să se implice mai eficient în educatia copilului (comunicare,
program, aspecte metodologice), pornind de la premisa că părintii vor să ajute, dar nu întotdeauna stiu
cum.
Echipa de conducere a scolii trebuie să aibă o preocupare constantă pentru elaborarea si
actualizarea unui plan de marketing care să evidentieze rolul scolii în dezvoltarea academică, socială,
emotională, estetică, fizică a elevilor. Imaginea institutională este importantă si se completează cu
rezultate cuantificabile (număr de absolventi, performante, integrare în muncă sau în alte structuri de
învătământ si de elemente ale culturii organizationale ce tin de mituri, eroi, simboluri, modele
Mesajul transmis comunitătii locale trebuie să fie consistent, să provină din mai multe surse si să exprime
specificul unitătii respective în peisajul educativ local.
Transmiterea regulată a vestilor pozitive despre scoală către toti agentii institutionali (sponsori,
autorităti, părinti, elevi) mentine scoala în atentia generală a comunitătii. Pentru realizarea acestui
deziderat este indicat să se creeze în scoală o atmosferă primitoare si expresivă, plasând la vedere
materiale promotionale, produse ale activitătii elevilor scolii (interventii în media, întruniri, festivităti), să
se realizeze proiecte comunitare în care să fie implicati elevii. Pagina web si revista scolii au de asemenea
un rol important în promovarea imaginii scolii în comunitate.
230
PROIECT EDUCAȚIONAL "DOR DE EMINESCU"
Prof. înv. preșcolar Giubegan Eugenia Adriana

Școala Gimnazială Drăguțești, jud. Gorj
Motto:
,,Fără Eminescu am fi mai altfel și mai săraci" T. Vianu
ARGUMENT
Omul deplin al culturii româneşti, Mihai Eminescu, a fost o apariţie deosebită în literatura
secolului al XIX-lea integrându-se în marele curent romantic european. Ceea ce singularizează creaţia
eminesciană este acea capacitate uriaşă de a întoarce timpii istoriei, de a construi forme alăturate spaţiale
şi temporale nebănuite într-un limbaj armonizat pintr-o filiaţie de profunzime cu cel folcloric.
Creaţia sa este un tot armonios, marcat de aceleaşi gânduri înalte, de aceeaşi plăcere de a întoarce
roata istoriei, de aceeaşi revoltă demonică rezolvată în contemplaţie, de aceeaşi plăcere de reconstituire a
unui cadru paradisiac din detaliile naturii exterioare, de aceeaşi aspiraţie spre absolut, sete de a cuceri
universul prin gândire profundă şi atotcuprinzătoare sau de încercare iluzorie de a-şi oferi universuri
compensative ideale. Această genialitate a poetului este atributul antumelor şi a postumelor.
Eminescu a fost si va rămâne poetul tuturor românilor. În fiecare an, elevi, dascăli, organizează
diferite manifestări comemorative în cinstea celui care a fost numit Luceafărul poeziei româneşti, Mihai
Eminescu.
Scopul proiectului este organizarea de acţiuni comune în vederea sărbătoririi naşterii marelui poet
şi cunoaşterii literaturii eminesciene .
Obiective:
•Abordarea integrată a operei marelui poet în conducerea activităţii copilului spre investigare,
documentare, cercetare şi aplicare practică;
•Familiarizarea copiilor cu o concepţie unitară asupra literaturii eminesciene şi exersarea puterii de
analiză şi sinteză;
•Antrenarea copiilor în activităţi de grup educaţional ;
•Realizarea unor lucrări artistico-plastice inspirate din poezia lui Eminescu, interpretarea de roluri din
opera sa;
•Perceperea unor evenimente în raport cu propriile activităţi;
•Dezvoltarea învăţării prin cooperare şi însuşirea de responsabilităţi şi sarcini specific;
•Implicarea părinţilor şi altor factori educaţionali în formarea şi dezvoltarea interesului pentru acest
eveniment de importanţă locală şi realizarea unor sarcini de lucru din cadrul proiectului.
Resurse umane:
•Cadre didactice;
•Elevi;
•Copii prescolari;
•Părinţi.
Resurse materiale:
•Volume de poezii şi proză de Mihai Eminescu;
•Cărţi illustrate;
•Planşe cu imagini, albume;
•Prezentare PPT;
•Carton, coli;
•Acuarele, carioci, albume;
•Diplome pentru concursuri;
•Ecusoane cu imaginea lui Eminescu.
Responsabilităţile cadrelor didactice implicate în proiect:
231
•Culegerea şi prelucrarea datelor prezentate elevilor şi copiilor de grădiniţă;

•Identificarea resurselor necesare desfăşurării proiectelor;
•Întocmirea unui grafic de desfăşurare, deoarece prioectul se desfăşoară în paralel cu activităţi obişnuite;
•Prezentarea tuturor informaţiilor şi a materialelor realizate pe grupuri;
•Pregătirea expoziţiilor, cântecelor, poeziilor şi concursurilor;
•Pregătirea diplomelor ,, Mihai Eminescu’’, care vor fi atribuite celor mai buni participanţi. Acţiuni ale
copiilor:
•Învaţă cântece, poezii;
•Descoperă, prelucrează informaţiile dintr-o poveste, poezie, trag concluzii, le transmit tuturor copiilor;
•Desenează, pictează, amenajează expoziţii;
•Redau prin desen, pictură, scene din poveşti/poezii, fac dramatizări, îşi asumă roluri.
Rezultatele aşteptate la finalul proiectului:
•Copiii, prin acest proiect, îşi dezvoltă cunoştinţele despre Eminescu şi învaţă să-i aprecieze opera;
•Învaţă ce înseamnă un moment omagial şi cum trebuie desfăşurat ;
•Participă la acţiuni educative, trăiesc momente de bucurie, emoţie, îşi manifestă liber sentimentele;
•Implică proprii părinţi în activităţi educative;
•Utilizează cooperarea ca modalitate de bază în atingerea scopurilor individuale şi de grup. Evaluarea
proiectului:
•Evaluarea se va realiza atât pe parcursul derulării proiectului, prin chestionare, jurnal de impresii, dar şi
prin metode specifice de evaluare: portofoliul şi concursul.
•Se vor acorda diplome de participare tuturor elevilor.
PROGRAMUL DE ACTIVITĂŢI
Activitatea Loc de desfășurare Responsabili

“A fost odată ca-n povești” Sala de clasa Prof.Giubegan Adriana
-prezentarea unui material realizat despre
poet- ppt;
- audierea unor poezii și cântece;
,,Darul lui Eminescu ” Sala de clasa Prof.Giubegan Adriana

-memorarea unor poezii;
-desene și colaje inspirate din viața poetului
și opera poetului.
232
PROMOVAREA IMAGINII SCOLII “DOAMNA NICA” VALEA MARULUI
INTERNETUL - O METODA DE COMUNICARE

INTRE SCOALA SI FAMILIE
GLAVAN MARGA ANAMARIA
Promovarea imaginii Scolii Doamna Nica din localitatea Valea Marului, reprezinta o prioritate pentru
o buna colaborare intre cei trei parteneri educationali: scoala-elevi-parinti.Localitatea Valea Marului
situata in centrul judetului Galati,este compusa din doua sate,Valea Marului si Mandresti.Am fost o
scoala veche, de tara, fara conditii minime de desfasurare a activitatii cu elevi putini , acum in 2018 am
devenit o scoala noua,cu biblioteca,laborator de informatica ,sali de clase bine dotate si colectiv bine
pregatit.Climatul educational al scolii este bazat pe performanta, competitie transparenta si onesta, pe
cooperarea si incurajarea initiativei individuale si a inovatiei didactice menite sa sustina dezvoltarea
individuala a fiecarui elev si egalitatea de sanse prin educatie.In zilele noastre , unitatea de invatamant
trebuie sa fie pregatita sa faca fata unor cerinte tot mai complexe din partea societatii contemporane si sa
isi revendice locul sau in viata copiilor pe care ii educa dar si in centrul comunitatii.Cerintele
beneficiarilor( elevi, parinti,angajatori) fac din unitatea de invatamant un cadru viu, un mediu in continua
schimbare.Relatiile de colaborare dintre profesori si parinti, intaresc identitatea scolii si sporesc prestigiul
institutional si personal al celor implicati.Evolutia tehnologica, diversificarea mijloacelor de tip mass
media si multi media, largirea orizontului informational al societatii actuale, a determinat o crestere a
atentiei ce trebuie acordata promovarii institutiei noastre scolare si asupra formarii unei imagini reale in
viziunea partenerilor educationali reprezentati de elevi, parinti si alti parteneri (locali, regionali, nationali
si internationali).Internetul privit cu reticenta initial, a devenit acum un mediu de promovare nelimitat,
prin care scoala noastra isi poate construi o imagine pozitiva.Utilizarea internetului in promovarea scolii
noastre a reprezentat o prioritate, mai ales ca tinerii de astazi sunt utilizatori frecventi ai informarii pe
internet.Stirile si informatiile promovate de reteau de socializare (facebook.com) arata o crestere a
numarului de cautari de informatii despre scoala noastra.Deschiderea de nou se realizeaza datorita
cadrelor didactice pregatite, care intervin in favoarea acestei dezvoltari continue a scolii.Promovarea
scolii se realizeaza prin publicarea tuturor reusitelor, rezultatelor si produselor activitatilor scolare pe
adresa noastra de facebook (Scoala Gimnaziala Doamna Nica Valea Marului), astfel putem tine la current
parintii,comunitatea cu tot ce se intampla in scoala.Intr-o era a tehnologiei, in care internetul a devenit
parte a vietii noastre, relatia dintre scoală si parinti se menţine acum... pe Facebook! Este metoda inedita
prin care dascalii au ales sa-i tină la curent pe adulti cu activitatile pe care le desfasoară la clasa, ori cu
cele extracurriculare. Astfel ca acum, elevii nu mai pot ascunde acasa absentele şi nici notele mici.
Profesorii au ințeles ca prin Facebook pot comunica mult mai ușor cu parinții elevilor pe care ii au în
clase. Așa au aparut grupurile inchise in care dascalii ii pot informa pe parinți despre activitatile de la
clasa sau, în mesaje private, de absentele si notele slabe ale copiilor. Cel mai important este ca parintii au
acces în timp real la aceste informatii. In plus, aici se pot consulta și cu privire la temele pentru acasa.
Comunicarea pe Facebook nu trebuie, insa, sa inlocuiasca traditionalele sedinte cu parintii. Postarile vin
in completarea lor. Pana la explozia Facebook, profesorii aveau puține alternative în comunicarea cu
parintii. Se bazau doar ca elevii sa transmita mai departe mesajele lor. Si stim prea bine ca notele mici și
absentele ajung uneori rar acasa. Acum, elevii nu mai pot ascunde mai nimic din ceea ce se intampla in
timpul orelor.Important de știut este ca tot ceea ce se posteaza in aceste grupuri se face doar cu acordul
adultilor. Exista insa si riscuri – ca informatiile private dintr-un grup al unei școli ss fie facute publice de
un parinte rau intentionat.Activitatile extrascolare promovate pe site-ul scolii, sprijina imaginea scolii,
dand o alternative sanatoasa, practica si creativa de a ocupa timpul liber al elevilor.Crearea si
promovarea unei imagini institutionale pozitive in comunitate, se realizeaza in primul rand prin
rezultatele educationale pozitive ale elevilor, parintii fiind in principiu, primii interesati de acest
aspect.Promovarea se realizeaza si prin elaborarea unor proiecte la nivel local care sa vizeze multiplicarea
experientei pozitive si a exemplelor de buna practica in managementul institutional.Motivul principal
pentru crearea unor astfel de proiecte este dorinta de a ajuta elevii sa aiba success la scoala si mai tarziu in
233
viata.Atunci cand parintii , elevii si ceilalti membri ai comunitatii se considera unii pe altii parteneri in
educatie, se creeaza in jurul elevilor o comunitate de suport care incepe sa functioneze.
234
Prof. GLODEAN IULIA

Școala Gimnazială Valea Vișeului
Grădinița cu P.N. Bistra, Maramureș
pentru a atrage grupurile-ţintă prin educaţia oferită. Promovarea unei şcoli se poate face prin relaţii
publice, tipărituri de promovare (broşura, cărticica, prospecte etc.) şi reclama.
Imaginea grădiniţei are o puternică influenţă asupra aşteptărilor, iar aceste aşteptări influenţeazaă
alegerea beneficiarilor. Este important ca imaginea pe care o proiectează asupra comunitaţii să fie aceeaşi
cu ceea ce doreşte şcoala să realizeze.
În condițiile unui sistem concurențial în continuă dezvoltare devine imperativă accentuarea eforturilor
de promovare a imaginii școlii şi de stabilire a unor relații directe cu viitorii potențiali beneficiari/părinți.
Construirea şi consolidarea unei imagini pozitive ia ani de grijă, de muncă sistematică de comunicare
şi de calitate. Relaţiile publice sunt o modalitate prin care şcoala comunica cu mediul nu doar spre a oferi
informații asupra serviciilor și produselor sale ci pentru a se face cunoscută și a-și consolida poziția în
cadrul comunității locale. Cu ajutorul relațiilor publice școala îsi informează publicul ținta intern sau
extem asupra obiectivelor, misiunii, activitatilor și intereselor sale.
Chiar dacă în sistemul învăţământului preşcolar locurile pentru înscrierea copiilor sunt limitate, şi
grupele sunt supra aglomerate, totuşi, fiecare grădiniţă ar trebui să realizeze propria campanie de
comunicare. Acesta nu vizează doar promovarea imaginii pentru atragerea copiilor, aspect specific
învăţământului privat, ci o modalitate eficientă de a comunica către comunitate viziunea, misiunea si
performanţele grădiniţei. O campanie de comunicare/relaţii publice ar trebui să includă aspecte, precum:
 Viziunea/misiunea grădiniţei;
 Sloganul/mesajul grădiniţei;
 Mesaje, argumente pentru alegerea acestei grădiniţe de către părinţi şi copii;
 Modalităţi de promovare a ofertei educaţionale a instituţiei (de exemplu, pliante, publicaţii,
 Tipuri de materiale promoţionale (de exemplu, insigne, calendare, felicitări).
Calendarul activităţilor de relaţii publice, care cuprinde activităţi din sfera: interviurilor, comunicatelor
de presă, relaţiei cu mass-media, evenimentelor organizate; Evaluarea calităţii comunicării prin
monitorizarea articolelor din presa locală, nivelul finanţărilor obţinute, calitatea aprecierilor părinţilor.
Primul aspect pe care trebuie să-l aibă în vedere organizaţia educaţională este formarea sau prezentarea
unei imagini.
Imaginea este o părere, opinie sau prejudecată a unei persoane, grup de persoane sau a unei opinii
publice despre instituţia respectivă. Imaginea unei instituţii se gestionează ca orice obiect de patrimoniu,
iar în unele situaţii aceasta este mai valoroasă decât întreg patrimoniul grădiniţei respective. Ca urmare,
strategia instituţiei trebuie să vizeze activităţi de familiarizare a personalului cu filozofia instituţiei şi de
aderare la acesta, astfel încât fiecare membru al echipei să se considere coparticipant la succes. Pentru a
avea o imagine „de neuitat” pentru întreaga comunitate, grădiniţele trebuie să utilizeze mijloace variate de
promovare a imaginii, precum:
 Internet
 Pliantul de prezentare
 Afişe Mape de prezentare
 Ziarul (revista) grădiniţei
 Cărţi de vizită şi ecusoane
Pentru a beneficia de o imagine căt mai bună în comunitate este necesar să antrenăm în realizarea
acestor materiale de promovare căt mai multe grupuri de sprijin formate din părinţi, specialişti din
comunitate. Aşadar există o gamă variată de modalităţi şi strategii pentru promovarea imaginii instituţiei
235
în comunitate. Gestionarea imaginii instituţiei este o obligaţie a întregii echipe şi, în special, a directorului
organizaţiei.
BIBLIOGRAFIE
1. Petrescu, Ion; ,,Management”, Editura Holding Reporter, București; 1991.
2. Cerchez, N; Mateescu, E.; ,,Elemente de management școlar’’, Editura Spiru Haret, Iași; 1994.
3. Jinga, Ioan; ,,Managementul învățământului’’, Editura Aldin, București; 2001.
236

Prof. Godeanu Maria Irina
Şcoala Gimnazială Cruşeţ / Judeţul Gorj
Fiecare scoală este parte integrantă a comunităţii din care face parte, comunitatea locală devenind,
în ultimii ani, partener al şcolii. Acest lucru este vizibil tot mai mult prin acţiunile întreprinse de şcoală în
vederea stabilirii unor proiecte educaţionale şi a unor proiecte comunitare, care să cuprindă toţi factorii
implicaţi în problemele comune ale societăţii civile, dar şi cu responsabilitate în asigurarea calităţii
educaţiei. Cu cât şcoala este mai deschisă unor astfel de parteneriate, cu atât efectele acestei atitudini sunt
resimţite, în egală măsură, de către profesorii ce îşi asumă responsabilitatea formării şi dezvoltării
copiilor, de către elevii ce sunt expuşi în acest fel unor acţiuni complexe de tip educativ-social, precum şi
de către părinţi şi comunitate, ce îşi văd sprijinul şi implicarea valorizate de către şcoala. Astfel, părinţii şi
comunitatea sunt încurajaţi să preia o parte a responsabilităţilor ce vizează îndeplinirea intereselor şcolii
şi ale beneficiarilor ei direcţi, elevii.
Imaginea şcolii depinde de modul în care şcoala, reprezentată de echipa managerială, de colectivul
de cadre didactice, de elevi, reuşeşte să creeze şi să promoveze în cadrul comunităţii, în mod pozitiv,
activităţile şcolare şi extraşcolare derulate, completate de rezultate cuantificabile obţinute – performante,
număr de absolvenţi, integrarea lor în alte structuri de învăţământ sau în câmpul muncii. Mesajul transmis
comunităţii locale trebuie să fie consistent şi să exprime specificul unităţii şcolare, valorile şi elementele
de cultură organizaţională, preocuparea constantă pentru dezvoltarea profesională, socială, emoţională,
estetică, fizică a elevilor.
Imaginea şcolii este în strânsă concordanţa, pe de o parte cu practicarea unui management
performant, dublat de personal foarte bine pregătit, motivat şi ataşat obiectivelor instituţiei de învăţământ,
iar pe de altă parte cu organizarea şi desfăşurarea unei activităţi profesionale de relaţii publice, în urma
cărora să se poată obţine încrederea, simpatia, înţelegerea şi sprijinul comunităţii.
Printre obiectivele ce trebuie avute în vederea promovării imaginii şcolii, se pot enumera următoarele:
 crearea şi promovarea unei imagini instituţionale pozitive în comunitate;
 elaborarea unor proiecte locale care să vizeze multiplicarea experienţei pozitive şi a exemplelor de
bună practică în managementul instituţional;
 personalizarea ofertei educaţionale la nivel instituţional prin diversificarea şi flexibilizarea acesteia în
funcţie de nevoile şi interesele partenerilor şi beneficiarilor procesului educaţional;
 colaborarea eficienţa cu instituţii similare, de învăţământ şi de cultură;
 promovarea unor proiecte centrate pe reducerea abandonului şcolar, susţinerea elevilor cu dezavantaj
social sau conduite de risc, dar şi a elevilor capabili de performanţă; armonizarea ofertei educaţionale
cu nevoile specifice identificate în unitatea şcolară şi în comunitatea locală.
Având în vedere obiectivele sus menţionate, se pot desfăşura o serie de activităţi comune:
 întâlniri, şedinţe cu caracter informativ, lucrativ, de analiză şi de consultare, în vederea asigurării
transparenţei necesare participării responsabile a tuturor membrilor în structuri parteneriale pentru
adecvarea ofertei educaţionale a şcolii la specificul comunitar;
 concursuri, spectacole, expoziţii, simpozioane, mese rotunde, prilejuite de diverse evenimente, dar şi
de colaborarea cu alte unităţi şcolare sau instituţii de cultură;
 vizite în unitatea şcolară sau în alte şcoli partenere, schimbul de experienţa şi de bune practici;
 acţiuni comunitare cu scop umanitar, ce au în vedere sprijinirea copiilor proveniţi din familii cu
resurse financiare reduse, sprijinirea şi întrajutorarea bătrânilor singuri sau a altor categorii
defavorizate;
 acţiuni comunitare de ecologizare, de plantare şi sădire de puieţi de arbori;
 iniţierea şi derularea de proiecte de accesare a fondurilor europene;
 activităţi educaţionale şi cultural-artistice, prilejuite de ziua şcolii sau de ziua porţilor deschise;
Ioan Slavici afirma:” Menirea firească a şcolii nu e să dea învăţătura, ci să deştepte cultivâd
destoinicirile intelectuale în inima copilului, trebuinţă de a învăţa toată viaţa.”
237
Acest deziderat se regăseşte şi în politica educaţională actuală naţională şi europeană, aceea de a

învăţa pe tot parcursul vieţii, şcoala şi comunitatea aducându-şi fiecare aportul în acest sens. astfel,
calitatea în educaţie înseamnă asigurarea condiţiilor optime de către toţi factorii decizionali, fiind
dependentă de valorile societăţii în care funcţionează sistemul de educaţie.
238
ROLUL PROIECTELOR EDUCATIVE ÎN PROMOVAREA IMAGINII ȘCOLII
Prof. Înv. Primar GOGA POMPILIA ADRIANA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ „ȘTEFAN CEL MARE„
Cetatea de Baltă, JUD. ALBA
Proiectele educative au o importanţă tot mai mare, fiindcă şcoala trebuie să-i pregătească pe elevi
pentru viaţă, nu numai pentru examene.
Şcoala trebuie să se afle în dialog autentic şi permanent cu societatea, străduindu-se să realizeze punţi de
legătură între nevoile educaţionale, resursele/disponibilităţile intelectuale ale copiilor / tinerilor şi
perspectivele de dezvoltare economică a societăţii. În acest sens, colaborarea dintre elevii diferitelor şcoli
nu este un proces spontan, ci este o activitate organizată, susţinută, conştientă, direcţionată spre
problemele educative ale tinerei generaţii.
Proiectul educaţional este unul din cuvintele cheie ale pedagogiei contemporane, un concept şi o
atitudine în câmpul educaţiei şi tinde să devină un concept central pentru abordarea de tip curricular
flexibilă şi deschisă a problemelor educative-nevoia cunoaşterii,respectării şi valorizării diversităţii.
Organizarea unor activităţi extraşcolare prin care elevii să contribuie, după puterile lor, la
creşterea calităţii vieţii în comunitatea în care trăiesc, are nenumărate avantaje din punctul de vedere al
educaţiei pe care o face şcoala. Acestea sunt:
- împletirea teoriei cu practica, elevii constatând că ceea ce învaţă la şcoală pote fi aplicat în cadrul unei
acţiuni concrete;
- acţiunile dezvoltă la elevi responsabilitatea şi sensibilitatea faţă de semenii lor;
- se creează legături la nivelul comunităţii;
- se stimulează gândirea critică;
- se educă percepţia multiculturalităţii,
-se dezvoltă stima de sine şi devotamentul pentru ideile civice.
Astfel de activităţi presupun utilizarea unor metode activ- participative de implicare a copiilor, multe
acţiuni se desfasoara în afara scolii –în comunitate – acţiuni cu impact comunitar (acţiuni ecologice,
sanitare, campanii pentru dezvoltare comunitară etc.).
Personal am derulat şi derulez şi în prezent proiecte şi parteneriate educaţionale în care sunt
implicaţi şi alţi factori educativi, creând astfel un mediu bazat pe valori morale pozitive în care fiecare
copil să poată deveni un model pentru societate.
An de an activităţile proiectului sunt tot mai diverse, tot mai atractive şi implică tot mai mulţi
elevi şi cadre didactice, în acelaşi timp şi foarte mulţi parteneri care sunt de un real sprijin în realizarea
obiectivelor propuse.
Tematica diversificată a proiectelor este un mijloc de a antrena cât mai mulţi copii într-o activitate
plăcută prin diferite forme de organizare care vizează obiectivele unei dimensiuni ale educaţiei.
Actul educaţional are o eficienţă sporită dacă este implicată şi familia, cu condiţia de a se stabili un cod
unitar de cerinţe. În urma colaborărilor constante cu parinţii, aceştia au posibilitatea de a-şi cunoaşte mai
bine copiii şi modul acestora de manifestare în cadrul grupului, îşi însuşesc procedee educative adecvate
pe care le pot aplica în educaţia copilului.Ca efecte majore pe care le propun ca strategia şi proiectele
educative să le producă, se pot menţiona:
o creşterea calităţii actului educaţional şi a rezultatelor învăţării;

o introducerea obligatorie elementului educativ în proiectarea şi desfăşurarea activităţii
didactice la fiecare obiect de studiu;
o proiectarea activităţilor educative extracurriculare ca aplicaţii concrete a cunoştinţelor
acumulate şi a abilităţilor şi competenţelor formate în cadrul obiectelor de studiu;
o stimularea interesului elevilor şi a cadrelor didactice de a se implica în proiecte şi
programe educative curriculare, extraşcolare şi extracurriculare la nivelul fiecărei unităţi
de învăţământ;
239
o stimularea şi multiplicarea iniţiativelor tinerilor în dezvoltarea vieţii comunităţii

şcolare/comunităţii;
o reducerea procentului fenomenelor antisociale, a abandonului şi absenteismului şcolar;
o creşterea ratei promovabilităţii şcolare;
o asigurarea şanselor egale de dezvoltare personală;
o ridicarea calităţii resursei umane din sistemul educaţional;
o formarea resursei umane necesare dezvoltării societăţii cunoaşterii;
o asigurarea sustenabilităţii proiectelor educative prin conştientizarea comunităţii cu
privire la potenţialul pe care programele educaţionale le au asupra formării tinerei
generaţii ce urmează a se integra;
o transformarea educaţiei în sursă de dezvoltare comunitară.
Aceste activităţi întregesc activitatea educativă a şcolii, aducând un surplus informaţional elevilor şi
completând condiţiile concrete ale educaţiei acestora. Astfel experienţa de învăţare non-formală şi
informală întregeşte, completează şi lărgeşte experienţa de învăţare formală.
Elevii devin capabili să înţeleagă lumea în care trăiesc şi să o transforme, să se cunoască pe sine şi
să se transforme, să recepteze şi să transmită mesaje, exprimându-şi gândurile şi sentimentele .
240
RELAȚIA ȘCOALĂ – FAMILIE – COMUNITATE
PROF. ÎNV. PRIMAR: GOLĂȘIE LELICA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ OHABA
În această lume în permanentă schimbare, aflată sub presiunea competițiilor de orice fel, părinții,
educatorii, oamenii de afaceri, comunitățile locale, statele și guvernele naționale se străduiesc împreună
să încurajeze sisteme de îmbunătățire a educației, pentru a-i ajuta pe copii să se dezvolte.
Familia în societatea modernă se confruntă cu solicitări ridicate , cu poveri economice care
forțează câți mai mulți părinți să lucreze în afara căminului, a orașului, iar în ultimii ani mulți părinți
lucrează în afara țării, limitând astfel timpul pe care aceștia îl petrec cu copii lor. Realitatea de zi cu zi
este diferită de cea a generațiilor trecute, părinții și copiii petrecându-și tot mai puțin timp împreună.
Această problemă fiind foarte importantă afectează educația și ar putea fi rezolvată printr-un efort comun
care implică părinții, școala și comunitatea.
Complexitatea creșterii și educării copiilor în zilele de astăzi cere implicarea mai multor factori, pe
lângă familie și școală, prin promovarea, sponsorizarea unor programe inițiate de comunitatea locală, de
oamenii de afaceri, de organizații de caritate, fundații etc.
Școala trebuie să răspundă nevoilor părinților și să le ofere acestora sprijin necesar pentru ca ei să
se poată implica în procesul de învățare al copiilor, iar părinții la rândul lor trebuie să-și schimbe
prioritățile vieții cotidiene acordând mai multă atenție educației copiilor. Cercetările arată că, indiferent
de mediul economic, social sau cultural al familiei, când părinții sunt parteneri în educația copiilor,
rezultatele apar sub forma unor performanțe, frecvență mai bună la școală, scăderea abandonului școlar, a
violenței sau delicvenței juvenile.
Părinții joacă un rol dominant în influențarea încrederii și motivației copilului de a devenii un
individ de succes, încurajându-i să-și facă toate temele, să participe la activități diverse, la activități
extrașcolare unde își poate valorifica talentul.
Pentru a se vedea o schimbare reală în școli, părinții trebuie să fie direct implicați în educarea
copiilor. Pentru a susține aceasta e nevoie și de sprijin din partea comunității prin inițierea și dezvoltarea
unor acțiuni de voluntariat, sprijinirea familiilor și a copiilor prin diferite programe de pregătire după
școală, programe de consiliere a copiilor sau a familiei, o mai bună asistență medicală etc.
Dezvoltarea parteneriatelor cu familiile elevilor solicită toți factorii implicați să creeze un mediu
școlar prielnic care să-i întâmpine deschis pe părinți, să-i încurajeze să întrebe, să-și exprime îngrijorările,
iar școala să ofere părinților informațiile de care au nevoie și să le arate cum se pot implica mai bine.
Părinții și cadrele didactice au responsabilități multiple și sunt în permanență sub presiunea
timpului. Profesorii sunt liantul care menține colaborarea școală-familie prin sprijin adecvat, prin oferirea
de idei, metode de bună practică.
Părinții sunt primii profesori ai copiilor și au o influență permanentă asupra valorilor, atitudinilor
și aspirațiilor acestora. Cei mai mulți dintre părinți sunt puternic interesați de educația copiilor lor.
Școlile fac parte din comunitatea locală, de aceea profesorii, administratorii elevii și părinții sunt
influențați de mediul respectiv: valori, norme, structura economică a zonei. Școlile se străduiesc să se
,,reinventeze” pentru a servii cât mai bine nevoilor unei societăți în schimbare. Interacțiunea dintre școală
și comunitate poate fi eficientizată prin mijloace de comunicare de la școală la comunitate ,dar și dincolo
de ea, prin crearea unui mediu în care copiii să demonstreze ce pot face pentru comunitate și să obțină
respectul adulților, oferirea posibilității pentru membrii comunității de a se implica în activitățile elevilor.
Atunci când există un adevărat parteneriat între școală - familie –comunitate , profesorii își
stabilesc standarde mai înalte de atins pentru elevii lor, părinții discută regulat cu educatorii despre
comportamentul copiilor lor, raportat la acele standarde ridicate și despre modul în care aceștia îi pot ajuta
acasă și la școală, elevii se străduiesc să atingă noile standarde specifice disciplinelor de studiu.
Fiecare școală devine o comunitate a celor ce învață ,străduindu-se să facă progrese în direcția
atingerii standardelor dorite,fiind ajutați de părinți, profesori și alți parteneri.
Pentru dezvoltarea relației școală – familie – comunitate voi enumera câteva acțiuni:
241
_ programarea unor ședințe comune părinți-elevi -profesori pentru a stabilii obiectivele învățării pentru
acel an școlar;
_ realizarea unor sondaje printre părinți pentru a determina nevoile și așteptările acestora față de școală ;
_ implică părinții în evenimente în care copiii sunt răsplătiți, premiați pentru meritele lor;
_ includerea părinților și a altor membrii ai comunității în derularea unor activități extrașcolare ;
_ încurajează părinții și alți membrii ai comunității să participe ca voluntari la acțiunile, evenimentele
organizate de școală;
_ comunitatea oferă recompense elevilor care s-au implicat în activități de voluntariat;
_ comunitatea să încurajeze elevii și familiile să participe la alte oportunități de învățare (folosirea
calculatorului, a internetului , biblionetului) , inițierea în practicarea unor meserii sau meșteșuguri locale
etc.
242
Prof. Golu Daniela

Liceul Tehnologic Baia de Fier, Județul Gorj
Liceul Tehnologic Baia de Fier ,Jud.Gorj este situat într-o regiune montană foarte frumoasă, un loc în
care se acumulează cunoștințele și experiența necesară pentru ca elevii să poată penetra mai ușor piața
forței de muncă. Liceul are un personal de cadre didactice specializate, cu sprijin material foarte bun și o
excelentă colaborare cu instituții partene. Școala noastră este dotată cu laboratoare moderne, ateliere, o
sală de sport, o bibliotecă, un centru CDI, pentru toate disciplinele cuprinse în planul de învățământ.
Liceul oferă elevilor de școală generală și liceu o formare profesională pentru viață, o educație de calitate,
care promovează respectul pentru valori precum democrația, libertatea, adevărul, respectul pentru instituții
partenere.
Liceul Tehnologic Baia de Fier ca organizaţie furnizoare de educaţie îşi propune să dezvolte un
învăţământ de nivel european care să asigure forţă de muncă de înaltă calificare, tineri competenţi pe piaţa
muncii în vederea unei bune inserţii socio-profesionale.
Pentru toţi elevii avem în vedere formarea competenţelor: de specialitate, de comunicare, de utilizare a
computerului, de management şi de comunicare într-o limbă modernă. Totodată, vizăm asigurarea
abilităţii de adaptare la schimbările survenite în contextul socio-economic naţional şi european.
Şcoala îşi propune de asemenea:
 Promovarea imaginii sale la nivel local, regional şi european precum şi atragerea de noi resurse
financiare necesare dezvoltării bazei materiale;
 Dezvoltarea parteneriatelor educaţionale şi sociale pentru formarea profesională în scopul integrării
socio-profesionale a absolvenţilor;
 Dezvoltarea resurselor umane ale şcolii prin formarea continuă a personalului didactic şi nedidactic în
funcţie de nevoile identificate.
Deschiderea școlii noastre către o participare constantă la programele și proiectele de dezvoltare europene,
la bursele individuale și vizitele de studiu, a atras un număr mare de elevi și profesori .
În fiecare an elevii noștri participă la diverse activități extrașcolare: proiectele Erasmus +; Olimpiade
școlare și concursuri;Proiecte educaționale;Simpozioane;Expoziții;excursii;Festivaluri; Sărbători dedicate
diferitelor evenimente: Crăciun, 8 martie, 1 Decembrie, 1 Iunie, Ziua Europei - 9 mai
Proiecte Erasmus+ derulate și în curs de derulare in școala noastră coordonate de prof.înv.primar Rădescu
Maria :
 „Drumul spre succes!”, proiect în consorţiu cu Liceul Tehnologic „Constantin Brâncuşi” Peştişani şi
Liceul Tehnologic Bustuchin – stagii de formare profesională pentru elevii din cadrul liceului,
specializarea tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii şi job-shadowing pentru cadrele didactice
VET în Wroclaw, Polonia, în perioada 2014-2016;
 „A învăţa să înveţi” - stagii de formare profesională pentru elevii din cadrul liceului, specializarea
tehnician în turism şi tehnician în activităţi economice şi job-shadowing pentru cadrele didactice VET în
Valencia, Spania în perioada 2016-2018;
243
 „O lume mai bună pentru copiii noştri” – cursuri de formare profesională cu tema ICT şi educaţie
nonformală, pentru 8 cadre didactice în străinătate, în perioada 2016-2017;
 „Europe durable” („O Europă durabilă”) – parteneriat strategic cu Bulgaria, Franţa, Italia, Belgia în
perioada 2016-2018;
 „112: Can I help you!” („112: Pot să te ajut”) – parteneriat strategic cu Franţa, Spania, Polonia, Cehia,
în perioada 2016-2019;
 „Liberté je t’aime!” („Libertate te iubesc”) – parteneriat strategic cu Germania, Italia, Grecia, în
perioada 2016-2018;
 „Abeilles menaces...planète en danger” („Albinele ameninţate ... planeta în pericol”) – parteneriat
strategic cu Franţa, Bulgaria, Spania, Italia, în perioada 2016-2018;
 „Apprentissages et differenciation par le jeu” (Învățare și diferențiere prin joc)– parteneriat strategic cu
Belgia, Turcia, Polonia, Italia, Bulgaria, Portugalia, în perioada 2016-2018;
 ”Mon élève différent, ce héros extraordinaire ʼʼ(Elevul diferit,acest erou
extraordinar)COORDONATOR :Ecole Maternelle Publique Laure Laurent Soliveau,Franta Parteneri
:.G.P.P Baia de Fier,Romania,.Bulgaria,Italia ,Bulgaria, Franta în perioada 01.09.2017-31.08.2019
 Parteneriatul Strategic KA219 , intitulat : AVIS. Proiectul se desfașoară în perioada 01.09.2017 –
31.08.2019 Parteneri în acest proiect sunt :-Lycée des métiers de l’Authie » de Doullens , Franța –
coordonator proiect; -România-Liceul Tehnologic Baia de Fier; -IIS Francesco Orioli de Viterbo , Italia.
 « Tous différents, et alors ?.. Pratiques pédagogiques pour une école de la réussite pour tous» –
Parteneriat strategic G.P.P.Baia de Fier cu Franța, Bulgaria, Estonia,Grecia, în perioada 2017-2019;
 « Veni, vidi... Bici » – Parteneriat strategic România cu Franța, Italia, ,Grecia, în perioada 2017-2019;
Iată cum, finalitatea activităţii didactice este aceea de a forma tineri într-un anumit domeniu
profesional dar în acelaşi timp de a forma cetăţeni capabili:
- să trăiască într-o societate multiculturală, inclusivă şi tolerantă, în conformitate cu un stil de viaţă

care respectă şi protejează mediul înconjurător;
- să trateze aspecte legate de egalitatea între sexe în familie, la locul de muncă şi în viaţa socială;
- să trăiască în calitate de cetăţean european;
- să fie responsabili de propria dezvoltare profesională;
- să protejeze tradiţiile şi obiceiurile, stilurile de viaţă ale comunităţii.
244
CONCURS DE „OBICEIURI ȘI TRADIȚII DE IARNĂ”
Prof. GORA NICOLETA-LUMINIȚA

Școala Gimnazială „Octavian Voicu”, Bacău/
GPP „Dumbrava minunată”, Bacău
Educaţia morală este un proces continuu, toate disciplinele de învăţământ cu situaţiile educative
specifice având o contribuţie în sfera morală. În funcţie de vârsta copiilor, de contextul general, de
conţinutul utilizat drept suport pentru educaţia morală, educatoarea poate alege strategii analogice,
inductive, deductive, algoritmice, euristice etc.
Există, pe lângă metodele şi situaţiile generale de predare-învăţare, metode specifice de educaţie
morală, ele fiind utilizate pentru formarea conştiinţei morale (mai ales metodele expozitive) sau pentru
formarea comportamentului moral al copiilor (metode acţionale).
Dimensiunea morală a educaţiei reprezintă o componentă esenţială atât a procesului instructiv-
educativ cât şi a acţiunii exercitate de familie, mediul social, colectivul de copii, având ca scop formarea
conştiinţei şi conduitei civilizate a preşcolarului în conformitate cu normele sociale şi cu particularităţile
de vârstă. Toate activităţile din grădiniţă au influenţă şi în direcţia educării morale, dar acest aspect este
urmărit cu preponderenţă în activităţile din domeniul educaţiei pentru societate.
Obiceiurile și tradițiile legate de sărbătorile de iarnă fac parte din cultura tradiţională a neamului
nostru. Este o mare bucurie și pentru preșcolarii care sunt invitați la concursuri de tradiții de iarnă.
Păstrarea acestor datini este o mărturie vie a faptului că avem o conştiinţă a neamului din care facem
parte.
Obiceiurile și tradițiile ţin de conştiinţa poporului român pentru că exprimă înţelepciunea populară
a acestui neam, sunt esenţe ale bogăţiei noastre spirituale. Cele mai răspândite şi mai fastuoase s-au
dovedit a fi cele legate de Nașterea Domnului şi de sărbătorirea Anului Nou.
Un grup de preșcolari de la grupa mijlocie B de la GPP „Dumbrava minunată”, Bacău/Școala
Gimnazială „Octavian Voicu”, Bacău a participat cu „Sorcova” în data de 9 decembrie 2017 la Concursul
„Obiceiuri și tradiții de iarnă”. Experiența micuților a fost una frumoasă și de neuitat întrucât au fost
împreună cu părinții, bunicii și educatoarea lor! Purtarea costumului popular este un semn de apartenență
la neamul românesc, dar și unul de mândrie!
Sorcova este obiceiul conform căruia în dimineata zilei de 1 ianuarie copiii, dar şi cei mari, merg şi
seamană, simbolic, cu boabe de grâu şi orez, pe care le aruncă în casă şi asupra celor din casă. În vechime
se colinda cu o mlădiță înmugurită de măr. Ea se punea în apă în noaptea sfântului Andrei și până în ziua
de Sfântul Vasile era înflorită. Așa ne explicăm și de ce în colindele românești se cântă, în plină iarnă,
despre florile dalbe, flori de măr, sau despre măruț, mărgăritar. Astăzi sorcova este confecționată dintr-un
băț, în jurul căruia s-au împletit flori de hârtie colorată. Bacheta se înfășoară în sârmă, apoi pe cadrul creat
se prind alte bucăți de sarmă, modelate în tulpini. Fiecare sârmă este înfășurată în beteală de pom argintie.
Hârtia creponată se împăturește la întâmplare, în încercarea de a imita aspectul de floare, pentru a face
pompoanele sorcovei. Pentru un pampon se pot folosi 2 – 3 flori, în diverse culori, legate direct cu sârma.
După ce au fost realizate, sunt fixate pe băț.
Numele de „sorcovă” vine de la cuvântul bulgar „surov” (verde fraged), aluzie la ramura abia
îmbobocită, ruptă odinioară dintr-un arbore.
Cu sorcova se bătea de mai multe ori umărul unei anumite persoane, jucând rolul unei baghete
magice, înzestrate cu capacitatea de a transmite sănătate, tinerețe și fertilitate celui vizat. Ziua când copiii
mergeau cu sorcova era dimineața de Anul Nou.
BIBLIOGRAFIE:
1. Ambrus, Z. (2004). Programe educaţionale: Activităţi şi metode de grup pentru formarea moralităţii şi
civismului elevilor. Presa Universitară Clujeană.
245
2. Buneseu, Vasile. (1994). Ghid practic pentru aplicarea programei de educaţie moral civică în
învăţământul primar. Bucureşti: Editura Coresi.
3. Nicola, I. (2000). Tratat de pedagogie şcolară. Ediţia a doua, revizuită. Bucureşti: Editura Aramis.
246
Promovarea imaginii Școlii
Gorbai Maria Melinda

Liceul Tehnologic Petru Maior Reghin
Școala este locul unde primim o educație și învățăm multe informații despre viată, societate și lumea
înconjuratoare. Pe lângă toate acestea, școala poate fi locul unde învățați noi abilitati și unde vă faceti
prieteni noi. Pe lângă clădirea în sine, școala reprezintă profesori, învățatori și colegi cu care veți relaționa
ani buni.
Majoritatea timpului îl veti petrece la școală, asta însemnând de la 6-7 până la 18-19 ani. Exista șanse să
fi făcut câteva ani de grădinița sau creșă înainte să intrați în școala primară. Școala nu se termina la vârsta
de 18-19 ani. Aveti optiunea de a merge mai departe la facultate. Şcoala poate să îşi rezolve multe dintre
problemele dificile cu care se confruntă colaborând cu factori instituţionali locali care, într-un fel sau altul,
sunt beneficiarii serviciilor educative oferite de unităţile de învăţământ sau a caror activitate depinde de
calitatea educaţiei oamenilor cu care lucrează.
O atenţie deosebită trebuie acordată implicării familiilor elevilor . Copiii ai căror părinţi se implică şi
ţin o strânsă colaborare cu şcoala obţin performanţe, superioare. Pe de altă parte, copiii din cămine şi
cartiere considerate „defavorizate social” se confruntă cu probleme sociale, care au efecte negative asupra
reuşitelor lor educaţionale.
Când părinţii colaborează cu profesorii se obţin efecte benefice legate de atitudinile elevilor privind şcoala,
temele, realizările şcolare şi aspiraţiile şcolare. Implicarea părinţilor în educarea copiilor lor şi încurajarea
studiilor superioare depinde de părerea lor despre modul în care o persoană poate să îşi câstige un statut
social satisfăcător. Scoala joaca un rol foarte important in vietile noastre.
Exista multe scoli diferite, si fiecare e diferita in felul ei. Indiferent la ce fel de scoala mergeti, principalul
scop este cel al invatatului. Aveti nevoie sa invatati pentru a duce cea mai buna viata posibila.
Şcoala este leagănul iniţierii în tainele cunoaşterii: muncă şi dăruire, pasiune şi abnegaţie, educaţie şi
cultură, bucurie şi nostalgie, aduceri-aminte.
Şcoala a evoluat, explozia de informaţii a generat şi transformarea intensă a învăţământului clasic,

rigid într-unul modern, creativ şi inteligent, bazat pe participare şi colaborare, în care profesorul
conlucrează: totul se află acum sub incidenţa calculatorului. Școala este o a doua casa, profesorul este un
al doilea părinte.
Școala este locul în care înveți lucruri noi și interesante, înveti cum să vorbești frumos, înveți să scrii, să
citești, școală este cel mai nu si frumos lucru care i sa întimplat unui copil deoarece acolo înveti să fii om.
In concluzie pot spune ca școală este o a doua casă și trebuie să ne bucurăm ca Dumnezeu ni-a dat șansa
să mergem la o scoală, pentru că sunt multi copii care nu au posibilitatea sa meargă la o scoală.
247
Metode de promovare a imaginii școlii
Gordin Iuliana-Petronela,
Colegiul Tehnic de Căi Ferate “Unirea”, Pașcani, județul Iași
Multe școli sunt bogate în istorie, ceea ce face dificilă schimbarea percepției publice.
Transformarea imaginii unei școli sau a unuia dintre programele sale poate fi cea mai mare provocare a
unui colectiv didactic. Dar, pe măsură ce nevoile elevilor se schimbă, iar piața educației evoluează,
reorientarea în ceea ce privește viziunea unei instituții de învățământ poate însemna drumul decisiv de
urmat pentru a contura viitorul școlii.
Crearea unei noi identități, a unei anumite mărci, este un proces intensiv în sine. Dar munca abia de
acolo începe. Odată ce școala și-a dezvoltat o nouă identitate și mesajele-cheie, următoarea etapă ar fi
promovarea, trebuie să lăsăm ca lumea să știe! Investiția cea mai mare trebuie facută în gândire și în
efortul depus pentru lansarea noii mărci. În caz contrar, imaginea școlii este transformată numai în mintea
celor ce au gândit schimbarea. Un început cu siguranța succesului înseamnă să-i lasi pe ceilalți să afle de
ceea ce se vrea a fi promovat, spus, schimbat.
În toate cazurile, școala trebuie să-și cunoască foarte bine personalul și capacitatea de acomodare a
acestuia, deschiderea pentru schimbare și inovație, punctele slabe și punctele forte de care personalul
didactic și nedidactic dispune, dar și motivația clară care a condus către o eventuală revizuire a imaginii
școlii. Cel mai probabil, o școală dorește să-și transforme imaginea pentru a face loc unui alt fel de
populație școlară, aptă pentru a aduce performanță.
În orice caz, o lansare nu se poate planifica până când nu este de acord toată lumea. Această punere
de acord include identificarea întrebărilor și a subiectelor semnificative vizate de fiecare în parte, idei
valabile și înțelese de toți, cu scopul unei finalități de care toată lumea să fie mulțumită. Acesta este deci
momentul în care se poate vorbi despre noua imagine celor din jur. Astfel se vor alege oamenii potriviți să
facă această promovare, care vor identifica cuvinte-cheie, noi pe care le vor putea direcționa, împrospăta
în cadrul unor postări vechi de bloguri cu un nou mesaj de promovare și cuvinte cheie. De asemenea, se
dorește construirea unui nou calendar editorial care să reflecte în timp real munca depusă, dar și noua
strategie aleasă.
Efortul acesta de promovare a imaginii școlii poate include și o nouă schemă vizuală, care necesită o
revizuire majoră a site-ului web a școlii, a textului și a fotografiilor. Un site web actualizat, ancorat de
imaginea și mesajele noi, tocmai promovate, merită partajat. Se pot întocmi comunicate de presă care să
anunțe noul site și modul în care acesta reflectă misiunea și mesajul școlii.
Conținutul comunicatelor de presă poate fi republicat ori de câte ori ese nevoie în cadrul articolelor
ce apar pe paginile oficiale ale școlii făcute pe anumite rețele de socializare, în cadrul cărora și elevii își
pot aduce aportul.
De asemenea, în scopul atragerii de noi perspective din partea celor motivați de noua imagine, va fi
nevoie de câteva piese-ancoră. Conținutul ancoră este un conținut cu valoare ridicată, care se promovează
pentru a atrage parteneri. Aceasta ar putea reprezenta și o analiză a tendințelor în materie de educație sau
de ocupare a forței de muncă pe care imaginea școlii o are în vedere.
Deci, fiecare plan are nevoie de o cronologie, de un program bine determinat unde să se poată nota
etapele de lansare, precum și procedura urmată în vederea atingerii țintei urmărite.
248
COMBATEREA VIOLENȚEI-
MIJLOC DE ÎMBUNĂTĂȚIRE A IMAGINII ȘCOLII
PROF. GOȚEA LOREDANA-CAMELIA

ȘCOALA PROFESIONALĂ SCÂNTEIA
Violenţa este o temă a prezentului în multe ţări având în vedere faptul că jurnalişti, sociologi,
politicieni, cercetători în diferite domenii subliniază creşterea acesteia la diferite niveluri ale societăţii și
este definită ca dezorganizarea brutală sau continuă a unui sistem personal, colectiv sau social şi care se
traduce printr-o pierdere a integritaţii, ce poate fi fizică, materială sau psihică. Această dezorganizare
poate să opereze prin agresiune, prin utilizarea forţei, conştient sau inconştient, însă poate exista şi
violenţă doar din punctul de vedere al victimei, fără ca agresorul să aibă intenţia de a face rău. Violenţa
şcolară este de cele mai multe ori nefatală, dar poate cauza serioase prejudicii dezvoltării persoanei.
Există două tipuri de violenţă în mediul şcolar: violenţă obiectivă, de ordinul penalului (crime şi delicte)
şi asupra căreia se poate interveni frontal și violenţă subiectivă- violenţe mai subtile, de atitudine, care
afectează climatul şcolar. Sunt incluse aici dispreţul, umilirea, sfidarea, lipsa de politeţe, absenţele de la
ore, refuzul de a răspunde la ore şi de a participa la activităţi sau cea ce unii numesc atitudini
antişcolare/antisociale uneori.
O forma de violenţă extrem de răspândită în mediile şcolare este violenţa verbală manifestată prin
atacuri verbale, intimidări (presiune psihică), exercitată prin ameninţări, injurii, umilinţe. Violenţa verbală
nu este perceptă în acelaşi mod de elevi şi de profesori. Elevii o minimizează în timp ce profesorii o
maximizează. Violenţa perturbă grav mediul şcolar. Ea conduce la o deteriorare a climatului în şcoală,
afectează raporturile elev-elev, elev- profesor, elev-părinte şi generează sentimente de insecuritate, de
teamă, de angoasă, de anxietate, care influenţează negativ dezvoltarea psihică şi morală a elevului. Elevii
şi adulţii nu percep în acelaşi mod violenţa şi intensitatea acesteia. În mediul şcolar se manifestă o mare
diversitate a formelor de violenţă : de la violenţa verbală (injurii, ameninţări, jigniri) la violenţele fizice
(lovituri, bruscari), deteliorări ale bunurilor şi materialelor didactice (scris pe pereţi, spart geamuri,
distrugere a mobilierului), refuzul de a lucra, absenteismul, perturbarea cursurilor şi până la furturi,
agresiuni fizice, violenţe sexuale, consum de droguri se ajunge la atitudini antisociale. Este normal ca în
astfel de situaţii unii elev să se simtă ameninţaţi şi chiar terorizaţi de ideea de a merge la şcoală.
Forme ale violenței în școală:
- Violența între elevi;
- Violența elevilor față profesori;
- Violența profesorilor față de elevi.
Violenţa şcolară este un fenomen extrem de complex, cu o determinare multiplă: familială, societală,
şcolară, personală şi culturală. Ea se prezintă ca un ansamblu specific de forme de violenţă care se
condiţionează reciproc şi au o dinamică specifică: violenţa importată din afara şcolii , dar şi violenţa
generată de sistemul şcolar; violenţa adulţilor împotriva elevilor dar şi violenţa elevilor împotriva
profesorilor. Violenţa în şcoală este o expresie a violenţei din societate; când violenţa se produce in
şcoală, ea conduce şi la alte consecinţe : alături de prejudicii , victimizare , uneori moarte, violenţa din
şcoală reduce şansele elevilor de a-şi dezvolta personalitatea pe deplin şi de a dobândi o educaţie de
calitate.
Pentru prevenirea violenței în școală am constatat că este nevoie atât de resurse materiale cât și resurse
temporale pentru a putea pune în aplicare toate aceste metode și instrumente. Dacă s-ar acorda o
importanță deosebită în fiecare școală unui proiect contra violenței și s-ar aplica metode, chestionare,
probabilitatea ca violența și agresivitatea din școli să fie reduse este mare.
BIBLIOGRAFIE:
Huditean , A., Devianta comportamentală la elevi, Psihomedia, Sibiu, 2002
Lemeni Gabriela, Consiliere și orientare, Editura ASCR, 2011, Cluj-Napoca
UNICEF: Violenţa în şcoală, Bucureşti, Editura Alpha MDN, 2006
(Autori: Florentina Anghel, Magdalena Balica, Ciprian Fartuşnic, Irina Horga, Mihaela Ionescu, Mihaela
Jigău,Aurora Liiceanu, Andreea Măruţescu, Doina Săucan şi Lucian Voinea.)
249
ȘCOALA GIMNAZIALĂ SĂCEL- MARAMUREȘ - GRĂDINIȚA IZVOR –

Prof. înv. Grad Adriana Marinela
MOTTO:
,,Lăsati copilul să vadă, să audă, să descopere, să cadă, să se ridice si să se insele!
Nu folosiți cuvinte când acțiunea, faptul însuși sunt posibile!”
Pestalozzi
Grădiniţa este primul pas al copilului în colectivitate şi adaptarea la un nou mediu. Grădiniţa nu este
un simplu loc de joacă, ci spaţiul în care începe procesul de socializare a copilului. Trecerea de la mediul
familial la intrarea într-o colectivitate de copii şi adulţi necunoscuţi presupune un efort de adaptare din
partea copilului. Grădiniţa este locul unde talentele şi aptitudinile copilului ies la suprafaţă. Important
este ca educatoarea să le descopere, să le cultive şi să le semnaleze părinţilor. Înclinaţia către pictură,
muzică, dans, abilităţi tehnice pot fi observate de la 3-4 ani. Totodată, activităţile de la grădiniţă
contribuie la dezvoltarea capacităţii de comunicare a copiilor. Cei care merg la grădiniţă de la 3 ani sunt
dornici să coopereze atât cu adulţii, cât şi cu copiii de aceeaşi vârstă, sânt flexibili, curajoşi, autonomi, iar
când încep clasa pregătitoare nu mai trăiesc atât de tensionat adaptarea la programul de învăţare.
Deviza grădiniței noastre este:
“Este uşor să înveţi a merge, important este încotro te îndrepţi. Ştim că nu toţi copiii sunt la fel. Noi,
împreună cu familia, te călăuzim spre reuşită şi împlinire, căci tu ne reprezinţi“.
Viziunea grădiniței ˸
Grădinița Izvor dorește ca fiecare copil să se dezvolte liber, integral și armonios, să dobândească
cunoștințe, capacități și atitudini necesare activității viitoare în școală și societate, să le formeze un
comportament tolerant, care să stimuleze respectul, înțelegerea și cooperarea și să-i implice în acțiunile
comunității.
Misiunea grădiniței noastre este de a asigura fiecărui copil condiții pentru cea mai buna, completă și
utilă dezvoltare, în parteneriat și colaborare cu actorii sociali, promovând toleranța și înțelegerea.
Ne propunem:
- să asigurăm copiilor o îngrijire și o educație de calitate , care să îndeplinească așteptările beneficiarilor,
conform standardelor de calitate;
- Să promovăm o ofertă educațională atractivă, care să permită copiilor dezvoltarea abilităților și
deprinderilor pentru ariile curriculare preferate;
- să oferim copiilor șanse egale de pregătire pentru școală;
- să implicăm familia (părinții ca parteneri în educație)și comunitatea ( ca resurse și sprijin permanent)în
dezvoltarea ți educarea copiilor.
ANALIZA SOWT
PUNCTE TARI:
 Respectarea programei si a planului cadru pentru fiecare disciplină de învățământ;
 Personal didactic calificat;
 Rezultate bune ale elevilor în clasa pregătitoare;
 Activitate didactică centrată pe copil;
 Antrenarea copiilor concursuri cu diferite ocazii;
 Participarea cadrelor didactice la cursuri de formare.
PUNCTE SLABE
 Grădinița nu este inclusă în programe de finanțare extrabugetară;
 Situația economică a comunei este slabă.
OPORTUNITĂȚI
250
 Posibilitatea obținerii unor servicii și facilități prin proiecte și programe de finanțare extrabugetară
(Proiectul pentru Reforma Educației Timpurii, derulat de M.E.D.C.);
 Singura grădiniță situată la limită de localitate;
 Diverse domenii de activitate cu părinții;
 Organizarea unor schimburi de experiență cu educatoare și grădinițe din țară.
251
STRATEGII DE PROMOVARE EDUCAŢIONALE
prof. înv. preșcolar, Grădescu Viorica

G. P. P. ”Albă ca Zăpada” Fetești
Comunicarea şi crearea imaginii instituţiei de învăţământ pe piaţa – prin intermediul relaţiilor

publice şi publicităţii – în cadrul strategiilor de marketing constituie un obiectiv deosebit de important,
deoarece contribuie fundamental la creşterea numărului de solicitări de servicii specifice prestate, dar şi a
calităţii percepute a acestora. În termeni de marketing, în promovare sau relaţii cu publicul, directorul este
cea mai importantă persoană. Directorul este personificarea şcolii, şi a direcţiei pe care doreşte să meargă. El
are rolul de a descrie misiunea şcolii ca expresie a intenţiei şi locului în comunitate şi pe scena educaţiei, în
general.
Directorul îsi comunică viziunea sa personalului şcolii. Comunicarea internă este unul din cele mai
importante moduri de promovare a şcolii. Este startul într-o strategie de promovare. Directorul va avea
nevoie de sprijinul echipei de management din şcoală. Dar viziunea sa va trebui împărtăşită şi aprobată de
reprezentanţii în teritoriu ai ministerului. Aceştia din urmă pot ajuta marketingul în şcoală.
În cadrul strategiei de promovare o instituţie de învăţământ adoptă strategii cu privire la:
1.Intensificarea comunicării cu:
Beneficiarii principali respectiv cu cei secundari (elevi şi părinţi) prin armonizarea intereselor lor.
Opinia publică generală ce se compune din categoriile de public general, care află pe diferite canale
(în special din presă, Internet, pliante, broşuri, luări de cuvânt ale personalităţilor) despre existenţa,
activitatea şi caracteristicile unităţii şcolare.
Mass-media. Publicul media include companiile media care desemnează ştiri şi opinii editoriale. Pot fi
publicaţii specifice, ziare, reviste de tip magazin, posturi de radio şi televiziune. Marketerii sunt foarte
sensibili la rolul jucat de presă în influenţarea organizaţiei lor să îşi atingă obiectivele. Ele doresc în mod
normal o reflectare a activităţii lor în presă.
Publicul local ce este compus din locuitorii din zona unde işi defăşoară activitatea şcoala. Ei pot fi
activi sau pasivi, în legătură cu activitatea organizaţiei. Pot fi de exemplu deranjaţi de gălăgia pe care o
provoacă elevii în timpul pauzelor. Şcoala trebuie să dea dovadă de responsabilitate şi să se implice în
relaţiile cu comunitatea, să desemneze o persoană a cărei sarcină să fie tocmai întreţinerea relaţiei cu
vecinii şi să se angajeze în rezolvarea problemelor comunităţii din care face şi ea parte. Aceasta este o
atitudine de marketing.
Prin intensificarea comunicării unei şcoli cu toate aceste categorii de public se ajunge la o
cunoaştere şi în acelaşi timp o susţinere reciprocă din partea ambelor părţi. Se croieşte astfel o relaţie bine
sudată sau chiar mai mult, putem spune că se formează o comunitate socială.
2. Promovarea modelelor de bune practici – reprezintă o una dintre cele mai eficiente şi puţin
costisitoare strategii de menţinere a mediului competititv dintr-o organizaţie.
Într-o şcoală promovarea modelelor de bune practici mai ales în cazul cadrelor didactice aduce, în cele
din urmă un plus de notorietate, unităţii respective. Cadrele didactice vor fi mult mai stimulate şi mai
elevilor.
3. Căutarea de informaţii cu privire la noi metode, tehnici, instrumente, modele.
Teoria informatizării învăţământului evidenţiază resursele pedagogice angajate/angajabile la nivel de
politică a educaţiei prin:
Ø valorificarea noilor tehnologii în direcţia procesării, esenţializării şi amplificării activităţii
intelectuale la parametrii de eficienţă individuală şi socială;
Ø dezvoltarea unui sistem de autoinstruire eficientă, (auto)perfectibilă în diferite condiţii şi situaţii
de timp şi spaţiu;
Ø promovarea unei educaţii/instruiri individualizate în contextul (auto)evaluării formative/continue
a rezultatelor acţiunii didactice/educative care reflectă calitatea corelaţiei funcţional-structurale
dintre subiectul şi obiectul educaţiei;
252
Ø stimularea creativităţii „actorilor educaţiei”;

Ø antrenarea tuturor dimensiunilor educaţiei (intelectuală-morală-tehnologică-estetică-fizică) în
contextul unor acţiuni de instruire formală-nonformală-informală, integrate/integrabile în sensul
educaţiei permanente.
O atenţie deosebită trebuie acordată implicării familiilor elevilor şi agenţilor economici (în special
în cazul grupurilor şcolare) prin elaborare de strategii separate. Copiii ai căror părinţi se implică şi ţin o
strânsă colaborare cu şcoala obţin performanţe, superioare. Pe de altă parte, copiii din cămine şi cartiere
considerate „defavorizate social” se confruntă cu probleme sociale, care au efecte negative asupra
reuşitelor lor educaţionale.
253
Prof. Grăjdan Camelia Cătălina
Prioritatea cadrelor didactice este să promoveze imaginea unității noastre școlare printr-o bună
cooperare intre partenerii educaționali: școală-elevi-părinți.
În cadrul școlii noastre, tradiția se îmbină armonios cu inovația, cadrele didactice cu mai multă
experiență colaborează cu dascălii tineri care aduc un suflu nou în activitatea didactică. Fiecare dascăl
care a slujit Școala Gimnazială Duiliu Zamfirescu Dumbrăveni a dăruit fără reținere o părticică din
sufletul său nobil.
Performanțele dovedesc că școala noastră a construit și construiește în continuare personalități
implinite emoțional, cognitiv și spiritual, dovadă sunt mărturiile foștilor noștri elevi, aflați pe la diferite
facultăți, ori deja licențiați.
Misiunea școlii este dezvoltarea unui parteneriat stabil în comunitatea locală, un mediu favorabil
educației, axat pe valori morale, religioase, informaționale, astfel încât fiecare elev să beneficieze de
șansa de a fi educat ca un bun cetățean român, critic și autocritic. Ne ghidăm după moto-ul: ,,Nu învățăm
pentru școală, învățăm pentru viață!”
Promovarea imaginii școlii se face în școala noastră prin:
 Elaborarea unor parteneriate cu instituțiile locale: secție de poliție, primărie, dispensar,
bibliotecă.
 Personalizarea ofertei educaționale la nivel instituțional
 Realizarea unor proiecte focalizate pe reducerea abandonului școlar
 Susținerea elevilor aflați în situații sociale precare
 Realizarea unui ghid metodic folosit la orele de limba și literatura română- care conține
compuneri, eseuri, poezii și desene ale copiilor de la Școala Gimnazială Cîndești
Un alt mijloc de promovare a imaginii instituției este și organizarea de manifestări cultural-artistice,
sărbători, serbări școlare, activități în centrul cărora se află elevul, beneficiarul direct. Astfel, s-au realizat
pliante, programe și planificări ale activităților susținute
254
255
PROMOVAREA IMAGINII ȘCOLII ÎN LITERATURĂ ȘI ÎN SOCIETATE
ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1 DOBROTEȘTI

PROF. GRAMA NICOLETA ANDREEA
Școala nu reprezintă doar o temă a literaturii române: ea apare ca o constantă tematică în toată
literatura universal. Mari autori ca Charles Dickens în “David Copperfield”, Rudyard Kipling în “Stalki
&Co.”, Alain Fournier în “Cărarea pierdută”, James Joyce în “Portret al artistului în tinereţe” s-au oprit
aupra problemelor ṣcolii ṣi le-au ilustrat în operele lor. Problematica pe care ei o semnalează este de o
mare complexitate.Aceasta rezultă ṣi din modul în care tema a fost tratată în literatura română. Analiza
temei a scoas în evidenţă câteva aspecte semnificative.In chiar textele studiate s-a observat că există un
câmp de probleme proprii elevului, pe care îl urmăreṣte I.Creangă ṣi un altul al dascălului asupra căruia
insistă I.L.Caragiale. Pe de altă parte, este de subliniat faptul că școala este evocată în literatura cu
posibilitățile și din perspectiva unor genuri diferite.Imaginea scolii se proiectează în versiunea pe care o
admite genul epic, adoptat de I. Creangă, altfel decât versiunea genului dramatic al lui I.L.Caragiale.
Alteori sunt valorificate disponibilitățile genului liric, cum se întâmplă în cazul lui Bacovia, care în
“Liceu” își exprima aceeași nemulțumire și dezamăgire față de școală, dar în formularea sintetică și
figurată a poeziei.
Dar toate aceste exemple propun ceea ce am putea numi o imagine negativă a școlii, în care dominanta
este dată de enumerarea unor limite ale instituției, consemnate cu intenție critică. Înțelegerea aceasta ar
rămâne incompletă și falsă daca nu ne-am aminti că există și versantul luminos al temei, cel care, într-o
ordine concurentă dezvoltă imaginea pozitivă a școlii. Aceasta la rândul ei presupune câteva dominante:
-figura bunului dascal, devotat misiunii sale asemenea domnului Trandafir, sau a dascălului Clăiță din
nuvela “Budulea Taichii” de Slavici, sau a celor două chipuri evocate de O.Goga în “Dascălul” și
“Dăscălița”.
-elevul model, asemenea lui Huțu din ‘Budulea Taichii”.
-școala care schimbă destinul, ca în cazul lui Nicolae din romanul “Morometii” de Marin Preda.
În literatura lui Caragiale, școala devine o temă importantă mai ales în “Momente și schițe”. Ea face
obiectul analizei în “Bacalaureat”,”Lanțul slăbiciunilor”, ”Un pedagog de școală nouă”, ”Despre cometa”,
”Emulațiune”, “Premiu I”, ”Dascăl prost”, ”Școala română”. Interesul lui I.L.Caragiale față de școală se
explică prin faptul că în spațiul acestei instituții se confruntă trei tipuri de mentalitate: a elevilor, a
dascălilor, a părinților. Poate fi surprinsă astfel, prin variantele ei sociale, de vârstă, de pregătire
intelectuală, o mentalitate mai generală, a locului și a timpului, aflată la originea binelui sau a răului din
societate.
O atenție specială a arătat Caragiale față de tipul dascălului, al cărui exponent caricatural este Marius
Chicos Rostogan, eroul întruchipând ceea ce autorul numea ironic,”pedagogul nostru absolut”. El este
construit cu posibilitațile unor procedee diferite, aparținând uneori epicului si alteori dramaticului.
Personajul se dovedeste a avea doua fețe, in relațiile cu părinții și cu elevii pe de o parte, arogant cu cei
slabi, slugarnic cu cei puternici. Alternarea registrului verbal tradează o predispoziție marcată spre
injustiție. Concluzia spre care tinde Caragiale ar fi aceea că instituția nu este rea în sine, dar este stricată
de slujitorii ei, de limitele acestora dar și de mentalitatea momentului. Spiritul în care sunt formați copiii,
valorile propuse decid atitudinea lor de mai târziu în societate.
În “Amintiri”, deși I.Creangă, evocând procesul de formare a lui Nică ,nu renunță la intenția de a-și
amuza cititorii, sunt consemnate aspecte și probleme care țin de începuturile învățământului românesc.
Patru imagini ale școlii, din locuri diferite sunt fixate în paginile “Amintirilor”: scolile din Humulești, din
Broșteni, din Târgu-Neamț și școala de catiheți de la Fălticeni. Ca expresie a nemulțumirii lui I.Creangă
față de instituția evocată, dominanta imaginilor, pe care le oferă, atitudinea critică de natura să sublinieze
limitele scolii: caracterul improvizat, lipsa dascălilor și a manualelor, brutalitatea metodelor pedagogice.
Soluția de salvare într-o asemenea situație rămâne detașarea și nu angajarea. Creangă ilustrează prin
personajele sale atât primejdia ascunsă în calea urmată de Davidică sau de Trăsnea printr-un efort absurd,
dincolo de puterile lor, cât și capacitatea de a nu-și abandona propria umanitate si pornirilile firești ale
vârstei care îi ajută pe Mirauta și pe Stefanescu mult mai relaxați în relația lor cu școala, să se sustragă
urmărilor nefaste ale “cumplitului meșteșug”, devenit nu un factor formator, ci unul deformator.
256
Tema școlii revine frecvent nu doar în operele literare ale unor autori care aparțin diferitelor
momente istorice,ci și în societatea contemporană fiind dovada sensibilității omului în general față de o
problemă importantă a vieții: procesul de formare și cunoaștere pe care îl face posibil școala ca instituție
socială prin intermediul dascălului dedicate profesiei sale. Preocuparea nu este întâmplătoare, nici gratuită
pentru că literatura, la răndul ei, exercită o influență asupra vieții, asupra realității, ca urmare a puterii ei
de a propune, de a acredita modele și de a consolida un sistem de valori.
257
Rolul educatoarei în adaptarea copiilor la grădiniță
GRANGURE DANIELA,
GRĂDINIȚA CU P. P. „CĂSUȚA FERMECATĂ‟, CRAIOVA
Acasă, în primii ani de viaţă, copilul dobândeşte noţiuni despre sine, se poate repera ca identitate,
ca aparţinând unui grup cultural şi social, îşi poate cunoaşte şi recunoaşte competenţele şi abilităţile,
deprinde reguli şi începe să îşi asume responsabilităţi, devine activ în propria-i viaţă.
Grădiniţa este o mare tranziţie pentru cei mai mulţi copii, deoarece este startul pentru noi
experienţe într-un mediu nou. Este posibil ca unii copii să devină anxioşi pentru că se activează teama de
necunoscut: grădiniţa. Aici întâlnesc copii diferiţi faţă de ei: înălţime, greutate, piele, îmbrăcăminte, limbă,
gen, etnie, dizabilitate, situaţie materială, familie, istorie personală etc. , aspecte ce pot avea un dublu
impact: sursă de dezvoltare sau sursă de stres (dacă nu sunt bine gestionate).
Întreaga dezvoltare a copilului este condiţionată de calitatea relaţiilor pe care le stabileşte cu
mediul social în care trăieşte. Fiecare participant în viaţa copilului (părinţi, fraţi, bunici) influenţează
modul său de dezvoltare, condiţionând modelele relaţionare pe care copilul le integrează şi pe care le va
reproduce în viaţa sa.
Copilul învaţă cu preponderenţă din contactul său cu mediul fizic şi social. Relaţia pe care acesta o
are cu mediul, răspunsul pe care îl primeşte la interacţiunile pe care le iniţiază sau le stabileşte în demersul
său de explorare şi experimentare sunt definitorii pentru dezvoltare.
Odată cu înscrierea la grădiniţă, copilul îşi îmbogăţeşte considerabil sfera relaţiilor, intrând în
contact cu o lume necunoscută, oarecum străină şi stranie pentru el. Până în acest moment, singurii adulţi
care l-au înconjurat au fost aceia în care a investit afectiv, cărora ştie să le răspundă şi care îi cunosc
nevoile. În absenţa mamei sau tatălui, copilului trebuie să i se acorde posibilitatea unor relaţii de calitate
cu adulţii care îl înconjoară. Educatoarea se află într-o poziţie de receptor/ iniţiator al interacţiunii cu
copilul, preluând într-o mare măsură acţiunile parentale, pentru că în grădiniță, tot ceea ce-l înconjoară pe
copil trebuie să îl susţină pe acesta să exploreze, să experimenteze, să se dezvolte.
Dincolo de mediul fizic în care se derulează activitatea din grădiniţă, mediu care este deosebit de
important, este necesar să recunoaştem importanţa intervenţiei fiecărui membru al personalului, didactic,
nedidactic sau auxiliar. Persoanele implicate în educaţie posedă instrumentele şi atitudinile necesare, astfel
încât să creeze oportunităţi de dezvoltare pentru toţi copiii: realizează un mediu educativ ce răspunde
nevoilor individuale, ce creşte şansele pentru succes ale tuturor copiilor, ce dezvoltă respectul şi imaginea
de sine, ce valorizează în mod benefic diferenţele dintre persoane, ce promovează comunicarea deschisă
despre orice, reducând sau ameliorând în acelaşi timp comportamentele discriminative şi stereotipurile.
În grădiniţă, copilul de 3 ani îşi continuă construirea propriei identităţi. De data aceasta, el se
raportează la alţi copii de aceeaşi vârstă, începe să relaţioneze cu ei, să se compare cu aceştia, să îşi
negocieze regulile în grup, să-şi ajusteze comportamentele în funcţie de colegi. Pentru copil, este un
moment important al construcţiei sale ca persoană. Atitudinea educatoarei trebuie să îl sprijine şi să îl
încurajeze în acest demers, să îi consolideze încrederea în sine, să îl valorizeze permanent, controlând
comportamentele nedorite cu multă atenţie pentru copil.
Pentru a valoriza cât mai mult mediul educațional al grădiniței, educatoarele îmbunătăţesc
practicile de organizare a activităţilor şi folosesc diversitatea ca o resursă şi ca o oportunitate echitabilă de
învăţare:
• folosesc resurse educaţionale atractive;
• pregătesc pachete de învăţare adaptate fiecărui copil;
• individualizează învăţarea şi jocul;
• respectă stilurile de învăţare;
• deleagă responsabilităţi;
• utilizează experienţele copiilor;
• propun lucrul în echipe;
258
• încurajează copiii să-şi exprime opiniile, cu argumente, să fie empatici, să aibă flexibilitate.
• amenajează sectoarele- centrele de interes în orice combinație, astfel încât să fie multifuncționale,
în funcție de ce urmăresc să obțină cu copiii într-o anumită perioadă de timp; antrenează totodată copiii în
amenajarea sau reamenajarea unui centru de activitate de la o zi la alta;
Când vin în grădiniță, copiii învaţă „socializarea“ prin comunicarea şi interacţiunea cu ceilalţi
colegi de grupă. Din jocul copiilor, educatoarele află despre interesele şi preferinţele pentru anumite
activităţi (de exemplu, unii copii desenează, pictează, alţii sunt „povestitori“, altora le place să creeze
colaje, să vizioneze desene animate, să inventeze poezii, iar alţii sunt „campioni“ la practicarea unui sport
sau le place să observe natura etc.).
Bunele relaţii, starea de bine dintre ei, reprezintă o condiţie facilitatoare pentru învăţare şi
dezvoltare. În derularea activităţii în grădiniţă, într-un spaţiu destinat copilului şi dezvoltării acestuia,
fiecare gest are o semnificaţie de îngrijire, creştere şi dezvoltare a copilului şi este important ca
educatoarele să deţină acelaşi tip de aptitudini şi atitudini în raport cu copilul:
• căldură şi afecţiune;
• răspuns imediat la nevoile copilului;
• disponibilitate de a răspunde întrebărilor copilului;
• sancţionare educativă, constructivă a comportamentelor inacceptabile ale copilului;
• respect;
• deschidere şi comunicare;
• limite clare şi bine precizate;
• recunoaşterea calităţilor şi a reuşitelor;
• nediscriminarea;
• confidenţialitate şi încredere reciprocă.
Datorită momentelor de interacţiune foarte încărcate de afecte la care suntem martori sau la care
participăm în mod direct (separarea de părinţi, coşmarurile din timpul somnului de după-amiază,
momentele de igienă ale copilului), este foarte important să se producă un transfer afectiv dinspre copil
spre noi (educatoare). Copilul se linişteşte în prezenţa noastră, ne caută cu privirea atunci când îşi ţine
părintele de mână şi vine spre grădiniţă, ne povesteşte ce a făcut acasă. În acest fel, pentru copil putem
deveni persoana de referinţă din punct de vedere afectiv. Copilul are abilitatea de a investi afectiv şi în alte
persoane decât mama sau tatăl său, dispunând de schema ataşamentelor multiple.
Trebuie să fim pregătite să facem faţă acestui rol, ba chiar mai mult, deoarece munca noastră
presupune o relaţie de interacţiune privilegiată (ajutorul în momentul mesei, al îmbrăcatului, primirea sau
plecarea la/ de la grădiniţă). Relația educatoare – copil este o relaţie de ataşament diferită de relaţia pe care
copilul o are cu părinţii săi, însă respectă caracteristicile acesteia (încredere şi respect reciproc, susţinere şi
încurajarea explorării copilului, valorizare şi satisfacerea nevoilor de dezvoltare ale copilului etc.).
La venirea în grădiniță, copilul începe să se relaţioneze cu cei de-o seamă, trecând de la „jocul în
paralel“, la cel „împreună cu“ ceilalţi copii, câştigându-şi şi consolidându-şi imaginea de sine. Pe tot
parcursul dezvoltării sale, copilul se raportează la susţinerea adultului (educatoarei): acesta este partenerul
său de joacă privilegiat, este sprijinul său, este un reper afectiv. Copilul este dependent de adult, însă
alături de el îşi descoperă independenţa. Dacă relaţia cu adultul este pozitivă, îl ajută pe copil să-şi câştige
încrederea în sine, îl valorizează şi îl susţine în explorare.
Într-un spațiu organizat cum este grădinița, copiii se dezvoltă într-un mediu ordonat si predictibil.
Obiceiurile cotidiene, rutinele au o altă importanţă decât pentru adulţi. Ora mesei, timpul în care se joacă,
ora de somn din timpul zilei, momentele în care pleacă şi vin de la grădiniţă sunt obiceiuri zilnice care le
oferă copiilor stabilitatea de care au nevoie pentru buna lor dezvoltare, dar şi sentimentul de căldură şi
protecţie. Repetând mai multe zile sau mai multe luni la rând aceleaşi lucruri, învaţă să se cunoască mai
bine pe ei înşişi şi încep să perceapă mai clar lumea care îi înconjoară, modalitatea de bază prin care copiii
pun stăpânire pe orizontul apropiat.
Bibliografie:
 BALICA, Magdalena, Ciprian Fartuşnic, Perspective asupra dimensiunii educaţiei de gen - Institutul
de Ştiinţe ale Educaţiei, Bucureşti 2004.
 ECATERINA Adina, „Consilierea şi educaţia preşcolară“, Editura Aramis, Bucureşti, 2002.
259
 EZECHIL, Liliana, Comunicarea educaţională în context şcolar, Editura Didactică şi Pedagogică,

Bucureşti, 2002.
 Programa activităților instructiv-educative în grădinița de copii, editura V&I, București, 2008
 Curriculum pentru învățământul preșcolar, Didactica Publishing House, București, 2009
260
Rolul activităților extrașcolare în dezvoltarea elevului
Prof. înv. primar: Grapini Viorica Maria

Școala Gimnazială ,,Enea Grapini” - Șanț
Jud. Bistrița-Năsăud
Pedagogul american Bruner (1970) consideră că „oricărui copil, la orice stadiu de dezvoltare i se poate
preda cu succes, într-o formă intelectuală adecvată, orice temă”, dacă se folosesc metode şi procedee
adecvate stadiului respectiv de dezvoltare, dacă materia este prezentată „într-o formă mai simplă, astfel
încât copilul să poată progresa cu mai multă uşurinţă şi mai temeinic spre o deplină stăpânire a
cunoştinţelor”
Modelarea, formarea şi educaţia omului cere timp şi dăruire. Timpul istoric pe care îl trăim cere
oameni în a căror formaţie caracterul şi inteligenţa se completează pentru propria evoluţie a individului. În
şcoala contemporană eficienţa educaţiei depinde de gradul în care se pregăteşte copilul pentru participarea
la dezvoltarea de sine şi de măsura în care reuşeşte să pună bazele formării personalităţii copiilor. În acest
cadru, învăţământul are misiunea de a-i forma pe copii sub aspect psihointelectual, fizic şi socioafectiv,
pentru o cât mai uşoară integrare socială.
Problematica educaţiei dobândeşte în societatea contemporană noi conotaţii, date mai ales de
schimbările fără precedent din toate domeniile vieţii sociale.
Accentul trece de pe informativ pe formativ.
Educaţia depăşeşte limitele exigenţelor şi valorilor naţionale şi tinde spre universalitate, spre
patrimoniul valoric comun al umanităţii. Un curriculum unitar nu mai poate răspunde singur diversităţii
umane, iar dezideratul educaţiei permanente tinde să devină o realitate de necontestat.
Activitățile extrașcolare contribuie la formarea personalității elevului. Sunt importante și utile. Dar sunt
anumite aspecte care ar putea să influențeze succesul acestora, printre acestea numărându-se: desfășurarea
acestora după programul de studiu, când elevii sunt deja obosiți sau înainte și aceștia nu se mai pot
concentra la ore. Deci, programul elevului este mai încărcat. Profesorii caută soluții pentru valorificarea
lor: urmăresc programul elevului din ziua respectivă, cât a avut de învățat sau de scris. Dar, este suficient?
Întrebând elevii despre aceste aspecte, au recunoscut că este destul de greu să desfășori multe activități
extrașcolare, pentru că programa școlară este încărcată. Se pune întrebarea: cum îi determinăm pe elevi să
se implice în desfășurarea activităților extrașcolare?
De-a lungul anilor, activitățile extrașcolare au luat forme variate, toate având ca scop învățarea
nonformală și petrecerea în mod plăcut a timpului liber. Prin aceste activități, care cuprind domenii și arii
foarte mari, elevii își pot dezvolta anumite competențe și abilități necesare unei bune dezvoltări
armonioase pentru o integrare în societate. Când vorbim de activități extrașcolare, ne referim la acel
program la care elevul participă după ore și ar trebui să facă acest fapt cu plăcere deoarece scopul este
acela de a-i forma abilitățile necesare unei bune dezvoltări, formării personalității elevului care își va găsi
prin acestea înclinațiile, talentul și domeniul în care ei vor fi performanți.
Bibliografie:
 Crăciunescu, Nedelea, „Forme de activităţi extracurriculare desfăşurate cu elevii ciclului primar”,
în “Învăţământul primar“ nr. 2, 3 / 2000, Ed. Discipol, Bucureşti;
 Ionescu, M., Chiş, V., „Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi
autoinstruire”, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001
 Vlăsceanu, Gheorghe, coord., Neculau, Adrian, „Şcoala la răscruce. Schimbare şi continuitate în
curriculumul învăţământului obligatoriu. Studiu de impact”, Editura Polirom, 2002.
261
Colegiul Național „Zinca Golescu”, Pitești - pilon al educației argeșene
Prof. Aida Mihaela Grecu
Cu o longevitate de 97 ani pe tărâmul educației piteștene, Colegiul Național „Zinca Golescu”, Pitești
continuă să-și deschidă larg porțile pentru elevii avizi de cunoaștere, dornici să se autodepășească, să-și
descopere și îmbunătățească cele mai nebănuite competențe, să ducă mai departe tradiţia, prestigiul şi
performanţa şcolii. Recunoașterea, pe care unitatea noastră de învățământ a căștigat-o prin calitatea
exemplară a serviciilor educaționale oferite și rezultatele remarcabile ale elevilor săi la diferite examene
naționale, olimpiade sau concursuri școlare, a dăinuit
datorită activității la catedră a unui corp profesoral
dedicat, axat pe dezvoltarea armonioasă a
adolescentului.
Adaptându-se continuu la schimbările socio-
economice ale secolului XXI, Colegiul Național
„Zinca Golescu”, Pitești implementează, de cațiva ani
buni, o diversitate de proiecte cu finanțare europeană,
cu scopul de a aduce un suflu nou întregului act
educațional desfășurat în instituția noastră. Prin
programe precum Lifelong Learning, Aces și
Erasmus+, s-a țintit atât dezvoltarea metodelor de
predare-învățare-evaluare ale cadrelor didactice, cât
și facilitarea accesului elevilor la un real schimb de experiență fructuos, pe diverse teme de interes, cu
parteneri similari.
Oportunitățile de finanțare europeană ne-au dat șansa să ne reinventăm, să revitalizăm strategiile de lucru,
astfel încât populația școlară, care a ales plină de speranță școala noastră, să beneficieze de așteptări
confirmate, chiar întrecute. Atenția managementului instituției noastre este permanent îndreptată către
obținerea și menținerea unui echilibru permanent între activitatea școlară și extrașcolară. Așadar,
proiectele cu finanțare europeană precum: proiecte de mobilitate individuala Comenius-Lifelong learning,
“Open Minds! Open Europe! Together We Make It Better !”- Lifelong learning Comenius , ” Can and
Help”- Aces, „Abordări inovatoare ale activității instituționale” – Erasmus+K1, ”Career based
opportunities” - Erasmus+K2, au influenţat pozitiv toate componentele instituţiei noastre, participarea la
aceste proiecte promovând ideea că ele reprezintă o oportunitate de învăţare pentru cei implicaţi –
profesori, elevi, directori de şcoală. Fiecare dintre participanţii la proiecte are de învăţat şi de câştigat în
acelaşi timp. Proiectele europene aduc noi cunoştinţe, noi capacităţi, schimb de idei, transfer de practici
creative, acces la noi materiale didactice, exersarea şi perfecţionarea limbilor străine în contexte reale.
Din dorința de a da noi valențe dimensiunii CLIL în învățământul bilingv implementat de colegiul
nostru, dar și pentru a crește gradul de comunicare și cooperare eficientă între factorii centrali ai
procesului educațional, a luat naștere în anul 2016, proiectul Erasmus+ pentru mobilitatea profesorilor -
„Abordări inovatoare ale activității instituționale”, care a înlesnit participarea la un job shadowing și la
trei cursuri structurate a unui număr de șapte profesori cu capacitate de diseminare și schimbare la nivelul
școlii, prin prisma responsabilităților la nivelul diferitelor comisii. Pe parcursul acestor activități de
formare, s-a evidențiat necesitatea implementării conceptului ”teaching the whole child”, astfel încât
tinerii să fie pregătiți pentru integrarea în societatea supusă galopantei schimbări a secolului al XXI-lea,
prin dezvoltarea competențelor de gândire critică, creativitate, comunicare, colaborare.
Pentru a ne alinia la tendințele europene, dar și la cele ale societății românești într-o continuă
reformă, am inițiat în anul 2017, în colaborare cu patru state europene (Polonia, Italia, Bulgaria, Turcia)
proiectul - Career based opportunities, Erasmus+ parteneriate între școli, cu scopul clar de a îmbunătăți
competențele antreprenoriale, lingvistice și sociale ale elevilor liceului nostru. Oferindu-le șansa de
expunere la o diversitate de medii economice, schimburi de bune practici și acces la variate medii socio-
culturale, ne propunem să reușim, in următorii doi ani de colaborare transnațională, o sporire a
responsabilizării elevului prin transformarea acestuia în cetățean activ în comunitatea locală, o creștere a
încrederii de reușită în integrarea pe piața muncii, iar pe termen lung o revitalizare a economiei țării.
Colegiul Național „Zinca Golescu”, Pitești își propune să se mențină în topul școlilor de elită pe
262
plan regional și național, atât prin performanța în plan școlar, precum și prin participări active în proiecte
de colaborare internațională, astfel încât accesul la
actul educațional în instituția noastră să ofere o
formare desăvârșită a adolescentului societății
actuale.
263

MODALITĂŢI DE ÎMBUNĂTĂŢIRE
A PROCESULUI INSTRUCTIV –EDUCATIV
Autor: Grecu Ana-Niculina

Unitatea de învăţământ: Şcoala Gimnazială „Voievod Litovoi”

Formarea imaginii unei organizatii se poate realiza aplicând o anumită ,, politică’’ , ce ţine pe
de o parte de stilul managerial al conducătorului organizaţiei şi pe de altă parte de activitatea desfăşurată
de angajaţi .
Activitatea de asigurare a calităţii ar trebui să înceapă, în fiecare şcoală, printr-o identificare cât
mai obiectivă a aspectelor ce trebuie îmbunătăţite şi ierarhizarea lor, pentru stabilirea priorităţilor.
Pentru pregătirea şi implementarea unei practici eficiente, care să asigure calitatea serviciilor de
educaţie şi formare profesională furnizate de o unitate şcolară, se impune cu necesitate realizarea unor
acţiuni constructive, orientate spre:
• îmbunătăţirea comportamentului, a motivării şi a prezenţei elevilor;

• reducerea absenteismului şi abandonului şcolar;
• colaborarea strânsă dintre elevi şi profesori, materializată în creşterea interesului şi asumarea
responsabilităţii pentru propria învăţare de către elevi;
• îmbunătăţirea evaluării formative, prin folosirea unei game mai largi de metode şi instrumente
de evaluare, diversificată inclusiv prin aportul inovativ personal al cadrelor didactice sau al unor echipe
mixte de profesori şi elevi;
• îmbunătăţirea colaborării între catedre şi a relaţiilor cu toţi factorii interesaţi;
• creşterea numerică şi calitativă a parteneriatelor cu agenţii economici locali, prin stimularea
interesului lor pentru implicarea directă şi activă în procesul complex de asigurare a calităţii în întreaga
activitate derulată de unitate;
• îmbunătăţirea parteneriatelor între şcoală, familie şi alte organizaţii în ceea ce priveşte educaţia
elevilor.
Cu siguranţă orice investiţie în educaţie este cel mai bun lucru pentru viitorul copiilor noştri şi, de
asemenea, pentru întreaga societate.
264
PROMOVAREA OFERTEI SCOLARE

SAU MARKETINGUL EDUCATIONAL
Prof. Daniela Grecu

Colegiul Tehnic Valeriu D. Cotea Focsani
Nivel: liceal
Instituţiile de învǎţǎmânt, structurate şi organizate inclusiv pe baza unor principii de marketing, conşti-
entizeazǎ tot mai mult cǎ poartǎ o anumitǎ responsabilitate şi trebuie sǎ se implice în rezolvarea unor
astfel de probleme, cǎ ele nu trebuie sǎ pregǎteascǎ forţa de muncǎ în general, ci pentru satisfacerea unor
nevoi cât se poate de concrete şi reale. Cǎutǎrile insistente, formarea unui segment de manageri, au
determinat pânǎ la urmǎ instituţiile de învǎţǎmânt sǎ accepte schimbǎri de opticǎ radicale, sǎ nu mai
respingǎ categoric, sǎ nu considere nedemne noile orientǎri şi practici. Astfel, a fost acceptat, în mod
treptat şi marketingul şi s-a nǎscut ceea ce azi numim marketing educaţional.
Instituţiile de învǎţǎmânt pot fi privite ca şi agenţi intermediari între o anumitǎ categorie de
vârstǎ a populaţiei, care este purtǎtoarea unei anumite cereri de instruire şi educaţie şi, deci, cǎrora le oferǎ
servicii de aceastǎ naturǎ, pe de o parte şi ofertanţii de locuri de muncǎ (unitǎţi economice, instituţii,
organizaţii etc), care au o cerere de forţǎ de muncǎ, de un anumit nivel de calificare, pe de altǎ parte.
Rezultǎ ca orice unitate de învǎţǎmânt acţioneazǎ pe mai multe pieţe. Trebuie sǎ atragǎ un anumit numǎr
de tineri, pentru a avea „obiect” de activitate, pentru a avea cui furniza şi „vinde” servicii de învǎţǎmânt.
Aceastǎ forţǎ de atracţie va fi cu atât mai puternicǎ, cu cât absolvenţii reuşesc sǎ intre în numǎr mai mare
la facultǎţi sau îşi gǎsesc mai uşor locuri de muncǎ conforme cu aşteptǎrile şi exigenţele lor, puse la
dispoziţie de ofertanţii de locuri de muncǎ.
Fiind vorba de cerere şi ofertǎ, de relaţii de piaţǎ, este evident cǎ instituţiile de învǎţǎmânt, ale
cǎror absol- venţi nu-şi gǎsesc plasament adecvat, se vor confrunta cu o lipsǎ de candidaţi şi, invers, cele
ale cǎror absolvenţi sunt foarte cǎutaţi şi preferaţi de ofertanţii de locuri de muncǎ se vor bucura de un
asemenea aflux de candidaţi, cǎruia nu-i vor putea face faţǎ (unele nici nu doresc, în ideea de a nu periclita
nivelul calitativ al procesului instructiv-educativ).
Practic, este vorba, deci, de patru agenţi de piaţǎ implicaţi:
 instituţia de învǎţǎmânt,
 organizaţiile ofertante de locuri de muncǎ,
 posesorii de forţǎ de muncǎ (potenţialǎ)
 statul.
Relaţiile lor trebuie armonizate, contradicţiile inerente rezolvate, cererea lor satisfǎcutǎ. Inclusiv în
aceastǎ privinţǎ, marketingul educaţional poate juca un rol benefic. Într-o opticǎ de marketing, punctul de
plecare îl constituie în mod inevitabil cererea de forţǎ de muncǎ efectivǎ şi potenţialǎ din economie. Dar o
abordare atât de generalǎ nu poate fi eficientǎ. Pentru a avea succes, orice instituţie de învǎţǎmânt se
raporteazǎ la un anumit spaţiu geografic, are în vedere cererea de forţǎ de muncǎ din anumite ramuri,
subramuri, domenii de activitate sau, chiar mai strict, nevoile unor anumite firme producǎtoare şi/sau
prestatoare de servicii. Nu de puţine ori, procesul se inverseazǎ. Nu unitǎţile de învǎţǎmânt cautǎ
purtǎtori ai cererii pentru care sǎ pregǎteascǎ forţǎ de muncǎ, ci purtǎtorii cererii (mari societǎţi industriale
şi de alt profil, unitǎţi administrativ teritoriale) înfiinţeazǎ şi finanţeazǎ instituţii de învǎţǎmânt, pentru a-
şi asigura acoperirea unei cereri de forţǎ de muncǎ foarte clar definite (ca numǎr, nivel de pregǎtire şi
calificare, ca atitudine, comportament, ataşament etc.
265
În structura activitǎţilor promoţionale, un loc semnificativ îl ocupǎ publicitatea prin tipǎrituri, dar şi
publicitatea gratuitǎ (mai ales cea exprimatǎ pe cale oralǎ) sau relaţiile publice. Deosebit de frecvent sunt
utilizate o serie de acţiuni destinate cultivǎrii unei atitudini de mândrie tuturor celor care au absolvit o
anumitǎ instituţie de învǎţǎmânt, prin constituirea de asociaţii ale absolvenţilor, prin statornicirea
obiceiului organizǎrii revederii promoţiilor de absolvenţi, emiterea de plachete jubiliare etc. Printre
acţiunile specifice se remarcǎ şi organizarea unor simpozioane, sesiuni de comunicǎri ştiinţifice, editarea
de publicaţii ştiinţifice ş.a. De regulǎ, strategia utilizatǎ se bazeazǎ pe promovarea imaginii globale în
mod permanent, ofensiv, nediferenţiat şi, pe cât posibil, cu forţe proprii.
BIBLIOGRAFIE:
BATESON, J., Managing Services Marketing: Text and readings,

Dryden, Chicago, 1989
VORZSAK, A. (coordonator), NEDELEA, Al., Marketingul serviciilor, Ed. Presa Universitarǎ Clujeanǎ,
Cluj- Napoca, 2001
266

ASIGURAREA CALITĂŢII PROCESULUI INSTRUCTIV-EDUCATIV
Autor: Grecu Ioana-Georgiana

Unitatea de învăţământ: Colegiul Naţional „Spiru-Haret”
Imaginea şcolii este extrem de importantă atât pentru cadrele didactice cat şi pentru elevi şi, de
asemenea, pentru parinţii acestora. Această imagine se află într-o strânsă corelaţie cu asigurarea calităţii
procesului instructiv-educativ deoarece fiecare om este atras de progres, iar unitatea de învăţământ în
cadrul careia se înregistrează cele mai multe reuşite scolare va determina tot mai mulţi indivizi spre
aceasta.
Promovarea unităţii de învăţământ se poate face prin diverse metode începând cu serbari,
concursuri şcolare, parteneriate, festivităţi şi diverse proiecte educaţionale. Cel mai important lucru este
ca trebuie să ţinem cont de nevoile elevilor şi de cerinţele acestora , dezvoltând astfel multă apropiere si
interes pentru tot ceea ce este legat de şcoală.
Una din definiţiile care explică conceptul de asigurare a calităţii include procesele planificate şi
sistematice necesare asigurării unui grad adecvat de incredere că oferta educaţională va satisface cerinţele
de calitate necesare.
Această abordare a conceptului implică asigurarea calităţii în educaţie printr-o serie de actiuni de
dezvoltare a capacităţii instituţionale de elaborare, planificare, implementare de programe de studiu prin
care se oferă programe de educaţie de calitate in conformitate cu standardele cerute, adaptate la cerinţele şi
nevoile particulare.
Creşterea interesului elevilor pentru studiu se face prin renunţarea la caracterul excesiv teoretizant
al manualelor, simultan cu creşterea caracterului aplicativ al activităţilor de învăţare şi anume:
• Adaptarea procesului educaţional la schimbările de ordin social şi economic, prin formarea de eco-
atitudini.
• Organizarea unor echipe mixte (elevi, profesori, membrii ai comunităţii) pentru a asigura participarea
şcolii la proiecte de dezvoltare comunitară, la proiecte şcolare naţionale sau transeuropene.
• Dezvoltarea culturii organizaţionale, colaborând cu Institutiile comunităţii, unităţile şcolare partenere
din ţară şi din Europa, dezvoltând un real parteneriat pentru educaţie.
Toate acestea şi multe altele contribuie la optimizarea procesului instructiv-educativ şi implicit la

promovarea imaginii şcolii, aceasta din urmă fiind extrem de importantă pentru noi toţi.
267
FACTORI CARE INFLUENȚEAZĂ PROMOVAREA IMAGINII ȘCOLII
Prof. Grecu Tatiana
,,Şcoala a fost întotdeauna mijlocul cel mai important pentru transferarea comorilor tradiţiei și a
educației de la o generaţie la cea următoare. Lucrul acesta este şi mai adevărat astăzi decât în trecut,
deoarece prin dezvoltarea modernă a vieţii economice, rolul familiei de purtător al tradiţiei şi al educaţiei a
slăbit. Viaţa şi sănătatea societăţii umane depinde, astfel, de şcoală într-o măsură şi mai mare decât în
trecut.”(Albert Einstein).
Imaginea unei instituţii educaţionale este determinată de un ansamblu de criterii, reguli şi
interpretări care sunt structurate de-a lungul timpului şi transmise prin tradiţie, modificate şi îmbogăţite
succesiv cu elemente noi , acceptate si asimilate de comunitate.
Imaginea unei școli este ansamblul reprezentărilor care îi sunt asociate unei identități specifice de
către toți cei implicați în activitățile școlare: profesori, preșcolari, școlari, părinți, autorități, mass media și
un complex constituit din istoria organizației școlare, calitatea ofertei educative, performanțele sale și
stabilitatea instituțională, prestigiul în comunitate.
Factorul principal în crearea imaginii școlii îl reprezintă calitatea procesului instructiv și educativ
asociată cu calitatea cadrelor didactice.
Imaginea unei școli este cel mai bine promovată prin acțiunile desfășurate. Calitatea școlii depinde
de factorul uman iar locul central în actul de construire a imaginii unei școli este conferit de calitatea
tuturor proceselor instructive și educative care au loc în școală, calitate regăsită în nivelul de satisfacție al
beneficiarilor.
Ca punct de întâlnire al mediului academic cu piața forței de muncă, a influențelor educative
formale cu cele nonformale și informale, centrul vital al unei comunități se poate muta în școală.
Comunitatea locală are dreptul și responsabilitatea de a se autoadministra sub aspectul resurselor locale, al
gestionării problemelor educative în diverse moduri.
Părinții trebuie încurajați să preia o parte din responsabilitățile care privesc decizia prin
consultarea, administrarea unui grup omogen pentru interesele școlii și beneficiarilor săi.
Relațiile de colaborare dintre cadre didactice și părinți, întăresc identitatea unității de învățământ, sporesc
prestigiul instituțional și personal al celor implicați. Cadrele didactice îi pot îndruma pe părinți cum să se
implice eficient în educația copilului ( comunicare, program, aspecte metodologice) pornind de la premisa
că părinții vor să ajute, dar nu întotdeauna știu cum.
Directorul unității, împreună cu Consiliul Profesoral al unității de învățământ trebuie să
îmbunătățească permanent imaginea instituției. Mesajul transmis să fie consistent, să vină din mai multe
surse și să exprime specificul unității respective în peisajul educativ local.
Un rol important în promovarea școlii este oferta educațională. Prin aceasta, școala dă posibilitatea
părinților să aleagă activitățile opționale și extracurriculare la care doresc să participe copiii/elevii. Oferta
educațională a unității este definită în funcție de opțiunile părinților, resursele umane (pregătirea
personalului), resursele materiale si financiare, interesele comunității locale.
Parteneriatul educațional este un concept care devine tot mai prezent in relațiile de colaborare ce se
stabilesc între unitățile de învățământ și diferitele segmente ale societății.
Acesta are ca scop modernizarea bazei materiale și a spațiilor de învățământ, diversificarea, înnoirea
materialului didactic aferent procesului de învățământ sau vizează atenuarea problemelor copiilor cu nevoi
speciale, formarea continuă a cadrelor didactice, parteneriate de imagine, în scopul popularizării
experiențelor pozitive.
Pentru a fi eficienta, promovarea imaginii scolii trebuie sa fie: continuă și pe termen lung, un
proces riguros proiectat, flexibilă, adaptabilă la mediu.
Bibliografie:
1. Vrăsmaş Ecaterina Adina, Consilierea şi educaţia părinţilor, Editura Aramis, Bucureşti, 2002
2. Jinga, I., Managementul învăţământului, Ed. ASE, Bucureşti, 2003.
3.Văideanu, G. (1998) – „Educaţia la frontiera dintre milenii”, Bucureşti, Editura Politică;
268
Reflecţii asupra învăţării în cadrul unui proiect comunitar local
Grigoraş Ionica
Colegiul Tehnic „D. Mangeron” din Bacău
Cadrele didactice şi elevii Colegiului Tehnic „Dumitru Mangeron” din Bacău au participat, pe parcursul
anului şcolar 2016-2017, la derularea activităţilor educative din planul de acţiune al comisiei pentru
prevenirea şi combaterea discriminării şi promovarea interculturalităţii. Am iniţiat acest proiect în calitate
de responsabil al comisiei.
Aspectul cognitiv
Prin participarea la proiect şi prin aşezarea în contexte de învăţare activă, elevii au beneficiat de
următoarele achiziţii la nivel cognitiv:
- însuşirea de cunoştinţe din domeniul social şi

istoric, cum ar fi: categorii sociale; etnie, rasă, categorie
profesională; oameni defavorizaţi; dizabilităţi; echitate;
inechitate socială; drepturile omului; valori individuale;
valori colective; interculturalitate; minoritate; diferenţe
de gen; simboluri culturale şi religioase; holocaust,
prejudecăţi, stereotipuri, discriminare etc.
- îmbogăţirea vocabularului cu noi
cuvinte/sintagme consacrate pe plan internaţional;
- asimilarea de cunoştinţe noi în ceea ce priveşte
cultura şi istoria altor popoare;
- cunoaşterea activităţii unor personalităţi ale
vieţii artistice, ştiinţifice sau publice din comunitatea
locală, dar care aparţin unor etnii/religii diferite de cea
majoritară;
- antrenamentul gândirii şi formarea operaţiilor intelectuale:
 formarea de reprezentări în legătură cu anumite realităţi sociale determinate de modul de
funcţionare a prejudecăţilor în viaţa socială;
 exersarea capacităţii de a formula mesaje orale şi scrise adecvate situaţiei de comunicare;
 dezvoltarea proceselor mentale: analiza; sinteza; comparaţia; abstractizarea; generalizarea;
operarea cu noţiuni şi concepte;
 realizarea de acţiuni practice pentru dobândirea/exersarea abilităţilor şi a deprinderilor de muncă
intelectuală (documentarea; selectarea informaţiilor; clasificarea; definirea conceptelor cheie; structurarea
unui discurs oral/scris; argumentarea unei opinii personale; redactarea şi prezentarea unui discurs/referat);
- rezolvarea de probleme prin asocierea experienţelor deja cunoscute pentru a găsi noi soluţii la noi
situaţii;
- exersarea unor roluri sociale pe care le-ar putea întâlni pe parcursul vieţii (conflicte familiale;
convieţuirea între oameni diferiţi ca apartenenţă etnică sau religioasă; asocieri cu scop lucrativ între
oameni aparţinând unor etnii/culturi diferite);
- dobândirea de tehnici de comunicare în relaţiile umane: exprimarea intenţiei; tatonarea; folosirea
eficientă a mijloacelor paraverbale şi nonverbale; tehnica amânării răspunsului; negocierea; adecvarea
limbajului la contextul comunicării (formal/informal);
- exersarea abilităţilor de utilizare a instrumentelor digitale, atât în scopul documentării, cât şi în cel
legat de comunicare între membrii echipei de proiect sau pentru elaborarea produselor artistice şi a
prezentărilor materialelor scrise;
- folosirea intuiţiei în anticiparea comportamentului unor persoane aflate în diferite situaţii de viaţă,
având ca fundamente interpretarea simbolurilor şi a limbajului nonverbal.
Aspectul procesual
269
Din punct de vedere procesual, am vizat conceperea unor situaţii de comunicare diverse, pornind de la
cunoştinţele dobândite la obiecte precum: limbile străine; cultura civică; religia, istoria şi literatura. O
asemenea viziune didactică a permis exersarea unor competenţe care vor fi necesare în viaţa de zi cu zi, pe
tot parcursul existenţei, deoarece scopul proiectului a fost îndreptat spre formarea complexă a
personalităţii elevilor în direcţia stabilirii de bune relaţii cu semenii lor.
Am utilizat strategii didactice activ-participative care să facă activităţile atractive şi să-i implice pe toţi
elevii, dându-le posibilitatea de afirmare personală.
Am urmărit realizarea unor activităţi de grup, pentru a observa comportamentele sociale, fapt ce mi-a
permis intervenţii rapide pentru evitarea eşecului şi pentru medierea conflictelor. Astfel, elevii au
conştientizat că, în cadrul echipei, esenţial este echilibrul emoţional, pentru a nu leza demnitatea celuilalt.
Activităţile de învăţare au urmărit punerea elevilor în contexte diverse, atât în ceea ce priveşte relaţiile
dintre ei, cât şi prin raportare la problemele pe care le-au avut de rezolvat.
S-a urmărit dezvoltarea creativităţii elevilor, îndeosebi la nivelul găsirii de soluţii inedite în legătură cu
studiile de caz propuse.
S-a dovedit încă o dată că elevilor le place să joace roluri sociale pe care le interpretează în funcţie de
capacitatea lor de înţelegere şi în funcţie de experienţa de viaţă pe care o au la un moment dat.
În demersul didactic, am simţit presiunea timpului, mai ales atunci când a fost o activitate demonstrativă
în faţa colectivului de cadre didactice al şcolii, deoarece unii elevi au avut nevoie de mai mult timp pentru
a-şi realiza sarcinile de lucru.
Aspectul afectiv
Planul afectiv al învăţării în cadrul proiectului se referă, în principal, la susţinerea din punct de vedere
energetic a participării elevilor, prin motivaţie şi voinţă,
prin manifestări emoţionale şi prin comunicarea profesor –
elev.
Subordonat motivaţiei este interesul, stârnit prin noutatea
temelor abordate (stereotipuri; prejudecăţi; discriminare) şi
a problemelor puse în discuţie pentru a li se găsi o
rezolvare în consens cu drepturile omului. Interesul
tinerilor a fost generat şi prin modul de organizare a
activităţilor şi prin diversitatea metodelor pedagogice
utilizate pe parcursul derulării proiectului.
Coordonând activităţile, am urmărit cultivarea nevoii
fireşti de afirmare a personalităţii fiecărui elev, prin
construirea de contexte care să permită manifestarea
aptitudinilor individuale, atât prin activităţile de echipă (leader; mediator; moderator; regizor, reporter de
teren etc.), cât şi în sens individual (designer; stilist; fotografie; decoraţiuni; IT; vorbitul în public etc.).
Elevii s-au străduit să-şi demonstreze propriile capacităţi de mobilizare interioară, ferindu-se de eşecuri
sau de atitudinile egoiste. În acest sens, grupul i-a sancţionat pe cei leneşi sau pe cei care s-au comportat
cu aroganţă. S-a demonstrat astfel necesitatea egalităţii de şanse în afirmarea de sine în cadrul grupului,
coeziunea fiind asigurată numai după recunoaşterea meritelor fiecăruia şi numai după aplicarea
principiului respectului reciproc.
Elevii au învăţat să aprecieze contribuţia celorlalţi colegi şi să manifeste bucurie pentru reuşita altuia.
Elevii au învăţat să-şi gestioneze emoţiile, în sensul de a recunoaşte sentimentele pe care le trăiesc la un
moment dat, pentru a putea să se controleze şi să dovedească stăpânire de sine.
Au învăţat că şi ceilalţi oameni au trăiri proprii şi că nu e bine să aibă reacţii pripite, căci ar putea să-i
jignească pe colegii lor, chiar şi fără să vrea.
Stăpânirea impulsurilor emoţionale s-a dovedit a fi cea mai mare barieră în ajungerea la un rezultat
satisfăcător în cadrul lucrului în echipă, de unde rezultă nevoia unei bune comunicări profesor – elev,
tocmai pentru învăţarea comportamentului de autoeducare sau autogestiune a emoţiilor.
Orice cadru didactic trebuie să cultive, la sine şi la elevii săi, inteligenţa socială, adică acea capacitate de
intuire a reacţiilor emoţionale, pentru prevenirea unor izbucniri necontrolate care pot afecta în mare grad
sau chiar pot compromite scopul unei activităţi.
Concluzie
270
Implicarea în iniţierea şi derularea unui proiect educativ este o experienţă didactică pozitivă care mă ajută
să relaţionez altfel cu elevii, în afara contextului formal generat de curriculumul naţional. Toţi participanţii
au înţeles că trebuie să aibă o atitudine tolerantă faţă de diversitatea manifestărilor social-culturale şi au
învăţat să respecte identitatea altei persoane şi dreptul fiecăruia la opinie.
271
Prof. inv. prescolar Grigoras Madalina-Nicoleta

succesiv cu elemente noi , acceptate si asimilate de comunitate . Imaginea este condiţionaţă de
caracteristicile de vârstă , sex, religie , nivel de cultură şi instruire , apartenenţa etnică sau politică etc.
Formarea imaginii unei organizatii ţine pe de o parte de stilul managerial al conducătorului
organizaţiei şi pe de altă parte de activitatea desfăşurată de angajaţi , astfel, putem privy acest lucru prin
prisma urmatoarelor aspect:
Să faci lucruri bune , în sensul practicării unui management extrem de performant .
1.Să desfăşori o activitate profesională de relaţii publice prin care să obţii încrederea , simpatia ,
2.Să desfăşori o agresivă campanie publicitară.
3.Sa foloseşti sponsorizarea ;
4.Să angajezi un personal foarte bine pregătit , motivat şi ataşat obiectivelor organizatiei.
5.Să întreţii foarte bune relaţii cu mijloacele de informare în masă.

Pentru realizarea unei promovări de imagine eficiente , se vor urmări :
a) reliefarea rolului instituţiei educative , care va scoate în evidenţă:



* profesionalismul;
* competenţa;
* onestitatea;
272
d) reliefarea evenimentelor importante în viaţa instituţiei sau la care participă instituţia pe plan local ,
pozitivă a acesteia, printr-o planificare riguroasă , folosind metodele şi tehnicile potrivite.
cei trei parteneri educaţionali: şcoală-elevi-părinţi, astfel, ne-am propus urmatoarele obiective pentru anul
scolar 2017-2018
 Informarea cu privire la oferta educaţională, programele didactice, proiectele educaţionale (interne

şi internaţionale), baza materială, resursele umane, rezultatele şcolare;
imaginii şcolii, gradinitei şi a corelării ofertei educaţionale cu cerinţele de pe piaţa muncii locale /
regionale;
 promovarea imaginii şcolii, gradinitei prin diverse surse informaţionale (presă scrisă, TV, radio,
internet).

economicim-.
Un impact deosebit l-a avut permanenta updatare a site-ul şcolii, gradinitei, mai ales pentru ca in
zilelel noastre suntem utilizatori frecventi ai internetului, fiind cea mai rapida cale de informare. De
asemenea, prin participarea la cat mai multe si diverse activitati scolare si extrascolare (concursuri,
simpozioane, parteneriate si proiecte), am facut ca unitatea noastra de invatamant sa devina cunoscuta nu
doar la nivel judetean.In plus, prin participarea cadrelor didactice la conferinte, simpozioane, parteneriate,
am reusit sa starnim interesul pentru cunoasterea institutiei, precum si imbunatatirea imaginii scolii.
Adaptandu-ne la metodele moderne de informare in masa a publicuului, face ca orice actiune

realizata ce vizeaza scoala, cu sens pozitiv, sa aiba drept finalitate promovarea imaginii scolii.
273
Educaţia între tradiţie şi modernitate
Prof. înv. primar: Grigore Florentina

Școala Gimnazială Nr. 3-structură, Giurgiu, jud. Giurgiu
A face educaţie, astăzi, presupune acceptarea unei viziuni holistice, pentru a putea înţelege şi concepe
procesele instructiv - educative. însăşi cercetarea pedagogică trebuie să facă apel la această paradigmă de
interpretare a fenomenelor educaţionale. Cercetarea strict disciplinară (care priveşte educaţia dintr-un
singur unghi de vedere şi printr-un set limitat de metode) se dovedeşte insuficientă pentru descifrarea unui
obiect atât de complex.
Conjugarea eforturilor mai multor discipline şi metodologii în variante pluri şi interdisciplinară
asigură o formulă epistemologică de investigare cu şanse mărite de a dezvălui polivalenţa fenomenelor
educative.
Mai mult decât atât, perspectiva filosofică este necesară chiar şi în proiectarea, desfăşurarea şi
evaluarea proceselor de învăţare.
A devenit o necesitate promovarea interdisciplinarităţii în conceperea conţinuturilor şi realizarea
proceselor instructiv - educative.
Abordarea holistică a educaţiei s-a reflectat şi în aparatul conceptual al pedagogiei prin apariţia de
concepte noi, integratoare, care pot circumscrie mai nuanţat arii şi zone ale realităţii educaţionale. De
exemplu, conceptele de abordare sistemică şi de curriculum.
Primul are meritul de a spori coerenţa activităţilor instructiv - educative, asigurând varietatea şi
echilibrul metodelor şi mijloacelor folosite, favorizând articularea diverselor tipuri ale învăţării,
conducerea la o evaluare riguroasă, benefică pentru toţi. Curriculum este purtătorul unei concepţii noi
despre selecţionarea conţinuturilor, despre proiectarea şi organizarea învăţării.
Metodologia elaborării curriculumului îi cere educatorului să selecţioneze, să utilizeze şi să dozeze
toate componentele şi etapele activităţilor didactice în funcţie de obiective, evitând izolarea sau
suprasituarea unui element component în dauna altuia.
Conceptul de curriculum reaminteşte importanţa viziunii globale asupra proceselor de predare -
învăţare şi a etapelor sau componentelor acestora.
Epoca actuală a fost caracterizată ca o perioadă de schimbări rapide şi spectaculoase, o perioadă în
care oamenii sunt obligaţi să reflecteze la informaţii noi, să-şi reevalueze cunoştinţele şi concepţia despre
lume.
Schimbările în tehnologia informaţiei sunt asemănătoare introducerii tiparului sau a revoluţiei
industriale.
Omul modern, predat de povara informaţiei, riscă să fie strivit dacă nu este înarmat cu tehnici de
muncă intelectuală, perfecţionare, abilităţi şi competenţe flexibile. De aici apare imperativ nevoia unei
educaţii permanente, a unei educaţii interdisciplinare şi transdisciplinare, a unui sistem educaţional
democratic, modern, în care elevul, dar şi dascălul, să fie creativ în şcoală, să fie cheia inovaţiei
economice şi sociale.
In condiţiile actuale, în care apar schimbări rapide, rupturi, chiar şocuri existenţiale, este nevoie de
un alt tip de învăţare, aşa-numita „învăţare inovatoare".
Aceasta are menirea de a pregăti indivizii şi societăţile să acţioneze în situaţii noi şi presupune
calităţile autonomiei (a nu mai avea nevoie de alţii - a învăţa singur prin descoperire) şi a integrării (a
accede la o gândire holistică, ce este capabilă să conexeze operativ informaţiile intrare recent în
circulaţie).
Învăţarea de menţinere este esenţială, dar insuficientă. învăţarea inovatoare presupune formularea de
probleme, sfărâmarea clişeelor, predispune la ruperea structurilor închise, antereflexive.
Valorile ei nu sunt constante, ci mai degrabă schimbătoare. In perspectivă, o posibilă evoluţie a
educaţiei va avea loc şi prin centrarea acestuia şi pe baza exploatării capacităţii de cunoaştere holistică
(raţiune, sentiment, voinţă) a creierului uman.
274
Orice descoperire epocală, noutăţile, în general, au depins întotdeauna de intuiţiile emisferei drepte,
de capacitatea creierului de a funcţiona holistic. Aşa-numita educaţie transpersonală, susţinută de
egalităţile „informante" ale emisferei drepte, are meritul de a încuraja educatorul să devină autonom, să
problematizeze, să pună întrebări posibile, să sondeze profunzimi, să caute sensuri.
Analiza problematicii contemporane şi identificarea marilor teme de meditare, au condus la
constituirea — în plan educaţional — a unor răspunsuri specifice prin potenţarea „noilor educaţii" sau a unor
noi tipuri de conţinuturi: educaţia pentru pace, educaţia ecologică, educaţia pentru participare şi
democraţie, educaţia privind drepturile fundamentale ale omului.
Învăţământul preşcolar actual urmăreşte şi el abordarea integrală a copilului şi a educaţiei sale,
nediscriminarea educaţiei, implicarea familiei şi a comunităţii în educaţia copilului, dezvoltarea politicilor
educative de responsabilizare, precum şi dezvoltarea organismelor societăţii civile, care să promoveze
alternative educaţionale specifice vârstei.
Grădiniţa, familia, comunitatea, îşi pun amprenta proprie asupra formării copiilor, prin influenţele
pe care le determină acestora formarea de atitudini şi comportamente inovatoare, abilităţi care pregătesc
capacităţile viitoare de a promova democraţia, ce înseamnă să educi copilul pentru democraţie.
Din punctul de vedere al nostru, ca educatoare din grădiniţele cu grupe Step by Step, un răspuns
parţial la această întrebare presupune respectarea unor principii şi coordonate pe care le prezentăm în
continuare.
1. Oportunitatea şi iniţiativa personală în alternativa educaţională Step by Step, noi,
educatoarele, discutăm mai întâi cu copiii despre activităţile zilei în cadrul „întâlnirii de dimineaţă",
iar copiii îşi aleg centrul de activităţi unde vor să lucreze.
2. Reuşita personală şi consolidarea încrederii în sine.
Educaţia în preşcolaritate ar trebui să vizeze formarea unor indivizi cu aceste capacităţi,
consolidarea încrederii în sine se realizează prin încurajarea permanentă, acordarea unor roluri de lider,
asumarea responsabilităţilor.
3. încurajarea iniţiativelor copilului - a fi creativ este politica acestei alternative.
4. Controlul colectiv
Educatoarele nu dau ordine copiilor, ci se concentrează mai mult pe felul în care simt, reacţionează
şi interacţionează unii cu alţii.
5. Libertatea de gândire şi exprimare
Pentru preşcolari este importantă experienţa directă de exercitare liberă a gândirii şi voinţei. In
cadrul activităţilor din centrul „Artă", nu oferim modele copiilor, ci le cerem să-şi exprime liber propriile
idei şi sentimente în lucrările lor.
6. Autoritate, respect reciproc, regulile clasei
Fiecare trebuie să-1 respecte pe celălalt, iar educatoarea trebuie să coordoneze întreaga activitate
fără să o dirijeze.
7. Evaluarea diferenţelor şi asemănărilor
Prin toate activităţile li se insuflă copiilor o atitudine de înţelegere şi apreciere a diferenţelor de
cultură, religie, handicap, sex.
Mediul educaţional, structurat pe centre de activităţi: alfabetizare, artă, ştiinţă, matematică;
manipulative: joc de rol, construcţii nisip şi apă; îi îndeamnă pe copii să participe activ şi în mod creativ la
propriul lor proces de educaţie.
Colaborarea permanentă, integrarea părinţilor în activităţile grădiniţei, creează ocazia de a întări
încrederea în sine a copiilor, pentru ca aceştia să poată face faţă provocărilor la care societatea îi expune
zilnic. Copiii integraţi în acest fel de învăţământ modern vor putea deveni mesagerii unei luni mai bune şi
mai paşnice şi prin includerea în proiecte tematice bazate pe educaţie ecologică, educaţie pentru pace etc.
In acest fel grădiniţa face primul pas spre o educaţie modernă transdisciplinară.
Bibliografie:
- Constantin Cucoş ,Pedagogie -, Polirom, 2006
- Camelia Bran şi Anca Petroi, Imagini în oglindă - reflecţii asupra managementului educaţional,
Camelia Bran şi Anca Petroi, Editura Universităţii Aurel Vlaicu, Arad
- Kristen A. Hansen ,Crearea claselor orientate după necesităţile copilului, 1999
- Kristen A. Hansen, Stefen Snifer, Educaţia şi cultivarea democraţiei - metode pentru preşcolari, 1997
275
Parteneriatul educațional,
modalitate de creștere a prestigiului școlii în comunitate
Autor: Prof. înv. primar Grigore Florina

Școala Gim. H. M. Berthelot Ploiești
În contextul unei societăți care se schimbă, operând modificări de formă și fond la nivelul tuturor
subsistemelor sale, învătământul românesc trebuie să iși asume o nouă perspectivă asupra funcționării și
evoluției sale. În cadrul acestei perspective, parteneriatul educațional trebuie să devină o prioritate a
strategiilor orientate către dezvoltarea educației românești. Pentru a realiza un parteneriat construit pe baza
valorilor democratice, în societate trebuie să se schimbe valori, atitudini și comportamente la nivelul
tuturor factorilor implicați: decidenți, oameni ai școlii, familii, elevi, reprezentanți ai instituțiilor
guvernamentale si nonguvernamentale.
La nivelul comunității se constituie un grup de lucru (nucleu comunitar), în care reprezentanții
școlii trebuie să își asume rolul de promotor, catalizator și facilitator al parteneriatului educațional.
Coeziunea și eficiența unui astfel de grup sunt condiționate de asumarea și promovarea unor valori
comune –cum ar fi: asigurarea egalitații șanselor în educație; încurajarea ințiativei și participării;
dezvoltarea cooperării și colaborării; statutarea disciplinei și responsabilității.
Instituțiile de învățământ urmăresc să obțină recunoașterea importanței parteneriatului lor cu
întreaga comunitate locală, prin relații directe și prin “noile educații”: educația civică, educația în spiritul
inițiativei economice, educația ecologică, educația în spiritul drepturilor omului, a combaterii violenței,
educația în spiritul valorilor europene și al dialogului cultural European, etc….
Răspunzând cerințelor sociale și comunitare, școala trebuie să orienteze întregul său demers asupra
elevilor, care trebuie să devină centrul de interes al oricărui parteneriat practicat în domeniul educației
școlare.
Transformarea reală a elevilor în actori principali ai demersului educațional, poate conduce în mod
gradual la creșterea prestigiului școlii în comunitate și la sensibilizarea și mobilizarea partenerilor
potențiali ai unităților de învățământ. Pentru aceasta trebuie adoptate unele măsuri generale ca: formarea
personalului din învățământ în sensul comunicării, cooperarii, parteneriatelor; promovarea unui cadru
legislativ care să încurajeze inițiativele școlii; sensibilizarea societății în raport cu problemele educației si
cu semnificatia sa. În acord cu aceste cerințe, fiecare dintre unitățile școlare trebuie să se orienteze către
centrarea întregii activități asupra elevului, pregătirea resurselor umane ale școlii pentru parteneriat,
atragerea partenerilor potențiali în parteneriate efective.
Cunoașterea și înțelegerea familiei în calitate de partener constant și autentic devine o prioritate
mai ales în contextul actual, în care familia însăși trebuie să se adapteze unor schimbări semnificative.
Îmbinarea la nivelul diferitelor familii a elementelor tradiționale cu elemente inedite generate de noi
realități socio-economice determină o diversificare a familiilor și a situațiilor considerate anterior atipice.
Pentru a atrage familia, școala trebuie să ia act de aceste schimbări, adaptându-și atitudinile și
comportamentele în consecință.
Pornind de la aceste premise, efortul îndreptat către cunoașterea familiei trebuie să se orienteze
către: trasăturile, calitățile, problemele sale specifice; valorile și normele pe care le avansează; avantajele
pe care le poate câștiga. Chiar în condițiile asumării acestei perspective, în relațiile dintre școală și părinti
pot aparea disfuncții. Pentru a le depăși trebuie asumate urmatoarele priorități; creșterea inițiativei și
implicării managerilor școlii în sensibilizarea si atragerea familiei; elaborarea unor proiecte centrate pe
parteneriatul cu părinții; transformarea comitetelor de părinți în structuri active și dinamice cu rolul de
interfață în relația școală și părinți; diseminarea unor informații clare cu privire la școală, activitățile și
problemele ei; organizarea unor activități extrașcolare diverse în regim de parteneriat.
Pentru a se constitui ca un factor cheie în cadrul parteneriatului educațional la nivelul comunității,
relația dintre școală și autoritățile locale trebuie să se sprijine pe reciprocitatea intereselor și pe sprijinul
mutual.
276
Pentru a depăși unele disfuncții generate de carențe în legislație, blocaje în comunicare

interpersonală, absența educației pentru colaborare, presiunea problemelor curente, etc…este necesară
adoptarea unor măsuri cu caracter local care țin de inițiativa și interesul școlii și autorităților locale. În
acest sens, managerii unităților de învățământ trebuie sa se orienteze către ameliorarea modului de
informare adresat autorităților locale, asigurarea participării reprezentanților autorităților locale la întâlniri
cu personalul școlii, părinți, etc., încurajarea inițiativei C.R.P., organizarea unor activități de interes
comunitar în colaborare cu autoritățile locale. Managerii unităților școlare trebuie să se orienteze către
sensibilizarea și atragerea autorităților locale, dar și spre acoperirea unor nevoi și rezolvarea unor
probleme ale comunității.
Centrat pe stabilirea unui echilibru între cererea și oferta educațională, parteneriatul dintre școală și
agenții economici poate avea un impact semnificativ, din perspectiva dezvoltării personale a elevilor și a
insertiei socio-profesionale a viitorilor absolvenți. Pornind de la beneficiile pe care parteneriatul cu agenții
economici poate să le aducă școlii și elevilor săi, este necesar ca managerii unităților de învățământ să
aplice anumite srategii care să valorifice prevederile legislative, să stabilească prioritățile școlii , să atragă
și să sensibilizeze agenții economici, să organizeze acțiuni preliminare de pregatire a parteneriatului, etc.
Elaborarea și aplicarea acestor strategii presupune pregătirea prealabilă a resurselor umane ale școlii
pentru dialog, intercunoaștere și colaborare cu partenerii sociali ai școlii.
Încheierea și derularea parteneriatelor educaționale au ca factor fundamental comunicarea. În acest
sens managerii școlii trebuie să desfășoare activități intense pentru informarea partenerilor cu toate datele
necesare derulării programelor, pentru ca aceștia să primească informații clare, complete și într-un timp
oportun.Managerii trebuie să creeze un climat pozitiv de muncă, deschis oricăror idei, flexibil oricăror
activități. În acest sens, relaționarea și comunicarea devin factori cheie ai realizării activităților propuse. În
societatea pe care o traim, ca țară a unei Europe multiculturale și multietnice, secretul succesului oricărei
activități este toleranța, flexibilitatea și cunoașterea. Activitatea de parteneriat în comunitate, fără acești
factori fundamentali, nu poate avea succes.
Bibliografie:
Velea , Luciana şi colaboratorii - Participarea elevilor în şcoală şi în comunitate, Ghid pentru profesori şi
elevi , Editura Agata , 2006
Vlăsceanu ,Gheorghe coord., Neculau , Adrian - Şcoala la răscruce. Schimbare şi continuitate în
curriculumul învăţământului obligatoriu. Studiu de impact, Editura Polirom ,2002
Webografie :
www.didactic.ro – Parteneriatele școlare
www.famouswhy.ro – Copilul şcolar în mileniul trei
www.scoalaparintilor.ro – Școala și comunitatea
277
Promovarea imaginii şcolii prin parteneriate educaţionale
Prof. înv. preşcolar Grigorescu Alina

Şcoala Gimnazială “Mihai Viteazu” Şelimbăr, jud. Sibiu
parteneri educaţionali: şcoală-elevi-părinţi. Desfăşurarea de proiecte şcoală-familie reprezintă primul pas
spre promovarea imaginii şcolii, schimbarea atitudinii faţă de şcoală şi atragerea potenţialilor elevi în
cadrul instituţiei.
”Educăm împreună” reprezintă un proiect de parteneriat educaţional iniţiat de educatoare din
dorinţa de a colabora, coopera cu familiile preşcolarilor în scopul dezvoltării relaţiei dintre grădiniță şi
familie. Parteneriatul are la bază interesul, atât al grădiniței cât și al familiei de a colabora pentru
dezvoltarea fizică, cognitivă și socio-emoțională a preșcolarului, dar și stimularea interesului familiei de a
se implica în activitățile grădiniței. Această colaborare presupune desfăşurarea de activităţi curriculare-
activităţi practice, dar şi extracurriculare - programe artistice şi vizite.
Părinţii trebuie stimulați și ajutați să conştientizeze rolul mediului familial în educaţie şi să înveţe
modurile în care îşi educa și susține copiii, de aceea trebuie implicaţi într-o comunicare permanentă cu
grădiniţa, încurajaţi să se ofere voluntar pentru realizarea diferitelor activităţi specifice. Activitățile
propuse creează părinților oportunitatea de a participa alături de copii la activitățile specifice grădiniței, de
a cunoaște mult mai bine specificul acestor activități și de a-și observa îndeaproape copilul, modul de
reacție și comportament al acestuia în timpul programului grădiniței.
SCOP: dezvoltarea unei colaborări între grădiniță şi familie
OBIECTIVE:
- Organizarea de activități cu participarea părinților și a copiilor;
- Promovarea unei bune cooperări în domeniul educaţional;
- Stimularea interesului părinţilor de a participa la activităţile desfăşurate de grădiniţă;
- Îmbunătățirea comunicării grădiniță – familie;
- Facilitarea înțelegerii de către părinți a activităților desfășurate în grădiniță, a specificului acestora.
GRUP ŢINTĂ: preşcolarii grupei, părinții acestora, personalul didactic al grădiniței;
BENEFICIARI: direcți - preșcolarii grupei, părinții acestora; indirecți: personalul grădiniței, comunitatea
locală
Obiective Continut Mijloace de

generale realizare
Acceptarea regulilor grupului “Cum e mai bine?” Joc de rol: copii şi părinţi cu
Constientizarea rolului Redarea prin desen a rolului stabilirea de reguli.
educatiei pentru viitorul educaţiei în viaţa copilului Concurs de desen
propriilor copii
Dezvoltarea motivatiei  Prezentarea activitatilor din  Seminar si dezbatere:
parintilor pentru impli- gradinita; Referat
carea in viata si activitatile  Analizarea fisei de observatii „ Particularitati ale cresterii si
gradinitei psihopedagogice pentru copii dezvoltarii copilului de 4-5
ani“.
Constientizarea rolului Serbarea de Craciun  Program artistic:
educatiei din perspectiva intitulata „Nasterea - Educatoarea si copiii
educator-copil- parinte Domnului“. pregatesc continutul, iar
parintii pregatesc recuzita si
costumele
Stabilirea unor reguli ”Împreună ne jucăm cu zăpada” Jocuri de mișcare în aer liber,
adecvate de comportare, atat construirea de oameni de
din partea parintilor cat si zăpadă
din partea copiilor
278
Informatii despre cauzele care “Impreuna este mai usor’ Consemnari in jurnalul
genereaza comportamente proiectului.
nedorite la copii.
Intelegerea rolului unitatii Implicarea Expozitii cu lucrari ale
de invatamant ca si compo- parintilor in viata copiilor;
nenta a vietii cotidiene copiilor si a Aniversari organizate cu
gradinitei. copii şi părinţi
Constientizarea rolului ”Primăvara în natură” Plimbare în aer liber,

educatiei din perspectiva observarea caracteristicilor
educator-copil- parinte anotimpului primăvara
Dezvoltarea motivatiei ”Vacanță de vară, bine ai venit!” Program artistic
parintilor pentru impli-
carea in viata si activitatile
gradinitei
Realizarea unui album cu ”Acesta este copilul meu” Album foto - Calendar
fotografii ala copiilor in
diferite ipostaze.
Sensibilizarea familiei in Progresul intelectual al Expunerea por-
raport cu problemele copiilor; Analiza rezultatelor tofoliilor copiilor; consultatii
educatiei. copiilor la sfarsit individuale cu
de an scolar. parintii.
REZULTATE AŞTEPTATE:
 Schimbarea comportamentului copiilor;
 Respectarea cerinţelor impuse de viaţă în microgrupul de copii;
 Schimbarea atitudinii părinţilor faţă de copii;
 Schimbarea premiselor relaţiei grădiniţă-familie.
EVALUARE: Chestionare, expozitie foto, expoziţie cu lucrări ale copiilor şi părinţilor.
MEDIATIZARE: articole în revista grădiniţei, ziarul local.
Prin desfăşurarea de proiecte şcoală-familie a fost făcut primul pas spre promovarea imaginii şcolii,
ceea ce a dus la schimbarea atitudinii părinţilor faţă de şcoală şi atragerea potenţialilor elevi în şcoală.
Webografie: www.didactic.ro
279
PROIECT EDUCATIV
„DIN SUFLET DE COPIL”

PROIEC DE ACTIUNE COMUNITARA
Prof. Grigorescu Mihaela Margareta si Leafu Laura Roxana

Gradinita cu P. P. Nr. 2 Pucioasa / Dambovita
“Actiunile de voluntariat lumineza sufletul,voluntariatul este emotionant, face parte din fiecare dintre
noi, dar cel mai important lucru este ca ne ajuta sa crestem spiritual si sa ne dezvoltam armonios alaturi de
tinerii din intreaga tara”.
Muir John Potter- fondator SNAC
DESCRIEREA PROIECTULUI
Grupul tinta
-Copii care provin din medii defavorizate , batrani din Centrul de Asistenta Sociala si Casa de tip
familial „Floarea Sperantei”/ Echipe de voluntari prescolari, scolari, parinti si bunici
- Cadre didactice din unitatile de invatamant implicate / Membrii ai comunitatilor locale
Durata: 1 an
Resurse umane
-200 de prescolari din gradinitele participante
-80 scolari din scoala partenera
- 30 cadre didactice
- Parintii prescolarilor si scolarilor
-1 consilier psihopedagog
-1 profesor de biologie
-6 reprezentanti ai autoritatii locale
- 6 alti parteneri
PARTENERI:
- Centrul de Asistenta Pucioasa, Casa de tip familial „Floarea Sperantei”parinti si bunici , asistente
medicale –Ionescu Madalina, Sandoiu Tania
- Centrul Cultural Pucioasa director , jurist Gogioiu Luminita
- Prof .de consiliere Banescu Adriana
BENEFICIARI
–Directi / Copii care provin din medii defavorizate , batrani si adulti din cele doua centre
-Indirecti/Voluntari (prescolari,scolari, cadre didactice , comunitatea , parintii copiilor aflati in dificultate)
COORDONARE:
Coordonatori la nivel de proiect
 G.P.P. nr. 2 Pucioasa
Director Dusa Mariana Denisa ,prof.Grigorescu Mihaela
 Scoala Gimnaziala Runcu
Director,prof .Manoiu Gabriela, prof.Burlacescu Ionela, prof .Simionescu Alina
 Scoala Gimnaziala Piatra Soimului / Structura GPN Negulesti
Director,prof.Socea Ileana , prof. Leonte Elena Liza
G.P.P.nr.8 Buzau
Director , prof. Banica Ileana , prof. Matei Adina ,Edu Daniela
BENEFICIARI:
–Directi / Copii care provin din medii defavorizate , batrani si adulti din cele doua centre
280
-Indirecti/Voluntari (prescolari, scolari, cadre didactice , comunitatea , parintii copiilor aflati in dificultate)
RESURSE MATERIALE
-donatii in diverse produse, costume pentru activitatile artistice ,laptop,videoproiector,materiale
consumabile, spatii pentru expozitii, materiale pentru desfasurarea activitatilor artistico-plastice, spatiidin
unitatile scolare implicate.
Scurtă prezentare a experienţei în domeniul proiectului.
Grădiniţa a fost implicata în mai multe activităţi, de-a lungul anilor cu privire la actiuni comunitare ,
având un impact favorabil asupra celor vizati (batrani, copii cu diferite deficiente, copii nevoiasi) actiuni
de protectie a mediului ,Proiectul national”Scoli pentru un viitor verde” Proiectul „Daruind castigi un
zambet”,,,Festivalul Toamnei”
SCOPUL acestui proiect este acela de organizare a unor activitati in spiritul formarii virtutilor precum:
prietenia, bunatatea, colaborarea si spiritul de intrajutorare. Formarea unor atitudini pozitive fata de sine
si fata de ceilalti
Argumentarea proiectului propus ( puncte tari, oportunităţi )

Avand in vedere ORDINUL privind dezvoltarea Strategiei Naţionale de Acţiune Comunitară nr.
3477, din 8.03.2012 în conformitate cu prevederile art. 94 din Legea Educaţiei Naţionale, nr. 1/2011, cu
modificările şi completările ulterioare, prevede ca Strategia Naţională de Acţiune Comunitară presupune
dezvoltarea activităţii de voluntariat, realizată de copii/elevi din învăţământul preuniversitar şi studenţi.
Ca urmare prezentul proiect îşi propune transformarea reală a copiilor preşcolari şi adulţilor în
actori principali ai demersului educaţional, urmărindu-se atingerea unor obiective de natură formală,
informală, socio-comportamentală cu privire la voluntariat
Puncte tari
Interesul copiilor de a colabora, de a lucra în echipă
Originalitatea tematicii în aria diversificată a acţiunilor
Adresabilitatea directă şi nediscriminatorie a grupului-ţintă
Oportunităţi
Deschiderea faţă de proiectele originale, manifestată de către M.EN., prin publicarea
metodologiei şi criteriilor de selecţie
Posibilitatea finanţării din surse diverse ( donaţii, contracte de sponsorizare etc.)
Obiective generale:
a. încurajarea implicării copiilor, ca voluntari, în activităţi desfăşurate cu persoane
aflate în dificultate, în scopul susţinerii procesului de incluziune socială a acestora, precum şi dedezvoltare
educaţională personală;
b. realizarea incluziunii şi implicării persoanelor aflate în dificultate, prin angajarea tuturor celor
interesaţi într-un program educaţional de activităţi ce promovează intens incluziunea socială;
c. dezvoltarea educaţională a voluntarilor.
Obiective specifice:
a. iniţierea de programe de Acţiune Comunitară între voluntarii din unităţi de învăţământ
preuniversitar, organizaţii neguvernamentale, pe de o parte, şi persoanele aflate în
dificultate, pe de altă parte;
b. organizarea unor activităţi incitante şi interesante pentru persoanele aflate în dificultate şi pentru
voluntari;
c. stimularea şi dezvoltarea abilităţilor persoanelor cu nevoi speciale prin activităţi creative, de
imaginaţie şi terapeutice, cum ar fi artele plastice, arta dramatică, dansul, sportul, , muzica, abilitarea
manuală şi prin petrecerea timpului liber cu alţi copii/adulţi;
d. încurajarea copiilor în sensul practicării voluntariatului, prin participarea lor la proiecte de
Acţiune Comunitară
e. trezirea în sufletele copiilor şi ale părinţilor sentimentul de apropiere faţă de copiii nevoiaşi,
care datorită situaţiei materiale precare nu se pot bucura pe deplin de copilărie. În acest fel ei învaţă să fie
mai buni, încercând să creeze scurte momente de bucurie altor copii.
281
Obiective operationale:
O1 – să comunice cu copiii care au nevoie de afecţiune;
O2 – să desfăsoare o serie de acţiuni civice;
O3 – să conştientizeze afectivitatea de grup ca suport al prieteniei;
O4 – să dovedească un comportament atent, tolerant, civilizat;
O5 – să stimuleze capacitatea creatoare a copiilor prin organizarea de expoziţii cu materiale realizate în
acţiunile comunitare
Modalităţi de realizare a obiectivelor
 Antrenarea copiilor în activităţile propuse în proiect

 Elaborarea programelor, a acţiunilor
Modalităţi de evaluare:
 Concursuri de desene/ Portofolii /Programe artistic e/Fotografii

 Acordarea unor diplome pentru lucrările, desenele realizate în cadrul activităţilor comune
 Analiza activităţilor independente
Rezultate
 -Stabilirea unor relaţii de prietenie intre copii;
 - Ajutorarea celor aflaţii în impas.
EVALUARE
Evaluarea internă a proiectului
 Intâlniri periodice între coordonatorii grupelor de voluntari
 Întâlniri cu părinţii copiilor
 Întâlniri cu reprezentanţi ai mass media locală
Evaluarea externă a proiectului:
 Analiza periodică a etapelor proiectului
 Apariţii în media locală.
SUSTENABILITATEA PROIECTULUI
Initiatorul are ca scop largirea sferei de cuprindere a grupului – ţintă prin atragerea in cadrul
proiectului a unor grădiniţe din mediul rural.
BUGETUL PROIECTULUI
 Finantarea se va realiza din resurse extrabugetare
 Contributii ale parintilor (donatii)
 Contributii personale ale educatoarelor si invatatorilor
282
Paşi spre Marea Unire!
Prof. Voinea Diana

Prof. înv. primar Grigorică Georgel
Se spune că fără trecut nu poate exista nici viitor. Dezvoltarea este un ansamblu de acţiuni care
favorizează apariţia unor condiţii mai bune existenţei umane. Istoria este o carte a vieţii, a înţelepciunii
care ne ajută să ne îmbogăţim bagajul intelectual. Nu trebuie să ignorăm trecutul, deoarece el ne deschide
ochii luminându-ne drumul spre viitor.
Istoria este cea care dă identitate unui popor. Este precum o oglindă care reflectă într-un moment
trecutul naţiunilor, împreună cu succesul, cu
necazurile, cu suferinţele, cu eşecurile şi cu
victoriile lor. Istoria reînvie trecutul şi îi poartă pe
cititori în acele vremuri.
Este o datorie sǎ facem cunoscute copiilor
evenimente importante din istoria poporului român,
fapte de vitejie şi eroi ai neamului romanesc, cu atât
mai mult, suntem datori sǎ le facem cunoscute
elementele de istorie localǎ ale cǎror mǎrturii îi
înconjoarǎ şi care îi individualizeazǎ ca cetǎţeni ai
unui anumit ţinut românesc.
Prin aceste activitǎţi, rǎspundem interesului pe care copiii îl manifestǎ pentru lumea eroilor
neamului, cu înaltele lor însuşiri morale de care au dat dovada. Deci, activitǎţile rǎspund nevoii de
cunoaştere şi curiozitǎţii copiilor, dând rǎspunsuri la multe dintre întrebǎrile pe care aceştia ni le pun şi
ajutându-i sǎ înţeleagǎ evenimentele, cauzele care le
genereazǎ, desfǎşurarea realǎ a acestora şi urmǎrile lor.
Prin intermediul acestor activitǎţi, copiilor li se
oferă prilejul de a trǎi momente de mare intensitate
afectivǎ, ceea ce le contureazǎ mândria şi conştiinţa de
român, le formeazǎ premisele unor trǎsǎturi socio-morale
pozitive.
Miercuri, 29 noiembrie 2017, la Școala Gimnazială
„General Dumitru Dămăceanu“ din localitatea Cosmeşti ˮ,
s-a desfășurat activitatea „Unirea națiunea a făcut-o! ˮ.
Activitatea, pregătită de prof. înv. primar Grigorică G., prof. Mititelu M. și prof. Voinea Diana, s-a
desfășurat sub forma unui concurs între cele două școli gimnaziale din comună: Școala Gimnazială
„General Dumitru Dămăceanu“ și Școala Gimnazială Nr. 1 Furcenii Noi și a urmărit testarea cunoștințelor
de istorie ale elevilor precum și veleitățile artistice ale acestora. Cele două echipe au primit ca premii din
partea Consiliului Local Cosmesti, două excursii tematice, una la mănăstirile din nordul Moldovei şi alta
la Muzeul de Istorie din Bucureşti.
Activitatea face parte din cadrul proiectului local „Pași spre Marea Unire“ dedicat Centenarului
Marii Uniri. Echipa de proiect este formată din dna director, prof. Mititelu Mioara, Voinea Diana- prof. de
istorie, prof. înv.primar Grigorică Georgel, prof.înv.primar Axene Ionica, prof. înv.primar Istudor Aurelia
și înv. Gheorghiță Mitică. Partenerii implicați în derularea proiectului sunt Primăria Comunei Cosmeşti,
Protoieria Tecuci și Biblioteca Comunală Cosmești. Proiectul, derulat pe un an de zile, are ca obiective
cunoașterea unor fapte și evenimente de importanță națională, cu referire la elementul local, din acțiunile
premergătoare Marii Uniri, cunoașterea unor episoade din istoria poporului nostru prin intermediul
exponatelor din muzeele și obiectivele istorice din țară, valorificarea potențialului creativ al elevilor prin
prezentarea în lucrările lor a unor evenimente istorice și expunerea acestora întru-un cadru cu înaltă
încărcătură emoțională.
283
În cadrul proiectului până acum s-au desfășurat următoarele activități: ,,Pe aici nu se trece!ˮ-
excursie tematică la mausoleele din Mărășești, Mărăști și Soveja, ,,Eroi au fost ,eroi sunt încă!ˮ- depunere
de coroane de flori la monumentele eroilor din comună și ,,Cinste lor!ˮ - dezvelire placă comemorativă
poetului erou Alexei Mateevici.
284
Profesor Gropeneanu Andreea-Daniela

Şcoala Gimnazială Mircea Vodă, judeţul Brăila
Ce este şcoala?Un loc minunat,plin de viaţă şi cunoaştere. Este locul în care modelăm sufletul,în care ne
formăm ca oameni,ca viitori profesionişti sub atenta îndrumare a unor oameni minunaţi.
Oare cum ar fi viaţa noastră fără şcoală?Fără să ne gândim prea mult,ne vom da seama că fără şcoală,viaţa
noastră ar fi foarte tristă,supusă limitelor şi neajunsurilor de orice fel.
Mi-amintesc de prima zi de şcoală,într-un galben început de toamnă,când de sub cupola albastră a

cerului,soarele poleia o clădire frumoasă,Şcoala Gimnazială Mircea Vodă,în care păşeam pentru prima
dată.Era hotarul dintre vis şi realitate.Ceea ce am visat în anii studenţiei devenea realitate,aici,într-un sat
cu nume de legendă.Îi spusesem„ bătrâna doamnă” şi aşa va rămâne în sufletul meu:locul primei mele
întâlniri,conducându-mi paşii de începător prin colţuri care mai târziu vor deveni tărâmul basmului meu,cu
mine ca erou secundar,lăsând-o pe ea să fie „sfânta ”care-mi va deschide alte orizonturi.
Aici pentru mine este micul colţ de rai în care aveam să devin dascălul pe care „bătrâna doamnă ”şi l-a
dorit.Şcoala mi-a arătat că am o menire şi mi-a încredinţat suflete mici şi curate pe care să le în transform
în diamante.I-am promis că din respect pentru ea şi pentru mine n-o voi dezamăgi.De aceea,cu smerenie
mă înclin în faţa ei şi-i şoptesc cu drag:Vei rămâne şcoala mea de suflet,Şcoala Mircea Vodă.
Istoricul Şcolii Mircea Vodă:
După ce au ajuns la un număr de 60-70 de case oamenii au hotărât să construiască şcoala.Elevii învăţau în
Bagdat cu învăţătorul Rădulescu sau în Filipeşti cu învăţătorul Săndulescu.
Din fondurile locale,cu ajutorul sătenilor,cu meşteri din Râmnicu Sărat în anul 1924 copiii au învăţat în
noua şcoală.
Alte construcţii din cadrul comunei Mircea Vodă:
-în 1924 se construieşte şcoala nr.1 cu două săli de clasă şi o cancelarie,pentru ciclul primar
-în 1948 s-a mai construit o sală de clasă
-în 1953 când numărul de copii a ajuns la 280 se mai construiesc două săli de clasă
-în 1968 s-a construi şcoala nr.2
-grădiniţa a funcţionat din 1952 în casele a doi săteni şi în 1965 se construieşte actuala locaţie.
În prezent,şcoala cuprinde structurile:
-Şcoala Mircea Vodă

-Grădiniţa Mircea Vodă
Şcoala Deduleşti construită în anul 1964
-Grădiniţa Deduleşti construită în anul 1970.
Deviza şcolii noastre este:
„A instrui –şi mai ales a educa-înseamnă a integra pe copil în neamul din care face parte”.(Simion
Mehedinţi)
285
PROIECTUL ,, MICII HORTICULTORI" -

ȘCOALA GIMNAZIALĂ ,, PROF. DR. IOAN CERGHIT" HÂRSENI
Articol propus de profesor Monica Grosu - coordonator proiect
Științescu este un program de finanțare pentru proiecte educaționale care încurajează pasiunea
pentru științe și tehnologie a copiilor și tinerilor între 6 și 19 ani din Țara Făgărașului.
Programul Științescu este implementat de către Fundația Comunitară Țara Făgărașului, în colaborare cu
Federația Fundațiile Comunitare din România, cu sprijinul Inspectoratului Școlar al Județului Brașov și
finanțatorii Romanian-American Foundation, Avira cu sprijinul CARO, FENEC Rubber Eastern Europe și
Isoplus Special.
Proiectele trebuie să fie creative, inovative, proiecte prin care elevii să se implice activ, să
descopere miracolele naturii, să înțeleagă ce au însemnat marile descoperiri științifice ale oamenilor și ce
pot să ne aducă beneficiile tehnologiilor moderne, să învețe cu pasiune științele exacte, dezvoltându-și
abilitățile necesare generației de inovatori ai secolului în care trăim. Important este ca toate aceste proiecte
să contribuie, pe termen lung, la stimularea tinerilor din Țara Făgărașului pentru alegerea unei cariere în
domeniile STEM.
Fondul Științescu este susținut de Romanian-American Foundation și în alte orașe din țară:
Bacău, Brașov, București, Cluj-Napoca, Galați, Iași, Mureș, Odorheiu Secuiesc, Oradea, Ploiești, Sibiu
prin competiții similare de proiecte gestionate de fundațiile comunitare locale.
În cadrul primei ediții a Fondului Științescu Țara Făgărașului, derulat de Fundația Comunitară Țara
Făgărașului au fost depuse 24 de proiecte propuse de echipe formate din profesori, elevi si organizatii
neguvernamentale din orasele: Făgăraș, Rupea, Victoria și comunele: Lisa, Drăgus, Cincu, Jibert, Hârseni,
Felmer, Mândra și Racos. În cadrul bugetul de 84.000 de lei s-au încadrat pentru a primi o finantare un
număr de 10 proiecte. Proiectele selectate sunt din domeniile: biologie (3), fizică (2), IT (3), fizică si
chimie (2) si promovează atât colaborarea dintre educatori si elevi, precum si legatura dintre diverse
ramuri ale stiintelor exacte, dintre mediul rural si urban.
Unul din proiectele care a primit finanțare a fost cel realizat de cadrele didactice de la școala
noastră. Titlul proiectului a fost „Micii horticultori“ și a avut ca obiectiv construcția unui solar în care
elevii să lucreze efectiv de la început și până la încheierea proiectului.
Această muncă presupune o serie de activitati cum ar fi:
 construcția unui minisolar

 folosirea lui ca liant între teorie, practică și viața de zi cu zi
 aplicarea noțiunilor teoretice din fizică, chimie, biologie-solar, recoltă-minicămară
a școlii,elevii de gimnaziu predau lecții despre științele naturii colegilor din ciclul primar.
Beneficiari
Elevii claselor V-VIII, Comuna Hârseni, jud. Brașov.
În comunitatea din care provin elevii noștri, se simte lipsa locurilor de muncă, elevii noștri fiind
orientați de către familiile lor înspre școlile profesionale tocmai pentru a-și găsi cât mai repede un loc de
286
muncă. Din păcate foarte mulți nu găsesc nici o oportunitate și fie se complac în a nu face nimic, fie
pleacă din țară. De aceea ne-am gândit să construim în curtea școlii un mic solar n care elevii să lucreze
efectiv de la început până la încheierea proiectului și chiar și în perioada următoare. Considerăm că este
necesar pentru dezvoltarea comunității ca elevii să învețe ce înseamnă o miniafacere, ce înseamnă solar și
cum se construiește.
Există o tendință, la nivel mondial, de a trăi cât mai sănătos. Coșul zilnic presupune produse bio, ne
construim case și fugim de aglomerația urbană în locuri cu cât mai puțină poluare, adică ne întoarcem la
rădăcini!
Așadar, elevii școlii, dar și câțiva voluntari au derulat împreună activități de pregătire a terenului,
însămânțarea acestuia, bineînțeles după o documentare prealabilă.
Scopul proiectului a fost de a arăta acestor copii cum să trăiască mai bine, cum să iasă din rutina
zilnică cu puțin efort și cât de plăcut este să muncești pentru tine și familia ta. Menționez că proiectul a
reprezentat un real success și un exemplu de bună practică la nivelul comunității.
287
Rolul serbarilor şcolare in educaţia elevilor
Prof.: Grosu Viorel

Şcoala Gimnazială ”Petre Carp”, Tufeşti -Brăila
Nimic nu-i mai frumos, mai nobil,decât meseria de educator, de gradinar de suflete umane, de
calauza a celor mai curate si mai pline de energie mladite"(D. Almas).
Activităţile extraşcolare contribuie la dezvoltarea personalităţii armonioase a elevilor, pentru

cultivarea înclinaţiilor şi aptitudinilor acestora de la cea mai fragedă vârstă , la organizarea raţională şi
plăcută a timpului liber .Este de prim ordin rolul pe care-l are interesul şi talentul profesorului de a atrage
şcolarii în asemenea activităţi şi au menirea să amplifice efectele formative ale procesului de învăţământ şi
să sporească zestrea de cunoştiinţe şi abilităţi ale elevului în vederea reuşitei integrării sociale.
Serbarea şcolară reprezintă o modalitate eficientă a capacităţilor de vorbire şi înclinaţiilor artistice

ale elevilor .Prin conţinutul vehiculat al serbării ,elevii culeg o bogăţie de idei ,impresii ,trăiesc ,,autentic ,,
spontan şi sincer situaţiile redate .Sa-i învăţăm pe copii să pretuiască şi să respecte obiceiurile şi tradiţiile
în care s-au născut, să-i învăţăm să iubească meleagurile natale, portul românesc şi pe români.Să le sădim
în suflet aceste elemente definitorii ale identităţii neamului românesc fără de care nu am mai putea şti de
unde venim şi cine suntem de fapt noi românii pe acest pamânt.
Să-i ajutăm pe copii să înteleaga imensitatea tezaurului nostru folcloric în care arta populara româneasca
este o minunată oglindă în care se reflecta cu cea mai mare intensitate frumuseţea României, istoria şi mai
ales sufletul neamului. În calitate de educatori suntem obligaţi să facem din creaţia noastră populară o
carte de vizita cu care să batem la porţile cunoaşterii şi cu care vom fi primiţi şi apreciaţi fără îndoială
oriunde în lume.În furtunile veacului obiceiurile şi tradiţiile stramoşeşti au rămas neclintite păstrând valori
autentice ale culturii populare tradiţionale.
Elevii se lasă îndrumati şi pot fi modelaţi în asa fel încât pe fondul lor afectiv să se aşeze elementele
cunoaşterii artistice care vor imprima gândirii lor anumite nuanţe, ce vor îmbogaţi substanţa viitoarei
activităti individuale şi sociale.Începând cu obiceiurile prilejuite de fiecare eveniment important din viaţa
poporului, continuând cu frumoasele costume pe care le îmbraca în aceste împrejurări şi terminând cu
cântecele, dansurile şi strigăturile nelipsite de la aceste datini, izvorul lor este nesecat pentru cel ce vrea să
le cunoască si să le adune în manunchi pentru a le dărui din nou.
Noi, profesorii, încercăm să transmitem din generaţie în generaţie, portul, graiul, obiceiurile şi datinile aşa
cum le-am moştenit de la străbuni. O ocazie eficientă de valorificare a tradiţiilor populare si a obiceiurilor
românesti o constituie serbările. Ele sunt un izvor de bucurii şi satisfacţii care creează elevilor o stare de
bună dispoziţie favorabilă atât dezvoltării psihice, fizice cât si estetice.
Elevii trebuie să interpreteze diferite roluri; cântăreţ, dansator, povestitor, creator de obiecte artizanale,
formându-şi sau perfectionându-şi o serie de abilităţi artistice.Serbările au o importanta deosebitş în
educarea elevilor .În primul rând prin conţinutul lor, transmit un anumit mesaj, apoi copiii se pregătesc
împreună şi depun eforturi susţinute pentru realizarea unui scop comun, reuşita serbării.
Serbările aduc lumina în sufletul elevilor, dau aripi imaginaţiei, crează o atmosferă plină de plăcere,
bucurie.
288
Constructori la standarde europene
Prof. Groza Claudia Maria

Colegiul Tehnic de Construcții și Protecția Mediului Arad
Luând în considerare interesul scăzut pe care îl manifesta astăzi elevii absolvenți de gimnaziu
pentru liceele tehnologice și din dorința de a revitaliza școala in care îmi desfășor activitatea , convinsă
fiind ca fără meseriași de calitate nu se poate asigura progresul unei țări, am hotărât in ianuarie 2017 să
scriu un proiect Erasmus+ cu scopul de a pregăti viitori absolvenți capabili de a se integra pe piața muncii
din Romania si, de ce nu , din Europa.
Astfel, am scris proiectul, primul scris de mine, si, nu fără emoții, l-am aplicat. Pot afirma că uriașă
mi-a fost bucuria când, la momentul anunțării câștigătorilor, si Colegiul Tehnic de Construcții și Protecția
Mediului din Arad s-a aflat pe lista câștigătorilor.
Elaborarea unui plan de dezvoltare europeană pentru instituția noastră de învățământ a pornit de la
obiectivele asumate de România in domeniul educației și învățării pe parcursul întregii vieți în cadrul
strategic pentru cooperarea europeană in domeniul educației și formării profesionale, reducerea ratei de
părăsire timpurie a școlii, creșterea procentului tinerilor care au un nivel de educație terțiar sau echivalent,
promovarea învățării permanente și creșterea ratei de participare a populației la formarea profesională
continuă. În acest sens Colegiul Tehnic de Construcții și Protecția Mediului din Arad dorește sa păstreze
tradiția locală, să consolideze noi tradiții, să răspundă nevoilor comunității, cerințelor individuale și de
grup, să aibă relații de parteneriat cu comunitatea locală și cu școli de același profil din țară și din Uniunea
Europeană pentru dezvoltarea dimensiunii europene a învățământului profesional și tehnic.
Principalele obiective educaționale și de formare ale școlii noastre vizează: asigurarea dezvoltării
personale și profesionale a elevilor astfel încât aceștia să devină cetățeni activi la nivelul comunității prin
participarea la viața activă, civică și profesională; asigurarea șanselor egale de acces in învățământul
profesional și tehnic precum și dezvoltarea profesională a fiecărui elev în funcție de aspirațiile și
potențialul individual de învățare; asigurarea condițiilor de calitate în organizarea și desfășurarea
proceselor manageriale, de educație și formarea profesională în școala noastră; asigurarea calității în
învățământul profesional și tehnic, corelarea ofertei educaționale cu cererea existentă pe piața muncii prin
includerea calificărilor si specializărilor identificate ca priorități la nivel local, asigurarea calității
procesului de predare - învățare pentru a satisface așteptările și exigentele beneficiarilor interni si externi,
învățarea centrata pe elev; diversificarea culturii organizaționale și dezvoltarea unei abordări
internaționale la nivelul întregii instituții de învățământ plecând de la valorizarea si dezvoltarea
prezentului parteneriat cu organizații de primire din Barcelos, Portugalia in cadrul cărora, pentru o
perioadă de trei săptămâni, 16 elevi din școala noastră vor realiza 90 de ore de pregătire practica la
standarde europene. Participanții la mobilitate vor fi pentru colegii lor îndrumători împărtășindu-le
acestora experiența dobândită pe parcursul stagiului.
Colegiul Tehnic de Construcţii şi Protecţia Mediului se constituie într-o organizaţie educaţională
europeană, complexă şi modernă care oferă oportunităţi de educaţie şi instruire accesibilă, la standarde
europene, în domeniile Construcţii şi Protecţia mediului, sprijinind formarea carierei. Pe parcursul anilor,
Colegiul Tehnic de Construcţii şi Protecţia Mediului a oferit elevilor calificări care considerăm că au
corespuns atât cerinţelor elevilor cât şi cerinţelor pieţei de muncă, din anul 2010 oferta de şcolarizare
cuprinzând şi învăţământul primar şi gimnazial prin unificarea cu Şcoala Generală Nr. 6 ca urmare a
reorganizării reţelei şcolare în judeţul Arad
În şcoală avem un număr de 64 cadre didactice calificate şi 5 personal didactic auxiliar. Dintre
aceştia, un cadru didactic cu doctoratul obţinut, 41 cadre didactice cu gradul didactic I, 2 cadre didactice
cu gradul didactic II, 10 cadre didactice cu gradul didactic definitiv, 8 debutanţi. Aprecierea cadrelor
didactice de către Ministerul Educaţiei Naţionale este completată de faptul că avem în şcoală 4 cadre
didactice autori de SPP-uri, curriculum şi auxiliare curriculare, 4 cadre didactice care fac parte din
Comisiile Naţionale de Specialitate , 1 formator în management educaţional, 6 formatori locali, regionali
și naționali.
289
Începând din anul 1996 școala noastră a fost implicată ca centru de resurse în proiectele PHARE
de reformă a învățământului profesional și tehnic. În cadrul acestor proiecte, profesorii școlii noastre au
elaborat Standarde Ocupaționale, Standarde de Pregătire Profesională, curriculum, ghiduri metodologice și
auxiliare curriculare pentru învățământul profesional, liceal și postliceal.
În anul 1999 școala noastră a obținut finanțare pentru primul proiect Leonardo da Vinci destinat
elevilor. De atunci și până în 2010 am obținut finanțare pentru 9 astfel de proiecte, proiecte în cadrul
cărora 98 elevi ai școlii noastre au participat la stagii de pregătire practică în Finlanda, Franța și Grecia.
De asemenea, școala noastră a fost organizație de primire pentru elevi din Finlanda și Franța în cadrul
mobilităților IVT-LdV.
În anul 2017 școala noastră a obținut finanțare pentru proiectul Erasmus + KA 102 destinat elevilor
O parte din profesorii școlii noastre au fost beneficiarii unor burse individuale Socrates și
Comenius sau participanți în proiecte VETPRO- LdV derulate de ISJ Arad şi CCD Arad.
Un profesor al școlii noastre este membru al Comisiei Naționale de Specialitate, Protecția
Mediului.
Un număr de 6 profesori ai școlii au participat la cursuri de formare în vederea obținerii
certificatului de formator în domeniul educațional. În această calitate aceștia au organizat ulterior cursuri
de formare a cadrelor didactice din județul Arad.
Toate acestea constituie o plus valoare ce, sperăm noi, contribuie la creșterea prestigiului școlii
pentru ca aceasta să aibă o cât mai mare căutare.
290
PROMOVAREA IMAGINII GRĂDINIȚEI
Prof. Groza Elisabeta

GRĂDINIȚA CU P. P. nr. 3, Drobeta Turnu Severin, Mehedinti
Parteneriatul educaţional este unul dintre cuvintele cheie ale pedagogiei contemporane.
Este un concept şi o atitudine în câmpul educaţiei.
Ca atitudine, parteneriatul presupune:
◦ acceptarea diferenţelor şi tolerarea opţiunilor diferite;
◦ egalizarea şanselor de participare la o acţiune educativă comună;
◦ interacţiuni acceptate de toţi partenerii;
◦ comunicare eficientă între participanţi;
◦ colaborare (acţiune comună în care fiecare are rolul său diferit;
◦ cooperare (acţiune comună în care se petrec interrelaţii şi roluri comune).
Parteneriatul educaţional tinde să devină un concept central pentru abordarea de tip curricular
flexibilă şi deschisă a problemelor educative. În abordarea curriculară a educaţiei se identifică nevoia
cunoaşterii, respectării şi valorizării diversităţii. Este vorba de o diversitate care presupune unicitatea
fiecărei fiinţe umane şi multiculturalitatea.
Copiii nu sunt normali sau anormali, ci unici, cu particularităţi diferite, determinate de
caracteristicile lor subiective – individuale şi de apartenenţa lor la un spaţiu şi o identitate socio-culturală.
Fiecare este purtătorul unor particularităţi ce nu pot fi defecte sau anormalităţi, ci sunt caracteristici,
răspunsuri personale la solicitările mediului. Unicitatea vine din ecuaţia subiectivă a fiecăruia,
dar şi din stilurile de învăţare, ritmurile dezvoltării, trăsăturile personale,capacităţile, competenţele şi
comportamentele fiecăruia. Amprenta cultural este importantă pentru că determină bogăţia diversităţii la
nivelul grupului social.
Grădinița este o instituție de educație care are rolul de a oferi sprijin educative atât pentru copii cât și
pentru părinți.Misiunea noastră , a educatorilor este de a promova un învățământ deschis, flexibil, capabil
să asigure accesul egal la educatie pentru toți copiii indiferent de nationalitate, religie,rasă deci să ofere
Parteneriatul educaţional este forma de comunicare, cooperare şicolaborare în sprijinul copilului la nivelul
procesului educaţional. El presupune o unitate de cerinţe, opţiuni, decizii şi acţiuni educative întrefactorii
educaţionali.Parteneriatul educaţional se desfăşoară împreună cu actul educaţional propriu-zis.
El se referă la cerinţa ca proiectarea, decizia, acţiunea şicolaborarea dintre instituţii, influenţe şi
agenţi educaţionali.
Parteneriatul educaţional se realizează între:
◦ instituţiile educaţiei: familie, şcoală şi comunitate;
◦ agenţii educaţionali: copil, părinţi, profesori, specialişti în rezolvareaunor probleme educaţionale
(psihologi, consilieri psiho-pedagogi, terapeuţietc.);
◦ membrii ai comunităţii cu influenţă asupra creşterii, educării şidezvoltării copilului (medici, factori de
decizie, reprezentanţii bisericii, ai poliţiei etc.);
◦ influenţele educative exercitate la anumite momente asupracopilului;
◦ programele de creştere, îngrijire şi educare a copilului;
◦ formele educaţiei în anumite perioade.
Conceptul de parteneriat educaţional are valoare de principiu în pedagogie şi este o extensie de la
principiul unităţii cerinţelor în educaţie.Aceasta presupune nevoia unei comuniuni în ceea ce priveşte
obiectivele propuse actului educativ. El se adresa în principal părinţilor şi profesorilor şise referea la
acţiunea în acelaşi sens. Ceea ce hotărăşte familia trebuie să fie în acord cu măsurile şcolare şi ceea ce
face un părinte să nu fie negat de celălalt.
291
Actual, conceptul de parteneriat are în vedere o altă relaţie cu copilul,care este parte a deciziilor
educative, după posibilităţile şi dimensiunilealegerilor sale. Educaţia are în sarcinile ei, de la vârstele cele
mai mici educarea responsabilizării sociale şi luarea rapidă a deciziilor.
Relaţia educator – copil are sensuri noi, este o relaţie de parteneriat, datorită aspectelor ei de conducere
democratică şi flexibilităţii în luarea deciziilor. Nu numai copilul învaţă şi se dezvoltă sub influenţa
educatorului, ci şi acesta se formează şi se transformă prin relaţia educativă. Rezolvarea fiecărei probleme
educative adaugă noi competenţe educatorului. Fiecare generaţie este altfel.
variat.
Iniţierea şi derularea de activităţi în parteneriat reprezintă o provocare pentru educatorul de azi, necesitând
multă creativitate în concepere, dinamism în derulare, responsabilitate în monitorizare, flexibilitate în
luarea deciziilor.
292
Relevanța existenței unui model în dezvoltarea personalității copiilor
Profesor pentru învățământul preșcolar: Petronela Grozescu

Grădinița cu PP nr. 5,
Structură Școala Gimnazială „G. Călinescu”, Onești, jud. Bacău
Metamorfoza lumii zilelor noastre o resimţim cu bucuria și încântarea copilăriei. Pornind de la

premisa că dezvoltarea personalităţii este o problematică recurentă dat fiind faptul că tot mai mulţi
adolescenți îşi formează o personalitate „defectuoasă” este necesar să subliniem unele dintre aspectele
relevante ale acestui fenomen.
Studiile și cercetările din domeniu au demonstrat faptul că dezvoltarea personalităţii copilului nu
poate fi realizată decât în cadrul matricei familiale, atât modelele de educaţie cât şi calităţile afective şi
instrumentale ale mediului familial creează o bază puternică pentru evoluţia armonioasă a adolescentului,
faţă de care părinţii au o responsabilitate fundamentală.
Carl Gustav Jung aprecia că „ar fi mai bine să nu aplicăm în cazul copiilor înaltul ideal al formării
personalităţii prin educaţie. Pentru că ceea ce se înţelege îndeobşte prin personalitate, adică acea
deplinătate psihică bine definită, capabilă să reziste şi dotată cu forţă este un ideal al maturităţii, pe care
oamenii sunt tentaţi să-l transfere copilăriei numai într-o epocă în care individul e încă inconştient de
problemele aşa-zisei maturităţi sau - mai rău - le eludează cu bună ştiinţă. Căci bănuiesc entuziasmul
nostru pedagogic contemporan de rea credinţă: se vorbeşte de copil, dar e vorba de fapt de copilul din
adult. Căci în adult se ascunde un copil, un copil veşnic aflat mereu în devenire, niciodată împlinit, având
o statornică nevoie de îngrijire, atenţie şi educaţie.”
În ceea ce priveşte formarea personalităţii, copilul se află pus în faţa a doi poli: pe de o parte,
comportamentele impregnate de curiozitatea lucrurilor noi, de cerinţele de protecţie, anxietatea specifică
vârstelor mici în faţa situaţiilor mai complexe şi solicitante şi, pe de altă parte, atitudini şi conduite noi
formate sub impulsul cerinţelor interne de autonomie sau impuse de ceilalți copii cu care interacționează.
Dacă la vârsta adolescenţei, maturizarea este centrată pe identificarea resurselor personale şi construirea
unei identități proprii și autonome, începând cu detaşarea de sub tutela parentală, la vârsta preșcolarității,
copiii descoperă lumea prin joc, prin culori, prin povești. În aceste condiţii, se dezvoltă atitudinile,
impresiile despre lume şi viaţă și au loc manifestări ale creativităţii şi, implicit, apar primele aspecte de
structuri motivaţionale puternice.
Fiecărui copil trebuie să i se ofere oportunitatea să-și contruiască conştient propria personalitate,
scopul final fiind perfecţiunea (a se înțelege prin „perfecțiune” ideea de „desăvârșire” a propriului fel de a
fi), prezentă treptat pe parcursul dezvoltării prin seturi de aşteptări. În primul rând, familia constituie
factorul primordial al formării şi socializării copilului, este primul său conector în relaţiile cu societatea şi
tot ea constituie matricea care imprimă primele şi cele mai semnificative trăsături caracteriale şi morale.
Familia este cadrul în care sunt construite prototipuri pentru toate tipurile de relaţii sociale (de
complementaritate, de reciprocitate etc.). Din păcate, în cazul în care modelele pozitive de conduită ale
părinţilor sunt absente, copilul va întâmpina dificultăţi în procesul de socializare, dificultăţi care pot avea
repercusiuni pe termen mediu și lung asupra dezvoltării personalităţii acestuia, mai ales atunci când acesta
nu este ajutat la timp să le depăşească. Și pe aceeași linie a relevanței formării personalității la vârsta
preșcolarității se află grădinița, respectiv colegii din grupă și, bineînțeles, cadrul didactic. La grădiniță sunt
valorizate autonomia şi stăpânirea de sine, imaginaţia, creativitatea. Cu atât mai mult, lumea
contemporană, prin ritmul rapid impus schimbărilor şi prin complexitatea ei, prin noutăţile pe care le
descoperă şi le promovează, pune în faţa membrilor săi domenii de activitate captivante. De foarte multe
ori, copiii au ca opțiuni de petrecere a timpului cel mai nou model de iphone sau cel mai nou joc pe
computer, tocmai în astfel de cazuri este primordial ca fiecare copil să deprindă de pe băncile grădiniței
pasiunea pentru lectură, simțul culorilor, bucuria poveștilor frumoase.
Prin urmare, este mai mult decât foarte important ca procesul de educare a copiilor să nu fie doar
în perimetrul restrâns al căminului (al familiei) sau al grădiniței (interacțiunea cu grupul de copii, cu
293
educatoarea etc.), ci trebuie să existe o complementaritate între aceste cadre multiple, toate având același
scop – o contribuție la fel de importantă la formarea armonioasă a personalității copilului.
294
Necesitatea creativităţii în învăţământul primar
Profesor înv. Primar: GRUIA CARMEN

Şcoala Gimnaziala ,,Dimitrie Cantemir’’ Matca, Jud. Galaţi
,,Nu existã nicio artã superioarã aceleia de a educa copiii noştri. Pictorul sau sculptorul face numai
o figură fără viaţă, iar un învăţător înţelept crează un chip viu, de care se bucură Dumnezeu şi
oamenii uitându-se la el.” Sf. Ioan Gurã de Aur
Preocupările numeroase pentru studiul creativităţii, pentru găsirea şi utilizarea unor metode de
antrenare şi dezvoltare a creaţiei, la nivel individual şi de grup, sunt justificate de cerinţele sociale actuale
şi de viitor. Atât în prezent cât şi în viitor, oamenii, indiferent unde trăiesc, se confruntă cu schimbări
socio-politice, ecologice, ştiinţifice, tehnologice, a căror depăşire presupune un grad înalt de creativitate.
Receptivitatea societăţii actuale faţă de ideile originale este incompatibilă cu a vremurilor trecute, când o
noutate şocantă era sancţionată cu indiferenţă sau cu reacţii agresive. Epoca contemporană, frământată de
adânci prefaceri rapide în direcţia unui progres iminent, aduce ceva nou: conştientizarea necesităţii
dezvoltării creativităţii şi întreprinderea unor acţiuni concrete în acest sens. Problema dezvoltării
creativităţii a devenit o chestiune de politică economică şi de politică a educaţiei. Această deschidere
pentru creativitate şi spiritele creative o anunţă, cu mult timp în urmă, psihologul M. Stein: ,,o societate
care stimulează creativitatea asigură cetăţenilor săi patru libertǎţi de bază: libertatea de studiu şi pregătire,
libertatea de explorare şi investigare, libertatea de exprimare şi libertatea de a fi ei înşişi. Acest din urmă
„a fi tu însuţi” este vizat de formarea creativă şi învăţământul democratic”. Momentul istoric prezent este
deosebit de propice pentru introducerea creativităţii la scară socială şi aceasta trebuie să înceapă cu
învăţământul, cu şcoala la toate nivelurile ei, iar în cadrul ei cu pregătirea formatorilor. Un obiectiv
prioritar al acestora, în calitate de învãţãtori, va fi acela de a dezvolta în fiecare tânǎr capacitatea de:
- a fi creativ, plin de imaginaţie şi resurse pentru a prevedea şi a influenţa schimbările;
- a avea o gândire critică, a fi capabil să definească şi să rezolve o problemă;
- a fi autonom, independent, încrezător în sine.
Dezvoltarea acestor însuşiri semnifică, de fapt, dezvoltarea creativităţii, ca însuşire complexă a
personalităţii, care presupune calităţi ale proceselor cognitive, afective, volitive, atitudinale. Creaţia ca
activitate psihică în structura fenomenelor psihice nu apare doar pe treptele înalte ale ontogenezei ci, în
forme specifice, se manifestă din copilărie. Încă din şcoala primară, dacă nu chiar mai devreme, se poate
vorbi de creativitate potenţială, care face posibilă creaţia ca activitate psihică, dar desăvârşirea ei depinde
de acţiunea experienţială din primele vârste ale copilului. Având în vedere receptivitatea maximǎ a vârstei
şcolare mici, care obligǎ la preocupări pentru un proces formativ timpuriu, cred că, în cadrul procesului
educativ din şcoala primară, stimularea creativităţii sǎ deţină un loc deosebit. În acest context, consider
actuală şi utilă promovarea unor modalităţi concrete de antrenare şi dezvoltare a creativităţii la vârstă
şcolară mică.
Exigenţele vieţii contemporane, nevoia de a face faţǎ problemelor complexe şi schimbǎrile din
diferite sectoare de activitate au transformat problema creativitǎţii şi a dezvoltǎrii ei într-o prioritate.
Mult timp s-a considerat cǎ actul creaţiei este o caracteristicǎ a unui numǎr restrâns de persoane:
inventatori, genii. Creativitatea se dovedeşte a fi însǎ o trǎsǎturǎ general-umanǎ, existând în formǎ latentǎ
(potenţial creativ) la toţi oamenii, într-o mǎsurǎ mai mare sau mai micǎ.
La copiii de vârstǎ şcolarǎ mică remarcǎm potenţial creativ, manifestat în cadrul unor
activitǎţi specifice vârstei (comunicare, desen, joc). Identificarea potenţialului creativ al copilului
constituie o primǎ etapǎ în dezvoltarea creativitǎţii sale. Creativitatea nu se realizeazǎ de la sine, ci este
nevoie de acţiuni continue şi organizate, de stimulare şi activare a potenţialului creativ. Stimularea
potenţialului creativ al elevului impune cunoaşterea specificului şi nivelului sǎu de dezvoltare, a
particularitǎţilor de vârstǎ şi individuale ale copilului şi relaţiilor determinative, în care este implicată
creativitatea. Înţelegerea naturii factorilor generali ai creativităţii are o dublǎ valoare practică pentru
295
acţiunile de stimulare a potenţialului creativ: în primul rând, ne indică natura solicitărilor specifice în
cadrul acestui proces, în al doilea rând ne relevă direcţiile strategice ale acţiunilor educaţionale.
Optimizarea demersului pedagogic de stimulare a creativitǎţii elevilor presupune utilizarea
eficientă a multitudinii de metode cunoscute. Ele devin instrumente care ne permit să conturăm bazele
teoretice şi operaţionale ale creativităţii literar-artistice a elevilor.
Trăim într-o lume ce se schimbă mereu. Ea cere insistenţă de idei şi fapte noi. În avangarda
transformărilor este şcoala, profesorul, elevul, iar prin ei – întreaga societate.
Într-un proverb românesc se spune: „Învăţătura e o comoară, iar munca cheia ei. Păzeşte bine
cheia, să nu pierzi comoara.”
,,… pentru ca naţiunea sã poatã supravieţui, individul trebuie sã gândeascã creativ”.
LANDAU
296
ROLUL ACTIVITĂŢILOR EXTRA-CURRICULARE

ÎN DEZVOLTAREA PERSONALITĂŢII ELEVULUI
PROF. GUGEA DANIELA-FLORINA

ŞCOALA GIMNAZIALĂ MĂRU
LOC. MĂRU, JUD. CARAŞ-SEVERIN
Activitatea extracurriculară e o componentă educaţională valoroasă şi eficientă căreia orice cadru

didactic trebuie să-i acorde atenţie, adoptând el, în primul rând, o atitudine creatoare, atât în modul de
realizare al activităţii, cât şi în relaţiile cu elevii, asigurând astfel o atmosferă relaxantă care să permită
stimularea creativă a elevilor.
Participarea elevilor la sărbătorile naţionale prin serbări cu tematică patriotică ,generează
sentimente patriotice adânci în conştiinţa lor. Atmosfera înălţătoare în care ele se desfăşoară trezesc trăiri
emoţionale. Din experienţa didactică în mediul rural am constatat că, înaintea venirii la şcoală,copilul se
află sub influenţa benefică a folclorului muzical local, a cântecelor pe care le aude în familie sau la hora
satului, care constituie bogăţia spirituală a localităţilor rurale. În evoluţia lor serbările se leagă strâns şi cu
evoluţia sentimentelor de mândrie naţională, inspirate din momente importante „1 Decembrie”, ” 24
Ianuarie”, „Ziua Eroilor”etc. Antrenarea în asemenea acţiuni contribuie la formarea deprinderilor de
conduită patriotică,concretizează sentimente patriotice pe care le generează evenimentele mari din viaţa
poporului nostru.
Asigurarea climatului afectiv propice influenţelor educative reprezintă condiţia succesului
şcolar.În sprijinul acestui proces am realizat un studiu. În acest sens am aplicat un chestionar.La prima
întrebare, referitoare la activitatea extracurriculară cea mai îndrăgită, a reieşit că este excursia sau
drumeţia. Personal am reuşit să merg cu elevii în excursii şi vizite. Ele au contribuit la activizarea şi
dezvoltarea creativităţii elevilor. Prezentându-le frumuseţea , bogăţia şi importanţa locurilor vizitate, li se
dezvoltă sentimente de dragoste faţă de ţinutul natal şi faţă de patrie,de admiraţie faţă de trecutul istoric şi
de bucurie că acest ţinut se înfrumuseţează prin eforturile creatoare ale oamenilor. Vizitele şi excursiile în
ţinutul natal au o deosebită valoare pentru educaţia patriotică a elevilor, când acestea sunt organizate
tocmai pentru a studia unele descoperiri arheologice sau pentru a marca unele urme,l ocuri , monumente
de cultură materială şi spirituală care pun în lumină evenimente istorice sau social-politice legate de
trecutul şi prezentul localităţii şi împrejurimilor ei.
Elementele de istorie locală ocupă un loc de seamă în cadrul general pe care îl oferă istoria patriei
ca parte integrantă a istoriei universale. În cadrul activităţilor extracurriculare am folosit mai multe
procedee pentru valorificarea elementelor de istorie locală, ca de exemplu.:cercetarea istoriei locale,
excursii la locurile istorice, vizite la muzee istorice, case memoriale, îngrijirea monumentelor istorice.
Aceste activităţi menite să ducă la cunoaşterea ţinutului natal şi a istoriei locale capătă adevărate
virtuţi educative, deoarece participarea directă a elevilor face posibilă declanşarea unui proces lent, dar
profund, de cunoaştere a frumuseţilor patriei, a trecutului şi prezentului poporului român, la îmbogăţirea
simţămintelor lor. Conţinutul acestor activităţi se valorifică din punctul de vedere al educaţiei patriotice,
prin înţelesul plin de originalitate şi expresivitate în care se realizează transmiterea ideilor şi
sentimentelor. Valoarea izvoarelor istorice locale au darul de a acţiona în mod direct asupra elevilor
trezindu-le impresii profunde, deoarece ei participă activ la cunoaşterea istoriei locale şi istoriei României.
Lectura în afara clasei constituie prin tematica ei variată şi bogăţia conţinutului un mijloc de lărgire
a orizontului cultural al elevilor şi de formare a unor sentimente adânci de dragoste de patrie. După ce au
citit lecturile recomandate, se impune interpretarea conţinutului lor. De aceea, este necesară organizarea
unor discuţii pe marginea cărţilor citite. În aceste discuţii se vor sublinia ,printre altele, acele părţi care
pot fi valorificate pentru educaţia patriotică a elevilor.
În activitatea extracurriculară, pe lângă mijloacele de mai sus, care capătă forme adecvate
activităţii extracurriculare, sunt folosite şi alte variate mijloace de educaţie patriotică a elevilor. Vizionarea
filmelor şi a spectacolelor de teatru cu conţinut patriotic şi activităţile desfăşurate în cercuri şi tabere
297
şcolare, exercită o influenţă pozitivă asupra elevilor, contribuind la formarea convingerior patriotice şi la
trezirea unor stări emoţionale complexe.
Ţinând seama de rolul important pe care-l joacă emoţiile estetice în viaţa spirituală a copiilor de
vârstă şcolară mică şi mijlocie, am urmărit nu numai vizionarea, ci chiar punerea în scenă a unor piese
pentru copii. Aceste spectacole constituie încercări destul de grele la care elevii trebuie să se prezinte la un
înalt nivel artistic şi de disciplină, dar contribuie foarte mult la stimulare
Modernizarea şi perfecţionarea procesului instructiv-educativ impun imbinarea activităţii şcolare cu
activităţi extracurriculare ce au numeroase valenţe formative .Desfăşurarea activităţilor şcolare şi
extraşcolare permite şi manifestarea creativităţii de grup, a relaţiilor creative.
Activităţile extracurriculare sunt activităţi complementare activităţii de învăţare realizată la
clasă, urmăresc lărgirea şi adâncirea informaţiei, cultivă interesul pentru diferite ramuri ale ştiinţei, atrag
individul la viaţa socială, la folosirea timpului liber într-un mod plăcut şi util, orientează elevii către
activităţi utile care să întregească educaţia şcolară, contribuind la formarea personalităţii. De aceea şcoala
trebuie să fie deschisă spre acest tip de activitate care îmbracă cele mai variate forme.
Activităţile turistice sunt activităţi extracurriculare cu o deosebită valoare formativă. Ele se pot
realiza sub forma plimbărilor, excursiilor sau taberelor. Astfel de activităţi asigură un contact direct cu
obiectele şi fenomenele în condiţii naturale, ceea ce uşurează procesul formării reprezentărilor despre
acestea şi ajută copiii în cadrul activităţilor organizate în şcoală. Am constatat că aceste activităţi au
îmbogăţit cunoştinţele elevilor despre viaţa plantelor şi a animalelor, dar au încurajat şi exprimarea liberă
a copiilor în afara clasei .S-a mai observat că ei pot reprezenta cu mai multă creativitate realitatea atunci
când desenează, modelează sau au de alcătuit scurte texte.
În concluzie, cadrul didactic poate face multe pentru educarea spiritului creativ în cadrul
activităţilor extracurriculare. Dar, se vede necesitatea de a modifica destul de mult modul de gândire, să
evite critica, în astfel de activităţi, să încurajeze elevii şi să realizeze un feedback pozitiv. Şcoala trebuie
să stimuleze exprimarea potenţialului creativ al fiecărui copil, să încurajeze iniţiativele lui, ingeniozitatea
şi curiozitatea, să favorizeze stabilirea unor relaţii care să nu exagereze prin autoritate, să ofere ocazii
elevului de a lua singur decizii şi să stimuleze încrederea în sine, într-o atmosferă de comunicare liberă.
Activităţile şcolare chiar dacă urmăresc însuşirea de către elevi a unor cunoştinţe temeinice, a unor
priceperi şi deprinderi, implicând în ansamblu o concepţie ştiinţifică despre lume şi viaţă şi chiar dacă duc
la formarea şi dezvoltarea unei personalităţi creatoare, nu pot răspunde suficient dorinţei de cunoastere şi
de creaţie - însuşiri caracteristice copiilor.
Activităţile extracurriculare sunt activităţi complementare activităţii de învăţare realizată la clasă,
urmăresc lărgirea şi adâncirea informaţiei, cultivă interesul pentru diferite ramuri ale ştiinţei, atrag
activităţi utile care să întregească educaţia şcolară, contribuind la formarea personalităţii.De aceea şcoala
trebuie să fie deschisă spre acest tip de activitate care îmbracă cele mai variate forme.
298
Promovarea imaginii grădiniţei prin creaţie artistică
Prof. GUGIU VIORICA

Grădiniţa Nr. 35, sector 5, BUCUREŞTI
Motto: ”Mai artistic decât copilul cred că nu este nici un artist în lume. Să ai inimă să-l simţi şi să-l
pricepi.” (I.Nisipeanu)
Ca şi creator şi coordonator al acestui proiect,desfăşurat în urmă cu doi ani la grupa mică,am

urmărit antrenarea copiilor talentaţi în realizarea unor lucrări de creaţie artistică,menite să contribuie la
dezvoltarea unor capacităţi şi atitudini în învăţare în domeniul creativităţii pe de o parte,iar pe de altă
parte,la crearea unui mediu educaţional estetic şi creativ,la înfrumuseţarea holurilor unităţii şcolare şi a
clasei.
Am trecut ca obiectiv general:activarea şi stimularea potenţioalului creativ al copilului prin
artă,pregătindu-l astfel să trăiască în armonie,în frumuseţe,să înţeleagă şi să respecte frumosul,vibrând în
faţa acestuia.
Ca şi oportunitate,proiectul în sine a contribuit la promovarea imaginii unităţii şcolare,dar şi la
creştere prestigiului unităţii prin organizare plăcută,estetică a spaţiului ambiental.
Referitor la relevanţa proiectului în acord cu nevoile colectivului de copii,acesta a adus elemente
noi în activităţile cunoscute,a experimentat tehnici noi de lucru,a inventat activităţi noi,le-a stimulat
dorinţa şi capacitatea lor de „a crea”,a descoperi din timp posibilităţile copiilor dotaţi,a descoperi şi
disponibilităţile celorlalţi pentru a scoate la iveală şi dezvolta în funcţie de particularităţile de vârstă
aptitudini artistice în vederea formării viitorilor creatori în domeniul artelor.
Au fost antrenaţi în activităţile din cadrul proiectului preşcolarii grupei mici,părinţii
lor,bunicii,şcolarii de la şcoala învecinată şi cadrele didactice îndrumătoare, precum şi preşcolarii grupelor
mari.
În cele ce urmează voi descrie pe scurt,activităţile desfăşurate,câte două pe lună,activităţi ce au
ajutat la promovarea unei imagini bune a instituţiei noaste.Astfel în octombrie prima activitate desfăşurată
a fost:observarea dirijată în natură cu tema „Culorile toamnei” după care a urmat activitatea doi - colorare
„Frunzele toamnei”.Datorită vârstei mici a copiilor materialele ce au necesitat decupare au fost realizate în
parteneriat cu părinţii şi şcolarii.În luna noiembrie am realizat o primă activitate denumită „Mere
ionatane” folosind ca metodă de lucru ruperea şi lipirea bucăţilor de hârtie,cea de-a doua constând în
confecţionarea unor mere activitatea fiind denumită sugestiv :”Mărul din livada bunicilor”.Trunchiul şi
coroana mărului au fost realizate de către partenerii mai mari,copiii adăugând frunzele realizate în luna
octombrie şi merele realizate în activitatea curentă.În luna decembrie am realizat împreună un brăduţ
tridimensional în cadrul activităţii denumite „Brăduleţ,brăduţ drăguţ!”,dar şi globuleţe folosind ca şi
metodă mototolirea şi lipirea în cadrul activităţii „Globuleţe colorate”.Cu aceste globuleţe am împodobit
bradul; în cadrul altei activităţi am realizat şi un lanţ colorat tot pentru decorarea bradului de Crăciun.În
luna ianuarie am confecţionat „Ramă pentru anotimpul iarna” ce a constat în pregătirea fondului şi
înrămarea,urmând ca în următoarea activitate să decoreze rama cu fulgi de nea de jur împrejur.În luna
februarie am confecţionat în cadrul unei activităţi mărţişoare prin aplicare de diverse materiale.Activităţile
lunii martie au fost:confecţie „Flori pentru mămica mea!”(prin suprapunerea şabloanelor din foi groase,de
la mare la mic prin lipire si aplicarea unei biluţe colorate în mijloc) şi pictură „Ghiocei”(copiii au pictat
frunzele,părinţii au decupat florile).În luna aprilie activităţile au constat în :confecţie”Ramă pentru
anotimpul primăvara!”(pictarea fondului prin tehnica ştampilării şi decorare „Rama cu ghiocei!”realizată
în activitatea anterioară.Activităţile lunii mai au vizat realizarea unei picturi prin suprapunere denumită
„Fluturi multicolori!” şi realizarea unor cireşe folosind ca şi tehnică mototolirea apoi lipirea.Părinţii au
fost provocaţi să confecţioneze spice de grâu,astfel că activităţile lunii iunie au constat în confecţionarea
unei rame ,activitatea fiind denumită „Ramă pentru anotimpul vara”(fondul tabloului s-a realizat prin
amprentarea cu etamină).Ultima activitate constand în decorarea ramei cu materialele lucrate în
activităţile anteriare cireşe şi spice de grâu,denumită sugestiv „Ramă cu cireşe coapte şi spice de grâu”
299
Ca indicatori de rezultat,s-a urmărit obţinerea performanţelor în procesul instructiv

educativ,stimularea potenţialului creativ prin artă,înţelegerea şi respectarea frumosului de către
copii,descoperirea talentelor creativ-artistice şi îmbunătăţirea relaţiilor de comunicare şi
cooperare,dezvoltarea capacităţii de ascultare şi înţelegere,stimularea şi promovarea capacităţii creatoare a
preşcolarilor.
Ca indicatori de impact,am reuşit: promovarea imaginii îmbunătăţite a unităţii la nivelul
sectorului(prin expunerea lucrărilor în holul grădiniţei),să dezvolt copiilor noi capacităţi şi atitudini de
învăţare în domeniul creativităţii,să-i stimulez să creeze un mediu educaţional ambiental estetic şi
atractiv,iar pe de altă parte abilităţi de accceptare şi respect al diversităţii.
A fost antrenant,plăcut şi benefic!
300
CAMPANIE PENTRU IMAGINEA GRADINITEI
Prof. inv. prescolar Gurita Daniela Madalina

Gradinita cu P. P. Nr. 20 / Dr. Tr. Severin
1. Campania de comunicare-
Deci, trebuie sa fie legitima in ochii opiniei publice, sa se conformeze in general, normelor acceptate.
ale partidelor sau ale personalitatilor politice, campaniile din domeniul sanatatii, de colectare de fonduri in
scopuri caritabile, campanii pentru ajutorarea populatiei afectate de dezastre naturale,etc.
– tinta;
2.Tipuri de campanii
simplu anuntare;
anunta;
301
3. Caracteristicile campaniilor de succes
promovarea imaginii gradinitei :
◄ identificarea nevoilor, a intereselor , a obiectivelor si posibilitatilor publicurilor prioritare;
◄ planificarea si executarea campaniei intr-un mod sistematic;
◄ monitorizarea si evaluarea continua pentru a vedea ce functioneaza si unde trebuie facute
O campanie de success trebuie sa aiba o latura educativa . Intotdeauna aceasta trebuie sa lumineze
eficacitatea campaniei. Astfel, daca se doreste ca femeile din tarile din lumea a treia sa-si vaccineze copii,
campanile pot atinge rezultatul dorit daca doctorii si serul sunt deja disponibile inm sat.
faza de educare si de oferire de suporturi materiale, la institu irea de legi pentru acordarea de amenzi
pentru nesupunere.
Al patrulea element este sustinerea , care se refera la reluarea mesajului.Este nevoie de reluarea
mesajului, nu numai pentru ca oamenii uita, dar pentru ca apar si membrii noi in publicul –tinta.Sustinerea
ajuta la intensificarea puterii mesajului,pentru ca extinde aria de acoperire a mesajului, care este supus si
de oameni din afara unitatii scolare.
4. Planificarea,implementarea si evaluarea unei campanii de relatii publice privind promovarea

imaginii scolii
1.Stabilirea obiectivelor, a orarelor si a bugetelor.
Tinand cont de scopul si de obiectivele organizatiei,trebuie stabilite obiectivele programului de relatii

publice privind promovarea imaginii gradinitei. O definire clara a obiectivelor face posibila evaluarea
succesului campaniei, pentru ca poti masura cat de mult te-ai apropiat de indeplinirea lor sau cu cat ti-ai
Asteptarile de timp sau orarele pentru atungerea rezultatelor nu trebuie stabilite decat cu
aproximatie,dar temenele – limita trebuie sa fie realiste, in functie de obiectivele alese.
Daca stii exact cat de mare este bugetul, poti sa identifici mult mai eficient ce solutii creative vei
folosi, ce tip de media poti sa folosesti si cat de des.
2. Elaborarea strategiei creative: alegerea temei si a unor mijloace de comunicare.
302
◄Tema
Succesul sau insuccesul unei campanii de promovarea a imaginii gradinitei depinde in mare masura
de creativitatea temei. Trebuie sa se raspunda la intrebarea “ Care este cea mai potrivita modalitate pentru
a atrage atentia publicului ? “ . Prin creativitate,adica prin folosirea de cuvinte si simboluri intr-o abordare
Inainte de a planifica o campanie de promovare a imaginii gradinitei trebuie sa ai o descriere clara a

publicurilor, inainte sa se aplice strategia. Cu ajutorul datelor demogra fice ( date statistice : varsta, sexul,
educatia, venitul si mediul de provenienta ) si psiho grafice (informatii calitative, referitoare la stilul de
comunicare ?
raspunde la el ?

3. Pe ce media te poti sa te bazezi ca vor livra mesajul in limitele de timp necesare pentru ca mesajul sa
fie eficient ?
4. Ar trebui folosit un singur canal mediatic ? . Daca este dezirabil un mixaj de media, ce media ar
trebui folosite pentru a se completa unele pe altele ?.
Media principale Avantaje Dezavantaje
TELEVIZIUNEA
- combina caracteristicile legate de - mesaj efemer;
vaz, auz si miscare; - spatiile disponibile mai greu de
- credibilitate pentru ca mesajul este gasit;
transmis imediat; - costuri mari;
- mesaj cu mare impact; - reproducere proasta a culorilor;
- audiente immense; - mesaj limitat de segmente de
- identificare buna cu produsul; timp restrictionate;
- popularitate.
303
REVISTELE
- selectivitate in ceea ce priveste - nu pot domina intr-o piata
audienta; locala;
- atingerea unor publicuri mai - publicurile unui anumit tip de
instarite; reviste sunt aceleasi;
- ofera prestigiu celui care face - mesajul este transmis imediat;
publicitatea; - costurile de productie sunt
- mai multi cititori pentru un crescute;
exemplar;
- reproducere buna a culorilor.
ZIARELE
- selectivitatea pietelor geografice; - costuri mari pentru acoperire
- usurinta in schimbarea textului nationala;
reclamelor; - viata scurta a mesajului;
- atinge toate grupurile de venituri; - tiraj irosit;
- cost relativ scazut; - costuri diferite intre reclamele
- potrivite pentru publicitatea locale si cele nationale;
distribuitorilor si a producatorilor; - uneori,reproducerea culorilor
este proasta.
RADIOUL
- selectivitatea pietelor geografice; - mesaj limitat de csegemente de
- saturare buna a pietelor locale; timp restrictionate;
- cost relative scazut; - mesaj efemer;
- usurinta in schimbarea textului - fara abordare vizuala;
reclamelor.
INTERNETUL
- combina caracteristicile legate de - mesaj cu impact limitat;
vaz,auz si miscare; - mesaj limitat de segmente de
- selectivitatea pitelor geografice; timp si spatiu restrictionate;
- potrivit pentru publicitatea - audienta selecta;
distribuitorilor si producatorilor; - slaba audienta;
- cost relativ scazut;
- usurinta in schimbarea mesajului
transmis;
ofera prestigiu celui care face
publicitate;
James E. Grunig considera ca numai oamenii care au mai mult timp liber sunt expusi la media. Cu cat
oamenii sunt mai active professional, cu atat au mai putin timp pentru mass-media. Pentru a ajunge
mesajul la publicul-tinta, trebuie folosite publicatii specializate pentru ca aici sunt cautate informatii in
mod activ despre evolutia unui subiect.
◄Alegerea mesajului: publicitate sau informare publica
Publicitatea are propriul ei spatiu si timp in media scrisa sau electronica. Deci publicitatea are un
timp sau spatiu pentru ca se plateste. O exceptie apare atunci cand media ofera timp si spatiu in zona lor
de publicitate organizatiilor nonprofit , pentru anunturi de interes general. Trei tipuri de publicitate sunt
folosite in practica de promovare a imaginii : promo, anunturile de interes public si publicitate cu
conotatie tematica.
304
in audiovizual”. Desi o mare parte din datele de informare pu blica pe care practicienii de relatii publice
le ofera presei sunt prezentate sub forma de bu letine de informare sau comunicate de presa,multe alte
,pe cand informarea publica este necontrolata. Astfel,un avantaj semnifica tiv al folosirii publicitatii platite
este ca exista control total asupra mesajului,asupra contextului in care apare (marime, forma si culoare )
si asupra acelor media in care apare. Iar cel care face publicitatea va sti aproximativ cand audienta va
primi mesajul si cat de des va fi expusa la el. In ceea ce priveste informarea publica, mesajul este controlat
intr-o oarecare masura, dar momentul in care va fi difuzat nu este.
De aceea succesul in plasarea materialelor de informare publica este dezvoltarea nevoilor presei.
Informatia publica este clasificata din punct de vedere al valorii informa tive,astfel un material de
promovarea imaginii scolii ar trebui sa indeplineasca urmatoa rele criterii ,enumerate sub forma unor
intrebari :
● Este important pentru audienta acelei institutii ?
● Este proaspat ? Trebuie sa fie o stire de ultima ora, nu ceva despre care redactorul stia de ceva
timp.
● Este corect,adevarat si complet ?
Folosirea creativa si complementara a celor doua modalitati de transmitere a mesaju lui tine de
maiestria practicianului de relatii publice. Publicitatea este o forma de comunicare precisa si planificata
care se desfasoara odata cu celelalte activitati planificate, iar informarea publica este o forma de
comunicare, care poate avea un impact mare, dar care nu putem fi siguri, daca nu folosim media
controlate.
Implimentarea campaniei de relatii publice.
Implimentarea proiectului implica adaptarea si aplicarea tacticilor in functie de

strategii, tinand cont de orar si buget, mentionand oamenii informati si rezolvand problemele in mod
pozitiv.
Evaluarea campaniei de relatii publice.
Trebuie sa apara doua forme de evaluare intr-o campanie :monitorizare si evaluare

finala. Pentru a face o evaluare finala de succes trebuie sa se pastreze analizele la un nivel profesionist,sa
se foloseasca critica constructiva; nu este permisa “ vanatoarea de vrajitoare “.
Trebuie analizate rezultatele finale ale campaniei ,si anume : impactul asupra
publicurilor,efectul asupra obiectivelor si asupra misiunii organizatiei, efectul asupra atitudinilor
publicului fata de organizatie si asupra perceptiei lor despre organizatie, efectul asupra statutului financiar
al organizatiei, asupra atitudinii etice si asupra responsabilitatii sociale.
Schita de campanie de relatii publice privind promovarea imaginii gradinitei
◄Defineste problema. Stabileste obiectivel;e campaniei intr-un cadru organizational;

◄ Evalueaza impactul problemei asupra publicurilor si asupra organizatiei si defineste clar elementele
acelei probleme;
◄ Dezvolta o strategie organizationala in consonanta cu misiunea organizatiei;
◄Determina o strategie de comunicare pentru a atinge obiectivele propuse;
◄Planifica actiuni,teme si apeluri catre publicuri.Pentru a elabora o strategie functionala si planificata,
unde va fi pus accentual : pe reclame,pe informare publica si/sau promovare;
◄Dezvolta un plan de responsabilitati organizationale, cu bugete si orare;
◄Decide care sunt cele mai potrivite tactici pentru strategia aleasa si cum vei monitoriza fiecare aspect;
◄Evalueaza rezultatele campanie de promovare a imaginii unitatii scolare.
305
Bibliografie selectivă:
3. Rus,Flavius Catalin, Introducere in stiinta comunicarii si a relatiilor publice,Iasi, Editura
4. McQuail, Denis, Windahl,Seven, Modele ale comunicarii, Bucuresti, Editura Comunicare.ro,2004
306
Prof. primar György Eva- Ilona

Școala Gimnazială Ceuașu de Câmpie
Promovarea imaginii şcolii este importantă.,, Este uşor să înveţi a merge. Important este încotro te
îndrepţi. Ştim că nu toţi copiii sunt la fel. Noi, împreună cu familia ta, te călăuzim spre reuşită şi
împlinire, căci tu ne reprezinţi.”
Imaginea unei instituţii educaţionale este determinată de un ansamblu de criterii, reguli şi interpretări care
sunt structurate de-a lungul timpului şi transmise prin tradiţie , modificate şi îmbogăţite succesiv cu
elemente noi , acceptate si asimilate de comunitate . Obiectivul general în promovarea imaginii școlii, este
de crea o imagine pozitivă a instituției și a ceea ce reprezintă sistemul de învățământ în comunitate. Acest
instituțional.
Imaginea instituțională este importantă și se completează cu rezultate cuantificabile:număr de absolvenți,

performanțe, integrare în muncă sau în alte structuri de învățământ și de elemente ale culturii
organizaționale ce țin de mituri, eroi, simboluri, modele comportamentale, ritualuri, ceremonii. Mesajul
transmis comunității locale trebuie să fie consistent, să provină din mai multe surse și să exprime
specificul unității respective în peisajul educativ local. Transmiterea regulată a veștilor pozitive despre
școală către toți agenții instituționali (sponsori, autorități, părinți, elevi) menține școala în atenția generală
a comunității. Pentru realizarea acestui deziderat este indicat să se creeze în școală o atmosferă primitoare
și expresivă, plasând la vedere materiale promoționale, produse ale activității elevilor școlii.
Succesul sau insuccesul acestor activităţi specifice depinde în mare măsură de mai mulţi factori. Latura
educativă, asigurarea unor suporturi sau stimulente materiale, susţinerea, evaluarea sunt elemente
semnificative. În funcţie de scopul şi obiectivele organizaţiei,se stabilesc clar obiectivele programului de
relaţii publice privind promovarea imaginii şcolii. Definirea clară a obiectivelor face posibilă evaluarea
succesului campaniei.
De ani de zile, şcoala românească duce lipsă de fonduri. Din acest motiv, consider că promovarea
imaginii unei şcoli se face zi de zi. Măiestria şi profesionalismul cadrelor didactice, deschiderea lor spre
nevoile şi cerinţele părinţilor, un management bun, seriozitatea, respectul, valorile promovate, toate
acestea fac cunoscută o şcoală în comunitatea locală. Participarea la diferite concursuri, olimpiade,
implicarea elevilor în activităţi diverse desfăşurate în parteneriate cu alte instituţii locale sau naţionale,
evidenţierea şi afişarea rezultatelor obţinute, desfăşurarea unor acţiuni în colaborare cu părinţii
promovează o bună imagine a şcolii. Succesul în educaţie depinde de calitatea celui care o realizează. Este
important să nu uităm că fiecare cadru didactic este un model de comportament pentru elevi.
perspectiva unor preocupări informale cu valoare formativă. Ambele au de câștigat dacă sunt vizibile în
comunitate în special dacă își atrag colaborarea unor parteneri de tip asociații profesionale, organizații
nonguvernamentale, celebrități locale. Profesorii îi pot învăța pe părinți cum să se implice mai eficient în
educația copilului (comunicare, program, aspecte metodologice), pornind de la premisa că părinții vor să
ajute, dar nu întotdeauna știu cum.
O bună colaborare bazată pe respect, un bun manager care încearcă să consolideze echipa cu care lucrează
şi să valorifice potenţialul fiecărui om , promovează o imagine pozitivă, care se consolidază cu trecerea
timpului.
307
Promovarea imaginii grădiniței
Educatoare: Habineac Erzsébet
Cred că este foarte important ca o instituție educațională să aibă o imagine bună și cadre didactice
competente. Cea mai bună promovare este experiența bună a părinților și ale copiilor.
Pentru a avea o imagine ideală pentru grădiniță ar trebui să utilizăm mijloace variate de promovare a
imaginii: internet, pliante de prezentare, afişe, mape de prezentare, ziarul (revista) grădiniţei, cărţi de
vizită şi ecusoane. Pentru a beneficia de o imagine căt mai bună in comunitate sunt necesare să antrenăm
in realizarea acestor materiale de promovare căt mai multe grupuri de sprijin formate din părinţi,
specialişti din comunitate.
Chiar dacă în sistemul învăţământului preşcolar locurile pentru înscrierea copiilor sunt limitate, şi grupele
sunt supra aglomerate, totuşi, încercăm să realizăm propria campanie de comunicare. Acesta nu vizează
doar promovarea imaginii pentru atragerea copiilor, aspect specific învăţământului privat, ci o modalitate
eficientă de a comunica către comunitate viziunea, misiunea si performanţele grădiniţei.
În promovarea imaginii grădiniței parteneriatele educaționale ocupă un loc excepțional. Parteneriatul
educational este un concept care a devenit tot mai prezent in relatiile de colaborare ce se stabilesc intre
unitatile de invatamant si diferitele segmente ale societatii. De aceea pe tot parcursul anului școlar
organizăm activități extracurriculare în care sunt implicați părinții, școala, poliția, pompierii, medicii.
Câteva exemple din aceste activități:
- Teatru de păpuși
- Zile deshise cu părinții
- Excursii și vizite
- Serbări
- Colinde
- Concursuri
- Carnaval
- Proiecte
- Voluntariate
Modalitatea eficientă si viabilă prin care comunitatea poate să raspundă solicitarilor din sistemul
grădiniței în general si un mare câștig pentru educația copiilor în special, pornind de la ideea că
preșcolarul trebuie scos cât mai mult din atmosfera obișnuita a grădiniței pentru a intra în relație cu
semenii.
Copilul vine astfel în contact cu diferite persoane, crește si se dezvoltă intr-un mediu comunitar variat.
Educatoarea este cea care trebuie să inițieze, să conceapă, să structureze pertinent si corect parteneriatul
educațional, traducându-l într-un proiect valoros pentru toate părțile implicate.
Pentru funcționarea bună a grădiniței se impune individualizarea instruirii si implicit diversificarea

strategiilor de predare-învăţare, autoperfecţionarea şi perfecţionarea prin cursuri în domeniul strategiilor
de cooperare şi educaţie de tip inclusiv a cadrelor didactice, procurarea şi confectionarea de materiale
didactice specifice. Este important stimularea interesului personalului grădiniţei pentru propria formare,
încurajând participarea la programe de dezvoltare şi perfecţionare profesională, în vederea eficientizării
activităţii.
Pentru ca imaginea grădiniței să rămână pozitivă și atractivă, cadrele didactice din unitatea noastră
desfăşoară activităţi didactice de calitate, furnizând servicii de educaţie de cel mai bun nivel.
308
prof. inv. primar HADARAU MINA MARIA
Imaginea unei instituţii educaţionale este determinată de un ansamblu de criterii , reguli şi interpretări
care sunt structurate de-a lungul timpului şi transmise prin tradiţie, modificate şi îmbogăţite succesiv cu
elemente noi, acceptate si asimilate de comunitate . Imaginea este dependentă de sistemul informaţional în
care se formează, fiind condiţionaţă de caracteristicile de vârstă, sex, religie, nivel de cultură şi instruire,
apartenenţa etnică sau politică .
Formarea imaginii unei organizatii se poate realiza aplicând o anumită ,, politică’’, ce ţine pe de o parte
de stilul managerial al conducătorului organizaţiei şi pe de altă parte de activitatea desfăşurată de angajaţi .
Imaginea organizaţiei poate fi gestionată în cel puţin şase moduri:
*Să faci lucruri bune , în sensul practicării unui management extrem de performant .
*Să desfăşori o activitate profesională de relaţii publice prin care să obţii încrederea , simpatia , înţelegera
şi sprijinul publicului .
*Să desfăşori o agresivă campanie publicitară.
*Sa foloseşti sponsorizarea;
*Să angajezi un personal foarte bine pregătit, motivat şi ataşat obiectivelor organizatiei.
*Să întreţii foarte bune relaţii cu mijloacele de informare în masă.
*locul şi rolul în sistemul educaţional;
*interacţiunile educaţionale cu alte instituţii;
*avantajele oferite elevilor;
* programele şi proiecte ale instituţiei;
*activităţi în folosul angajaţilor;
*activităţi în folosul comunităţii.
*drepturile şi obligaţiile angajaţilor;
* profesionalismul;
*competenţa;
* onestitatea;
*contribuţii importante la realizarea scopului instituţiei şi ale angajaţilor;
*participarea angajaţilor la manifestări educaţionale şi ştiinţifice locale , naţionale şi internaţionale;
309
MICII BEIUSENI
Prof. Hădărean Diana,

Liceul Vocaţional Pedagogic, Beiuş, jud. Bihor
Titlul proiectului: CETERNARII-VECHE MESERIE A RROMILOR -MICII BEIUŞENI-promovarea

vechilor meserii a copiilor rromilor din cadrul şcolii
Durata proiectului: 2 ani
Localizare: Liceul VOCAŢIONAL PEDAGOGIC„N . BOLCAŞ” Beiuş
Coordonatorul echipei: Nume şi prenume HĂDĂREAN DIANA MONICA
Specializarea:profesor înv. primar
DESCRIERE PROIECT
Printre multele probleme probleme cotidiene cu care societatea românească se confruntă este si aceea
a conflictelor interetnice, iar pentru rezolvarea lor pe cale paşnică este nevoie de a dezvolta colaborarea
multietnic fără a renunţa la propria lor identitate culturală. Fiecare minoritate poate contribuii la
imbogăţirea populatiei majoritare cu propriile lor tradiţii şi obiceiuri.
Astfel, ne-am propus, în cadrul şcolii, să participăm la acest proiect multicultural, deoarece la noi în
şcoală există copii de rromi, portughezi, italieni şi maghiari.
Obiective:
 Să inveţe unii de la ceilalţi cum să respecte obiceiurile şi tradiţiile tuturor minorităţilor.
 Să integram şi să construim o identitate multiculturală.
Activităţi:
 În perioada premergătoare derulării activităţii, elevii au mers acasă la colegii rromi, şi au
asistat la o adevărată lecţie de meserie, brăţară de aur, apoi au vizitat Muzeul Municipal pentru a vedea
obiecte a vechi meşteşuguri ale rromilor, italienilor, maghiarilor. Toate activităţile au avut ca finalitate
realizarea unui film, a unui album cu poze din cadrul activităţilor, realizarea de desene ale copiilor, desena
care reprezintă diferite meserii.
 S-au realizat colaje, prezentarea unor momente traditionale etniei din care fac parte elevii
implicati in acest proiect , schimb de opinii , s-au adus argumente pro aduse etniei din care fac parte ,
realizarea unei lucrări comune din care să rezulte că noi suntem prieteni cu minorităţile realizarea unei
mici cărţi.
 UMANE:
 Elevi, părinţi, cadre didactice
 MATERIALE:
 Dotări existente în şcoli: CD/DVD-uri tematice, calculator, imprimantă, cameră foto, televizor,
videoproiector
Diseminare
 Activităţile de promovare a educaţiei interculturale vor continua şi după încheierea proiectului
ţinând cont de faptul că fiecare elev cunoaşte cel puţin o persoană care trăieşte într-o ţară lbalcanica sau
care provine dintr-un spaţiu cultural slav.
 Se va organiza de către elevi o expoziţie cu fotografii, afişe şi postere pe care le vor prezenta în
cadrul comunităţii, ajutaţi de părinţi şi cadrele didactice.
 Se va organiza cu ajutorul mass-media seri culturale grecească, bulgărească,etc.
310
311
Promovarea imaginii școlii prin activități extracurriculare -concursuri școlare
Prof. Hagiu Mariana

Școala Gimnazială „Profesor Panaite C. Mazilu” Broșteni, Vrancea
Comuna Broșteni este situată în Subcarpaţii Vrancei . Cu o istorie de 109 ani , scoala care poartă
azi numele marelui profesor universitar emerit, inginer, membru de onoare al Academiei Române, Doctor
Honoris Causa, Panaite C. Mazilu care s-a ridicat de pe băncile școlii noastre și a dus numele pământului
natal prin locurile pe unde a ajuns. Ca urmare avem nevoie să știm că că există exemple de urmat, oameni
care au excelat prin calitățile lor umane și profesionale puse în slujba societății.
Școala Gimnazială „Profesor Panaite C. Mazilu” Broșteni, are un efectiv de 224 de elevi în ciclurile
preşcolar, primar şi gimnazial. Imaginea școlii se construiește foarte greu și este în strnsă legatură cu
imaginea cadrului didactic. De aceea , înca de la primii pași pe care i-am facut ca învățătoare în această
școală, am încercat sa promovez imaginea școlii și prin rezultatele muncii mele. Relațiile de colaborare
cu părinții au dat sens și utilitate timpului petrecut împreună și a deschis perspectiva unei preocupări
informale cu valoare formativă.
Dragi cititori, trebuie să știți că elevii mei, în afară de munca la clasă și calificativele din catalog , ei
se pregătesc şi participă la multe olimpiade, concursuri şcolare regionale, naționale și internaționale unde
obţin premii şi menţiuni, care ne fac cinste. Şi pentru că exemplele bune trebuie cunoscute, ne-am propus
să vi le prezentăm pe cele mai importante.
Concursul National de Informatica „Marele Premiu al Palatului National al Copiilor” București-2
mențiuni;
Concursul Interjudetean de Matematica-Olimpiada Satelor din Sud-Est , Braila , faza
interjudeteana- 1 mențiune;
Concurs Național de desene în cadrul Strategiei Naționale de Acțiune Comunitară ”Dincolo de cuvintle
rostite - etapa pe scoala -2 premii I și 2 premii II;
Concurs național în cadrul Strategiei Naționale de Acțiune Comunitară –”Scrisoare
prietenului meu”, -etapa pe judet-mentiune;
Concursul International de de creatie originala “Basmele Regina Maria“,
Palatul Copiilor Craiova-2 premii;
Concursul Interjudetean De Matematica ”Profu de Mate” Online
Concursul National Gazeta Matematica Junior;
Concursul National de Datini si Obiceiuri de iarna “ Cum e datina strabuna”, Clubul
Copiilor Sighetul Marmatiei;
Concursul Interjudețeanl de Informatica ”Lumea virtuală în ochii copilului”, Palatul Copiilor
Focsani
Concursul judeţean - MiniOlimpiada de matematică Vânători-Vrancea
Concursul Naţional de Informatică aplicată Bit by bit, domeniu tehnic, Iaşi ;
Concursul Interjudețean de Informatică Grafică Tematică , Prahova;
Concursul Național de Informatică aplicată-CIP-2016, Vaslu;i
Concursul Național Comunicare. Ortografie.ro;
Concursul Național Proeducaţia-Matematică;
Concursul Național Proeducatia-Limba Romană;
Concursul Natțonal Fii intelligen la matematica…;
Concursul Național Gazeta Matematica Junior;
Concursul Național Comper-Comunicare -Etapa națională.
Unele din aceste concursuri ale copiilor au fost mediatizate și în presa locala, dar și în comisiile din
școală. La concursurile școlare interesul pentru cunoaştere şi competiţie se imbină cu responsabilitatea.
Reuşitele îi stimulează, îi motivează şi îi determină să răspundă provocărilor menite să le sporească
bagajul de cunoştinţe, abilităţile practice şi artistice.
312
Şcoala şi valorile ei
Prof. Claudia Hancu

,,Singurul progres care poate influenţa profund viitorul este cel care creşte din trecut”
(George Enescu)
Ceea ce ne face diferiţi unul faţă de celălalt, pe noi oamenii, este sistemul de valori în care credem.
Acesta ne defineşte ca indivizi şi ca grupuri. Cu un sistem de valori ieşim din familie, cu un sistem de
valori ieşim din şcoală, un sistem de valori promovăm în rândul persoanelor cu care venim în contact şi a
acelora pe care le educăm, ca dascăli.
Cum putem forma un sistem de valori dezirabil la elevii noştri, şi care să fie acesta, este
frământarea care ne urmăreşte şi pe care o urmăm în parcursul nostru social, familial, profesional şi care
stă la baza activităţii noastre didactice.
Sistemul educativ trebuie să transmită valori şi să determine comportamente care să dezvolte
atitudini de comunicare şi de relaţionare interpersonală şi intercomunitară, pentru ,,vindecarea societăţii”.
Trăim un prezent istoric şi didactic în care se impune ca procesul de asimilare a valorilor autentice
şi de formare a conduitei morale a generaţiei tinere(problem reale cu care se confruntă învăţământul actual
şi care îşi cer rezolvarea) să revină în mare măsură şcolii şi slujitorilor ei, cadrele didactice.
Pentru toate timpurile şi pentru toate popoarele, educaţia a fost şi rămâne cea mai importantă
problemă. Un popor nu poate exista fără civilizaţie, fără limbă, fără repere morale şi fără credinţă.
Educatia copiilor începe în familie, se continua în şcoală şi ar fii de dorit să aibă finalitate în Biserică.
În educarea tinerilor, exemplul este totul. Când copilul este crescut într-o comunitate familială
armonioasă precum şi matură sentimental şi spiritual, atunci sunt create premisele necesare ca să intre
matur în marea familie a societăţii. În zilele noastre, cei mai mulţi părinţi şi dascăli dau ca pildă copiilor
pe oamenii realizaţi în viaţă, pe cei renumiţi, care ocupă funcţii importante, sunt faimoşi, bogaţi. Astfel
introduc în sufletele copiilor uşor modelabile şi receptive, cele două mari rele: iubirea banilor şi iubirea
slavei lumeşti, a ascensiunii sociale. Goana după bunurile pământeşti face ca tinerii să devină materialişti,
plini de slavă deşartă. Sunt mulţi părinţi care-şi idolatrizează copiii. Orice depăşire a măsurii în dragostea
arătată copiilor va trezi în ei orgoliul, iubirea de sine şi îi va însingura. ,,Când nu se păstrează un anumit
echilibru în relaţia părinţi-copii, şi părinţii muncesc ca nişte robi pentru a satisface toate dorinţele răsfăţate
ale copiilor, aceasta nu numai că va denatura relaţia afectivă dintre ei, transformând-o din dragoste
binecuvântată de Dumnezeu în patimă, ci îi va şi transforma pe copii în robi ai acestei lumi materiale,
căreia consumismul i-a devenit emblemă.”
Ca dascăli, este necesar sa cunoaştem îndeaproape mediul familial în care creşte şi se formează
elevul, să dezvoltăm o colaborare strânsă cu părinţii sau tutorii bazată pe încredere şi sinceritate. Personal,
sunt adepta întâlnirilor individuale, părinte-copil, în vederea obţinerii unei legături strânse cu familia.
În zilele noastre, din păcate, educaţia nu se mai face ca odinioară, când copiii erau trimişi la şcoală
ca să facă carte şi să se facă om. Acest reflex a rămas cumva întipărit în mentalitatea multor români până
în prezent. Însă, acum ,,copiii sunt crescuţi mai mult de televizor şi calculator, iar la şcoală, dincolo de un
învăţământ obsedat de acumularea de cunoştinţe, educaţia omului a ajuns aproape contrară celei făcute
odinioară.” Este foarte important pentru noi în acest moment să găsim modele. Există încă în România şi
oaze de normalitate, locuri în care bunul simţ şi frumosul biruiesc, cu ajutorul lui Dumnezeu. În acest scop
consider ca fiind utile inserarea elementelor de tradiţie în procesul de instruire şi educare: descrierea
obiceiurilor prilejuite de sărbătorile religoase (de Sfântul Gheorghe-obiceiul Sângiorzului, a III-a zi de
Sfintele Paşti-Pogăniciu, la Buna Vestire-obiceiul Blagoveşteniilor, în Ajunul Crăciunului-Chiralesa),
povestirea legendei unui sat şi conştientizarea faptului că fiecare sat are o legendă proprie (aceasta se
poate face de către un părinte în cadrul orei de consiliere), organizarea unei vizite în satul nostru natal,
pentru ca elevii să ia contact nemijlocit cu viaţa la sat, organizarea serbării de Crăciun, cu valorificarea
elementelor de tradiţie populară (în cadrul serbării părinţii împreună cu elevii îmbracă costumul popular
din zona de provenienţă).
În lupta pentru apărarea sau salvarea inocenţei, rolul părinţilor este foarte important. Mulţi dintre
părinţi, în loc să intre cât mai adesea în lumea copiilor, să se joace cu ei, să se bucure împreună, se grăbesc
313
să-i cheme cât mai repede în lumea lor. Mamele vor să-şi vadă fetele cât mai repede ,,domnişoare”, le
învaţă de mici cochetăria, le îmbracă după ultima modă, furându-le pur şi simplu copilăria. Nu mai vorbim
despre limbajul pe care-l deprind unii copii de la părinţi, care nu mai are nicidecum iz de basm sau de
poveste. Dacă astăzi mulţi copii îşi pierd prea curând copilăria, inocenţa, este şi pentru că părinţii lor au
ucis copilul inocent din propriile lor suflete… astfel, organizarea şezătorilor, a cercurilor de lectură,
vizionarea pieselor de teatru, a unor filme potrivit vâstei elevilor, pot preveni diferite probleme dacă sunt
facute din clasele mici.
Personal, consider că elevii sunt imaginea şcolii. Cu cât reuşim să le cultivăm dorinţa pentru Bine,
Frumos şi Adevăr, fiind sprijiniţi de familiile lor, şcoala şi-a atins obiectivul.
Bibliografie:
Vasile Danion, Cum să ne creștem copiii București, Ed. Lucman, 2006.
Bontaș, Ioan, Pedagogie, București, Ed. All, 1996.
Vlachos, Hierotheos, Psihoterapia ortodoxă, București, Ed. Sophia, 2001.
314
Educatoare: Hantăr Mihaela

Grădinița p. p. nr. 53, structură – Grădinița p. p. nr . 48 , Timișoara
Grădinița cu program prelungit nr. 53 din Timișoara este o unitate de învățămȃnt cu personalitate
juridica , începȃnd cu anul școlar 2014 – 2015 , în urma fuziunii prin absorbire , iar Grădinițele cu
program prelungit nr. 16 , nr. 45 și nr. 48 , și Grădinița cu program normal nr. 16 au devenit structuri
subordonate.
Motto-ul nostru :
"Copiii învață ceea ce trăiesc!
Dacă trăiesc în încurajare, copiii învață să fie încrezători.
Dacă trăiesc în acceptare, copiii învață să iubească.
Dacă trăiesc în aprobare, copiii învață să se placă pe sine.
Dacă trăiesc înconjurati de recunoaștere, copiii învață că este bine sa ai un țel.
Dacă trăiesc împartind cu ceilalți, copiii învață generozitatea.
Dacă trăiesc în bunăvoința și considerație, copiii învață respectul.
Dacă trăiesc în prietenie, copiii învață că e placut să trăiești pe lume."
DOROTY LAW NOLTE
Ȋn procesul atȃt de complex de formare a noilor generații care își deschid ochii spre lume , noi
avem menirea să introducem și să direcționam copilul în relațiile sale cu grădinița , școala, familia și
comunitatea.
Promovarea imaginii grădinițelor arondate Grădiniței p.p. nr. 53 din Timișoara , este un motiv de
implicare a tuturor cadrelor didactice și a intregului personal de îngrijire , unul dintre obiectivele noastre
fiind acela de a atrage un numar cȃt mai mare de preșcolari ,din zonele arondate unităților noastre.
Așadar, ne unim forțele în desfășurarea unor acțiuni de promovare a unităților noastre prin diverse
mijloace: - prezentarea ofertei educaționale și a materialelor promoționale în ședințele cu părinții ; - site-
ul unității și actualizarea la zi a acestuia ; - amenajarea unor expoziții cu lucrări ale copiilor pe holurile
grădinițelor; - prezentarea unor fotografii cu secvențe din timpul activităților desfașurate la grupe sau în
afara lor; - organizarea unor activități specifice sărbătorilor importante ( zile de naștere ale copiilor , zile
internaționale , Ziua Unirii -24 ian , Ziua Romȃniei – 1. Dec ,etc.)
Imaginea grădiniței are o puternică influența asupra așteptarilor , iar aceste așteptări influențează
alegerea beneficiarilor. Grădinița are , dupa cum se știe , un rol important în dezvoltarea copiilor , în
formarea noilor generații responsabile , autonome , ce se pot integra cu success în viitoarea activitate
școlara.
Grădinița p.p. nr . 48 ,cea în care îmi desfășor activitatea , structură a Grădinitei p.p. nr . 53 , oferă
copiilor un climat cald și primitor , bine organizat și care răspunde cerințelor actuale . Activitățile pe care
le propunem și desfășuram sunt diverse , interesante și atractive , de multe ori în colaborare cu membrii
ai comunității locale și părinți . Parteneriatul dintre grădiniţă şi familie reprezintă o primă experienţă
relaţională şi de colaborare a părinţilor cu persoanele profesioniste în domeniul educaţiei. Cei mai mulţi
părinţi manifestă deschidere, dorinţă de a colabora cu personalul grădiniţei, se implica în activități
comune și ne transmit un feed-back pozitiv, de fiecare dată . Educaţia copilului este o acţiune care
presupune schimb de experienţe, de competenţe şi valori între toţi adulţii care îl susţin în dezvoltare şi cu
care acesta intră în contact.
315
Pentru că ne iubim meseria și îndrăgim copiii vom continua să invesim în educație , să ne aducem
aportul la crearea personalității viitorului adult și să strecuram în sufletul fiecărui copil, ce trece pragul
grădiniței noastre , bucuria de a fi mereu unic și special.
Secvențe din activitătile noastre :
Serbarea de Crăciu Vizită la brutărie Aniversare
Ziua Romȃniei Vizită la muzeu Activitate gospodărească
Bibliografie: - ,, Educatia timpurie si specificul dezvoltarii copilului prescolar”- 2008;
,,Ȋmpreună pentru copi: grădinita și comunitatea ,, - Proiect pentru Reforma Educatiei Timpurii ( P.R.E.T )
316
IMPORTANȚA STRATEGIILOR DE MARKETING

ÎN PROMOVAREA IMAGINII ȘCOLII
Prof. Înv. Primar, Hantea Anela

Școala Gimnazială Filiași, Dolj
O școală trebuie să producă și să ofere pieței ceea ce se cere efectiv, să-și orienteze activitatea în
funcție de așteptările consumatorilor, mai precis a elevilor și a părinților acestora. Marketingul este un
demers științific care presupune nu numai cunoașterea de cerințe de consum, ci și anticiparea lor,
adaptarea permanentă la nevoile consumatorilor în vederea păstrării unui parteneriat bine consolidat, bazat
pe mulțumirea familiilor. Acest demers presupune un ansamblu de metode și tehnici științifice care să
poată analiza cantitativ și calitativ fenomenul precum și previziunea pieței. De aceea, marketingul devine
o funcție a managementului. El este o știință care presupune asimilarea la nivelul teoriei și acțiunii
educaționale, a conceptelor semnificative din domeniul
educațional, crearea de concepte noi, generalizarea
teoretică și reflecția continuă asupra ideilor generate de
practică, experimentarea unor idei noi de investigare a
consumului cultural și a comportamentului consumatorilor,
elaborarea unor instrumente de previziune a pieței
educaționale.
Strategiile de marketing au o importantǎ deosebită

în promovarea imaginii școlii, nu numai pentru a atrage
elevi către școala ta, chiar pentru ai păstra sau ați face
cunoscută activitatea.
Promovarea cuprinde totalitatea activităților pe care școala le întreprinde pentru a atrage și a păstra
în calitate de parteneri grupurile-țintă prin educația oferită.
Scopul promovării este de a manipula grupul-țintă să aleagă școala (la momentul inițial sau
intermediar al parteneriatului). Promovarea poate ajuta să informeze grupul-țintă despre ceea ce oferă
școala și să stimuleze interesul în educație. Numai promovarea nu este de ajuns să convingă un client.
Promovarea îl face pe client să treacă pragul școlii. De aici încolo, calitatea produsului și oamenii
implicați în educare pot să asigure o retenție a clientului.
Acum opt ani am fost cadru didactic într-o școală (structură) cu elevi de etnie romă. De foarte
multe ori atât eu cât și colegele mele ne-am lovit de prejudecățile oamenilor pentru faptul că lucram cu
astfel de elevi.
Participarea la acţiuni comune şi relevante pentru comunitate si prin stabilirea unor legături, prin
iniţierea activităţilor educative şcolare şi extraşcolare diferenţiate, care să răspundă socializării copiilor
(parteneriate cu instituțiile din localitate, concursuri, reuniuni, întâlniri cu agenţii economici) am reuşit sǎ
atragem atenția asupra potențialului elevilor nostri și sǎ ȋmbunǎtǎțim imaginea școlii.
Chiar dacă, crearea blog-ului școlii, a pornit de la o simplă activitate a unui curs de formare, nu am
perceput-o ca pe o strategie de marketing, dar, asta a reprezentat de fapt. Prin prezentarea diverselor
activități ce au fost derulate în școala noastră, imaginea școlii a fost vizibil îmbunătățită, iar atitudinea
unora s-a schimbat.
parteneriate, activități extracurriculare poate reprezenta o strategie de marketing, deoarece prin modul pe
care se fac cunoscuți stârnesc interesul pentru cunoașterea instituției pe care o reprezintă și imaginea școlii
este astfel îmbunătățită.
317
Rolul părinților copiilor cu dificultăți de învățare în educație
Învățător: Harai Erzsébet

Școala Gimnazială nr. 1 Zăbala
Istoric vorbind, dificultăţile de învăţare la copii au fost considerate în trei sau chiar patru categorii.
Interesant este faptul că aceste categorii au fost identificate la început pornind de la coeficientul de
inteligenţă (IQ). Asta pentru că foarte multă vreme s-a considerat că inteligenţa de ordin cognitiv
intelectuală este unicul criteriu de evaluare a capacităţilor personale.
Elevii cu dificultăţi de învăţare specifice au o anume dificultate de a învăţa să citească, scrie, scrie
corect sau folosi numerele, astfel încât performanţa lor în aceste zone se situează sub cea din alte zone. De
asemenea, ei pot avea dificultăţi cu memoria de scurtă durată, cu abilităţile de organizare şi coordonare.
Elevii cu dificultăţi de învăţare specifice acoperă întreaga gamă de abilităţi, iar gravitatea acestora
variază foarte mult. Printre dificultăţile de învăţare specifice se numără: dislexia, discalculia şi dispraxia.
În funcţie de integrarea în activităţile şcolare, posibilităţilor de abordare a ariilor curriculare şi
felului în care copiii pot face faţă sarcinilor didactice se poate considera că dificultăţile de învăţare sunt de
trei categorii.
Elevii cu dificultăţi de învăţare medii ating niveluri de performanţă semnificativ sub acelea
aşteptate în majoritatea ariilor curriculare, în ciuda intervenţiilor corespunzătoare. Ei au o dificultate mult
mai mare decât colegii lor în dobândirea de abilităţi de scriere, citire şi calcul de bază şi în înţelegerea
conceptelor. De asemenea, ei se pot confrunta cu o încetineală în vorbire şi utilizarea limbajului, cu un
respect de sine scăzut, cu un nivel scăzut de concentrare şi cu abilităţi sociale insuficient dezvoltate.
Elevii cu dificultăţi de învăţare severe au probleme intelectuale sau cognitive serioase. Aceasta are
un efect major asupra capacităţii lor de a face faţă curriculum-ului şcolar fără ajutor. Ei pot de asemenea
avea dificultăţi de mişcare şi coordonare, comunicare şi percepţie şi în dobândirea de abilităţi care să le
permită să se ajute singuri, şi pot necesita predarea tehnicilor de deprindere a unor astfel de abilităţi, a
independenţei şi abilităţilor sociale. Unii pot folosi semne şi simboluri, însă majoritatea sunt capabili să
susţină conversaţii simple.
Elevii cu dificultăţi de învăţare multiple au nevoi educaţionale complexe. Pe lângă dificultăţile de
învăţare foarte severe, aceştia prezintă alte dificultăţi semnificative, precum dizabilităţi fizice, probleme
senzoriale sau probleme medicale serioase. Aceşti copii şi tineri au nevoie de foarte mult sprijin din partea
adulţilor, atât în ceea ce priveşte nevoile lor de învăţare, cât şi îngrijirea lor. Este posibil să aibă nevoie de
stimulare senzorială şi de împărţirea curriculum-ului în fragmente foarte mici. Unii comunică prin gesturi,
prin indicarea cu privirea sau simboluri, alţii printr-un limbaj foarte simplu.
Primul şi poate cel mai important lucru pe care părinţii trebuie să-l facă dacă au un copil cu
tulburări de învăţare este acela de a conştientiza nevoile speciale pe care le are. Iar aceste nevoi speciale
nu trebuie să se rezume la şedinţele de logopedie sau la cele de consiliere psihiatrică. După ce acestea se
încheie, copilul revine acasă, la ritmul de viaţă obişnuit, care include teme şi joacă. Dacă la cel de-al
doilea capitol se poate descurca singur, pentru primul are nevoie de sprijin.
După 8-10 ore de muncă, multor părinţi le este greu să facă teme cu copilul, iar dacă acesta are şi o
tulburare de învăţare, lucrurile se complică. Timpul de învăţare al unui copil dislexic sau cu ADHD este
de trei-patru ori mai mare decât al celorlalţi copii şi, în foarte multe cazuri, lecţiile se prelungesc până la
ore târzii. De foarte multe ori, ei pot fi nevoiţi să repete de zece ori aceeaşi informaţie pentru ca el să o
poată reţine. Chiar şi depunând eforturi peste puteri, există riscul ca performanţele copilului să nu fie prea
bune. Prin urmare, părinţii trebuie să se înarmeze cu răbdare. Pe lângă toate aceasta, părinţii trebuie să fie
pregătiţi să-şi ajute copilul să nu-şi piardă motivaţia, o problemă frecvent întâmpinată în timpul temelor
nesfârşite. Cum îl încurajăm când se satură de lecţii? De regulă, cea mai mare răsplată pentru copil este
promisiunea timpului petrecut împreună cu părinţii. Recompensele materiale pot să nu funcţioneze mai
mult de două-trei zile.
318
Copilul cu tulburări de învăţare este conştient de faptul că nu poate face faţă cerinţelor, în ciuda
faptului că-şi dă toată silinţa, şi că este diferit de ceilalţi copii. El realizează că rezultatele sale şcolare nu
îndeplinesc aşteptările părinţilor şi poate căpăta convingerea că nu poate face nimic bine, că este inferior
celorlalţi, că este incapabil şi inutil. Părinţii şi educatorii joacă un rol crucial în modul în care copilul îşi
construieşte încrederea în capacităţile proprii. Pentru aceasta, el trebuie să simtă că ideile îi sunt apreciate
şi să fie recompensat prin laude ori de câte ori duce la îndeplinire o sarcină. În timpul temelor, o atitudine
încurajatoare din partea părinţilor va ajuta copilul să continue rezolvarea temelor rămase. Atunci când ia o
notă proastă, el nu trebuie certat sau pedepsit, ci trebuie să i se spună că efortul pe care l-a depus este de
apreciat. Trebuie evitate replicile de tipul „Nu te-ai străduit suficient" sau „Nu eşti în stare".
Copilul cu tulburări de învăţare, ca de altfel orice copil, nu trebuie urmărit în permanenţă de părinţi
în timpul temelor. În intervalul de 20-30 de minute de lecţii, el trebuie lăsat cel puţin zece minute singur,
pentru că în acest mod este ajutat să-şi dezvolte independenţa. Pe măsură ce copilul creşte, părinţii trebuie
să-l supravegheze tot mai puţin, iar în timpul petrecut lângă el, sub nicio formă nu trebuie să-l cicălească.
Dacă în cazul ADHD-ului, simptomele se atenuează pe măsură ce copilul creşte, iar cu terapie
specializată va fi cu atât mai puţin o problemă, tulburările de tip dislexie sau disgrafie persistă de regulă la
vârste adulte. Din acest motiv, este foarte important ca părinţii să descopere şi să pună în valoare abilităţile
mai bine dezvoltate ale copilului. Pentru aceasta, trebuie să fie atenţi la preocupările sale şi să-l încurajeze
să aibă activităţi extraşcolare. Sportul, muzica şi artele pot fi activităţi la care copilul excelează. Odată ce-
şi va descoperi potenţialul, el va putea să-şi construiască încrederea în sine şi să-şi aleagă profesia.
Copilul cu tulburări de învăţare trebuie să primească sprijin nu doar din partea părinţilor, ci şi de la
învăţător şi profesori. Ei trebuie informaţi de părinţi şi trebuie să comunice cu aceştia despre evoluţia
şcolară a copilului. În timpul orelor, învăţătorii ar trebui să simplifice enunţurile problemelor date unui
astfel de elev, oferindu-i astfel şansa de a-şi pune în valoarea aptitudinile şi cunoştinţele dobândite, pentru
a deveni mai sigur pe sine. De asemenea, ar trebui să-i ofere copilului cu tulburări de învăţare mai mult
timp pentru a rezolva problemele.
Nu este un lucru uşor să accepţi că ai un copil diferit. Unor părinţi le ia mai mult timp să se
obişnuiască cu ideea, iar cei care nu reuşesc acest lucru nu-şi vor putea ajuta copilul. Ei trebuie să
înţeleagă că intelectul copiilor cu dislexie, disgrafie sau cu discalculie este normal, iar unii dintre aceşti
copii au un nivel de inteligenţă peste medie. Ei pot deveni adulţi echilibraţi dacă sunt ajutaţi să-şi dezvolte
personalitatea şi să facă faţă provocărilor. Tulburările de învăţare nu ar trebui să fie un impediment pentru
copii atâta vreme cât părinţii înţeleg că au nişte nevoi speciale şi se implică în educarea lor.
319
PROMOVAREA IMAGINII ŞCOLII - ZILELE PORŢILOR DESCHISE

EXEMPLU DE BUNĂ PRACTICĂ
Prof. înv. primar, Haricleea Diugan

Liceul Teoretic „Mihai Eminescu”, Cluj-Napoca, Cluj
La nivelul școlii a existat în luna decembrie, un proiect mai amplu intitulat „Scânteiuțe de iarnă”.
În acest proiect erau cuprinse activități în parteneriat cu copiii din zone rurale, care au venit la colindat,
dar și concursuri cu elevi din școlile gimnaziale din oraș. Tot în cadrul acestui proiect a fost inclusă și
activitatea pentru grădinițe „Zilele Porților Deschise”. Aceasta s-a desfăşurat în data de 18 decembrie
2017, intervalul orar 16-18. Au fost invitate un număr de 8 grădiniţe. Dimineață au venit în vizită 3 grupe
de preșcolari, de la grădinițe diferite, care au făcut un tur al școlii și au participat la un scurt moment
artistic de Crăciun. Apoi, după masă, au fost așteptați să vină împreună cu părinții în vizită și să desfășoare
cu elevii clasei a IV-a, în sala multimedia, activități diverse.
În acest an școlar, am ales să promovez imaginea şcolii în grădiniţe prin intermediul copiilor din
clasa a IV-a, pe care o îndrum. Așadar, am lansat invitaţia la nivelul clasei. I-am întrebat pe copii dacă
doresc să participe la această acțiune, să se joace cu copiii preșcolari care vor vizita școala noastră, să le
vorbească despre cum este la școală, ce învață, ce le place cel mai mult, cum sunt orele, profesorii. Elevii
au fost foarte încântați de ideea de a desfășura activități cu cei mici, mai ales că, foarte mulți au frați acasă.
Au dorit să ajute la promovarea imaginii şcolii un număr de 13 elevi, gândind şi organizând ateliere la
alegere, în funcţie de talentele fiecăruia. Iată ce au dorit să facă: citire de poveşti, pictură - diverse tehnici
de a picta, origami- steluţa de iarnă, bradul, îngeraşul, scenetă de teatru: „Şcoala animalelor”, desen /colaj
pe teme de iarnă, de Crăciun, organizarea de jocuri de dezvoltare a creativităţii, a gândirii, a imaginaţiei
(de exemplu Tangram), lego, Story cubes, Domino, Pantomimă sau trucuri de magie simplă.
Școlarii s-au organizat în echipe şi au pregătit cu sprijinul meu și al părinților, toate materialele de
care au avut nevoie. Au fost foarte creativi şi s-au implicat activ. Au compus singuri o scenetă pentru cei
mici pe care o prezint mai jos. Au confecţionat recuzita şi au făcut repetiţii.
Scenetă de teatru de păpuși: „Școala animalelor”
Decor: pe un carton mare elevii au desenat o școală în pădure, copaci, iarbă, flori, o ciupercuță, un fluture,
soare nori, o pasăre. Animalele participante la scenetă (un elefant, o broască de baltă, o focă, o pasăre)
sunt niște jucării de pluș, care pot fi mânuite cu degetele, asemeni unei mănuși.
- Salut! spune pe rând, fiecare animăluț.

- Salut, copii! apoi toți împreună. Bine ați venit la noi!
- Eu sunt Eli! (elefantul)
- Pe mine mă cheamă Oachi. (broasca)
- Iar eu sunt Fibi! (foca)
- Fibi, tu cum ai ajuns aici? Întreabă Eli.
- M-am pierdut de mămica mea și am mers pe o apă mare și am ajuns aici.
- Aaaaaaa….
- Beeeeee….
- Ceeeeee….
- Ha, ha, ha, ha, ha, ha, ha!!!!!
- Nu mai râdeți de mine, zice Oachi. V-ați prins copii? Așa începe alfabetul. Voi îl știți?
- Nu, dar acum am început să îl învățăm la grădiniță cu doamnele educatoare, spun copiii.
-Aveți timp să îl învățați și la școala de acolo. (și arată spre școala de carton ca
decor). Vă recomand eu una foarte bună, la care am fost și eu. Este vorba despre Liceul Teoretic “Mihai
Eminescu”.
- Eu nu pot să merg la școală….zice Fibi tristă.
320
- Dar de ce? întreabă Oachi.

- Pentru că nu pot să mă despart de păturica mea, zice Fibi.
- Nici eu nu pot să mă despart de jucăria mea, zice Eli.
-Nu vă faceți atâtea griji, spune Oachi. La școală este foarte interesant. Vă veți și juca, vă veți face
noi prieteni, veți învăța lucruri interesante, frumoase, provocatoare, la mate, la română… și la altele.
- Dar ce e aia „mate”, ceva mâncare? întreabă Eli. Că așa mi-i de foame…
-Păi…„mate” înseamnă de fapt „matematică”, adică, să te joci cu numerele, să aduni, să scazi,
să faci probleme.
De exemplu, o problemă poate fi asta: „pasărea aceea care tot stă acolo, pe creangă și ascultă tot ce
vorbim noi aici, dacă pleacă, câte păsări mai sunt ”?
- Copiii: niciuna! (copilul care mânuiește pasărea dispare după ce se rezolvă problema)
- Bravo! Spune Oachi. De fapt noi am făcut scădere 1-1 egal 0. E ușor așa e ?
- Daaaaaa…
Voi știți cifrele? Știți să numărați până la zece? Cu asta se ocupă matematica! Hai să numărăm împreunăO
achi zice: Unu, doi, trei…offff, ce urmează după trei? Ajutați-mă!
Și copiii numără cu broasca până la 10.
- Dar ….. în engleză puteți să numărați?
- Da.
- Haideți împreună să zicem. One, two, three… Și copiii numără cu broasca până la 10.
- Eu știu cântecul ăla “Un elefant se legăna” pe o pânză de păianjen…zice Eli. Voi îl știți? Ce s-a
întâmplat mai departe cu elefanții?
- Păi s-a rupt pânza și toți au căzut….spun copiii.
- Să știți că eu am încercat cu frații mei din junglă și pânza nu ne-a ținut…am tras o căzătură
de mama focilor, adică de mama focului…
- Am înțeles ce e cu „mate”, dar ce este„ română”? Zice Fibi.
- Aici te joci cu literele.
- Cum așa ?
- Păi simplu, uite pe ea o cheamă Eli. Prima litera din numele ei este E, apoi vine L și îl prinde
de coadă, și împreună îl iau de mâna pe I …. și așa jocul nostru se încheie cu un cuvânt: ELI.
- A fost greu la școala unde ai fost, Oachi? întreabă Eli.
- Nu, deloc, am avut mare noroc să am colegi prietenoși și buni, și o învățătoare minunată, zice
Oachi.
- Cum se numește școala unde ai fost tu, Oachi?
- Eu am fost la școala „Mihai Eminescu”, chiar aici unde ne aflăm.
- Chiar aici?
- Da… atunci și eu voi veni aici! zic împreună Fibi și Eli.
- Voi, copii, asteptați să mergeți la școală?
- Daaaa...
- Va fi foarte frumos! Vă așteptăm la școala noastră!
- La revedere, dragi copii, să ne vedem cu bine!
Animăluțele salută vesele…
321
Evaluarea la Educație muzicală
Autor, prof. Hariga Dumitru- Daniel

Școala Gimnazială „Mihail Sadoveanu ” Dumbrăvița
Precum calea didactică de însuşire a muzicii poartă amprenta specificului artei muzicale, tot astfel
şi tehnologiile de evaluare a rezultatelor şcolare se vor raporta la acest specific. Experienţa educaţiei
muzicale demonstrează că elevii pot studia ani în şir muzica, dar, pînă la urmă, rămîn insensibili faţă de
ea.
Cele două niveluri de realizare a educaţiei artistice - informativ-teoretic şi formativ-aplicativ – se
află într-un raport de reciprocitate, completîndu-se unul pe altul în sensul că instruirea nu poate înlocui în
totalitate cunoaşterea muzicii, ci doar asigură o mai bună receptare a ei, în timp ce contemplarea propriu-
zisă valorifică virtuţile instruirii şi asigură realizarea scopului fundamental al educaţiei muzicale. Astfel,
profesorul este chemat să aleagă tehnologiile de evaluare adecvate rezultatelor şcolare la disciplina de
educaţie muzicală.
Trăirea emoţiei, exigenţa unei educaţii muzicale, a unei educaţii în receptarea/ interpretarea muzicii
sînt prezente în toate momentele actului muzicii: audiţie – interpretare – creaţie. În acest context,
caracterul învăţămîntului artistic impune o împărţire specifică a metodelor de evaluare la educaţia
muzicală – metode directe şi intuitiv-indirecte. În Curriculumul de educaţie muzicală metodele intuitiv-
indirecte nu sînt indicate ca strict complementare, deoarece domeniul afectiv este determinant în formarea
culturii muzicale. La Educaţia muzicală, prin metodele tradiţionale – obiectiv-directe – sînt evaluate
competenţele muzicale (cunoştinţele muzicale, cunoştinţele despre muzică, aptitudinile de interpretare, de
audiţie etc.), iar prin metodele intuitiv-indirecte, numite şi metode alternative / complementare, poate fi
evaluată experienţa muzicală a elevilor (trăirea afectivă, atitudinile, gustul artistic, aprecierile etc.).
Astfel, pe lîngă modalităţile de evaluare „obiectivă”, directă, care se aplică în mod special la
aprecierea aspectului informativ-instructiv al procesului de învăţare (cunoştinţe, aptitudini muzicale etc.),
se folosesc pe larg şi metode indirecte, tangenţiale, intuitive, care se aplică la determinarea aspectului
formativ-educativ (atitudini, interese, cultura artistică etc.). Metodele de evaluare indicate pentru lecţiile
de educaţie muzicală sînt următoarele:
• Metode obiectiv-directe: a) probe orale: chestionarea, interviul, discuţia; b) probe scrise: extemporalul,
lucrarea de control, testul; c) probe practice;
• Metode intuitiv-indirecte: observaţia (fişa de evaluare, scara de evaluare, lista de control), investigaţia,
proiectul, tema pe acasă, portofoliul.
În scopul eficientizării procesului de evaluare, în anul 2013 s-a elaborat și aprobat Modelul de dezvoltare a
referenţialului de evaluare pe trepte și clase. Acest document reglator stabilește relaţia dintre competenţele
specifice, indicatorii de competenţă, produsele pentru măsurarea competenţei și criteriile de evaluare a
produselor. Fiecare produs școlar este concretizat prin descriptori pentru fiecare notă. Acest model
reprezintă un instrument de evaluare aferent Standardelor de eficientă a învăţării în baza de competenţe.
Implementarea modelului permite urmărirea sistematică și continuă a modului în care sistemul de evaluare
se comport în raport cu exigenţele curriculare.
Aplicarea documentului asigură respectarea următoarelor principii:
1) Corectitudine, cînd tuturor candidaţilor li se oferă şanse egale şi îi plasează în condiţii egale, fără a
defavoriza sau avantaja pe unii sau pe alţii, iar criteriile de bază sunt clare şi cunoscute de toţi candidaţii.
2) Credibilitate, cînd evaluarea foloseşte metode care conduc cu consecvenţă la aceeaşi decizie privind
competenţele evaluate, iar evaluatorii demonstrează competenţe de evaluare.
3) Flexibilitate, cînd evaluatorii dovedesc capacitatea de adaptare a procesului de evaluare la varietatea
contextelor în care se desfăşoară.
4) Validitate, cînd metodele de evaluare conduc la producerea de informaţii relevante în raport cu ceea ce
se urmăreşte în evaluare. Aceasta presupune că evaluatorii ştiu ce anume evaluează (evaluarea este
proiectată şi realizată pe baza unor criterii sau pe baza rezultatelor învăţării stabilite în prealabil) şi că
dovezile colectate sunt rezultatul îndeplinirii unor sarcini relevante pentru ceea ce se evaluează.
322
Produsele pentru măsurarea competenţei sînt structurate în două categorii: (a) atitudinal-valorice
(cultura comportamentală, experienţa auditivă elementară, activism, participativitate, interes pentru
muzică etc.) și (b) descriptive (răspuns oral/scris, eseu structurat, comentariu muzical, repertoriul musical
etc.).
Rezultatele şcolare obţinute la finele procesului educaţional indică/ stabilesc gradul de formare a
culturii muzicale a elevilor. În acest context, raportul dintre experienţa muzicală şi competenţa muzicală
devine una din exigenţe în realizarea Curriculumului de educaţie muzicală.
Desfăşurarea activităţilor de învăţare va fi rezultatul coordonării eforturilor comune ale celor trei
parteneri ai procesului de predare-învăţare-evaluare, respectiv: cadre didactice, părinţi, copii, dar şi a
colaboratorilor şi partenerilor educaţionali din comunitate a căror implicare este la fel de importantă. În
desfăşurarea acestora accentul va cădea pe încurajarea iniţiativei copilului şi a luării deciziei, pe învăţarea
prin experimente şi exersări individuale. Nu se recomandă o notare rigidă ci una motivată şi motivantă
pentru elev.
Pentru activitatea secţiilor metodologice a profesorilor de educaţie muzicală dintr-un
raion/municipiu, se recomandă următoarele teme pentru seminare și laboratoare de bune practici:
 Reperele paradigmei educaţionale la educaţia muzicală în bază de competenţe;
 Strategiile didactice relevante în formarea şi evaluarea competenţelor specifice educaţiei muzicale;
 Clarificarea procesului de formare a competenţelor în cadrul activităţilor muzical-didactice;
 Responsabilităţile unui cadru didactic în procesul de concepere a unei tehnologii didactice axate pe
formarea de competenţe.
 Structurarea unui proces educativ care cuprinde elemente artistice și culturale;
 Bune practici în colaborarea școlilor cu instituţiile culturale.
 Caracteristicile artei contemporane și posibilităţi de a o integra în procesul educaţional;
 Tehnologii de lucru cu manualul școlar la lecţia de educaţie muzicală: exigenţe, specific, deschideri
creative;
 Abordări metodologice în realizarea temei curriculare „Eu și Muzica”
 Tehnologii de cunoaștere a muzicii în cadrul audiţiei/interpretării muzicale/creaţiei muzicale
elementare.
 Repertoriul muzical ca mijloc de cunoaștere și edificare spirituală (criterii de selectare, tehnologii
didactice specifice, modalităţi de analiză/caracterizare etc.).
 Tehnologia elaborării proiectului didactic pentru lecţia de educaţie muzicală.
 Metode și tehnici de evaluare a rezultatelor școlare la lecţia de Educaţie muzicală.
323
Metode si tehnici de evaluare
Autor: Prof. Hariga Nicoleta-Alexandrina

Școala Gimnazilă „Spiru Haret” Dorohoi
Strategia de evaluare denotă modul de integrare a acţiunii de evaluare (realizabilă prin operaţiile de
măsurare-apreciere-decizie) în structura de funcţionare a activităţii didactice/ educative. Conceptul de
strategie de evaluare reflectă tendinţa de extindere a acţiunilor evaluative: de la verificările tradiţionale la
evaluarea proceselor şi condiţiilor de desfăşurare a activităţii didactice, a situaţiilor de instruire/învăţare.
Fiind un proces multidimensional, se pot identifica, în funcţie de criteriile alese, mai multe
strategii/tipuri de evaluare:
1. Din punct de vedere al situaţiilor de evaluare, putem identifica două strategii:
♦ evaluare realizată în circumstanţe obişnuite, bazată pe observarea activităţii elevilor;
♦ evaluare specifică, realizată în condiţii special create ce presupune elaborarea şi aplicarea unor probe,
partenerii angajaţi în proces fiind conştienţi de importanţa demersurilor de verificare şi apreciere
întreprinse;
2. După funcţia dominantă îndeplinită, putem identifica două strategii:
♦ evaluare diagnostică (se realizează o diagnoză descriptivă ce constă în localizarea lacunelor şi erorilor în
cunoştinţe şi abilităţi dar şi a “punctelor forte” şi o diagnoză etiologică care relevă cauzele care au generat
neajunsurile constatate);
♦ evaluare predictivă prin care se urmăreşte prognozarea gradului în care elevii vor putea să răspundă pe
viitor unui program de instruire;
3. După modul în care se integrează în desfăşurarea procesului didactic, putem identifica trei
strategii:
♦ evaluare iniţială, realizată la începutul demersurilor instructiv-educative, pentru a stabili nivelul la care
se situează elevii;
♦ evaluare formativă, care însoţeşte întregul parcurs didactic, organizând verificări sistematice în rândul
tuturor elevilor din toată materia;
♦ evaluarea sumativă, care se realizează de obicei, la sfârşitul unei perioade mai lungi de instruire;
Prezentăm în continuare a analiză comparativă a celor trei strategii de evaluare, urmărind criteriile:
scopul, principiul temporalităţii, obiectul, funcţiile, modalităţile de realizare, avantajele, dezavantajele şi
notarea:
SCOPUL URMARIT
 Evaluarea iniţială:
o identifică nivelul achiziţiilor iniţiale ale elevilor în termeni de cunoştinţe, competenţe şi abilităţi,
în scopul asigurării premiselor atingerii obiectivelor propuse pentru etapa imediat următoare;
o “este indispensabilă pentru a stabili dacă subiecţii dispun de pregatirea necesare creării de
premise favorabile unei noi învăţări” (Ioan Cerghit, 2002).
 Evaluarea formativă:
o urmăreşte dacă obiectivele concrete propuse au fost atinse şi permite continuarea demersului
pedagogic spre obiective mai complexe; “Unicul scop al evaluării formative este să identifice situaţiile în
care întâmpină elevul o dificultate, în ce constă aceasta şi să-l informeze” (De Landsheere, 1975), atât pe
el cât şi pe profesor.
 Evaluarea sumativă:
o stabileşte gradul în care au fost atinse finalităţile generale propuse (fie dobândirea unei atitudini
sau a unei capacităţi), comparându-i pe elevi între ei (interpretare normativă), ori comparând
performanţele manifestate de fiecare cu performanţele aşteptate (interpretarea criterială).
PRINCIPIUL TEMPORALITATII
o se efectuează la începutul unui program de instruire (ciclu de învăţământ, an şcolar, semestru,
începutul unui capitol şi chiar al unei lecţii).
324
axată pe proces şi internă, se face pe parcursul învăţării;

frecventă, la sfârşitul fiecărei unităţi de studiu.
Evaluarea sumativă:
este finală şi de regulă externă, având loc după învăţare;
regrupează mai multe unităţi de studiu, face bilanţul.
OBIECTUL EVALUARII
Evaluarea iniţială:
o este interesată de “acele cunoştinţe şi capacităţi care reprezintă premise pentru asimilarea
noilor conţinuturi şi formarea altor competenţe” (I. T. Radu), premise “cognitive şi atitudinale” capacităţi,
interese, motivaţii), necesare integrării în activitatea următoare.
o vizează cunoştinţele, competenţele şi metodologiile în raport cu o normă prestabilită, dar şi
cu o sarcină mai complexă de învăţări ulterioare despre care elevul îşi face o reprezentare” (I. T. Radu);
o se extinde şi asupra procesului realizat.
o “se concentrează mai ales asupra elementelor de permanenţă ale aplicării unor cunoştinţe de
bază, ale demonstrării unor abilităţi importante dobândite de elevi într-o perioadă mai lungă de instruire”
(S.N.E.E.)
FUNCTII INDEPLINITE
o funcţie diagnostică;
o funcţie prognostică.
o “funcţie de constatare a rezultatelor şi de sprijinire continuă a elevilor” (I.T.Radu);
o funcţie de feed-back;
o funcţie de corectare a greşelilor şi ameliorare şi reglare a procesului;
o funcţie motivaţională.
o funcţie de constatare şi verificare a rezultatelor;
o funcţie de clasificare;
o funcţia de comunicare a rezultatelor;
325
Ed: Harjaba Ioana

G.P.P. ”Dumbrava Minunata” structura a
Scoalii Gimnaziala ”Liviu Rebreanu” Comanesti
”Menirea fireasca a scolii,nu e sa dea invatatura,ci sa destepte cultivand destoinicirile intelectuale in inima
copilului,trebuinta de a invata toata viata”
Promovarea imaginii unitatii noastre scolare reprezinta o prioritate pentru o bune colaborare intre cei trei
parteneri educationali:scoala-elevi-parinti..De-a lungul activităţii de formare şi promovare a imaginii
şcolii , activităţile prioritare în desfăşurarea unei astfel campanii au fost:

 consilierea prescolarilor cu nevoi speciale, a părinţilor, privind orientarea şcolară şi profesională;
 promovarea imaginii şcolii prin diverse surse informaţionale ( internet).
Promovarea imaginii scolii dar inspecial al gradinitei cred ca tine mai mult de ceea ce implica
educatoare ,de modul in care ea stie sa interactioneze cu prescolarii,ei avand o varsta destul de frageda
atunci cand intra in mediul sistemul de invatamant ,tot in promovarea gradinitei si cel mai important este
mediul educational deoarece prescolarul petrece cel mai mult acolo si atmosfre atrebuie sa cat mai
relaxanta dar in acelasi timp sa poate oferi si cat mai multe centre ,in asa fel incat ei cand vor ceva ”nou”
sa poata alege imediat un nou loc de joaca.
326
PROMOVAREA IMAGINII SCOLII SI A GRĂDINIŢEI PRIN DERULAREA

UNOR PARTENERIATE ÎN CADRUL COMUNITĂŢII LOCALE
Prof. inv. primar: Herbei Crina
I) IMPORTANŢA DERULĂRII PARTENERIATELOR CU REPREZENTANŢI AI

COMUNITĂŢII LOCALE
stabilesc între unităţile de învăţământ şi diferitele segmente ale societăţii.
variat.
II) TIPURI DE PARTENERIATE- după nevoile şi scopul urmărit

III) REGULI DE BAZĂ- care trebuie respectate în conceperea şi realizarea unui parteneriat educaţional:
▪ orice proiect de parteneriat trebuie să pornească de la anumite nevoi identificate(analiza de
nevoi/SWOT: puncte tari, puncte slabe, oportunităţi, ameninţări);
▪ analiza SWOT dă naştere ideii de proiect;
▪ proiectul trebuie susţinut de un argument întocmit pe baza analizei SWOT;
▪ proiectul trebuie să aibă ca finalitate producerea unei schimbări în bine în domeniul ce-l vizează; ca atare
trebuie mai întâi să precizăm răspunsul la întrebările:,,Ce schimbare se produce dacă derulăm proiectul?”,
,,Ce s-ar întâmpla în cazul în care nu derulăm proiectul?”;
▪ evaluarea şi impactul proiectului.
IV) ETAPELE PROIECTULUI DE PARTENERIAT EDUCAŢIONAL

a.Întocmirea protocolului între parteneri-cuprinde angajamentul părţilor, obligaţii comune, obligaţii
individuale, semnarea protocolului între părţi.
1.Organizarea documentaţiei:titlul proiectului, tema, partenerii, colaboratori permanenţi şi ocazionali,
grup ţintă, iniţiatorul proiectului, beneficiari direcţi şi indirecţi, analiza de nevoi, argument, mijloace de
realizare, metode, tehnici, principii de lucru, scop şi obiective, echipa de realizare, repere temporale,
locaţia, resursele proiectului, rezultate aşteptate-previziunea impactului asupra persoanelor, organizaţiei,
comunităţii şi eventualele produse finale.
2.Organizarea desfăşurării proiectului
▪ Alcătuirea programului de activităţi,în concordanţă cu obiectivele stabilite(teme,conţinuturi,
responsabilităţi, loc, dată)
327
▪ Identificarea resurselor ce pot fi puse la dispoziţia proiectului care trebuie să fie în concordanţă cu
obiectivele şi cu programul de activităţi(umane, materiale, financiare, resurse de informaţie)
3.Implementarea proiectului- derularea propriu-zisă a activităţilor, conform calendarului.
4.Monitorizarea şi evaluarea proiectului-se vor concepe de comun acord şi se vor pune în practică
modalităţi de monitorizare, evaluare şi autoevaluarea proiectului:la început, pe parcurs, la final.
5.Diseminarea rezultatelor-experienţa pozitivă şi rezultatele proiectului se vor face cunoscute, utilizând o
6.Finalizarea proiectului-moment mai special în care se va sărbători reuşita şi se vor analiza alte nevoi
care să conducă la un nou proiect.
V) OBIECTIVE CADRU ALE PARTENERIATELOR ÎN CADRUL COMUNITĂŢII

1. Cooptarea diferiţilor reprezentanţi ai comunităţii locale ca parteneri în procesul educativ.
2. Informarea membrilor comunităţii despre valorile promovate în instituţiile de învăţământ preşcolar,
formându-i ca beneficiari direcţi ai achiziţiilor de ordin educaţional ale propriilor copii.
3. Creşterea disponibilităţii de colaborare în cele mai diverse domenii(educativ, sanitar, gospodăresc,
informativ).
4. Realizarea schimbului de opinii în ceea ce priveşte necesitatea unui mediu educativ sănătos.
5. Colaborarea între toate resursele umane implicate în viaţa grădiniţei, astfel încât copilul să aibă
prioritate absolută.

1.,,Împreună pentru copii noştri”-parteneriat educaţional cu familia derulat pe parcursul a doi ani şcolari.
▪ Scopul: Iniţierea părinţilor în problemele specifice educaţiei din grădiniţă privită ca un ,,microgrup” din
care copilul face parte;dobândirea de către părinţi a unor abilităţi de relaţionare cu copii.
▪ Parteneriatul grădiniţă-familie construieşte relaţii strânse între cele două medii ale educaţiei, stabileşte un
sistem de valori apropiat între acestea, care poate avea un efect benefic asupra copiilor.
▪ Finalizarea proiectului a fost concepută ca o analiză, împreună cu părinţii, a aspectelor pozitive sau
negative pe care le-am întâlnit pe parcursul celor doi ani de întâlniri.
2.,,Primii paşi spre şcoală”-parteneriat cu Şcoala ,,Pavel Dan” prin d-na învăţătoare Cordoş Ildiko.
▪ Realizarea unui schimb de opinii în ceea ce priveşte necesitatea unui mediu educaţional stimulativ.
▪ Stabilirea unor puncte comune cu privire la programul derulat la grupa pregătitoare şi semestru I al clasei
I.
▪ Familiarizarea preşcolarilor cu mediul educaţional în care vor păşi în curând.
,,În vizită la cei mici”- a fost una dintre cele mai plăcute întâlniri şi s-a organizat sub forma unei activităţi
comune desfăşurată la grădiniţă, unde şcolarii au venit în vizită. Preşcolarii le-au pregătit şi prezentat un
scurt moment artistic şi le-au adresat şcolarilor întrebări, cum ar fi: ,,Vă place la şcoală”, ,,Vă mai amintiţi
de grădiniţă?”, ,,Cum aţi învăţat să citiţi?”. Şcolarii le-au răspuns la întrebări şi o elevă le-a citit o scurtă
poveste intitulată ,,Cartea”. A fost o întâlnire emoţionantă, iar compunerile pe care le-au scris elevii clasei
a IV-a în urma vizitei la grădiniţă ne-au impresionat şi ne-au mers direct la suflet.
Alte activităţi derulate pe perioada parteneriatului au fost: ,,Darul pentru prieteni”, ,,Vizită la şcoală”,
,,Vizită la bibliotecă”.
▪ La vârsta de 6-7 ani, copiii posedă în mod firesc acea maturitate intelectuală care să le permită să
abordeze sarcinile şcolare. Rămâne totuşi planul afectiv care-l pune pe copil la o adevărată încercare:
colegi noi, reguli noi, învăţătoarea, localul şcolii,etc. Considerăn că prin derularea acestui parteneriat cu
şcoala am atenuat şocul trecerii de la grădiniţă la şcoală, copiii fiind acum mai pregătiţi din punct de
vedere emoţional.
3.,,Cartea-prietena mea!”-parteneriat cu Biblioteca municipiului Câmpia Turzii.

▪ Trezirea interesului şi a curiozităţii copiilor pentru literatură.
▪ Conştientizarea părinţilor şi a altor factori educaţionali din cadrul comunităţii cu privire la rolul pe care îl
au cărţile în formarea şi dezvoltarea copiilor.
328
▪ Stimularea preşcolarilor de a desfăşura activităţi care să contribuie la propria formare.

Proiectul avizat formarea unei atitudini pozitive a preşcolarilor faţă de cărţile pentru copii, orientarea
acestora spre literatură, precum şi realizarea unor noi forme de colaborare între educatoare, reprezentanţi
ai bibliotecii şi părinţi.
4. ,,Prietenul meu, poliţistul!”-parteneriat cu poliţia în vederea intensificări activităţii de sprijinire a

copilului preşcolar în dobândirea de cunoştinţe, capacităţi şi deprinderi care să-i permită cu uşurinţă la
condiţiile de mic pieton.
▪ Sprijinirea copiilor pentru înţelegerea necesităţii respectării regulilor de circulaţie, în vederea asigurării
securităţii personale.
▪ Cunoaşterea consecinţelor nerespectării regulilor de circulaţie.
5. ,,Jucării pentru copii”, ,,Iepuraşul vine pentru fiecare”- sunt două proiecte realizate în parteneriat cu
Serviciul Public de Asistenţă Socială şi care au vizat formarea unei atitudini pozitive a preşcolarilor faţă
de bucuria de a dărui, orientarea acestora spre atitudinea de prietenie şi colaborare în spiritul sărbătorilor
de Crăciun şi de Paşte.
6. Recuperarea copiilor cu tulburări asociate printr-un program de parteneriat între educatoare-logooped-

psiholog.
Programul de parteneriat s-a iniţiat ca urmare a depistării la nivelul grupei pregătitoare ,,Fluturaşii” a unor
copii cu tulburări de vorbire şi cu tulburări de comportament şi a fost conceput în colaborare între cele trei
părţi: educatoare-logoped-psiholog în vederea unei intervenţii complete, din toate cele trei aspecte , dar
având acelaşi obiectiv cadru:
▪ Recuperarea cu tulburări în colectivul de copii şi monitorizarea permanentă a lor.
CONCLUZII: Iniţierea şi derularea de activităţi în parteneriat reprezintă o provocare pentru educatorul de

azi, necesitând multă creativitate în concepere, dinamism în derulare, responsabilitate în monitorizare,
329
PĂRINŢII - PARTENERI ÎN EDUCAŢIE
Prof. înv. preșcolar Herciu Maria –

Grădiniţa cu PN Baraţi, Mărgineni
"A fi impreuna este un început, a rămâne împreună este un progres, a lucra împreună este un succes"
Henry Ford
Cercetările realizate în domeniul educaţiei arată că, indiferent de mediul economic sau cultural al
familiei, când părinţii sunt parteneri cu şcoala în educaţia copiilor lor, se observă o îmbunatăţire a
performanţelor elevilor, o mai bună frecventare a şcolii, precum şi reducerea ratei de abandon şcolar sau
chiar a scăderii delicvenţei juvenile.
Implicarea părinţilor în educaţia şcolară a copiilor are la bază cîteva principii esenţiale:
- Părinţii, indiferent de etnie, statut socio-economic sau pregătire educaţională, sunt un element cheie în
educaţia propriilor copii.
- Părinţii doresc tot ce e mai bun pentru copiii lor.
- Toţi copiii pot învăţa.
- Elementul principal este copilul şi realizările sale.
- Şcoala nu este singura responsabilă pentru rezultatele şcolare ale copilului.
- Fiecare cadru didactic este un specialist în domeniul său, oferind astfel copiilor informaţii relevante şi
accesibile vârstei.
Ca parteneri într-o relaţie, este normal ca părţile implicate să aibă anumite aşteptări una faţă de
cealaltă. Părinţii pot primi ajutor pentru a crea medii familiale care să sprijine experienţele de
învăţare ale copiilor prin modalităţi diverse, printre care: oferirea de informaţii despre organizarea
spaţiului de acasă al copilului pentru a-i sprijini învăţarea, dar şi jocul, sprijinirea în înţelegerea
importanţei unei relaţii cu dublu sens, între familie şi grădiniţă. Studiul acasă dar, mai ales, jocul acasă la
această vârstă reprezintă una din cheile dezvoltării copilului, iar grădiniţa poate sprijini familiile prin
oferirea de informaţii şi idei care să le ofere un suport în legătură cu modalităţile în care pot să continue
acasă educaţia primită în grădiniţă.
Este nevoie, de asemenea, de instituirea unui sistem de formare a părinţilor care să asigure un
transfer de cunoştinţe, experienţe şi exemple de bună practică din partea profesorilor şi a directorilor de
şcoli. Părinţii trebuie educaţi şi responsabilizaţi în legătură cu viitorul copiilor lor, cu rolul lor şi al şcolii
la formarea acestui viitor. Programele de educaţie pentru părinţi pot înlătura multe dintre limitele
participării lor active la procesul educaţional şi pot elimina neîncrederea acestora în procesul de
învăţământ.
Participarea reală a părinţilor la viaţa şi conducerea şcolii a devenit o problemă stringentă în
România. Rezolvarea acestei probleme este o responsabilitate naţională şi – în contextul descentralizării –
una locală. Buna colaborare şi comunicare între şcoală, familie şi autoritarea locală determină
îmbunătăţirea climatului şcolar şi creează un mediu sigur, propice actului educaţional de calitate.
Pentru orice copil școala reprezintă începutul marilor provocări. Ea contribuie la transmiterea
moştenirii culturale şi facilitează învăţarea individuală şi colectivă. Realizarea acestui ideal nu poate fi
concepută fără o legătură strînsă între cei trei piloni care stau la baza educației permanente și de calitate:
şcoala, familia, comunitatea. Aceste medii educaţionale trebuie să se completeze și să se susţină
permanent deoarece, asigură într-o mare măsură buna integrare a copilului în activitatea şcolară şi pe plan
general în viaţa socială. Cum?
- Prin COMUNICARE, pentru ca părinţii să fie permanent informaţi asupra activităţilor şi rezultatelor
copilului lor şi pentru ca şcoala să-şi cunoască elevii şi mediul lor familial cât mai bine.
- Prin IMPLICARE efectivă şi creativă a părinţilor în activitatea şcolii, atât în diverse tipuri de activităţi
formale, dar şi nonformale. Ne referim la formarea unui Consiliu reprezentativ al părinţilor, precum şi
participarea în Consiliul de administraţie al şcolii şi în CEAC. Mai mult decât atât, părinţii pot fi alături de
330
noi şi în organizarea anumitor acţiuni şi activităţi ale clasei, pot participa sau în jurii la concursuri și
festivaluri, ne pot sprijini în realizarea unor conexiuni cu mediul extern - comunitatea.
- Prin programele de CONSILIERE dedicate părinţilor, şcoala va fi, la rândul ei, mereu alături de părinţi
pentru a le oferi suportul prin psihologi profesionişti specializaţi în consiliere, în a-şi cunoaşte mai bine şi
a-si îndruma cât mai bine copilul.
Şcoala şi familia sunt cei doi piloni de rezistenţă ai educaţiei, iar între aceştia şi mediul extraşcolar
sau extrafamilial pendulează copilul, obiect şi subiect al educaţiei. Colaborarea şcolii cu familia, trebuie să
se axeze în mod firesc pe calitatea educaţiei: obiective superioare, căi şi mijloace superioare.
Relaţia şcoală - comunitate reprezintă perspectiva din care reiese faptul că educaţia şcolară poate
contribui la diminuarea devianţei şcolare numai dacă se deschide către problemele comunităţii şi ale
copiilor. Conexiunea şcoală - comunitate este remarcată în probleme „delicate" precum abandonul şcolar,
devianţă juvenilă şi integrarea copiilor cu cerinţe educative speciale. Din punct de vedere cultural şi
asistenţial, această relaţie se poate concretiza prin iniţierea unor manifestări în care copiii să poată dovedi
ce pot face pentru comunitate: expoziţii, ateliere de creaţie, implicare în acţiuni comunitare (de exemplu,
acţiuni de ecologizare a unor parcuri), implicare în campanii umanitare, activităţi de voluntariat etc. Se
urmăreşte şi crearea oportunităţii implicării membrilor comunităţii în activităţile copiilor: organizarea şi
sponsorizarea unor evenimente, participarea la campanii de ajutorare şi susţinere a copiilor care
înregistrează performanţe şcolare, dar care au posibilităţi materiale reduse în cadrul familiei.
Concluzia finală este că, numai o bună colaborare intre grădiniţă şi familie, o mai mare implicare a
părinţilor in activitatea grădiniţei (inclus in luarea deciziilor) va îmbunătăţi colaborarea dintre aceşti
factori, foarte importanţi în creşterea şi dezvoltarea copilului preşcolar.
Cultivarea unei relaţii de parteneriat afectiv şi efectiv între grădiniţă şi părinţi în sprijinul educaţiei
şi creşterii copilului constituie cheia succesului viitor în adaptarea şi integrarea şcolară; este primul pas
către o educaţie deschisă, flexibilă şi dinamică a personalităţii copilului.
BIBLIOGRAFIE
1. Gheorghe Tomşa, Psihopedagogie preşcolară şi şcolară Editura Bucureşti, 2005
2. Revista învăţământului preşcolar, nr 3/2007
3. Vrăsmaş, E., Consilierea şi educaţia părinţilor, Editura Aramis, Bucureşti, 2004
4. Dumitrana, M.,Copilul, familia si gradinita, Editura Compania, Bucureşti, 2000
331

PRIN PROIECTE EDUCATIVE
Prof. Herman Tiana-Mihaela

Școala Gimnazială Zăvoi, structura Școala Gimnazială Măru
județul Caraș Severin
Imaginea unei instituţii de învăţământ este determinată de un ansamblu de criterii, reguli şi interpretări
elemente noi , acceptate si asimilate de comunitate. Imaginea este dependentă de sistemul informaţional în
care se formează , fiind condiţionaţă de caracteristicile de vârstă, sex, religie, nivel de cultură şi instruire,
apartenenţa etnică sau politică etc. Formarea imaginii unei organizatii se poate realiza aplicând o anumită
,, politică’’, ce ţine pe de o parte de stilul managerial al conducătorului organizaţiei şi pe de altă parte de
activitatea desfăşurată de angajaţi .Promovarea imaginii instituţiei de învăţământ prin implicarea elevilor
în activităţi de voluntariat sau proiecte educative reprezintă o latură importantă a procesului instructiv –
educativ
Necesitatea educării copilului în spirit activ-participativ în vederea integrării sale într-o societate
dinamică supusă schimbării este o idee pe cât de veche pe atât de actuală. Învăţământul contemporan
exploatează această idee impunând un alt mod de abordare a conţinutului educaţional. Promovarea
proiectelor de parteneriat educativ transdisciplinar constituie una din trăsăturile definitorii ale progresului
stiinţei contemporane.
Am ales drept titlu a proiectului de parteneriat expresia: ”Bine v-am găsit,colegi de învățătură!”
deoarece am considerat că are un caracter atractiv, elevii vor participa cu optimism, însufleţire şi dăruire,
într-o atmosferă de voie bună la acest proiect.
Proiectul de parteneriat educativ transdisciplinar contribuie la adâncirea şi completarea procesului de
învăţământ, la dezvoltarea înclinaţiilor şi aptitudinilor elevilor, la organizarea raţională şi plăcută a
timpului lor liber.
Ele prezintă unele particularităţi prin care se deosebesc de activităţile din cadrul lecţiilor. Acestea se
referă la conţinutul activităţilor, durata lor, la metodele folosite şi la formele de organizare a activităţilor.
Conţinutul acestor activităţi este stabilit de cadrele didactice implicate în proiect, în funcţie de
interesele şi dorinţele elevilor.
În centrul atenţiei am avut realizarea idealului educaţional al şcolii româneşti, care constă în
dezvoltarea liberă, integrală, armonioasă, a individualităţii umane, în formarea personalităţii autonome şi
creative. (Legea învăţământului nr.85 1995 Art.3)
O altă justificare a alegerii temei este în funcţie de necesităţile, condiţiile şi presiunile sociale
exercitate asupra noului tip de personalitate urmărit a fi realizat în cadrul procesului instructiv-educativ.
Astfel, am ţinut cont de cerintele societăţii contemporane, care vizează formarea unor personalităţi
receptive, deschise spre nou şi cu evidente înclinaţii creatoare.
Şcolile implicate în această colaborare dispun de resurse materiale şi umane ce se pot adapta la
cerinţele derulării unui asemenea parteneriat educativ.
Scopul proiectului:
 Constituirea unui grup partenerial care să promoveze valori comune la nivelul partenerilor implicaţi în
proiect;
 Promovarea dialogului şi a comunicării între elevii celor trei şcoli implicate în acest proiect;
 Înlăturarea barierelor de comunicare între şcoli şi înscrierea în direcţia de dezvoltare a învăţământului
în cadrul reformei;
 Dezvoltarea cooperării şi colaborării între cadrele didactice din unităţi de învăţământ diferite;
 Atragerea efectivă a elevilor în organizarea unor activităţi cu caracter extracurricular, diversificarea
acestor activităţi şi marirea numărului lor în viitor;
 Implicarea autorităţilor locale în aceste activităţi.
332
Obiective:
 Comunicarea în rândul elevilor din cele trei localităţi: Măru, Glimboca și Oțelu Rosu;
 Închegarea de prietenii între elevii celor trei şcoli;
 Organizarea de diverse activităţi sportive, artistice, literare ;
 Dobândirea de cunoştinţe moral-civice;
 Însusirea unui comportament atent, tolerant şi civilizat între elevi;
Grupuri țintă:
Un grup de 15 elevi de ciclu gimnazial al fiecărei școli implicate în proiect.
Participanți la proiect:
45 de elevi ai ciclului gimnazial;
Directorii celor trei unități școlare și cadrele didactice ;
Părinţii elevilor participanţi;
Reprezentanţi ai comunităţii locale (Primăria Zăvoi, Primăria Oțelu Roșu și Primăria Glimboca)
Locul desfășurării activităților:

 Şcoala Gimnazială Măru
 Şcoala Gimnazială Nr. 1 Oțelu Roșu
 Şcoala Gimnazială ”Gheorghe Frățilă” Glimboca
 Muzeul de Etnografie Oțelu-Roșu
 Mănăstirea din Glimboca
Diseminarea proiectului:
 postarea proiectului şi a unor fotografii pe site-uri educaționale;
 popularizarea activităţilor incluse în proiect în şcoală, comunitate şi mass-media locală;
 realizarea unui album cu fotografii reprezentând momente din desfăşurarea activităţilor;
Resurse:
A) Umane - participanţii la proiect
B) Materiale - diplome, rechizite, dulciuri
C) Financiare - diferite sume pentru cheltuieli de transport, suportate de către Comitetele de părinţi
333
Aripi de gand...
Scoala Gimnaziala “Aurelian Stanciu” Salcea
Profesor: Hincu Lacramioara
Promovarea imaginii scolii reprezinta in anul de gratie 2018 o prioritate pentru cele 3 elemente
implicate in actul educational:scoala-elevi-parinti.
Imaginea scolii este frecvent afectata de lipsa educatiei ,de influenta mass-media,dar si de ceea ce
pare a fi dorinta sau intentia de a mentine educabilul la limita de jos a achizitiilor si competentelor,tocmai
pentru a crea o alta generatie usor de manipulat.Lupta pe care profesorul o duce la clasa e o lupta pentru
captarea atentiei,dar de multe ori o lupta si pentru castigarea copilului respectiv. Pentru ca imaginea scolii
poate fi promovata de atitudinea elevului,de mesajul pe care il transmite celor din jur.
Un copil educat,un elev care are ca prioritate educatia e un copil responsabil capabil ca prin
seriozitate, competenta, consecventa, implicare in activitati de voluntariat, participare la concursuri,
olimpiade, activitati extrascolare sa vorbeasca celor de aproape,celor de departe despre el ,despre scoala
care ar trebui sa-i fie a doua casa.Cei din generatia pe care o reprezint,cu 40 de primaveri in suflet,sunt
alaturi de cei pe care ,pe toate retelele sociale nu ezita sa-i numeasca ‘’viata mea’’ ,pe linia botului de
aur,a celui mai bun ,a celui mai frumos copil.Chiar sunt alaturi? In viata reala? Mi-e teama ca viata reala e
inlocuita de jocuri ,de comunicare..on-line.
Scoala ne vrea alaturi,pe noi,parintii formati in alte vremuri,dar adaptati conditiilor actuale,copiii
ar fi cei mai castigati sa ne aiba alaturi.Am lasat in cele din urma scoala…nici aceasta institutie nu are o
imagine magulitoare.Dar stiu ca in sufletul multor dascali tipa dorinta de a spune:nu suntem
functionari,lucram cu suflete.Si,din fericire,intentia pentru multi nu este de a promova imaginea scolii
uitand de elevi.
Elevul vesel,trist,arogant,timid,sarac,avut,cu ADHD…,mediocru,stralucit,mahnit,blazat,cersind
atentie,sfidand,zambind,amenintand,el,acel elev e pe primul loc.In atentia scolii,in atentia parintilor,in
atentia unor autoritati care nu ar trebui sa uite ca ei reprezinta sansa ca Romania sa existe pe harta
lumii.Nu am certitudinea ca demersul meu e o reusita,dar duc pe umeri bucuria..povara de a fi “profa de
romana”.Poate ,intr-un fel…propriu,am adus-o pe o eleva,,,sau pe alta..in situatia de a scrie poezie,fara a
avea neaparat intentia de a promova imaginea scolii.Dar,inevitabil,se intampla asta….
Asadar, Sorina Randasu,eleva in clasa a VIII a la Scoala Gimnaziala “Aurelian Stanciu “
Salcea,Suceava,scrie. Si ,asa cum afirma unele voci pricepute din domeniu,se va auzi de ea.Cred ca nu
va ezita,pe viitor in…promovarea imaginii scolii in care s-a format.Si o creatie a Sorinei Randasu,
”Leagana-ma,viscolule”,cu credinta ca ei,elevii,sunt CHEIA.
“Cand e sala goala pasii inzapeziti
isi fac cruce
caci iarna e despre manusi&sentimente materne
leagana-ma,viscolule
toti ma abandoneaza
nici propriile cuvinte nu-mi pot tine de cald
manualul meu de stari e mort
eu sunt infasurata in noapte
ad gloriam volant
noi acum sau niciodata
ori chiar maine
leagana-ma ,viscolule
caci afara e un soare dezgustator
perdeaua e prea subtire
nici sanie nu e ,nici covor pentru pasii
inzapeziti
doar o carpa de lacrimi
alea jacta est
334
se topesc ferestrele
zarurile sunt pe marginea mesei gata sa cada
ce-o fi,o fi
leagana-ma,viscolule
carpe diem de trei ori inca o data pentru
noroc
leagana-ma,viscolule,
ca ma topesc.”
335
Parteneriatul școală – comunitate ca promotor al imaginii unei şcoli
Profesor Hizanu Elena,

Școala Gimnazială Grumăzești, județul Neamț
"Fiecare copil pe care îl instruim este un OM dăruit societăţii" (N. Iorga)
Şcoala şi comunitatea sunt două aspecte care i-a preocupat în egală măsură pe pedagogi, sociologi,
psihologi, filozofi, antropologi, fiecare încercând să surprindă aspectele ce contribuie la mecanismele de
funcţionare ale acestora.
Educaţia este un fenomen social de transmitere a experienţei de viaţă a generaţiilor adulte şi a
culturii, către generaţiile de copii şi tineri, în scopul pregătirii lor pentru integrarea în societate. Şcoala este
instituţia socială în care se realizează educaţia organizată a tinerei generaţii. Ea este factorul decisiv care
contribuie pentru formarea unui om apt capabil să participe la dezvoltarea societăţii, să ia parte activă la
viață, să fie pregătit pentru muncă. Menirea şcolii nu este numai de a înzestra elevii cu un bagaj de
cunoştinţe cât mai mare, ci şi de a stimula calitatea de om.
Ideea de parteneriat între şcoală şi comunitate trebuie să se bazeze pe principiul complementarităţii
serviciilor oferite de către organizaţiile care activează în comunitate. Construirea parteneriatului este un
proces deliberat ce implică adoptarea unui management bazat pe colaborare, comunicare şi acceptarea
diversităţii, responsabilizarea partenerilor şi implicarea reciprocă.
În cadrul unei societăţi care se schimbă continuu, şcoala românească trebuie să îşi asume o nouă
perspectivă asupra rolului său social şi asupra strategiilor prin care îşi poate asigura dezvoltarea. Din
această perspectivă parteneriatul educaţional dintre şcoală şi comunitate, trebuie sa devină o direcţie
strategică principală în managementul fiecărei unităţi de învăţământ. Acest parteneriat trebuie să
reunească eforturile tuturor categoriilor interesate în dezvoltarea unei educaţii de calitate pentru toţi elevii
din sistemul de invăţământ. Pentru a realiza un parteneriat educaţional bazat pe asumarea valorilor
democratice, este necesar ca societatea românească să realizeze o schimbare de valori, atitudini şi
comportamente la nivelul tuturor factorilor sociali implicaţi in susţinerea educaţiei: decidenţi, cadre
didactice, părinţi, elevi, reprezentanţi ai instituţiilor guvernamentale si nonguvernamentale. Teoria si
practica in domeniul parteneriatului educaţional arată că şcoala ar trebui să dezvolte relaţii constante de
colaborare cu categorii sociale şi organizaţii care sunt in mod direct interesate in realizarea unei educaţii
de bună calitate: resursele umane din invăţământ, elevi, părinţii elevilor, instituţiile guvernamentale
centrale sau locale, organizaţii neguvernamentale, reprezentanţi ai cultelor, reprezentanţi ai sectorului
economic şi financiar, reprezentanţii sindicatelor, autorităţi centrale si locale.
Pentru realizarea unui parteneriat educaţional eficient, toţi cei care sunt implicaţi, trebuie sa fie
de acord cu valori fundamentale ca: egalitatea şanselor in educaţie, spiritul civic şi ataşamentul faţă de
comunitate, comunicarea şi respectul reciproc, cooperarea şi colaborarea, disciplina şi responsabilitate,
echilibru intre exigenţele genereale şi cele specifice.
Având în vedere noul cadru educaţional, în care elevul, beneficiarul direct al educaţiei, este
situat în centrul proceselor din şcoală, organizaţia furnizoare de educaţie trebuie să asigure si să
măsoare progresul inregistrat de elev, valoarea adăugată, calitatea, iar comunitatea, ca beneficiar
indirect, să se implice in producerea, generarea calităţii în şcoală in funcţie de nevoi şi interese.
În contextul în care resursele acordate educaţiei nu sunt suficiente, parteneriatul şcoală-
comunitate poate fi o modalitate prin care se realizează o mai bună gestionare a resurselor locale, de
atragere a resurselor către şcoală şi de valorificare a resurselor şcolii în beneficiul comunităţii.
Şcoala trebuie să aibă contacte cu toate instituţiile sociale interesate direct sau tangenţial de
domeniul educaţiei copilului de vârstă şcolară şi să stabilească relaţii de cooperare şi colaborare. Ea
contribuie la transmiterea moştenirii culturale şi facilitează învăţarea individuală şi colectivă.
Partenerii reali ai şcolii, din comunitate, sunt: familia, instituţiile autorităţile locale, instituţiile de
cultură, poliţia, unităţile sanitare, biserica, ONG-uri, etc.
336
Parteneriatul educaţional este forma de comunicare, cooperare şi colaborare în sprijinul copilului la

nivelul procesului educaţional. El presupune o unitate de cerinţe, opţiuni, decizii şi acţiuni educative între
factorii educaţionali. Parteneriatul educaţional se desfăşoară împreună cu actul educaţional propriu-zis și
se referă la cerinţa ca proiectarea, decizia, acţiunea şi colaborarea dintre instituţii, influenţe şi agenţi
educaţionali.
Parteneriatul între şcoală şi comunitate ar trebui să se bazeze pe principiul complementarităţii
serviciilor sociale oferite de către diversele organizaţii care activează în comunitate. Construirea
parteneriatului este un proces deliberat ce implică aptitudini specifice, strategii şi cunoştinţe pe care părţile
implicate trebuie să le cunoscă şi să le folosească. Succesul parteneriatului şcoală – comunitate locală este
bazat pe legătura permanentă, constantă între agenţii comunitari şi reprezentanţii şcolii. Se realizează
astfel un echilibru între schimbare şi continuitate, între specific şi global, între împlinirea individuală şi
exigenţele de ordin social.
Parteneriatul are un rol deosebit în funcţionarea şcolii, în îndeplinirea obiectivelor acesteia şi se
poate realiza astfel: ajută profesorii în munca lor, perfecţionează abilităţile şcolare ale elevilor,
îmbunătăţesc programele de studiu si climatul şcolar, îmbunătaţesc abilităţile educaţionale ale parinţilor
elevilor, dezvoltă abilităţi de lideri ale părinţilor, facilitează legătura dintre familii, personalul şcolii şi al
comunitaţii, oferă servicii şi suport familiilor, creează o atmosfera mai sigura în şcoală, ajută la
managementul şcolii.
Şcoala, alături de alte instituţii care funcţionează în comunitate este direct influenţată de nivelul de
dezvoltare comunitară. În esenţă dezvoltarea comunităţii vizează evoluţia acesteia, un proces de
intervenţie complexă, planificată, care are ca scop creşterea capacităţii comunităţii de a-şi pune în practică
propria viziune de dezvoltare.
Factorii de modelare a personalităţii umane trebuie să interacţioneze ca un tot unitar, ca un sistem
bine închegat, pentru atingerea ţelului comun: educarea copilului. Pentru acest lucru este nevoie de un
schimb permanent de informaţii, de completare şi valorificare a influenţei dirijate spre unicul învăţăcel.
Nu uităm niciodată că a educa este mai greu decât a instrui. Tocmai în acest sens este nevoie de colaborare
între familie, şcoală şi comunitate.
Relaţia şcoală-familie-comunitate în educaţia copilului a căpătat noi valenţe, odată cu apariţia
noţiunii de asigurare a calităţii în învăţământ. Ridicarea calităţii în educaţie este un obiectiv major al
eforturilor de eficientizare a legăturilor obligatorii dintre şcoală, comunitatea locală şi familiile elevilor,
aceştia fiind beneficiarii direcţi ai efortului făcut de şcoală în acest sens. Este necesară o redefinire a
echilibrului educaţional între deciziile luate de şcoală şi iniţiativele venite din partea părinţilor sau a
factorilor locali. Este nevoie să se treacă rapid de la rolul autoritar şi unic al şcolii la un sistem de valori
umaniste, cu accent pe iniţiativa responsabilă venită dinspre toate părţile implicate în educaţia tinerilor.
Cooperarea activă a şcolii şi a profesorilor cu ceilalţi factori educaţionali, familia, comunitatea locală,
mass-media, biserica, organizaţii nonguvernamentale, trebuie să conducă la realizarea unor parteneriate
viabile, de natură să permită o abordare pozitivă a problemelor diverse ale tinerilor elevi. Şcoala trebuie să
găsească formele optime prin care cei implicaţi în acest proces de educare să poată să gestioneze resursele
umane, să aibă cunoştiinţe de psihologie şi pedagogie, să se poată adapta rapid la managementul
schimbărilor din societatea actuală.
În acest sens, şcoala poate participa şi interacţiona cu familiile elevilor, poate iniţia activităţi utile
în şcoală sau în afara acesteia, şcoala sprijină factorii implicaţi pentru a se cunoaşte pe sine şi pentru a
înţelege normele moral-civice, poate îmbunătăţi calitatea vieţii şi performanţelor elevilor, poate forma
abilităţi de gândire independentă şi critică etc. Pentru a putea fi puse în practică asemenea proiecte, trebuie
conjugate eforturilor tuturor părţilor implicate: societatea-cu realitatea ei situaţională, familia-subiectivă
de multe ori, şcoala-cu structurile motivaţionale şi proiective şi, nu în ultimul rând, elevul-factorul
conştient de importanţa demersurilor întreprinse pentru calitatea educaţiei sale. Şcoala poate deveni un loc
fertil al proiectării, asimilării şi dezvoltării unor programe de învăţare şi formare continuă, bazate pe
experienţă şi creaţie individuală sau de grup. În cadrul unor astfel de programe, elevii pot dobândii
abilităţi metacognitive ce nu se regăsesc în procesul de predare-învăţare propriu-zis, acestea fiind asociate
cu latura socială a tânărului elev, cu personalitatea lui, cu formarea unei educaţii profesionale formative.
etc. Abordarea sistemică a acestor tipuri de activităţi conduce la dezvoltarea spiritului etic, psihologic,
estetic, social, cultural, familial.
,,Succesul, în mare parte, stă în voinţa de a învinge; să ne străduim deci şi să stăruim.” (Seneca)
337
BIBLIOGRAFIE:
1. BAUMAN, Zigmunt . Comunitatea Căutarea siguranţei într-o lume nesigură. Bucureşti: Editura
Antet, 2001
2. BĂRAN, PESCARU, Adina . Parteneriat în educaţie Familie – şcoală – comunitate. Bucureşti:
Editura Aramis Print, 2004
3. IOSIFESCU, Şerban (coord.). Management educaţional pentru instituţiile de învăţământ. Bucureşti :
ISE - MEC, 2001
4. Suport de curs – Şcoala şi comunitatea - Formare de consilieri si asistenţi suport pentru implementarea
Strategiei de descentralizare a învăţământului preuniversitar (Contract POSDRU/1/1.1/S/8) Proiect
cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor
Umane 2007-2013 Proiect implementat de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului si Sportului în
parteneriat cu Academia de Studii Economice din Bucuresti
338
Prof. Hîrtie Aurora

Grădinița P.P. Șotron Botoșani
Educația este un fenomen complex format dintr-un ansamblu de măsuri, aplicate ȋn mod sistematic
ȋn vederea formării și dezvoltării ȋnsușirilor intelectuale, morale sau fizice ale tinerilor (oamenilor). Ȋntr-o
instituție școlară pot fi oferite următoarele servicii educaționale: cursuri, seminarii, conferințe, sesiuni de
comunicări, spectacole, activități culturale ȋn biblioteci, activități extrașcolare, etc. Cu alte cuvinte,
promovarea imaginii școlii implică o activitate umană sau un sistem de activități orientate spre
satisfacerea cerințelor consumatorilor actuali și potențiali. Ȋntr-o școală, promovarea modelelor de bune
practice mai ales in cazul cadrelor didactice, aduce un plus de notorietate, unității respective. Cadrele
didactice vor fi mult mai stimulate și mai receptive ȋn adoptarea unor metode și procedee didactice noi, de
actualitate, axate pe nevoile actuale ale elevilor.
Promovarea ȋn domeniul educational necesită din partea cadrelor didactice dăruire, perseverență,
consecvență, cinste, dragoste pentru elevi. Alături de școală care asigură maxima comunicare ȋntre
generații, familia și comunitatea au o deosebită valoare ȋn formarea personalității copilului.
Parteneriatele dintre școlii, familii și comunități pot: ajuta profesorii ȋn munca lor, perfecționa
abilitățile școlare ale elevilor, ȋmbunătăți abilitățile educaționale ale părinților, dezvolta abilitățile
educaționale ale părinților, dezvolta abilitățile de lideri ale părinților, conecta familiile cu membrii școlii și
ai comunității, stimula serviciul comunității și suport familiilor, crea un mediu mai sigur ȋn școli. Motivul
principal pentru crearea unor astfel de parteneriate este dorința de a ajuta elevii să aibe succes la școală și
mai târziu, ȋn viață.
Politica de promovare trebuie elaborate prin studierea motivațiilor și a reprezentărilor simbolice ale
consumatorilor, prin definirea opțiunilor fundamentale ale grupurilor și indivizilor, dar mai ales prin
Crearea și promovarea unei imagini instituționale positive ȋn comunitate;
Elaborarea unor proiecte locale care să viseze multiplicarea experienței pozitive și a exemplarelor de
bună practică ȋn managementul institutional.
Personalizarea ofertei educaționale la nivel institutional prin diversificarea și flexibilizarea acesteia ȋn
funcție de nevoile și interesele partenerilor și beneficiarilor procesului educational.
Promovarea unor proiecte focalizate pe reducerea abandonului școlar, integrarea elevilor pe piața
muncii, susținerea elevilor cu dezavantaj social și conduit de risc, susținerea elevilor ȋn alte abilități;
Promovarea imaginii instituției și factorilor ce ȋși asumă responsabilitățile ȋn procesele de
descentralizare și asigurare a calității educației.
Succesul sau insuccesul unei campanii de promovare imaginii școlii depinde ȋn mare măsură de
creativitatea temei. Prin creativitate, adică prin folosirea de cuvinte și simboluri ȋntr-o abordare originală
pentru fiecare public, se obțin efectele dorite. Pe lângă organizarea unui eveniment special, promovarea se
mai poate face și cu prilejul unor sărbători, a unor manifestări cultural-artistice, aniversări, așa cm a fost
serbarea de Crăciun, organizată în parteneriat cu biserica din sat sau numeroasele spectacole de teatru
pentru copii, desfășurate la noi în școală,serbarile la sfârșit de an școlar, etc. Mediatizarea acestor activități
cu participarea unor personalități din viața științifică, culturală, politică, sportivă, completează imaginea
școlii noastre ȋn perceperea părinților și elevilor, având carezultat un număr mare de elevi înscriși.
Promovarea marketingului educational se realizează și prin participarea la târgurile educaționale: la
târgurile tradiționale de mărțisoare unde elevii valorifică talentele artistice, la manifestările cultural-
artistice-”Sărbătoarea usturoiului”. Și ȋn acest caz se tipăresc pliante, invitații pentru părinți, oficialități, ȋn
care se prezintă și oferta educațională. O atenție deosebită a fost acordată și strategiilor de colaborare și
comunicare cu familiile elevilor. Copiii ai căror părinți se implică și țin o strânsă colaborare cu școala
obțin performanțe superioare. Când părinții colaborează cu profesorii se obțin efecte pozitive legate de
atitudinile elevilor privind școala, temele, realizările și aspirațiile școlare.
Un alt mijloc de a face marketing este contactul direct cu viitori elevi. Este vorba de contactarea
copiilor din grădinițe prin participare la activitățile metodice desfășurate de aceștia, prin realizarea unor
339
proiecte școală- grădiniță, prin vizitarea școlii cu diferite ocazii : ,de ,,Ziua porților deschise’’, de
sărbătorile de iarnă, de 1 iunie.
noștri și vom satisfice aceste nevoi ȋntr-o manieră ,,profitabilă’’ trecând prin cunoștințele și abilitățile din
Bibliografie:
1999
5. Voiculescu, F., Analiza resurse- nevoi și management strategic ȋn ȋnvățământ. Editura Aramis,
București, 20014
340
PROIECT DE EDUCAȚIE ȘI CONSILIERE PENTRU PĂRINȚI
Prof. înv. Preșcolar: Hoancia Liliana

Grădinița ,,Micii Cercetași,, Botoșani
Grupul ţintă: părinții preșcolarilor din grupa mare ,,Ursuleții,, Grădinița ,,Micii Cercetași,, Botoșani
Titlul Proiectului:
,,Ştiu când şi cum să spun NU copilului?,,
Definirea problemei:
Programul propus dorește să vină în sprijinul părinților care întâmpină dificultăți de comunicare cu
copiii care nu înțeleg că nu toate dorințele mici sau mari trebuie să le fie împlinite. Părinții vor fi
consiliați pentru găsirea unor modalități de acțiune asupra educației copiilor din postura de părinte.
Descrierea Problemei:
Grădinița ,,Micii Cercetași,, Botoșani unde îmi desfășor activitatea este frecventată de un număr de
120 de preșcolari. Este o grădiniță de centru, cu un bun renume iar micuții care vin aici zi de zi, sunt copiii
părinților ,,moderni,, din zilele noastre care și ei la rândul lor au învățat aici. Majoritatea sunt tineri, fără
prea multă experiență în ,,arta de a fi părinte,, și care încearcă pe orice cale să le facă pe plac copiilor lor
fără a le refuza nimic. Dar această dorință, la un moment dat, este ca o armă îndreptată asupra lor.
Mulți întâmpină dificultăți în procesul de educare al propriului copil, tocmai fiindcă nu știu când și
cum să spună ,,NU,, copilului. La grupa mea (grupa mare ,,Ursuletii,, ) am un număr de 32 de părinți și
printre temele de consiliere a părinților am considerat că este binevenită si tema ,,Ştiu când şi cum să spun
NU copilului ?
Cum putem interveni? Cum putem determina copilul să înțeleagă anumite lucruri? Ce putem face
în calitate de mediator? Încercăm să stabilim prin prezentul proiect.
Identificarea posibililior factori de formare și dezvoltare a problemei:

Există în grupa mea un număr de copii care fac părinților un așa zis ,,circ,, la venirea sau la
plecarea din grădiniță. Ba încep să plângă că nu le-au cumpărat dulciurile dorite în drum spre grădiniță, ba
că vor o jucărie anume, ba că nu vor să mănânce micul dejun sau îi pun să promită că la plecare vor căpăta
ceea ce-și doresc, amenințând că altfel nu vor mai veni la grădiniță. Deși am discutat de mai multe ori cu
părinții și cu copiii, comportamentul lor este în continuare neadecvat antrenând chiar și copiii care până
atunci nu erau o problemă.
Identificarea factorilor de menținere:
Factorii de menținere a problemelor de comportament ale copiilor sunt:
 Indulgența părinților;
 Lipsa experienței acestora în acțiuni de optimizare a unui comportament inadecvat în anumite situații;
 Lipsa unei bune comunicări părinte – copil.
Planul de intervenție:
Obiectiv de lungă durată:
Dezvoltarea unor abilități precum și a unor bune metode de comunicare cu copilul care să-l facă să
înțeleagă că nu toate dorințele trebuie să-i fie împlinite.
- Dobândirea de către părinți a unor modalități de acțiune asupra educației copiilor din postura de
părinte,
- Desensibilizarea excesivă a părinților la dorințele copiilor,
- Cooperarea între membrii grupului pentru a-și împărtăși metode și practici din experiența proprie de
părinte.
- Depistarea unor modalități de optimizarea a comunicării eficiente cu propriul copil,
341
STRATEGII DE INTERVENȚIE:
Întâlnirea cu părinții
I. Autocunoaştere/Intercunoaştere (Exerciţiu de spargere a gheţii)
Prima întâlnire a fost un prilej de cunoaşterte de către membrii grupului a programului de
consiliere, a proceselor de grup, modalităţi de realizare, scop și obiective,
Deasemeni, întâlnire a fost și un pas în pregătirea părinților pentru o participare reală şi pentru stabilirea
unui climat de grup.
Grupul împreună cu educatoarea a stabilit şi a fixat regulile după care îşi va desfăşura activitatea.
1. Exerciţiul de prezentare «Sunt părinte … bun/autoritar/hotărât/cu slabiciuni »- joc de intercunoaştere
având ca scop cunoaşterea relațiilor dinte părinți și copiii lor. Subiecții se autoevaluează, se ascultă unii pe
alții şi se grupează în funcție de ,,slabiciunile,, fiecăruia.
2.“ Te recunoști ?“ – participanţii vizionează un film despre comportamentul și atitudinea pe care o adoptă
unii părinți atunci când aceștia nu știu să spună ,,NU,, propriului copil. Ei regăsesc o serie de caracteristici
proprii și le vor înscrise într-un tabel, rezultând astfel o imagine de ansamblu a grupului, în care există
elemente comune
Metodele de autocunoaştere folosite au avut un caracter provocativ și au dat posibilitatea
participanților de a se cunoaște pe sine însuşi, de a-şi pune întrebări legate de propria atitudine față de
copiii.
Evaluarea primei şedinţe a proiectului de consiliere a avut ca scop constatarea impactului pe care îl
are o astfel de activitate asupra părinților, dacă aceștia conștientizează că se greșește atunci când nu știu
să și refuze copilul.
II. ,,A privi prin ochii copiilor și părinților,,
Această activitate are ca scop identificarea unor acțiuni de optimizare a comportamentului
inadecvat al copiilor în anumite situații, stabilirea unor relații reciproc suportive în grup precum și
dezvoltarea încrederii între membrii grupului.
Atât copiilor cât și părinților li se propune un joc de rol; (lucru în grup mic părinți/părinți,
părinți/copii).
Scenariul :
- Imaginati-va ca unii dintre dumneavoastră sunteți copii iar alții parinti. Vă aflați într-un magazin
la cumpărături și copilul dorește neapărat să plece de acolo cu o anumită jucărie. Dacă nu aveți destui bani
sau pur și simplu considerați că nu îi este necesară, cum rezolvați situația? Ce argumente ați prezenta
copilului vostru care are personalitatea și obiceiurile acestea? Părintele ,,copil,, ce simte în postura de
,,refuzat,,? Orice ,, refuz,, va fi bine argumentat!
Următorul joc de rol va fi jucat de părinți împreună cu preșcolarii. Aceștia vor fi ,,adulții,, iar
părinții vor fi copiii.
Întrebări pentru discuții:

 A fost ușor / dificil, să jucați rolul atribuit?
 Ce ați simțit?
 Dintre toate atitudinile jucate, care este cea mai potrivită pentru relaționarea eficientă cu
copilul dumneavoastră?
Concluzii:
A privi prin ochii copiilor înseamna a le întelege dorințele, frustrările, motivele pentru care
actionează într-un fel sau altul. Astfel, relația parinte-copil poate fi eficientizată dar nu trebuie să ne lăsăm
manipulați de lacrimi și țipete. Este bine să învețe că nu va primi mereu tot ce-și dorește! A privi prin
ochii parintilor, dă posibilitatea copiilor să negocieze mai ușor cererile și regulile impuse de părinți.
III. ,,Refuză copilul fără a spune - NU,,
Această activitate are ca scop dezvoltarea capacității de parenting pozitiv în defavoarea celui
negativ. Părinții vor învăța astfel că acest lucru deschide un drum nou în comunicarea cu copilul.
Părinții vor fi îndrumați cum să găsească soluții și alternative la cele pe care le refuză, cum să-i
distragă atenția cu altceva ce ar fi mai plăcut, amuzant sau benefic copilului, fără a provoca acestuia
frustrări și păreri de rău.
Pentru a putea să-și identifice imaginea de sine, calitățile de părinte și să stabilească relații de
întrajutorare reciprocpă, membrii grupului sunt invitați să completeze câte un chestionar.
342
a .Ce dorește copilul tău în general? (cea mai mare dorință / cea mai mică dorință),
b. Care dintre dorințele copilului este mai greu de îndeplinit? Dar mai ușor?,
c .Ce-ți dorești tu de la copilul tău? ( cea mai mare dorință/cea mai mică dorință),
d. Reziști să îți vezi copilul plângând?,
e. Ai puterea să îi spui ,,NU,, copilului tău atunci când este cazul? Ce argumente ai?
Concluzii:
Prin completarea acestui chestionar, se pot corela propriile asteptări cu cele ale copiilor. A fost un
mod eficient pentru constientizarea raportului părinte – copil, cât de mult se așteaptă de la copii, și în
același timp cât de mult se oferă de către părinți.
IV. ,,O ZI DE RELAXARE, ÎMPREUNĂ,,
Ultima activitate a acestui proiect s-a dorit a fi o activitate comună părinți – copii (o plimbare prin
oraș), o activitate care să reprezinte o punte de legătură între grădiniță și lumea dinafară a copilului.
Activitatea a fost propusă din dorința și curiozitatea părinților de vedea cum se comportă copilul lor cu
educatoarele, cu colegii de grupă în afara grădiniței dar și a educatoarelor pentru a testa capacitatea
părinților de a face față dorințelor și mofturilor copiilor.
Activitatea a constat în vizitarea unor magazine cu articole destinate copiilor, a unui spatiu de
joacă, a unui teatru și a unei cofetării. S-a observat că această activitate în echipă naște efecte pozitive de
comunicare, acceptare, negociere și toleranță. Copiii știu să împartă, să negocieze cu părinții obținerea
unor avantaje fără a se supăra chiar și atunci când sunt refuzați; știu că nu e frumos să insiști să ceri ceva
dar mai ales au învățat să acepte alternativele adulților. La rândul lor părinții și-au împărtășit din
experiențele proprii și au învățat să comunice eficient și asertiv cu copiii lor.
EVALUAREA INTERVENȚIEI
Prin acest proiect de consiliere am urmărit să ofer un minim ajutor în ceea ce privește atitudinea pe
care o adoptă unii părinți față de copiii lor. Aceștia au înțeles că nu trebuie să facă copilul să se creadă ,,un
mic prinț, iar ei să urmeze orbește dorințele lor. Deasemeni s-au obținut informații legate de impactul pe
care l-au avut aceste întâlniri de grup la nivelul vieţii personale a fiecărui părinte și modul cum vor acționa
în situații de criză.
Ca mod de evaluare a acestei intervenții, am ales o ședință cu părinții sub titlul ,, Arta de a aspune
NU,,.
- Se discută despre cum a schimbat această ședință de consiliere relația dintre părinți și copilul lor,
ce au învățat ei despre ,,a refuza,, în mod pozitiv.
- Se dau chestionare pentru a vedea cum s-a schimbat părintele în urma cursului,
- Se fac propuneri de noi teme ce se doresc a fi abordate în cadrul ședințelor de consiliere.
Bibliografie:
1. Botiş, A., Tărău, A., (2004), Disciplinarea pozitivă sau cum să disciplinezi fără să răneşti, Ed. ASCR,
Cluj-Napoca;
2. Lector univ. Dr. Petruța Rusu, Educația și consilierea părinților- Suport de curs,
343
Exemple de bune practici în munca cu elevul cu abilități înalte la ciclul primar
Hoară Camelia,
Şcoala Gimnazială Nr. 279, Bucureşti
Copiii supradotaţi dezvoltă capacităţi de învăţare diferite de a celorlalţi copii, bazate pe modele de
gândire specifice:
gândirea critică ce evaluează ideile şi argumentele în mod creativ;
construcţia de modele ce dă un sens logic lumii şi care pot fi utilizate în practică;
construcţia de argumente logice care permit validarea sau respingerea unor concepte;
Copiii supradotaţi se remarcă prin atitudini, dispoziţii şi obiceiuri ce valorifică mintea deschisă,
obiectivitatea şi imparţialitatea. Ei practică în mod obişnuit metacogniţia, analizându-şi propriul proces de
gândire.
De aceea, activităţile educaţionale alese pentru supradotaţi trebuie să răspundă unor cerinţe
educative care să se plieze pe caracteristicile specifice ale gândirii lor care:
ridică probleme şi întrebări vitale pe care le formulează clar şi precis;
culege şi evaluează informaţii relevante folosind abstracţii pentru a le interpreta;
ajunge la concluzii bine gândite şi la soluţii, testându-le pe criterii şi standarde relevante;
gândeşte deschis şi nedogmatic în cadrul sistemelor de gândire alternative, recunoscând şi
evaluând presupunerile proprii, implicaţiile şi consecinţele;
comunică efectiv cu alţii construind soluţii pentru diferite probleme.
Programul “Olimpiadele Kaufland” a oferit ocazia implicării elevilor cu abilităţi înalte.la categoria
“Ştiinţă, cultură, educaţie”, tipul de activitate “Proiecte inovative / Soluții”.
Pentru a primi punctajul, școala trebuie să organizeze o sesiune de comunicări pe teme proiecte
inovative/soluții practice. Numărul minim de proiecte inovative/soluții practice prezentate să fie de 5, iar
echipele realizatoare trebuie să fie formate din minim 3 persoane, cu funcții bine delimitate în cadrul
echipei. Propunerile elevilor pot fi atât soluții inovative (conceperea unei machete, a unui concept de
aplicație cu scop ecologic, educațional, social, etc. sau realizarea unui prototip/schiță/design), cât și soluții
simple care rezolvă în mod direct probleme din școală. Se pune accentul pe creativitatea copiilor,
curiozitatea lor, dar și pe spiritul practic.
În urma acestei provocări, la tema “Cum putem reamenaja plăcut şi util curtea şcolii noastre?”, 36 de elevi
din clasele I si pregătitoare au propus câteva idei de reamenajare a spațiului exterior şcolii prin intermediul
unor schițe de proiecte inovative. Spatiul exterior şcolii, numit “curtea şcolii” este destul de generos, fapt
ce a permis micilor şcolari să găsească idei pentru o curte a şcolii – dorită de orice şcolar din clasele
primare. Vineri, 29 ianuarie 2016, am organizat sesiunea de comunicari si prezentări, în care fiecare
echipă şi-a prezentat proiectul, apoi desenele au fost fixate la tabla, cu ajutorul unor magneţi. Doamna
director adjunct a apreciat ideile copiilor transpuse în schiţele (planşele) expuse astfel încât copiii s-au
simţit mândri de munca lor.
S-au prezentat următoarele proiecte:
1.“Atenţie!Stop părinţi!” Este zona destinată părinţilor care aşteaptă copiii, şi/sau elevii care învaţă în
schimbul II şi aşteaptă ieşirea elevilor din schimbul I – în această zonă se vor realiza amenajări interioare.
Această zonă este situată la poarta B, din partea de NE. Fiind o zonă de aşteptare va fi dotată cu bănci,
măsuţe cu scăunele, iar pe asfalt vor fi desenate şi colorate cu vopsea diverse figuri, jocuri logico-
matematice.Astfel timpul de aşteptare poate trece într-un mod plăcut în această zonă.
344
2. “Sportul este sănătos!” – În partea de est, pe lateral se află vechile terenuri de sport. Se vor reamenaja
cu podea moale şi flexibilă, cu tribune pentru suporterii echipelor participante. Aici elevii, iubitori de sport
vor susţine diverse meciuri şi competiţii sportive.
3. “Hai să învăţăm prin joc! – este zona din partea de vest şi NV ( o parte laterală a şcolii) care va fi
reamenajată cu spaţii de învăţare, cu măsuţe pentru a putea juca şah şi/sau scrable, cu băncuţe mobile
pentru a fi mutate şi reorganizate foarte uşor.Aici clasele pregătitoare, clasele I si a II a vor putea să-şi
desfăşoare activităţi de “Muzică şi mişcare”, iar clasele mai mari lecţii “Joc şi mişcare”.
4. “Învăţăm semnele şi regulile de circulaţie!”- zona din faţa sălii de sport va fi amenajată cu un poligon
(traseu aplicativ) pentru biciclete, triciclete, trotinete.Aici elevii claselor primare vor învăţa într-un mod
practic să circule corect.
345
5. “Grădina de vis” ( 2 planşe/schiţe realizate – 2 echipe diferite – clasa I şi clasa pregătitoare) - zona din
faţa şcolii (partea de sud) se va reamenaja cu diverse mixuri de plante verzi şi multicolore, gard viu/sau
gazon şi o mini-sera. Aici elevii vor putea desfăşura lecţii practice la ştiinte sau la Matematică şi
explorarea mediului (MEM).
6.”Joc şi voie bună!”- zona din partea de SV, zona loc de joacă care va fi dotată cu leagăne, tobogane,
balansoare etc. Aici copiii vor putea desfăşura activităţi recreative în pauze sau după schimbul I, cei care
stau la programul “Şcoală după şcoală”.
Copiilor le-a plăcut să caute şi să-şi imagineze aspectul exterior şcolii, de a găsi soluţii inovatoare pentru
reamenajarea acestui spaţiu.
Fiecare a avut rolul lui în echipă, s-au ascultat cu atenţie unii pe altii, au apreciat ideile, au demonstrat că
doresc şi apreciază ideea de schimbare a aspectului curţii şcolii.
346
Școala mea
Arc peste timp
Prof. înv. primar Hojda Maria

Școala Gimnazială Nr. 1, Moisei, Maramureș
Școala Gimnazială Nr. 1, din localitatea Moisei, este școala unde eu lucrez ca dascăl. Este o școală
încărcată de istorie, începuturile ei pierzându-se în negurile vremii.
În anul 1600 a luat ființă la Moisei o mănăstire de lemn. În documentele descoperite acolo s-a găsit
unul în care scrie că în anul 1672 a avut loc sfințirea mănăstirii de către mitropolitul Sava Brancovici. La
acest eveniment se specifică că au fost de față ,, atât floarea inteligenței din Maramureș cât și donatorii
mănăstirii ” care au întocmit un act ce cuprindea printre altele și faptul că ,, lasă toate bunurile pe veci
mănăstirii cu obligația pentru călugării de acolo să crească dieci ( copiști, oameni întrebuințați în diferite
funcții ), cantori și docenți ( învățători pentru școlile parohiale ) . În școala Mănăstirii Moisei veneau
călugări moldoveni aducând cărți și daruri. Ajunsese atât de vestită încât se adunau să învețe aici bărbați
din toate părțile Transilvaniei.
Prima școală din Moisei a funcționat la Mănăstirea din localitate, abia în a doua jumătate a secolului
al XVII-lea, apar școlile sătești. În anul 1856 a fost înființată tot sub tutela bisericii o școală primară
susținută material de gospodarii localității și era frecventată în medie de 30-40 de elevi. Interesul pentru
învățătură și cultură al populației era destul de pregnant reliefat de eforturile făcute de aceștia în susținerea
materială a școlii și a dascălilor ei.
În concluzie, din cele mai vechi timpuri, cetățenii localității noastre au făcut să rodească sămânța
științei și culturii și înfruntând greutățile vremii, au menținut la loc de cinste școala și pe dascălii ei. De
aceea din localitatea noastră s-au ridicat foarte mulți dascăli ( învățători, profesori, profesori universitari ),
medici, ingineri, asistenți medicali, etc. Toți făcând cinste localității, întorcându-se cu recunoștință ori de
câte ori au posibilitatea.
Noi dascălii de astăzi purtăm pe umeri responsabilitatea acelor vremuri și putem afirma pe bună
dreptate că ea este o putere ce mână prezentul mai departe. Participăm totdeauna la perfecționările făcute
de Casa Corpului Didactic din Maramureș, pentru a fi la curent cu toate noutățile și a le împărtăși elevilor
noștri, dar totodată suntem și păstrători ai tradițiilor și obiceiurilor pentru a nu ne uita identitatea și a ne
respecta înaintașii.
Organizăm în fiecare an vizite la toate obiectivele culturale ale localității ca să nu uităm ce au făcut
strămoșii pentru noi și pentru a ne întoarce cu recunoștință către ei, păstrându-le vie memoria.
Vizităm locul unde a luat ființă prima școală: Mănăstirea Moisei
În vizită la monumentul Eroilor de la Moisei Sărbătorim Ziua Națională
347
348
,,PROMOVAREA IMAGINII SCOLII”
Prof. Inv. Primar HOJDA SOFIA

SCOALA GIMNAZIALA ,,DRAGOS VODA”, MOISEI
EDUCATIE EXTRACURRICULARA- EXCURSIA
Educaţia prin activităţile extracurriculare urmăreşte identificarea şi cultivarea corespondenţei
optime dintre aptitudini, talente, cultivarea unui stil de viaţă civilizat, precum şi stimularea
comportamentului creativ în diferite domenii.Se ştie că, începând de la cea mai fragedă vârstă, copiii
acumulează o serie de cunoştinţe punându-i în contact direct cu obiectele şi fenomenele din natură.
Activităţile de acest gen au o deosebită influenţă formativă, au la bază toate formele de acţiuni turistice:
plimbări, excursii, tabere. Astfel de activităţi sunt de o reală importanţă într-o lume dominată de mass-
media şi mă refer la televizor , calculator si internet, care nu fac altceva decât să contribuie la
transformarea copiilor noştri în nişte persoane incapabile de a se controla comportamental , emoţional şi
mai presus de toate slab dezvoltaţi intelectual.
PROIECT DE EXCURSIE ŞCOLARĂ

CU SCOP DIDACTIC ŞI RECREATIV
Itinerarul excursiei:Moisei- Borşa- Borşa Compex- Cascada Cailor şi retur

Data desfăşurării: 2017 –
Participanţi elevii claselor : a III-a A
Obiective urmărite:
A. Informativ:
-stimularea interesului elevilor pentru cunoaşterea de locuri noi şi pentru studiul naturii în această
perioadă a anului;
-creşterea coeziunii grupului de elevi şi consolidarea spiritului de echipă, a relaţiilor de prietenie între
elevi ;
-dezvoltarea orizontului de cunoaştere prin îmbinarea noţiunilor de geografie, biologie, cu specificul
cadrului natural şi cu regiunile străbătute.
B. Educativ:
* * Formarea deprinderilor de observare, de sesizare a aspectelor ecologice, de poluare a mediului şi
cultivare a unei educaţii ecologice.
a)Cognitive:
* Să se informeze asupra itinerariului şi obiectivelor propuse pentru vizitare;
* Să analizeze aspectele geografice, biologice, de pe parcursul excursiei;
* Să comunice fondul general al cunoştinţelor privind semnificaţiile, particularităţile şi importanţa
turistica a zonei, necesitatea impiedecarii taierii masive a padurilor;
* Să valorifice intra- şi interdisciplinar conţinutul informaţiilor dobândite prin realizarea unor eseuri
care vor fi afişate pe panourile şcolii.
b)Afectiv-atitudinale:
* Să recunoască şi să aprecieze frumuseţile florei şi faunei zonei vizitate;
* Să sesizeze frumuseţile patriei reflectate în pictură, sculptură şi literatură şi să le surprindă în
fotografii;
* să realizeze activităţile specifice propuse de proiect (pliante);
c) Psihomotorii:
* Să selecteze şi să realizeze un CD cu imagini din natură din cadrul concursului de fotografii
,,Îmbrăţişăm natura’’ şi un CD cu obiectivele turistice vizitate;
* Să aplice în practică noţiuni de educaţie ecologică învăţate în şcoală;
Resurse :
- resurse materiale: fonduri proprii
349
-resurse umane implicate: cadre didactice, elevi, părinţi;
350
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV BRAȘOV – 165 de ani de istorie
Director prof. Drăcea Daciana Maria

Prof. Tanu Carmen-Fella
Prof. Holban Ionela
Unitatea noastră datează din 1853 și a fost amenajată ca bază sportivă pentru adulți, unde se faceau
gimnastică, scrimă și balet fiind menționată in documente cu numele de „Casa de gimnastică”.
După 1897, în urma astupării lacului din incinta școlii, a fost amenajat un teren de sport pe care se
desfășurau antrenamente și întreceri de atletism, hipism, apoi de hochei si fotbal. Locul acesta se bucură
de o mare popularitate, dovadă fiind și prezentă la intreceri a familiei regale (regele Carol si regina Maria
aveau amenajată o tribună din piatră, în partea stangă a terenului de astăzi).
În jurul anului 1900 se construiește un corp nou de clădire pentru săli de clasă, iar școala va
beneficia și de incalzire centrală. De anul 1925 se leagă cea mai veche competiție de hochei pe gheață,
consemnată în documente.
În anul 1948 se înființează în incinta acestui lăcaș Școala Medie Tehnică de Cultură Fizică și Sport
care se va desființa în anul 1955. Disciplinele sportive pentru care se pregăteau elevii erau atletismul,
gimnastica, baschetul, handbalul în 11 jucatori, schiul, înotul. Erau pregătiți în școală viitorii tehnicieni în
cultură fizică și sport.
Între anii 1955-1957 unitatea funcționează ca Școală Tehnică de Antrenori, în cadrul căreia se
pregăteau antrenori la urmatoarele discipline sportive: atletism, rugby, gimnastică, handbal.
În anul 1957 se înfiintează Școala Medie Mixtă nr.2 Brașov, unde se faceau ore de atletism,
gimnastică și handbal. Menționăm că între anii 1958-1975 în acest loc a funcționat și Școala Sportivă de
Elevi din Brașov, unde elevii, selecționați de la toate școlile din oraș, se pregăteau pentru aproape toate
disciplinele de sport.
Începand cu anul 1977, instituția se va numi Liceul Real Umanist nr.1. Elevii intrau prin concurs la
una din disciplinele sportive și se lucra demixat, clasele V-VIII, IX-XII.
În 1979, printr-un decret abuziv, se desființează, Liceul Real Umanist, iar unitatea devine Școala
Generală nr.25 Brașov, cu clasele V-X. În cadrul școlii se făceau ore de educație fizică conform programei
școlare valabile pentru toate unitățile de învățământ. În același an se înființează Clubul Sportiv Școlar
"Luceafarul" secție în cadrul școlii care pregătea sportivi la disciplina atletism.
Odată cu anul 1990 școala generală se transforma în Liceul cu Program de Educație Fizică și Sport
Brașov, cu disciplinele atletism și handbal. Clubul sportiv fiind în continuare subordonat liceului, iar din
anul 1996, prin desființarea Clubului Sportiv Școlar "Tractorul", liceul preia de la clubul în desființare
secțiile de volei băieți, scrimă, patinaj artistic și hochei iar de la Clubul Sportiv Școlar "Brașovia" secția de
volei fete. Secția de handbal din cadrul liceului, care avea rezultate deosebite, dispare din cadrul liceului,
fiind transferat la Clubul Sportiv Școlar Dinamo.
Secțiile preluate de la Cluburile Sportive Școlare ,,Tractorul" si ,,Brașovia" au funcționat la nivelul

clubului Sportiv Școlar de pe lângă liceu, iar titulatura se schimbă în
"LICEUL CU PROGRAM SPORTIV BRAȘOV".
Începând cu toamna anului școlar 1997-1998, în liceu apar urmatoarele ramuri sportive: atletism
(băieți și fete), volei (băieți și fete), scrimă-floretă, patinaj artistic, iar din anul 2000 handbal băieți.
351
În cadrul acestui liceu se face performanță la nivel înalt și putem afirma că ne mândrim cu eleva
Adina Cîrciogel care are in palmares 9 medalii de campioană natională la atletism si 13 cupe sportive
obținute cu mult efort, trudă si perseverență.
Anul acesta s-a dat startul unui Festival de Handbal pe zapada care s-a desfășurat la Azuga.
Elevii liceului nostru au obținut Locul I si locul III la categoria Juniori III si IV.
În articolele următoare vom prezenta alti performeri din liceul nostru.
Menționăm că începând din anul școlar 2018-2019 Liceul cu Program Sportiv Brașov va
funcționa intr-un sediu nou, pe strada Zizinului ( Uzina II ) modernizat la standarde europene, având
toate ciclurile de școlaritate.
Vă așteptăm să ne treceți pragul și să beneficiați gratuit de toate facilitățile acestui liceu !
352
Prof. înv. preşcolar, Homone Manuela Florina

ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1 HERECLEAN- SĂLAJ
Grădiniţa reprezintă cadrul organizat şi competent, cu responsabilităţi multiple în viaţa unei

comunităţi pentru educarea şi instruirea generaţiilor. Rolul ei este de a continua într-un cadru organizat şi
ştiinţific procesul de instruire şi educare a copiilor, proces început în familie şi de adaptare a acestora la
solicitările societăţii, de transmitere tinerei generaţii a valorilor culturale şi morale necesare
comportamentului şi integrării lor în societatea contemporană.
Grădiniţa noastră se află în mediul rural, ca structură a Şcolii Gimnaziale Nr. 1 Hereclean, lucru
care ne permite o conlucrare, colaborare între ciclurile de învăţămînt pentru o promovare cât mai eficientă
a şcolii. Astfel am realizat proiecte în comun cu ciclul primar si cu ciclul gimnazial, proiecte care au
implicat atât părinţii copiilor din întreaga şcoală cât şi instituţii din comună şi parteneri externi.
Am constata că modalitatea eficientă şi viabilă prin care comunitatea poate să răspundă
solicitărilor din sistemul educaţional este practicarea în parteneriat a proiectelor, acest lucru rămânând un
instrument valoros al grădiniţei-în general şi un mare câştig pentru educaţia copiilor-în special, pornind de
la ideea că preşcolarul trebuie scos cât mai mult din atmosfera obişnuită a grădiniţei pentru a intra în
relaţie cu semenii. Copilul vine astfel în contact cu diferite persoane, creşte şi se dezvoltă într-un mediu
comunitar variat.
Încheierea de parteneriate cu diverse institutii din comunitate este benefică atât pentru grădiniţă
cât şi pentru copii. Dezvoltarea unor astfel de proiecte contribuie decisiv la promovarea imaginii grădiniţei
în comunitate. Parteneriatul cu autorităţile locale trebuie sa fie reconsiderat din perspectiva sensibilizarii
acestora în ceea ce priveste nevoia realizării de investiţii, luând în calcul şi posibilitatea accesării de
proiecte cu finanţare europeană pentru îmbunătăţirea bazei materiale şi reducerea cheltuielilor. Importanţa
parteneriatului cu familia se justifică prin faptul că, de multe ori părintii întâmpină dificultăţi în relaţiile cu
copiii, de multe ori apelând la educatoare pentru aflarea unor răspunsuri.
Proiectul educaţional de parteneriat între grădiniţă şi familie” Împreună pentru copiii noştri”, l-am
realizat cu succes pe parcursul mai multor ani, activităţile propuse în cadrul acestuia, răspund la
majoritatea întrebărilor părintilor în ceea ce priveşte comportamentul optim în raport cu propriul copil.
Activităţile sunt interesante şi din perspectiva faptului că sunt invitaţi şi părinţi ai copiilor care ar urma să
fie înscrişi în grădiniţa noastră, tocmai pentru a ne promova oferta educaţională şi pentru a afla răspunsuri
la probleme legate de comportamentul copiilor la această vârstă. Ca invitat la activităţi am avut un
consilier şcolar- psiholog, făcând astfel ca acest proiect să fie continuat an de an. Pe de altă parte, familia a
fost şi va rămâne unul dintre cei mai de seamă susţinători a întregii activităţi din grădiniţă .
Un alt proiect educaţional de parteneriat care ne-a ajutat în promovarea imaginii şcolii noastre a
fost „ Locuri noi- prieteni noi”, cu Grădiniţa cu Program Normal Bocşa, aflată într-o comună învecinată
şi care a adus reale beneficii atât copiilor cât şi şcolii prin activităţile pe care le-am realizat cu sprijinul
Centrului de Cultură Bocşa şi Centrul Turistic Guruslău. Activităţile derulate in acest proiect au adus
copiilor un plus de informaţie istorică şi patriotică. S-au desfăţurat programe artistice, expoziţii cu lucrări
practice şi plastice şi albume de fotografii.
Toate activităţile şcolare şi extraşcolare sunt proiectate, planificate pentru a veni în sprijinul real al
copiilor şi pentru a promova competenţa corpului profesoral al şcolii. Oferta educaţională a grădiniţei este
atractivă şi prin activităţile opţionale foarte atractive şi de interes pentru copii şi părinţii Ne-am implicat şi
am implicat atât copiii, părinţii, cât şi comunitatea locală, pentru a întări că investiţiile în şcoală nu sunt
zadarnice şi că trebuie ca şcoala să fie susţinută fără excepţie dacă ne dorim să avem calitate şi rezultate pe
măsură.
Prin diversele activități extracurriculare derulate în şcoala noastră, atât la nivel local, cât și la nivel
județean, corelate cu chestionarele de satisfacție aplicate părinților, consider că am contribuit la
promovarea imaginii grădiniţei şi a şcolii.
353
Promovarea imaginii grădiniței
Prof. înv. Preşcolar Homonea Nicoleta

Grădiniţa P.P. “Furnicuţa” Arad
care sunt structurate de-a lungul timpului şi transmise prin tradiţie , modificate şi îmbogăţite succesiv cu
elemente noi , acceptate si asimilate de comunitate.
Obiective generale:
Crearea şi promovarea unei imagini instituţionale pozitive în comunitate;
Elaborarea unor proiecte la nivel local, județean, interjudețean etc. care să vizeze multiplicarea
experienţei pozitive şi a exemplarelor de bună practică în managementul instituţional;
Personalizarea ofertei educaţionale la nivel instituţional prin inovare,diversificare şi flexibilizare a
acesteia în funcţie de nevoile şi interesele partenerilor şi beneficiarilor demersului educaţional;
Armonizarea ofertei de servicii educaţionale şi formare permanentă cu nevoile specifice identificate în
unitatea preşcolară şi comunitatea locală;
Promovarea imaginii instituţiei şi factorilor ce îşi asumă responsabilităţile în procesele de
descentralizare şi asigurare a calităţii educaţiei.
Măsuri de promovare a imaginii grădiniței:
Înființarea unui site și a unei pagini de socializare și administrarea lor prin încărcarea frecventă de
materiale, fotografii și filmulețe din activitățile grădiniței;
Promovarea indirectă, prin intermediul articolelor de presă scrisă, prin intermediul internetului, și
popularizarea exemplelor de bună practică;
Promovarea proiectelor și parteneriatelor educaționale locale, județene, interjudețene și naționale în
care grădinița este implicată; crearea și distribuirea ofertei educaționale a grădiniței: postere, pliante,
flyere; afișarea ofertei activităților extracurriculare ( organizarea de serbări în funcție de evenimentele
importante ale anului, participarea la târguri, festivaluri, expoziții organizate în municipiul Arad;
Organizarea de târguri și expoziții de mărțișoare, de Paște, Crăciun – în vederea atragerii de fonduri
pentru unitate; vizite la muzee și alte instituții semnificative din Arad; plimbări, excursii în parcuri și
împrejurimi; celebrarea unor sărbători naționale și internaționale prin activități cu invitați, spectacole,
activități practice; participarea la concursuri naţionale avizate de MENCS;etc); consiliere psihologică a
copiilor prin grija unui psiholog-logoped coordonator, psiholog și profesor de sprijin;
Spațiu vast și diversificat pus la dispoziția preșcolarilor: 10 grupe dotate cu mobilier modern, centre
tematice, calculatoare, și internet, sală de sport, cabinet logopedic, cabinet metodic, biblioteca grădiniței,
curte dotată cu aparate de joacă; scenă de spectacole în aer liber. Organizarea de activități opționale
diversificate desfășurate de către profesori de specialitate: limba engleză şi germană, dans de societate,
gimnastică ritmică și gimnastică sportivă
În urma unei analize a comisiei care se ocupă de promovarea imaginii grădiniței, la sfârșitul anului
școlar 2016-2017, s-a apreciat că parteneriatul educațional a constituit o pârghie importantă prin
intermediul căreia s-au transmis către parteneri informații, aprecieri, impresii, care au contribuit la
conturarea unei imagini pozitive a instituției noastre. Parteneriatul educațional a înregistrat în anul școlar
trecut noi accente care au făcut cunoscută activitatea grădiniței, valoarea și prestigiul acesteia, finalitățile
procesului educațional derulat în această instituție de învățământ preșcolar.
Parteneriate derulate cu instituții de învățământ:
1. ,,Primii paşi spre şcoală”-parteneriat cu Şcoala Gimnazială “Aurel Vlaicu ” ,Arad prin doamnele :
prof. învăţământ primar Hirina Bianca; Prof.înv.Primar Fizedean Cornelia
Şi “Azi la grădiniţă, măine la şcoală” – parteneriat cu Şcoala “ Avram Iancu” Arad, prin doamnele: prof.
înv. primar Silaghi Florentina, Prof. înv. primar Foltean Mariana
Obiectivele celor două parteneriate:
 Realizarea unui schimb de opinii în ceea ce priveşte necesitatea unui mediu educaţional
stimulativ;
354
 Stabilirea unor puncte comune cu privire la programul derulat la grupa pregătitoare şi semestru I
al clasei I.
 Familiarizarea preşcolarilor cu mediul educaţional în care vor păşi în curând.
,,În vizită la cei mici”- a fost una dintre cele mai plăcute întâlniri şi s-a organizat sub forma unei
activităţi comune desfăşurată la grădiniţă, unde şcolarii au venit în vizită. Preşcolarii le-au pregătit şi
prezentat un scurt moment artistic şi le-au adresat şcolarilor întrebări, cum ar fi: ,,Vă place la şcoală”, ,,Vă
mai amintiţi de grădiniţă?”, ,,Cum aţi învăţat să citiţi?”. Şcolarii le-au răspuns la întrebări şi o elevă le-a
citit o scurtă poveste intitulată ,,Cartea”. A fost o întâlnire emoţionantă, iar compunerile pe care le-au
scris elevii clasei a IV-a în urma vizitei la grădiniţă ne-au impresionat şi ne-au mers direct la suflet.
Alte activităţi derulate pe perioada parteneriatului au fost: ,,Daruri pentru prieteni”, ,,Vizită la şcoală”,
,,Tărgul de Paşti la şcoală’”.
La vârsta de 6 ani, copiii posedă în mod firesc acea maturitate intelectuală care să le permită să abordeze
sarcinile şcolare. Rămâne totuşi planul afectiv care-l pune pe copil la o adevărată încercare: colegi noi,
reguli noi, învăţătoarea, localul şcolii,etc. Considerăn că prin derularea acestui parteneriat cu şcoala am
atenuat şocul trecerii de la grădiniţă la şcoală, copiii fiind acum mai pregătiţi din punct de vedere
emoţional.
2. Cartea-prietena mea!”-parteneriat cu Biblioteca Judeteană “A.D.Xenopol” Arad.

▪ Conştientizarea părinţilor şi a altor factori educaţionali din cadrul comunităţii cu privire la rolul pe care
îl au cărţile în formarea şi dezvoltarea copiilor.
3. ,Prietenul meu, poliţistul!”-parteneriat cu poliţia în vederea intensificări activităţii de sprijinire a

,,Semne de circulaţie”-convorbire cu suport intuitiv, a fost una dintre activităţile derulate pe parcursul
parteneriatului, a fost realizată în sala de grupă şi a fost coordonată de d-nul poliţist. Copiii au avut ocazia
să-şi etaleze cunoştinţele despre regulile de circulaţie cu o placere deosebită, fiind motivaţi de prezenţa
poliţiştilor, iar aceştia la rândul lor au fost plăcut impresionaţi de faptul că nişte copii de grădiniţă sunt
atât de atenţi la ceea ce se întâmplă pe stradă
4. “Şi tu îmi eşti prieten” parteneriat educaţional cu Şcoala Gimnazială “ Ilarion Felea”Arad.În cadrul
acestui proiect am derulat activităţi social umanitare SNAC
Scopul proiectului:
 Promovarea dialogului şi a comunicării între copii din medii diferite.
 Oferirea de pachete cu jucării, haine şi dulciuri.
 Aducerea în sufletul elevilor a sentimentului de bucurie şi a unei mici dovezi că nu sunt singuri
pe lume, că mulţi copii sunt alături de ei;
 Promovarea şi întărirea valorii umane prin grija faţă de soarta copiilor defavorizaţi.
 Crearea legăturilor sufleteşti şi materiale, care ajută la depăşirea diferenţelor care ne despart, în
scopul modelării destinelor colective.
 Antrenarea copiilor în activităţi sociale, voluntare
Obiective:
 să comunice cu elevi din medii diferite;
 să desfăşoare o serie de activităţi comune;
355
 să dovedească un comportament atent, tolerant şi civilizat;

 să dobândească sentimente de înţelegere, respect faţă de toate persoanele, indiferent de grupul din
care fac parte;
 să manifeste şi să cultive grijă faţă de sine şi faţă de celălalt;
 să manifeste înţelegere, respect, interes,grilă toleranţă faţă de semeni;
Parteneriatul cu FAMILIA.
Colaborarea Grădiniţă - familie se bucură de multă atenţie în unitatea noastră, având în vedere că
reuşita actului educaţional depinde în mare măsură de felul în care funcţionează acest parteneriat. Am
conştientizat că prioritar în relaţia Grădiniţă - familie este cunoaşterea şi înţelegerea familiei în calitate de
partener constant şi autentic în contextul actual în care familia însăşi trebuie să se adapteze unor
schimbări semnificative.
Părinţii noştri au demonstrat că sunt parteneri activi, serioşi şi cooperanţi prin modul de implicare a lor în
toate activităţile desfăşurate în grădiniţă. Astfel, au sprijinit acțiunile și activitățile extracurriculare din
săptămâna ,,Școala altfel", prin susținere financiară în cazul deplasărilor și prin participare directă la
activități în parteneriat cu factori din comunitate.
De asemenea, o mare parte din părinți s-au implicat în pregătirea copiilor pentru participarea la
concursuri (au confecționat costume pentru copiii care au participat la ,,Parada costumelor ecologice") Şi
Concursul National “Farmecul Toamnei ….în culori”
Părinții au participat la acțiunea ,,Ziua porților deschise", prilej cu care au urmărit la fiecare grupă
activitățile pregătite de educatoare cu această ocazie.
Având în vedere că acest eveniment poate deveni un instrument valoros în promovarea grădiniței ne
propunem ca în edițiile viitoare această acțiune să fie mai bine pregătită și mediatizată pentru a atrage un
număr mai mare de părinți și potențiali viitori părinți.
La finalul anului școlar am obținut un feed-back pozitiv din partea părinților prin centralizarea
rezultatelor chestionarelor administrate de Comisia CEAC, chestionare menite să măsoare gradul de
satisfacție a beneficiarilor/ părinți din grădiniță.
În concluzie, parteneriatul cu familiile copiilor din grădiniţa noastră este un mod de
interrelaţionare plenară şi permanentă, concretizat în programe de educaţie, informare şi acţiuni specifice
pentru părinţi, activităţi care şi-au dovedit eficacitatea în măreţul proiect pe care grădiniţa şi familia îl
derulează ca parteneri - dezvoltarea personalităţii copilului preşcolar.
În final, considerăm că prin toate relaţiile de parteneriat stabilite la nivelul unităţii, am reuşit să
promovăm valori comune ale grupurilor parteneriale (asigurarea şanselor în educaţie, transparenţă, dialog,
comunicare, responsabilitate), iar prin asumarea rolului de promotor al tuturor acestor relaţii, am
contribuit substanțial la creșterea prestigiului grădinițe
356
Prof. inv. primar HOPIDEA ANCUŢA IOANA ANDRADA

ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1 SÎNTANDREI, judeţul BIHOR
Motto: „Mâine să fii mai bun ca azi!”
Misiunea şcolii este aceea de a oferi educaţie la standarde de calitate, prin centrarea învăţării pe
elev,pentru desăvârşirea intelectuală, morală şi profesională a elevilor ,în vederea adaptării la schimbarea
continuuă a societăţii, condiţie esenţială a progresului economic şi cultural.
Promovarea imaginii şcolii reprezintă unul din obiectivele principale ale fiecărui cadru didactic care
activează în această şcoală . În această activitate de promovare a şcolii sunt angrenaţi atât profesorii cât şi
elevii şi părinţii acestora. Se creează în acest mod o relaţie de interdependenţă.
Resursele umane de care şcoala dispune, cadre didactice competente şi calificate ,condiţii optime de
studiu, resursele materiale variate asigură succesul promovării şcolii,prin care se doreşte atragerea unui
număr cât mai mare de elevi.
Şcoala din Sîntandrei promovează educaţia de calitate şi egalitatea de şanse, oferind fiecărui elev un
climat optim dezvoltării intelectuale şi personale.Oferă elevului posibilitatea de a-şi dezvolta
competenţele,înzestrându-l cu putere de adaptare şi flexibilitate la schimbările impuse de o societate
dinamică.
Cadrele didactice din această şcoală se implică în promovarea imaginii şcolii prin numeroase
activităţi:
-întâlniri cu părinţii viitorilor elevi, prin prezentarea ofertei educaţionale;

-parteneriate educaţionale;
-parteneriate cu comunitatea locală;
-participări la concursuri naţionale, internaţionale;
-serbări şcolare;
-contacte cu diverse instituţii pentru realiarea unor activităţi extracurriculare precum:excursii, vizite la
muzee,vizionări de piese de teatru,acţiuni caritabile,ş.a.;
Profesorii şi părinţii au realizat cât de important este calculatorul în educaţia elevilor, aşa că au
început să ia măsuri şi să încheie parteneriate care să aducă echipamente. De partea cealaltă,elevii au
dovedit că educaţia digitală le este utilă.
Prin proiectul DIGITALIADA,şcoala a primit 35 de tablete complet echipate cu aplicaţii digitale

educative,un laptop, un videoproiector şi ecran de protecţie.D-na director, d-nii prof. de matematică şi
TIC susţin şi sprijină copiii în învăţarea matematicii cu ajutorul noilor tehnologii.
Pe viitor,vom promova imaginea unităţii noastre de învăţământ în rândul comunităţii

locale,utilizând mijloace şi metode variate şi atractive.
357
CUM REALIZĂM IMAGINEA ŞCOLII
Prof. înv. primar, Horchidan Ionela Cristina

Şcoala Gimnazială Pîrjol, jud. Bacău
elemente noi, acceptate si asimilate de comunitate. Imaginea este dependentă de sistemul informaţional în
care se formeaz , fiind condiţionată de caracteristicile de vârstă, sex, religi , nivel de cultură şi instruire,
apartenenţa etnică sau politică etc.
Formarea imaginii unei organizatii se poate realiza aplicând o anumită ,, politică’’, ce ţine pe de o parte
de stilul managerial al conducătorului organizaţiei şi pe de altă parte de activitatea desfăşurată de angajaţi.
Imaginea organizaţiei poate fi gestionată în cel puţin şase moduri :
1. Să faci lucruri bune, în sensul practicării unui management extrem de performant .
2. Să desfăşori o activitate profesională de relaţii publice prin care să obţii încrederea, simpatia,
3. Să desfăşori o agresivă campanie publicitară.
4. Sa foloseşti sponsorizarea;
5. angajezi un personal foarte bine pregăti, motivat şi ataşat obiectivelor organizatiei.
6. Să întreţii foarte bune relaţii cu mijloacele de informare în masă.
Promovarea imaginii reprezintă acţiunea de convergenţă şi de interferenţă a reclamei, publicităţii,
unitare şi multidimensionale prin transmiterea unor mesaje.
Pentru realizarea unei promovări de imagine eficien, se vor urmări :
 trăsăturile definitorii ale instituţiei educaţionale;
 locul şi rolul în sistemul educaţional;
 tradiţiile şi realizările instituţiei;
 aprecierea făcută de sistem şi comunitate ;
 interacţiunile educaţionale cu alte instituţii;
 avantajele oferite elevilor;
 perspectivele medii şi lungi ale instituţiei.
o evidenţierea activităţilor specifice instituţiei;
o activităţile extraşcolare;
o programe şi proiecte ale instituţiei;
o activităţi în folosul angajaţilor;
o activităţi în folosul comunităţii.
rolul membrilor marcanţi ai instituţiei;
drepturile şi obligaţiile angajaţilor;
profesionalismul;
competenţa;
onestitatea;
contribuţii importante la realizarea scopului instituţiei şi ale angajaţilor;
participarea angajaţilor la manifestări educaţionale şi ştiinţifice locale , naţionale şi internaţionale;
rezultate de prestigiu ale angajaţilor.
358
PROMOVAREA IMAGINII ÎN CADRUL PARTENERIATELOR

EDUCAȚIONALE ORGANIZATE DE GRĂDINIȚĂ
Profesor Hordencu Ioana

Grădinița cu Program Prelungit ”Ion Creangă” Medgidia, jud. Constanța
Grădiniţa reprezintă un sprijin pentru comunitate şi nu doar un loc în care copiii îşi însuşesc
cunoştinţe. Din acest motiv, parteneriatele trebuie văzute ca o componentă esenţială şi necesară în
organizarea grădiniţei şi a grupei de preşcolari. Atunci când părinţii, copiii şi ceilalţi membri ai
comunităţii se consideră parteneri în educaţie, se creează o comunitate de suport care începe să
funcţioneze - membrii comunităţii sunt implicaţi în activităţi ale grădiniţei precum concertele, serbările,
spectacolele desfăşurate de copii atât în grădiniţă, cât şi în afara ei, iar atunci când copiii participă la
activităţi de ecologizare a împrejurimilor sau fac vizite pentru a cunoaşte specificul local, toţi cei
implicaţi trăiesc experienţe valoroase de învăţare în situaţii noi. Grădiniţa, prin implementarea
proiectelor, caută soluţii prin care să fie utilă societăţii, dar şi privită pe măsura investiţiilor şi
speranţelor.
Parteneriatele organizate de grădiniţe pot conduce la: formarea unei reţele de sprijin comunitar,
complementar grădiniţei, pentru realizarea unor obiective; cunoaşterea specificului cultural, a valorilor
mediului comunitar; antrenarea membrilor comunităţii în luarea unor decizii privitoare la dezvoltarea
grădiniţei; oferirea unui suport material şi cultural copiilor din grădiniţă; invitarea membrilor comunităţii
la momentele festive sau la evenimentele importante ale grădiniţei; participarea copiilor din grădiniţă la
unele manifestări festive organizate de comunitate; stimularea continuă a învăţării şi introducerea
copilului în ambianţa şcolii prin formarea reprezentărilor despre şcoală.
Marea provocare pentru educatorul de azi o reprezintă propunerea şi derularea unor activităţi în
parteneriat, care necesită creativitate şi imaginaţie în iniţiere, dinamism în organizare şi desfăşurare,
toleranţă şi flexibilitate în luarea deciziilor şi responsabilitate în evaluare. Pentru a desfăşura un proiect de
succes în parteneriat cu actorii comunitari trebuie să cunoaştem arta de a şti să răspundem, în egală
măsură, nevoilor comunităţii.
Un parteneriat de succes, implică: să identificăm scopuri, interese comune, utile partenerilor şi întregii
comunităţi; să găsim modul optim pentru atingerea scopului propus; să organizăm şi să conducem
resursele disponibile pentru a atingerea scopului propus; să identificăm adecvat competenţele celor
implicaţi în proiecte folosindu-le la maxim; să putem combina eficient atitudini, abordări şi diferite
tehnici care se pot aplica unor sarcini diferite; să utilizăm cu succes schimbarea în folosul grădiniţei şi al
comunităţii.
Tipurile de parteneriat pot fi clasificate după diferite criterii:
- forma parteneriatului stabilit: parteneriatul informal - între părţi asemănătoare, care se cunosc destul
de bine, scopul stabilit este specific fiecăreia dintre părţi şi fiecare parte se poate implica în
realizarea acestuia, pe o perioadă scurtă sau lungă de timp - de exemplu, realizarea unei reviste a
grădiniţei, organizarea unei excursii etc. și parteneriatul formal - între părţi diferite ca formă de
organizare şi ca misiune instituţională, dar care se coalizează pentru rezolvarea unei anumite
probleme, spre exemplu un parteneriat încheiat cu autorităţile locale, pentru îngrijirea unui parc de
către copii şi părinţi sau pentru organizarea unei expoziţii tematice cu ocazia ”Zilelor localităţii”.
- obiectivul parteneriatului stabilit: parteneriatul operaţional - procesul de cooperare se realizează în
baza unui proiect concret, propus de către una dintre părţi sau fiind rezultatul unei preocupări
comune, de exemplu realizarea unui post local de radio pentru copii și parteneriatul de reprezentare -
acest tip de conlucrare se stabileşte datorită faptului că este nevoie de o coalizare pentru realizarea
unui scop comun, de exemplu consiliul părinţilor, alianţe, forumuri, coaliţii etc.
- modul de finanţare a parteneriatului: parteneriat care necesită finanţare - scopul propus este unul
complex şi necesită finanţare. Acest tip de parteneriat se bazează pe o redistribuire a sarcinilor
financiare între părţi, spre exemplu organizarea, într-un mare magazin, a unui concurs pentru copii
finalizat cu premii acordate de către partenerul gazdă și parteneriat care nu necesită finanţare -
scopul propus poate fi realizat cu resurse minime, nu implică obligatoriu alocarea unor resurse
359
financiare speciale, elementul primordial este tocmai participarea membrilor unei comunităţi, de
exemplu realizarea unor vizite la care să participe copiii, părinţii şi personalul grădiniţei sau
organizarea unei activităţi de ecologizare a localităţii în care locuim etc.
- durata parteneriatului: parteneriatele pe termen scurt - de tipul celor întâlnite în perioada sărbătorilor
culturale sau religioase, organizate în funcţie de specificul localităţii și parteneriatele pe termen lung,
cele precum proiectul ”Să citim pentru mileniul III” desfăşurate împreună cu şcoala şi cu biblioteca
locală pe perioade mai lungi de unu, doi ani, în funcţie de nivelul grupei de preşcolari,
Partenerii posibili ai grădiniţei: părinţi, asociaţii ale părinţilor; instituţii de educaţie: grădiniţe, şcoli,
licee, universităţi, palate ale copiilor etc.; agenţi educaţionali: cadre didactice, specialişti (psiholog,
consilier şcolar, logoped, psihopedagog), bibliotecari, muzeografi, organizaţii nonguvernamentale;
membrii ai comunităţii (medici, reprezentanţii bisericii, ai Poliţiei, ai Consiliilor locale etc.).
Pentru realizarea unui parteneriat autentic este necesară împărtăşirea aceloraşi valori, atitudini,
principii, norme, comportamente, la nivelul: factorilor sociali cu putere de decizie; resursele umane
implicate în educaţie; instituţiilor comunitare; părinţilor copiilor; preşcolarilor cuprinşi în sistemul de
învăţământ. Complexitatea creşterii şi educării copiilor, în această lume în continuă schimbare, aflată sub
semnul competiţiilor de orice fel, cere sprijin din partea comunităţii. Programele educaţionale, proiectele
realizate în parteneriat, cu grupurile comunităţii, sunt importante în întărirea relaţiilor grădiniţă-
comunitate.
Direcţiile de colaborare cu factorii implicaţi: asigurarea egalităţii în educaţie; revigorarea spiritului
civic şi a mentalităţilor comunitare; dialogul deschis; iniţiativa şi participarea; dezvoltarea; cooperarea şi
colaborarea. Luând în considerare aceste direcţii, reprezentanţii grădiniţei trebuie să îşi asume rolul de
promotor, colaborator şi facilitator, în timp ce grădiniţa trebuie să orienteze întregul său demers asupra
celor mici, astfel încât copilul să devină actor principal al demersului educaţional, fapt care va duce
gradual la creşterea prestigiului grădiniţei în comunitate.
Bibliografie:
*** MECT/Unitatea de Management al Proiectelor pentru Învățământul Preuniversitar/PRET, Împreună
pentru copii:grădinița și comunitatea, Modul 2, București, 2008
360
MIJLOACE DE PROMOVARE
A IMAGINII GRĂDINIȚEI ÎN CADRUL COMUNITĂȚII
Profesor Hordencu Sofica

Grădinița cu Program Prelungit ”Ion Creangă” Medgidia, jud. Constanța
Activităţile desfăşurate în parteneriat parteneri educaționali din cadrul comunității locale sunt
modalităţi propice pentru promovarea imaginii, motivaţia acestor activităţi fiind înţelegerea necesităţii de
a integra grădiniţa în mediul comunitar ca partener egal şi consecvent în formarea viitorului cetăţean, la
acestea se adaugă plăcerea de a fi alături de colegi, activităţile desfăşurându-se într-o atmosferă de voie
bună, având, pe lângă valoarea social-educativă, un efect reconfortant.
Proiectele educaţionale realizate cu diferiţi parteneri locali sunt, de obicei, foarte atractive, iar copiii
participă activ şi eficient la acestea. Stimulându-le interesul şi iniţiativa, copiii solicită participarea,
implicarea în mai multe activităţi. În realizarea acestor tipuri de activităţi sunt antrenaţi cei mai importanţi
factori în actul educaţional: copiii, familia, grădiniţa şi comunitatea locală, iar prezenţa sistematică a
părinţilor şi a comunităţii în ”viaţa grădiniţei” sporesc interesul pentru educarea integrală a copiilor.
În toate tipurile de activităţi în parteneriat, un factor important, îl constituie climatul vieţii de grup şi al
relaţiei grădiniţă-familie-comunitate. Este absolut necesar un climat stimulativ pentru fiecare, de
încredere şi prietenie, care să facă posibilă comunicarea liberă. Unele activităţi au efecte imediate, pe plan
cognitiv, emoţional, relaţional, dar trebuie subliniat faptul că influenţa acestor activităţi nu se exprimă în
activităţi singulare, ci prin sisteme de activităţi de diferite tipuri, într-o succesiune gradată. Această
influenţă sistematică, de durată, îşi poate găsi expresia în planurile de activităţi educative în parteneriat
ale grădiniţei, urmărind dezvoltarea armonioasă a copiilor, vizând toate dimensiunile personalităţii
acestora.
Se poate pune problema: ”De ce unele grădiniţe au succes în activităţile cu diferiţi parteneri, iar altele
nu?” Un argument important este cel al modului în care grădiniţa înţelege să comunice cu partenerii
educaţionali. Eficienţa tuturor formelor de comunicare depinde de folosirea adecvată şi inventivă a
canalelor existente de comunicare. Pentru a obţine eficienţă în comunicare, obiectul efortului de
comunicare trebuie să acorde atenţie comunicării, să o înţeleagă, să o accepte şi să şi-o amintească.
Interacţiunea grădiniţei cu comunitatea poate oferi un cadru adecvat desfăşurării unor eforturi
specifice, de tipul campaniilor de relaţii publice. Acestea trebuie să fie nişte eforturi coordonate, ample şi
orientate spre atingerea unui anumit obiectiv sau a unui set de obiective corelate care să permită
organizaţiei educaţionale să atingă un scop pe termen lung, exprimat sub forma unei declaraţii de
principii. Campania trebuie să fie construită în jurul unei declaraţii de poziţionare, o declaraţie a
grădiniţei, care să aibă la bază un anumit scop.
unei „imagini". Imaginea este o părere, opinie sau prejudecată a unei persoane, grup de persoane sau a
opiniei publice despre instituţia respectivă. Imaginea unei instituţii se gestionează ca orice obiect de
patrimoniu, iar în unele situaţii imaginea unei instituţii este mai valoroasă decât întreg patrimoniul
firmei/companiei/grădiniţei respective.
Persistenţa imaginii se explică prin faptul că odată ce oamenii au o imagine despre un anumit obiect, ei
percep în mod selectiv doar datele referitoare la această abordare. Cu alte cuvinte, publicul (comunitatea)
percepe doar ceea ce este în acord cu imaginea lui despre obiect/ produs (respectiv grădiniţa). Principalele
instituţii de intermediere a imaginii sunt mass-media, iar principalii manipulatori de informaţie sunt cei ce
au atribuţii în colectarea şi preluarea acestora. Imaginea se poate reprezenta ca un complex de idei,
impresii pe care o persoană le asociază unui anumit obiect sau, în cazul nostru, unui serviciu educaţional.
Pentru a asigura o imagine ”de neuitat” pentru întreaga comunitate, grădiniţele trebuie să ia în
considerare câteva elemente definitorii:
- Grupul de copii şi cadre didactice
Educatorii reprezintă imaginea oricărei grădiniţe. De aceea, este importantă publicarea informaţiilor
despre succesele lor şi în afara grădiniţei. Indiferent dacă este vorba despre o victorie la un concurs sau
361
despre prezentarea unei cărţi, diseminarea acestui mesaj se poate face în ziarele locale sau la posturile de
televiziune şi prin anunţuri la avizierul instituţiei sau al grupei.
- Internet (pagina de internet a grădiniţei şi adresa de email)
- Pliantul de prezentare (flyer)
Reprezintă o modalitatea utilă şi comodă de a-i informa pe ceilalţi, scopul distribuirii lui este acela de
a stârni interesul prin transmiterea unor informaţii de bază.
- Hârtia pentru corespondenţă
Hârtia va fi imprimată cu logo-ul grădiniţei şi va avea un antet. Acesta furnizează informaţii despre:
numele unităţii preşcolare, adresa poştală, e-mail, site web, logo, număr de telefon şi fax.
- Afişul
Afişele se văd de la distanţă mare şi anunţă evenimente precum ”Ziua Uşilor Deschise” sau reprezintă
o invitaţie la ”Clubul curioşilor” etc..
- Mapa de prezentare
Grupele de preşcolari sau grădiniţele care beneficiază de cofinanţare din partea sponsorilor pentru
proiectele şi acţiunile lor trebuie să prezinte rezultatele acestora sub forma unei mape de prezentare.
- Ziarul (revista) grădiniţei
Acest instrument necesită un concept şi mult timp. Desigur, timpul alocat este în funcţie de numărul de
pagini ale ziarului (revistei).
- Cărţi de vizită şi ecusoane cu nume
Cărţile de vizită cu acelaşi format şi ecusoanele pot întări sentimentul de apartenenţă la comunitatea
educaţională şi pot duce la o identificare mai bună cu grădiniţa.
Gestionarea imaginii instituţiei este o obligaţie a întregii echipe şi, în special, a conducătorilor
acesteia, a directorului, în cazul instituţiilor publice. Ca urmare, la nivelul instituţiei, din strategia
întocmită, trebuie desprinse activităţi de familiarizare a personalului cu filozofia instituţiei şi de aderare la
aceasta, încât să se considere coparticipant la succes.
Bibliografie:
*** MECT/Unitatea de Management al Proiectelor pentru Învățământul Preuniversitar/PRET, Împreună
pentru copii:grădinița și comunitatea, Modul 2, București, 2008
362
PROIECT DE PARTENERIAT EDUCAŢIONAL
Autorul lucrării: prof. Tatiana Hordună

Colegiul Economic „Mihail Kogălniceanu”, Focşani
Titlul proiectului: „Diversitatea în familie, şcoală şi societate”

Motto: “Să ne îmbogăţim reciproc din diversitatea noastră.” (Paul Valéry)
Colegiul Economic “M. Kogălniceanu”, Focşani, Vrancea
Partener: Liceului Teoretic “Spiru Haret”, Chişinău
Coordonatori: prof. Tatiana Hordună, prof. Daniela Cazacu, prof. Larisa Apreutesei
Durata proiectului: anul şcolar 2017-2018
Scopul proiectului :
 Promovarea unei atitudini de acceptare şi înţelegere firească a copiilor cu nevoi speciale, defavorizaţi
social, rromi sau de alte naţionalităţi ;
 Reducerea riscului de marginalizare şi excluziune socială a copiilor cu diferite dizabilităţi sau de
diferite etnii ;
 Sensibilizarea şi dezvoltarea educaţională a elevilor, prin participarea lor la diverse acţiuni care să-i
motiveze;
 Consolidarea colaborarii între şcoală, familie, comunitate, în scopul orientării şi aprecierii valorilor
tradiţionale.
Obiective :
 Să se iniţieze relaţii de comunicare şi de prietenie între elevii celor două instituţii şcolare ;
 Să se desfăşoare activităţi cu caracter practic între elevii celor două licee ;
 Să se dezvolte relaţii pro-active, în sensul real al integrării şi incluziunii ;
 Să se recunoască şi să se respecte diferenţele culturale, prin valorificarea pozitivă a relaţiilor de
egalitate între copii.
Grup ţintă
Elevii Colegiului Economic “Mihail Kogălniceanu”, Focşani ai Liceului Teoretic “Spiru Haret”,
Chişinău, părinţii elevilor din cele două instituţii şcolare, cadrele didactice implicate, comunitatea locală.
Impactul proiectului :
Promovarea imaginii şcolii în comunitate.
Programul activităţilor:
1. “Gânduri bune pentru copiii din cele două şcoli »- trimitere de cărţi poştale/ felicitări, nov-dec.
2017 ;
2. Expoziţie de desene/ picturi/ colaje/ postere având ca temă « iubirea » - feb.2018 ;
3. Oferim mărţişoare, oferim bucurii- martie 2018;
4. Excursie la Chişinău, aprilie 2018 ;
5. Excursie la Focşani, iunie 2018.
Modalităţi de monitorizare şi de evaluare ale proiectului
 editarea unui CD cu materialele realizate pe parcursul desfăşurării proiectului;
 publicarea în revista şi pe site-ul şcolii a activităţilor derulate;
 realizarea unui portofoliu al proiectului;
 realizarea unui panou cu ilustrarea activităţilor proiectului;
Bugetul proiectului:
 Consumabilele utilizate pentru obţinerea diferitelor produse/ lucrări vor fi procurate de Colegiul “M.
Kogălniceanu”, Focşani, Vrancea, respectiv de Liceului Teoretic “Spiru Haret”, Chişinău;
 Costurile pentru excursii vor fi suportate de familiile elevilor si de sponsori locali.
363
364
SCOALA GIMNAZIALA SELEUS, JUDETUL ARAD

Autor: Horga Cristina Diana, prof. inv. primar
Horga Cristina Diana, prof. inv. primar la Scoala Gimnaziala Seleus, judetul Arad a participat intr-
un proiect e Twinning-Show Me The Magic of Spring- ,,Arata-mi magia ….primaverii`` cu
materiale din activitatea la clasa, poezii si ghicitori despre animale si insecte,publicate intr-o carte
europeana in trei limbi straine. Acest auxiliar didactic a fost elaborate in cadrul proiectului e
Twinning ,,THE BEAUTY OF THE 4 SEASONS``-,,FRUMUSETEA CELOR 4 ANOTIMPURI``.
Am participat in calitate de partener in activitatile desfasurate in cadrul proiectului e-Twinning si

pregatirea lotului de elevi participant la concursul ,,Show me the magic of … spring `` ,,Arata-mi
magia….primaverii ``desfasurat incadrul proiectului in perioada 1 aprilie-31 mai,2017.
La acest proiect,la care au participat elevi din clasa mea cu lucrari din material reciclabile cu
tema Primavara ,s-a evidentiat eleva Jurj Giulia, careia i s-a acordat premiul I.
Ca urmare a implicarii si participarii cu lucrari la expozitia internationala ,,Arata-mi

magia…primaverii `` cat si a primirii premiului I a elevei Giulia Jurj, Scoala Gimnaziala Seleus
,judetul Arad, Romania, reprezentata prin profesor Cristina Diana Horga a fost inscrisa in
acest proiect international,alaturi de scoli din Grecia, Bulgaria si Romania primind diploma e-
Twinning Label-The Beauty of the four seasons.
Am mai participat intr-un proiect Erasmus+ , cu titlul ,,Imbunatatirea calitatii si eficientei

educatiei pentru o maibuna integrare sociala a tinerilor din comunitatea rurala , proiect desfasurat
in Alicante-Spania.
Proiectul se desfasoara in perioada 1 iunie 2016-31mai 2018 si doreste sa imbunatateasca

activitatea si eficienta educatiei tinerilor care fac parte din comunitatea rurala.
In cadrul acestui proiect cu numarul 2016-1-R001-KA101-023305 am fost responsabila cu

perfectionarea ligvistica si culturala .
La curs au mai participat si cadre didacice din Croatia.

In cadrul acestui curs , atat eu cat si celelalte cadre didactice implicate in proiect am
invatat sa aplicam diferite tehnici care sa imbunatateasca comunicarea scolii cu membrii
comunitatii locale.
De asemenea am vizitat si am asistat la diferite festivaluri si elementa spacifice culturii

locale, zonei Alacant, Spania.
In urma acestor cursuri la care au participat 7 cadre didactice ale scolii noastre, informatiile
nou invatate vor fi aplicate in scoala si in comunitatea locala, zonei Seleus.
In cadrul scolii mele voi mai participa la diferite actiuni care sa ajute la formarea unei
imagini moderne a scolii atat material cat si professional.
365
Prof. Horhogea Lucica

Liceul Tehnologic ”Dimitrie Leonida”, Piatra-Neamț
Școala este o instituţie care oferă servicii educaţionale, transmite cunoştinţe, dezvoltă abilităţi,
formează competenţe, norme, valori recunoscute şi acceptate social. Ea funcţionează într-o comunitate
alcătuită din mai mulţi factori de educaţie, care au la rândul lor o ofertă educaţională: familia, autorităţile,
organizaţiile guvernamentale şi neguvernamentale, poliţie, biserică etc.
Procesul de învățământ reprezintă mijlocul principal prin care societatea noastră educă și
instruiește noile generații, responsabilitatea organizării și conducerii acestui proces revenind școlii.
Resursele umane care participă la procesul de învățământ sunt copii preșcolari, elevi, studenți, cadre
supuse procesului de perfecționare, precum și persoanele care organizează și conduc această activitate:
educatoare, învățători, profesori. Alături de aceștia, trebuie adăugați toți ceilalți colaboratori ai procesului
de învățământ: familia, diversele organizații.
Școala înseamnă trei lucruri deodată: o instituție care deschide porţile cunoaşterii, o carte care,
odată descifrată, înțeleasă, rămâne veşnic, străpungând tărâmurile eternităţii şi un dascăl receptiv la
întrebările dilematice ale generaţiilor pe care le educă. Şcoala este leagănul iniţierii în tainele cunoaşterii:
muncă şi dăruire, pasiune şi abnegaţie, educaţie şi cultură, bucurie şi nostalgie, aduceri-aminte. Pe tot
parcursul fiinţării sale, omul derulează o intensă activitate de învăţare şi creaţie. Dar numai educaţia,
cultura, credinţa, ţinuta morală şi etică îl calăuzesc în profunzimile acestei lumi. Menirea tinerelor
generaţii este de a desfăşura o intensă activitate de învăţare şi creaţie. Totul se rezumă la „a învăţa cum să
învăţăm” în mod eficient, inteligent şi creativ din trecut şi din prezent. Şcoala a evoluat, explozia de
informaţii a generat şi transformarea intensă a învăţământului clasic, rigid într-unul modern, creativ şi
inteligent, bazat pe participare şi colaborare.
Fiecare dintre noi se mândrește cu școala în care a învățat. Acum, aflați în altă ipostază, în cea de
cadre didactice, ne dorim să ne mândrim cu locul în care ne desfășurăm activitatea și, de asemenea, ca
elevii noștri să fie animați de aceleași sentimente acum, dar și atunci când vor pleca pe drumul vieții.
Imaginea școlii trebuie să fie o oglindă a devenirii lor.
Cum putem face ca școala noastră să aibă o imagine frumoasă, pozitivă, performantă, care să
reziste în timp și peste timp? Un prim pas este pregătirea temeinică a elevilor. Prin participarea la
concursuri locale, județene, naționale, internaționale, școala se face cunoscută: există ca entitate bine
definită în rândul altor instituții asemănătoare, capătă viabilitate și credibilitate în mediul socio-economic
și politic global. Premiile obținute, trofeele vor fi/sunt semnul de recunoaștere a valorii acesteia.
Un rol deosebit de important îl are derularea de proiecte educative școlare și extrașcolare. Spre
exemplu, proiectele în colaborare cu alte instituții, precum proiectul ”Teatru-lectură” (colaborare între trei
instituții), având obiective care au vizat atât elevul în sine, cât și promovarea imaginii instituțiilor de
învățământ: cultivarea dragostei pentru arta dramatică, descoperirea şi cultivarea talentelor interpretativ-
scenică, lărgirea orizontului cultural, dezvoltarea imaginaţiei, a sensibilităţii şi a spiritului creator,
formarea unei personalităţi umane complexe; stimularea în direcţia participării copiilor la spectacole, atât
ca spectatori, cât şi ca interpreţi în formaţiile de teatru, realizarea unui schimb de informaţii şi impresii
artistice între formaţiile participante; stimularea copiilor în realizarea unor spectacole de înaltă ţinută
artistică,dezvoltarea spiritului de echipă urmărind demersurile proiectului, cultivarea interesului faţă de
textul dramatic, receptarea şi comprehensiunea primară a textului dramatic, punerea în scenă, exersarea
jocului de rol, stimularea aptitudinilor şi înclinaţiilor artistice ale elevilor, dezvoltarea unui comportament
responsabil faţă de activităţile întreprinse, dezvoltarea trăsăturilor pozitive de caracter ale elevilor, să se
cunoască pe sine în vederea transpunerii personajelor prezentate, să-şi dezvolte relaţii de colaborare,
competiţie, respect şi sentimente de apreciere, entuziasm, bucurie, spiritul de echipă. Toate aceste
obiective au fost atinse cu succes. Elevii implicați au fost extrem de receptivi, deschiși și bucuroși,
învățând foarte multe lucruri benefice pentru ei. Însă, cu toții am făcut mai mult decât atât. Piesele de
teatru, scenetele au fost jucate și în cadrul unor serbări ce s-au desfășurat în locuri publice unde a avut
acces oricine, aflat din întâmplare. Cu siguranță oamenii au întrebat cine a organizat evenimentul, de unde
366
sunt copiii etc. Astfel, elevii și profesorii s-au simțit mândri că activitatea a fost apreciată ca fiind
deosebită, iar în sufletele lor a crescut stima de sine. Evenimentele organizate de școală pot fi mediatizate
în presa locală și nu numai, prin realizarea unui album multimedia al proiectului, prin intermediul
internetului etc.
În esență, succesul sau insuccesul unei campanii de promovare a imaginii scolii depinde în mare
măsură și de creativitate. Uneori, trebuie să găsim răspunsul la întrebarea: “Care este cea mai potrivită
modalitate pentru a atrage atenția publicului?“ . Prin creativitate, printr-o abordare originală pentru fiecare
public, se obțin efectele dorite fără prejudecăți și nu trebuie înfrânată imaginația. O organizație are nevoie
să-i fie recunoscută valoarea, astfel atrăgând interesul părinților și al copiilor de a urma cursurile școlii, de
a se implica la rândul lor în proiectul creșterii prestigiului instituției. Așadar, elevii, profesorii, părinții
contribuie în mod decisiv, prin ceea ce fac, la crearea imaginii școlii, reprezintă cheia durabilității, a
existenței în timp a instituției de învățământ.
O campanie de succes trebuie să aibă o latură educativă. Întotdeauna aceasta trebuie să lumineze
publicul ei, oferindu-i o perspectivă diferită despre ceva ce știa deja sau credea că știe.
Bibliografie:
1. Coman, Cristina, Relatii publice și mass-media, Iași, Editira Polirom, 2000

2. Dragan,I , Paradigme ale comunicării de masă, Editura Sansa, Bucuresti, 1996
367
RELAȚIA ȘCOALĂ-FAMILIE
ESTE VERIGA SUCCESULUI ȘCOLAR
PROF. ÎNV. PRIMAR HORVAT OZANA MARIA

ȘCOALA GIM. ,,GH. LAZĂR’’ -ZALĂU
Educaţia, definită în termeni foarte generali, este un proces al cărui scop esenţial este de a uşura o
anumită modificare de comportament. Părinţii sunt primii profesori ai copilului, ei începând educarea lui
în mediul familial. De cele mai multe ori, comportamentul parental este inspirat din propria experienţă de
viaţă a acestora, astfel perpetuând atât aspecte pozitive cât şi negative, pe parcursul mai multor generaţii.
Împreună cu părinţii, şcoala îşi are rolul bine stabilit, intervenind în dezvoltarea primară a copilului. În
acest context, educarea părinţilor după principii ştiinţifice de psihopedagogie devine o necesitate.
Şcoala si familia urmãresc acelaşi scop educativ, formarea tinerilor pentru a deveni personalitãţi
multilateral dezvoltate care sã poatã face faţã dinamicii sociale, schimbãrilor profunde şi alese din
societate. Pentru realizarea acestui scop unic este necesarã unitatea de acţiune, concordaţa dintre
mijloacele specifice de influenţare folosite în aceste douã instituţii sociale. In cadrul acestei colaborãri,
rolul conducãtor îl are şcoala.
Şcoala este interesatã sã colaboreze cu familia, sã-şi facã din ea un aliat, pentru ca acţiunea ei
educativã se fie mai profundã şi de duratã. Colaborarea şcolii cu familia este necesarã şi în vederea unei
informãri reciproce cu privire la dezvoltarea copilului, la comportarea lui, pentru cunoaşterea lui
multilateralã.
Colaborarea dintre şcoalã şi familie se poate realiza sub mai multe forme. Una dintre aceste forme
este vizitarea familiei de cãtre cadrele didactice.
Vizita la domiciliul elevilor poate da rezultate bune pentru realizarea obiectivelor comune urmãrite
de cãtre şcoalã şi familie. Cadrele didactice au ocazia sã-i antreneze şi pe pãrinţi în munca educativã , îi
pot îndruma şi pot obţine de la ei informaţii utile în legãturã cu particularitãţile individuale ale elevului.
Rezultatele vizitelor la domiciliu depind de modul cum sunt pregãtatite şi cum se desfãşoarã .
Înainte de a vizita familia unui elev, cadrul didactic trebuie sã se pregãteascã în acest sens. El îşi va
fixa problemele pe care le va discuta cu pãrinţii, va da şi va cere pãrinţilor informaţii. Consultarea
catalogului, informaţiile cerute de la profesorii clasei şi propriile informaţii îl vor ajuta pe diriginte sau
învâţãtor, sã ofere un tablou clar aspra situaţiei elevului.
In cadrul convorbirii pe care o va purta cu pãrinţii, profesorul, învãţãtorul, trebuie sã dovedeascã
mult calm. E necesar sã gãseascã argumente potrivite şi temeinice şi sã-i convingã pe pãrinţi de utilitatea
lor, dar sã nu renunţe la obiectivitate şi sinceritate in abordarea problemelor.
In discuţiile avute cu pãrintii e bine sã fie prezentate mai intâi aspectele pozitive din activitate,
succesele elevului sau schimbãrile lãudabile din comportamentul acestuia. Vor fi menţionate apoi
obiectele de învãţãmânt la care elevul întâmpinã greutãţi, ce greşeli se observã în activitatea sa la clasã
sau ce abateri disciplinare manifestã. Se va discuta cauza acestor neajunsuri si împreunã cu familia, se vor
gãsi mãsurile necesare pentru îndreptarea elevului.
Vizita la domiciliul elevilor îşi atinge scopul dacã familia devine un colaborator activ şi conştient al
şcolii, dacã se ajunge la stabilirea unui sistem unitar de mãsuri pentru îndrumarea elevului, dacã pãrinţii
sunt convinşi si hotãrâţi sã urmeze sfaturile cadrelor didactice.
O altã formã de colaborare a şcolii cu familia o constituie vizitarea şcolii de cãtre parinţi. Spre a-i
ajuta eficient pe copii, pãrinţii trebuie sã se informeze despre rezultatele muncii şi despre comportarea lor
în şcoalã. Cele mai multe informaţii le pot primi de la diriginte/învãţãtor şi de la cadrele didactice ale
clasei. Pãrinţii trebuie sã ţinã permanent legãtura cu şcoala, dar mai ales atunci când apar primele note
slabe sau se observã modificãri în comportamentul copilului. Mãsurile de îndreptare luate din timp, când
carenţele sunt mici, dau rezultate bune.
O altã formã de colaborare sunt şedinţele cu pãrinţii, şedinţe care sunt un prilej de comunicare între
şcoala şi familie. Principala menire a şedinţelor cu pãrinţii este informarea pedagogicã. Pãrinţii vor primi
informaţii pedagogice cu privire la formarea deprinderilor de muncã independentã la elevi, despre
368
particularitãţile de vârstã ale acestora, despre educaţia lor estetica, pregãtirea temelor, petrecerea timpului
liber etc.
Formarea şi educarea copilului în şcoalã este strâns legatã şi de ceea ce numim „cei şapte ani de
acasã” dar şi de interesul pe care familia îl manifestã pentru şcoalã, pentru învãţãturã.
369
Tradiţiile şi obiceiurile populare în cadrul serbărilor şcolare
Prof.: Horvat Oana Gabriela

Şcoala Gimnazială “Petre Carp”, Tufeşti-Brăila
Valorificând frumuseţea tradiţiilor şi obiceiurilor populare în cadrul serbarilor şcolare reuşim să

înfrumuseţăm viaţa elevilor, îi ajutăm să cunoască tradiţiile româneşti şi rolul important pe care-l au în
viaţa oamenilor din cele mai vechi timpuri, modul cum aceste tradiţii au dăinuit peste timp. Prin
conţinutul serbărilor îi ajutăm pe elevi să înteleagă mesajul şi conţinutul acestor obiceiuri populare,
adaptându-le particularităţilor de vârstă si aptitudinilor artistice individuale.
Serbările au o importanţă deosebită în educarea elevilor.Prin interpretarea rolurilor şi pregătirea

decorurilor pentru diversele "spectacole" urmărim atât un efect artistic cât şi pedagogic, căutând un
imbold pentru a trezi elevilor dorinţa de a cunoaşte şi păstra tradiţiile şi obiceiurile strămoşeşti. Pentru a
realiza o serbare reuşită, care să respecte tradiţiile si obiceiurile de Crăciun, este necesară o adaptare şi
prelucrare a repertoriului specific particularităţilor de vârstă ce cuprinde în forme tradiţionale poezii şi
cântece specifice Crăciunului .
Costumele populare, ia şi catrinţa, opincile, cămaşa şi iţarii sunt pregătite pentru spectacolul mult
aşteptat.Atmosfera de sărbătoare din sala de festivităţi prin ornarea şi decorarea cu elemente specifice
sărbătorilor constituie un alt prilej de bucurie pentru copii ,ei descoperind tradiţiile şi obiceiurile
practicate în timpul sărbătorilor de iarnă, simt şi preţuiesc frumuseţea obiceiurilor şi tradiţiilor de Crăciun.
În atmosfera spirituală a Crăciunului, interpretarea unor dansuri populare ( Braşoveanca,

Sârba,Stânga,Ciobănaşul,etc.)dau posibilitatea de a cunoaşte sufletul ţăranului român, raritatea portului şi
cântecului popular.
Dacă jocul și cântecul nu este trăit, nu poate pune în rezonanță corzile sufletești ale ființei umane.Când
priviți o serbare cu obiceiuri străvechi ale românilor, cu cântece şi dansuri populare, gândiți-vă că priviți
un moment oglindă și sufletul acestui popor, ce a considerat păstrarea tradiției o datorie și o onoare.
Moștenirea pe care am primit-o trebuie dusă mai departe de scolarii pe care-i educăm pentru că un popor
trăiește prin ceea ce lasă fiilor săi.Este bine să cunoaștem și să transmitem elevilor măcar un strop din
ceea ce a creat omul simplu de la țară cu iscusința minții și cu căldura sufletului său.Dansurile populare
prin frumusetea costumelor, a melodiilor sunt îndragite de elevi si interpretate cu multa pasiune aproape
la toate serbarile.
Tradițiile si obiceiurile populare sunt întâlnite în toate sferele vieții: artă, cultură, morală, psihologia
socială, artizanat, de aceea societatea în care trăim este obligată să nu-și lase semenii să uite aceste
datinile sau obiceiurile strămoșești.Alături de literatură, care constituie un factor cu eficienţă sporită în
educaţie, arta populară îşi are şi ea o contribuţie de seamă.
Când privim o serbare cu obiceiuri străvechi ale românilor,cu cântece şi dansuri populare,ne gândim
că privim ,un moment, oglinda şi sufletul acestui popor ce a considerat păstrarea tradiţiei o datorie şi o
onoare.
370
ROLUL PARTENERIATUL ȘCOALĂ-FAMILIE

Prof. Hossu Sorin Ioan, Ș. G. Nr. 1 Abram, Bihor
Şcoala este o instituţie în care toată lumea învaţă – profesorii lucrează în echipă cu elevii şi cu
membrii comunităţii.
Imaginea unei școli este ansamblul reprezentărilor care îi sunt asociate unei identități specifice de
către toți actorii implicați în activitățile școlare (profesori, elevi, părinți, autorități, mass media). Imaginea
școlii este un complex constituit din istoria organizației școlare, calitatea ofertei educative, performanțele
sale și stabilitate instituțională, prestigiul în comunitate. Factorul principal în crearea imaginii școlii îl
reprezintă calitatea procesului instructiv-educativ asociat cu calitatea si măiestria cadrelor didactice.
Calitatea unei școli depinde foarte mult de factorul uman, atât de cadrele didactice, elevi sau orice
persoană care iși desfășoară activitatea în școală.
Școala, familia și comunitatea reprezintă trei surse principale pentru dezvoltarea şi educarea
personalităţii umane. Un rol anume în stabilirea relaţiilor de colaborare îi revine managerului instituţiei
şcolare, care asigură o implicare activă în lansarea proiectelor de parteneriat educaţional, care vizează
întărirea relaţiilor dintre părinţi, elevi, profesori şi comunitate, care contribuie la creşterea gradului de
implicare a tuturor factorilor educaţionali. De faptul cum managerul instituţiei a reuşit să formeze o
relaţie de comunicare, relaţionare, cooperare între părţile implicate depinde reuşita parteneriatului
educaţional şcoală-familie-comunitate.
Nivelul de dezvoltare socio-economică şi-a pus amprenta în mod vizibil asupra evoluţiei familiei, atât
din perspective funcţiei sale biologice, cât şi din cel al funcţiei educative. Familia este cea care deţine un
rol principal în educaţia descendenţilor.
Ca instituţie iniţială de formare şi educare a copilului, familia se găseşte de multe ori în contradicţie
cu şcoala, ba chiar cu comunitatea socială sau profesională.
Parteneriatul cu familia înseamnă şi o reconsiderare a atitudinii cadrului didactic faţă de aceasta.
Îndatoririle noastre faţă de familie sunt: mai multă transparenţă, acceptarea observaţiilor pertinente şi
promovarea sugestiilor privind obiectivele şi priorităţile educaţionale, informarea corectă şi operativă.
Familia are cea mai mare influenţă asupra copilului, iar trăirile afective reprezintă suportul absolut
necesar susţinerii efortului de învăţare. Rolul părinţilor faţă de copilul devenit elev se schimbă. Părinţii au
nevoie de instruire în ceea ce priveşte modul de urmărire al îndeplinirii sarcinilor şcolare şi controlul
conduitei copilului.
Activitatea de îndrumare a părinţilor de către cadrul didactic este evident necesară. Unitatea de opinii
dintre cele două instituţii – şcoală, familie – trebuie realizată doar în strânsă colaborare. Sunt părinţii care
îşi propun să ajute şcoala, cu condiţia ca ei să cunoască obiectivele educaţionale. Pe aceştia trebuie să-i
informăm, descriindu-le tipurile de comportamente realizabile, explicarea modalităţii de acţiune, pentru
ca metodele de influenţare să nu fie în contradicţie cu cele pedagogice. Alţi părinţi nu manifestă interesul
necesar faţă de evoluţia copilului şi, ca atare lasă şcolii toată grija. Prin metodele pedagogice pot fi atraşi
alături de şcoală, determinându-i să adere la ideea de colaborare activă. Pă rinţii sunt cei care trebuie să
înveţe de la educatorul copilului pentru a cunoaşte direcţia şi ritmul la care trebuie să se alinieze.
Schimbul de idei este profitabil atât pentru şcoală, cât şi pentru elev şi părinţii săi. În lectoratul “Şcoala
părinţilor” am urmărit ca aceştia:
 Să cunoască specificul activităţii şcolii, obiectele de studio, orarul, tipul de manual şi rechizite, alte
materiale necesare elevului/clasei;
 Să cunoască în mod curent rezultatele şcolare ale elevului;
 Să cunoască schimbările survenite în evoluţia copilului; înregistrate sistematic de către învăţător;
Să li se creeze condiţii pentru a-şi exprima nemulţumirile, părerile, îngrijorările;
 Să li se creeze condiţii pentru a-şi cunoaşte învăţătorul şi învăţătorul să-i cunoască pe părinţi;
Părinţii să se cunoască între ei, să acţioneze în spirit de echipă pe front educaţional.
371
În vederea cultivării capacităţii elevilor şi a pregătirii lor pentru o integrare reuşită în societate, între
învăţător şi elevi trebuie să existe o unitate de păreri şi de acţiune. Toate acţiunile întreprinse în şcoală cu
părinţii elevilor au urmărit educaţia cu respectarea deplină a drepturilor copilului. Alături de cerinţele de
ordin instructiv, formarea trăsăturilor moral-civice reprezintă una dintre sarcinile de bază pe care trebuie
să le realizăm.
În stabilirae obiectivelor commune ale colaborării, am ţinut seama de condiţiile concrete ale
colectivului de elevi şi de particularităţile de vârstă şi individuale ale elevilor. Colaborarea şcolii cu
familia trebuie să asigure unitatea influenţelor educative asupra elevilor, precum şi o continuitate în ceea
ce priveşte evoluţia de la o etapă la alta, a clasei şi a fiecărui elev în parte.
Temele abordate în cadrul întâlnirilor cu părinţii au vizat:
 Dezvoltarea la copii a interesului pentru învăţătură;

 Respectarea regimului zilnic de activitate şi odihnă a elevilor;
 Cunoaşterea anturajului copiilor;
 Activităţi comune părinţi-copii;
 Alegerea programelor TV ( desene, emisiuni pentru copii, filme, musică, etc.).
Colaborarea cu familia reprezintă o verigă esenţială în faptul acţiunilor întreprinse în educarea

tânărului cetăţean, rolul conducător îi revine totuşi şcolii. Nu mai puţin importantă este şi colaborarea cu
comunitatea şi anume:
Alte instituţii care oferă servicii educaţionale;
ONG-uri;
Administraţia Publică
Locală; Organele de drept;
Agenţi economici; Mass media; etc.
În acest context, comunitatea reprezintă cadrul cultural, spiritual şi geografic de dezvoltare a elevului.
Activitatea în parteneriat are nenumărate avantaje:
Crează relaţii de colaborare;

Clarifică diverse probleme educative;
Oferă un nou cadru de dezvoltare a personalităţii elevului;
Sporeşte conştientizarea din partea tuturor actorilor implicaţi în educaţie.
Colaborarea dintre şcoală şi familie într-un mediu favorizat de comunitatea locală va atinge scopul
educaţional propus, printr-o relaţie de echivalenţă dintre şcoala în comunitate şi comunitatea în şcoală.
În concluzie, pot afirma că numai printr -o colaborare strânsă, susţinută, familia şi şcoala pot pune în
aplicare procesul de educare a copilului, că numai aşa se pot forma copii calmi, într-o viaţă zbuciumată,
copii fericiţi, într-o societate în permanentă schimbare.
Bibliografie:
Vrăşmaş, E., A., ,,Consilierea şi educaţia părinţilor”, Bucureşti, Editura Aramis 2002.
Dolean, I., Dacian, D.- ,,Meseria de părinte”, 2002, Aramis, București
372
Managementul calităţii în procesul de predare-învăţare-evaluare
Profesor Hoţupan Călin

Liceul de Artă, Oradea, jud. Bihor
Unul dintre dezideratele permanente ale societăţii a fost acela al educaţiei de calitate, astfel încât prin
pregătirea generaţiei tinere să se garanteze un viitor mai bun întregii comunităţi. Conceptul de calitate în
educaţie este uneori înţeles ca excelare în efortul de a obţine performanţe sau ca pregătire la cel mai înalt
nivel într-un anumit domeniu de activitate.
Alteori calitatea desemnează gradul de adecvare în raport cu orizontul de aşteptare al beneficiarului sau,
pur şi simplu, valoarea unei activităţi didactice, rezultate prin raportarea la anumite standarde sau prin
comparaţia cu alte activităţi asemănătoare. Din această perspectivă, managementul calităţii implică decizii
prin care să se asigure un nivel de pregătire superior al elevilor, reuşita acestora la examene, iar în
perspectivă integrarea lor profesională şi socială.
Educaţia ca fapt de cultură şi activitate umană s-a manifestat în toate perioadele istorice, căpătând o
pondere tot mai mare în ultimele secole şi decenii. Şi în cadrul educaţiei, la fel ca în celelalte activităţi
economico-sociale, au apărut de timpuriu elemente manageriale. Iniţial, conducerea activităţii educative
nu se delimita de arta gândirii şi-i putem considera din această perspectivă pe marii filosofi ai Greciei,
Socrate, Platon şi Aristotel, ca precursori ai unui management incipient de gândire şi educare.
Activitatea profesorului la clasă cuprinde nu numai operaţii de predare şi de evaluare, ci presupune şi
culegerea de informaţii despre elevi, despre modul cum aceştia înţeleg lecţiile, cum se pregătesc, despre
relaţiile dintre elevi, de unde rezultă posibilitatea profesorului de a identifica mai multe strategii de
intervenţie şi de luare a deciziilor. Astfel proiectarea curriculară este realizată atât la nivelul individului
(motivare, implicare, participare, formare, dezvoltare), cât şi a grupurilor/clasei (dinamica de grup,
negocierea şi rezolvarea conflictelor, dezvoltarea echipelor).
Deciziile pe care le ia profesorul în ceea ce priveşte strategiile de învăţare au, desigur, o anumită
constanţă bine justificată şi se încadrează în stilul de predare al profesorului.
Relaţia profesor-elev reprezintă modalitatea principală de mediere didactică, de ipostaziere a
acesteia într-o variantă umană, subiectivă. Dincolo de conţinuturile concrete care se transmit, în
activitatea didactică este foarte important tipul de interacţiune care se stabileşte între clasa de elevi şi
profesor, precum şi atitudinea acestuia în a se relaţiona la grup şi la fiecare elev în parte.
Relaţia profesorului cu elevii reprezintă o construcţie reciprocă, dinamică, ce se repliază
permanent în funcţie de circumstanţe şi scopuri educative. Ea este rezultatul unei ,,opere” comune ce se
definitivează în timp, prin implicarea ambelor părţi.
O capacitate deosebită, necesară în articularea unui raport optim al profesorului cu elevii săi, o
reprezintă empatia. Empatia didactică reprezintă acea capacitate a profesorului de a se transpune în
,,fiinţa” elevilor săi, de a intui procesualitatea cognitivă şi afectivă a celor cu care interacţionează, de a
vibra şi retrăi la modul afectiv stări, gânduri, proiecte.
Capacitatea invocată presupune un anumit grad de identificare psihologică cu universul existenţial al
elevului simultan cu păstrarea unei distanţe mulţumitoare astfel încât să îngăduie o reflectare şi răspunsuri
eficiente, raţionale, convenabile situaţional şi pragmatic în ce priveşte problemele ivite.
,,Transpoziţia” este benefică atât timp cât nu generează confuzii sau relativizări pernicioase (milă,
paseism) sau alterări ale soluţiilor la diferitele situaţii pe care este obligat să le rezolve.
Profesorul este figura centrală a reformei educaţionale contemporane. El trebuie să renunţe la rolul
său tradiţional şi să se transforme, în condiţiile în care şcoala se restructurează în echipe de elevi şi
profesori, într-un planificator al activităţilor de grup, într-un facilitator al interacţiunii elevilor şi într-un
consultant.
De profesori depinde introducerea perspectivei interdisciplinare şi răspândirea practicii predării în echipe
precum şi transformarea muncii în clasă într-o activitate agreabilă, desfăşurată într-un mediu afectiv, cald
şi securizant.
373
În căutarea unor modele de viaţă, de conduită, de spirit şi de morală, tinerii elevi îşi îndreaptă
atenţia spre acei dascăli cu o bună pregătire de specialitate şi orizont de cultură şi nu în ultimul rând spre
acei educatori cu vocaţie pedagogică.
Bibliografie:
 Orţan Florica - Management educaţional, Editura Universităţii din Oradea, 2003
 Cucoş Constantin - Pedagogie, Editura Polirom, Iaşi, 2006
374
Ed: Hrenaru Mihaela-Violeta

G.P.P.”Prichindel”
structura Scoala Gimnaziala ”Scarlat Longhin ”Dofteana
Promovarea imaginii unitatii noastre scolare reprezinta o prioritate pentru o bune colaborare intre cei trei
parteneri educationali:scoala-elevi-parinti.
Obiectivul central al desfăşurării activităţii acestei comisii este „Creşterea flexibilităţii şi adaptarea ofertei
de educaţie şi formare profesională la cerinţele pieţii muncii, a nevoilor şi intereselor elevilor, conform
tendinţelor de dezvoltare economică locală, naţională şi europeană” (cf. Obiectivului 2, PAS, anul şcolar
2010-2011) şi „Asigurarea şanselor egale la educaţie şi formarea profesională pentru elevi din mediul
urban şi rural (din oraşul Fălticeni şi zona aferentă) şi pentru elevii cu CES” (cf. Obiectivului 2, PAS,
anul şcolar 2010-2011).De-a lungul activităţii de formare şi promovare a imaginii şcolii , activităţile
prioritare în desfăşurarea unei astfel campanii au fost:

 consilierea prescolarilor cu nevoi speciale, a părinţilor, privind orientarea şcolară şi profesională;
 promovarea imaginii şcolii prin diverse surse informaţionale ( internet).
375
Rolul comunicării la vârsta școlară mică
Prof. înv. prim. și preșc. Hrițac Diana

Școala Gimnazială Platon Ciucă Borolea-Hănești- Botoșani
,,Ca să înţelegi pe cineva nu este de-ajuns să-l auzi, trebuie să-l asculţi; şi nu e de ajuns să-l asculţi,
trebuie să înţelegi ce spune; şi nu e de ajuns să afli ce spune, important e să sesizezi ce «vrea să spună»;
dar de fapt, şi mai important încă e să ştii ce «nu spune» - fiindcă intenţia adevărată e adesea ascunsă (şi
uneori îi e opacă pînă şi subiectului!)” (Paul Cornea, 2006, p. 52)
Invăţătorul, acest luminător de minţi, are cea mai nobilă şi cea mai grea misiune, aceea de a învăţa
pe ucenicii săi arta cititului şi a scrisului, pentru a le deschide drumul spre cultură, spre lumi noi,
necunoscute şi imprevizibile.
Lumina învăţătorului descreţeşte frunţile, luminează ochii, aduce zâmbetul pe buzele învăţăceilor
săi, le dă încrederea de care au nevoie.
Nimic nu se poate concepe fără temelia viguroasă clădită în ciclul primar.
Mai întâi confident, ascultător, apoi sfătuitor din afara familiei, considerat mereu imparţial,
atotştiutor şi foarte corect în decizii, dascălul trebuie să fie mereu atent să nu-şi dezamăgească discipolii.
M-am convins, în cariera mea didactică, că un bun dascăl este acela care stăpâneşte arta comunicării, care
ascultă, înţelege, explică, îndrumă, laudă şi se încruntă, dar orice s-ar întâmpla îşi iubeşte elevii ca pe
proprii săi fii. ,,Ţinta învăţătorului este nu ceea ce are să ajungă el, ci ceea ce au să ajungă cei încredinţaţi
lui” căci ,,ceea ce laşi în urma ta stă în preţuirea unei vieţi şi adevărata ei vrednicie’’. Oricât de mari ar fi
greutăţile vieţii, oricât de mari ar fi obstacolele peste care este nevoit să treacă, menirea nobilă a
învăţătorului este aceea de a forma Oameni.
Se ştie că în perioada şcolară mică, se dezvoltă caracteristici importante şi se realizează progrese
în activitatea psihică, datorită conştientizării ca atare a procesului învăţării, intens solicitat de şcoală, care
este obligatorie şi gratuită, învăţarea devine tipul fundamental de activitate. Aceasta înseamnă că
activitatea şcolară va solicita intens intelectul şi are loc un proces gradat de achiziţii de cunoştinţe
prevăzute în programele şcolii, astfel, copilului, i se va organiza şi dezvolta strategii de învăţare, i se va
conştientiza rolul atenţiei şi repetiţiei, îşi va forma deprinderi de scris-citit şi calcul. Învăţarea tinde tot
mai mult să ocupe un loc major în viaţa de fiecare zi a copilului şcolar. Această condiţie nouă îşi modifică
existenţa şi acţionează profund asupra personalităţii copilului. Ele se constituie în efecte directe asupra
dezvoltării psihice, dar la rândul lor sunt secondate de efecte ale vieţii şcolare. Pornind de la teoria
comunicării educaţionale, accentul în procesul didactic se plasează asupra relaţiei, asupra interactivităţii
şi asupra suportului tehnic al comunicării. Cea mai complexă formă de comunicare folosită în activitatea
didactică este limbajul, exprimarea prin cuvânt.
Având în vedere sintagma din Scriptură conform căreia ,,La început a fost cuvântul”, putem spune
că funcţia de utilizare a limbii în raporturile cu ceilalţi oameni este limbajul, care are o însemnătate
complexă, care presupune o indisolubilă conlucrare a celorlalte caracteristici, în special a celor
intelectuale şi motorii. Am putea spune că limbajul este mai degrabă o activitate, decât o funcţie.
Limbajul este, de fapt, o unealtă cu care noi acţionăm nu asupra lucrurilor, ci asupra oamenilor, iar limba
din acest punct de vedere este o realitate supraindividuală, ea existând în afara oamenilor, consacrată în
obiecte materiale cum sunt dicţionarele, gramaticile, cărţile.
Privind raportul dintre gândire şi limbaj au fost mereu puncte de vedere deosebite:
- că ar exista o singură realitate, limbajul fiind aspectul exterior al gândirii, iar gândirea fiind
latura lui interioară;
- gândirea şi limbajul fiind funcţii esenţiale diferite, vorbirea folosind doar în a exterioriza, a
comunica rezultatele obţinute de gândire în mod independent;
- deşi nu sunt activităţi identice, vorbirea şi raţionamentul sunt interdependente, în strânsă relaţie
atât din punct de vedere genetic cât şi structural.
În formarea gândirii cuvântul are rol de direcţionare a atenţiei şi înlesneşte operaţiile gândirii:
analiza, sinteza, comparaţia. Semnificaţiile sunt în funcţie de experienţa individului, dar, încetul cu
376
încetul, ele sunt corectate şi precizate de către societate, vocabularul condensând experienţa milenară a
unei societăţi.
Până la intrarea în şcoală, copilul învaţă vorbirea într-un anumit fel, mai mult spontan, iar de la
această vârstă, conduita verbală a copiilor capătă o serie de caracteristici noi, datorită procesului de
instruire verbală a formării culturii verbale
Se pot constata diferenţe însemnate de la un copil la altul în ceea ce priveşte dezvoltarea limbajului
la intrarea în şcoală. Ele se datorează, pe deoparte, capacităţii, potenţelor intelectuale ale copilului, iar pe
de altă parte, influenţelor mediului familial, ale modului de a vorbi al părinţilor, ale clarităţii logice în
exprimarea faţă de copil, ale felului în care maturii ştiu să-l stimuleze.
Limbajul constituie unul dintre cele mai accentuate fenomene ce îi diferenţiază pe copii la intrarea
în şcoală. Diferenţele apar mai ales pe latura exprimării, a foneticii, a structurii lexicale, a nivelului
exprimării. Aceste diferenţe în limbajul copiilor se menţin şi după intrarea la şcoală, ca efect al
influenţelor instructiv-educative receptate şi asimilate diferit.
Sub influenţa procesului citit-scris apare un stil personal de exprimare a ideilor. Structura
cuvintelor, a propoziţiilor şi frazelor este tot mai complexă şi mai nuanţată. Dacă în clasa I şi a II-a se
întâlnesc expuneri incomplete, în clasa a III-a şi a IV-a apar răspunsuri mai complexe, organizate şi
sistematizate. O astfel de exprimare fluentă şi coerentă este facilitată şi de dezvoltarea limbajului interior
care constituie cadrul de organizare al limbajului exterior.
Progresul în limbaj pe care îl realizează copilul are la bază o serie de achiziţii ce se completează şi
se îmbină unele cu altele. În asimilarea limbajului, M.Cohen în ,,Psihologia copilului de la naştere la
adolescenţă, a descris patru etape: prezentarea elementelor prime în comunicare, multiplicarea acestor
elemente de comunicare care sunt întrebuinţate separat, prezenţa sintezelor, prezenţa formelor gramaticale
specifice limbajului adult.
În cazul copiilor cu tulburări ale limbajului apar o serie de greutăţi în vorbire care pun în pericol
transmiterea gândurilor proprii şi perceperea corectă a vorbirii auzite. Asemenea tulburări ale limbajului
pot influenţa în general comportamentul copilului şi în mod special conduita sa verbală mai cu seamă
atunci când se fixează stereotipuri deficitare. Astfel de copii, cu intelect normal se menţin, cu o frecvenţă
relativ mare, pronunţări incorecte ale unor sunete şi cuvinte, deformări, substituiri, nazalizări ale unor
sunete şi silabe.
Eliminarea tulburărilor de limbaj permite copilului să-şi adopte conduita verbală, tot mai bine, la
elementele variabile ale situaţiei, de aceea învăţătorul apelează la sprijinul psihologului-logoped, al
medicului care trebuie să descopere care sunt cauzele acestor tulburări şi mai ales cum se pot remedia.
Dezvoltarea limbajului se face şi în contextul altor activităţi şcolare de muncă: educaţie plastică,
educaţie fizică, istorie, cunoaşterea mediului înconjurător-cu prilejul cărora copilul face cunoştinţă cu o
nouă terminologie care variază de la un domeniu la altul.
Aşadar, în perioada şcolară mică, se dezvoltă toate formele de limbaj. Conduitele verbale încep din
ce în ce mai mult să subordoneze toate celelalte comportamente, să le organizeze şi să le dinamizeze.
Conduitele de ascultare, care se integrează în limbajul oral, contribuie nu numai la însuşirea celor
comunicate, dar şi la o disciplinare mintală a copiilor.
Rolul învăţătorului este foarte important deoarece el reprezintă persoana oficială din partea
societăţii şi prin metodele didactice activ-participative folosite în cadrul activităţilor ce se desfăşoară la
clasă cât şi în activităţile extracurriculare, poate, şi chiar are datoria profesională şi morală de a-i ajuta pe
cei cu deficienţe de limbaj până la o corectare totală ,dacă este posibil, iar celorlalţi să le înfrumuseţeze şi
să le îmbogăţească vocabularul la un nivel ridicat, nivel ce va fi o rampă de lansare pentru o viaţă
frumoasă.
Bibliografie:
1. Badea, Elena - Caracterizarea dinamică a copilului şi adolescentului, E.D.P, Bucureşti, 1993;
2. Cosmovici, Andrei - Psihologie generală, Polirom, Iaşi, 1996;
3. Verza, Emil şi Verza, Florin - Psihologia,vârstelor, Pro Humanitate, Bucureşti, 2004.
377
Modalităţi de promovarea a ofertei educaţionale

pentru învăţământul profesional şi tehnic
Prof. Hrițcu Amalia Maria

Liceul Tehnologic „Voievodul Gelu” Zalău
Învăţământul profesional şi tehnic (TVET) trebuie să contribuie prin oferta educaţională şi

calitatea formării profesionale a absolvenţilor la realizarea unei cât mai bune inserţii a acestora pe piaţa
muncii, la dezvoltarea durabilă a comunităţilor, în condiţiile asigurării coeziunii economice şi sociale.
In condițiile actuale, unitățile de învățământ liceal, cu profil tehnologic, trebuie să facă față
amenințărilor si provocărilor tot mai mari datorate următorilor factori:
 scăderea populației școlare;

 greutățile materiale cu care se confrunta tot mai multe familii si lipsa de mijloace pentru a trimite
copii la școala, ceea ce conduce fie la abandon, fie la decizia de a nu mai continua studiile după
clasa a VIII-a;
 atitudinea unor angajatori care nu permit propriilor salariați sa continue studiile la forme precum
învățământul cu frecventa redusa/seral sau care interzic frecventarea constanta a cursurilor de
către aceștia
 lipsa de informare a unor părinți asupra oportunităților pe care le oferă liceul tehnologic si
obținerea certificatului de competente profesionale, în comparație cu liceul teoretic;
 intervenția timida a statului prin forme concrete si consistente de ajutoare materiale adresate
copiilor din mediul rural si/sau proveniți din medii defavorizate, pentru a continua pregătirea si a
dobândi o calificare;
 finanțarea pe elev;
 declinul unor sectoare economice altădată prospere si relativa inerție a sistemului de învățământ
de a se adapta rapid noilor specializări cerute de angajatori pe piața muncii.
Formele cunoscute si utilizate pana acum pentru prezentarea ofertei educaționale, a planului de
școlarizare, a specializărilor, in promovarea școlilor sunt:
 Organizarea unor „Zile ale porților deschise“ desfășurate in colegiile tehnice si grupurile școlare,
cu prilejul unor manifestări tradiționale, pentru elevii din clasele terminale, de regula clasele a
VIII-a din învățământul gimnazial si pentru părinți;
 Participarea cu standuri la „Târgurile liceelor“ atunci și acolo unde acestea se organizează;
 Vizite în școlile generale si prezentarea ofertei, de regula prin distribuirea unor documente grafice
– afișe, fluturași, pliante etc. cu explicații si informații utile;
 Postarea pe site-urile colegiilor tehnice a informațiilor utile scopului urmărit;
 Anunțuri publicitare in presa locala scrisa;
 Spoturi publicitare la televiziunile si posturile de radio locale;
 Consilierea pentru cariera si pe baza portofoliului personal, a elevilor din gimnaziu;
 Promovarea scolii se realizează si prin rezultatele foarte bune, chiar de excepție înregistrate la
învățătură, concursuri, olimpiade școlare, alte manifestări pe plan județean, național si
internațional
378
,,PROMOVAREA IMAGINII GRĂDINIŢEI”
Prof. Huci Diana, Grădinița cu P. N. Garoafa,

Școala Gimnazială ,,Emil Atanasiu” Garoafa, Vrancea

eforturilor de promovare a imaginii școlii –grădiniței şi de stabilire a unor relații directe cu viitorii
potențiali beneficiari/părinți.
Imaginea grădiniţei are o puternica influenţă asupra aşteptărilor, iar aceste aşteptări influenţează
cu ceea ce doreşte şcoala să realizeze. Construirea şi consolidarea unei imagini pozitive ia ani de grijă, de
publice, tipărituri de promovare (broşura, cărticica, prospecte etc.) şi reclamă.
I. Importanța derulării parteneriatelor cu reprezentanți ai comunității locale

Parteneriatul educaţional este un concept care devine tot mai prezent în relaţiile de colaborare ce
se stabilesc între unităţile de învăţământ şi diferitele segmente ale societăţii. Necesitatea şi importanţa
variat.
II. Tipuri de parteneriate - după nevoile şi scopul urmărit

III. Reguli de bază - trebuie respectate în conceperea şi realizarea unui parteneriat

educaţional:
▪ proiectul trebuie să aibă ca finalitate producerea unei schimbări în bine în domeniul ce-l vizează; ca
atare trebuie mai întâi să precizăm răspunsul la întrebările:,,Ce schimbare se produce dacă derulăm
proiectul?”, ,,Ce s-ar întâmpla în cazul în care nu derulăm proiectul?”;
▪ evaluarea şi impactul proiectului
379
IV. Etapele proiectului de parteneriat educațional

a.Întocmirea protocolului între parteneri-cuprinde angajamentul părţilor, obligaţii comune,
obligaţii individuale, semnarea protocolului între părţi.
1. Organizarea documentaţiei:titlul proiectului, tema, partenerii, colaboratori permanenţi şi
ocazionali, grup ţintă, iniţiatorul proiectului, beneficiari direcţi şi indirecţi, analiza de nevoi, argument,
mijloace de realizare, metode, tehnici, principii de lucru, scop şi obiective, echipa de realizare, repere
temporale, locaţia, resursele proiectului, rezultate aşteptate-previziunea impactului asupra persoanelor,
organizaţiei, comunităţii şi eventualele produse finale.
2. Organizarea desfăşurării proiectului
3. Implementarea proiectului- derularea propriu-zisă a activităţilor, conform calendarului.
4. Monitorizarea şi evaluarea proiectului-se vor concepe de comun acord şi se vor pune în practică
5. Diseminarea rezultatelor-experienţa pozitivă şi rezultatele proiectului se vor face cunoscute,
utilizând o diversitate de mijloace de comunicare.
6. Finalizarea proiectului-moment mai special în care se va sărbători reuşita şi se vor analiza alte
nevoi care să conducă la un nou proiect.
V. Obiective cadru ale parteneriatelor în cadrul comunității
informativ).
6. Creşterea imaginii publice a instituţiei.
7. Oportunitatea de a schimba idei şi impresii, de a împărtăşi din propria experienţă şi de a prelua noutăţi.
Concluzii: Iniţierea şi derularea de activităţi în parteneriat reprezintă o provocare pentru educatorul de

Bibliografie:
* Petrescu, Ion; ,,Management”, Editura Holding Reporter, Bucuresti; 1991.
* Cerchez, N ; Mateescu, E.; ,,Elemente de management scolar’’, Editura Spiru Haret, Iasi; 1994.
* Jinga, Ioan; ,,Managementul învățământului’’ , Editura Aldin, Bucuresti; 2001.
380
PROFESOR HURMUZACHE MIHAELA

SCOALA GIMNAZIALA “M. EMINESCU LESPEZI”
COMUNA GARLENI, JUDETUL BACAU
În condiţiile actuale, nici o organizaţie nu-şi permite să activeze fără a avea o perspectivă clară, atât
pe termen scurt cât şi pe termen lung, care să-i asigure subzistenţa, dar şi raţionalitatea, eficienţa în
condiţiile în care mediul ambiant devine tot mai complex şi mai dinamic.
Faţă de multiplele schimbări ce apar atât în micromediul cât şi în macromediul în care activează,
organizaţia trebuie să manifeste un anumit comportament, o anumită atitudine, ce se concretizează în
delimitarea direcţiilor strategice şi a modalităţilor practice de înfăptuire a acestora, şi se reflectă în
conţinutul politicii de marketing a organizaţiei.
Marketingul în şcolile românesti pare să fie o noutate. Şcoala începe să sufere din cauza lipsei clienţilor
şi lipsei serviciilor educaţionale diversificate, ori acestea poate ar aduce şi ceva bani în perspectivă.
general.
În cadrul strategiei de promovare, o instituţie de învăţământ adoptă strategii cu privire la:
Opinia publică generală ce se compune din categoriile de public general, care află pe diferite canale (în
special din presă, internet, pliante, broşuri, luări de cuvânt ale personalităţilor) despre existenţa,
Publicul local ce este compus din locuitorii din zona unde işi defăşoară activitatea şcoala. Ei pot fi activi
sau pasivi, în legătură cu activitatea organizaţiei. Pot fi de exemplu deranjaţi de gălăgia pe care o
Prin intensificarea comunicării unei şcoli cu toate aceste categorii de public se ajunge la o cunoaştere şi în
acelaşi timp o susţinere reciprocă din partea ambelor părţi. Se croieşte astfel o relaţie bine sudată sau
chiar mai mult, putem spune că se formează o comunitate socială.
2. Promovarea modelelor de bune practici – reprezintă o una dintre cele mai eficiente şi puţin costisitoare
strategii de menţinere a mediului competititv dintr-o organizaţie.
elevilor.
381

 valorificarea noilor tehnologii în direcţia procesării, esenţializării şi amplificării activităţii
 dezvoltarea unui sistem de autoinstruire eficientă, (auto)perfectibilă în diferite condiţii şi
situaţii de timp şi spaţiu;
 promovarea unei educaţii/instruiri individualizate în contextul (auto)evaluării
formative/continue a rezultatelor acţiunii didactice/educative care reflectă calitatea corelaţiei
funcţional-structurale dintre subiectul şi obiectul educaţiei;
 stimularea creativităţii „actorilor educaţiei”;
 antrenarea tuturor dimensiunilor educaţiei (intelectuală-morală-tehnologică-estetică-fizică) în
contextul unor acţiuni de instruire formală-nonformală-informală, integrate/integrabile în
sensul educaţiei permanente.
4.Stimularea implicării, a dialogului şi a democraţiei
Într-o şcoală un loc promordial îl ocupă menţinerea şi stimularea democraţiei prin diverse şedinţe la
care participă toate cadrele didactice ale şcoli respective. În timpul acestor şedinţe se doreşte să se obţină
anumite soluţii pentru problemele apărute. Găsirea de soluţii se face prin discuţii deschise – fiecare cadru
didactic este lăsat să îşi exprime liber opinia cu privire la problemele pe care instituţia le întâmpină.
Stimularea dialogului se realizează prin participarea cadrelor didactice la diferite proiecte, conferinţe,
simpozioane etc, iar stimularea implicării personalului prin diverse activităţi şcolare şi extraşcolare
Şcoala poate să îşi rezolve multe dintre problemele dificile cu care se confruntă colaborând cu
factori instituţionali locali care, într-un fel sau altul, sunt beneficiarii serviciilor educative oferite de
unităţile de învăţământ sau a caror activitate depinde de calitatea educaţiei oamenilor cu care lucrează.
în cazul grupurilor şcolare) prin elaborare de strategii separate:
5.Strategii de colaborare si comunicare cu familiile elevilor
Copiii ai căror părinţi se implică şi ţin o strânsă colaborare cu şcoala obţin performanţe, superioare.
Pe de altă parte, copiii din cămine şi cartiere considerate „defavorizate social” se confruntă cu probleme
sociale, care au efecte negative asupra reuşitelor lor educaţionale. Când părinţii colaborează cu profesorii
se obţin efecte benefice legate de atitudinile elevilor privind şcoala, temele, realizările şcolare şi
aspiraţiile şcolare. Implicarea părinţilor în educarea copiilor lor şi încurajarea studiilor superioare depinde
de părerea lor despre modul în care o persoană poate să îşi câstige un statut social satisfăcător.
6. Strategii de colaborare şi comunicare cu agenţii economici locali
Practicarea parteneriatului educativ dintre scolile publice şi agenţii economici locali există de mult
timp în lume. Modalităţile în care agenţii economici au înteles să sprijine şcolile au fost foarte diverse.
În unele locuri, agenţii economici au sponsorizat pregătirea directorilor de şcoli şi crearea unei bănci de
date care să permită conectarea şcolii la resursele informaţionale ale comunităţii locale. Alţii au
oferit consiliere profesională pentru elevi şi au furnizat şcolilor echipamente pentru laboratoare şi
calculatoare. Au fost sponsorizate programe care să permită reducerea numărului de elevi în sălile de
clasă sau au fost oferite profesorilor sponsorizări pentru participarea la diferite conferinţe sau mese rotunde
legate de perfecţionarea lor profesională. Au fost şi cazuri când s-au instalat telefoane în sălile de clasă,
astfel încât părinţii să poată comunica cu profesorii în mod direct. Unele companii private au oferit
elevilor posibilitatea de a utiliza, sâmbăta, laboratoarele firmei , sub supravegherea profesorilor de ştiinţe,
în cadrul unor lecţii care aveau nevoie de asemenea resurse.
382

prin activităţi de Educaţie rutierã
Prof. înv. primar Huţuleac Dan Paul

Şcoala Gimnazială “Al. I. Cuza” Dorohoi, jud. Botoșani
Acţiunea educativã realizată într-o unitate şcolară presupune planificarea şi organizarea unor serii
de activităţi care să contribuie la crearea şi promovarea unei imagini instituţionale de prestigiu în
comunitate. Fiecare domeniu educative abordat trebuie să vină în sprijinul realizării unor nevoi sau
interese ale partenerilor educaţionali. Astfel, apărarea vieţii, prin adaptarea la normele traficului rutier
cotidian, a reprezentat o prioritate a demersului educativ. Acţiunea educativã din domeniul rutier se
desfãşoarã pe fondul unor factori extrinseci şi contextuali, sistematizaţi în douã categorii :morala socialã
şi moralitatea microcolectivitãţilor în care este inclus copilul. Morala socialã, având dublul rol, de izvor al
conţinutului ei şi de cadru de referinţã necesar evaluãrii, îşi exercitã influenţa în mod continuu şi
neîntrerupt, pe acest fond grefându-se periodic şi intermittent acţiunile educative. Moralitatea grupului
apare ca un rezultat al filtrãrii, adaptãrii şi acceptãrii de cãtre membrii sãi a unor norme şi reguli care
aparţin de morala socialã. În domeniul rutier, moralitatea grupului exercitã din exterior aceeaşi influenţã
continua asupra copilului care interacţioneazã cu acţiunile iniţiate şi organizate de cãtre cadrul didactic.
Esenţa educaţiei rutiere constã în crearea unui cadru adecvat interiorizãrii componentelor morale
sociale în structura personalitãţii morale a copilului, elaborarea şi stabilizarea pe aceastã bazã a profilului
moral al acestuia, privit ca o realitate în continua transformare, ca pe un proiect al acţiunii educaţionale în
domeniul rutier. Formarea subiectului moral, obiectiv al educaţiei morale, apare ca o acţiune integral şi
subsumatã relaţiilor practic-morale ce se stabilesc în cadrul unei comunitãţi.
Nivelul conştiinţei morale individuale se referã la cunoştinţele şi convingerile individului, la
trãsãturile de voinţã şi caracterce s-au format, la capacitatea de apreciere a faptelor morale şi a judecãţilor
morale, la sensibilitatea şi simţul moral de care dispune, la mobilurile interne care îl fac sã acţioneze într-
un fel sau altul. Importanţa educãrii morale în spiritual civismului rutier, desfãşuratã în ciclul primar,
rezidã tocmai în importanţa acumulãrilor educative specific stadiului cooperãrii din cadrul dezvoltãrii
ontogenetice a copilului. Regulile şi normele rutiere însuşite în aceastã perioadã (7-11 ani) se vor
interiorize şi vor devein mobiluri interne ale conduitei, fapt datorat iniţial obligaţiilor ce emanã de la
persoana respectatã şi ulterior, procesului de formare a conştiinţei, a unei CONŞTIINŢE RUTIERE.
Reprezentãrile rutiere se formeazã în situaţii concrete în care copilul este angrenat ca subiect
(participant la traficul rutier), pe stradã, pe trotuare, important fiind ca, din punct de vedere educativ, sã se
creeze situaţii favorabile, copilul având posibilitatea sã perceapã sensul pozitiv al cerinţei. Atunci când
situaţia ne oferã un sens negativ al cerinţei, prin o punere, acesta trebuie transformat în contrariul sãu,
diferenţiind mai bine sensul urmãrit. Eficienţa instruirii rutiere depinde de modul în care o anumitã
noţiune sau reprezentare din domeniu este integrate într-un lanţ de secvenţe având ca verigã anterioarã
propria experienţã şi urmãrindu-i materializarea în conduitã.
Cunoştinţele rutiere nu se prelungesc nemijlocit în conduitã, nu determinã prin ele însele aceastã
conduitã, întrucât nu dispun de acea energie interioarã necesarã care sã le propulseze în acţiuni şi fapte.
Orice cunoştinţã din acest domeniu, pentru a se transforma într-un mobil intern cu rol propulsor asupra
conduitei, trebuie sã fie însoţitã de o trãire afectivã, fixându-se astfel în structura moralã a personalitãţii,
acţionând din interior asupra conduitei. Dacã noţiunile şi reprezentãrile deschid orizontul şi lumineazã
calea conduitei, stãrile affective îl mobilizeazã pe copil pentru a merge pe aceastã cale. Trãirile şi
sentimentele nu se transmit ca entitãţi de sine stãtãtoare, asemeni cunoştinţelor rutiere, ci apariţia lor este
provocatã de un context situaţional în care copilul este implicat ca subiect, fiecãrei noţiuni rutiere
asociindu-se o trãire afectivã corespunzãtoare.
Nu este acelaşi lucru dacã copilul nu ştie sau nu înţelege sensul unei norme sau reguli rutiere, nu
simte nevoia respectãrii ei sau nu dispune de puterea necesarã pentru respectarea ei. Construcţia
personalitãtii morale a copilului presupune, în primul rând, elaborarea şi consolidarea convingerilor
morale. Pe mãsurã ce ele se stabilizeazã, asistãm la un proces de inversare în cadrul dinamicii
383
personalitãţii prin trecerea de la determinare la autodeterminare, de la o conduit impusã la una conturatã

predominant din interior.
Conştiinţa rutierã posedã capacitatea de anticipare a realitãţii şi de orientare a conduitei pe un
anumit fãgaş, iar conduit rutierã reprezintã o manifestare a conştiinţei în relaţiile practice ale copilului.
Natural cã între ,,cum trebuie “ şi ,,cum este”, între ,,intenţii” şi ,,fapte” nu existã o coincidenţã deplinã.
Cauzele acestei nepotriviri sunt multiple. Ele ar putea fi incluse în douã categorii: unele ce ţin de
personalitatea copilului, respectiv de anumite contradicţii între elementele conştiinţei morale, şi altele
determinate de particularitãţile situaţiei în care se deruleazã acţiunile morale ale elevului. Din punct de
vedere pedagogic, conduit moralã trece pe prim plan. Altfel ce rost are faptul cã un copil cunoaşte
normele şi regulile rutiere, este convins de necesitatea respectãriilor, dar nu se comportã ca atare, în
concordanţã cu ceea ce ştie cã trebuie ?
Cele douã laturi ale educaţiei rutiere, conştiinţa rutierã şi conduit rutierã, se intercondiţioneazã şi
se completeazã reciproc, formarea uneia neputându-se realiza independent de cealaltã. Elementele
conştiinţei rutiere orienteazã şi stimuleazã conduita rutierã, iar aceasta la rândul ei, valorificând asemenea
elemente şi integrându-le în deprinderi, obişnuinţe şi trãsãturi de caracter, conferã o relativă stabilitate
atitudinii şi comportamentului individual.
În structura personalitãţii, conştiinţa şi conduit rutierã se prezintã sub forma unei unitãţi dialectice,
cu particularitãţi distincte de la un stadiu la altul şi de la un elev la altul. Formarea subiectului apare ca un
proces de interiorizare, acesta actionând tot mai mult sub impulsul constiintei sale. Acest lucru nu se
produce spontan, de la sine, dirijarea lui din punct de vedere educative impunându-se cu necesitate.
384
Prof. înv. preșcolar Iacobescu Liliana,

Grădinița cu P. P. Nr. 3
Drobeta Turnu Severin, Jud. Mehedinți
Oferta educațională a grădiniței noastre dă posibilitatea formării la un copil capacități de a se

adapta la schimbările ulterioare , permite un învățământ la standarde ridicate de calitate, armonizat
valorile europene. Cu un curriculum diferențiat, cu un mediu educațional centrat pe nevoile curente și de
viitor ale copiilor , respectând atât autonomia individuală, cât și pe cea instituțională, grădinița acordă
șanse egale tuturor copiilor în formarea și dezvoltarea lor. Centrul de Resurse pentru Educație și
dezvoltare din Grădiniță cu servicii oferite comunității, cu o atitudine constant dinamică, cu o abordare a
calității ca principală condiție a competitivității sprijină dezvoltarea normală și deplină a preșcolarilor.
Prin oferta educațională, Grădiniţa cu program prelungit Nr.3 Drobeta Turnu Severin, dă
posibilitatea părinţilor să aleagă activitățile opționale si extracurriculare la care doresc să participe copiii.
Prin oferta educațională avem în vedere următoarele aspecte: Promovarea imaginii grădiniţei la nivelul
comunității locale, în rândul unităților de nivel școlar, la nivel județean, național si internațional;
Gradul de atractivitate al ofertei noastre educaționale este sporit de prestația calitativă remarcabilă a
tuturor cadrelor didactice, a climatului de responsabilitate și profesionalism , a bazei materiale adecvate, a
relației foarte bune cu partenerii din comunitatea locală, a angajării tuturor factorilor de execuție și decizie
în organizarea procesului instructiv-educativ, asigurându-se în felul acesta obținerea de rezultate bune și
foarte bune și un succes garantat în pregătirea preșcolarilor pentru trecerea la învățământul primar.
Realizarea unor activități de informare despre integrarea si progresul copiilor, a copiilor cu CES,
despre politicile educaționale, despre resursele educaționale folosite; participarea la „activități deschise“
prin organizarea unor activități de tip: carnaval, expoziții cu produse ale activității copiilor, serbări,
concursuri etc. Pentru ca oferta noastră să fie viabilă depunem eforturi în asigurarea unor spații de învățare
confortabile, sigure, adaptate nevoilor fizice, psihologice si de educație ale fiecărui copil, atât în grădiniţă,
cât si în curtea acesteia (resurse umane, resurse logistice, locuri de joacă, resurse educaționale);

îmbunătățită.
Necesitatea şi importanța parteneriatelor arată nevoia deschiderii grădiniței către comunitate şi

sensibilizarea comunității la nevoile grădiniței. Pentru a realiza un parteneriat autentic în domeniul
educației este necesară schimbarea treptată a unor valori, atitudini, principii, norme comportamente, la
nivelul tuturor celor antrenați să se implice în acest demers. Această schimbare atitudinală,
comportamentală la nivelul factorilor sociali ce trebuie să asume parteneriatul poate fi realizată prin
formarea resurselor umane şi prin activități de consultanță, dar mai ales prin elaborarea şi derularea
efectivă a unor proiecte în parteneriat. Parteneriatul grădiniței cu părinții şi implicarea comunității în
activitatea şi decizia educativă reprezintă preocupări de actualitate ale domeniului preșcolar.
Grădinița fiind puntea de legătură cu familia, are şi menirea de a asigura părinților asistența de
specialitate, venind în sprijinul părinților, în îndeplinirea cu succes a educării copiilor astfel comunicarea
fiind cheia succesului. Educatoarea este cea care trebuie să convingă părintele să păstreze unitatea de
cerințe adresate preșcolarului, dar şi legătura dintre grădiniță şi cadru didactic. Inițierea părinților în
educarea şi instruirea copiilor se poate concretiza în discuții libere cu părinții, consultații, consiliere sau
385
alte genuri de activități precum parteneriatele. În majoritatea situațiilor, familia şi grădinița colaborează
foarte strâns pentru a asigura prin eforturi comune o educație de bună calitate.
Bibliografie:
Coman , Cristina , Relatii publice si mass-media, Iasi, Editira Polirom,2000;
Dragan,I. , Paradigme ale comunicarii de masa, Editura Sansa, Bucuresti, 1996;
Rus,Flavius Catalin, Introducere in stiinta comunicarii si a relatiilor publice,Iasi, Editura Institutului
European,2002;
McQuail, Denis, Windahl, Seven, Modele ale comunicarii, Bucuresti, Editura Comunicare.ro,2004;
Remus ,Pricopie, Relatii publice, Curs support.
386
Școala în secolul XXI.

Iancu Mihaela
Liceul Tehnologic Dărmănești
Secolul XXI a găsit sistemul educațional într-o continuă transfomare și modificare. De exemplu,
programele școlare au fost schimbate succesiv, în 2002, in 2006, în 2009, 2013 și în 2017 (doar pentru
clasa a V-a). Schimbările au fost atât de formă cât și de fond, schimbări ce relevă necesitatea sistemului
educațional de a se reinventa, de a răspunde cât mai bine la nevoile elevilor, ale familiilor acestora, ale
societății, și nu în ultimul rând, de a se alinia cerințelor europene.
Modificările din sistemul educațional au avut în vedere atât curriculum cât și cadrelele normative
legale ce vin să reglementeze diverse aspecte ale sistemului educațional. Ultima modificare a Legii
Educației (Legea 1/2011) datând chiar din 2018. În mod cert aceste modificări au atras atenția mass-
media și au stârnit curiozitatea părinților și a elevilor. Mass-media influențează evidet opinia publică,
fiind un formator de opinie demn de luat în seamă. Influențele media sunt complexe și greu de controlat.
Mediatizarea excesivă a unor aspecte negative din sistemul educațional, a unor întâmplări nefaste ce țin
de actele educaționale, de cadrelele didactice și de elevi, nu a facut decât să creeze o imagine negativă,
dezastruasă pe alocuri, a școlii.
O știre recentă mi-a atras în mod deosebit atenția: „Tânărul care a renunțat la școală și a devenit
milionar la doar 18 ani”, știre puternic mediatizată în mediul on-line. „Povestea de succes a lui Erik
Finman a început cu un pariu cu părinții săi. Adolescentul și-a rugat părinții să-i promită că, dacă va fi
milionar la vârsta de 18 ani, nu-l vor forța să se înscrie la facultate. Și datorită investițiilor în bitcoin, Erik
nu va fi nevoit să meargă la facultate.” „Finman a început investiţiile în anul 2011, pe când avea doar 12
ani. Băiatul a primit un cadou de 1.000 de dolari din partea bunicii lui pe care i-a investit în bitcoin, pe
când un token costa 12 dolari.
La 15 ani şi-a rugat părinţii să-l lase să renunţe la liceu, iar aceștia au fost de acord. Erik şi-a
vândut bitcoinii în 2013, când erau evaluaţi la 1.200 de dolari. Cu 100,000 de dolari acesta a lansat o
platformă online de educaţie prin care studenţii frustraţi din cauza profesorilor aveau posibilitatea de a
învăţa de la alţi profesori prin intermediul video chat-ului.
De asemenea, s-a mutat în Silicon Valley încercând să găsească investitori pentru platforma lui. În
ianuarie 2015 a găsit un investitor dispus să ofere 100.000 de dolari sau 300 de bitcoin, care la vremea
respectivă mai valorau doar 200 de dolari pe bitcoin.
De atunci, Erik se ocupă de investițiile sale și ale familiei în bitcoin. De asemenea, s-a implicat și
în alte proiecte precum proiectul ELaNa, în care lucrează alături de NASA pentru a lansa o rachetă, și este
decis să nu se întoarcă la școală.”
„Nu recomand sistemul educațional la cum este structurat acum. Nu funcționează pentru nimeni.
Recomand internetul, care este și gratis. Poți învăța mai multe de pe YouTube și Wikipedia,” spune Erik.
(DIGI 24HD, 27.06.2017, știre preluată de multe site-uri și publicații)
Ce putem spune în fața unei astfel de știri? Este totuși, povetea de viață a unui tânar de succes.
Putem veni cu multe argumente în favoarea școlii și multe împotriva abandonului școlar. Sunt mult mai
mulți tinerii care au reușit în viață datorită cunoștințelor acumulate în școală dar acest fapt nu reprezintă o
știre de senzație.
De-a lungul timpului școala a fost abordată diferit. Dacă în trecut școala era pusă pe alcelași plan
cu biserica, se bucura de același respect, stabilea ordinea publică și înălța idealuri, acum școala este doar
o etapă obligatorie și atât. Tinerii nu-și mai leagă idealurile de școală, nu-si leagă aspirațiie de
cunoștințele dobândite în școală. Astfel, și-au pierdut interesul față de tot ce înseamnă școală iar educația
străzii, a mediului on-line, a cluburilor a câștigat teren.
Ne vedem puși în fața nevoii de a ne promova instituția școlară cu valorile ei, cu scopuri mărețe,
cu obiective clar definite. În fiecare școală există Comisia de formare și promovare a imaginii școlii ce
are ca obiectiv central creşterea flexibilităţii şi adaptarea ofertei de educaţie şi formare profesională la
cerinţele pieţii muncii, a nevoilor şi intereselor elevilor, conform tendinţelor de dezvoltare economică
387
locală, naţională şi europeană, asigurarea șanselor egale la educație și formarea profesională pentru elevii
din mediul urban și rural. În fiecare școală sunt promovate și susținute valorile, sunt evidențiate
rezultatele deosebite ale elevilor și ale cadrelor didactice. Însă, așa cum spunea Antoine de Saint-Exupery
„limpede nu vezi decât cu inima. Ochii nu pot să pătrundă-n miezul lucrurilor.”
388
,,PROMOVAREA IMAGINII ȘCOLII "
PROF. DR. IANCU NICOLETA-JEANINA

COLEGIUL ECONOMIC ”ION GHICA”
TÂRGOVIȘTE, DÂMBOVIȚA
Educația este activitate socială cu caracter fundamental de transmitere a experienței de viață, a

culturii către generații tinere, de influențare sistematică și conștientă a dezvoltării intelectuale, morale sau
fizice. “Educația este îmblânzirea unei flăcări, nu umplerea unui vas” potrivit afirmației lui Socrate.
În primul rând, educația este orientată predominant spre pregătirea pentru viață și care îl formează
pe om. Johann Amos Comenius, în lucrarea sa „Didactica magna”, consideră că la naștere, natura
înzestrează copilul numai cu „semințele științei, ale moralității și religiozității”, ele devin un bun al
fiecărui om numai prin educație. Rezultă că în concepția sa, educația este o activitate de stimulare a
acestor „semințe”, și implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul ”nu poate deveni om decât
dacă este educat”.
Relațiile interumane au devenit fundamentul unei societăți corecte, care se ghidează după anumite
reguli esențiale. Astfel, dreptatea joacă rolul unui ,,profesor,, în cadrul acestor relații dintre oameni.
Comunicarea este singurul portal care are capacitatea de a transpune orice greșeală, orice neînțelegere în
momente reale de fericire, înțelegere și iubire. Numai comunicând cu ceilalți te poți cunoaște pe tine
însuți. Ei sunt oglinda în care se propagă lumina sufletului tău și care se contopește cu lumina din inimile
lor, rezultând ceea ce numim ,,prieteni,,.
Rolul școlii în formarea personalității este unul foarte important deoarece școala te învață să
socializezi și să-ți dezvolți spiritul de competiție, ajută la conturarea caracterului și, de asemenea, te ajută
să iți cunoști și să-ți depășești limitele intelectuale. Școala ajută individul să își controleze impulsurile și
să-și găsească echilibrul interior în funcție de comunitatea în care este integrat. Tot școala este cea care
are un rol hotărâtor în formarea unei culturi de bază, care, mai târziu, va contrbui mult la alegerea unui
drum în viață. Pe lângă rolul educativ, școala formează caractere și ajută la integrarea în societate a unui
individ. Jean-Paul Sartre afirmă: ,,Omul nu este, ci devine,,, conform teoriei existențialiste.
Cunoașterea, procesul rațional prin care omul își apropie realitatea prin mijlocirea noțiunilor
conceptelor raționale, constituie o veritabilă provocare atât pentru elev, cât și pentru profesor. ,,Aletheia,,
(adevărul) poate fi dobândit de o persoană numai prin ,,paideia,, (educație, formare).
Tinerii de astăzi nu sunt destul de maturi din punct de vedere mental ca să poată să discearnă
binele de rău, fapt realizabil prin cât mai dese exerciții de discernământ. Un rol important în această etapă
îl constituie familia. Aceasta trebuie să sădească, încă din copilărie, în sufletul adolescentului de mai
târziu, adevăratele valori: credința, pacea, înțelegerea, iubirea, prietenia, cultura, bunătatea. De asemenea,
grădinița contribuie necondiționat alături de familie la ,,cei șapte ani de acasă,,, fiind o etapă
premergătoare imperios necesară formării individului de mai târziu. Alături de acesta se află școala, cea în
cadrul căruia elevul acumulează bagajul de cunoștințe pe care îl va utiliza pretutindeni în viață.
Treptat, după o muncă îndelungată pe care o depune profesorul în mod recurent, elevul reușește să
avansezi pe scara experiențială, care constituie portalul spre maturizare. Aceasta din urma semnifică
pilonul principal în formarea concepțiilor unei persoane.
Valoarea unui om trebuie văzută însă în ceea ce dă, şi nu în ceea ce e capabil să primească.
Imboldul cel mai important pentru muncă în şcoală şi în viaţă este plăcerea de a munci, plăcerea
produsă de rezultatul muncii şi conştiinţa valorii acestui rezultat pentru comunitate. Sarcina cea mai
importantă a şcolii eu o văd în trezirea şi întărirea acestor forţe psihologice ale tinerilor. Numai un
asemenea fundament psihologic duce la o năzuinţă fericită spre cele mai înalte bunuri ale omului —
cunoaşterea şi creaţia artistică.
Se vorbește din ce în ce mai des despre interculturalitate ca o stare de fapt într-un nou mileniu al
politicii globale și al comunicării inter-etnice. Interculturalitatea prezintă, interpretează și
reevaluează experiența socială a diversității și a diferențelor.
389
Interculturalitatea pretinde respect și apreciere din partea grupurilor pentru alte culturi din
societate, pretinde toleranța unei comunități față de cealaltă comunitate, și în același timp pretinde dreptul
individului de a părăsi propriul grup cultural.
Persoana care pătrunde într-un alt orizont cultural se va vedea confruntata cu un alt sistem
de percepție a realului, cu un ansamblu de viziuni culturale specifice asupra timpului și spațiului, cu un
mod diferit de relaționare cu altă persoană în situația creată,în consecință trebuie să se exploateze
simbolurile comune, elementele culturale.
Procesul educativ și cultural se cere a fi deschis nu numai la valorile naționale, ci și la valorile

internaționale, căci cooperarea economică și politică va deveni imposibilă dacă nu se va alia cu spiritul de
înțelegere și cooperare în domeniile culturii și educației.
390
Parteneri în creație și informare prin Revista ,,Gând tineresc”

Profesor coordonator - Ianculescu Cristina Andreea
Liceul ,,Atanasie Marienescu” Lipova, jud. Arad
,,O revistă şcolară reprezintă cea mai complexă formă de activitate cultural-ştiinţifică ce se
desfăşoară într-o şcoală. O revistă oglindeşte universul vârstei celor care o fac. Acolo e prezentă viaţa
şcolii, într-o revistă şcolară este evidenţiat prezentul în care elevii cresc şi se formează, prezent care
fiind imortalizat va deveni amintire şi istorie pentru viitor…”. (Traian Calancea)
Educația actuală se sprijină pe patru piloni importanți: a învăța să știi, a învăța să faci, a învăța să
trăiești împreună cu alții și a învăța să fii. Altfel spus, în societatea informațională în care trăim, elevii
trebuie să învețe să stăpânească instrumentele cunoașterii. Învățământul modern presupune formarea de
competențe, adică urmărește să „construiască” oameni capabili să se adapteze la diverse contexte sociale,
promovându-se munca în echipă. În această direcție se înscrie proiectul educativ de redactare a unei
reviste școlare.
Revista școlară trebuie să fie o fotografie fidelă a tuturor activităţilor ce se desfăşoară în şcoală, a
tuturor preocupărilor ,,învăţăceilor” şi ,,magiştrilor”, a atitudinii comunităţii faţă de educaţie, a colaborării
între şcoală şi autoritatea locală, a parteneriatelor încheiate cu diverse organizaţii. Prin editarea unei
reviste școlare se urmărește crearea unui mecanism de informare cu privire la principalele evenimente din
viața școlii şi a comunităţii locale, identificarea şi dezvoltarea unor aptitudini jurnalistice şi literare ale
elevilor, promovarea interdisciplinarității, dezvoltarea capacităţilor de prelucrare a informaţiei, de
exprimare scrisă şi de argumentare a opiniilor, promovarea imaginii școlii pe plan local și național.
Dintre numeroasele activități extracurriculare în care școala noastră este implicată, se poate
evidenția proiectarea revistei ,,Gând tineresc" – o carte de vizită pentru elevii și cadrele didactice ale
Liceului ,,Atanasie Marienescu".
Revista conține creații literare în proză și în versuri, articole de opinie pe marginea unor subiecte
de interes școlar, interviuri, jurnale de călătorie, articole de specialitate, curiozități, gânduri și mărturii din
partea absolvenților ș.a.
Rubrici consacrate prin tradiție unor anumite domenii tratează: evenimente din viața școlii
(Simpozionul ,,In Memoriam Atanasie Marian Marienescu”, Balul Bobocilor), implicarea școlii în diferite
parteneriate și proiecte naționale sau internaționale (,,Podul Prieteniei Lipova-Salindres”, Proiectul ,,Casa
Verde” Mako, Gala Voluntariatului), participarea la competiții și olimpiade școlare.
Din echipa redacțională au făcut parte cadre didactice din diferite arii curriculare care au îndrumat
activitatea elevilor și au redactat articole de specialitate. Membrele Comisiei metodice Limbă și
comunicare au elaborat planul și structura revistei, valorificând materialele primite, prin corectarea și
editarea lor. Promovarea revistei se realizează prin mass-media, iar evaluarea - prin portofoliul proiectului
și chestionare.
Revista ,,Gând tineresc" este oglinda universului vârstei, a prezentului în care elevii cresc și se
formează, surprinde pulsul vieții școlare, ecoul activităților elevilor, cultivă interesele, dezvoltă
aptitudinile, încurajează talentele și promovează imaginea școlii pe plan local și național.
Revista în format electronic poate fi descărcată de pe site-ul școlii:
http://www.gsam.ro/Revista%20scolii/Gand%20tineresc%204%202016.pdf .
391
PROMOVAREA IMAGINII IN SCOLI
Prof. inv. prescolar Ianculovici Savdia

Gradinita nr. 1 P. P. Orsova
cum.
emoțională, estetică, fizică a elevilor.
Imaginea instituțională este importantă și se completează cu rezultate cuantificabile (număr de

absolvenți, performanțe, integrare în muncă sau în alte structuri de învățământ și de elemente ale culturii
organizaționale ce țin de mituri, eroi, simboluri, modele comportamentale, ritualuri, ceremonii.
autorități, părinți, elevi) menține școala în atenția generală a comunității.
Pentru realizarea acestui deziderat este indicat să se creeze în școală o atmosferă primitoare și
expresivă, plasând la vedere materiale promoționale, produse ale activității elevilor școlii (intervenții în
media, întruniri, festivități), să se realizeze proiecte comunitare în care să fie implicați elevii.
Pagina web și revista școlii au de asemenea un rol important în promovarea imaginii școlii în
comunitate.
392
Prof. Ianoși Anda Elena

Prof. Nistea Floarea
Legitimă în ochii opiniei publice, promovarea imaginii unității școlare este o sursă colectivă,
organizată, orientată pe un scop, urmărește ca obiectiv influențarea atitudinilor, a opiniilor sau
comportamentelor, are caracter public, folosește mai multe canale de comunicare, se adresează unor
categorii de public bine delimitate, reprezintă o formă de activitate instituțională.
Echipa responsabilă cu promovarea unității noastre școlare depune eforturi coordonate, ample,
orientate spre atingerea obiectivelor corelate, care permit organizației să atingă un scop pe termen lung:
atragerea populației școlare căruia i se oferă instrucție și educație de calitate într-un cadru instituțional
fără discriminare și un climat propice actului instructiv-educativ.
Temele abordate în promovarea imagini școlii au menirea de a rezolva o problemă legată de
popularea sau creșterea efectivelor claselor de elevi în condițiile scăderii sporului natalității, migrația în
alte zone, județe sau țări, atragerea elevilor cu calități artistice, acordarea unui sprijin familiilor cu un
program de lucru prelungit sau cu suport mic financiar prin alternativa educațională Step by Step.
Modul în care este prezentată oferta școlii schimbă opinii, întărește un comportament
conștientizând atitudini, modificând comportamente.
Acțiunile comisiei responsabile cu promovarea imaginii școlii au în vedere:
‐ identificarea nevoilor, a intereselor, a obiectivelor și posibilităților publicului prioritare
‐ planificarea și executarea campaniei în mod sistematic
‐ monitorizarea și evaluarea continuă pentru a vedea ce funcționează și unde trebuie făcute eforturi
suplimentare
‐ selecția unor media potrivite pentru public.
Latura educativă a campaniei de promovare a imaginii școlii trebuie să lumineze publicul, oferindu-i o
perspectivă diferită despre ceva ce știau deja, sau credeau că știu.
Succesul sau insuccesul unei campanii de promovare a imaginii școlii depinde în mare măsură de
Deci o mare parte din datele de informare publică sunt prezentate sub formă de buletine de informare
sau comunicate de presă, multe alte instrumente de informare publică sunt folosite pentru a atinge scopul:
publicații, filme, PPT-uri, pagini WEB, etc.
Am reuțit ca prin organizarea și participarea la acțiuni comune și relevante pentru comunitate și prin
stabilirea unor legături, participarea responsabilă a tuturor persoanelor implicate la problemele comune
ale societății civile pentru realizarea proiectelor proprii, instituții publice locale și județene să
îmbunătățim imaginea școlii.
Prin inițierea activităților educative școlare și extrașcolare diferențiate, care să răspundă socializării
copiilor am reușit să atragem atenția asupra potențialului elevilor noștri.
Crearea paginii Facebook, Web a școlii, a revistei școlare, a fluturașilor și colțului informativ a avut
ca final perceperea ca strategie de marketing.
Stimularea participării cadrelor didactice și elevilor la conferințe, simpozioane, parteneriate reprezintă
strategia de marketing a școlii noastre, deoarece prin modul prin care se fac cunoscuți stârnesc interesul
pentru cunoașterea instituției pe care o reprezintă și imaginea școlii este astfel îmbunătățită.
Consider că orice acțiune realizată, ce vizează școala, cu scop pozitiv, poate fi transformată într-o
strategie de marketing.
Atașez câteva fotografii care vizează activitățile desfășurate în școala noastră, tipul de învățământ
desfășurat și resursele umane și materiale.
393
394

PARTENERIAT GRĂDINIȚĂ- FAMILIE
Prof. Înv. Preşcolar: Ianosi Melania Gabriela

G. P. N. Moftinu Mic, jud. Satu Mare
„Fiecare copil pe care îl educăm este un om dăruit societății”(N. Iorga)
Grădinița își desfășoară educația după curriculumul alcătuit pe criterii științifice și în mod sistematic,
atât cât permite vârsta preșcolarului, având în vedere toate aspectele importante ale dezvoltării acestuia.
Părinții pot și ei deveni mai buni educatori dacă se informează corect asupra procesului instructiv-
educativ din grădiniță și mai ales asupra evoluției copiilor lor.
Familia reprezintă factorul principal în educarea copilului, știind faptul că educația începe în familie,
trebuie să avem în vedere legătura dintre familie și grădiniță, legătură care trebuie să se întrepătrundă
reciproc.
Familia trebuie implicată încă de la început în cadrul programului educativ din grădiniță, deoarece
așa va putea înțelege importanța și beneficiile colaborării cu grădinița, astfel constituindu- se relații
pozitive între grădiniță și familie. Dacă familia continuă desfășurarea activităților din grădiniță, aceasta nu
face altceva decât să ducă la mai o bună formare a copilului.
Activitățile pe care le- am propus în cadrul parteneriatului grădiniță- familie oferă posibilitatea
părinților de a participa alături de copii lor la activitățile specifice din cadul grădiniței. Părinților le sunt
oferite activități prin care își pot observa și cunoaște îndeaproape copilul, modul de reacție și
comportamentul acestuia în timpul programului din grădiniță.
Planificarea activităților din cadrul parteneriatului educațional Grădiniță- Familie la Nivel II, având
ca temă „Împreună să lucrăm, pe copii să- i învățăm”, în anul școlar 2017- 2018, sunt următoarele :
DATA TEMA FORMA DE REALIZARE PARTICPANTI

„ Grădiniţa noastră, Prima ședință cu părinții; Părinții
Septembrie casa copiilor alegerea comitetului de părinți, Educatoarea
2017 dumneavoastră!”- cunoaşterea regulamentului grădiniţei,
importanța realizării necesitatea achiziţionării de rechizite.
parteneriatului dintre
grădiniță și familie.
Octombrie „Colaborarea grădiniță - Prezentarea unor informați legate de Părinții
2017 familie”. colaborarea grădiniță- familie. Educatoarea
Părinții
Noiembrie „Bogățiile toamnei” Activitate practic -gospodărească Copiii
2017 Educatoarea
Decembrie „Moș Crăciun bine-ai Program artistic cu prilejul Părinții
2017 venit!” Crăciunului la care participă familiile Copiii
copiilor. Educatoarea
Ianuarie „Cum comunicăm cu Prezentarea materialului legat de Părinții
2018 copiii noștri?” modul de a comunica cu copii. Educatoarea
Februarie „Timpul petrecut cu Masă rotundă/dezbatere vizând modul Părinții
2018 copilul” de organizare a timpului petrecut de Educatoarea
către copil în cadrul familiei.
Martie „La mulți ani, mamă Activitate deschisă pregatită în cinstea Părinții
2018 scumpă!” mămicilor. Copiii
Educatoarea
395
Aprilie ,,Comunicarea eficientă Prezentarea referatului: Părinții

2018 între părinte şi copil” „Comunicarea eficientă între părinte şi Educatoarea
copil”
Mai „Primăvara în natură!” Plimbare în aer liber, observarea Părinții
2018 caracteristicilor anotimpului Educatoarea
primăvara Copiii
Iunie „Grădiniță, bun rămas!”Program artistic cu ocazia încheierii Familiile

2018 anului școlar. copiilor
Educatoarea
Periodic ”Ședințe cu părinții”- Întâlniri periodice cu familiile copiilor Părinții
periodic la care vor fi dezbătute probleme ce Educatoarea
privesc atât procesul instructiv-
educativ cât și gospodărirea resurselor
dar și alte teme propuse de părinți.
Activitățile desfășurate în parteneriat cu părinții sunt mijloace favorabile pentru atingerea

obiectivelor comune în ceea ce privește educarea preșcolarilor.
În urma colaborării grădiniței cu familia toți avem de câștigat, în primul rând cel care are de câștigat
este copilul, apoi părinții, educatoarele, toți care sunt angajați în educarea copilului.
396
STUDIU SOCIOLOGIC PRIVIND

RELAŢIA PROFESOR –ELEV ÎN CONTEXTUL ACTUAL
Prof. Ielcean Claudia- Liceul Teoretic ,,Ana Ipătescu” Gherla, Cluj
,,Cuvântul conţine un ce sfânt care ne interzice să facem din el un joc al hazardului.”

Baudelaire
1. Metodologia cercetării
1.1.Argument: Se vorbeşte mult despre importanţa comunicării în societatea de astăzi, însă studii
concrete pe această temă, mai ales în domeniul educaţiei sunt foarte puţine. De aceea mi-am propus să
realizez un studiu sociologic privind procesul comunicării, a modului în care acordăm atenţie limbajului
pe care-l utilizăm. Prin acest studiu sociologic am solicitat elevilor şi factorilor educativi (profesorilor,
părinţilor) să privească îndeaproape la ei şi la ceilalţi şi să identifice ce oferă, ce primesc şi de aşteaptă
fiecare în procesul comunicării cu cei din jur.
1.2. Scopul acestei cercetări a fost conştientizarea puterii cuvintelor pe care le folosim în influenţarea
calităţii relaţiilor interpersonale, acordând atenţie stilului de comunicare dintre adolescenţii, părinţii şi
cadrele didactice din cadrul unităţii de învăţământ unde funcţionez.
1.3. Am ales ca eşantion adolescenţi (80 de adolescenţi cu vârste cuprinse între 16-18 ani, din care 60
de fete şi 20 de băieţi, elevi ai Liceului Teoretic ,,Ana Ipătescu” din Gherla, judeţul Cluj) deoarece
consider că aceasta este vârsta conflictelor între generaţii, vârsta la care prevenirea conflictului şi
învăţarea unor strategii de comunicare eficientă sunt imperios necesare pentru echilibrul psihic şi
emoţional al acestora în viitor.
1.4. Pornind de la ipoteza generală conform căreia o comunicare eficientă contribuie la dezvoltarea
relaţiilor interpersonale, am elaborat următoarea ipoteză de lucru:
- Persoanele care adoptă un stil de comunicare pozitiv au un grad mai mare de sociabilitate şi sunt
mai apreciaţi de cei din jur.
2. Analiza şi interpretarea chestionarului aplicat elevilor
2.1. Percepţia elevilor asupra importanţei comunicării cu cadrele didactice
Din analiza şi interpretarea rezultatelor cercetării putem concluziona că ipoteza generală a
acestui studiu sociologic, conform căreia o comunicare eficientă contribuie la dezvoltarea relaţiilor
interpersonale, se validează, 79% dintre subiecţi considerând comunicarea ,,foarte importantă” în
stabilirea relaţiilor interpersonale. Restul de de 21% o consideră ,,importantă”, elevii apreciind doar la
nivelul celor două scale superioare.
Importanţa comunicării pentru
elevi
Importantă
17
21%
Foarte
importantă
63
79%
2.2.Perceptia elevilor asupra valorilor umane pe care ar trebui să le regăsească în persoana profesorului
lor:
Elevii au apreciat fiecare dintre cele 16 valori umane propuse în acest item, în funcţie de
ordinea descrescătoare a importanţei pe care consideră că o au în aprecierea unei persoane. Rezultatele
obţinute confirmă ideea importanţei limbajului şi a tipului de mesaj pe care-l folosim, obţinându-se cele
mai importante valori în ceea ce priveşte:
1.,,limbajul sincer”,numit de 76,25 % dintre elevi considerându-l ,,foarte important, iar 21,25% dintre
elevi ,, important”, adică un total de 97,5%
A. ,,umorul”, 53,75% dintre elevi considerându-l ,,foarte important”,iar31,25 considerându-l
,,important”, deci în total de 95%;
397
B. ,,sociabilitate”, 51,25% dintre elevi considerând-o ,,foarte importantă”, iar 40% din
numărul elevilor considerând-o ,,importantă”, în total 91,25%, urmate de:,,zâmbet »;
,,inteligenţă”, ,,optimism” , ,,limbajul corect şi concis”, ,,arta de a comunica” și ,,studiile”.
Prin urmare, adolescenţii acordă o atenţie deosebită atât limbajului verbal cât şi celui nonverbal,
numind pe locul patru în această ierarhie ,,zâmbetul" expresia pozitivă a feţei, expresiile feţei
reprezentând cea mai sugestivă formă de exprimare a comunicării gestuale.
2.3. Calitatea comunicării cu cei din jur
Se constată că elevii sunt cei mai mulţumiţi de calitatea comunicării lor cu următoarele persoane,
stabilindu-se următoarea ierarhie: mama – 60%, prietenii- 51,25%, dirigintele - 38,75%, sora/fratele –
23,75%, iar la distanţă destul de mare situându-se: tatăl – 17,5%, profesorii – 6,25%, un anumit profesor
– 5%, colegii 0%. (dar 83,75% declarând că sunt mulţumiţi de relaţia lor cu colegii de clasă).
2.4. Cel mai apreciat profesor este cel:
 în primul rând comunicativ-32,74
 înţelegător -24,50
 bine pregătit profesional -11,36
 are umor -8,91
 are încredere în elevi – 5,12.
Prin aceste răspunsuri se confirmă ipoteza a doua de lucru conform căreia ,,persoanele care adoptă un
stil de comunicare pozitiv au un grad mai mare de sociabilitate şi sunt mai apreciaţi de cei din jur”. Se
constată că, din punctul de vedere al elevilor, un profesor este apreciat dacă este în primul rând
comunicativ - 32,74%. Pe ultimele locuri se situează itemii: ,,Îţi dă note mari”- 2,90%, ,,Exigent” –
2,67%, ,,Te lasă să faci ce vrei la ore”- 0,89% şi ,,Elegant” -0, 67%.
Chiar dacă 79% dintre subiecţi consideră că procesul de comunicare este foarte important, forma
de comunicare preferată şi utilizată frecvent nu este cea directă, ci ,,indirectă”.
Prin urmare, în această eră a tehnologiei, trebuie să recunoaştem încă o dată, cu dovezi declarate,
că mijloacele de comunicare au învins timpul nostru şi spaţiul. Telefonia mobilă şi poşta electronică
înseamnă comunicare oricând, oriunde şi cu oricine, iar de multe ori omul devine sclavul acestora,
nerămânându-i prea mult timp pentru a vorbi cu cei de lângă el.
Cu toate acestea consider că niciodată cuvântul nu-şi va pierde valoarea. Cuvântul rostit rămâne
unitatea structurală a comunicării, mesager al lumii noastre interioare, punte înspre şi dinspre ceilalţi. E
nevoie doar de disponibilitate spre receptare de semnificaţii şi mesaje. Iar prin implicarea elevilor liceeni
la realizarea acestei teme de cercetare, sper că am reuşit să le stimulez interesul şi curiozitatea pentru
acest subiect, dar şi atenţia faţă de stilul propriu de exprimare, faţă de modul în care relaţionează cu cei
din jur, conştienţi că prin limbaj avem puterea de a-i influenţa şi de a fi, la rândul nostru afectaţi.
BIBLIOGRAFIE:
1. Abric, Jean Claude, 2002, ,,Psihologia comunicării », Editura Polirom, Iaşi;
2. Amado, Gilles, Guittet, Andre, 2007, Psihologia comunicării în grupuri, Editura Polirom, Iaşi ;
3. Băban, Adriana - ,,Consiliere educaţională. Ghid metodologic pentru orele de dirigenţie şi
consiliere”, Imprimeria ,,Ardealul”, Cluj-Napoca, 2001
398
TEHNICI DE LUCRU LA MATEMATICĂ ÎN CAZUL ELEVILOR CU CES
Prof. Ielcean Radu Ioan - Liceul Teoretic ,,Ana Ipătescu” Gherla
1. Prevalenţa discalculiei în cazul elevilor cu CES

Discalculia este întâlnită frecvent în cazul elevilor cu tulburări specifice de învățare, la nivelul
gimnazial al învățământului românesc, fie în asociere cu dislexia sau cu disgrafia, dar poate să apară şi în
absenţa dificultăților de scris sau citit.
Prevalenţa discalculiei este un proces dificil de stabilit, deoarece multe studii s-au concentrat asupra
prevalenţei tulburărilor de învăţare, fără separarea corespunzătoare în tulburări specifice de lexie, de
calcul ori de expresie grafică.
Prevalenţa discalculiei a fost estimată la aproximativ unul din fiecare cinci cazuri de tulburare de
învăţare. Se estimează că 1% dintre copiii de vârsta şcolară au discalculie.
Deşi simptomele de dificultate în calcul (de ex. confuzie în conceptele de număr sau incapacitatea de
a număra corect) pot să apară încă de la grădiniţă sau din clasa I, discalculia este rar diagnosticată înainte
de sfârşitul clasei I, deoarece până la această dată instruirea matematică oficială nu a avut de regulă loc în
cele mai multe şcoli. Ea devine de regulă evidentă în cursul clasei a II-a sau a IlI-a.
Copiii cu forme uşoare de discalculie - şi mai ales cei cu inteligenţa peste medie care reuşesc să
compenseze parţial dificultăţile pe care le au - pot trece neobservaţi până prin clasa a IV-a sau chiar a V-
a, când aşteptările privind capacitatea de raţionament matematic întrec performanţa lor.
Conform National Center for Learning Disabilities, în funcţie de vârstă, principalele semne ale
discalculiei sunt:
 la preşcolari: dificultăţi în învăţarea numerelor; dificultăţi de sortare a obiectelor după culoare,
formă, dimensiune; dificultăţi de înţelegere/ comparare a conceptelor de mic/mare, scurt/ lung.
 la şcolari: dificultăţi cu operaţiile matematice simple (adunare, scădere, împărțire, înmulțire);
dificultăţi în amintirea/ memorarea operaţiilor matematice de bază (de exemplu tabla
înmulţirii); dificultăţi în rezolvarea problemelor matematice.
Diagnosticul discalculiei presupune:
 abilități cognitive normale,
 dificultăți de calcul semnificative măsurate prin teste standardizate.
Discalculia, ca şi celelalte TSI, NU depinde de nivelul de inteligenţă. Chiar si copiii cu inteligenţă
superioară sau supradotaţi pot avea tulburări specifice de învăţare, datorită faptului că, în cazul TSI, este
vorba doar de afectarea unor capacităţi parţiale specifice anumitor funcţii cognitive, în timp ce abilităţile
adaptative generale sunt nealterate.
2. Metode și instrumente compensatorii

Un pas foarte important în sprijinirea elevilor cu tulburări reale de învăţare din ţara noastră îl
constituie elaborarea şi aprobarea prin OMEN nr. 3124/20.01.2017 a ,,Metodologiei pentru asigurarea
suportului necesar elevilor cu tulburări de învăţare”, care reglementează procedurile de evaluare adecvate
pentru depistarea tulburărilor de învățare (dislexie, disgrafie și discalculie) ale elevilor, precum și tipul de
intervenție pentru asigurarea învățării individualizate și personalizate în cazul acestora.
Prin această metodologie se reglementează obligația unității de învățământ de a adapta procesul
educativ-formativ la nevoile elevului cu TSI, doar pentru elevii pentru care a fost depus certificatul de
orientare școlară și profesională.
Cu acordul prealabil al consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ şi la recomandarea
specialistului, pentru fiecare caz în parte, elevii cu tulburări specifice de învăţare pot folosi materiale sau
instrumente compensatorii, inclusiv tehnologii asistive și de acces, iar elevii cu aceste dificultăţi vor
beneficia de evaluare adaptată pe parcursul semestrelor.
În majoritatea ţărilor dezvoltate, ţări în care tehnologia are o mare importanţa începând de la
nivelul anilor ’60, Programele de Intervenţie Asistate de Calculator (PIAC) sunt mai accesibile şi mai
plăcute de către copii (Vernadakis, Avgerinos, Tsitskari, Zachopoulou, 2005, în Räsänen, Salminen,
Wilson, Aunio & Dehaene, 2009).
399
Există puţine studii, bine fundamentate, care să evidenţieze cât de mult sau de puţin contribuie
PIAC la dezvoltarea abilităţilor matematice sau la corectarea acestora.
Pentru că direcţiile mari în care copilul cu discalculie are probleme sunt legate de înţelegerea
noţiunii de număr, de memoria de scurtă sau lungă durată, de orientarea spaţio-temporală şi de
raţionament matematic, Bird (2009) propune intervenţii în aceste direcţii stabilind şi o serie de principii
pe care trebuie să se bazeze aceste intervenţii:
a) orice intervenţie trebuie să pornească cu utilizarea unor materiale concrete (colecţie de materiale
în baza zece cum ar fi cuburile Dienes sau baghetele Cuisenaire) pe care copilul trebuie să înveţe
să le utilizeze singur, logic şi nu mecanic şi atât timp cât are nevoie;
b) în timpul lucrului toate activităţile trebuie însoţite de verbalizare;
c) activitatea bazată pe joc şi manipulare concretă va face copilul să concluzioneze că matematica nu
este un lucru doar abstract, ci este legată de realitate,
d) progresul trebuie făcut în paşi mici, de la concret la abstract, bazat pe ceva deja cunoscut şi
înţeles.
În continuare voi prezenta câteva dintre exerciţiile de antrenare a capacităţii de procesare a
informaţiilor pe care cadrele didactice le pot utiliza în cadrul orelor în scopul corectării sau
ameliorării tulburărilor de calcul sau citit, cu copiii preşcolari sau din clasele primare privind:
a) deficitul de procesare vizuală:
- Ansamblează puzzle-uri;
- Construieşte obiecte din cuburi sau piese lego;
- Uită-te la o poză, acoper-o şi apoi încearcă să-ţi aminteşti tot ce ai văzut;
- Joacă-te jocuri de memorie cu cărţi de joc cu imagini sau cu jetoane cu perechi de obiecte;
- Încearcă să ghiceşti o imagine înainte de a uni punctele;
- Găseşte greşeli în imagini de tipul ,,ce nu este bine în imagine”;
- Rezolvă labirinturi.
b) deficitul de procesare secvenţială:
- Cu un prieten încearcă să repeţi un şir se numere sau litere;
- Spune rapid zilele săptămânii sau lunile anului, începând de la sfârşit la început;
- Urmează mai multe instrucţiuni în ordinea exactă;
- Imită o serie de mişcări ale unui prieten/coleg;
- Memorează indiciile pentru un traseu propus de prieten, la casa acestuia, la cinema, spre mall etc;
c) deficitul de procesare conceptuală:
- Foloseşte literele din numele tău pentru a alcătui cât mai multe cuvinte;
- Scrie cât mai multe numere cu 2 sau 3 cifre date;
- Sortează cărţi de joc/jetoane pe criterii diferite (culoare, formă, număr);
- Uită-te la un obiect şi găseşte cât mai multe întrebuinţări.
d) deficitul vitezei de procesare a informaţiei:
- Rezolvă cuvinte încrucişate sau ordonează cuvinte în propoziţii;
- Găseşte ce e greşit în imagine cât mai repede posibil (concurs pe perechi);
- Sortează contra cronometru cărţi de joc pe criterii diferite;
- Repetă sub formă de concurs cu un prieten serii de numere etc.
3. Concluzii:
Frecvenţa discalculiei în rândul populaţiei şcolare necesită acordarea unei atenţii speciale acestor
copii, care, dacă vor avea parte de ajutorul necesar cât mai devreme, încă de la vârsta preşcolară, vor fi
capabili de performanţe şcolare. Însă, dimpotrivă, dacă vor fi neglijaţi, problema lor se va acutiza.
400
BUNE PRACTICI LA SCOALA GIMNAZIALA ,,OLTEA DOAMNA”
Prof. IENEI DAVID LAURA

Scoala Gimnaziala,, Oltea Doamna” , Oradea
Participarea unităţilor şcolare la Programul internaţional Eco-Schools reprezintă oportunitatea

realizării unor acţiuni instructiv-educative complexe, cu implicarea activă a elevilor, cadrelor didactice, a
părinţilor şi cu un ecou important în rândul comunităţii locale.
Eco-Schools este un program pentru managementul mediului şi certificarea şcolilor care-l

implementează, coordonat la nivel internaţional de Fundaţia de Educaţie pentru Mediul Inconjurător
(FEE), ce reuneşte 81 de organizaţii din 68 de ţări, care acţionează la nivel naţional în domeniul educaţiei
pentru o dezvoltare durabilă. Dintre acestea, în anul 2017, 67 de ţări au implementat Programul mondial
ECO-SCHOOLS. Pe plan mondial, Programul este susţinut de Uniunea Europeană, UNESCO şi UNEP
(Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu).
Programul Eco-Şcoala a debutat pe mapamond ca program-pilot, în anul 1994, pornind de la

necesitatea implicării tinerilor în găsirea de soluţii la provocările impuse de dezvoltarea durabilă la nivel
local. Ȋn anul 2017 au participat 51 454 de şcoli din lume, din care 16 941 deţin Certificat de Eco-Şcoală
şi Steagul Verde., printre care si scoala noastra. Un număr de peste 19 000 000 de copiii şi tineri, peste 1
400 000 de cadre didactice şi 13 221 de autorităţi locale dezvoltă acest program în lumea întreagă.
Programul ECO-ŞCOALA ce a debutat la noi in scoala în anul şcolar 2010,fiind coordonat de

subsemnata, prof. IENEI DAVID LAURA si-a demonstrat eficienţa prin efectele pozitive asupra
instituţiei noastre de învăţământ, motiv pentru care s-a decis continuarea derulării lui şi are ca scop
îmbunătăţirea vieţii prin curăţenie, sport şi mişcare, dar mai ales prin motivaţiile pe care le oferă pentru a
acorda mediului atenţia şi îngrijirea necesară.
Programul Eco-Scoala este prezent si pe platforma internationala FEE International Eco-Schools

Twinning Project. Utilizarea promovării prin intermediul internetului a reprezentat o prioritate pentru
şcoala noastră, mai ales că tinerii de astăzi sunt utilizatori frecvenţi ai informării pe internet.
Prin participarea la acest program, şcoala noastră poate beneficia de o mai bună recunoaştere a
încercărilor noastre de a sensibiliza opinia publică şi autorităţile locale cu privire la protejarea mediului
înconjurător prin activităţile ecologice desfăşurate cu elevii în natură.
De asemenea, participarea în program reprezintă un stimulent pentru a ne fixa obiective pe care să

le putem urmări şi îndeplini până la o anumită dată, în ceea ce priveşte desfăşurarea activităţilor ecologice
prin care se urmăreşte formarea la elevi a unor convingeri şi comportamente eco-civice. Nu numai elevii
sunt stimulaţi de către concursurile care au loc la nivel de şcoală, local şi judeţean, dar şi cadrele didactice
sunt implicate în activităţile concrete de ecologizare, cum ar fi strângerea deşeurilor şi amenajarea
spaţiilor verzi din jurul şcolii în calitate de învăţători şi diriginţi.
In acest an scolar am demarat in paralel cu ECO-SCOALA si proiectul national PATRULA

ECO.Clasa I D(elevii mei) reprezinta scoala noastra in calitate de PATRULA ECO.Am investit AGENTII
–ECO si am stabilit obiectivele pe anul acesta ,organizand activitati cu caracter ecologic.
401
Prof. înv. primar: IEPURE DELIA MONICA
Educația este un fenomen complex format dintr-un ansamblu de măsuri,aplicate in mod sitematic in
vederea formării si dezvoltării însușirilor intelectuale ,morale sau fizice ale elevilor.
Promovarea imaginii școlii trebuie să țină cont de calitatea actului educațional,de investigatiile făcute
in asigurarea unor bune condiții de desfasurare a activității , de calitatea cadrelor didactice care susțin
educația.
Evaluarea calității o fac beneficiarii actului educațional,dupa realizarea prestațiilor educaționale. Actul
educațional evaluat va determina o afluență mai mică sau mai mare de elevi.
In calitate de ofertante ,școlile trebuie să țină relații strânse cu publicul,cu exponenții colectivității
umane si consumatorii potențiali.
Organismele publice,organizațiile neguvernamentale , mediile de informare in masă reprezintă un

partener privilegiat al serviciilor educaționale.
Un prim demers al activităților de promovare constă in cunoașterea cerințelor consumatorilor.

Investigarea cererii de educație necesită evaluarea structurii si dimensiunilor ei, a reprezentării spațiale si
a esalonării in timp,a sesizării unor tendințe înregistrate. Investigarea potențialilor consumatori de
educație presupune cunoasterea imaginii pe care o au ei despre valorile si serviciile educaționale,despre
raportul educație-cultură-civilizație.
Activitatea de promovare impune stabilirea unor obiective cum ar fi :
Crearea si promovarea unei imagini pozitive in comunitate;

Elaborarea unor proiecte locale care să vizeze multiplicarea experienței pozitive si a exemplelor de bună
practică în managementul instituțional;
Personalizarea ofertei educaționale la nivel instituțional prin diversificarea si flexibilizarea acesteia în
funcție de nevoile si interesele partenerilor si beneficiarilor procesului educațional;
Colaborarea eficientă cu toți reprezentanții minorităților entice;
Promovarea unor proiecte focalizate pe reducerea abandonului școlar;
Armonizarea ofertei educaționale cu nevoile comunității locale;
Actualizarea permanentă a ofertei educationale ;
Un rol important în promovarea imaginii școlii îl au târgurile educaționale organizate,activitățile cultural-

artistice.
În calitate de ofertante școlile trebuie să producă si să ofere pieței ceea ce se cere efectiv,să-și
orienteze activitatea in funcție de așteptările consumatorilor.
402
Proiect educațional
CITEȘTE ȘI TU, DRAG ELEV DIN CLASA a III-a B!
Școala Gimnazială Bosanci, Județul Suceava

Relatare consemnată de eleva Gaitan Sara, clasa a III-a B
Îndrumător, prof. înv. primar Ieremie Zenaida
Număr participanți: 27 elevi din clasa a III-a B

Coordonator: Prof. înv. primar Ieremie Zenaida
Durata activităților: 2 ore
Descrierea activităților:
Activitatea nr. 1: Atelier nonformal de lectură și scriere creativă de tip scrisoare-fluviu

„Unduirile poveștilor preferate!”
Ora de Limba și literatura română
Subiectul lecției: „Iepurele și broasca țestoasă”, după Lev N. Tolstoi
Citim cu interes textul. Admirăm imaginile. Deodată, doamna învățătoare ne împarte niște cărți.
Suntem curioși. Le răsfoim, apoi, tiptil-tiptil pătrundem în lumea lor, a personajelor. Citim!
Discutăm despre cartea primită. Citim!
Activitatea nr. 2: Scrisoarea-fluviu
Noi, fiind mici, am desenat povestea preferată. Am fost la biblioteca școlii, ne-am instalat comod
și am intrat în lumea poveștilor. Ne-am imaginat personaje, întâmplări...A fost o experiență de neiutat!
Scrisoarea derulată în fața noastră parcă era un fluviu fermecat!
403
Și iar am citit! Am citit în părculețul școlii! Ce zi impresionantă!
Citim mângâiați de razele ocrotitoare ale soarelui!
404
Profesor: Ievuța Mirela Nicoleta

Școala Gimnazială ,, Ion Buteanu” Buceș, jud. Hunedoara
Școala nostră poartă numele unuia dintre liderii revoluționarilor români transilvăneni de la 1848 Ion
Buteanu , prefect al Zarandului în perioada 1848-1849.
Situată la poarta de est a ,, Țării Zarandului ” , comuna Buceș în care se află școala nostră , este locul
care îți dă binețe ridicând parcă în fața ta cușma de piatră a Vulcanului.
Sunt cadrul didactic al acestei unități școlare începând cu anul 2013 , iar din anul școlar 2015-2016
am început proiectele e-twinning alături de colege atât din țara noastrăcât și din alte țări.
În luna octombrie 2015 am pornit la drum alături de colega din Republica Moldova , Lidia Patras.
E-twinning o ,, lume” necunoscută până atunci începe încet să se deschidă în fața mea.
Primul proiect e-twinning ,, Iarna-anotimpul copilăriei” prin care am pus în evidență obiceiurile și
tradițiile românești și moldovenești.
Prin acest proiect am apropriat copiii de cunoașterea folclorului , pentru că folclorul este identitatea
pentru fiecare individ al neamului.
Perioada de desfășurare a proiectului a fost de sașe săptămâni la începutul căruia eu și doamna
profesor Lidia Patras fiind fondatorii acestui proiect ne-am căutat colaboratori.Ajugând să fim 12
persoane din toată țara: Baia Mare , Reghin,Tritenii de Sus , Sighetul Marmației ,Salcea ,Vadu Părului și
Florești din Republica Moldova.
Am pornit la drum după crearea unui plan conform căruia , în fiecare ăptămână aveam câte o
activitate de desfășurat iar la finele săptămânii toate pozele sau filmulețele care au fost făcute trebuiau
încărcate pe platforma etwinning.
Elevii au fost încântați să vadă obiceiurile și tradițiile din alte părți . dar și să poată prezenta și ei la
rândul lor obiceiurile din zonă.
După finalizarea proiectului prin completarea unui formular am candidat la obținerea Certificatului
Național de Calitate (QL).După evaluarea ambasadorilor etwinning am primit acest premiu dar mare ne-a
fost surprinderea că la primul nostru proiect am fost propuși spre obținerea Certificatului European De
Calitate (EQL). Am obținut și acest premiu.
Am primit încredere pentru a urma și alte proiecte ceea ce s-a și întâmplat , din 2015 până în prezent.
Am urmat șapte proiecte pe diferite teme care au fost premiate prin QL dar și prin EQL.
O dată cu aceste proiecte am adus un plus de imagine școlii noastre , am făcut cunoscută atât zona cât
și devotamentul cadrelor didactice pentru actul instructiv-educativ.
405
406
ASIGURAREA CONDIŢIILOR
PENTRU REALIZAREA UNUI ÎNVĂŢĂMÂNT DE CALITATE
Prof. înv. primar IFTIMOIU MIHAELA,

ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1 APA ASĂU, JUD. BACĂU
Şcoala la care îmi desfăşor activitatea îşi propune să dezvolte interesul pentru educaţie şi
emancipare permanentă în sensul promovării unui învăţământ modern, deschis şi flexibil, capabil să
asigure accesul la toate nivelurile de învăţământ, din perspectiva formării abilităţilor şi competenţelor
pentru realizarea succesului personal şi profesional, într-un climat stimulativ de colaborare şi de
siguranţă.
Şcoala reprezintă locul în care elevii învaţă, se dezvoltă şi capătă competenţe necesare dezvoltării
socio-profesionale, promovării în societate, cooperării şi colaborării.
Şcoala, ca şi comunitate, caută să satisfacă nevoia fiecărui elev de a se simţi competent, legat de
alţii şi autonom. Ea reprezintă izvorul de cunoştinţe şi, în acelaşi timp, locul unde copilul îşi manifestă
creativitatea, spiritul de competiţie şi îşi dezvoltă gândirea, memoria, spiritul civic, simţul datoriei.
Şcoala trebuie să asigure fiecărui elev condiţiile pentru cea mai bună, completă şi utilă dezvoltare
în parteneriat şi cooperare cu actorii sociali, promovând toleranţa şi înţelegerea între copiii de origine
socio-culturală şi lingvistică diferită, dragostea şi respectul faţă de valorile culturale româneşti şi
universale.
Misiunea şcolii este de a fi deschisă pentru toţi cetăţenii, spre a le oferi şanse egali de dezvoltare
personală şi profesională. Ea reprezintă locul unde se pun în aplicare şi se manifestă cel mai bine
drepturile universale ale copilului şi cetăţeanului: libertatea de exprimare, de opinie, egalitatea între sexe,
dreptul la cultură şi educaţie. Şcoala trebuie să satisfacă nevoile fiecărui elev de a se simţi competent şi
utiliza informaţia, deschis spre schimbare şi spre învăţarea şi respectarea valorilor societăţii democratice.
Ea este intermediarul, legătura între copiii din întreaga lume, locul unde aceştia deprind mijloacele de
comunicare, atât lingvistice cât şi informaţionale.
Şcoala este pentru toţi şi a tuturor dar pentru a realiza tot ce am prezentat mai sus avem nevoie de
o bază materială mult mai bogată. Dacă prin programul AEL şcolile din învăţământul rural au fost dotate
cu calculatoare aceasta a rămas singura investiţie care să contribuie la realizarea unui învăţământ modern
de calitate. În şcolile din mediul rural este şi va rămâne o problemă dotarea cu mobilier care să
corespundă nevoilor elevilor. Deşi în unele şcoli au fost aduse bănci individuale,acestea nu asigură nici
pe departe confortul necesar micilor şcolari pentru activitatea de scriere. Sunt bănci foarte înclinate ce fac
să alunece toate materialele de pe ele. Primăriile investesc fonduri alocate şcolilor pe materiale incomode
şi uneori inutile , din păcate neexistând persoane abilitate să facă alegeri potrivite în cunoştinţă de
cauză.Şi de foarte multe ori se comandă ceva şi se primesc materiale inferioare calitativ faţă de cele din
prezentare.
Nu se pot asigura condiţii optime de învăţare fără ca elevii să beneficieze de manuale gratuite. În
majoritatea şcolilor manualele sunt vechi, folosite de câte trei patru sau chiar mai multe generaţii şi
,chiar dacă anual se cere necesarul de manuale şcolare, nu sunt trimise la începutul anului şcolar decît
foarte puţine manuale şi s-a întâmplat să primesc în fiecare an de la altă editură şi să nu le pot folosi.
Aceste lucruri se întâmplă în sistemul de învăţământ românesc, ce doreşte să se alinieze la standarde
europene, în timp ce în alte ţări manualele se distribuie gratuit şi se folosesc doar de un singur elev, care
le va păstra la sfârşitul anului şcolar.
Cred că pentru a asigura condiţiile optime desfăşurării procesului instructiv educativ ar fi necesar
ca fiecare sală de clasă să dispună de cel puţin o tablă modernă în locul celei vechi ,din lemn care pentru
micii şcolari reprezintă o adevărată provocare de a scrie cât de cât inteligibil. În fiecare clasă ar trebui să
existe cîte un flipchart care ar contribui mult la reuşita activităţii de învăţare putînd fi aplicate mult mai
eficient metodele active ca „chiorchinele” „turul galeriei”, etc.
Este destul de trist faptul că mai sunt şcoli care nu au nici acum apă curentă pentru a oferi condiţii
minime de igienă elevilor dar şi cadrelor didactice care în orele de dirigenţie sau de câte ori este nevoie
407
vorbesc de importanţa spălării mâinilor înainte de fiecare masă dar elevii nu pot face acest lucru în şcoală
înainte de a lua gustarea în pauză.
Un lucru ce ajută fiecare elev să beneficieze de educaţie ar fi acordarea la începutul anului şcolar
a rechizitelor şcolare elevilor ce provin din familii defavorizate.Acest lucru ar trebui să permită tuturor
copiilor să beneficieze de educaţie dar de cele mai multe ori, datorită neajunsurilor aceşti copii sunt
deseori nevoiţi să lipsească de la şcoală pentru a avea grijă de fraţii mai mici atât timp cât părinţii lucrează
zilieri pentru a le asigura traiul sau uneori chiar chiar aceşti copii sunt nevoiţi să muncească. În aceste
condiţii mulţi elevi abandonează şcoala fără a putea finaliza măcar ciclul primar.
Integrarea copiilor cu cerinţe speciale în învăţământul de masă este de asemenea o problemă de
actualitate în învăţământul românesc.Deşi se vorbeşte foartepuţin despre copii cu cerinţe speciale
integraţi, ei sunt acolo, prezenţi, şi integrarea lor este de cele mai multe ori doar fizică, fără să
îndeplineascăcerinţele unei integrări funcţionale.Acest lucru se întâmplă, aşa cum am menţionat şi la tema
precedentă, deoarece nu există suficientă organizare în sistemul de învăţământ românesc pentru ca aceşti
copii să beneficieze de toate avantajele unui învăţământ de calitate.
Prezenţa în şcoală a unui profesor de sprijin şi a unui psiholog este o condiţie majoră a asigurării
unui învăţământ de calitate în condiţiile în care foarte mulţi copii se manifestă violent datorită unor
motive familiale sau mai ales datorită televizorului.
408
IMAGINEA GRĂDINIȚEI ÎN COMUNITATE
PROF. IGNA ANCA MARIA

GRĂDINIȚA CU P. P. NR. 19 SIBIU
Impactul pe care îl are comunitatea asupra mediului educativ al grădiniței este perceput de foarte
multă lume ca fiind lipsit de importanță și mai puțin relevant față de cel al mediului școlar. Concept
complet neadevărat dacă ținem seama de faptul că majoritatea activităților sunt în strânsă legătură cu
aceasta. De exemplu proiectele și acțiunile pe care le intreprindem în cadrul bibliotecii, în muzee, cu
agenți economici și alte instituții pot contrazice astfel de ipoteze.
Ca în orice societate există tendința unor grădinițe de a avea o atitudine și o receptivitate mai mare
față de comunitate, în schimb altele se dovedesc a fi mult mai rezervate în acest sens, astfel că au tendința
de a-și forma un sistem prin care își preau întreaga responsabilitate asupra formării preșcolarilor, fără să
se țină seama că lipsa de transparență și colaborare formează un zid între mediul educațional și exterior.
Pentru a evita astfel de derapaje în ceea ce privește buna armonizare între grădiniță și comunitate
se pune accentul pe imaginea pe care orice instituție de învățământ dorește să o aibă. Astfel că se va
urmări să fie realizate cât mai multe parteneriate între grădiniță și comunitate, în deosebi pe cele între
grădiniță și familie, părinții trebuie să fie încurajați să își asume cât mai multe responsabilități în mediul
școlar prin exprimările libere și pertinente în cadrul comitetelor pe grupe sau în cadrul consiliilor
consultative ale părinților.
Asumarea acestor responsabilități ale părinților implică după sine și participarea acestora la
activități de lobby în cadrul comunității pentru interesele grădiniței.
Axa principală pentru părinți cât și pentru cadrele didactice se rotește în jurul preșcolarilor,
educației pe care poate să o ofere fiecare în parte, în mediul familial, dar și în cel școlar. Pentru că este
esențial să fie evidențiate rezultatele învățării, dar și gradul de dezvoltare a preșcolarilor, între familie și
instituția de învățământ este imperios necesară o strânsă colaborare și o continuitate a actului educațional
atât la grădiniță cât și acasă.
Imaginea pe care o grădiniță și-o formează în cadrul unei comunități are relevanță dacă sunt puse în
balanță calitatea educației, atitudinea față de comunitate, transparența în prezentarea activităților
formative, gradul de informare a părinților în ceea ce privește dezvoltarea copiilor, deschiderea spre
schimbare, realizarea de parteneriate la nivel local, județean, interjudețean, național și internațional, și nu
în ultimul rând colaborarea cu mass-media.
Promovarea imaginii grădiniței prin personalizarea ofertei educaționale are efectul de a atrage
părinții și preșcolarii din comunitate în unitatea școlară, iar realizarea activităților curriculare și
extracurriculare variate și atractive îi va menține în cadrul acesteia.
Scopul grădiniței este de a presta servicii de educație calitative pentru ca părinții și beneficiarii
actului educativ să fie în permanență atrași spre instituția de învățământ, astfel încât să participe cu
plăcere la activități.
Comunitatea este cea care își pune amprenta asupra dezvoltării sociale a celor mici, astfel că aceasta
are o foarte mare importanță în completarea actului educativ. Parteneriatele realizate între grădiniță și
comunitate, vor avea un aport foarte mare în formarea preșcolarilor, în scopul adaptabilității la mediul
social și a perceperii pulsului acestuia încă de la grădiniță.
Motivarea preșcolarilor să participe la concursuri pe teme educative în parteneriatelor cu grădinițe
din cadrul comunității le va dezvolta aptitudini de comunicare și încrederea în forțele proprii.
Cadrele didactice și conducerea instituției vor contribui la promovarea imaginii grădiniței prin
realizarea parteneriatelor educaționale comunitare și la implementarea proiectelelor, motivate fiind de
faptul că cei mici vor beneficia de cât mai multe informații și vor acumula cunoștințe, care le vor fi de
real folos în viitor.
409
Rolul activităților practice în dezvoltarea arminioasă a preșcolarilor
Igna Crina Cornelia - profesor învățământul preșcolar

Grădinița cu program prelungit ”Căsuța Poveștilor”, Cluj-Napoca
Abilităţile practice contribuie nemijlocit la dezvoltarea, din toate punctele de vedere, a

personalităţii copiilor, împreună si în strânsă legătură cu celelalte activităţi ce se desfăsoară în grădiniţă.
Valoarea educativă a abilităţilor practice se situează pe acelasi plan cu celelalte domenii
curriculare , ele contribuind la dezvoltarea personalităţii copilului cu condiţia să respecte cerinţele psiho-
pedagogice în organizarea lor, să creeze un mediu stimulativ, interesant pentru copil. Prescolarul
manifestă interes spre nevoia de miscare, spre manipularea obiectelor si el trebuie îndemnat spre creaţia
contructivă si dezvoltarea capacităţilor de confecţionare a unor obiecte, jucării, fapt ce va trezi stări
afective pozitive.
Preşcolarul dispune de un potenţial creativ susţinut în manifestarea pregnantă a
trebuinţelor de cunoaştere, de autoafirmare şi independenţă, de relaţii cu ceilalţi (copii şi adulţi),
stimularea acestora conduc la întreţinerea şi potenţarea manifestărilor creative, într- un tot
unitar, al acestuia.
Activitățile practice cultivă interesul şi dragostea copilului pentru munca fizică, educă o
atitudine pozitivă de respect faţă de produsele obţinute, favorizează o intensă exersare senzorio-
motrică, solicită toate procesele psihice în proiectarea, efectuarea şi evaluarea lucrărilor proprii
sau ale altor copii. Angajează pe ,,micul meşter’’ la realizarea celor mai simple acte şi tehnici şi
modalităţi, formându - şi reprezentări: de formă, de mărime, de culoare, de spaţiu şi la mişcări
precise. Activitățile practice contribuie la exersarea muşchilor mici ai palmelor, la formarea
preciziei în mânuire şi a acuităţii vizuale şi la dezvoltarea creativităţii, a capacităţii de
abstractizare, a sociabilităţii copilului. Oferă o multitudine de soluţii de a crea un obiect / lucru care
să-l satisfacă curiozitatea în toată puterea sa și mijlocesc largi posibilităţi pentru fixarea,
sistematizarea şi aplicarea în practică a cunoştinţelor însuşite. Astfel ele intergrează copilul, în mod
treptat, în întregul spectru de valori, pentru a asimila valorile civilizaţiei, ale tehnicii şi
tehnologiilor .
În procesul abilităţilor practice cunostinţele dobândite se adâncesc. Astfel în procesul execuţiei
unei flori de primăvară copilul îsi consolidează cunostinţele privind forma, mărimea, culoarea si așezarea
petalelor, a codiţei, a frunzei, mărimea si proporţia lor. Lucrând cu diferite materiale: hârtie, carton, lipici,
pânză, materiale din natură, etc. si propunându-si să realizeze ceva din ele, asa cum îsi imaginează sau le
indică modelul, copilul are prilejul să cunoască însusirile acestora, să le compare si să generalizeze calităţi
ale lor, calităţi pe care au posibilitatea să le constate în mod direct. Observând modelul, copiii vor fi
obisnuiţi să analizeze în mod dirijat părţile componente ale obiectului ce urmează a fi efectuat,
reactualizând percepţiile anterior formate si în acelasi timp asamblând întregul din părţile lui componente,
ceea ce înseamnă antrenarea altui proces de gândire-sinteză.
În timpul reproducerii concrete a unui obiect din mediul înconjurător, copilul este învăţat, solicitat
si pus în situaţia de a executa o serie de miscări care cu timpul devin din ce în ce mai precise, coordonate,
si sistematizate (să lipească, să aseze într-o anumită ordine conform părţilor component ale obiectului în
prealabil analizat), să taie, să însire, să coase usor, să surfileze după contur, să combine diferite materiale
din natură, să înfigă seminţe, beţisoare, chibrituri în plastelină pentru a face ariciul, berze sau alte animale
învăţate în timpul observărilor.
Executarea miscărilor se face cu ajutorul mâinii. Mâna copilului, la intrarea lui în prescolaritate nu
este suplă în miscări, nu poate să-si coordoneze si nici să- si proporţionalizeze efortul în funcţie de
greutatea actului ce-l are de executat; el nu are dibăcie si îndemânare. Acţionând asupra materialelor în
cadrul activităţilor manuale, copilul îsi exersează concomitant analizatorii vizual si tactilo- cutanat si
sistemul muscular al mâinii. Tema propusă de educatoare n-ar putea fi executată de copil dacă
concomitent cu mâna n-ar fi antrenaţi analizatorii,( în special cel vizual si scoarţa cerebrală, sub controlul
căreia copilul selecţionează si aranjează materialul după culoare, formă, mărime, sus, jos, dreapta,
stânga).
410
Exerciţiile pe care copiii le desfăsoară organizat în activităţile de abilităţi practice stimulează

activitatea analitico- sintetică a scoarţei cerebrale. Datorită acestui fapt copilul ajunge să facă o mare
diferenţiere a miscărilor, să elimine treptat miscările involuntare și inutile. Cunoscând destinaţia
obiectului pe care îl realizează, copilul este stimulat si interesat să-si ducă la bun sfârsit lucrul început. În
acest sens el trebuie să- si concentreze atenţia, treptat devine perseverent, învaţă să se stăpânească si să
învingă greutăţile care se ivesc în timpul efectuării operaţiunilor necesare. De aici rezultă că trăsăturile
pozitive ale voinţei copilului se dezvoltă în mare măsură în procesul activităţii lui.
Copilul este pus în situaţia de a executa prin propriile forţe tema activităţii propuse iar obiectul
obţinut contribuie la formarea independenţei lui. Se va stimula încrederea în forţele proprii, se va educa
simţul de ordine, disciplină si curăţenie. Activitatea de abilităţi practice se desfășoară ordonat, totul
decurge după o anumită ordine, dinainte stabilită, operaţiunile de execuţie se succed conform cerinţelor
lor, astfel că după o serie întreagă de activităţităţi practice, copilul este capabil să-si desfăsoare întreaga
activitate în mod organizat. El învaţă să lucreze curat, să strângă în cosul de gunoi resturile rămase, să-și
spele mâinile murdare, să-și aseze lucrarea la expoziţie, toate acestea duc la formarea spiritului de
curăţenie și ordine.
Activităţile practice îsi aduc contribuţia si la îmbogăţirea vieţii afective, copiii trăiesc sentimente
de bucurie și de crestere a încrederii în ei însisi. Copiii asamblează, lipesc, pliază, montează, asociază,
analizează, observă, compară, clasifică si argumentează fiecare miscare pe care o realizează chiar dacă
spun că se joacă ,,de-a artistii,, ,de-a pictorii,, , ,,de-a cântăreţii,, , ,,de-a constructorii,, , etc.
În consecinţă,instruirea trebuie să-l facă pe copil să trăiască,să crească,să se dezvolte ,să se
exprime pe sine…de a-l învăţa să înveţe…de a-si construi o perspectivă activă. Activizarea copiilor este
înţeleasă aici ca o acţiune de educare si instruire,de dezvoltare a personalităţii prin dirijarea metodică a
activităţii, prin trezirea interesului pentru cunoasere si acţiune, exercitarea simţurilor proprii si a
inteligenţei prin activitate proprie, cultivarea capacităţii de orientare autonomă atât prin activităţile
organizate cât si prin activităţile liber alese din grădiniţă si din afara ei.
Caracterul practic al activităţilor practice permite îmbinarea muncii fizice cu cea intelectuală, fapt
ce contribuie la integrarea şi stimularea,,eului’’cu care se defineşte preşcolarul la ieşirea sa din
grădiniţă, spre un alt tărâm al educaţiei şi ştiinţei – şcoala.
411
PENTRU COPIII NOȘTRI - Activitate în parteneriat cu părinții
Prof. înv. preșcolar: IGNĂTESCU VERONICA
Grupa mijlocie A - “Buburuzele”, de la Colegiul Național “Frații Buzești”Craiova, județul Dolj, în

preajma sărbătorilor de iarna a organizat cu sprijinul părinților acțiunea cu elemente de activitate casnică
“Facem fursecuri pentru sărbătorile de Crăciun” și jocul de rol ”Iată, vin colindători!”.
Activităţile desfăşurate în parteneriat cu părinţii sunt modalităţi propice pentru atingerea unor obiective
comune în ceea ce priveşte educaţia preşcolarilor, la acestea adaugându- se plăcerea de a fi alături de
colegi, activităţile desfăşurându-se într-o atmosferă de voie bună, având, pe lângă valoarea social–
educativă şi un efect reconfortant.
• SCOP: dezvoltarea unei colaborări între grădiniță şi familie, prin:
• Implicarea directa a părinților în planificarea și organizarea unor activități cu preșcolarii;
• Dobândirea de către părinți unor informaţii corecte despre activitățile desfășurate în
grădiniță;
• O mai bună cunoaștere de către părinți a copiilor prin participarea la activități ;
• Implicarea părinților în activități concrete cu preșcolarii, cu caracter curricular și
extracurricular.
• OBIECTIVE:
• Organizarea de activități cu participarea părinților și a copiilor;
• Promovarea cooperării în domeniul educaţional;
• Stimularea interesului părinţilor de a participa la activităţile desfăşurate de grădiniţă;
• Îmbunătățirea comunicării grădiniță – familie;
• Facilitarea înțelegerii de către părinți a activităților desfășurate în grădiniță, a specificului
acestora.
Acestă activitate a constituit atat o posibilitate a părintilor de a-și exprima opiniile, sugestiile, și de a arata
ceea ce cunosc în legatură cu activitățile de la grădiniță, cât și o modalitate eficientă pentru cadrele
didactice de a evalua gradul de satisfacție al părinților și de a acționa în vederea îmbunătățirii acesteia.
 Ca urmare, dacă familia va fi implicată de la început în programul educativ, ea va percepe corect
importanţa colaborării cu grădiniţa şi beneficiile acestei colaborări, iar implicarea sa în activitatea
grădiniţei va fi constientă, interesantă şi reciproc avantajoasă.
 Beneficiarul, în parteneriatul grădiniţă-familie este copilul, care treptat, prin modul de comportare
va scoate în evidență rezultatele acestui parteneriat şi îşi va descoperi părinţii ca parte importantă a
educaţiei sale. Familia educă prioritar copilul, grădiniţa continuă pe coordonate noi tot ceea s-a
făcut şi s-a realizat în familie.
 Lor li se adaugă natura, societatea, viaţa sub toate aspectele, considerate pe buna dreptate, cel mai
mare dascăl!
DOS: Elemente de activitate casnică: „Facem fursecuri pentru sărbătorile de Crăciun”
Joc de rol: „Iată, vin colindători!”
412
413
IMAGINEA GRĂDINIȚEI / IMAGINEA GRUPEI

OBIECTIV PRINCIPAL ÎN ACTIVITATEA DE ZI CU ZI LA CLASĂ
Profesor Ilea Tecla

Grădinița cu p. p. ”Așchiuță”, Cluj-Napoca
”Calitatea educației este considerată una din prioritățile reformei educației din România. Calitatea
educației este influențată de o serie de factori: resurse umane, resurse material și de spațiu, strategii
didactice. Resursele umane performante sunt indispensabile pentru asigurarea calității educației, în acest
moment fiind caracterizate prin schimbare. Pentru sistemul de educație, schimbarea în viziunea și
comportamentul cadrului didactic trebuie privită ca îmbunătățire, progres și performanță. Pentru educator,
schimbarea aceasta reprezintă viziune, inovare, competivitate. Pentru educat, schimbarea înseamnă
plăcerea de a învăța, libertatea de a fi unic și șansă de succes. Cadrul didactic are un rol important în
raport cu virtualizarea formativă a curriculumului pentru învățământ preșcolar în general, și a schimbării
în educația timpurie, în special.”( prof. Nicoleta Savu- ”Schimbare în viziunea și comportamentul
cadrului didactic contemporan”-Revista de pedagogie-Învățământul preșcolar și primar, 3-4/2014, Editura
Arlequin, pag. 25)
Unul din cele mai importante aspect ale actului educational actual, este numărul de copii, cum putem să
facem să avem mai mulți copii în grupă, în grădiniță ( având în vedere finanțarea per elev).
Dar, nu trebuie să uităm de calitatea învățământului, atât de necesară, când cerințele sunt tot mai
holistice, variind de la un an la altul, conform cu dezvoltarea rapidă a tuturor sectoarelor de activitate.
De multe ori auzim varianta că poate în trecut era mai bine, tot felul de critici aduse noului…
Da, poate că schimbările sunt mult prea rapide, dar și trecutul trebuie schimbat, valorile pozitive neapărat
păstrate, iar cele noi combinate cu vechiul pozitiv, împreună putând duce la rezultate deosebit de bune.
Pe lângă aceste criterii ale calității, marketingul și advertisingul întregului personal privitor la grădiniță,
are un rol foarte important. Este deosebit de binevenit ca tot personalul să vorbească deosebit de pozitiv
despre grădiniță și activitatea din grădiniță.
Doamna director, împreună cu tot personalul, pregătește banner de advertising, un document word de
Oferta grădiniței, aplică chestionare de satisfacție beneficiarilor relevanți, prin care să poată vedea
comportamentul părinților în alegerea unei grădinițe.
Cunoașterea tipologiei părinților, analizarea cerințelor, elaborarea unor strategii de promovare corelate
cerințelor, provocarea creativității prin participarea cu diferite idei de promovare a grupei, grădiniței din
care facem parte, o relaționare deosebit de pozitivă, unde își dorește fiecare copil și părinte să vină și să
revină.
Oare, nu ar fi bine ca doamna director, precum și educatoarele, să aibă o carte de vizită, cu care vor putea
să facă reclamă grădiniței?
Participarea educatoarelor la Simpozioane și Sesiuni de comunicări științifice, publicări pe site-uri, în
reviste, ziare, aduc deasemenea un aport pozitiv imaginii grădiniței, promovării ei. Publicarea de cărți,
reviste, reclame de evenimente media, etc.
Copiii pot deasemenea promova grădinița, prin participarea la diferite concursuri, județene, naționale,
internaționale.
Eu personal, particip cu lucrările copiilor la proiectele Esential Media, D”Art, Arabella, organizez
expoziții ale copiilor, le pun pe site-ul grupei. Am trimis poze cu copiii, pe pagina Didactic.ro.
Anul acesta școlar am participat la concursurile naționale, județene, care au fost anunțate pe pagina de
facebook ”Proiecte educative” ( Lugoj, Maramureș, Bacău, Florești-Cluj).
Avem un Parteneriat Grădiniță-familie, unde familiile din vecinii copiilor din grupă, sunt invitați la joacă,
la serbările grupei, astfel grădinița este mai bine cunoscută.
Participăm cu momente artistice la Proiectul ”Primăvara copiilor”. În anul acesta vom avea un cântecel
din folclorul copiilor, cu acompaniament instrumental ( vioară), ca un rezultat al opționalului desfășurat
de mine la grupă ”Cântăreții pitici voinicei”. Desigur, noi ne pregătim de un premiu, dar vom vedea ce va
decide juriul. Este important să ne pregătim din tot sufletul.
414
Serbările de crăciun, de sfârșit de an școlar,antrenează deosebit copiii și părinții, plecând în vacanță cu

amintirea unui sfârșit de an deosebit.
Modernizarea învățământului, presupune modernizarea și cadrului didactic, părinților întregului mediu
social al copilului.
Centrarea pe copil, ca esențial beneficiar, dar și partener al educatorului în formarea acestuia, dezvoltarea
competențelor proprii de rezolvări de probleme, promovarea învățării sociale și emoționale, poate în
defavoarea învățării academice, dar nu este bine nici aceasta a se neglija,
Constituie stâlpi în actul instructive-educativ al secolului XXI.
Bibliografie:
prof. Nicoleta Savu- ”Schimbare în viziunea și comportamentul cadrului didactic contemporan”-Revista
de pedagogie-Învățământul preșcolar și primar, 3-4/2014, Editura Arlequin, pag. 25)
Curricullum învățământul preșcolar
Caietul educatoarei
Iosifescu, Ș. „Calitatea educației- concept, principiu, metodologie”Ed. Educația2000+, București 2008
415
Mânuţe harnice- maini infrăţite
Prof. Înv. Preşc. Oprescu Elena, G. P. N. Voineşti, Jud. Dâmboviţa

Prof. Înv. Preşc. Ilie Atena, G. P. N. Petreşti, Jud. Dâmboviţa
“Fiecare copil pe care îl instruim este un OM pe care îl câstigam”.(V.Hugo)
În luna noiembrie, Prof. Înv.Preşc. Oprescu Elena, GrădiniţaVoineşti ,grupa mica, în colaborare cu
Grădiniţa Petreşti, Prof. Înv. Preşc Ilie Atena, grupa mare, a participat la un schimb de experienţă în
cadrul Proiectului Educaţional Parteneriat Interjudeţean: ”Folclor, tradiţii şi prietenii” .
Un schimb de bune practici, foarte valoros, copii foarte prietenoşi, creativi, punându-se accent pe o
educaţie de calitate.
Purtând cu mandrie portul nostru naţional, copiii au confecţionat din materialele puse la dispozitie o
papuşă ,desenând ochii, gura. Din fire de aţe au lipit părul, costumul naţional l-au ataşat corespunzător, iar
la final au legat fota (vâlnecul).
Expoziţia a adus multă emoţie si bucurie. Au impărtaşit din experienţa lor si celorlalţi copii.Dansurile
populare au pus învaloare tot ceea ce au învăţat la grădiniţă, de la paşii de joc, la poziţia corporală, la
fredonarea versurilor cântecelor noastre româneşti.
La finalul zilei, activitatea copiilor a fost evaluată si aplaudată si de către de părinţii copiilor. Diplomele
primite au oglindit efortul şi talentul lor.
Schimbul de bună practică între grădiniţe este foarte important deoarece completează activităţile
desfăşurate in grădiniţa şi fixează conţinutul specific al acestora, dar şi antrenează şi exersează relatiile de
colaborare dintre copiii proveniţi din medii diferite, ducând la obţinerea standardelor de calitate impuse
de sistemul educaţional.
416
METODE DE PROMOVARE A UNEI INSTITUȚII DE ÎNVĂȚĂMÂNT
Prof. drd. Mariana Mirela Ilie

Liceul Tehnologic „Barbu A. Stirbey”, Buftea, Ilfov
Chiar dacă o școală face totul bine, doar un număr mic de oameni dintr-o comunitate ar putea auzi
despre aceasta. Administratorii și profesorii acceptă cu greu faptul că și școlile au nevoie de marketing și
relații publice. Deși este normală rezistența la ideea unui anumit tip de efort de promovare, promovarea și
marketingul sunt încă un domeniu abstract și o sursă de multă confuzie. Cu toate acestea, în cele ce
urmează sunt prezentate o serie de sugestii care vin în sprijinul eforturilor de promovare ale școlii din care
facem parte:
1. Crearea unei impresii pozitive. Ce văd prima dată vizitatorii când intră în școală? Văd spații
ordonate, descoperă destule semne de orientare pentru a-și găsi drumul prin școală și întâlnesc
personal amabil? Atunci când oamenii întreabă sau solicită ceva, ce fel de mesaj recepționează?
Este răspunsul solicitat pe care ei doresc să-l primească prompt și amabil?
2. Ajutarea părinților să ia decizii privind educația copiilor. Se recomandă în acest sens revizuirea
metodelor de comunicare și a proceselor avute la dispoziție pentru a construi relații pozitive cu
părinții care iau decizii cu privire la locul în care să-și trimită copiii la școală. Există o modalitate
de a îmbunătăți acest proces?
3. Colaborarea cu alte școli. Luarea în considerare a modalităților prin care se poate colabora cu alte
școli pentru a promova evenimentele comunități reprezintă un pas important în promovarea școlii.
De asemenea se recomandă colaborarea pentru trimiterea de articole informative către ziarul local.
Printre temele cu impact major asupra comunității se numără progresele în educația modernă,
valoarea învățării utilizării calculatorului de la o vârstă fragedă sau importanța finalizării școlii la
timp. De asemenea, se pot organiza evenimente live pentru a promova valoarea unei educații bune
pentru comunitate.
4. Evidențierea elevilor performanți. Unele școli au elevi care înregistrează rezultate excepționale la
învățătură, sport sau artă și îi menționează în publicațiile școlare sau la evenimentele comunității
locale, îi va inspira pe cei din comunitate să se gândească să-și trimită copiii la acea școală. Elevii
performanți fac școala să arate bine.
5. O bună relație cu mass-media. Adesea ziarul local caută povești bune, astfel pot fi la curent cu
evenimentele școlare, activitățile sportive inter-școlare, personalul nou sau facilitățile
îmbunătățite. De asemenea, este important ca în cazul unor evenimente importante organizate de
școală, editorii ziarelor să fie anunțați din timp astfel încât să poată trimite un reporter să le
acopere. Administratorii și managerii școlii este important să rezerve în programele lor aglomerate
timp pentru a-și cunoaște reporterii locali.
6. Luarea în considerare a metodelor tradiționale și moderne de publicitate. Publicitatea tradițională
constă în plasarea anunțurilor tipărite, în timp ce o publicitate mai modernă ar putea fi difuzată pe
o pagină activă pe Facebook, precum și pe alte medii sociale precum Twitter și Pinterest.
7. Concentrarea pe mesajul de marketing. Care este mesajul de marketing al școlii? Vizează ajutarea
elevilor să dezvolte aptitudini atletice și școlare, sau să-și îmbunătățească caracterul și disciplina?
Probabil că școala face toate aceste lucruri și mai mult, dar se recomandă alegerea unui lucru pe
care școala îl face foarte bine și transpunerea acestuia ca punct central al mesajului de marketing
în toate promoțiile.
8. Crearea unui pachet de bun venit pentru noii elevi. Ce obțin părinții și noii elevi după înscrierea
lor? Poate, un dosar care prezintă informații importante precum datele importante pentru ocazii
speciale și o schiță a tuturor activităților extracurriculare și a oportunităților de învățare. De
asemenea, s-ar putea crea o aplicație pe care elevii o pot folosi pentru a-și organiza programul,
pentru a urmări evenimentele școlare și pentru a-și monitoriza propriile performanțe școlare. Deși
poate fi costisitoare crearea unei astfel de aplicații, pe termen lung, aceasta va ajuta școala să
devină o școală modernă care să pregătească elevii pentru o societate tehnologică avansată.
417
9. Asigurarea că școala este un loc mai prietenos. În afară de relațiile bune cu membrii școlii se
recomandă încurajarea relațiilor cu membrii comunității prin oferirea de feedback, eliberarea de
certificate de mulțumire și prin implicarea în proiecte comunitare prin intermediul elevilor
voluntarilor și deschiderea școlii pentru evenimentele comunității.
10. Actualizarea site-ul școlii cu programele, datele și orele de desfășurare și alte informații despre
recrutare. Conținutul este totul! În timp ce site-urile sunt, fără îndoială, captivante conținutul bine
scris și organizat, cu link-uri ușor de urmat către alte informații și fotografii interesante sunt
extrem de valoroase, și pot furniza informațiile pentru oamenii care le vizitează.
În concluzie, concurența va continua să crească în domeniul educațional, așa că este important să nu
se amâne adoptarea unei abordări strategice de marketing tradițional și mai ales digital iar școala va fi
recompensată prin diferențierea cu succes a acesteia față de concurență.
Bibliografie:
Prestina, A., Pearce K. E., (2010). Resources, We care a lot: Formative research for a social marketing
campaign to promote school-based recycling, Conservation and Recycling 54, pp. 1017–1026, Elsevier
*** http://loveyourschool.com.au/how-to-promote-your-school-10-tips-from-other-schools/
*** https://www.statusdigital.co.uk/blog/10-digital-marketing-tips-for-international-schools-to-
increase-admissions
*** http://techfaster.com/10-steps-to-promote-your-school/
418
”Promovează imaginea școlii„

GRĂDINIȚA „SF. URSULA” CARANSEBEȘ
Intocmit, Educatoare: ILIE MARINELA
Grădinița ”Sfânta Ursula„ este un proiect social, care s-a născut din nevoia și dorința de a le oferi
copiilor dezavantajați șansa de a urma un program preșcolar în condiții corespunzătoare. Acest proiect
este gratuit și susținut în totalitate de Fundația ”Congregația Surorilor Franciscane” din Caransebeș, cu
ajutorul și altor binefăcători pentru a le da acestor copii o șansă la educație.
În urma constatării situației sociale dificile a multor familii din localitatea Caransebș și din periferiile ei,
Fundația ”Congregația Surorilor Franciscane” din Caransebeș a inițiat un proiect: deschiderea unei
grădinițe, pentru a veni în ajutorul copiilor nevoiași din Caransebeș, care nu beneficiază de educație din
cauza condițiilor precare din familie.
Misiunea Fundației este de a selecta copiii preșcolari foarte săraci, de a oferi un spațiu necesar
desfășurării activităților de învățare, în conformitate cu reglementările Ministerului Educației, contribuind
financiar la toate cheltuielile grădiniței: cheltuieli de întreținere, cheltuieli cu personalul didactic,
cheltuieli materiale didactice.
Grădinița ”Sfânta Ursula” este o instituție particulară, care asigură un program educațional, ce
cuprinde ariile curriculare ale programei Ministerului Educației Naționale.
Ne desfășurăm activitatea într-o clădire spațioasă, modernă, dotată cu două săli de grupă luminoase
împărțite în arii de stimulare: (Construcții, Artă, Bibliotecă, Știință, Joc de rol, Joc de masă), un birou, o
sală de mese, vestiare (garderobă), grup sanitar, teren de joacă amenajat cu aparate cât mai atractive
( leagă, topogan, groapă cu nisip, teren asfaltat, teren cu iarbă).
Sălilie de grupă sunt dotate cu mobilier adecvat specific preșcolarilor, iluminate corespunzător, încălzire
centrală proprie.
Grădinița „Sf. Ursula” vrea să fie pentru copii, un loc unde să regăsească confortul de acasă, să
descopere bucuria de a învăța și frumusețea jocului în echipă.
Toată grădinița noastră se dorește a fi o oglindă a muncii tuturor. Lucrările copiilor, executate sub
îndrumarea educatoarelor vor fi expuse spre admirare și vor decora grădinița într-o notă cu totul specială.
Copilului îi este oferită posibilitatea de a cunoaște și explora universul înconjurtor, de a-și

dezvolta aptitudini, de a-și crea noi deprinderi, care să-i definească personalitatea și să-l pregătească
pentru viață. Timpul petrecut în grădiniță este valorificat la maxim în folosul micuților.
Grădinița noastră își propune să satisfacă cerințele educaționale sociale și emoționale ale copiilor și
să ofere un program atractiv care să le stimuleze curiozitatea și dorința de a învăța.
Nutrim speranța, ca prin mijlocirea sprijinului nostru, acești copii să nu se mulțumească cu viața pe
care au avut-o părinții lor, ci să se străduiască să obțină mai mult. Ne bucurăm, să știm că beneficiarii
noștri pornesc în clasa pregătitoare la egalitate cu copiii proveniți din medii sociale normale.
419
ȘCOALA MEA- FACTOR IMPORTANT ÎN REALIZAREA

RELAȚIEI ELEV- FAMILIE – COMUNITATE
Prof. Ilie Niculina, Liceul Tehnologic Iancu Jianu
Modul de organizare al școlilor, planurile acestora pot constitui un important pas în educația socială
a elevilor. Unitățile școlare ar trebui să constituie comuntăți democratice care să creeze oportunitatea de
dialog și participare pentru elevi și părinți, manifestând considerație și respect pentru toți membrii lor.
Copilul este obiect și subiect al educației. El pendulează între școală și familie, care sunt cei doi piloni de
rezistență ai educației și comunității, respectiv mediul extrașcolar și extrafamilial.
Liceul Tehnologic Iancu Jianu, din comuna Iancu Jianu, jud. Olt , prin reprezentanții săi, încearcă să
creeze un mediu favorabil prin care copilul se integrează în viață și prin care dobândește eficiente
deprinderi de muncă intelectuală și fizică, culturală și estetică, practică și politehnică, morală și
cetățenească.
Cadrele didactice ale acestei școli lucrează ca o echipă, atât în derularea tuturor activităților școlare,
extrașcolare și extracurriculare, întocmind un calendar școlar al acestor activități în colaborare cu celelalte
instituții locale ( poliția, pompierii, poșta, dispensarul, protecția socială, primăria, biserica) .
Egalitatea de șanse, integrarea socio-profesională, promovarea și cultivarea respectului față de
adevăratele valori, sunt urmărite deopotrivă atât de comunitate, cât mai ales de factorul educațional,
școala. Aceasta are o răspundere certă în dezvoltarea personalității elevilor.
Formarea continuă a cadrelor didactice de la Liceul Tehnologic Iancu Jianu duce la o coordonare
calitativă a tuturor activităților și proiectelor inițiate în cadrul acestei unități de învățământ. Derularea
acestora se realizează printr-o bună colaborare profesor- elev, menită să urmărească conlucrarea în
vederea atingerii țelurilor propuse.
Produsul final al activităților realizate în cadrul acestei școli sunt reprezentate prin portofolii, pliante,
machete, lucrări practice.
Familia joacă un rol important in realizarea acestor activități, fapt cunoscut de profesorii acestei școli
și de aceea, la nivelul instituției de învățământ, au loc lectorate cu părinții în cadrul cărora se dezbat teme
de actualitate care îi influențează pozitiv sau negativ pe elevii acestei școli.
Acest liceu stă sub semnul următoarelor valori instituționale: profesionalismul corpului didactic,
atitudine , egalitate de șanse, responsabilitate, respect și cooperare. Toate acestea duc la realizarea unui
climat educativ prietenos și a unui proces didactic modern și eficient, școala fiind dotată cu cabinete ,
laboratoare , ateliere, bază sportivă.
Pe parcursul anului școlar, instituția noastră de învățământ deruleaza activități și proiecte frumoase și
interesante, atât pentru elevi cât și pentru părinții acestora, marcând evenimente importante. Aș enumera
doar câteva, deși lista este foarte lungă: Ziua Uniunii Europene; Un mărțișor ecologic;Noi și mediul
înconjurător; Sfintele Paști; E ziua ta , copile!; Sărbătoarea toamnei; Fără ură, cu toleranță; E ziua ta,
mămică dragă! ; Donează o carte !- proiect; etc.
Participarea la toate aceste activități și proiecte a elevilor școlii noastre au dus la dezvoltarea
spiritului de colaborare, a încrederii în propriile forțe de a îmbina teoria cu practica, la stimularea gândirii
critice, elevii devenind mai motivați în descoperirea de noi informații.
Aceste activități au fost premergătoare unor altor implicări majore astfel, elevii Liceului Tehnologic
Iancu Jianu au obținut rezultate bune și foarte bune la olimpiade școlare, la promovarea examenelor de
Evaluare Națională, a examenelor de Bacalaureat, a examenelor de certificare a competențelor
profesionale.
Pot concluziona prin a sublinia faptul că profesorii acestei școli urmăresc în mod continuu
următoarele obiective majore:
- creșterea calității actului educațional și a rezultatelor învățării;
- proiectarea activităților educative ca aplicații concrete a cunoștințelor acumulate;
- stimularea interesului elevilor de a se implica în proiecte și programe educative;
- reducerea procentului fenomenelor antisociale , a abandonui și absenteismului școlar;
420
- creșterea ratei promovabilității școlare;

- asigurarea șanselor egale de dezvoltare comunitară.
Liceul Tehnologic Iancu Jianu reprezintă un mediu social organizatoric în care universul copilui se
extinde și se dezvoltă, sub îndrumarea cadrelor didactice, care își realizează perfecționarea profesională,
metodică și psihopedagogică pentru a obține un progres temeinic al actului educațional.
421
,,O ȘCOALĂ BUNĂ ÎNALȚĂ UN NEAM’’
Prof. înv. primar, Ilie Nuța

Școala Gimnazială ,,Grigore Dimitrie Ghica’’ Peretu – Teleorman
,,O ȘCOALĂ BUNĂ ÎNALȚĂ UN NEAM’’ – aceasta este DEVIZA Şcolii Gimnaziale ,,Grigore
Dimitrie Ghica’’ Peretu, județul Teleorman.
Calitatea educaţiei reprezintă o prioritate permanentă pentru orice organizaţie furnizoare de educaţie,
precum şi pentru angajaţii acesteia.
Asigurarea calităţii educaţiei este realizată printr-un ansamblu de acţiuni de dezvoltare a capacităţii
instituţionale, de elaborare, planificare şi implementare de programe de studiu, prin care se formează
încrederea beneficiarilor (elevi, părinți) că organizaţia furnizoare de educaţie îndeplineşte standardele de
calitate.
Îmbunătăţirea calităţii educaţiei presupune evaluare, analiză şi acţiune corectivă continuă din partea
organizaţiei furnizoare de educaţie, bazată pe selectarea şi adoptarea celor mai potrivite proceduri, precum
şi pe alegerea şi aplicarea standardelor de referinţă.
Școala este instituția care oferă instruire performantă şi creativă, integrare prin respectarea egalităţii
de şanse, promovarea tradiţiei, a legăturii cu comunitatea locală şi a dimensiunii europene. Produsul final
al şcolii nu este absolventul, ci competenţele dobândite de acesta la terminarea studiilor, care să îi permită
să se realizeze profesional într-un domeniu specific al vieţii socio-economice.
Misiunea Şcolii Gimnaziale ,,Grigore Dimitrie Ghica’’ Peretu este aceea de a-și deschide porțile
pentru toți copiii care au nevoie de educaţie, indiferent de etnie şi religie, pentru a asigura apropierea între
etnii, cunoaşterea şi acceptarea reciprocă în vederea unei convieţuiri armonioase, crearea unui mediu
propice creşterii calităţii în educaţie. Ea va căuta să satisfacă nevoia fiecărui elev de a se simţi competent,
legat de alţii şi în acelaşi timp autonom.
Viziunea școlii noastre este de a interacționa cu mediul social, cultural și economic, de a transforma
școala într-un centru de resurse educaționale și de servicii oferite comunității.
Şcoala asigură însuşirea cunoştinţelor ştiinţifice, a valorilor culturii naţionale şi universale, satisfăcând
nevoile fiecărui elev de a se simţi pregătit în ceea ce priveşte deţinerea noţiunilor şi aplicarea lor în
practică, de a se simţi capabil să utilizeze informaţiile, de a fi deschis la schimbare şi adaptare la nou, la
învăţarea şi respectarea valorilor societăţii democratice.
Şcoala noastră este preocupată de formarea competențelor elevilor, descoperirea talentelor, cultivarea
şi dezvoltarea acestora pentru obţinerea de performanţe.
Oferta educaţională a școlii este bogată şi variată şi se stabileşte în funcţie de resursele umane,
opţiunile părinţilor şi ale elevilor, vizând promovarea unui învăţământ deschis şi flexibil, capabil să ofere
tinerilor din comuna Peretu o educaţie de înaltă calitate în domeniul învăţământului din ciclurile preșcolar,
primar şi gimnazial în condiţii de egalitate, fără deosebire de sex, vârstă, etnie și religie. Nu este suficient
ca oferta educațională să fie doar cunoscută, ci ea trebuie să fie și înțeleasă de toți actorii educației și să fie
adaptată la cerinţele pieţii muncii, a nevoilor şi intereselor elevilor, conform tendinţelor de dezvoltare
economică locală, naţională şi europeană.
Curriculumul la decizia şcolii este elaborat anual, ţinându-se cont de opţiunile părinţilor şi elevilor.
Astfel, școala oferă elevilor cursuri opţionale, începând cu clasa Pregătitoare:
,,Arta cuvântului”
,,Românii între legendă și istorie”
,,Educație prin șah”
,,Micul handbalist”
,,English through games”
,,English through songs and poems”
,,English my friend”
,,English through stories”
,,Educație pentru sănătate’’
422
Începând cu anul şcolar 2016-2017, şcoala a propus elevilor o alternativă pentru ocuparea timpului
liber prin cercul extracuricular de muzică „Voces”, care își va continua activitatea și în anul școlar 2017 –
2018.
În şcoala noastră, se derulează proiecte educaţionale, pe diferite teme: ,,Un copil, un pom, o floare’’,
,,Patrula ECO’’, ,,Spune NU violenței!’’, acțiuni de voluntariat, în parteneriat cu diverse instituții sau
O.N.G-uri. Desfăşurăm parteneriate foarte bune cu familiile elevilor, cu comunitatea locală, cu alte şcoli
din judeţ şi din ţară, cu alte instituţii (Biserica ortodoxă, Biserica adventistă de Ziua a şaptea, Postul de
poliţie Peretu, Biblioteca „Liliana Grădinaru”, Muzeul Judeţean de istorie Teleorman, Asociația Română
de Consultanță, Asociația Română de Reciclare, Academia Română, Fundația Paralela 45, Asociația
copiilor cu dizabilități Peretu.
Permanent, antrenăm elevii să participe la activităţi extracurriculare diverse, la concursuri şi olimpiade
școlare, aceștia obţinând numeroase premii şi menţiuni la faze locale, județene, naționale și internaționale:
 Concursul județean ,,Copiii noștri talentați”
 Concursul de matematică ,,Fii InteligenT…la matematică”
 Concursul de limba și literatură română ,,Comunicare.ortografie”
 Concursurile naționale ,,Comper”
 Concursul naţional ,,Olimpicii cunoaşterii”
 Concursurile naționale „Proeducația”
Pentru creşterea calităţii actului educațional și a interesului elevilor pentru propria formare, personalul
didactic - deosebit de receptiv, dornic de autodepăşire - depune eforturi susţinute pentru centrarea
procesului instructiv-educativ pe nevoile de formare ale elevului, pe realizarea unor programe de învăţare
diferenţiată, pentru a preîntâmpina fenomenul abandonului sau eşecului şcolar.
În anii următori, se va pune un accent deosebit pe utilizarea unor mijloace moderne de învăţământ prin
dotarea tuturor sălilor de clasă cu calculatoare, extinderea reţelei de internet, achiziţionarea de material
didactic multimedia.
În promovarea imaginii şcolii, trebuie să ţinem seama, mai ales, de calitatea educaţiei, a cadrelor
didactice care susţin educaţia şi să ne asigurăm că actul educaţional este desfăşurat în cele mai bune
condiţii, pentru a avea un impact pozitiv real asupra comunității
423
PROF. INV. PRIMAR ILIESCU AURORA

LICEUL PREDA BUZESCU - BERBESTI

aspectul resurselor locale și al priorităților, al gestionării problemelor educative în diverse moduri. Există
școli deschise și școli închise față de comunitate, iar efectele acestei atitudini sunt resimțite în primul
rând de profesorii care deleagă parțial sau preiau întru totul responsabilitatea formării pentru viață a
copiilor, apoi de elevii care sunt expuși sau nu stimulărilor complexe de tip educativ-societal, dar și de
cum.

se realizeze proiecte comunitare în care să fie implicați elevii.
comunitate.
424
LICEUL TEORETIC ,,AUREL VLAICU”

STRUCTURĂ ŞCOALA GIMNAZIALĂ BREAZA DE JOS
PROFESOR LIMBA ROMÂNĂ: ILIESCU GABRIELA VERONICA
Moto: ,, Dacă vrei să auzi lucruri frumoase (despre tine) învaţă a spune lucruri frumoase; când vei
învăţa aceasta, caută să săvârşeşti fapte frumoase şi astfel rodul lor va fi că vei auzi lucruri frumoase. “
(Epictet)
Şcoala Gimnazială Breaza de Jos, structură a Liceului Teoretic ,,Aurel Vlaicu”, este o unitate
şcolară cu o lungă tradiţie, fiind una dintre cele mai vechi şcoli din localitate. Localul în care funcţionează
datează încă din 1923 şi continuă să aştepte elevii în atmosfera unei şcoli care îmbină armonios trecutul,
prezentul şi viitorul.
Având în vedere misiunea şi viziunea şcolii centrate pe îmbinarea elementelor moderne cu cele
tradiţionale şi pe o educaţie de calitate, am înţeles că este datoria noastră să identificăm oportunităţile de
promovare a unităţii şcolare la nivelul comunităţii locale.
În acest sens se au în vedere: monitorizarea activităţilor extracurriculare şi a concursurilor şcolare,

organizarea şi desfăşurarea simulărilor la disciplinele specifice Evaluării Naţionale la clasa a VIII-a,
întreţinerea şi dezvoltarea patrimoniului şcolar, personalizarea ofertei educaţionale prin diversificarea şi
flexibilizarea acesteia, sprijinirea copiilor proveniţi din familii cu resurse financiare reduse, integrarea
elevilor cu CES.
Oferta educaţională a şcolii cuprinde un opţional integrat cu titlul ,,Pe plaiuri mioritice” care îşi
propune să-i familiarizeze pe elevi cu tradiţiile de la poalele Bucegilor.
Activităţile extracurriculare pun accent pe încurajarea participării la parteneriate cu celelalte şcoli din
oraş. Recent constituit, Ansamblul de buciumaşi a participat la diverse emisiuni televizate la Favorit Tv
şi la ProTv. Anul trecut în săptămâna ,,Să stii mai multe, să fii mai bun”, în cadrul unui parteneriat cu
Liceul Teoretic ,,Aurel Vlaicu” şi cu Şcoala Gimnazială ,,Constantin Brâncoveanu” s-a organizat o
excursie la Râşnov.
Considerăm că an de an reuşim să ne atingem obiectivul principal constituit de redirecţionarea

şcolii ca o instituţie racordată la viaţa comunităţii care nu trebuie să uite de tradiţiile noastre româneşti.
425
Inteligenţa emoţională
Prof. Ilina Georgeta Valentina,

Colegiul Economic “Maria Teiuleanu”, Piteşti
MOTTO:
Bine nu poţi vedea decât cu sufletul; ceea ce este esenţial este invizibil pentru ochi.”
Antoine de Saint-Exupery
Problemele legate de şcoală şi educaţie constituie esenţa vieţii de familie. În societatea

contemporană, adolescenţii trec printr-o perioadă critică, pricinuită de lipsa unei reale comunicări. Sunt
perioade de tristeţe, tensiuni, conflicte sau de fericire, împlinire şi afecţiune. Un lucru este cert : toţi copiii
trec prin diverse probleme, iar rolul cadrelor didactice şi al părinţilor este de a le echilibra cu lucruri
bune. Aceasta depinde de cât timp acordăm copiilor noştri, cât comunicăm cu ei într-un mod care să-i
ajute să-şi exerseze aptitudinile inteligenţei emoţionale. Procedând astfel, vom avea parte de mai puţine
cazuri de „suprastimulare emoţională” şi de o mult mai mare înţelegere a sentimentelor copiilor. Făcându-
ne timp să comunicăm cu ei, ne vom bucura împreună cu familiile acestora de o inteligenţă emoţională
armonios dezvoltată.
Inteligenţa emoţională este un alt fel de inteligenţă. Este inteligenţa inimii. Ea presupune
cunoaşterea şi recunoaşterea emoţiilor, asumarea responsabilităţii pentru ceea ce faci, luarea unor decizii
pertinente, abilitatea de a comunica în vederea stabilirii unor relaţii armonioase cu cei din jur.
Adolescenţii noştri au atâta nevoie să fie sprijiniţi moral şi sentimental, mai ales de familie,
pentru a căpăta încredere în ei şi în abilităţile lor, pentru a se cunoaşte mai bine, dar şi pentru a-i cunoaşte
pe ceilalţi, pentru a şti să-şi stăpânească emoţiile, pentru a reuşi în viaţă. De fapt ei au nevoie de
valorificarea inteligenţei emoţionale.
Ca profesor-diriginte am lucrat cu adolescenţii chiar de la debutul carierei profesionale (1996) şi
am constatat că o relaţie solidă şcoală-familie nu se stabileşte decât în timp prin încredere, tenacitate,
susţinere, muncă asiduă. Această relaţie presupune şi o puternică încărcătură emoţională de ambele părţi,
elevul devenind mai apropiat de mentorul său, căpătând astfel mai multă încredere în sine şi în cei din jur.
Empatia se bazează pe înţelegerea, pe intuirea sentimentelor celorlalţi, pe abilitatea de a citi
informaţiile primite prin canalele nonverbale, dat fiind faptul că puţine din sentimentele oamenilor pot fi
exprimate în cuvinte. De exemplu, o persoană stresată are un ton al vocii oscilant, redus ca intensitae,
gesturi precipitate, ce scot în evidenţă neliniştea. Ca dimensiune a inteligenţei emoţionale, empatia se
manifestă mai ales sub forma unei trăsături de personalitate. Persoanele cu un nivel înalt al empatiei
îmbină experienţa afectivă, bogată şi nuanţată, cu flexibilitatea în planul cognitiv, prin utilizarea unor
diverse criterii apreciative adaptate situaţiei.
Creşterea empatiei optimizează capacitatea de interacţiune socială, cu toate componentele ei: o
bună abilitate de comunicare, de negociere a conflictelor şi de soluţionare a problemelor; deschidere spre
înţelegerea relaţiilor interumane; cooperare si serviabilitate.
Stimularea inteligenţei emoţionale este foarte utilă în relaţia părinte-copil. Acei copii care sunt
trataţi cu afecţiune şi înţelegere de către părinţi, devin la rândul lor mult mai afectuoşi, îşi exprimă uşor
sentimentele, sunt mult mai stăpâni pe emoţiile lor şi sunt mai abili în relaţiile sociale.
Ca urmare a educaţiei primite, oamenii tind să laude intelectul, atribuindu-i merite pentru
anumite succese dobândite, şi să desconsidere emoţiile. Însă, oricât de inteligenţi am fi, fără a ne
conştientiza emoţiile, fără a recunoaşte şi evalua sentimentele şi fără un comportament pe măsura acestor
sentimente, nu putem avea relaţii armonioase cu ceilalţi oameni, nu ne vom putea croi un drum în viaţă.
Putem afirma că, atunci când, din instinct, ascultăm ce ne spune inima, nu greşim cu nimic, deşi avem
sentimentul că am greşit procedând astfel.
426
Imre Ildikó, prof. primar

Șc. Gimn. Tompa László, Odorheiu Secuiesc
Promovarea imaginii școlii este foarte importantă pentru fiecare cadru didactic dintr-o școală, mai
ales în zilele noastre,când părinții aleg învățătorul și școala.
Sunt profesor primar și director adjunct la o școală gimnazială incluzivă .Școala noastră și-a
pierdut valoarea acum zece ani, din cauza unui proiect PHARE, și a devenit o școală marginalizată.
Am fost introduși în proiect cu scopul ajutării rromilor,iar de atunci suntem stigmatizați , am devenit
școala rromilor.
Ce facem pentru promovarea imaginii școlii?
Lucrăm foarte mult și încercăm să mediatizăm munca noastră , rezultatele noastre:
 4 profesori primari au acceptat să devină mentori de practică pedagogică pentru UBB CLUJ
 am scris proiectul Școală după școală, am primit avizul inspectoratului pentru funcționarea
programului, iar ceea ce e diferă de ceilalți, 5 cadre didactice lucrează ca voluntari, programul
Școală după școală este gratis pentru elevi
 am câștigat un proiect județean pentru activități școală după școală-Zâmbet de copil, activități
școală după școală
 participăm la multe concursuri regionale, județene, naționale-avem rezultate foarte bune, iar aceste
rezultate sunt mediatizate în presa locală și județeană
 avem parteneriate cu școli din țară și din străinătate
 organizăm săptămâna porților deschise
 suntem organizatorii unor concursuri județene
Suntem foarte creativi, ne străduim ca atmosfera din școală să fie cât mai familiară, sălile de clase să fie
cât mai comode, primitoare.
Copiiilor le place foarte mult la școală.Se simt ca și acasă.
427
Munca noastră, rezultatele sunt mediatizate de o colegă, care e și ziaristă, dar participăm și la diferite
simpozioane naționale și mediatizăm activitățile noastre axtrașcolare.
Cu toate străduința noastră n-am reușit încă să schimbăm părerea comunității.Din păcate oamenii merg
după bârfe, după modă și chiar dacă avem o săptămână întreagă a porților deschise, ne vizitează doar
părinții elevilor noștri.Ei sunt foarte mulțumiți , -apreciază munca noastră.
Sperăm că după o muncă grea, cu timpul, totul se va schimba în bine.
428
Educație financiară prin firma de exercițiu
Prof. Ioan Maria

Liceul Tehnologic “Justinian Marina” Băile Olănești
Firma de exercițiu este o metodă didactică modernă și interactivă aplicată în ciclul superior al
liceului la nivel național și internațional, cu scopul dezvoltării spiritului antreprenorial al elevilor, prin
simularea proceselor dintr-o firmă reală. Cadrul instruirii este unul activ, creativ și interactiv, elevii
participă voluntar și motivat la propria formare dobândind competențele esențiale bazate pe practică.
Experiența financiară dobândita de elevi în timpul desfășurării activităților în cadrul firmei de
exercițiu se materializează în cunoștințe, competențe și atitudini pentru viață, iar performanțele obținute
de elevi servesc drept motivație pentru viitoare afaceri și cariere de succes. Dacă între mediul economic
și cel educațional există o strânsă legătură, trecerea se face cu succes de pe băncile școlii în piața muncii
supusă unei schimbări continue. Tinerii care activează în timpul școlii într-o firmă de exercițiu sunt ușor
integrabili pe piața muncii și au abilități antreprenoriale dezvoltate.
Informaţia contabilă este cea mai importantă parte a informaţiilor din domeniul economic,
managerii pot lua decizii eficiente doar dacă identifică în timp util informațiile cu adevărat relevante
pentru ei din multitudinea de informații contabile ce reflectă operațiile de exploatare, investiții, finanțare
și gestiune a trezoreriei. Pentru ca analiza economico-financiară să fie relevantă, managerii nu se opresc
doar la informațiile ce decurg din situațiile financiare, ci solicită persoanelor competente informații prin
care sa cunoască şi să urmărească mecanismul de formare a performanţelor.
Entuziasmul cu care elevii lucrează în firma de exercițiu virtuală conduc la ideea de motivare în
alegerea carierei visate, la atingerea obiectivelor propuse pe termen scurt și lung. Interesele profesionale
ale elevilor dezvoltate în firma de exercițiu se corelează cu opțiunile lor viitoare și gradul de realism în
ceea ce privește integrarea lor pe piața muncii, după terminarea unei forme de învățământ
preuniversitar/universitar.
Avantajele firmei de exercițiu se identifică atât pentru elevii participanți cât și pentru agentii
economici care îi sprijină. Cel mai important aspect al firmei de exercițiu este faptul că permite elevilor să
pună în aplicare noțiunile teoretice pe care le-au învatat la clasă, dar și obișnuirea acestora cu asumarea de
responsabilități pentru acțiunile sau deciziile pe care le iau în legatură cu firma de exercițiu. Înteracțiunea
elevilor în firma de exercițiu îi învață sa rezolve probleme ce apar pe parcursul activității în firmă,
probleme cu care nu s-au întalnit în cadrul orelor de curs.
În același timp, elevii își formează deprinderi, abilitati, își însușesc competențe cheie, cum ar fi
capacitatea de a lucra în echipă, gândire interdisciplinară, competențe de comunicare și relaționare
instituțională. Obținerea abilităților profesionale conduce la o flexibilitate necesară pe piața muncii și pot
descoperi o afinitate față de un anumit loc de muncă.
În cadrul Liceului Tehnologic „Justinian Marina” Baile Olanești, în anul școlar 2017-2018, elevii
își desfașoară activitatea prin Firme de exercițiu astfel:
THILLA SA (obiect de activitate: “Activități ale agențiilor de turism”) cls. a XI-a

THILLA JUNIOR SRL (obiect de activitate: “Activități ale agențiilor de turism”) cls. a XI-
a
OLANESTI SRL (obiect de activitate: “Restaurante”) cls. a XII-a
CHEIA SRL (obiect de activitate: “Activități ale agențiilor de turism”) cls. a XII-a,
cordonator – prof. Ioan Maria.
Firmele de exercițiu au obținut numeroase premii la targurile naționale si internationale de

exercițiu.
429
Să cinstim eroii neamului
Autor: Ion Cristina – Maria,

Școala Gimnazială Nr. 1, Moțăței
Motto: "Suntem mici,dar si noi stim sa ne cinstim cum se cuvine"
Argument
Este o datorie sa facem cunoscute copiilor evenimente importante din istoria poporului roman,fapte
de vitejie si eroi ai neamului romanesc ,cu atat mai mult ,suntem datori sa le facem cunoscute elementele
de istorie locala,ale caror marturii ii inconjoara si care ii individualizeaza ca cetateni ai unui anumit tinut
romanesc.
Prin aceste activitati ,raspundem interesului pe care copiii il manifesta pentru lumea eroilor
neamului,cu inaltele lor insusiri morale de care au dat dovada.Deci,activitatile raspund nevoii de
cunoastere si curiozitatii copiilor, dand raspunsuri la multe dintre intrebarile pe care acestia ni le pun si
ajutandu-i sa inteleaga evenimentele :cauzele care le genereaza,desfasurarea reala a acestora si urmarile
lor.
Prin intermediul acestor activitati,copiilor li se ofera prilejul de a trai momente de mare intensitate
afectiva,ceea ce le contureaza mandria si constiinta de roman,le formeaza premisele unor trasaturi socio-
morale pozitive.
SCOP:
 Cunoasterea unor fapte ,eroi si evenimente insemnate din trecutul de lupta al poporului
roman.
 Cunoasterea si aprecierea unor inalte insusiri morale ale figurilor istorice si ale civilizatiei
romanesti din vechime.
 Familiarizarea cu marturii ale trecutului istoric din zona locala (imprejurimi).
 Valorificarea potentialului creativ al copiilor prin prezentarea in lucrarile lor a unor
evenimente istorice,laice si religioase si expunerea lor intru-un cadru cu inalta incarcatura
emotionala.
OBIECTIVE :
 Cunoasterea unor episoade din istoria poporului roman prin intermediul exponatelor din
muzeele si obiectivele istorice , cuprinse in proiect.
 Prezentarea continuturilor istorice adaptate la posibilitatile de intelegere ale copiilor
prescolari si scolari.
 Folosirea tuturor oportunitatilor pe care le ofera un astfel de program.
OBIECTIVE DE REFERINTA :
sa cunoasca elemente de istorie locala

sa cunoasca semnificatia sarbatorilor nationale
sa respecte prin atitudine si comportament eroii neamului
sa-si manifeste trairile emotionale prin implicarea in actiunile derulate pe parcursul
proiectului
PRODUSE FINALE:
 Lucrari si albume cu fotografii
 Realizarea unui pliant cu actiunile derulate
430
 Participarea alaturi de oficialitatile comunitatii locale,la depunerea coroanelor de flori

prilejuite de ziua eroilor
GRUP TINTA :
|Elevi,cadre didactice, părinți, membri ai comunitatii locale.
MANIFESTARI DEDICATE ZILEI EROILOR
1. DEPUNERE DE COROANE SI FLORI LA MONUMENTUL EROILOR DIN COMUNA

GIUBEGA, ACTIUNE ORGANIZATA DE PRIMĂRIA GIUBEGA ÎMPREUNĂ CU CU
ELEVII SCOLII GIMNAZIALE GIUBEGA
2. MOMENT DE RECULEGERE DEDICAT EROILOR NEAMULUI

3. ,, EROI AU FOST EROI SUNT INCA,, - discursuri si relatari prezentate de :
a. Primar: GUNĂ STELIAN
b. Viceprimar: FLORESCU VIOREL
c. Preot: PÎRVU IONEL
4. PROGRAM ARTISTIC SUSTINUT DE ELEVII CLASELOR: CP - VIII
5. SLUJBA DE POMENIRE
REZULTATUL SI IMPACTUL SCONTAT

Ca urmare a activitatilor derulate in cadrul proiectului vor fi obtinute urmatoarele rezultate :
Intelegerea de catre copii a diferitelor evenimente istorice legate de poporul roman.
Aprecierea valorii marturiilor istorice existente locale.
Trezirea unor sentimente de dragoste fata de eroi,dar si o mandrie de a fi romani.
Promovarea programelor de parteneriat educational
Implicarea comunitatii locale in viata scolii.
431
ASOCIAȚIA PROEURO-CONS SLATINA

PORTOFOLIU CURSANT
PROGRAMUL DE FORMARE
EDUCAȚIE NONFORMALĂ PENTRU O ȘCOALĂ ALTFEL
ION MIHAELA CAMELIA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 3 GIURGIU
TITLUL ACTIVITĂȚII: „NOI ȘI EUROPA”
OBIECTIVE:
1. Cunoașterea de către elevi a valorilor europene;
2. Dobândirea de noi cunoștințe cu privire la țări din Europa;
3. Identificarea propriilor valori și ale grupului / comunității din care fac parte;
4. Formarea deprinderilor de analiză și apreciere critică;
5. Dezvoltarea spiritului de competitivitate și creativitate;
6. Formarea aptitudinii de comunicare și cooperare cu elevii din alte colective din școală;
7. Dezvoltarea capacității de a lucra in perechi, pe grupe și individual;
8. Respectarea regulilor stabilite in cadrul grupului.
GRUP ȚINTĂ:
- Elevii claselor a III-a si a IV-a , Școala Gimnazială Nr.3 Giurgiu
RESURSE:
- umane: elevi, cadre didactice
- temporare: o luna- 1-30 mai 2018
- materiale: calculator, imprimantă, videoproiector, carton, hârtie colorată, foarfece, lipici, coli de
scris, markere, materiale video/audio
DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII:
Scopul proiectului presupune păstrarea valorilor noastre culturale, a obiceiurilor si tradițiilor ,
precum si promovarea lor in schimbul european de valori.
Proiectul se va desfășura pe parcursul unei luni calendaristice (luna mai), perioada special aleasă,
intrucât pe 5 mai se sărbătorește Ziua Europei. Astfel, cadrele didactice și-au propus ca în cadrul
activității, copiii să descopere tradiții și obiceiuri ale unor țări europene- Austria, Bulgaria, Franța, Italia –
pe care să le compare cu cele din România.
Împreună cu copiii se vor stabilii zilele de desfășurare a activităților, fiecare zi presupunând
cunoașterea valorilor naționale ale unei țări mai sus mentionată. Elevii vor fi impărțiți în grupe, fiecare
copil iși va primi sarcinile în cadrul proiectului, cât și materialele necesare rezolvării acestora.
Pentru fiecare țară în parte copiii vor avea de realizat un material pe suport de hârtie, după un plan
dat, iar cadrele didactice vor transpune materialul in Power Point pentru a fi prezentat celorlalți elevi.
Ceilalți membri ai grupului vor desena steagul țării respective, vor descoperi și prezenta colegilor imnul
țării și melodii tradiționale. Fiecare zi se incheie cu servirea unei gustări formată din mâncăruri specifice
țării respective: Austria- ștrudele, Franța- croissant, Italia- pizza, Bulgaria- zacuscă, Romania- mici.
Ultima zi a activității este rezervată concluziilor. Se va realiza o recapitulare a tuturor activităților
desfășurate, ca finalitate copiii realizând „Copacul Europa”. Fiecare ramură a acestui copac reprezintă o
țara unde copiii au lipit imagini , steagul țării și numele capitalei.
432
REZULTATE AȘTEPTATE/ IMPACT/ PRODUSE/ FEEDBACK:

- participarea copiilor activ și constient la toate activitățile propuse;
- realizarea tuturor activităților propuse;
- stimularea copiilor din invățămantul primar pentru a participa la cât mai multe activități
nonformale;
- valorificarea potențialului creativ al copiilor si al cadrelor didactice;
- materiale video, audio, prezentări power point;
- selecționarea unor noi participanți la activitate;
- incheierea de parteneriate cu alte unități de învățământ pentru a realiza activitatea împreună/ în
paralel;
- atragerea de sponsori;
- prezentarea activității în cadrul cercurilor pedagogice;
- articole si fotografii prezentate în revista școlii, pe site-ul școlii și în presa locală.
433
ÎNTRE TEHNOLOGIE ȘI TRADIȚIE
Profesor Raluca Iancău

Colegiul Național de Informatică „Grigore Moisil”
Colegiul Național de Informatică „Grigore Moisil” este un liceu teoretic, cu profil real (matematică-
informatică), din Brașov, care poartă numele academicianului Grigore Moisil, fondatorul informaticii în
România.
Acestă instituție de învățământ are o vechime de 71 de ani. Istoria începe în anul 1938, când s-a
ridicat primul corp de clădire, ce a găzduit, pe rând, școlile primare 3 și 11, apoi școlile medii 2, 6 și 4. În
1960, se construiește al doilea corp de clădire, iar denumirea devine „Liceul de Cultură Generală nr. 4”.
În 1972, se introduce un nou profil, de ultimă oră în acea perioadă, iar denumirea să se schimbe în „Liceul
pentru Prelucrarea Automată a Datelor”. Din 1973, instituția se va numi „Liceul de Informatică”. Deși s-a
păstrat profilul principal - informatică - și cel de electronică pentru tehnică de calcul, școala își va
schimba denumirea, în 1977, în „Liceul de Matematică - Fizică nr. 1”. Din 1990 până în 2002, a adoptat
și păstrat titulatura „Liceul de Informatică”. În anul 2002, instituția devine colegiu național, respectiv,
„Colegiul Național de Informatică Grigore Moisil”.
Ceil mai cunoscut absolvent este Dumitru Prunariu (n. 1952) - primul cosmonaut român;
actualmente, general maior cu 2 stele în rezervă.
Și în anul școlar 2016-2017, s-a derulat în Colegiul Național de Informatică „Gr. Moisil” proiectul
educațional regional - concurs și simpozion A fost odată..., înscris în C.A.E.R. - Brașov, la secţiunea
cultural artistic – folclor, tradiţii, obiceiuri cu nr. 409/28.01.2016. Aflat la cea de-a V-a ediție, sub
coordonarea doamnelor profesoare Raluca Iancău și Alina Clinciu, proiectul s-a desfășurat în perioada
noiembrie 2016 – septembrie 2017 și a avut ca scop culegerea, conservarea şi valorificarea creaţiilor
folclorice româneşti (basme, legende, balade, doine, colinde, snoave, datini şi obiceiuri) din întreaga ţară,
propunându-şi să provoace generaţia tânără să se întoarcă cu faţa spre folclor. Secţiunea adresată cadrelor
didactice a avut drept obiectiv major prezentarea unei situaţii reale întâlnite de-a lungul carierei didactice
care respectă tema concursului.
Partenerii implicaţi în proiect și-au respectat obligaţiile menţionate în acordurile de parteneriat:

Facultatea de Litere a Universităţii Transilvania din Braşov, Biblioteca Judeţeană „George Bariţiu” -
Filiala pentru copii şi tineret Braşov; Editura Aula. Concursul a fost promovat şi mediatizat prin
intermediul site-ului Inspectoratului Şcolar Braşov, pe site-urile unităţilor şcolare implicate în proiect și
pe site-urile adresate cadrelor didactice Didactic.ro și Olimpiade.ro. Ne-am bucurat de participarea în
număr mare a elevilor și profesorilor la cele două secțiuni ale proiectului: 230 de elevi și cadre didactice
din țară.
Conform programului de desfășurare a concursului, în luna iulie 2017 a fost publicată revista de
folclor A fost odată..., ISSN 2537 – 2718, care poate fi consultată la adresa
http://www.moisilbrasov.ro/reviste.
Proiectul a atras interesul mediei locale, astfel în urma participarii la concursul Școala mea pe
primul loc, organizat de Inspectoratul Școlar Brașov în parteneriat cu Eliana Mall și Mix2Tv, proiectul
educaţional a câștigat Premiul II constând în plachetă și suma de 1500 lei din care au fost cumpărate cărți
pentru elevii premianți ai Colegiului. Proiectul a fost mediatizat atât în presă, cât și la TV.
434

,,Modalităţi de promovare a imaginii şcolii în comunitate”
Prof. Ionaşcu Maria

Şcoala Gimnazială ,,Mihail Sadoveanu” Galaţi
Atunci când zici ,, promovarea imaginii şcolii îţi vin în minte probabil întrebări precum: ce
înseamnă a promova, cine ar trebui să realizeze acest obiectiv, cât de necesar este pentru o şcoală să-şi
promoveze imaginea, unde ar trebui realizată aceasta etc.
Termenul de promovare îşi are originea în cuvântul latinesc “promovere” care înseamnă a mişca
înainte. Definiţia cuprinsă în Dicţionarul explicativ al limbii române ne indică pentru cuvântul a promova
următoarele sensuri: ,, a ridica, a susţine, a sprijini făcând să progreseze, să se dezvolte”. Cea mai
apropiată definiţie de aceste prezentări de dicţionar este cea dată de Stanley:
,, promovare este orice comunicaţie care are drept scop să deplaseze înainte un produs, un serviciu sau o
idee în cadrul unui canal de distribuţie”.
Formarea imaginii unei organizaţii se poate realiza aplicând o anumită ,, politică’’ , ce ţine pe de o
angajaţi .
Atunci când ne gândim la promovarea imaginii unei şcoli inevitabil ne gândim la a crea o imagine
pozitivă instituţiei şi a ceea ce reprezintă aceasta în comunitate. Acest lucru este posibil mai ales prin
elaborarea şi desfăşurarea unor proiecte, parteneriate care vor spori colaborarea cu reprezentanţii unor
diverse instituţii.
Într-o societate în continuă schimbare şcoala a rămas instituţia deschisă pentru comunitate.
Colaborarea familie- şcoală are un rol primordial în scopul asigurării unei educaţii de bună calitate.
Imaginea şcolii poate fi pusă în valoare datorită activităţilor şcolare în care sunt implicaţi deopotrivă
profesori, elevi, părinţi, autorităţi, mass-media.
Există școli deschise și școli închise față de comunitate.
reprezentanților media, sănătate, cultură. Relațiile de colaborare dintre profesori și părinți întăresc
identitatea școlii și sporesc prestigiul instituțional și personal al celor implicați, dau un sens de utilitate
timpului petrecut împreună și deschid perspectiva unor preocupări informale cu valoare formativă.
Imaginea instituțională este importantă și se completează cu rezultate cuantificabile (număr de
absolvenți, performanțe), integrare în muncă sau în alte structuri de învățământ și de elemente ale culturii
organizaționale ce țin de mituri, eroi, simboluri, modele comportamentale, ritualuri, ceremonii.
se realizeze proiecte comunitare în care să fie implicați elevii. Site-ul şcolii și revista școlii au de
asemenea un rol important în promovarea imaginii școlii în comunitate.
Promovarea imaginii şcolii reprezintă deci o prioritate pentru o bună colaborare între şcoală- elev-
părinţi. Se ştie deja, referindu-ne la acest aspect, faptul ca în multe instituţii şcolare funcţionează o
Comisie pentru formarea şi promovarea imaginii şcolii care an de an îşi propune diverse activităţi. Toate
435
aceste activităţi nu ar putea fi realizate fără implicarea tuturor cadrelor didactice, elevilor şi părinţilor din
respectiva instituţie.
În acest sens, printre activităţile care duc la promovarea imaginii şcolii noastre putem enumera
multiple parteneriate/ proiecte cu diverse instituţii locale, judeţene, internaţionale, activităţi ecologice,
artistice etc. la nivel local, judeţean, naţional, publicaţii ale cadrelor didactice în diverse reviste de
specialitate locale, judeţene, naţionale, informări cu privire la oferta educaţională, baza materială,
resursele umane, rezultatele şcolare, participarea la numeroase concursuri locale, judeţene, naţionale,
internaţionale etc.
Unele dintre activităţile incluse în cadrul unor proiecte, parteneriate ne definesc şcoala, ne fac mai
mult vizibili în cadrul comunităţii locale, judeţene etc.
Valoarea unei şcoli este dată de elevi, profesori, părinţi. În acest sens fiecare dintre aceşti parteneri
îşi au rolul propriu în a promova cât mai bine imaginea instituţia şcolare din care fac parte.
436
ROLUL STRATEGIILOR DE MARKETING

PROF. IONEL ECATERINA

GRADINITA NR. 42
Consider ca diind foarte importantǎ existența unor strategii de marketing în promovarea imaginii
activitatea. De ce?
De 4 de ani sunt cadru didactic într-o școală cu elevi majoritari de etnie romă, din mediul rural. De
foarte multe ori atât eu cât și colegii mei ne-am lovit de prejudecățile oamenilor pentru faptul că lucram
cu astfel de elevi. Nu de puține ori eram etichetați ,,mai puțin pregătiți,, , ,,plafonați,, etc., fără se ne
cunoască cu adevărat activitatea noastră.


Chiar dacă, crearea blog-ului școlii, a pornit de la o simplă activitate a unui curs de formare, nu
am perceput-o ca pe o strategie de marketing, dar, asta a reprezentat de fapt într-un final. Prin prezentarea

îmbunătățită.
437
Promoting non-formal education in formal education in my highschool
Prof. Ionescu Adina

Liceul Tehnologic Rosia-Jiu
For ten days, from 13th to 22th January 2018, I took part in the first phase of the international training
InFormal: integration of non-formal education approach to the formal education system for youth
empowerment at the local level. I met with thirty-five people from formal and non-formal sector to
discuss and deal with the implementation of non-formal learning (especially experiental pedagogy) info
formal education.
You do not know, how to imagine the non-formal education as an opposite to formal education? Maybe,
how the experience of war simulation can affect your perception so much, that you know you never want
to become a soldier, which is not always the case of a movie screening or a direct testimony. Or maybe
just how ordinary storytelling instead of mentoring can be much more effective. So, during the whole
week, you could see at the Adalbertinum Hotel in Hradec Králové debating groups of teachers of various
grades (from kindergarten to university) with free-time educators and youth workers of all kinds on that.
The training was intended for representatives of eight countries - the Czech Republic, Italy, Luxembourg,
Hungary, Poland, Portugal, Romania and South Korea (but some people have been influenced by
globalization elsewhere, specifically from Morocco, Egypt, the Philippines, Chechnya or Russia ... viva la
globalization). From each country, three or four participants representing different ages, experience in the
field of both formal and non-formal education and with different interest in education were sent out.
Since we were all experienced educators, the training started sharply. The first day was devoted to a
bounding time and to the teambuilding. The very next day, we had just a brief lesson on the principles
and functioning of non-formal education and the basic rules of program management, then we were split
into group of three, with what we had to lead an hour and half long workshop for other participants on a
given topic. So, we had to go through the familiarization phase of the given workgroup, discovering our
experiences and working styles and just getting started. It was demanding, stressful, but also enriching
and beautiful. Not only that we found, that non-formal learning methods work anywhere in the world, and
their success is a shared pleasure of all non-formal educators, but also that people from different
backgrounds can experience and share working approaches and methods. The first round of workshops
was carried out with the necessary feedback and the time has come for its reflection. The next two days
we dealt with the theory more deeply. We discussed the participants' profile and their motivation,
SMART goals, the importance and necessity of debriefing, we talked about the kinds of human
intelligence and how to work with them and others. There was also time to rest, exploring the city, and
having dinner in the mini-brewery. And followed by a second round of practical workshops, this time
only with one morning of preparations. Not even in the comfortable lecture room of the hotel, in which
we were accommodated, but in a very formal university setting. We could see a great progress of all
groups. Not only on a professional level, but also on a personal level. A time we spent together on group
tasks, exercises and debates brought their fruits. The last day was the self-reflection of the acquired skills
and competences and the evaluation and conclusion of the entire weekly training.
Questions to think and discuss throughout the process are the following: How do I create trust between
the educator and the educated? Is the method of supporting peer-to-peer education (e.g., support pairs of
the same age category) applicable and necessary in education (both formal and informal)? What are the
values of working with children and youth in general and what are mine? What is enough preparation for
program management and how do I know I have achieved it? There are three people preparing one
workshop for a real team (alias what does the team do)? Is there really something to give a feedback as an
objective view of the thing? How do the participant selection process different from the subscription form
or personal interview/Skype (taking into account the learning styles of each of us and the preference of
using a particular communication cycle)? What are other methods of creating the profile of participants
rather than filling in the pre-entered columns and how can these methods be adapted to the age? Gender
438
(not) serenity in education and what about it? How much is my work inclusive and how much the whole
society is inclusive, or should it be? Is "asking for the right questions" the skill we can learn? Is it
necessary to work in educating children and young people with their parents and how to do it? Does
education really matter in the process (emotional reward) or its outcome? To what extent does formal
education work with the environment as one of the learning tools and how could it be changed if
necessary? How to ensure that after each lesson there is enough time to find out what people have really
learned?
"There is nothing like a perfect workshop or lesson."
"Debriefing is the magic of non-formal learning."
A week in Hradec was the first step of a one-and-a-half-year project supported by the Strategic
Partnership and should serve as an entry into the issue, set the level of active cooperation, and act as a
sealing element of the working group. The e-learning phase will follow an online platform created
specifically for the course, the goal and output of which will be, inter alia, the realization of one activity
based on the first-phase experience gained.
439
TIPURI DE ACTIVITĂŢI FOLOSITE

ÎN CONSILIEREA EDUCAŢIONALĂ ÎN GRĂDINIŢĂ
Prof. Ionescu Adriana
Consilierea educaţională în grădiniţă este un proces complex cu intervenţii foarte importante

pentru părinţi, cadre didactice şi prescolari. Scopul fundamental al consilierii educaţionale il constituie
funcţionarea psihosociala optima a persoanei.Obiectivele procesului de consiliere sunt: promovarea
sănătăţii şi a stării de bine, dezvoltarea personală şi preventia situaţiilor problematice şi de
criză(emotional, relational, social). Tipurile de activităţi şi metodele folosite cu suces în consilierea
educaţională din grădiniţă sunt multiple iar rezutatele sunt vizibile în comportamentul preşcolarilor noştri.
Voi încerca să prezint câteva dintre ele.
Consilierea psihopedagogică preventivă –rolul ei este acela de a preîntâmpina apariţia unor probleme
sau a unor situaţii de criză în viaţa persoanelor. Acest gen de activitate include activităţi educaţional–
formative realizate cu copii, părinţi, cadre didactice şi nedidactice din grădiniţă şi urmăresc să-i
pregătească pentru diferite situaţii problematice întâlnite în activităţile desfăşurate, să-i ajute în
gestionarea emoţiilor pentru a face faţă diferitelor solicitări ivite în educaţia copiilor, în adoptarea şi
practicarea unui stil de viaţă sănătos, în evitarea ori preîntâmpinarea unor potenţiale pericole.
Schimbarea urmărită de acest gen de consiliere, vizează achiziţia de informaţii, modificari ale
reprezentărilor asupra realităţii educaţionale, formarea şi refacerea unor percepţii faţă de realităţii interne
şi externe ale familiei sau grădiniţei, procese cognitive, atitudini şi comportamentele noi. (apud. E.
Vrăsmaş, 2002, pag. 62)
Este nevoie de consiliere preventivă pentru că are loc o schimbare a modelelor culturale tradiţionale
româneşti, copilul nu mai este implicat în luarea deciziilor, se constată o autoritatea exagerată a
părinţilor, se optează uneori spre asigurarea unei supravegheri exagerate, atitudinea secretoasă a
părinţilor, folosirea pedepsele fizice şi manifestarea afecţiunii doar atunci când copilul doarme, copilului
nu esta implicat în alegeri care ţin de evoluţia lui, dar şi de tendinţa de a se prelua unele modele străine,
diferite de cultura românească, acordarea unei libertăţi exagerate copilului, manifestarea indiferenţei faţă
de modele morale de care care copilul se simte atras, acceptarea de comportamente nesănătoase,
atribuirea de responsabilităţi care vizează creşterii şi educării copilului în principal altor persoane sau
instituţii .
În privinţa nevoii de schimbare putem identifica în contextul românescs aceasta vizează
următoarele direcţii: implicarea copiilor, în măsura vârstei şi al nivelului de dezvoltare, în luarea
deciziilor importante care le pot influenţa ulterior viaţa, acordarea libertăţii copilului de a alegere, de a
decizie pentru dezvoltarea responsabilităţii şi independenţei proprii, pentru a-şi dezvolta abilitatea de a-
şi rezolva propriile probleme, conducerii indirecte a vieţii propriilor copiilor.
Schimbări acestea se pot realiza în copilăria timpurie prin eficientizarea relaţiilor care se stabilesc
între părinţi şi copii .Părinţii pot începe prin a le acorda copiilor alternative pentru selectarea propriilor
opţiuni, explicându-le care sunt consecinţele alegerilor făcute, pe termen lung. Astfel, în loc de impunerea
frecventării unor activităţi extraşcolare, părinţii să lase copiilor libertatea de alegere:’’Dacă doreşti te
poţi înscrie la cursurile de dans pentru că îţi place s dansezii sau la orele de pictură pentru că acolo vei
învăţa să pictezi flori, fluturi, pomi, nori!”
Prin consilierea preventivă se realizează potenţarea factorilor generali de protecţie şi a acţiunii
factorilor de risc astfel:
• responsabilizarea familiei, care este cea care asigură copilului confortul fizic şi psihic necesar
dezvoltării psiho-somatice şi o stare pune bazele unei bune sănătăţi;
• formarea şi dezvoltarea unor deprinderi şi abilităţi educaţionale ,de autoservire, de igienă personală,
de învăţare, de cooperare, de relaţionare, de colaborare,de autocontrol şi performanţe intelectuale cum ar
fi:
• de a identifica şi sprijin dezvoltarea unor aptitudini şi talente deosebite;
• constituirea unui grup de prieteni, pe care părinţii să-i accepte, şi implicarea copiilor în activităţile
formale şi nonformale grupurilor de covârstnici.
440
Circumscrisă educaţiei timpurii, consilierea preventivă este cunoscută ca o formă de socializare

primară deoarece familia este sprijinită în creşterea, îngrijirea şi educărea copiii şi de construire a
nucleului personalităţii acestora.
Consilierea în situaţii de criză-acest tip de consiliere are drept obiectivul fundamental intervenţa în
situaţii de criză şi anume transformarea gândurilor şi comportamentelor dezadaptative cu unele
funcţionale, adaptabile contextului în care se situiază clientul.
Situaţiile de criză pot fi declanşate de factori biologici, cum ar fi: deficienţe de vedere, de auz,unele
dizabilităţi motorii etc. Alte situaţii de criză pot fi declanşate de factorii de mediu: pierdere unei persoane
apropiate, un divorţ, o boală cronică, situaţii de violenţă în familie, venitul mic al părinţilor, un copil
nounăscut în familie , începutul preşcolarităţii şi şcolarităţii. Mai există şi cauze imprevizibile cum ar
fi: accidentele de circulaţie, calamităţile naturale (cutremurele,inundaţiile, incendilei etc).
În situaţii de criză acţiunile consilierului vor fi îndreptate spre:
• reacţiilor clientului faţă de criză să fie normalizate;
• conştientizarea faptului că în viaţă poate aduce situaţii imprevizibile ce pot depăşi capacităţile
adaptative ale persoanei şi în acest caz gândurile, sentimentele şi comportamentul pot suferi modificări;
• clientul este să recunoască şi să accepte faptului că sentimentele resimţite sunt generate de criză şi
că sunt soluţii de remediere, încă nedescoperite;
• să conştientize faptului că sentimentele resimţite se datorează situaţiei de criză şi este bine să le
exprime;
• însuşirea de noi strategii adaptative îndreptate spre rezolvarea problemelor.
Bibliografie:
- Dumitrana, M. (2000), Copilul, familia şi grădiniţa, Editura Compania, Bucureşti.
-Farca, S. (2009), Ce trăieşte copilul şi ce simte mama lui, Editura Trei, Bucureşti.
-Farca, S. (2010), Cum întâmpinăm copilul ca părinţi, bunici, medici şi educatori, Editura Trei, Bucureşti.
- Băran-Pescaru, A. (2004). Parteneriat în educaţie, familie – şcoală – comunitate.
Bucureşti: Editura Aramis.
-Băran Pescaru, A. (2004). Familia azi. O perspectivă sociopedagogică. Bucureşti: Editura Aramis.
-Holdevici, I., Neacșu, V. (2006). Consiliere psihologică și psihoterapie în situațiile de criză. București:
Editura Dual Tech.
441
PLANIFICAREA UNEI CAMPANII DE RELATII PUBLICE

PRIVIND PROMOVAREA IMAGINII SCOLII
PROF. IONESCU ADRIANA

GRADINITA CU P. P. NR. 7 ALEXANDRIA
Stabilirea obiectivelor, a orarelor si a bugetelor.
Tinand cont de scopul si de obiectivele organizatiei, trebuie stabilite obiectivele programului de

relatii publice privind promovarea imaginii scolii. O definire clara a obiectivelor face posibila evaluarea
depasit asteptarile.
◄Tema: Succesul sau insuccesul unei campanii de promovarea a imaginii scolii depinde in mare masura
de creativitatea temei. Trebuie sa se raspunda la intrebarea “ Care este cea mai potrivita modalitate pentru
a atrage atentia publicului?“. Prin creativitate, adica prin folosirea de cuvinte si simboluri intr-o abordare
publicurilor, inainte sa se aplice strategia. Cu ajutorul datelor demografice ( date statistice : varsta,
sexul, educatia, venitul si mediul de provenienta ) si psiho grafice (informatii calitative, referitoare la
stilul de viata, ceea ce le place si ceea ce nu le place ) iti poti face o strategie despre tacticile pe care
trebuie sa le folosesti ,pentru ca strategia sa aiba succes. Pentru stabilirea si cercetarea publicurilor-tinta
se folosesc,in general, sondajele de opinie pe baza de chestionar.
intrebari in selectarea unorn media potrivite pentru un anumit mesaj;
1. Ce audienta vrei sa atingi si care este cota de credibilitate data de acea audienta fiecarui mijloc
de comunicare ?
raspunde la el ?
3. Cat trebuie sa cheltuiesti si cat iti permiti sa cheltuiesti ?
Dupa ce s-a raspuns la aceste intrebari ,trebuie avute in vedere alte patru intrebari:
trebui folosite pentru a se completa unele pe altele ?
oamenii sunt mai activi profesional, cu atat au mai putin timp pentru mass-media. Pentru a ajunge mesajul
442
la publicul-tinta, trebuie folosite publicatii specializate pentru ca aici sunt cautate informatii in mod
activ despre evolutia unui subiect.
Schita de campanie de relatii publice privind promovarea imaginii scolii
◄Defineste problema. Stabileste obiectivele campaniei intr-un cadru organizational;
◄Evalueaza impactul problemei asupra publicurilor si asupra organizatiei si defineste clar elementele
acelei probleme;
unde va fi pus accentual: pe reclame, pe informare publica si/sau promovare;
◄Evalueaza rezultatele campaniei de promovare a imaginii unitatii scolare.
Bibliografie selective:
443
Prof. IONESCU CARMEN

SEMINARUL TEOLOGIC ORTODOX” Sf. IOAN GURĂ DE AUR” SLOBOZIA
Ţinând cont de scopul şi de obiectivele organizaţiei, trebuie stabilite obiectivele programului de relaţii
publice privind promovarea imaginii şcolii.
O definire clară a obiectivelor face posibilă evaluarea succesului unităţii şcolare, pentru că poţi măsura
cât de mult te-ai apropiat de îndeplinirea lor sau cu cat ţi-ai depăşit aşteptările. Aşteptările de timp sau
orarele pentru atingerea rezultatelor nu trebuie stabilite decât cu aproximaţie, dar temenele – limită
trebuie să fie realiste, în funcţie de obiectivele alese.
Unitatea noastră şcolară cuprinde toate nivelurile de învăţământ- nivel preşcolar, primar, gimnazial şi
liceal vocaţional., în număr de 380 de elevi. Avem laboratoare de informatică, fonice, vocaţionale ptr.
viitorii clerici.
De asemenea, unitatea noastrtă se implică în proiecte educaţionale şi programe diverse cu diferite

instituţii publice de prevenire a abandonului şcolar, de traffic de persone, de prevenire şi combaterea
violenţei, prevenirea consumului de droguri, părinţi plecaţi în străinătate, de caritate, cum ar fi: DGASPC
( Program de voluntariat- Mâini întinse prieteniei), Muzeul Naţional de Agricultură ( Să învăţăm din
cultura noastră), Muyeul Judeţean de Istorie ( Muzeul – este poarta de deschidere spre trecut şi viitor),
Jandarmeria Judeţeană, Poliţia de Proximitate, Biblioteca Judeţeana, Centrul Cultural.
Elevii unităţii noastre se implică în activităţi extracurriculare şi la clasă pe discipline, obţinând

rezultate bune , astfel dezvoltându-şi abilităţile şi competenţele pentru o societate democratică de viitor.
Menţionăm câteva activităţi extracurriculare desfăşurate de unitatea noastră / participări ale elevilor
unităţii noastre la activităţi / proiecte organizate de alte unităţi şcolare: Salvaţi Planeta albastră ( elevii au
realizat postere, poezii, desene, esuri privind protejarea mediului înconjurător), Europa în şcoală
( promovarea valorilor europene), Spune Nu violenţei ( desene cu acuarele, postere, desene pe calculator,
prezentări în ppt privind prevenirea şi combaterea violenţei), Învierea lui Hristos- cântări, lumină şi
culoare ( felicitări, colaje, decoraţii cu privire la Sfintele Sărbători de Paşte), Primar pentru o zi ( eseuri-
desene referitoare la dezvoltarea oraşului), Împreună învăţăm să ne protejăm viaţa ( eseuri/ desene cu
privire la situaţiile de urgenţă –calamităţi, cutremure, inundaâii, incendii).
Cadrele didactice au desfăşuat de-a lungul timpului o bogată activitate , materializată prin susţinerea
unor lecţii model, atât în cadrul comisiilor metodice de la nivelul unităţii şcolare, cât şi în cadrul
cercurilor metodice judeţene.
Urmarea muncii constant şi asidue depuse de către colectivele de cadre didactice, conjugate cu
poerseverenţa şi efortul individual al foţtilor elevi, o mare parte dintre aceştia au devenit persoane
importante, appreciate la locurile lor de muncă, constituind totodată mîndria şcolii.
444
Liceul „Preda Buzescu” Berbești – Catedrală a învățământului vâlcean
Prof. înv. primar Ionescu Dan
Orașul Berbești, situat la 80 km depărtare de Rm. Vâlcea, așezat pe cursul inferior al râului Tărâia,
un afluent al Oltețului, este cunoscut ca zonă pentru extragerea cărbunelui și un important centru de
educare a tinerei generații.
Primele școli sunt atestate oficial în anul 1838, având ca învățători pe Ion Slăvescu și Gheorghe
Ionescu, în satele Slăvești și Berbești. În anii care au urmat s-au construit noi localuri de școală, oferind
copiilor, să frecventeze în zonă, toate treptele de învățământ: preprimar, primar, gimnazial, liceal.
Cu puțin timp în urmă, în orașul Berbești s-a dat în folosință un modern campus preuniversitar
care deservește o zonă de aproximativ 30 km2.
Unitățile școlare din orașul Berbești, baza material-didactică existentă, cadrele didactice care
lucrează în aceste localuri de învățământ, își propun ca scop să ofere copiilor din zona central-vestică a
județului Vîlcea, oportunități de educație și instruire de înaltă calitate și sporirea calității vieții
comunității.
Această misiune a învățământului din acest oraș este cunoscută și asumată de către toate grupurile
de interes: părinți, elevi, cadre didactice, autorități locale, agenți economici, alți reprezentanți ai
comunității.
Prof. înv. primar Ionescu Dan
Din activitățile clasei a II-a A, prof. Ionescu Dan, de la Liceul „Preda Buzescu” Berbești, jud. Vâlcea
445
446
ISTORIC AL ŞCOLII BRĂNEŞTI
Prof. Gulin Ioana - Prof. Ionescu Larisa
Localitatea Braneşti este situată la limita judeţului Timiş pe malul pârâului Vădana la 8 Km distanţă
de oraşul Făget. Din 1995 printr-o hotărâre a consiliului local a devenit chiar parte componentă a acestuia.
Ca şi aşezare geografică este plasat la poalele munţilor Poiana Ruscă într-o frumoasă luncă a
pârâului ce o strabate.Se învecinează la est cu comunele Margina şi Curtea, la sud cu localitata Jupîneşti,
la nord cu localitatea Bateşti şi la vest cu localitatea Colonia Mică.
Dealurile şi înălţimile din împrejurimi ca şi pădurile de foioase şi vegetaţia abundentă crează o
atmosferă de calm şi relaxare care toamna este susţinută şi de mirosul de mentă şi busuioc adus de vânt de
pe pajistile care domină partea vestică a localităţii.
Istoria localităţii Brăneşti, din cele mai vechi timpuri, se confundă cu istoria Făgetului de care este
apropiată.
Prima atestare documentară a fost în anul 1516 când localitatea Brăneşti a fost amintită într-un
document ca parte componentă a districtului Margina. Pe parcursul anilor locuitorii regiunii au fost
implicaţi în diferite evenimente istorice de la răscoala lui Gh. Doja pâna la cele doua războaie mondiale.
Urme ale trecerii timpului sunt păstrate atât în muzeul Banatului din Timişoara, la Administraţia
Cadastrală a oraşului Făget sau chiar la şcoala noastră unde sunt păstrate în arhivă documente legate de
personalităţi locale ale vieţii publice, directori ai şcolii sau evenimente în care şcoala a avut şi are un rol
hotărâtor.
Ca peste tot în Banat şcoala şi Biserica au fost în centrul activităţilor socio-culturale desfăşurate pe
parcursul timpului.Astfel învăţătorii şi profesorii pe lângă procesul educaţional aveau şi rolul de
îndrumători ai mediului rural cât şi de promotori ai valorilor culturale.
Şcoala ca şi celalte instituţii publice a cunoscut diverse transformări. Prima atestare documentară a
şcolii a fost în anul 1812 pe locul numit Pârloaga , iar în 1908 sub conducerea preotului George Gîrbacea
s-a mutat în Brăneşti la nr.133 unde funcţionează şi astăzi.
MEMORIU TEHNIC
ŞCOALA GIMNAZIALĂ BRĂNEŞTI – Localitatea Brăneşti , str. Principală , nr. 133, orş. Făget ,
jud.Timiş , cod . 305304 .
La Şcoala Gimnazială Brăneşti există un număr de 15 angajaţi , dintre aceştia 14 cadre didactice
(3 profesori titulari , 4 profesori cu norma întreagă şi restul cu completarea normei în alte şcoli din zonă)
şi o femeie serviciu.
Programul se desfăşoară de dimineaţă , între orele : 8 – 15.
Clasele sunt structurate după cum urmează:
*două clase simultane învăţământ primar(CP-I- IV si cls. II –III) ;
*două clase simultane învăţământ gimnazial ( cls .aV – VI si cls. VII– VIII);
În total sunt 57 elevi , 28 elevi ciclul primar şi 29 elevi ciclul gimnazial.Şcoala este
frecventată şi de un număr de 7 elevi navetişti din localitatea învecinată, Jupîneşti.
Şcoala cuprinde 4 construcţii:
1. Clădirea principală formată din :
*5 săli de clasă- 2 săli de clasă în care învaţă elevii ciclului primar ;
-3 săli de clasă în care învaţă elevii ciclului gimnazial;
*Grupul sanitar format din două cabine pentru fete şi două cabine pentru băieţi;
*Hol mare de acces, larg, luminos, aerisit;
*Încăpere amenajată cu raft şi aparat frigorific pentru alimentele distribuite gratuit--biscuiţi şi lapte-;
Sălile de clasă au geamurile orientate către vest .
Clădirea principală are 4 intrări,o intrare principală pentru părinţi şi cadre didactice si 3 intrări pentru
elevi.
2.Anexă ce cuprinde magazia de lemne şi încăperea unde este instalată centrala termică.
3.Clădire care cuprinde doua săli pentru depozitarea materialelor şcolare şi un hol mic în
partea de nord şi în partea de sud grădiniţa cu 2 săli de clasă ,baia şi un hol mic.
447
4.Grup sanitar format din trei compartimente cu intrări separate ,fiecare compartiment
format din câte 2 cabine fiecare.Subliniez faptul că aceste grupuri sanitare din curte le-am folosit până a
se construi cele noi din cladirea principală .
Curtea şcolii cuprinde alei betonate, un teren betonat,loc pentru joacă a şcolarilor în pauze sau loc
folosit pentru desfăşurarea orelor de ed.fizică şi sport.
De jur imprejur,curtea este împrejmuită cu garduri de fier înspre vest şi sud, iar în spatele curţii se află
o grădină cu fâneţe împrejmuită cu gard din plasă de sârmă .
Avem instalaţia cu apă curentă realizată tot în cursul acestui an şcolar 2016-2017,concomitent cu
construirea băilor în clădirea principală.Menţionez că a fost forată o fântână arteziană la o adâncime de
peste 100m. Rezidurile lichide cât si cele solide sunt evacuate prin instalaţii proprii într- o fosă cu o
capacitate foarte mare, aflată în curte în apropierea băilor.
Şcoala este iluminată artficial, cu câte 6-8-10 neoane în fiecare clasă,lumina naturală în fiecare clasă
vine din partea stânga cum este normal.
Începând cu acest an şcolar, 2016-2017 ,încălzirea se face cu centrală termică pe lemne.
448
Ionescu Luminiţa
Şcoala Gimnazială Căneşti, jud. Buzău
James E. Grunig consideră că numai oamenii care au mai mult timp liber sunt expusi la media. Cu cât
oamenii sunt mai activ profesional, cu atât au mai putin timp pentru mass-media. Pentru a ajunge mesajul
la publicul-tinta, trebuie folosite publicaţii specializate pentru că aici sunt căutate informaţii în mod activ
despre evolutia unui subiect.
Alegerea mijloacelor de comunicare în masă depinde atât de publicul ţintă,cât şi de mesajul pe care
vrei să-l transmiti şi bineînteles acest aspect depinde de bugetul pe care-l ai la dispoziţie.
Ajungem să afirmăm că putem avea o şcoală cunoscută dacă dispunem de resurse materiale, dar în
acelaşi timp avem nevoie de materiale care să fie făcute cunoscute , cum ar fi – evenimente, proiecte,
activităţi organizate la nivelul instituţiei şcolare, precum şi rezultate deosebite obţinute de elevii şi
profesorii acelei şcoli.
În continuare, voi prezenta pe scurt câteva mijloace de promovare a şcolii, specificând câteva dintre
avantajele şi dezavantajele utilizării lor:

TELEVIZIUNEA - combina caracteristicile legate de vaz, auz si - mesaj efemer;
miscare; - spatiile disponibile mai
- credibilitate pentru ca mesajul este transmis greu de gasit;
imediat; - costuri mari;
- mesaj cu mare impact; - reproducere proasta a
- audiente immense; culorilor;
- identificare buna cu produsul; - mesaj limitat de segmente
- popularitate. de timp restrictionate;
REVISTELE - selectivitate in ceea ce priveste audienta; - nu pot domina intr-o piata
- atingerea unor publicuri mai instarite; locala;
- ofera prestigiu celui care face publicitatea; - publicurile unui anumit tip
- mai multi cititori pentru un exemplar; de reviste sunt aceleasi;
- reproducere buna a culorilor. - mesajul este transmis
imediat;
- costurile de productie sunt
crescute;
ZIARELE - selectivitatea pietelor geografice; -costuri mari pentru
- usurinta in schimbarea textului reclamelor; acoperire nationala;
- atinge toate grupurile de venituri; - viata scurta a mesajului;
- cost relativ scazut; - tiraj irosit;
- potrivite pentru publicitatea distribuitorilor si a -costuri diferite intre
producatorilor; reclamele locale si cele
nationale;
-uneori,reproducerea
culorilor este proasta.
RADIOUL - selectivitatea pietelor geografice; -mesaj limitat de csegemente
- saturare buna a pietelor locale; de timp restrictionate;
- usurinta in schimbarea textului reclamelor. - fara abordare vizuala;
INTERNETUL - combina caracteristicile legate de vaz,auz si - mesaj cu impact limitat;
miscare; - mesaj limitat de segmente
- selectivitatea pitelor geografice; de timp si spatiu
449
- potrivit pentru publicitatea distribuitorilor si restrictionate;

producatorilor; - audienta selecta;
- cost relativ scazut; - slaba audienta;
- usurinta in schimbarea mesajului transmis;
ofera prestigiu celui care face publicitate;
Avem nevoie de promovarea imaginii şcolii mai mult ca oricând. Trebuie să facem cunoscut şi altor
instituţii ce ne diferenţiază de alţii, ce aducem nou an de an, zi de zi. Munca dascălilor devotaţi şi a
elevilor conştiincioşi va reprezenta motivaţia de care avem nevoie spre a atinge alte ţinte.
450
PROMOVAREA IMAGINII ȘCOLII ÎN COMUNITATE
Ionescu Mihaela-profesor pt. înv. primar

Şcoala cu cl. I- VIII Crăciuneşti - Maramureş
Şcolile ca instituţii în sine, devin într-o mare măsură independente şi intră într-o competiţie a
performanţei educaţionale, implicit a imaginii publice, pentru atragerea de fonduri şi până la urmă de
elevi, lucru de care , în acest mediu concurenţial, depinde nu numai evoluţia instituţiei ci chiar existenţa
ei.
Performanţa educaţională se poate realiza prin atragerea de cadre şi închegarea unui corp
profesoral competent, promovarea unei viziuni moderne privind actul de învăţământ, precum şi asigurarea
unei baze materiale didactice complexe şi competitive. Acest lucru este o condiţie necesară dar nu şi
suficientă pentru formarea unei imagini pozitive.
Tot mai pregnant apare astăzi, necesitatea formării şi promovării imaginii şcolii atât ca entitate de
ansamblu, dar şi a fiecărui cadru didactic în parte.
Participarea elevilor si cadrelor didactice la concursuri naționale ce vizează activitatea educativă
este un exemplu de bună – practică in promovarea imaginii școlii.
cum.
se realizeze proiecte comunitare în care să fie implicați elevii. Pagina web și revista școlii au de
asemenea un rol important în promovarea imaginii școlii în comunitate. Uneori chiar și stimularea
participării cadrelor didactice și elevilor la conferințe, simpozioane, parteneriate poate reprezenta o
strategie de marketing, deoarece prin modul pe care se fac cunoscuți stârnesc interesul pentru cunoașterea
instituției pe care o reprezintă și imaginea școlii este astfel îmbunătățită.
prin spaţiile de învăţare disponibile. O şcoală responsabilă este garantul dezvoltării permanente a
comunităţii. Şcoala nu poate funcţiona bine fără sprijinul comunităţii, aceasta reprezintă o resursă,
oferindu-şi serviciile şi altor membri ai comunităţii pe lângă tinerii şcolarizaţi şi contribuind astfel la
dezvoltarea comunităţii şi altfel decât prin realizarea educaţiei formale
strategie de promovare a imaginii școlii, indiferent dacă școala se găsește în mediul rural sau urban.
451
OMAGIU LUCEAFĂRULUI
Scoala Gimnazială Nr. 1 Oneşti, BACAU

Bibliotecar: Ionescu Mirela
Un copil citeşte:
15 ianuarie este o zi în care sufletul fiecărui român tresare, luminat fiind de raza de lumină a
Luceafărului. Este ziua în care , în anul 1850 s-a născut Mihai Eminescu, cel mai mare poet al neamului
românesc. Pentru noi, copiii din Botoşani, emoţia acestei zile este şi mai puternică deoarece ştim că M.
Eminescu a văzut lumina zilei în oraşul nostru şi că a fost botezat aici, la biserica Uspenia.
Despre M. Eminescu noi ştim că a copilărit la Ipoteşti, nu departe de Botoşani. Pe atunci îi plăcea
să cutreiere pădurea, să asculte murmurul izvoarelor, să privească «Sara pe deal» cum «Somnoroase
păsărele / Pe la cuiburi se adună».
Gândurile şi simţămintele sale au fost formulate în nemuritoare versuri despre copilărie, despre
natură, despre iubire, despre istorie, despre lume şi despre întreg universul.
Despre Mihai Eminescu învăţăm acum puţin câte puţin. Ca să-l cunoaştem în întregime ne va
trebui, poate, o viaţă întreagă şi, poate, tot nu va fi de ajuns. De aceea, noi, elevii clasei a IV-a prezentăm
în faţa dumneavoastră un recital de versuri.
1. Ştiţi, copii, că Eminescu

A fost bard între cei barzi
Şi poetul cel mai mare
Dat de ţară până azi ?
El e cel ce-a cântat neamul,

Vitejia strămoşească,
Şi e drumul poeziei
De pe glia românească.
Eu de el vă spun acuma
Doar atât, deşi mai ştiu.
Voi o să aflaţi mai multe
De la şcoală, mai târziu.
Pe fundal sonor « Sara pe deal » se recită :
2. Păşiţi încet, cu grijă tăcută, feţii mei

Să nu-i călcaţi nici umbra, nici florile de tei.
Să ascultăm izvorul şi-a codrului cântare
Şi buciumul la stână, ce sună lung, a jale.
3. El, Eminescu, el le-a fost destin,

Luceafăr poeziei să răsară.
Ne-a strecurat prin versul său divin
Vibraţia iubirilor de ţară.
4. Şi ţara e izvorul şi codrul murmurând

Sunt leagănele muzei luceafărului blând
Ce-a răsărit pe plaiuri fertile, româneşti
Grădini botoşănene şi crâng de Ipoteşti.
Se poate cânta « Teiul lui Eminescu » ( Era o grădină frumoasă….)
452
5. Întâii dascăli , basmele i-au fost

Şi doinele de dor şi haiducie.
În ele şi-a găsit un adăpost
Şi rădăcini adânci de măiestrie.
6. Prin ochii mei deschişi spre poezie,

Poteci cu cerbi către izvor coboară,
Când vântul culcă peste deal salcâmi
Şi prinde luna sus, pe cer să doară.
Pe fundal « Pe lângă plopii fără soţ », se recită :
7. Tălănci se frâng în turme ostenite,

Trimite vara-n frunza verde veşti,
Bade Mihai ! E-aşa frumos la tine !
Aici, pe plaiul tău, la Ipoteşti !
8. A fost odată ca-n poveşti

Un trubadur cu fruntea clară.
Din înălţimea selenară,
Mihai, de unde ne priveşti?
9. Fiind băiet păduri cutreieram

Şi mă culcam ades lângă izvor,
Iar braţul drept sub cap eu mi-l puneam
S-aud cum apa sună-ncetişor :
Un foşnet lin trecea din ram în ram
Şi un miros venea adormitor.
10. Codrul cel cu râuri line

Şi cu frunza fremătând
Pomeneşte cu suspine
Numele-i atât de sfânt.
11. Nu mai plânge codrule

Că s-or ivi zorile,
Şi poetul solitar
O să se întoarcă iar
Să-ţi bată cărările
S-audă chemările,
Să-ţi bată potecile,
Să-l apere crengile,
Păsările să-l întrebe
Unde-a fost atâta vreme,
Iar el singur să suspine
Vreme trece, vreme vine.
12. Întors în vreme , gându-i înfioară stejarii

Din Codri la Rovine şi fulgeră pe scut.
Iubirea de moşie îngenunchea duşmanii
Şi zidul, om şi ţară era de netrecut.
13. Eu ? Îmi apăr sărăcia şi nevoile şi neamul…
453
Şi de-aceea tot ce mişcă-n ţara asta, râul, ramul,

Mi-e prieten numai mie, iară ţie duşman este,
Duşmănit vei fi de toate, făr-a prinde chiar de veste…
14. Au trecut acele vremuri de urgie pentru ţară,

Înfloreşte azi moşia, cum străbunii o visară.
Liberi creştem azi sub soare şi spre mările albastre
Înălţăm cu bucurie cântul tinereţii noastre.
15. Cântarea lui Eminescu a crescut

Din pământ, din arbori şi din grâne.
Cât timp vor creşte grâne şi arbori
Cântarea lui va rămâne.
16. Se scutură devreme azi floarea de salcâm.

Tu n-ai plecat Luceafăr de-aici, pe alt tărâm,
Ci eşti cu noi, în fire, în suflet şi în gând
De când a fost şi este şi fi-va acest pământ.
17. Priveşte anii tineri ce vin spre tine-acum

Ca zborul de luceferi ce nu se-opreşte-n drum
Ca marşul care-l cântă poporul muncitor
Cu zâmbetul spre soare şi gându-n viitor
În simfonia muncii şi-a timpului chemare
Visăm ca tine, bade, a ţării înălţare.
18. Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie,

Ţara mea de glorii, ţara mea de dor,
Braţele nervoase, arma de tărie,
La trecutu-ţi mare, mare viitor.
Fiarbă vinu-n cupe, spumege pocalul
Dacă fii-ţi mândri aste le nutresc,
Căci rămâne stânca, deşi moare valul,
Dulce Românie, asta ţi-o doresc !
454

PRIN ACTIVITĂŢILE EXTRACURRICULARE
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 2 RM.SĂRAT

PROF. ÎNV. PRIMAR: IONESCU ROXANA GABRIELA
“Să nu-i educăm pe copiii noştri pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista când ei vor fi
mari şi nimic nu ne permite să ştim cum va fi lumea lor. Atunci, să-i învăţăm să se adapteze.” Maria
Montessori
Educaţia prin activităţile extracurriculare urmăreşte identificarea şi cultivarea corespondenţei

optime dintre aptitudini, talente, cultivarea unui stil de viaţă civilizat, precum şi stimularea
comportamentului creativ în diferite domenii. Începând de la cea mai fragedă vârstă, copiii
acumulează o serie de cunoştinţe punându-i in contact direct cu obiectele şi fenomenele din
natură.Trebuinţa de se juca, de a fi mereu în mişcare, este tocmai ceea ce ne permite să împăcăm
şcoala cu viaţa. Cadrul didactic are, prin acest tip de activităţi, posibilităţi deosebite să-şi cunoască elevii,
să-i dirijeze, să le influenţeze dezvoltarea, să realizeze mai uşor şi mai frumos obiectivul principal al
scolii şi al învăţământului primar –pregătirea copilului pentru viaţă.
Scopul activităţilor extraşcolare este dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea elevilor în
activităţi cât mai variate şi bogate în conţinut, cultivarea interesului pentru activităţi socio-culturale,
facilitarea integrării în mediul şcolar, oferirea de suport pentru reuşita şcolară în ansamblul ei,
fructificarea talentelor personale şi corelarea aptitudinilor cu atitudinile caracteriale. Activităţile
extraşcolare se desfăşoară într-un cadru informal, ce permite elevilor cu dificultăţi de afirmare în
mediul şcolar să reducă nivelul anxietăţii şi să-şi maximizeze potenţialul intelectual.
Activităţile extracurriculare, bine pregătite, sunt atractive la orice vârstă. Ele stârnesc interes,
produc bucurie, facilitează acumularea de cunoştinţe, chiar dacă necesită un efort suplimentar. Copiii se
autodisciplinează, prin faptul că în asemenea activităţi se supun de bună voie regulilor, asumându-şi
responsabilităţi. Dascălul are, prin acest tip de activitate posibilităţi deosebite să-şi cunoască elevii,
să-i dirijeze, să le influenţeze dezvoltarea, să realizeze mai uşor şi mai frumos obiectivul principal -
pregătirea copilului pentru viaţă. Realizarea acestor obiective depinde în primul rând de educator, de
talentul său, de dragostea sa pentru copii, de modul creator de abordare a temelor, prin punerea în valoare
a posibilităţilor şi resurselor de care dispune clasa de elevi.
Activităţi precum ,,Mândru că sunt român” desfăşurată cu prilejul Zilei Naţionale, ,,Mihai
Eminescu prin ochi de copil” activitate dedicată marelui poet Mihai Eminescu sau activitatea ,,Unirea,
naţiunea a făcut-o!” realizată de 24 ianuarie, sunt câteva dintre activităţile la care elevii participă cu
interes şi bucurie, dezvoltându-le spiritul practic, operaţional, oferind astfel posibilitatea fiecăruia să se
afirme în cadrul şcolii şi al comunităţii.
Cadrul didactic devine astfel, un promotor al educării spiritului creativ în cadrul activităţilor
extracurriculare. Multitudinea de activităţi extracurriculare în care elevii îşi pot exprima liber imaginaţia,
creativitatea, şi inteligenţa, duce la promovarea unei imagini instituţionale pozitive în comunitate.
Rezultatul tuturor activităţilor creatoare devine astfel cartea de vizită a elevilor, a cadrelor didactice, dar şi
a şcolii în care învaţă.
Bibliografie:
 Cernea, Maria, Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de învăţământ,
în“ Învăţământul primar“ nr. 1 / 2000, Ed. Discipol, Bucureşti;
 Crăciunescu, Nedelea, Forme de activităţi extracurriculare desfăşurate cu elevii ciclului
primar, în“Învăţământul primar“ nr. 2, 3 / 2000, Ed. Discipol, Bucureşti.
455
Școala Gimnazială “Gala Galaction” Mangalia –

partenerul român în Proiectul etwinning
„Postcards for Christmas”
Prof. Ioniță Gabriela
În perioada octombrie – decembrie 2017, 24 de elevi ai Școlii Gimnaziale “Gala Galaction”

Mangalia au reprezentat România într-un proiect european, având ca obiectiv principal promovarea
valorilor tradiționale și culturale, precum și realizarea unor cărți poștale de Crăciun.
În decursul celor trei luni de zile, elevii galactieni au lucrat în echipe coordonați de doamna dirigintă,
Prof. Gabriela Ioniță, abordând variate teme: prezentarea școlii și a activităților desfășurate în cadrul ei, a
principalelor obiective din Mangalia și din România, a tradițiilor legate de Nașterea Domnului și a
mâncărurilor tradiționale de Crăciun.
Colaborarea fructuoasă cu partenerii europeni, respectiv cu cele 5 școli din Polonia (2), Italia, Spania
și Olanda, a condus la realizarea unui schimb reciproc de felicitări de Crăciun, precum și la stabilirea unor
relații de prietenie între elevii și profesorii etwinneri implicați.
În mod deosebit, doamna Prof. Ornella Palazzo, una dintre fondatoarele proiectului și profesor de
limba engleză la “Palombara Sabina Secondary school” (Italia) a nominalizat elevii români, alături de cei
din Italia și Polonia, pentru contribuția adusă proiectului, arătând că “Italian, Romanian and Polish
students did a great work: they made some videos on their country and uploaded very beautiful photos in
the blog journal and on the twinspace pages”.
Noutatea și câștigul cel mai important al acestui proiect pentru elevii români, a fost participarea
pentru prima dată într-un proiect educațional colaborativ, fapt ce le-a permis exersarea și îmbunătățirea
comunicării în limba engleză (prin prezentările proprii realizate și a materialelor postate), a competențelor
de utilizare a noilor tehnologii (realizarea unor filme video și încărcarea lor pe pagina proiectului,
conceperea unui power-point cu obiective reprezentative ale României), a lucrului în echipă, cunoașterea
și dialogul intercultural.
Mesajele și urările trasnmise de elevii și profesorii europeni, constituie astăzi o mărturie a prezenței
și frumoasei colaborări cu cei români, fiind și un pretext pentru viitoare parteneriate, așa cum reiese din
concluzia proiectului: “We want to thank all the teachers and students partecipating in this project. It has
been a wonderful experience. Hope we will meet again and work on similar projects.”
(Prof. Ornella Palazzo).
Scopul principal al acţiunii eTwinning este acela de a facilita comunicarea şi colaborarea între şcoli
din ţările membre ale Uniunii Europene, implicând cadrele didactice şi elevii în activităţi noi de învăţare,
pentru crearea de diverse produse educaţionale care implică utilizarea noilor tehnologii.
ETwinning a fost lansat la 14 ianuarie 2005 (din octombrie 2007 și în România), cu scopul iniţial de
a facilita parteneriatele între instituţii de învăţământ preuniversitar din Europa. Ulterior, scopurile acţiunii
s-au consolidat, platforma etwinning.net devenind o comunitate a şcolilor din Europa, reunind acum peste
542.000 de cadre didactice.
456
Sărbătoare-n sat la noi
Prof. Ioniță Stela

Șc. Gim. ,,Tache și Ecaterina Tocilescu” Vintilă-Vodă, Buzău
care sunt structurate de-a lungul timpului şi transmise prin tradiţie , modificate şi îmbogăţite succesiv cu
elemente noi, acceptate si asimilate de comunitate. Pe lângă orele de curs din programa obligatorie în
școala noastră se desfășoară multe activități extracurriculare. Acestea,prin caracterul lor atractiv,
contribuie la completarea procesului de învăţare, la dezvoltarea înclinaţiilor şi aptitudinilor elevilor, la
organizarea raţională şi plăcută a timpului lor liber.
Inițierea, proiectarea și implementarea de programe educaționale au impact pozitiv în formarea și
dezvoltarea personalității elevilor .
Un exemplu de promovare a imaginii scolii a reprezentat derularea proiectului educaţional
,,1Decembrie, ZiuaNationala a Romaniei”.
Organizatorul proiectului a fost Șc.Gim. ,,Tache Și Ecaterina Tocilescu în parteneriat cu
Primăria comunei Vintilă-Vodă și biserica ,,Sf. Nicolae”din aceeași localitate.Au participat elevii ciclului
prima și gimnazial;părinții;cadrele didactice;reprezentanti ai Consiliului Local;membri ai comunității
locale; profesorul Cristea Dumitru,cu statut de invitat special. Proiectul s-a desfășurat în perioada 20-29
noiembrie 2017 în școală si la biserica ,,Sf. Nicolae”Vintilă-Vodă,având următorul motto: ,,Ţara nu se
serveşte cu declaraţii de dragoste, ci cu muncă cinstită şi, la nevoie, cu jertfă.” Mihail Sadoveanu.
Argument
Ziua de 1 Decembrie 1918 marchează bilanţul luptei românilor pentru întregire statală, care vine să
încununeze precedentele acţiuni ale fraţilor din Basarabia (9 aprilie 1918) şi Bucovina (15/28 noiembrie
1918). Poporul român a valorificat conjunctura internaţională creată în urma primului război mondial şi a
ştiut să se afirme în contextul mişcării de eliberare a popoarelor şi al victoriei principiului naţionalităţilor
în Europa. 1 Decembrie este Ziua Naţională a României. Şi noi, românii trebuie să simţim româneşte şi să
cunoaştem semnificaţia acestui eveniment.Elevii trebuie învăţaţi că istoria neamului românesc este ea
însăşi o lecţie de viaţă, voinţă şi iubire! Călăuziţi de aceste fapte am propus următorul proiect şi credem în
puterea acestuia de a uni şi a călăuzi spirite. Cel mai mare si mai fericit moment din istoria noastră s-a
desfăşurat la 1 Decembrie 1918. Unirea tuturor românilor într-un singur stat a fost rezultatul firesc al
luptei de secole, dusă de poporul român.
Pregătită de fapta lui Mihai Viteazul de la 1600, de ,,Unirea cea mică” din 1859 şi de lupta eroică
din anii 1916-1918 ,,Unirea cea mare” s-a înfăptuit la 1 Decembrie 1918. S-a împlinit visarea cea mare şi
de totdeauna a românilor: Unirea României într-o singură ţară mare cu hotare minunat de rotunde si
întinse până acolo unde oamenii vorbesc aceeaşi limbă, limba română.
Unirea a fost salutată de naţionalităţile: saşi, maghiari, secui, pentru ei,ca şi pentru români, viitorul
însemna ,,a trăi unul lângă altul în pace.”
Desăvârşirea unirii naţionale a contribuit la făurirea unei Românii mai puternice şi mai
bogate.România, ţara noastră, s-a făurit cu mari jertfe, cu viaţa a zeci si sute de mii de viteji, să nu-i uităm
şi să-i slăvim din toata inima noastră.
Dorim ca, prin modul în care abordăm tema ,,1 Decembrie, ziua naţională a României”, să-i
determinam pe copii să înţeleagă semnificaţia acestei zile importante, prin povestiri istorice şi activităţi
interesante, să trezim copiilor sentimente de mândrie şi preţuire a istoriei neamului.
Scopul proiectului: cunoaşterea însemnătăţii zilei de 1 Decembrie 1918 şi a consecinţelor actelor istorice
înfăptuite atunci asupra poporului român.
Obiective:- încurajarea şi stimularea interesului elevilor pentru lumea miraculoasă a istoriei;exersarea
deprinderile artistice ;stimularea creativităţii artistice a elevilor şi a cadrelor didactice;îmbogăţirea
orizontului cultural şi spiritual al elevilor; sensibilizarea elevilor faţă de evenimentele
naţionale;antrenarea cadrelor didactice în organizarea activităţilor extracurriculare desfăşurate cu
participarea elevilor.
457
Resurse materiale: internet/ calculator , cărţi de istorie şi culegeri de texte literare ,hărți, poezii,
cântece,coli de desen,creioane colorate,carioca ,acuarele, panglică tricoloră, ace de siguranță,
steguleţe/ ecusoane, aparat foto etc.
Activitati:
Să ne cunoaştem istoria-lecturarea unor povestiri cu caracter istoric “Moş Ion Roată şi Unirea”, “Moş
Ion Roată şi Cuza Vodă”, după Ion Creangă; ,,Trăiască Romănia dodoloaţă”, după Lucian Blaga;
//România – ţară de flori-invǎţarea unor cântece şi poezii dedicate zilei de 1 Decembrie;//Mândru că
sunt român-evocarea evenimentului în desen( picturǎ), realizarea unei expoziţii;confectionarea unor
ecusoane si stegulete;//În zi de sărbătoare-prezentare PowerPoint,,Etapele formării statului român
unitar”;însemnătatea Evenimentului prezentată de elevii clasei a VIII-a; întâlnire cu profesorul Cristea
Dumitru,,Semnificaţia zilei”,discurs ;//prezentarea unui program artistic închinat Zilei
Naţionale ;surprinderea momentelor importante din activitate cu ajutorul aparatelor foto.
Rezultate asteptate :implicarea activă a elevilor în procesul de inițiere si derulare a proiectului ;
manifestarea sentimentului de dragoste de țară și a simțămintelor patriotice de către participanți
Evaluarea proiectului: expoziţie tematică; program artistic dedicat Zilei Naţionale a României
fotografii / postarea acestora pe pagina de facebook a școlii/mediatizarea evenimentului în revista
școlii,,Plaiuri vintilene”.
Imaginea reprezintă o cale prin care informaţia este organizată în aşa fel încât un individ, un grup
sau un segment de populaţie şi-o formează despre un produs sau un serviciu, în cazul nostru fiind vorba
despre şcoală.
Promovarea imaginii școlii este un process continuu, la care își aduc aportul toate cadrele
didactice, cu dăruire, perseverență, consecvență, dragoste pentru elevi, valori necesare din totdeauna
dascălului capabil de a forma caractere puternice, de a-i încuraja pe elevi să se exprime, să fie
creativi,implicați. Școala trebuie să găsească și să ofere ceea ce se solicită efectiv la un anumit moment,
să-șiorienteze activitatea ȋn funcție de nevoile și așteptările societății.
458
CADRUL DIDACTIC – model comportamental pentru elevi
Ioniță Tuța –profesor pentru învățământul primar

Școala Gimnazială “Radu cel Mare” Găești, Dâmbovița
Profesia de dascal este prin natura sa o profesie vocațională care implică simultan înclinația,
aptitudinea, interesul, dragostea pentru profesie.
În același timp, personalitatea educatorului de vocație presupune capacitatea de a lucra cu copilul,

disponibilitate pentru valori, model comportamental, capacitate de proiectare și conducere a actului
educativ, capacitate de a motiva elevul in procesul propriei formări, precum și dragoste față de copii- ca
element definitoriu al vocației pedagogice.
Profesia de dascăl este rezultatul acumularii unei culturi profesionale, a unei tehnici de lucru, a
formării unor calitati specifice pe care le presupune această profesiune: conștiinciozitate, responsabilitate,
tenacitate, originalitate, uitare de sine, devotament și multă, multă răbdare.
Prin tot ceea ce întreprinde și prin exemplul personal, cadrul didactic este un modelator al structurii
personalității copilului, în stadiul cel mai hotărâtor al devenirii sale. Spiritul de inițiativă, stăpânirea de
sine, spiritul de disciplină, cinstea și modestia, dăruirea în muncă, exigența față de sine, dorința de
perfecționare continuă, o voință puternică și un caracter ferm – sunt tot atâtea calități ale cadrului
didactic, care devine astfel un model pentru elevii săi.
In sociatatea contemporană este tot mai greu de acceptat și tot mai greu de convins tânăra generație că
acestea sunt adevăratele calități ale unui om de valoare și nu indeletnicirea de a face bani și atât.
Atitudinea și strădaniile fiacărui cadru didactic vor avea efecte deosebit de importante asupra
procesului de formare și maturizare a copilului. Primul factor care contribuie la angajarea acestuia în
activitatea de învățare este exemplul pe care-l poate desprinde din însăși viața și comportarea dascălului
său. Cadrul didactic este pentru elevul său modelul pe care îl imită. Și putem educa nu numai atunci când
îi vorbim elevului, ci și atunci când îl ascultăm, când îl determinăm să ne împărtășească interesele,
dorințele, părerile personale, experiențele sale de viață.
Putem educa prin felul cum ne îmbrăcăm, cum ne bucuram ori ne întristăm, cum râdem, cum vorbim
despre prieteni ori despre persoane care nu ne sunt prietene. Toate acestea pot juca un rol hotărâtor în
formarea copilului.
Nu toti elevii noștri pot fi foarte buni la matematică sau la limba română, dar fiecare are și calități,
numai că e necesar să fie descoperite la timp și valorificate la maximum. Aceasta este de fapt menirea
cadrului didactic: să descopere și să valorifice tot ce are mai bun un copil, să-i insufle încredere, să-l facă
să se simtă important ca oricare coleg al său, să-l determine să fie participant activ la propria sa formare,
în ritm personal; să-l determine să-și creeze un ideal, un vis pe care să-l urmeze.
Noi cadrele didactice suntem cei care proiectăm viitorul și cum îl proiectăm, așa va fi. O misiune
grea, dar atat de nobilă!
459
„O FAPTĂ BUNĂ”
ÎMPREUNĂ PENTRU UN COPIL FERICIT
Prof. înv. Preșc.: Iordache Cornelia-Magdalena

Școala Gimnazială Găgești
Motto: "Dacă asteptăm să trăim într-o lume mai bună, trebuie să contribuim la crearea ei,
pentru a fi schimbarea pe care ne-o dorim în lume." (Mahatma Ghandi)
„Aceasta înseamnă a trăi, să nu trăieşti doar pentru tine!” (Menander)
Argument:
Voluntariatul reprezintă una dintre componentele esenţiale ale cetăţeniei active şi democraţiei,
care concretizează valori precum solidaritatea şi nediscriminarea şi care contribuie prin aceasta la
dezvoltarea armonioasă a societăţii. Activităţile de voluntariat constituie o experienţă bogată de învăţare,
facilitează dezvoltarea de capacităţi şi competenţe sociale şi contribuie la dezvoltarea sentimentului de
solidaritate.
Acestea sunt benefice pentru voluntar ca individ, pentru comunităţi şi societate în întregul ei şi
reprezintă un mod de a aborda nevoile şi provocările umane, sociale, intergeneraţionale şi de mediu.
Scopul proiectului: promovarea participării civice şi a angajamentului interpersonal într-un
context comunitar.
Educatorul tuturor timpurilor este cel care se gândeşte şi la sensibilizarea comunităţii în care
trăieşte în legătură cu realităţile crude, de neimaginat, uneori, pe care le trăiesc unii din semenii noştri,
adulţi şi copii.
Atunci, când cu eforturi materiale minime, dar cu multă iubire se poate pune un mic stâlp de
rezistenţă la întărirea încrederii în ceilalţi, niciun sacrificiu nu este prea mare.
Trezirea unor sentimente de toleranţă şi apropiere faţă de unele persoane cu probleme de
sănătate(bătrâni, copii orfani, bolnavi imobilizaţi la pat, familii nevoiaşe).
Atât copiii cât şi părinţii învaţă să fie mai buni, încercând să creeze momente de bucurie pentru
persoanele amintite mai sus.
Grupul ţintă: preșcolari si școlari defavorizati

Locul de desfăşurare: M.F.C.D. Harap Alb
M.F.C.D. Prâslea
Responsabil de proiect:
Prof. înv. prescolar : Iordache Cornelia-Magdalena
OBIECTIVE:
- formarea şi educarea spiritului de întrajutorare la vârste foarte mici;
- educarea dragostei şi admiraţiei faţă de cei neajutoraţi, a simţului civic, moral;
- crearea unor momente de bucurie în viaţa celor care primesc, dar şi a celor care dăruiesc;
- stimularea comportamentului participativ al elevilor la diferite acţiuni.
RESURSE:
a) UMANE
 preșcolarii Grădiniței nr. 1 Găgești;
 părintii copiilor, parteneri în proiect
 elevii de la M.F.C.D. Prâslea, Harap Alb, personalul.
b) RESURSE MATERIALE
 baza didactică a unitătii.
c) FINANCIARE
 contribuţia părintilor;
 sponsorizări.
460
INFORMAŢIONALE:
 studii de specialitate;
 lucrări ale copiilor.
AVANTAJELE VOLUNTARIATULUI
Voluntariatul este o fortă creativă care:
● construieste comunităti sănătoase si puternice care respectă determinarea tuturor persoanelor;
● învată persoanele să îsi exercite drepturile ca fiinte umane si astfel să-si amelioreze vietile;
● ajută la solutionarea problemelor sociale, culturale si a celor legate de mediu;
● construieste o societate mai umană si mai dreaptă prin colaborarea la nivel mondial.
● prin voluntariat puteti determina o schimbare la nivelul comunitătii;
● participând la un program de voluntariat ai oportunitatea de a iesi din preocupările zilnice;
● poti simti că ai o contributie directă la o realitate care este dincolo de problemele si interesele tale
particulare si că esti parte dintr-un efort general îndreptat înspre binele societătii.
●voluntariatul le permite colegilor să comunice si să se cunoască între ei, le întăresc sentimentul de
camaraderie si îi ajută să lucreze mai bine în echipă.
461
Din activităţile clasei noastre…
Prof. înv. primar Iordache Cristalia Raluca
“Să circulăm corect!”
Educaţia rutieră care reprezintă educaţia pentru viaţă se impune a fi prezentă în permanenţă în anii
de şcoală.
Elevii clasei I C au participat pe data de 29 noiembrie 2017 la activitatea “Să circulăm corect!”
realizată în colaborare cu Poliţia Municipiului Medgidia.
Scopul acestei activităţi a fost îmbunătăţirea cunoştinţelor şi competenţelor de circulaţie rutieră,

atât în rândul copiilor, cât şi în rândul adulţilor.
Activitatea s-a desfăşurat sub forma unui joc în cadrul căruia elevii au reconstituit semnele de
circulaţie expuse la tablă şi le-au recunoscut semnificaţia. Au interpretat cântece, au recitat poezii şi au
răspuns la ghicitori pe această temă.
Elevii au aflat informaţii despre rolul Patrulei Şcolare şi însemnele membrilor acesteia.
Agentul de circulaţie le-a vorbit copiilor despre regulile de circulaţie ce trebuie respectate în drum
spre şcoală sau spre locurile de joacă. Copiii au aflat cum să circule corect cu bicicleta, cu rolele sau
skateboard-ul şi au avut ocazia să îşi dezvolte îndemânările prin intermediul unor exerciţii tematice.
“Citiţi împreună. Schimbaţi lumea!”
Pe data de 1 februarie 2018 s-a sărbătorit, la nivel global, una dintre cele mai frumoase activităţi
din lume: “Ziua Internaţională a Cititului Împreună”.
Acest eveniment a fost organizat şi de Biblioteca Municipală I.N. Roman din Medgidia împreună
cu elevii clasei I C şi a III-a A de la Şcoala “Constantin Brâncuşi”. La activitate au participat domnul
profesor Petcu Abdulea şi scriitoarea Mădălina Buhuş.
Şcolarii au ascultat poezii citite de către cei doi scriitori şi au povestit lecturi citite de ei.
A fost o activitate interesantă pentru micii cititori care au fost încurajaţi să-şi scrie propriile
poveşti.
462
5 OCTOMBRIE
ZIUA MONDIALĂ A EDUCAŢIEI
ZIUA SCOLII GIMNAZIALE CENTRALE
Prof. inv. primar, Iordache Laura
Scopul activitatii:
Educaţia face parte din viaţa de zi cu zi a fiecărui om, de aceea ca şi cadre didactice trebuie să
insuflăm celor mici dragostea pentru cunoaştere, educaţie, autoeducaţie, cultivarea respectului pentru cei
care oferă educaţia, adică dascălii, fie ei educatori, învăţători sau profesori.
Să cunoască semnificației zilei de 5 octombrie – Ziua Educației;
Să discute despre dreptul la educaţie
Să audieze cântece şi poezii cu tema Învăţătorul, Imnul şcolii, scoala
Să realizeze o lucrare cu tema propusă în tehnica dorită.
Grupul ţintă: elevii CP B

Locul desfăşurării: sala de clasă;
Perioada de desfăşurare: 5 OCTOMBRIE 2017
Discipline implicate în proiect:
Comunicare în limba română
Arte vizuale şi abilităţi practice
Muzică şi mişcare
Dezvoltare personală
Metode de evaluare:
Expoziție cu lucrările realizate de elevi, fotografii site-ul şcolii
Materiale, resurse:
Resurse umane: elevii claselor pregătitoare B
învăţătoarea clasei.
Resurse materiale: laptop, coli colorate, creioane colorate, carioca.
463
...
464

PROF. INV. PRESCOLAR: IORDACHE MIHAELA
GRĂDINIȚA CU PROGRAM NORMAL IZVORU-VISINA
Grădinița este o instituție de educație care are rolul de a oferi sprijin educativ atât pentru copii cât
și pentru părinți.Misiunea noastră , a educatorilor este de a promova un învățământ deschis, flexibil,
capabil să asigure accesul egal la educatie pentru toți copiii indiferent de nationalitate, religie,rasă deci să
ofere șanse egale de dezvoltare tuturor copiilor.
Promovarea imaginii grădinitei prin oferta educațională este una din țintele proiectului de
dezvoltare instituționala . Prin oferta educaționala grădinița dă posibilitatea părinților să aleaga acivitățile
opționale și extracurriculare la care doresc să participe copiii.Activitățile extracurriculare au un conținut
cultural artistic, spiritual, tehnico aplicativ, sportive sau sunt simple activități de joc sau de participare la
viața și activitatea comunității locale.Aceste activități oferă copiilor destindere, recreere, voie bună iar
unora dintre ei posibilitatea unei afirmări și recunoaștere a aptitudinilor.Aceste activități au caracter
ocazional și iau forme foarte variate :
‐ Participare la concursuri locale, judetene, naționale și internationale avizate de MEN
Acst tip de activități îi antrenează pe copii , îi apropie de grădiniță, îi determină să o îndrăgească și mai
mult.
Pentru ca oferta noastră să fie viabilă depunem eforturi în asigurarea unor spații de învățare
confortabile, sigure, adaptate nevoilor fizice, psihologice si de educație ale fiecărui copil atât în interiorul
grădiniței cât și in curtea acesteia.Nu este suficient ca oferta să fie cunoscută ci și înteleasă îndeosebi de
părinți și copii.Părintii vor fi informați cu privire la calitatea serviciilor din grădiniță, competența cadrelor
didactice, reursele materiale ale grădiniței, cadrul ambiental, proiectele educaționale și parteneriatele în
care grădinița este implicată. În realizarea parteneriatelor sunt antrenați cei mai importanți factori in actul
educational:copiii, familia, grădinița și comunitatea locală, iar prezența sistematică a părinților și a
comunității în ,,viața grădiniței,, sporesc interesul pentru educarea integrală a copiilor.În toate tipurile de
activități în parteneriat , un factor important îl constituie climatul vieții de grup și al relației grădiniță-
familie- comunitate.Este necesar un climat stimulativ pentru fiecare ,de incredere și prietenie, care să facă
posibilă comunicarea liberă.Unele activități au efecte imediate, pe plan cognitiv, emotional, relational dar
trebuie subliniat faptul că influenta acestor activități nu se exprimă în activități singulare ci prin sisteme
de activități de diferite tipuri , intr-o succesiune gradată.Motivația unor activități de parteneriat este
înțelegerea necesității de a integra grădinița în mediul comunitar ca partener egal și consecvent în
formarea viitorului cetățean.Proiectele educaționale realizate cu diferiți parteneri locali sunt , de obicei
foarte atractive, iar copiii participă activ și eficient la acestea.Pentru ca parteneriatele să funcționeze este
nevoie de respect încredere reciprocă , consens cu privire la scopurile acțiunii și strategiilor de atingere a
acestora și de asumarea în comun a drepturilor și responsabilităților.
În acest an școlar derulăm o serie de parteneriate cu comunitatea locala prin care promovam
imaginea grădinitei noastre.Amintesc câteva dintre acestea:
1.,,Împreună pentru copiii nostri”- parteneriat gradinita –familie -comunitate
2.,,Micul creștin” – parteneriat cu Biserica
3.,, Sa ne imprietenim cu emotiile”-parteneriat intre gradinite
4.,, Cartea, prietena mea” – parteneriat cu Biblioteca
5.,,Pas cu pas spre viata de scolar”- parteneriat cu scoala
Prin toată activitatea desfășurată în grădinița noastră se asigură un act educational de calitate
care să contribuie la formarea unei personalităti a copilului independente și creative, la formarea unor
copii sănătoși , activi, eficienți , cooperanți care să se adapteze ușor la regimul școlar și la orice situație în
viață.
465
Moduri de promovare a imaginii grădiniţei
Prof. Iorga Narghita

Grşdiniţa P. P. Nr. 1 Lugoj
Imaginea unei unităţi şcolare poate fi realizata prin prin intocmirea de cât mai multe proiecte
educaţionale sau parteneriate. In aceast referat ma voi opri asopra a doua aspecte şi anume asupra unui
partenetiat intre grădiniţă şi diversi parteneri externi precum scoli , librării, ludoteci, biblioteci si a unui
proiect educaţional numit „ Grădiniţa de vară” . Proiect în care am incercat sa integrez copii cu probleme
sociale .
Iata câteva dintre obiectivele propuse pentru aceste doua activitaţi:
Cadrele didactice participante la “Grădinița de vară” au elaborat activitati potrivit programei
instructiv- educativă cu copiii de 5-6 ani, punând îndeosebi accentual pe munca diferențiată în vederea
pregătirii cât mai adecvată a acestora pentru școală, în codițiile specifice grădiniței.
În activitățile care se vor desfășura în cadrul grădiniței de vară se va lucra cu copiii atât
din învățământul preșcolar cât și din cel primar se vor strădui să creeze un climat favorabil manifestării
curiozități, a acțiunii directe a copilului cu materialele didactice. De asemenea vor creea un climat
stimulativ al exprimării verbale și comunicării între copii astfel imaginea grădiniţei va fi promovată în
mediul şcolar acolo unde copiii îşi vor continua pregătirea pentru viaţă ( Formarea unor capacități și
deprinderi necesare desfășurării activității de tip școlar, dezvoltarea atitudinilor favorabile inițierii și
menținerii unor relații de cooperare în grup mixt (vârstă, gen, statut social) a motivației pentru activitățile
școlare , Echivalarea șanselor de acces la educație a tuturor copiilor).
Ecoul proiectului poate fi judecat la mai multe nivele. Unii copii vor avea posibilitatea să
participe la activităţi desfăşurate într-un alt cadru, din alt mediu decât cel cu care sunt familiarizați, iar
alții (cei care sunt gazde) să se acomodeze.
Cadrele didactice din unitățile preșcolare participante vor avea ocazia să lucreze în parteneriat cu
cadre didactice din invățământul primar astfel putând să informeze colegii despre acţiunile la care au
luat parte, ceea ce va duce la creşterea motivaţiei de a organiza şi participa la acţiuni asemănătoare.
Considerăm că activităţile desfăşurate în cadrul acestui proiect vor asigura o mai bună cunoaştere
reciprocă, o colaborare eficientă între grădiniţă și școala implicată.
La finele parteneriatului estimăm stabilirea unor legături și o mai bună colaborare între preşcolari,
școlari şi cadre didactice. Precum şi trecerea copiilor de la grădiniță la școală să fie mult mai eficientă
,ceea ce ar putea duce și la realizarea de noi proiecte educaționale.
In ceea ce priveşte partenetiatul între grădiniţă şi diversi parteneri externi precum scoli, librării,
ludoteci, biblioteci preşcolarii și elevi vor relaţiona mult mai bine şi îşi vor îmbogăţi bagajul de cunoştinţe
intrând în contact direct cu cartea și cu diferite medii educative, atât prin intermediul educaţiei informale
cât şi a celei nonformale sau formale.
Un alt argument îl constituie si necesităţile de carte pe care o au unitățile de învățământ din
întreaga ţară .
Considerăm că va fi o experienţă plăcută, atât pentru copii , pentru cadrele didactice si persoanele
implicate în acest proiect. Această experienţă va contribui la completarea procesului instructiv-educativ,
la dezvoltarea aptitudinilor preşcolarilor și școlarilor precum şi la organizarea plăcută a timpului lor
liber.
Aşader imaginea şcolii va fi promovată in toate mediile comunităţii contribuind astfel la o
integrare mai complexă a prescolarilor in mediul social căruia îi aparţin.
În concluzie o promovare a imaginii şcoli in societate este benefică atât pentru şcoală căt si pentru
societate,
466

PRIVIND PROMOVARE IMAGINII UNITATII SCOLARE
Prof. înv. primar Iorga Simona

Colegiul Tehnic Balș
acceptate.
– tinta;
2. Tipuri de campanii de relatii publice
467
simplu anuntare;
anunta;
3. Caracteristicile campaniilor de succes.
copii, campanile pot atinge rezultatul dorit daca doctorii si serul sunt deja disponibile inm sat.
pentru nesupunere.
mesajului, nu numai pentru ca oamenii uita, dar pentru ca apar si membrii noi in publicul –
tinta.Sustinerea ajuta la intensificarea puterii mesajului,pentru ca extinde aria de acoperire a mesajului,
care este supus si de oameni din afara unitatii scolare.

imaginii scolii.
Tinand cont de scopul si de obiectivele organizatiei,trebuie stabilite obiectivele programului de

468
◄Tema

comunicare ?
raspunde la el ?

TELEVIZIUNEA - combina caracteristicile legate de vaz, - mesaj efemer;
auz si miscare; - spatiile disponibile mai greu de
- credibilitate pentru ca mesajul este gasit;
transmis imediat; - costuri mari;
- popularitate.
469
- ofera prestigiu celui care face - publicurile unui anumit tip de

publicitatea; reviste sunt aceleasi;
- mai multi cititori pentru un exemplar; - mesajul este transmis imediat;
- reproducere buna a culorilor. - costurile de productie sunt
crescute;
ZIARELE - selectivitatea pietelor geografice; - costuri mari pentru acoperire
- cost relativ scazut; - costuri diferite intre reclamele
- potrivite pentru publicitatea locale si cele nationale;
distribuitorilor si a producatorilor; - uneori,reproducerea culorilor
este proasta.
RADIOUL - selectivitatea pietelor geografice; - mesaj limitat de csegemente de
reclamelor.
INTERNETUL - combina caracteristicile legate de vaz,auz - mesaj cu impact limitat;
si miscare; - mesaj limitat de segmente de
- potrivit pentru publicitatea distribuitorilor - audienta selecta;
si producatorilor; - slaba audienta;
transmis;
Newson considera ca principala distinctie dintre publicitate si informare publica este de ordin
economic. Publicitatea are propriul ei spatiu sit imp in media scrisa sau electronica. Deci publicitatea are
un timp sau spatiu pentru ca se plateste. O exceptie apare atunci cand media ofera timp si spatiu in zona
lor de publicitate organizatiilor nonprofit , pentru anunturi de interes general. Trei tipuri de publicitate
sunt folosite in practica de promovare a imaginii : promo, anunturile de interes public si publicitate cu
conotatie tematica.
platite este ca exista control total asupra mesajului,asupra contextului in care apare (marime, forma si
470
intrebari :
timp.
controlate.
7. Implimentarea campaniei de relatii publice.

pozitiv.
8. Evaluarea campaniei de relatii publice.


acelei probleme;
471
Dezvoltarea instituției prin Erasmus+ Training Course

Encouraging Creative Thinking
Prof. Iosif Lenuța

Colegiul Tehnic ,, Radu Negru” Galați
Colegiul Tehnic ,,Radu Negru” Galați a implementat în perioada 2015-2017 proiectului Erasmus
+,axa KA1 ,,Cultură, instruire, performanţă într-un parteneriat europaean activ: profesor informat-elev
motivat”, în acest proiect, am participat la programul de formare ,,Encouraging Creative Thinking”.
Furnizorul acestui program de formare a fost Republica Cehă, Praga.
.
Programul cursului cuprinde unsprezece module , fiecare
dintre acestea se concentrează asupra unui anumit domeniu legat
de gândirea critică și dezvoltarea acesteia în educație
antreprenorială. Fiecare modul include atât teoria actială a
creativității în psihologie și științele cognitive, prin metode de
predare inovatoare. Cursul oferă o plaformă pentru dezvoltarea de
materiale și instrumente didactice precum și discuții , reflectie și
feedbak-ul.
În cadrul cursului s-au prezentat și platforme prin care
feed-back-ul sa fie mai distractiv și dintre metode cea mai
interesantă mi s-a părut Kahoot care este un joc educativ de
învăţare creat pe platforma Kahoot.it și poate fi utilizat la clasă,
pentru orice disciplină de studiu.
Kahoot conține : întrebări multiple variante - ca un test, discuții sau
sondaj - în orice subiect, limbaj sau abilitate. Este proiectat să
fie susţinut în faţa clasei şi jucat de întreaga clasă, în timp
real. Elevii pot da răspunsurile de pe telefon, tabletă, laptop,
calculator. Aceste dispozitive trebuie să aibă acces la internet.
Poate fi utilizat pe un laptop, Chromebook, Desktop, Ipad,
Smartphone-uri, orice dispozitiv mobil. Poate fi folosit gratuit,
la toate clasele şi pentru orice materie.
Participarea la acest proiect Erasmus plus a promovat
ideea că fiecare proiect este o oportunitate de învăţare pentru
cei implicaţi – profesori, elevi, director de şcoală. Fiecare
dintre participanţii la proiecte are de învăţat şi de câştigat în
acelaşi timp. Proiectele europene aduc noi cunoştinţe, noi
capacităţi, schimb de idei, transfer de practici creative, acces la
noi materiale didactice, exersarea şi perfecţionarea limbilor
străine în contexte reale.
Obiectivul cursului a fost îmbunătățirea abilităților de gândire creativă a profesorilor și a elevilor
lor. Dezvoltarea unor instrumente și tehnicide rezolvare a
problemelor inovatoare, precum și stimularea imaginației și
distractiei prin gândirea critică.
472
PROMOVAREA IMAGINII ŞCOLII PRIN ACTIVITĂŢI DE VOLUNTARIAT

ECHIPA “MEREU. ALĂTURI.”
Prof. Gabriela-Dochiţa IOSOF

Colegiul Naţional “Mihai Viteazul” Turda
I. IDEEA PROIECTULUI
“Mai mult de jumătate din vecinii de pe strada mea, din sat Mihai Viteazu – judeţul Cluj, au vârsta de
peste 60 de ani. Dintre acestea multe sunt singure. Problema majoră a acestor persoane este mobilitatea
scăzută şi lipsa unei persoane de sprijin, dat fiind faptul că rudele apropiate sunt în altă localitate sau
emigrate." – aşa a început una din lecţiile de geografie în acest an şcolar. Ori, aceast fapt este o
caracteristică a ruralului românesc. În anul 2050, în România, se aşteaptă ca piramida demografică a
vârstelor să aibă o bază mai îngustă! În aceste condiţii, viitorul va fi unul plin de provocări.
II. DESCRIEREA MODULUI ÎN CARE VA FI APLICAT PROIECTUL

Construirea unei Europe mai inclusive este vitală pentru atingerea obiectivelor Uniunii Europene privind
creşterea economică durabilă şi realizarea unei mai bune coeziuni sociale.
De ce un proiect care să aibă în atenţie persoanele în vârstă? Deoarece un număr considerabil de
persoane încearcă, la bătrâneţe, un sentiment de marginalizare. Şi atenţie: sunt chiar vecinii noştri!
Ce ne dorim prin acest proiect? Răspuns: o sensibilizare a opiniei publice, evidenţiind faptul că
fiecare dintre noi îşi poate aduce contribuţia în lupta cu excluderea vârsticilor din viaţa comunităţii rurale.
Cu alte cuvinte: Formarea unei comunităţi rurale coezive!
Ce se va realiza prin implementarea proiectului? Proiectul vizează întărirea solidarităţii între
generaţii şi integrarea socială a persoanelor vârstnice ameninţate de izolate prin crearea unui grup - suport
alcătuit din elevi voluntari de la Colegiul Naţional “Mihai Viteazul” Turda (cnmv-işti) care işi au
domiciliul în localitatea Mihai Viteazu, judeţul Cluj. Prin intermediul proiectului se asigură asistenţa
persoanelor în vârsta, la domiciliu şi se încurajează participarea acestora la viaţa socială, direct sau
indirect (participare la activitaţi culturale şi promovarea activităţilor şi schimburilor între generaţii sub
formă de şezători).
Deviza noastră:
Luptă împotriva marginalizării persoanelor în vârsta si încurajează dialogul între generaţii!
Perioada propusă pentru desfăşurare: 10 săptămâni, 29 ianuarie-30 martie 2018.

Locurile de desfăşurare a proiectului: domiciliul persoanelor în vârstă din Mihai Viteazu, Casa de Cultură
Mihai Viteazu, Colegiul Naţional “Mihai Viteazul” Turda.
Grupul ţintă vizat de proiect: 20 de persoane în vârstă care sunt vecini cu voluntarii cnmv-işti.
Parteneri: Primăria Mihai Viteazu şi Casa de Cultură Mihai Viteazu.
Obiectivul general al proiectului: creşterea capacităţii de comunicare între generaţia tânără şi generaţia
vârstnică
Problema identificată: cunoaşterea insuficientă a nevoilor materiale şi afective ale vecinilor în vârstă
precum şi implicarea minimă a tinerilor în satisfacerea nevoilor persoanelor în vârstă, în a-i ajuta “să fie”
şi să ducă o viaţă decent.
Context general: Principala cauză a apariţiei problemei vizate în acest proiect o reprezintă diminuarea
sentimentului de apartenenţă la comunitatea rurală a persoanelor de vîrsta a treia, deoarece multe dintre
nevoile de suport material, în special cele de asistenţă socială la domiciliu, au fost acoperite numai
formal, prin măsuri legislative, care practic se aplică incomplet din lipsa resurselor financiare.
În acelaşi timp, persoanele vizate în acest proiect manifestă un interes redus pentru activităţile desfăşurate
în rural din cauza lipsei persoanelor suport şi, lucru mult mai grav, dovedesc un interes redus pentru
păstrarea si transmiterea traditţiilor şi obiceiurilor specifice şi a semnificaţiilor acestora.
473
III. CINE SUNTEM NOI?

Suntem zece tineri inimoşi care studiem la Colegiul Naţional “Mihai Viteazul” din Turda, coordonaţi de
doamna professor Gabriela-Dochiţa Iosof.
Un exemplu de activitate care s-a desfăşurat este relatată de eleva Cristina Vâtcă, implicată în mod
direct: “… pe data de 21 octombrie, în sat, a avut loc evenimentul “Târgul cepei”. În paralel cu alte
activităţi desfăşurate a avut loc prepararea mâncărurilor tradiţionale la ceaun. Cnmv-iştii voluntari au
preparat un ceaun din cele unsprezece. Conţinutul ceaunului a fost ambalat în caserole şi, folosind
biciclete şi un autoturism, s-a ajuns la domiciliul persoanelor în vârstă, unde au fost distribuite. Astfel am
reuşit să-i facem şi pe ei părtaşi evenimentului, chiar dacă într-un mod indirect.”
IV. ACTIVITĂŢILE LUNII FEBRUARIE-MARTIE:

- “Vine, vine primăvara!” – pregătirea zilelor de 1 Martie şi 8 Martie; confecţionarea de mărţişoare din
materiale naturale pentru ziua de 1 Martie şi de felicitări pentru ziua de 8 Martie la orele de tehnolgie
şi arte vizuale; organizarea unui spectacol de 8 Martie dedicat femeilor în vârstă; în localitate
funcţionează ansamblul de dansuri populare româneşti “Fii Moţilor” şi ansamblul de dansuri populare
maghiare “Rugyek”; amplasarea de afişe în locurile special amenajate din sat în scopul invitării
persoanelor interesate.
- “Istorii prezente” – pregătirea şezătorii; colectarea de poze care surprind momente de-a lungul vieţii
vîrstnicilor; realizarea expoziţiei cu fotografiile adunate prin amenajarea unei săli de la Casa de
Cultură din Mihai Viteazu; invitarea la şezătoare a domnului tanito-bacsi Koble Istvan din sat
Corneşti, care va fi figura centrală în jurul căruia va gravita întrega activitate; realizarea şi amplasarea
de afişe pentru informarea publicului din sat Mihai Viteazu şi de la liceu doritor să participe la
eveniment.
- “Pacheţelul dulce” - întâmpinarea sărbătorilor de primăvară prin coacerea de prăjituri la domiciliul
voluntarilor sau vom ajuta bunicuţele în bucătăria lor; realizarea de “pachete dulci” care vor fi
distribuite persoanelor în vârstă.
În loc de concluzii
Desfăşurarea activităţilor descrise în proiect, timp de 10 săptămâni, pot crea o serie de
oportunităţi. Dar cel mai important lucru: Dragostea ne vor uni! Pentru acest lucru nu se poate calcula
niciun buge .
Cosiderăm că suntem suficient de determinaţi să realizăm activităţile propuse în proiect şi ne
entuziasmăm la gândul că vom putea ameliora, prin acţiunile şi prezenţa noastră, starea de bine a
persoanelor în vârstă.
474
Imaginea școlii promovată de legătura profesor – părinți
Iova Dorina
Imaginea și performanța unei şcoali este dată de legătură puternică între profesori şi părinţi. Este
un parteneriat în care în centru este elevul. Cunoașterea copilului , schimbul de informații, trebuie să vină
din ambele sensuri, studiile aratând că o bună relaţie părinte – profesor se corelează cu performanţa
şcolară bună a copilului. Părinții au nevoie de sprijin din partea școlii iar școala din partea părinților.
Comunicarea între profesor şi părinte determină motivarea copiilor în învăţare, creşterea interesului
acestora pentru studiu, pentru activităţile şcolare şi extraşcolare.
Profesorii şi părinţii, împreună, ar trebui să îi sprijine pe copii în a-şi planifica activităţile, în a-şi
dezvolta interesul pentru diferite domenii. Ei pot oferi permanent oportunităţi de învăţare, lucrând în
parteneriat. Comunicarea dintre părinte și profesor – diriginte sau învățător, trebuie să fie constantă și
permanentă și să implice toate mijloacele disponibile şi să vizeze atât aspectele negative, dar, mai ales,
aspectele pozitive. De foarte multe ori, întrebările părintelui vizează doar aspectele negative (note slabe,
probleme de comportament), acest aspect fiind stimulat şi de faptul că există tendinţa ca profesorii să
puncteze doar „ceea ce nu merge” în activitatea şcolară a copilului, lăsând la urmă sau omiţând să
puncteze ceea ce elevul „face bine”, unde el excelează. Copilul trebuie lăudat, motivat, făcându-l să
gândească pozitiv, să-și învingă frica. Fixându-ne doar pe lucrurile pe care nu le fac ,,bine”, așa cum vor
părinții sau profesorii, nu vom mai identifica corect aspectele pozitive. Părinții pot viza atât aspecte ce
ţin de activitatea şcolară, cât şi de cea extraşcolară, de grupul de prieteni sau de relaţiile cu ceilalţi elevi.
Părinţii nu trebuie să-şi pedepsească copiii atunci când greșesc fără să le arate adevăratele
motive.
Orice probleme se pot rezolva mai uşor într-un climat de prietenie şi de înţelegere. Recompensarea
succesului, încrederea şi suportul afectiv din partea părinţilor duc la creşterea performanţei
şcolare. Acţiunile care implică părinţii produc o schimbare în ambientul familiei şi cresc aspiraţiile, atât
ale părinţilor pentru copiii lor, cât şi ale copiilor înşişi.
Mediul familial este primul mediu educativ şi socializator pe care îl cunoaşte copilul şi a cărui
influenţă îi marchează esenţial dezvoltarea ca individ. Legătura copilului cu familia este extrem de
puternică şi de neînlocuit.
Familia îndeplineşte importante funcţiuni în procesul general al integrării copilului în mediul

social, fapt ce se reflectă asupra dezvoltării sale
.
Un copil criticat învaţă să condamne. Un copil bătut învaţă să se bată. Un copil ironizat devine
timid. Un copil la care cineva a rânjit mereu, nu are niciodată mustrări de conştiiţă. Un copil încurajat
învaţă să aibă încredere în sine. Un copil tratat cu toleranţă învaţă ce este răbdarea. Un copil apreciat
învaţă ce este aprecierea. Un copil tratat cu corectitudine învaţă ce este dreptatea
Învăţarea eficientă – se produce atunci când copilul este: interesat de subiect (curios) , conştient că
ceea ce învaţă îl poate ajuta, hotărât şi dornic să progreseze.
Una dintre problemele care apar în relaţia profesor – elev este lipsa de implicare din partea
părinţilor, distanţa tot mai mare pe care aceştia o păstrează faţă de şcoală. Şcoala ar trebui să se implice
tot mai mult în atragerea părinţilor către ea, către profesori şi, în primul rând, către nevoile elevilor. Se
poate întâmpla ca profesorii să considere nepotrivită intervenţia părinţilor, critica pe care aceştia o aduc
şcolii, iar părinţii pot considera că şcoala nu are reacţia pe care ei o consideră potrivită şi corectă.
Rezolvarea unei asemenea situaţii nu poate veni decât prin comunicare, prin deschidere şi flexibilitate în
relaţia stabilită între cei doi parteneri.
Părinţii pot fi cu uşurinţă implicaţi în activităţile şcolare şi extraşcolare, profesorii îi pot informa despre
cum ar putea face acest lucru, cum pot deveni parteneri reali.
475
Abordările contemporane în educaţie impun, ca şi condiţie obligatorie, ca profesorii să stabilească

relaţii de cooperare cu părinţii elevilor, cu familiile acestora, rolul lor nelimitându-se doar la educaţia de
la catedră sau din clasă.
Evoluţia copiilor este puternic influenţată atât în prezent, cât şi în viitor, de modul în care se dezvoltă
această relaţie părinte – elev – profesor.
BIBLIOGRAFIE:
• Nicola, Ioan – „ Pedagogie”, E.D.P., R.A., Bucureşti, 1992;
476
Școala mea
Prof. Iovan Florica
Școala mea e cea mai frumoasă! Spun asta cu toată convingerea, nu pentru a
folosi un clișeu, pe care l-au utilizat și alții, ci pentru că așa simt. Pentru a vă convinge
că este așa, am să vă povestesc în rândurile următoare ceea ce m-a condus spre această
afirmație.
În primul rând, baza materială este, aș spune eu, în pas cu vremea, deși este o școală de cartier:
avem clase dotate cu calculator, imprimantă, videoproiector și alte dotări care facilitează procesul
instructiv- educativ, făcând din școala noastră, o școală modernă.
În al doilea rând, personalul didactic este bine pregătit, se implică în activități de promovare a
școlii și în pregătirea elevilor pentru participarea la concursuri și olimpiade. Toate acestea conducându-ne
la rezultate frumoase, cu care ne putem mândri.
În al treilea rând, pe parcursul anului școlar, în unitatea nostră de învățământ, se desfășoară

diferite târguri pentru ajutorarea celor aflați în dificultate. La toate târgurile, elevii participă ca voluntari,
confecționând (felicitări, jucării, podoabe de Crăciun, mărțișoare), donând jucării sau cumpărând
produsele confecționate și expuse de colegii lor. Toate aceste activități dezvoltându-le latura formativ-
educativă – aceasta fiind cea mai eficientă în predare-învățare.
În al patrulea rând, noi ne îngrijim și de componenta lor sensibilă, de latura afectiv - spirituală a
elevilor, astfel în pragul marilor sărbători creștine participăm la biserică la Sfânta Spovedanie și Sfânta
Împărtășanie.
În al cincilea rând, prin comemorarea unor evenimente naționale, reușim să le insuflăm dragostea
de neam și patrie.
Toate acestea și multe altele, fac din școala noastră acel loc, cald, acea oază de liniște și
cunoaștere care ne face să ne simțim bine, să fim mulțumiți că în fiecare zi mai așezăm o cărămidă la
temelia vieții copiilor noștri.
Data: 05.02.2012
477
”SPRE VIITOR, CU TOATE PÂNZELE SUS ! ”
Prof. Iovan Ramona,

director la Şcoala Gimnazială "Radu Tudoran", Comuna Blejoi
MOTTO: Educația nu este o pregătire pentru viață ; educația este însăși viața."
John Dewey
A. CINE SUNTEM?
Denumirea școlii: Școala Gimnazială ”Radu Tudoran”, Comuna Blejoi
Structură: Grădinița cu Program Normal Blejoi
Limba de predare: româna
Activitatea: în două schimburi (la școală)
1. Istoric şi identitate:
Din ”Monografia Comunei Blejoi” publicată de Marian Macovei în 2011 aflăm că vechi
documente administrative menționează școala de la Strâmbeni-Blejoi unde, în cursul anului școlar 1847 –
1848, erau înregistrați în ”circumscripția sa peste 180 de copii de vârstă școlară, iar învățător era Dimitrie
Roncescu”. De-a lungul timpului, elevii au învățat într-o școală al cărei spațiu a suferit diverse
transformări în funcție de factori cum au fost: necesitatea de a-l mări deoarece creștea efectivul școlar
(necesitate, nevoia de modernizare și de progres, dorința comunității locale de a oferi copiilor condiții cât
mai bune de instruire și educare.
În prezent, școala funcționează într-un local format dintr-o parte veche de mai mult de o jumătate
de secol, cu un singur nivel, și o aripă construită ulterior, care are și un etaj. Planurile Primăriei Blejoi
prevăd demolarea, într-un viitor apropiat, a părții vechi și construirea unui corp nou, cu trei săli de clasă la
parter și trei la etaj, în prelungirea celor existente deja în aripa mai nouă. În 2010, prin Hotărârea
Consiliului Local al Comunei Blejoi din 25 februarie, școala a primit numele scriitorului Radu Tudoran
(pe numele său adevărat Nicolae Bogza, fratele lui Geo Bogza), născut în comuna noastră la data de 8
martie 1910.
De altfel, comuna Blejoi se mândrește cu fii ai săi deveniți personalități marcante ale culturii
românești, cum sunt: scriitorii Radu Tudoran și Geo Bogza, compozitorul Constantin Dimitrescu (al cărui
nume se leagă de cunoscutul ”Dans Țărănesc”), criticul literar Valeriu Râpeanu.
În 6 decembrie 2013, au fost inaugurate Sala de Sport și Sala Polivalentă: un complex
multifuncțional modern ce poate găzdui competiții naționale și internaționale de handbal și de baschet,
sală în care elevii școlii își desfășoară orele de educație fizică precum și numeroase alte activități sportive
și culturale.
B. CUI NE ADRESĂM?
Grupuri țintă :
Ținta principală: Preșcolarilor Grădiniței cu Program Normal Blejoi și elevii claselor 0 – VIII din Școala
Gimnazială ˮRadu Tudoranˮ, Comuna Blejoi.
Ținte de acces la ținta principală: părinții preșcolarilor și elevilor școlii, profesorii școlii, cei care
facilitează accesul elevilor la oferta noastră de școlarizare.
C. CE OFERIM?
1. Profilul educațional și didactic – Școala Gimnazială ”Radu Tudoran” oferă elevilor oportunități de
dezvoltare și afirmare personală printr-un proces de învățământ modern, construit în jurul nevoilor și
posibilităților lor de formare, stimulând în același timp performanța și participarea la viața comunității. La
finalizarea studiilor, elevii noștri intră, în funcție de profilul și specializarea aleasă, la licee sau școli
profesionale. (Rata de inserție în învățământul liceal/ profesional 100% în ultimii ani)
2. Caracteristici ale personalului existent (pregătire, vârstă, motivație, atitudine)
478
Toate cadrele didactice sunt calificate și interesate de perfecționarea lor continuă. Astfel, din 30 de cadre
didactice, 13 sunt cu gradul didactic I, 5 cu gradul didactic II, 6 cu definitivat și 2 profesori debutanți.
Media de vârstă este de 40 de ani, ceea ce denotă un colectiv profesoral în plină manifestare a
potențialului profesional. Relația dintre elevi și profesori este una de parteneriat, cadrele didactice
personalizând demersul didactic prin raportare la nevoile, posibilitățile și cerințele elevilor.
D. SĂ NE FACEM CUNOSCUȚI :
1. Obiective urmărite în activitatea de promovare a imaginii şcolii :
Problemă identificată: Din chestionarea părinților, am constatat că aceștia cunosc școala noastră mai mult
prin intermediul celor povestite de elevii noștri și foarte puțin sau deloc prin activități de promovare
realizate de școală . De asemenea, de multe ori informațiile sunt distorsionate sau insuficiente și ajung
târziu la grupul nostru țintă.
Obiectiv general: îmbunătățirea și promovarea imaginii școlii în cadrul comunității educaționale județene;
Obiectiv specific: atragerea unui număr mai mare de elevi la serviciile oferite de școala noastră, în
vederea creșterii competiției și, implicit, a nivelului de pregătire al elevilor școlii.
3. Modalități de promovare a imaginii şcolii noastre :

 conceperea și distribuirea în școală și în comună a pliantului și afișului de popularizare a ofertei de
școlarizare a școlii
 conceperea și distribuirea a unui pliant/CD cu activitățile extrașcolare reprezentative desfășurate
de elevii și profesorii școlii și cu aspecte din laboratoarele și cabinetele școlii (pe lângă pagina de
facebook a școlii)
 organizarea Zilei Porților Deschise →publicarea unui articol în presa locală despre oferta școlii
 participarea la activități de voluntariat în cadrul comunității și popularizarea acestora în media
locală
 susținerea unor spectacole de teatru, dans și muzică în cadrul activităților festive desfășurate de
școală sau comunitatea locală
 distribuirea de materiale promoționale (pixuri inscripționate cu numele și adresa școlii, orare
școlare care au pe verso oferta de școlarizare)
 aplicarea de chestionare de identificare a opțiunilor elevilor, precum și a unor teste de aptitudini .
479
Prof. Istorie, gr. I

IOVAN SORIN STEFAN
MOTTO: "O imagine înseamnă mai mult decat o mie de cuvinte."
Imaginea unei instituţii educaţionale este determinată de un ansamblu de criterii,reguli şi

interpretări care sunt structurate de-a lungul timpului şi transmise prin tradiţie ,modificate şi îmbogăţite
succesiv cu elemente noi ,acceptate şi asimilate de comunitate.A-mi promova imaginea şcolii în care
activez ,înseamnă o provocare continuă, un mod de lucru pe care îl fac împreuna cu colegii mei în fiecare
zi, prin actul educaţional întreprins la fiecare ora. La fiecare activitate, la fiecare acţiune, la care se adaugă
stilul managerial al conducerii şcolii prin ,,politica,, pe care o adoptă, pe care o aplică, prin gestionarea
urmatoarelor moduri:
-desfăşurarea unor activităţi profesionale de relaţii publice prin care să obţii-încrederea, simpatia,
întelegerea factorilor implicaţi profesori-parinţi elevi;
`-desfăşurarea unei campanii publicitare ,care uneori devenea chiar agresivă;
-atragerea de sponsori ;
-angajarea unui personal bine pregătit, motivat şi ataşat obictivelor şcolii;
-intreţinerea de relaşii bune cu mass-media;
Un rol important în promovarea imaginii şcolii, îl constituie promovarea acesteia, în cadrul
comunităţii locale, la nivel judeţean, naţional sau chiar internaţional. Vrem ca şcoala noastră să fie o
şcoală deschisă faţă de comunitate, în care centrul vital al comunitaţii, să se poată muta oricând în
şcoala, ca punct de întâlnire a mediului academic cu piata forţei de munca, a influenţelor educative
formale cu cele nonformale şi informale.
Un aspect pozitiv în promovarea imaginii şcolii, îl constituie îi relaţiile de colaborare dintre
profesori şi părinţi, care întăresc identitatea şcolii şi sporesc prestigiul instituţional şi personal al celor
implicate, dau un sens de utilitate timpului petrecut împreuna şi deschid perspective unor preocupări
informale cu valoare formativă.
Pentru realizarea unei promovari de imagine eficiente urmărim :
-reliefarea rolului instituţiei educative ;
-tradiţiile şi realizările instituţiei;
-aprecierea facută de sIstem şi comunitate;
-interacţiunile educaţionale cu alte instituţii ;
-avantaje oferite elevilor;
-programe şi proiecte ale scolii;
-activitatile extra scolare;
Şolile la care activez, promovează modele de bune practici în randul participanţilor la actul
educativ, adoptă metode şi procedee didactice noi, axate pe nevoile actuale ale elevilor, asigură totodată
comunicarea între generaţii, familie si comunitatea locala si promoveaza valenţe educative pentru
formarea personalitaţii elevului.
Imaginea şcolii este promovată îndeosebi prin rezultatele şi realizările sale, prin elemente ale
culturii organizaţionale ce ţin de mituri, eroi, simboluri, modele comportamentale,ritualuri ,ceremonii.
Promovarea imaginii scolii este realizata indeosebi prin parteneriate,proiecte si activitati extra
scolare,care au un rol important in :
-intocmirea ,prezentarea si difuzarea de materiale informative ale elevilor scolii, in
vederea unei bune informari si orientari scolare si profesionale in ceea ce priveste evaluarea
nationala,admiterea in licee,cat si examenul national de bacalaureat;
-colaborarea eficienta cu toti factorii implicati in actul educativ;
-armonizarea ofertei de servicii educationale cu nevoile specifice identificate in unitatile
scolare.
480
Promovarea imaginii şcolii a fost şi este realizată cu succes prin delurarea unor activităţi,
proiecte ca: - proiect European Erasmus+ , intitulat "Drumul către o carieră- Studiu, Explorare,
Necesitate, Ştiinţă", proiect derulat în perioada 01.06.2015– 31.05.2017, la nivel liceal, proiect ce a avut
un impact deosebit asupra elevilor, cadrelor didactice, comuităţii locale.
Priecte educative derluate în şcoală, la nivel gimnazial :
 "Şcoala siguranţei BRUMI"
 "Şi eu trăiesc sănătos"
 Simpozion"nonviolenţa în şcoală şi în spaţiul comunitar "
 "Migraţiune şi cetăţenie global la şcoală"
 "Educaţie pentru sănătate"

În concluzie, pot spune că Promovarea imaginii şcolii reprezintă unul din lucrurile importante ale
activităţii noastre depinzând în mare măsură de factorii implicaţi, profesori, elevi, părinte, de politoca
managerială a organizaţiei şcolare care promovează imaginea atât în mediul intern cat si în mediul
extern, imagine care este pozitivă datorită folosirii metodelor şi tehnicilor adecvate.
481
EDUCAŢIA INTERCULTURALĂ –
O PROVOCARE PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR
Prof. înv. primar Iovănescu Simona Monica

Şcoala Gimnazială ,,George Gârda” Mănăştiur
Educaţia interculturală constituie o opţiune ideologică în societăţile democratice şi vizează viitorii

cetăţeni să facă cea mai bună alegere şi să se orienteze în contextul schimbărilor intervenite în sistemele
de valori. Ea trebuie să devină o constantă a pregătirii cadrelor didactice şi să-şi pună amprenta asupra
programelor şcolare şi materiilor de învăţământ, asupra priorităţilor educative, asupra criteriilor de
evaluare a competenţelor şi comportamentelor, asupra relaţiilor cu părinţii şi comunitatea, permiţând
formarea comportamentelor creative în comunicare, cooperare şi încredere în cadrul grupului; respect
reciproc, toleranţa faţă de opinii diferite.
Egalitatea diferenţelor trebuie să fie baza educaţiei interculturale. Pentru a acorda oportunităţi şi
posibilităţi egale tuturor culturilor, pentru dezvoltarea fiecărei culturi şi identităţi educaţia interculturală
trebuie să respecte diferenţele şi să promoveze egalitatea. Acest lucru contribuie la depăşirea inegalităţilor
sociale.
Şcoala este principalul spaţiu al învăţării pluralităţii culturale prin preţuirea diversităţii, a notei
distincte aduse de cultura fiecărui actor social participant. Ea trebuie să formeze deprinderea preţuirii
valorilor pluriculturale, nu există valori superioare şi inferioare, ci există valori specifice care trebuie
judecate. În şcoală este necesară ,,modelarea” orgoliului etnic al majorităţii şi întărirea încrederii în sine a
minorităţii.
Şcoala are misiunea de a permite fiecărui copil să crească, să-şi dezvolte spiritul, corpul şi inima,
deci inteligenţa, sensibilitatea, creativitatea; să permită copiilor să înveţe să trăiască împreună, unii cu
alţii, cu persoane diferite, să-şi poată ocupa progresiv locul în societate, să poată deveni cetăţeni activi.
Pentru cadrele didactice este esenţial să creeze relaţii pozitive în interacţiunea dintre semeni, să
favorizeze dezvoltarea persoanei cât şi a relaţiilor constructive în grup, pentru a trăi sentimentul propriei
identităţi. Experienţa de zi cu zi mă determină să afirm că nouă, cadrelor didactice, ne revine un rol
deosebit de important în crearea unei atmosfere prietenoase, plină de respect între copii şi între părinţi,
pentru a se evita unele neînţelegeri sau conflicte interrasiale. Este imperios necesară toleranţa, indiferent
din ce familie provin copiii clasei din punct de vedere etnic, religios, social,etc. În activitatea mea m-am
confruntat cu situaţii când au venit copii din medii total diferite: familii foarte sărace, familii de religii
diferite, copii din medii profesional diferite, cu culturi diferite sau de etnii diferite, situaţie în care
obiectivul meu principal a fost acela de a-i determina pe aceşti copii să nu simtă sau să simtă cât mai
puţin felul provenienţei lor, ferindu-i de fenomenul frustrării care ar putea avea repercursiuni asupra
personalităţii în formare a copilului mic.
Fiind un domeniu nou, este greu a stabili locul educaţiei interculturale în curriculum oficial, motiv
pentru care se acordă o atenţie mai mare activităţilor extracurriculare ale căror obiective şi probe de
evaluare pot fi direcţionate către sentimente, atitudini, lucruri mai puţin palpabile.
În concluzie trebuie să învăţăm să ne respectăm unii pe alţii, să comunicăm, să ne tolerăm, să
cooperăm cu ceilalţi, deoarece doar aşa nu vor mai exista diferenţe între noi care suntem diferiţi, dar
totuşi egali. Şi pentru că toţi copiii au drepturi egale la educaţie, este necesară identificarea, valorificarea
şi stimularea tuturor capacităţilor şi disponibilităţilor existente la fiecare, indiferent de etnie, în scopul
unei educaţii eficiente.
BIBLIOGRAFIE:
● Ciolan, Lucian, 2000, Paşi către şcoala interculturală, Colecţia Şanse Egale, Ed. Corint;
● Cucoş, Constantin, 2000,Educaţia. Dimensiuni culturale şi interculturale, Ed. Polirom, Iaşi;
● Cucoş, Constantin, 2008, Educaţia. Iubire, edificare, desăvârşire, Ed. Polirom, Iaşi;
● Hofstede, Geert, 1996,Managementul structurilor multiculturale, Bucureşti, Ed. Economică;
● Maliţa, Mircea, 1998,Zece mii de culturi, o singură civilizaţie, Bucureşti, Editura Nemira;
● *** 2001,O nouă provocare pentru educaţie – Interculturalitatea, Editura Polirom.
482
„Performanţă în meserie“
Liceul Tehnologic „Virgil Madgearu“ Constanța

Profesor discipline tehnice Irimia Carmen
Proiectul județean „Performanţă în meserie” inițiat de Liceul Tehnologic „Virgil Madgearu“

Constanța în anul școlar 2016-2017 își propune să dezvolte interesul elevilor din licee tehnologice
pentru formarea personalității și a competențelor profesionale prin participarea la concursuri de
profil.
Vineri 8 decembrie 2017 s-a desfășurat la „Salonul Wawa“ din Constanța concursul
tematic „Coafuri extravagante!“ din cadrul proiectului județean „Performanţă în meserie” aflat la
Ediția a II-a, secțiunea „Magie reflectată în podoaba capilară“.
Au participat și realizat lucrări practice specifice domeniului estetica și igiena corpului
omenesc elevi din cinci licee tehnologice din Constanța și Mangalia în prezența partenerului
economic d-na Radu Roxana. În urma evaluării comisiei au fost acordate trei premii și o
mențiune. Prezentarea lucrărilor finale demonstrează însuşirea tehnicilor de lucru și satisfacţia
membrilor grupului asupra lucrărilor prezentate.
Pozele au fost realizate de către d-l fotograf Sima Petrică.
483
484
Aparenţă /esenţă
Prof. Inv. Primar Irimia Raluca

Școala Primară „Carol I” Iași
Etimologia cuvintelor: aparenţă provine din fr. apparence şi lat. aparentia, iar esenţă din fr.
essence şi lat. essential.
Aparenţa este înfăţişarea exterioară şi adesea neconformă cu realitatea cuiva sau a ceva.
Locuţiunea adverbială în aparenţă înseamnă după exterior, la prima vedere, iar expresia a salva aparenţele
înseamnă a reuşi să-i dea unui lucru, unei situaţii o înfăţişare care să ascundă o realitate neplăcută (DEX,
1998: 50).
Esenţa este calitatea fundamentală a unei fiinţe, a unui lucru, a unei fapte. Locuţiunea adverbială
prin esenţă înseamnă prin însăşi natura sa (Dicţionar explicativ ilustrat al Limbii Române, 2007: 348).
Cel mai adesea întâlnim acest concept ca rezultat a ceea ce suntem noi în viaţa de zi cu zi. Apare
din teama, din dorinţa de a fi ce nu suntem, din dorinţa de a arăta lumii doar o parte din noi, din dorinţa de
a fi plăcuţi şi acceptaţi într-un grup, în societate. Din primii ani ai ieşirii în lume începem să purtăm o
mască, unii cu o pricepere mai mare, alţii cu o pricepere mai mică.
În literatura română mulţi autori s-au axat pe conceptul aparenţă/esenţă, un exemplu fiind I. L.
Caragiale cu schiţele şi comediile sale.
 În schiţă: de exemplu în D-l Goe, contrastul dintre aparenţă şi esenţă este evidenţiat în
mod special prin comportamentul băiatului şi prin caracterizarea făcută de celelalte
personaje. Copilul ,,răsfăţat” şi ,,simţitor” este considerat o întruchipare a frumuseţii şi a
deşteptăciunii, faptele lui nefiind dezaprobate de nimeni, familia adorându-l şi arătându-i
acest lucru (Butnaru, 2004: 180);
 În comedie: ,,comicul ilustreză contrastul dintre esenţă şi aparenţă”. În comedia O
scrisoare pierdută, I. L. Caragiale prin caracterizarea personajelor ilustrează acest contrast.
De exemplu, poliţistul Ghiţă Pristanda, care prin profesia sa ar trebui să fie o persoană
demnă, cinstită, el este de fapt ,,arogant” sau ,,umil” în funcţie de împrejurări(Badea, 2002:
245);
 În fabulă: un exemplu reprezentativ este Câinele şi căţelul de Grigore Alexandrescu. Partea
cea mai evidentă este ilustrată de câinele Samson care îi spunea unui bou că pledează
pentru egalitatea dintre animale indiferent de mărimea lor, dar în momentul apariţiei
căţelului Samurache care îi spune că este ca un frate, acesta ripostează ignorând cele
afirmate boului, alungându-l pe căţel susţinând că doreşte egalitate, dar nu cu căţei ci doar
cu cei de talia sa;
 În ghicitori: ,,Cureluşă unsă pe sub pământ ascunsă” (Popescu, 2005: 33);
 În proverbe: ,,Cine se scoală de dimineaţă departe ajunge”(Popescu, 2005: 67);
 În zicători: ,,Trandafirul e frumos/Nu uita că-i şi ţepos”(Popescu, 2005: 101);
 În stiluri: cel mai ades întâlnim acest concept în stilul publicistic, mai ales în titlurile din
revistele mondene.
Am putea continua cu exemple şi din alte domenii, tocmai pentru că acest concept se regăseşte în
noi şi în tot ceea ce ne înconjoară.
Bibliografie:
 Badea, Mariana: Limba şi Literatura Română, pentru elevii de liceu, Editura Badea & Professional
Consulting, Bucureşti, 2002;
 Dicţionar Explicativ al Limbii Române: ediţia a II-a, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti,
1998;
 Dicţionar explicativ ilustratat al limbii române: Editura Arc, 2007;
 Popescu, Petru: Ghicitori, proverbe şi zicători, Editura Flamingo GD, Bucureşti, 2005.
485
Tradiţii şi obiceiuri de iarnă
Înv. Irini Adriana

Şcoala Gimnazială Frătăuţii- Vechi
Dintre obiceiurile româneşti, cel care a ajuns aproape să se identifice cu ajunul Crăciunului şi cu
noaptea de Crăciun este colindul.
În ajunul Crăciunului, cetele de colindători sunt alcătuite cu precădere din copii, obiceiul numindu-se
de altfel colindele copiilor. Se face deosebire astfel de colindatul propriu zis la care participă feciorii şi
oamenii maturi.După ce cântă copiii vor avea parte de daruri: colaci, covrigi, nuci , mere şi bani.
Alături de colindatul copiilor, în ajunul crăciunului se mai întâlneşte în unele regiuni obiceiul
umblatului cu icoana. Preoţii şi dascălii poartă din casă în casă o icoană reprezentând naşterea lui isus, pe
care membrii casei vizitate o sărută cu evlavie în semn de respect şi credinţă.
Adevăratul colindat se desfăşoară însă în seara şi noaptea de Crăciun. Colindătorii- tineri şi oameni în
toată firea- se adună în cete bine rânduite. Fiecare grup îşi alege un conducător numit vătaf sau jude. Lor
li se adaugă şi flăcăii care cară darurile primite.
Pe vremuri fiecare ceată putea să ia la colindat doar o anumită parte a satului, având grijă să nu
pătrundă în zona ce i se cuvenea altuia. Odată intraţi în curte, colindătorii prezintă repertoriul, înaintea
membrilor casei adunaţi în prag.
Cântecele sunt întotdeauna însoţite de dansuri. După ce cântecele şi dansurile din faţa casei s-au terminat,
gazda îşi invită colindătorii în casă. Aici înainte de aşezarea la masă pentru ospăţul comun, vătaful
porunceşte să se cânte alte colinde.
Numărul colindelor depinde de belşugul de daruri pe care gazda le oferă colindătorilor.
În Moldova este obiceiul ca de Anul Nou să se umble cu ursul. El este întruchipat de un flăcău ce
poartă pe cap şi umeri blana unui animal împodobit în dreptul urechilor cu ciucuri roşii. Ursul este condus
de un ursar, însoţită de muzicanţi şi de un întreg alai de personaje.
Copiii mai mici vin cu uratul în seara de 31 decembrie şi urează gazdelor multă sănătate, belşug şi spor
în toate.
Dimineaţa umblă cu sorcova. Aceasta se face dintr-un băţ împodobit cu flori de hârtie colorată. Numele
de sorcovă vine de la cuvântul bulgar surov, aluzie la ramura abia îmbobocită, ruptă odinioară dintr-un
arbore.
Înclinată de mai multe ori în direcţia unei anumite persoane, sorcova joacă rolul unei baghete magice,
înzestrate cu capacitatea de a transmite vigoare şi tinereţe celui vizat.
486
O ȘCOALĂ MINUNATĂ
Prof. Isăroiu Aurelia

Școala Gimnazială” Mihai Eminescu”-Pitești
Viața este frumoasă și plină de lucruri inedite. Ne minunăm și ne bucurăm de lumea

înconjurătoare Totul este o mare provocare și multe semne de întrebare.Încercăm să descoperim legile
naturii.Dar , răspunsurile se află în timp. Ne naștem și încet ,încet învățăm să mergem ,apoi învătăm să
vorbim, să cunoaștem lumea și să o înțelegem.Nu este deloc ușor. Familia are un rol foarte important însă
o contribuție la fel de mare în educarea fiecăruia o are școala.
Școala este locul care trezește amintiri tuturor oamenilor. Fiecare dintre noi a stat mulți ani într-
o bancă alături de colegi și prieteni. A trecut prin tot felul de întâmplări ,plăcute și neplăcute. Totul a
condus la formarea personalității și a caracterului nostru.
Timpul trece , devenim maturi și când dorim ca și copiii noștri să realizeze ceva în viață,să fie
bine educați și îndrumați ne ducem cu gândul către școala copilăriei noastre.
Așa se întâmplă la școala mea unde părinții ,foști absolvenți ai acestei școli se întâlnesc cu fostii
învățători și profesori și își predau mai departe copiii lor pentru a descoperi tainele cunoașterii de la
aceleași persoane pe care le-au apreciat și respectat.
Bunici,părinți și copii se întâlnesc cu personalul didactic și deapănă amintiri.Anii care au trecut

au adus schimbări majore în ceea ce privește îmbunătățirea bazei materiale.Ficare zi este importantă și
fiecare încearcă să aducă îmbunătățiri imaginii școlii.
Se participă la foarte multe concursuri locale,județene ,naționale și de fiecare dată sunt rezultate
foarte bune.Se organizează în cadrul școlii activități diverse în care se implică toată lumea. Domeniile
sunt diversificate : matematică,română,biologie,istorie,geografie,limbi străine, fizică,sport.Toate au
premii demonstrând o bună pregătire profesională.
Ecologizarea mediului, mâncarea sănătoasă,protejarea naturii sunt acțiuni des întâlnite în cadrul
instituției.
La examenele de evaluare națională notele au fost întotdeauna foarte mari fiind mulți elevi care
obțin nota 10 la disciplinele de concurs.
Acesta este și motivul pentru care an de an numărul de solicitări de înscriere la clasele

pregătitoare se mărește .S-a ajuns să fie mai multe cereri decât locuri.
Este un lucru bun și o bucurie pentru colectivul didactic al Școlii Gimnaziale” Mihai Eminescu”
din Pitești.
487
Camelia-Maria ISMANĂ-ILISAN
FEBRUARIE 2018
Educația este un fenomen complex format dintr-un ansamblu de măsuri, aplicate ȋn mod
sistematic ȋn vederea formării și dezvoltării ȋnsușirilor intelectuale, morale sau fizice ale tinerilor
(oamenilor).
educația.
Evaluarea calității o fac consumatorii, după realizarea prestațiilor educaționale. Ei cumpără actul
educational ȋnainte de a-i percepe valoarea. Desigur, se iau ȋn considerare și informațiile existente până la
aceea data despre o anumită unitate școlară, ȋnsă adevărata valoare se stabiliște la sfârșitul școlarizării, ȋn
funcție de performanțele de care sunt capabili absolvenții școlii respective.
Serviciul educațional odată evaluat, va determina o afluență mai mică sau mai mare de elevii .
Serviciile educaționale sunt activității prestate ȋn beneficiul consumatorilor de educație, cu sau fără
participarea lor directă, cu scopul de a le ȋmplini anumite nevoi și a le produce satisfacții intelectuale.
conferințe, sesiuni de comunicări, spectacole, activități culturale ȋn biblioteci, activități extrașcolare, etc.
Ȋntr-o școală, promovarea modelelor de bune practici mai ales în cazul cadrelor didactice, aduce
Alături de școală care asigură maxima comunicare ȋntre generații, familia și comunitatea au o
deosebită valoare ȋn formarea personalității copilului.
Parteneriatele dintre școli, familii și comunități pot: ajuta profesorii ȋn munca lor, perfecționa abilitățile
stimula serviciul comunității și suport familiilor, crea un mediu mai sigur ȋn școli.
Motivul principal pentru crearea unor astfel de parteneriate este dorința de a ajuta elevii să aibe succes la
școală și mai târziu, ȋn viață.
Pe lângă acest aspect o importanță majoră o au și factorii de mediu. Starea socială sau nevoile
speciale ale copiilor pot determina apetitul sau dezinteresul față de educație.
Politica de promovare trebuie elaborate prin studierea motivațiilor și a reprezentărilor simbolice ale
 Crearea și promovarea unei imagini instituționale positive ȋn comunitate;


acesteia ȋn funcție de nevoile și interesele partenerilor și beneficiarilor procesului
educational;
488
 Colaborarea eficientă cu toți reprezentanții minorităților entice;


 Promovarea imaginii instituției și factorilor ce ȋși asumă responsabilitățile ȋn procesele de

Ȋn literatura de specialitate pot fi identificate cinci principii ale campaniilor de success privind
promovarea imaginii școlii:
 Identificarea nevoilor, a intereselor, a obiectivelor și posibilităților publicului prioritar;
 Planificarea și exectuarea campaniei ȋntr-un mod sistematic;
 Monitorizarea și evaluarea continua pentru a vedea ce funcționează și unde trebuie făcute eforturi
suplimentare;
 Luarea ȋn considerare a rolurilor complementare ale comunicării interpersonale cu mass-media;
 Selecția unor media potrivite pentru fiecare public prioritar.
Succesul sau insuccesul unei campanii de promovare a imaginii școlii depinde ȋn mare măsură de
creativitatea temei. Trebuie să se răspundă la ȋntrebarea ,, Care este cea mai potrivită modalitate pentru a
atrage atenția publicului?”. Prin creativitate, adică prin folosirea de cuvinte și simboluri ȋntr-o abordare
originală pentru fiecare public, se obțin efectele dorite.
Un rol important ȋl au și târgurile educaționale organizate de instituțiile de ȋnvățământ, precum
,,Ziua porților deschise”, comunicarea cu ajutorul mijloacelor moderne: Facebook, Twitter, Instagram,
etc. cu ajutorul cărora un public numeros poate fi la curent cu ceea ce se desfășoară în școala noastră.
Organizarea judicioasa a acestora poate sa se soldeze cu succes ȋn ceea ce privește ȋnscrierea mai multor
adolescenți la o formă sau alta de educație. Târgul educațional trebuie sa ofere celor interesați multe
informații dintr-un domeniu sau altul, prin panouri, fotografii, grafice, pliante, ghiduri, etc. . Târgul
educational este un cadru propice al difuzării directe a produsului educational, un spațiu potrivit pentru
comunicare ȋntre instituția de ȋnvățământ și viitorii elevi.
Pe lângă organizarea unui eveniment special, promovarea se mai poate face și cu prilejul unor
sărbători, a unor manifestări cultural-artistice, aniversări, etc. Ȋn acest caz se tipăresc programe, pliante,
ghiduri, ȋn care se poate explica oferta educațională.
1. Coman , Cristina , Relații publice și mass-media, Iași, Ediția Polirom,2000
2. Drăgan,I. , Paradigme ale comunicării de masă, Editura Șansa, București, 1996
3. Rus,Flavius Cătălin, Introducere în știința comunicării și a relațiilor publice,Iași, Editura
4. McQuail, Denis, Windahl,Seven, Modele ale comunicării, București, Editura Comunicare.ro,2004
5. Remus ,Pricopie, Relații publice, Curs suport
489
CONTEAZĂ IMAGINEA ŞCOLII?
Prof. Ioana Ispas

Şc. Gimn. Traian
Şcoala este o instituţie publică şi ocupă un loc central în comunitate. Misiunea şcolii este să
formeze viitorii cetăţeni, în concordanţă cu principiile şi valorile democraţiei.
Şcoala nu înseamnă numai ore de curs, note şi teste. Şcoala reprezintă locul în care atât elevii cât
şi profesorii construiesc un mod de a trăi împreună. Ambele categorii de actori petrec mult timp din viaţa
lor în spaţiul şcolii şi le marchează viaţa inevitabil. Contribuţia lor este în egală măsură importantă, chiar
dacă statutele şi responsabilităţile lor sunt diferite. Însă viaţa şcolii înseamnă mai mult decât a preda sau a
învăţa ceea ce este cuprins în materiile din curriculum. Înseamnă pregătire pentru viaţă.
Un pas important pe care şcoala trebuie să-l facă este acela de a construi înăuntrul ei o adevărată
comunitate. Ce semnifică acest lucru? Înainte de toate, a împărtăşi aceleaşi valori, a avea aceleaşi
obiective, a exista o susţinere reciprocă, a respecta munca şi posibilităţile fiecăruia, a dori să obţii
rezultate cât mai bune care să se reflecte atât în performanţe individuale cât şi la nivelul întregului grup de
membri ai şcolii şi, poate cel mai important, să existe o muncă în comun, la care toţi să participe, atât
personalul didactic cât şi elevii şi chiar părinţii. De multe ori auzim şi elevii şi cadrele didactice rostind
cuvintele «şcoala noastră». Cât de mult simt ei că aparţin unei comunităţi a şcolii? În ce măsură participă
cu adevărat la reuşitele şcolii, la schimbarea şcolii, la rolul ei într-o comunitate mai mare? Răspunsurile
se regăsesc în acţiunile desfăşurate în comun prin implicarea tuturor, în care fiecare simte că a contribuit
cu ceva la realizările şcolii. Dacă se respectă următoarele caracteristici, atunci putem considera că în
interiorul şcolii noastre s-a construit o adevărată comunitate:
- într-o comunitate fiecare membru are dreptul de a-şi exprima opinia şi a fi ascultat;
- fiecare este responsabil pentru reuşita/nereuşita comunităţii în diversele activităţi pe care le desfăşoară;
- fiecare ştie despre fiecare ce probleme are şi cum poate fi ajutat pentru a le depăşi;
- toţi membrii comunităţii se ajută reciproc pentru a rezolva diversele lor probleme;
- toate deciziile sunt luate prin acordul comun al membrilor comunităţii.
Toate şcolile au mult mai mulţi elevi decât cadre didactice. Însă cât de mult se simte la nivelul
implicării în viaţa şcolii participarea efectivă a elevilor? Deseori, cadrele didactice sunt cele care preiau
iniţiativa, preiau conducerea şi organizarea acţiunilor, iar elevii se transform în mare măsură în
“executanţi”. Construirea unei comunităţi a şcolii presupune interes pentru ceilalţi, pentru opiniile lor,
presupune dorinţa de a realiza ceva în comun prin contribuţia fiecăruia, a stimula iniţiativa şi a avea
încredere în posibilitatea fiecăruia de a participa la o acţiune colectivă. Acest mod de a gândi este necesar
să fie împărtăşit în primul rând de cadrele didactice pentru a-l cultiva în rândul elevilor. Comportamentul
participativ se învaţă, iar şcoala reprezintăcel mai potrivit mediu pentru cultivarea acestui tip de
comportament. A învăţa să îţi pese de comunitatea şcolii este primul pas pentru a învăţa să îţi pese de
comunitatea mai largă în care trăieşti. Participarea activă şi responsabilă a elevilor în viaţa şcolii sau a
comunităţii este rezultatul muncii profesorilor, pe de o parte, şi a elevilor, pe de altă parte. Elevii doresc
să participe. Cu toate acestea, ei au nevoie de sprijin pentru ca demersurile lor să fie cu adevărat utile
pentru ei şi pentru cei din jur. Stimularea iniţiativei este rezultatul intereselor elevilor şi al abilităţilor
cadrelor didactice ca facilitatori şi moderatori. De aceea cadrele didactice trebuie să manifeste foarte
multă înţelegere, receptivitate , îngăduinţă şi să ofere mereu un răspuns la solicitările elevilor şi ale
comunităţii.
Promovarea imaginii şcolii trebuie să ţină cont de calitatea actului educaţional, de calitatea
profesorilor care susţin educaţia. Evaluarea calităţii o fac beneficiarii, după realizarea prestţiilor
educaţionale. Promovarea imaginii şcolii implică o activitate umană sau un sistem de activităţi orientate
spre satisfacerea cerinţelor beneficiarilor actuali şi potenţiali. Pentru o promovare continuă a activităţilor
şcolii şi pentru o permenentă îmbunătăţire a calităţii la nivel instituţional, şcoala încearcă să-şi
îmbunătăţească permanent programele, să îşi păstreze renumele de şcoală foarte bună la examenele
naţionale, la concursurile şcolare şi extraşcolare, o şcoală în care cadrele didactice sunt interesate
permanent de perfecionare, de calitatea actului educaţional.
490
TEORIA INTELIGENŢELOR MULTIPLE ŞI EDUCAŢIA MUZICALĂ
PROFESOR: ISTRATIE AURORA,

COLEGIUL TEHNIC ”MIHAI VITEAZU” VULCAN, JUD. HUNEDOARA
„Arta muzicală dezvăluie lumea interioară a omului, cele mai subtile nuanţe ale vieţii afective, cele mai
înalte idealuri, crezul dintotdeauna al omului, în bine, în frumos şi în adevăr.” (Salade D.)
Muzica se explică prin ea însăşi, nu poate fi explicată în cuvinte niciodată (integral) oricât de
multe am şti despre ea. Sunetul devine în relaţie cu alt sunet, un simbol. Transmite deci, un mesaj
introductibil în alt limbaj, unic în timp.
Pentru perceperea acestui mesaj, educaţia muzicală începe de la cea mai fragedă vârstă. Educaţia
muzicală înseamnă, la vârsta şcolară mică, să-l determini pe elev să treacă din ipostaza de auditor,
ipostaza pasivă, în cea de interpret, de creator, ipostaza activă. Cu cât elevul se va afla într-o ipostază
superioară, cu atât intensitatea trăirilor sale va fi mai mare în contact cu arta muzicală. Iar şcoala dispune
de o sumedenie de mijloace pentru realizarea educaţiei muzicale: lecţia de muzică, ora opţională,
ansamblul coral, audiţiile muzicale, serbările şcolare, participarea organizată la concerte, concursurile de
interpretare muzicală, organizarea de formaţii muzicale, cercuri muzicale de interpretare si creaţie,
vizionarea organizată de spectacole care folosesc muzica: spectacole coregrafice, piese de teatru, filme
artistice şi documentare şi nu în ultimul rând participarea organizată la slujbele religioase; promovarea şi
încurajarea copiilor de a practica obiceiuri tradiţionale folclorice, cum ar fi colindatul şi alte obiceiuri de
Paşti, Crăciun şi alte sărbători creştine sau laice tradiţionale.
La ore şi în celelalte activităţi artistice, copilul cântă şi ascultă muzica nu vorbeşte despre muzică.
Elementele de teorie a muzicii sunt predate atât cât este necesar pentru a putea cânta, iar predarea lor se
face pe înţelesul copiilor şi cât mai sintetic cu putinţă.
O misiune importantă a dascălului, în cadrul orei de educaţie muzicală este de a corecta permanent
ţinuta corpului, respiraţia, de a executa vocalize pe sunete şi silabe diferite în scopul dezvoltării
ambitusului vocal, la această vârstă de la sextă până la octavă; se urmăreşte dezvoltarea memoriei
muzicale prin formarea auzului interior sau prin recunoaşterea unor cântece învaţate anterior, după
intonare fără text sau tactarea lor.
Având ca punct de vedere cântecul, analizând dirijat linia melodică, elevii descoperă singuri
problema muzicală, o conştientizează şi o vor aplica la un nivel de înţelegere şi creaţie artistică, superior.
O altă misiune a dascălului la ora de muzică este crearea motivaţiei învaţării. Aceasta pentru că în
timpul orei să existe în clasă un cadru afectiv adecvat, stimulativ, captându-se atenţia fiecărui copil. Buna
dispoziţie constituie o condiţie „sine qua non” pentru reuşita orei. Dată fiind gândirea concretă specifică
vârstei, de mare utilitate sunt onomatopeele folosite ca vocalize. Imitând păsărelele, animalele, sugerând
copiilor un tablou, se obţine scopul dorit . Totdeauna (practica a impus aceasta metodă) educaţia muzicală
s-a făcut de la cânt spre analiză. Este unul din conceptele care se aplică în orele de educaţie muzicală.
După analiză, care este totdeauna clară, concisă, pe înţelesul copiilor, se revine la practică, elevul
conştientizând noua problemă învăţată şi ajungând la trăirea artistică şi la joc.
Dintre procedeele cele mai des utilizate, amintim scările melodice intuitive, gestica orientativă, cât
mai sugestivâ, cântatul alternativ cor – solist a aceleiaşi melodii (sau fragmente ale cântecului), cântatul
alternativ cu vocea şi în gând, cântatul pe grupe. Pentru facilitate sunt utilizate, în general cântece din
folclorul copiilor, jocuri muzicale . Iar în finalul lecţiei, nu trebuie să lipsească audiţiile muzicale.
Am încercat să aplic teoria inteligenţelor multiple în orele de educaţie muzicală. Este de reţinut că
profilul de inteligenţă nu se stabileşte prin aplicarea unui test. Sunt necesare multe observări ale
comportamentelor copiilor pentru a ne da seama care le sunt activităţile cele mai comode, ce coduri de
exprimare folosesc cu precădere şi care sunt acelea pe care le evită. Cunoscând acest profil am aplicat
teoria inteligenţelor multiple în contextul lecţiei de educaţie muzicală, pornind de la un cântec „ Melcul
supărat”. Am împărţit clasa pe grupe, în funcţie de inteligenţele „tari” astfel:
1.logico-matematică;
2.lingvistică;
491
3.muzicală-ritmică;
4.interpersonală.
Cerinte: 1. Uniţi cu o linie numerele de la 1 la 30 si aflaţi personajul (melcul);
2. Redaţi în scris (povestire) dialogul dintre melc şi cărăbuş; 3.Redaţi grafic (prin liniuţe) înălţimea
fiecărui sunet din prima strofă a cântecului; 4.Grupaţi-vă în apărători şi acuzatori ai melcului
(comportamentul faţă de cărăbuş) Susţineţi-vă părerea! Alte grupe puteau fi: 1.spaţial-vizuală;
2.naturalistă; e.kinestezică; 4.intrapersonală.
Cerinte: 1.Reprezentaţi printr-un desen ce s-a petrecut între melc şi furnică; 2.Scrie cât mai multe lucruri
pe care le ştii despre cele trei personaje ale cântecului în tabelul următor:
Melc Furnică Cărăbuş

Alcătuire
Hrănire
Mod de viaţă
Curiozităţi
3.Interpretarea dialogului dintre melc şi cărăbuş cu ajutorul mişcării, gestului şi mimicii; 4.Sunteţi melcul.
Arătaţi de ce s-a comportat brutal cu cărăbuşul. Cauza şi efectul.
Pentru că am amintit de folclorul copiilor, putem spune că este un fenomen care îmbină – în grade
diferite – textul, poetic, melodia, gestul, mişcarea, jocul; are un puternic caracter colectiv; se manifestă
numai în societate, în mediul unei categorii anumite de vârstă; are la bază o serie de norme tradiţionale.
Conform necesităţilor sale funcţionale creaţia copiilor se structurează în mai multe categorii, având toate,
cateva elemente fundamentale comune: tip de versificaţie, imagini poetice şi maniera de alcătuire a
întregului sistem ritmic şi sonor, permanenta transformare şi adaptare la cerinţele spirituale ale copilului.
Prilej de manifestare a potenţialului creativ al copilului, folclorul îşi poate găsi o aplicare
pedagogică mai susţinută în scopul dezvoltării simţului ritmic şi melodic, ca şi pentru formarea
armonioasă a viitorului cetăţean.
Aşadar, (în concluzie) rolul creaţiei, ca element central în învăţământul românesc este astfel înca o
dată confirmat, cu efecte pozitive asupra generaţiilor de copii. Anexele la lucrare, ca instrumente de lucru,
valorificate în cercetarea de fond, sunt tot atâtea argumente pozitive.
Bibliografie:
Dumitru Salade, Rodica Ciurea - “Educaţia prin artă şi literatură”
Howard Gardner - “Teoria inteligenţelor multiple”
492
Prof. IUGA AURORA-CAMELIA

Școala Gimnazială Ilovăț, jud. Gorj
parteneri educaţionali: școală-elevi-părinţi.
Educația este obligatorie, dar din fericire nici o instituție nu poate forța alegerea. “Clientul” este
liber să aleagă. Această dependență a unității școlare de libertatea de alegere a elevilor face ca şcoala să
şcoala trebuie să aibă capacitatea şi să fie pregatită de a adapta programul educaţional la nevoile în
schimbare ale “clientilor”.
prin spaţiile de învăţare disponibile. O şcoală/grădiniţă responsabilă este garantul dezvoltării permanente
a comunităţii. Şcoala-grădiniţa, nu poate funcţiona bine fără sprijinul comunităţii, aceasta reprezintă o
resursă, oferindu-şi serviciile şi altor membri ai comunităţii pe lângă tinerii şcolarizaţi şi contribuind
astfel la dezvoltarea comunităţii şi altfel decât prin realizarea educaţiei formale. De exemplu, în Olanda,
se cheltuiesc foarte mulţi bani şi energie umană pentru promovarea şi atragerea grupurilor-ţintă. Se
încearcă prin cuvinte şi imagini să se creeze cea mai bună imagine posibilă şi să convingă că numai
produsul educaţional oferit este cel mai bun. O mare atenţie şi cheltuială sunt acordate identităţii vizuale
şi reputaţiei numelui. Dar “clientul” aşteaptă mai mult. Nevoile lui sunt centrale.
Diferenţa dintre marketing şi vânzarea educaţiei este clară. Vânzarea este "mişcarea a ceea ce ai de
oferit către client". Marketingul este "a fi sigur că ceea ce ai de oferit este ceea ce doresc clienţii".
Aplicarea conceptului de marketing este mai complexă decât abordarea centrata pe vânzari. Pentru a
reuşi, o instituţie educaţională are nevoie să se adapteze corespunzător mediului complex şi în continuă
schimbare. Toate activităţile instituţiei au loc şi sunt dependente de mediul exterior.
Managerii instituţiilor au nevoie să înteleagă importanţa mediului şi a schimbarilor care se produc

şi modul cum pot afecta succesul sau chiar supravieţuirea instituţiei. Prevederea transformărilor potenţiale
ale macromediului, va da instituţiei timpul necesar pentru a planifica răspunsurile adecvate. Mediul poate
fi într-o transformare rapidă sau lentă. Într-un mediu stabil, forţele demografice, economice, ecologice,
tehnologice, legislative şi culturale rămân stabile de la an la an. Formarea imaginii unei organizaţii se
poate realiza aplicând o anumită ,, politică’’ , ce ţine pe de o parte de stilul managerial al conducătorului
organizaţiei şi pe de altă parte de activitatea desfăşurată de angajaţi-cadre didactice.
Promovarea imaginii, reprezintă acţiunea de convergenţă şi de interferenţă a reclamei , publicităţii,

unitare şi multidimensionale prin transmiterea unor mesaje. Managerul unei organizaţii şcolare poate
promova în mediul intern şi extern al unitătii o imagine pozitivă a acesteia, printr-o planificare riguroasă,
folosind metodele şi tehnicile potrivite.
Propunerea de activităţi pentru formarea şi promovarea imagini unei școli se poate face prin:
-transmiterea în spaţiul virtual a informaţiilor şi fotografiilor privind baza materială şi programele de
dezvoltare, oferta educaţională, activităţi derulate, rezultatele elevilor, proiecte educaționale derulate ;
-promovarea imaginii instituţionale şi a ofertei educaţionale prin reviste școlare, pagina web a școlii;
-popularizarea ofertei .
493
Prof. Iuga Cornelia

Formarea imaginii unei organizatii se poate realiza aplicând o anumită ,, politică’’ , ce ţine pe de o
angajaţi .
1. Să faci lucruri bune , în sensul practicării unui management extrem de performant .
2. Să desfăşori o activitate profesională de relaţii publice prin care să obţii încrederea , simpatia ,
4. Sa foloseşti sponsorizarea ;
5. Să angajezi un personal foarte bine pregătit , motivat şi ataşat obiectivelor organizatiei.
* profesionalismul;
* competenţa;
* onestitatea;
494
Prof. inv. primar: Iuhas Cecilia-Georgeta

Șc Gimn. Nr. 3 Chiribiș
Educaţia este un fenomen socio-uman care asigură transmiterea acumulărilor teoretice şi practice
obţinute de omenire de-a lungul evoluţiei social-istorice tinerelor generaţii, formându-le personalitatea şi
profesionalitatea necesară desfaşurarii de activităţi utile în plan social.
Un rol importat în promovarea imaginii şcolii îl au cadrele didactice. Performanţele profesionale

ale acestora cât şi performanţele obţinute cu copiii. Folosind, în cadrul activităţilor desfăşurate, o
metodologie diversificată bazată pe îmbinarea activităţilor de învăţare şi de muncă independentă, cu
activităţile de cooperare, de învăţare în grup sau interdependenţă, se ajunge la o învăţare activă, cu
rezultate evidente, care dezvoltă intelectual copilul, acesta având posibilitatea de a deveni stăpânul
propriei transformări şi formări.
Seriozitatea, perseverenţa, corectitudinea, implicarea profesională, dragostea pentru copii, buna

oragnizare, eficienţa, consecvenţa, toleranţa, dorinţa de cunoaştere a ceea ce este nou, ambiţia si
sensibilitatea sunt ceea ce caută părinţii la viitorii dascăli. Încercând să ajute fiecare copil să-şi urmeze
drumul său personal de evoluţie, oferindu-i suport pentru integrarea în viaţa socială şi activitatea şcolară
dascălul câştigă în părinte un viitor partener de nădejde . De aceea o atenție deosebită a fost acordată
strategiilor de colaborare și comunicare cu familiile elevilor. Copiii ai căror părinți se implică și țin o
strânsă colaborare cu școala obțin performanțe superioare. Când părinții colaborează cu profesorii se
obțin efecte pozitive legate de atitudinile elevilor privind școala, temele, realizările și aspirațiile școlare.
toţi partenerii educaţionali respectiv: şcoală-elevi-părinţi-comunitate. În acest sens, unitatea noastră
difuzează informaţii cu privire la oferta educaţională, programele didactice, proiectele educaţionale
desfăşurate sau în curs de desfăşurare, baza materială, resursele umane, rezultatele şcolare obţinute dar şi
rezultatele obţinute la diverse concursuri. Dezvoltarea de parteneriate precum ,,Copilul de azi…adultul de
mâine” este o modalitate de a implica activ atât parintii cât si comunitatea (respectiv:părinţii, biserica,
poliţia, pompierii şi alte instituţii locale) în actul educaţional desfăşurat.
Mediatizarea pe reţelele de socializare a activităților desfăşurate, a rezultatelor obţinute de elevi dar

şi a ofertei educaţionale duce la o mai bună promovare a şcolii. Promovarea se mai poate face și cu
prilejul unor sărbători, a unor manifestări cultural-artistice, aniversări. Ȋn acest caz se tipăresc programe,
pliante, ghiduri, ȋn care se poate explica oferta educațională.
Ȋn concluzie, promovarea marketingului ȋn domeniul educației necesită din partea tuturor cadrelor
didactice dăruire, perseverență, consecvență, dragoste pentru elevi. Ȋn calitate de ofertante, școlile trebuie
să producă și să ofere pieței ceea ce se cere efectiv, să-și orienteze activitatea ȋn funcție de așteptările
consumatorilor.
Bibliografie :
Nicola, I., Tratat de pedagogie școlară. Editura Aramis, București, 2003
Nigrila, Iulian, Marketing educațional, support curs
495
Promovarea imaginii școlii în comunitatea locală
Iulia – Diana Tutulan

Școala Gimnazială nr. 309, București
Prof. înv. primar, Clasa a IV-a D

succesiv cu elemente noi, acceptate si asimilate de comunitate. Imaginea este dependentă de sistemul
Formarea imaginii unei organizații se poate realiza aplicând o anumită ,,politică’’, ce ţine pe de o
angajaţi.
 să faci lucruri bune, în sensul practicării unui management extrem de performant;
 să desfăşori o activitate profesională de relaţii publice prin care să obţii încrederea, simpatia,
înţelegera şi sprijinul publicului;
 să desfăşori o campanie publicitară agresivă;
 să foloseşti sponsorizarea;
 să angajezi un personal foarte bine pregătit, motivat şi ataşat obiectivelor organizatiei;
 să întreţii foarte bune relaţii cu mijloacele de informare în masă.
Planificarea, implementarea și evaluarea unei campanii de relații publice privind promovarea
imaginii școlii, implică mai mulți pași:
 Stabilirea obiectivelor, a orarelor și a bugetelor
Ținând cont de scopul și de obiectivele organizației, trebuie stabilite obiectivele programului de
relații publice privind promovarea imaginii școlii. O definire clară a obiectivelor face posibilă evaluarea
succesului campaniei, pentru că poți măsura cât de mult te-ai apropiat de îndeplinirea lor sau cu cât ți-ai
depășit așteptările. Așteptările de timp sau orarele pentru atingerea rezultatelor nu trebuie stabilite decât
cu aproximație, dar temenele – limită trebuie să fie realiste, în funcție de obiectivele alese. Dacă știi exact
cât de mare este bugetul, poți să identifici mult mai eficient ce soluții creative vei folosi, ce tip de media
poți să folosești și cât de des.
 Elaborarea strategiei creative: alegerea temei si a unor mijloace de comunicare
Tema. Succesul sau insuccesul unei campanii de promovarea a imaginii școlii depinde în mare
măsură de creativitatea temei. Trebuie să se răspundă la întrebarea “Care este cea mai potrivită modalitate
pentru a atrage atenția publicului?“. Prin creativitate, adică prin folosirea de cuvinte și simboluri într-o
abordare originală pentru fiecare public, se obțin efectele dorite. De exemplu, tema poate fi elaborată într-
o ședință de brainstorming, pentru că este important să se aibă în vedere toate ideile, fără prejudecăți și să
nu fie înfrânată imaginația.
Stabilirea publicului-țintă. Înainte de a planifica o campanie de promovare a imaginii școlii trebuie
să ai o descriere clară a publicurilor, înainte să se aplice strategia. Cu ajutorul datelor demografice (date
statistice: vârsta, sexul, educația, venitul și mediul de proveniență) și psihografice (informații calitative
referitoare la stilul de viață, ceea ce le place și ceea ce nu le place) îți poți face o strategie despre tacticile
pe care trebuie să le folosești, pentru ca strategia să aibă succes. Pentru stabilirea și cercetarea
publicurilor-țintă se folosesc, în general, sondajele de opinie pe bază de chestionar.
Alegerea mijloacelor de comunicare în masă. Acest lucru depinde atât de publicul-țintă, cât și de
mesajul pe care vrei să-l transmiți și bineînțeles acest aspect depinde de bugetul pe care-l ai la dispoziție.
496
În consecință, trebuie luate în considerare trei întrebări în selectarea unor media potrivite pentru un
anumit mesaj:
 Ce audiență vrei să atingi și care este cota de credibilitate dată de acea audiență fiecărui mijloc de
comunicare?
 Când trebuie să atingi acea audiență și până la ce dată trebuie să primească un mesaj pentru a
răspunde la el?
 Cât trebuie să cheltuiești și cât îți permiți să cheltuiești?
După ce s-a răspuns la aceste întrebări, trebuie avute în vedere alte patru întrebări:
 Care media ating cel mai mare segment al publicului?
 Care are cea mai mare credibilitate și care este costul?
 Pe ce media poți să te bazezi că vor livra mesajul în limitele de timp necesare pentru ca mesajul să
fie eficient?
 Ar trebui folosit un singur canal mediatic? Dacă este dezirabil un mixaj de media, ce media ar trebui
folosite pentru a se completa unele pe altele?
James E. Grunig consideră că numai oamenii care au mai mult timp liber sunt expuși la media. Cu
cât oamenii sunt mai activi profesional, cu atât au mai puțin timp pentru mass-media. Pentru a ajunge
mesajul la publicul-țintă, trebuie folosite publicații specializate pentru că aici sunt căutate informații în
mod activ despre evoluția unui subiect.
Alegerea mesajului: publicitate sau informare publică. Newson considera că principala distincție
dintre publicitate și informare publică este de ordin economic. Publicitatea are propriul ei spațiu și timp în
media scrisă sau electronică. Deci publicitatea are un timp sau spațiu pentru că se plătește. O excepție
apare atunci când media oferă timp și spațiu în zona lor de publicitate organizațiilor nonprofit, pentru
anunțuri de interes general. Trei tipuri de publicitate sunt folosite în practica de promovare a imaginii:
promo, anunțurile de interes public și publicitate cu conotație tematica.
Informarea publică este reprezentată de relatările despre un individ, serviciu și produs care apar în
timpul sau spațiul rezervat pentru ‘conținutul editorial” – știri, relatări, editoriale - sau pentru “programe
audiovizual”. Deși o mare parte din datele de informare publică pe care practicienii de relații publice le
oferă presei sunt prezentate sub forma de buletine de informare sau comunicate de presă, multe alte
instrumente de informare publică sunt folosite pentru a atinge scopurile. Acestea includ publicații, filme,
pagini de Web, etc.
O altă distincție importantă se referă la faptul că publicitatea este un tip de comunicare controlată,
pe când informarea publică este necontrolată. Astfel, un avantaj semnificativ al folosirii publicității plătite
este că exista control total asupra mesajului, asupra contextului în care apare (mărime, formă și culoare) și
asupra acelor media în care apare. Iar cel care face publicitatea va ști aproximativ când audiența va primi
mesajul și cât de des va fi expusă la el. În ceea ce privește informarea publică, mesajul este controlat într-
o oarecare măsură, dar momentul în care va fi difuzat nu este.
De aceea, succesul în plasarea materialelor de informare publică este dezvoltarea nevoilor presei.
Astfel, un material de promovare a imaginii școlii ar trebui să îndeplinească urmatoarele criterii,
enumerate sub forma unor întrebări: Este important pentru audiența acelei instituții? Este proaspăt?
Trebuie să fie o știre de ultimă oră, nu ceva despre care redactorul știa de ceva timp. Este corect, adevărat
și complet? Folosirea creativă și complementară a celor două modalități de transmitere a mesajului ține de
măiestria practicianului de relații publice. Publicitatea este o formă de comunicare precisă și planificată
care se desfășoară odata cu celelalte activități planificate, iar informarea publică este o formă de
comunicare, care poate avea un impact mare, dar de care nu putem fi siguri, dacă nu folosim media
controlate.
 Implementarea campaniei de relații publice
Implementarea proiectului implică adaptarea și aplicarea tacticilor în funcție de strategii, ținând
cont de orar și buget, menținând oamenii informați și rezolvând problemele în mod pozitiv.
 Evaluarea campaniei de relații publice
Trebuie să apară doua forme de evaluare într-o campanie: monitorizare și evaluare finală. Pentru a
face o evaluare finală de succes trebuie să se păstreze analizele la un nivel profesionist, să se folosească
critica constructivă. Trebuie analizate rezultatele finale ale campaniei, și anume: impactul asupra
publicurilor, efectul asupra obiectivelor și asupra misiunii organizației, efectul asupra atitudinilor
497
publicului față de organizație și asupra percepției lor despre organizație, efectul asupra statutului financiar
al organizației, asupra atitudinii etice și asupra responsabilității sociale.
Bibliografie:
 Coman, Cristina, Relații publice și mass-media, Iași, Editura Polirom, 2000
 Drăgan, I., Paradigme ale comunicării de masă, Editura Șansa, București, 1996
 McQuail, Denis, Windahl, Seven, Modele ale comunicării, București, Editura Comunicare.ro,
2004
 Pricopie, Remus, Relații publice, Curs suport
 Rus, Flavius Cătplin, Introducere în știința comunicării și a relațiilor publice, Iasi, Editura
Institutului European, 2002.
498
Liceul “Voltaire” – o a doua familie
Prof. Iuliana-Florina PANDELICĂ

Liceul “Voltaire” Craiova
Liceul “Voltaire” din Craiova este un liceu înființat în anul școlar 2015-2016 în concordanța cu
actele normative în vigoare, sub egida Universitații din Craiova, o școală nouă care își propune să devină
o unitate de învățământ preuniversitar de elită, atât la nivelul județului Dolj, dar în special la nivel
național și internațional. Încă din primul an de funcționare, liceul dispune de o bază didactico-materială și
patrimonială modernă, remarcându-se ca un centru educational de referință al Municipiului Craiova. În
anul 2017, școala noatră a obţinut titlul de „Liceul Anului”, prin participarea la „Competiţia Tinereţii”.
Personalul didactic este calificat în proporție de 100 %, iar dintre cadrele didactice unele sunt absolvente
a doua facultăți sau au dublă specializare. Ponderea cadrelor didactice care utilizează calculatorul este de
80%, fiind cu toții preocupați de modernizarea actului educativ în vederea creșterii motivației elevilor față
de materiile predate.
Unitatea școlară este integrată strategiei comunitare, prin responsabilitatea față de beneficiarii
educației, societatea civilă, în ansamblul sau asigurând trecerea de la cultura generală, universalistă, la
una funcțională și adaptată finalităților fiecărei specializări. Fiind în al treilea an de funcționare, Liceul
“Voltaire” școlarizează un număr de 270 elevi, cu vârste cuprinse între 14 si 18 ani, înscriși cu toții în
invățământul liceal de zi. Dintre acestia, 70% din elevi provin din mediul urban şi 30% din mediul rural.
Personalul didactic este format din 28 de cadre didactice, bine pregătite, majoritatea cu gradele
didactice I si II si definitivat, cu experienta didactică eterogenă, dar preocupați constant de constituirea
unei echipe care să pună în centrul preocupărilor dezvoltarea armonioasă a elevilor noștri.
Activitatea didactică se desfășoară într-un mediu plăcut, într-o atmosferă destinsă, fiind încurajate
în primul rând cooperarea, colaborarea în realizarea sarcinilor, abia apoi venind spiritual competitiv.
Obiectivul nostru este de a furniza programe de învățare atractive şi adecvate pentru nevoile prezente şi
viitoare ale elevilor noştri. Liceul “Voltaire” își propune ca finalitate un absolvent educat şi instruit,
capabil de inserţie profesională și socială rapidă, un absolvent cu o mare putere de adaptare şi flexibilitate
la schimbările impuse de societatea actuală dinamică și cosmopolită.
Misiunea instituției este de a construi identitatea şi individualitatea şcolii, prin promovarea
valorilor europene şi elaborarea unei oferte educaţionale conformă cu standardele naţionale şi europene,
care să asigure inserţia socio-profesională rapidă a absolvenţilor pe piaţa muncii.
Oferta curriculară a Liceului “Voltaire” urmărește să folosească cu randament maxim resursele
umane și cele materiale cu scopul de a răspunde nevoilor și intereselor elevilor și ale părinților. Datorită
specificului și renumelui liceului pentru studiul limbii franceze, oferta curriculară cuprinde mai multe
discipline care vizeaza perfecţionarea cunostințelor de limba, literatură și civilizație franceză.
Instituția noastră oferă beneficii precum: participarea elevilor la o serie de activităţi de învăţare
antrenante, cum sunt concursurile şi olimpiadele şcolare și numeroare activități extrașcolare desfășurate
încadrul programului after school, beneficiind și de posibilitatea de a-și face temele în cadrul aceluiași
program ; terminarea liceului, elevii sustin atestatul de limba franceză, recunoscut la nivel național (acesta
poate fi folosit pentru angajare pe post de traducator, dar și în alte domenii); tot la terminarea liceului se
poate obtine un atestat de informatică, prin susținerea unui examen (ECDL); elevii pot, de asemenea,
susține un examen de bacalaureat special, cu probe în limba franceză, echivalent al bacalaureatului
francez, cu recunoaștere internațională; în urma promovării bacalaureatului și a obținerii acestei diplome
speciale, elevii pot studia în cadrul unor universități franceze sau francofone de renume; elevii cu merite
deosebite primesc lunar burse de studiu si sunt stimulați cu toții să obțină rezultate cât mai bune, ajutând
în acest mod la crearea unui renume al liceului.
La nivelul școlii este instituită o comisie care se ocupă de promovarea instituției, comisie dein
care fac parte atât profesori, cat și elevi, aceștia contribuind cel mai convingător la promovarea unei
imagini reale, deoarece considerăm că prin ei se reflectă cel mai bine munca depusă de echipa de
conducere, de cadrele didactice și de elevii școlii. Se urmărește de asemenea, pe lângă rezultatele şcolare,
499
difuzarea de informaţii referitoare la oferta educaţională, proiectele educaţionale, resursele umane și cele
materiale. Mijloacele folosite sunt presa scrisă, site-ul școlii, pagina de Facebook a liceului si orice alte
mijloace tradiționale sau moderne.
500
TEATRUL, O ALTERNATIVĂ INOVATIVĂ

LA EDUCAȚIA FORMALĂ A ELEVILOR
prof. înv. primar Iuliana Toncu
Teatrul - singurul joc care-ți permite să fii oricine, oriunde, oricând.
„Copilăria este intervalul definitoriu din viaţa fiecăruia dintre noi, care marchează punctele de
referinţă ale personalităţii. Teatrul se apropie de particularităţile copilăriei prin ceea ce îi este propriu:
jocul. Acesta este un instrument foarte potrivit în educaţia copilului, care nu face o distincţie clară între
joc şi învăţare" susţine psihologul Carmen Anghelescu.
Iată beneficiile teatrului în dezvoltarea copilului :
 Învață să socializeze!
 Contribuie la depășirea emoțiilor și temerii de a vorbi în public (tracului),la eliberarea
copilului/tânărului de inhibiții !
 Îi dezvoltă capacitatea de a se autocontrola!
 Dezvoltarea expresiei verbale și îmbogățirea culturii generale!
 Dezvoltă pasiunea pentru citit!
 Îmbunătățește limbajul corporal!
 Ajută la dezvoltarea încrederii și a stimei de sine!
 Dezvoltă memoria, gândirea, atenția, concentrarea!
 Dezvoltă spiritul de echipă, încrederea în propriile capacități de expresie!
Teatrul este o foarte bună modalitate de a deschide universul copiilor către cultură, de a le
îmbogăți imaginația și o modalitate de a se identifica cu diferite personaje chiar de a-și forma
personalitatea (prin învățarea unor comportamente de tip pozitiv sau negativ pe care personajele le
afișează).
Pe lângă spectacolele de teatru, elevii pot fi înscriși și la cursuri de teatru/dramatizare, sau să
participe în trupe de teatru la nivelul școlii și să pună în scenă diferite piese.
Ca învățătoare, am înțeles că “în teatru, textul trece pe un plan secund, iar ceea ce contează în
primul rând este personajul care acționează pe scenă și motivul pentru care acționează.”
Așadar, am răspuns invitației la prima ediție a Festivalului de Teatru ”Gong”din Roman, județul
Neamț, unde am participat cu piesa ”Tinerețe fără să învețe și viață fără de carte”, de Ghițescu Corneliu,
inspiraţie din basmele „Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte” şi „ Hainele cele noi ale
împăratului”. În data de 1 aprilie 2017, a căzut cortina peste prima ediție a Festivalului de Teatru Gong,
unde Trupa de teatru ”FLORILE LUI LUCHIAN”, compusă din elevi ai clasei a III a C, din Școala
Gimnazială ”Ștefan Luchian”, Moinești a câștigat Trofeul Gong!
501
Un mare Gong și multe aplauze pentru talentul și dăruirea micilor actori!

De asemeni, aceeași trupă a participat la Festivalul de Teatru, în limba română pentru Copii și
Tineret, Suceava, din 23 mai 2017, unde s-a obținut Premiul al III lea, secțiunea trupe.
Elevul Oboroceanu Raul - Ștefan, clasa a III a C a participat la secțiunea individual cu monologului : ”Un
șmecher la lecție” Mircea Sântimbreanu, și a obținut Premiul al II lea.
Emoții incomensurabile, lacrimi ce-ți inundă obrajii de bucurie.......
Felicitări pentru succesul vostru, minunații mei actori!
Fie ca bucuria zidită în sufletele voastre să se multiplice în activitatea zilnică!
Teatrul- este o poartă deschisă către copilărie, către întrebări, către răspunsuri, către iubire, către respect,
către educatie, către terapie.
502
PROMOVAREA IMAGINII GRĂDINIȚEI PRIN DERULAREA UNOR

PARTENERIATE ÎN CADRUL COMUNITĂȚII LOCALE
Prof. IURESCU Liliana Nicoleta

Școala Gimnazială Nr. 11 Botoșani
Educaţia timpurie reprezintă totalitatea experienţelor individuale şi sociale existente sau organizate, de
care beneficiază copilul în primii ani de viaţă. Obiectivul programelor de dezvoltare timpurie este acela
de a ajuta dezvoltarea psihică, emoţională şi socială a copiilor şi, pe termen lung, de a promova
supravieţuirea copilului. Ele au rolul de a proteja, creşte şi dezvolta fiinţa umană prin înzestrarea cu
capacităţi şi achiziţii fizice, psihice, culturale specifice care să-i ofere identitate şi demnitate proprie.
În acelaşi context, se consideră că grădiniţa asigură mediul care garantează siguranţa şi sănătatea
copiilor şi care, ţinând cont de caracteristicile psihologice ale dezvoltării copilului, implică atât familia cât
şi comunitatea în procesul de învăţare. Pentru că vârsta timpurie este cea mai importantă perioadă pentru
dezvoltarea personalităţii copilului, şi perioada de la naştere până la intrarea în şcoală cere stimulare, în
dezvoltarea optimă a copilului este necesar parteneriatul educaţional încheiat între grădiniţă şi familie,
comunitate ori instituţii care au rol în creşterea, îngrijirea şi educarea copilului.
Parteneriatele implementează un sistem de educaţie timpurie, un proces complex şi îndelungat
care cere o colaborare strânsă şi continuă.
Parteneriatele educaționale încheiate cu familia ex. „Împreună pentru copiii noștri” vizează
dezvoltarea şi implementarea unor programe de formare pentru părinţi ce trebuie să garanteze faptul că
părinţii vor deveni mai sensibili la problemele sociale şi psihologice, precum şi la probleme de orice gen
atunci când îşi cresc copiii. Astfel, părinţii au posibilitatea să-şi cunoască mai bine copiii, modul lor de
manifestare în viaţa de grup, pot înţelege mai bine rolul lor educativ. Printre obiectivele pe care tind să le
atingă acest gen de parteneriate în dezvoltarea copilului de vârstă timpurie amintesc: înlăturarea factorilor
perturbatori în cadrul comunicării grădiniţă - familie; creşterea gradului de implicare a părinţilor în toate
activităţile şcolare şi extraşcolare; schimbarea mentalităţii neadecvate a unor părinţi faţă de grădiniţă;
cunoaşterea de către părinţi a posibilităţilor şi nevoilor psiho-fizice ale copiilor; învăţarea unor deprinderi
şi tehnici de muncă intelectulală sub formă de activităţi comune preșcolari – părinţi – cadre didactice.
Rezultate aşteptate: consolidarea abilităţilor de comunicare părinte – cadru didactic, îmbunătăţirea
situaţiei şcolare a copiilor. Prin acest tip de parteneriate se stabilesc relaţii mai apropiate şi mai deschise
între educatoare şi părinţi, iar părinţii, cunoscându-se mai bine între ei, pot colabora mai uşor în luarea
unor decizii importante pentru grădiniţă.
Dezvoltarea fizică, psihică, spirituală, socială, afectivă, cognitivă şi culturală a copiilor constituie o
prioritate naţională şi globală.
Parteneriatele cu instituţii care pot contribui în mod deosebit la dezvoltarea copilului de vârstă
timpurie pot include implicarea directă (pe lângă familie) a autorităţilor locale, a parlamentarilor, a
organizaţiilor neguvernamentale, a sectorului privat şi a agenţilor economici, a conducătorilor religioşi,
spirituali, culturali, ai liderilor şi ai membrilor comunităţilor.
Exemple de parteneriate desfășurate în grădiniță: „Să modelăm mlădițe în spiritul credinței”-
biserica , „Natura, carte deschisă pentru minte și suflet”- Agenția pentru Protecția Mediului, „Cartea,
prietena mea”- biblioteca, „Micul pieton”- poliția, „Copii frumoși și sănătoși”- cabinet medical
Acest gen de parteneriate ducaționale vizează stimularea mentală, antrenarea fizică şi dezvoltarea
amplă a abilităţilor copiilor prin diferite activităţi, cum ar fi: muzica, abilitatea manuală, formarea unor
deprinderi de colaborare, desfăşurarea unor activităţi didactice cu teme istorice şi creştine etc. Grădiniţa,
respectiv şcoala ocupă un loc central în comunitate.
Rolul este de a crea viitori cetăţeni iar acest lucru nu este suficient a se învăţa doar în cadrul activităţilor
din domeniul om și societate. De aceea, este nevoie de participarea la activităţi extracurriculare, la viaţa
comunităţii. Astfel, procesul educaţional început în grădiniţă se extinde şi asupra comunităţii. Copilul are
posibilitatea să recunoască problemele acesteia, să fie mult mai atent la ce se petrece în jurul lui, să caute
să rezolve probleme, să-şi dezvolte spiritul de iniţiativă.
503
Proiectele de parteneriat educaţional cu Comunitatea Locală - Primărie, Poliţie – au ca argument

educaţia preşcolarilor pentru cetăţenie democratică în vederea formării unor cetăţeni activi și responsabili.
Prin acţiunile desfăşurate în acest sens copiii îşi însuşesc concepte cheie – libertate, justiţie, egalitate,
solidaritate, cunosc modul de funcţionare a instituţiilor democratice, sunt puşi în diferite situaţii de a
respecta pe cei de lângă ei, îşi formează deprinderi de a-şi proteja propria persoană şi pe ceilalţi.
Încheierea unui parteneriat educațional între grădiniţă şi comunitate înseamnă participarea activă a
copilului în mediul şcolii şi al comunităţii. Beneficiile participării preșcolarilor la viaţa comunităţii se
reflectă în dezvoltarea capacităţii de cooperare cu autorităţile locale (ex. Poliţia) în rezolvarea unor
probleme.
504
PROBLEMATICA DIFERENŢELOR ŞI A DIFERENŢIERII ÎN EDUCAŢIE
Prof. înv. primar, Liliana Iurescu

Şcoala Gimnazială nr. 7 Botoşani
Se poate afirma că în lumea de astăzi, şcoala, este asaltată de diverse idei şi alternative, influenţe
şi presiuni. Şi totuşi şcoala, trăieşte încă din acumulările secolului XX (şi chiar a celor precedente),
reacţionează cu un instinct firesc de conservare la dificultăţile tranziţiei complexe, priveşte uneori cu
teamă spre viitorul acestui secol recent început, încearcă timid să-şi regăsească starea (de graţie) pentru a
fi proactivă.
Complexitatea problematicilor, presiunilor şi a priorităţilor, experienţa directă, fac ca unele teme
educaţionale să fie mai amplu dezbătute, analizate, în timp ce altele, ocupă un loc mai modest şi sunt
neglijate.
Una dintre aceste teme, paradigme,contemporane aflate pe agenda de lucru a comunităţii
internaţionale, insuficient sau fragmentar abordată, în politicile educaţionale, în teoria şi practica
psihopedagogică românească, este educaţia pentru toţi, temă care relansează la frontiera dintre două
secole şi milenii, problematica echităţii şi egalităţii de şanse în educaţie.
Multe din funcţiile educaţiei- discriminările necesare în reglementarea accesului la profesii,
servirea cerinţelor educaţionale speciale ale unor subgrupuri-se bazează pe difernţele interumane.
Există concepţii pozitive, dar şi negative în societate la ceea ce numim diferenţe umane sau
diferenţiere în activitatea educaţională.
Perspectiva negativă consideră că, ”diferenţa” reflectă un statut mai scăzut, mai puţină valoare şi
perpetuează inegalitate şi tratament inechitabil.
Perspectiva pozitivă, consideră că ”diferenţa”, înseamnă recunoaşterea individualităţii, a
necesităţilor şi intereselor individuale.
Chiar dacă între aceste două perspective există o tensiune, aceasta este bine să fie cunoscută
pentru a înţelege mai bine particularităţile educaţiei cerinţelor speciale, a educaţiei diferenţiate.
Recunoaşterea sau nerecunoaşterea diferenţelor pot conduce prin exagerare la consecinţe negative
(în special pentru copiii cu dizabilităţi):
 Dacă sunt recunoscute se poate ajunge la şcolarizare diferită uneori separată, care poate stigmatiza
şi devaloriza.
 Dacă nu sunt recunoscute, se poate ajunge la şcolarizare inadecvată, mai ales din punct de vedere
al individualităţii copilului.
Diferenţirea în educaţie înseamnă a organiza interacţiunile şi activităţile în aşa fel încât fiecare
elev să fie constant sau cât mai frecvent confruntat cu situaţiile didactice cele mai fecunde pentru
el.(Perrrenoud , 1995).
Această idee, a diferenţierii în educaţie, nu este nouă ci îşi regăseşte originile în curentul intitulat
în „Istoria pedagogiei ” - „ Educaţia nouă”. Acest curent a însemnat atunci, o pedagogie pentru toţi,
deoarece a condus la o transformare generală şi totală a acesteia contribuind la generalizarea şcolii
primare în multe şcoli din lume.
Referenţiali pentru educaţia diferenţiată sunt:
 Maria Montessori – care propune ca educaţia preşcolarilor să se realizeze într-un mediu bine
organizat, dar în care copilul va fi lăsat liber, în concordanţă cu dorinţele şi interesele lui
naturale.
 Ovide Decroly (1871-1932) medic, psiholog şi pedagog belgian, care teoretizează şi aplică
metoda centrelor de interes, cale prin care se dă satisfacţie înclinaţiilor, dorinţelor şi tendinţelor
de muncă independentă a şcolarilor. În acelaşi timp Decroly subliniază necesitatea eficienţei
sociale a şcolii „ Problema şcolară este o parte importantă a economiei sociale, este timpul să se
spună că pedagogia este simultan primul şi ultimul capitol al politicii. Spiritul noii educaţii
constă în acea tendinţă spre o mai mare eficienţă socială” (Ovide Decroly, R.Buzse, 1929
Introduction a la pedagogie quantitative, p 1).
505
 Eduard Claparede (1873-1940), medic, psiholog şi pedagog elveţian, critică învăţământul

statornicit pentru că acesta are în vedere elevul mediu standard şi nu individualităţile concrete.
El propune „şcoala pe măsură” care să asigure succes tuturor în acord cu posibilităţile diferite
ale publicului şcolar. El introduce noua paradigmă, cea a educaţiei funcţionale, conform căreia
educaţia trebuie să formeze calităţi psihice luate nu în sine ci care vor avea funcţionalitate în
viaţa copilului. El susţine că învăţământul trebuie să devină atractiv, iar educatorul trebuie să
ţină seama de „pornirile naturale ale copilului”;
 John Dewey (1859-1952), reprezentant de seamă a pragmatismului american, considerat a fi un
”filosof al vieţii”, este întemeietorul educaţiei progresiviste, curent ce a făcut epocă în Statele
Unite. Educaţia progresivistă se bazează pe următoarele principii: şcoala va permite individului
exprimarea în mod individual; copilul va acţiona liber; copilul va învăţa în şi prin experienţă; va
utiliza o deprindere pentru a ajunge la scopurile propuse; va extrage acea faţată a vieţii care-i
explică adecvat realitatea şi va ţine cont că lumea se schimbă.
Toate aceste idei, pedagogice au acordat o atenţie sporită pentru accesul, participarea şi reuşita
şcolară a cât mai multor copii şi a conştientizat creşterea diversităţii în şcoli şi nevoia de reflecţie şi
recontrucţie psihopedagogică pe această direcţie.
În învăţământul românesc ideea diferenţirii învăţământului, nu este o noutate. Încă din 1978,
I.T.Radu descria riguros ”instruirea diferenţiată” ca vizând adaptarea activităţii de învăţare la posibilităţile
diferite ale elevilor, la capacitatea de înţelegere şi la ritmul propriu de lucru unor grupuri de elevi sau
fiecărui elev în parte.
Punctul de plecare al pedagogiei diferenţiate îl constituie analiza eterogenităţii sub mai multa
aspecte (Cristea ,1998) determinante:
 Socio- economic,
 Socio- cultural,
 De calitatea psihopedagogică a familiei,
 De calitatea organizaţiei şcolare,
 De caracteristicile psihologice ale şcolarului,
 De nivelul modului de comunicare şi exprimare ale elevului,
 De nivelul modului de dobândire a cunoştiţelor.
Analiza acestor eterogenităţi a condus la apariţia conceptului de „ copii cu cerinţe educative
speciale”- concept ce are o conotaţie mai largă cuprinzând toţi copiii care necesită o atenţie specială şi
care foarte des se află la marginea societăţii.
În grupul de copii cu nevoi speciale se includ următoarele categorii:
 copii cu handicap;
 copii cu boli cronice;
 copii cu tulburări de comportament;
 copii proveniţi din familii dezorganizate sau aflate în risc social;
 copii victime ale violenţelor;
 copii ce aparţin etniilor defavorizate;
 copiii supradotaţi.
Maniera în care aceste particularităţi de dezvoltare şi de învăţare determina împărţirea copiilor în
categorii determinate a fost astăzi înlocuită de o manieră noncategorială, care consideră că orice copil este
o persoană care învaţă într-un anumit ritm şi stil şi deci poate avea nevoie de un sprijin diferit. A răspunde
diferenţiat la diversitate înseamnă antrenarea capacităţilor, resurselor personale şi de grup bazându-ne pe
individualizare şi colaborare.
Educaţia diferenţiată semnifică individualizarea demersului instructiv educativ ghidată de
observaţii şi examinarea nevoilor individuale (specifice fiecărui copil) şi este un mijloc de îmbunătăţire a
educaţiei în general, prin reconsiderarea sprijinului ce se poate acorda copiiilor cu nevoi speciale, pentru
integrarea socială. Succesul integrării sociale a copiilor prezintă rezultatul socializator al familiei, al
influenţelor educative extra-familiale în care sistemul şcolar are un rol deoasebit.
Integrarea socio-profesională a adulţilor în devenire este rezultatul tuturor acestor factori şi se
manifestă prin câştigarea independenţei economice şi asumarea unor roluri şi statusuri în procesul de
participare la viaţa socială.
506
Obligaţiile societăţii de a asigura cadrul necesar şi condiţiile favorabile solicitate de specificul

educaţiei copiilor cu cerinţe educative speciale (cu dizabilităţi), principiile promovate în materie de
educaţie de către organismele internaţionale, precum şi a prevederilor incluse în Declaraţia drepturilor
persoanelor cu diferite tipuri de handicap, care menţionează faptul că, persoanele cu dizabilităţi sau aflate
în situaţii de marginalizare au aceleaşi drepturi fundamentale ca şi ceilalţi cetăţeni de aceeaşi vârstă, fără
discriminare pe motive de sex, limbă vorbită, religie, opinii politice, origine naţională sau socială, stare
financiară sau orice altă caracteristică a persoanei în cauză sau a familiei sale, au condus la apariţia ideii
de integrare a copiilor cu cerinţe educative în şcolile obişnuite- educaţia incluzivă, integrată, şcolile
incluzive.
BIBLIOGRAFIE:
Gherguţ A. Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale.Strategii de educaţie integrată, Polirom,
Iaşi ,2001
Cristea S.,Dicţionar de termeni pedagogici , Editura Didactică şi Pedagogică , Bucureşti , 1998
507
Valenţele formative ale excursiei şcolare
Prof. Ivancov Mihaela Gabriela

Liceul Tehnologic « Ştefan cel Mare şi Sfânt »
Vorona – Botoşani
Modernizarea şi perfecţionarea procesului instructiv-educativ impun îmbinarea activităţii şcolare cu

activităţi extracurriculare ce au numeroase valenţe formative .Desfăşurarea activitaţilor şcolare şi
extraşcolare permite şi manifestarea creativităţii de grup, a relaţiilor creative.În acest cadru, şi educatorul
îşi poate afirma spiritul novator, creativitatea didactică, prin colaborarea cu familia si reprezentanti ai
comunitatii.
Activităţile extracurriculare sunt activităţi complementare activităţii de învăţare realizată la clasă,
urmăresc lărgirea şi adâncirea informaţiei, cultivă interesul pentru diferite ramuri ale ştiinţei, atrag
activităţi utile care să întregească educaţia şcolară, contribuind la formarea personalităţii.De aceea şcoala
trebuie să fie deschisă spre acest tip de activitate care îmbracă cele mai variate forme:serbări, excursii,
drumeţii, vizionări de spectacole,filme,piese de teatru,etc.
Realizarea acestor activităţi presupune alegerea din
timp a materialului de către cadrul didactic, abordarea
creatoare a temelor de către acesta şi, nu în ultimul rând,
colaborarea cu măiestrie pedagogică cu elevii,parintii si
membrii comunitatii locale.
Astfel de activităţi se deosebesc de cele şcolare prin
varietatea formelor şi a conţinutului, prin durata lor, prin
metodele folosite, prin
utilizarea unei forme
specifice de verificare şi apreciere a rezultatelor şi prin raporturile de
colaborare, de apropiere, de încredere şi de prietenie dintre cadrele
didactice elevi si parinti.
În sens restrâns termenul se referă la toate manifestările
organizate de şcoală , cu obiective educative şi recreative, care se
desfăşoară în afara programului şcolar.Pot fi şi activităţi extraşcolare
de masă - excursii, concursuri, spectacole, serbări etc.- sau activităţi extraşcolare în cercuri de elevi.În
acest sens, termenul este echivalent cu educaţie extradidactică.
Activităţile turistice sunt activităţi extracurriculare cu o deosebită valoare formativă.Ele se pot
realiza sub forma plimbărilor, excursiilor sau taberelor.Astfel de activităţi asigură un contact direct cu
obiectele şi fenomenele în condiţii naturale, ceea ce uşurează procesul formării reprezentărilor despre
acestea şi ajută copiii în cadrul activităţilor organizate în şcoală.
Excursia școlară reuşeşte cel mai bine să dezvolte
interesul elevilor, îmbogăţindu-le orizontul de cunoaştere, este o
formă de activitate cu caracter atractiv şi mobilizator, o
modalitate deosebită de educatie completă, fiindcă permite o
abordare interdisciplinară a conoştinţelor, o acţiune cu multiple
valenţe educative.Informaţiile culese contribuie la îmbogăţirea
cunoştinţelor de istorie, geografie, limbă română,la formarea
unor abilităţi de investigare. De asemenea, lucrările realizate pe
baza materialelor culese, compunerile şi portofoliile întocmite
oferă posibilitatea unei evaluări temeinice a progreselor obţinute de elevi în procesul complex al formării
şi afirmării personalităţii lor.
508
Excursiile școlare au un rol complex în educaţia elevilor deoarece:

- învaţă să fie receptivi în faţa frumuseţilor naturii şi a lumii în schimbare,
-apreciază valorile trecutului şi istoriei,
- contribuie la completarea procesului de învăţământ prin ancorarea la mediul natural şi social explorat
direct,
-are un conţinut mai variat şi mai complex decît lecţiile învăţate în clasă, mai atractiv, o atmosferă de
voioşie şi veselie plină de optimism,
-devin capabili să rezolve probleme ce apar la un moment dat,
-stârnesc interesul pentru studierea hărţilor, a literaturii istorice, a descrierilor geografice,
-valorificând cunoştinţele dobândite în excursii, vin cu note originale prin care-şi exprimă impresii şi
sentimente proprii faţă de cele văzute,
-îşi îmbogăţesc şi consolidează cunoştinţele de geografie şi istorie.
509
“Metode de stimulare a creativitatii copiilor prin activitati de tip outdoor”
Prof. IVANCU ELENA

SCOALA GIMNAZIALA TINA/LIVEZI
Modelarea personalităţii tinerei generaţii a constituit din totdeauna o preocupare de mare interes
a comunităţii umane. Formarea omului modern presupune dezvoltarea lui din punct de vedere fizic,
psihic, estetic, moral etc., cu alte cuvinte o dezvoltare multilaterală în raport cu exigenţele societăţii
contemporane.
Complexitatea vieţii umane în societate şi provocările lumii contemporane au drept consecinţă
regândirea rolului şi ponderii factorilor ce contribuie la realizarea educaţiei pe tot parcursul vieţii. Este
semnificativ şi specific faptul că necesitatea intervenţiei sociale în evoluţia individuală este conştientizată
la nivelul societăţii, iar realizarea ei este organizată, controlată în modalităţi particulare, în funcţie de
gradul şi caracteristicile de emancipare a fiecărei societăţi. O particularitate importantă a fenomenului
educaţional, în etapa actuală, este caracterul permanent, prezenţa lui în întreaga existenţă umană.
Activităţile „outdoor education”, capătă un rol deosebit de important în sistemul programelor
extracurriculare, obiectul activităţii lor fiind continuarea formării elevilor cu competenţe deosebite din
punct de vedere al cunoaşterii, al orientării profesionale eficiente şi ca posesori ai unui comportament
civic elevat. Ca activitate formativă acest gen de activitate este condiţionată de nivelul pregătirii
subiecţilor implicaţi, de metodele pedagogice aplicate etc.
Educatia outdoor, educatia in aer, este o forma organizata de invatamant care se desfasoara in
aer liber, trateaza si pregateste pentru viata in aer liber. Ea se bazeaza pe filosofia, teoria si practica
educatiei experientiale si a educatiei ecologice, dezvoltand la elevi intelegerea si aprecierea de sine, a
celor din jur si a lumii naturale. Conceptia acestui nou tip de educatie este ca orice om ,in anumite conditii
isi mobilizeaza, prin creativitate, resurselor corporale si mintale.
Educatia outdoor se realizeaza cu ajutorul experientelor programate, care se desfasoara intr- un
singur loc sau in cursul unor calatorii. Printre cele mai des folosite si considerate a da un randament optim
activitati outdoor amintim mersul pe munte, catarari pe munte de la un grad mic de dificultate pana la cel
mai ridicat,drumetii, tabere de vara, pescuitul, raftingul, etc. Durata si marimea grupului tinta care
participa la aceste activitati sunt stabilite de organizator, in functie de varsta participantilor, valorificarea
abilitatilor de viata dobandite in urma acestor activitati sau chiar de cerintele parintilor copiilor ce
participa la aceste activitati.
Marea varietate a mijloacelor de lucru din activităţile motrice de timp liber, poate asigura „trasee
personalizate”, conduse atent de specialişti astfel încât satisfacţiei de moment să-i corespundă beneficii pe
termen lung în ceea ce priveşte starea de sănătate, eficienţa în plan social, reuşita socială. Cercetăşia e un
joc frumos dacă ne implicăm şi îl abordăm în mod corect cu bucurie adevărată”.“Cercetăşia nu e o ştiinţă
dificilă; dacă îi vedem adevărata strălucire este mai mult un joc plin de veselie. Are în acelaşi timp şi
valoare educativă”
Activităţile propuse de noi, în timpul liber al copiilor, în cadrul mişcării cercetăşeşti, putem aborda
aici termenul de losir sportiv, urmăresc dezvoltarea individului din punct de vedere fizic, psihic şi socio-
afectiv, prin mijloace simple, prin cultivarea voluntariatului şi responsabilităţii în cadrului grupului mic
iar apoi în cadrului grupului mare, acesta fiind reprezentat de societate.
Aceste activităţi extraşcolare, parte a educaţiei non-formale, ar putea constitui o prelungire a
actului educaţional şcolar, dar cu desfăşurare sub o altă „cupolă” metaforic vorbind. Mişcarea cercetaşilor
este locul unde copiii îşi pot pune în valoare aptitudinile individuale. Fiecare component al echipei este
conştient de faptul că progresul individual, autoperfecţionarea, duce în final la creşterea performanţelor
echipei. Apartenenţa la un grup organizat, unde fiecare individ este încurajat să participe la diverse
acţiuni, legarea noilor prietenii, într-un grup mai mic sau mai mare, care oferă o anumită siguranţă, de
care copiii au nevoie, sunt doar câteva aspecte pe care cercetăşia le promovează. Acestea sunt de fapt
principalele motive care îi determină pe tineri să adere la grupul cercetaşilor. Predominanţa activităţilor
organizate în aer liber, libertatea de mişcare, paleta variată a acţiunilor dinamice, artistice presărate cu
510
spirit de aventură şi creativitate, conferă atractivitate şi activizare mişcării cercetăşeşti. Este necesar să
adăugăm aici şi faptul că aceste acţiuni sunt organizate şi coordonate de către tineri, lucru favorizant în
comunicarea cu elevii grupului, şi nu de puţine ori liderii grupului sunt priviţi sau asemănaţi cu „modelul
cercetaşului”, model ce poate fi conturat după legile cercetăşiei.
In invatarea anticipativa, creativa, se pot folosi metode logice de abordare a problemelor,
metode si procedee euristice si de imaginare. De exemplu,putem folosi alta activitate outdoor, prin
stabilirea unei excursii montane, in care copiii vor invata reguli de etica si responsabilitate fata de mediul
inconjurator, prin jocul “ Nu lasati nici o urma” . Astfel copiii vor invata si importanta de a se bucura de
natura pastrand o intacta. Muntii ofera o priveliste magnifica pe care copiii o vor admira pe tot parcursul
drumetiei. La finalul modulului, elevii vor dobandi un respect crescut fata de mediul inconjurator si
modalitati de conservare a acestuia. Astfel,in urma unor explicatii logice copiii trebuie sa depisteze,sa
creeze, anumite actiuni de protejare a mediului inconjurator.
In concluzie, creativitatea este un proces complex, care angajeaza intreaga personalitate a
elevului. In scoala nu se poate vorbi de creatii de mare originalitate decat la copiii exceptionali, la ceilalti
fiind vorba doar de un potential creativ care poate fi dezvoltat pe diferite cai, atat in procesul de
invatamant, dar mai ales in cadrul activitatilor extrascolare o mare pondere in cadrul acesta avand o
activitatile outdoor.
BIBLIOGRAFIE:
Mic dicţionar enciclopedic, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1978, p. 679.
1 Moldovan, E., (2007) - Aspecte relevante psihosociale ale activităţilor de educaţie în aer liber în
procesul educaţional al tinerilor, Conferinţa ştiinţifică naţională, Bucureşti, p. 245
511
Prof. inv. prescolar. Ivanescu Carmen

autorități, părinți, elevi) menține școala în atenția generală a comunității.
Această dependență a unității școlare de libertatea de alegere a elevilor face ca şcoala să depindă de
implicarea ei în modificarea nevoilor şi aşteptărilor acestora. Informarea nu este de ajuns, şcoala trebuie
să aibă capacitatea şi să fie pregatită de a adapta programul educaţional la nevoile în schimbare ale
“clientilor”.
De exemplu, în Olanda, se cheltuiesc foarte mulţi bani şi energie umană pentru promovarea şi
atragerea grupurilor-ţintă. Se încearcă prin cuvinte şi imagini să se creeze cea mai bună imagine posibilă
şi să convingă că numai produsul educaţional oferit este cel mai bun.
O mare atenţie şi cheltuială sunt acordate identităţii vizuale şi reputaţiei numelui. Dar “clientul” aşteaptă
mai mult. Nevoile lui sunt centrale. Diferenţa dintre marketing şi vânzarea educaţiei este clară.
De-a lungul timpului, activităţile de formare şi promovare a imaginii grădiniței noastre au fost:
difuzarea informaţiilor cu privire la oferta educaţională, programele și proiectele educaţionale , baza
materială, resursele umane, rezultatele şcolare; consilierea părinţilor privind orientarea şcolară;
dezvoltarea de parteneriate eficiente la nivel local, judeţean, regional, național în scopul promovării
imaginii instituției noastre şi a corelării ofertei educaţionale cu cerinţele de pe piaţa muncii locale /
regionale; promovarea imaginii grădiniței prin diverse surse informaţionale (presă locală scrisă, internet).
512
PROMOVAREA IMAGINII GRĂDINIŢEI PRIN DERULAREA UNOR

PARTENERIATE ÎN CADRUL COMUNITĂŢII LOCALE
Prof. inv. prescolar. Ivanof Mihaela

Necesitatea şi importanţa parteneriatelor rezidă în două aspecte:

variat.
educaţional, traducându-l într-un proiect valoros pentru toate părţile impli Reguli de baza- care trebuie
respectate în conceperea şi realizarea unui parteneriat educaţional:

513
IVĂNOIU NICOLIȚA ANDREEA

LICEUL TEHNOLOGIC BÎLTENI
Educația este un fenomen complex format dintr-un ansamblu de măsuri, aplicate ȋn mod
sistematic ȋn vederea formării și dezvoltării ȋnsușirilor intelectuale, morale sau fizice ale tinerilor
(oamenilor).
educația.
Serviciul educațional odată evaluat, va determina o afluență mai mică sau mai mare de elevii .
Serviciile educaționale sunt activității prestate ȋn beneficiul consumatorilor de educație, cu sau fără
participarea lor direct, cu scopul de a le ȋmplini anumite nevoi și a le produce satisfacții intelectuale.
Ȋntr-o școală, promovarea modelelor de bune practice mai ales in cazul cadrelor didactice, aduce
Parteneriatele dintre școlii, familii și comunități pot: ajuta profesorii ȋn munca lor, perfecționa abilitățile
stimula serviciul comunității și suport familiilor, crea un mediu mai sigur ȋn școli.
Motivul principal pentru crearea unor astfel de parteneriate este dorința de a ajuta elevii să aibe succes la
școală și mai târziu, ȋn viață.
Pe lângă acest aspect o importanță majoră o au și factorii de mediu. Starea socială sau nevoile
speciale ale copiilor pot determina apetitul sau dezinteresul față de educație.
Ȋn calitate de ofertante, școlile trebuie să țină relații strânse cu publicul, cu exponenții colectivității
umane și consumatorii potențiali. Organismele publice, organizațiile neguvernamentale, mediile de
informare ȋn masă reprezintă un partener privilegiat al serviciilor educaționale.
Un prim demers al activitățiilor de promovare constă ȋn cunoașterea cerințelor consumatorilor.
Investigarea cererii de educație necesită evaluarea structurii și dimensiunilor ei, a reprezentării spațiale și
a eșalonării ȋn timp, a sesizării unor tendințe ȋnregistrate. Investigarea potențialilor consumatori de
educație presupune cunoașterea imaginilor pe care le au ei despre valorile și serviciile educaționale,
despre raportul educație- cultură- civilizație. Omul educat este și cult, având o capacitate deosebită de a
obține recunoașterea socială a valorii sale, el ȋși pune cunoștințele și calitățile personale ȋn serviciul unei
bune adaptări la viața socială.
514
Cercetarea nevoilor reprezintă partea cea mai importantă a studiilor consecrate cererii de educație.
Informațiile necesare cercetării structurii ofertei se pot obține din surse primare cum ar fi : anchete de
teren, studii, rapoarte, documentații, sinteze, statistici, cât și din surse secundare cum ar fi mass-media.
Educația oferă modele. Acestea pot influența ȋn funcție de perioada de viață ȋn care au loc. Astfel,
vârsta dominantă de căutare, alegere și asimilarea modelelor este adolescent. Cercetând funcțiile idealului
educational ne vom convinge de așteptările pe care le au adolescenții ȋn relație cu modelele existente ȋn
spatial școlar. Ei știu că fiecare om are un ideal spre care aleargă pentr a-l ȋnfăptui, alegându-și unul sau
mai multe modele. Acestea pot fi din cărți, din familie, din istorie, din viața curentă. Ȋn școală, dominant
este modelul educatorului. Importantă este și cunoașterea motivelor ce se opun deciziei de consum al
educației. Aceste motive ar fi: nivelul veniturilor, distanța, transportul, programul educational, timpul
disponibil, o altă ofertă mai avantajoasă.
Politica de promovare trebuie elaborate prin studierea motivațiilor și a reprezentărilor simbolice
ale consumatorilor, prin definirea opțiunilor fundamentale ale grupurilor și indivizilor, dar mai ales prin
 Crearea și promovarea unei imagini instituționale positive ȋn comunitate.
acesteia ȋn funcție de nevoile și interesele partenerilor și beneficiarilor procesului educativ
 Promovarea imaginii instituției și factorilor ce ȋși asumă responsabilitățile ȋn procesele de
Bibliografie :

2. Demetrescu, M. C. ( coordonator), Marketing intern și internațional. Editura Politică, București,
1976
4. Nigrila, Iulian, Marketing educațional, support curs
6. Revista CARIERE
1999
8. Thomas, J.M., Manual de marketing, Editura Codecs, București, 1998
9. Ștefănescu, P., Bazele Marketingului, Editura ASE, București, 1995
București, 20014
515
Împreună, pentru o atractivă sală de clasă!
prof. înv. primar Anca Joița

Şcoala Gimnazială Traian Săvulescu, Izvoarele
Copiii pot fi veseli sau trişti, exuberanţi sau melancolici, din foarte multe motive. În perioada
copilăriei, în principal familia şi şcoala generează asemenea stări. Dacă în familie putem interveni destul
de puţin, rămâne ca în şcoală să construim un climat securizant şi un mediu plăcut.
Deci, ce se poate face ca şcoala să fie mai aproape de copii, să devină un loc în care ei să se simtă
bine, un mediu securizant şi care să îi reprezinte? Răspunsurile nu pot fi nici simple, nici sigure. Vă
prezint în continuare una dintre traiectoriile urmate de noi pentru a crea o "clasă prietenoasă",
frecventată, poate, de copii mai veseli şi mândri că sunt elevii acestei şcoli.
Pornind de la caracteristicile generale ale clasei I, Şcoala Gimnazială Traian Săvulescu, Izvoarele, an
şcolar 2017 – 2018, cu o distribuţie diversă pe sexe (15 fete, 9 băieţi), temperamente, abilităţi,
competenţe, am încercat să răspund provocării de a educa un întreg ce este o entitate complexă. Consider
că elevii s-au bucurat permanent de atenţia, energia şi sprijinul meu, de la cei cu performanţe slabe, la cei
cu performanţe ridicate, de la cei care au probleme de comportament, la cei care sunt liniştiţi, de la cei
care sunt motivaţi la cei care au o motivaţie mai scăzută pentru învăţare.
Întâi de toate, încă din clasa pregătitoare, am încercat să ne creăm un spaţiu cât mai primitor şi mai
atractiv. Pentru acest lucru, într-o frumoasă zi de toamnă (14 octombrie 2016), am declanşat un
brainstorming: Cum îmi doresc să fie sala mea de clasă? Iată ce au răspuns elevii:
Eu vreau ca în sala noastră de clasă să avem fiecare dulăpiorul lui, pictat în culorile care ne plac.
Pereţii să fie de culoarea albastru deschis. Să avem panouri mari în care să ne punem lucrările cele mai
frumoase. (E. M.); Pe pereţi vreau să fie desenaţi prinţi şi prinţese, castele şi iepuraşi. Să avem jaluzele
roşii, nu albastre cum avem acum, şi fluturi şi flori desenate pe geamuri. (B. P.); Să avem tablouri cu
maşini de curse şi un sertar numai cu fructe. De Crăciun să avem un brad împodobit, mare. (A. P.); Să
avem fiecare calculatorul nostru, un covor frumos cu căţeluşi şi becuri cu flori. (M. E.); Să avem un
acvariu cu peşti pe dulap şi cuburi de trandafiri făcuţi de noi, din Origami. (P. G.); Pe pereţi să fie
desenate zâne, prinţese şi o steluţă sus, pe tavan. (S. U.); Uşa clasei să fie sub formă de inimă de
trandafiri. În clasă să avem fructe de toate felurile. Aş vrea ca să
nu mai plecăm de la şcoală, doar o dată pe săptămână să mergem
acasă. (Ş. D.)
Pot spune, că în câteva luni de zile, împreună, am reuşit să
îndeplinim câteva dintre dorinţele lor. Am decorat ferestrele cu
ghirlande de flori, realizate de noi în timpul orelor de arte vizuale
și abilităţi practice, care înfrumuseţează privirea, atât din interior
către exterior, cât şi invers, personalizându-ne spaţiul clasei
noastre şi din afara clădirii.
Am decorat întregul spaţiu cu lucrările noastre: nuferi,
fluturi, căsuţe 3D, păpuşele în chimonouri, fiecare având nume
japonez ales de copii. Am pictat împreună o dioramă cu pești, cochilii, steluțe de mare, corali, în lipsa
unui acvariu adevărat. Cei mici şi-au adus mici jucării de acasă
şi şi-au amenajat un loc de joacă atractiv pentru petrecerea
pauzelor.
Panoul mare care decorează sala de clasă a primit
numele Lumea Origami şi a fost periodic actualizat cu lucrările
realizate cu mare bucurie de noi, membrii Clubului Origami:
păuni înfloraţi, peştişori, cuburi din trandafiri (o lucrare destul
516
de dificilă, pe care am realizat-o în semestrul al II-lea), cutiuţe în formă de stea.

Aceste lucruri ne-au oferit şi alte beneficii: pe întreg parcursul anului şcolar trecut, la nivelul
clasei noastre nu au existat incidente neplăcute între elevii clasei pe perioada pauzelor.
Aranjamentul spaţiului este deosebit de important pentru lucrul în grup. Cadrul didactic pot utiliza
diferite strategii pentru a stabili limitele spaţiului de lucru în clasă. De exemplu:
 am folosit etichete şi alte însemne pentru a desemna zone diverse (grupe/ateliere de lucru);
 am folosit culori pentru a atrage atenţia şi a defini spaţiile de uz individual şi de grup;
 am delimitat, în unele situaţii, pe podea diverse spaţii de lucru (cu bandă adezivă);
 am folosit săgeţi indicatoare şi alte elemente mobile;
 am schimbat periodic aranjamentul mobilierului, în funcţie de modalitatea de lucru;
 am extins activitatea grupului în spaţii mai largi.
Profesorul decide asupra modului în care materialele didactice sunt aranjate şi distribuite între
membrii grupului pentru ca aceştia să participe cât mai deplin la procesul educaţional şi să-şi
îmbunătăţească performanţele. El poate crea: interdependenţa materială, oferind un singur exemplar dintr-
un material în grup; interdependenţa informaţională, distribuind fiecărui membru al grupului câte un
fragment din materialul didactic, astfel încât pentru îndeplinirea obiectivului să fie nevoie de activitatea
tuturor membrilor grupului; interdependenţa membrilor grupului este asigurată prin coeziunea acestuia în
raport cu persoane care nu fac parte din grup.
517
ALFABETUL ECO ... SPUNE ... „S. O. S. ... PĂMÂNTUL MOARE !!!”
PROF. ILEANA LASTOVIEŢCHI

GRĂDINIŢA P. P. MIHAI EMINESCU”, TG-JIU, GORJ
Într-o lume în care calitatea vieții se degradează de la o zi la alta, în care, din toate colţurile lumii
se înalţă un strigăt de alarmă: „S.O.S. ... Pământul moare !!!’’ este necesar, ca de la cea mai fragedă vâstă,
copiii să ajungă să cunoască, să iubească şi să dorescă să ocrotească natura.
GRĂDINIŢA este instituția în care copii fac primii paşi în formarea unor atitudini, priceperi,
deprinderi, comportamente, stări afective, în formarea unei conduite ecologice. Această conduită
presupune acţiuni concrete pentru conservarea, gospodărirea, ocrotirea şi protecţia naturii. La vârsta
preşcolară, copilul vine în contact direct cu mediul înconjurător: percepe natura, capătă cunoştinţe, îşi
însuşeşte o anumită atitudine faţă de diferite fenomene ale naturii. Natura îi atrage pe copii prin
frumuseţea, varietatea ei şi prin multitudinea culorilor, formelor. Contactul nemijlocit cu unele aspecte ale
mediului înconjurător, poate oferi copiilor multiple şi noi posibilităţi de cunoaştere a acestuia.
Prin activităţile cu conţinut ecologic, desfășurate la grădiniță, copilul are posibilitatea de a intra în
relaţii din ce în ce mai complexe cu mediul în care trăieşte. Astfel, curiozitatea copilului pentru mediul
înconjurător poate fi transformată într-o puternică dorinţă de a-l cunoaşte, de a-l înţelege şi de a-l ocroti ...
Dacă un copil are dreptul de a trăi într-o familie cu un climat optim de dezvoltare, înconjurat de
dragoste, de îngrijire, de protecție, putem adăuga şi dreptul de a trăi într-un mediu curat, nepoluat, care să
nu îi pună în pericol sănătatea (fizică și mentală).
... Aşa s-a născut Alfabetul ECO ...
(Am încercat, ca împreună cu copiii, să folosim ca simbol la început de strofă o literă, în ordine –
de la A la Z - care să intre în componenţa unor versuri cu mesaj ecologic ...)
Alfabetul Eco spune,
De la A la Z, la lume,
Că Pământul îl salvăm,
Dacă ştim să ne purtăm!
Apa limpede şi rece,
Peste multe pietre trece,
Peștii se vor bucura,
Dacă n-o vom polua!
Bradul falnic și frumos,
Sus pe munte stă fălos,
El se uită cu durere,
Cum pădurea, încet piere!
Cerul este înnorat,
Fumul l-a cam agresat,
Ar dori, senin să fie,
Cu triluri de ciocârlie!
Darnică, natura mare,
Oferă la fiecare,
Frumuseți fără egal,
Ce noi le primim în dar!
Eleganță și culoare,
Noi vedem în parcul mare,
Dar, ele vor dispărea
De nu le vom proteja!
Florile surâd în Soare,
Parcă-i zi de sărbătoare,
Copiii le ocrotesc,
518
Cu mult drag le îngrijesc!

Grădinița ne învață,
Cum să ne purtăm în viață:
Plantele să le iubim…
Natura să ocrotim!
Hoinărind în lung şi-n lat,
Multe lucruri am aflat,
Despre cum să ne purtăm,
Mediul să îl protejăm!
Iarba verde-nrourată,
De Soare e răsfăţată.
Aveţi grijă, nu uitaţi,
Spaţiul verde, nu-l călcaţi!
Jocurile cu copii,
Pe alei, vezi zi de zi.
Aleargă mereu şi sar,
Lasă resturi pe trotuar!
Kilometri-n lung și-n lat,
Zi de zi, încet străbat,
Și-ntâlnesc în drumul meu,
Oameni care fac mult rău!
Luna vine la fereastră,
Lunecând pe bolta-albastră,
Și ne spune „Somn uşor’’,
„Noapte bună’’, tuturor!
Melcu-ncearcă să ajungă,
Sub o floare să se ascundă,
Însă drumul e blocat,
De gunoiul aruncat!
Noi, acum suntem copii,
Oameni mari, mâine vom fi.
De aceea vă rugăm,
Pământul să-l protejăm!
Onestie, bunătate...
Multe ... trebuie-nvăţate.
Grijă mare să avem,
Cum ştim să le aplicăm!
Păsări ciripesc zglobii,
Prin păduri, peste câmpii.
Flori și fluturi împreună,
Dau culoare la grădină.
Râul, cu ochii spre Soare,
Stă acum în aşteptere:
Şi-ar dori apa curată,
Limpede ... nepoluată!
Soarele de sus priveşte,
Cum grădina înfloreşte.
Şi se-ntreabă cu mirare:
Va scăpa de poluare?
Şopteşte, nu mai striga,
Fonic, tu vei polua!
Cu drag te voi asculta,
Dacă ştii ... dialoga!
Tunete, vânturi şi ploi,
519
Mereu se-abat peste noi,

C-am greşit şi am tăiat,
Ce bătrânii ne-au lăsat!
Ţară mândră și bogată,

Astăzi ești ... ca niciodată,
Stăm acum și cugetăm,
Cum putem să te-ajutăm?
Umblă vorbă din străbuni,
Pe la noi, pe la români:
„Nu uitaţi că ne aşteaptă,
După faptă ... şi răsplată!’’
Vreme trece, vreme vine,
Ştim ce-i rău şi ştim ce-i bine,
Rămâne doar să veghem,
Natura să respectăm!
Xantofila dă culoare,
Frunzelor de pe cărare,
Ce-au căzut rupte de vânt
Și stau acum pe pământ!
Zmeul nostru cel ştrengar,
Dus de vânt, se-nalţă iar,
Strigă cât poate de tare:
„S.O.S. ... Pământul moare !!!”
520
PLAN DE PROMOVARE A IMAGINII ŞCOLII – EXEMPLU
IVAŞCU ELENA-DANIELA
CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ BUZĂU
OBIECTIVE GENERALE:
-Crearea şi promovarea unei imagini instituţionale pozitive în comunitate;

-Elaborarea unor proiecte locale care să vizeze multiplicarea experienţei pozitive şi a exemplelor de bună
practică în managementul instituţional;
-Personalizarea ofertei educaţionale la nivel instituţional prin diversificarea şi flexibilizarea acesteia în
funcţie de nevoile şi interesele partenerilor şi a beneficiarilor procesului educaţional;
-Colaborarea eficientă cu toţi reprezentanţii minorităţilor etnice ;
-Promovarea unor proiecte focalizate pe reducerea abandonului şcolar, integrarea elevilor pe piaţa muncii,
susţinerea elevilor cu dezavantaj social şi conduite de risc;
-Armonizarea ofertei de servicii educaţionale şi formare permanentă cu nevoile specifice identificate în
unitatea şcolară şi în comunitatea locală.
NR. ACŢIUNI / MĂSURI TERMEN PERSOANA CARE RĂSPUNDE

CRT
.
1. Reactualizarea periodică a paginii Permanent Director
WEB ; Consilier imagine
Asigurarea funcţionării site-ului; Informatician
2. Revista şcolii de două ori pe colectivul de redacţie
an
3. ”Ziua Porţilor Deschise ” ………………. Director
Consilier educativ
Cadre didactice
4. Participarea la activităţi diverse în Săptămâna Director
cadrul Programului “Școala altfel “Școala altfel ” Consilier educativ
” Cadre didactice
5. Mediatizarea activităţilor permanent Director
desfăşurate la nivelul şcolii în Consilier educativ
mass-media locală Purtatorul de cuvant al institutiei
6. Activităţi de marketing permanent Director
educaţional prin promovarea Consilier educativ
ofertei educaţionale a şcolii
inclusiv prin distribuirea de
pliante
7. Organizarea Examenelor pentru Conform Director
Certificarea Competenţelor calendarului Diriginţii claselor terminale
Profesionale M.E.N
Participarea la concursuri şcolare Conform Consilier educativ
8. și alte activități extracurriculare și calendarului Diriginţii
monitorizarea acestora anual al
concursurilor
şcolare și al
activităților
extracurriculare
521
9. Participarea elevilor la proiecte în Conform Consilier educativ

beneficiul comunităţii calendarului Diriginţii
(proiecte privind protecția activităţilor Cadre didactice
mediului inclusiv prin colectarea Elevi
de baterii și pet-uri )
10. Realizarea unor planuri permanent Consilier educative
operaţionale vizând relația școală Diriginţii
- părinți ca factor determinant în Cadre didactice
realizarea obiectivelor comune:
ședințe cu părinții, întâlniri
periodice pentru discutarea
situației ”elevilor problemă”
11. Iniţierea acțiunilor în vederea permanent Director
accesării finanțărilor din fonduri Consilier educativ
europene Consiliul de Administraţie
522
DEZVORTAREA EMOTIONALA ACOPIILOR
Prof. Jarcau Rozica

Sc. Gen. Lunca Priporului
Şcoala; spaţiu al comunicării
Când vorbim despre comunicare nu ne referim la simple emisii de sunete grupate pentru a transmite un
mesaj semantic, ci la un ansamblu de componente, factori de influenţare şi condiţii de realizare.
În şcoală, categoric vorbim despre comunicarea didactică ce se poate structura pe ideia că este o
comunicare instrumentală, direct implicată în susţinerea unui proces sistematic de învăţare de către
persoane cu o pregătire specială, care transmit cunoştinţe, formează deprinderi şi atitudini, iniţiază
activităţi în vederea educării generaţiilor mai tinere.
- Învăţarea şcolară poate fi perturbată şi distorsionată de prezenta unor factori externi.
În faţa comunicării didactice stau o serie de blocaje şi bariere diverse care se pot sistematiza în funcţie
de natura elementului structural afectat într-o relaţie de comunicare (emoţie, timiditate etc).
Emoţiile reprezintă o altă barieră în relationarea cu copiii, in functie de varsta acestora si degradul de
sociabilitate . Educatoarea trebuie să fie
atentă, în primul rând, la tonul folosit, copilul să simtă căldură în glas, apropiere faţă de el, susţinere şi
încurajare. Trebuie să ascultăm copilul ori cu mare atentie, să simtă că suntem alături de el tot timpul,
pentru că altfel se va inchide în el şi comunicarea va fi incompleta,desi chiar daca nu vorbeste , din
mimica, gesturi, ne d sm seama de dorinta lui.
Timiditatea, o barieră des întâlnită in comunicare. Este afectata socializarea, învatarea de orice
tip.Copilul trebuie incurajat sa se deschida in fata colegilor ,a educatoarei si una din solutii ar fi
dramatizarea povestilor terapeutice.
În grădiniţă fiind vorba despre relaţia educatoare-copil, comunicarea didactică trebuie să se desfăşoare
într-un climat socio-afectiv care să răspundă naturii de copil la această vârstă.
Cunoaşterea propriei personalităţi şi pregătirea profesională permite educatoarei să folosească în
relaţionare cu copiii tot arsenalul metodico-afectiv pentru a elimina blocajele şi barierele din comunicarea
didactică.
Astfel în procesul de predare-învăţare la grupa de copii pentru captarea atenţiei şi manipularea efortului
voluntar al copiilor am folosit pe lângă comunicarea orală şi pe cea non şi paraverbală.
523
Uneori chiar şi tăcerea mea a avut o valoare comunicativă deosebită. De multe ori am transmis
informaţii prin mimică, gestică, mişcare, postură.
Informaţiile transmise în acest mod au fost însuşite cu uşurinţă de copii şi chiar preluate în jocurile lor
şi în dialogurile dintre ei.
524
PROMOVAREA IMAGINII ŞCOLII- NECESITATE ŞI PRIORITATE
Jarcu Floarea Elena,

Grădinița P. N. Dalboșeț
Promovarea imaginii şcolii în comunitate este o prioritate pentru toate cadrele didactice, deoarece
comunitatea, partenerii şi beneficiarii procesului educaţional trebuie să aibă o imagine pozitivă, favorabilă
despre activitatea şcolii.
Câteva obiective prioritare la nivelul şcolii ar fi:
- Elaborarea unor proiecte locale care să vizeze multiplicarea experienței pozitive şi a

exemplarelor de bună practică în managementul instituțional
- Colaborarea eficientă cu toți reprezentanții minorităților etnice
- Promovarea unor proiecte focalizate pe reducerea abandonului şcolar, integrarea elevilor pe piaţa
muncii, susţţiinerea elevilor cu dezavantaj social şi conduite de risc, susţinerea elevilor în alte abilități
- Armonizarea ofertei de servicii educaționale şi formare permanentă cu nevoile specifice
identificate în unitatea şcolară şi comunitatea locală.
În permanenţă trebuie avute în vedere acţiuni cum ar fi: monitorizarea activității extraşcolare şi a
concursurilor şcolare, realizarea unor planuri operaționale vizând relaţia şcolară-părinţi ca factor
determinant în realizarea obiectivelor comune, şedințe, întâlniri periodice a elevilor problemă,
identificarea de oportunităţi la nivelul comunității locale pentru sprijinirea copiilor şi tinerilor proveniți
din familii cu resurse financiare reduse, iniţțierea activităţilor educative şcolare şi extraşcolare
diferențiate, care să răspundă socializării tinerilor(concursuri, reuniuni, întâlniri cu agenții economici,
personalități), participarea cadrelor didactice la sesiuni de comunicări ştiințifice şi concursuri cu copiii,
prezentarea activităţţilor din şcoală în mass-media (RADIO Reşiţa, presa locală etc.)
Parteneriatele realizate la nivel local şi nu numai, au vizat participarea preşcolarilor şi elevilor din
unitatea noastră la activităţi comune cu cei din instituţiile partenere, stimulând comunicarea, cooperarea şi
competiţia în rândul copiilor. Activităţile desfăşurate au avut un impact pozitiv atât în rândul părinţilor cât
şi la nivelul întregii comunităţi.
Serbările, concursurile la nivel de unitate, activităţile din cadrul proiectelor educaţionale şi tematice,
participările la sesiuni de comunicări ştiinţifice, simpozioane au adus o imagine pozitivă şcolii noastre
prin impactul avut în rândul copiilor.
Profesionalismul, competenţa, onestitatea, rezultatele angajaţilor, dorinţa de autoperfecţionare şi

receptivitate la nou promovează cu succes imaginea şcolii.
525
Proiect educaţional naţional

"Promovarea imaginii şcolii"
Jászay Laura Andrea, Prof. înv.primar
Mă numesc Jászay Laura Andrea şi sunt profesor în învăţământul primar. Am o vechime de 33 de ani
în învăţământ. Primul meu loc de muncă este şi actualul: Şcoala Gimnazială Tompa László din oraşul
Odorheiu Secuiesc, judeţul Harghita. Încerc să-mi prezint şcoala dintr-o perspectivă oarecum subiectivă.
Datele administrative, rezultatele şi diferitele alte date ale şcolii, se pot afla uşor. Şcoala are multe
rezultate bune în domeniul activităţilor şcolare şi extraşcolare, are un renume bun în rândul părinţilor. În
cei 125 de ani de activitate de la înfiinţare, şcoala a fost pe drept pentru mulţi dascăli şi elevi, cea dea
doua casă. Are un renume pe deplin meritată în rândul comunităţii.
Am mai prezentat lucrări pe această temă. Însă simt nevoia să-mi mai fac auzit glasul pentru că
unitatea noastră şcolară are nevoie să fie cunoscută de câţi mai mulţi. Dacă am face o analiză SWOT, una
din punctele tari ale şcolii este devotamentul cadrelor didactice din această unitate şcolară faţă de toţi
elevii înscrişi, fără nicio discriminare / situaţia financiară a părinţilor, categoria socială, deficienţele
copiilor etc. /
Prin prezentarea traseului educaţional al unei eleve din clasa mea, aş dori să prezint atmosfera şi
modul de lucru din unitatea noastră şcolară. Menţionez că în aproape toate clasele sunt astfel de elevi, iar
colegii mei dau dovadă de un înalt profesionism şi de omenie faţă de toţi cei care au mare nevoie de noi.
Eleva K.S., născută la data de 05.10.1999., în Odorheiu Secuiesc, judeţul Harghita, a urmat ciclul
primar la Şcoala Generală Tompa László din Odorheiu Secuiesc. În această unitate şcolară se practică
educaţie incluzivă, care are ca scop exploatarea resurselor existente a fiecărui copil, pentru a susţine
participarea la procesul de învăţământ a tuturor persoanelor din cadrul unei comunităţi.
Fetiţa, înainte de a fi înscris în clasa întâi, a frecventat şi grădiniţa Nardini. Comisia pentru Protecţia
Copilului Harghita, în şedinţa din 12/9/2007, a avut pe rol soluţionarea cazului privind copilul K. S. I s-a
aprobat Certificatul de încadrare într-o categorie de persoane cu handicap care necesită protecţie specială
nr.955/2007, eliberat în baza Raportului de evaluare complexă nr. 953/01.08.2007. Are diagnosticul:
Encefalopatie infantilă sechelară perinatală, Strabism convergent, Astigmatism hipermetropic AO.
AVOD 4,5 m.m.d, AVOS 4 m.n.d. CV nu se poate efectua, Retard psihomotorie marcată şi în dezvoltarea
vorbirii, - conform actului medical nr. 2563/01.08.2007, nr. 2490/01.08.2007. Se încadrează în gradul de
handicap I /unu/ GRAV, cu însoţitor. Necesită asistent personal. Din actele de la dosar rezultă că situaţia
medicală a copilului justifică încadrarea acestuia într-o categorie de persoane cu handicap.
Pe baza hotărârii comisiei i s-a eliberat un certificat de încadrare într-o categorie de persoane cu
handicap care necesită protecţie socială. Conform prevederilor legale, certificatul se reînnoieşte anual.
Astfel prin Certificatul de expertiză şi orientare şcolară nr.1063/2008, care a fost întocmit în baza
Raportului de evaluare complexă nr. 1010/06.08.2008, K. S. a fost orientată la Şcoala Generală Tompa
László din Odorheiu Secuiesc, pentru integrare în şcoală obişnuită cu servicii de sprijin, ciclul şcolar I-
IV, şcolarizare în regim de zi, regim extern.
526
Deci rezultatul expertizei şi concluziile evaluării complexe atestă că K. S. prezintă cerinţe educative
speciale / CES / şi tipul de handicap este retard intelectual şi psihomotor.
Astfel, fetiţa a urmat ciclul primar la Şcoala Generală Tompa László din Odorheiu Secuiesc după cum
urmează:
Clasa I - anul şcolar 2007-2008
Clasa a II-a - anul şcolar 2008-2009
Clasa a III-a - anul şcolar 2009-2010
Clasa a IV-a - anul şcolar 2010-2011
În acest cadru, fetiţa cu cerinţe educaţionale speciale, în clasa mea a beneficiat de o ofertă educaţională
şi terapeutică individualizată şi adaptată nivelului de dezvoltare, a necesităţilor sale speciale.
Prin toate activităţile instructive-educative şi terapeutice, eu am urmărit: stimularea dezvoltării,
compensarea nedezvoltării unor arii, dobândirea unei autonomii şi independenţe în viaţa şcolară şi
socială. Exemple de activităţi: terapie pentru tulburările de limbaj, terapie prin mişcare, terapie prin
desen, prin muzică, prin joc, prin stimulare psihosenzorială.
Organizarea orelor a necesitat multă muncă, pentru că eu trebuia să lucrez cu o clasă neomogenă din
punct de vedere al capacităţilor elevilor, al posibilităţilor intelectuale, al gradului de motivare, al
cerinţelor părinţilor ş.a. Vroiam ca toţi elevii să progreseze cât mai mult şi mai eficient. Trebuie să
menţionez că nu am lăsat pe nici unul dintre ei în urmă din cauză că am avut-o în permanenţă lângă mine
pe K. S., m-a ţinut de mână, nu m-a lăsat să plec de lângă ea. Efectiv “s-a lipit “ de mine, începând de
dimineaţă când au adus-o la şcoală, până la sfârşitul orelor de curs, când au venit după ea. Am fost
împreună chiar şi în cancelarie la şedinţă, nu am putut s-o las în grija colegelor nici pentru un scurt timp.
Elevii din clasă s-au obişnuit până la urmă cu acest mod de a lucra. Am depus energie fizică şi psihică
intensă în fiecare zi, pentru a convinge prin rezultatul muncii pe copii şi pe părinţi că din cauza elevei cu
handicap nu are nimeni de pierdut. Este adevărat, ca la început, trebuia să stau de vorbă cu mulţi copii şi
adulţi şi să explic că şi această fetiţă are dreptul pentru a face parte dintr-un colectiv de elevi . După ce au
văzut că ceilalţi elevi reuşesc să aibă rezultate, / menţionez că am avut mai multe rezultate la concursuri
naţionale, chiar şi două locuri VI. la un concurs internaţional de matematică/, atunci a dispărut teama din
sufletul părinţilor. Într-o lume cu orientare excentrică către rezultate, este greu de arătat că bogăţia
sufletească , empatia, dragostea pentru ceilalţi pe care o manifestă această fetiţă, ne face şi pe noi mai
buni sufleteşte. Astfel, pe parcursul a patru ani de şcoală, pe de o parte elevii au învăţat să fie empatici,
înţelegători, ajutători şi au învăţat să se comporte cu un copil cu deficienţe, chiar mulţi au iubit-o cu
adevărat. Pe de altă parte, sper că i-am putut oferi fetiţei ani frumoşi, într-un climat înţelegător, ajutător,
iubitor.
Rezultate vizibile s-au obţinut deci mai ales pe planul sociabilizării. A fost solicitată în toate activităţile
organizate cu prilejul diverselor sărbători, în excursii. Menţionez că pe tot parcursul acestora am ţinut-o
de mână tot timpul, nu m-am putut deplasa de lângă ea, fiindcă nu mă lăsa, plângea, sau chiar ţipa. Dar se
simţea bine, cânta, dansa, se juca împreună cu noi.
La cererea părinţilor, am încercat să alcătuiesc un program special la fiecare materie în parte pentru
fetiţă. La început, am încercat să adaptez programa şcolară la nivelul intelectual al elevei şi să procedez la
lucrul individual cu aceasta, în limita timpului disponibil, chiar şi în pauze sau atunci când clasa avea oră
cu alţi profesori / de educaţie fizică, religie, limba engleză/, pentru a o face să progreseze. Părinţii, bunica
au sprijinit-o, fiindu-i alături în toate situaţiile întâmpinate şi asigurându-i confortul psihic de care avea
nevoie un copil cât şi baza materială, toate necesare pentru şcoală.
În pofida faptului că eleva are dificultăţile mai sus menţionate, a încercat să fie “ un şcolar bun“,
nereuşind însă să se descurce în multe situaţii şi astfel neobţinând rezultatele la care se aşteptau, sau la
527
care sperau părinţii. Pe la începutul clasei a treia, ei erau nevoiţi să înţeleagă că trebuie lăsată deoparte
lecţia propriu-zisă a celorlalţi elevi şi fetiţa trebuie lăsată să-şi urmeze propria cale.
M-am consultat în mod repetat cu colegele de la Centrul de dezvoltare care funcţionează în cadrul şcolii
şi unde fetiţa a mers 1-2 ore săptămânal. Cu sfaturile lor, cu practica mea în învăţământ de 25 de ani, cu
cunoştinţele teoretice şi practice pe care le-am obţinut pe parcursul absolvirii universităţii / sunt licenţiată
în psihologie/, am încercat să lucrez cu fetiţa fără restricţii disciplinare foarte severe. În ceea ce priveşte
rezultatele, acestea nu se pot situa nicidecum nivelului suficient cerut la ceilalţi elevi. Însă a reuşit să
înveţe să citească litere. Câteodată recunoaşte şi denumeşte corect aproape toate literele din alfabetul
maghiar, alteori nu. Din manualul ajutător Meixner /pe care l-au cumpărat părinţii /, reuşeşte să “citească
“ cuvinte formate din 2-3 litere. Ştie să răspundă oral la unele întrebări pe baza ilustraţiilor şi a textelor
studiate, cu dificultăţi de pronunţie şi de exprimare. De scris, câteodată îi reuşesc unele litere mari de
tipar.
La limba română, a reuşt să “ înveţe“ câteva cuvinte, propoziţii simple. De exemplu îi place foarte mult
să se prezinte în limba română, cum se numeşte, câţi ani are, unde locuieşte, în ce clasă este elevă.
La matematică, pe parcursul anilor şcolari a reuşit să înveţe numeraţia până la 100, ştie să înşire
numerele în ordine crescătoare şi descrescătoare între 1 şi 10, câteodată numără câte doi până la 20, câte
cinci până la 50, câte zece până la 100. Reuşeşte să scrie numerele după dictare între 1 şi 10, dar în caietul
de matematică nu ştie să scrie corect. Încearcă să efectueze operaţii matematice cu ajutor şi cu suport
concret / beţişoare, numărătoare, mulţimi concrete de obiecte /, neputând să înţeleagă sfera abstractizării,
a lucrului cu numerele în lipsa suportului vizual concret.
Reuşeşte să distingă culorile, formele şi mărimile şi să se orienteze, cât de cât, în spaţiu, însă în timp nu.
M-am documentat foarte mult dar cel mai bine am putut folosi în munca cu fetiţa, un manual ajutător
scris de Telegdi Ágnes şi Gyarmathy Éva, două cercetătoare din domeniul psihologiei. Cartea cuprinde o
mulţime de exerciţii care au ca scop dezvoltarea unor funcţii. Este şi un “ catalog de joacă“, bazată pe
principiul dezvoltării pas-cu-pas a unor funcţii care sunt necesare pentru formarea unor deprinderi
necesare învăţării cititului şi scrisului. După autori, exerciţiile sunt astfel alcătuite, întrucât se pot folosi şi
la copii cu handicap mental. Cred că rezultatele cât de mici, totuşi se datorează şi muncii perseverente din
acest manual.
Intră cu mult entuziasm la activităţile practice, de desen.
Menţionez faptul că în toate activităţile, fetiţa trebuie ajutată şi îndrumată deoarece din cauza
dificultăţilor, trebuie să depună un efort mare pentru a-şi îndeplini sarcinile.
K. S. a obţinut şi două premii mai deosebite. În clasa a doua a obţinut premiul III pentru participarea la
Concursul naţional “ Cum vedem lumea în care trăim“, ediţia I, organizat de Ministerul Educaţiei,
Cercetării şi Inovării, Inspectoratul Judeţean Maramureş, Şcoala Generală pentru copii cu deficienţe nr. 1
Baia Mare.
În clasa a treia a obţinut premiul special la concursul de recitare faza zonală, organizată la Şcoala
Generală Móra Ferenc din Odorheiu Secuiesc, cu ocazia Zilei Poeziei.
Eleva K. S. a primit de la şcoală, de la clasa de elevi, de la mine ca învăţător, tot spijinul nostru
omenesc. În demersul didactic din aceşti ani, am sprijinit educarea acestei eleve şi am încercat să-i ofer
suportul profesional şi omenesc posibil.
După terminarea clasei a patra, datorită multiplelor deficienţe, fetiţa nu a putut fi înscrisă pe mai departe
în unitatea noastră în clasa normală. Pe lângă şcoala noastră funcţionează o asociaţie care se ocupă pe mai
departe de astfel de copii. Fetiţa a fost înscrisă aici. A trebuit să se familiarizeze cu copii cu diferite
handicapuri şi deficienţe. Fetiţa nu s-a putut obişnui cu acest climat, în ciuda faptului că toţi angajaţii şi-
au dat toată stăruinţa să o ajute. În anul următor, părinţii, după o lungă chibzuinţă, au înscris-o într- o
instituţie de specialitate din Cluj. Au urmat trei ani în care părinţii au sperat ca fata lor să progreseze cât
528
de cât. Acest lucru însă nu s-a întâmplat. După “ terminarea clasei a opta ”, părinţii au dus-o acasă şi de
atunci ea nu face parte din niciun colectiv şcolar.
De câteva luni fetiţa a împlinit 18 ani. Părinţii desigur o iubesc necondiţionat, îi oferă un climat familial
foarte iubitor, se joacă cu ea, se plimbă în fiecare zi, fac exscursii şi alte programe împreună. De câte ori
au ocazia, îmi mulţumesc, ca învăţătoare, pentru acei patru ani când am avut-o în clasă la mine. Aproape
în fiecare zi, fetiţa “ exersează, învaţă” din acele caiete pe care le avea în acei ani. Este foarte bucuroasă
atunci când ne întâlnim. Mă îmbrăţişează, mă întreabă despre actualii mei elevi. De fiecare dată îmi spune
cât de mult i-a plăcut să fie la şcoală la noi dar “ înţelege că s-a făcut mare şi nu mai încape în bancă ”.
Părinţii îşi şterg lacrimile şi nu vor să se gândească la viitor... După cum au afirmat de multe ori, “
datorită şcolii Tompa László , au avut şi ei împreună cu fetiţa lor, patru ani de fericire, de uşurare, când
şi-au putut uita grijile şi s-au putut bucura de copilul lor, la fel ca ceilalţi părinţi, care nu au această mare
povară sufletească ”.
Prin prezentarea acestui traseu, sper că am reuşit să prezint unitatea noastră, cum muncim, cu ce
devotament, pentru toţi elevii care au încredere în colectivul de cadre didactice de la Şcoala Gimnazială
Tompa László, din oraşul Odorheiu Secuiesc, judeţul Harghita.
05.01.2018
529
Promovarea imaginii şcolii ,,Școala Primară Sălcud,,
Prof. înv. primar: JELER CRISTINA
Motto:
„Nu există prilej mai minunat pentru dăruire, decât să poţi da, zi de zi, tot ce ai mai bun şi mai adevărat
unei fiinţe cu sufletul deschis.” Rabindranath Tagore
Școala a avut și are un rol decisiv în dezvoltarea societății moderne.. Imaginea unei școli este
ansamblul reprezentărilor,care îi sunt asociate unei identități specifice de către toate persoanele implicate
în activitățile școlare: profesori, elevi, părinți, autorități, mass media. Imaginea școlii este un complex
constituit din istoria organizației școlare. Factorul principal în crearea imaginii școlii îl reprezintă calitatea
procesului instructiv educativ asociat cu calitatea si măiestria cadrelor didactice .Imaginea unei școli este
cel mai bine promovată prin acțiunile desfășurate,în contextul domeniului de activitate .Calitatea unei
școli depinde foarte mult de factorul uman , de cadrele didactice ,elevi sau orice persoană care își
desfășoară activitatea în școală.
Suntem o familie pentru că împreună construim, ȋnvăţăm, inovăm, păstrăm tradiţiile! Suntem o
şcoală deschisă pentru comunitate! Pregătim viitorii absolvenţi pentru integrarea lor ȋntr-o ,,societate ȋn
schimbare!” Acesta ar trebui să fie principiul după care să funcţioneze fiecare unitate şcolară.În condiţiile
actuale, nici o organizaţie nu-şi permite să activeze fără a avea o perspectivă clară, care să-i asigure
subzistenţa, dar şi eficienţa în condiţiile în care mediul ambiant devine tot mai complex şi mai dinamic.
Şcoala îl învaţă pe copil să se situeze printre semeni, să se obişnuiască cu anumite cerinţe şi realităţi
sociale. Imaginea unei instituţii educaţionale este determinată de un ansamblu de criterii , reguli şi
interpretări care sunt structurate de-a lungul timpului şi transmise prin tradiţie. Imaginea este dependentă
de sistemul informaţional în care se formează , fiind condiţionaţă de caracteristicile de vârstă, sex, religie,
apartenenţa etnică sau politică etc. Formarea imaginii unei organizatii se poate realiza aplicând o anumită
,, politică’’, ce ţine pe de o parte de stilul managerial al conducătorului organizaţiei şi pe de altă parte de
activitatea desfăşurată de angajaţi.
-să faci lucruri bune , în sensul practicării unui management extrem de performant;
–să desfăşori o activitate profesională de relaţii publice prin care să obţii încrederea, simpatia,
înţelegera şi sprijinul publicului;
-să desfăşori o agresivă campanie publicitară;
- să foloseşti sponsorizarea;
-să angajezi un personal foarte bine pregătit, motivat şi ataşat obiectivelor organizației.
-să întreţii foarte bune relaţii cu mijloacele de informare în masă.
Trebuie avut în vedere satisfacea nevoii fiecărui elev de a se simți competent, deschis spre
schimbare și spre înțelegerea și respectarea valorilor socio-culturale ale unei societăți democratice.
Obiectivele generale necesare promovării unei școli sunt:
-crearea și promovarea unei imagini instituționale pozitivă și reală in comunitate;
-colaborarea eficientă cu toți reprezentații minorităților etnice din comunitate;
-promovarea de proiecte care pun accent pe reducerea abandonului școlar, susținerea elevilor cu
dezavantaj social și conduite de risc;
-armonizarea ofertei educaționale și formarea permanentă în funcție de nevoile specifice
identificate în unitatea școlară și comunitatea locală;
-promovarea imaginii instituției școlare și asigurarea unei bune calități a educației;
Esența mărcii unei școli ce ar urma să fie promovată se definește prin valoarea,nivelul de pregatire
și personalitate a profesorului. Pentru şcoală, relaţiile publice implică un proces de comunicare şi
relaţionare cu publicul pe care şcoala trebuie să-1 servească. Şcolile bune au avut de-a lungul timpului
relaţii bune cu publicul, ca parte a succesului lor. A face cunoscut succesul cât mai mult posibil este mai
530
important decât succesul în sine. Pentru câţiva ani, şcolile bune caută să-şi facă elevii mândri de faptul că
aparţin şcolii, profesorii mândri de faptul că sunt angajaţi acolo şi părinţii încrezători că nevoile copiilor
lor sunt împlinite. Publicitatea în media nu este atât de esenţială în promovarea unei şcoli, cât discuțiile cu
oamenii şi contactul personal . Sunt modalitatea prin care cât mai mulţi oameni vor fi implicaţi în
promovarea şcolii. Succesul sau insuccesul unei campanii de promovare a imaginii şcolii depinde în mare
măsură de creativitatea temei. Trebuie să se răspundă la intrebarea “Care este cea mai potrivită modalitate
pentru a atrage atenţia publicului?“. Prin creativitate,adică prin folosirea de cuvinte şi simboluri într-o
abordare originală pentru fiecare public, se obţin efectele dorite.
“Marea artă a unui educator constă în cizelarea manierelor și informarea minții; el trebuie să
sădească în elevul său bunele obiceiuri și principiile virtuții și ale înțelepciunii, să-și dea treptat o viziune
asupra omenirii și să dezvolte în el tendința de a iubi și de a imita tot ceea ce este excelent și demn de
laudă.” (John Locke).
, “Să dăm copiilor dreptul sacru de a-și desface aripile.”
Bibliografie:
1. Bunescu, Gh . Negreanu, Educația informală si mass media ,Institutul de știinte ale Educatiei,
Bucuresti, 2005;
2. .Florica Ortan, Pedagogie si elemente de pshologie, Ed.Risoprint, Cluj –Napoca, 2012.
3. „ Tribuna învăţământului”, 2000; Revista Învăţământului preşcolar, 3-4/ 2005.
531
FIŞĂ DE ACTIVITATE SĂPTĂMÂNA

,,SĂ ŞTII MAI MULTE, SĂ FII MAI BUN!’’
JERCĂLĂU SIMONA ADRIANA
1. Titlul activităţii:”SE POARTĂ VERDELE, VERDELE ÎNSEAMNĂ VIAŢĂ!”

2. Coordonatorul activităţii: JERCĂLĂU SIMONA ADRIANA
3. Şcoala: ŞCOALA GIMNAZIALĂ ,, NICOLAE BĂLCESCU’’
4. Localitatea: PLOIEŞTI, judeţul: PRAHOVA
5. Data desfăşurării: 20/4/2017
6. Durata activităţii: 4 ore
7. Grupul ţintă: elevii clasei a II-a B
8. Obiectivele:
a. Să identifice însemnătatea culorii verde în viaţă- utilizare, simbolizare;

b. Să identifice calităţile mediului necesare vieţii sănătoase;
c. Să identifice relaţia dintre om şi mediu, interdependenţa dintre calitatea mediului şi
calitatea vieţii.
9. Resursele:
a. Umane - elevi, părinţi.

b. Materiale – plante, unelte.
10. Descrierea activităţii:
Elevii vor desfăşura activitatea pornind o discuţie de la un obiect de culoare verde. Ei identifică
semnificaţia culorii verde- culoare rece, culoare secundară, culoare a naturii, durează de primăvara
până toamna, simbolizează trezirea sau reîntoarcerea la viaţă. Exprimă sentimente de speranţă,
siguranţă, rezistenţă, relaxare. Se realizează interdisciplinaritatea, discutând despre această culoare din
punctul de vedere al diferitelor discipline de studiu. Evaluarea activităţii se face prin realizarea unei
machete, vor confecţiona copăcei din materiale reciclabile, animale sălbatice. Identifică zilele
ecologice- 21 Martie Ziua Internaţională a Pădurilor- Ce pot face eu pentru pădure? Elevii au realizat
o paradă Eco- fetiţele şi-au croit fustiţe din hârtie creponată, iar băieţii au realizat cravate prin tehnica
origami. După activitatea din sala de clasă, elevii au pus în practică informaţiile aflate despre mediul
înconjurător.
Elevii vor curăţa curtea şcolii pentru amenajarea unui spaţiu verde. Ei vor săpa straturile după care
vor planta copăcei şi flori. Prin această activitate dorim să fructificăm simţul civic deosebit de dezvoltat
al elevilor, să valorificăm cunoştinţele ştiinţifice acumulate de-a lungul timpului, precum şi implicarea
acestora în acţiuni concrete de protejare a mediului înconjurător.
Rezultate aşteptate:
a. Implicarea elevilor pentru reuşita activităţii;
b. Implicarea a cât mai multe persoane din comunitatea locală;
c. Atitudinea pozitivă a elevilor faţă de mediul înconjurător;
d. Deprinderi de muncă ordonată;
e. Modificarea peisajului din curtea şcolii.
11. Modalităţi de evaluare a activităţii:
a. Planeta noastra are resurse finite. Ce înseamnă asta pentru oameni?

b. Ce putem face noi ca să protejăm calitatea solului, apei, aerului?
c. Realizaţi afişe, postere prin care să se facă propagandă referitoare la înlăturarea poluării
mediului cu deşeuri;
d. Realizaţi un obiect din materiale refolosibile.
12. Rezultate înregistrate:
532
a. Elevii se organizează pentru desfăşurarea activităţii;

b. Dezvoltarea imaginaţiei, spiritului de observaţie, deprinderi de lucru în echipă, de fair-
play;
c. Elevii îşi manifestă iubirea de natură prin faptele lor (măsurabile de către profesor în
pauze, excursii, activităţi eco);
d. Ecologizarea curţii şcolii;
e. Formarea unei atitudini ecologice, responsabile;
f. Dezvoltarea simţului civic;
g. O bună colaborare între membrii din comunitatea locala, elevi şi profesori.
13. Sugestii, recomandări:
a. Îngrijirea plantelor, inclusiv în perioada vacanţei;

b. Colecţionarea de seminţe pentru anul viitor;
c. Confecţionarea de pancarte care să transmită mesaje eco.
533
PRINCIPII DE PROIECTARE EXTRACURRICULARĂ
Prof. Inv. Primar JILAVU GABRIELA
Problematica educaţiei dobândește în societatea contemporană noi conotaţii, date mai ales de
schimbările fără precedent din toate domeniile vieţii sociale. Accentul trece de pe informativ pe formativ.
Educaţia depășește limitele exigenţelor și valorilor naţionale și tinde spre universalitate, spre patrimoniul
valoric comun al umanităţii. Un curriculum unitar nu mai poate răspunde singur diversităţii umane, iar
dezideratul educaţiei permanente tinde să devină o realitate de necontestat. Astfel, fără a nega importanţa
educaţiei de tip curricular, devine tot mai evident faptul că educaţia extracurrriculară, adică cea realizată
dincolo de procesul de învăţământ, își are rolul și locul bine stabilit în formarea personalităţii tinerilor.
Modelarea, formarea și educaţia omului cere timp și dăruire. Timpul istoric pe care îl trăim cere oameni
în a căror formaţie caracterul și inteligenţa se completează pentru propria evoluţie a individului. În școala
contemporană eficienţa educaţiei depinde de gradul în care se pregătește copilul pentru participarea la
dezvoltarea de sine și de măsura în care reușește să pună bazele formării personalităţii copiilor. În acest
cadru, învăţământul are misiunea de a-i forma pe copii sub aspect psihointelectual, fizic și socioafectiv,
pentru o cât mai ușoară integrare socială. Complexitatea finalităţilor educaţionale impune îmbinarea
activităţilor curriculare cu cele extracurriculare.Oricât ar fi de importantă educaţia curriculară realizată
prin procesul de învăţământ, ea nu epuizează sfera influenţelor formative exercitate asupra copilului.
Rămâne cadrul larg al timpului liber al copilului, în care viaţa capătă alte aspecte decât cele din procesul
de învăţare școlară. În acest cadru, numeroși alţi factori acţionează, pozitiv sau nu, asupra dezvoltării
elevilor. , dincolo de orice, nu trebuie să avem în vedere doar activitatea în sine, ci natura particulară a
experienţei individuale a educabilului, în cadrul activităţii care devine cea mai interesantă pentru acesta .
Din aceste considerente, rolul şcolii şi al cadrului didactic (în colaborare cu alţi factori
educaţionali, precum familia, anumite grupuri la care aderă elevii) este acela de a furniza cele mai
valoroase activităţi extracurriculare pentru dezvoltarea elevului şi a-l îndruma spre acestea. Ca orice
demers orientat către o finalitate, activitatea extracurriculară presupune o anume structurare şi organizare,
asigurate de corelarea activităţilor de proiectare,implementare şi evaluare. Reuşita activităţilor
extracurriculare rezidă deci în gestionarea celor trei procese şi în asigurarea relaţiei ce se stabileşte între
acestea. În cadrul activităţilor extracurriculare, cele trei procese nu se constituie în procese originale,
diferite cu mult de caracteristicile identificabile în orice situaţie educaţională din şcoală, dar esenţa lor stă
în particularizare, prin prisma specificului categoriei de activităţi extracurriculare pe care le
vizează. Există însă nişte repere generale, identificabile în cadrul fiecărui proces, indiferent de tipul
de activitate extracurriculară avută în vedere. Indiferent de nivelul de acţiune şi de tipul de
control, procesul proiectării activităţilor extracurriculare se desfăşoară în mai multe etape şi se manifestă,
ca orice proces de proiectare, ca un proces pentafazic (Wheeler D.K., 1967), structurat în jurul
următoarelor aspecte, asupra cărora am punctat câteva note apreciative:
1. Selectarea finalităţilor, scopurilor şi obiectivelor ce se doresc a fi atinse prin procesul de implementare
a activităţilor extracurriculare.
2. Alegerea experienţelor extracurriculare necesare atingerii finalităţilor educaţionale, planificate şi
organizate în prealabil, conform caracteristicilor situaţiei educaţionale,finalităţilor urmărite, conţinuturilor
curriculare, dar mai ales, particularităţilor de vârstă şiindividuale ale educabililor.
3. Alegerea conţinuturilor prin intermediul cărora este oferită experienţa de învăţare,conform unor criterii
de selecţie mai puţin riguroase şi ştiinţifice, şi mai degrabă, centrate pe nevoile şi interesele educabililor.
4. Organizarea şi integrarea experienţelor şi conţinuturilor în activităţi specifice cu caracter
extracurricular şi anticiparea modalităţilor generale de realizare a acestor două aspecte, ca şi repere
orientative pentru munca efectivă a cadrelor didactice.
5. Evaluarea eficacităţii tuturor aspectelor din fazele anterioare, ca necesitate pentru eficientizarea
şi optimizarea activităţilor extracurriculare.
Implementarea activităţilor extracurriculare impune particularizarea activităţilor iniţiate la tipul şi
specificul activităţii avute în vedere şi a colectivului de elevi vizat. Concluzionând, asigurarea calităţii şi
534
eficienţei activităţilor extracurriculare este fundamentată pe respectarea unor principii de proiectare şi

implementare curriculară ce se regăsesc în tezele lui Santini:
Concentrare pe ce se învaţă - Proiectarea, implementarea şi evaluarea activităţilor extracurriculare se
centrează pe obiective, dar în limitele celui ce învaţă;
Simplificare interzisă- Proiectul activităţii extracurriculare nu este unul mecanic sau productiv, ci unul
centrat pe dezvoltarea elevului;
Soluţie exhaustivă- Proiectarea activităţilor extracurriculare trebuie să ţină cont de toate interesele,
iar proiectul trebuie să satisfacă toate cerinţele participanţilor.
Transparenţa totală- Procesul de proiectare este unul deschis, cunoscut tuturor celor implicaţi.
Informare completă- În proiectarea activităţilor extracurriculare este importantă exploatarea tuturor
surselor de informare (documente sau chiar anumite persoanespecializate).
Competenţe clare -Fiecare membru al echipei trebuie să aibă competenţele clar definite.
Parte din întreg - Proiectarea reprezintă doar una dintre etapele activităţilor extracurriculare, nelimitându-
se doar la acest aspect.
Fidelitate şi operativitate- În proiectarea şi implementarea activităţilor extracurriculare trebuie tratate
toate informaţiile, fără nici un fel de părtinire.
Justificare deplină- Obiectivele unui proiect al activităţii extracurriculare nu suntacceptabile numai
dacă sunt perfect justificabile.
Valorizare anticipată- Proiectarea nu este completă dacă obiectivele nu sunt estimate valoric în timp.
Revizuire- Valoarea unui proiect a activităţilor extracurriculare trebuie revăzută periodic înainte şi după
aplicare, chiar dacă nu există disfuncţii.
Proiectarea activităţilor extracurriculare este o activitate de amploare cu mulţi agenţi şi nu o muncă
de birou sau laborator.
Colaborare completă- În proiectarea activităţilor extracurriculare este absolut necesară colaborarea cadru-
didactic-elev-factor de decizie-alţi membrii implicaţi.
Planificare integrală- Proiectarea activităţilor extracurriculare nu poate fi fragmentară, ci planificată
integral, până la cele mai mici detalii
Activităţile extraşcolare răspund provocărilor societăţii actuale, prin ieşirea din cadrul destul de rigid
al şcolii şi prin organizarea de activităţi în care cooperarea cu comunitatea, interesul copiilor şi al
societăţii, problemele reale ale acestora să fie prioritare. Prin intermediul acestor activităţi se reuşeşte
renunţarea la maniera mono-disciplinară şi ermetică de comunicare a conţinuturilor şi se face începutul
unei deschideri reale, transdisciplinare a şcolii către o comunicare reală cu elevii. Aceste abordări
valorifică și dezvoltă interesele și aptitudinile copiilor; organizează într-o manieră plăcută și relaxantă
timpul lor liber, dau spaţiu necondiţionat pentru manifestarea în voie a spiritul de iniţiativă; participarea
este liber consimţită, constituind un suport puternic pentru o activitate susţinută; au un efect pozitiv
pentru munca desfășurată în grup; sunt caracterizate de optimism și umor; creează un sentiment de
siguranţă și încredere tuturor participanţilor; urmăresc lărgirea și adâncirea influenţelor exercitate în
procesul de învăţământ; contribuie la dezvoltarea armonioasă a copiilor asigurând o atmosferă relaxantă,
stimularea creativă a elevilor, creșterea interesului pentru școală și pentru oferta educaţională, o gândire
independentă, nedeterminată de grup, toleranţă faţă de ideile noi,capacitatea de a descoperi probleme noi
şi de a găsi modul de rezolvare a lor şi posibilitatea de a critica constructiv; stârnesc interes, produc
bucurie, facilitează acumularea de cunoştinţe, chiar dacă necesită un efort suplimentar. Copiilor li se
dezvoltă spiritul practic, operaţional, manualitatea, dând posibilitatea fiecăruia să se afirme conform
naturii sale. Ei se autodisciplinează prin faptul că în asemenea activităţi se supun de bună voie regulilor,
asumându-şi responsabilităţi. Unul dintre cele mai importante beneficii îl reprezintă îmbunătăţirea vieţii
sociale. Activităţile care au loc în afara orelor de clasă le permit să îşi lărgească cercul de prieteni, să
interacţioneze mai uşor şi să iasă din acea zona de confort impusă de sistemul şcolar, se conturează
abilităţile de interacţiune cu oamenii, îşi vor dezvolta stima de sine, aspect atât de important pentru un
viitor adult. Trebuie să aibă încredere în capacitatea de a realiza lucruri pe cont propriu şi de a câştiga
respectul celor din jur. Amintim şi de eliberarea de stresul cotidian, dezvoltarea capacităţii de empatie, a
spiritului de echipă şi a creativităţii dar şi de combaterea sedentarismului. Uitatul la televizor pentru un
timp îndelungat şi statul la calculator încurajează creşterea în greutate, în timp ce activităţile extraşcolare,
păstrează copilul apt din punct de vedere fizic şi îi ajută să-şi descopere talentele ascunse. Luând parte la
astfel de acţiuni, tânărul va înţelege nevoia unui stil de viaţă sănătos, echilibrat. Se realizează aşadar
535
obiective prioritare ale procesului instructiv-educativ prin organizarea mai plăcută şi mai eficientă a
timpului liber, căci a pierde timpul, înseamnă a pierde o parte preţioasă din viaţa ta. După cum spunea o
personalitate a şcolii româneşti, Cristofor Simionescu, omul modern împovărat prin solicitări zilnice, nu
toate impuse , ci destule adăugate de el însuşi, fără discernământ, devine un fel de prizonier în labirintul
vieţii. Amână sau renunţă la priorităţi, luat de val cum se spune, trăind drama crizei permanente de timp.
Astfel că buna gospodărire a timpului, mai ales a uneia dintre componentele lui, timpul liber, constituie
fără îndoială, o provocare certă prioritizată de orice pedagog al actualităţii.
536
Protecţia naturii şi a mediului înconjurător,

mijloc de educare a şcolarului mic
Prof. Inv. Primar Jităreanu Mirela
Şcoala este chemată să determine nu numai sentimente de admiraţie pentru frumuseţile naturii
ci şi convingeri şi deprinderi de conservare şi dezvoltare a mediului înconjurător.
Şcoala în ansamblu, prin întregul ei proces instructiv-educativ, trebuie să urmărească, în ultima
instanţă, trezirea spiritului de independenţă, de formare a capacităţii de autoinstruire şi autoeducaţie
ecologică la elevi.
Munca de îndrumare şi conducere sistematică desfăşurată în şcoală trebuie privită ca un proces vital
în vederea realizării unui salt calitativ în activitatea educativă. Şcoala este o instituţie în care nu numai se
învaţă carte ci ea reprezintă în acelaşi timp un mediu educativ. În acest mediu, elevul trăieşte intens şi se
formează în direcţia valorilor cultivate în şcoală, ca şi în direcţia acţiunilor ce se întreprind aici în mod
sistematic.În amplul proces de formare a omului este deosebit de important ca viaţa din afara şcolii să
continue, să completeze, să consolideze şi să desăvârşească opera educativă al cărei fundament îl zideşte
şcoala.
Educaţia ecologică constituie una dintre cele mai dificile şi complexe sarcini în cadrul acţiunii
instructiv-educative.Din perspectiva obiectivelor pedagogice, aparţinând domeniului cognitiv, afectiv-
volitiv şi acţional, principalele conţinuturi şi componente ale educaţiei ecologice sunt :
Cognitive : cunoaşterea globală a mediului înconjurător, fără a nesocoti diferenţele regionale ;
cunoaşterea noţiunii de protejare a mediului înconjurător ; cunoaşterea importanţei vegetaţiei, solului,
apei, aerului ; cunoaşterea noţiunii de poluare ; cunoaşterea consecinţelor poluării ; cunoaşterea măsurilor
de organizare a protecţiei naturii ; cunoaşterea vieţii şi activităţii unor mari personalităţi ştiinţifice ;
cunoaşterea imaginii de ansamblu spre care merge omenirea privind mediul înconjurător ; cunoaşterea
urmărilor om-natură ; cunoaşterea relaţiei dintre om, plantă, animale şi anumiţi factori de mediu (apă-
aer) ; cunoaşterea problemelor ecologice, ca probleme internaţionale ; să considere mediul în totalitate,
natural şi artificial, ecologic şi juridic ; să sprijine dezvoltarea din perspectiva mediului ;
Afective : sentimentul de dragoste faţă de natură, şi pentru natura patriei în special ;
sentimentul de preţuire şi respect pentru natură ; admiraţie pentru măsurile luate în vederea protejării
mediului înconjurător, dragoste pentru plante şi animale ; mândrie faţă de realizările poporului român ;
condamnarea celor care contribuie la distrugerea mediului înconjurător ; mândria faţă de activitatea
oamenilor de ştiinţă români ; sentimentul de solidaritate internaţională ; sentimentul de admiraţie pentru
frumuseţile naturii ; sentimentul responsabilităţii pentru integritatea naturii.
Acţionale : actiunea de ocrotire a naturii prin respectarea normelor legale de protecţie a mediului
înconjurător, acţiunea de utilizare raţională a resurselor ; lupta pentru pace şi înţelegere internaţională.
În ordinea succesiunii obiectivelor pedagogice, domeniul cognitiv ocupă primul loc. Pe funcţiile
cognitive ale diferitelor discipline de învăţământ se întemeiază valenţele educative ale acestora, implicit
acţiunea de aducaţie ecologică. De asemenea, există un paralelism între cunoastere, afectivitate şi
conduită, ele fiind dimensiuni indisolubile ale oricărei actiuni educative. Formarea atitudinii active faţă de
realitate şi protejare a mediului inconjurător este una din finalităţile obiectivelor educaţiei ecologice ce
vizitează dimensiunea afectivă a elevului.
Poluarea reprezintă modificarea componentelor naturale sau prezenţa unor componente străine, ca
urmare a activităţii omului şi care provoacă prin natura lor, prin concentraţia şi prin timpul cât acţionează
efectele nocive asupra sănătăţii, creează disconfort sau impietează asupra diferitelor utilizări ale mediului
la care acesta putea servi în forma sa anterioară.
Educaţia ecologică o definim ca un ansamblu de mijloace, căi şi metode prin care se urmăreşte
cristalizarea şi amplificarea unor sentimente, trăsături de voinţă şi caracter, atitudini, deprinderi ale
individului, vizând conştiinţa apartenenţei la natură şi convingerea contopirii, prin conduita sa, cu idealui
omeneşti, privind natura.
Din explicarea acestor notiuni, ne dam seama că atitudinea, de orice natură va fi ea, este o
finalitate a educaţiei.
537
Conştiinţa ecologică este un fenomen psihosocial de o deosebita complexitate şi profunzime care

cuprinde elemente politice, juridice, ştiinţifice morale; se manifestă pe plan ideologic prin teorii,
concepţii, doctrine, norme, programe politice iar, în plan psihosocial , prin cunoştinţe, opinii, atitudini,
interese, motivaţii, modele de acţiune specifice.
Atitudinea activă a elevilor faţă de realitate şi de protejare a mediului înconjurător reprezintă felul
de a fi al elevului, de a se comporta, poziţia favorabilă in raport cu mediul înconjurător. Acesta nu este
înnăscută şi nu se dezvoltă de la sine, prin simplă maturitate-maturizare biologică. Ea se educă, se
dobândeşte sub influenţa mediului socio-cultural şi educaţiei. Evoluţia stărilor atitudinale este dependentă
de conţinutul valorilor şi condiţiilor şcolare, de calitatea relaţiilor care se stabilesc între elev-şcoala,
şcoală-familie-elev.
Atitudinea creează niveluiri diferite de angajare sau nonangajare a elevilor în obiectivul procesului
de învăţământ.
La nivelul conştiinţei elevilor au loc permanente centrări şi decentrări faţă de valorile şcolare, in
mod deosebit faţă de consecinţele pe care le-ar avea acceptarea sau negarea lor. Se constituie astfel,
modele comportamentale pe care va tinde să le realizeze, să le autoactualizeze pe temeiul reuşitelor
anterioare.
Atitudinea este un concept integrator, într-un întreit sens : presupune multe calităţi intelectuale şi
morale, este condiţionat şi condiţionează numeroase alte valori fundamentale : hărnicia, colectivismul,
disciplina liberă-conştientă, responsabilitatea ; conferă finalitatea însuşirilor majore ale personalităţii.
Atitudinea se formează doar în climatul afectiv în care se petrece activitatea educativă.
538
Imaginea școlii în societate
Prof. Joldoș Crina – Laura
Școala Gimnazială „Avram Iancu”, Oradea
Un întreg ansamblu de criterii, de reguli și de interpretări vin să contureze imaginea unei școli, ca
instituție educațională. Timpul și tradiția își lasă, însă, amprenta asupra lor, ele fiind modificate și
îmbogățite succesiv cu noi elemente, după care sunt acceptate și asimilate de societate. Imaginea este
dependentă de sistemul informaţional în care se formează , fiind condiţionaţă de caracteristicile de vârstă,
sex, religie, nivel de cultură şi instruire, apartenenţa etnică sau politică etc.
La formarea imaginii unei organizatii trebuie aplicată o anumită ,, politică’’. Aceasta ţine, pe de o
parte, de stilul managerial al conducătorului organizaţiei şi, pe de altă parte, de activitatea desfăşurată de
angajaţi.
1. Să faci lucruri bune, în sensul practicării unui management extrem de performant.

În vederea realizării unei promovări de imagine eficiente, se vor urmări :
* profesionalismul;
* competenţa;
* onestitatea;
539

Prin urmare, managerul unei organizaţii şcolare poate promova în mediul intern şi extern al unitătii
o imagine pozitivă a acesteia, printr-o planificare riguroasă, folosind metodele şi tehnicile potrivite.
Webografie: http://promep.softwin.ro/
540
Liceul Tehnologic Lupeni are o deviză frumoasă:

,,Meseria este brăţară de aur,,
Prof. cons. școlar Julecătean Dorina

CJRAE HD LICEUL TEHNOLOGIC LUPENI
În zilele noastre instruirea şi transmiterea cunoştinţelor se face într-un cadru instituţional
organizat, sub îndrumarea cadrelor didactice de specialitate. Dezvoltarea şi bunăstarea unei ţări, adică a
cetăţenilor săi, depinde de calitatea educaţiei şi formării profesionale deoarece numai prin intermediul
unor profesionişti bine pregătiţi în domeniile lor de activitate care să susţină şi să contribuie la creşterea
atractivităţii economice. Şcoala şi calitatea educaţiei este una dintre principalele bogăţii ale societăţii,
acestea punând bazele unei economii competitive. În ultimii ani a fost dată uitării importanţa
învăţământului profesional sub forma şcolilor profesionale, acele şcoli care pregătesc viitorii meseriaşi
prin pregătirea de specialitate adecvată unei calificări, “calificările profesionale care pot fi dobândite prin
învăţământ profesional sunt cuprinse în Registrul Naţional al Calificărilor”, iar standardele de pregătire
profesională se realizează pe baza standardelor ocupaţionale validate de comitetele sectoriale (Legea
educaţiei naţionale nr.1/2011). “Învăţământul profesional şi tehnic pregăteşte elevi pentru toată paleta de
calificări profesionale cerute pe piaţa muncii, trebuie doar ca agenţii economici să fie partenerii unităţilor
şcolare”, spune directorul Liceului Tehnologic Lupeni, prof. Aurelia Bucur.
Măsura de implementare a mai multor clase pentru învăţământul profesional în Lupeni are scopul
de a corela sistemul de învăţământ cu realitatea economică şi va îmbunatăţi calitatea, competitivitatea şi
eficienţa educaţiei şcoala va pregăti pe viitor elevi pentru meserii solicitate pe piaţă, precum sudori,
lucrători în domeniul servicii şi lucrători electromecanici. Avantajele sunt atât de partea elevului, care are
posibilitatea de a-şi continua studiile dacă, doreşte acest lucru şi va avea şi un loc de muncă şi, implicit,
un venit, cât şi de partea agentului economic care ştie că poate conta pe meseriaşi bine pregătiţi, acesta
devenind din partener de practică, angajatorul celor pe care i-a format. Putem afirma că, pentru o societate
prosperă, bazată pe o economie solidă, şcoala trebuie să formeze buni cunoscători ai lucrului practic, într-
o diversitate de domenii, în funcţie de cerinţele pieţei forţei de muncă şi prin asigurarea unei concordanţe
între oferta de locuri pentru calificare şi cererea la nivelul fiecărui judeţ sau în ansamblul economic al
regiunii de dezvoltare respective. Prin faptul deja dovedit că succesul într-o meserie este determinată de
axarea pe instruirea practică, dar şi de calitatea partenerilor de practică, atât şcoala ca furnizor de formare
iniţială, cât şi partenerii de instruire au o importanţă egală în formarea unor buni meseriaşi, în condiţiile în
care pregătirea profesională trebuie făcută aplicat, pe domenii.
La târgul de ofertă educațională, elevii, profesorii și consilierul școlar au fost prezenți la ,,Arena
Educației,, la Universitatea din Petroșani.
Activitatea a avut un mare succes. Oferta educațională a fost promovată, atât în mass-media locală,pe
posturile de radio și tv cât și pe pagina de facebook a școlii.
https://www.facebook.com/profile.php?id=100008450322027
541
Organizarea clasei în centre de activitate
Prof. înv. prim.: Junc Delia

ȘCOALA GIMNAZIALĂ ”NICOLAE POPOVICIU” BEIUȘ
În învățământul tradițional, sala de clasă este organizată într-un spațiu destinat elevilor constituit
din bănci fixe sau mese modulare și un spațiu destinat cadrului didactic.
Dispunerea tradițională a mobilierului (catedra în fața clasei și băncile destinate elevilor)
favorizează expunerea cadrului didactic și atitudinea pasivă a elevilor și se pretează mai ales activităților
de predare-învățare de tip prelegere.
În alternativa educațională Step by Step, mobilierul este alcătuit din mese modulare și scaune
ergonomice, precum și din biblioteci de diferite dimensiuni și structuri (care permit accesul elevilor la
materiale).
Dispunerea mobilierului pe centre de activitate (delimitate prin mobilierul specific) schimbă
accentul interpersonal al relației educaționale, favorizând și încurajând interacțiunile permanente ,
activismul și autonomia elevilor.
Centrele trebuie dispuse și organizate astfel încât să satisfacă nevoile individuale ale elevilor și să
le ofere acestora libertatea de a se deplasa fizic și psihic în cadrul procesului de învățare.
Principalele centre de activitate în clasele primare sunt: Citire, Scriere, Matematică, Științe, Artă,
Construcții. Pot exista însă și centre opționale ca: centrul de actorie, centrul de audiții, construcții din
resturi etc.
Centrele de activitate sunt astfel plasate încât activitatea să se desfășoare în cele mai bune
condiții (de exemplu, centrul de artă va fi mai aproape de chiuvetă sau cât mai aproape de ușă, biblioteca
se va afla aproape de centrul de citire și de cel de scriere). Aceste zone de activitate vor fi prezentate
metodic și trepat. De asemenea elevii trebuie să știe ce material sunt în centrele de activitate existente.
Dotarea cu material a bibliotecilor de la fiecare centru depinde de specificul disciplinei vizate, de
nivelu de vârstă al elevilor, precum și de interesele acestora
De exemplu:
Centrul de citire: cărți cu imagini, cărți cu inagini și text, cărți cu poezii, cărți mari pentru citirea
în comun, panou de afișare a textelor, alfabetare, reviste pentru copii, antologii de texte etc
Centrul de știință: magneți, lupe, balanțe, roci, scoici, plante, enciclopedii, cărți sau reviste de
specialitate, plante sau chiar un animal (un acvariu, un hamster, o broască țestoasă, de care copiii să aibă
grijă).
Centru de construcții: cuburi tridimensionale din lemn de dimensiuni standard (mărimea standard
este de o unitate, altele de o pătrime, o jumătate) și de forme diferite (paralelipipedice, cubice, piramidale,
cilindrice), mașinuțe de plastic, animăluțe din plastic sau lemn, semene de circulație de jucărie etc.
Activitatea la centre
Activitatea pe centre face posibilă respectarea ritmului de învățare al fiecărui copil și răspunde
nevoilor lor.
Copiii au posibilitatea de a alege centrul de activitate cu care doresc să înceapă, urmând ca pe
celelalte să le parcurgă într-o ordine stabilită în prealabil de cadrul didactic și cunoscută de elevi (de
exemplu în direcția acelor ceasornicului)
La fiecare centru de activitate sunt afișate sarcinile de lucru specifice pentru citire, scriere, științe,
arte, construcții sau matematică. Acestea sunt astfel concepute încât fiecare copil să-și poată exersa
abilitățile, să rezolve sarcinile în ritmul său și la nivelul competențelor pe care are. Sarcinile de învățare
sunt discutate cu copiii, învățătorul oferind,dacă este cazul, explicații suplimentare, astfel încât toți să
înțeleagă ce au de făcut și care sunt așteptările.
Întrucât evaluarea activității elevilor se poate realiza imediat după rezolvarea sarcinilor de lucru,
prin prezentarea lucrărilor de către fiecare copil, sau prin afișarea la panou, este recomandat ca sarcinile
de lucru să fie schimbate de la o rotire la alta. Astfel ne asiguram că fiecare rezolva sarcinile prin efort
propriu, făra a folosi ca ”sursă de inspirație” lucrările colegilor.
542
Sarcinile de lucru sunt formulate astfel incat sa permita utilizarea diferitelor forme de organizare:
individual, in perechi sau în grup.
Datorita activitatii pe centre, colaborarii si nevoii de comunicare, in clasa Step by Step nu este și nici nu
se cere o liniște deplină. Este un zumzăit usor, un zgomot de activitate continuu.
Bibliografie:
Managementul clasei-ghid pentru profesori și învățători, UNICEF 2007 http://www.unicef.ro/wp-
content/uploads/ghid-managementul-clasei-pt-pdf.pdf
Bună dimineața! Mă bucur că ești aici-Manualul cadrului didactic pentru întâlnirea de dimineață, Coleen
Bane, CEDP, 2004
543
Contribuţia educaţiei nonformale la conturarea imaginii şcolii
Prof. Jurca Floarea Anuţa

Liceul Teoretic ,,Adam Muller Guttenbrunn Arad”
,,Fiecare copil pe care-l instruim, este un om pe care-l câştigăm!”
(Victor Hugo)
Şcoala Gimnazială „Caius Iacob” Arad este o instituţiei în care implementarea sistemului de
management al calităţii a constituit dintotdeauna o prioritate. În această unitate şcolară elevii sunt
motivaţi să participe activ şi creativ la procesul instructiv-educativ prin conlucrarea mai multor elemente.
Amintim, în primul rând, înalta pregătire profesională şi metodică a cadrelor didactice. Un rol extrem de
important în dezvoltarea motivaţiei pentru învăţare îl au, de asemenea, activităţile extracurriculare
multiple realizate atât cu scopul de a oferi elevilor şi alte căi de învăţare decât cea a educaţie formale, cât
şi cu scopul eficientizării timpului liber. Nu în ultimul rând, elevii beneficează aici de un climat propice
pentru actul instructiv-educativ, climat asigurat de perseverenta activitate realizată de comisiile pe
probleme a unităţii care caută şi propun actiuni concrete şi eficiente în vederea combaterii violenţei,
reducerii absenteismului şi abandonului şcolar.
Imaginea acestei școli este determinată de un ansamblu de criterii, reguli şi interpretări care sunt
structurate de-a lungul timpului şi transmise prin tradiţie, modificate şi îmbogăţite succesiv cu elemente
noi, acceptate si asimilate de comunitate. Clădirea instituției este mare, modernă și cuprinde 26 săli de
clasă, laboratoare moderne, cabinete, o bibliotecă.
În calitate de cadru didactic al acestei unităţii de învăţământ am contribuit activ şi constat la
promovarea imaginii şcolii prin organizarea, coordonarea şi participarea pe parcursul anului şcolar 2016-
2017 a mai multor activităţi extracurriculare.
Activităţile organizate au avut scopuri bine definite, subordonate celor educaţionale prezente în
curriculum şi au avut un impact benefic asupra elevilor, observabil în atitudinea lor faţă de şcoală, în
motivaţia pentru învăţare şi în îmbunătăţirea relaţiilor elev-elev şi elev-profesor.
Actiunile în care am antrenat elevii s-au desfăşurat, în mare parte, în domeniul disciplinei pe care
o predau, tocmai pentru a ilustra elevilor strânsa legătură dintre şcoală şi viată:
În calitate de coordonator am participat alături de colegele mele la proiectul Let do it, Romania -
Ziua Naţională a Curaţeniei, desfăşurat în data de 24 septembrie 2016, în toate judetele ţării, pe bază
de voluntariat. Până acum, peste 1 milion de voluntari au participat la acţiuni de strângere a
deşeurilor;
Menţionez apoi coordonarea activităţilor ecologice desfăşurate de către elevi la Grădina Botanică
Macea, în data de 29 septembrie 2016. Am urmărit prin aceste acţiuni formarea aptitudinilor şi
atitudinilor necesare pentru dezvoltarea activităţiilor conştiente şi responsabile, care duc la
îmbunătăţirea calităţii mediului;
De asemenea, am participat, în calitate de profesor coordonator al elevilor, la proiectul de educaţie
pentru mediu Eu sunt verde, derulat în perioada august – noiembrie 2016. Acest proiect a contribuit la
conştientizarea elevilor privind necesitatea respectării principilui dezvoltării durabile, în vedrea
diminuării inpactului antropic asupra mediului înconjurător;
În perioada 17-21 octombrie 2016, elevii Şcolii Gimnaziale ,, Caius Iacob” Arad au fost
încurajaţi şi sprijiniţi în realizarea unor desene, eseuri, proiecte, machete cu tema ecologică: defrişarea
pădurilor;
În data de 27 octombrie 2016, am organizat o excursie în scop educativ în Parcul Natural Lunca
Mureşului. La activitate au participat elevii claselor a VI-a C şi a VI-a B. Obiectivele principale au
fost următoarele: formarea deprinderilor de a îngriji natura, formarea caracterului ecologic la elevi,
protejarea florei şi faunei natural, conştientizarea importanţei unui aer curat pentru o viaţă sănătoasă;
Am participat în luna decembrie 2016, în cadrul campaniei umanitare Cutia cu suflet, organizată
de Asociaţia Cetatea Voluntarilor, ediţia a IV a, împreună cu elevii Şcolii Gimnaziale ,, Caius Iacob”
Arad, clasele P-VIII, la strângerea de pachete-cadou pentru copii nevoiaşi;
544
Am realizat o expoziţie Desene cu temă ecologică în care au fost implicaţi peste 700 de elevi.
După finalizarea desenelor, acestea au fost expuse în sala de clasă, mai apoi realizându-se o expoziţie
la nivelul şcolii. Cele mai reprezentative desene au fost publicate în Revista Atelier de Creaţie şi în
Revista Şcolii;
La nivelul şcolii am realizat, împreună cu elevii şi profesorii diriginţi şi învăţători, Expoziţia cu
obiecte decorative din materiale reciclabile, în luna decembrie 2016. Expoziţia s-a realizat la nivel de
şcoală, fiind prezentate obiecte decorative de diferite dimensiuni şi cu un colorit inedit.
În data de 20 februarie 2017, împreună cu elevii şcolii, alături de profesorii diriginţi şi învăţători,
am realizat o acţiune de colectare a DBA ŞI DEEE, colecând o cantitate însemnată de materiale
reciclabile;
Am participat în calitate de coordonator la proiectul Banca de scutece care a avut ca scop
colectarea de donaţii ce constau în produse pentru igienă, hrană neperisabilă, haine, scutece pentru
copiii abandonaţi la Secţia de Pediatrie I a Spitalului Judeţean Arad – 14 martie 2017;
În vederea dezvoltării gustului pentru lectură, am însoţit la Biblioteca Cărtureşti Atrium Mall
Arad, alături de domnele profesor Romanov Adriana şi Neagoe Mihaela, elevii claselor a VI - a, în
data de 31 martie 2017;
În vederea promovării educaţiei interculturale şi a promovării valorilor Uniunii Europene, am
participat şi am fost implicată în cadrul activităţilor prilejuite de aniversarea Zilei Europei Arad, 9 mai
2017;
Adeptă a promovării calităţilor şi abilităţilor elevilor, în data de 18 mai 2017, am participat la faza
judeţeană a concursului organizat în cadrul evenimentului ,,Vita Week” în colaborare cu ISJ Arad şi
Consiliul Judeţean Arad. Acest proiect a avut ca scop educarea şi conştientizarea elevilor asupra
beneficilor consumului de fructe proaspete şi a promovării unui stil de viaţă sănătos.
Am realizat parteneriate și proiecte educaționale în vederea dezvoltării instituționale:
acord de Parteneriat Educaţional: ,,Grădina Botanică-Universul Verde” alături de alţi 8 profesori,
proiect care vine în sprijinul elevilor, însuşindu-le norme de comportament ecologic specifice
asigurării echilibrului dintre sănătatea individului, a societăţii şi mediului şi formarea unei atitudini
dezaprobatoare faţă de cei care încalcă aceste norme
Proiectului de Parteneriat Educaţional: ,,Ocrotind Pădurea, Ocrotim Viaţa” alături de alţi 7
profesori, proiect care are drept scop formarea de responsabilităţii, respect şi atitudini pozitive faţă de
păstrarea nealterată a mediului înconjurător.
Educaţia extracurriculară îşi are rolul şi locul bine stabilit în formarea personalităţii copiilor. Ea
are drept obiectiv major identificarea şi cultivarea corespondenţei optime dintre aptitudini, talente,
cultivarea unui stil de viaţă civilizat, precum şi stimularea comportamentului creativ în diferite domenii.
În cadrul acestor activităţi se deprind să folosească surse informaţionale diverse, să întocmească colecţii,
să sistematizeze date, învaţă să înveţe.
Un alt aspect demn de menţionat este autodisciplina; ea se conturează în mod natural, prin faptul
că în asemenea activităţi elevii se supun de bună voie regulilor, asumându-şi responsabilităţi. Avantajele
sunt şi de partea cadrul didactic care, prin acest tip de activităţi, dobândeşte posibilităţi deosebite să-şi
cunoască elevii, să-i dirijeze, să le influenţeze dezvoltarea, şi sa atingă obiectivul principal al şcolii -
pregătirea copilului pentru viaţă.
545
Comunicarea, relaţiile publice şi crearea de imagine în învăţământul contemporan
Prof. ȋnv. primar: Jurcă Margareta

Școala Gimnazială Nr. 39 ,,Nicolae Tonitza” Constanța

noastre. Într-o situaţie ideală, şcoala se raportează în permanenţă la comunitatea locală, la elevi şi părinţi,
externă. În contextul actual, marcat de un grad sporit de descentralizare administrativă faţă de anii
anteriori, de eficienţa în comunicare ale unităţii de învăţământ şi de modalitatea în care aceasta este
percepută în exterior, depinde într-o măsură importantă evoluţia de ansamblu a şcolii, vizibilă în
statisticile de bază, referitoare la populaţia şcolară, la asigurarea normelor didactice şi a finanţării de bază
şi chiar complementare.
noastre, marcate de proliferarea necontrolată, de „hipertelia” tehnologică a mijloacelor de comunicare,
într-o quasi-transparenţă greu de închipuit în urmă cu câteva decenii sau chiar ani…
Într-o situaţie ideală, şcoala se raportează în permanenţă la comunitatea locală, la elevi şi părinţi,
externă. Într-o situaţie reală, de disfuncţiile de comunicare depind imaginea, performanţa şi, in extremis,
pe termen mediu şi lung, însăşi existenţa unităţii de învăţământ: comunicarea eficientă devine încă o
funcţie – ingrată – asociată managementului unităţii şcolare (indiferent de proporţia de delegare a acesteia
către consilierul de imagine sau către restul corpului profesoral).
În contextul actual, marcat de un grad sporit de descentralizare administrativă faţă de anii anteriori,
de eficienţa în comunicare ale unităţii de învăţământ şi de modalitatea în care aceasta este percepută în
exterior, depinde într-o măsură importantă evoluţia de ansamblu a şcolii, vizibilă în statisticile de bază,
referitoare la populaţia şcolară, la asigurarea normelor didactice şi a finanţării de bază şi complementare
sau proprii. În alte cuvinte, comunicarea în învăţământul actual nu mai este de multă vreme opţională, iar
competitivitatea dintre unităţile de învăţământ similare ca profil sau din aceeaşi zonă generează oferte
educaţionale diverse, formulate după toate legile marketingului.
Şcoala se poziţionează, indiferent de nivelul ei, pe piaţa educaţională locală (şi nu numai) prin
identificarea unor avantaje care o diferenţiază de concurenţă (termenii economici nefiind întâmplători nici
chiar în cazul unor instituţii de învăţământ preponderent bugetare), chiar a unor nişe, situaţie în care orice
detaliu poate avea un rol determinant pentru beneficiarul-consumator.
Crearea de evenimente de relaţii publice sau de promovare, asigurarea vizibilităţii externe, sunt
imperative pe care şcoala contemporană românească nu-şi mai permite să le neglijeze, în contextul
dinamicii demografice actuale, determinate de scăderea natalităţii, pe fondul precarităţii induse de criza
economică, precum şi de o emigraţie încă importantă. Şcolile aleg să comunice, intuitiv sau, mai rar, pe
baze profesioniste, prin intermediul site-urilor sau blogurilor şcolare, al forumurilor (de regulă oficiale
sau consacrate, ale inspectoratelor sau specializate), dar şi prin intermediul reţelelor de socializare, al
comunicatelor şi conferinţelor de presă, al articolelor şi emisiunilor radio-tv, al pliantelor, revistelor
şcolare şi al tuturor ieşirilor în sfera publică: participări la concursuri, la activităţi sau la orice tip de
eveniment susceptibil de a genera o imagine pozitivă.
Evident, actul de comunicare nu este întotdeauna intenţional, multe elemente scapă de sub control, apar
crize de imagine, care trebuie gestionate, la rândul lor, după toate regulile artei.
O bună comunicare este esenţială, fără a fi însă suficientă. Există, desigur, şi un revers al medaliei:
o grijă prea mare faţă de imaginea şcolii poate uneori camufla deturnarea de la misiunea de bază a şcolii,
în speţă procesul instructiv-educativ. Oricum acesta este, de regulă, copleşit de latura birocratic-
administrativă care, în principiu, ar trebui să-i asigure o desfăşurare optimă. În goana după o imagine
546
bună, după excelenţa documentelor, după perfecţiunea formală, ca şi în cazul acumulării punctelor pentru
dosarele de gradaţie, transfer etc., adesea se sacrifică tocmai scopul fundamental al învăţământului, în
absenţa căruia învăţământul însuşi nu ar mai avea niciun sens.
În pofida inerţiilor, consolidate de un management neinspirat sau pur şi simplu copleşit de
exigenţele birocratic-administrative sau de dorinţa de control absolut (cu excepţiile de rigoare, cu atât mai
notabile), vremurile se schimbă, într-un ritm din ce în ce mai alert: adaptarea la această schimbare de
paradigmă, inclusiv din perspectiva comunicării, a relaţiilor publice, a creării de imagine sau a
marketingului educaţional, poate constitui, alături de alţi factori, cheia succesului pentru unele unităţi
şcolare – sau dimpotrivă. Deoarece există tendinţa consolidării poziţiei liceelor de prestigiu din fiecare
judeţ (devenite, unele, colegii naţionale), prin înglobarea ciclurilor de învăţământ primar şi gimnazial.
Elevii buni (de fapt, părinţii acestora, adevăraţii decidenţi în cazul de faţă) au tendinţa de a se orienta
către aceste licee puternice, în detrimentul şcolilor gimnaziale tradiţionale, care se văd confruntate cu noi
provocări, greu de anticipat în urmă cu ceva vreme…
Unele licee de top sau colegii naţionale practică deja, deşi la nivel neoficial, o adevărată politică
de recrutare, nu doar de personal (unde legislaţia mobilităţii personalului didactic aplicată de
inspectoratele şcolare reglementează transferurile, spre deosebire de şcolile particulare), dar şi de elevi
buni din şcolile gimnaziale, cu bune rezultate la învăţătură, concursuri, olimpiade şcolare etc.
(În contrapartidă, ca exemplu negativ, există facultăţi care nici măcar o dată pe an, de zilele porţilor
deschise din universităţile de care aparţin, nu se îndreaptă, spre deosebire de universităţile occidentale,
către potenţialii lor studenţi, tratându-şi viitorul cu o neglijenţă costisitoare pe termen mediu şi de-a
dreptul critică pe termen lung: de exemplu, o facultate de litere nu-şi prezintă oferta educaţională nici
măcar elevilor din secţiile filologice bilingve sau intensive din liceele de top, încurajându-i pe aceştia să
se reorienteze spre alte facultăţi, din ţară sau chiar din străinătate.)
Jocul se schimbă, cu tot cu reguli: introducerea finanţării per capital nu a făcut decât să scoată la
lumină, la un moment dat, mecanismele economice care subîntind inclusiv domeniul educaţional, încă
preponderent bugetar, evidenţiind noţiunea primordială de competitivitate, din perspectiva căreia crearea
de imagine şi-a dobândit/ dovedit o importanţă din ce în ce mai mare.
547
Şcoala Gimnazială „Alexandru Ştefulescu“

Prof. înv. pr. Jurebie Anamaria Nina
Unitatea de învăţământ la care predau se numeşte Şcoala Gimnazială „Alexandru Ştefulescu”.

Aceasta se poate mândri cu cele mai multe proiecte europene. Instituția de învățământ a obținut cel de-al
treilea certificat de „școală europeană”. Aproape toate sălile de clasă sunt dotate la standarde europene.
Directorul instituției de învățământ, Aurel Popescu, a explicat că toate clasele au dotările unei
școli cu adevărat europene: „Absolut toate sălile de clasă au aer condiționat, video-proiector și laptop.
Sălile de clase au imprimante, xerox-uri, tablă inteligentă. Suntem aproape de standarde europene sau
chiar peste. Am văzut școli din Italia ori din alte țări din Europa care nu aveau dotările pe care le avem
noi”.
În plus, unitatea de învăţământ a accesat o serie de proiecte europene, fapt ce o clasează în topul
școlilor din Gorj. Aproape în fiecare an, elevi și profesori de la Școala Gimnazială „Alexandru
Ștefulescu” merg în schimburi de experiență peste hotare pentru a vedea cum este condusă o școală, cum
se predă și ce dotări au alte unități de învățământ.
„De zece ani, am avut nouă proiecte Comenius, Erasmus POSDRU sau PHARE. Au fost proiecte
care ne-au dat experiență în domeniu. În acest an, noi am fost pe locul patru pe țară, între gimnazii. Am
obținut cel de-al treilea certificat de școală europeană. M-am simțit mândru că suntem între cele peste 60
de școli din țară care au obținut acest certificat”, a mai declarat directorul școlii.
Şcoala Gimnazială „Alexandru Ştefulescu" este printre cele mai mari din municipiul Tg.-Jiu,
asigurând elevilor o pregătire aleasă, continuu ascendentă şi înalt - performantă, în concordanţă cu
exigenţele unei societăţi româneşti cu aspiraţii integratoare europene.
Studiul limbilor străine, utilizarea calculatorului, diversele parteneriate şcolare, concomitent cu

atenta cultivare a valorilor unice, a talentelor şi abilităţilor ştiinţifice, literar-artistice, sportive ale elevilor
se constituie în ţinte specifice, urmărite începând cu învăţământul primar. Toate, susţinute de un puternic
spirit de echipă elevi - părinţi - profesori/învăţători şi de un climat de siguranţă fizică şi libertate
spirituală, seriozitate şi profesionalism pentru elevii şi cadrele didactice ale şcolii.
Şi, pentru că simţul estetic ne guvernează întotdeauna privirea, precizez faptul că instituţia şcolară
impresionează prin curăţenie, aspectul prietenos, elementele de pavoazare de pe holuri şi din sălile de
clasă. Totul este pus la punct în detaliu: de la intrarea şi până la ieşirea din şcoală, de la documente la
calitatea orelor asistate. Totul îţi încântă ochiul făcându-te să te simţi ca acasă.
Toate acestea reprezintă meritul unei echipe extraordinare, formate din personalul didactic şi cel
auxiliar şi nedidactic, bine coordonat de conducerea şcolii. Remarcabilă este şi solidaritatea, mobilizarea
tuturor atunci când şcoala se implică în derularea unor activităţi şi nu numai.
Şcoala Gimnazială “Alexandru Ştefulescu” arde la foc continuu, derulând concursuri şi activităţi
extraşcolare, proiecte europene, conferinţe, seminarii, simpozioane…
548
Școala – partener “comercial” în educație
Prof. Jurjac Adriana Carmen

Șc. Gimn. “Dr. Balasi Jozsef”, Curtuișeni –
Structura Șc. Gimn. Nr. 1, Vășad, județul Bihor
Lărgirea orizontului informațional al societății actuale determinată de evoluția tehnologică și

diversificarea mijloacelor de tip mass-media și multi-media, la rândul ei a dus la o nevoie de a crește
atenția acordată promovării instituției școlare și a formării unei imagini pozitive și reale în viziunea
partenerilor educaționali (elevi, părinți, alți parteneri).
Această imagine pozitivă este o reflecție a calității și o capacitate de adaptare la nevoile de

educație ale comunităților locale și a posibilităților de satisfacere a acestora în cadrul normativ existent și
cu resursele disponibile.
Majoritatea instituțiilor școlare sunt similare, oferind pachete educaționale “complete” și fiind
etichetate cu adjectivele “la fel de bun ca” sau “mai bun ca”. Utilizarea unui limbaj similar în descrierea
școlilor face ca acestea să nu mai poată fi deosebite. Părinții vor să știe adevărul despre ceea ce face o
școală să fie specială, de ce să o aleagă în detrimentul alteia. Promovarea imaginii școlii nu reprezintă
momentul prielnic pentru utilizarea unui limbaj generic sau care să denote modestie. Mesajul transmis
trebuie să fie clar: prin ce se deosebește școala ta de altele? Cum influențează acest lucru reușita elevilor?
Părinții și elevii sunt atrași de succes, de prestigiu, de personalitate și individualizare.
Se dorește realizarea unei educații la standardele de calitate, ținându-se cont de caracteristicile

individuale ale elevilor, pentru o adaptare la schimbarea continuă a societății, reprezentând o condiție
esențială a progresului economic și cultural.
Calitatea înseamnă asigurarea pentru fiecare educabil a condițiilor pentru cea mai bună, completă
și utilă dezvoltare.
Transformările profunde care au loc în sfera învățământului determină schimbarea inter-

relaționărilor. Partenerii educaționali își modifică rolurile, cadrele didactice devenind manageri în
educație, iar elevii “clienți” cărora le este destinat produsul “comercializat”.
Actul educațional are o eficiență sporită dacă este implicată și familia. În urma colaborării
constante cu părinții, aceștia au posibilitatea nu numai de a-și cunoaște mai bine copiii, modul acestora de
manifestare în cadrul grupului și procedeele educative adecvate pe care le pot aplica în educația copilului,
dar și a înțelege și cunoaște mai bine școala, cerințele și nevoile acesteia.
Informația este cea mai importanta “monedă de schimb” între partenerii educaționali, iar acești
parteneri trebuie să vină la “masa negocierilor” de pe poziții egale. Instituția de învățământ trebuie să
capete o personalitate pe care ceilalți parteneri să o înțeleagă. Această personalitate este cea mai
atrăgătoare caracteristică prin care o familie ajunge să aleagă o școală în detrimental alteia.
Bibliografie:
www.community.tes.com
www.techfaster.com
www.thoughtco.com
549
Târg de Crăciun și spectacol caritabil organizat

de Școala Gimnazială Nr. 10 , Satu Mare
Profesor de matematică: Kacsó Zsuzsánna
Marți 19 decembrie 2017,magia sărbătorilor de iarnă au trăit-o toți cei care au participat la ”Târgul
de Crăciun”, organizat la Școala Gimnazială Nr.10, de Asociația de părinți, Consiliul elevilor, cadrele
didactice, direcțiunea și personalul administrativ al școlii.
Fără nici o discuție ,Decembrie este luna cadourilor.Unii destul de norocoși să-și serbeze și ziua
de naștere în decembrie,poate chiar ajung să primească cadouri de două ori:atât de ziua lor ,cât și de
Crăciun.Însă este la fel de adevărat că,an de an, există multe persoane,mai ales copii, care nu primesc nici
un cadou de Crăciun.Pentru ei, decembrie e doar o lună de iarnă și atât.Cu sprijinul Asociația de părinți
”Certitudini pentru mâine” a fost organizat spectacolul de crăciun și târgul pentru strângerea de fonduri
bănești având scopul caritabil de a oferii spijin,pentru tratamentul elevului de nouă ani,Ungvári István
Krisztián care suferă de o boală severă și pentru elevii școlii care trăiesc în condiții modeste și în familii
mari cu mulți copii.
Spectacolul multicultural cu obiceiuri ,colinzi și muzică susținut în limba română,maghiară și
engleză a fost prezentat de elevii școlii și de corul școlii îndrumat de profesorul de muzică,împreună cu
cadrele didactice .
Târgul de Crăciun a debutat cu amenajarea 27 de standuri cu cadouri hand-made ,împodobite de
elevii,învățătorii și dirigiții celor 27 clase .Porțile școlii s-au deschis pentru toți cei care au dorit să
cumpere produsele realizate de elevi,părinți,bunici,colegi.Confecționarea cadourilor originale ,produse
tradiționale,decorațiuni de iarnă (comercializate la prețuri modice)a fost încă un prilej de a se apropia unii
de alții, de cadrele didactice și de a simți mult mai intens apropierea sărbătorilor de iarnă. Au pictat,au
lipit,au vopsit,au cusut și au fost foarte bucuroși. Dincolo de prăznuirea și de luminarea sufletească în
prag de sărbători,copiii au fost nespus de fericiți să vadă că obiectele confecționate de ei au fost apreciate
de cei mari,cumpărate și că vor fi folosite la împodobirea caselor.Standurile garnisite cu dulciuri
,fructe,ceai fierbinte au fost vizitate de participanți până la lăsarea serii ,atmosfera fiind unul de vis atât
pentru copii cât și pentru adulți.
La sfârșitul evenimentului cadrele didactice și direcțiunea școlii au urat Crăciun fericit,vacanță
plăcută și un An Nou fericit copiilor și tuturor participanților.
În ajunul Crăciunului împreună cu elevii școlii am participat în proiectul caritabil ShoeBox,campanie
umanitară având ca scop încurajarea elevilor de a dona cărți,haine,dulciuri și jucării pentru copiii aflați
în dificultate ,dând dovadă astfel de solidaritate și împlicare socială.Copiii beneficiari ai cadourilor din
cutiile donate de elevii școlii provin atât din rândul celor instituționalizați cât și din familii nevoiașe,copii
pentru care aceste donații au o semnificație deosebită ,și anume că există oameni cărora le pasă de soarta
lor.
550
Ne jucăm și ne mișcăm, sănătate câștigăm

Prof. înv. preșcolar: Kanizsay Annamária
Jocul nu are vârstă. El este o lume a copiilor şi a oamenilor mari, deoarece tuturor le place şi le
este necesară deconectarea pe care acesta le-o oferă. Practicarea sportului – prin mijlocirea jocului –
înseamnă energie, sănătate şi vitalitate dezvoltând competiţia, iniţiativa şi disciplina. Mişcarea şi
activităţile sportive ne dau tuturor - copii și adulți o anumită libertate.
Activitățile de educaţie fizică organizate prin diferite jocuri contribuie la menţinerea şi
întărirea sănătăţii preșcolarilor precum și la creşterea capacităţii fizice şi intelectuale ale acestora.
O dezvoltare fizică armonioasă poate constitui premise importante ale capacităţilor, calităților şi
trăsăturilor de caracter ale copiilor. Educaţia fizică are şi sarcina de a contribui la dezvoltarea şi formarea
acelor trăsături şi componente ale personalităţii pe care le vizează şi procesul de pregătire intelectuală şi
sistemul general de instrucţie şi educaţie.
Sportul ne învață să fim competitivi într-un mod corect și onest, ne antrenează să îmbinăm
competivitatea cu integritatea. Sportul aduce beneficii ce se traduc prin : stil de viață sănătos, muncă în
echipă, leadership, încredere în forțele proprii, fairplay, disciplină.
Pre;colarii grupei combinate de la Grădinița cu Program Prelungit ”Căsuța poveștilor” a participat
cu mult entuziasm la competiția sportivă ”Olimpiada de sport între grădinițe” alături de celelalte 11
unități/grădinițe înscrise. Competiția a fost organizată de Grădinița Reformată cu Program Prelungit nr.1
”Csemete”. Prin participarea copiilor din grupa combinată maghiară ”Mókusok” la competiția sportivă
”Olimpiada de sport între grădinițe” ne-am propus formarea unor stări afective pozitive şi a calităţilor
morale ale copiilor, a voinţei şi a trăsăturilor de caracter. Ele educă încrederea copilului în forţele proprii,
sentimentul de prietenie, stimulează plăcerea de a acţiona în şi pentru colectiv. Se dezvoltă curajul,
perseverenţa, spiritul de întrecere şi de răspundere faţă de propriile acţiuni, disciplina şi stăpânirea de
sine.
Înarmați cu veselie, chef de joacă ne-am prezentat la sala de gimnastică ”Sonia Iovan”, locul
desfășurării competiției. De la grădinița organizatoare ”Csemete” am primit tricouri galbene, grupa
”Mókusok” fiind echipa galbenă. Copiii au așteptat cu nerăbdare startul competiției. Ca și sportivii
renumiți de la Olimpiade, și noi, cei mici am intrat în sala de sport aliniați, ținând în mână posterul
grădiniței respectiv a grupei noastre. După exercițiile de încălzire s-a dat startul.
Am participat la următoarele probe :
 traseu aplicativ - alergare cu ocolire de obstacole, târâre, așezarea unei mingi într-un cerc
 aruncare la țință
 mers în echilibru
 alergare
În cadrul competiției ne-am încurajat unii pe alții, reușind să finalizăm cu succes probele. Am exersat
munca în echipă, am socializat cu toți preșcolarii participanți la competiție și am învățat că sportul,
mișcarea înseamnă bucurie.
Drept răsplată pentru participarea noastră la această competiție am primit o cupă, medalii și
diplome precum și calificativul de ”cea mai disciplinată grupă”.
551

Semne simbolice folosite în grădiniță
Szép Kinga
Grădinița de copii ”Albă ca zăpada” cu program prelungit
Sfântu Gheorghe, Județ: Covasna
Instituția noastră de învățământ se numește Grădinița “Albă ca zăpada”, din Sfântu Gheorghe.
Grupa mea de 28 de copii se numește ”Ursulețul” și este un grup activ și dinamic, plin de veselie, iar eu
sunt foarte mândră de cei 22 de ani petrecuţi în preajma copiilor.
În grupul nostru, avem obiceiul de a folosi simboluri desenate pentru copii, care le ajută să se
obişnuiască mai repede cu noua locaţie, și să aibă un semn pentru obiectele personale pe care le dețin, sau
pentru recunoaşterea tacâmurilor proprii. Alegerea acestor semne și simboluri este un mic ritual de
bunvenit în grădiniță, și este permisă o alegere liberă pentru copii. Noi, educatoarele pregătim câteva
simboluri manual, pictăm flori, fructe, animale, și tot feluri de semne simpatice și atractive, iar dacă
careva vrea să aibă un semn special pentru el, această opţiune este desenată și pictată de noi imediat
pentru copil. Îi ajutăm pe copii să aleagă aceste simboluri, prin întrebări și dialoguri cu ei. Îi întrebăm
despre basmele care le plac, sau obiceiuri, sau ce ar fi cel mai aproape de dorințele lor.
Această metodă este ca un joc, și copiii aleg cu mare bucurie și entuziasm dintre simboluri. Aceste
desene vor fi lipite pe dulapurile lor, pe perete deasupra cuierelor, unde agață prosoapele, sunt lipite pe
paharurile lor pe care le folosesc, pe paturile lor, și pe cutiuțele unde ținem articolele creative pentru
fiecare. Avem grijă ca alegerea să fie independentă de părinți. Eu consider un lucru foarte important
pentru copii, să facă alegerea în mod autonom, de bună voie, neinfluențaţi de nimeni. În copilărie este
foarte ușor să se autoidentifice cu animale, fructe sau obiecte personale, și prin acest gest le permitem lor
să aibă o experiență intimă de creativitate și autoexprimare.
Procesul de alegere îi ajută să se cunoască între ei rapid și să descopere laturile invizibile ale
personalității lor. Copiii sunt curioși și participă la acest joc cu o bucurie nemărginită, exprimând o
veselie ţâşnitoare din suflețelele lor optimiste. De obicei copiii se identifică cu simbolurile în loc de
numele lor. Este o abordare simplă și firească, și acceptată în mod general. Chiar după ce învață numele
celorlalți, folosesc numele simbolurilor pentru a identifica partnerii. Când unii lipsesc, simbolul lor, sau
fotografia lor este pusă la un loc vizibil, simbolizând că și ei aparțin grupului, chiar dacă lipsesc, nu sunt
uitaţi de ceilalți, și cei care au rămas acasă ştiu și simt acest lucru. Această metodă este inventată de mine,
pentru ca cei rămași acasă să se simtă în siguranță și să aibă gânduri pozitive legate de grădiniță. Nu se
poate exprima bucuria copiilor, când sărind în sus, țipă de bucurie strigând: “Ola, ola, eu sunt Căpșunel, și
o să fiu întotdeauna.
Mă bucur atât de mult, și dulapul o să fie mai frumos cu simbolul meu. Eu vreau să-l lipesc pe
ușă, și o să am grijă, nimeni să nu scotă Căpşunele de pe dulapul meu!”. Pentru trei ani, această fetiță o să
fie Căpşunel, o să fie foarte mândră de numele ei, și sigur o să-şi amintească încă mult timp că, odată în
grădiniță acesta a fost numele ei. Simbolurile și semnele, porecla ne sunt atribuite și în viața de zi cu zi,
și suntem obișnuiţi cu ele, fie că ne dăm seama sau nu.
Copiilor le place foarte tare acest lucru și le folosesc cu bucurie. Simbolurile sunt însoțitoarele
noastre vizibile sau invizibile, care ne caracterizează și ne ajută în mod creativ și expresiv în viață.
552
553
Importanţa educaţiei ecologice
prof. Kiraly Enikő
„ Învăţaţi-i pe copiii voştri ce i-am învăţat pe ai noştri: că pământul este mama noastră. Tot ce i se
întâmplă pământului ,va ajunge să li se întâmple şi copiilor acestui pământ. Nu pământul aparţine omului,
ci omul aparţine pământului. Omul este firul care ţese drama vieţii şi ceea ce-i face pământului îşi face lui
însuşi.” ( Sieux Seattle)
A menţine pe termen lung armonia dintre om şi natură solicită o activitate consecventă şi

planificată, al cărei element cel mai eficient şi mai puţin costisitor este educaţia ecologică.
Marile probleme ecologice contemporane sunt cauzate de comportamentul uman, iar la baza lor
stă înţelegerea individuală asupra relaţiei cu ambientul. Rezolvarea lor depinde din ce în ce mai mult de
atitudinea subiectivă a indivizilor şi necesitatea schimbării comportamentale.
Relaţiile complexe între indivizi, grupuri şi realitatea ecologică se exprimă în atitudini ecologice
definite ca orientări pozitive sau negative faţă de această realitate. Atitudinea ecologică este astfel o
pregătire sau o dispoziţie de a acţiona într- un fel sau altul faţă de fenomenul în cauză, fie că este vorba
despre o ideologie, o problemă, o acţiune, sau o personalitate politică.
Structural, atitudinile ecologice, ca orice tip de atitudini, se prezintă ca unitate a trei componente:
componenta cognitivă, afectivă şi cea comportamentală. Formele concrete sunt definite de atitudinile
ecologice, dar şi de percepţiile faptelor şi valorilor care le-au provocat experienţial, direct sau la distanţă.
Cercetările au arătat că majoritatea campaniilor ecologice încep prin a acorda atenţia cea mai mare
inducerii unui set cognitiv, după care accentul se mută pe motivaţie, cele două etape asigurând, într- o
ultimă fază, declanşarea şi susţinerea unui comportament controlabil.
Una dintre problemele cu care se confruntă cercetările asupra atitudinilor ecologice este discrepanţa
dintre acestea şi comportamentele efective, pusă în evidenţă de numeroşi cercetători.
Astăzi, există consens asupra faptului că nu există una, ci mai multe atitudini faţă de ecologie (J.
Gray, 1985), căci o persoană poate avea o atitudine negativă faţă de o anumită problemă ecologică şi una
pozitivă faţă de altele.
Atitudinile faţă de mediu se pot forma chiar prin educaţia ecologică referitoare la mediu, care
urmăreşte atingerea a trei mari categorii de obiective, strâns interrelaţionate, şi anume obiective cognitive,
afectiv-atitudinale şi acţional- practice. Acestea se realizează în mod treptat prin procesul instructiv-
educativ şi prin activităţile şcolare şi extraşcolare cu un conţinut ecologic specific.
Astfel, obiectivele cognitive se realizează prin iniţierea empirică şi ştiinţifică a elevilor şi studenţilor şi
anume: înţelegerea diverselor legi ale naturii; descoperirea de relaţii cauzale, probabiliste, între agenţii
naturali şi cei artificiali, creaţi şi exploataţi de om; cunoaşterea sau prevederea efectelor acestora asupra
calităţii vieţii umane precum şi asupra calităţii mediului ambiant.
Bibliografie:
1. Bucovala C., Candea M - Metode moderne de educaţie pentru mediu, Craiova, 2003
2. Dimitriu C., Dimitriu Gh. - Psihopedagogie, ed. Alfa, Bacău, 2003
554
STOP VIOLENȚEI
PROIECT EDUCAȚIONAL INIȚIAT ȘI DERULAT DE CĂTRE
CLUBUL IMPACT BEST HURICANE AL
LICEULUI TEHNOLOGIC „RETEZAT” URICANI
Prof.: Kiss Elena

Liceul Tehnologic Retezat Uricani, HD
Din dorința de a reduce violența în școala noastră, elevii Clubului Impact Best Huricane al
Liceului Tehnologic „Retezat Uricani - Școala Gimnazială Nr. 2, au inițiat Proiectul educațional „STOP
VIOLENȚEI”, proiect ce a fost finanțat în mare parte de către Fundația Noi Orizonturi prin Programul de
Cooperare Elvețiano-Român. În cadrul proiectului elevii au desfășurat o serie de acțiuni sub îndrumarea
liderilor seniori, prof. Kiss Elena și prof. Cioată Ilie Nelu și cu sprijinul liderilor juniori, elevele Pinko
Alisa și Savu Ionela Bianca . Aceste acțiuni au constat în:
- Impacții au participat la cursuri de pregătire despre discriminare și violență (două săptămâni) ținute
de liderii seniori, au pregătit miniscenete pe tema violenței;
- Impacții au ținut cursuri la clasele de gimnziu pe tema discriminării și violenței sub îndrumarea
liderilor și cu implicarea profesorilor diriginți unde au prezentat și miniscenetele pe tema violenței;
- A avut loc masa rotundă pe tema antiviolenței coordonată de psihologul școlii, d-na Pinko Loredana
care a ținut și un discurs motivațional;
- S-a finalizat totul cu teatrul forum la care au participat toți elevii cu probleme de comportament, alți
elevi interesați și profesorii școlii ce a avut loc joi, 18.01.2018.
Prin miniscenetele prezentate, impacții au scos la iveală probleme reale din școală. Prin discuțiile
abordate, elevii au ajuns la concluzia că trebuie să fie mai toleranți față de colegii lor, să-i accepte așa
cum sunt și să vadă partea bună a fiecăruia, să nu mai facă discriminare de nici un fel între colegi pentru
că asta conduce la violență, să nu răspundă tot cu violență la un act de violență. Au învățat că violența
naște violență iar schimbarea trebuie să înceapă cu fiecare dintre noi, din interiorul nostru către ceilalți.
De asemenea, elevii au fost informați de efectele violenței din familie sau mediul on-line și cum ar
trebui să reacționeze în astfel de situații, ce comportament ar trebui să adopte pentru a reduce conflictele
dintre ei, dintre ei și adulți, cum s-ar putea proteja de efectele agresiunii din mediul on-line, ce ar trebui să
facă dacă sunt martorii unor agresiuni de orice fel, care le sunt drepturile, dar și obligațiile pentru a putea
conviețui în armonie în comunitate, în societate.
555
Prof. înv. pr. Kiss-Miki Melinda
De-a lungul anilor petrecute lângă catedră, reușim să ne dăm seama, că cea mai reală promovare
de imagine a unei instituții de învățământ este numărul de elevi admiși la bacalaureat, mai ales dacă
aceste note sunt în mare parte note mari. De asemenea în ochii părinților contează tot atât de mult și
rezultatele elevilor obținute la evaluările naționale din clasa a VIII-a, sau chiar și rezultatele evaluărilor
naționale din clasele mai mici.
Nu este însă de ajuns ca o instituție să aibă rezultatea bune, măsurabile. Imaginea școlii
pomovează însăși profesorii, dascălii care își desfășoară activitatea în aceea unitate, prin felul lor de a fi,
prin activitățile lor școlare și extrașcolare, prin legăturile pe care le consolidează cu elevii și părinții
elevilor - pentru binele colectivului și al actului educațional. Profesorii ambițioși avansează în grade,
participă la diferite instruiri, se perfecționează permanent. Au o activitate de voluntariat în cadrul școlii la
fel de bogată ca și activitatea propriu-zisă de profesor.
Imaginea școlii de asemenea o pot promova de-a lungul anilor de școală toți acei elevi, care pe
stradă, în parcuri, la teatru, muzee etc. dau dovadă de comportament adecvat, civilizat. Purtând uniforma
pe care l-au acceptat pentru școală, dau dovadă de un comportament decent, pașnic.
Instituția de învățământ care își dorește un anumit prestigiu are spirit și suflet. Spirit care se
bazează pe principii creștine și democratice bine gândite și suflet, care ca și o aură învelește actul didactic
în iubire sfântă, înțelegere, empatie, inteligență emoțională.
Depășind sfera idealurilor, trebuie să conștientizăm, că imaginea școlii pentru foarte mulți
nemuritori începe la întrebarea: Cum arată școala? În acest context, este deosebit de important să ne
preocupe și aspectul școlii fie ea văzută din afară, ori dinăuntru. O bună bază materială, tot mai des
reînnoită avantajează nu doar parcurgerea orelor în condiții ideale, ci ridică valoarea didactică a acestora
precum și a rezultatelor. Grupurile sanitare impecabile dau dovadă despre exigența noastră privind
aspectul igienii în școală. Sălile de clasă, laboratoarele și holurile luminate și aranjate cu bun gust,
tablouri și flori, contribuie de asemenea la aspectul pozitiv care ne promovează automat.
De asemenea valoarea unei instituții se arată și prin olimpicii pe care-i are. Numărul mare de elevi
care participă la olimpiade și diferite cuncursuri școlare și extrașcolare arată că acei elevi sunt determinați
să-și arate valoarea și să se califice între cei mai buni.
Desigur multitudinea de activități extrașcolare care sunt organizate în cadrul unei instituții este o
altă carte de vizită a unei școli. Aceste activități pur și simplu îi ajută pe elevi să dobândească cunoștințe
din alte segmente ale vieții, să observe realitățile vieții, să fie prezenți voluntar acolo unde e nevoie.
Am concluzionat din propria experiență, că promovarea unor rezultate bine meritate sau ceații
literare, ori artistice - de marcă - ale unor elevi prin utilizarea mijloacelor mass-media, atrage după sine și
promovarea imaginii școlii.
Posibilitățile de promovare sunt multiple. Esențial este însă să avem valoarea reală pe care o vom
promova. Un vechi proverb unguresc spune că vinul bun nu are nevoie de reclamă. Să fie așa și cu
școala? Sunt convinsă că ”omul sfințește locul”, deci în mare parte de noi depinde și prestigiul școlii unde
ne desfășurăm activitatea. Este nevoie doar de multă muncă, devotament, conștiinciozitate, bunătate, tact
pedagogic și excelentă pregătire profesională.
556
prof. Klein Adriana

Colegiul Tehnologic de Industrie Alimentara Arad
Trecerea de la gimnaziu la liceu sau la şcoala profesională este o schimbare majoră în cariera
elevului. Această experienţă îi va determina viitorul său şi cariera pe care o va urma. De aceea, este
important ca, atât şcoala cât și familia dar și comunitatea locală, să-l ajute pe elev să depăşească cu succes
acest prag şi să-i fie alături mai mult ca oricând. Rolul central rămâne al profesorilor și al directorilor
de școală, care întăresc identitatea școlii și sporesc prestigiul instituțional și personal al celor implicați,
dau un sens de utilitate timpului petrecut împreună și deschid perspectiva unor preocupări informale cu
valoare formativă. Echipa de conducere a școlii trebuie să aibă o preocupare constantă pentru elaborarea
unui plan de marketing care să evidențieze rolul școlii în dezvoltarea academică, socială, emoțională,
estetică, fizică a elevilor. Imaginea instituțională este importantă și se completează cu rezultate
cuantificabile (număr de absolvenți, performanțe, integrare în munca). Mesajul transmis comunității
locale trebuie să fie consistent, să provină din mai multe surse și să exprime specificul unității respective
în peisajul educativ local.
Transmiterea regulată a veștilor pozitive despre școală către toți agenții instituționali
menține școala în atenția generală a comunității. Pentru realizarea acestui deziderat este indicat să se
creeze în școală o atmosferă primitoare și expresivă, plasând la vedere materiale promoționale, produse
ale activității elevilor școlii (întruniri, festivități), să se realizeze proiecte în care să fie implicați elevii.
Pagina web și revista școlii au de asemenea un rol important în promovarea imaginii școlii în comunitate.
Promovarea imaginii scolii trebuie sa urmareasca:
 Crearea şi promovarea unei imagini instituţionale pozitive în comunitate;

 Elaborarea unor proiecte locale;
 Inițierea de proiecte Erasmus + în vederea dezvoltării cooperării europene și a diversificării
metodelor de predare a cadrelor didactice;
 Personalizarea ofertei educaţionale prin flexibilizarea acesteia în funcţie de nevoile şi interesele
partenerilor şi beneficiarilor procesului educaţional;
 Colaborarea eficientă cu toţi reprezentanţii minorităţilor entice;
 Promovarea unor proiecte pentru reducerea abandonului şcolar, integrarea elevilor pe piaţa
muncii;
 Promovarea imaginii instituţiei şi factorilor ce îşi asumă responsabilităţile în procesele de
Pot fi identificate cinci principii ale campaniilor de succes privind promovarea imaginii scolii :
o identificarea nevoilor si a intereselor elevilor;

o planificarea si executarea campaniei intr-un mod sistematic;
o monitorizarea si evaluarea continua;
o luarea in considerare a rolurilor complementare ale comunicarii interpersonale cu mass-media;
o selectia unor mijloace de comunicare potrivite pentru fiecare public prioritar.
O campanie de succes trebuie sa aiba o latura educativa . Intotdeauna aceasta trebuie sa lamureasca
elevii, oferindu-le o perspectiva diferita despre ceva ce stiau deja sau credeau ca stiu.
Un al doilea element este asigurarea unor suporturi sau stimulente materiale, care pot contribui la
eficacitatea campaniei.
557
Al treilea element este sustinerea , care se refera la reluarea mesajului. Este nevoie de reluarea mesajului,
nu numai pentru ca oamenii uita, dar pentru ca apar si membrii noi in publicul –tinta.
Evaluarea este al patrulea element semnificativ al unei campanii de publicitate. Se identifica ce fel de
schimbare de comportament s-a produs, cand s-a produs si pentru ce publicuri.
Bibliografie:
558
Prof. inv. prescolar. Kobau Maria

parteneriatelor rezidă în două aspecte: nevoia deschiderii grădiniţei către comunitate ,sensibilizarea
comunităţii la nevoile grădiniţei
variat.
REGULI DE BAZĂ- care trebuie respectate în conceperea şi realizarea unui parteneriat educaţional:

Organizarea documentaţiei:titlul proiectului, tema, partenerii, colaboratori permanenţi şi ocazionali, grup

ţintă, iniţiatorul proiectului, beneficiari direcţi şi indirecţi, analiza de nevoi, argument, mijloace de
Organizarea desfăşurării proiectului
Implementarea proiectului- derularea propriu-zisă a activităţilor, conform calendarului.
Monitorizarea şi evaluarea proiectului-se vor concepe de comun acord şi se vor pune în practică
Diseminarea rezultatelor-experienţa pozitivă şi rezultatele proiectului se vor face cunoscute, utilizând o
Finalizarea proiectului-moment mai special în care se va sărbători reuşita şi se vor analiza alte nevoi care
să conducă la un nou proiect.
559
O activitate reușită cu părinții
Prof. înv.: Kocsis Ilona Melinda

Liceul Tehnologic Nr. 1 Sărmășag
Motto: “ Eu sunt copilul. Tu ţii în mâinile tale destinul meu. Tu determini, în cea mai mare măsură,
dacă voi reuşii sau voi eşua în viaţă! Dă-mi, te rog, acele lucruri care să mă îndrepte spre fericire. Educă-
mă, te rog, ca să pot fi o binecuvântare pentru lume!” Din Child’s Appeal
Școala și familia sunt cele mai importante în educarea copiilor. Au un rol foarte important, pentru că la
ambele copilul vede un model pe care trebuie să copieze. Fiecare educare,al părințilolr ori al profesorului
trebuie să fie chiar un model pentru un copil care este plin de entuziasm pentru a cunoaște viitorul sau
trecutul. În ziua de azi este foarte greu să găsim un model de educare. Copiii trăiesc într-un mediu
digitalizat și chiar nu înțeleg de exempu de ce trebuie să citim o carte, dacă putem viziona ca și și un film
cartea respectivă.
Noi trebuie să găsim niște metode, împreună cu părinții și cu bunicii, pentru a arăta la copii de azi ,
trecutul cu bunătățile lor, pentru că așa putem să luăm copilul din lumea digitală, măcar pentru o oră,
într-o lume reală.
Așa am găsit și eu împreună cu părinții,bunicii clasei metoda proiectului parteneriat cu părinții. Ne-am
hotărât că dacă reușim, o să ținem o activitate pe lună, pentru copii noștrii cu temele diferite, centrate pe
trecutul nostru, adică ,,Jucării și jocuri din copilăria părinților și a bunicilor,,
Prima activitate era la sfîrșitul lunii octombrie cu tema ,,Ziua Marton,,
Activitatea am început cu citirea unui poveste pe roluri despre gâștele îngânfate. Părinții erau prezenți și
la citit și la exercițiul pe grupe în legătură cu această poveste. După citire am vorbit despre importanța
zilei Marton,cine era, ce a făcut, și de ce o să ne ocupăm cu gâsca și cu componențele lui.
Sfântu Marton era un preot binefăcător, oamenii au vrut să aleagă episcop, dar Marton nu a vrut, de
aceea s-a ascuns într-o cușcă de gâște. Gâștele au făcut gălăgie,oamenii au observat. Totuși a devenit
episcop și a ajutat pe oamenii săraci,de aceea era foarte iubit.
De aici am ajuns să ne ocupăm cu gâștele. Prima dată am încercat să scriem cu pene de gâscă ,am umplut
pernițe cu pene de gâscâ cum au făcut bunicii noștrii. Era foarte interesant pentru copii de azi cum au
jucat bunicii noștrii cu cotorul mălaiului, am încercat cum se obișnuiau cu sfărmat mălai,am făcut păpuși,
vioară.
Am cântat împreună cu părinții cântece cu gâște și am mișcat ca gâștele. La sfârșitul activității am mâncat
pâine cu pateu din ficat de gâscă.
Concluzia acestei activități era de una foarte bună reușită. Copii și părinții erau împreună, pe o oră ce pe
ziua de azi este greu de realizat , toți suntem ocupați și avem puțin timp pentru a petrece împreună. Copii
și-au dat seama cum s-au jucat părinții, bunicii cu niște obiecte simple, necumpărate din magazine ci
confecționate manual. Am confecționat și lampioane de Marton. Pe ora respectivă nu au avut niciun gând
la calculator sau telefon. Au fost bucuroși și părinții și copii că ne-am jucat în trecut.
Câteva clipe în poze:
560
Bibliografie:
Băran, Adina, (2004), Parteneriat în educaţie: familie – şcoală – comunitate, Editura Aramis Print,
Bucureşti Bunescu, G., Alecu, G., Badea, D., (1997), Educaţia părinţilor. Strategii şi programe, Editura
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti Dumitrana, Magdalena, (2000), Copilul, familia şi grădiniţa, Editura
Compania, Bucureşti Dumitrana, Magdalena, (2011), Cum creşte un pui de om, Editura Compania,
Bucureşti Mateiaş, Alexandra, ( 2003), Copiii preşcolari, educatoarele şi părinţii, Ghid de parteneriat şi
consiliere, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti Vrăşmaş, Ecaterina Adina, (2002), Consilierea şi
educaţia părinţilor, Editura Aramis,
561
Promovarea Imaginii Școlii
Învățător: Kollo Angela,

Școala Gimnazială,, Vasile Lucaciu” Carei, Județul Satu Mare
,,Nu cunoaștem decât ceea ce îmblânzim. Iar oamenii nu mai au timp să cunoască nimic. Cumpără
lucruri gata făcute de la negustori. Și cum nu există negustori de prieteni, oamenii nu mai au prieteni. “ –
Antoine de Saint Exupery
Fiind învățătoare de 36 de ani, mi-am dat seama că activitățile extrașcolare sprijină într-o măsură foarte
mare promovarea imaginii instituției școlare. Aceste activități au o deosebită latură formativă pentru că au
la temelie toate formele de ateliere de creație, acțiuni turistice,concursuri și parteneriate cu alte instituții.
Consider că activitățile extracurriculare sunt o alternativă sănătoasă, creativă și practică de a ocupa timpul
liber al elevilor. Dacă o instituție promovează asemenea activități beneficiază de o imagine pozitivă,atât
la nivel local, cât și județean sau național. Ca și cadru didactic,știu că aceste activități sunt o componentă
valoroasă a educației, că trebuie să-i acord atenție sporită adoptând astfel o atitudine inovativă și
deschisă.Ținând cont de toate acestea, pe parcursul anului școlar 2016-2017 am derulat un proiect de
parteneriat educațional între școala noastră: Școala Gimnazială ,,Vasile Lucaciu” Carei, județul Satu Mare
și o școală din județul Harghita. Proiectul s-a bazat pe următorul argument:
Cu toţii ne amintim cu plăcere şi cu nostalgie de copilărie...

Dulcele nectar din floarea vârstelor , leagănul razei de soare i-a dăruit visul, roua din pajiștea verde i-
a alinat setea, iar steaua călăuzitoare i-a vegheat drumul. Ea este vârsta marilor superlative pe care le
merită viaţa, vârsta celei mai depline libertăţi, vârsta viselor fără graniţă, vârsta care trăiește prin flori și
se exprimă prin exclamaţii.
Copilăria este cea mai frumoasă perioadă din viaţa fiecăruia, reprezentând vârsta inocenţei şi a
candorii. Jocul şi joaca sunt elemente caracteristice copilăriei, ele îi dau farmec, reprezentând o
modalitate prin care copiii pot descoperi lumea înconjurătoare şi totodată minunatele lucruri pe care
copilăria le poate oferi. Aceste elemente se află într-o legătură foarte strânsă: prin joc, copiii descoperă
lumea, iar adulţii se întorc la perioada copilăriei, redescoperind acea vârsta a inocenţei.In aceasta perioada
se leaga prietenii, prietenii care pot tine o viață întreagă. Datorită acestui lucru jocul si prietenia a
devenit adiacent unei alte teme şi anume copilaria. Ea este cea care ne trezeşte la viaţă, cea care ne
înconjoară cu dragoste, care îi aduce pe maturi în jocul nevinovat al copiilor, îi face să se prindă în hora
minunată şi inocentă ce înconjoară planeta.
Copilăria nu ne-o poate lua nimeni şi oricând ne putem întoarce la amintirile ce stau prăfuite în
sufletele noastre, atunci când simţim că totul se depărtează de noi, când suntem vlăguiţi de tot ce ne
înconjoară . De aceea copiii trebuie să reînveţe să trăiască momentele unice ale copilăriei astfel încât să-şi
amintească cu drag de ele ,să lege prietenii si să cunoască minunatul sentiment al dăruirii. Prietenia este
un pod care leagă oamenii din diferte colțuri ale lumii,oferă ajutor de nădejde, incredere in comunitate si
in fortele proprii.
SCOPUL PROIECTULUI
- constituirea unui grup partenerial care să promoveze valori comune la nivelul părţilor implicate: cadre
didactice , elevi , părinţi ;
- stimularea dragostei si a respectului față de natură
- încurajarea interesului şi a dorinţei de a se cunoaşte şi de a forma noi cercuri de prieteni;
- dezvoltarea spiritului de colaborare între copii, în vederea realizării sarcinilor date;
- organizarea unor expoziţii de lucrări realizate pe temele indicate;
- monitorizarea activităţilor de proiect prin poze ,albume , articole de ziar;
- atragerea elevilor în activităţi de tip joc, concurs , excursii ;
- realizarea unui schimb de experienţă benefic elevilor şi cadrelor didactice implicate;
562
OBIECTIVE
- ocuparea timpului liber cu activităţi de tip recreativ, informativ, competiţional, menite să valorifice
disponibilităţile şi abilităţile elevilor în diverse domenii ;
- dezvoltarea abilităţilor de comunicare;
- promovarea dialogului şi a comunicării între elevi, cadre didactice, părinţi, membrii ai comunităţii
locale ;
- dezvoltarea unei personalităţi complexe;
- petrecerea timpului liber în mod util şi plăcut.
- realizarea unor excursii în natură, apropierea de natură , de frumuseţea şi puritatea ei;
-dezvoltarea respectului si dragostei față de natură
Punctul culminanat al proiectului a fost vizita noastră la Ciumani,județul Harghita ,unde elevii mei au
avut ocazia să se întâlnească cu copiii de acolo,s-au legat prietenii.În același timp au avut ocazia să vadă
natura montană în toată splendoarea ei,au învățat cât de importante sunt pădurile pentru noi, oamenii, că
trebuie s-o prețuim și s-o apărăm.
Sunt ferm convinsă că s-a realizat un schimb de experiență util atât elevilor cît și cadrelor didactice
participante.
563
Ziua Copilului de nota 10 la Școala Nr. 10
Profesor de istorie și geografie la

Școala Gimnazială Nr. 10 Satu Mare:
Kótai Monica Zsuzsánna
1 iunie este un prilej de a sărbători copilăria, de a aduce un cât de mic zâmbet pe chipul copiilor
și, de ce nu, pe chipul tuturor celor implicați în activiățile acestei zile atât direct cât și indirect.
Oricare dintre noi are voie sa se simtă copil și chiar este necesar ca măcar o dată pe an să lăsăm in
urmă problemele de zi cu zi, să zâmbim curat, să ne aducem aminte de părinți și să simțim că ludicul
înflorește in inimile noastre.
Noi, colectivul de elevi, părinți și profesori la Școala Gimnazială Nr. 10 din Satu Mare, am făcut
din sărbătorirea Zilei Internaționale a Copilului o tradiție. În fiecare an onorăm această ocazie cu activități
tradiționale și variate.
Una dintre activitățile noastre care nu poate lipsi din paleta evenimentelor noaste de 1 iunie este
bazarul mult așteptat. Elevii se pregătesc pentru acest eveniment cu luni înainte. Ei își adună lucrurile,
jucăriile, bijuteriile, cărțile pe care nu le mai folosesc sau de care s-au plictisit deja și le aduc la vânzare.
Aceste obiecte de obicei arată foarte bine sau sunt reabilitate de copii uneori cu ajutorul părinților. La
bazarul nostru se vând de către elevi și dulciuri sau băuturi răcoritoare făcute de ei sau cu ajutorul
părinților. Bineînțeles prețurile sunt simbolice, ceea ce nu înseamnă că elevii își pierd entuziasmul. Acest
semtiment nu este doar a elevilor. Profesorii așteaptă acest eveniment cu nerăbdare, fiind o bună ocazie
de a pertrece puțin timp cu elevii în afara sălilor de clasă, altfel decât în zilele obișnuite de școală, într-un
mod mai lejer, mai eliberat.
Atmosfera veselă este amplificată de mediul în care se desfășaoră întreaga activitate, ceea ce este
curtea școlii. Aceasta în timpul bazarului este asemănător cu un bazar din India sau o altă țară orientală.
Elevii de la cei mai mici până la cei mai mari, părinții, bunicii, frații, cadrele didactice, personalul
nedidactic se află cu toții în curte și se distrează. Unii își vând lucrurile, alții negociază prețul, unii caută
anumite lucruri și speră că și anul acesta pot cumpăra ceva foarte distractiv sau folosilor, iar alții discută
între ei. Nimeni nu trebuie să fie în liniste în această cavalcadă distractivă și colorată. Muzica veselă care
se aude cu ajutorul difuzoarelor și a stației de radio a școlii asigură dispoziția bună a tuturor. Muzica
pentru această ocazie este aleasă de către elevii mai mari și de către doamnele învățătoare.
Această activitate este o foarte bună ocazie pentru cadrele didactice de a purta discuții informale
cu părinții copiilor, afând lucruri importante despre situațiile familiale ale elevilor, despre problemele sau
reușitele lor. Un altfel de tip de comunicare de desfășoară și între elevi, pentru că acest tip de activitate
favorizează comunicarea între copii de diferite vârste, cei mici având posibilitatea de a învăța de la cei
mari, iar cei mari pot exersa răbdarea și învăța și ei de la cei mici.
În acest mediu eliberat și cadrele didactice au ocazia să se relaxeze, să se distreze și să se cunoască
mai bine. În condițiile în care pe parcursul anului școlar cadrele didactice și conducerea școlii sunt
preocupați de numeroasele obligații pe care le au, la această activitate ei își pot arăta o altă față, se pot
bucura de conversații despre subiecte pe care nu au ocazia să le discute în alte circumstanțe.
Putem observa și faptul că acest bazar de 1 iunie asigură numeroase bune ocazii pentru părinți de a
petrece mai mult timp de calitate împreună cu copii lor. În timp ce elevii și părinții lor confecționează sau
selectează doar lucrurile pentru bazar, copii se simt importanți, iar părinții își pot cunoște mai bine copiii
lor care se schimbă și se dezvoltă atât de rapid între anii școlari 0-8.
Mereu primim cele mai pozitive feedbackuri de la părinți în legătură cu bazarul de Ziua Copilului
și acest lucru ne motivează să organizăm acest eveniment în fiecare an.
Putem remarca faptul că această activitate este o adevărată sudură pentru toți cei care aparțin
colectivității Școlii Gimnaziale Nr. 10 din Satu Mare.
564
565
Prof. Kozilek Renate Aura

Grădinița P. P. nr. 5 Lugoj
Promovarea imaginii unităţii unde muncim ar trebui să reprezinte o preocupare, o provocare, o

prioritate pentru fiecare dascăl, dat fiind faptul că societatea românească traversează o perioadă în care
schimbările înregistrează o dinamică fără precedent, punându-și amprenta asupra direcțiilor reformei
învățământului românesc ce stabilesc deschiderea acestuia spre societate, spre realitățile vieții.
Realitățile vieții sociale au produs și unele neajunsuri în sistemul educațional, care îngreunează
întreaga activitate din grădiniță. Această realitate pune în evidență nevoia de sprijin din partea
comunității, părinților, dar și o mai mare implicare din partea educatoarelor, care să depășească granițele
profesiunii. Pun accentul pe implicarea în derularea unor parteneriate care să atragă oportunități menite să
conducă la îmbunătățirea condiților de desfășurare a procesului de educație și la creșterea calității
acestuia. Pe această cale implicăm comunitatea, părinții să vină în sprijinul copiilor.
În noul curriculum se pune mare accent pe deschiderea grădiniței spre exterior, către comunitate, si
în acest context se consideră că învățarea realizată de la alte persoane din afara instituției este la fel de
valoroasă precum cea de la cadrul didactic.
Desfășurarea activităților de învățare care au ca scop atingerea finalităților prevăzute în curriculum,

necesită coordonarea eforturilor comune ale celor trei parteneri ai procesului de predare-învățare-
evaluare, respectiv: cadre didactice, părinți, copii, dar și a colaboratorilor și partenerilor educaționali din
comunitatea a căror implicare este la fel de importantă
Practicarea în parteneriat a proiectelor rămâne un instrument valoros al grădiniței, un mare câștig

pentru educația copiilor. Putem stabili relații parteneriale cu familiile copiilor, cu colegele din ale
grădinițe, cu învățători, psihologi, profresorii ce predau opționale, cu conducători de instituții, cu societăți
comerciale, asociații, organizații, persoane civile etc.
Organizarea și desfărarea unor activități pe bază de proiect cum sunt cele în parteneriat, oferă o
viziune amplă și sistemică, creează posibilitatea structurării clare a muncii, iar lucrul în parteneriat aduce
în plan personal deschideri spre domenii noi și multipe satisfacții partenerilor. Pot fi derulate proiecte
pentru:
- creșterea eficienței managementului care au ca scop modernizarea bazei materiale și a spațiilor de

învățământ
- proiecte de parteneriat profesional ( pentru cunoașterea reciprocă și buna relaționare)
- parteneriate de imagine, în scopul popularizării experiențelor pozitive
- proiecte care au ca scop educația incluzivă;
Între proiectele derulate de-a lungul anilor, amintesc ,,Copii suntem cu toții”, ,,Natura- casa mea”,
,,Sunt copil european”, ,,Prietenia-comoară fără preț”, ,,Să creștem în credință și dragoste”

566
angajaţi.
Nevoile identificate în microsistemul educațional în care funcționăm- grădinița- nevoi cărora trebuie
să le facem față, au impus o abordare pragmatică, care a condus de la sine la mobilizarea noastră spre
rezolvare. Cum nu putem rezolva prin resurese proprii, nici măcar proprii sistemului educațional, am
inițiat astfel de modalități de colaborare cu părinții, comunitatea. Atrăgându-i pe aceștia, găsim rezolvare
problemelor ce le întâmpinăm.
Bibliografie:
Laurențiu Culea- ,,Aplicarea noului curriculum pentru educație timpurie- o provocare?”, editura Diana;
Revista Învățământul Preșcolar- nr. 3-4/2006;
Revista Învățământul Preșcolar- nr. 1/2007
567
Un carnaval de neuitat …
Prof. Kozma Rozália
În Tg.Mureș, la Școala Gimnazială ,,Liviu Rebreanu”, luna ianuarie și februarie al fiecărei an

reprezintă o etapă plină de concursuri , dar și de distracții.
Învățătorii ciclului primar, secția maghiară, au organizat și în acest an pe data de 1.02.2018 balul
carnaval după tradițiile vechi.
Dascălii erau îmbrăcați în echipamente sportive, iar copiii în costume magice: prințese, indieni, vânători,
clovni,vrăjitori, balerine etc.
Costumele erau realizate cu multe îndemânare de părinți sau cumpărate, închiriate. Muzica live distra atât
părinții, cât și pe micii dansatori timp de două ceasuri. Sala sportivă era plină de emoții, mai ales în
momentul tragerii tombolelor: multe premii interesante au ajuns la musafiri.
Sperăm că acest eveniment va rămâne o amintire frumoasă pentru elevii cei mici al școlii noastre.
568
Prof. Lăbuşcă Ana-Valencia

Şcoala Gimnazială nr. 2 Dracşani, Dracşani, Botoşani
Școala trebuie să te învețe să fii propriul tău dascăl, cel mai bun și cel mai aspru.” Nicolae Iorga
Interacţiunea organizaţiilor cu publicul oferă cadrul desfăşurării unor eforturi specifice, de tipul
campaniilor de relaţii publice privind promovarea imaginii şcolii. Studiul campaniilor reprezintă
cercetarea continuă a factorilor care conferă unei organizaţii viabilitate şi credibilitate în mediul social,
economic şi politic global.
“Ne naştem slabi şi avem nevoie de putere; ne naştem neputincioşi şi avem nevoie de ajutor; ne naştem
mãrginiţi şi avem nevoie de judecatã. Ceea ce ne lipseşte când venim pe lume şi de care avem nevoie mai
târziu ne este dat prin educaţie.” (J.J. Rousseau)
Ţinând cont de scopul şi de obiectivele organizaţiei, trebuie stabilite obiectivele programului de

relaţii publice privind promovarea imaginii şcolii. O definire clară a obiectivelor face posibilă evaluarea
succesului campaniei, pentru că aşa se poate măsura cât de mult te-ai apropiat de îndeplinirea lor sau cu
cât ţi-ai depăşit aşteptările. Aşteptările de timp sau orarele pentru atingerea rezultatelor nu trebuie stabilite
decât cu aproximaţie, dar termenele – limită trebuie să fie realiste, în funcţie de obiectivele alese. Dacă se
ştie exact cât de mare este bugetul, se poate să se identifice mult mai eficient ce soluţii creative se pot
folosi, ce tip de media se poate utiliza şi cât de des.
Succesul sau insuccesul unei campanii de promovare a imaginii şcolii depinde în mare măsură de
creativitatea temei. Trebuie să se răspundă la întrebarea “ Care este cea mai potrivită modalitate pentru a
atrage atenţia publicului? “. Prin creativitate, adică prin folosirea de cuvinte şi simboluri într-o abordare
originală pentru fiecare public, se obţin efectele dorite. De exemplu, tema poate fi elaborată într-o şedinţă
de brainstorming, pentru că este important să se aibă în vedere toate ideile, fără prejudecăţi şi să nu fie
înfrânată imaginaţia.
Crearea şi promovarea unei imagini instituţionale pozitive în comunitate trebuie să aibă la bază o serie
de obiective generale:
Elaborarea unor proiecte la nivel local, judeţean, interjudeţean etc. care să vizeze multiplicarea
Personalizarea ofertei educaţionale la nivel instituţional prin inovare, diversificare şi
flexibilizare a acesteia în funcţie de nevoile şi interesele partenerilor şi beneficiarilor
demersului educaţional;
Eficientizarea colaborării cu toţi reprezentanţii minorităţilor etnice, având în vedere aspectul
cultural al zonei Botoşaniului;
Armonizarea ofertei de servicii educaţionale şi formare permanentă cu nevoile specifice
identificate în unitatea preşcolară şi comunitatea locală.
descentralizare şi asigurare a calităţii educaţiei. Este foarte importantǎ existența unor strategii de
marketing în promovarea imaginii școlii, nu numai pentru a atrage elevi către școală, chiar şi pentru ai
păstra sau pentru a se face cunoscută activitatea. Se reușeşte ca prin organizarea şi participarea la acţiuni
comune şi relevante pentru comunitate şi prin stabilirea unor legături, participarea responsabilă a tuturor
persoanelor implicate la problemele comune ale societăţii civile pentru realizarea proiectelor proprii,
instituţii publice locale şi judeţene sǎ se poată realiza îmbunătăţirea imaginei școlii. Prin iniţierea
activităţilor educative şcolare şi extraşcolare diferenţiate, care să răspundă socializării copiilor
(concursuri, reuniuni, întâlniri cu agenţii economici) se atrage atenţia asupra potenţialului elevilor şcolii.
Crearea paginii școlii, porneşte de la o simplă activitate a unui curs de formare sau a unor
sugestii, nu se percepe ca pe o strategie de marketing, dar, asta va reprezenta de fapt într-un final. Prin
prezentarea diverselor activități ce sunt derulate în școală, imaginea școlii este vizibil îmbunătățită, iar
atitudinea unora se mai schimbă. Uneori chiar și stimularea participării cadrelor didactice și elevilor la
569
conferințe, simpozioane, parteneriate poate reprezenta o strategie de marketing, deoarece prin modul prin
care se fac cunoscuți stârnesc interesul pentru cunoașterea instituției pe care o reprezintă și imaginea
școlii este astfel vizibil îmbunătățită.
Se consideră că orice acțiune realizată ce vizează școala, cu scop pozitiv, poate fi transformată
într-o strategie de marketing, care va contribui la promovarea imaginii instituţiei educaţionale, indiferent
dacă școala se găsește în mediul rural sau urban. Școala românească are nevoie de promovare!
Bibliografie
4. Coman Cristina - Relaţii publice şi mass-media, Iaşi, Editira Polirom, 2000.
5. Drăgan I. - Paradigme ale comunicării de masă, Editura Şansa, Bucureşti, 1996.
6. Rus Flavius Cătălin - Introducere în ştiinţa comunicării şi a relaţiilor publice, Iaşi, Editura
7. McQuail Denis, Windahl Seven - Modele ale comunicării, Bucureşti, Editura Comunicare.ro,
2004.
570
PROMOVAREA IMAGINII GRADINITEI
PROF. INV. PRESC. LACATUS CARMEN ANDREEA

GRADINITA RAZA DE SOARE TARGOVISTE
Grădiniţa acordă fiecărui copil şanse egale la educaţie, pentru a fi pregătit pentru viaţă şi debut
şcolar, punând în valoare calităţile personale, formând un om independent, responsabil, încrezător în
forţele proprii şi pregătit să lucreze în echipă. Prin parteneriatul cu parinţii si comunitatea, gradinita
creează un mediu primitor, sigur, creativ, multicultural şi deschis comunicării.
Gradiniţa noastră asigură dezvoltarea personală a copiilor şi dezvoltarea profesională a cadrelor
didactice printr-un demers educaţional modern, care promovează valorile unei societăţi deschise spre
schimbare, practici democratice şi angajare comunitară.
Activitățile extracurriculare au un conținut cultural artistic, spiritual, tehnico aplicativ, sportive
sau sunt simple activități de joc sau de participare la viața și activitatea comunității locale.Aceste activități
oferă copiilor destindere, recreere, voie bună iar unora dintre ei posibilitatea unei afirmări și recunoaștere
a aptitudinilor.Aceste activități au caracter ocazional și iau forme foarte variate . Dintre activitațile
desfășurate în gradinița noastră amintesc doar câteva:
Acest tip de activități îi antrenează pe copii , îi apropie de grădiniță, îi determină să o îndrăgească și mai
mult.
În acest an școlar derulăm o serie de parteneriate cu comunitatea locala prin care promovam
imaginea grădinitei noastre.Amintesc câteva dintre acestea:
 Parteneriatul cu biserica
 Parteneriatul cu familia
 Parteneriatul cu politia
 Parteneriatul cu biblioteca
 Parteneriatul cu scoala
O zi in gradinita
7:30-8:30- Sosirea copiilor in gradinita

8:30-9:00- Micul dejun
9:00-9:30 – Activitati de dezvoltare personala(ADP) – Intalnirea de dimineata, salutul,
prezenta,tranzitii
9:30- 11:30- Activitati pe domenii experentiale( ADE) si activitati liber alese (ALAI) –
activitati in centrele de interes
10:00-10:15- Gustarea
11:30- 12:00- Activitati liber alese (ALAII) – jocuri de miscare si distractive in aer liber sau in
sala de grupa
12:00- 12:30- Masa de pranz
12:30- 15:00 – Somnul de dupa -amiaza
15:00- 15:30- Gustare
15:30- 17:30- Activitati de grup si plecarea copiilor acasa.
571
PLANIFICAREA, IMPLEMENTAREA SI EVALUAREA UNEI CAMPANII DE

RELATII PUBLICE PRIVIND PROMOVAREA IMAGINII SCOLII
Profesor pentru invatamantul primar LACATUS CRISTINA

SCOALA GIMNAZIALA IONEL TEODOREANU, BUCURESTI
1. Stabilirea obiectivelor, a orarelor si a bugetelor.

depasit asteptarile.
◄Tema
atrage atentia publicului ?“. Prin creativitate,adica prin folosirea de cuvinte si simboluri intr-o abordare
originala pentru fiecare public, se obtin efectele dorite.
publicurilor, inainte sa se aplice strategia. Cu ajutorul datelor demogra fice (date statistice : varsta, sexul,
viata, ceea ce le place si ceea ce nu le place) iti poti face o strategie despre tacticile pe care trebuie sa le
comunicare ?
raspunde la el ?
economic.
Publicitatea are propriul ei spatiu sit imp in media scrisa sau electronica. Deci publicitatea are un
timp sau spatiu pentru ca se plateste. O exceptie apare atunci cand media ofera timp si spatiu in zona lor
de publicitate organizatiilor nonprofit , pentru anunturi de interes general. Trei tipuri de publicitate sunt
folosite in practica de promovare a imaginii : promo, anunturile de interes public si publicitate cu
conotatie tematica.
instrumente de informare publica sunt folosite pentru a atinge scopurile.
Acestea incud publicatii,filme,pagini de Web, etc.
De aceea, succesul in plasarea materialelor de informare publica este dezvoltarea nevoilor presei.
Informatia publica este clasificata din punct de vedere al valorii informa tive, astfel un material de
intrebari :
572
timp.
controlate.
4.Implimentarea campaniei de relatii publice.
pozitiv.
5.Evaluarea campaniei de relatii publice.
finala. Pentru a face o evaluare finala de succes trebuie sa se pastreze analizele la un nivel profesionist, sa
se foloseasca critica constructiva.
Trebuie analizate rezultatele finale ale campaniei, si anume : impactul asupra
publicurilor, efectul asupra obiectivelor si asupra misiunii organizatiei, efectul asupra atitudinilor
Bibliografie selectiva:
573
ROLUL EVALUARII INITIALE
PROF. INV. PRESCOLAR: LACATUSU ELENA

LICEUL TEHNOLOGIC “ION CREANGA”-PIPIRIG
Evaluarea initiala propune operatiile de masurare-apreciere-decizie la inceputul activitatii de

instruire, in vederea cunoasterii nivelului psihopedagogic real al colectivului de prescolari.
Acest tip de evaluare indeplineste o functie pedagogica prioritar predictiva. In mod analogic, testele
de cunostinte elaborate si aplicate special pentru masurarea si aprecierea nivelului initial de pregatire al
prescolarilor sunt denumite teste predictive.
Evaluarea initiala este necesara la inceputul unui an scolar,la inceputul unui semestru, asa cum
remarca I. T.Radu :
' La inceputul lectiei, evaluarea initiala corespunde unei faze numita, in mod traditional, a
verificarii lectiei anterioare. In functie de rezultatele acestei verificari sau ale acestei
evaluari initiale, profesorul va confirma parcursul anticipat in proiectul sau de lectii sau va
aduce corecturi, ajustari, completari. Pot fi propuse noi secvente sau subsecvente de
recuperare ,stimulare, completare. In acesta perspectiva ,chiar de la inceputul unei lectii
,evaluarea initiala indeplineste o functie pronuntat predictiva.'¹
Functiile specifice pe care le indeplineste strategia de evaluare initiala sunt :
functia diagnostica, 'vizeaza cunoasterea masurii in care subiectii stapanesc cunostintele

si poseda capacitatile necesare angajarii lor cu sanse de reusita intr-un nou program '² .In
felul acesta pot fi identificate :
- lacunele ,golurile pe care elevul le are in pregatire ;
- resursele pe care le are ca volum de informatii, dar mai ales in ceea ce

priveste capacitatile de invatare momentane si de perspectiva;
- conceptele principale ,pe care elevul le stapaneste , cu ajutorul carora va putea asimila
continuturile noi si fondul de reprezentari, care sa favorizeze intelegerea acestora ;
- posibilitatile reale ale clasei si ale fiecarui elev, tinand seama de capacitatea de a lucra
independent ;
- abilitatile necesare pentru insusirea cunostintelor in plan teoretic si aplicarea lor ;
- deficientele si dificultatile reale care apar in activitatea de invatare
functia prognostica sugereaza profesorului conditiile prealabile desfasurarii noului

program,care permit anticiparea rezultatelor. Evaluarea initiala are astfel rolul major, un rol
activ in derularea proiectului pedagogic curricular construit de invatator. Invatatorul,
plecand de la diagnoza stabilita, va interveni pentru selectionarea ,realizarea si dezvoltarea
corecta a:
574
- obiectivelor programului urmator(viitoarea lectie,capitol );
- continuturilor absolut necesare;
- metodelor eficiente de predare-invatare-evaluare;
- modurilor si formelor optime de organizarea a activitatii.
Functia prognostica presupune: rationalitate ,fezabilitate, determinare,dar si flexibilitate in alegerea

obiectivelor si a resurselor corespunzatoare pentru indeplinirea acestora.
In concluzie, trebuie subliniata evolutia pe care o inregistreaza evaluarea initiala in contextul teoriei
si metodologiei curriculum -ului. Astfel,dezvoltarile mai recente ale teoriei privind evaluarile in
educatie,extind rolul evaluarilor initiale,independent de dimensiunea ei. Evaluarea initiala este
indisociabila constructiei unui demers didactic riguros si eficace. Functiile ei sunt asigurate pana la final
numai daca resursele sunt stabilite si folosite pentru a face posibila derularea activitatii in conditii de
eficienta.
575
Prof. Lache Florentina Eugenia

Liceul Tehnologic “N. Bălăuță” Șcheia, jud. Iași
„Caracterul unei școli bune este ca elevul să învețe mai mult decât i se predă, mai mult decât știe însuși
profesorul" (Mihai Eminescu)
cei trei parteneri educaţionali: şcoală-elevi-părinţi. Obiectivul general în promovarea imaginii școlii, este
de crea o imagine pozitivă a instituției și a ceea ce reprezintă sistemul de învățământ în comunitate. Acest
instituțional.
Imaginea școlii este determinată de un ansamblu de criterii, reguli şi interpretări care sunt
structurate de-a lungul timpului şi transmise prin tradiţie, modificate şi îmbogăţite succesiv cu elemente
noi, acceptate si asimilate de comunitate.
Formarea imaginii unei organizații se poate realiza aplicând o anumită ”politică”, ce ţine pe de o
angajaţi. Promovarea imaginii instituţiei de învăţământ prin implicarea elevilor în activităţi de voluntariat
sau proiecte educative reprezintă o latură importantă a procesului instructiv – educativ.
Echipa de conducere a școlii are o preocupare constantă pentru elaborarea și actualizarea unui
plan de marketing care să evidențieze rolul școlii în dezvoltarea academică, socială, emoțională, estetică,
fizică a elevilor. Imaginea instituțională este importantă și se completează cu rezultate cuantificabile
(număr de absolvenți, performanțe, integrare în muncă sau în alte structuri de învățământ).
exprime specificul unității respective în peisajul educativ local. Transmiterea regulată a veștilor pozitive
despre școală către toți agenții instituționali (sponsori, autorități locale, părinți, elevi) menține școala în
atenția generală a comunității. Pentru realizarea acestui deziderat este indicat să se creeze în școală o
atmosferă primitoare și expresivă, plasând la vedere materiale promoționale, produse ale activității
elevilor școlii (intervenții în media, întruniri, festivități), să se realizeze proiecte comunitare în care să fie
implicați elevii.
comunitate.
În elaborarea strategiei creative privind promovarea imaginii scolii, se va ține cont de alegerea
temei și a unor mijloace de comunicare. Succesul sau insuccesul unei campanii de promovarea a imaginii
școlii depinde în mare măsura de creativitatea temei. Trebuie să se răspundă la întrebarea: “Care este cea
mai eficientă modalitate pentru a capta atenția publicului?“. Prin creativitate, adică prin folosirea de
cuvinte și simboluri într-o abordare originală pentru fiecare public (părinți și elevi), se obțin efectele
dorite. Alegerea mijloacelor de comunicare în masă depinde atât de publicul-țintă, cât și de mesajul pe
care vrem să-l transmitem și bineînțeles acest aspect depinde de bugetul pe care-l avem la dispoziție.
Campania de promovare a ofertei educaționale, personalizată la nivel instituțional, diversificată și
flexibilă în funcție de nevoile și interesele partenerilor și beneficiarilor procesului educațional, se
realizează în școli gimnaziale în mod direct, prin intermediul cadrelor didactice ale şcolii, precum şi foşti
sau actuali elevi, care se vor deplasa la orele de dirigenţie ale claselor a VIII a de gimnaziu, pentru a oferi
informaţii şi pentru a proiecta filme promoționale prezentând oferta educațională a școlii sau găzduind
vizite de documentare ale tinerilor (în cadrul proiectelor "Şcoala altfel: Să ştii mai multe, să fii mai
bun!“,”Săptămâna Porţilor Deschise”, sau alte proiecte menite să trezească interesul elevilor de gimnaziu
576
pentru școala noastră, utilizând un complex de mijloace de transmitere: afișe, pliante, fluturași, filme de
prezentare, site-ul și emailul oficial al școlii noastre. Participarea la târguri educaționale sau la burse de
locuri de muncă este un alt mijloc prin care oferta educațională este adusă la cunoștința publicului larg, un
aliat de nădejde fiind în acest sens și mass media.
Utilizarea promovării prin intermediul internetului a reprezentat o prioritate pentru şcoala noastră,
mai ales că tinerii de astăzi sunt utilizatori frecvenţi ai informării pe internet. În acest sens, ”Comisia
pentru formarea şi promovarea imaginii şcolii” a propus următoarele metode de transmitere a
informaţiilor în spaţiul virtual: utilizarea site-ului școlii, utilizarea reţelei de socializare Facebook,
Școala se obligă să ofere educaţie la standarde de calitate, prin învăţarea centrată pe elev, pentru
desăvârşirea intelectuală, morală şi profesională a elevilor, în vederea adaptării la schimbarea continuă a
societăţii, condiţie esenţială a progresului economic şi cultural.
Implicarea elevilor în diferite proiecte unde își pot exprima liber creativitatea, imaginația și
inteligența atrage după sine promovarea imaginii școlii. Rezultatul actului lor creator devine astfel cartea
lor de vizită, dar şi a şcolii în care învaţă.
Bibliografie:
8. Coman , Cristina, Relații publice și mass-media, Iași, Editira Polirom, 2000
9. Dragan, I., Paradigme ale comunicării de masă, Editura Sansa, București, 1996
10. Rus, Flavius Catalin, Introducere în știința comunicării și a relațiilor publice, Iași, Editura
11. https://www.didactic.ro/materiale/33735_promovarea-imaginii-scolii
12. https://www.divahair.ro/timp_liber/cele_mai_frumoase_citate_despre_scoala_si_educatie
577
CADRUL DIDACTIC ȘI CALITATEA EDUCAŢIEI
LAÈ˜IÈšÄ DOINA
Section 1.01
Section 1.02
„Produsul“ educaţiei
Când încercăm să înţelegem calitatea întotdeauna este necesar să răspundem la două întrebări
fundamentale. Prima: care este produsul? Iar a doua: cine sunt clienţii? Ambele întrebări au aplicabilitate
deplină şi în cazul educaţiei.
Definirea produsului educaţiei nu este deloc simplă. Există o serie de posibile răspunsuri. Nu
rareori percepţia asupra „calităţii“ unei instituţii educaţionale este formată în raport cu absolvenţii
acesteia. Această formulare, precum şi considerentul că absolvenţii constituie produsul sunt eronate.
Expresii precum „furnizarea de absolvenţi“ fac educaţia să apară ca o linie de producţie. Este extrem
de dificil să definim astfel de expresii în cadrul practicilor din educaţie. Pentru ca un produs să facă
obiectul procesului de asigurare a calităţii, producătorul trebuie în primul rând să îşi identifice şi să îşi
controleze furnizorii. Apoi „materia primă“ trebuie să parcurgă un proces sau o serie de procese standard
predeterminate şi cu specificaţii clare. Un astfel de model nu este uşor de aplicat educaţiei, deşi nu puţini
şi-ar dori acest lucru. Modelul va presupune în mod necesar o selecţie iniţială a elevilor. Pentru cazul
elevilor acest aspect este aplicabil (deşi criteriile de selecţie sunt din ce în ce mai generoase), însă, în
contexul principiului liberului acces la educaţie, pentru cea mai mare parte dintre elevi nu putem vorbi de
acelaşi lucru. Iată că analogia începe să se dovedească nepotrivită. În timp ce activităţi precum stabilirea
obiectivelor din învăţământul primar din România se dovedesc conforme proceselor de standardizare,
procesul de educare este oricum dar numai uniform nu poate fi. Este imposibil să produci elevi la oricare
standard anume. Ideea de a considera elevul ca produs scapă din vedere complexitatea procesului de
învăţare şi unicitatea fiecărui elev.Atunci care este produsul? Înainte de a răspunde este probabil
recomandat să vedem educaţia mai degrabă ca pe un serviciu decât ca pe o linie de producţie. Distincţia
între producţie şi servicii este importantă întrucât există diferenţe esenţiale, care ajută să înţelegem cum
poate fi asigurată calitatea în educaţie.
(a) Diferenţe esenţiale între produs şi serviciu prin perspectiva managementului calităţii
Putem observa o serie de diferenţe majore prin care serviciile se deosebesc de produse:
1. Furnizorul unui serviciu, spre deosebire de producător, este în contact direct cu consumatorul.
Furnizarea unui serviciu are loc de la persoană la persoană, stabilindu-se o relaţie apropiată între
furnizor şi consumator. Serviciul presupune o interacţiune, neputându-se separa persoana care îl
furnizează de cea care îl primeşte. Fiecare interacţiune este diferită, acesta depinzând într-o bună
măsură de client. De aceea, calitatea serviciilor este determinată atât de persoanele ce le
furnizează cât şi de cele ce le primesc.
2. Timpul este al doilea element important al serviciilor. Acestea trebuie furnizate la timp, iar acest
lucru este la fel important ca şi caracteristicile sale specifice. În plus, serviciile se consumă în
acelaşi timp cu furnizarea lor, controlul calităţii sau inspecţia fiind întotdeauna tardive.
Interacţiunea personală apropiată cu clienţii poate oferi însă un răspuns şi o evaluare,
constituindu-se astfel în principalul (dar nu singurul) mijloc de a aprecia nivelul de satisfacţie al
clienţilor.
3. Spre deosebire de produse serviciile nu pot beneficia de reparaţii şi nu pot fi returnate. Din acest
motiv serviciile trebuie să fie corespunzătoare de prima dată de fiecare dată.
4. Serviciile sunt intangibile. Deseori este dificil să i se descrie unui potenţial client cu exactitate ce
urmează să i se ofere. La fel de greu le este uneori şi clienţilor să descrie ceea ce doresc.
5. În cazul serviciilor clienţii cel mai des iau contact direct cu angajaţii şi nu cu managerii, aceştia
formându-şi astfel imaginea asupra organizaţiei.
578
6. Este întotdeauna dificil să măsori productivitatea serviciilor. Singurii indicatori de performanţă

sunt cei referitori la satisfacţia clienţilor. Consumatorii analizează calitatea raportând ceea ce
primesc la aşteptările lor. Deseori acest lucru se întâmplă şi în educaţie. Reputaţia este extrem de
importantă pentru succesul instituţiei, însă originile reputaţiei nu rareori scapă analizelor şi
măsurărilor.
Prin urmare, pentru a analiza calitatea, este mult mai firesc să privim educaţia ca pe un serviciu
decât ca pe un proces de producţie. Odată stabilit acest lucru instituţiile trebuie să-şi definească
serviciile pe care le furnizează, precum şi standardele la care acestea vor fi prestate. Astfel de
demersuri se fac având în vedere principalele grupe de clienţi. Dar care sunt clienţii educaţiei?
„Clienţii“ educaţiei din îvățământul primar
Atât timp cât calitatea înseamnă atingerea şi depăşirea necesităţilor şi dorinţelor clienţilor este
important să determinăm cât mai corect cine sunt clienţii, iar apoi care sunt aceste necesităţi şi dorinţe ce
trebuie satisfăcute.
Aplicarea ISO 9000 în educaţia din învățământul primar
După apariţia seriei de standarde ISO 9000 privind sistemele de management al calităţii au existat
numeroase preocupări în sensul interpretării termenilor acestora în scopul aplicării lor în educaţie. În
numeroase ţări cu o tradiţie remarcabilă în educaţie certificarea calităţii instituţiilor de învăţământ nu
mai este însă o noutate. O transpunere a unor elemente caracteristice ale ISO 9000 ce necesită o
interpretare pentru aplicarea lor în educţie ar putea arăta astfel:
INDICATORII DE PERFORMANTA - INSTRUMENT AL SISTEMELOR DE
MANAGEMENT AL CALITATII
Indicatorii cheie de performanta, numiti pe scurt KPI (key performance indicators) sunt masuri
cantitative, atat financiare cat si non-financiare, privind abilitatea organizatiei/procesului de a-si atinge
obiectivele.
Indicatorii cheie de performanta pot fi stabiliti si ar trebui sa fie stabiliti la diferite niveluri:
- institutie , functie / departament , proces , individual.
Procesele pot fi clasificate in: strategice, de baza si de management al resurselor.

Procese de management strategic - dezvolta misiunea entitatii, definesc obiectivele de business,
identifica riscurile afacerii care ameninta indeplinirea obiectivelor, gestioneaza riscurile si monitorizeaza
progresul catre indeplinirea obiectivelor.
Procese de baza – se refera la activitatea propriu zisa desfasurata
Procese de management al resurselor - furnizeaza resursele necesare celorlalte procese.
Exemple de indicatori de performanță pentru invățământul primar:
1. Gradul de cuprindere in activitatea didactica a programei scolare

2. Gradul de realizare a programei scolare
3. Gradul de utilizare a timpului disponibil
4. Gradul de promovabilitate al elevilor
5. Ponderea calificativelor B si FB din total calificative
6. Numarul elevilor participanti la concursurile judetene si nationale
(b) Bibliografie
1. Craft, A. (ed.) Quality Assurance in Higher Education, The Falmer Press, Londra, 1992
2. SR EN ISO 9001 : 2008 Sisteme de management al calitatii . Cerinte
3. SR EN ISO 9004 : 2010 Conducerea unei organizatii catre un succes durabil. O abordare
bazata pa managementul calitatii
579

PRIN DERULAREA UNOR PARTENERIATE
educatoare: LAPUSAN MARIANA

Grădiniţa ,,Ghirolt”, comuna: Alunis ,Cluj
„ Eu sunt copilul,tu ţii în mâinile tale destinul meu. Tu determini în cea mai mare măsură, dacă voi
reuşi sau dacă voi eşua in viaţă! Dă-mi, te rog, acele lucruri care să mă îndrepte spre fericire. Educă-mă,
te rog, ca să pot fi o binecuvântare pentru lume.”
Educaţia vârstelor mici este considerată temelia personalităţii fiecărui individ, de aceea , educaţia
trebuie să răspundă în primul rând nevoilor individuale şi să realizeze echilibrul între acestea şi
dezvoltarea socială .Responsabilitatea dezvoltării copilului în primele etape revine în primul rând familiei
sale.
Educatoarea grupei trebuie să cunoască specificul fiecărui stadiu de dezvoltare a copilului,
disponibilităţile intelectuale precum şi particularităţile lui comportamentale şi caracteriale. Ea se preocupă
de socializarea preşcolarului prin integrarea lui în mediul grădiniţei, oferindu-i prilejul să cunoască
mediul înconjurător, organizând vizite în împrejurimile grădiniţei, în cartier, în oraş, la şcoală, la locul de
muncă al părinţilor etc. Treptat, cu multă răbdare, educatoarea este cea care cultivă încrederea în propriile
posibilităţi ale copiilor, integrând în jocuri şi activităţi copiii timizi, efectuând munca suplimentară
individualizată cu copiii cu deficienţe verbale, folosind jocul şi jucăriile existente pentru a-i apropia de
acestea.
Grădiniţei îi revine rolul de partener în relaţiile ei cu familia iar acest rol derivă din faptul că este
un serviciu specializat, cu cadre pregătite pentru realizarea sarcinilor educaţiei copiilor cu vârste cuprinse
între 3-6/7 ani.
Existenţa unor reguli comune cunoscute şi fixate împreună uşurează mult efortul educativ. Dacă
părinţii sunt implicaţi în programul educativ încă de la început, ei vor înţelege importanţa colaborării cu
grădiniţa şi cu educatoarele şi îşi vor forma deprinderea de a se interesa şi a sprijini activitatea pe care
copilul o desfăşoară aici.
Importanţa colaborării în cadrul parteneriatului grădiniţă – familie.
Activitatea educativă din grădiniţă nu poate fi izolată, separată de influenţele educative ce se
exercită asupra copilului din partea familiei. Educaţia trebuie să se manifeste permanent ca o acţiune
coerentă, complexă şi unitară a grădiniţei şi a familiei. Preşcolarul ar trebui să aibă toate condiţiile unui
cadru optim în care să se dezvolte şi această răspundere revine în mare măsură familiei care poate
îndeplini această sarcină doar printr-o colaborare eficientă cu grădiniţa.
La intrarea în grădiniţă, părinţii sunt cei care deţin toate informaţiile legate de copil: stare de
sănătate, obiceiuri alimentare, particularităţi de învăţare, mod de comportare, probleme de dezvoltare.
Familia oferă copilului un mediu afectiv, social şi cultural. Mediul familial, sub aspect afectiv, este o
şcoală a sentimentelor deoarece copilul trăieşte în familia sa o gamă variată de relaţii interindividuale,
copiindu-le prin joc în propria conduită. Cu triplă funcţie, reglatoare, socializatoare
şi individualizatoare, familia contribuie în mare măsură la definirea personalităţii şi conturarea
individualităţii fiecărui copil.
Educatoarele trebuie să lucreze cu familiile în scopul organizării activităţilor zilnice, asigurării
educaţiei şi întâmpinării nevoilor sale. În acelaşi timp, educatoarea nu trebuie să uite că familiile învaţă
împreună cu copiii. Copilul este un membru nou şi unic al familiei care trebuie să înveţe să-l cunoască cu
tot ce ţine de personalitatea, temperamentul şi stilul său.
Roluri şi responsabilităţi ale părinţilor în cadrul colaborării grădiniţă-familie:

-să recunoască grădiniţa ca instituţie incluzivă, care asigură drepturi egale pentru toţi copiii;
-să cunoască regulamentul interior al grădiniţei;
-să-şi cunoască copilul şi posibilităţile lui, colaborând cu grădiniţa şi educatoarea;
580
-să fie dispuşi la activităţi de voluntariat în beneficiul copiilor;

-să colaboreze şi să coopereze cu o deschidere permanentă spre grădiniţă, comunitate în interesul copiilor;
-să recunoască rolul grădiniţei în dezvoltarea copiilor;
-să respecte personalul din grădiniţă;
-să sprijine activitatea educatoarei, în scopul dezvoltării integrale a copilului;
-să fie deschis la sugestiile şi sfaturile avizate ale educatoarei cu privire la educarea
copilului.
Roluri şi responsabilităţi ale grădiniţei în cadrul colaborării grădiniţă-familie:

-să ofere şanse egale copiilor la accesul serviciilor oferite de grădiniţă;
-să informeze părintele cu privire la oferta educaţională a grădiniţei pentru creşterea şi dezvoltarea
copiilor;
-să motiveze părintele să se implice şi să colaboreze cu grădiniţa;
-să prezinte ce aşteaptă de la părinte: colaborare, cooperare, încredere, sprijin, ajutor reciproc,
confidenţialitate, respect; rămânând un instrument valoros al grădiniţei-în general şi un mare câştig pentru
educaţia copiilor-în special, pornind de la ideea că preşcolarul trebuie scos cât mai mult din atmosfera
obişnuită a grădiniţei pentru a intra în relaţie cu semenii. Copilul vine astfel în contact cu diferite
persoane, creşte şi se dezvoltă într-un mediu comunitar variat.
TIPURI DE PARTENERIATE- după nevoile şi scopul urmărit
581

PRIN ACTIVITĂȚI PRIVIND ABANDONUL ȘCOLAR
Prof. LASCU GABRIELA ANA,

LICEUL TEORETIC TEIUȘ, ALBA
Argument
Abandonul şcolar este, în fapt, culminarea unui proces pe parcursul căruia elevul, din diferite
motive, se îndepărtează de şcoală şi, în cele din urmă, o părăseşte. Principalele cauze pentru producerea
acestui fenomen se referă la factori externi şcolii (în principal nivelul socio-economic scăzut al familiei)
sau la factori interni (lipsa de adecvare a ofertei şcolii la nevoile şi interesele elevilor din grupul ţintă).
La fel de importante şi cu impact asupra abandonului şcolar şi absenteismului sunt şi cerinţele
educaţionale speciale sau alte caracteristici individuale ale elevilor, precum lipsa interesului faţă de şcoală
sau dificultăţile de adaptare la mediul şcolar. Măsurile de intervenţie eficiente trebuie focalizate pe acest
complex de cauze şi trebuie adaptate / personalizate în funcţie de factorii de risc ce afectează fiecare elev
în parte.
Astfel, şcoala trebuie să încerce să suplinească – prin oferta sa (educaţională şi de sprijin în
învăţare şi incluziune) – lipsurile cu care vine elevul din familie şi comunitate şi să elimine sau să
minimalizeze efectele negative pe care o parte dintre aspectele legate de contextul socializării le pot avea
asupra şcolarizării copilului. Rolul şcolii este acela de a identifica din timp acei elevi care, datorită unor
anumite influenţe de factură economică, socială, culturală, medicală, riscă să ajungă la un moment dat în
situaţia de a abandona şcoala
Abordarea personalizată a acestor copii vizează pe de o parte, reducerea impactului negativ al
unor factori legaţi de socializarea primară în familie (lipsa de susţinere din partea părinţilor, implicarea în
activităţile domestice în detrimentul implicării şcolare, lipsa condiţiilor necesare studiului în familie, lipsa
unui minim bagaj cultural / lingvistic în cadrul familiei etc.), iar pe de altă parte, prevenirea sau
diminuarea intervenţiilor negative ale unor factori legaţi de experienţa şcolarizării (adaptarea la orarul
şcolar şi la solicitările curriculumului şcolar, incluziunea în colectiv etc.).
Activităţile ce vor fi desfăşurate în cadrul acestui proiect vor urmări motivarea elevilor în vederea
reducerii abandonului şcolar, prin sporirea creativităţii şi prin dezvoltarea competenţelor de comunicare,
lingvistice, matematice, informatice, muzicale, artistice etc. Un elev implicat în propria educaţie va fi un
elev motivat să îşi finalizeze studiile, de aceea, situaţiile de învăţare trebuie să fie legate de aspectele reale
ale vieţii.
Scopul proiectului:
Conştientizarea elevilor cu privire la importanţa, complexitatea şi funcţiile şcolii şi la implicaţiile
absenteismului şi ale abandonului şcolar. Formarea unui comportament responsabil ca elev într–o
instituţie şcolară.
Prevenirea şi intervenţia primară în cazul absenteismului şcolar.
Obiective generale:
1. Identificarea principalelor motive ale absenteismului şcolar;
2. Dezvoltarea unei atitudini pozitive a elevilor faţă de şcoală;
3. Elevii să conştientizeze urmările negative ale absenteismului şcolar;
4. Elevii să fie capabili să identifice valorile, resursele importante furnizate de şcoală;
5. Reducerea absenţelor şcolare pe termen lung;
6. Identificarea surselor de stres şcolar;
7. Dezvoltarea stimei de sine a elevilor, construirea unei imagini de sine pozitivă prin autocunoaştere si
dezvoltare personală;
8. Creşterea motivaţiei şcolare prin clarificarea scopurilor de lungă durată.
Durata proiectului:
 februarie 2018 – Iunie 2018
582
Grupul ţintă:
 elevii claselor P-VIII de la Liceul Teoretic Teiuș
 elevii cu risc de abandon.
Calendarul activităţilor
Nr.crt. Activitatea Modalităţi de realizare Data Responsabil/Participanţi
1. Cine şi de ce  Identificarea elevilor cu absenţe februarie Inv./Diriginţii/elevii
absentează? multe; 2018 claselor CP-VIII
 Înştiinţarea părinţilor cu privire la
nr. de absenţe al copiilor;
 Monitorizarea strictă a absenţelor
elevilor;
 Identificarea elevilor cu risc de
abandon.
2. Chestionar  Aplicarea chestionarului pentru Martie Inv./Diriginţii/elevii
evaluarea riscului de abandon 2018 claselor CP-VIII
şcolar;
 Aplicarea chestionarului referitor la
depistarea inteligenţelor multiple.
3. Cine suntem  Construirea elementelor de Aprilie Inv./Diriginţii/elevii
noi ? identitate ale colectivului : mascota 2018 claselor CP-VIII
clasei, motto-ul, imnul clasei,
regulile clasei, responsa-bilităţi,
calendarul zilelor de naştere,
jurnalul clasei etc.
4. Motivaţia  Activităţi prin care să argumenteze Mai 2018 Inv./Diriginţii/elevii
pentru importanţa motivaţiei pt. învăţare claselor CP-VIII
educaţie şi educaţie;
 Echipele primesc scurte studii de
caz cu situaţii în care părinţii
sprijină sau nu educaţia copiilor.
 Relaţia dintre şcoală şi familie din
perspectiva celor şase întrebări
motivaţionale: Ce? De ce? Cu
cine? Când? Unde? Cum? Scurte
dezbateri.
Rezultate aşteptate:
 Reducerea absenţelor nemotivate şi a abandonului şcolar;
 Promovarea unei atitudini responsabile ca elev într-o instituţie şi a unei atitudini pozitive faţă de
şcoală;
 Prevenirea absenteismului.
583
„Să fim prieteni cu povești”
Profesor învățământ preșcolar László Ildikó

Grădinița Zsibongó - Odorheiu Secuiesc
Întâlnirea cu basmul în realitate ar trebui să se întâmple în copilărie. Institutul familiei este o staţie
importantă în acest proces. În practică se întâmplă cu totul diferit, familiile se confruntă cu alte probleme
mai grave. Sunt binecunoscute fenomenele alarmante ca: slăbirea forţei de coeziune a familiei, s-au rărit
convorbirile intime, familiare. Mediile electronice şi obiceiurile de stat în faţa televizoarelor au pus o
amprentă semnificativă în viaţa familiilor, a comunităţii. Fără selectare adecvată, consumul de medie lasă
probleme grave în urma lui. Dintre valori dispare basmul popular, printre obiceiurile de fiecare zi nu are
loc povestirea şi citirea basmului. Sarcina noastră primordială, ca instituţie educativă este, să găsim
soluţii pentru rezolvarea acestor fenomene alarmante, să atragem atenţia părinţiilor asupra poveştilor
zilnice, deorece basmul contribuie la dezvoltarea personalităţii copiilor.
Section 1.03 În secolul al XX- lea basmul se confruntă cu mai mulți adversari pentru atenția
copiilor, printre care putem aminti păpușile Barbi, care par ca ființe vii, mașini de curse, DVD- uri care
mai care mai interesante, jocuri 3D pe calulatoare.
Copii însă îndrăgesc basmul, la grădiniță tot mai des auzim cerințele: „Încă un basm, mai povestește-ne!”
Din păcate în zilele noastre supraîncărcate și suprasolicitate un spațiu tot mai mare ocupă jocurile pe
calculatoare în defavoarea timpului prețios petrecut împreună în sînul familiei. Sistemul modern de
școală, precum și societatea, nu intenționat, dar treptat ucide fantezia, capacitatea noastră inerentă de a
capta basmul.
Cine nu ascultă povești în copilărie, cine nu este motivat să citească, acel om va deveni fără fantezie
activă, ochiul lui interior rămâne orb, se atrofiează. Nu se dezvoltă în creier lanțurile asociative, nu vor fi
capabili să contopească evenimente îndepărtate, neprevăzute dacă ne rezumăm numai pe informații
oferite de ecran în spatele căruia nu mai este nimic. Știind că acest lucru se decide la grădiniță și la școală,
fiindcă deprinderile greșite se corectează greu, sarcina noastră este să educăm copii în așa fel, încât să
folosească textul scris, să folosească limba conform destinației.
Pe parcursul proiectului „Să fim prieteni cu povești”am avut ca obiectiv principal să aducem în
viața preșcolarilor basmul de calitate care se agrenează foarte bine în lumea lor imaginară.
Lumea basmului este o lume pură, dreaptă, cu sistem cosmic care poate pune orice inegabilitate în
echilibru.Concepția lui optimistă are efect terapeutic, alimentează pozitiv viziunea copilului. Modelele
din basm cu ajutorul fanteziei oferă posibilități de imitare, de interpretarea unui rol, de identificare.
Avantajele – ca și la jocuri- sunt că evenimentele sunt trăite fără frustrări. Acel copil care crește ascultând
basme, bagheta lui magică va fi mintea lui, fantezia, inteligența emoțională va ajuta la depășirea
obstacolelor.
Prin acest proiect am reușit să popularizăm aceste necesități ale copilului și în rândul părinților, căci
numai așa putem educa eficace împeună copii. Părinții au conștientizat că timpul calitativ petrecut
împreună cu copii lor se poate realiza cu ajutorul poveștii, care oferă un cadru intim, stabilitate
emoțională, din care radiază liniștea, iubirea, locul și timpul unde se poate odihni, relaxa după o zi agitată
și plină de evenimente.
Părinții sunt conștienți că nu este indiferent dacă copii lor, generația viitoare, recunoaște emoțiile lor sau
altora, poate crea relații, să rezolve conflicte, să coopereze, să fie perseverent. Pentru dezvoltarea acestor
competențe instrumentul cel mai util este basmul, o hrană sufletească, ce lasă urme semnificative, pe viață
în viața copiilor.
Acţiuni organizate în cadrul proiectului :

1. Simpozion: Şcoala părinţilor : "Să spunem povești în fiecare zi!"
Invitat: Dr.Kádár Annamária psiholog, asistent universitar
Participanți: Părinții și pedagogii din grădiniță
584
Scopul expunerii ţinute pentru pedagogi şi părinţi de faimosul psiholog Dr.Kádár Annamária,
asistent universitar din Târgu Mureş a fost, să găsim soluții pentru rezolvarea problemei, copiii în locul
ascultării poveștilor, consumă fără selectare mediile electronice, televizorul. Cuvintele ei au fost foarte
convingătoare asupra audienţei, cu toate că nu vor anula, dar vor diminua obiceiurile de consum mass
media şi basmul va ocupa binemeritatul loc şi timp în viaţa de zi cu zi a copiilor
2. Desene și ilustraţii de basm popular- „ Eroul, basmul meu preferat"
Participanţi: Copii de vârstă între 4-6 ani din gradiniță.
În această perioadă în grădiniţă am povestit în fiecare zi basme populare. Scopul nostru a fost să
popularizăm rolul basmului de calitate, iar sarcina părinţilor a fost să citească aceeaşi basme, seara,
copilului.
Copii au beneficiat pe parcursul proiectului într-o experienţă comună, aceştia producând imagini prin arta
desenului. Fiecare preşcolar a desenat eroul, scene din basmul preferat, care a lăsat o oarecare urmă
emoţională. Din desenele și din creaţiile finalizate, am realizat un joc educativ, sub formă de joc de
memorie. Desenele cele mai reuşite au fost imprimate în tipografie pe cărţi. Pachetul de cărţi va fi de
folos în munca noastră instructiv-educativă, atât în cadrul activităţiilor de educarea limbajului,
matematică , cât şi pe parcursul activităţiilor liber alese. Ştiind că sunt creaţiile lor, copii se joacă cu drag
cu aceste cărţi. În plus, scenele de basm, eroii care apar pe cărţi, se vor tipări în mintea copiilor, deci nu
vor uita.
3. Grădiniţa de vară: „Ocrotirea basmului”
Participanţi: 20 de copii cu vârsta între 5-6 ani din Subunitatea Csicsergő
În tabără, cei 20 de copii au trăit în atmosfera basmului, și magiei. Pe tărâmul legendelor copii au
participat la un program centrat pe basme populare, citire, jocuri populare, jocuri de mişcare cu cântec,
cântece populare, activităţi artizanale, cu scopul de a înţelege cu uşurinţă basmele prelucrate. Ştim că
basmul nu este doar o întâmplare simplă, reprezintă un model de comunicare, transmite modele culturale
şi lingvistice. Prin prelucrarea basmelor copii au primit exemple care pot aplica şi în comportamentul lor,
au învăţat lait motive, expresii noi, au însuşit din ideologia societăţii, au învățat cu ajutorul personajelor
basmelor cum să rezolve probleme.
Rezultatul proiectului cu măsurarea rezultatelor prin indicatori precişi de performanţă şi de eficienţă:
 100 părinți și pedagogi au aflat despre importanța poveștilor în viața de zi cu zi a copiilor, au

conștientizat că timpul calitativ petrecut împreună cu copii lor se poate realiza cu ajutorul poveștii.
 Cu mai mult de 80% ca înaintea proiectului, copii „primesc” o poveste în fiecare seară de la
părinți.
 Am reușit să diminuăm consumul de mass media și alte medii electronice la 80% dintre copiii
grădiniței.
 20 de copii de 5/6 ani au reușit să deseneze prin creații foarte estetice și frumoase eroul sau scena
preferată dintr/un basm popular.
 Copiii au cunoscut 10 dintre basmele populare tradiționale în așa fel, încât pot să povestească și ei
înșiși.
 Am tipărit 40 de cutii de cărți de memorie, pe care copiii le folosesc în fiecare zi la activitățile
instructiv/educative și la jocurile libere alese, contribuind la dezvoltarea limbajului, memoriei,
atenției, atitudinii emoționale și psihosociale ale copiilor.
Concluzii:
Povestile - fie că sunt expuse oratoric, fie că sunt citite - joacă un rol esential atât in educatia, cât si
in dezvoltarea copiilor. Reprezintă un stimul pentru creativitate, o intărire a relatiei cu parintii, ajuta la
dezvoltarea morală si ii invată să capete incredere in propriile forte, dar si să patrundă intr-un univers
fantastic plin de mistere si distractii.
Povestile nu trebuie niciodată inlocuite cu televizorul, desenele sau calculatorul!
585
PROIECT EDUCAŢIONAL NAŢIONAL

Prof. înv. preşc. Laza Adriana

G. P. P. NR. 53 Oradea
Grădiniţa este o instituţie de învăţământ preşcolar pentru copiii între 3 şi 6-7 ani, cu o mare
importanţă în cadrul unei comunităţi deoarece asigură educaţia preşcolarilor. Grădiniţa este primă verigă
a sistemului de invăţământ, iar vârsta preşcolară este, fără îndoială, temelia educativă a întregii vieţi. Este
necesar ca grădiniţa, ca şi instituţie, să fie integrată în mediul comunitar ca partener egal şi consecvent în
formarea şi educarea adultului în devenire.
Promovarea imaginii grădiniţei noastre reprezintă o prioritate pentru o bună colaborare între cei
trei parteneri educaţionali: grădiniţă-preşcolari-părinţi. Asigurarea unui parteneriat real între aceştia,
implicarea tuturor în realizarea unei unităţi de cerinţe va duce implicit la o educaţie corectă a copiilor, la
evitarea erorilor în educaţie şi la soluţionarea problemelor inerente care apar.
Grădiniţa noastră îşi propune să fie locul unde copilul găseşte o lume în care se poate manifesta
liber în compania celor de-o vârstă cu el şi în care educatoarea să ia în serios întrebările şi acţiunile lui,
făcându-l conştient de sentimentul autonomiei şi valorilor proprii. Ne dorim să fim o grădiniţă în care
copiii zâmbesc, cânta şi se mişcă; în care părinţii sunt implicaţi în activităţile preşcolarilor, în care toţi
sunt importanţi (adulţi, copii) şi fiecare are propria lui valoare.
De asemenea, grădiniţa, prin implementarea proiectelor, caută să fie utilă societăţii, dar şi privită
pe măsura investiţiilor şi activităţilor desfăşurate. Astfel, primul aspect de care trebuie să se ocupe
instituţia educaţională în vederea întegrării cu succes în cadrul comunităţii este crearea şi promovarea
unei imagini instituţionale pozitive.
Promovarea imaginii grădiniţei noastre prin oferta educațională este una din țintele proiectului de
dezvoltare instituțională. Prin oferta educațională grădinița noastră dă posibilitatea părinților să aleagă
acivitățile opționale și extracurriculare la care doresc să participe copiii. Activitățile extracurriculare au
un conținut cultural artistic, spiritual, sportiv sau sunt simple activități de joc sau de participare la viața și
activitatea comunității locale. Aceste activități oferă copiilor destindere, recreere, voie bună iar unora
dintre ei posibilitatea unei afirmări și recunoaștere a aptitudinilor. Aceste activități au caracter ocazional
și iau forme foarte variate.
Dintre activitățile desfășurate în gradinița noastră amintesc doar câteva:

‐ Sărbătorirea zilei de naștere a unuicopil;
‐ Participare la concursuri locale, judetene, naționale și international.
Transmiterea regulată a veştilor pozitive despre grădiniţă către toţi agenţii instituționali (sponsori,
autorități, părinți, preşcolari) menține grădiniţa în atenția generală a comunității. Pentru realizarea acestui
deziderat este indicat să se creeze în grădiniţă o atmosferă primitoare şi expresivă, plasând la vedere
materiale promoționale, produse ale activității preşcolarilor (intervenții în media, întruniri, festivități), să
se realizeze proiecte comunitare în care să fie implicați preşcolarii.
586
G. P. P. “Toldi”, Mun. Salonta, Jud. Bihor

Prof. înv. preșc. Laza Ioana - Maria
și pentru părinți.
succesiv cu elemente noi, acceptate și asimilate de comunitate.
Obiective generale:
 Crearea şi promovarea unei imagini instituţionale pozitive în comunitate
 Elaborarea unor proiecte la nivel local, judetean,inerjudetean etc. care să vizeze multiplicarea
experienţei pozitive şi a exemplarelor de bună practică în managementul instituţional
 Personalizarea ofertei educaţionale la nivel instituţional prin inovare,diversificare şi flexibilizare a
acesteia în funcţie de nevoile şi interesele partenerilor şi beneficiarilor demersului educaţional
 Armonizarea ofertei de servicii educaţionale şi formare permanentă cu nevoile specifice
identificate în unitatea preşcolară şi comunitatea locală.
 Promovarea imaginii instituţiei şi factorilor ce îşi asumă responsabilităţile în procesele de
Măsuri de promovare a imaginii grădiniței:
 Înființarea unui site și a unei pagini de socializare și administrarea lor prin încărcarea frecventă de
materiale, fotografii și filmulețe din activitățile grădiniței;
 promovarea indirectă, prin intermediul articolelor de presă scrisă, prin intermediul internetului, și
popularizarea exemplelor de bună practică;
 promovarea proiectelor și parteneriatelor educaționale locale, județene, interjudețene și naționale
în care grădinița este implicată;
 crearea și distribuirea ofertei educaționale a grădiniței: postere, pliante, flyere;
 afișarea ofertei activităților extracurriculare;
 organizarea de târguri și expoziții de mărțișoare, de Paște, Crăciun – în vederea atragerii de
fonduri pentru unitate;
 vizite la muzee și alte instituții semnificative din municipiul Salonta;
 plimbări, excursii în parcuri și împrejurimi;
 celebrarea unor sărbători naționale prin activități cu invitați, spectacole, activități practice;
 participarea la concursuri naţionale avizate de M.E.N.C.S.;
 sărbătorirea zilei de naștere a unui copil;
 vizionarea în grup a unor spectacole, teatru de păpuși;
 spațiu vast și diversificat pus la dispoziția preșcolarilor: grupe dotate cu mobilier modern, centre
tematice, calculatoare, și internet, biblioteca grădiniței, curte dotată cu aparate de joacă;
Acest tip de activități îi antrenează pe copii, îi apropie de grădiniță, îi determină să o îndrăgească
și mai mult.
confortabile, sigure, adaptate nevoilor fizice, psihologice și de educație ale fiecărui copil atât în interiorul
grădiniței cât și în curtea acesteia. Nu este suficient ca oferta să fie cunoscută ci și înteleasă îndeosebi de
părinți și copii. Părintii vor fi informați cu privire la calitatea serviciilor din grădiniță, competența
cadrelor didactice, reursele materiale ale grădiniței, cadrul ambiental, proiectele educaționale și
parteneriatele în care grădinița este implicată.
În realizarea parteneriatelor sunt antrenați cei mai importanți factori în actul educational: copiii,
familia, grădinița și comunitatea locală, iar prezența sistematică a părinților și a comunității în ,,viața
grădiniței,, sporesc interesul pentru educarea integrală a copiilor.
587
Motivația unor activități de parteneriat este înțelegerea necesității de a integra grădinița în mediul
comunitar ca partener egal și consecvent în formarea viitorului cetățean.
Proiectele educaționale realizate cu diferiți parteneri locali sunt, de obicei foarte atractive, iar
copiii participă activ și eficient la acestea.
Prin toată activitatea desfășurată în grădinița noastră se asigură un act educational de calitate care
să contribuie la formarea unei personalităti a copilului independente și creative, la formarea unor copii
sănătoși , activi, eficienți , cooperanți care să se adapteze ușor la regimul școlar și la orice situație în viață.
588
ROMANIA, PLAI DE DOR
Prof. Lazăr Liliana
„Tinere, cunoaşte-ţi patria, deoarece iubirea de ţară nu are conţinut fără un puternic suport. Iar
suportul ei se află în istoria şi cultura naţională, se află în calităţile pământului natal, în poporul acestui
pământ şi în viaţa care pulsează dinamic pe toată întinderea lui.” ( Ioan Popovici – Ferestrele patriei )
Ne lăudăm cu istoria bogată şi cultura moştenită de sute de ani, ne mândrim cu rădăcinile noastre
glorioase. Însă, de multe ori ne comportăm de parcă ne-ar fi ruşine de ceea ce suntem şi de ceea ce trăim
azi. Întotdeauna spunem ,,ROMÂNIE FRUMOASĂ, ROMÂNIE BOGATĂ, PĂCAT DE OAMENI’’. De
ce vorbim aşa? De ce credem astfel?
În ţara mea nu se întamplă atâtea ca în alte ţări, siguranţa e mult mai mare oriunde te-ai uita.
Românul de rand ştie să-şi aprecieze acest pământ pe care l-au frământat cu palmele bătătorite strămoşii
noştri, acesti români simpli ştiu să-şi respecte aproapele.
Iubesc această ţară pentru că este CASA MEA, aici am deschis ochii şi aici am învăţat să vorbesc,
să spun mama şi tata. Avem munţi înalţi până la cer, mare, râuri, dealuri, păduri, câmpii. Avem o istorie
de mii de ani încărcată cu pagini de glorie, peste care s- a vărsat sângele strămoşilor noştri. Avem o ţară
frumoasă, o cultură bogată. Majoritatea românilor sunt oameni ospitalieri, prietenoşi, primitori, veseli,
muncitori, ambiţioşi şi inteligenţi. ROMÂNI CARE ÎŞI IUBESC PLAIURILE ROMÂNEŞTI şi nu ezită
să îl arate şi celor care vor să-l cunoască.
Numărul de ore afectat studierii istoriei, culturii şi tradiţiilor romaneşti din plan local şi naţional
specifice românilor este insuficient în raport cu importanţa şi interesul elevilor faţă de această temă. Acest
opţional le oferă posibilitatea de a-şi completa cunoştinţele referitoare la trecutul poporului român.
Cunoaşterea şi înţelegerea trecutului sunt lucruri absolut necesare pentru a deveni o persoană educată.
Istoria românilor are un rol decisiv în formarea sentimentului de identitate naţională. Elevii trebuie
sensibilizaţi în raport cu frumuseţea şi misterul istoriei. Trebuie să le stârnim curiozitatea, să-i
determinăm să citească legende şi povestiri istorice locale, să culeagă informaţii despre trecutul localităţii
în care trăiesc. Totodată, opţionalul se vrea a fi o punte de legătură între tema propusă şi studierea istoriei
ca disciplină.
Disciplina aleasă îşi propune să prezinte personalităţile cele mai importante ale istoriei româneşti
– voievozi, domni, regi, conducători de revoluţii, eroi ai neamului, evenimente şi fapte istorice şi realizări
în plan cultural, personalităţi din plan local, tradiţii şi obiceiuri locale, informaţii şi legende specifice
zonei.
În procesul didactic se vor utiliza metode active care să contribuie la dezvoltarea capacităţii de
comunicare şi cooperare a elevilor, să le stimuleze curiozitatea pentru studiul istoriei, culturii şi tradiţiilor,
să coreleze cunoştinţele anterior învăţate cu cele noi, să descopere ce cauze/consecinţe a avut ceea ce s-a
întâmplat.
Elevii vor putea exprima opinii personale, formula întrebări, argumenta răspunsuri, elabora scurte
texte. Activităţile propuse vor contribui la cultivarea spiritului tolerant, democratic, civic, a
responsabilităţii, sentimentului patriotic, respectului faţă de trecutul şi valorile culturale româneşti.
Cunoştinţele de istorie, cultură, tradiţie pe care şi le însuşesc elevii au o mare valoare educativă.
Dacă unele date, fapte sau noţiuni istorice pot fi uitate, semnificaţia acestora şi sensurile lor declanşează
puternice trăiri afective, sentimente profunde de dragoste pentru ţară şi popor.
Legendele istorice, vizitele la muzeele de istorie, la monumentele istorice închinate eroilor
români, vizionarea unor filme sau prezentări ppt cu date şi aspecte din viaţa strămoşilor contribuie la
dezvoltarea interesului pentru istorie şi lectură.
Trecerea de la lecturile şi legendele istorice studiate în cadrul opţionalului la lecţiile de istorie
specifice clasei a IV-a se va face firesc, treptat, asigurându-se o continuitate necesară şi eficientă.
Din aceste motive, am ales acest opţional, pentru A ÎNVĂŢA SĂ TRĂIM ROMÂNEŞTE, pentru
A ÎNVĂŢA SĂ GÂNDIM ROMÂNEŞTE, pentru A ÎNVĂŢA SĂ EXISTĂM ROMÂNEŞTE.
589
Prof. Lazarel Nicoleta Alina - Grădinița Nr. 42 Bucuresti

Imaginea grădiniţei are o puternica influenţă asupra aşteptărilor, iar aceste aşteptări influenţează alegerea
beneficiarilor. Este important ca imaginea pe care o proiectează asupra comunitaţii să fie aceeaşi cu ceea
ce doreşte gradinita să realizeze. Construirea şi consolidarea unei imagini pozitive necesita ani de grijă, de
Promovarea cuprinde toate formele de comunicare şi activităţile pe care gradinita le poate desfăşura
publice, tipărituri de promovare (broşura, cărticica, prospecte etc.) şi reclama.
Relaţiile publice sunt o modalitate prin care şcoala comunica cu mediul nu doar spre a oferi informatii
asupra serviciilor si produselor sale ci pentru a se face cunoscuta si a-si consolida pozitia în cadrul
comunitatii locale. Cu ajutorul relatiilor publice scoala îsi informeaza publicul ținta intern sau extem
asupra obiectivelor, misiunii, activitatilor si intereselor sale.
Chiar dacă în sistemul învăţământului preşcolar locurile pentru înscrierea copiilor sunt limitate, şi grupele
sunt supra aglomerate, totuşi, fiecare grădiniţă ar trebui să realizeze propria campanie de comunicare.
Acesta nu vizează doar promovarea imaginii pentru atragerea copiilor, aspect specific învăţământului
privat, ci o modalitate eficientă de a comunica către comunitate viziunea, misiunea si performanţele
grădiniţei.
Viziunea/misiunea grădiniţei;
Publicul căreia i se adresează;
Sloganul/mesajul grădiniţei;
Mesaje, argumente pentru alegerea acestei grădiniţe de către părinţi şi copii;
Modalităţi de promovare a ofertei educaţionale a instituţiei (de exemplu, pliante, publicaţii, postere,
pagini web, evenimente).
Tipuri de materiale promoţionale (de exemplu, insigne, calendare, felicitări.)
Calendarul activităţilor de relaţii publice, care cuprinde activităţi din sfera: interviurilor, comunicatelor
de presă, relaţiei cu mass-media, evenimentelor organizate;
Evaluarea calităţii comunicării prin monitorizarea articolelor din presa locală, nivelul finanţărilor
obţinute, calitatea aprecierilor părinţilor.
unei imagini. Imaginea este o părere, opinie sau prejudecată a unei persoane, grup de persoane sau a unei
opinii publice despre instituţia respectivă.
Imaginea unei instituţii se gestionează ca orice obiect de patrimoniu, iar în unele situaţii aceasta este mai
valoroasă decât întreg patrimoniul grădiniţei respective.
Gestionarea imaginii instituţiei este o obligaţie a întregii echipe şi, în special, a directorului organizaţiei.
Ca urmare, strategia instituţiei trebuie să vizeze activităţi de familiarizare a personalului cu filozofia
instituţiei şi de aderare la acesta, astfel încât fiecare membru al echipei să se considere coparticipant la
succes.
Pentru a avea o imagine „de neuitat” pentru întreaga comunitate, grădiniţele trebuie să utilizeze mijloace
variate de promovare a imaginii, precum:
Grupul de copii si cadre didactice
Internet
Pliantul de prezentare
Afişe
Mape de prezentare
Ziarul (revista) grădiniţei
590
Cărţi de vizită şi ecusoane
Pentru a beneficia de o imagine căt mai bună in comunitate este necesar să antrenăm in realizarea acestor
materiale de promovare căt mai multe grupuri de sprijin formate din părinţi, specialişti din comunitate.
Aşadar există o gamă variată de modalităţi şi strategii pentru promovarea imaginii instituţiei in
comunitate.
A) promovare indirectă, prin intermediul articolelor de presă scrisă, unde școala si-a făcut cunoscute
strategiile de derulare si dezvoltare a ofertei educaționale, prin intermediul Internetului, popularizarea
exemplelor de bună practică pe www.didactic.ro.;
B) promovarea directă, prin organizarea unui turneu publicitar, prin majoritatea unităților economice din
sector . Această activitate implică vizitarea de către cadrele didactice a familiilor cu copii, popularizând
astfel activitatea școlii.
- promovarea in mas media locală;
- promovarea ofertei la targul de oferte;
- amenajarea de expoziţii cu lucrările copiilor la unitate, CCD, IS1, parteneri,
- foto expoziţii cu activităţile desfăşurate la grupa şi nu numai.
BIBLIOGRAFIE:

2. Cerchez, N ; Mateescu, E.; ,,Elemente de management scolar’’, Editura
Spiru Haret, Iasi; 1994.
3. Jinga, Ioan; ,,Managementul învățământului’’ , Editura Aldin, Bucuresti;
591
Dezvoltarea creativității la preșcolari

prin activități plastice și practice
Prof. înv. preșcolar: Lazăr Camelia Manuela

G. P. N. Nr. 1, Șotânga, jud, Dâmbovița
Mai mult decât orice activităţi, activităţile incluse în Domeniul Estetic şi Creativ (educaţie
plastică, abilităţi practice, educaţie muzicală), constituie cadrul şi mijlocul cel mai generos de activare şi
stimulare a potenţialului creativ. Arta îl pregăteşte pe copil să trăiască în frumuseţe, în armonie, să
respecte frumosul şi să vibreze în faţa lui. Cuvintele, sunetele, gesturile, culorile, formele plastice sunt
mijloace de exprimare, de exteriorizare a dorinţelor, a aşteptărilor, a relaţiilor cu ceilalţi, a problemelor.
Mijloacele artei devin pentru copil unelte autentice de rezolvare curajoasă şi cu ştiinţă a problemelor de
echilibrare, de armonizare, de modelare a spaţiului în care trăieşte şi se joacă, de automodelare.Prin artă
se dezvoltă sensibilitatea senzorială, dar şi cea artistică şi delicateţea comportamentală. Sensibilitatea
artistică se construieşte pe baza afectivităţii, intuiţiei şi fanteziei, în funcţie de măiestria educativă a
educatoarei şi de caracteristicile mediului în care se formează. Deşi, determinată genetic, ea se modelează
prin educaţie, pentru că “personalitatea copilului este rezultanta acţiunii conjugate a factorilor ereditari, de
mediu şi de educaţie, iar ea nu se poate configura adecvat prin considerarea şi acţiunea lor paralelă.”
La vârsta preşcolară, copilul are tendinţa de a se exprima în lucrările lui bazându-se pe experienţa
personală. De aceea este bine să se acorde copilului libertatea de idei, de a găsi mijloace şi forme de
exprimare a propriilor impresii despre lume, în care să se relecte emoţiile şi sentimentele trăite.
Activităţile artistico-plastice constituie un mijloc de dinamizare şi exprimare a vieţii copilului, a
achiziţiilor sale intelectuale, afective, voliţionale şi motivaţionale. Motivaţia copilului pentru activităţile
artistico-plastice şi practice este nevoia de exprimare a propriilor trăiri, nevoia de a reda imaginea într-un
mod artistic sau plăcerea de a povesti în imagini. Reprezentările plastice ale copilului evoluează treptat
spre o redare cât mai realistă, alteori intervine imaginaţia creatoare şi trece spre fabulaţie, spre ireal.
Dintre limbajele artei, limbajul plastic este cel mai apropiat preşcolarului. Acest limbaj are
misiunea de a echilibra şi de a armoniza relaţiile copilului cu natura, cu sine. Educatoarea nu va cere
copilului să reproducă, să execute cu măiestrie asemănarea, până la identificare cu înfăţişarea naturii, care
oricum este, în mod permanent, alta. Dacă ar acţiona aşa, ar face din copil un inapt în ceea ce priveşte
creaţia artistică, l-ar îndepărta de artă şi l-ar înstrăina de propriile posibilităţi creative.
Rolul educatoarei este de încurajare, de sensibilizare a copilului în faţa frumosului, de
instrumentare a acestuia cu limbajul şi operaţiile specifice artei plastice. Procedând astfel şi dovedind
empatie şi respect necondiţionat, aceasta îl ajută cu adevărat pe copil să se autodescopere, să se
armonizeze cu sine, să descopere şi să rezolve probleme de compoziţie şi de tehnologie artistică.
Cunoscând limbajul artei plastice, precum şi particularităţile individuale ale copiilor, educatoarea poate
acţiona stimulativ în vederea dezvoltării potenţialului creativ al copilului.
În vederea dezvoltării imaginaţiei creatoare în cadrul activităţilor artistico-plastice am valorificat
cunoştinţele acumulate prin activităţi diverse (aspecte ale naturii, viaţa socială, evenimente şi sărbători).
În cadrul activităţilor artistico-plastice şi practice copiii au o paletă bogată de culori pe care să le îmbine
în realizarea spaţiului artistic.
În cadrul educaţiei estetice, depistând şi dezvoltând aptitudinile artistice ale copiilor, se dezvoltă
prin transfer şi alte aptitudini: tehnice, practice, comportamentale etc. De timpuriu, noi, educatoarele,
trebuie să observăm în cadrul jocului, activităţilor practice sau cu alte diferite ocazii, anumite înclinaţii,
interese sau chiar aptitudini artistice ale preşcolarilor, această preocupare trebuind să vizeze toţi copiii. Cu
rare exceptţi, toti copiii, îndrumaţi cu grijă, sunt capabili să deseneze, să cânte,să recite o poezie, să
realizeze o lucrare practică,să picteze.
Obligaţia noastră, a educatoarelor, este nu numai de a descoperi din timp posibilitaţile copiilor
dotaţi, dar şi aceea de a cunoaşte tot aşa de bine şi disponibilităţile celorlalţi, pentru a scoate la ivealăşsi
dezvolta, în funcţie de particularităţile de vârsta, aptitudinile artistice în vederea formarii viitorilor
creatori în domeniul artelor şi a dezvolta interesul copiilor obişnuiţi, a le stimula dorinţa şi capacitatea de
a „crea”.
592
În concluzie, întrega paletă de activitaţi desfăşurate în cadrul procesului instructiv-educativ din

grădiniţă, cu precadere cele din Domeniul Estetic şi Creativ, sub atenta îndrumare şi măiestrie a
educatoarei , contribuie în mod deosebit la cultivarea capacităţii creative a copiilor, dându-le posibilitatea
să perceapă frumosul din artă, natură şi societate, şi să-l redea într-o manieră originală, îmbogăţindu-şi
orizontul de cunoaştere.
Bibliografie:
• Cucoş Constantin, Pedagogie, Ed. Polirom, Iaşi, 1998
• Monica Lespezeanu, „Tradiţii şi modern în învăţământul preşcolar”, editura Omfal Esenţial, 2007 ;
• „Programa activităţilor instructiv-educative din grădiniţă”, editura Integral, 2001;
• Roco Mihaela, Creativitate şi inteligenţă emoţională, Editura Polirom, Iaşi, 2004;
• „Revista Învăţământului Preşcolar”, nr.1-2/2008;
593
Prof. LAZĂR VIORICA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ FĂCĂENI
FĂCĂENI, IALOMIȚA
Școala Gimnazială Făcăeni, din localitatea Făcăeni, judeţul Ialomița, România, este o şcoală cu
renume, fiind una dintre instituţiile şcolare cele mai apreciate din zonă. Promovarea imaginii unităţii
noastre şcolare reprezintă o prioritate pentru o bună colaborare între cei trei parteneri educaţionali: şcoală-
elevi-părinţi. În acest sens, în unitatea noastră şcolară funcţionează Comisia pentru promovarea imaginii
şcolii.
Obiectivele comisiei sunt:
a) Crearea şi promovarea unei imagini instituţionale pozitive în comunitate;
b) Elaborarea unor proiecte locale care să vizeze multiplicarea experienţei pozitive şi a exemplelor de
bună practică în managementul instituţional;
c) Inițierea de proiecte Erasmus + în vederea dezvoltării cooperării europene, a nivelului de
cunoștințe culturale ale elevilor și a diversificării metodelor de predare a cadrelor didactice;
d) Personalizarea ofertei educaționale la nivel instituțional prin diversificarea şi flexibilizarea
acesteia în funcţie de nevoile şi interesele partenerilor şi beneficiarilor procesului educațional;
e) Colaborarea eficientă cu toţi reprezentanţii comunitătii;
f) Promovarea unor proiecte focalizate pe reducerea abandonului şcolar, integrarea elevilor pe piaţa
muncii, susţinerea elevilor cu dezavantaj social şi conduite de risc, susţinerea elevilor în alte
abilităţi;
g) Armonizarea ofertei de servicii educaționale și formare permanentă cu nevoile specifice
identificate în unitatea şcolară şi comunitatea locală;
h) Promovarea imaginii instituţiei şi factorilor ce îşi asumă responsabilităţile în procesele de
De-a lungul timpului comisia a desfășurat activităţi, precum:
 consilierea elevilor de gimnaziu, a părinţilor, privind orientarea şcolară şi profesională;
economici ş.a.).
Se dorește realizarea unei educații la standarde de calitate, ținând cont de caracteristicile
individuale ale elevilor, în vederea adaptării la schimbarea continuă a societății, condiție esențială a
progresului economic și cultură. În cadrul obiectivelor urmărite de instituție pentru promovarea imaginii
școlii este și dezvoltarea resurselor umane. Se urmărește creșterea calificării și prestigiului personalului
didactic. Școala poate răspunde la nevoile și cerințele comunității doar dacă sporește baza materială a
unității de învățământ prin atragerea de donații și sponsorizări. M-am tot gândit care ar fi cea mai
eficientă metoda de a promova imaginea școlii mele, aș putea să scriu despre îmbunătățirea pagini web,
despre acțiuni relevante pentru comunitate, rapoarte evaluative întocmite de director, planuri operative
privind relația școală-părinți-comunitate și multe altele, dar toate la un loc reprezintă o formă de
promovare a imaginii unității de învățământ.
594
Prof. înv. preșc. LAZEA LAURETA-MARIA

LICEUL TEORETIC TEIUȘ
GPN „PRIETENIA” TEIUȘ, Jud. ALBA
Școala, respectiv instituția de învățământ unde se predau elementele de bază ale principalelor
discipline, incluzând aici și grădinița, ocupă un loc de cinste în conștiința colectivă.
Omul a fost încredințat, încă din vremuri îndepărtate, că formarea unui adult responsabil,
descurcăreț și împlinit ține, în mare parte, de educația primită în școală. Cu toate acestea, există perioade
ori împrejurări în care încrederea oamenilor în mediul educațional scade vizibil. Actualmente sistemul de
învățământ se confruntă cu o astfel de criză de imagine, motiv pentru care este de datoria noastră, a
cadrelor didactice, să promovăm imaginea școlii.
Sunt educatoare de aproape 40 de ani și dintotdeauna mi-am propus să trimit dincolo de porțile
grădiniței copii respectuoși, dornici să învețe, deschiși către nou și curajoși. În fiecare zi îmi doresc să fac
în așa fel încât cei din jur să observe beneficiile schimbărilor prin care trece copilul scos în colectivitate.
În vreme ce părintele este cel mai fin observator al comportamentului propriului copil, agerimea
cetățeanului de rând nu este pe atât de dezvoltată. Având în vedere acest lucru, i-am provocat pe cei mici
la jocuri și alte activități care să depășească barierele grădiniței, să aibă un ecou pozitiv în societate.
Iată câteva exemple menite să promoveze imaginea școlii și să consolideze încrederea celorlalți în
educația lui 2018:
 Am colaborat cu Poliția Orașului Teiuș.

În concret, i-am mobilizat pe cei mici la o întâlnire cu doi agenți de poliție în centrul orașului
Teiuș. Întâi de toate, am încropit un „plan de bătaie”, prin care le-am explicat polițiștilor care sunt
subiectele pe care vreau să le abordeze în fața copiilor. Apoi am condus copii de la grădiniță până în
centrul orașului Teiuș, lângă o intersecție importantă din localitate, prevăzută cu trecere de pietoni.
Cetățeni ai orașului au privit admirativ șirul de copii, doi câte doi, ținându-se de mânuțe și plimbându-se
disciplinat, în liniște, până la destinație.
La locul stabilit pentru întâlnire, agenții de poliție au oferit celor mici o lecție teoretică despre
traficul rutier și conduita pietonală: când și cum trebuie să traverseze strada? Pe ce parte a drumului
circulă un pieton? Dar un biciclist? Care este semnificația culorilor semaforului? De ce trebuie să purtăm
centura de siguranță? Ce se întâmplă dacă nu respectăm normele rutiere? Care este numărul de urgență pe
care îl apelăm în cazul în care suntem martorii unui accident rutier?
După doza de teorie, agenții de poliție i-au provocat pe cei mici la puțină practică: au traversat
intersecția din centrul orașului, pe trecerea de pietoni, după ce în prealabil s-au asigurat că nu vin mașini
din stânga/dreapta.
La atipica noastră ieșire au participat pasiv și alte persoane, care au zâmbit îngăduitoare la
curiozitatea celor mici și au aprobat acest demers al grădiniței, lăudând scopul preventiv al acțiunii
noastre.
 L-am omagiat public pe Mihai Eminescu.
La începutul lui 2017 le-am povestit copilașilor despre luceafărul poeziei românești: cine este
Mihai Eminescu? Care sunt principalele lui opere? Când îl sărbătorim pe marele scriitor?
I-am pregătit pe cei mici pentru ziua de 15 ianuarie, când i-am sfătuit să recite în sânul familiei
poezia „Somnoroase păsărele”. Am intenționat astfel să le reamintesc celor din jur, prin intermediul
copiilor, de una dintre cele mai semnificative imagini ale țării noastre.
 Am organizat o expoziție cu vânzare pentru proiectul „Cozonacul de Crăciun” și o serbare.
Cu ocazia Sărbătorii Nașterii Domnului, am participat activ la o expoziție cu vânzare pentru
proiectul „Cozonacul de Crăciun”. După expoziție, i-am invitat pe cei din jur să asiste la serbarea
pregătită de cei mici.
Cu ocazia acestor activități, cei din jur au văzut roadele educației în grădiniță.
595
Sunt numeroase exemplele în care am optat pentru activități care presupun o colaborare între cei
mici și alți membri ai societății. Prin legătura pe care o creez între copii și alte persoane intenționez să
transmit în afara grădiniței educația, frumusețea și disciplina acestor oameni în plină formare. În alte
cuvinte, să promovez imaginea școlii.
596
La mulți ani, România!
Autor: Prof. înv. primar: Lazea Mariana
1 Decembrie este o zi deosebită pentru toți românii, mai ales pentru că ea are o semnificație
istorică deosebită.
Unirea realizată în 1918 este una din cele mai mari realizări istorice ale poporului nostru.
Insuflarea dragostei pentru strămoșii noștri, pentru trecutul istoric al poporului nostru, pentru
realizările istorice și culturale, precum și pentru personalitățile pe care le-a dat acest popor de la
începuturile sale și până azi, au fost marcate prin realizarea unor activități cu scop educative, de
către elevii de la Școala Gimnazială Nr. 1 Gurbediu.
Prin această activitate am urmărit cunoașterea de către copii a semnificației zilei de 1 Decembrie,
cunoașterea simbolurilor țării: steagul României, semnificația culorilor drapelului, Imnul
României, toate la nivelul lor de înțelegere, dar cu multă iubire!
Proiectul a avut un impact pozitiv asupra elevilor, cu atât mai mult cu cât au descoperit
frumusețile locale pe care mulți nu le cunoșteau.
Am organizat o expoziție cu lucrările realizate de elevii clasei a IV-a sub îndrumarea prof.
înv.primar Lazea Mariana.
597
S. A. M. V – O școală cu viziune spre modernitate, spre schimbare, spre valorile

cetățeniei europene active, într-un oraș de provincie…
Prof. de istorie, Lăbău Stan Mihaela Alina

Școala Gimnazială „Academician Marin Voiculescu”
Școala gimnazială " Academician Marin Voiculescu" (S.A.M.V.) este una dintre cele mai mari
unități de învățământ din orașul Giurgiu, cu un nr de 1200 de elevi si 67 de cadre didactice, toate titulare,
cu grade didactice superioare. Orașul Giurgiu este un oraș de provincie situat în sudul țării, în regiunea
Dunării, la granița cu Bulgaria, oraș care ofera din ce în ce mai puține perspective de dezvoltare în rândul
tinerilor, însă cu un mare avantaj, acela de a fi aproape de capitală, la 60 de km de aceasta. Din punct de
vedere al dotărilor, școala dispune de suficiente săli de clasa, laboratoare, sală de sport și bazin de înot,
cabinet psihologic școlar și cabinet medical școlar, fiind o școala prestigiaoasă și foarte căutată, an de an,
de către parinți pentru înscrierea elevilor în clasa pregatitoare.
De menționat este faptul că toate colectivele de elevi din școală sunt eterogene, însumând adeseori, într-o
singură clasă, personalități diferite, copii cu un grad ridicat de inteligență, copii de inteligență medie,
copii cu dificultăți de învățare, copii provenind din medii sociale diferite, cu situații familiale diferite, cu
posibilități finaciare mari, sau mici, după caz, ceea ce impune, categoric, diversificarea strategiilor
didactice, necesitatea abordării unei viziuni moderne asupra actului de predare-învățare-evaluare și
orientarea atitudinii prefesorului dinspre ,,deținator al adevărului absolut” spre rolul de mediator inspirat,
eficient al învățării.
O prioritate a școlii noastre este aceea a concentrării pe educația intelectuală și pe aspecte ale
personalității copilului. Desi se confruntă cu atitudini și comportamente dificile, în unele cazuri
comportamente care perturba activitatea clasei, cu reacții diferite ale elevilor, unii fata de alții, la orice
vârstă, cu incapacitatea lor de a empatiza și cu o permanentă lipsă de asumare a responsabilității,
profesorii sunt conștienți de rolul pe care îl joacă în formarea întregii personalități a elevului și înțeleg
impactul pe care îl are modelul oferit de propria lor personalitate, asupra elevilor și asupra claselor pe
care le conduc. Una dintre problemele cu care se confruntă școala noastră este legată de relația de
comunicare, în scadere în raport cu comunitatea și de lipsa unei perspective europene în abordarea
procesului educațional, problemă la care se adaugă și resursele materiale insuficiente pentru desfășurarea
activităților cu caracter moral-civic, a activităților care au ca scop, sau ca finalitate cetățenia activă și rolul
viitorului cetățean în societate, problemă care de fapt, în învățământ, în ultimii ani, a căpătat un caracter
mai larg, poate chiar național.
În acest context, o parte a obiectivelor vizate în planul de dezvoltare instituțională al unității

noastre sunt: adoptarea și transmiterea către elevi a normelor și valorilor cetățeniei europene;
reîmprospătarea și actualizarea actului de predare-învățare-evaluare prin folosirea metodelor activ-
participative vizând formarea de atitudini moral- civice precum, toleranța și respectul pentru diversitate;
integrarea si desfășurarea unor activități specifice cetățeniei active și democratice, în cadrul cărora să fie
implicați cât mai mulți elevi, părinți și instituții partenere locale; implicarea și participarea elevilor în
problemele directe ale comunității, în activități de voluntariat, atât la nivel județean cât și național.
În scopul atingerii și realizării acestor obiective, conducerea unității și cadrele didactice,
desfășoară și participă la proiecte regionale, naționale și internaționale, simpozioane, seminarii și
conferințe, mese rotunde, dezbateri, întâlniri cu reprezentanți ai comunității, cercuri pedagogice etc, toate,
pentru a demonstra deschiderea spre noutate și modernitate, spre promovarea unor modelelor europene
de cetățenie, urmărind totodată, îmbunătățirea viziunii generale a școlii, acceptarea și adaptatea la o
societate în schimbare și sincronizarea procesului educativ cu alte sisteme educaționale europene de
succes.
598
ȘCOALA GIMNAZIALĂ VIȘINEȘTI

PROF. LĂCRARU EUGENIA
Școala funcționează și se dezvoltă prin efortul combinat al structurii de conducere al școlii, al

personalului școlii, al elevilor și părinților, aceștia alcătuind comunitatea educațională.
Promovarea imaginii școlii este o problemă deosebită. În condițiile unui sistem concurențial în
continuă dezvoltare, devine imperativă accentuarea eforturilor de promovare a imaginii școlii si de
stabilire a unor relații directe cu viitorii potențiali beneficiari/părinți. Elevii trebuie să aibă sanse egale de
formare si dezvoltare a personalităţii, pregătirea necesară pentru valorificarea întregului lor potenţial,
astfel încât să obţină performanţa scolară necesară progresului personal.Se urmărește formarea unor tineri
adaptați societății contemporane, în continuă schimbare și dezvoltarea aptitudinilor și intereselor acestora
prin promovarea spiritului democratic, a identității sociale și culturale, a toleranței și a diversității în
spațiul european.
De aceea, prioritar pentru școală este asigurarea calităţii serviciilor educaţionale, având în vedere
atingerea standardelor de performanţă europene. Se dorește ca, în parteneriat cu comunitatea locală, să se
asigure un mediu favorabil învăţării, bazat pe valori morale , în care fiecare elev să beneficieze de sansa
dezvoltării sale ca persoană si personalitate.
Promovarea imaginii unităţii şcolare reprezintă o necesitate pentru o bună colaborare între cei trei
parteneri educaţionali: şcoală-elevi-părinţi. Obiectivul central al acestei activități ar trebui să fie creşterea
flexibilităţii şi adaptarea ofertei de educaţie şi formare profesională la nevoile şi interesele elevilor,
conform tendinţelor de dezvoltare economică locală, naţională şi europeană.
Nu este suficient ca oferta școlii să fie cunoscută, ci ea trebuie să fie înțeleasă, îndeosebi de
părinții elevilor.
Oferta educațională este definită în funcție de :
- opțiunile părinților/elevilor;
- resursele umane (pregătirea personalului), resursele materiale si financiare;
- interesele comunității locale.
Prin oferta educațională școala dă posibilitatea părinților să aleagă activitățile opționale si
extracurriculare la care doresc să participe copiii lor. Se are în vedere următoarele aspecte:
-promovarea școlii printr-un marketing educațional în care respectarea principiilor educației incluzive să
fie prioritară;
- realizarea unor activități de informare despre integrarea si progresul copiilor, a copiilor cu CES, despre
politicile educaționale, despre resursele educaționale folosite;
-participarea la activități de tip: carnaval, expoziții cu produse ale activității copiilor, strângere de
fonduri, serbări, concursuri etc.
Pentru ca oferta noastră să fie viabilă trebuie să se depună eforturi în asigurarea unor spații de
învățare confortabile, sigure, adaptate nevoilor fizice, psihologice si de educație ale fiecărui copil, atât în
școală, cât și în curtea acesteia (resurse umane, resurse logistice, locuri de joacă, resurse educaționale);
599
Orice acțiune realizată ce vizează școala, cu scop pozitiv, poate fi transformată într-o strategie de
marketing, în urma careia imaginea școlii să fie vizibil îmbunătățită, iar atitudinea beneficiarului
schimbată.
600
Excursia didactică- Incursiune în istoria medievală

Studiude caz:
„Dimensiunea religioasă a existenței”- vizitarea muzeului din Borzești
Prof. Gabriela Lupașcu-Doboș,

Colegiul Tehnic “Petru Poni”, Onești
De câte ori nu ne-am întrebat: „ Ce-am putea face pentru a aduce imaginea colegiului nostru și a
dascălilor ei mai aproape de sufletul concetățenilor noștri, și prin aceasta să facem cunoscută munca
acelor care, zi de zi se jertfesc la construirea edificiului personalității elevului?” Una dintre numeroasele
modalități de promovare a imaginii școlii am găsit de cuviință că ar putea fi stabilirea de punți de
comunicare între noi și urbea oneșteană prin intermediul articolelor publicate în presa locală, prin care să
oferim exemple de bună practică ale dascălilor noștri, și prin aceasta să contribuim ca oglindirea imaginii
colegiului în conștiința celor care privesc doar zidurile de piatră ale clădirii și nu simt freamătul,
entuziasmul, dăruirea și pasiunea cu care profesorii noștri își dedică toată priceperea pentru a construi din
discipolii lor persoane complexe, care odată luându-și zborul în viață, să fie pregătite pentru a da piept cu
aventura necunoscutului.
Muzeul afiliat Bisericii-Monument " Adormirea Maicii Domnului" din Borzeşti, este unicul depozitar
al " Cazaniei" Mitropolitului Varlaam (1643), carte fundamentală pentru începuturile scrisului şi rostirii
limbii române literare. Vizitarea muzeului de la Borzeşti a constituit una dintre reuşitele procesului de
receptare a istoriei limbii şi literaturii române. Elevii claselor a XI-a de la Colegiul Tehnic " Petru Poni" -
Oneşti au ieşit din timpul profan desuet pentru a pătrunde în atmosfera unei epoci aureolată de
dimensiunea religioasă a existenței.
Elevii claselor a XI-a au avut parte astăzi de o lecție de cultură şi spiritualitate românească, într-
un cadru nonformal, lipsit de convenționalismul orelor formale, din cadrul sălii de clasă, care de cele mai
multe ori predispune la plictiseală, lipsa implicării active, şi implicit la refuzul achiziției de noi informații.
Mitropitul Varlaam, autorul monumentalei lucrări " Cazania" sau " Cartea românească de
învățătură" a fost contemporan cu un alt mare ctitor de limbă, ANTIM IVIREANUL, de la al cărui
martiraj s-au împlinit anul acesta 300 de ani. " CAZANIA" este o culegere de predici " la duminecele de
preste an şi la praznicele împărăteşti şi la svânți mari" care decodifică sensul parabolelor şi al pildelor din
evanghelie.
,, Ajungând pe meleaguri de poveste- consemnează Mihaela Tumurug, elevă a clasei a XI-a A,
finanțe-contabilitate- am fost întâmpinați de statuia Voievodului, și o doamnă drăguță ( custodele
muzeului de peste 23 de ani, d-na preoteasă Florica Ursu ), dornică să ne călăuzească pașii în minunata
aventură a descoperirii vieții domnitorului Stefan cel Mare și Sfânt.În semn de respect și recunoștință
pentru înaintașii noștri, care au apărat glia strămoșească și credința creștină, am dedicat două ore
capodoperei din Borzești, savurând detaliile captivante împărtășite de ghidul muzeului ce ne propulsau în
digresiuni inedite și provocatoare.
- Câte aspecte insolite am aflat suplimentar scopului nostru!...E minunat să descoperi într-o singură
zi un spațiu cu o încărcătură simbolică și afectivă atât de profundă! M-am bucurat o dată în plus că sunt
eleva Colegiului Tehnic „ Petru Poni” din Onești și că am parte de lecții cu conținut transdisciplinar,
grație profesionalismului doamnei profesor Gabriela Lupașcu.” ( Mihaela Tumurug)
<< Istoria este nisipul care rămâne în clepsidra timpului. Este un pact între cei morți, cei vii și cei
nenăscuți încă!>> Această moțíune/ ipoteză s-a dovedit veridică în contextul excursiei didactice generată
de studiul de caz “ Dimensiunea religioasă a existenței”, prilej cu care ne-am desprins din lumea profană,
și ne-am alătutat celei pe care o știam doar din spusele bătrânilor. Timizi, am pornit într-o călătorie în
timp, spre meleaguri care ne așteptau parcă demult. Un drum poate mai puțin important pentru unii, dar
plin de provocări pentru mine- mărturisește cu emoție Denisa Ferăstrăoaru, elevă a aceleiași clase, a XI-a
A. Norii plângăcioși, acompaniați de covorul frunzelor ruginii au fost martorii muți ai experienței insolite
pe care am trăit-o în acea zi de noiembrie.Mi-aș dori să pot transmite prin cuvinte emoțiile și încărcătura
601
acelei zile, dar cuvintele rămân neputiincioase în fața experienței copleșitoare ce mi-a fost dat să o trăiesc
alături de dascălul meu de suflet.
Povestea decurge din detalii. Borzești, un topos legendar, renumit pentru trama ce gravitează în jurul
său. Biserica a fost construită din inițiativa lui Ștefan cel Mare între 9 iulie 1493 și 12 octombrie 1494, nu
pentru a comemora o victorie, ci în amintirea prietenului său din copilărie, Mitruț, omorât de tătari,
lucrările fiind finalizate într-un an, trei luni și trei zile. Biserica păstrează construcția originală din piatră
de râu, cărămidă, var și nisip, liantul dintre pietre constituindu-l praful de calcar amestecat cu albuș de ou,
așa cum ne-a mărturisit d-na Florica Ursu.
Odată intrat în atmosfera ecleziastică, privitorul suferă o profundă transformare metafizică ce îl
determină să aprecieze la un nivel ridicat cultura, tradițiile şi credința strămoşească.
Muzeul păstrează cu bucurie o frumoasă colecție de obiecte valoroase. Alături de cărți vechi de cult-
Cazania lui Varlaam (1643) și a doua ediție a Bibliei de la Blaj (1796), se găsește o imagine datând din
1934, cu siguranță inedită, întrucât îi imortalizează pe Nicolae iorga Și Octavian Goga în fața bisericii din
Borzești- a consemnat ca detaliu surprinzător din exposeul ghidului nostru, eleva Adina Ionela Baltag.
Tinerii învățăcei au avut parte de o felie de viață arhaică, de pe timpul domnitorului Ştefan cel Mare și
Sfânt. Adolescentul de astăzi a avut șansa călătoriei în timp, în epoca începutului scrisului în limba
română în faîa ochilor lui derulându-se ca pe o peliculă cinematografică manuscrise cu slove chirilice,
inventate în secolul al IX-lea de frații călugări bulgari Chiril și Metodie.
S-a dovedit încă o dată că activităţile extracurriculare sunt complementare educaţiei formale, care de
cele mai multe ori transformă elevul într-un receptor pasiv, lipsit de contactul genuin cu atmosfera unei
epoci aureolată de dimensiunea religioasă a existenţei.
602
603
MUNCA CU PĂRINŢII
“GRĂDINIŢĂ – FAMILIE”
PROFESOR LAZIN GEORGIANA

GRADINITA CARMEN SYLVA TARGOVISTE
MOTTO:
“Avem acţiuni în parteneriat; suntem responsabili pentru resursele şi investiţiile noastre, şi
căutăm profitul”(Epstein, 1994)
Pornind de la argumentul stabilit în derularea proiectului, în care parteneriatul cu familia este

esenţial în organizarea grădiniţei şi a grupelor de copii, ele nemaiînsemnând doar simple activităţi cu
caracter opţional.
Părinţii trebuie să se considere la rândul lor parteneri în educaţie, pentru a creea împreună cu
ceilalţi factori responsabili de educaţie, o comunitate de suport care să funcţioneze.
Cu cât părinţii comunică mai mult cu cadrele didactice şi au legături afective cu aceştia, cu atât
mai mult copilul obţine performanţe ridicate, activităţile de parteneriat angajând , ghidând, energizând şi
motivând copiii astfel încât aceştia obţin mai uşor succesul.
Am urmărit prin acest parteneriat :
 solidificarea relaţiilor pozitive dintre cadrele didactice şi părinţii preşcolarilor;
 implicarea permanentă a acestora nu numai în demersul didactic, ci şi în activităţi
extracurriculare şi educative;
 implicarea acestora nu numai când sunt probleme, ci şi în promovarea drepturilor şi
intereselor copilului.
 stabilirea unei relaţii de încredere şi de comunicare între grădiniţă ţi familie pentru a veni
în sprijinul dezvoltării morale, sociale şi psihologice a copilului;
 transmiterea unor informaţii care să vină în sprijinul părinţilor în formarea de
comportamente adecvate la copii, pentru a îmbunătăţi relaţionarea lor în cadrul grupurilor;
 folosirea de către părinţi a unor metode eficiente pentru dezvoltarea psiho-afectivă a
copilului;
 studierea unor cărti, documentare, reviste de specialitate de către educatoare, dar şi de
catre părinţi în vederea realizării unor dezbateri pe teme date;
 crearea unei ambianţe favorabile pentru amândouă părţile implicate în proiect.
In grădiniţa noastră, toate cadrele didactice au implicat părinţii în :
 activităţi de consiliere individuală;
 activităţi comune pe clase unde au fost antrenaţi părinţii în acţiuni pe unitate;
 activităţi extracurriculare, educative/voluntariat(SNAC);
 Serbări, unde părinţii au confecţionat costume şi alte accesorii;
Răspunzând cerinţelor unei educaţii psihopedagogice complete, parteneriatul grădiniţă-familie

rămâne un deziderat prioritar, cu atât mai mult cu cât materializarea lui dovedeşte practic că oferă
avantaje tuturor părţilor implicate în procesul educaţional: părinţii au posibilitatea să-şi cunoască mai bine
copiii, modul lor de manifestare în cadrul microgrupului; acestia înţeleg mai bine rolul lor educativ şi îşi
însuşesc procedee pe care să le aplice în educaţia copiilor lor; se stabilesc relaţii mai apropiate şi mai
deschise între educatoare şi părinţi, iar părinţii, cunoscându-se mai bine între ei, pot colabora mai uşor în
luarea unor decizii importante în activitatea grădiniţei, astfel constituindu-se în factori de sprijin reali în
procesul instructiv-educativ al acestei instituţii.
Toate acestea se văd în evaluările realizate cu copiii şi în mulţumirea părinţilor văzând progresele
copiilor.
604
Armonizarea relaţiei dintre părinte şi copil începe odată cu pregătirea psihologică a părintelui de a
avea copii, cu pregătirea cognitivă şi afectivă,generată de o motivaţie interioară.
Relaţia dintre copil – părinte, este una complexă, începe să se construiască încă din primele zile de
viaţă. Părintele este cel care prin grijă de copil şi presupune dezvoltarea unei relaţii adecvate şi a unei
comunicări eficiente, pe lângă satisfacerea nevoilor de bază ale copilului, foarte importante fiind nevoile
emoţionale.
Mama îl face pe copil să se simă valorizat, securizat, prin asigurarea unui cadru familial echilibrat,
care presupune o bună comunicare între toţi membrii familiei, folosirea unui ton adecvat, a unei posturi care
să întărească cale communicate de părinte.
Nevoile emoţionale, sunt: respectul, sinceritatea şi acceptarea. A-l respecta pe copil, înseamnă să-i
oferi alternative, să-ţi explice motivele care impun un comportament sau altul, să i se lase libertatea de a se
exprima şi de a lua propriile decizii.
Sinceritatea, presupune din partea copiilor abilitate de a cunoaşte oamenii şi de a avea încredere în ei,
mai ales în părinţii lor.
A fi acceptat presupune a fi valorizat în primul rand de părinţi indiferent de succesul sau insuccesul
acţiunilor prin încurajări verbale si nonverbale.
Se ştie că părinţii au tendinţa de a valorize mai mult succesul decât insuccesul şi de a pedepsi eşecul.
Această atitudine a părinţilor duce de cele mai multe ori la relaţii tensionate care au ca efect deterioararea
comunicării între părţile implicate.
Această atitudine a părinţilor, îl determină pe copil să-i ascundă eşecurile, să-l mintă de teama
pedepsei (critică sau reproşuri).
Pentru a preîntâmpina deteriorarea comunicării şi schimbarea relaţiilor, copilul are nevoie de
dragostea părinţilor, are nevoie să simtă că este valorizat atât în momentele fericite cât şi în cele triste.
Aprobarea părintelui este exprimată verbal şi nonverbal, prin îmbrăţişări, mângâieri, etc.
Alterarea comportamentelor de manifestare a dragostei, cu cele de neglijare, de indiferenţă cu cele
agresive, îl pot face pe copil să nu mai aibă încredere în părinţii săi, să-i evite, să-i mintă sau să-i respingă.
Copilul nu se poate încadra în cerinţele părintelui adică, cei mai mulţi părinţi se aşteaptă ca odată ce
au cerut un lucru copilul să-l execute imediat şi în timp cât mai scurt. Copilul are nevoie să înţeleagă de
ce trebuie să facă repede ce i s-a cerut , are nevoie de compania şi atenţia părinţilor săi.
Nu se poate construi o relaţie între părinte-copil atâta timp cât părintele nu are timp pentru copilul
său, fiind preocupat mai mult de asigurarea materială decât de priorităţile şi nevoile copilului.
Este nevoie ca părintele să fie corect în relaţiile şi cerinţele copilului, să-l înţeleagă, să-l asculte
deoarece este important ca şi copilul să fie ascultat şi înţeles de părinţii săi.
Ca să existe un echilibru relaţionar şi o comunicare eficientă, este necesar să se stabilească reguli, iar
odată stabilite regulile de comun acord cu copiii, aplicarea lor să fie consecventă şi corectă.
605

Prof. înv. preșcolar: LEANCĂ GEORGIANA ȘI URSU MILUȚA

G. P. N. NR. 1 VALU LUI TRAIAN
I) IMPORTANŢA DERULĂRII PARTENERIATELOR CU REPREZENTANŢI AI COMUNITĂŢII

LOCALE
variat.


1.Organizarea documentaţiei:titlul proiectului, tema, partenerii, colaboratori permanenţi şi ocazionali,
grup ţintă, iniţiatorul proiectului, beneficiari direcţi şi indirecţi, analiza de nevoi, argument, mijloace de
606

6.Finalizarea proiectului-moment mai special în care se va sărbători reuşita şi se vor analiza alte nevoi
care să conducă la un nou proiect.

informativ).
7. Oportunitatea de a schimba idei şi impresii, de a împărtăşi din propria experienţă şi de a prelua noutăţi.

▪ Parteneriatul grădiniţă-familie construieşte relaţii strânse între cele două medii ale educaţiei, stabileşte
un sistem de valori apropiat între acestea, care poate avea un efect benefic asupra copiilor.
▪ Exemple de activităţi derulate pe perioada parteneriatului:,,Ne întâlnim din nou”, ,,Tradiţii de Crăciun”,
,,Cine lucrează mai frumos?”, ,,Cum aleg şcoala la care va merge copilul meu?”, ,,Ultimii paşi împreună”.
▪ Una dintre cele mai interesante şi plăcute întâlniri a fost cea cu tema:,,Cine lucrează mai frumos?”-
activitate în care părinţii au fost implicaţi să participe activ alături de copii lor. S-au format perechi
părinte-copil şi au realizat împreună un desen cu tema ,,Familia mea”. Apoi s-au format două echipe şi s-
au pregătit un set de întrebări pentru părinţi şi un set de întrebări pentru copii, cu confirmarea
răspunsurilor de către părinte sau de către copil. Acest moment l-am intitulat ,,Cât de bine ne
cunoaştem?”.
▪ Stabilirea unor puncte comune cu privire la programul derulat la grupa pregătitoare şi semestru I al
clasei I.
607
vedere emoţional.

▪ Conştientizarea părinţilor şi a altor factori educaţionali din cadrul comunităţii cu privire la rolul pe care
îl au cărţile în formarea şi dezvoltarea copiilor.

poliţiştilor, iar aceştia la rândul lor au fost plăcut impresionaţi de faptul că nişte copii de grădiniţă sunt
atât de atenţi la ceea ce se întâmplă pe stradă.
Serviciul Public de Asistenţă Socială şi care au vizat formarea unei atitudini pozitive a preşcolarilor faţă
de bucuria de a dărui, orientarea acestora spre atitudinea de prietenie şi colaborare în spiritul sărbătorilor
de Crăciun şi de Paşte.
▪ Antrenarea şi dezvoltarea unor calităţi ale copiilor-bunătate, compasiune.
▪ Dezvoltarea altruismului prin conştientizarea semnificaţiei faptelor bune.
▪ Educarea atitudinii de prietenie şi colaborare cu persoane din mediul apropiat.
Proiectele le considerăm un real câştig pentru toţi cei implicaţi în derularea lor: părinţi, copii, educatoare,
d-nele de la Asistenţă Socială şi ceilalţi copii care au primit de la primii nu numai lucruri materiale ci şi
multă dragoste şi bucurie.

psiholog.
Atribuţiile în cadrul programului
▪ logoped:-elaborarea planului de recuperare a limbajului şi psihomotricităţii
608
-realizarea materialelor folosite în recuperarea limbajului şi psihomotricităţii

-efectuarea selectivă a activităţilor de recuperare
-consilierea educatoarelor pentru a realiza integrarea copiilor cu ces
▪ psiholog:-realizarea evaluărilor psihologice iniţiale, continue şi finale
-activităţi psihoterapeutice individuale şi de grup
-educarea psihomotricităţii
▪ educatoare:-asigurarea frecvenţei la programul de terapie corectiv-compensatorie
-adaptarea curriculumului la nevoile speciale ale copiilor cuprănşi în program,
identificând punctele comune celor două tipuri de activităţi
-asigurarea integrării reale a copiilor cu ces

609
Promovarea imaginii gradinitei
Ed. Rodica Leica

Scoala Gimnaziala „Ion Basgan”
Gradinita cu P. N. Nr. 4, Loc. Focsani, Jud. Vrancea
Gradinita reprezinta universul copilariei, lumea povestilor, a jocurilor. Insitutia de invatamant

prescolar- gradinita-reprezinta prima treapta a copilului in societate. Aici ,copilul observa ca nu este
singur in univers, ca sunt si alti copii ca el ,cu aceleasi dorinte.
Desfasurarea unor proiecte/parteneriate educationale, concursuri la diferite nivele- local, regional,

judetean, interjudetean contribuie la promovarea gradinitei,in conditiile in care parintii doresc cele mai
bune condirii de invatare pentru copiii lor. In acest sens, la nivelul gradinitei s-au derulat urmatoarele
activitati.
Parteneriate/proiecte educationale cu institutiile de invatamant:
- „Gradinite infratite”- partener Gradinita Rachitosu, com. Garoafa, jud.Vrancea;

- cu Liceul Pedagogic ”Spiru Haret” Focsani- elevii desfasurand practica pedagogica la gradinita
noastra;
- „Si noi vom invata aici!”-Scoala Gimnaziala „Ion Basgan” Focsani, copiii fiind familiarizati cu
locul unde vor invata; salile de clasa, sala de sport, chiar cu intreaga cladire;
- „Cartea, prietena mea!”- copiii au mers in vizita la Biblioteca Judeteana „Duiliu Zamfirescu”
Focsani sectia de Copii si Tineret;
- „Maini indemanatice”- activitate comuna cu copiii de la Gradinita Nr.8 Focsani;
- „Copil ca tine sunt si eu!”-activitate comuna cu copiii de la Centrul „Elena Doamna” Focsani-
copiii fiind invatati sa fie toleranti, sa accepte si alti copii de varsta lor dar care au nevoie de mai
mult sprijin, de mai multa atentie atat din partea adultilor dar si al lor;
Parteneriate/proiecte educationale cu comunitatea:
„Stim sa circulam corect!”in colaborare cu IPJVn, „Focul, prieten sau dusman!”-vizita la ISU Vn,
„Sa ne cunoastem orasul!”-in colaborare cu SC.TRANSPORT PUBLIC SA Jud. Vrancea- excursie
tematica cu autobuzul, „Plimbare cu trenul”-colaborator STATIA CFR Focsani pe ruta Focsani-Maraseati
si retur;
Am desfasurat actiunea „Micii brutari” in colaborare cu Hipermarketul Carrefour Focsani , am vizitat
cabinetul stomatologic in cadrul Proiectului educational „Dinti frumosi si sanatosi”- fiindu-le prezentate
instrumentele principale cu care lucreaza medicul, obiectivul principal fiind pastratra igienii dintilor si sa
nu le mai fie teama de dentist.
S-a vizitat ferma de animale si utilaje agricole, partener in proiect SC VioreloInternational SRL
Bizighesti, jud. Vrancea, observand animale si pasari domestice, tractoare, combine si alte utilaje.
Parteneriate cu familia:
Parintii au fost si sunt intotdeauna alaturi de cadrele didacice din gradinita noastra,fiind deschisi
provacarilor prezentate, dar vin si eicu propuneri.
In cadrul saptamanii Scoala Alfel s-a organizat la gradinita „Ziua portilor deschise” unde au avut acces
toate persoanele interesate sa-si aduca micutii la gradinita noastra. Pe tot parcursul zilei au avut
posibilitatea sa viziteze salile de clasa si activitatile desfasurate de catre fiecare educatoare la grupa de
copii, au fost prezentate programe de dansuri, jocuri muzicale.
Multi parinti s-au implicat in participarea copiilor la diferite concursuri.
610
O punte de promovare a gradinitei noastre o constituie si rezultatele bune la scoala ale copiilor care au
frecventat unitatea noastra de invatamant si din acest motiv gradinita noastra este apreciata si cautata de
catre parinti.
611
EDUC. LEMHENYI ELEONORA

GPP VOINICELUL, SATU MARE
și pentru părinți. Misiunea noastră , a educatoarelor este de a promova un învățământ deschis, flexibil,
capabil să asigure accesul egal la educatie pentru toți copiii indiferent de naționalitate, religie,rasă, deci să
ofere șanse egale de dezvoltare tuturor copiilor.
dezvoltare instituționala. Prin oferta educațională grădinița noastră dă posibilitatea părinților să aleagă
acivitățile opționale și extracurriculare la care doresc să participle copiii. Activitățile extracurriculare au
un conținut cultural artistic, spiritual, tehnico aplicativ, sportive sau sunt simple activități de joc sau de
participare la viața și activitatea comunității locale. Aceste activități oferă copiilor destindere, recreere,
voie bună iar unora dintre ei posibilitatea unei afirmări și recunoaștere a aptitudinilor. Aceste activități au
character ocazional și au forme foarte variate.
Dintre activitațile desfășurate în grădinița noastră amintesc doar câteva:
o Sărbătorirea zilei de naștere a unui copil;

o Vizionarea în grup a unor spectacole, teatru de păpuși;
o Excursii, drumeții, plimbări;
o Vizite la diferite instituții din oraș;
o Participare la concursuri locale, județene, naționale și internationale avizate de MEN;
o Promovarea evenimentelor organizate în mass-media;
o Sit-ul unităţii şi actualizarea la zi a acestuia;
o Prezentarea ofertei educaţionale şi a materialelor promoţionale în şedinţele cu părinţii;
o Amenajarea de expoziţii cu lucrările copiilor la unitate;
o Faceboocul grădiniței și a grupei, fotografii cu activităţile desfăşurate;
Acste tipuri de activități îi antrenează pe copii, îi apropie de grădiniță,îi determină să o îndrăgească și mai
mult.
grădiniței cât și în curtea acesteia. Nu este sufficient ca oferta să fie cunoscută ci și înteleasă îndeosebi de
părinți și copii. Părintii vor fi informați cu privire la calitatea serviciilor din grădiniță, competența
cadrelor didactice, reursele materiale ale grădiniței, cadrul ambiental, proiectele educaționale și
parteneriatele în care grădinița este implicată. În realizarea parteneriatelor sunt antrenați cei mai
importanți factori în actul educational: copiii, familia, grădinița și comunitatea locală, iar prezența
sistematică a părinților și a comunității în ,,viața grădiniței,, sporesc interesul pentru educarea integrală a
copiilor. În toate tipurile de activități în parteneriat , un factor important îl constituie climatul vieții de
grup și al relației grădiniță- familie- comunitate. Este necesar un climat stimulativ pentru fiecare, de
incredere și prietenie, care să facă posibilă comunicarea liberă. Unele activități au efecte imediate, pe plan
cognitiv, emotional, relational dar trebuie subliniat faptul că influența acestor activități nu se exprimă în
activități singulare ci prin sisteme de activități de diferite tipuri , intr-o succesiune gradată. Motivația unor
activități de parteneriat este înțelegerea necesității de a integra grădinița în mediul comunitar ca partener
egal și consecvent în formarea viitorului cetățean. Proiectele educaționale realizate cu diferiți parteneri
locali sunt ,de obicei foarte atractive, iar copiii participă active și eficient la acestea. Pentru ca
parteneriatele să funcționeze este nevoie de respect încredere reciprocă , consens cu privire la scopurile
acțiunii și strategiilor de atingere a acestora și de asumarea în comun a drepturilor și responsabilităților.
612
În acest an școlar derulăm o serie de parteneriate cu comunitatea locala prin care promovăm
imaginea grădiniței noastre. Amintesc câteva dintre acestea:
1.,,Împreună pentru copiii nostri”- parteneriat cu familia
2.,,Micul creștin” – parteneriat cu Biserica
3.,,Învățăm să circulăm” – parteneriat cu poliția
4. ,,Focul, prieten sau dușman?” –parteneriat cu pompierii
5.„Dinți frumoși și sănătoși-parteneriat cu cabinetul stomatologic
6.,,Cartea, prietena mea” – parteneriat cu Biblioteca
7.,,Pas cu pas spre viața de școlar”- parteneriat cu școala
Prin toate activitățile desfășurate în grădinița noastră se asigură un act educational de calitate care să
contribuie la formarea unei personalităti a copilului independent și creativ, la formarea unor copii sănătoși
, activi, eficienți , cooperanți care să se adapteze ușor la regimul școlar și la orice situație în viață.
Proiecte educaționale:
„Kalokagathia”
„Să citim pentru mileniul III”
Concurs județean:
„Focul, între pericol și joacă”
Concurs regional de interpretare vocală:
„Glasuri Cristaline”
Proiecte naționale:
„Sănătos de mic, vom crește voinic”
„Curcubeu”
„Outdoor”
613
“PROMOVAREA IMAGINII GRĂDINIŢEI PRIN ACTIVITĂŢI DIVERSE”
Prof. psihopedagog LEMNI CRISTINA

GRĂDINIŢA SPECIALĂ FĂLTICENI
Sistemul românesc de învăţământ, odată cu intrarea lui în rândul structurilor de tip european, este
supus unei abordări cu totul diferite, în condiţiile în care tendinţa este aceea de a acorda instituţiei cât mai
multă libertate în luarea deciziilor.
Având în vedere acest aspect, se impune ca fiecare unitate şcolară să vizeze atingerea unor obiective
privind curriculumul, resursele umane, resursele materiale şi financiare, dezvoltarea de relaţii comunitare,
obiective circumscrise unei strategii complexe în care să se regăsească domeniile pe care comunitatea
educaţională le consideră prioritare şi pe care doreşte să le dezvolte.
Unitatea noastră şcolară poate atinge ţintele strategice, identificate pe baza opţiunilor strategice prin
implementarea diverselor activităţi.
SERVICII OFERITE
ACTIVITĂŢI CURRICULARE:
 programe de educaţie şi terapii de compensare specifice fiecărui tip/grad de dizabilitate
 cursuri opţionale stabilite în funcţie de dorinţa familiei şi potenţialul copiilor;
ACTIVITĂŢI EXTRACURRICULARE:
 participare la concursuri - nivel local, regional, naţional
 spectacole organizate local sau la nivel judeţean
 vizite, excursii, drumeţii
 parteneriate cu unităţi şcolare şi alte instituţii din comunitate, implicare în desfăşurarea de diferite
proiecte şcolare naţionale şi internaţionale,
 activități desfășurate în cadrul Strategiei Naționale de Acțiune Comunitară
 cercuri pe terapii ( ”Micul ... bucătar / creștin / pieton”, ”Mâini dibace”)
 serbări desfășurate pe scena Sălii de festivități a unității prilejuite de diferite sărbători și
apropierea vacanțelor.
Strategia aleasă respectă politicile şi strategiile de dezvoltare naţionale şi locale, este realizabilă cu
resurse materiale şi umane existente şi previzibile, foloseşte eficient resursele disponibile şi duce la
creşterea calităţii educaţiei oferite în grădiniţa noastră.
Diversificarea metodelor/modalităților de promovare a imaginii grădiniţei:
 Realizarea de materiale promoţionale care să fie folosite la Târguri educaţionale dar şi cu diverse
ocazii şi evenimente la care instituţia participă (reviste, pliante, broşuri, CD)
 Reactualizarea site-ului grădiniţei în vederea informării asupra activităţilor desfăşurate în timpul
anului şcolar
 Încheierea de parteneriate cu instituţii şi organizaţii pentru realizarea de activităţi comune prin
care să se promoveze realizările
 Îmbunătățirea imaginii instituţiei pe plan local prin organizarea de activităţi de promovare a
grădiniţei: Ziua Porţilor Deschise, Ziua Grădiniţei, Ziua internaţională a persoanelor cu autism
 Prezentarea ofertei educaţionale a grădiniţei în zona locală, la medicii de familie din zonă
 Participarea la târguri educaţionale precum şi la activităţi organizate de alte instituţii în scopul
promovării imaginii grădiniţei (sesiuni de comunicări)
 Realizarea unei baze de date cu instituţii şi organizaţii care derulează proiecte educaţionale cu
copiii cu CES
 Încheierea de parteneriate de colaborare cu instituţii şi organizaţii în vederea demarării de proiecte
comune.
614
„LUCEAFĂRUL – PE CĂRĂRILE VIEŢII”

Activitate desfăşurată în cadrul Proiectului de parteneriat bibliotecă – şcoală
Bibliotecar Leonte Lina-Liliana
Şcoala Gimnazială „Anghel Saligny” Focşani, Vrancea
TITLUL ACTIVITĂŢII: „LUCEAFĂRUL – PE CĂRĂRILE VIEŢII”
DATA: 15 ianuarie 2018
TIPUL PROIECTULUI: extracurricular
ARGUMENT:
Cadrele didactice, cu sprijinul bibliotecarilor şcolari se străduiesc prin diferite mijloace să le
trezească interesul elevilor pentru lectură, să le dezvolte gustul pentru citit prin: expunerea unor povestiri,
convorbiri pe baza cărţilor citite, popularizarea celor mai interesante opere literare, cercuri de lectură,
concursuri literare, medalioane literare consacrate aniversării/comemorării unor sciitori, întâlniri cu
scriitori, îndrumarea şi controlul sistematic al lecturilor suplimentare.
Activitatea „Luceafărul - pe cărările vieţii” şi-a propus să găsească acea cale directă spre sufletul
micului cititor şi să-l ademenească spre „cetatea lecturii”.
Într-o atmosferă de sărbătoare, încărcată emoţional, elevii vor lua cunoştinţă cu aspecte ale vieţii şi
operei marelui poet al neamului românesc – Mihai Eminescu.
COMPETENŢE GENERALE:
Stimularea interesului pentru lectura individuală şi colectivă în perioada şcolară mică, în vederea
dezvoltării şi activizării vocabularului şi a dobândirii tehnicilor de muncă intelectuală;
Dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea elevilor în activităţi cât mai variate şi bogate în
conţinut;
COMPETENŢE SPECIFICE:
Sărbătorirea a 168 de ani de la naşterea poetului Mihai Eminescu;
Cultivarea interesului pentru lectură prin îmbunătăţirea relaţiei şcoală – bibliotecă;
Fructificarea talentelor personale şi corelarea aptitudinilor cu atitudinile caracteriale;
COMPETENŢE DERIVATE:
a) privind elevii:
- formarea unor atitudini pozitive faţă de operele poetului Mihai Eminescu;
- stimularea gustului pentru lectură/citit;
- îmbunătăţirea comunicării orale;
- perfectarea tehnicilor de dramatizare prin teatru;
- dezvoltarea deprinderilor de lucru în echipă;
- împărtăşirea experienţelor personale.
b) privind cadrele didactice:
- familiarizarea cu metode noi de stimulare a interesului elevilor pentru lectură;
- abilitarea cadrului didactic cu capacitatea de a construi un mediu educaţional care să motiveze copilul în
procesul de apropiere faţă de carte şi faţă de cuvântul scris;
- promovarea colaborării între elevi, cadre didactice, părinţi.
c) privind părinţii:
- conştientizarea rolului în dezvoltarea şi educaţia propriilor copii;
- implicarea părinţilor în activitatea şcolii, a clasei, a comunităţii locale şi în crearea unui mediu cald şi
sigur pentru copil.
GRUP ŢINTĂ/PARTICIPANŢI ACTIVITATE:
 direcţi: - elevii clasei a II-a A şi elevi ai claselelor V-VIII;
 indirecţi: - părinţii elevilor implicaţi în activitate şi reprezentanţi ai comunităţii locale.
COORDONATORI ACTIVITATE:
 bibliotecar şi cadre didactice ale şcolii
ECHIPA DE MONITORIZARE A ACTIVITĂŢII:
 director, director adj., consilier educativ - Şcoala Gimnazială „Anghel Saligny”
RESURSE:
615
a) umane: prof. înv. primar, prof. înv. gimnazial, bibliotecar, elevi, părinţi
b) materiale: calculator, CD-uri, aparat foto, volume de cărţi, portofolii ale elevilor, recuzită.
c) temporale: 90 de minute
d) informaţionale: cărţi, pliante, fotografii, internet, expoziţii, etc.
ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII:
- se fixează data întâlnirii;
- se stabileşte tema, se schiţează obiectivele activităţii;
- se selectează materialele ce vor fi folosite la realizarea montajului;
- se selectează elevii care vor participa la activitate;
- volumele (materialele) selectate se vor distribui elevilor spre a fi consultate, formulându-se
următoarele cerinţe:
 prezentarea biografiei poetului;
 teme ale operei;
- se stabileşte planul după care se va desfăşura activitatea;
- se fac câteva repetiţii;
- se amenajează expoziţia de carte şi materiale ilustrative.
DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII:
- întâmpinarea invitaţilor;
- salutul de bun–venit;
- scopul întâlnirii;
„LUCEAFĂRUL – PE CĂRĂRILE VIEŢII” (desfăşurător)
1. „Pe cărările vieţii” – dramatizări pe aspecte importante din viaţa poetului:
 Naşterea celui de-al şaptelea copil al familiei Eminovici;
 Ipoteştiul – leagănul copilăriei lui Mihai;
 Şcoala nemţească din Cernăuţi;
 Pelerinajul prin ţară;
 Întoarcerea acasă;
 Eminescu la Viena, Berlin şi în ţară;
 Prietenia poetului Mihai Eminescu cu povestitorul Ion Creangă;
Prezintă elevi ai claselor a II-a A, a VI-a A şi a VIII-a A;
2. Moment poetic – „Sărmanul Dionis” (fragment) - recită elevul Răzvan T. (a VIII-a A);
3. Poezii din creaţia eminesciană în recitarea elevilor;
4. Cântece pe versurile lui Mihai Eminescu în interpretarea elevei Monica G. (a V-a B)
MONITORIZAREA ACTIVITĂŢII:
Activitatea de monitorizare a fost făcută de cadrele didactice care vor întocmi un jurnal cu
activităţile desfăşurate. Se vor realiza albume cu fotografii, filme cu activitatea desfăşurată.
MODALITĂŢI DE EVALUARE:
- Fotografii, expoziţii tematice - participanţii vor primi diplome; portofoliul realizat de elevi;
- Program artistic;
- Realizarea unei prezentari PowerPoint cu activitatea desfăşurată;
- Realizarea unui CD care să cuprindă activitatea desfăşurată în cadrul proiectului;
- Popularizarea activităţii în mass-media locală.
DISEMINAREA ACTIVITĂŢII:
Experienţa pozitivă şi rezultatele activităţii vor fi aduse la cunoştinţă copiilor şi părinţilor, întregii
instituţii în cadrul consiliului profesoral şi a comisiei metodice, cât şi comunităţii locale prin intermediul
mass-media.
616
PLIANT DE PROMOVARE A IMAGINII GRĂDINIȚEI
Lepădatu Maria- Școala Gimnazială ,,Sfântul Vasile”- nivel preșcolar, Ploiești
Printr-un act educațional de calitate ne

asigurăm ACTIVITĂȚI OPȚIONALE:
că educația copiilor se face într-un
dans ritmic/ limba engleză/
mediu stimulativ educație sanitară/ educație rutieră/
care permite dezvoltarea liberă a
educație religioasă/ educație
copilului și pune în evidență
practică/ educație plastică;
dimensiunea interculturală și pe cea a
- PROIECTE
incluziunii sociale EDUCAȚIONALE
INTERESANTE;
- PARTENERIATE
EDUCAȚIONALE la nivel local,
ÎMPREUNĂ GRĂDINIȚĂ, județean, interjudețean, național și
ȘCOALĂ, FAMILIE, internațional;
COMUNITATE - ACTIVITĂȚI
ȘCOALA GIMNAZIALĂ
CĂTRE O LUME A COMPETENȚEI EXTRACURRICULARE
SFÂNTUL VASILE- nivel
ȘI A PERFORMANȚEI, DEOSEBITE.
preșcolar
PENTRU COPIII NOȘTRI!
PLOIEȘTI
EDUCAȚIA CORECTĂ A
COPIILOR DE AZI,
Adresa de contact:
SOCIETATEA SĂNĂTOASĂ DE
Strada 8 Martie, nr.2
MÂINE
( Etaj I- fosta Școală
Generală nr.5)
Cod: 100367
Ploiești, Prahova
Telefon/Fax: 0244.531398 Prof. înv. preșcolar: LEPĂDATU
Telefon/Fax:0244/595954 MARIA- grad didactic I
E-mail: Prof. înv. preșcolar TĂNASE
ssvploiesti@yahoo.com CONSTANȚA- grad didactic I
lepadatu_maria@yahoo.com
● participă la simpozioane şi sesiuni
de comunicări ştiinţifice;
● pregătirea copiilor pentru
concursuri, aceştia obţinând an de an
rezultate foarte bune la fazele locale,
judeţene, naţionale și internaționale;
● sunt colaboratori la reviste de
specialitate şi auxiliare didactice;
● participã la cursuri de formare
profesională.
Grădinița noastră este CENTRU

PILOT DE ACTIVITĂȚI
INTEGRATE ÎN CADRUL
PROIECTULUI INTERNAȚIONAL
TIMTIM- TIMY!
617
Calitatea activităților desfășurate în

unitatea noastră este confirmată de
învățătorii școlilor unde copiii
frecventează ciclul primar!
618
Rolul familiei în învățarea citit-scrisului
Leulescu Cristiana - prof. în înv. primar

Școala Primară Albești - structură a Școlii Gimnaziale Leșile
Familia, prima „ școală” a vieții, este cea care oferă copiilor primele cunoștințe, primele
deprinderi, dar și primele modele comportamentale, echivalentul psiho-afectiv- stimulativ necesar
debutului socio-familial. Ca prima verigă a sistemului educativ familia are responsabilități clare și
diverse.
S-a spus adesea că elevii proveniți din medii sociale defavorizate înregistrează dificultăți în
însușirea citit-scrisului. Există însă numeroase situații în care copiii, deși provin din astfel de
familii, nu cunosc eșecul școlar. Explicația ar fi , în primul rând, atitudinea familiei față de școală,
în interesul pe care îl arată față de evoluția școlară a copiilor, chiar dacă suportul în învățarea
propriu-zisă este minim sau chiar inexistent. Este adevărat și faptul că familia poate facilita
învățarea citit-scrisului prin crearea unui mediu stimulativ, care să-l apropie pe copil de cuvântul
scris, prin orientarea copilului către elementele comunicării care ne înconjoară.
S-a pus adesea în discuție problema vârstei la care un copil poate să învețe să citească;
perioada de abordare a acestei activități a fost fixată în jurul vârstei de șase ani, dar variază în
funcție de disponibilitățile fiecărui copil. Altfel spus, putem estima că un copil de șase ani este
capabil să învețe să citească. Unii cercetători consideră că nu adulții sunt cei care îl învață pe
copil să descifreze textele scrise, ci el însuși învață printr-o activitate personală, susținută însă de
intervenția părintelui, a educatorului, a învățătorului care îi facilitează reușita.
Copilul intră în contact cu cartea în primul an de viață, atunci când părintele îi spune
înainte de culcare primele povești. Prin intermediul părinților se creează acea „legătură afectivă”
între copil și universul cărții. În timp copilul va dori să țină cartea în mâini, să o răsfoiască. Îi
va cere cititorului adult să treacă peste anumite pagini care îi amintesc de întâmplări triste și își
va exprima dorința de a ajunge la sfârșitul mereu fericit al poveștii.
Copilului îi place, de asemenea, să imite atitudinea de cititor „citind” poveștile pe care le-a
ascultat. Este bine ca părintele să fie receptiv și să accepte acest schimb de roluri care îl apropie
pe copil mai mult de cuvântul scris.
Primele cărți oferite copiilor trebuie alese cu grijă. Adecvate cititorilor începători sunt cele
care au un număr redus de pagini, imagini atractive, culori vii. Copilul va putea „citi” un cuvânt
observând cheia dată de imagine.
După etapa cărților care conțin cuvinte și imagini, se recomandă cele care conțin enunțuri
și imagini și care descriu experiențe familiare copilului. Textul tipărit va avea dimensiuni mai
mari decât în mod normal și va fi așezat în același loc pe pagină, separat de ilustrație.
În această etapă, suportul vizual este deosebit de important, imaginile sunt purtătoare de
sens, completând semnificația textului sau sprijinind înțelegerea acestuia. Imaginile trebuie să fie
la această vârstă lipsite de ambiguitate, dar să fie purtătoare de mesaj și să reflecte universul
copilului.
Importanța mediului educațional, îndrumarea primilor pași în învățarea citit-scrisului,
implicarea părinților în evoluția școlară a copiilor, iată câteva repere la care este bine să
reflectăm.
Bibliografie:
-„Învățământul primar”, revistă dedicată cadrelor didactice, Nr. 2 - 3 din anul 2000, Editura Discipol,
p.60.
619
ŞCOALA GIMNAZIALĂ CĂLMĂŢUIU DE SUS JUD.TELEORMAN

Prof. înv. primar LICĂ TANŢA
Cadrele didactice de la Școala Gimnazială Călmăţuiu de Sus, au planificat și organizat o serie de

activități care să contribuie la crearea și promovarea unei imagini instituționale pozitive în comunitate.
Pentru aceasta au elaborarat unele proiecte locale care să vizeze multiplicarea experienței pozitive și
exemplele de bună practică în managementul instituțional.
Personalizarea ofertei educaționale la nivel instituțional s-a realizat prin diversificarea și
flexibilizarea acesteia în funcție de nevoile și interesele partenerilor și beneficiarilor procesului
educațional.
Pentru buna desfășurare a activității instructiv- educative s-a asigurat un spaţiu şcolar prietenos şi
sănătos și s-au făcut informări periodice privind comportamentul elevilor și antrenarea familiei în
activităţi extracurriculare.
Organizarea activităților de promovare a imaginii școlii au avut loc atât la nivel național cât și
județean.S-au desfășurat următoarele activități: ,,Ziua porţilor deschise”, ,,Ziua şcolii”,sarbătorirea unor
zile festive tradiţionale ,,Ziua şcolii”, ,,Hramul Bisericii”, ,,Ziua Naționala a României”,,1 Martie”, ,,8
Martie”, ,, Ziua învăţătorului”, ,,Ziua copilului”, etc.
Dezvoltarea sentimentului de aparteneţă la cultura şi tradiţia şcolii s-a realizat prin păstrarea
uniformei şcolare pentru toţi elevii, amenajarea unor expoziţii cu lucrări ale elevilor, participarea
elevilor la concursuri şcolare locale şi judeţene. Școala noastră continuă pastrarea tradițiilor și dansurilor
populare din zona de sud a județului Teleorman.
Am înființat ,,Gazeta școlii” pentru a populariza experienţele pozitive şi rezultatele obţinute de către
elevi la diferite concursuri școlare și extrașcolare. Fiecare cadru didactic a identificat nevoia posibilităţii
de formare și a reușit să se înscrie la cursuri de formare și perfecționare considerate necesare. Casa
Corpului Didactic Teleorman oferă tuturor celor interesați posibilitatea de a se perfecționa în domeniul
educației pentru buna desfășurare a activității instructiv-educative prin selectarea celor mai bune oferte de
formare.
Eficientizarea activităţilor curriculare s-a realizat prin evaluarea ofertei educaţionale şi
monitorizarea performanţelor școlare.
Pentru obținerea unor rezultate foarte bune la nivelul școlii s-au stabilit programe de pregătire
suplimentară a elevilor în afara orelor de curs. A crescut interesul pentru atragerea de fonduri
extrabugetare ( scrisori de intenţii către instituţii – parteneri,agenţi economici din zonă etc. ). Creşterea
eficienţei colaborării şcolii cu instituţiile locale: Primăria, Consiliul Local, Poliţia, Biserica, Dispensarul
Medical au dus la o bună promovare a imaginii școlii noastre. Acţiunile şcolii în comunitate s-au
popularizat prin întâlniri, pliante, serbări, mese rotunde și prin invitarea reprezentanţilor Primăriei şi
Consiliului Local la şedinţele cu părinţii şi alte acţiuni ale şcolii (serbări, concursuri ), desemnarea unor
membri ai Primăriei şi Consiliului local în Consiliul de administraţie, organizarea unor acţiuni în comun
cu partenerii educaţionali ce privesc educaţia morală, sanitară, rutieră sau pentru rezolvarea unor
probleme sociale ale unor elevi, dezvoltarea relaţiilor de parteneriat cu instituţiile de cultură la nivel
judeţean şi alţi factori, continuarea relaţiilor de parteneriat cu şcolile din judeţ şi din ţară, identificarea cu
ajutorul Internetului a unor posibili parteneri internaţionali pentru schimburi culturale, turistice etc.
Creşterea gradului de implicare al părinţilor în activităţile şcolii și consilierea părinţilor pentru
ameliorarea climatului educaţional în familie au avut un rol important în promovarea imaginii școlii prin
stabilirea unor întâlniri periodice (program de consultaţii ) și organizarea în comun a unor acţiuni. În
cadrul școlii noastre s-au desfășurat o serie de activități SNAC:,,Săptămâna fructelor și legumelor
donate”, ,, Dăruiește, fii mai bun!/ Și tu poți fi Moș Crăciun!”, ,Dăruiește Zâmbete!”, etc.,unde elevii au
dovedit spirit de echipă și devotament.
620
Prof. Lichi Mioara

Școala Gimnazială Cucuieți, Dofteana
''Menirea firească a şcolii nu e să dea învăţătută, ci să deştepte cultivând destoinicirile intelectuale

în inima copilului, trebuinţa de a învăţa toată viaţa.'' Ioan Slavici
Societatea zilelor noastre este dominată de schimbări și cu cât ritmul schimbărilor este mai rapid, cu
atât se cere mai multă atenție în a folosi creativ strategiile și principiile care se aplică în marketing pentru
a atrage cât mai mult elevii,pentru a le genera încrederea în noi și în educație,pentru a se simți liberi și în
largul lor .
Marketingul ne învață întotdeauna că trebuie să ținem cont mereu de starea cererii ,iar principala
sarcină a instituției (școlii) este să determine nevoile și dorințele pieței-țintă și să le satisfacă prin
structura , comunicarea și livrarea de programe și servicii viabile,competitive și adecvate .
Marketingul este, de fapt, procesul de management responsabil pentru identificarea, anticiparea şi
satisfacerea cerinţelor consumatorului într-un mod profitabil.
Termenul "profitabil" din definiţie semnifică importanţa obiectivului de a atrage elevi şi de a avea o
bună reputaţie în arealul unde îşi desfăsoară școala activitatea.
Câteva strategii eficiente pentru promovarea imaginii școlii pot fi ꞉

a) Strategia de stimulare –are ca scop crearea cererii ,prin introducerea noilor produse și
dezvoltarea celor existente .
Se va urmări reliefarea rolului instituţiei educative și a activității educative a acesteia care va
scoate în evidenţă꞉
 trăsăturile definitorii ale instituţiei educaţionale
 locul şi rolul în sistemul educaţional
 tradiţiile şi realizările instituţiei
 aprecierea făcută de sistem şi comunitate
 avantajele oferite elevilor
 evidenţierea activităţilor specifice instituţiei
 activităţile extraşcolare
 activităţi în folosul angajaţilor
b) Strategia de dezvoltare –vizează sporirea cererii prin atragerea potențialilor consumatori
Se va urmări ꞉
 interacţiunile educaţionale cu alte instituţii
 programe şi proiecte ale instituţiei
 activităţi în folosul comunităţii
 implicarea familiilor elevilor şi agenţilor economici prin elaborare de strategii separate,de
de colaborare şi comunicare
 valorificarea noilor tehnologii în direcţia procesării, esenţializării şi amplificării activităţii
intelectuale la parametrii de eficienţă individuală şi socială
 reliefarea evenimentelor importante în viaţa instituţiei sau la care participă instituţia pe plan
local , național şi internaţional
c) Strategia de remarketing –are ca scop revitalizarea pieței
621
Vizează꞉
 profesionalismul
 competenţa
 onestitatea
 rezultate de prestigiu ale angajaţilor
 participarea angajaţilor la manifestări educaţionale şi ştiinţifice locale , naţionale şi
internaţionale;
 perspectivele medii şi lungi ale instituţiei
d) Promovarea modelelor de bune practici – reprezintă una dintre cele mai eficiente şi puţin
Într-o şcoală promovarea modelelor de bune practici mai ales în cazul cadrelor didactice aduce, în
cele din urmă un plus de notorietate, unităţii respective. Cadrele didactice vor fi mult mai stimulate şi mai
elevilor.
Povestea de mai jos ˝Același lucru ....în alte cuvinte ˝ exprimă metaforic efectul deosebit al folosirii
unei strategii în mod creativ .
Pe o stradă din Paris stătea un orb cu o pălărie la picioare și o plăcuța de lemn pe care scria ꞉ ˝Vă rog
,ajutați-mă ,sunt orb!˝.Un ziarist trecu prin zonă și văzu foarte puțini bani în pălăria orbului.Fără să ceară
încuviințarea ,luă plăcuța de lemn ,o întoarse pe dos și scrise altceva, o puse din nou la picioarele orbului
și plecă .Spre seară întorcându-se pe același drum ,jurnalistul observă că pălăria orbului era plină de bani .
Cu simțurile dezvoltate din pricina lipsei de vedere ,orbul recunoscu pașii ziaristului .Îl întrebă totuși dacă
el este cel care i-a rescris mesajul de pe plăcuță si ce anume îi scrisese .
‐ Nu am scris nimic în neconcordanță cu anunțul dumitale ,răspunse ziaristul ,doar că am exprimat totul
în alte cuvinte .
Târziu orbul a aflat ce –i scrisese ziaristul pe plăcuța de lemn.Mesajul era următorul ꞉˝Și astăzi este
primăvară în Paris și eu tot nu o pot vedea ...˝
(Sursa http꞉//portal.tfm.ro/forum/thread-8-page-4.html )
Morala꞉Când lucrurile nu ne mai reușesc așa cum am dori este o idee bună să schimbăm strategia.
Bibliografie :
1. Gorun Adrian- Educaţia încotro? Modele de administrare a sistemului educaţional, Editura
Academica Brâncuşi, Târgu-Jiu, 2010.
2. Mitran Paula Cornelia- Politici de marketing în sistemul de educație și învățământ,note de curs.
622
REGULI pentru realizarea unui PORTOFOLIU DE LECTUIRĂ
Autor: LICUŢĂ – GAFTON ALEXANDRA
Alege trei poveşti care ţi-au plăcut cel mai mult dintre cele citite.
Pe baza acestora realizează un PORTOFOLIU DE LECTURĂ respectând următoarele cerinţe:
1. - completează câte o fişă de lectură pentru fiecare poveste aleasă, astfel:

- în fişa de lectură vei nota: titlul lecturii, autorul, personajele (principale/secundare,
pozitive/negative) şi rezumatul ( povestirea pe scurt a lecturii );
2. - desenează, în ordinea desfăşurării, scenele mai importante din poveste;
3. - realizează „DIAMANTUL” personajului care ţi-a plăcut cel mai mult în fiecare;
4. - caută (în cărţi, reviste, ziare etc) şi notează informaţii despre autori (data şi locul naşterii, cât
au trăit, ce alte poveşti, poezii, cărţi au mai scris etc);
5. - realizează câte o scurtă compunere în care să îţi exprimi părerile personale despre fiecare
poveste aleasă (de ce ţi-a plăcut, învăţătura desprinsă, păreri despre personaje, expresii frumoase sau
cuvinte noi).
Atenţie!
Toate aceste materiale trebuie să fie realizate frumos, îngrijit şi puse într-un dosar.
Vei fi notat pentru corectitudinea, aspectul frumos şi complexitatea portofoliului tău.
623
PROF. LILIANA ENACHE

Școala Gimnazială nr. 23 „Constantin Brâncoveanu”- Constanța
Situată în județul Constanța, în imediata apropiere a două instituții importante Școala Militară de
Maiștrii Militari a forțelor navale „Amiral Ion Murgescu” și Academia Navală „Mircea cel
Bătrân”,Școala Gimnazială Nr. 23 „Constantin Brâncoveanu” a fost construită în anul 1965, pe strada
Dezrobirii la numărul 82, cartier Coiciu. Această instituție de învățământ funcționează pe două niveluri
de învățământ:ciclul primar și ciclul gimnazial și își derulează activitatea în două schimburi, având în
subordine și două grădinițe cu program normal G.P.N.Nr.52„Delfinii jucăuși” și G.P.N „Mica Sirenă”.
Din anul 2003, în urma hotărârii Consiliului de Administrație și al Consiliului Profesoral, școala are
propria sa identitate, purtând numele marelui voievod martir „Constantin Brâncoveanu”, ca patron
spiritual al școlii.
Simbolurile școlii sunt: sigla școlii cu chipul domnitorului „Constantin Brâncoveanu”, imnul
școlii și ziua școlii sărbătorită pe 21 Mai, praznic inchinat cinstirii „Sfinților Împărați Constantin și Mama
sa Elena”. Clădirea dispune de parter și două etaje, bibliotecă, sală de informatică, săli de clasă prevăzute
cu retroproiector, două terenuri de sport și sală de sport.
Obiectivul major al școlii îl reprezinta parteneriatul școală-familie-comunitate avînd ca scop
îmbunătățirea relațiilor interumane și creșterea calității vieții. Parteneriatele între diverse instituții
generează activități atractive, atât școlare cât și extrașcolare. Cei mai mulți elevi, apreciază relațiile dintre
ei și profesori drept bune și foarte bune și cred că responsabilitatea unei atmosfere normale revine tuturor
factorilor implicați: elevilor înșiși, părinților, profesorilor clasei,dirigintelui, directorului școlii
,comunității locale și instituțiilor partenere.
Amintesc aici câteva din activitățile școlare și extrașcolare la care au participat elevii din școala
noastră:
Având în vedere opţiunile tot mai numeroase ale elevilor pentru pregătire în meserii cerute de
piaţa muncii, unităţile şcolare de profil, alături de unităţile gimnaziale şi partenerii lor, Inspectoratul
Şcolar Judeţean Constanţa, în colaborare cu Instituţia Prefectului, autorităţile locale şi operatorii
economici au organizat:
1. Târgul ofertelor educaţionale din învăţământul profesional: “Ştiu să-mi aleg meseria” - Cumpăna -
Campusul Şcolar la care au participat elevii claselor a VII-a și a VIII-a. Cu această ocazie,
Inspectoratul Şcolar Judeţean Constanţa a pus la dispoziţie formulare elaborate de Ministerul
Educaţiei Naţionale, vine în sprijinul operatorilor economici care îşi lansa solicitările de şcolarizare în
învăţământul profesional şi dual pentru anul şcolar 2018-2019
2. Inspectoratul Școlar Județean Constanța, în parteneriat cu D.J.S.T. Constanța, Consiliul Județean
Constanța, Primaria Constanța, Federația Sportul pentru Toți, F.E.F.S. Constanța au organizat
CROSUL DOBROGEI -Startul s-a dat din piațeta ,,Perla Mamaia,, – Sosirea la piațeta ,,Cazino,,.
Scopul pentru care s-a realizat acest parteneriat reprezintă:- formarea unei conduite favorabile şi a
unui stil de viaţă sănătos, mental şi fizic, prin derularea activităţilor cu specific sportiv;
3. Activitate extrașcolară :Turul staţiunilor din sudul litoralului-Elevii însoţiţi de profesori au făcut
turul staţiunilor din sudul litoralului. Aerodromul Tuzla, staţiunea tineretului, Costineşti unde au
admirat şi pozat epava vasului eşuat şi simbolul staţiunii, Obeliscul. Elevii au identificat şi colecţionat
cochillii de scoici şi melci. A urmat apoi vizita la Mânăstirea 23 August unde elevii au ascultat cu
interes explicaţiile preotului şi au cumpărat diferite obiecte specifice. Excursia a continuat cu vizitarea
Hegheliei din Mangalia unde au fost încântaţi să admire frumoasele exemplare de cai din rasa pur
sânge arab. Turul s-a încheiat cu ultima staţiune, Vama Veche. La întoarcere, elevii au putut observa
şi staţiunile Jupiter, Neptun, Venus, Olimp, din păcate pustii, fără turişti. Toţi elevii au fost foarte
624
încântaţi şi au spus că vor reveni la vară când staţiunile vor fi animate. Formarea unei atitudini
ecologiste.
4. Mesajul meu pentru Romania-in cadrul proiectului judetean "Mandru că sunt român"-29.nov.
2017-„ROMÂNIA TE IUBIM„-activitate desfășurată în curtea școlii.
5. Pe urmele poetului latin Ovidiu și ale vechiului Tomis -Parteneri implicaţi: Părinții, Muzeul Național
de Istorie și Arheologie Constanța, Muzeul de Artă Constanța, Catedrala
Sf. Apostoli Petru și Pavel
6. Prezentarea unui program artistic în cinstea Nașterii Domnului este un izvor nesecat de trăire
autentică, emoție,bună dispoziție și unde au fost implicați elevii, cadrele didactice dar și familia.
625
prof. Lipovan Carmen,

Școala Gimnazială Nr 1 Hereclean, județul Sălaj
Pornind de la citatul Regelui Ferdinand I. ,,Nu zidurile fac o şcoală, ci spiritul ce domneşte într-
însa”. -putem afirma că școala în sine nu reprezintă doar o clădire, ci înseamnă un loc în care venim zi de
zi pentru a ne pregăti pentru viitor. Între pereții clădirii se află ziua de mâine, dorința de a asigura fiecărui
elev o șansă la educație și speranța unei Românii mai bune.
Imaginea unei școli trebuie să fie o prioritate pentru toți partenerii educaționali școală-
părinți/elevi-comunitate. Conlucrarea și dialogul deschis conduc spre creșterea calității actului
educațional și formarea tinerei generații în toate direcțiile: intelectuală, creativă, etică și socială. Rolul
dascălului în viața omului este esențial, acesta având menirea de a modela caractere și de a ajuta elevul,
cu fiecare an care trece, să mai facă un pas spre desăvârșirea profesională. ,,Rădăcinile învățăturii sunt
amare, dar roadele sunt atât de dulci” Principalele direcții ale învățământului românesc, regăsite în
școala noastră sunt transformarea didacticii într-un demers sistematic axat pe formarea de competențe
teoretice şi practic-acționale ale celor care învață; creşterea interesului cadrelor didactice pentru
modernizarea şi perfecționarea metodologiei de lucru şi pentru adaptarea ei la cerințele unui învățământ
modern; dezvoltarea capacității de comunicare cadru didactic-elev, cadru didactic-părinți, adaptarea
procesului instructiv-educativ la particularitățile şi specificul claselor de elevi.
Consider că promovarea imaginii unei școli constă în:
- capacitatea şi competența corpului profesoral de a obține şi menține la standarde ridicate performanțele

elevilor
-stimularea învățării continue, aspirația spre calitate, modernitate, eficiență, deschiderea către cerințele
comunității locale
- oferta educațională diversificată, bazată pe valori şi principii europene, personalizarea acesteia la nivel
instituţional prin inovare, diversificare şi flexibilizare în funcţie de nevoile şi interesele partenerilor şi
beneficiarilor demersului educaţional
-păstrarea și valorificarea tradițiilor, obiceiurilor locale și naționale;
-organizarea unor evenimente precum : Ziua școlii, Zilele satului, omagierea unor personalități istorice,
culturale etc.
-elaborarea unor reviste școlare
- realizarea unor proiecte educative, parteneriate educaționale, concursuri la nivel local, județean,
interjudețean etc. care să vizeze schimbul de experienţă şi exemplele de bună practică
-popularizarea activităților școlare și extrașcolare în mass-media și publicarea unor articole
-difuzarea informațiilor de inters public pe site-ul și facebook-ul școlii

educaţionali reprezentaţi de elevi, părinţi şi alţi parteneri (locali, regionali, naţionali, economici ş.a.).
Conştienți de faptul că performanța actului didactic este puternic influențată de tehnologie, ne-am
626
preocupat permanent să asigurăm suportul tehnic, infrastructura, dar şi resursele umane necesare. În
oferta educațională a şcolii există şi discipline opționale care contribuie la dezvoltarea competențelor
digitale ale elevilor. Şcoala dispune de un site permanent actualizat.
Parteneriatul funcțional între școală-familie-comunitate, relația armonioasă între

educat-educator și adaptarea ofertei de educaţie şi formare profesională la cerinţele pieţii muncii, la
nevoile şi intereselor elevilor, conform tendinţelor de dezvoltare economică locală, naţională şi europeană
sunt atributele unui sistem de învățământ eficient.
În concluzie, orice acțiune realizată ce vizează școala, cu scop pozitiv, poate fi transformată într-o
strategie de promovarea a imaginii școlii, indiferent dacă unitatea de învățământ se găsește în mediul rural
sau urban.
Bibliografie:
1.Rus,Flavius Catalin, Introducere în știinta comunicării și a relatiilor publice, Editura Institutului

European, Iași, 2002
2.Jurcău, N., Psihologia Educaţiei. Ediţia a-VI-a, Editura UTPRES, Cluj-Napoca, 2006
3.Vrasmas, E. A, Consilierea şi educaţia părinţilor., Editura Aramis, Bucureşti 2002.
4.McQuail, Denis, Windahl,Seven, Modele ale comunicării, Editura Comunicare.ro, București, 2004
5.Ghid de bune practici în formarea profesională a cadrelor didactice din învățământul preuniversitar
627

PRIVIND PROMOVAREA IMAGINII UNITATII SCOLARE
PROF. ÎNV. PRIMAR, CORNELIA LIPOVANU

LICEUL TEORETIC ,,MIHAI VELICIU” CHIȘINEU-CRIȘ, JUD. ARAD
Campania de comunicare-caracteristici
acceptate.
– tinta;
Tipuri de campanii de relatii publice

628
simplu anuntare;
anunta;
Caracteristicile campaniilor de succes.
publicurile ei, oferindu-le o perspectiva diferita despre ceva ce stiau deja sau credeau ca stiu. Un al doilea
element este asigurarea unor suporturi sau stimulente materiale, care pot continua la eficacitatea
campaniei. Astfel, daca se doreste ca femeile din tarile din lumea a treia sa-si vaccineze copii, campanile
pot atinge rezultatul dorit daca doctorii si serul sunt deja disponibile in sat. Al treilea element este
constrangerea. In unele situatii trebuie sa existe ceva mai mult decat stimulente materiale. Multe campanii
pentru purtarea centurii de siguranta in automobile au trecut de la faza de educare si de oferire de
suporturi materiale, la institu irea de legi pentru acordarea de amenzi pentru nesupunere. Al patrulea
element este sustinerea , care se refera la reluarea mesajului.Este nevoie de reluarea mesajului, nu numai
pentru ca oamenii uita, dar pentru ca apar si membrii noi in publicul –tinta.Sustinerea ajuta la
intensificarea puterii mesajului,pentru ca extinde aria de acoperire a mesajului, care este supus si de
oameni din afara unitatii scolare.

629

PROF. COSMIN LIPOVANU

LICEUL TEORETIC ,,MIHAI VELICIU” CHIȘINEU-CRIȘ. JUD. ARAD
școlii, nu numai pentru a atrage elevi către școala ta, chiar pentru a-i păstra sau a-ți face cunoscută
activitatea. De ce?
Pentru că prin organizarea şi participarea la acţiuni comune şi relevante pentru comunitate si prin
stabilirea unor legături, participarea responsabilă a tuturor persoanelor implicate la problemele comune
ale societăţii civile pentru realizarea proiectelor proprii, instituţii publice locale şi judeţene reușim sǎ
Planificarea,implementarea si evaluarea unei campanii de relatii publice privind promovarea imaginii

scolii.
Stabilirea obiectivelor, a orarelor si a bugetelor.

◄Tema
comunicare ?
630
raspunde la el ?
4. Ar trebui folosit un singur canal mediatic ? Daca este dezirabil un mixaj de media, ce media ar
TELEVIZIUNEA - combina caracteristicile legate de vaz, auz - mesaj efemer;
si miscare; - spatiile disponibile mai greu
- credibilitate pentru ca mesajul este transmis de gasit;
- mesaj cu mare impact; -reproducere proasta a culorilor;
- popularitate.
- ofera prestigiu celui care face publicitatea; - publicurile unui anumit tip de
- mai multi cititori pentru un exemplar; reviste sunt aceleasi;
- reproducere buna a culorilor. - mesajul este transmis imediat;
- costurile de productie sunt
crescute;
- usurinta in schimbarea textului reclamelor; nationala;
- potrivite pentru publicitatea distribuitorilor - costuri diferite intre reclamele
si a producatorilor; locale si cele nationale;
- uneori,reproducerea culorilor
este proasta.
RADIOUL - selectivitatea pietelor geografice; - mesaj limitat de csegemente
- saturare buna a pietelor locale; de timp restrictionate;
- usurinta in schimbarea textului reclamelor - fara abordare vizuala;
miscare; - mesaj limitat de segmente de
- potrivit pentru publicitatea distribuitorilor si - audienta selecta;
producatorilor; - slaba audienta;
1.Coman , Cristina , Relatii publice si mass-media, Iasi, Editira Polirom,2000
2.Dragan,I. , Paradigme ale comunicarii de masa, Editura Sansa, Bucuresti, 1996
3.Rus,Flavius Catalin, Introducere in stiinta comunicarii si a relatiilor publice,Iasi, Editura Institutului
European,2002
4.McQuail, Denis, Windahl,Seven, Modele ale comunicarii, Bucuresti, Editura Comunicare.ro,2004
5.Remus ,Pricopie, Relatii publice, Curs support
631
Școala și familia, parteneri în promovarea imaginii unității școlare
Prof. Livedean Marinela

Școala Gimnazială Răchitova, Județ Hunedoara
Un parteneriat real între școală și familie este calea de a ajuta elevii să aibă succes şi, implicit,
spre o bună promovare a imaginii instituției școlare. Atunci când părinţii, elevii si ceilalţi membri ai
comunităţii se consideră unii pe alţii parteneri în educaţie, se creează în jurul elevilor o comunitate de
suport care începe să funcţioneze.
Parteneriatele trebuie văzute ca o componentă esenţială în organizarea şcolii şi a clasei de elevi.
Ele nu mai sunt de mult timp considerate doar o simplă activitate cu caracter opţional sau o problemă de
natura relaţiilor publice. Parteneriatul şcoală - familie este o formulă pedagogică, noţiune relativ nouă
înserată în domeniul educaţiei. Pedagogul Sorin Cristea (2010) consideră că acest parteneriat este de fapt
un segment care „reflectă mutaţiile înregistrate la nivelul relaţiilor existente între instituţiile implicate
direct şi/sau indirect în proiectarea şi realizarea obiectivelor sistemului de învăţământ: şcoala, familia,
comunitatea locală, agenţii sociali (economici, culturali, politici, religioşi etc.), factori de asistenţă socială
etc.”
Prin parteneriatul școală – familie se urmărește realizarea unei comunicări eficiente între cei doi
factori și punerea de comun acord a sistemelor de valori şi a cerinţelor de la copil. Mircea Agabrian
(2005) consideră că din acest parteneriat cei mai câștigați sunt elevii. Ca parteneri, atât şcoala cât şi
familia au anumite cerinţe una faţă de cealaltă. Prin urmare, profesorii doresc din partea părinţilor: să
ofere copiilor lor condiţii optime ca aceștia să se dezvolte, să le ofere un mediu sigur, liniştit şi prielnic
pentru a învăța, să sugereze copiilor importanţa educaţiei pentru viaţa de adult, să-i îndrume pe copii să
realizeze un echilibru între activităţile şcolare şi cele casnice, să comunice des şi deschis cu profesorii, să-
i înveţe pe copii autodisciplina şi respectul faţă de alţii, să-i determine pe copii cum să reziste influențelor
nefaste, să-şi accepte responsabilitatea de părinte fiind un bun exemplu, să susţină acțiunile şcolii.
De asemenea, părinţii au şi ei expectanțe privitoare la activitatea cadrelor didactice cum ar fi: să
fie receptivi la nevoile, interesele şi abilitățile copiilor, să comunice des şi deschis cu părinţii, să
stabilească cerinţe şcolare nepărtinitoare pentru toţi elevii, să manifeste dăruire în educarea copiilor, să
trateze pe toţi elevii corect, să intensifice disciplina pozitivă a copiilor, să ofere indicaţii cu privire la
modul în care părinţii îi pot ajuta pe copii să înveţe. Mai mult, reprezentanţii părinţilor au acces în
Consiliul de administraţie al şcolii, se constituie în asociaţii de părinţi, dându-le un statut legal
suplimentar de autoritate.
Participarea democratică în luarea deciziilor în cadrul şcolii constă în stabilirea prin lege a
consiliului de administraţie şcolară, în care părinţii au reprezentanți cu rol decizional şi de control. În
ultimii ani se pune accent și pe un angajament mutual clar stabilit între părinţi şi școală, în baza unui
contract educațional individual privind educaţia copilului. Scopul contractului are ca principiu asigurarea
condiţiilor optime de derulare a procesului de învăţământ prin implicarea şi responsabilizarea părţilor în
educaţia beneficiarilor direcţi ai educaţiei elevilor.
Astfel, școala are responsabilitatea cea mai importantă în procesul instructiv-educativ. Părintele
este o persoană responsabilă pentru educarea şi comportamentul copilului şi pentru colaborarea cu şcoala
spre beneficiul acestuia. Elevul este și el responsabil pentru propria educaţie. Din momentul semnării
acestuia, contractul educațional dintre familie şi şcoală se consideră ca un sistem de îndatoriri reciproce în
colaborarea părinţilor cu şcoala pentru a educa şi forma copilul. Experienţa acumulată pe parcursul
timpului la catedră a arătat că o relaţie de susţinere reciprocă şi o atmosferă binevoitoare a factorilor
educaţionali favorizează educaţia de calitate şi sprijină formarea şi completarea culturii pedagogice a
familiei.
Iată câteva dintre activitățile extracurriculare care, și prin implicarea familiei, pot contribui la
promovarea imaginii școlii:
- serbările şcolare - prin care părinţii pot descoperi aptitudini speciale ale copiilor, nivelul dezvoltării
acestora, pot să le evalueze performanţele, să se implice în organizarea acestor activităţi;
- implicarea părinților în proiecte și parteneriate şcolare;
632
- Ziua porților deschise - în cadrul cărora părinţii asistă la orele de curs şi la alte activităţi;
- lecţii deschise - părinții pot participa la lecții şi cunoaşte modalităţi, metode, mijloace didactice, pe care
le pot folosi acasă pentru completarea educației copiilor;
- avizierul şcolii - conţine informaţii de interes comun pentru elevi şi părinţi privind activităţi ce se
desfăşoară în şcoală, rezultate de la concursuri, anunţuri importante, programe în derulare etc;
- ateliere de lucru cu părinţii - în cadrul cărora aceştia sunt familiarizaţi cu standardele de eficienţă a
învăţării/finalităţile educației, conţinuturile, strategiile aplicate, programul de activitate a şcolii;
- mese rotunde - la care părinţii şi profesorii fac schimb de experienţă educaţională;
- revista și site-ul web al școlii - ce conţine informaţii despre activităţile instituţiei; prezentarea unor
evenimente; anunţuri despre activităţile ce urmează a fi desfăşurate; articole care pot fi scrise și de unii
părinți;
- activităţi pentru copii organizate în comun de către învăţători, profesori şi părinţi.
În concluzie, un parteneriat real între școală și familie acţionează în următoarele direcţii: ajută
profesorii în munca lor, generează și perfecționează competențele şcolare ale elevilor, îmbunătăţesc
programele de studiu şi climatul şcolar, dezvoltă abilităţile educaţionale ale părinţilor,promovează
imaginea unei școli ce pregătește elevul pentru viață.
Bibliografie:
1. Agabrian, M., Milea V., Parteneriate şcoală-familie-comunitate, Ed. Institutul European, Iaşi,
2005;
2. Batrânu, E., Educația în familie, Ed. Politică, Bucuresti, 2005; Cosma, T., Şedinţele cu părinţii în
gimnaziu, Ed. Polirom, Iaşi, 2001;
3. Cristea S., Fundamentele pedagogiei, Ed. Polirom, Iași, 2010; Jigău M., coord., Curriculum
clasele V-VIII Consiliere și orientare, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, Consiliul Naţional pentru
Curriculum, Bucureşti, 2005;
4. Jinga, I., Negreț, I., Învățarea eficientă, Ed. Aldin, București, 1999;
5. Vinţanu, N., Educaţia adulţilor. Idei pedagogice contemporane, Ed. Didactică și Pedagogică,
Bucureşti, 1998;
6. Vrasmaş, Ecaterina, Intervenţia socio-educaţională ca sprijin pentru părinţi, Ed. Aramis,
București, 2008.
633
IMPORTANTA ENERGIEI
LIXANDRU CARMEN - SCOALA GIMNAZIALA NR. 188, BUCURESTI
Un grup format din cinci elevi ai clasei aVIIIa C, numit “ENERGIE INFINITA”, a elaborat un
proiect in cadrul concursului PLAYENERGY, in parteneriat cu ENEL, considerand ca este obligatoriu
pentru orice individ, deci si pentru elevi, sa cunoasca importanta energiei in viata fiecaruia dintre noi si a
planetei.
Obiectivul urmator al proiectului este scimbarea de mentalitate si intelegerea faptului ca energia nu este
infinita daca nu o folosim in mod responsabil si daca nu gasim noi surse de energie.
Este greu să ne imaginăm viaţa noastră fără energie electrică. Cu toate acestea, puţini oameni se
gândesc la faptul că energia, care ne dă căldură şi confort,este obţinută prin arderea cărbunilor, petrolului
si gazelor naturale la centrale de diferite tipuri. În atmosferă se emite dioxid de carbon şi creşterea
concentraţiei lui duce la procese climatice ireversibile.
Energie solara. Pământul, împreună cu alte planete din sistemul nostru solar, este îndatorat pe vecie
soarelui pentru toată energia pe care o primeste de la acesta. Toate anotimpurile, rotaţia planetei şi
revolutia sa solara se bazează pe forţa de atracţie a soarelui şi energia solara care ajunge pe planetă.
Panourile solare nu produc nicio poluare in timpul functionarii, spre deosebire de reactoarele nucleare si
instalatiile termice. In timp ce primele cauzeaza probleme legate de evacuarea deseurilor nucleare, cele
din urma produc fum daunator si cenusa.Productia de energie solara de catre panourile solare sau prin alte
mijloace ce utilizeaza energia solara este lipsita de zgomot, spre deosebire de alte metode. Montarea
panourilor solare este facila si eficienta din punct de vedere al costurilor. Mai mult, acestea devin utile in
situatiile in care retelele locale nu functioneaza, cum ar fi in spatiu, spre exemplu.Spre deosebire de
rezervele de ulei si carbune, energia solara este disponibila in toate zonele planetei, nefiind concentrata
intr-o singura parte. Prin urmare, “recoltarea” energiei solare poate fi realizata aproape in orice loc.
Unitatile generatoare de energie solare sunt compacte si flexibile ca proiectare, ceea ce inseamna ca pot fi
instalate aproape in orice tip de spatiu, fara a va face griji ca trebuie sa construiti locatii speciale.
Initial, panourile solare costa mult, dar generarea gratuita de energie, de-a lungul anilor, duce la un
cost global extrem de efcient. In plus, panourile solare presupun mai putina mentenanta si monitorizare.
Energie Infinita si Verde. Reactorul german de fuziune nucleară Wendelstein 7-X (W7-X)
funcționează și promite energie infinită și verde pentru totdeauna - acest sistem parcă desprins dintr-un
film SF, denumit și „stellerator” sau „steaua din borcan” a generat plasmă de hidrogen, conform unui
studiu publicat în ultima ediție a revistei Nature Communications, transmite Live Science, citată de
Agerpres. Succesul înregistrat de ultimele teste ale reactorului le conferă oamenilor de știință undă verde
pentru a continua cercetările pentru a obține ceea ce este considerat de mulți drept „Sfântul Graal” al
energiei -tehnologia de a obține energie din fuziunea atomilor de hidrogen, la fel ca în cazul Soarelui și
celorlalte stele. De mai multe decenii oameni de știință din diferite părți ale lumii urmăresc cu
încăpățânare acest obiectiv ambițios: construcția unui reactor de fuziune nucleară care să genereze energie
în același mod în care o fac stelele. Încorporată în centrale energetice, această tehnologie de tip „stea în
borcan” are capacitatea de a ne asigura, pentru totdeauna, energie infinită obținută fără niciun fel de
poluare. Iar conform informațiilor care vin din Germania, oamenii de știință sunt cu un pas mai aproape
de acest obiectiv.
Spre deosebire de un reactor nuclear tradițional, de fisiune, care sparge nucleele atomice ale elementelor
grele pentru a obține energie, un reactor de fuziune funcționează prin fuziunea nucleelor atomice ale
elementelor ușoare și transformarea lor în elemente mai grele. În cazul stelelor, în primă fază, doi atomi
de hidrogen fuzionează pentru a produce un atom de heliu, un proces care eliberează uriașe cantități de
energie și nu produce niciun fel de poluare radioactivă ca în cazul fisiunii nucleare. Mai mult decât atât,
combustibilul folosit pentru reacțiile de fuziune nucleară este hidrogenul, cel mai abundent element
chimic din Univers și care poate fi extras foarte ușor din apă.
634
Lumea fără energie?

Să ne imaginăm cum ar fi. Din punctul nostru de vedere, ar fi mai dificil să ne adaptam unei
astfel de situatii. De ce? Pentru ca oamenii s-au obişnuit să se foloseasca de energia elecrica in fiecare
zi.Viata moderna nu poate fi conceputa fara energie electrica.Astfel, cea mai mare parte a descoperirilor
din ultimul secol nu ar fi fost realizate daca nu ar fi existat energia electrică.
635
Imaginea scolii in societate
p. i. p. p Loghin Irina-Mihaela
Scoala Gimnaziala nr. 1 Saveni
cum.
Pentru realizarea unei promovări de imagine eficiente, se vor urmări:
a) reliefarea rolului instituţiei educative

b) reliefarea activităţii instituţiei educative
c) reliefarea rolului angajaţilor
636
JOACA IN AER LIBER. BENEFICII IN DEZVOLTAREA COPILULUI
GRĂDINIȚA CU P. N. LUNCA CALNICULUI
PROF. ÎNV. PREȘCOLAR:

LUCA LĂCRĂMIOARA FLORINA
Beneficiile jocului in aer liber din punct de vedere al devoltarii fizice a copilului
Indiferent ca este vorba despre jocuri ce se bazeaza pe alergat, pe sarit, pe mers de-a busilea, pe
catarat sau pe aruncat, pe nimerit la tinta, pe rostogolit etc. copilul poate dobandi importante abilitati
manipulative, precum: capacitatea de a impinge un leagan, de a trage dupa el un obiect, de a ridica si de a
cara.
Asa cum sunt de parere expertii, joaca in aer liber constituie pentru copil un adevarat "antrenament
de fitness", permitandu-i sa-si regleze respiratia, sa-si coordoneze miscarile, sa dobandeasca simtul
echilibrului, sa devina suplu, agil. De altfel, conform unui studiu realizat in SUA in 2010, copiii care se
joaca frecvent pe-afara "prezinta riscuri mult mai mici de a deveni obezi si de a dezvolta, pe viitor,
afectiuni cardiace". In acelasi timp, s-a putut observa, in cadrul acestei categorii, o activitate mai intensa a
glandei pineale (parte a creierului care coordoneaza "ceasul biologic") si, implicit, existenta unui sistem
imunitar mai puternic.
Nu in ultimul rand, jucandu-se la aer, copilul va beneficia de absorbtia si de sinteza, pe cale
naturala, a vitaminei D (utila in combaterea unor afectiuni ale oaselor, ale inimii, dar si responsabila cu
reducerea riscului declansarii diabetului si asigurand, desigur, functionarea imunitatii).
Beneficiile pe care le are joaca in aer liber asupra dezvoltarii cognitive a copilului
Specialistii ne atrag atentia asupra faptului ca, incurajand copiii sa se joace pe-afara, le putem
stimula dezvoltarea intelectuala.
Pe de o parte, copiii vor deveni mai inventivi incercand sa-si imagineze tot felul de jocuri pe care
sa le poata desfasura afara. Acest lucru ii va ajuta inclusiv la scoala, creativitatea fiind esentiala in gasirea
unor solutii utile in rezolvarea de probleme. Totodata, copiii isi vor putea dezvolta limbajul, vocabularul
si abilitatile de a asculta.
Pe de alta parte, asemenea abilitati ii vor ajuta sa asimileze mai bine si mai rapid notiunile predate
la gradinita/la scoala, intrucat pot realiza mai usor conexiuni intre situatiile concrete cu care s-au
confruntat la un moment dat in timpul jocurilor in aer liber si cele prezentate in clasa.
Tot in baza cercetarilor din ultimii ani s-a descoperit faptul ca cei care isi petrec mai mult timp
jucandu-se in aer liber invata sa fie mai atenti la ceea ce se intampla in jur. Astfel, ei invata prin ei insisi
despre lume, ceea ce promoveaza "autonomia, luarea deciziilor si dobandirea unor competente
organizatorice".
Nu in ultimul rand, joaca in natura poate oferi mereu experiente noi, datorita carora micutii vor invata, de
exemplu, despre plante, animale, fenomene ale naturii, imbunatatindu-si inclusiv capacitatea de a asimila
mai rapid informatiile si de a le retine pentru mult timp.
Cum poate contribui joaca in aer liber la dezvoltarea abilitatilor sociale si la dezvoltarea emotionala a
copilului
Din punct de vedere al dezvoltarii abilitatilor sociale, psihologii considera ca micutii care se joaca
frecvent in aer liber au sansa sa dobandeasca mai rapid abilitatile de a fi lideri in comparatie cu cei care se
joaca mai mult in casa. Astfel, un copil poate excela in a explica anumite reguli sau ii poate ajuta pe altii
sa depaseasca eventuale obstacole ce ar surveni in timpul jocurilor. Aceste abilitati ii vor stimula
increderea in propriile forte si il vor ajuta sa aiba din ce in ce mai multi prieteni.
Totodata, copiii care se joaca in aer liber se adapteaza mai usor situatiilor noi, sunt capabili sa recunoasca
anumite pericole si sa coopereze cu ceilalti pentru a le evita. Au incredere in partenerii lor, le este mai
usor sa imparta, dar si sa recunoasca emotiile/sentimentele celor din jur.
637
Alte beneficii aduse de joaca in aer liber

Jocurile organizate afara contribuie si la cresterea perseverentei copilului. Spre exemplu, daca in
timp ce isi construieste o casuta pentru animale, acesta va constata ca unele crengute sau bete nu au
dimensiunea potrivita, se va stradui sa gaseasca unele adecvate. Din acest motiv, copilul isi va canaliza
energia pentru a-si atinge scopul (finalizarea casutei), nivelul anxietatii se va reduce, iar el isi va depasi
mai usor temerile si va gandi mai pozitiv decat cei care isi petrec cea mai mare a timpului "intr-un spatiu
interior, securizat". In consecinta, copilul va invata sa-si gestioneze mai bine succesele si esecurile, ceea
ce ii va fi deosebit de util pe parcursul intregii vieti.
Un alt beneficiu al jocului in aer liber este dezvoltarea simtului estetic al copiilor. Natura este
plina de privelisti frumoase, de sunete si de texturi de tot felul, care asteapta sa fie descoperite si fata de
care copiii pot deveni sensibili.
In special cei mai mici (incepand chiar din primele luni de viata), dar chiar si prescolarii, invata
multe lucruri noi cu ajutorul simturilor. Atunci cand se joaca pe-afara, au foarte multe de vazut (tot felul
de plante, animale, pasari, fenomene ale naturii), de auzit (de la fosnetul frunzelor la cantecul pasarilor),
de mirosit (pamantul, florile etc.), de atins (cum ar fi tot felul de frunze) sau chiar de gustat (de exemplu,
gustul unei picaturi de ploaie). Au astfel sansa sa-si dezvolte perceptiile mult mai bine decat cei care, de
pilda, isi petrec mult timp in fata televizorului sau calculatorului (acestia isi folosesc doar doua dintre
simturi: vazul si auzul).
Copiii vor ajunge sa iubeasca si sa respecte natura, sa-si doreasca din ce in ce mai mult sa stea in
aer liber. Datorita acestui fapt, vor fi mai fericiti, mai deschisi si mai dispusi sa socializeze cu ceilalti in
mijlocul naturii.
638
PROMOVAREA IMAGINII SCOLII MELE
PROF. INV. PRESC. LUCA SÎNZIANA

ȘC. GIMN. „NICOLAE LABIȘ”, MĂLINI
''Menirea firească a şcolii nu e să dea învăţătută, ci să deştepte cultivând destoinicirile intelectuale

în inima copilului, trebuinţa de a învăţa toată viaţa.'' Ioan Slavici.
Calitatea în educație înseamnă asigurarea pentru fiecare educabil a condițiilor pentru cea mai
bună, completă și utilă dezvoltare. Calitatea este dependentă de valorile societății în care funcționează
sistemul respectiv de educație.
Pentru început, grădinița poate părea doar un loc de joacă, un loc unde părinții își pot lăsa copiii.
Cu toate acestea grădinița contribuie la dezvoltarea psihică a copiilor și se concentrează pe diverse
abilități necesare pentru viitor. La grădinița, copiii își însușesc noțiunile de bază în ceea ce privește
scrierea, limbajul si numerele.
De asemenea, acest mediu este perfect pentru a învăța conceptul de relaționare si pentru o primă
integrare in sistemul de învățământ. Adaptarea la grădiniță este uneori foarte grea. Trebuie să începem cu
câteva săptămâni înainte să îi povestim ce înseamnă grădiniţa, câţi prieteni îşi va face acolo, la ce
activităţi şi jocuri interesante va participa.
Este foarte important să îi arăţi copilului cât de frumos este acolo .Un prieten printre noii lui
colegi ar putea face minuni pentru acomodarea copilului.
Deşi în alte ţări acomodarea treptată este normală, în majoritatea grădiniţelor româneşti, orice fel
de sistem de acomodare blândă este întâmpinat cu reticenţă.
Personalul grădiniţei, chiar şi la multe din cele private, nu este foarte receptiv la dorinţa părintelui
de a participa la câteva ore împreună cu copilul.
Copiii au personalități diferite și cel mai important, simt diferit. Acomodarea trebuie făcută în
ritmul lor, însă nu este indicat ca aceasta să se prelungească inutil, doar din cauza mamei pe care nu o lasă
sufletul să plece.
Dacă părinții nu sunt pregătiți să lase copilul la grădiniță, atunci cu siguranță ar trebui să mai
aștepte o vreme până să ia această decizie. În primele zile de acomodare la grădinița, este posibil ca cel
mic să nu mănânce sau deloc. Este normal, totul este nou pentru cel mic.
Uneori, această perioadă poate dura si trei săptămâni însă cu timpul lucrurile se vor așeza.
639
Grădiniţa nr. 2 Voluntari
Prof. Lucreţia Mirela Petrache
“Copiii sunt cea mai valoroasă resursă a lumii şi cea mai mare speranţă a ei pentru viitor“
(John Fitzgerald Kennedy
Grădiniţa nr.2 Voluntari este o instituție de învățământ cu tradiție în orașul Voluntari fiind fondată în
1978, funcţionând ca şi grădiniţă cu program normal, iar începând cu anul 1990 grădiniţă cu program
prelungit.
Clădirea veche a fost construită în anul 1920 şi avea o suprafaţă de
380m². Până în anul 1976, clădirea a adăpostit arhiva Grupului Şcolar
Voluntari.
În timpul celui de-al doilea război mondial, unitatea a fost o cazarmă
militară, dotată cu tuneluri subterane ce duceau de la intrarea în curte şi până
la fortul din pădurea Ştefăneşti, ulterior acestea fiind acoperite cu cărămizi.
Din anul 1986, grădiniţa a primit două săli de clasă în localul şcolii din
str.Tudor Vladimirescu, unde funcţionează 2 grupe cu program normal.
Un nou sediu al grădiniței a fost finalizat în anul 2010 cu sprijinul
Primăriei Orașului Voluntari. Sediul modern şi plin de culoare, include săli de clasă spaţioase,
dormitoare, spaţii de joacă interioare şi exterioare, cabinet medical.
Credem că educaţia preşcolară se realizează prin activităţi instructiv-educative variate şi atractive,
care stimulează curiozitatea şi dorinţa copiilor de a învăţa. Misiunea noastră este să modelăm cu blândețe
sufletele copiilor și să creionăm zâmbete pe chipurile lor, asigurând un învăţământ de calitate, capabil să
contribuie la pregătirea copiilor pentru o lume în schimbare, formându-le capacităţi, deprinderi şi
competenţe, care în viitor să le permită să-şi găsească locul şi menirea socială.
Colectivul se caracterizează printr-o mare capacitate de colaborare şi comunicare constructivă,
receptivitate la noutăţi, profesionalism, dinamism şi o continuă preocupare pentru autoperfecţionare.
Împreună cu partenerii noștri - părinții - punem temelia și cărămizile valorilor prezente și viitoare
astfel încât să clădim personalități puternice, echilibrate și pregătite pentru viață.
Vă prezentăm câteva aspecte din activităţile noastre deosebite.
640
641
Promovarea Imaginii Scolii
Profesor Învățământ Preșcolar Lucuț Anuța
Un rol important în promovarea imaginii școlii sunt proiectele educaționale. Școlile sunt
organizații bazate pe cunoaștere, în contextul acesta, cunoașterea și cunoștințele sunt vitale pentru
organizație, iar factorii motivaționali trebuie să fie mult mai diversificați.
Organizațiile școlare își definesc performanța raportându-se la nivelul de performanța al elevilor,

la numărul elevilor de excepție din organizație(elevi cu rezultate la olimpiade și concursuri), ceea ce
presupune și cadre didactice competente și cu performanțe.
Pentru ca elevii să fie la un nivel de performanța ridicat și pentru a avea un număr mare de elevi
de excepție trebuie folosit un sistem de acțiuni pentru motivare.
Putem lua ca exemplu o școală cu renume datorat rezultatelor deosebite ale elevilor și cadrelor
didactice. În cazul acestei școli s-a realizat că obținerea unor rezultate bune pe termen lung ține de
capacitatea entităților administrative de a stimula deopotrivă elevii și profesorii.
În cazul profesorilor folosindu-se un complex motivațional, utilizându-se atât factori intrinseci: plăcerea
de a lucra într-un mediu performant și mulțumirea de nivelul ridicat de implicare al elevilor, dar și
extrinseci, prin recompense materiale.
Un exemplu concret de stimulare a cadrului didactic este punerea la dispoziție de fonduri pentru
organizarea de activități extracurriculare, de cercuri literare etc. Profesorii sunt motivați de statusul pe
care îl au în școală și satisfacția resimțită atunci când un elev de-al lor obține rezultate deosebite.
Un alt aspect important motivarea și susținerea nivelului ridicat de performanță în cadrul unei școli
este relația părinte-școală, mai exact relația dintre părinte și cadru didactic, cea dintre părinte și elev și nu
în cele din urmă, relația dintre părinte și entitatea administrativă.
Pentru a genera un curs cu o evoluție pozitivă a nivelului de performanță este necesară susținerea
reciprocă între părinte-cadru didactic-elev, susținută un anumit nivel de dezinvoltură care sa se manifeste
prin implicarea directă, responsabilă și deopotrivă matură.
642
LUÈšU MIRELA
Consider ca diind foarte importantǎ existența unor strategii de marketing în promovarea imaginii
activitatea. De ce?
cu astfel de elevi.
Nu de puține ori eram etichetați ,,mai puțin pregătiți,,, ,,plafonați,, etc., fără se ne cunoască cu adevărat
activitatea noastră.



îmbunătățită.
643
Luminița GRAUR,
profesor de FLE la Liceul Tehnologic „Jacques M. Elias“ Sascut
Interacțiunea organizațiilor cu publicurile lor oferă cadrul desfășurării unor eforturi specifice, de
tipul campaniilor de relații publice privind promovarea imaginii școlii. Studiul campaniilor reprezintă
cercetarea continuă a factorilor care conferă unei organizații viabilitate și credibilitate in mediul socio-
economic și politic global. In acest referat, voi analiza planificarea, implementarea și evaluarea
campaniilor de relații publice privind promovarea imaginii școlii.
In ciuda formelor diferite de manifestare pe care le voi prezenta, o campanie de comunicare
prezinta următoarele caracteristici :
 este o sursa colectiva, organizata, orientata spre un scop;
 poate urmări mai multe obiective (influențarea atitudinilor, a opiniilor sau comportamentelor);
 are un caracter public, in sensul ca se desfășoară prin mass-media;
 folosește mai multe canale de comunicare;
 se adresează unor categorii de public bine delimitate ;
 reprezintă o forma de activitate instituțională.
Deci, trebuie sa fie legitima in achii opiniei publice, sa se conformeze in general, normelor
acceptate.
Cazuri tipice de campanii, in afara publicității comerciale, sunt reprezentate de campaniile
electorale ale partidelor sau ale personalităților politice, campaniile din domeniul sănătății, de colectare de
fonduri in scopuri caritabile, campanii pentru ajutorarea populației afectate de dezastre naturale etc.
identificate următoarele elemente:
o Efectul scontat – care implica delimitarea clara a obiectivului campaniei;
o Mesaje concurente – campania pentru a avea un impact nu trebuie bruiata de mesaje concurente;
o Tema – campania este organizata in jurul temei, iar in cadrul acesteia se optează pentru
o Publicul – ținta – este format din persoanele de la care se dorește obținerea unui răspuns in urma
campaniei. Grupurile care sunt cel mai greu de atins, sunt cele care nu simt nevoia unui anumit
mesaj si care nu se expun la canalele de comunicare;
o Canalul – pot exista mai multe canale pentru diferite mesaje si pentru diferite categorii de public-
țintă;
o Mesajul – este transmis in modalități diferite, in funcție de publicul căruia i se adresează. Etapele
sunt : sensibilizarea, convingerea/influențarea publicului, asigurarea celor care au aderat la
campanie, ca au luat decizii juste;
o Efectul obținut in mod real – poate fi cognitiv (creste nivelul de informare), afectiv (stimulează
afectele, sentimentele) si comportamental.
2. Tipuri de campanii de relații publice

Campaniile sunt eforturi coordonate, ample si orientate spre atingerea unui anumit obiectiv sau a
unui set de obiective corelate, care vor permite organizației sa atingă, in viitor un scop pe termen lung.
Sunt construite si elaborate pentru a aborda o tema, pentru a rezolva o problema sau pentru a corecta sau
îmbunătăți o situație. Ele ating aceste scopuri schimbând o lege sau o opinie, întărind un comportament, o
lege sau o opinie dezirabile, dar contestate de ceilalți.
Exista diferite campanii de relații publice. Cele descrise de Patrick Jackson sunt :
 Campania de conștientizare pentru public, prin care ii anunțăm pe oameni despre ceva, pur si
simplu anunțare;
644
 Campania de informare este diferita de cea de conștientizare, se oferă informație in timp ce se

anunță;
 Campania de educare publica se refera la faptul ca publicul si-a asimilat materialul campaniei intr-
un grad suficient de mare încât sa se simtă destul de confortabil emoțional si atitudinal pentru a-l
 Campania de reîntâlnire a atitudinilor si comportamentelor acelora care sunt de acord cu poziția
organizației – se readuc aminte valorile comune;
 Campania de schimbare a atitudinilor celor care nu sunt de acord cu poziția noastră – acest lucru
 Campaniile de modificare a comportamentului. De exemplu, campanile de convingere a oamenilor
de necesitatea purtării centurilor de siguranță sau ca a conduce in stare de ebrietate nu este in
interesul lor, nici al societății sunt la ani-lumina de campanile de informare si conștientizare.

In literatura de specialitate, pot fi identificate cinci principii ale campaniilor de succes privind
 identificarea nevoilor, a intereselor, a obiectivelor si posibilităților publicurilor prioritare;
 planificarea si executarea campaniei intr-un mod sistematic;
 monitorizarea si evaluarea continua pentru a vedea ce funcționează si unde trebuie făcute eforturi
suplimentare;
 luarea in considerare a rolurilor complementare ale comunicării interpersonale cu mass-media;
 selecția unor media potrivite pentru fiecare public prioritar.
O campanie de succes trebuie sa aibă o latura educativa. Întotdeauna aceasta trebuie sa lumineze
publicurile ei, oferindu-le o perspectiva diferita despre ceva ce știau deja sau credeau ca știu.
eficacitatea campaniei. Astfel, daca se dorește ca femeile din tarile din lumea a treia sa-si vaccineze
copii, campanile pot atinge rezultatul dorit daca doctorii si serul sunt deja disponibile in sat.
Un al treilea element este constrângerea. In unele situații trebuie sa existe ceva mai mult decât
stimulente materiale. Multe campanii pentru purtarea centurii de siguranță in automobile au trecut de la
faza de educare si de oferire de suporturi materiale, la instituirea de legi pentru acordarea de amenzi
pentru nesupunere.
Al patrulea element este susținerea care se refera la reluarea mesajului. Este nevoie de reluarea
mesajului, nu numai pentru ca oamenii uita, dar pentru ca apar si membri noi in publicul-țintă. Susținerea
ajuta la intensificarea puterii mesajului, pentru ca extinde aria de acoperire a mesajului care este supus si
de oameni din afara unității școlare.
Evaluarea este al cincilea element semnificativ al unei campanii de publicitate. Se identifica ce fel
de schimbare de comportament dezirabila s-a produs, când s-a produs si pentru ce publicuri.
1. Coman, Cristina, Relații publice si mass-media, Iași, Editura Polirom, 2000

2. Drăgan, I., Paradigme ale comunicării de masa, Editura Șansa, București, 1996
3. Rus, Flavius Cătălin, Introducere in știința comunicării si a relațiilor publice, Iași, Editura
4. McQuail, Denis, Windahl, Seven, Modele ale comunicării, București, Editura Comunicare.ro,
2004
5. Remus, Pricopie, Relații publice, Curs suport
645
TEMA PENTRU ACASA-MODALITATE DE EVALUARE NECESARA
PROF. LUNGAN CRISTINA ILEANA

SCOALA GIMNAZIALA ,,GH.TĂTĂRĂSCU’’ TG-JIU, JUD. GORJ
Evaluarea se realizează pentru a avea o măsură a muncii depuse ( a celor doi actori implicaţi în
procesul de predare –învăţare - evaluare, şi anume profesorul şi elevul), pentru a regla din mers
eventualele deficienţe care pot apărea sau pentru a verifica eficienţa unui anumit ritm de lucru sau
program. Ne vom opri în cele ce urmează la o metoda complementara de evaluare, la care se ia în calcul
în special contribuţia reală a elevului în afara orelor de curs. Tema pentru acasă constituie o oportunitate
pentru profesori si elevi de a prelungi timpul dedicat învăţării, de a stimula interesul pentru diverse
domenii, de a diferenţia instruirea în sensul nevoilor şi intereselor elevilor.
Temele pot fi de mică amploare (pe baza manualului, tema fiind indicată de profesor) şi de anvergură,
care necesită o documentare complexă şi un volum de muncă mai mare; spre exemplu o lucrare de
portofoliu. Rezolvarea temelor pentru acasă are scopul de a forma priceperi si deprinderi care reprezintă
baza însuşirii noţiunilor disciplinei şi cultivă posibilităţile elevilor de transfer al cunoştinţelor,
capacităţilor si comportamentelor însuşite, cât şi evaluarea gradului de operaţionalitate.
Pe lângă formarea şi consolidarea unor deprinderi, această metodă de evaluare poate realiza şi alte
sarcini: adâncirea înţelegerii unor concepte, dezvoltarea operaţiilor mintale si articularea lor in structuri
operaţionale, producerea unor stări afective pozitive generate desatisfacţia reuşitei şi prin aceasta, a unor
motivaţii necesare învăţării, dezvoltării unor trăsături de voinţă si caracter. Propunerea temelor pentru
acasă implică anumite condiţii: obiectivele temelor să vizeze fixarea sau aprofundarea unor
cunoştinţe;conţinutul abordat să fie util şi interesant ;gradul de dificultate şi durata rezolvării să nu fie
prea mare; necesitatea tratării differentiate. Principiul de bază este că nu există elevi buni şi elevi slabi, ci
există elevi buni la lucruri diferite. Tratarea diferenţiată se poate realiza si prin diferenţierea temelor
pentru acasă. Aceasta din urmă, tema pentru acasă, cu sarcini de lucru diferenţiate, poate deveni o
modalitate eficientă şi acceptată de elevi, Fiecare elev va alege acasă, după efectuarea temei obligatorii,
ce şi cât poate rezolva din celelalte teme propuse. Faptul că fiecare poate face acest tip de alegere
înseamnă, pentru elev automotivare, autoevaluare, propria adaptare la ritmul de lucru, la elementele de
bioritm individual. Ulterior, în evaluare, se pot face aprecieri, pot fi lăudaţi, evidenţiaţi elevii care, in
unităţi mari de timp, dovedesc interes în realizarea temelor pentru acasă.
Pentru ca elevii să rezolve temele pentru acasă este nevoie ca acestea să fie verificate şi evaluate
sistematic, nu doar la sfârşitul semestrului sau la perioade mari . Temele pentru acasă pot fi verificate de
către un elev sau mai mulţi din clasă. De obicei, verificarea o fac elevii consideraţi a fi „ mai buni’’ la
disciplina respectiva ,insă aceasta nu trebuie să fie o regulă . Dacă există în clasă elevi care manifestă un
oarecare dezinteres faţă de obiect şi nu obişnuiesc să îşi rezolve temele de casă, atunci solicitarea ca ei să
verifice temele constituie un prilej de afirmare şi satisfacţie în verificarea temelor în clasă se face, de
obicei, faţa colegilor dar şi o posibilitate de consolidare a relaţiei cu profesorul. după momentul
organizatoric cerându-se rezolvarea ei sau să o scrie pe tablă. După autoevaluare, autoapreciere şi
discuţii cu clasa, profesorul face evaluarea şi oferă feed-back-ul. Din nefericire, ritmul alert al parcurgerii
materiei datorat programei supraîncărcate, nu dă posibilitatea (reală sau constantă) verificării, corectării
sau explicării temelor pentru acasă, profesorul fiind nevoit să o verifice prin sondaj (în clasă sau acasă)
sau la toţi elevii (periodic). Discuţiile cu clasa sunt orientate spre aprecierea aspectelor bine realizate ale
temei dar şi spre identificarea punctelor mai slabe care necesită corectări, completări sau clarificări.
Discutiile vor fi orientate şi spre metodele şi mijloacele prin care se corectează sau se completează
cunoştinţele elevilor.Dacă nu se evaluează temele sau se corectează superficial, elevii vor renunţa treptat
să le mai facă. De-a lungul anilor am depistat câteva cauze ale neefectuarii temelor de către elevi la
matematica : neprecizarea (omiterea sau neprecizarea clară) a instrumentelor sau tehnicilor de lucru;
nespecificarea importanţei temei, a rolului ei in fixarea sa în îmbogăţirea cunoştinţelor specifice; volumul
exagerat al temei care provoaca in final repulsie; acelaşi tip de temă sau modalitate de realizare care
solicită elevului acelaşi tip de capacităţi sau deprinderi nu mai prezintă interes şi plictiseşte; existenţa
646
unor concepţii (datorate familiei sau altor factori educativi) potrivit cărora elevul trebuie să îşi facă
temele selectiv, pe divese criterii sau superficial ( din lipsă de timp, spre exemplu); obisnuinta elevului
de a nu-si face temele. Pe scurt, tema nu trebuie sa fie stufoasa, monotona , plicticoasa , perceputa ca o
corvoada;trebuie obligatoriu verificata prin diverse metode si situatiile accidentale de neefectuarea ei
trebuie intelese, cu conditia efectuarii ei intr-o limita de timp rezonabila- de exemplu o saptamana.
Bibliografie:
Elena Joiţa, 2003, Pedagogie, Educaţie şi curriculum, Editura Universitaria, Craiova.

Mihai Stanciu, 2003, Didactica postmodernă, Ed. Universităţii Suceava.
www.scribd.com
www.didactic.ro
647
ED. LUNGU FELICIA

GR.”MUGURI DE ANIN”
LOC. ANINOASA, JUD. DÂMBOVIȚA
Grădiniţa reprezintă cadrul organizat şi competent, cu responsabilităţi multiple în viaţa unei comunităţi
pentru educarea şi instruirea tinerei generaţii. Rolul ei este de a continua într-un cadru organizat şi
ştiinţific procesul de instruire şi educare a copiilor, proces început în familie şi de adaptare a acestora la
solicitările societăţii, de transmitere tinerei generaţii a valorilor culturale şi morale necesare
comportamentului şi integrării lor în societatea contemporană.
Proiectul de dezvoltare instituțională are o importanță deosebită, deoarece concentrează atenția asupra
finalităților educaționale, asigurând coeziunea domeniilor funcționale ale managementului (curriculum,
resurse umane, material-financiare, relații sistemice și comunitare) și coerența strategiei pe termen lung a
grădiniţei.
Parteneriatul educațional a înregistrat în anul școlar trecut noi accente care au făcut cunoscută
activitatea grădiniței, valoarea și prestigiul acesteia, finalitățile procesului educațional derulat în această
instituție de învățământ preșcolar.
Parteneriatul cu instituții de învățământ
Parteneriatul cu unități de învățământ preșcolar la nivel local și județean

Grupele de preșcolari au participat la o serie de proiecte și concursuri lansate de grădinițele
partenere,,Micii ecologiști”, ,,Micul sportiv", ,,România mea".
Cu grădinițele din mediul privat avem o foarte bună colaborare astfel că am participat și în acest an în
proiectul educațional -”Prietenia un dar de prețuit”.
La nivel județean există parteneriat cu Grădinița Ungureni, care ne-au invitat în acest an școlar la două
acțiuni de succes: activitate de ”Ziua Pământului” și un concurs de desene: ”Copilărie fericită”
Aceste experienţe deosebite arată că posibilităţile de parteneriat ale unei instituţii preşcolare cu alte
instituţii de învăţământ au valenţe deosebite pentru fiecare partener.
Parteneriatul cu familia
Colaborarea Grădiniţă - familie se bucură de multă atenţie în unitatea noastră, având în vedere că reuşita
actului educaţional depinde în mare măsură de felul în care funcţionează acest parteneriat. Am
conştientizat că prioritar în relaţia Grădiniţă - familie este cunoaşterea şi înţelegerea familiei în calitate de
partener constant şi autentic în contextul actual în care familia însăşi trebuie să se adapteze unor
schimbări semnificative.
Părinţii noştri au demonstrat că sunt parteneri activi, serioşi şi cooperanţi prin modul de implicare a lor în
toate activităţile desfăşurate în grădiniţă. Astfel, au sprijinit acțiunile și activitățile extracurriculare din
săptămâna ,,Școala altfel", prin susținere financiară în cazul deplasărilor și prin participare directă la
activități în parteneriat cu factori din comunitate.
De asemenea, o mare parte din părinți s-au implicat în pregătirea copiilor pentru participarea la concursuri
(au confecționat costume pentru copiii care au participat la ,,Parada costumelor Eco") și au participat
asigurându-ne transportul la toate concursurile.
Părinții au participat la acțiunea ,,Ziua porților deschise", prilej cu care au urmărit la fiecare grupă
activitățile pregătite de educatoare cu această ocazie.
Având în vedere că acest eveniment poate deveni un instrument valoros în promovarea grădiniței ne
propunem ca în edițiile viitoare această acțiune să fie mai bine pregătită și mediatizată pentru a atrage un
număr mai mare de părinți și potențiali viitori părinți.
648
O remarcabilă colaborare și comuniune strălucită cu părinții au realizat și în acest an educatoarele de la

cele două grupe prin excursiile format părinți - copii - educatoare în afara programului grădiniței și
sărbătoarea anuală de tip carnaval ,,Carnavalul măștilor ", în cadrul căreia părinții sunt implicați alături de
copii în jocuri și concursuri interactive.
La nivelul grădiniţei s-au constituit comitete de părinţi care comunică foarte bine cu conducerea
grădiniţei, cu întregul colectiv, oferind sprijin concretizat în fonduri pentru copiii defavorizați resurse
materiale, donaţii şi sponsorizări pentru ameliorarea bazei materiale.
La finalul anului școlar am obținut un feed-back pozitiv din partea părinților prin centralizarea
rezultatelor chestionarelor administrate de Comisia CEAC, chestionare menite să măsoare gradul de
satisfacție a beneficiarilor/ părinți din grădiniță.
În concluzie, parteneriatul cu familiile copiilor din grădiniţa noastră este un mod de interrelaţionare
plenară şi permanentă, concretizat în programe de educaţie, informare şi acţiuni specifice pentru părinţi,
activităţi care şi-au dovedit eficacitatea în măreţul proiect pe care grădiniţa şi familia îl derulează ca
parteneri - dezvoltarea personalităţii copilului preşcolar.
Perspective
Pentru anii următori ne vom intensifica modalitățile de promovare a imaginii grădiniței proiectându-ne
activități noi pe lângă cele prezentate anterior:
-Găsirea de soluții pentru promovarea activității grădiniței, structură care se confruntă cu scăderea
continuă a numărului de copii înscriși în ciuda valorii profesionale a personalului didactic angajat și a
condițiilor asigurate.
-Inițierea și desfășurarea unor acțiuni, concursuri, proiecte la nivel local, județean, național și
internațional.
-Realizarea unor prezentări web definitorii pentru calitatea procesului de instruire si educație care se
desfăşoară în cadrul grădiniţei;
-Planificarea atentă a campaniilor de informare şi comunicare cu beneficiarii care vor avea un caracter
permanent printr-o gamă largă de mijloace: anunțuri, interviuri, reportaje realizate cu alți părinți, broşuri,
pliante.
În final, considerăm că prin toate relaţiile de parteneriat stabilite la nivelul unităţii, am reuşit să
promovăm valori comune ale grupurilor parteneriale (asigurarea şanselor în educaţie, transparenţă, dialog,
comunicare, responsabilitate), iar prin asumarea rolului de promotor al tuturor acestor relaţii, am
contribuit substanțial la creșterea prestigiului grădiniței.
649
“Lumea Copilăriei” – Oglinda sufletului meu!
Profesor Lungu Merena

G.P.P. “Lumea Copilăriei” Râmnicu Sărat, Jud. Buzău
Nimic nu e mai frumos și mai înălțător pe lume decât să ocrotești un vlăstar firav, să-l educi, să-l
vezi crescând mare și să poți spune: “O parte din viața mea există în sufletul lui!”
Grădinița cu Program Prelungit „Lumea Copilăriei” se află pe str. 1 Decembrie 1918, o adresă cu
rezonanță și încărcătură istoric, 1 Decembrie 1918 Unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și
Maramureșului cu România.
Viziunea grădiniței: Grădinița cu P.P. „Lumea Copilăriei”, își propune crearea unui climat
socio-educațional adecvat unei pregătiri de calitate, a unui mediu democratic și creativ pentru
satisfacerea nevoilor de învățare ale tuturor copiilor , asigurând egalitatea de șanse tuturor.
Misiunea grădiniței: Promovarea unui învățământ deschis și flexibil, capabil să asigure accesul
egal pentru toți copiii, indiferent de condiția socială și materială, de sex, rasă, naționalitate, apartenență
religioasă, din perspectiva formării de abilități, competențe, atitudini și valori necesare unei inserții
școlare.
Valori în care credem: calitate, profesionalism, spirit de echipă, creativitate, responsabilitate,

implicare, toleranță, egalitate de șanse.
Grădinița cu Program Prelungit „Lumea Copilăriei” este o grădiniță care și-a deschis porțile în
urmă cu 40 de ani pentru toți copiii râmnicenilor. În prezent grădinița își desfășoară activitatea în 11 săli
de grupă, are în structura sa toate grupele de pregătire specifice învăţământului preşcolar: mică, mijlocie
și mare, grădinița are ca structură Grădinița cu Program Normal „Căsuța Veseliei”, funcționează în două
schimburi, cu un număr de 18 cadre didactice. Spaţiul este organizat respectându-se specificul fiecărei
grupe, dotat cu mijloace audiovizuale și materiale didactice necesare procesului educațional, mobilier
modern, la nivelul înălțimii copilului, jucării și materiale didactice adecvate desfășurării procesului
instructiv-educativ.
Avem: birou director; birou secretariat/administrație; cabinet metodic; cabinet medical; bibliotecă;
bucătărie modern utilată; sală pentru servirea mesei; spații cu destinație administrativă.
Dispune de: spațiu verde destinat jocurilor și activităților în aer liber; ansamble și aparate de joacă
specifice vârstei copiilor: tobogane, leagăne, balansoare...etc; pază asigurată prin monitorizare
permanentă prin sistem video.
În universul grădiniței noastre micuții cresc spontani și fericiți, primind o educație temeinică,
pentru că au toate ingredientele necesare: dascăli minunați, calitate în toate, dotări materiale specifice,
viziune modernă asupra învățământului. Astfel: grădinița noastră promovează un proces educațional
complex, constând în dezvoltarea globală și individuală a copiilor, din punct de vedere psiho-fizic, al
dezvoltării capacitații cognitive și de limbaj, al motricității, precum și al dezvoltării socio-emoționale și
comportamentale.
Cadrele didactice care își desfășoară activitate în grădinița noastră asigură un act educațional de
calitate, care să contribuie la formarea unei personalități autonome și creative, la formarea unor copii
sănătoși, creativi, eficienți, activi, cooperanți, care să se adapteze ușor la regimul activității școlare și la
orice situație în viață; părinții sunt implicați activ în viața grădiniței, sunt informați permanent de evoluția
650
propriului copil; grădinița oferă șanse egale de pregătire și afirmare tuturor copiilor indiferent de
naționalitate, rasă, sex, convingeri religioase, stare socială sau materială.
Conținutul învățământului preșcolar este organizat pe domenii de activitate (educarea limbajului,

educație pentru știință, educație pentru societate, educație estetică, educație psiho-motrică) pregatitoare
pentru ariile curriculare și pe categorii de activitate (corespunzatoare obiectivelor de învățământ).
Programa subliniază faptul că dezvoltarea limbajului este un obiectiv al tuturor domeniilor și

categoriilor de activitate.
Domeniul și categoria de educare a limbajului sunt văzute din perspectiva continuității cu școala și a
stadialității dezvoltării psihice a copilului.
În cadrul domeniului educație pentru știință, activitatea matematică are ca obiective fundamentale
constituirea și dezvoltarea operațiilor intelectuale de bază, sesizarea, formarea și rezolvarea problemelor,
formarea raționamentului matematic, precum și utilizarea cunoștințelor matematice în situații reale de
viață. Conținuturile cunoașterii lărgesc experiența cognitivă a copilului pentru observare, reflexie,
experiență.
Foarte interesant și absolut necesar este domeniul educație pentru societate, care integrează elemente
de cultură moral-civică pregătitoare pentru educația civica din școală și, în general, din viață și educație
practică și gospodărească care îl pregătește pe copil pentru viața de familie, pentru activitatea casnică,
dezvoltându-l, în același timp, psiho-motric.
Domeniul educație psiho-motrică: incluzând această categorie de activitate complexă – educație

fizică, sport, euritmie, educație psihosenzorială – se creează cu adevărat cadrul pentru dezvoltarea psiho-
motrică.
Se au în vedere, de asemenea, o serie de activități opționale care să contribuie la descoperirea și

dezvoltarea disponibilităților aptitudinale, precum și la formarea intereselor pentru diferite domenii de
activitate ale realității și cunoașterii.
Ca adevăraţi bijutieri, dorim să șlefuim diamantele ascunse în fiecare copil care ne este încredințat !!!
651
Colegiul Economic „Delta Dunării” Tulcea

Clubul I <heart> Sport Delta Dunării
Prof. ec. Lungu Mihaela
Clubul I<heart>Sport Colegiul Economic „Delta Dunării” Tulcea, face

parte din programul naţional l<heart> Sport implementat de Junior
Achievement România. lmplementarea programelor în şcoală se face pe
baza protocolului nr. 10184/14.05.2003 încheiat între lunior Achievement România şi Ministerul
Educaţiei în conformitate cu cerinţele Legii Educaţiei şi cu regulamentul de funcţionare a institutiei
şcolare.
Programul oferă cadrelor didactice un pachet gratuit (evenimente speciale, platforme de promovare,
competiţii, consiliere) cu informaţii şi activităţi legate de înfiinţarea şi dezvoltarea unui club de sport în
cadrul şcolii.
Prin exerciţii, competiţii sportive, participarea la activităţi sportive, organizarea de evenimente şi alte
metode de tip "learning by doing", adolescentii învaţă cum să aibă un stil de viaţă sănătos.
La noi în şcoală programul national I<heart>Sport este implementat de doamna profesoară Lungu
Mihaela cu aprobarea domnului director Prof.dr. Liviu Lucan care a încheiat un acord de parteneriat cu
Junior Achievement România în acest sens.
Doamna profesoară Lungu Mihaela – coordonatorul programului I<heart>Sport din şcoala noastră–
declară:
Am identifcat programul în oferta de programe Junior Achievement România şi am considerat că ar fi
interesant şi benefic pentru elevii Colegiului Economic”Delta Dunării” Tulcea să implementăm acest
program şi în şcoala noastră, deoarece prin intermediul programului, tinerii vor
descoperi faptul că, pe lângă beneficiile pe care le aduce sănătății, sportul
înseamnă, mai mult optimism, vitalitate, încredere în sine dar și mulți noi prieteni.
Clubul I<heart>Sport Colegiul Economic „Delta Dunării” Tulcea a fost

înfiinţat în luna aprilie 2014, dar datorită eforturilor susţinute ale membrilor
clubului şi a preşedintelui clubului elevul Ion Marian, a ocupat locul I la nivel de
judeţ ( suntem singura unitate şcolară din judeţul Tulcea care are un astfel de
club) şi locul 4 la nivel naţional.
Din punct de vedere organizatoric, clubul are un regulament de

organizare şi un imn propriu puse la dispoziţie de către JAR, o
comisie proprie de organizare a activităţilor clubului, un program
al activităţilor care sunt coordonate de către ofiţerii clubului
cadre didactice şi elevi.
Activităţile clubului sunt propuse şi organizate de către elevi-

membri ai clubului, coordonaţi de un cadru didactic-membru al
Clubul I<heart>Sport Colegiul Economic „Delta Dunării”
Tulcea.
Activitatea clubului este în permanenţă promovată pe pagina de faceboolk a clubului:

https://www.facebook.com/IHEARTSPORT.
Motto-ul Clubului: Fii activ! Fii sănătos!
652
Anual se desfăşoară:
Competiţia I<heart>Sport – Toată lumea în mişcare!,.
Competiția propune elevilor în
echipă de minim 5 (cinci) și
coordonați de către un
profesor, să organizeze un
eveniment sportiv în cadrul
clubului I<heart>sport care să
atragă minim 100 de
participanţi .
Scopul competiției este dublu:
pe de o parte, stimulează
adolescenții să facă mișcare și
pe de alta, îi motivează să își
dezvolte abilitățile de organizare,
comunicare și leadership.
Probele competiţiei: alergare de
rezistenţă (fete, băieţi), viteză-50
m (fete, băieţi), săritura în
lungime (fete, băieţi), aruncarea
mingii de oină( fete, băieţi) şi
meciurile de fotbal
653
Pe urmele lui Moș Ion Roată

Consemnat: Lupașcu Luminița - Grădinița Pîrjol -Bacău-
Ziua de 24 ianuarie rămâne o filă mereu deschisă din cartea istoriei noastre naţionale , iar din 1859
încoace , marele eveniment , cel al Unirii Principatelor , îl sărbătorim cu mare fast.
Unirea Principatelor Române cunoscută ca Mica Unire (Marea Unire fiind cea de la 1918) a avut loc
la jumătatea secolului al XIX-lea și reprezintă unificarea vechilor state Moldova și Țara Românească.
Unirea este strâns legată de personalitatea lui Alexandru Ioan Cuza și de alegerea sa ca domnitor al
ambelor principate la 5 ianuarie 1859 în Moldova și la 24 ianuarie 1859 în Țara Românească.
Scopul-Cinstirea memoriei personalităților care au înfaptuit Unirea Principatelor Române dar

și a generațiilor anonime contemporane acestora,care le-au susținut ,,în cuget și simțire’’;
Obiective:
-să cunoască semnificația unor evenimente istorice importante pentru țară și pentru popor -
,,Unirea din 24 ianuarie 1859’’;
-să citească imagini din povestirea ,,Moș Ion Roată și Cuza Vodă ‘’;
-să împodobească ,,Ocaua lui Cuza’’ cu semen grafice cunoscute;
-să construiască ,,Palatul Alexandru Ioan Cuza de la Ruginoasa’’ folosind truse diferite;
bețișoare, cuburi, combino;
Desfasurarea:
Prezentarea noului conținut s-a realizat pe tot parcursul activității, în manieră integrată prin
aranjarea copiilor la toate ariile de stimulare;
Copiii demonstrează că știu să lucreze și să răspundă corect la întrbările adresate, se

corectează, apreciază și evaluează munca raportîndu-se la obiectivele date;
În încheierea activitații se cântă,,Hora Unirii’’marcând astfel evenimentul important pentru

istoria României ,,Unirea Principatelor Române’’
,,Străine pofte ne-au răpit

Când via dulce, când ogorul,
Dar nimeni nu a izbutit
Din piept să smulga Tricolorul.’’
Grigore Vierul
654
Autor: prof. ȋnv. primar Lupău Florina Ioana
Ṣcoala Gimnazială,,Miron Pompiliu’’Ṣtei poartă numele patronului său spiritual, Miron Pompiliu, fiu
al Ṣteiului. Născut ȋn anul 1848 la 20 iunie, ȋn satul Ṣtei( astăzi oraşul Ṣtei), acesta a fost peste ani unul
dintre colaboratorii fideli ai societății Junimea şi ai Convorbirilor literare, prieten bun cu Eminescu, dar şi
una din figurile de seamă ale ȋnvățământului din Iaşi, unde a fost profesor de limba română, istorie şi
geografie.
Ṣcoala nu are clase cu ȋnvățământ alternativ, dar este şcoală coordonatoare pentru ȋntreaga zonă rurală
ȋnvecinată.Cursurile de zi se desfăşoară pe un singur schimb, iar ca servicii şcoala oferă un C.D.I.cu acces
la Internet, un cabinet medical, un chioşc alimentar.Unitatea funcționează ȋn clădiri cu destinația de
şcoală. Ȋn acest scop sunt utilizate trei clădiri, două pe strada Nicolae Iorga şi una pe strada
Tineretului.Ṣcoala mai posedă clădirea fostului internat, locație ȋnchiriată unei societăți comerciale, iar
veniturile provenite din chirie sporesc fondul extrabugetar. Pentru aceste clădiri, dar şi pentru sala de
sport şcoala posedă acte de proprietate.
Sălile de clasă sunt amenajate corespunzător.Condițiile de iluminat şi ȋncălzire sunt bune, şcoala
beneficiind de centrală termică proprie. Există laboratoare de fizică, chimie, franceză, engleză, limba şi
literatura română, de informatică, terenuri de joacă amenajate, teren de sport, dar şi o revistă a şcolii,
revista ,, Oglinda”.
Centrul de documentare şi informare ( CDI ) – micul univers informațional al şcolii funcționează după
schema clasică a oricărui CDI, prin structurarea ȋn spații specifice – de primire, activități de grup,
individuale, multi-media, pentru informare, lectură de plăcere, afişaj, documentare, consiliere şi orientare
şcolară. Maniera de organizare propune o formulă modernă, adaptată cerințelor contemporane.
Pentru o orientare cât mai uşoară a utilizatorilor, rafturile CDI – ului respectă logica aşezării volumelor
după regula margaretei documentelor, astfel elevii putându-se orienta singuri ȋn privința domeniilor
căutate ( Generalități, Religie, Mitologie, Ṣtiințe sociale, Lingvistică, Ṣtiințe aplicate, Ṣtiințe naturale,
Artă, Sport, Distracții, Geografie, Istorie, Literatură ). C.D.I. – ul are formatul unei Săli ȋmpărțite ȋn două
şi este dotat cu mese, scaune, flipchart, tablă electronică, iar un câştig deosebit ȋn ceea ce priveşte
integrarea noilor mijloace de ȋnvățământ este utilizarea de către cadrele didactice şi a elevilor a tablei
SMART.
Pornind de la premisa lui Vasile Petri că ,, Puterea ȋnvățătorului zace ȋn metoda sa” şi de la ideea că
nimic nu are valoare mai mare ca puterea exemplului personal, cadrele didactice ale acestei şcoli şi – au
desăvârşit educația personală, unii atingând punctul maxim de instruire. Aceştia au depus toate eforturile
pentru a putea dărui, pentru ca apoi sa primească bucuria sfântă de a fi contribuit la ,,zidirea” unui
suflet/om ce devine parte contemporană a societății mai târziu.
Pornind de la aceste idei, ȋn fiecare an la sfârşitul lunii mai, şcoala noastră derulează anual un proiect
ȋn colaborare cu Primăria, Casa de Cultură, CDI – proiect care găzduieşte ample activități menite să
construiască noi relații de colaborare, cunoaştere reciprocă, schimb de experiență, transmiterea valorilor
culturale. Ȋn fiecare an, ȋn perioada premergătoare Zilei Ȋnvățătorului, are loc o ȋntâlnire de suflet ȋntre
generațiile de dascăli ai şcolii, proiect derulat şi ȋnscris ȋn activitățile dedicate ,, SӐPTӐMȂNII
PORṬILOR DESCHISE”.
Cine este ȋnvățătorul? Este puntea ȋntre copil şi adult, este cel care ȋnaripează visele copiilor,
speranțele lor, este cel care dă rost fiecărei zile şi pe care ȋl ȋntâlnim ȋnfiorat ȋn fiecare zi la aceeaşi oră, ȋn
acelaşi loc, de ani şi ani....pregătindu-se să dăruiască totul, absolut totul pentru ȋnvățăceii lui, care fac
primii paşi pe drumul cunoaşterii. Este slujitorul cărții, omul cu ținuta demnă, ȋmpodobit cu cinste,
responsabilitate, trimis ȋn lume să ȋmpărtăşească Lumina şi Căldura, folosind armele pe care le are la
ȋndemână: mintea şi sufletul. Este lumina sufletului, zâmbetul, imaginea ȋntipărită ȋn sufletele pure ale
copiilor, OMUL care mângâie zilele umbrite şi tristețile noastre.
A fi dascăl ȋnseamnă onestitate, optimism, toleranță, ȋncredere, ȋnțelegere, răbdare, sacrificiu.
655
Avându-i ca modele pe dascălii mai vârstnici, cei tineri i-au primit pe aceştia cu multă dragoste şi
căldură ȋn şcoala ȋn care au ȋnvățat atâtea generații de elevi şi au fost mentori pentru atâția ȋnvățători şi
profesori.
Sunt mândră că astăzi pot să scriu acest articol ȋn calitate de profesor titular al acestei şcoli, cu o
vechime ȋn această şcoală de peste 24 de ani,dar ȋn acelaşi timp o fostă elevă a acestei şcoli, care cu mulți
ani ȋn urmă păşea timid ȋn clasa I, cu gândul măreț ca atunci când va fi mare să devină ȋnvățătoare ȋn
această minunată şcoală!
656
PETRECEM DE HALLOWEEN- SARBATOAREA DOVLEACULUI
Prof. Invatamant prescolar Lupu Nicoleta

G. P. P. Nr. 39, GRUPA MARE B
“ALBINUTELE ISTETE”
“Să nu-i educăm pe copiii noştri pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista când ei vor fi mari şi
nimic nu ne permite să ştim cum va fi lumea lor. Atunci să-i învăţăm să se adapteze.”
(Maria Montessori –”Descoperirea copilului”)
Activitatea educativă şcolară şi extraşcolară are mereu în atenţie nevoia de adaptare la cerinţele
individuale, diverse ale tuturor copiilor, la interesele de cunoaştere şi la potenţialul lor.
Activităţiile extracurriculare contribuie la gândirea şi completarea procesului de învăţare, la
dezvoltarea înclinaţiilor şi aptitudinilor elevilor, la organizarea raţională şi plăcută a timpului lor liber.
Având un caracter atractiv, elevii participă într-o atmosferă de voie bună şi optimism, cu însufleţire şi
dăruire, la astfel de activităţi.
Sa ne cunoastem ! - Suntem grupa mare B“ Albinutele istete” de la Gradinita cu program prelungit
nr.39, GALATI, educatoare LUPU NICOLETA si suntem bucurosi sa va facem cunoscute cateva din
activitatile desfasurate de noi la grupa si in parteneriat cu parintii .
Pentru ca in procesul de formare a personalitatii prescolarilor o amprenta deosebita alaturi de gradinita
, isi lasa familia si comunitatea din spatiul in care ne petrecem existenta , am pus accent pe implicarea
acestora in derularea unor activitati din gradinita .
Pe langa organizarea si sustinerea de sesiuni , lectorate , intuniri de informarea si formare pentru parinti
pe teme de interes comun, am lansat parintilor si invitatia de a participa in derularea unor activitati la
clasa ca specialisti intr-un anumit domeniu pentru a surprinde si trezi curiozitatea pentru etapa
experentiala.
O forma de activitate didactica complementara activitatilor obligatorii sunt activtatile extracurriculare
desfasurate sub indrumarea educatoarei si si cu deosebita influenta formativa realizata in afara
programului propriu- zis : plimbari , vizite , excursii,parteneriate pe diferite teme cu alte institutii . Rolul
educatoarei si al familiei este de a oferii in mod gradat si in raport cu particularitatile de varsta ,
cunostintele necesare care motiveaza conduitele si normele eco- civice ; sa creeze si sa organizeze
activitati educative stimulative .In acest sens am organizat, impreuna cu prescolarii, o activitate cu
specific de HALLOWEEN, cu tema “PETRECEM DE HALLOWEEN”. Scopul acestei activitati a fost
dobandirea de catre prescolari a cunostintelor cu privire la originea sarbatorii de Halloween: simboluri,
culori, traditii si obiceiuri ale copiilor, costumatii, jocuri si cantece specifice.
Mai întâi am început pregătirile pentru ornarea clasei. Am pictat dovleci.Cu aceste lucrări am
organizat o expoziţie. Am confecţionat fantome cu care ne-am jucat şi am decorat sala de clasă, dupa
care ne-am impartit in echipe si am realizat niste dovleci uriasi folosind tehnica de mototolire si lipire.
Prescolarii ajutati de educatoare au realizat „FELINARUL LUI JACK”-au sculptat dovleci.
Ne-am informat despre ce este Halloween-ul, printr-o prezentare PPT, realizata de educatoare, dar
ascultand si legende si povesti legate de Halloween.
657
Activiatea a fost realizata cu sprijinul parintilor, astefel prescolarii au venit costumati, cu diverse
costume.
Dupa ce am realizat o parada a costumelor am trecut si la partea distractiva a activitatii si anume jocuri
specifice Sarbatorii de Halloween.
Am inceput petrecerea cu un joc specific Sarbatorii de HALLOWEE, „PRINDE MARUL”: prescolarii

aveau ca sarcina sa prnda un mar cu gurita in conditiile in vcare maine le avea legate la spate.Un lat joc
era „MUMIA”-copii erau inveliti in hartie igienica. Alt joc era „PALARIA MUZICALA”- in timp ce
canta muzica, copii danseaza in jurul palariei, cand se opreste muzica, un copil mai iute de mana, ia
palaria, fiind si cel castigator. Castigatorul dansa cu palaria pe cap timp de 30 de secunde.
Activitatea s-a incheiat cu recompensarea cupiilor cu dulciuru, precum este obiceiul de HALLOWEEN,
iar pe langa asta prescolarii au primit si diplome pentru participarea la „SARBATOAREA
DOVLEACULUI-PETRECERE DE HALLOWEEN”.
Participarea interactiva a prescolarilor in cadrul activitatii a oferit prilejul corectarii normelor de
comportament, exprimarii verbale. Parteneriatul Gradinita – Familie este o experienta benefica. Impreuna
copii, parinti, gradinita, comunitate valorifica o experienta care stimuleaza si sarbatoreste succesul
educatiei.
658
Lupu Roxana Mihaela




* profesionalismul;
* competenţa;
* onestitatea;
Relațiile decolaborare dintre profesori și părinți întăresc identitatea școlii și sporesc prestigiul
659
PROIECT EDUCAŢIONAL
ÎN CADRUL PROGRAMULUI INTERNAŢIONAL LeAF
,,SĂ ÎNVĂŢĂM DESPRE PĂDURE”
,,SĂ DESCOPERIM SECRETELE PĂDURII ÎMPREUNĂ !”
PROF. ÎNV. PREŞCOLAR: LUPU SVETLANA –AURORA

G. P. P. ,,DUMBRAVA MINUNATĂ” SLOBOZIA, IALOMIŢA
MESAJUL:,,Pământul este și casa ta! Așa că ai grijă de ea!”

,,Vrei să respiri un aer mai curat? Implică-te!”
Argument:
Motivaţia care stă la baza propunerii spre derulare a acestui proiect este pe cât de complexă pe atât
de urgentă şi ea îşi are originea în primul rând în starea de avarie evidentă a echilibrului natural al
întregii noastre planete. Fulminanta evoluţie a ştiinţei şi tehnicii, costă un preţ din ce mai mare calculat la
nivel global, deoarece instinctul latent al omului se manifesta în primul rând prin dorinţa de a trăi bine cu
orice preţ, având,mentalitatea greşită că natura are resurse inepuizabile de a se autoregla, autovindeca
singură, indiferent de impactul pe care îl are asupra ei activitatea omului. În acest sens pe plan mondial s-
a demarat o unitară campanie de educare a tinerei generaţii în spirit ecologist ca şi comportament
individual.
 Scop: Cultivarea respectului faţă de mediul natural(pădure ,habitat), a responsabilizării

în legătură cu protecţia şi ocrotirea acestuia , în vederea optimizării relaţiei dintre copil şi natură;
 Obiective: - dezvoltarea unor atitudini/comportamente favorabile pentru îmbunătăţirea relaţiilor
dintre om şi natură, în general, şi dintre om şi pădure, în special;
- formarea/dezvoltarea deprinderilor de a căuta/cerceta aspecte inedited din viaţa pădurilor;

-stimularea cooperării de grup pentru îndeplinirea sarcinilor propuse, în vederea realizării unor rezultate
cu impact pozitiv şi stimulator pentru toţi cei implicaţi;
-îmbogăţirea cunoştinţelor despre rolul pădurilor în menţinerea vieţii pe pământ şi, implicit, manifestarea
sentimentelor de grijă faţă de protejarea lor împotriva celor care o distrug;
- stimularea capacităţilor creatoare ale copiilor prin realizarea unor lucrări artistico-plastice în care să
redea frumuseţile pădurii , realizarea de expoziţii la nivelul grădiniţei , în vederea mediatizării şi
promovării mesajului proiectului.
,,Să descoperim secretele pădurii împreună !”este un proiect prin care preşcolarii vor învăţa să
cunoască şi să ocrotească natura, să iubească plantele şi animalele, să aibă un comportament adecvat faţă
de mediul înconjurător şi chiar să ia atitudine faţă de cei care îl distrug. De aceea, proiectul va fi organizat
ca un spectacol al bucuriei, al libertăţii de exprimare prin cuvânt, culoare, măiestrie şi, în special, prin
FRUMOS.
Grup ţintă :- 26 preşcolari de la Grupa Nivel I ,,step by step”-Floricele
Parteneri:*Primăria*Ocolul Silvic*Direcţia pentru Protecţia Mediului *Biblioteca,,Ştefan Banulescu’’
Resurse:a)temporale: – 1 an şcolar ;
b)umane: - 26 preşcolari ; părinţii preşcolarilor, reprezentanţi ai comunităţii locale;
c)spaţiale:-G.P.P.,,Dumbrava Minunată ’’Slobozia –Cabinetul ECO ,parcul grădiniţei;
-parcul din zona MB-uri Slobozia ,pădurea Peri Slobozia,pădurea de pe malul râului Ialomiţa
d)financiare :- autofinanţare; sponsorizări ,donaţii contribuţii părinteşti , mijloc de transport;
e)materiale- deşeuri reciclabile: sticle,pungi de plastic, cutii de carton, suporturile de la hârtie igienică,
ambalaje, autocolant , carton, polistiren, foarfece, cretă colorată, plante presate, seminţe etc.; aparat foto,
CD-uri, calculator,casetofon, casete ,conexiune INTERNET ;
Utilitatea proiectului :exersarea de deprinderi de îngrijire/ocrotire a mediului natural;
- responsabilitatea faţă mediul înconjurător(plantare de pomi , colectare de materiale refolosibile);
660
- manifestarea unei conduite ecologiste faţă de pădure, în special, şi faţă de întrega natură, în general;
- manifestarea iniţiativei personale şi dezvoltarea încrederii în forţele proprii ;
- dezvoltarea spiritului de echipă, a cooperării, încrederii şi respectului faţa de membrii echipei.
Rezultate aşteptate :-participarea unui număr de 26 de copii ;
-implicarea partenerilor , a familiilor , a comunităţii locale;
-plantarea de flori ,pomişori ,ecologizarea parcului grădiniţei , a unor zone împădurite ;
-realizarea de expoziţii cu lucrări şi produse confecţionate , realizarea unui CD cu activităţile
realizate,postarea activităţilor pe site-ul grădiniţei şi pe www.didactic.ro.;
-realizarea materialelor:pliant ,,Pădurea,prietena mea”;poster: ,,Aşa da ,aşa nu !”;
Dar , cel mai important formarea la preşcolari a unui comportament ,atitudini ecologice.
CALENDARUL ACTIVITĂŢILOR:
Nr. Denumirea activităţii Perioada de Loc de

crt. desfăşurare desfăşurare
1. ,,Povestim despre pădure”- vizită la biblioteca Noiembrie Biblioteca
- Ştiaţi că.... ?informare despre pădure , habitatul ei; ,,Ştefan
- film didactic: “Dumbrava minunată” Bănulescu “
2. Atelier de creaţie :,,Micul creator” Decembrie Cabinetul ECO
- confecţionare obiecte din materiale reciclabile – hârtie;
3. ,,Culorile pădurii ’’-realizarea unor lucrări artistico-plastice Ianuarie Cabinetul ECO
(colaje,desene, picturi pe mânuţe, tricouri, pietre)-expozitie ;
4. ,,Pădurea-plămânul planetei ’’-realizarea unui pliant ; Ianuarie Cabinetul ECO
-realizare – Afiş ,poster ,,Aşa da ,aşa nu!”
5. ,,Micii actori -Poveştile pădurii” Joc de rol /dramatizare: Februarie Sala de
Locuitorii pădurii festivităţi
6. ,,Cântecele pădurii’’ Februarie Sala de
Concurs de interpretare a unor cântece ; festivităţi
7. ,,Micii ecologi în acţiune”- drumeţie, strângerea gunoaielor şi Martie Pădurea de pe
deşeurilor; - amplasare de panouri de avertizare pentru acţiuni malul râului
interzise în pădure;-exerciţii de formare a unor comportamente şi Ialomiţa
atitudini ecologice: „Ocroteşte-mă!”, „Apără-mă şi ajută-mă!”
8. ,,Pomişorul meu plantat ,planeta Pământ a salvat !” Aprilie Parcul grădiniţei
- Plantare de flori şi pomi ;
9. ,,Să descoperim pădurea!Să ne bucurăm împreună de ea !” Aprilie Pădurea Peri
Picnick ,acţiuni de ecologizare - copii şi părinţi ; Slobozia
10. “Găseşte drumul corect!” Mai Pădurea Peri
Concurs de orientare în pădure –copii şi părinţi în echipă ; Slobozia
11. ,,Ce pot face eu?”- împărţire de mesaje ecologice: Iunie Parcul grădiniţei
fluturaşi,pliante ;realizarea unor instantanee;
Concluzii : Aceste activităţi îi pregătesc pe copii să facă față provocărilor vieții.Dacă tinerii părinţi nu pot,
nu ştiu sau nu vor, noi, cadrele didactice trebuie să ne considerăm răspunzătoare pentru sănătatea fizică şi
comportamentală a copiilor noştri.Cât mai mult timp în natură! Să dăm posibilitate copiilor noştri să
descopere măcar o parte mică din copilăria noastră în aer liber.
Bibliografie:
1. Berca M, Ecologie generală şi protecţia mediului, editura Ceres, 2000

2. Pro Ecologia mileniului III, Craiova, 2004
661
PROMOVAREA IMAGINII ŞCOLII - ŞCOALA MEA, IMAGINEA MEA
Prof. înv. primar Luţesc Daniela

Şc. Gimn. ,,Horea, Cloşca şi Crişan” Brad, Hunedoara
Obiectivul general în promovarea imaginii şcolii, este de crea o imagine pozitivă instituţiei şi a ceea
ce reprezintă sistemul de învăţământ în comunitate.
Imaginea şcolii este un complex constituit din istoria organizaţiei şcolare, calitatea ofertei
educative, performanţele sale şi stabilitate instituţională, prestigiul în comunitate. Factorul principal în
crearea imaginii şcolii îl reprezintă calitatea procesului instructiv educativ asociat cu calitatea si măiestria
cadrelor didactice .Imaginea unei şcoli este cel mai bine promovată prin acţiunile desfăşurate,in contextul
domeniului de activitate .Calitatea unei şcoli depinde foarte mult de factorul uman ,atât de cadrele didactice
,elevi sau orice persoană care işi desfăşoară activitatea în şcoală.
Crearea şi promovarea unei imagini instituţionale pozitivă şi reală in comunitate, colaborarea
eficientă cu toţi reprezentaţii minorităţilor etnice din comunitate, promovarea de proiecte care pun accent pe
reducerea abandonului şcolar, susţinerea elevilor cu dezavantaj social si conduite de risc, armonizarea
ofertei educaţionale si formarea permanentă în funcţie de nevoile specifice identificate in unitatea şcolară si
comunitatea locală, promovarea imaginii instituţiei şcolare si asigurarea unei bune calităţi a educaţiei,
esenţa mărcii unei şcoli ce ar urma să fie promovată se defineşte prin valoarea,nivelul de pregatire si
personalitatea profesorilor din şcoala respectivă.
Transformările profunde care au loc în sfera învăţământului românesc determină oamenii de la
catedră să-şi analizeze continuu experienţa acumulată, să o adapteze la cerinţele actualei societăţi şi mai
ales la condiţiile concrete întâlnite în clasă. Noile demersuri educaţionale redimensionează atât statutul cât
şi sarcinile cadrelor didactice, care trebuie să devină manageri de educaţie, prin intermediul unor
proiecte/programe educative operaţionale, adecvate ethos-ului unităţii şcolare şi orizontului de aşteptare al
comunităţii locale, proiecte/programe desfăşurate pe baza unor convenţii/ contracte de parteneriat.
baza proiectelor şi parteneriatelor dintre elevi, profesori şi membri ai comunităţii locale este o necesitate a
activităţii didactice.
Actul educaţional are o eficienţă sporită dacă este implicată şi familia, cu condiţia de a se stabili un
cod unitar de cerinţe. În urma colaborărilor constante cu părinţii, aceştia au posibilitatea de a-şi cunoaşte
mai bine copiii şi modul acestora de manifestare în cadrul grupului, îşi însuşesc procedee educative
adecvate pe care le pot aplica în educaţia copilului. Aceste activităţi întregesc activitatea educativă a şcolii,
aducând un surplus informaţional elevilor şi completând condiţiile concrete ale educaţiei acestora.
Încheierea şi derularea parteneriatelor educaţionale au ca factor fundamental comunicarea. În acest sens
managerii şcolii trebuie să desfăşoare activităţi intense pentru informarea partenerilor cu toate datele
necesare derulării programelor, pentru ca aceştia să primească informaţii clare, complete şi într-un timp
oportun. Imaginea unei instituţii de învăţământ este determinată şi de un ansamblu de criterii, reguli şi
succesiv cu elemente noi , acceptate si asimilate de comunitate. Imaginea este dependentă de sistemul
informaţional în care se formează , fiind condiţionaţă de caracteristicile de vârstă, sex, religie, nivel de
cultură şi instruire, apartenenţa etnică sau politică etc. Formarea imaginii unei organizatii se poate realiza
aplicând o anumită ,, politică’’, ce ţine pe de o parte de stilul managerial al conducătorului organizaţiei şi pe
de altă parte de activitatea desfăşurată de angajaţi .Promovarea imaginii instituţiei de învăţământ prin
implicarea elevilor în activităţi de voluntariat sau proiecte educative reprezintă o latură importantă a
procesului instructiv – educativ. O educaţie în spiritul dezvoltării durabile nu se referă doar la o anumită
sensibilitate faţă de mediul înconjurător, ci interesul este ca oamenii să-şi însuşească competenţe care să îi
ajute să construiască viitorul într-un mod activ şi plin de responsabilitate. Printre aceste competenţe se
numără: gândirea în perspectivă, acumularea de cunoştinţe vii, complexe şi interdisciplinare, acţiuni
autonome, participare la procesele de decizie socială.
662
Implicarea elevilor în diferite proiecte unde îşi pot exprima liber creativitatea, imaginaţia şi
inteligenţa atrage după sine promovarea imaginii şcolii. Rezultatul actului lor creator devine astfel cartea
663
Școala prin prisma proiectelor Erasmus +
psiholog școlar specialist, Anca Cristina Măcăneață

C. J. R. A. E. Argeș, Liceul Tehnologic „Dacia” Pitești
În anul 2014, alături de o echipă formată din persoane cu o paletă largă de cunoștințe în domeniul
managementului proiectelor, am decis să participăm cu proiectul nostru „Identitate, Interculturalitate și
Interreligiozitate” la selecția națională pentru obținerea finanțării din partea Comisiei Europene. După o
muncă asiduă în care am construit împreună viziunea proiectului, acesta a fost primul selectat pentru a fi
implementat în anii școlari 2015 – 2016 și 2016 – 2017, primind numărul de referință 2015-1-RO01-
KA201-015079, liceul nostru devenind astfel coordonat european.
Proiectul, al cărui acronim este THE 3I, a reprezentat un parteneriat strategic între Liceul
Tehnologic „Dacia” Pitești, 11Geniko Lykeio Thessalonikis – Grecia, Istituto Istruzione Superiore
Castelnovo ne Monti – Italia, Merkez Çanakkale Anadolu Lisesi – Turcia, Lycé Henri Vincenot – Franța
și Didaktus Skolor – Suedia.
În contextul unei societăți secularizate, marcată de multiculturalism și multireligiozitate și în
conformitate cu Strategia europeană pentru 2020, de a limita marginalizarea și excluziunea socială, acest
proiect a devenit oportun deoarece a avut drept scop prevenirea și combaterea atitudinilor și
comportamentelor discriminatorii.
Acest proiect a implicat 6 reuniuni transnaționale și 2 reuniuni pre și post proiect, cu participarea
directă a 180 de elevi, numărul total al beneficiarilor indirecți fiind de 2668, în conformitate cu planul de
management care a conținut: realizarea de filme scurte și puncte de putere, ateliere de lucru, competiții,
dezbateri, joc de rol și exponate.
Rezultatele obținute: îmbunătățirea comunicării dintre elevi și între elevi și profesori; sporirea
gradului de conștientizare a elevilor cu privire la credință, arhitectură, obiecte religioase, tradiții și
ritualuri specifice pentru religiile abordate în proiect; dezvoltarea competențelor IT și lingvistice atât a
elevilor, cât și a profesorilor; implicarea instituțiilor locale în dezvoltarea proiectului; creșterea
respectului față de alte religii; îmbunătățirea dialogului și a comunicării interculturale; sensibilizarea
elevilor cu privire la efectele presiunii colegilor; promovarea religiilor abordate în proiect; creșterea
încrederii și interesului elevilor în ceea ce privește conservarea și perpetuarea sărbătorilor festive;
descoperirea profilul etic comun.
Proiectul a avut impact asupra tuturor categoriilor de stakeholderi implicați. Pentru elevii
participanți aceasta a generat învățarea prin activități non-formale; a dezvoltat spiritul de echipă și
abilități de comunicare în limba engleză; le-a îmbogățit cunoștințele și le-a dezvoltat competențe IT și
abilități antreprenoriale; a asigurat o analiză introspectivă și comparativă și a stabilit noi modele de rol
pentru dezvoltarea lor personală și profesională.
Pentru profesorii participanți aceasta a generat o experiență organizată ad-hoc; a dezvoltat spiritul
de echipă, abilități lingvistice și competențe IT; a oferit diferite metode de lucru și instrumente
inovatoare; a dezvoltat competențe de gestiune, monitorizare și evaluare. Pentru organizație: a îmbunătățit
imaginea școlii; a dezvoltat dimensiunea europeană; a îmbogățit rețeaua partenerilor; a îndeplinit
recomandarea Comitetului European și Planul de dezvoltare instituțională; a îmbunătățit comunicarea
manager-profesor și profesor-profesor. Pentru părinți și parteneri proiectul a deschis calea către Europa; a
sporit încrederea și respectul reciproc, precum și gradul de implicare și interes în ceea ce privește
proiectul. Pentru comunitate aceasta a asigurat depășirea stereotipurilor și prejudecăților; a promovat
efectele pozitive ale educației religioase; a crescut nivelul de toleranță; a determinat atitudini și
comportamente prosociale; a reprezentat un model de prevenire și combatere a discriminării și a violenței;
a creat parteneriate; a asigurat o implicare activă în creșterea cetățenilor săi.
Diseminarea proiectului s-a realizat atât prin canale directe (expoziție vie; flashmob; film;
povestiri; Focus grup; teatru; Guerilla marketing; biblioteca vie; festival), cât și indirecte (articole;
prezentări Pecha-Kucha; fotobox; expoziţie; pagina Facebook de proiect, blog și site-ul web).
664
Produsul intelectual al proiectului este un auxiliar numit „Identitate, interculturalitate și

interreligiozitate - aspecte teoretice și pedagogice”, un ghid pentru cadrele didactice care pot folosi în
cadrul activității de predare – învățare – evaluare, subiecte despre religia catolică, islamică, evreiască,
protestantă și ortodoxă, auxiliar ce conține planuri de lecții, exemple de metode active de predare și
aplicații (rebusuri și teste într-o abordare inter-religioasă). Pentru a asigura transferabilitatea conținutului
său, am înscris cartea în biblioteca virtuală.
665
Proiect educaţional
1 DECEMBRIE, ZIUA NATIONALĂ A ROMÂNIEI,

ZIUA TUTUROR ROMÂNILOR!
27 - 29 noiembrie 2017
Profesor pentru învăţământ primar: Macarie Adriana

Şcoala Gimnazială ,,Ion Pop Reteganul” Sîncel
ARGUMENT:
Ziua Nationala a Romaniei ne reaminteşte lupta de veacuri a românilor pentru unitatea şi integritatea
naţională. 1 Decembrie este Ziua Naţională a României, dar și a noastră, a tuturor românilor. Ființa
noastră este încărcată de sacrificiul depus de strămoșii noștri pentru a-și apăra țara. Noi, românii, avem
datoria morală să preţuim ţara în care ne-am născut la adevărata ei valoare.
Cu ocazia Zilei Naţionale a României, 1 Decembrie 2017, cadrele didactice şi elevii şcolii noastre
au desfăşurat în perioada 27-29 decembrie 2017 diferite activităţi care au avut ca scop dezvoltarea,
consolidarea şi manifestarea sentimentului patriotic; îmbogăţirea cunoştinţelor istorice, intelegerea
faptului că Marea Unire din 1918 a fost şi este unul dintre momentele cele mai importante pentru poporul
nostru, precum şi stimularea expresivităţii prin interpretarea de poezii şi cântece şi exprimarea
imaginaţiei creatoare prin desene, postere şi insigne aniversare şi eseuri;
Obiectivele proiectului au fost următoarele:
- să cunoască importanţa istorică a zilei de 1 DECEMBRIE;

- să caute la biblioteca şcolară şi pe internet informaţii care oglindesc acest mare eveniment ;
- să memoreze poezii dedicate zilei de 1 DECEMBRIE,
- să înveţe cântece specifice;
- să manifeste imaginaţia creatoare privind evenimentul aniversat în desene, pictură, postere , în
confecţionarea de insigne aniversare şi steguleţe ;
- să participe cu dragoste şi interes la activităţile propuse.
Activităţile s-au desfăşurat în cadrul şcolii, iar ca resurse materiale au fost folosite cărţi de istorie
şi literatură din biblioteca şcolară, imagini, reprezentând marele eveniment, aparat foto, hărţi, demicarton,
ştampile pentru insigne aniversare, lipici, ace de siguranţă, internetul etc.
Rezultatele aşteptate au fost implicarea activă a elevilor în procesul de iniţiere şi derulare a

proiectului, precum şi manifestarea sentimentului de dragoste de ţară şi a simţămintelor patriotice de
către participanţi.
666
Macovei Florica Ileana

Liceul Tehnologic Dorna Candrenilor, Suceava
În societatea de astăzi, o societate a cunoașterii și a dezvoltării galopante a multor domenii,

educația rămâne un deziderat al fiecăruia dintre cei care sunt dornici de o evoluție continuă și de sporirea
potențialului existent. Școala este cea care oferă o educație formală și care pune bazele dezvoltării
personalității umane în ansamblul ei; numai printr-o educație organizată există șanse de corectare a
anumitor comportamente indezirabile sau de valorificare a capacităților pe care le posedă un individ.
Tocmai de aceea, unitatea școlară pune la dispoziția celor interesați de progres personal și
profesional o gamă de specializări și profiluri care sunt cuprinse în oferta educațională. Nu este suficientă
conceperea acestei oferte educaționale, informația de acolo trebuie diseminată astfel încât să ajungă la cei
interesați. Această etapă ar reprezenta fundamentul promovării imaginii școlii încă din cele mai vechi
timpuri. O dată cu dezvoltarea noilor tehnologii și cu libera alegere în ceea ce privește continuarea
studiilor liceale, școala devine și mai preocupată de promovarea imaginii sale. În ultimul timp, pe lângă
activitățile formale care se desfășoară în școală, au luat avânt activitățile extrașcolare care aduc un plus de
valoare demersului instructiv-educativ și pun elevul, principalul pion al educației și beneficiarul direct al
acesteia, în situații concrete de viață care nu au alt scop decât acela de a dezvolta armonios personalitatea
elevului, atingând aspecte pe care, de cele mai multe ori, educația formală nu le ia în calcul. Prin
intermediul acestor tipuri de activități extrașcolare consider că o unitate de învățământ, indiferent de
natura ei, promovează imaginea școlii și contribuie semnificativ la pregătirea viitorului adult pentru a se
integra cu succes în societatea în care trăiește. Din această categorie de activități care promovează
imaginea școlii mă gândesc la parteneriatele care se încheie între diferite unități de învățământ din același
județ sau din județe diferite care, pe lângă promovarea imaginii școlii, identifică și dezvoltă capacități și
competețe ale elevilor și promovează valori care trebuie să reprezinte baza devenirii viitorului adult:
prietenie, comunicare, onestitate, participare activă, comunicare, implicare, toleranță, împărtășire, respect
pentru sine, pentru ceilalți și pentru patrimoniul cultural care ne definește și ne individualizează între alte
popoare, etc. Liceul Tehnologic Dorna Candrenilor este situat în mediul rural, motiv pentru care tradițiile
sunt bine angrenate în conștiința locuitorilor, iar elevii continuă să respecte această moștenire spirituală
care le-a fost lăsată de străbuni și să ducă mai departe tradiția. Aceasta se realizează prin parteneriatele
amintite mai sus, dar și prin interesul constant de a participa la diferite evenimente precum concursuri sau
competiții, care pun în valoare latura artistică a elevilor și stimulează interesul acestora pentru cultură și
tradiție. Un alt aspect care trebuie menționat când ne gândim la promovarea imaginii școlii este cel care
presupune organizarea activității intitulate Ziua porților deschise; la acest eveniment sunt invitați elevi de
la unitățile de învățământ din zonă (de obicei elevii care sunt în clasa a VIII-a) și le sunt prezentate
activități ale școlii noastre, precum și oferta educațională. Nu trebuie să uităm că tehnologia poate fi un as
în acest caz iar diseminarea rezultatelor activităților pe un site precum facebook-ul duce la un număr mare
de vizualizări și poate atrage viitorii liceeni să opteze pentru ceea ce oferă școala noastră. Aici intervine
puterea imaginii, care este foarte sugestivă și surprinde aspecte și emoții pe care forța cuvântului nu le
poate evidenția cu succes mereu; imaginea este cea care scoate la lumină trăirile celor implicați și oferă
un feedback în privința activităților. Pe lângă aceste activități enumerate există și altele care promovează
imaginea școlii: rezultatele elevilor la examenele naționale, pregătirea profesională a cadrelor didactice
din unitate, implicarea și cooperarea lor în cadrul diferitelor activități, disponibilitatea acestora când vine
vorba de activități extrașcolare, capacitatea managerului de a comunica și de a motiva cadrele didactice
să își dorească creșterea calității actului educativ, etc.
Puterea exemplului rămâne un deziderat al educației actuale și o sursă de inspirație pentru elevii
noștri, fiind un impuls în ceea ce privește trecerea de la motivația extrinsecă la cea intrinsecă.
667
De ce este important să promovăm imaginea unităţilor şcolare în comunitate
Prof. înv. primar Maier Ana- Maria

Șc. Gimn. ”Ax. Sever” Aiud, Alba
cei trei parteneri educaţionali: grădiniță-preșcolari-părinţi. Educația este obligatorie, dar din fericire nici o
instituție nu poate forța alegerea. “Clientul” este liber să aleagă. Această dependență a unității școlare de
libertatea de alegere a elevilor face ca şcoala să depindă de implicarea ei în modificarea nevoilor şi
aşteptărilor acestora. Informarea nu este de ajuns, şcoala trebuie să aibă capacitatea şi să fie pregatită de a
adapta programul educaţional la nevoile în schimbare ale “clientilor”. Şcoala este un element esenţial al
oricărei comunităţi prin resursele umane pe care le are, dar şi prin spaţiile de învăţare disponibile. O
şcoală/grădiniţă responsabilă este garantul dezvoltării permanente a comunităţii. Şcoala-grădiniţa, nu
poate funcţiona bine fără sprijinul comunităţii, aceasta reprezintă o resursă, oferindu-şi serviciile şi altor
membri ai comunităţii pe lângă tinerii şcolarizaţi şi contribuind astfel la dezvoltarea comunităţii şi altfel
decât prin realizarea educaţiei formale. De exemplu, în Olanda, se cheltuiesc foarte mulţi bani şi energie
umană pentru promatragerea grupurilor-ţintă. Se încearcă prin cuvinte şi imagini să se creeze cea mai
bună imagine posibilă şi să convingă că numai produsul educaţional oferit este cel mai bun. O mare
atenţie şi cheltuială sunt acordate identităţii vizuale şi reputaţiei numelui. Dar “clientul” aşteaptă mai
mult. Nevoile lui sunt centrale. Diferenţa dintre marketing şi vânzarea educaţiei este clară. Vânzarea este
"mişcarea a ceea ce ai de oferit către client". Marketingul este "a fi sigur că ceea ce ai de oferit este ceea
ce doresc clienţii". Aplicarea conceptului de marketing este mai complexă decât abordarea centrata pe
vânzari. Pentru a reuşi, o instituţie educaţională are nevoie să se adapteze corespunzător mediului
complex şi în continuă schimbare. Toate activităţile instituţiei au loc şi sunt dependente de mediul
exterior. Managerii instituţiilor au nevoie să înteleagă importanţa mediului şi a schimbarilor care se
produc şi modul cum pot afecta succesul sau chiar supravieţuirea instituţiei. Prevederea transformărilor
potenţiale ale macromediului, va da instituţiei timpul necesar pentru a planifica răspunsurile adecvate.
Mediul poate fi într-o transformare rapidă sau lentă. Într-un mediu stabil, forţele demografice, economice,
ecologice, tehnologice, legislative şi culturale rămân stabile de la an la an. Formarea imaginii unei
organizaţii se poate realiza aplicând o anumită ,, politică’’ , ce ţine pe de o parte de stilul managerial al
conducătorului organizaţiei şi pe de altă parte de activitatea desfăşurată de angajaţi-cadre didactice.
Modalitatea eficientă și viabilă prin care comunitatea poate să răspundă solicitarilor din sistemul
grădiniței-în general și un mare câștig pentru educația copiilor-în special, pornind de la ideea că
preșcolarul trebuie scos cât mai mult din atmosfera obișnuită a grădiniței, școlii, pentru a intra în relație
cu semenii. Copilul vine astfel în contact cu diferite persoane, crește și se dezvoltă într-un mediu
comunitar variat.
Iată câteva tipuri de parteneriate- după nevoile și scopul urmărit:
▪ parteneriate care au ca scop modernizarea bazei materiale și a spațiilor de învaățământ; diversificarea,

înnoirea materialului didactic aferent procesului de învățământ;
▪ parteneriate pentru cunoașterea reciprocă și buna relaționare;
▪ parteneriate ce vizeză o cât mai buna integrare a copiilor în societate;
668
▪ parteneriate de imagine, în scopul popularizarii experiențelor pozitive.
Scopul promovării este de a manipula grupul-țintă să aleagă școala (la momentul inițial sau
intermediar al parteneriatului). Promovarea poate ajuta să informeze grupul-țintă despre ceea ce oferă
școala și să stimuleze interesul în educație. Numai promovarea nu este de ajuns să convingă un client.
Promovarea îl face pe client să treacă pragul școlii. De aici încolo, calitatea produsului și oamenii
implicați în educare pot să asigure o retenție a clientului.
BIBLIOGRAFIE:
2. Cerchez, N ; Mateescu, E.; ,,Elemente de management scolar’’, Editura Spiru Haret, Iasi; 1994.
3. Jinga, Ioan; ,,Managementul învățământului’’ , Editura Aldin, Bucuresti;2001
669
Liceul Vocațional Pedagogic „Mihai Eminescu” din Tîrgu Mureș
Makkai Kinga
Profesoară de pedagogie
Până la al cincizeci și doilea an al existenţei sale, Liceul Pedagogic Mihai Eminescu din Târgu
Mureş a parcurs drumul lung al unei generaţii de oameni, ajungând în anul şcolar 2017-2017 la dotarea şi
încadrarea la care primii elevi şi profesori abia le puteau întrezări. Liceul Pedagogic şi-a început
activitatea în 1966 în frumosul oraş de pe Mureş care, nu cu mult înainte, fusese şi o citadelă a şcolilor de
tot felul, între care era şi o Şcoală Normală de Băieţi, urmată de alte şcoli, tot pedagogice, cunoscute şi
recunoscute. Liceul şi-a început activitatea acum 45 de ani fără a avea conducere, elevi şi dascăli şi fără o
logistică proprie, încât un alt liceu (Liceul Bolyai Farkas din Târgu Mureş ) a trebuit să facă propunerea
de a înfiinţa, în cadrul său, a unei secţii pedagogice cu specialităţile învăţători şi educatoare şi cu predare
în limbile română şi maghiară.
Până la începutul anului şcolar 1966-1967 a fost numită conducerea (director şi director adjunct),
au fost transferaţi şi numiţi opt profesori „de bază”, a fost pus la dispoziţia noii instituţii spaţiul necesar
(săli de clasă, cancelarie şi câteva camere pentru cazarea elevilor interni). Aşa a fost începutul. Pentru
depăşirea precarităţii dotării erau necesare râvna şi experienţa profesorilor, motivarea şi silinţa elevilor, şi
aceste calităţi nu au lipsit. Treptat s-a completat numărul claselor de elevi, a sporit, corespunzător,
numărul profesorilor, a fost construit şi dat în folosinţă complexul liceal actual, a cărui dotare cu mijloace
de învăţământ, mobilier, cazarmament şi alte materiale şi utilaje, începută atunci, continuă şi astăzi.
Drumul până la poziţia actuală a liceului de unitate şcolară reprezentativă a judeţului Mureş, cu rezultate
remarcabile în pregătirea educatoarelor şi învăţătorilor pentru învăţământul preşcolar şi primar, dar şi a
altor specialişti cu studii medii, nu a fost uşor. Au fost momente când liceul (în special profilul
pedagogic) era pe cale să fie desfiinţat din cauză că nu a primit plan de şcolarizare pentru clasele de
început, iar la clasele de artă provenite de la desfiinţatul Liceu de Artă Târgu Mureş şi găzduite de Liceul
Pedagogic ca o secţie de Artă, cifrele de şcolarizare au fost diminuate la un sfert.
Liceul propriu-zis funcţionează cu două filiere: vocaţională cu profil pedagogic şi filieră teoretică
cu profil uman. Dintre obiectivele activităţii educaţionale viziunea managerială a conducerii liceului
urmăreşte în mod special calitatea în educaţie, continua îmbunătăţire a sistemului educaţional pentru
asigurarea atingerii stării optime în dezvoltarea personală, socială, fizică şi intelectuală a fiecărui copil,
prin concentrarea eforturilor pentru ca elevii să dobândească o pregătire generală bună, cunoştinţe
aprofundate în domenii legate de viitoarea carieră, competenţe necesare inserţiei sociale şi deprinderi de
muncă intelectuală pentru a învăţa pe tot parcursul vieţii; promovarea unui set de valori cum sunt: curajul,
judecata înţeleaptă, integritatea, bunătatea, perseverenţa, respectul, responsabilitatea, autodisciplina;
îmbunătăţirea procesului instructiv-educativ prin elaborarea de standarde de predare şi evaluare în
vederea atragerii elevilor către marea performanţă, permanentizarea utilizării tehnologiei informaţiei şi
comunicării ca instrument de învăţare şi eficientizarea lucrului în echipă în procesul de predare-învăţare.
670
Dincolo de nivelul pregătirii elevilor reflectat în note (medii), mai putem arăta că atât climatul
psihosocial din şcoală cât şi realizarea obiectivelor instruirii teoretice şi practice din timpul şcolarităţii au
fost în măsură să asigure absolvenţilor de liceu pedagogic - şi nu numai - o solidă pregătire de
specialitate şi abilităţile necesare integrării eficiente fie în grădiniţe şi şcoli primare pentru cei ce au optat
pentru profesiunile de educatoare sau învăţător, fie în instituţiile de învăţământ superior pentru cei ce au
dorit să-şi continue studiile pentru a obţine o calificare didactică mai înaltă sau pentru a se specializa în
vederea exercitării altor profesiuni.
Legătura şcolii cu foştii elevi şi a acestora cu foştii profesori sau cu diriginţii, activităţile de
perfecţionare ale celor care lucrează în învăţământ şi alte întâlniri reciproce ocazionale au fost şi prilejuri
de investigare a reuşitei în viaţă a absolvenţilor.
Activitatea educativă extracurriculară cuprinde multe acţiuni devenite tradiţionale: Balul
majoratului, Balul Dragobete, Ziua copiilor, carnaval, ecologizarea Platoului Corneşti etc. Elevii participă
cu rezultate bune la concursuri: Brâncuşiana (creaţie literară), Suflete curate într-o lume nepoluată, Mari
exploratori, Cultura şi civilizaţia în România, Drogul creează dependenţă, Simion Văsieş, Bitola
(internaţional de arte plastice), 1 Martie, Prezent-Lyceum-Jelen (judeţean de cultută generală). În liceu
funcţionează cercuri de elevi: Icoana din sufletul copilului (pictură pe sticlă), Commenius (pedagogie),
Clipa cea repede… şi Tarisznya (jurnalism), Lacrimă de dor (folclor), Cercul de literatură. Periodic se
organizează cu grupuri de elevi excursii, drumeţii şi vizite (Zau de Câmpie, Pe drumul sării), la muzee,
locuri şi monumente istorice, vizionări de spectacole de teatru, filme, concerte, seri distractive, întreceri
sportive, iar grupuri şi formaţii artistice susţin programe cultural-artistice de înaltă ţinută şi cu mare
valoare educativă. Preocupările creative literar-artistice şi ştiinţifice ale elevilor sunt popularizate prin
revistele editate: Clipa cea repede…, Lacrimă de dor, Teen Magazine, Tarisznya. Activitatea de înaltă
ţinută profesională şi competenţă desfăşurată şi performanţele realizate în pregătirea elevilor în ultimii ani
a fost apreciată de către Inspectoratul Şcolar al Judeţului Mureş prin clasificarea Liceului Pedagogic
Mihai Eminescu din Târgu Mureş între primele cinci licee din judeţ.
Festivitatea din 2 februarie 2018. desfășurată în cadrul activităților educative de promovare a
școlii, a fost prilejuită de aniversarea unui sfert de veac de la atribuirea numelui poetului „nepereche";
instituția noastră numindu-se de atunci, anul 1993, Şcoala Normală „Mihai Eminescu" din Tîrgu Mureş.
Ne-am propus în acest cadru să punem în evidență, să promovăm și să premiem, valorile și tradițiile
noastre, cultura noastră organizațională. Festivitatea s-a deschis printr-un moment poetic, urmat de
cuvântul directorului liceului, d-ul Lobonț Florin Cristian. S-a acordat diploma și medalia aniversară „25
de ani de la atribuirea numelui Mihai Eminescu” școlii noastre diferitelor instituții și persoane importante
care au contribuit marcant la dezvoltarea liceului. S-a acordat Premii de Excelență elevilor cu media 10 în
anul școlar 2016-2017. În urmare s-a lansat Anuarul Liceului, precum și al revistelor școlare „Clipa cea
repede” și „Tarisznya”. Aniversarea a fost îcheiată cu corul format din cadre didactice ale Liceului
Vocațional Pedagogic „Mihai Eminescu” care a cântat două piese inspirate de lirica eminesciană.
Bibliografie:
Aurel Chertes – Cioată Pantelimon: Monografia Liceului Pedagogic „Mihai Eminescu” din Tîrgu Mureș,
Editura EDU, Tg. Mureș, 2011.
671
PROF. ÎNV. PRIMAR: MĂLĂESCU MARIA-IONICA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ ZĂVOI
Structura ȘCOALA GIMNAZIALĂ MĂRU
Imaginea şcolii este imaginea oamenilor care o formează, a elevilor care sunt formaţi aici şi a
formatorilor acestora. Se creează astfel o relaţie de interdependenţă între: elevi-cadre didactice-şcoală.
Fondul acestui concept este dat de elevii care sub îndrumarea profesorilor se evidenţiază în cadrul
comunităţii prin implicare, prin rezultate, prin activităţi cu caracter social-educativ, iar rezultatul acestei
conlucrări fiind conturarea imaginii de prezentare a şcolii.
Factorul principal în crearea imaginii școlii îl reprezintă calitatea procesului instructiv educativ
asociat cu calitatea si măiestria cadrelor didactice .Imaginea unei școli este cel mai bine promovată prin
acțiunile desfășurate,in contextul domeniului de activitate .Calitatea unei școli depinde foarte mult de
factorul uman( cadrele didactice și elevii) care iși desfășoară activitatea în școală.
Implicarea elevilor în diferite proiecte, unde își pot exprima liber creativitatea, imaginația și
inteligența atrage după sine promovarea imaginii școlii. Rezultatul actului lor creator devine astfel cartea
Profesionalismul cadrelor didactice se află la baza unei bune educații și pregătiri temeinice a
elevilor pentru viață. Un avantaj deosebit de care beneficiază elevii noștri îl constituie atât baza materială
pe care o au la dispoziție pentru desfășurarea procesului instructiv-educativ, cât și faptul că școala
dispune pentru toate disciplinele de cadre didactice calificate, care depun dăruire și pasiune în
desfășurarea tuturor activităților, materializate în rezultatele frumoase obținute la examenele nationale,
precum și la alte concursuri școlare.
Proiectele educaţionale realizate cu diferiţi parteneri locali sunt, de obicei, foarte atractive, iar
copiii participă activ şi eficient la acestea. Stimulându-le interesul şi iniţiativa, copiii solicită participarea
și implicarea în mai multe activităţi de acest fel. Aceste tipuri de parteneriate derulate în parteneriat
comunitar urmăresc stimularea şi formarea mai multor tipuri de inteligenţe. De aceea, este importantă
publicarea informaţiilor despre succesele lor şi în cadrul activităților extrașcolare. Indiferent dacă este
vorba despre o victorie la un concurs sau despre o serbare școlară, diseminarea acestui mesaj se poate
face pe site-ul școlii sau prin anunţuri la avizierul instituţiei sau al clasei. Școala trebuie să facă tot ce-i
stă în putinţă pentru valorizarea maximă a fiecărui elev, prin stimularea intelectuală a copiilor, a
aptitudinilor, a atitudinilor si a trăsăturilor lor de personalitate.
Proiectarea şi implementarea unor activităţi extracurriculare şi extraşcolare, în şcoală şi în
comunitate, pe baza proiectelor şi parteneriatelor dintre elevi, profesori şi membri ai comunităţii locale
este o necesitate a activităţii didactice.Încheierea și derularea parteneriatelor educaționale au ca factor
fundamental comunicarea.
Concursurile școlare au și ele un rol deosebit în învățarea elevului. Acesta este evaluat și se
autoevaluează și la un alt nivel față de cel al clasei, cel obișnuit. Spiritul de competiție este benefic pentru
devenirea lui. Activitățile acestea presupun o organizare prealabilă, exerciții și tehnici de lucru bine
stabilite, multă muncă din partea cadrului didactic. Cu sau fără premii câștigate, manifestările prilejuite
de participarea la diferite concursuri au adus o importantă contribuţie în formarea şi educarea elevilor.
Prin activităţi extracurriculare specifice, serbările școlare, concursurile, proiectele cu parteneri
locali (şcoli din acelaşi judeţ sau din judeţe diferite, biblioteci, etc.), se dezvoltă, în primul rând,
abilităţile soft (personale şi interpersonale): capacitatea elevilor de a înţelege şi de a-şi exprima
sentimentele, de a lucra în echipă, de a răspunde în mod pozitiv şi sensibil unei situaţii noi.
Este foarte importantă monitorizarea activităţii extraşcolare, a concursurilor şcolare la care prin
participare și rezultatele meritorii obținute, elevii au promovat imaginea instituției de învățământ, fie pe
plan local, pe plan național, chiar la nivel internațional; iniţierea activităţilor educative-şcolare şi
extraşcolare diferenţiate, care să răspundă nevoii de socializare a tinerilor (concursuri, reuniuni, întâlniri
cu agenţii economici, personalităţi);
672
Şcoala reprezintă un factor important al comunicării informaţionale şi culturale în viaţa unei

comunităţi. De aceea trebuie să conştientizăm că şcoala este o instituţie bine ancorată în viaţa comunităţii
prin numeroasele sale roluri, dintre care unul este acel de mediu de comunicare şi socializare. Pentru a se
menţine în atenţia comunităţii şi a provoca interesul unor noi segmente de public, instituţiile şcolare au
nevoie de o promovare continuă şi eficientă. Rolul şcolii în activităţile de promovare a imaginii în
comunitate derivă din menţinerea, informarea, convingerea, reamintirea utilizatorilor actuali şi potenţiali
despre educaţie şi serviciile ei aduse tuturor. Promovarea imaginii şcolii trebuie să se realizeze planificat,
printr-un complex de activităţi care să urmărească: construirea unei imagini pozitive a instituţiei la
nivelul comunităţii; formarea şi susţinerea încrederii oamenilor în calitatea şi diversitatea resurselor
educaţionale; menţinerea la un nivel înalt a ţinutei manifestărilor culturale şi creşterea profesionalismului
personalului acesteia.
Bibliografie:
1. Ghergut, A - Management general și strategic în educație, Editura Polirom, Iasi, 2007;
2. Bunescu, Gh . Negreanu, Educația informală si mass media ,Institutul de știinte ale Educatiei,
Bucuresti, 2005;
3 . Florica Ortan, Pedagogie si elemente de pshologie, Ed.Risoprint, Cluj –Napoca, 2012
673
PROIECT EDUCAŢIONAL
,,ÎMPREUNĂ – PENTRU COPII!’’
prof. înv. primar, MALIŢA ADRIANA
ARGUMENT
Nevoia de a forma o echipă între cadrele didactice şi părinţi este justificată de scopul comun al
acestora – educarea fiinţei umane în devenire. Esenţial este ca cei doi factori să-şi dirijeze acţiunile spre
realizarea acestui deziderat.
Conştientizând că fiecare copil are nevoie de atenţie atât din partea dascălilor la clasă, cât şi din
partea părinţilor acasă, trebuie să ne străduim împreună şi să reuşim să punem în valoare ceea ce el are
bun şi să dezvoltăm lucrul respectiv, să-l îndrumăm pe un anumit traseu în viaţă. Rolul şcolii devine din
ce în ce mai important în societatea actuală. Realizarea unui parteneriat eficient profesor- elev- părinte
este unul dintre dezideratele actuale ale procesului instructiv- educativ.
Există însă şi situaţii în care apar bariere de comunicare între cadrele didactice şi părinţii elevilor,
între părinţi şi copiii acestora având drept cauze lipsa de experienţă cât şi lipsa spiritului de echipă, atât la
unii cât şi la ceilalţi. Pentru a preveni apariţia unor astfel de situaţii ne-am propus ca acţiunile acestui
proiect sa conducă la:
 dezvoltarea atitudinii pozitive faţă de şcoală atât la părinţi cât şi la copii;
îmbunătăţirea calitatii relaţiilor părinte – copil, părinte – şcoală, copil - şcoală;
 conştientizarea, de către părinţi, a importanţei pe care timpul liber o are în viaţa unui copil/tânăr şi
cât de util este ca părinţii să se implice în modul în care copiii lor petrec acest timp, sprijinind
dezvoltarea personală a acestora;
 desfăşurarea de activităţi comune: elevi, părinţi, invatatori;
 identificarea tuturor familiilor ce întâmpină probleme în creşterea şi educarea acestora.
Descrierea proiectului
Scopul:
 Înlăturarea barierelor de comunicare între cadrele didactice şi părinţii elevilor, între părinţi şi
copiii acestora astfel încât să se creeze un mediu de încredere, echilibrat, în care copilul să se manifeste
neîngrădit, cultivarea si dezvoltarea parteneriatului dintre familie si scoala.
 creşterea stimei de sine, a încrederii în forţele proprii a copiilor;
 înţelegerea mai bine de către părinţi a ceea ce se întâmplă în şcoală;
 obţinerea de rezultate mai bune la învăţătură, indiferent de nivelul socio-economic sau de nivelul de
educaţie al părinţilor;
 conştiinciozitate în efectuarea temelor de acasă;
 oferirea de oportunităţi pentru toţi părinţii de a participa la experienţele educaţionale ale copiilor lor ;
 folosirea colaborării familie – şcoală pentru rezolvarea problemelor dificile şi drept cadru de
sărbătorire a realizărilor , performanţelor deosebite.
Grup ţintă:
 Elevii clasei IA, părinţii acestora
Tipuri de activităţi:
 lectorate cu părinţii, întâlniri, discuţii individuale, activităţi comune (părinţi, copii, cadre
didactice), chestionare pentru părinţi, prezentări powerpoint.
Instrumente de evaluare
 produse ale activităţilor ( chestionare, portofoliu ), rezultate în urma unor activităţi individuale/ de
grup, ancheta, sondaj de opinie.
674
RESURSE :
1. umane : elevi, învăţător, consilierul şcolar, învăţător itinerant şi părinţii elevilor
2. materiale : echipamente : calculator, videoproiector, imprimanta ; consumabile : CD, hârtie copiator,
agrafe de birou, post-it- uri, mape, folii, pixuri ; sala propice desfăşurării activităţilor.
3. informaţionale şi experienţiale : material suport continând esenţializări teoretice privind formarea
unei relaţii de parteneriat învăţător– elev – părinte;
4. de timp : 8 module
DETALIEREA ACTIVITĂŢILOR
Prezentarea proiectului
 Împărţirea mapelor ce cuprind descrierea proiectului şi a programului activităţilor
 Prezentarea obiectivelor propuse în cadrul proiectului
 Prezentarea programului de activităţi
MODULUL I – “Să ne cunoaştem mai bine” (octombrie 2017)
 Exerciţiu de spargere a gheţii: STEAUA FAMILIEI – chestionar de cunoaştere a familiei copilului
 Vizitarea Parcului Natural “Lunca Mureşului” împreună cu părinţii – proiecţii de materiale eco-
educaţionale
 Jocuri organizate în echipe din care făceau parte şi părinţii copiilor (în Pădurea Ceala)
MODULUL II – “Tradiţii şi obiceiuri de iarnă” (decembrie 2017)
 “Bradul de Crăciun” - activitate practică susţinută cu elevii în prezenţa părinţilor
 Plimbare cu tramvaiul lui Moş Crăciun
MODULUL III – “Relaţia părinte-elev” (ianuarie 2018)
 ,,Blocaje în comunicare şi modalităţi de depăşire a acestora’’ – prezentare realizată de psihologul
şcolar
 ,,Cum vă puteti ajuta copilul să se pregăteasca pentru lecţii?’’- joc de rol, simulare
 Completarea chestionarului pentru părinţi
MODULUL IV – “Relaţia şcoală-familie” (februarie 2018)
 "Familia şi şcoala – parteneri în educaţie" (prezentare teoretică – psiholog şcolar )
 Chestionar: Încearcă să fii sincer! – chestionar despre colaborarea şcoală-familie
 Prezentarea lectoratului "Efectele micului ecran asupra minţii copilului"
 "Săptămâna părinţilor" – invitarea şi participarea părinţilor la activităţile desfăşurate cu copiii
(asistare şi susţinerea unor activităţi şi de către părinţi, implicare în activităţi realizate de copii în echipă
cu părinţii)
MODULUL V – "Bucurii pentru fiinţa cea mai dragă" (martie 2018)
 Activitate practică susţinută cu elevii în prezenţa mămicilor şi bunicilor
 Oferirea de felicitări şi diplome mămicilor
 Jocuri şi concursuri organizate împreună cu mămicile şi bunicile
MODULUL VI – “Rămas bun, clasa I” (iunie 2018)
 “Serbarea Abecedarului”
 Acordarea de premii şi diplome tuturor copiilor
 Organizarea unei petreceri la care au participat alături de copii, părinţii, bunicii şi alţi invitaţi ai
acestora.
675
Promovarea imaginii grădiniței prin activități desfășurate în parteneriat cu familia
Prof. Manciu Adriana / Grădinița P. N. Doman
Grădinița este un spațiu educativ creativ și interesant, care pune bazele educației copilului, îl ajută
să deprindă primele aptitudini necesare pentru școală și viață, contribuie la dezvoltarea fizică, psihică şi
emoţională a copilului de vârstă preșcolară. Aici copilul participă la jocuri și activităţi de învățare care-i
stimulează gustul pentru investigaţie şi acţiune, îl provoacă să se exprime şi să se angajeze în relaţii
sociale de grup.
Pentru a avea rezultate deosebite cu copiii, pentru a crea un mediu adecvat desfăşurării cu succes a
întregului proces instructiv-educativ din grădiniță și pentru a promova imaginea grădiniței este important
să existe un parteneriat educaţional grădiniţă - familie.
Educatoarea trebuie să le asigure părinţilor numeroase ocazii de a se implica în activitățile din

grădiniţă, comunicând des cu ei, povestindu-le ce activităţi a desfăşurat împreună cu copiii, ce progres sau
regres a realizat fiecare copil în parte. Câteva cuvinte schimbate cu părintele dimineața, când își aduce
copilul la grădiniță, pot fi suficiente și eficiente.
Modalităţile prin care se poate realiza parteneriatul dinte grădiniţă şi familie sunt multiple, dar
prezența părinților în sala de grupă este una dintre metodele cele mai eficiente. Prin participarea părinţilor
la activităţile din sala de grupă, copiii se simt siguri pe ei și mai deschiși spre activitățile la care participă,
iar părinții își pot observa atent copiii într-un alt mediu decât cel de acasă.
De asemenea, părinții sunt familiarizați cu programul zilnic al grădiniței, cu activitățile ce le

desfășoară educatoarea cu copiii, cu modul în care își pot ajuta copiii acasă. Părinții se vor simți mult mai
implicați, dacă sunt făcuți să înțeleagă programul grădiniței și vor simți că sunt parte importantă în
activitățile ce se desfășoară aici.
Părinții pot fi implicați și în activităţi extraşcolare cu ocazia diferitelor evenimente (sosirea lui
Moș Nicolae, a lui Moș Crăciun, serbarea de sfârșit de an, ș.a.m.d), iar sărbătorirea în comun a unor
evenimente din viaţă constituie momente de cunoaştere reciprocă şi de implicare a părinților în actul
educativ.
Participarea părinţilor la unele activităţi ale grădiniţei ( vizite, excursii, activităţi comune, expoziţii
), implicarea în organizarea și desfăşurarea lor le vor permite acestora o mai bună cunoaştere a propriilor
copii.
Adevărații beneficiari ai parteneriatului grădiniță – familie sunt copiii, care simt dragostea,
apropierea părinților și interesul pe care aceștia il acordă în realizarea activităților din grădiniță. Copiii
trăiesc mândria de a-și vedea părinții în situații apropiate lor, iar părinții au șansa de a deveni parteneri în
educația propriilor copiii, Participând activ și afectiv la viața grădiniței, părinții vor conștientiza că aici se
desfășoară un proces instructiv-educativ bine fundamentat și organizat.
Activitățile desfășurate împreună cu părinții sunt un instrument valoros de promovare a imaginii

grădiniței în rândul familiei .
Bibliografie:
 www. didactic. ro
676
IMPORTANTA EVALUARII INIȚIALE
PROF. MĂLĂELEA IUSTINA

GRĂDINIȚA P.P. FĂGET
Pentru noi, profesorii, evaluarea este o parte importantă a procesului de învăţământ alături de
predare şi învăţare. Ea are ca scop identificarea și măsurarea obiectivelor atinse și reglarea și
eficientizarea procesului instructiv-educativ. Evaluarea determină în ce măsură se ating prin rezultatele
concrete obiectivele propuse inițial. Aceste obiective sunt formulate în programele școlare. Consider că
evaluarea este la fel de importantă ca predarea şi învăţarea şi trebuie planificată cu multă grijă.
Toţi folosim toate cele trei forme de evaluare: evaluarea iniţială (predictivă), evaluare continuă
(formativă) şi evaluare sumativă (cumulativă).
Evaluarea iniţială se realizează la începutul unui program de „instruire” şi stabileşte nivelul de
pregătire a preşcolarilor în momentul iniţierii programului respectiv, constituind o condiţie hotărâtoare
pentru reuşita activităţilor următoare deoarece oferă educatoarei posibilitatea de a cunoaşte potenţialul
fiecărui copil.
Pentru ca evaluarea iniţială să fie eficientă, trebuie elaborate criterii şi modalităţi de verificare,
măsurare şi apreciere a nivelului de pregătire a preşcolarilor, pornind de la obiectivele propuse.
Datele obţinute ajută la conturarea activităţii didactice în trei planuri: stabilirea modului adecvat de
predare a noului conţinut al programei, organizarea unui program de recuperare, dacă este cazul, şi
adoptarea unormăsuri de sprijinire şi recuperare a unora din preşcolari.
Evaluarea iniţială se aplică la începutul unui semestru, an şcolar, ciclu de învăţământ. Ea are
atât o funcţie diagnostică, cât şi prognostică. Evaluarea iniţială se mai poate folosi pentru repartizarea
copiilor pe grupe sau pe nivele de studiu, ceea ce se practică în unele cazuri la limbile străine. Metodele
de evaluare sunt modalităţi prin care elevilor li se oferă posibilitatea de a-și dovedi nivelul de pregătire.
Există trei tipuri principale de evaluare: probe orale, probe practice şi probe scrise. Ele se mai numesc şi
metode tradiţionale de evaluare.
Probele orale sunt cele mai utilizate metode de evaluare din grădiniță. Acestea oferă o
interacționare directă între educatoare și copil. Sunt flexibile și pot alterna întrebările în funcție de
calitatea răspunsurilor. Probele orale oferă copilului posilbilitatea de a formula răspunsurile libere, fără a
le structura; poate să-și justifice răspunsul.
Portofoliul este o metodă de evaluare care înmagazinează date despre progresul copilului, poate fi
considerat ca o „carte de vizită” a preșcolarului. Tipuri de portofolii:
- portofoliu de prezentare sau introductiv (cuprinde o selecţie a celor mai

Portofoliul poate cuprinde: o listă cu comportamente așteptate; observații asupra evolutiei copilului;
lucrari ale acestuia; poze cu sarcini/activitati pe care acesta le-a dus la bun sfârșit pe parcursul anului
școlar, rezultate ale activităţilor extracurriculare (diplome la diverse concursuri) s.a.; În concluzie,
portofoliul nu este numai o metodă alternativă de evaluare a importante lucrări);
- portofoliu de progres sau de lucru (conţine toate elementele desfăşurate pe parcursul activităţii);
- portofoliul de evaluare (cuprinde: obiective, strategii, instrumente de evaluare, tabele de rezultate, etc.)
copilului ci, poate fi reprezentativ pentru crearea unei imagini pozitive asupra unei grupe sau a unei
grădiniţe.
Printre metodele şi procedeele interactive de fixare şi evaluare a cunoştinţelor utilizate în grădiniţă, se
înscriu următoarele: turul galeriei, scaunul autorului, piramida, ghicitorile, tehnica
fotolimbajului,ciorchinele, posterul, blazonul, Diagrama Venn, Examinarea povestirii, Jurnalul
677
grafic,Harta conceptuală / cognitivă, Tehnica florii de nufăr, metoda colţurilor, tehnica analitico-sintetică,
cubul, turnirul întrebărilor, cvintetul, R.A.I. ( Răspunde. Aruncă. Interoghează.) jurnalul grupei.
Bibliografie:
CERGHIT, I, Metode de învăţământ, ediţia a IV-a, revăzută şi adăugită, Iaşi, Editura Polirom, 2006;
CUCOŞ, C., Pedagogie, Iaşi, Polirom, 2000;
ILIE, Marian D., Elemente de pedagogie generală, teoria curriculum-ului şi teoria instruirii, Timişoara,
Editura Mirton, 2005;
MANOLESCU, M., Evaluarea şcolară. Metode, tehnici, instrumente, Bucureşti, Editura Meteor Press,
2006;
MOGONEA, Florentin Remus, Pedagogie pentru viitorii profesori, Craiova, Editura Universitaria, 2010.
678
Lectura, scrierea şi dezvoltarea gândirii critice
Prof. Mălureanu Corina

Liceul Tehnologic Răchitoasa, jud. Bacău
Cu toată amploarea pe care au luat-o mijloacele audiovizuale în difuzarea culturii, cartea şi lectura
ei rămân printre cele mai importante mijloace de formare a culturii generale, de formare a personalităţii
cititorului, dar şi a destinului acestuia. Un cititor format de timpuriu va găsi în carte un partener continuu
de viaţă deoarece majoritatea cunoştinţelor noastre provine din cărţi.. Lectura este considerată, pe bună
dreptate, un instrument preţios al activităţii intelectuale şi de petrecere minunată a timpului liber. Ea duce
la cultivarea limbii, la îmbogăţirea vocabularului, la dezvoltarea gândirii critice, dar şi la o exprimare
corectă a cititorului.
La orele de literatură profesorul poate dirija subtil elevul spre o anumită carte, un anumit scriitor
potrivit vârstei, însă reuşita depinde de creativitatea şi de modul în care acesta face expunerea. Cadrul
didactic are datoria de a forma deprinderea de lectură, deprinderea de a citi curent, coerent, conştient şi
expresiv. Acest proces nu este atât de dificil pe cât de dificilă este menţinerea acestei deprinderi în
condiţiile în care secolul nostru este invadat de diferite mijloace de informare.
Deprinderea de lectură poate fi bazată pe atracţia literară, pe percepţia artistică dar şi pe
deprinderea de comentariu literar, de analiză literară pentru a demonstra înţelegerea textului dar şi
apartenenţa lui la un gen sau o specie literară studiată. Elevul trebuie să ştie că actul lecturii este un act
opţional, conştient în care se angajează pentru a-şi dezvolta personalitatea şi pentru a dobândi ştiinţă şi
competenţă. De aceea, profesorul de limba română trebuie să îi înveţe pe elevi că lectura, citirea unei cărţi
este un act de mare responsabilitate. Ea nu trebuie aleasă după autor, copertă, titlu, ilustraţii, grosime,
lungimea capitolelor, frecvenţa dialogului, ci după informaţia pe care o transmite, îmbogăţirea spirituală,
confirmarea propriilor idei etc.
De multe ori cititorii cuprinşi de subiectul unei cărţi „bune” par să se identifice cu personajele
operei, trăiesc alături de acestea toate întâmplările şi faptele la care participă. De aceea, în activitatea mea
la catedră am avut în vedere şi opţiunea elevului în recomandarea lecturii suplimentare. Chiar dacă am
urmărit să fie citită lectura şcolară obligatorie, am ţinut cont şi de afinităţile copilului, îndrumându-l spre
o lectură unde eroii cărţii pot fi modele pentru el. Astfel profesorul rămâne principalul îndrumător al
activităţii didactice şi un model permanent pentru elevul care ia contact cu lectura cărţilor şi cu
personajele acestora.
Lectura poate să rezerve cel puţin tot atâtea surprize cât ascund mersul evenimentelor reale,
satisfăcând curiozitatea imensă şi gustul esenţial al noutăţii. Niciun elogiu nu este mai presus de meritele
cărţii cu condiţia ca ea să fie bună. Cititul îl pune pe elev în situaţia să se confrunte şi să acţioneze în
conformitate cu dorinţele şi posibilităţile sale. Cine nu şi-a format obişnuinţa de a citi, cine lasă timpul
liber fără să-şi îmbogăţească lectura, cu greu va reuşi mai târziu să recupereze ceea ce a pierdut în anii
şcolii. Cea mai înaltă menire a cărţii este cea instructiv-educativă deoarece lectura în afara clasei are ca
scop să dezvolte gustul elevilor pentru citit, să le stimuleze interesul pentru carte, să le satisfacă dorinţa de
a cunoaşte viaţa, oamenii prin personajele şi faptele lor. Citirea permanentă duce la modelarea
personalităţii, iar nevoia de a cunoaşte, de a descoperi, de a înţelege şi de a realiza propriile aptitudini
devin cu timpul motivaţii care duc la un mod de viaţă al elevului.
Pentru că este un proces complex, lectura începe încă din clasa I cu achiziţionarea deprinderii de a
citi corect, conştient, cursiv şi expresiv, continuând cu deprinderea de interpretare şi analiză a textului
citit. De aceea elevul trebuie îndrumat să citească texte din diverse specii literare, dar şi texte nonliterare
pentru dezvoltarea gândirii critice, care prin utilizarea metodelor şi tehnicilor activ-participative şi nu
numai, elevul are posibilitatea de a descoperi, de a analiza şi sintetiza, de a raţiona, de a evalua şi explora.
N. Iorga spunea că „lectura joacă un rol important în viaţa copiilor, un rol mai mare decât pentru
vârstnici. Cartea citită în copilărie rămâne prezentă în amintire aproape toată viaţa şi influenţează asupra
dezvoltării anterioare a copiilor. Din cărţile pe care le citesc, copiii îşi formează o anumită concepţie
asupra lumii şi-şi însuşesc anumite norme de conduită”. Lectura cărţilor lasă în mintea cititorului dorinţa
679
de a cunoaşte „curiozităţi” din viaţa plantelor şi animalelor şi stimulează interesul pentru descoperirile
geografice, pentru tehnică, pentru evenimentele istorice, culturale, etc.
Creativitatea este una dintre caracteristicile cele mai importante ale personalităţii şi ale dezvoltării
gândirii critice. Rezultatele creaţiei se regăsesc în ceea ce ne înconjoară: în ştiinţe şi arte, în toate
invenţiile civilizaţiei. Predispoziţia pentru scrierea şi dezvoltarea gândirii este o manifestare superioară a
naturii umane, această tendinţă de a crea ceva nou, original, este o calitate care se poate manifesta în orice
sferă a activităţii umane.
Dimensiunea şi rezultatele creaţiei pot fi diverse, însă orice creaţie aduce cu sine ceva inedit.
Procesul de creaţie dar şi de gândire critică este influenţat benefic de dezvoltarea spiritului de observaţie,
de facilităţile combinării informaţiilor extrase din memorie, de acceptarea unui efort de voinţă, de
receptivitatea la apariţia problemelor. Această capacitate este caracteristică, într-o măsură mai mare sau
mai mică, fiecărui individ şi se poate manifesta la orice vârstă. Creativitatea se dezvoltă în urma lecturii şi
modelează experienţa în forme noi şi diferite, percepând mediul în mod plastic şi comunică altora
experienţa unică rezultată.
Folosind tehnicile educării gândirii creatoare a elevilor se caută strategii în vederea dezvoltării
gândirii lor divergente prin care să se evite blocajele şi să se găsească cât mai multe soluţii practice de
lucru chiar dacă se operează cu aceleaşi elemente. A gândi critic înseamnă a emite judecăţi proprii, a
accepta părerile altora, a fi în stare să priveşti cu simţul răspunderii greşelile tale şi să le poţi corecta, a
primi ajutorul altora şi a-l oferi celor care au nevoie de el. Capacitatea de a gândi critic se dobândeşte în
timp, permiţând elevilor să se manifeste spontan, fără rezerve, ori de câte ori se creează o situaţie de
învăţare. Ei nu trebuie să se simtă stingheri, să le fie teamă de reacţia celor din jur faţă de părerile lor, să
aibă încredere în puterea lor de analiză, de reflecţie. Creaţiile sau compunerile realizate de elevi pe baza
lecturii constituie un mijloc de exprimare, de comunicare a ideilor proprii, de dezvoltare şi îmbogăţite a
limbajului.
Specialiştii în studiul descriptiv şi funcţional al limbii, subliniază faptul că „sarcina” profesorului
de limba română este „de a face pe elev să dispună – în cunoştinţă de cauză de un registru variat şi
nuanţat de reguli prin a căror aplicare să ajungă în timpul cel mai scurt, şi potrivit cu situaţiile în care el se
poate afla, la cea mai bună organizare a vorbirii şi scrierii, iar prin aceasta să se exprime elegant şi
precis”. Însă, tot pentru eficienţa actului didactic, Ion Coteanu îndeamnă profesorul la cumpătare în
abordarea teoriilor lingvistice în cadrul orelor de gramatică „Studiul gramaticii nu trebuie împovărat cu
toate subtilităţile oferite de un curent lingvistic sau altul, scopul învăţării nefiind teoria gramaticală şi nici
terminologiile, adesea foarte complicate ci limba română ca obiect prin care gândirea se poate perfecţiona
şi exprima în formele cele mai eficace”.1
Iată, aşadar, încă un motiv pentru a căuta să unim în viziunea didactică, acele elemente care pot
determina o apropiere a elevului de studierea limbii şi literaturii române, astfel încât regulile şi noţiunile
predate să poată fi asociate, nu doar cu un simplu mecanism lingvistic, ci cu un complex de factori
culturali reprezentativi. Conexiunea istorie – cultură – limbă, redimensionează demersul didactic,
literatura fiind concretizarea sufletului unui popor exprimat prin intermediul celei mai expresive forme a
limbii naţionale, căci, „pe de o parte lumea ca atare este redată de fiecare limbă, iar pe de alta, studiul
limbajului poetic […] va trebui să se întemeieze pe cunoaşterea prealabilă a felului în care o comunitate
de vorbitori a cuprins în limba ei lumea ca atare, incluzând şi mentalitatea acelei comunităţi”.2
1
Ion Coteanu, Gramatica de bază a limbii române, Bucureşti, Editura „Garamond”, 1996, p. 7.
2
Ion Coteanu, Limbajul poeziei culte, Stilistica funcţională a limbii române, vol. II., Bucureşti, Editura „Academiei”, 1985, p.
35.
680
Modalități de promovare a imagii unității preșcolare
Prof. învățământ preșcolar – Mărcuș Sorina

Grădinița cu P. P. Piticii Isteți Zalău
Grădinița este primul mediu social cu care copilul intră în contact. Rolul grădiniței în viața
copilului preșcolar este deosebit de important, deoarece grădinița este deschizătorul de drumuri pentru
fiecare dintre copiii care îi trec pragul. Instituția preșcolară este locul în care copiii își petrec o parte a
timpului, perioadă în care învață, se dezvoltă ca persoană. Grădinița are un rol esențial deoarece transmite
copilului valori care-l direcționează pe acesta spre atingerea pragului proximei dezvoltări.
Promovarea imaginii unității de învățământ este de interes major, deoarece o instituție cunoscută
atrage către sine copii. Promovarea imaginii unitații de învățământ preșcolare și nu numai, a fiecărui tip
de instituție de învățământ e realizată de către și prin intermediul oamenilor care activează în instituție.
Calitatea actului educațional constituie o prioritate în promovarea imaginii unității de învățământ
preșcolare, a unităților de învățământ în general.
Oferta educațională a grădiniței contituie un mijloc important de promovare a imaginii și de

atragere a unui număr însemnat de preșcolari. Grupele cu predare într-o limbă străină de circulație
internațională atrag către unitatea de învățământ un număr important de preșcolari, fapt care face
cunoscută intituția preșcolară. Activitățile opționale defășurate în grădiniță promovează imaginea unității,
atât cele desfășurate de educatoarele din unitatea preșcolară cât și cele defășurate cu personal calificat
asociat: profesori de limbi străine, profesori de dans, teatru, pian etc.
Încheierea de parteneriate educaționale cu diverși parteneri contribuie la promovarea imaginea

grădiniței. Stabilirea de parteneriate cu alte unități preșcolare și școlare, cu biblioteca, poliția, pompierii,
biserica, cabinete medicale contribuie la devoltarea preșcolarului prin activitățile desfășurate în cadrul lor
și totodată susțin promovarea unității de învățământ.
Activitățile desfășurate în cadrul proiectelor educative inițiate de către grădiniță au ca obiectiv

principal dezvoltarea multilaterală a preșcolarului și totodată evidențierea grădiniței în cadrul comunității.
Baza materială constituie elementul primordial în promovarea imaginii grădiniței, deoarece

aceasta asigură confortul copilului pe toată perioada în care acesta desfășoară activități în grădiniță. In
investițiile realizate primează interesul copilului, acestea vizând creșterea calității actului educațional dar
și siguranța copilului în interiorul instituției.
Unul dintre obiectivele pe care grădinița trebuie să le aibă în vedere este promovarea imaginii
intituției. Acest obiectiv poate fi atins cu succes prin identificarea celor mai eficiente modalități de
pomovare a întregii activități care se defășoară cu și pentru copii în cadrul acesteia.
681
Mândru mi-s că mi-s român!

PROIECT-CONCURS JUDEȚEAN
Prof. MĂRGAN DANIELA-VIOLETA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ MĂRU, structură a ȘCOLII GIMNAZIALE ZĂVOI
În perioada octombrie 2017–ianuarie 2018, la Școala Gimnazială Măru, structură a Școlii

Gimnaziale Zăvoi s-a desfășurat concursul județean de creație literară și artistico-plastică „ Mândru mi-s
că mi-s român”
Ziua de 1 Decembrie 1918 marchează bilanţul luptei românilor pentru întregire statală, care vine
să încununeze precedentele acţiuni ale fraţilor din Basarabia (9 aprilie 1918) şi Bucovina (15 / 28
noiembrie 1918). Poporul român a valorificat conjunctura internaţională creată în urma primului război
mondial şi a ştiut să se afirme în contextul mişcării de eliberare a popoarelor şi al victoriei principiului
naţionalităţilor în Europa. 1 Decembrie este Ziua Naţională a României, dar și a noastră, a tuturor
românilor. Ființa noastră este încărcată de sacrificiul depus de strămoșii noștri pentru a-și apăra țara. Noi
suntem datori țării în care ne-am născut și este timpul să învățăm să o prețuim la adevărata ei valoare.
Scopul proiectului
 dezvoltarea şi consolidarea sentimentului patriotic ;
 îmbogăţirea cunoştinţelor istorice ;
 stimularea creativităţii şi a expresivităţii prin compunerea sau interpretarea de poezii , eseuri ,
desene, ecusoane, colaje

Obiectivele specifice ale proiectului
 să cunoască importanţa istorică a zilei de 1 DECEMBRIE și 24 IANUARIE;
 să lectureze texte care oglindesc acest mare eveniment ;
 să-şi stimuleze creativitatea prin transpunerea în desen, pictură, colaje a marelui eveniment ;
 să participe cu dragoste şi interes la activităţile propuse
Am dorit ca participanţii la acest proiect să-şi dezvolte spiritul creativ iar tinerele talente să fie
descoperite cât mai devreme. Atât preşcolarii cât şi şcolarii vor cunoaşte mai bine care sunt tradiţiile şi
obiceiurile specifice fiecărei zone şi îşi vor dezvolta atât dragostea pentru frumos cât și pentru țară.
Acest proiect s-a adresat preşcolarilor, eleviilor din claselor pregătitoare-VIII, cadre didactice.
Proiectul educațional „Mândru mi-s că mi-s român” a debutat pe 16 octombrie 2017 şi s-a
desfăşurat pe parcursul a 15 săptămâni, până în data 24 ianuarie 2018. În cadrul acestui proiect copiii au
realizat desene, colaje sau creații literare dedicate zilei de 1 decembrie prin care am dezvoltat dragostea
de ţară, de pământul strămoşesc. La sfârşitul proiectului a avut loc un concurs de creație plastică și
literară, adresat preşcolarilor şi elevilor de la ciclul primar și gimnazial.
Concursul s-a desfășurat pe două secțiuni:
Secţiunea I – Desen, pictură, colaj
Secţiunea II – Creaţii literare cu tema „Mândru mi-s că mi-s român”
Partenerii acestui proiect au fost:
 Seminarul Teologic „Ep.Ioan Popasu”-structura Grădiniţa cu Program Prelungit Nr.1 Caransebeş
 Școala Gimnazială Petroșnița-structură Școala Primară Goleț
 ȘcoalaGimnazială „Ștefan Velovan” Rusca Montană
 Școala Gimnazială Băuțar,
 Școala Gimnazială „Gheorghe Frățilă” Glimboca
 Parohia Ortodoxă „Pogorârea Sfântului Duh” Măru
 Primăria comunei Zăvoi
Proiectul ,, MÂNDRU MI-S CĂ MI-S ROMÂN” va fi continuat şi în anii şcolarii următori,

urmărind implicarea a cât mai multe şcoli din judeţul Caraş-Severin. La ediţiile următoare am dori ca
682
finalitatea proiectului să fie editarea unei reviste, care să vină în sprijinul cadrelor didactice în activitatea
desfăşurată la clasă
683
PARTENERIAT ȘCOALĂ – FAMILIE - COPIL
Profesor de Psihopedagogie Specială: Mărginean Delia Maria

Centrul Școlar Pentru Educație Incluzivă Brașov
,,Copilul care de naște nu intră într-o ambianță naturală, el intră în civilizație.”

Maria Montessori
Părinții sunt cei care modelează lumea emoțională a copilului. Încă de la naștere, evoluția
personalității copilului este influențată de valorile și credințele părinților.
Familia copilului cu C.E.S., prin specificitatea problematicii sale, încearcă o adaptare continuă,
copiii tipici dezvoltând atașamente foarte puternice față de părinți/ aparținători/ tutori. Deseori, universul
părinților de copii cu nevoi speciale se năruie sub povara aflării unui diagnostic greu de acceptat, iar toate
sentimentele, frustrările, trăirile, emoțiile și sentimentele negative se răsfrâng puternic asupra copiilor
influențându-le dezvoltarea și starea de bine.
Părinții sunt depășiți de complexitatea și noutatea situației în care se află copilul și au nevoie de
susținere, iar școala este în măsură să inițieze și să ofere sprijin prin programe educaționale specifice
psihopedagogiei speciale.
Școala nu se limitează doar la implementarea unui program educațional complex, iar combinarea
activităților educaționale și terapeutice-recuperatorii au în vedere faptul că, fiecare copil cu C.E.S. este
unic, are un ritm propriu de dezvoltare, în funcție de potențialul său. Activitățile organizate cu părinții
sunt un mijloc eficient de consiliere/ îndrumare a părinților, care vor deveni aliații noștri în educația
copilului, scopul final fiind o evoluție și o dezvoltare cât mai armonioasă a celor mici.
Prin parteneriatul școală-familie-elev acțiunile sunt dirijate spre scopuri comune, mai exact
viitoarea inserție socio-profesională a copiilor tipici.
Eforturile conjugate ale părinților cu cadrele didactice presupun cunoașterea reciprocă și punerea
de acord în orice demers pedagogic și terapeutic privind consolidarea interacțiunilor și relațiilor dintre
părinți și copii.
La nivelul C.S.E.I. Brașov se urmărește în permanență dezvoltarea parteneriatului familie-școală
și formarea și consolidarea unor raporturi echilibrate între școală-familie-elev, în măsură să-i confere
acestuia din urmă sentimentul de siguranță atât de necesar structurii armonioase a personalității sale.
Obiectivele specifice urmărite în activitatea cu părinții la nivelul școlii sunt:
 Implicarea părinților în cunoașterea politicilor promovate de școală (alegerea opționalelor,
managementul clasei, programe școlare, standarde de performanță);
 Cunoașterea tehnicilor de abordare a unor categorii de discipline/ activități și a modului de
intervenție pentru continuarea procesului terapeutic-recuperator acasă;
 Conștientizarea progresului/ regresului/ stagnării copilului tipic, a schimbărilor survenite în
evoluția lui, a nevoilor acestuia în sprijinul dezvoltării încrederii în forțele proprii;
 Stabilirea unei relații de comunicare deschisă, continuă, eficientă;
 Identificarea soluțiilor de îmbunătățire a comunicării cu copiii tipici;
 Organizarea activității extrașcolare, a timpului liber;
 Dezvoltarea competențelor de relaționare cu familia elevului.
De-alungul anilor, aceste colaborări părinte-școală s-au concretizat atât prin activități
de informare cât și prin activități de formare a echipelor elev-părinte, prin participarea la ședințele cu
părinții, serbări tematice, ateliere de lucru, activități extracurriculare, activități specifice din săptămâna
dedicată Școlii Altfel, festivități de premiere, activități de consiliere săptămânale (la nevoie, chiar zilnic).
Pe viitor, prioritizând activitatea cu părinții, școala își propune să pună accentul și mai
mult pe relația de colaborare școală-familie prin activități menite să confere o stare emoțională echilibrată
părinților, relația devenind constructivă și contribuind în mod real la recuperarea și dezvoltarea copiilor
din școală.
684
Promovarea imaginii școlii prin intermediul educației ecologice
Prof. Mărgineanu Mariana

Liceul Tehnologic Roșia-Jiu, Fărcășești

promovării instituţiei şcolare şi formarea unei imagini reale în viziunea partenerilor educaţionali
reprezentaţi de elevi, părinţi şi alţi parteneri (locali, regionali, naţionali, internaţionali, economicim ş.a.)
Educația trebuie înțeleasă ca un fenomen social complex prin care se realizează formarea generală
a personalității, se dezvoltă inteligența, capacitatea de cunoaștere, creativitatea și libertatea de exprimare a
individului.
Educația se realizeză prin intermediul agenților educativi, aceștia sunt: familia, școala, prietenii,
strada, televizorul, retelele de socializare, diverse instituții, societatea. Ageții educativi nu au aceleași
obiective in privinta educabililor, de aceea cadrul instituționalizat unde se face instruirea și educatia
sistematică, trebuie să rămână, sistemul de învățământ.
Educația ecologică încearcă să sensibilizeze omul față de ecosistemul în care trăiește, iși desfășoară
activitatea, să optimizeze relația dintre om și mediul înconjurător.
Factorii care generează necesitatea educației ecologice sunt:

- consecințele dezastruoase ale echilibrului dintre mediu și dezvoltare;
- industrializarea nerațională care are ca efect poluarea și chiar distrugerea naturii;
- apariția unor boli generate de degradarea cadrului natural de existență (poluarea
apei,aerului,solului);
- dispariția unor specii de plante și animale ca urmare a distrugerii habitatelor.
Sensibilizarea copilului și tânărului trebuie să meargă pe linia cultivării respectului față de mediul
natural, a folosirii raționale a resurselor,a responsabilizării în legătură cu gestionarea deșeurilor, a
estetizării mediului, a sporirii resurselor.
Educația ecologică, realizează legătura între științele educației și științele naturii .Ea ilustrează tendința
actuală de deschidere a științelor educației spre celelalte științe, precum și realizarea unei conexiuni
generale a științei.
Prin activități școlare, copilului îi trebuie formate convingeri și acea conduită ecologică, care să-i permită
mai târziu desfășurarea unor activități în care grija față de natură să aibă rolul primordial. Prin formarea
acestei conștiințe ecologice, educatorii trebuie să-i învețe pe copii “de ce”și “cum” trebuie să protejeze
natura.
Realizarea unui comportament ecologic se realizează prin activități școlare și extrașcolare de cunoaștere a
mediului înconjurător, având ca prim scop încurajarea dorinței copiilor de descoperire și cunoaștere a
universului în care trăiesc și ocrotirea acestuia.
Metodele aplicate și conținutul științific cu care se operează în cadrul excursiilor și vizitelor didactice
contribuie la consolidarea gândirii sistemice,ecologice și a concepției evoluționiste în mintea elevilor.
Bibliografie:
1. Barna A., Pop I., Biologie ,Suporturi pentru pregătirea examenului de definitivare înînvățământ,Ed.
Albastră, Cluj- Napoca, 2006;
2. Marinescu M., Didactica biologiei teorie și aplicații, Ed. Paralele 45,2010;
3. Salade D., Educație șipersonalitate, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 1995.
685
Întocmit: Prof. Mînjineanu Ramona

Al C. T. A. T „Dumitru Moțoc” Galați

cum.
686
Importanța promovării unităților școlare
Școala Primară Mociur-structură a

Col. Naț. Traian Lalescu
Înv. Manda Adelina-Alexandrina
Promovarea imaginii unităților școlare reprezintă o prioritate pentru o bună colaborare între cei
trei parteneri educaționali: școală-elevi-părinți. Educația este obligatorie, dar din fericire nici o instituție
nu poate forța alegerea. “Clientul” este liber să aleagă. Această dependență a unității școlare de libertatea
de alegere a elevilor face ca școala să depindă de implicarea ei în modificarea nevoilor și așteptărilor
acestora. Informarea nu este de ajuns, școala trebuie să aibă capacitatea și să fie pregătită de a adapta
programul educațional la nevoile în schimbare ale “clienților”.
Instituția școlară este un element esențial al oricărei comunități prin resursele umane pe care le
are, dar și prin spațiile de învățare disponibile. O școală/grădiniță responsabilă este garantul dezvoltării
permanente a comunității. Școala-grădinița, nu poate funcționa bine fără sprijinul comunității, aceasta
reprezentând o resursă, oferindu-și serviciile și altor membri ai comunității pe lângă tinerii școlarizați și
contribuind astfel la dezvoltarea comunității și altfel decât prin realizarea educației formale.
De exemplu, în Olanda, se cheltuiesc foarte mulți bani și energie umană pentru promovarea și
atragerea grupurilor-țintă. Se încearcă prin cuvinte și imagini să se creeze cea mai bună imagine posibilă
și să convingă că numai produsul educațional oferit este cel mai bun. O mare atenție și cheltuială sunt
acordate identității vizuale și reputației numelui. Dar “clientul” așteaptă mai mult. Nevoile lui sunt
centrale. Diferența dintre marketing și vânzarea serviciilor educaționale este clară. Vânzarea este
"mișcarea a ceea ce ai de oferit către client". Marketingul este "a fi sigur că ceea ce ai de oferit este ceea
ce doresc clienții". Aplicarea conceptului de marketing este mai complexă decât abordarea centrata pe
vânzări. Pentru a reuși, o instituție educațională are nevoie să se adapteze corespunzător mediului
complex și în continuă schimbare. Toate activitățile instituției au loc și sunt dependente de mediul
exterior. Managerii instituțiilor au nevoie să înțeleagă importanța mediului și a schimbărilor care se
produc și modul cum pot afecta succesul sau chiar supraviețuirea instituției. Prevederea transformărilor
potențiale ale macromediului va da instituției timpul necesar pentru a planifica răspunsurile adecvate.
Mediul poate fi într-o transformare rapidă sau lentă. Într-un mediu stabil, forțele demografice, economice,
ecologice, tehnologice, legislative și culturale rămân stabile de la an la an. Instituțiile educaționale au
nevoie de resurse pentru a putea să ofere servicii altora. Școlile, liceele, ca și universitățile depind de banii
de la bugetul statului, de taxele de școlarizare, de donații si granturi ca suport financiar, de elevi și de alți
clienți, ca beneficiari ai serviciilor educaționale. Fără abilitatea de a atrage elevi, profesori, specialiști,
facilități, echipamente, școlile vor înceta să mai existe. Obținerea resurselor se face prin schimb.
Instituțiile educaționale oferă cursuri, programe educaționale, pregătire pentru carieră și alte servicii pe
piața educației. În schimb, ele primesc resursele necesare: taxe școlare, donații, timp, energie, bani de la
bugetul statului. Conceptul de schimb este central în marketing.
Instituțiile care se concentrează pe programele existente și eșuează în înțelegerea nevoilor suferă de

"o miopie de marketing". Ele sunt atât de îndrăgostite de programele lor încât pierd din vedere ceea ce
elevii, studenții, finanțatorii și restul publicului doresc sau vor dori în viitor. O școală de prestigiu poate
considera că elevul are nevoie de un curs, când, de fapt, el are nevoie de o slujbă în viitor". Instituțiile
educaționale care mențin programe tradiționale acționează adesea ca și cum nevoile si dorințele elevilor nu
se schimbă niciodată.
O instituție cu orientare de marketing se concentrează pe cunoașterea și satisfacerea nevoilor
beneficiarilor săi. Aceste instituții recunosc că serviciile și programele eficiente sunt mijloace de a satisface
mai bine piața-țintă. Fără a-și satisface piața-țintă, instituțiile se vor trezi în derivă și vor fi uitate. Satisfacerea
nevoilor pieței nu înseamnă că instituția își va neglija misiunea și competențele sale distincte pentru a oferi
doar programele educaționale care sunt la modă la un moment dat. Mai degrabă, instituțiile vor căuta
687
consumatori de educație care să fie interesați de oferta actuală și apoi vor adapta această ofertă pentru a o
face cât mai atractivă.
În afara de această viziune, oarecum îngustă, mai există și aceea a orientării către un marketing social.
Orientarea către marketingul social înseamnă că sarcina instituției este să determine nevoile, dorințele și
interesele consumatorilor de educație și să se adapteze pentru a oferi programe care să mențină sau să
îmbunătățească bunăstarea și satisfacerea intereselor pe termen lung ale consumatorilor de educație și ale
societății.
Formarea imaginii unei organizații se poate realiza aplicând o anumită ,,politică’’, ce ține pe de o parte
de stilul managerial al conducătorului organizației și pe de altă parte activitatea desfășurată de angajați-
cadre didactice. Promovarea imaginii, reprezintă acțiunea de convergență și de interferență a reclamei,
publicității, utilizarea liderilor de opinie şi a tehnologiilor de creare a evenimentelor pentru formarea unei
imagini unitare și multidimensionale prin transmiterea unor mesaje. Managerul unei organizații școlare
poate promova în mediul intern și extern al unității o imagine pozitivă a acesteia, printr-o planificare
riguroasă, folosind metodele și tehnicile potrivite.
688
ŞCOALA GIMNAZIALĂ , SAT TĂRICENI, COM. ŞIRNA

PROF. MANEA VENERA
Imaginea unei instituţii de învăţământ este determinată de un ansamblu de criterii, reguli şi

succesiv cu elemente noi , acceptate si asimilate de comunitate. Imaginea este dependentă de sistemul
informaţional în care se formează , fiind condiţionaţă de caracteristicile de vârstă, sex, religie, nivel de
Formarea imaginii unei organizatii se poate realiza aplicând o anumită ,, politică’’, ce ţine pe de o
angajaţi
Promovarea imaginii unei unitati scolare se poate realiza in mai multe moduri ,implicand astfel elevii
,parintii si comunitatea in diverse activitati.Cateva exemple de activitati necesare promovarii imaginii
scolii voi incerca sa le explic in acest context.
1..Promovarea imaginii instituţiei de învăţământ prin implicarea elevilor în activităţi de voluntariat sau
proiecte educative reprezintă o latură importantă a procesului instructiv – educativ. O educaţie în spiritul
dezvoltării durabile nu se referă doar la o anumită sensibilitate faţă de mediul înconjurător, ci interesul
este ca oamenii să-şi însuşească competenţe care să îi ajute să construiască viitorul într-un mod activ şi
plin de responsabilitate. Printre aceste competenţe se numără: gândirea în perspectivă, acumularea de
cunoştinţe vii, complexe şi interdisciplinare, acţiuni autonome, participare la procesele de decizie socială.
Educaţia ecologică, considerată premisă a dezvoltării durabile, duce la înţelegerea corectă a
interdependenţei dintre om, cultură şi factorii de mediu. Educaţia ecologică este un proces aflat la
confluienţa dintre ştiinţele naturii (biologia, chimia, fizica, geografia etc) şi cele sociale (economia,
sociologia, psihologia etc.) în care se îmbină armonios arta cu ştiinţa, iar noţiunile teoretice sunt zadarnice
dacă nu se îmbină cu activităţile practice. Educaţia privind mediul este o componentă esenţială a societăţii
actuale la nivel global, fiind un proces care are scopul să îmbunătăţească calitatea vieţii. Aceasta poate
ajuta elevii să câştige cunoştiinţe, deprinderi, motivaţii, valori şi angajamentul de care au nevoie pentru a
utiliza eficient resursele planetei şi pentru a-şi asuma responsabilitatea în vederea menţinerii calităţii
mediului înconjurător. Educaţia ecologică se poate realiza în mod deosebit, prin şcoală şi mass-media,
având motivaţie logică. Educaţia ecologică se bazează pe conştientizarea necesităţii de a proteja natura,
de a o face să-şi păstreze sănătatea de care depinde în final, sănătatea noastră, a tuturor.Elevii Scolii
Gimnaziale ,sat Tariceni au participat impreuna cu Biblioteca Comunala Sirna ,Primaria Sirna si
Asociatia Comunitara Prahova la actiuni de ecologizare a unor zone din comuna si judet.
2..Activităţile extracurriculare, în general, au cel mai larg caracter interdisciplinar, oferă cele mai
eficiente modalităţi de formare a caracterului copiilor încă din clasele primare, deoarece sunt factorii
educativi cei mai apreciaţi şi mai accesibili sufletelor acestor copii. Ei au nevoie de acţiuni care să le
lărgească lumea lor spirituală, să le împlinească setea de cunoaștere, să le ofere prilejuri de a se emoţiona
puternic, de a fi în stare să iscodească singuri pentru a-şi forma convingeri durabile.
Cu mic, cu mare, elevi și profesori s-au angajat în realizarea de activități pe teme diverse,arătând
pricepere, îndemânare, talent, ingeniozitate, spirit civic. Astfel, s-au întrecut în acțiuni de reciclare
selectivă, de ecologizare și plantare, de confecționare de produse utile (eco-bricolaj) și obiecte
vestimentare din materiale reciclate, au demonstrat că pot adopta un stil de viață sănătos prin respectarea
unui meniu săptămânal adecvat, stabilit de comun acord, prin activități sportive ce dezvoltă și spiritul de
echipă, fair-play-ul, prin sesiuni de informare privind igiena personală.
De asemenea, în cadrul activităților de educație financiară, au dovedit pricepere în gestionarea
fondurilor disponibile,în negocierea privind achiziționarea unui bun, apreciind corect valoarea acestuia,
luând în calcul raportul calitate-preț.
689
Acestora li s-au adăugat altele, cum ar fi: workshop-uri pe teme de estetică urbană, de orientare
profesională, de comportament adecvat în trafic, de acordare de prim-ajutor, dar și sesiuni informative
privind internetul - dependența de calculator, siguranța pe internet, protejarea identității. În cadrul
atelierelor de creație, de teatru și de muzică ce au avut și scopul de a descoperi și cultiva înclinațiile
copiilor, aceștia au dovedit talent, și-au demonstrat calitățile de ritm, grație și armonie, au promovat
tradiții, stăpânindu-și timiditatea, trăind bucuria reușitei. Cu sau fără premii câștigate, manifestările
prilejuite de participarea la aceste concursuri au adus o importantă contribuţie în formarea şi educarea
elevilor, în modelarea sufletelor acestora, au avut profunde implicaţii în viaţa spirituală şi educativă a
comunităţii, întărind respectul acesteia faţă de școală şi slujitorii ei si, mai ales ,numele scolii a fost
promovat permanent prin activitatile lor.
3.. Noile demersuri educaţionale redimensionează atât statutul cât şi sarcinile cadrelor didactice, care
trebuie să devină manageri de educaţie, prin intermediul unor proiecte/programe educative operaţionale,
adecvate ethos-ului unităţii şcolare şi orizontului de aşteptare al comunităţii locale, proiecte/programe
desfăşurate pe baza unor convenţii/ contracte de parteneriat. Proiectarea şi implementarea unor activităţi
extracurriculare şi extraşcolare, în şcoală şi în comunitate, pe baza proiectelor şi parteneriatelor dintre
elevi, profesori şi membri ai comunităţii locale este o necesitate a activităţii didactice. Actul educaţional
are o eficienţă sporită dacă este implicată şi familia, cu condiţia de a se stabili un cod unitar de cerinţe. În
urma colaborărilor constante cu părinţii, aceştia au posibilitatea de a-şi cunoaşte mai bine copiii şi modul
acestora de manifestare în cadrul grupului, îşi însuşesc procedee educative adecvate pe care le pot aplica
în educaţia copilului. Aceste activităţi întregesc activitatea educativă a şcolii, aducând un surplus
informaţional elevilor şi completând condiţiile concrete ale educaţiei acestora. Încheierea și derularea
parteneriatelor educaționale au ca factor fundamental comunicarea. În acest sens managerii școlii trebuie
să desfășoare activități intense pentru informarea partenerilor cu toate datele necesare derulării
programelor, pentru ca aceștia să primească informații clare, complete și într-un timp oportun. Implicarea
elevilor în diferite proiecte unde își pot exprima liber creativitatea, imaginația și inteligența atrage după
sine promovarea imaginii școlii. Rezultatul actului lor creator devine astfel cartea lor de vizită, dar şi a
şcolii în care învaţă.
Calitatea în educație înseamnă asigurarea pentru fiecare educabil a condițiilor pentru cea mai bună,
completă și utilă dezvoltare. Calitatea este dependentă de valorile societății în care funcționează sistemul
respectiv de educație. Școala de astăzi este un spațiu al confruntărilor și al conflictelor. O asemenea
realitate obiectivă impune un mod de abordare total diferit de metodele și practicile utilizate până deunezi
de cadrele didactice.
Transformările profunde care au loc în sfera învățământului românesc determină oamenii de la catedră să-
și analizeze continuu experiența acumulată, să o adapteze la cerințele actualei societăți și mai ales la
condițiile concrete întâlnite în clasă. Astfel suntem cu totii responsabili de imaginea unitatii scolare care
ne reprezinta.
BIBLIOGRAFIE:
Cerghit, I.; Radu, I.T.; Popescu, E.; Vlăsceanu, L., „Didactica”, manual pentru clasa a X-a, şcoli
normale, E.D.P., R.A., 1997;
Kant, Im., Tratat de pedagogie. Iaşi, Editura Agora, 1992;
Nicola, I., „Pedagogie”, E.D.P., R.A., Bucureşti, 1992;
„ Tribuna învăţământului”, 2000+20017.
690
Manea Eleonora
Promovarea imaginii unitatii scolare reprezinta o prioritate pentru o buna colaborare intre cei 3 parteneri
educationali : scoala-elevi-parinti.
Educatioa este obligatorie, dar din fericire nici o institutie nu poate forta alegerea.” Clientul” este liber sa
aleaga. Aceasta dependenta a unitatii scolare de libertatea de alegere a elevilor face ca scoala sa depinda
de implicarea ei in modificarea nevoilor si asteptarilor acestora.
Informarea nu este de ajuns, scoala trebuie sa aiba capacitatea sa fie pregatita de a adapta programul
educational la nevoile in schimbare ale clientilor. Consider ca fiind foarte importanta existenta unor
strategii de marketing in promovarea imaginii scolii, nu numai pentru a atrage eleci catre scoala ta, chiar
pentru ai pastra sau ati face cunoscuta activitatea.
Pentru a se realiza a buna promovare a scolii tale in comunitatea locala trebuie urmarite anumite
obiective:
- crearea si promovarea unei imagini institutionale pozitive in comunitate;

- elaborarea unor proiecte locale care sa vizeze multiplicarea experientei pozitive si a exemplelor de buna
practica in managementul institutional;
- colaborarea eficienta cu toti reprezentantii institutiilor locale ( biserica, primarie );
- promovarea unor proiecte focalizate pe reducerea abandonului scolar , integrarea elevilor pe piata
muncii, sustinerea elevilor cu dezavantaj social, sustinerea elevilor in alte abilitati;
- armonizarea ofertei de servicii educationale si formarea permanenta cu nevoile specifice identificate in
unitatea scolara si comunitatea locala;
- personalizarea ofertei educationale la nivel institutional prin diversificarea si flexibilizarea acesteia in
functie de nevoile si interesele partenerilor si beneficiarilor procesului educational;
- promovarea imaginii institutiei si factorilor ce isi asuma responsabilitatile in procesele de
descentralizare si asigurarea calitatii educatiei.
Pentru a reusi, o institutie educationala are nevoie sa se adapteze corespunzator mediului complex si in
continua schimbare.
Toate activitatile institutiei au loc si sunt dependente de mediul exterior.
O scoala este parte a mediului social, dinspre care influentele opereaza direct si indirect. Scoala si mediul
interactioneaza deschis si dinamic.Supravietuirea continua a scolii depinde de modul in care echipa
manageriala o adapteaza la conditiile externe.
691
Scoala Gimnaziala ,,Nicolae Milescu Spataru ’’ Feresti - Vaslui

Gradinita ,,Prichindel ’’ Feresti – Vaslui
PROIECT EDUCATIONAL
,,CANTEC SI CULOARE IN ZI DE SARBATOARE ’’
Obiectiv general /scopul:

‐ promovarea valorilor morale specifice poporului român;
‐ participarea continuă la viaţa comunităţii, stabilirea de relaţii de parteneriat cu comunitatea locală
şi cu părinţii copiilor;
‐ realizarea unui material prin care să urmărim ridicarea prestigiului şcolii şi promovarea imaginii
acesteia în relaţiile cu alte organisme instituţionale, autorităţi publice, promovarea artei şi culturii
specifice zonei, oraşului nostru, favorizând înfrăţirea şi stabilirea de relaţii, de schimburi de
experienţă şi parteneriate .
Obiective specifice :
- Stimularea expresivitatii a creativitătii
- Manifestarea unei atitudini de cooperare, spirit de echipă, de competitie de fair-play
- Participerea activă a copiilor din proiect la activităti de informare, concursuri de arte plastice, de
recitare si interpretare muzicală
Responsabili Proiect:
Prof. Cristian Viorica Manuela
Educatoare , Manea Maria
Partenerii :
Scoala Gimnaziala “Mihail Sadoveanu “, Vaslui
Scoala Gimnaziala “Dimitrie Cantemir”, structură Grădinita cu P. P. Nr. 6, Vaslui
Primaria Feresti
Biblioteca Com. Feresti
Activitati :
„Noi suntem români”,

„Festival concurs- Datini si obiceiuri de Craciun” ,
„Eminescu şi creaţia sa”,
„Cântec pentru mama”,
692
Prof. Manolache Ana - Maria

Liceul Tehnologic "Ilie Măcelariu" Miercurea Sibiului
"Şcoala nu poate avea decât două scopuri. Primul e să dăm copilului cunoştinţele generale de care,
bineînţeles, va avea nevoie să se servească: aceasta este instrucţia. Cealaltă e să pregătim copilul de azi
pentru omul de mâine, şi aceasta este educaţia". – Gaston Berger
Un om informat este un om
puternic. În societatea viitoare
informaţia va deveni principala
sursă strategică, izvorul oricărui
progres în toate domeniile. Ea va
reduce nevoia de materii prime, de
muncă, timp, spaţiu şi capital,
cunoaşterea devenind sursa
centrală a economiei avansate.
Reforma învăţământului actual
trebuie să anticipeze, prin cunoştinţe şi abilităţi formative, societatea viitoare. Şcoala trebuie să reflecte
astfel, cu mijloacele sale specifice, « marea tranziţie spre societatea informatizată ».
În societatea de mâine se impune formarea şi dezvoltarea la elevi a unui stil eficient de muncă
intelectuală, care să dezvolte abilităţile de a selecta, de a elimina informaţiile inutile, pentru a face faţă cu
succes « sindromului de agresiune informaţionala ».
Liceul Tehnologic „Ilie Măcelariu” din Miercurea Sibiului îşi propune să pună la dispoziţia comunităţii
oportunităţi de educaţie şi instruire de înaltă calitate, în domeniile comerț și textil. Prin acţiuni de mare
responsabilitate şi de calitate, vom urmări satisfacerea nevoilor de învăţare pentru elevi, pentru ca aceștia
să se integreze profesional şi să realizeze activităţi performante, compatibile cu cele din UE.
Din aceste deziderate se desprinde:
VIZIUNEA ȘCOLII
Dezvoltarea armonioasă și creativă a fiecărui individ, în funcție de nevoile și de abilitățile fiecăruia,
pentru a deveni un cetățean activ și responsabil, în spiritul valorilor naționale și europene.
MISIUNEA ȘCOLII
Liceul Tehnologic "Ilie Măcelariu" din Miercurea Sibiului este o școală democratică și își propune:
- să ofere elevilor săi un mediu de învățare stimulativ;
- să creeze condițiile necesare pentru ca elevii să își însușească valorile naționale dintr-o perspectivă
europeană;
- să dezvolte capacitățile și abilitățile necesare continuării studiilor într-un domeniu economic sau în orice
alt domeniu ales de elev;
- să ofere fundamentele formării unei culturi generale solide;
- să asigure șanse egale de dezvoltare pentru toți elevii.
Şcoala este un element esenţial al oricărei comunităţi prin resursele umane pe care le are, dar şi prin
spaţiile de învăţare disponibile. O şcoală responsabilă este garantul dezvoltării permanente a comunităţii.
Şcoala, nu poate funcţiona bine fără sprijinul comunităţii, aceasta reprezintă o resursă, oferindu-şi
serviciile şi altor membri ai comunităţii pe lângă tinerii şcolarizaţi şi contribuind astfel la dezvoltarea
comunităţii şi altfel decât prin realizarea educaţiei formale.
Promovarea imaginii școlii trebuie să țină cont de calitatea actului educațional, de investigațiile făcute
ȋn asigurarea unor bune condiții de desfășurare a activității, de calitatea profesorilor care susțin
educația. Evaluarea calității o fac beneficiarii, după realizarea prestațiilor educaționale. Promovarea
imaginii școlii implică o activitate umană sau un sistem de activități orientate spre satisfacerea cerințelor
beneficiarilor actuali și potențiali. Promovarea modelelor de bune-practici reprezintă una dintre cele mai
eficiente şi puţin costisitoare strategii de menţinere a mediului competitiv dintr-o organizaţie.
693
Politica de promovare trebuie elaborată prin studierea motivațiilor și a reprezentărilor simbolice ale
 Formarea continuă a diriginţilor în vederea promovării „educaţiei pentru valori”.
 Optimizarea relaţiei diriginte- consilier educativ- părinte- elev, în interesul şi sprijinul elevului.
 Formarea şi dezvoltarea capacităţii de autocunoaştere a elevilor.
 Promovarea valorilor reale în educaţie prin activităţi desfăşurate la orele de dirigenţie şi la
activităţile extraşcolare.
 Sporirea interesului elevilor pentru activităţile extraşcolare şi implicarea unui număr cât mai mare
de elevi în desfăşurarea lor.
 Participarea elevilor la derularea unor programe şi proiecte educaţionale, desfăşurate la nivel local,
judeţean.
 Consilierea şi orientarea elevilor pentru integrarea activă în viaţa socială şi profesională, după
absolvire.
La Liceul Tehnologic "Ilie Măcelariu" , încercăm ca prin elaborarea unor proiecte locale care să vizeze
experienţe pozitive şi exemple de bună practică să facem cunoscute activităţile desfăşurate şi prin aceasta
să contribuim la promovarea imaginii şcolii.
Pe de altă parte, proiectarea şi implementarea unor activităţi extracurriculare şi extraşcolare, în şcoală
şi în comunitate, pe baza proiectelor şi parteneriatelor dintre elevi ajută la promovarea imaginii şcolii. În
şcoala noastră am încercat să desfăşurăm diverse activităţi, parteneriate educaţionale, concursuri şcolare,
festivaluri , cu participare naţională, dorind prin aceasta să promovăm imaginea şcolii noastre.
Pliantele, pagina web şi site-ul şcolii au, de asemenea, un rol important în promovarea imaginii şcolii
în comunitate. Utilizarea promovării prin intermediul internetului a reprezentat o prioritate pentru şcoala
noastră, mai ales că tinerii de astăzi sunt utilizatori frecvenţi ai informării pe internet. În acest sens,
Comisia pentru formarea şi promovarea imaginii şcolii a propus următoarele metode de transmitere a
informaţiilor în spaţiul virtual: site-ul scolii: http://www.liceulmiercureasibiului.ro şi pe facebook: https://
www.facebook.com/pages/Liceul-Tehnologic-Ilie-Macelariu-Miercurea-Sibiului
Şcoala activă este o şcoală naţională!
694
FORMULAR DE APLICAŢIE
pentru proiectele ce vor fi cuprinse în
Calendarul județean al proiectelor/concursurilor pe discipline școlare – 2018

Prof. inv. prescolar Manolache Daniela
Proiectul va conţine doar: formularul de aplicaţie (scris cu TNR 12, la un rând), raportul de la ediţia
anterioară (vizat de inspectorul educativ - 1 pagină + anexele) – dacă este cazul –, diagrama Gantt (1
pagină) – vezi ANEXA- şi regulamentul aprobat de inspectorul şcolar general (în cazul concursurilor).
Toate documenele trebuie puse în dosar de plastic cu şină, fără folii protectoare.
Avizat,
Inspector de specialitate I.S.J. Bacău __________
A. INFORMAŢII DESPRE APLICANT

Numele instituţiei/unităţii de învăţământ aplicante: Scoala ,,Liviu Rebreanu,,/Gradinita
,,Dumbrava Minunata ,,Comanesti
Adresa completă Str. Garii nr. 11
Nr. de telefon/fax 0234370766
Site şi adresă poştă electronică dany2909@gmail.com

Coordonator/i (nume şi prenume, funcţie, date de contact) Manolache Daniela- prof. Inv prescolar
tel. 0748057111
Numărul cadrelor didactice participante la proiect/nr. total 20
de cadre didactice din unitate
Numărul elevilor din unitate participanţi la proiect 60
Alte programe/proiecte organizate (enumeraţi mai jos max. 1.Scoala de vara comanesteana-2016-
5 titluri de proiecte, perioada de desfăşurare şi finanţatorul) 2017
2.Invatam sa ne hranim sanatos 2017-
2018
3. Lume corecta,lipsita de violenta
2017-2018
4.Prin lumea copilariei 2017-2018
5.Scolarei fara ghiozdan 2017-2018
B. INFORMAŢII DESPRE PROIECT
B.1. Titlul proiectului :,, ANUL PATRIMONIULUI CULTURAL EUROPEAN 2018- Mărţişorul, inclus
în patrimoniul UNESCO,,
B.2. Precizați tipul activității principale din cadrul proiectului: (concurs/simpozion pentru elevi/altul).
Concurs/simpozion pentru elevi si cadre didactice si se situeaza in,, Patrimoniul Cultural Imaterial si in
Anul Patrimoniului Cultural European 2018 ,,si Programe Educative ONU/Unesco/Unicef.
B.3. Domeniul în care se încadrează proiectul: (se precizează specialitatea/disciplina vizată)
Domeniul – Cultural - Artistic, Estetic şi Creativ,
B4: Ediţia nr.I
B5. Locul și perioada de desfășurare a activității principale (etapa finală)- Gradinita ,,Dumbrava
Minunata,, Comanesti in perioada ianuarie 2018- martie 2018
B6: Număr participanţi la proiect:80
B7: Bugetul proiectului:fara buget
B8: Proiectul este cu participare: Da- directă, DA- indirectă, Da - online.
REZUMATUL PROIECTULUI (maxim 2500 caractere)
Prezentaţi minim următoarele elemente ale proiectului dumneavoastră:
a. Număr de elevi şi număr de cadre didactice implicate;20 –cadre didactice,60 elevi,
b. Beneficiarii direcţi şi indirecţi;copii,parinti,cadre didactice,bunici
695
c. Activităţi propuse, în ordinea în care se vor desfăşura;

 Lansarea proiectului.
 Înscrierea participanţilor .
 Realizarea lucrărilor în unităţile de învăţământ implicate în proiect şi trimiterea lucrărilor către
unitatea de învăţământ iniţiatoare.
 Amenajarea expoziţiei în unitatea de învăţământ iniţiatoare .
 Vizitarea expoziţiei.
 Evaluarea lucrărilor şi premierea acestora.
 Publicarea rezultatelor şi trimiterea diplomelor.
d. Titlul activităţii: Lansarea proiectului-Ianuarie.
Înscrierea participanţilor- 15 ianuarie-25 februarie.
Realizarea lucrărilor în unităţile de învăţământ-20 februarie -27 februarie 2018.
Amenajarea expoziţiei în unitatea de învăţământ iniţiatoare -01-15 martie 2018.
Vizitarea expoziţiei -10-15 martie 2018.
Evaluarea lucrărilor şi premierea acestora-15 martie 2016.
Publicarea rezultatelor, trimiterea diplomelor, evaluarea proiectului-15 martie 2018.
Descrierea activităţii principale;
 Activitatea nr. 1
Titlul activităţii: Lansarea proiectului-Ianuarie.
Descrierea activităţii: Se vor posta anunţuri cu desfăşurarea proiectului pe
www.didactic.ro, mesaje e-mail adresate participanţilor .
Titlul activităţii: Înscrierea participanţilor.
Descrierea activităţii: Înscrierea participanţilor se va desfăşura între 15 ianuarie-25 februarie 2016
completând fişa de înscriere anexată proiectului. Înscrierile vor fi trimise pe adresa de e-mail :
dany2909@gmail.com.
Titlul activităţii: Realizarea lucrărilor în unităţile de învăţământ înscrise în proiect şi trimiterea lucrărilor
către unitatea de învăţământ iniţiatoare. Se vor lucra martisoare traditionale ca un trasfer de cunostinte de
la adulti (bunici, parinti ) la nepoti. (copii) ... Se vor lucra cel putin cate 4 martisoare de acelasi fel: unul il
poarta copilul, altul adultul cu care a lucrat, altul il ofera unui copil si altul unui adult...
Descrierea activităţii: Preşcolarii/elevii coordonaţi de către cadrele didactice din unităţile înscrise în
proiect pregătesc lucrările artistico-plastice şi practice pentru concurs şi se va realiza o expoziţie în
fiecare unitate de învăţământ participantă la concurs.
Pentru preşcolari şi şcolari:
Lucrari practice pe tema proiectului:
1.Martisoare confectionate printr-o tehnica la alegere transmisa de bunici.
2.Spectacol ,,Baba Dochia isi scutura cojoacele,,in cinstea venirii primaverii.
Pentru cadrele didactice:
 PROIECTE TEMATICE, ACTIVITĂŢI INTEGRATE TRADITII ( A4, TIMES-NEW
ROMAN 12), NU MAI MULT DE 3 PAGINI, vor fi trimise şi în format electronic
 REFERATE CU TEMA LA ALEGERE –PRIVIND ISTORICUL MARTISORULUI SI
TRADIŢIILE DE PRIMAVARĂ LA ROMÂNI
Titlul activităţii: Amenajarea expoziţiei în unitatea de învăţământ iniţiatoare
Descrierea activităţii: Preşcolarii/elevii, cadrele didactice şi părinţii implicaţi în proiect vor amenaja
expoziţia în unitatea de învăţământ iniţiatoare
Titlul activităţii: Vizitarea expoziţiei
Descrierea activităţii: Preşcolarii şi elevii însoţiţi de cadre didactice şi părinţii vor vizita expoziţia
amenajată în unitatea de învăţământ iniţiatoare (10-15 martie 2018)
Titlul activităţii: Evaluarea lucrărilor şi premierea acestora
696
Descrierea activităţii: Comisia de jurizare a concursului constituită din cadrele didactice cu competenţe în
acest sens vor evalua şi premia lucrările participante care au fost realizate conform regulamentului de
concurs.
Titlul activităţii: Publicarea rezultatelor, trimiterea diplomelor, evaluarea proiectului
Descrierea activităţii: Rezultatele concursului vor fi afişate pe site-ul şcolii iar diplomele însoţite de un
chestionar vor fi trimise pe adresele de e-mail ale cadrelor didactice înscrise în proiect. Pe forumul din
cadrul site-ului scolii se vor desfăşura discuţii cu participanţii la proiect, referitor la modul în care
proiectul şi-a atins obiectivele propuse şi eventuale propuneri pentru a îmbunătăţi derularea unor viitoare
proiecte.
e. Impactul educativ estimat asupra grupului țintă.
Rezultate asteptate prin implementarea proiectului si metode de evaluare ale acestor rezultate-
 Diseminarea brosurii de Bune Practice scoasa de ONU - prima data dupa 60 de ani de cand
Romania este membra UNESCO.
 Transmiterea traditiilor(exemplelor de bune practici ) de la bunici la nepoti.
 Valorificarea potenţialului creativ al copiilor şi al cadrelor didactice prin realizarea unei expoziţii
cu lucrări originale;
 Facilitarea schimbului de experienţă între cadrele didactice din ţară prin iniţierea unor discuţii pe
forumul şcolii realizarea unor filmuleţe, albume foto în format electronic din timpul realizării
lucrărilor şi expoziţiilor şi postarea acestora pe site-ul scolii şi www.didactic.ro;
 Sensibilizarea copiilor faţă de copiii instituţionalizati prin oferirea de martisoare.
C. PREZENTAREA PROIECTULUI
D.1. Argument, context (analiză de nevoi) (max.1500 caractere);
Mărţişorul a fost acceptat pentru a fi inclus în lista reprezentantivă UNESCO a patrimoniului imaterial al
umanităţii. Este decizia luată în cadrul sesiunii Comitetului Interguvernamental pentru Salvgardarea
Patrimoniului Cultural Imaterial de la Jeju, Coreea de Sud.„ Mărţişorul a intrat pe lista selectă a
patrimoniului imaterial UNESCO! Dosarul a fost depus de România alături de alte trei ţări - Bulgaria,
FRI Macedonia, Republica Moldova - în care această frumoasă tradiţie a primăverii există, cu unele
diferenţe de formă dar în acelaşi spirit al celebrării renaşterii naturii”, a anunţat p Adrian Cioroianu,
delegat permanent al României pe lângă UNESCO, citat de News.ro„În primăvară am susţinut o
conferinţă de presă exact în ziua de 1 martie, în debutul căreia am vorbit despre stadiul acestui dosar.
Două săptămâni mai târziu mă aflam la Paris alături de Monica Babuc, ministrul culturii din Republica
Moldova, unde, în cadrul unui eveniment organizat de Ambasada României, am promovat împreună acest
dosar în faţa lui Michael Worbs, preşedintele Consiliului Executiv al UNESCO, şi al membrilor corpului
diplomatic acreditaţi la Paris. Suntem bucuroşi şi mulţumiţi, pentru că eforturile noastre au avut efect!”, a
scris şi Ionuţ Vulpescu.Ministrul Culturii din Republica Moldova, Monica Babuc, a scris de asemenea un
mesaj pe reţeaua de socializare: „Multumim, decembrie! Ai fost generos cu noi în 2016, când ne-am
regăsit covorul în lista UNESCO şi, iată, azi - mărţişorul”.Mărţişor, Mărţişug sau Marţ era consemnat de
etnologii începutului de secol XX ca obicei de 1 martie, prezent nu numai la români, ci şi la bulgarii şi
albanezii din Balcani. Ţăranii păstrau obiceiul în fiecare început de primăvară, ca semn protector
împotriva bolilor şi a nenorocului.Conform studiilor etnologice, mărţişorul este strâns legat de tradiţiile
Anului Nou, sărbătorit în trecut în luna martie, ca formă primitivă de celebrare a Anului Agrar, corelat cu
ciclurile vegetative şi astronomice.La români, mărţişorul, ca obiect simbolic, a fost alăturat Dochiei,
personaj mitologic, a cărei zi era sărbătorită la 1 martie.Cercetătorul Ion Ghinoiu spune despre şnurul de
mărţişor că este o funie a timpului, de 365 sau 366 de zile, toarsă de însăşi legendara Dochie, în timp ce
urca cu oile la munte. Asemănător ursitoarelor care torc firul vieţii copilului la naştere, Dochia toarce firul
anului primăvara, la naşterea timpului calendaristic.
D.2. Scopul proiectului;

Păstrarea şi promovarea valorilor tradiţionale specifice anotimpului primăvara. Exprimarea emoţiilor şi
sentimentelor care ne încearcă la venirea primăverii prin diferite forme artistico-plastice şi practice.
Dezvoltarea unor relaţii sociale.
D.3. Obiectivele specifice ale proiectului;
697
 Sudarea legaturilor interfamiliale: bunici-copii, parinti-copii,

 Lucru in echipa.
 Bucuria de a darui si de a primi.
 Stimularea şi promovarea capacităţilor creatoare ale copiilor si cadrelor didactice;
 Cultivarea respectului faţa de tradiţiile românesti de primavara;
 Legende si mituri specifice zonelor de provenienta a participantilor;
 Omagierea celei mai dragi şi apropiate fiinţe de sufletul şi inima noastră – MAMA;
 Sensibilizarea copiilor faţă de persoanele instituţionalizate;
 Conceperea unor lucrări ce implică originalitate, creativitate, imaginaţie.
D.4. Descrierea grupului ţintă căruia i se adresează proiectul;

preşcolari, elevi din ciclul primar, cadre didactice,bunici;
D.5. Beneficiarii direcți și indirecți;
Preşcolari ai Gradinitei ,,Dumbrava Minunata ,,Comanesti si ,,Agricola,,Bacau, elevi din ciclul primar ai
CSEI nr 2 Comanesti, cadre didactice,bunici;
D.6. Durata proiectului (minim 6 luni, max 12 luni);6 luni
D.7. Descrierea activităţilor (trebuie să conţină minim informaţiile de mai jos pentru fiecare activitate în
parte – maximum 16.000 caractere pentru toate activitățile):
a. Titlul activităţii;
b. Data/perioada de desfăşurare;
c. Locul desfăşurării;
d. Participanţi (elevi, cadre didactice, părinți, reprezentanți ai comunității etc.);
e. Descrierea pe scurt a activității.
D.8. Diagrama Gantt a activităților
698
1. Realizarea unei informări continue ,,Lansarea

a elevilor, cadrelor didactice cu proiectului” Echipa de
privire la includerea ,,martisorului proiect
,,in patrimoniul UNESCO. ,,Înscrierea
participanţilor,,
2. Sudarea legaturilor interfamiliale: ,, Realizarea
bunici-copii, parinti-copii, lucrărilor în
Lucru in echipa. unităţile de
Bucuria de a darui si de a primi. învăţământ înscrise
în proiect şi
trimiterea lucrărilor
către unitatea de
învăţământ
iniţiatoare”
3. Cultivarea respectului faţa de ,,Amenajarea

tradiţiile românesti de primavara; expoziţiei în
Legende si mituri specifice zonelor unitatea de
de provenienta a participantilor; învăţământ
iniţiatoare,,
4. Omagierea celei mai dragi şi ,,Vizitarea
apropiate fiinţe de sufletul şi inima expoziţiei-oferirea
noastră – MAMA; de mertisoare
Sensibilizarea copiilor faţă de copiilor
persoanele instituţionalizate; instituţionalizati ”
5. Conceperea unor lucrări ce implică Vizitarea expoziţiei

originalitate, creativitate,
imaginaţie. ,,Evaluarea
lucrărilor şi
premierea
acestora,,
,,Publicarea
rezultatelor,
trimiterea
diplomelor,
evaluarea
proiectului,,
Titlul activităţii: Lansarea proiectului-Ianuarie .
Data/Perioada de desfăşurare:15 Ianuarie.
Participanţi: prescolari,scolari, cadre didactice .
Descrierea activităţii: Se vor posta anunţuri cu desfăşurarea proiectului pe
www.didactic.ro, mesaje e-mail adresate participanţilor .
Responsabil: Prof. Manolache Daniela- iniţiator proiect,
Beneficiari: cadre didactice, vizitatori ai site-urilor .
Modalităţi de evaluare: monitorizarea numărului de vizualizări/accesări ale proiectului, discuţii între
cadre didactice (on line şi telefonic) .
Titlul activităţii: Înscrierea participanţilor.
699
Data/Perioada de desfăşurare: 15 ianuarie-25 februarie2016.

Participanţi: cadre didactice.
Descrierea activităţii: Înscrierea participanţilor se va desfăşura între 15 ianuarie-25 februarie 2016
completând fişa de înscriere anexată proiectului. Înscrierile vor fi trimise pe adresa de e-mail :
dany2909@gmail.com.
Responsabili: iniţiatori proiect.
Beneficiari: cadre didactice.
Modalităţi de evaluare: centralizarea numărului de înscrieri/datelor participanţilor.
Titlul activităţii: Realizarea lucrărilor în unităţile de învăţământ înscrise în proiect şi trimiterea lucrărilor
către unitatea de învăţământ iniţiatoare. Se vor lucra martisoare traditionale ca un trasfer de cunostinte de
la adulti (bunici, parinti ) la nepoti. (copii) ... Se vor lucra cel putin cate 4 martisoare de acelasi fel: unul il
poarta copilul, altul adultul cu care a lucrat, altul il ofera unui copil si altul unui adult...
Data/Perioada de desfăşurare: 20 februarie -27 februarie 2018.
Locul desfăşurării: sediul unităţilor înscrise în proiect.
Participanţi: preşcolari, elevi, cadre didactice.
Descrierea activităţii: Preşcolarii/elevii coordonaţi de către cadrele didactice din unităţile înscrise în
proiect pregătesc lucrările artistico-plastice şi practice pentru concurs şi se va realiza o expoziţie în
fiecare unitate de învăţământ participantă la concurs.
a) Pentru preşcolari şi şcolari:
Lucrari practice pe tema proiectului:
1.Martisoare confectionate printr-o tehnica la alegere transmisa de bunici.
2.Spectacol ,,Baba Dochia isi scutura cojoacele,,in cinstea venirii primaverii.
b) Pentru cadrele didactice:
 PROIECTE TEMATICE, ACTIVITĂŢI INTEGRATE TRADITII ( A4, TIMES-NEW
ROMAN 12), NU MAI MULT DE 3 PAGINI, vor fi trimise şi în format electronic
Lucrările vor respecta tema proiectului. Cadrele didactice vor fotografia (dacă este posibil) unele
momente din realizarea lucrărilor şi aspecte din expoziţie, urmând ca acestea să fie trimise prin e-mail
către unitatea de învăţământ iniţiatoare în vederea realizării albumului foto al proiectului. Dintre
lucrările expuse vor fi alese cele care vor reprezenta unitatea şi cadrele didactice înscrise în proiect.
Acestora li se va ataşa eticheta cu datele de identificare corespunzătoare, acordul de parteneriat şi vor
fi trimise prin poştă către unitatea de învăţământ iniţiatoare la adresa specificată în regulamentul de
organizare.
 REFERATE CU TEMA LA ALEGERE –PRIVIND ISTORICUL MARTISORULUI SI
TRADIŢIILE DE PRIMAVARĂ LA ROMÂNI.
Responsabili: cadrele didactice înscrise în proiect care coordonează activitatea de realizare a
lucrărilor.
Beneficiari: preşcolari, elevi, cadre didactice, părinţi .
Modalităţi de evaluare: expoziţie cu lucrările copiilor la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ
participante, album foto în format electronic al expoziţiei pe unitate.
Titlul activităţii: Amenajarea expoziţiei în unitatea de învăţământ iniţiatoare .
Data/Perioada de desfăşurare: 01-15 martie 2018.
Locul desfăşurării: incinta unităţii iniţiatoare .
Participanţi: preşcolari, elevi, cadre didactice, părinţi .
Descrierea activităţii: Preşcolarii/elevii, cadrele didactice şi părinţii implicaţi în proiect vor amenaja
expoziţia în unitatea de învăţământ iniţiatoare.
Responsabili: iniţiator proiect.
Beneficiari: preşcolari, elevi, cadre didactice, părinţi.
Modalităţi de evaluare: expoziţia, album foto în format electronic.
Titlul activităţii: Vizitarea expoziţiei.
Data/Perioada de desfăşurare: 10-15 martie 2018.
Locul desfăşurării: incinta unităţii iniţiatoare.
700
Participanţi: reprezentanţi ai Inspectoratului Şcolar al Judeţului Bacau, comunitatea locală, preşcolari,

elevi, cadre didactice, părinţi, mass-media locală .
Descrierea activităţii: Preşcolarii şi elevii însoţiţi de cadre didactice şi părinţii vor vizita expoziţia
amenajată în unitatea de învăţământ iniţiatoare (10-15 martie 2018) .
Responsabili: cadrele didactice coordonatoare ale proiectulu.i
Beneficiari: preşcolari, elevi, cadre didactice, părinţi, comunitatea locală.
Modalităţi de evaluare: carte in format elctronic cu ISBN inregistrata la Biblioteca Nationala a
Romaniei.
Titlul activităţii: Evaluarea lucrărilor şi premierea acestora.
Data/Perioada de desfăşurare: 15 martie 2016.
Locul desfăşurării: incinta unităţii de învăţământ iniţiatoare .
Descrierea activităţii: Comisia de jurizare a concursului constituită din cadrele didactice cu
competenţe în acest sens vor evalua şi premia lucrările participante care au fost realizate conform
regulamentului de concurs.
Responsabili: cadrele didactice coordonatoare ale proiectului.
Beneficiari: preşcolari, elevi, cadre didactice .
Modalităţi de evaluare: : carte in format elctronic cu ISBN inregistrata la Biblioteca Nationala a
Romaniei.
Titlul activităţii: Publicarea rezultatelor, trimiterea diplomelor, evaluarea proiectului.
Data/Perioada de desfăşurare: 15 martie 2018.
Locul desfăşurării: online .
Descrierea activităţii: Rezultatele concursului vor fi afişate pe site-ul şcolii iar diplomele însoţite de un
chestionar vor fi trimise pe adresele de e-mail ale cadrelor didactice înscrise în proiect. Pe forumul din
cadrul site-ului scolii se vor desfăşura discuţii cu participanţii la proiect, referitor la modul în care
proiectul şi-a atins obiectivele propuse şi eventuale propuneri pentru a îmbunătăţi derularea unor
viitoare proiecte.
Responsabili: iniţiatori proiect.
Beneficiari: preşcolari, elevi, cadre didactice, vizitatori ai site-ului.
Modalităţi de evaluare: diplome, discuţii pe site-ul scolii cu participanţii la proiect, analiza
chestionarelor.
D.9. – Rezultate calitative și cantitative aşteptate ca urmare a implementării proiectului (max. 2000
caractere)
 Diseminarea brosurii de Bune Practice scoasa de ONU - prima data dupa 60 de ani de cand
Romania este membra UNESCO.
 Transmiterea traditiilor(exemplelor de bune practici ) de la bunici la nepoti.
 Valorificarea potenţialului creativ al copiilor şi al cadrelor didactice prin realizarea unei expoziţii
cu lucrări originale;
 Facilitarea schimbului de experienţă între cadrele didactice din ţară prin iniţierea unor discuţii pe
forumul şcolii realizarea unor filmuleţe, albume foto în format electronic din timpul realizării
lucrărilor şi expoziţiilor şi postarea acestora pe site-ul scolii şi www.didactic.ro;
 Sensibilizarea copiilor faţă de copiii instituţionalizati prin oferirea de martisoare.
D.10. Modalităţi de monitorizare şi de evaluare ale proiectului (max. 1500 caractere) –
 Expoziţii cu martisoare..
 Album în format electronic cu aspecte din timpul derulării proiectului, filmuleţe,
Prezentări PowerPoint.
 Mediatizarea proiectului în mass-media locală
D.11. Modalități de asigurare a continuității /sustenabilității proiectului (max. 1500 caractere)
1. Proiectul poate fi continuat prin propunerea de noi teme pentru anul următor.
2. În continuarea proiectului ne propunem să atragem mai mult comunitatea locală, precum şi
organizaţii nonguvernamentale în activităţile şcolii.
701
3. Reînnoirea parteneriatelor şi constituirea de noi parteneriate.

4. Atragerea de sponsorizări pentru premierea lucrărilor câştigătoare.
D.12. Activităţi de promovare/mediatizare şi de diseminare pe care intenţionaţi să le realizaţi în timpul
implementării proiectului (max. 1500 caractere)
1. Promovarea proiectului şi publicarea rezultatelor pe www.didactic.ro, mass-media locală.
2. Diseminarea informaţiilor în rândul cadrelor didactice, preşcolarilor, şcolarilor, părinţilor,
oficialităţilor locale;
3. Mediatizarea proiectului în reviste de specialitate, simpozioane, sesiuni de comunicări ştiinţifice;
4. Prezentarea proiectului la nivelul Cercurilor Pedagogice şi Comisiilor Metodice.
D.13. Parteneri implicaţi în proiect descrierea parteneriatului (roluri şi responsabilităţi în proiect, adresa
completă, nr. de telefon/fax, adresă poştă electronică /Site, persoană de contact și descrierea
rolului, contribuției la organizarea proiectului - maxim 3000 caractere)
 Inspectoratul Scolar Judetian Bacau-aprobare si monitorizare.
 Scoala Gimnaziala ,,Liviu Rebreanu,,Comanesti-diplome.
 Gradinita ,,Dumbrava Minunata ,,Comanesti –asociata UNESCO.-organizator.
 Gradinita ,,Agricola,,Bacau-asociata UNESCO-participare.
1. Realizarea unei informări ,,Lansarea proiectului”

continue a elevilor, Echipa de
cadrelor didactice cu ,,Înscrierea participanţilor,, proiect
privire la includerea
,,martisorului ,,in
patrimoniul UNESCO.
2. Sudarea legaturilor ,, Realizarea lucrărilor în
interfamiliale: bunici- unităţile de învăţământ înscrise
copii, parinti-copii, în proiect şi trimiterea
Lucru in echipa. lucrărilor către unitatea de
Bucuria de a darui si de a învăţământ iniţiatoare”
primi.
3. Cultivarea respectului faţa ,,Amenajarea expoziţiei în
de tradiţiile românesti de unitatea de învăţământ
primavara; iniţiatoare,,
Legende si mituri
specifice zonelor de
provenienta a
participantilor;
4. Omagierea celei mai dragi ,,Vizitarea expoziţiei-oferirea
şi apropiate fiinţe de de mertisoare copiilor
sufletul şi inima noastră – instituţionalizati ”
MAMA;
Sensibilizarea copiilor
faţă de persoanele
instituţionalizate;
5. Conceperea unor lucrări Vizitarea expoziţiei
ce implică originalitate,
creativitate, imaginaţie. ,,Evaluarea lucrărilor şi
premierea acestora,,
,,Publicarea rezultatelor,
trimiterea diplomelor,
evaluarea proiectului,,
 Csei NR 2 Comanesti-participare.
D. DEVIZ ESTIMATIV –fara buget
E. Bugetul ultimelor 2 ediții – dacă este cazul:
702
F. Doresc ca proiectul să fie inclus în Calendarul județean al proiectelor/concursurilor pe discipline

școlare - 2018 :
a. DA
Coordonator/i (nume și semnătură)Prof.inv. prescolar Manolache Daniela -
Director unitate (nume și semnătură)Prof.Laic Robert Constantin-
Diagrama Gantt a activităților
703
Proiectul- rampa de promovare a școlii
Profesor pentru învățământul primar Manole Carmen
Într-o lume care se află într-o schimbare permanentă, atât de rapidă, orice școală, în orizontul
mileniul III, își dorește ca activitătea sa să fie cunoscută nu doar în rândul elevilor și al părinților, ci și în
cadrul comunității. O școală construiește parteneriate solide cu instituții, cu organizații și cu experți din
comunitate. În zilele noastre se impune necesitatea dezvoltării și implementării unor proiecte viabile în
care să fie implicați câți mai mulți parteneri precum: autorități locale, instituții locale, agenții economice,
organizații nonguvernamentale.
Școala Gimnazială ,,Ion Luca Caragiale” Tulcea a dezvoltat și implementat, în perioada 10

aprilie - 30 noiembrie 2017, proiectul ,,Implicarea mea contează” alături de partenerii locali: Asociația
Avantaje, Asociatia Grupurilor Locale de Tineret, Comunitatea Rușilor Lipoveni România - Filiala
Tulcea, Partida Romilor, Comunitatea Elenă, Parchetul de pe lângă Tribunalul Tulcea, Centrul de
Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog, Centrul Județean de Resurse și Asistență în Educație,
Consiliul Județean Tulcea, Episcopia Ortodoxă Tulcea, Fundația Județeană pentru Tineret, Direcția de
Asistență și Protecție Socială, Agenția pentru Protecția Mediului, Școala Gimnazială Sarichioi, Primăria
Sarichioi, Inspectoratul Școlar Tulcea.
La Conferința de lansare a acestui proiect, alături de elevi, părinți și cadre didactice, au fost
prezenți reprezentanți ai partenerilor din proiect, dar și ai autorităților locale. Școala a fost onorată de
prezența domnului vicepreședinte al Consiliului Județean Tulcea care, auzind despre planurile școlii de a
duce copii din medii vulnerabile într-o excursie de o zi la Sfântu Gheorghe, în Delta Dunării, a propus
școlii o soluție de a suplimenta fondurile astfel încât de excursie să beneficieze mai mulți copii și în
condiții atractive.
Reprezentantul Consiliului Județean Tulcea a propus o soluție ca, prin intermediul unui partener ONG, să
se solicite fonduri de la Consiliul Județean Tulcea pentru ca de excursie să beneficieze atât copiii din
medii vulnerabile dar și cei cu rezultate foarte bune la concursuri școlare, iar excursia- în loc de o zi –să
dureze trei zile și să aibă loc la Sulina, unde Direcția pentru Tineret și Sport are o bază de cazare.
Numărul copiilor a crescut de la 30, inițial selectați, la 50. Într-un comunicat al Consiliului Județean
Tulcea, ulterior Conferinței de lansare a proiectului „Implicarea mea contează“, s-a scris despre proiectul
inițiat de Școala Gimnazială „Ion Luca Caragiale“.
Pe parcursul activităților desfășurate la Sulina, în cele 3 zile, în perioada 21-24 august 2017,
copiii au purtat tricouri, șepci și rucsacuri inscripționate, promovând astfel precum și numele școlii,
instituția finanțatoare, proiectul finanțat de aceasta prin fonduri nerambursabile. Numele școlii a fost
răspândit și promovat prin publicații tipărite, cum ar fi: pliante, afișe, foi cu antet, mape, plicuri,
materialecare prezintă testimoniale sau poveşti de succes, printuri mari (banner, roll‐up). Toate aceste
materiale conțineau elemente de identitate vizuală.
Școala Gimnazială ,,Ion Luca Caragiale” Tulcea în parteneriat cu Școala Gimnazială Sarichioi,
Primăria Sarichioi, Comunitatea Rușilor Lipoveni România - Filiala Tulcea, Partida Romilor,
Comunitatea Elenă, a desfășurat la Sarichioi un festival interetnic la care au participat ruși-lipoveni,
ucraineni, greci și romi, în cadrul zilelor de apreciere a diferitelor culturi. S-au realizat simulări
crossculturale, pentru a încuraja relaţiile interculturale şi a promova înţelegerea multiculturală.
Proiectele pe care școala le-a implementat și în care au fost implicați diverși parteneri, autorități
locale au constituit o rampă de promovare a școlii ca instituție în continuă dezvoltare.
704
Înv. Manole Luminiţa

Şcoala. Gimnazială „Ovidiu Hulea” Aiud
Şcoala de astăzi este un spaţiu în care au loc foarte multe transformări, este un spaţiu al
confruntărilor. Ea are o imagine mai puţin bună astfel că dascălul adevărat trebuie să pună dragoste şi
adevăr în tot ceea ce face, trebuie să se adapteze la cerinţele actuale ale societăţii şi la condiţiile concrete
din clasă, astfel încât să repare şi să creeze o imagine pozitivă a şcolii şi a ceea ce reprezintă şcoala pentru
comunitate.
Promovarea imaginii şcolii poate fi realizată de orice dascăl prin oferta educaţională a şcolii, prin
activităţile extracurriculare şi extraşcolare desfăşurate, prin proiectele educative, concursurile şcolare,
crearea unui site al şcolii, revista şcolii etc.
Proiectarea şi implementarea unor activităţi extracurriculare şi extraşcolare, în şcoală şi în
comunitate, precum şi proiectele educaţionale în parteneriat cu familia şi membrii comunităţii locale pot
promova cu succes imaginea şcolii. Implicarea elevilor în astfel de proiecte demonstrează grija şcolii
pentru dezvoltarea creativităţii elevilor, a imaginaţiei şi inteligenţei acestora. Totodată aceste activităţi îi
ajută pe elevi să fie stăpânii propriei munci, le oferă libertatea de alegere dintr-o serie de posibilităţi
stabilite de cadru didactic împreună cu elevii. Învăţarea prin intermediul proiectului educaţional este un
tip de învăţare croit după interesele individuale ale fiecărui elev, după competenţele şi abilităţile fiecăruia
pregătindu-l astfel pentru integrarea, în perspectivă, într-o societate democratică.
Serbările şcolare sunt o modalitate eficientă de promovare a imaginii şcolii. Ele pun în valoare
înclinaţiile artistice ale copiilor cultivate în şcoală şi sunt o dovadă a preocupării şcolii pentru dezvoltarea
armonioasă a personalităţii copiilor.
Rezultatul actului creator al elevilor poate să fie promovat şi prin fotografii şi imagini care se
regăsesc în revista şcolară s-au în alte publicaţii - ziare locale sau judeţene. Făcând cunoscute aceste
activităţi prin articolele publicate în presa scrisă sau virtuală nu se promovează doar imaginea şcolii, ci se
descoperă diverse talente, se dezvoltă creativitatea şi se dobândesc diverse aptitudini de către elevi,
aptitudini care mai târziu îi ajută în carieră.
Concursurile şcolare pot oferi informaţii legate de nivelul de pregătire la care se află copilul, pot
să clasifice şcoala ca fiind o şcoală de excepţie, o şcoală bună sau mediocră şi învaţă elevul să-şi
organizeze timpul, să facă faţă unei competiţii, să cunoască valoarea efortului şi disciplinei. Ele oferă
motivaţia atât de necesară în procesul de învăţare, oferă copiilor dorinţa de aprofundare şi perfecţiune
într-un domeniu. Pregătindu-i pentru concurs dascălul îi învaţă pe elevi ce este perseverenţa, răbdarea şi
responsabilitatea. Totodată pregătindu-se copilul are ocazia să afle o mulţime de lucruri noi, pe care poate
nu le-ar fi aflat dacă nu ar fi participat la competiţie, lucruri care pot să-l ajute în diverse situaţii sau etape
din viaţă, pot să-i dezvolte talentele, abilităţile şi cunoştinţele. Rezultatele obţinute de elevi în
concursurile şcolare vor promova şcoala oferind informaţii privind calitatea învăţământului din şcoală, în
raport cu anumite standarde.
Informaţiile despre toată activitatea desfăşurată de elevi şi cadre didactice, de preocupările
acestora pentru educarea copiilor se pot găsi pe site-ul şcolii. Updatarea site-ului şcolii este modalitatea
cea mai rapidă de a promova imaginea şcolii deoarece tinerii de astăzi sunt utilizatori frecvenţi ai
informării pe internet.
Aceste exemple, prezentate mai sus, sunt doar câteva modalităţi de promovare a imaginii şcolii,
modalităţi prin care profesorii pot demonstra că sunt fideli misiunii nobile de a fi dascăli şi pot reda şcolii
locul meritat în comunitate contribuind la educarea tinerei generaţii, la pregătirea acesteia pentru viaţă.
Doar într-o şcoală cu o imagine pozitivă comunitatea îşi va încredinţa copiii pentru a-i instrui şi educa,
pentru a le oferi tot ceea ce le datorează sistemul de învăţământ: educaţie, informaţie, afecţiune, respect.
Numai astfel şcoala va fi respectată şi iubită.
705
CREATIVITATE ȘI ORIGINALITATE ÎN ORGANIZAREA

MANIFESTĂRILOR CULTURAL-ARTISTICE CU COPIII
Prof. înv. primar, MANOLE MONICA

Liceul de Arte „Dimitrie Cuclin”, Galați
Liceele şi Colegiile de Artă funcţionează în sistemul de învăţământ vocaţional, pe baza criteriului

de performanţă şi a rezultatelor de excepţie. La secţia muzică, cadrele didactice ce compun colectivul,
catedrele în parte, sunt de natură eterogenă, ceea ce face comunicarea extrem de dificilă.
Având în vedere că primele evaluări se execută la nivelul didactic, odată cu interpretarea
repertoriilor în activităţi de verificare (examene parţiale şi totale), jurizarea se face conform unor indici
(indicatori) ce vizează împlinirea tehnică, interpretativă şi creativitatea. Nu ştim sigur dacă întotdeauna
comisia consideră necesar să subordoneze prestanţa pe tiparul impus de programele şcolare, astfel că,
începând cu ciclul primar, pot apărea judecăţi de valoare cu un aer ciudat, inexplicabil şi mai ales puţin
referitor la actul în sine. Concluzia ce se desprinde: muzica clasică repartizată la elevii talentaţi poate fi o
emblemă, sau din contră, o povară; avantajul pare că se îndreaptă către copiii muzicali, cei care doar cântă
cu precizie, acurateţe şi bun simţ o partitură.
Dacă vorbim despre competiţii, deja angajăm alţi factori, nu este suficient să fim foarte bine
pregătiţi din punct de vedere instrumental pianistic, ci să avem, în primul rând, o robusteţe psihică,
edificatoare momentului unic. Este curios cum unii elevi se mobilizează, se motivează pe scenă, chiar
dacă apelează la artificii ingenioase în rezolvarea unei „pene” tehnice (utilizarea unei digitaţii ad-hoc ce
salvează, de exemplu!). Ideea de concurs poate stimula un interpret junior sau senior, în aşa fel încât,
apariţia să devină spectaculoasă, epatantă, originală, în ţinuta fizică, psihică şi pianistică (nu în ultimul
rând!). Reversul medaliei pentru constituţiile fragile, de tip melancolic, ideea în sine este un handicap, se
retrage şi refuză să mai cânte chiar în cadrul orei (orice profesor s-a confruntat cu această situaţie !). Se
pare că organizatorii concursurilor de pian au „explodat” în ultimii ani, deoarece există în fiecare oraş
(care deţine o instituţie muzicală), astfel că, pe parcursul anului şcolar se poate alege unde vor participa
elevii respectivi. Măiestria profesorului de pian constă în trierea valorică a efectivului de la clasă. Deşi
unii părinţi au impresia că numai ei pot considera ce concurs se potriveşte copilului, ignorând opinia
specialistului, de cele mai multe ori dau greş în această privinţă, de fapt, necunoscând tiparul
competiţional. Scadenţa vine în clipa erorii propriu-zise, la gală, când elevii nu primesc nici măcar o
nominalizare. Întrebările rămân fără răspuns, nu este un secret, originea istorică a concursului constă în a
fi cel mai bun, însă, rămâne o întrebare : tehnic, interpretativ, original sau cum ?
Muzica pianistică, căci despre ea se discută, provoacă algoritmii euristicii, personal, nu ştiu încă
dacă se poate măsura un gram de emoţie, cu ce unitate… Semnul egalităţii între concurs şi subiectiv
primează înaintea convenţiilor scrise şi raportate ca general valabile; astfel, juraţii au repere proprii ce
implică şi imaginea concurentului, ca simţ estetic pozitiv sau negativ, iar în cazul cunoaşterii pe bune a
acestuia, deja impresia este stabilită (efectul halo).
Calitatea evaluatorilor este o altă problemă: cât de obiectivi pot fi cei care pornesc în acest act cu o
stare contradictorie, sau au dureri de cap la modul cel mai serios, sau abia aşteaptă să se termine
concursul… în astfel de situaţii, greşelile se traduc în: efect ordine, efect contrast, ambele variante se
reduc la o anumită exigenţă justificată de momentul şi personalitatea juraţilor.
Despre performanţa pianistică se poate spune că reprezintă suma eforturilor constante fizice şi
psihice de care este capabil un individ la un punct al existenţei sale emoţionale. La vârsta şcolară mică, în
urma studiului individual organizat, vizând achiziţiile tehnice ieşite din comun, se poate marşa pe linia
“copilului minune”, cu o imagine inedită; în aceste circumstanţe prezentarea mai multor copii la
concursuri de profil va semăna cu un lot de gemeni…La vârstele medii şi mari, deja pregătirea de
specialitate capătă un stil, intervine interpretarea reală a textului muzical pe un fond aptitudinal adecvat,
vorbim despre acei copii inconfundabili în prestaţia scenică. Din nefericire, numărul mic al elevilor
performanţi scade şi nivelul de predare, repertoriile subzistă la capacitatea minimală, mai ales în centrele
unde nu este tradiţie. Trierea elevilor capabili de performanţă pianistică este o muncă perpetuă, vizând în
special tipurile de temperamente flegmatic şi sangvinic. Echilibrul caracteristic acestora constituie
706
scheletul pe care se adaugă informaţia prelucrată de fiecare. Cu cât motivaţia ambilor protagonişti în
filmul lecţiei, profesorul şi elevul, este mai accentuată, cu atât creşte şi fluxul performanţei.
BIBLIOGRAFIE:
Bentoiu, Pascal - Gândirea muzicală, Editura muzicală, Bucureşti, 1975.

Căpâlneanu, Ion - Inteligenţă şi creativitate, Editura militară, Bucureşti, 1985.
Coman, Lavinia - Pianistica modernă, Editura U. N. M. B., Bucureşti, 2006.
Londa, Nicolae - Despre abordarea cibernetică a teoriei învăţării, Editura Cibernetica,
Bucureşti, 1963.
Pitiş Ana, Minei Ioana - Teoria comportamentului pianistic, Editura Sfântul Gheorghe Vechi,
Bucureşti, 1997.
707
Învățare din plăcere - un succes, o aventură!
Prof. Înv. primar: Manta Lenuța-Mirela

Școala Gimn. Prof. Dr. Ioan Cerghit, HÂRSENI, jud. Brașov
De un mare succes s-a bucurat programul ”Învățare din plăcere”, proiect al Fundaţiei Mereu
Aproape în parteneriat cu Fundaţia Vodafone România care se desfășoară la nivel național. Scopul
acestuia este de a susţine dezvoltarea de proiecte în domeniile educaţiei, sănătăţii şi serviciilor sociale
necesare categoriilor defavorizate din satele şi oraşele mici din România.
În cadrul acestui proiect elevii au participat la numeroase activități educative și au primit și o masă
caldă.
Deoarece o treime dintre elevii școlii noastre provin din familii pentru care, a-și trimite copilul la
școală înseamnă un efort uriaș, obiectivul acestui program, în școala noastră, a fost combaterea
absenteismului și a abandonului școlar.
Asigurarea unei mese calde reprezintă o componentă importantă bine primită, cei mici fiind
încântați atât de mâncarea în sine, cât și de condițiile în care se servea masa:
Denisa H:,, Îmi place fiindcă e bună mâncărica, e caldă, ne dă două feluri și mai e și desert.”
Bianca V.: „Stau mai mult la școală, mănânc, mă joc mai mult și mai și învăț.”
Laurențiu C.: „Mâncăm civilizat și toți la masă.”
Deci, copiii participă cu plăcere la activităţile educative, iar implicarea lor activă îi bucură pe
dascăli. Printre activităţile desfășorate se numără și cele care îi ajută pe copii să îşi formeze abilitățile
practice pentru servirea mesei, să înţeleagă importanța mesei calde la prânz și a desfăşurării activităților
„Școală după școală”.
Din perspectiva cadrelor didactice acest program a produs o schimbare radicală, elevii arătând un
interes deosebit față de acest program.
„Masa caldă oferită în cadrul programului „Învățare din plăcere” reprezintă practic „plăcerea”
acestui proiect. Copiii așteaptă cu drag momentul în care servesc masa ” - - prof. înv.primar Banu G.
„Componenta de masă caldă oferită în cadrul programului, este benefică deoarece li se oferă
elevilor posibilitatea de a servi o mâncare caldă de care acasă nu beneficiază întotdeauna astfel că aceștia
prezintă și mai mult interes de a participa la programul „Școală după școală”- prof. înv. primar Flităr O.
Activitățile de învatare și recuperare a rămânerilor în urmă s-au împletit cu o multitudine de alte
activități extrașcolare; ateliere de lucru, excursii si drumeții.
708
Echipa scolii noastre s-s străduit ca învățarea să rămână o plăcere și de ce nu o aventură în lumea
cumoașterii. Copiii trebuie însuflețiți și inspirați să facă pași către cunoaștere, nu împinși și ținuți de mână
autoritar. Orele de la școală trebuie presărate cu surprize, încântare, strigăte de izbândă. Profesorul este
doar scânteia care aprinde focul. În ochii copiilor trebuie să licarească mereu curiozitatea și setea de
cunoaștere.
Echipa Școlii Gimnaziale ,, Prof. Dr. Ioan Cerghit” Hârseni este constituită din oameni dedicați
profesiei de descăl, ce sprijină din toată inima educația și caută să o promoveze pretutindeni.
Programul ,, Învățarea din plăcere” a reprezentat un prim pas pentru a le acorda copiilor șansa la o
viață mai bună”.
Prin urmare, mulțumim elevilor participanți, părinților, Fundației Mereu Aproape și Fundației
Vodafone România, cordonatorului acestui proiect, d-na bibliotecară Suciu Marcela și nu în ultimul rând,
întregii echipe de profesori voluntari, ai scolii noastre care au supravegheat atent întregul program.
709
ROLUL ACTIVITAȚILOR EXTRAȘCOLARE

Prof. MĂNTĂLUȚĂ ALINA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1 DÎNGENI, JUD. BOTOȘANI
Consider ca fiind foarte importantă derularea unor activități extrașcolare pentru promovarea
imaginii școlii, nu numai pentru a atrage elevii către școală, ci chiar pentru a-i păstra.
De 12 ani sunt cadru didactic într-o școală din mediul rural. De foarte multe ori, atât eu, cât și
colegii mei ne-am lovit de prejudecățile oamenilor pentru faptul că lucrăm cu elevi ,,de la țară” și chiar cu
elevi cu CES. Nu de puține ori eram etichetați ,,mai puțin pregătiți,, , ,,plafonați,, etc., fără să se cunoască
cu adevărat activitatea noastră.
Am reușit ca prin organizarea şi participarea la acţiuni comune şi relevante pentru comunitate, și

prin participarea responsabilă a tuturor persoanelor implicate la problemele comune ale școlii, prin
realizarea proiectelor proprii (,,Paștele la români-sărbătoarea înnoirii sufletelor”, ,,Școala - șansa mea în
viață”, ,, Violența în mediul școlar”- proiecte locale și județene) , sǎ ȋmbunǎtǎțim imaginea școlii noastre.
Prin iniţierea activităţilor educative şcolare şi extraşcolare diferenţiate, care să răspundă nevoilor
elevilor (concursuri, proiecte, parteneriate) am reuşit sǎ atragem atenția asupra potențialului elevilor
noștri.
Chiar dacă, inițierea proiectelor, a pornit de la o simplă ambiție că ,,putem și noi”, în final s-a
concretizat prin activități reușite, apreciate și la nivel județean, nu numai local. Prin prezentarea diverselor
activități ce au fost derulate în școala noastră, imaginea școlii a fost vizibil îmbunătățită, iar atitudinea
unora s-a schimbat.
Uneori chiar și stimularea participării cadrelor didactice și elevilor la activitățile proiectelor,

parteneriatelor poate reprezenta o nouă metodă de promovare, deoarece modul prin care ne facem
cunoscuți stârnește interesul pentru cunoașterea instituției pe care o reprezentăm și imaginea școlii este
astfel îmbunătățită.
metodă de promovare a imaginii școlii, indiferent dacă școala se găsește în mediul rural sau urban.
710
PARTENERIATELE-UN MOD DE A NE FACE CUNOSCUȚI
Prof. Mantia Marilena

Grădinița cu P. P. nr. 6 Alexandria
grădiniței-în general și un mare câștig pentru educația copiilor-în special, pornind de la ideea că
preșcolarul trebuie scos cât mai mult din atmosfera obișnuită a grădiniței pentru a intra în relație cu
semenii. Copilul vine astfel în contact cu diferite persoane, crește și se dezvoltă într-un mediu comunitar.
Funcția centrală a educației este aceea de formare și dezvoltare permanentă a personalității individului cu
scopul integrării sociale optime. Omul este în permanentă interacțiune cu factorii sociali ai existenței sale.
În această interacțiune, el asimilează normele și valorile societății, modelele sociale de comportament,
mijloacele sociale de comunicare umană. Prin aceasta, el este pregătit pentru viața socială, pentru
asumarea unor roluri și responsabilități. Acest proces se realizează de-a lungul diferitelor etape de viață,
în cadrul unor forme specifice de activitate socială și în cadrul specific al unor instituții sociale: familia,
grădinița, școala, instituțiile culturale, dar și împreună cu întregul sistem al mijloacelor moderne de
informare și influențare.
Termenul de parteneriat presupune realizarea unei alianțe pentru atingerea unor obiective comune.
Pentru ca parteneriatul să funcționeze este nevoie de respect, încredere reciprocă, consens cu privire la
scopurile acțiunii și strategiilor de atingere a acestora și de asumarea în comun a drepturilor și
responsabilităților. Parteneriatul dintre grădiniță și familie reprezintă o primă experiență relațională și de
colaborare a părinților cu persoanele profesioniste în domeniul educației. Cei mai mulți părinți manifestă
deschidere, dorință de a colabora cu personalul grădiniței, dar se poate întâmpla ca realizarea unui
parteneriat să fie împiedicată de atitudini necorespunzătoare ale fiecăruia dintre cei implicați. În crearea
parteneriatului între grădiniță și familie este bine să ne amintim că în viața copilului și a familiei lui orice
angajat al instituției este important: portarul poate fi ca vecinul care-i salută cu un zâmbet în fiecare
dimineață, bucătăreasa, bunica ce pregătește cele mai grozave mâncăruri, îngrijitoarea, ca sora mai mare
care-i ajută pe cei mici să-şi îmbrace pijamaua, iar educatoarea poate fi persoana care le este întotdeauna
un sprijin. Fiecare, prin specificul muncii sale, prin felul își îndeplinește atribuțiile și prin modul în care
colaborează cu familia, influențează dezvoltarea copilului. Educația copilului este o acțiune care
presupune schimb de experiențe, de competențe și valori între toți adulții care îl susțin în dezvoltare și cu
care acesta intră în contact. Acest lucru presupune ca parteneriatul educațional dintre familie și grădiniță
să se extindă și către comunitatea care le include. Parteneriatul educațional se realizează între: Agenții
educaționali (copii, părinți, personalul grădiniței, specialiști în probleme de educație: psihologi, consilieri
psiho-pedagogi, logopezi, terapeuți etc.); Instituții ale educației (familie, grădiniță, școală, centre
comunitare, cluburi sportive, cluburi ale copiilor etc.); Membrii ai comunității cu influență asupra
dezvoltării copilului (medici, reprezentanții primăriilor, ai Poliției, ai bisericii, ai Direcțiilor regionale de
protecție a copilului etc.); În orice parteneriat educațional este important să fie implicați copiii, iar
activitățile desfășurate să fie în beneficiul acestora. În funcție de specificul comunității în care se află
grădinița, se pot realiza parteneriate cu: instituții sanitare, în susținerea unor activități care au ca scop
creșterea și dezvoltarea tuturor membrilor comunității; asociațiile nonguvernamentale , pentru rezolvarea
unor probleme de ordin social; parteneri privați care pot sprijini grădinița cu fonduri materiale sau prin
activități de voluntariat; mass-media, pentru promovarea imaginii grădiniței, pentru promovarea ideilor
noi, valorilor etc. Prin crearea parteneriatului grădiniță–familie–comunitate copiii câștigă un mediu de
dezvoltare mai bogat, între participanți se creează relațiile pozitive și fiecare își va dezvolta sentimentul
coeziunii sociale.
Educatoarea este cea care trebuie să inițieze, să conceapă, să structureze pertinent și corect
parteneriatul educațional, traducându-l într-un proiect valoros pentru toate părțile implicate. Învățătorii
711
trebuie să creeze o atmosferă deschisă prin implicarea şi încurajarea părinţilor: să vină la ore, să-şi
împărtăşească interesele şi talentele, să pună întrebări. Pentru ca învăţătorii să fie cu adevărat deschişi
părinţilor, ei trebuie să creadă cu adevarat în beneficiile prezenţei şi implicării celor din urmă. De
exemplu: o mamă asistent medical poate fi invitată la o oră de educație pentru sănătate; alt părinte cu
abilităţi lingvistice poate fi invitat la o oră de lectură etc. Dacă părinţii sunt implicați în activitatea la
clasă, învăţătorii pot observa direct felul în care ei îşi motivează copiii, în care îi ajută să rezolve
problemele. Copiii au ocazia să vadă că adulţii importanţi din viaţa lor activează împreună spre un scop
comun, dobândesc un simţ crescut al siguranţei şi încrederii şi le face plăcere să simtă legatura dintre
familie şi şcoală.
Părinţii care vin regulat la şcoală pot aprecia mai realist felul în care copilul se adaptează şcolii.
Copiii îşi văd parinţii într-o altă lumină. Un mare avantaj pentru dascăli este faptul că învaţă mai multe
despre viaţa de familie şi comunitatea copiilor.
Prin aceste colaborări, elevii conştientizează că în fiecare grup sau comunitate, oamenii se deosebesc
între ei prin trăsături fizice şi sufleteşti, că fiecare are propria lui fire şi se manifestă comportamental
diferit unii de ceilalţi. În activitatea educativă trebuie doar să ne asumăm iniţiativa şi să conştientizăm
faptul că parteneriatul educativ este benefic şi că toţi avem de câştigat.
Autorităţile locale, în virtutea prevederilor legale, oferă grădiniţelor şi şcolilor sprijin concretizat prin
fonduri, resurse materiale, facilitarea obţinerii unor resurse financiare extrabugetare.
Acţiunile în care autoritatea locală poate interveni sunt: asigurarea unor resurse materiale şi financiare
pentru grădiniţe şi şcoli; asigurarea condiţiilor optime pentru desfăşurarea activităţilor într-un spaţiu sigur
şi confortabil (utilităţi, amenajarea spaţiilor de joacă); facilitarea unor donaţii şi sponsorizări în bunuri
materiale; alocarea unor spaţii la dispoziţia unităţilor de învăţământ din localitate; colaborare în
organizarea de activităţi culturale şi sportive; acţiuni menite să conducă la îmbunătăţirea condiţiilor de
învăţare din grădiniţă care vizează infrastructura şi dotarea.
Agenţii economici Ca parteneri educaţionali, agenţii economici trebuie să fie în atenţia unităţilor
preşcolare şi şcolare, în ipoteza că aceştia pot reprezenta actori importanţi pe piaţa muncii în viitor.
Pentru a atrage un agent economic instituţia trebuie să cunoască: agenţii economici aflaţi în
proximitatea unităţii de învăţământ; disponibilităţile şi tipul de servicii sau produse pe care agentul
economic le poate oferi grădiniţei (şcolii) ca partener; setul de nevoi pe care agenţii economici le pot
formula; modalităţi de sensibilizare şi atragere a agenţilor economici etc.
Toţi agenţii economici sau persoanele fizice care au răspuns, într-un fel sau altul, solicitărilor
grădiniţei, trebuie menţionaţi de fiecare dată când se iveşte ocazia în cadrul întâlnirilor cu părinţii, în
cadrul diverselor manifestări organizate de autorităţile locale, în interviuri sau în diverse rapoarte de
activitate, prin scrisori de mulţumire adresate reprezentanţilor, pe panouri special amenajate la intrarea în
grădiniţă, la loc vizibil, care menţionează numele sponsorilor şi le aduce mulţumiri.
Proiectele de parteneriat educațional cu Poliția au ca argument educaţia copiilor pentru cetăţenie

democratică în vederea formării unor cetăţeni activi şi responsabili. Prin acţiunile desfăşurate în acest
sens, copiii îşi însuşesc concepte cheie: libertate, justiţie, egalitate, solidaritate, cunosc modul de
funcţionare a instituţiilor democratice, înţeleg rolul drepturilor omului în viaţa cotidiană, sunt puşi în
diferite situaţii de a-i respecta pe cei de lângă ei, îşi formează deprinderi de a-şi proteja propria persoană
şi pe ceilalţi.
Poliţistul de proximitate şi cel de la circulaţia rutieră pot fi parteneri activi în proiectele grădiniţei şi
şcolii. Parteneriatele cu Poliţia, în mod deosebit cu Poliţia rutieră, familiarizează copiii cu regulile de
circulaţie pentru pietoni, necesare unei autonomii relative pe stradă, cu aplicarea zilnică a celor însuşite pe
parcursul derulării acestor proiecte educaţionale.
Educaţia rutieră reprezintă unul dintre elementele esenţiale ale civilizaţiei moderne. Pornind de la
adevărul că, în circulaţia rutieră e de ajuns să greşeşti o singură dată, în abordarea parteneriatelor se
încearcă intensificarea activităţii de sprijinire a copiilor în dobândirea de noi cunoştinţe şi capacităţi.
Lipsa de comunicare între membrii unei comunităţi, reprezintă una din problemele de actualitate. De
aceea este nevoie de o colaborare strânsă între partenerii educativi ai unei comunităţi (primărie,
bibliotecile orăşeneşti şi comunale, muzee, Biserică etc.), pentru a aborda educaţia valorică din
perspectiva afectivităţii, a cunoaşterii, a reglării trebuinţelor, valorilor şi motivaţiei care stau la baza unei
convieţuiri democratice şi integrării în comunitate.
712
A educa înseamnă a adapta copilul la mediul social adult, ţinând seama de natura sa proprie, de
posibilităţile individuale de asimilare, înseamnă a face apel la mijloacele, metodele şi procedeele care
corespund trebuinţelor copilului. A educa înseamnă răbdare şi insistenţă, înseamnă o muncă cotidiană
continuă.
Gradinita este instituţia care realizează în mod planificat şi organizat sprijinirea dezvoltării individului
mic prin procesele de instrucţie şi educaţie, concentrate în procesul de învăţământ. O gradinita
eficientă este partenera preșcolarului, valorizând respectarea identităţii sale cu familia, recunoscând
importanţa acesteia şi căutând să atragă în procesul didactic toate resursele educative ale societăţii, pe
care le identifică, le implică şi le foloseşte activ.
Bibliografie:
,, Educația timpurie și specificul dezvoltării copilului preșcolar”- 2000
713
Profesor pentru învăţământ primar Manu Corina

Şcoala Gimnazială Stoeneşti-Dobriceni, Judeţul Vâlcea
Succesul sau insuccesul unei campanii de promovarea a imaginii scolii depinde in mare măsura de
creativitatea temei aleasă de către reprezentanţii şcolii. Trebuie să se răspundă la întrebarea “ Care este
cea mai potrivită modalitate pentru a atrage atenţia publicului ? “ .
Prin creativitate, adică prin folosirea de cuvinte şi simboluri într-o abordare original pentru
fiecare public, se obţin efectele dorite. De exemplu tema poate fi elaborată într-o sedinţă de
brainstorming, pentru că este important să se aibă în vedere toate ideile, fără prejudecăţi şi să nu fie
înfrânată imaginaţia.
Obiective care trebuiesc urmărite:
o Crearea şi promovarea unei imagini instituţionale pozitive în comunitate;

o Elaborarea unor proiecte la nivel local, judetean, interjudeţean care să vizeze multiplicarea
o Personalizarea ofertei educaţionale la nivel instituţional prin inovare, diversificare şi flexibilizare a
acesteia în funcţie de nevoile şi interesele partenerilor şi beneficiarilor demersului educaţional;
o Armonizarea ofertei de servicii educaţionale şi formare permanentă cu nevoile specifice identificate
în unitatea şcolară şi comunitatea locală
o Promovarea imaginii instituţiei şi factorilor ce îşi asumă responsabilităţile în procesele de
descentralizare şi asigurare a calităţii educaţiei;
o Realizarea unei pagini WEB;
o Organizarea şi distribuirea de responsabilităţi speciale legate de relaţia cu beneficiarii actului
educaţional;
o Organizarea şi participarea la acţiuni comune şi relevante pentru comunitate, stabilirea unor legături,
participarea responsabilă a tuturor persoanelor implicate la problemele comune ale societăţii
civile pentru realizarea proiectelor proprii-şcoală, instituţii publice locale şi judeţene;;
o Asigurarea transparenţei necesare prin organizarea unor întâlniri periodice cu reprezentanţii
comunităţii locale: mem bri în organele alese de conducere de la nivel local, părinţi, oameni de
afaceri, reprezentanti ai bisericii şi ai organizaţiilor cultural.

comune ale societăţii civile.

socializării copiilor ( concursuri, reuniuni, întâlniri cu agenţii economici) dorim sǎ atragem atenţia asupra
potenţialului elevilor noştri.
Consider că orice acțiune realizată ce vizează școala, poate avea un scop pozitiv, indiferent dacă
școala se găsește în mediul rural sau urban.
714
PARTICIPAREA LA PROIECTE EDUCAŢIONALE

PENTRU PROMOVAREA IMAGINII ȘCOLII
PROF. MANU ELENA FELICIA

COLEGIUL TEHNIC CĂRĂŞAN REŞIŢA
Proiectele educaționale sunt o nouă abordare a educației care oferă nu numai o satisfacție
personală si profesională ci şi promovarea imaginii scolii,o schimbare reală in dezvoltarea cadrelor
didactice,intăreşte sentimentul de uniune europeană, de apartenență a cadrelor didactice la un invățămînt
modern dezvoltat din țările membre ale Uniunii Europene si motivația elevilor nu in ultimul rînd in
dorința de cunoaştere si de invățare,de creativitate in actul de invățare.
Cel mai eficient model de abordare a invățămîntului modern pentru promovarea imaginii
scolii,in scopul creşterii creativității elevilor este parteneriatul şcolar prin care elevii descoperă metode
noi de învățare,de cunoaştere,de formare in activități educaționale interesante.In parteneriat se recunoaşte
complexitatea omului,valorizarea indiferent de diversitatea grupului social.In parteneriat este recunoscută
multiculturalitatea care determină de fapt particularitățile fiecărui individ.
In cadrul proiectelor europene intre țări,şcoli partenere din țări diferite se dezvoltă colaborarea
intre participanți,elevi,cadre didactice, urmărindu-se transfomarea elevilor in actori principali ai
demersului didactic,atingerea unor obiective de natură comportamentală,socială,informală. Se dezvoltă
competențe in diferite domenii,se oferă oportunități pentru dezvoltarea profesională a elevilor.Prin
colaborarea si prin participarea la proiecte europene,la seminarii internaționale de formare,la schimburi de
experiență se primesc răspunsuri la multele intrebări legate de alegerea profesiei in viitor. Elevii şi
cadrele didactice au acces la un cadru activ de învăţare, la instrumente pedagogice care integrează noile
tehnologii în procesul didactic.
Proiectele europene ofera instrumente pedagogice legate de noile tehnologii in procesul de invătare:
 implicarea in activitați de invătare comune
 participarea cadrelor didactice la activități din rețeaua europeană si dezvoltarea lor profesională
 vizibilitatea activităților participanților la nivel național si european
 certificarea națională şi europeană a unor meserii dezvoltate prin proiectele europene
 dezvoltarea invățămîntului creativ
Proiectele europene sunt realizate între două sau mai multe şcoli, pe discipline de studiu sau
transdisciplinare. Participarea la proiectele europene a elevilor noştri duce la dezvoltarea aptitudinilor şi
competenţelor lingvistice, a competenţelor digitale, competenţe interpersonale, civice, interculturale şi
sociale.
Beneficiile derulării parteneriatelor internaţionale prin proiecte europene sunt multiple.Printre acestea este
si promovarea imaginii scolii. Acestea completează şi întregesc strategiile naţionale privind asigurarea
calităţii educaţiei:
 oferă o modalitate eficientă de abordare a educaţiei în secolul XXI;
 permit creşterea calităţii activităţilor de învăţare desfăşurate cu elevii;
 cresc motivaţia elevilor pentru învăţare/ cunoaştere;
 permit cunoaşterea altor sisteme de învăţământ şi sporesc formarea competenţelor de comunicare
într-o limbă străină.
S-a constatat că schimbările la nivelul activităţii didactice, din perspectiva dezvoltării profesionale
continue prin participarea la proiecte europene sunt de 79,3% în mediul rural şi de 80,4% în mediul
urban, total 80,2%. În ceea ce priveşte schimbările care s-au produs la nivelul unităţii şcolare sunt de
67,4% în mediul rural şi de 68,3% în mediul urban, total 68,1%.
Proiectele educationale realizate prin parteneriate internaţionale oferă o perspectivă mai bună în ce
priveşte responsabilităţile şi contribuţia didactică în cadrul şcolii, o atenţie sporită acordată calităţii
proiectelor pe care le realizaeză cadrele didactice, o perspectivă mai avizată în ce priveşte selecţia
715
activităţilor care să aducă valoare adăugată pentru situaţiile educative pe care le proiectăm pentru elevii
noştri.
Totodată oferă o îmbunătăţire a relaţiei cu conducerea şcolii, mai multe activităţi de colaborare între
profesori din şcoală pentru schimb de experienţe didactice şi idei, o relaţie profesori-elevi mai bună şi o
mai multă deschidere a elevilor catre nou si progres.
Participarea la proiectele europene le permite elevilor să abordeze alt gen de activitate, diferit de cel
tradiţional, care le-a solicitat implicare, cercetare, investigare, colaborare între ei şi comunicare într-o altă
limbă. În urma derulării acestor proiecte s-a constatat o îmbunătăţire a relaţiilor profesor- elev, elevi-
elevi, cât şi o creştere a procesului de învăţare al elevilor, prin realizarea mai multor activităţi extraşcolare
cu elevii cu rol colaborativ si creativ.
Totodata s-a schimbat viziunea tradiţională a învăţământului românesc spre un învăţământ
modern contribuind la îmbunătăţirea perspectivei pedagogice asupra procesului educaţional, predarea
devenind un demers educativ în cadrul căruia sunt mobilizate resursele clasei de elevi, aceasta fiind
motivată permanent să parcurgă procesul instructiv.
Proiectele europene permit creşterea calităţii activităţilor de învăţare desfăşurate cu elevii,promovarea

imaginii scolii,activitatea independentă desfăşurată de elevi devine, astfel, concludentă. Învăţarea prin
descoperire asigură elevilor o dobândire conştientă a conţinutului curricular, acesta fiind uşor de
reactualizat, o dată trecut prin filtrul propriu.
Şcoala trebuie să încurajeze formarea unui spirit critic, a unor atitudini pozitive şi a studiului
individual, antrenând elevii în activităţi diverse şi diversificate, pentru a-i face să renunţe la rolul pasiv si
pentru a deveni mai creativi.
Toate aceste oportunităţi spre un ivățămînt creativ le oferă participarea cu elevii la proiectele
educaţionale.
716
PROMOVAREA IMAGINII ȘCOLII PRIN CONCURSURI
Prof. Daniela MARAN

Școala Gimnazială nr. 21 Vicențiu Babeș, Timișoara
Sâmbătă, 18 martie 2017, cu mic cu mare, elevi ai Școlii Gimnaziale nr. 21 s-au lăsat antrenați în
ceea ce s-a dovedit a fi un foarte interesant concurs de șah. Pregătirile s-au întins pe parcursul a câtorva
săptămâni, timp în care, elevii noștri și-au adus la școală, din prorprie inițiativă, table de șah, iar pauzele
și le-au petrecut antrenându-se pentru marele concurs.
La ora 9.00, porțile cetății medievale s-au deschis, cavalerii au fost împărțiți în două tabere, în
funcție de vârstă, apoi au fost trimiși în turnir pe pătrățelele alb-negre ale tablei de șah. Echipați cu foarte
multă seriozitate și cu tot atât de multe emoții, au intrat în lupta pentru titlul de cel mai bun șahist. Au
tratat turnirul cu maturitate, au uitat de merinde și licori care să le astâmpere setea, au fost adevărați
cavaleri.
Iată cum au trăit o parte dintre ei marea aventură care a cuprins șapte runde:
Eduard Dumitrică, din clasa a VI-a C povestește: m-am trezit la ora 8, entuziasmat că urma să particip la
concursul de șah din acea zi. Sora mea, Isa, participantă și ea, a fost la fel de încântată. Am ieșit din casă
și ne-am întâlnit cu Mara, prietena Isei, care a venit cu noi ca să o susțină pe Isa. La 8.50, am ajuns la
școală și am văzut foarte mulți copii de diferite vârste. Am intrat în școală, s-a făcut prezența, am fost
împărțiți în două săli pe grupe de vârstă și am început concursul. Prima rundă am jucat cu un băiat din
clasa a VII-a, am câștigat și am așteptat-o pe următoarea. În a doua rundă, neatenția m-a costat scump,
fiindcă am pierdut repede regina și am fost învins de alt elev de clasa a VII-a. În următoarele runde m-am
concentrat mai bine și am câștigat. Pe ultima am pierdut-o în fața unei colege de clasă. Au urmat
premierea și sărbătorirea evenimentului.
Sora lui Eduard, Isamar mărturisește: am venit la concurs ca să mă simt bine, să am o experiență
de neuitat și, dacă se poate, să câștig. În prima rundă am făcut remiză cu un coleg de 10 ani, care era
foarte bun. La ultima rundă a început să mă doară capul de la atâta gândit, dar m-am descurcat. După ce s-
a terminat concursul, am așteptat puțin ca să se întocmească punctajele finale, apoi a urmat premierea.
Locul I a primit o diplomă, un pix, o medalie și un trofeu. Nu mi-a venit să cred când am fost
recompensată cu premiul I la categoria fete, clasa a VI-a. M-am bucurat enorm și am trimis mesaje
părinților ca să împărtășesc cu ei bucuria mea. Am sărbătorit victoria cu prietenii.
Pătru Cristian, elev tot în clasa a VI-a, spune: în dimineața concursului am ajuns în fața școlii, iar
un cadru didactic ne-a îndrumat spre sălile destinate concursului. Am fost împărțiți în două săli, în funcție
de vârstă. M-am așezat și în scurt timp a început jocul. Eram entuziasmat, am crezut că voi pierde în fața
colegilor mei mai mari sau că voi fi descalificat, dar un domn antrenor care era prezent în sală mi-a
explicat că sunt 7 runde și că nu aveam cum să fiu descalificat. Când a început prima rundă, din trei
mutări i-am dat șah mat adversarului meu. Am fost foarte fericit, eram primul câștigător al rundei întâi.
Am câștigat și următoarele două runde, în runda a patra începeam să cred că voi lua locul întâi, dar aici
visul meu s-a spulberat aflându-mă în fața celui mai dur adversar, un coleg de-al meu de clasă în fața
căruia am pierdut. Am mai pierdut în fața unui alt coleg de clasă, moment în care am realizat că se duce
totul de râpă. În ultima rundă am jucat chiar cu fratele meu mai mare, simțeam că nu mai am nici energie,
nici nu știu cum mi-a dat șah mat. Cu un ochi am plâns, dar cu celălat am râs, m-am bucurat pentru fratele
meu care s-a clasat pe locul al doilea la categoria lui de vârstă.
Mihai Vernica dintr-o altă clasă de a VI-a a făcut remarci diferite de ale colegilor săi: eu am
câștigat trei runde, am avut două remize și o înfrângere. Între runde ne lăudam toți cu mutările noastre sau
cu strategia prin care ne-am învins adversarul. Mulți colegi făceau șah mat din patru mutări, lucru care
mie nu mi se pare corect. Adică, dacă știi să joci șah încerci să-ți păcălești adversarul, îl ademenești,
trebuie să demonstrezi că ești puternic, nu șmecher. Pentru mine a fost foarte distractiv. Eu nu am luat un
premiu, dar îi felicit pe colegii mei care au fost premiați.
Călin Alexandru, elev în clasa a VII-a, a fost încântat și el de concurs: organizarea a fost bună, cel
mai mult mi-a plăcut că organizatorii au explicat foarte bine regulile după care s-a desfășurat competiția
și că, aceștia s-au asigurat că fiecare partidă a fost câștigată corect. Am fost mulțumit și de faptul că la
717
final s-au acordat premii, diplome și trofee, singurul lucru care m-a dezavantajat a fost tragerea la sorți a
adversarilor, astfel unii au fost mai norocoși și au avut adversari mai slăbuți.
Trion Mădălin, unul dintre câștigători, a fost și el plăcut impresionat de această experiență: totul a
fost foarte bine organizat, rundele au fost trăite cu intensitate, pe măsură ce acestea treceau, advresarii
deveneau tot mai buni. Domnul care ne-a arbitrat a fost foarte corect și amabil, mi-a răspuns la câteva
întrebări pe care i le-am adresat despre șah. În final mă bucur că eu și colegii mei de clasă ne-am numărat
printre câștigători și sperăm că anul viitor se va mai organiza un alt concrus cel puțin la fel de captivant.
Albu Florian, elev în clasa a VII-a afirmă: concursul a fost o experiență unică pentru mine, nu am
mai participat la un astfel de concurs până acum. M-a ajutat să-mi dezvolt tactica, am învâțat noi mișcări
și am comunicat. Îmi amintesc că în prima rundă eram toți foarte stresați, cu timpul ne-am mai relaxat.
Acest concurs a fost o experiență pozitivă pentru mine, am învățat să fiu mai atent, să mă mobilizez, am
înțeles că fiecare decizie te va costa la un moment dat.
La final ce-am putea spune? Cândva, Omar Khayyam rostea un crud adevăr: Un joc de șah e viața.
Destinul singur joacă.../ Iar noi suntem pionii. Vrând de urât să-i treacă/ Ne mută, ne oprește, un timp ne
mută încă/ Și-apoi în cutia neantului ne-aruncă...
Ce-am învățat în această zi? Că nu suntem pionii în jocul de șah cu viața, că noi, singuri, ne facem
destinul prin mutările și alegerile pe care le facem...
718
ZIUA TUTUROR ROMÂNILOR
ȘCOALA GIMNAZIALĂ IANCU VACARESCU - VACARESTI

PROF. INV. PRIMAR.: MARCU ADRIANA-FLORINA
ARGUMENT:
1 decembrie 1918 reprezintă evenimentul principal din istoria României, datã la care Marea
Adunare de la Alba-Iulia voteaza unirea Transilvaniei cu România, totodată cerându-se un singur stat
naţional. Cu toate acestea, primul pas a fost făcut, de fapt, între 21 noiembrie-4 decembrie 1918. Când
Sfatul Ţării din Basarabia a proclamat Republica Democratică Moldovenească. Apoi, la 24 ianuarie se
adoptă declaraţia de Independenţă.
Adunarea Naţională de la Alba Iulie a adoptat o rezoluţie în care este atestată unirea tuturor
românilor din Transilvania şi Banat cu România. La 1 decembrie 1918, politicianul Vasile Godiş a citit
rezoluţia Unirii: „Adunarea națională a tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească,
adunați prin reprezentanții lor îndreptățiți la Alba Iulia în ziua de 18 noiembrie / 1 decembrie 1918,
decretează unirea acelor români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu România. Adunarea proclamă
îndeosebi dreptul inalienabil al națiunii române la întreg Banatul, cuprins între Mureș, Tisa și Dunăre.”
SCOPUL :
- dezvoltarea şi consolidarea sentimentului patriotic;

- îmbogăţirea cunoştinţelor istorice ;
- să înţeleagă că Marea Unire din 1918 a fost şi rămâne pagina cea mai sublimă a istoriei româneşti ;
- stimularea creativităţii şi a expresivităţii prin compunerea sau interpretarea de poezii , eseuri , desene,
ecusoane, colaje.
OBIECTIVE:
- să cunoască importanţa istorică a zilei de 1 DECEMBRIE ;
- să lectureze texte care oglindesc acest mare eveniment ;
- să memoreze poezii dedicate ZILEI de 1 DECEMBRIE,
- să înveţe cântece;
- să-şi stimuleze creativitatea prin transpunerea în desen, pictură, colaje a marelui eveniment ;
GRUP ȚINTĂ: elevii claselor I-VIII de la Școala Gimnaziala Iancu Vacarescu

LOCUL DE DESFĂȘURARE: holul scolii
PERIOADA DE DESFĂȘURARE: 29 – 30 noiembrie 2017
RESURSE MATERIALE:
- planşe didactice;
- cărţi de istorie şi literatură;
- imagini ; steguleţe/ ecusoane;
- aparat foto; poezii, cântece
PROGRAM ACTIVITĂȚI
719
Nr.crt. ACTIVITATEA LOC DE PERIOADA

DESFĂŞURARE RESPONSABILI
1. Pregătirea activităților, stabilirea planului de Holul școlii 29.XI.2017
desfășurare a evenimentelor cu ocazia zilei naționale Sala de clasă Marcu Adriana
a Romăniei. Repetarea poeziilor și a cântecelor. Ciuciuc Elena
Lupoiu Andreea
Enache Nicoleta
Carmen Vlad
Nita Alfredina
2. Deschiderea activităților. Prezentare Power point Holul școlii 29.XI.2017
referitoare la semnificaţia zilei de 1 decembrie. Sala de clasă Marcu Adriana
Ciuciuc Elena
Lupoiu Andreea
Enache Nicoleta
Carmen Vlad
Nita Alfredina
3. Realizarea unei scenete cu tema Marea Unire. Holul școlii 30.XI.2017
Prezentarea de desene si colaje cu temă istorica. Sala de clasă Marcu Adriana
Recitarea de poezii și cântece patriotice. Ciuciuc Elena
Lupoiu Andreea
Enache Nicoleta
Carmen Vlad
Nita Alfredina
4. Surprinderea momentelor importante din activitate cu Sala de clasă 30.XI.2017
ajutorul aparatelor foto și împărtășirea lor prin Marcu Adriana
postarea acestora pe pagina de facebook a școlii. Ciuciuc Elena
Lupoiu Andreea
Enache Nicoleta
Carmen Vlad
Nita Alfredina
IMAGINI DIN TIMPUL PROIECTULUI:
720
721
”Noi suntem români”- fișă de activitate

Grădinița cu Program Prelungit ”Piticot” jud. Alba
Prof. înv. preșc. Marcu Codruța-Alina
GRUPA: mica (Fluturașilor)

DATA: 18.12.2017
EDUCATOARE: ..Marcu Codruța-Alina
TITLUL ACTIVITĂȚII: „Noi suntem români”
MIJLOC DE REALIZARE: joc didactic
SCOP: verificarea cunoștințelor referitoare la recunoașterea celor trei culori de bază și selectarea după
criteriul mărimii (mare-mic).
OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
O1 – să aleagă bețișoarele care au culoarea echipei;
O2 –să extragă din coșuleț stegulețele mici;
O3 – să extragă din coșuleț stegulețele mari.
RESURSE:
a) umane:
 10 copii
 Educatoare Marcu Codruța-Alina
b) Materiale: bețișoare de trei culori (roșu, galben și albastru), stegulețe mici și mari.
LOCUL DE DESFĂȘURARE: sala de grupă
DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII: Se vor explica regulile jocului: grupa va fi împărțită în trei echipe:
roșie, galbenă, albastră.Copiii vor extrage jetoane în formă de hartă (trasate cu roșu, galben, respectiv,
albastru) și în funcție de culoarea aleasă vor forma echipele. Fiecare echipă trebuie să răspundă cât mai
corect la întrebările din plicul care are aceeasi culoare.Răspunsul corect se recompensează cu un steguleț
care va fi așezat pe un panou în dreptul culorii echipei.Copiii care au obținut recompense în activitatea pe
centre le vor așeza la echipele lor.Sarcinile au fost următoarele:
* să aleagă din coșuleț toate bețișoarele care au culoarea echipei,
* să aleagă din coșuleț toate stegulețele mici;
* să aleagă din coșuleț toate stegulețele mari
În încheierea activității copiii vor participa la jocul numit ”Cine știe, câștigă mai multe stegulețe” care se
desfășoară astfel: Echipele vor participa la o ștafetă.Vor trebui să adune toate stegulețele de pe scăunelele
pregătite în dreptul lor.Copiii vor alerga printre scăunele, iar la întoarcere vor lua un steguleț de pe un
scăunel, vor bate palma cu următorul coleg de echipă, care va porni în cursă.Va câștiga echipa care
strânge toate stegulețele cel mai repede.
REZULTATE: Obiectivele activității au fost realizate întrucât copiii au reușit să rezolve cerințele jocului
și au fost foarte entuziasmați de recompensele –stegulețe pe care le-au primit.
722
STRATEGIA DE PROMOVARE A ȘCOLII
director prof. Marcu Dana -Valentina, gradul I
Școala Gimnazială Sinești, Județul Ialomița
Oferta educațională a Școlii Gimnaziale Sinești este definită în funcție de:
- opțiunile părinților;
- resursele umane (pregătirea personalului), resursele materiale si financiare;
Serviciile educaționale oferite de Școala Gimnazială Sinești și care fac obiectul acestei descrieri se
referă la organizarea învățământului prescolar, școlar pe nivele de vârstă, constituite de regulă după
criteriul de vârstă al copiilor sau după nivelul de dezvoltare globală al acestora, beneficiind de cadre
didactice calificate si o infrastructură adecvată.
 Putem afirma că în școala noastă se practică un învățământ care încurajează competența în scopul
formării unui absolvent responsabil, autonom, capabil să decidă asupra carierei, prin dobândirea
unei culturi generale orientată spre domeniile: informatica, matematica si știinte ale naturii, limba
română și limbi moderne de circulație internațională.sport și arte.
 Suntem angrenați în parcurgerea unor pași de acțiune pentru a face față concurenței unor scoli
similare prin:
 formarea de absolvenți competitivi, care obțin rezultate notabile la Evaluarea Națională, fiind
primii intrați la colegiile naționale din localitate și din țara, atât la profilul informatică –
matematică, cât și la stiințe sociale, intensiv engleză,
 la liceele cu profil militar, cât și la Seminarul teologic Sloobozia,
 capabili să stăpânească la un nivel superior tehnologia informației și comunicațională;
 orientarea actului didactic spre a obișnui elevul să gândească, să abstractizeze, să comunice în
limbile moderne de circulație internațională;
 proiectarea activității școlare în scopul integrării in spațiul european prin constientizarea propriei
culturi, dar și prin descoperirea altor culturi si tradiții europene;
 convertirea actului de predare-învatare dintr-un act reproductiv într-un act creativ, cauzal,
explicativ;
 democratizarea relatiilor din școală la toate nivelele;
 perfecționarea colectivului didactic pentru înlăturarea formalismului.
Modalități de promovare a ofertei educaționale
Obiective specifice pentru promovarea ofertei educaționale:
 1. Informarea publicului/ comunității cu privire la activitatea și rezultatele școlii;
 2. Informarea părinților cu privire la specificul Scolii Gimnaziale Sinești si a opțiunilor de studiu
(oferta educațională) din cadrul școlii.
Strategia de promovare a fost construită pe două direcții, si anume:
723
 A) promovare indirectă, prin intermediul articolelor de presă scrisă, unde școala si-a făcut
cunoscute strategiile de derulare si dezvoltare a ofertei educaționale, prin intermediul Internetului,
popularizarea exemplelor de bună practică,a rezultatelor la olimpiadele și concursurile școlare pe
situl școlii;
 B) promovarea directă, prin organizarea unui turneu publicitar, prin majoritatea unităților
preșcolare din localitate și prin organizarea acțiunii ”Ziua Porților Deschise ”la sediul școlii,
popularizând astfel activitatea școlii și expunând concret oferta educațională a unității noastre
școlare.
Pentru ca ambele direcții de promovare să se desfăsoare în condiții de calitate si să se supună celor
mai exigente cerințe profesionale am dezvoltat o campanie specială de concepere și editare a materialelor
promoționale: pliante, materiale video de prezentare a școlii, blog-uri ale cadrelor didactice ,reviste
școlare .
 Organizarea si participarea la manifestații stiințifice locale, județene si naționale;
 Realizarea unor prezentări web definitorii pentru calitatea procesului de instruire si educație care
se desfăsoară în cadrul școlii;
 În condițiile unui sistem concurențial în continuă dezvoltare devine imperativă accentuarea
eforturilor de promovare a imaginii școlii si de stabilire a unor relații directe cu viitorii potențiali
beneficiari/părinți. Se impune planificarea atentă a campaniilor de informare si comunicare cu
beneficiarii care vor avea un caracter permanent si vom folosi o gamă largă de mijloace:
anunțuri la radio local si TV, interviuri, reportaje realizate cu alți părinți, brosuri, pliante.
 Școala noastră a obținut recunoasterea locală, județeană si națională prin:
 calitatea serviciilor educaționale;
 competența cadrelor didactice;
 gradul de satisfacție al beneficiarilor;
 cadrul ambiental;
 resursele materiale ale școlii;
 mediul relațional/de comunicare stabilit între școală si familie;
 implicarea în proiecte și programe internaționale.
724
Colegiul Tehnic” Panait Istrati” Brăila

LUCRARE SIMPOZION NAȚIONAL
ŞTIINŢĂ ŞI TEHNICĂ ÎNTRE FICŢIUNE ŞI REALITATE
EDIŢIA a II-a
GIURGIU, 10 APRILIE 2014
Implementarea unui sistem de tip ERP/CRM în domeniul preuniversitar

utilizând produse software Open Source
Prof. Ing. MARCU MARIANA-MONA

Sistem de tip ERP/CRM în domeniul preuniversitar ce utilizează produse software Open Source
Instalare, personalizare, simulare funcționare pe studiu de caz
MOODLE
Școala pierde teren în faţa competiţiei şi vede în implementarea unui sistem ERP o soluţie salvatoare!
Colegiul Tehnic Panait Istrati Brăila
Succesul implementării unui sistem de tip ERP (enterprise resource planning) în cadrul unei
companii este un subiect cu o lungă istorie, care a generat o cazuistică bogată. În încercarea de a creşte
şansele de reuşită a unui astfel de demers, au fost create modele de implementare, prezentate “reţete” de
succes, au fost examinate cazuri extreme, în general negative, care să ajute la evitarea greşelilor uzuale.
În ciuda acestor resurse de informare disponibile, beneficiile majore aduse de un sistem ERP
implementat cu succes (optimizarea stocurilor, reducerea costurilor operaţionale, creşterea productivităţii,
scăderea timpilor de răspuns în relaţiile cu partenerii, raportări în timp real, management financiar
îmbunătăţit, actualizări legislative, eliminarea datelor redundante etc) determină companiile să înceapă
procedurile în vederea achiziţiei unui astfel de sistem, fără a lua în calcul elementele strict necesare
reuşitei implementării.
Ca urmare a experienţei practice, am observat existenţa anumitor corelaţii între nevoile care au
determinat luarea deciziei de achiziţionare şi riscurile aferente implementării. Aceste corelaţii se
datorează, în principal, canalizării aproape exclusive a eforturilor companiei în a identifica şi achiziţiona
un sistem care să răspundă necesităţilor acute, conştientizate, ignorând ansamblul problematicii. Datorită
valorii investiţiei într-un ERP, decizia de implementare este amânată până la momentul la care se constată
o imposibilitate a continuării afacerii în condiţiile curente. Deja, în acel moment, una sau mai multe
deficienţe în modul în care sunt desfăşurate procesele de afaceri, generează o stare de frustrare majoră în
interiorul companiei, pe segmentele afectate, determinând managementul companiei să achiziţioneze un
sistem care să elimine, în primul rând, aceste tensiuni. Evident, din acest moment, se pot comite o serie de
erori, care se pot dovedi fatale pentru companie şi care pot fi, cu siguranţă, evitate. În general, conform
studiilor publicate, există două tipuri de motivaţii care determină implementarea unui ERP, ce pot fi
grupate în:
În ceea ce priveşte împărţirea companiilor în tipologii, în cazul implementării unui sistem ERP, se
pot enumera următoarele situaţii în care se pot afla organizaţiile şi care le determină decizia strategică de
implementare a sistemului:
1.Școala nu are un sistem integrat, activitatea a crescut, managerii nu mai controlează afacerea.
2.Școala are unul sau mai multe sisteme informatice, integrate sau care nu, dar care nu mai satisfac
necesităţile curente.
3.Școala a eşuat în implementarea unui sistem ERP şi decide reluarea procesului.
4.Școala pierde teren în faţa competiţiei şi vede în implementarea unui sistem ERP o soluţie salvatoare.
Statistic, pe baza studiilor efectuate pe un număr important de implementări de sisteme de tip ERP, cei
mai importanţi factori de risc care afectează implementarea, sunt:
725
1. Lipsa implicării top managementului în implementare.

2. Definirea deficitară şi inadecvată a cerinţelor pre-implementare.
3. Selecţia unui sistem ERP nepotrivit.
4. Alocarea inadecvată a resurselor umane şi lipsa implicării managementului.
5. Rezistenţa la schimbare a organizaţiei.
6. Neestimarea corectă a timpilor şi eforturilor de implementare.
7. Maparea incorectă a proceselor de afaceri pe sistemul ERP.
8. Aşteptări nerealiste privind beneficiile implementării.
9. Training inadecvat pentru utilizarea sistemului ERP.
10. Planificarea şi urmărirea deficitară a proiectului implementării.
11. Slaba comunicare în cadrul proiectului între implementator, managementul companiei şi nivelele
operaţionale.
12. Reduceri de costuri nefundamentate, care pun în pericol implementarea.
Detalierea tuturor acestor riscuri, identificarea acestora pentru cazul particular al propriei companii, fac
din această analiză un element esenţial pentru succesul implementării şi utilizării sistemelor de tip ERP şi,
pe termen lung, pentru succesul şi profitabilitatea unei companii. Pentru mai multe informaţii despre
riscurile şi beneficiile unor astfel de procese.
Motivaţii tehnologice
•Înlocuirea unui sistem informaţional
neintegrat (mai multe aplicaţii, depăşite tehnologic sau nu, în care se operează independent).
•Înlocuirea unuia sau mai multor sisteme depăşite tehnologic, integrate sau nu.
•Îmbunătăţirea calităţii şi accesibilităţii informaţiilor.
•Integrarea proceselor de business şi a sistemelor care le susţin.
•Achiziţia unui sistem capabil să susţină creşterile prognozate de business.
•Simplificarea procesului de integrare a noi business-uri (achiziţia unor alte companii) în infrastructura
tehnologică curentă.
Motivaţii operaţionale
•Optimizarea proceselor de business
•Reducerea costurilor structurale
•Îmbunătăţirea timpilor de răspuns la cererile clienţilor
•Simplificarea proceselor de business complexe, dar ineficiente
•Implementarea a noi strategii de business
•Expansiunea masivă a businessului
•Standardizarea proceselor de afaceri la nivelul companiei.
1. Procedura de instalare a sistemului informatic MOODLE

Personalizarea interfeței Moodle se realizeaza prin crearea unui cont de administrator pe platformă
accesînd un browser de Internet și URL-ul http://ciatm.forcon.cmu-edu.eu/moodle/.Se acceseaza
conectare server Linux:
726
Se realizeaza copierea fisierelor in mod similar aplicatiei Dolibarr(conform printscreen-urilor de mai jos):
727
728
Personalizarea interfetei moodle,conform PrtScr de mai jos:
729
Definirea contului de administrator moodle:
730
Odata personalizata aceasta interfata ne ofera posibilitatea adaugarii unor materiale necesare activitatii
didactice:cursuri,lectii,teste,prezentari.
731
Bibliografie:
1Berners-Lee, T., WWW: Past, Present, and Future, IEEE Computer, 29 (10), 1996, pp. 69-77
2Pressman, R. S., Can WebApps Be Engineered?, SPC Essentials, Software Productivity Center, May
2000a, la http://www.spc.ca/essentials/may0300.htm , [vizitat la: 2007-10-01]
3 Fraternali, P., Tools and Approaches for Data-intensive Web Applications: A Survey, ACM Computing
Surveys, 31 (3), September, 1999, pp. 227-263
4 Ginige, A., Lowe, D., Robertson, J., Hypermedia Authoring, IEEE Multimedia, 2 (4), Winter, 1995, pp.
24-35
5 Deshpande, Y., Hansen, S., Web Engineering: Creating a Discipline among Disciplines, Special Issue
on
Web Engineering, IEEE Multimedia, 8 (2), April-June, 2001, pp. 82-87
6 Kappel, G., Michlmayr, E., Web Engineering - Old Wine in New Bottles? Proc. of the 5th International
Conference on Web Engineering (ICWE 2005), Springer LNCS 3255, Munich, Germany, 2005
7 Boehm, B. W., Software Engineering, IEEE Transactions on Computers, 25 (12), 1976, pp. 1226-1241
8 Deshpande, Y., Murugesan, S., Ginige, A., Hansen, S., Schwabe, D., Gaedke, M., White, B., Web
Engineering, Journal of Web Engineering, 1 (1), 2002, pp. 3-17
9 Powell, T., Jones, D., Cutts, D., Web Site Engineering: Beyond Web Page Design, Prentice Hall, 1998.
Pressman, R. S., Can Internet-Based Applications Be Engineered?, IEEE Software, 15 (5), September-
October, 1998, pp. 104-110
10 Lowe, D., Engineering the Web - Web Engineering or Web Gardening? WebNet Journal, 1 (1),
January-March, 1999
11 Glushko, R., McGrath, T., Document Engineering for E-business, Proc. of the ACM Symposium on
Document Engineering (DocEng) (held in conjunction with the ACM Int. Conf. on Information and
Knowledge Management, CIKM), Virginia, USA, November 2002
12 Reich, S., G¨untner, G., Digital Content Engineering - An Introduction, Proc. of Digital Content
Engineering-Content Plattformen in Theorie und Praxis. Trauner Verlag, 2005
732
ŞCOALA GIMNAZIALĂ PLANETA COPIILOR

SECTOR 6, BUCURESTI
Profesor pentru învatamântul primar MAREŞ ELENA SIMONA
Calitatea nu este niciodată un accident – ea este întotdeauna rezultatul efortului intelligent.
Scoala Gimnazială Planeta Copiilor este un partener de încredere in educaţia copiilor. Scopul nostru
comun este de a crea indivizi cu personalitate puternică , cu spirit civic, bine instruiti si pregatiţi pentru
viată. Oferim calitate, profesionalism, sigurantă afectivă si confort. Orice elev are şansa de a se dezvolta
armonios, primind o educaţie complexă ce asigură o evoluţie pe toate planurile.
Sub indrumarea unui personal didactic bine pregătit şi dornic de a realiza o educaţie de inaltă calitate,
elevii invaţă că şcoala inseamnă pentru ei MUNCĂ, EDUCAŢIE, SUCCES!
Scoala Primara si Gimnaziala ,,Planeta Copiilor” cu clasele I-VIII – MODEL PENTRU CEEA CE
TREBUIE SA FIE O SCOALA PARTICULARA IN ROMANIA, bucurandu-se de o baza materiala de
exceptie la nivel european (bazin de inot, terenuri de tenis, sala de sport, cabinet medical), a fost infiintata
in anul 2009, la solicitarea parintilor care au fost multumiti de activitatea si educatia primita de copii in
gradinita “Planeta Copiilor” si are autorizatie de functionare.
Asigurarea calitatii in educatie si formarea profesionala sunt prioritatile invatamantului romanesc in acest
moment. Un sistem national al calitatii se bazeaza pe o evaluare in baza unor standarde nationale
recunoscute care sa certifice capacitatea scolii de a functiona ca o structura eficace si echitabila pentru
toate categoriile de elevi, a cadrelor didactice, de a realiza activitati performante. Rolul scolii noastre in
comunitate este bine definit si respectat in acelasi timp, fiind principala institutie de educatie.
Scoala Primara si Gimnaziala ,,Planeta Copiilor” cu clasele I-VIII asigura prin mijloce specifice,
moderne, caracterizata prin eficienta si rezultate pozitive de lunga durata, educarea si instruirea copiilor.
Actul didactic si pedagogic se inscrie in seria actiunilor si activitatilor menite sa contribuie la integrarea
cu succes a copiilor in scoala si in societate, oferind un orizont promitator si atractiv in contextul
integrarii europene.
Astfel, pornind de la formarea, dezvoltarea disponibilitatilor si capacitatilor fizice, psihice si intelectuale

fundamentale ale dezvoltarii personalitatii copiilor, Scoala Primara si Gimnaziala ,,Planeta Copiilor” cu
clasele I-VIII asigura conditii pentru ca toti copiii sa asimileze autentice valori stiintifice, morale si
estetice.
733
Proiecte europene la C. T. Gen. Gheorghe Magheru Tg-Jiu
MARESI LUMINITA
Profesor gr. I Col. Teh. Gen. Gheorghe Magheru
Un grup de patru cadre didactice din catedra de Protectia Mediului de la Colegiul Tehnic
“General Gheorghe Magheru” Tg-Jiu a participat la un proiect Erasmus + : „ Stagiile de practica si
cresterea competentelor formatorilor din invatamantul profesional si tehnic , conditii obligatorii ale unui
invatamant de calitate”desfasurat la Lisabona, Portugalia .
Proiectul a avut ca obiective:
 Dezvoltarea competenţelor cadrelor didactice prin folosirea metodelor moderne de predare-
învăţare, care corespund învăţământului centrat pe elev.(obtinute prin job shadowing)
 Utilizarea unor echipamente modern folosite în predarea disciplinelor din domeniul protecţiei
mediului;
 Cunoaşterea unor strategii moderne de predare-învăţare centrate pe elev in cazul disciplinelo
rcorespunzatoare domeniului resurselor naturale
 Cunoaşterea modului de implementare a disciplinelor (modulelor) opţionale, a curricumului la
decizie locală, a curricumului la decizia şcolii şi promovarea interdisciplinarităţii.
 Implementarea tehnologiei informaţiei înpredarea disciplinelor din domeniul protectiei mediului.
Activitatiile s-au desfasurat la School Cluster of Alcochete si la National Health Institute Doutor
Ricardo Jorge din Lisabona si au constat in mese rotunde , workshop-uri si job shadowing precum si
vizite tehnice de documentare la statiile de tratare a apelor uzate si la centre de reciclare a deseurilor
Principalele rezultate aşteptate în urma participării la această formare sunt:
 Pregătirea stagiului pentru alte două fluxuri de elevi din cadrul aceleiaşi organizaţii.
 Cunoştinţele obţinute şi diseminate la nivelul instituţiei vor permite noi abordări ale modului de
desfăşurare a activităţilor în laboratoare, în cadrul orelor de instruire practică, precum şi a
modului de corelare a părţii teoretice cu partea aplicativă a disciplinelor de specialitate predate.
 Contactele obţinute vor fi folosite pentru a pune bazele unor cooperări ulterioare cuparteneri
internaţionali.
 Diseminare arezultatelor la nivelul judeţului va creşte interesul agenţilor economici pentru
realizarea unui proiect de parteneriat în vederea efectuării stagiului de pregătire practică.
 Realizarea unor baterii de teste care sa valorifice metodele si abordarile moderne cunoscute .
 Realizarea unor portofolii cu fise de laborator pentru elevii de la profilul Resurse naturale si
protectia mediului.
 Realizarea unui site de prezentare cumaterialele obtinute pentru elevii si profesorii de la profilul
Resurse naturale si protectia mediului.
 Promovarea imaginii scolii in comunitatea locala si la nivel european.
 Atragerea elevilor catre unitatea noastra de invatamant prin asigurarea participarii la astfel de
proiecte.
734
735
COMPETENȚE EUROPENE ÎN TURISM
prof. Margareta TRIF
Educaţia şi formarea profesională au un rol-cheie în sprijinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020

prin asigurarea unor competenţe şi aptitudini relevante şi de înaltă calitate.
În spiritul acestei strategii privind o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii,

misiunea Colegiului Economic ,,Hermes” din Petroşani este de a oferi beneficiarilor săi o educație de
calitate în vederea dobândirii tuturor competenţelor cheie specifice domeniilor de pregătire economic,
comerţ, turism şi alimentaţie, asigurând şanse egale tuturor elevilor prin promovarea responsabilităţii,
respectului, toleranței, spiritului de echipă, a dialogului, care să le permită absolvenților să-şi găsească
locul şi menirea socială într-o lume în continuă schimbare.
”Competențe europene în turism” este titlul proiectului Erasmus+,”VET learner and staff
mobility” implementat de către Colegiul Economic ”Hermes” din Petroșani în parteneriat cu Lido Impero
S.A.S. Italia. 15 elevi ai colegiului nostru din clasele a XI-a, calificările tehnician în hotelarie şi tehnician
în gastronomie au desfășurat activități practice în unități hoteliere timp de trei săptămâni. Prin activitățile
proiectului, elevii și-au dezvoltat competențe specializate din domeniul turismului la standarde europene,
dar și competenţe lingvistice pentru o bună comunicare cu turiștii.
Astfel, cei de la calificarea “tehnician în hotelarie”au desfășurat activități specifice pregătirii și

primirii turiștilor, activități specifice pe perioada sejurului, despărțirea de clienți și modalitățile de
întocmire a documentelor. Elevii de la calificarea ”tehnician în gastronomie” au pregătit preparate
culinare specifice bucătăriei italiene, au întocmit diferite tipuri de meniuri după principii științifice, au
dobândit abilități pentru realizarea decorurilor și au decorat preparate culinare.
Rezultatele efective ale proiectului s-au soldat cu 15 certificate de participare la stagii de pregătire
profesională la nivel European şi certificate de mobilitate Europass, 15 portofolii de practică, 15 rapoarte
de activitate individuale.
În urma implementării activităților proiectului, elevii și-au dezvoltat și competențele lingvistice în

limba engleză și italiană și și-au îmbogățit cunoștințele în ceea ce privește patrimoniul turistic al Italiei.
736
PROMOVAREA IMAGINII GRĂDINIȚEI PRIN DERULAREA UNOR

PARFENERIATE IN CADRUL LOCALITATII LOCALE
Profesor învățământ preșcolar Aurelia Margelatu
Parteneriatele educaționale sunt reprezentate de relațiile de colaborare ce se stabilesc între grădinițe

(unitățile de învățământ) și diferitele segmente ale societății.
Necesitatea și importanța parteneriatelor consta in:

‐ Sensibilizarea comunității la nevoile grădiniței;
Nevoia deschiderii grădiniței de către comunitate;
Cea mai eficienta moditate prin care comunitatea poate sa răspundă cererilor din sistemul
educațional (vezi grădinița) este implementarea în parteneriat a proiectelor, acest lucru reprezentând
un instrument valoros al grădiniței în general și un mare câștig pentru educația copiilor în special,
pornind de la ideea că preșcolarul trebuie scos cat mai mult din atmosfera/ cadrul instituțional al
grădiniței pentru a relationa cat mai mult cu oamenii mari, cat si cu alti preșcolari, astfel copilul
preșcolar intra in contact cu diferite persoane, creste armonios și se dezvolta intr-un mediu variat.
Întotdeauna, educatoarea este ceea care trebuie să inițieze astfel de parteneriate educaționale,
traducandu-le în proiecte valoroase pentru toate părțile implicate.
Tipologia parteneriatelor existente în grădiniță:
1 Parteneriate ce au ca scop modernizarea bazei materiale și a sălilor de grupă, înnoirea materialelor

didactice și varierea lor.
2 Parteneriate pentru cunoașterea reciprocă și relaționare.
3 Parteneriate profesionale ce vizează formarea cadrelor didactice.
4 Parteneriate de imagine( popularizarea experiențelor pozitive)
5 Parteneriate ce vizează atenuarea problemelor copiilor cu nevoi speciale.
De-a lungul carierei sale, o educatoare poate iniția și dezvolta toate formele de parteneriat expuse
mai sus, lucru deloc ușor, dar cu perseverență, realizabil 100%
737
Prof. Inv. Primar: MARGUTOIU CRISTINA-ELENA
Interesul pentru educaţie a fost dintotdeauna o preocupare majoră a societăţilor şi a elitelor lor. În
perioada modernă, începând cu revoluţia industrial, când accesul la şcoală s-a generalizat, învăţământul a
devenit o prioritate pentru toate clasele sociale, fie şi doar din speranţa, justificată, că individul să se poate
ridica deasupra condiţiei date de familia, locul şi circumstanţele în care s-a născut.
În perioada contemporană, globalizată, super-tehnologizată şi foarte dinamică în ceea ce priveşte piaţa
muncii, ţările care au reuşit să creeze schimbări majore şi benefice pentru învăţământ au avut câteva
lucruri în comun în politicile lor educaţionale.
Astfel, experienţă reformelor din ţări că Polonia, Coreea de sud, Finlanda, Singapore, Canada, Estonia sau
Australia, şi aici trebuie avute în vedere şi experienţele negative, arată că există trăsături comune ale
drumului către succes care ar putea fi sintetizate într-un “decalog” pe care România l-ar putea urma în
dorinţa ei legitimă de a-şi decide propriul destin prin generaţiile viitoare. Astfel, este necesară:
1. Crearea unei viziuni de ţară pentru educaţie şi învăţământ pe termen lung. Finlanda de exemplu,
are ca scop ca “prin educaţie de nivel înalt, ţara să poată sta mai departe de influenţele marilor puteri,
astfel păstrându-şi identitatea”; Singapore a avut “trecerea de la lumea a treia la lumea întâi “iar în
ultimii zece ani se concentrează pe menţinerea la acest nivel. De aceea, orice dezbatere publică trebuie
să contribuie la conturarea acestei viziuni care, odată articulate, să reprezinte punctal de referinţă al
direcţiei de dezvoltare şi perfecţionare a învăţământului pe termen mediu şi lung. Analizele sistemelor
performante sugerează că este nevoie cam de şase ani pentru a se vedea rezultate pozitive măsurabile.
2. Stabilirea de standarde ridicate şi deci, de aşteptări de la toţi elevii şi de la toate şcolile.
3. Egalitatea de şanse pentru toţi copiii. Pe lângă nevoia de fonduri pentru şcolile şi liceele de la ţară
sau din zone sărace, se poate stabili un sistem de aducere la oraş sau în şcolile mai căutate a
învăţătorilor şi profesorilor, urmând un sistem de alocare prioritară pentru cei ce stau o perioada la ţară
sau în şcolile defavorizate).
4. Pregătirea viitorilor profesori ar trebui să se facă în colaborare directă și verificabilă între
universităţi şi şcoli, cu practică la şcoli – parte din cerinţele pentru acordarea diplomei.
5. Alinierea curriculei pentru clasele 0-12 şi necesitatea coerenţei în implementarea ei la nivel de
clasă, cu asigurarea spijinului material. Acesta este un punct foarte vulnerabil al situaţiei actuale, căci
documentele existente separă pedagogia de curriculă, aceasta din urmă devenind doar o înşiruire de
conţinuturi. Se perpetuează la catedră idea că cea mai importantă misiune a dascălului este transmiterea
informaţiei, iar pedagogia şi metodica sunt doar nişte decoraţiuni ulterioare.
6. Motivarea şi implicarea elevilor în întreg procesul şcolar (excursii, ore după şcoală, sport
organizat, activităţi artistice, etc). La acest capitol s-au făcut progrese foarte bune în ultimii ani.
7. Clarificarea responsabilităţilor şi folosirea lor pentru dezvoltare şi iniţiative. Cine scrie curricula,
cine o verifică, de câte nivele de inspecţie este nevoie. De notat că în multe ţări, acreditările şi evaluările
se fac în proporţie de 80%, intern. Inspectorii au ca misiune principal sarcina de a verifica dacă ceea ce
şcoala a evaluat este adevărat şi de a-i ajuta pe cei ce au nevoie să se îmbunătăţească prin recomandări
specifice. Tot aici, este necesară creş̦terea gradului de obiectivitate în evaluările elevilor și corelarea
evaluărilor şcolilor şi liceelor cu evaluările de la testele naţionale.
8. Eficientizarea folosirii resurselor. Şi aici s-au făcut progrese, însă descentralizarea devine
ineficientă dacă nu este corelată cu flexibilitatea în alocarea fondurilor.
9. Crearea unui “portret de caracter”, aşa cum îl numea Simion Mehedinţi, al elevului. Să ne punem
de accord asupra trăsăturilor de character pe care ar trebui să le aibă un elev al societăţii româneşti
contemporane şi, mai ales viitoare, într-o lume globalizată. Cu ce poate contribui caracterul viitorului
cetăţean român la bagajul umanităţii? O să ne referim la puţin mai jos la ce ar trebuie să includă el
pentru că experienţa ne-a convins că acest “caracter” implicit şi explicit exprimat în programele şcolare
poate deveni coloana vertebrală a oricărui sistem educaţional ce are că scop desăvârşirea individului ca
membru al unei societăţi democratice.
738
10. Conectarea la practicile educaţionale de success în contextual globalizării (ex: promovarea

analizelor lui John Hattie a cărui carte a fost tradusă în româneşte fără a fi însă promovată în şcoli; sau
luarea de decizii bazate pe studierea datelor colectate despre performanţele elevilor; crearea de
“comunităţi de învăţare” după modelurile Marzano
Se vorbeşte (şi în multe ţări se şi acţionează) despre centrarea educaţiei pe elev. Această nu este o vorba
goală sau un doar sindrom al relativismului post-modern. Dimpotrivă, punerea elevului în centru este în
perfectă concordanţă cu ceea ce ce elitele societăţii româneşti, eminenţi pedagogi democraţi şi progresişti
au avut în prim plan în ultimii 150 de ani.
Auto-eficacitatea se poate aplica la orice domeniu specific: în sport, la matematică, chimie, desen sau
muzică. Felul în care o persoană îşi percepe auto-eficacitatea poate prezice dacă individul va începe o
sarcină de lucru, cât timp va persista la realizarea ei, cât efort va investi în ea, dacă va da înapoi în caz de
dificultăţi şi dacă o va duce la bun sfârşit.
“Cum ştiu eu că şcoala la care merge copilul meu este o şcoală bună?” Această este o întrebare
fundamentală, care necesită un răspuns pe măsură.În primul rând trebuie trecut dincolo de răspunsul
simplist despre câţi olimpici produce şcoala sau la câte facultăţi primesc copiii admitere. Acest gen de
evaluare, deşi recunoaşte meritele unora dintre copii, nu spune nimic despre”valoarea adăugată” dată de
şcoală potenţialului fiecărui copil. Orice profesor din lume va fi de accord că este mult mai greu, şi deci
mult mai de admirat, să aduci un copil de 5 la nota 7 sau 8 decât să îl ţii pe unul de 10 la 10. Pe hârtie, la
rezultat, al doilea elev are nota 10, în timp ce primul are doar opt. Ce şcoală este mai bună?
Răspunsul ar trebui dat de societatea românească,Liceul Teoretic ,,Nicolae Iorga’’din Bucuresti incercand
sa fie una dintre cele mai bune scoli.. Ce fel de elev doreşte ea să fie produs de şcoală? Ce fel oameni
dorim să avem în ţară? Ce fel de cunoştinţe şi ce fel de caracter vrem să dezvoltăm în copii? Esenţial ar fi
ca toate şcolile să aibă, pe lângă conţinuturi, obiective şi cadre cheie la fiecare materie şi, pe lângă
activităţile extraşcolare despre care se poate discuta separat, acel “portret” al elevului pe care îl
menţionam la început. Acesta (inspirat din formatul Bacalaureatului Internaţional dar adaptat la ceea ce
este nevoie în România) ar trebui să conţină o serie de trăsături de caracter care să fie integrate în
programe, care să fie prezente în viaţă de zi cu zi a şcolii, care să fie discutate de către cadrele didactice la
întâlnirile de pregătire profesionale. Astfel elevii ar trebui să devină:
 Persoane ce gândesc
 Capabili să comunice
 Posesorii unor principii cum ar fi onestitate, demnitate şi responsabilitate
 Persoane cu o viziune echilibrată a realităţii care să-i ajute să poate lua decizii logice şi etice
 Deschişi la minte – cu o toleranţă şi înţelegere a altor culturi
 Oameni ce reuşesc să combine armonios dezvoltarea intelectului cu dezvoltarea fizică şi psihică
 Capabili să-şi evalueze părţile pozitive, limitele şi experienţele astfel încât să-şi poată urma propria
dezvoltare
 Persoane capabile de compasiune, de empatie şi respect pentru situaţiile şi sentimentele altora
Dacă o şcoală îşi propune astfel de ţeluri şi are măsuri specifice de dezvoltare, evaluare şi îmbunătăţire,
atunci acea şcoală este o şcoală bună.
739
Grādiniṭa P. N. Bumbuia, Comuna Gura Foii

Prof. ȋnv. preṣc. Maria Marilena
Gadinita cu Program Normal Bumbuia, din satul Bumbuia,comuna Gura Foii, judetul Dambovita,
este o gradinita din mediul rural, nefiind singura de acest fel din zonă . Promovarea imaginii unităţii
noastre reprezintă o prioritate pentru o bună colaborare între cei trei parteneri educaţionali: gradiniṭă-
copii-părinţi. În acest sens, unitatea noastră face eforturi pentru formarea şi promovarea imaginii
gradiniṭei. Obiectivul central il constituie promovarea imaginii gradinitei prin derularea unor parteneriate
in cadrul comunitatii locale. Parteneriatul educational este un concept care devine tot mai prezent in
relatiile de colaborare ce se stabilesc intre unitatile de invatamant si diferitele segmente ale societatii.
Necesitatea si importanta parteneriatelor rezida in doua aspecte: a) nevoia deschiderii gradinitei catre
comunitate si b) sensibilizarea comunitatii la nevoile gradinitei. Modalitatea eficienta si viabila prin care
comunitatea poate sa raspunda solicitarilor din sistemul educational este practicarea in parteneriat a
proiectelor, acest lucru ramanand un instrument valoros al gradinitei-in general si un mare castig pentru
educatia copiilor-in special, pornind de la ideea ca prescolarul trebuie scos cat mai mult din atmosfera
obisnuita a gradinitei pentru a intra in relatie cu semenii. Copilul vine astfel in contact cu diferite
persoane, creste si se dezvolta intr-un mediu comunitar variat. Educatoarea este cea care trebuie sa
initieze, sa conceapa, sa structureze pertinent si corect parteneriatul educational, traducandu-l intr-un
proiect valoros pentru toate partile implicate.
PARTENERIATE DERULATE in anii scolari anteriori de catre gradinita noastra cu scopul promovarii
imaginii gradinitei in comunitate:
1.,,Ȋmpreuna, vom reusi!”-parteneriat educational cu familia derulat pe parcursul fiecarui an scolar.

Scopul: Initierea parintilor in problemele specifice educatiei din gradinita privita ca un ,,microgrup” din
care copilul face parte;dobandirea de catre parinti a unor abilitati de relationare cu copii.Parteneriatul
gradinita-familie construieste relatii stranse intre cele doua medii ale educatiei, stabileste un sistem de
valori apropiat intre acestea, care poate avea un efect benefic asupra copiilor. Exemple de activitati
derulate pe perioada parteneriatului:,,Ne intalnim din nou”,”Copilul si abuzul.Rele tratamente aplicate
minorului”, ,,Vine, vine Mos Craciun!”,”Cum ma joc cu copilul meu? ,,Alimentatia copilului meu”,
,,Copilarie fericita”, „Drumul catre scoala poate fi usor”. Finalizarea proiectului a fost conceputa ca o
analiza, impreuna cu parintii, a aspectelor pozitive sau negative pe care le-am intalnit pe parcursul
fiecarui an de intalniri.
2.„Primii pasi spre scoala”-parteneriat cu Scoala Gimnaziala Gura Foii prin dl. invatator Gheorghe
Nicolae, avand ca obiective:
,,In vizita la scoala”- a fost una dintre cele mai placute intalniri si s-a organizat sub forma unei activitati
comune desfasurata la scoala, unde prescolarii au venit in vizita. Prescolarii le-au pregatit si prezentat un
scurt moment artistic si au desfasurat cateva jocuri impreuna. Alte activitati derulate pe perioada
parteneriatului au fost: ,,Excursie ”, ,,Podoabe pentru Craciun”, ,,Citim impreuna”. La varsta de 6-7 ani,
copiii poseda in mod firesc acea maturitate intelectuala care sa le permita sa abordeze sarcinile scolare.
Ramane totusi planul afectiv care-l pune pe copil la o adevarata incercare: colegi noi, reguli noi,
invatatoarea, localul scolii,etc. Consideran ca prin derularea acestui parteneriat cu scoala am atenuat socul
trecerii de la gradinita la scoala, copiii fiind acum mai pregatiti din punct de vedere emotional.
3.,,Biblioteca –prietena mea!”-parteneriat cu Biblioteca Comunala Gura Foii, avand obiective:
● Formarea unei atitudini de responsabilitate si respect fata de carte;
▪ Cunoasterea de catre copii a rolului bibliotecii;
● Stimularea gustului pentru lectura, a comunicarii orale, creativitatii;
● Satisfacerea curiozitatii prescolarilor pentru o carte frumos ilustrata;
740
● Familiarizarea cu institutiile care fac posibila procurarea de carte;

▪ Constientizarea parintilor si a altor factori educationali din cadrul comunitatii cu privire la rolul pe care
il au cartile in formarea si dezvoltarea copiilor.
Proiectul a vizat formarea unei atitudini pozitive a prescolarilor fata de cartile pentru copii, orientarea
acestora spre literatura, precum si realizarea unor noi forme de colaborare intre educatoare, reprezentanti
ai bibliotecii si parinti.
4.”Doamne, vino mai aproape!”-parteneriat educational cu Biserica „Sf. Parascheva”-Bumbuia, avand
urmatoarele obiective:
-sa recunoasca aspectul unei Biserici Ortodoxe;
-sa cunoasca unele sărbători creştine cu o mare însemnătate pentru ei (Craciun, Florii, Paşte, Sf. Nicolae);
-sa fie educati in spiritul unor virtuţi creştine şi sa le fie cultivat comportamentul moral-religios (să-ţi
iubeşti aproapele, să faci fapte bune, să fii cinstit, modest, generos, să nu urăşti, să-i ajuţi pe sărmani, să-L
iubesti pe Dumnezeu);
-sa se intăreasca legătura grădiniţei cu comunitatea locală (religioasă) în beneficiul ambilor factori;
dezvoltarea spiritului creştin.
-sa invăţe unele texte cu caracter religios (poezii,cântece); iniţierea unor activităţi artistico-plastice şi
practice pe teme religioase (expoziţii,concursuri etc.)
Pentru cresterea prestigiului si promovarea imaginii gradinitei am participat cu prescolarii, fie direct
, fie indirect- cu lucrari realizate de prescolari, la diverse concursuri locale, nationale sau internationale ,
obtinand rezultate bune si foarte bune.
741
Strategia de promovarea a școlii
Tutulan Maria - Pachița

Centrul Școlar de Educație Incluzivă, Buzău
Prof. psihopedagogie specială, Clasa a VII-a B
Schița de campanie de relații publice privind promovarea imaginii școlii
 Definește problema. Stabilește obiectivele campaniei într-un cadru organizațional;

 Evaluează impactul problemei asupra publicurilor și asupra organizației și definește clar elementele
acelei probleme;
 Dezvoltă o strategie organizațională în consonanță cu misiunea organizației;
 Determină o strategie de comunicare pentru a atinge obiectivele propuse;
 Planifică actțuni, teme și apeluri către publicuri.
 Dezvoltă un plan de responsabilități organizaționale, cu bugete și orare;
 Decide care sunt cele mai potrivite tactici pentru strategia aleasă și cum va monitoriza fiecare aspect;
 Evaluează rezultatele campanie de promovare a imaginii unității școlare.
Având ca misiune a școlii oferirea de servicii educaționale la standarde calitative ridicate, pentru a
modela personalitatea viitorului cetățean european, capabil să se integreze atât pe piața muncii interne, cât
si pe cea externă, se poate aplica următarea strategie:
1. Conturarea unei personalități marcante școlii
 Inființarea unor cercuri pe specialități (matematică, fizică, chimie), unde să fie antrenați elevii cu
performanțe la învățătură.
 Crearea unor clase de pregătire intensivă la anumite discipline, unde admiterea să se facă pe baza
unor teste , la începutul ciclului gimnazial.
 O mai mare responsabilizare a elevilor în activitățile de promovare a imaginii școlii.
2. Un nou stil de management la nivelul școlii și al claselor

 Stil de conducere democratic, participativ, transparent, ținând cont de ideile, propunerile
colaboratorilor, de sugestiile membrilor Consiliului de administrație.
 Luarea deciziilor majore, cu impact important asupra procesului instructiv-educativ, în cadrul
Consiliului profesoral.
 Formarea unei echipe manageriale puternice, alcătuită din cadre didactice cu calități morale și
profesionale deosebite, creative, animate de dorința de progres.
 O mai judicioasă repartizare a responsabilităților în școală.
 Evidențierea și recompensarea cadrelor didactice cu rezultate deosebite în procesul instructiv-
educativ.
 Respectarea personalității și demnității fiecărui profesor, elev sau părinte.
3. Promovarea unei oferte curriculare și extracurriculare centrate pe interesele elevilor, ale comunității, pe
cerințele pieței forței de muncă
 Crearea de programe de ameliorare și recuperare a situației școlare pentru toți elevii.
 Crearea unui program destinat elevilor cu dificultăți în învățare.
 Organizarea unor programe de pregătire pentru tezele cu subiect unic.
 Promovarea unor cursuri opționale care să răspunda nevoilor de intelectualizare, de dezvoltare a
abilităților integrative și de dezvoltare vocațională armonioasă (educație muzicală, educație
plastică, informatică), a unor cursuri care să vizeze drepturile și obligațiile cetățenești, elemente
742
fundamentale privind istoria Uniunii Europene, educația pentru sănătate, educația ecologică, cu o
abordare interdisciplinară și transdisciplinară.
 Continuarea tradiției și chiar deschiderea mai largă spre studiul limbilor străine (engleză,
franceză, germană, spaniolă, italiană).
 Antrenarea elevilor în proiecte educaționale complexe.
 Diversificarea cercurilor pe discipline de învățământ.
 Antrenarea unui număr cât mai mare de elevi în practicarea sistematică a exercițiilor fizice și a
sportului.
4. Dezvoltarea resurselor umane (elevi, personal didactic, didactic auxiliar și nedidactic)
a) Atragerea populației școlare prin: ofertă curriculara și extracurriculară atractivă și
diversificată; implementarea învățământului informatizat; permanenta consiliere a elevilor și părinților de
către cadre didactice specializate (psiholog, logoped, consilier); organizarea unor activități pentru copiii
preșcolari în vederea cunoașterii ofertei educaționale a școlii.
b) Dezvoltarea profesională a cadrelor didactice
c) Obținerea de performanțe în rândul elevilor prin: folosirea de strategii didactice moderne în
învățare;dezvoltarea învățământului informatizat;tratarea diferențiată a elevilor în funcție de aptitudini,
înclinații, nivel de cunoaștere, etc.; pregătirea suplimentară a elevilor în vederea obținerii de rezultate
superioare la tezele cu subiect unic;organizarea de programe de pregătire suplimentară pentru elevii
participanți la concursurile școlare pe discipline; recompensarea elevilor care obțin performanțe
deosebite.
d) Întărirea disciplinei școlare.
5. Dezvoltarea relațiilor comunitare
 Organizarea unor dezbateri comune profesori-părinți-elevi pe tema corelației dintre curriculum și
piața forței de muncă.
Îmbunatățirea colaborării cu liceele orașului în vederea cunoașterii ofertei acestora și a unei juste
orientări școlare a absolvenților, prin înființarea de parteneriate.
 Dezvoltarea unor parteneriate europene prin inițierea unor proiecte Comenius cu finanțare U.E., în
vederea cunoașterii și aprofundării de către elevi a valorilor și normelor europene.
 Consolidarea unor parteneriate cu administrația locală, Direcția de Sănătate Publică, instituții de
cultură, poliție, biserică, asociații și fundații, în scopul dezvoltării unor programe educative cu
impact puternic asupra dezvoltării personalității elevilor.
 Dezvoltarea colaborării cu școli și grădinițe din municipiu și județ, pentru împărtășirea
experiențelor pozitive din munca de educare a copiilor.
Bibliografie:
 Coman, Cristina, Relații publice și mass-media, Iași, Editura Polirom, 2000
 Drăgan, I., Paradigme ale comunicării de masă, Editura Șansa, București, 1996
 McQuail, Denis, Windahl, Seven, Modele ale comunicării, București, Editura Comunicare.ro,
2004
 Pricopie, Remus, Relații publice, Curs suport
 Rus, Flavius Cătplin, Introducere în știința comunicării și a relațiilor publice, Iasi, Editura
743
Colegiul Național ,, Petru Rareș,, Beclean, Județul Bistrița Năsăud
Prof. Marian Constantin
A. INFORMAȚII DESPRE APLICANT

NUMELE INSTITUȚIEI – COLEGIUL NAȚIONAL ,, PETRU RAREȘ ,, BECLEAN
ADRESA: Strada Obor 83, nr. 83, Beclean, 425100
Site si e-mail: www.petrurares.ro, cnprbeclean@yahoo.com
PERSOANĂ DE CONTACT
NUME ȘI PRENUME: Director prof. Cristian Mircea Nicula
B. INFORMAȚII DESPRE PROIECT

B.1 TITLUL PROIECTULUI București – orașul lui Bucur
B.2 Tipul proiectului – național
B.3. Coordonatorul proiectului: Prof. Marian Constantin
B.4 Domeniul proiectului
 Domeniul cultural – artistic, cultural si civilizație
 Domeniul touristic
B.5 Număr participanți: 50 elevi si 3 cadre didactice
C. DESCRIEREA PROIECTULUI
C.1. Argument
Nevoia informării corecte a elevilor cu privire la dezvoltarea turismului , promovarea
durabilță a turismului si formarea unor capacităti cognitive interdisciplinare prin îmbinarea
noțiunilor de istorie, literatură, religie, geografie, biologie, muzică, sculptură cu specificul cadrului
natural și cu regiunile străbatute
C.2 Scopul proiectului.

Stimularea elevilor români să cunoască propria tară, cultura și civilizația, istoria, geografia și
tradițiile poporului român; vizitarea unor importante obiective turistice din capitală.
C.3. Obiective specifice ale proiectului.

Analiza aspectelor geografice, istorice, biologice, folclorice pe parcursul excursiei.
Cunoașterea și ocrotirea monumentelor istorice , religioase, etnografice ale mediului
înconjurator, îndatoriri commune ale fiecărui cetățean .
Realizarea activităților specifice propuse de proiect (prezentari power point, colaje,
expozitii)
Să constientizeze afectivitatea de grup ca suport al prieteniei
Să dovedeasca un comportament asertiv.
C.4 Beneficiari: grupul tinta :
- elevi, parinți, cadre didactice, scoala , comunitatea
C.5. RESURSE: Resurse umane : cadre didactice, elevi, părinti
Resurse materiale: fonduri proprii, spatii de invatamant din scoli , calculator, imprimantă, aparat foto,
CD/DVD
C.5. Durata proiectului: septembrie - octombrie 2017
C.6. Activitatiile proiectului
Activitatea 1.
Titlul activității : Invățăm despre orașul lui Bucur
Data 9.10. 2017
744
Participanti: 50 elevi si 3 profesori.

Descrierea pe scurt a activității:
Elevii din clasa a XI a: Rusu Teodora, Kocis Laura, Sasarman Raluca si Ghimici Laura ,
participante la excursia din București prezintă aspecte geografice, istorice , economice ale orașului:
așezarea geografică, relieful , clima , apele, vegetația, solurile caracteristice, scurt istoric, principalele
aspecte ale economiei si turismului .
Modalități de evaluare: prezentări power point.
Activitatea 2.
Titlul activității: Vizitarea Muzeului de Stiințe Naturale ,, Grigore Antipa,,
Data : 24.10. 2017
Participanți: 50 elevi si 3 profesori.
Instituția păstrează un patrimoniu prețios format din colecții osteologice, zoologice, mineralogice,
geologice, paleontologice și etnografice, la care se adaugă biblioteca, desene, schițe, hărți, tablouri,
obiecte moștenite de la savanții și exploratorii din trecut : în total, peste 2 milioane de piese, cele mai
numeroase și mai diverse din România. Neputând fi expuse toate deodată, o parte din ele folosesc pe rând
expozițiilor temporare, cea mai mare parte rămânând în sertare pentru a folosi ca bază pentru un larg
evantai de cercetări în domeniul științelor naturale.
Colecțiile zoologice ale Muzeului permit documentarea biodiversitatii din țară și din străinătate ;
colecțiile geologice și paleontologice arată modificările continui ale scoarței terestre, ale climei, ale
biodiversității pe actualul teritoriu al României; iar colecțiile etnografice surprind unul dintre cele subtile
aspecte ale biodiversității : diversitatea socio-culturală. Colecțiile permit înțelegerea sintetică a evoluției,
conformă viziunii geonomice a lui Grigore Antipa, elev al lui Ernst Haeckel, care la rândul său făurise
viziunea ecologică a naturii și a relațiilor omenirii cu mediul.
Activitatea 3.
Titlul activității: Vizitarea Palatului Parlamentului
Data : 24. 10. 2017
Descrierea pe scurt a activitatii:
Palatul Parlamentului din București, România cunoscut înainte de revoluție sub numele de Casa
Republicii sau Casa Poporului, măsoară 270 m pe 240 m, 86 m înălțime, și 92 m sub pământ. Are 9
nivele la suprafață și alte 9 subterane. Conform World Records Academy, Palatul Parlamentului este a
doua cea mai mare clădire administrativă pentru uz civil ca suprafață din lume, si cea mai scumpă clădire
administrativă din lume și cea mai grea clădire din lume. Clădirea Parlamentului se află situată în partea
centrală a Bucureștiului (sector 5), pe locul care astăzi se cheamă Dealul Arsenalului, încadrat de strada
Izvor la vest și nord-vest, Bulevardul Națiunile Unite spre nord, Bulevardul Libertății la est și Calea 13
Septembrie la sud. Aceasta se află la 10 minute distanță de Piața Unirii și 20 de minute de Gara de Nord .
Dealul pe care se află astăzi Palatul Parlamentului este în general o creație a naturii, având o
înălțime inițială de 18 m, dar partea dinspre Bulevardul Libertății este înălțată în mod artificial.
Modalități de evaluare: prezentări power point, poze, colaje.

Activitatea 4.
Titlul activitatii:Impresii din calatorie.
Data : 27.10. 2017
Participanti: - Elevi ai Colegiului National ,, Petru Rares,,
‐ profesori
‐ Descrierea pe scurt a activitatilor:
Se prezinta, impresii , poze prezentari ppt din calatoria realizata la Bucuresti.
Modalitati de evaluare: prezentari power point, poze colaje.
745
C.7. REZULTATELE PROIECTULUI.

Editarea unui CD/DVD cu momentele semnificative ale activităților desfășurate in timpul
proiectului
Organizarea unui concurs de fotografii pe diverse teme : geografie, istorie, biologie, arhitectură,
etc.
Realizarea unor sedințe de informare a elevilor cu privire la importanța obiectivelor vizitate și
prezentarea lor în cadrul unui filmuleț realizat pe suport electronic.
C.8 Evaluarea proiectului
Se urmarește:
 Respectarea termenelor, sarcinilor și bugetului propus
 Atingerea obiectivelor
 Impactul asupra grupului țintă
 Activități planificate și activități realizate
 Probleme întalnite și rezolvarea lor
 Evaluarea finala se va realiza la sfârșitul fiecărei etape a proiectului și la sfarșitul proiectului.
746
Relaţiile dintre educarea limbajului şi dezvoltarea gândiri
PROF. INV. PRIMAR MARIAN GINA -MARIANA

SCOLA GIM. GH. LAZAR ZALAU, JUD. SALAJ
Adesea în încercarile de a defini fiinţa umană se afirmă că este unică fiinţă dotată cu gândire şi
limbaj ( " homo cogitarius", "homo loguens").Cele doua fenomene psihice puse in discuţie ( dar nu numai
ele, desigur), constituie din timpuri străvechi, emblema omului,fiindui specifice si deosebindu-i
astfel,radical,de celelalte vieţuitoare.
În cadrul SPU,interacţiunea tuturor elementelor sale componente este o condiţie obligatorie fară
de care activitatea umană, adaptarea la la medii,crearea de valori,etc,nici nu ar fi posibilă.
Dintre toate aceste elemente ( fenomene psihice ),gândirea şi limbajul se află într-o stransă
legatură, ele evoluând prin intercondiţionarea pe tot parcursul ontogenezei.Menţionam însă că
desprinderea lor din contextul SPU este în demers artificial ce poate fi realizat numai în scopul unei mai
bune analize teoretice a raporturilor dintre ele ,în realitate nici un fenomen psihic nefiind izolat de toate
celelalte.
Îngemanarea celor doua fenomene reiese mai întai din apartenenţa lor la ceea ce numim
"intelect" ,acel ansamblu de elemente ala SPU care permit cunoaşterea prin detaşarea de experienţa
nemijlocită şi se constituie treptat, în ontogeneza ,prin interacţiunea cu mediul socio-cultural.
Gândirea este procesul psihic cognitiv superior care prin intermediul operaţiilor mintale (
analiza,sinteza,comparaţia, abstractizarea,generalizarea ),reflectă însuşirile esenţiale şi relaţiile dintre
obiectele si fenomenele lumii,sub forma noţiunilor,propoziţiilor ( judecăţilor si raţionamentelor ) .
Noţiunea,fiind elementul de baza al gândiri,rezultă că limbajul se evidenţiază chiar din definiţia
acestui complex fenomen psihic, întrucât noţiunea este tocmai semnificaţia cuvântului ca element
constitutiv al limbajului şi ,deoarece semnificaţia cuvântului ca element constitutiv al limbajului
şi,deoarece semnificaţiile,înţelesurile,sunt de natura ideală şi nu pot exista independent de un purtator
material ( cuvântul rostit ,scris,citit ),apare ca evidenţa legătură dintre gândire si limbaj.
Limbajul este activitatea individuala de comunicare prin intermediul limbii,ori comunicarea (
transmitera de informaţii ) presupune vehicularea unor semnificaţii într-un "emiţător" si un "receptor ",
ceea ce nu se poate realiza decat priun utilizarea unor "coduri" care sa permită,materializarea acestor "
mesaje" ,codurile putând fi semnele ( cuvintele ) diferitelor limbi naturale sau limbajul mimico-gesticular
( specific surdo-mutilor), sau alfabetul Morse,etc.O alta componentă esenţială a unui sistem de
comunicare este conexiunea inversă ce are rolul de a regla emisia mesajelor în funcţie de efectele
produse.
Limbajul fiind "limba în acţiune "sau limba preluată ( interiorizata ) şi utilizată de fiecare subiect
uman (care o găseşte la naştere gata constituită),înseamnă ca limbajul preia şi latura semantica a
limbii.Latura semantica a limbajului nu se suprapune însă integral pe cea a limbii întrucât, pe de o parte,
individul nu-şi poate însuşi toate semnificaţiile tuturor cuvintelor existente în lexicul unei limbi,iar pe de
alta parte,fiecare individ adauga semnificaţiei principale aunui cuvânt alte sensuri secundare,strâns legate
de experienţa sa personala.De exemplu,cuvântul "matematică" semnifică "ştiinţa exactă a numerelor si a
relaţiilor dintre ele" dar la aceasta semnificaţie valabila pentru oricine se asociaza trăiri subiective (
predominant afectiv-motivationale ) diferite in cazul unui elev premiant la olimpiada de matematica faţă
de un elev corigent. Acestea sunt tocmai sensurile personale ale cuvântului respectiv, rezultate din
experienţele specifice, unice, ale fiecărui elev in legătura cu aceasta disciplină de studiu.
Este necesar a aminti de asemenea, ca gândirea, ca proces logic, realizează legăturile între diferite
noţiuni, întrucât acestea nu pot exista separat ci în sisteme de noţiuni de forma piramidala în care
noţiunile aflate pe o treapta mai înalta cu un grad mai mare de generalizare si abstractizare.
De aceea gândirea lucrează cu construcţii mai complexe, cum sunt judecaţile si raţionamentele;
acestea trebuie sa se materializeze în construcţii lingvistice mai complexe decât cuvântul ,cum sunt
propoziţile,frazele.Şi aşa cum în cadrul limbajului utilizarea vocabularului unei limbi nu se poate face în
747
absenţa unor reguli gramaticale, tot aşa ,în cadrul gândirii, utilizarea noţiunilor nu se poate face în
afara legilor logice care vizează corectitudinea gândiri ,adecvarea ei la realitate.
De aceea se vorbeşte despre simetria şi solidaritatea normelor gramaticale şi a celor logice.
Dacă avem în vedere evoluţia ontogenetica a individului uman, este uşor de observat că gândirea şi
limbajul sunt într-o strânsă unitate;copilul mic ce are un limbaj slab dezvoltat are o capacitate redusă de
gândire( înţelegere şi soluţionare de probleme ); maturizarea psihică a individului presupune unnivel
crescând al celor doua fenomene psihice întrucât aceasta maturizare se realizează prin învăţare, iar
învaţarea este activitatea complexă ce solicită participarea întregului SPU şi în mod special a gandirii si
limbajului ( cu toate formele sale: monologat,dialogat şi colocvial ,scris şi intern ).
Aceasta înseamnă ca învaţarea este în esenţa dobandirea capacităţilor operatorii în plan
mental,operaţiile luand naştere prin interiorizare datorita limbajului ,a acţiunilor externe ( după cum a
demonstrat Jean Piaget ) .
Legătura dintre gândire şi limbaj se evidenţiaza însă şi în situaţiile în care diferite perturbării ce se
pot produce în cadrul unuia,influenţeaza negativ şi pe celelalte; altfel spus,afectarea accidentală a
mecanismului complex al gândiri ( întâlnite în boli psihice ) se manifestă şi prin dificultăţi ale
comunicării.
Aşadar, gândirea se formează şi se dezvoltă prin intermediul limbajului în absenţa căruia rămâne
la un stadiu primitiv ( a se vedea cazurile de copii sălbatici sau copiii surzi din naştere.
Operaţiile gândirii sunt transformari mintale ale obiectelor si fenomenelor care nu pot fi prelucrate
decat prin intermediul limbajului: analiza ( desfacerea întregului în parţile componente ) ca şi sinteza (
refacerea întregului ) necesita urtilizarea limbajului; comparaţia ( relevarea asemănărilor şi a deosebirilor
dintre obiectele gândirii pe baza unui criteriu ),deasemenea,abstractizarea ( reţinerea unor însuşiri prin
renunţare la altele) şi generalizarea (formarea claselor pe obiecte şi fenomene ) presupune intervenţia
limbajului ca suport sau instrument pentru vehicularea semnificaţiilor corespunzatoare.
Înţelegerea ,ca funcţie a gândirii ce constă în stabilirea de legaturi între noile informaţii şi cele
vechi,n-ar fi posibilă fară sprijinul limbajului.
Rezolvare de probleme ( ca proces de mobilizare a resurselor psiho-nervoase pentru depaşirea
obstacolului cognitiv ),este regimul în care funcţionează, de regulă, gândirea;aceasta este imposibilă în
absenţa verbalizării care este prezenţa pe tot parcursul sau în punerea problemei ( reformularea datelor),
emiterea ipotezelor,întocmirea planului mental,rezolvarea propriu-zisa si eventual, verificarea.
La rândul sau limbajul , ca mijloc al tuturor fenomenelor psihice, deci şi al gândirii,ar fi un simplu
ambalaj o forma fără conţinut ,dacă nu ar dispune şi încărcătura semantică.
Disocierea dinte gândire si limbaj ( care atrage atenţia,prin contrast tocmai asupra îngemanarilor
lor ) se manifestă pregnant învaţarea ( mai bine zis "memorarea" ) mecanică ce se opreşte la nivel
formal,pur verbal,fară a pătrunde prin înţelegere
( deci prin gândire ) în esenţa lucrurilor si fenomenelor.
De aceea funcţiile ( rolurile ) esenţiale ale limbajului,la nivelul SPU sunt inseparabile:funcţia de
comunicare se realizează în unitate cu cea cognitivă şi ambele sunt dependente de cea reglatorie;funcţia
persuasivă ( de convingere ar fi imposibilă în absenţa raţionamentelor; funcţia dialectică a limbajului este
implicată chiar în soluţionarea conflictelor problematice ( aparţinând gandirii ) s.a.m.d .
La nivelul personalităţii, limbajul,în toate formele sale,este un indicator cert al capacităţii
intelectuale;bogăţia vocabularului,corectitudinea gramatical,acursivitatea logice,a flexivitaţii si fluenţei
gândirii.
În acelaşi timp, dovada înţelegerii deci a funcţionalităţii gândirii) nu se poate face decât prin intermediul
verbalizării,exteriorizarii prin limbaj a ideilor.
În concluzie,unitatea în interacţiune ( reciprocă ) a gândirii si limbajului poate fi considerată un
punct de pornire cu rol central în înţelegerea interdependenţei tuturor fenomenelor în cadrul complexului
sistem psihic uman si a integrării acestuia în mediul socio-cultural care îl condiţionează.
BIBLOGRAFIE:
 Gheorghe Tomşa, Mirela Chelaru ,Corina Iurea, Cornelia I.-,,Psihopedagogie preşcolar si

primară’’.Bucureşti ,2005;
748
 ,,Revista învăţământului preşcolar ’’ 1-2/2009;

 Liliana Ezechil,Mihaela Pais Lăzărescu-,,Laborator Preşcolar’’Ed.V&Integral Bucureşti 2006;
 Monica Lespezanu-,,Tradiţional şi moden în învăţământul preşcolar’’,Ed.Omfal Esenţial
,Bucureşti 2007;
749
Prof. Marian Magdalena

Școala Gimnazialǎ Nr. 127, București
Imaginea unei instituţii de ȋnvǎțǎmȃnt este determinată de un ansamblu de criterii, reguli şi interpretări
care se formează, fiind condiţionată de caracteristicile de vârstă, sex, religie, nivel de cultură şi instruire,
apartenenţa etnică sau politică, etc.
Formarea imaginii unei organizații se poate realiza aplicând o anumită ,,politică’’, ce ţine pe de o
parte de stilul managerial al conducătorului organizaţiei şi, pe de altă parte, de activitatea desfăşurată de
angajaţi.
1. Lucruri bune, în sensul practicării unui management performant;

2. Desfăşurarea unei activitǎți profesionale de relaţii publice prin care să se obţinǎ încrederea,
simpatia, înţelegera şi sprijinul publicului;
3. Desfăşurarea unei campanii publicitare agresive.
4. Sponsorizarea;
5. Angajarea unui personal foarte bine pregătit, motivat şi ataşat obiectivelor organizației;
6. Întreţinerea de relaţii foarte bune cu mijloacele de informare în masă.

Pentru realizarea unei promovări de imagine eficiente, se vor urmări:

c) reliefarea rolului angajaţilor:
* profesionalismul;
* competenţa;
* onestitatea;
750

național şi internaţional.
Prin iniţierea activităţilor educative şcolare şi extraşcolare diferenţiate, care să răspundă socializării
copiilor (concursuri, reuniuni, întâlniri cu agenţii economici) am reuşit sǎ atragem atenia asupra
potenialului elevilor nostri.
Chiar dacă, crearea pliantelor de prezentare a școlii, a pornit de la o simplă activitate a unui curs de
formare, nu am perceput-o ca pe o strategie de marketing, dar, asta a reprezentat de fapt într-un final. Prin
prezentarea diverselor activități ce au fost derulate în școala noastră, imaginea școlii a fost vizibil
îmbunătățită, iar atitudinea unora s-a schimbat.
îmbunătățită.
751
GUSTUL ANOTIMPURILOR
C. S. E. I. BRASOV
Realizat, Prof. Marian Maria-Daniela
Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă Brașov este singura școală din municipiu în care
toate cadrele didactice lucreză cu copii cu handicapuri pe cat de variate, pe atât de grave(deficiență
mintală gravă, autism, sindrom Down, deficiențe fizice – pareze, tetrapateze, hemipareze). În cele mai
multe cazuri copiii au deficiențe asociate, ceea ce face ca munca profesorilor din C.S.E.I. Brașov să fie
deosebit de grea.
Cu toate greutățile întâmpinate, profesionalismul și dăruirea cu care se lucrează in această
școală determină ca rezultatele obținute să fie deosebite. Acest lucru se reflectă în progresele pe care
acești copii le fac.
Preocuparea permanent a cadrelor didactice din C.S.E.I. Brașov este aceea ca elevii școlii, în
momentul în care termină cele opt sau zece clase, să poată presta o activitate social-utilă, să aibă formate
deprinderi de autoservire, un comportament civilizat.
O activitate susținută, de bună, calitate, care acoperă toate palierele educației conduc la
rezultatlele dorite . Toate acestea sunt completate de o bună colaborare cu părinții elevilor. Aceștia sunt
implicați în diferite activități care vin să completeze munca profesorilor.
C.S.E.I Brașov și-a căpătat un bun renume în comunitate și datorită proiectelor educaționale,
parteneriatelor S.N.A.C, serbari, activități sportive etc.
Prin proiectul educațional pe care vi-l prezint în continuare încerc, împreună cu elevii mei, să
contribui la o mai bună imagine a școlii, pregătindu-i pe aceștia pentru o cât mai bună integrare social.
Gustul Anotimpurilor este un proiect educațional pe care l-am inițiat în anul școlar 2017-
2018. Acest proiect l-am conceput ca o continuare al proiectului educațional de anul trecut Bucuriile
anotimpurilor în sufletele copiilor.
Când am inițiat acest proiect m-am gândit că este foarte important să le formez copiilor cu
C.E.S. comportamente necesare prestării unei activități social-utile și să le dezvolt deprinderi de munca
individuală și în grup.
Întelegerea noțiunilor de muncă social-utilă constiutie o reală problemă pentru elevii cu
cerințe educative speciale. Este foarte dificil pentru un elev din clasele primare să perceapă noțiunea de
muncă social- utilă. Cu atât mai mult, pentru un copil cu deficit de intelect sau deficiențe asociate.
Aceasta constituie o barieră, de multe ori de netrecut. Activitatea pe care cadrele didactice o desfășoară în
munca cu elevii cu CES are ca scop și această latură.
Activitățile propuse în cadrul acestui proiect educațional vin în întampinarea problemelor
enunțate anterior și consolidarea deprinderilor elevilor cu CES legate de munca individuală și în grup, cu
utilizarea ustensilelor adecvate și respectarea rețetelor culinare.
Scopul principal urmărit în acest proiect educațional este acela de a practica activități
social- utile a copiilor cu CES prin formarea unor deprinderi de baza de lucru, realizând diferite produse
culinare. Un alt obiectiv urmărit este familiarizarea elevilor cu instrumentele de lucru în bucătărie , în
funcție de preparatul culinar pe care dorește să-l pregătească, respectând rețeta culinară a acestuia .
Pentru atingerea obiectivelor acestui proiect educaținal am gătit cu elevii diferite preparate
culinare. Acestea au fost alese în funcție de anotimp, luna în care ne aflăm sau evenimentele
calendaristice ( naționale, școlare, culturale, religioase,etc.)
Enumăr câteva activități care deja au avut loc: I,i,i, - Veniți copii la vii! ( prepararea
mustului), Halloween-ul cel gustos!( am făcut plăcintă cu dovleac), Hora fructelor!(salată de fructe),
Dulciuri pentru pe Mos Craciun( turtă dulce), Ne ferim de răceală!( am preparat ceai din plante
medicinale). Elevii au participat cu mare plăcere, s-au implicat total în prepararea produselor culinare.
Partea finală, aceea a degustării produsele preparate de ei le-a făcut mare plăcere și le-a adus satisfacția de
a consuma ceea ce au gătit ei.
752
Prin activitățile propuse în continuare, până la sfârșitul anului școlar (Primăvara verde
(salată de verdețuri și legume), Vine Iepurașul! ( vopsim ouă), Culegem plante medicinale!, 1 Iunie- Ziua
Copiilor( sărbătorirea Zilei Copiilor) doresc să finalizez obiectivele propuse.
Prin intermediul acestui proiec educațional elevii învață lucruri noi. Vor stii să folosească
unelte gospodărești din bucătărie, vor respecta rețete culinare. De asemenea, vor învăța să lucreze în
echipă și individual, vor căpăta respect față de munca proprie și a celorlalți.
Recomand ca astfel de activități culinare să fie organizate cu elevii atât la ciclul primar ,
cât și la ciclul gimnazial.
Acest tip de activități pot fi organizate și în școlile de masă.
Proiectul educațional Gustul Anotimpurilor îmi confirmă că toți copiii participă cu plăcere
și interes la activitățile specifice adulților. Atunci când rezultatul este verificat imediat și pot beneficia de
el(servirea preparatului culinar) succesul este asuigurat. Obiectivele propuse sunt atinse.
753
PROMOVAREA IMAGINII UNITĂȚII
Profesori în învățământul preșcolar:

Pădureanu Cristina
Marian Violeta – Nicoleta
Grădinița cu P.P. nr. 53, Constanța
De-a lungul anilor petrecuţi la catedră am înţeles că nu este suficient să fii apreciat doar pentru
procesul instructiv - educativ. Deoarece copiii noştri cresc şi se dezvoltă într-o societate în care ,,clientul’’
este liber să aleagă, noi cei care oferim educaţie trebuie să promovăm permanent şi să ,,zugrăvim,, în cele
mai frumoase culori imaginea şcolii pe care o reprezentăm. Pentru fiecare unitate şcolară prioritară
trebuie să fie buna colaborare între cei trei factori educaţionali: şcoală-elev-părinte. Acest lucru nu se
poate realize doar prin informare, şcoala trebuie să aibă capacitatea şi să fie pregatită de a adapta
programul educaţional la cerinţele şi nevoile elevului. De cele mai multe ori părinţii vor să se implice şi
să ajute dar nu știu cum: prin diferite programe de comunicare, profesorii îi pot învăţa cum să se implice
mai active în educaţia copilului.
Gestionarea priorităţilor privind activităţile elevului şi implicarea celor care îl sprijină şi îndrumă
ar trebui să reprezinte factorul care primează în alegerea ofertei educaţionale a unei şcoli. Personal, am
sperat şi înca mai sperăm că va veni o zi când învăţământul va include în programa sa obişnuită studierea
calităţilor umane. Şi când spun calităţi umane mă gândesc la conştiinţa de sine, autocontrolul şi empatia,
dar şi arta de a asculta, de a rezolva conflictele şi de a coopera. Dar pentru o formare completă a elevilor,
şcolile ar trebui să aibă o altă viziune ,şi anume: să pună la treabă, în acelaşi timp, mintea şi sufletul.
Dacă ţinem cont de toate aspectele amintite mai sus cred că restul ţine de strategia de marketing pe
care o adoptă echipa de conducere a fiecărei şcoli. Modul în care se promovează şi evidenţiază rolul
imaginii şcolii în dezvoltarea fizică, emoţională, estetică şi socială a elevilor, depinde de relaţiile de
colaborare dintre şcoală – comunitate – părinţi, care întăresc imaginea şcolii şi sporesc prestigiul acesteia.
Prin transmiterea regulată a veştilor positive despre şcoală, către toţi agenţii implicaţi – părinţi, elevi,
sponsori etc., imaginea şcolii este prezentă în atenţia generală a comunităţii.
Mesajul trimis comunităţii locale trebuie să fie de cea mai bună calitate şi bineînţeles consistent,
să provină din mai multe surse şi să evidenţieze specificul şcolii respective în ,,decorul’’ local. Pe lângă
aceste aspecte, responsabilul cu imaginea unităţii şcolare este indicat să creeze în şcoală o atmosferă
primitoare şi expresivă plasând la vedere material promoţionale, produse realizate de către elevi în diferite
activităţi.
De asemenea, implicarea elevilor în diferite proiecte comunitare, de voluntariat, festivităţi,

întruniri care să fie mediatizate local şi nu numai contribuie la promovarea imaginii unităţii şcolare.
Importantă este şi prezenţa paginii de web, revista școlii dar şi maniera în care sunt relatate evenimentele
şi activităţile desfăşurate de elevi alături de profesori. Pentru ca oferta şcolii să fie viabilă este necesară
asigurarea unor spaţii educaţionale confortabile, sigure, adaptate nevoilor copiilor, atât fizice cât şi
psihologice.
Concluzia finală subliniază idea că ,,managerul unei organizaţii şcolare poate promova, în mediul
intern şi extern al unității, o imagine pozitivă a acesteia, printr-o planificare riguroasă, folosind metodele
şi tehnicile potrivite’’.
754

Prof. inv. pr. Marin Beatrice, Scoala Gimnaziala “ I. A. Bassarabescu” Ploiesti
MOTTO: “ Nu zidurile fac o scoala, ci spiritul ce domneste intr-insa.”

Ferdinand, rege al Romaniei
Dacă ar fi să plecăm de la un citat aparținând lui Comenius, care susține că „pentru fiecare om viața
este o școală, de la leagăn până la mormânt", ar însemna că omul învață întreaga viața, în căutarea
dezvoltării personale și a autodepășirii. În opinia mea, școala are un rol deosebit de important în formarea
spirituală a omului, deoarece este locul unde omul se educă, adică își formează personalitatea în
concordanță cu cerințele societății, dar și ale individului.
“ Menirea fireasca a scolii nu e sa dea invatatura, ci sa destepte cultivand destoinicirile intelectuale in
inima copilului, trebuinta de a invata toata viata”-Ioan Slavici
Asadar, scoala este motorul care trebuie sa declanseze in mintea si sufletul copilului dorinta de a sti,
de a cunoaste, de a descoperi tot ce e de descoperit, de a fi partas la actul educatiei.
În cadrul promovarii imaginii, scoala adoptă strategii cu privire la:
Opinia publică generală ce se compune din categoriile de public general, care află pe diferite canale (în
special din presă, Internet, pliante, broşuri, luări de cuvânt ale personalităţilor) despre existenţa,
Publicul local ce este compus din locuitorii din zona unde işi defăşoară activitatea şcoala. Ei pot fi activi
sau pasivi, în legătură cu activitatea organizaţiei. Pot fi de exemplu deranjaţi de gălăgia pe care o
2. Promovarea modelelor de bune practici – reprezintă o una dintre cele mai eficiente şi puţin costisitoare
strategii de menţinere a mediului competititv dintr-o organizaţie.
elevilor.
3. Elaborarea unor proiecte la nivel local, judetean, interjudetean etc. care sa vizeze multiplicarea
experientei pozitive si a exemplelor de buna practica in managementul institutional.
755
4. Desfasurarea activitatilor extracurriculare - componenta educationala valoroasa si eficienta careia orice

cadru didactic trebuie sa-i acorde atentie, adoptand el, in primul rand, o atitudine creatoare, atat in modul
de realizare al activitatii, cat si in relatiile cu elevii, asigurand astfel o atmosfera relaxanta, care sa permita
stimularea creativa a elevilor.Diversitatea activitatilor extrascolare oferite creste interesul copiilor pentru
scoala si pentru oferta educationala.
5. Derularea unor parteneriate educationale – concept ce devine din ce in ce mai prezent in relatiile de
cooperare ce se stabilesc intre unitatile de invatamant si diferite segmente ale societatii.Initierea si
derularea de activitati in parteneriat reprezinta o provocare pentru orice cadru didactic, fiind nevoie de
multa creativitate in concepere, dinamism in derulare, responsabilitate in monitorizare, flexibilitate in
luarea deciziilor.
dezvoltarea unui sistem de autoinstruire permanenta, (auto)perfectibilă în diferite condiţii şi situaţii

de timp şi spaţiu;
promovarea unei educaţii/instruiri individualizate în contextul (auto)evaluării formative/continue a

rezultatelor acţiunii didactice/educative care reflectă calitatea corelaţiei funcţional-structurale
dintre subiectul şi obiectul educaţiei;
stimularea creativităţii „actorilor educaţiei”;
antrenarea tuturor dimensiunilor educaţiei (intelectuală-morală-tehnologică-estetică-fizică) în

contextul unor acţiuni de instruire formală-nonformală-informală
756
Eminescu, între Scylla şi Charibda
Prof. dr. Marin Camelia-Melania, LT „C. A. Rosetti”, Bucureşti
Discursul nostru a stat sub semnul lecturii și al călătoriei. Am renunţat la tipare, atât în spațiul lecturii,
cât şi în cel al drumurilor parcurse, de plăcere sau de nevoie, deoarece ne atrag schimbarea şi devenirea. Nu
obişnuim să facem parte din mulțime şi preferăm să ne personalizăm cuvântul în numele abolirii unor
practici de moment tot mai diluate şi mai inconsistente pentru a defini o realitate sensibilă. Suferim din
cauza înstrăinării de sine, a disconfortului interior care cel mai adesea este alimentat de o carență
semnificativă a oricăror repere morale sau culturale şi rătăcim prin scoria existențială în căutarea unor
stimuli exteriori care să ne anestezieze simțurile până la disoluția iremediabilă a ceea ce nu mai suntem. Şi
totuşi, se mişcă, murmurase cu glas obosit odinioară, bătrânul Galilei. “Cetitor, deparazitează-ți creierul!”
strigase a frondă la începutul secolului trecut, Ilarie Voronca.
Cine suntem?! Cei mai buni, evident. Suntem frumoşii nebuni şi rebeli ai generației noastre şi nu doar la
nivel declarativ. Nu vă sugerăm să ne puneți la îndoială forța de a mima nebunia creatoare. Aveți puțintică
răbdare, cum ar spune neica Trahanache şi poate ne veți vedea încercând beția saltului în gol din visele
noastre într-un contingent căruia ne vom strădui să-i dăm chip şi nume. Suntem cei pentru care cartea mai
înseamnă o alternativă la folclorul urban şi la alterarea spirituală a unei societăți în care ne căutăm sensul.
Ce propune acest demers?! În menu, acorduri din Poezia măştilor, doar suntem "Muşti de-o zi pe-o
lume mică, de se măsură cu cotul"... L-ați recunoscut pe Eminescu în Scrisoarea I.
Cui se adresează?! Ţie, adolescentule, din mulțime. Mănuşa odată aruncată, intri în spectacol. Îți poți
permite luxul de a trişa, cât timp rămâi în picioare. Numai că euforia vârstei este o beție mult prea
seducătoare şi deseori vei forţa limite. Excesul de adrenalină îți dă iluzia puterii. Forța egoului în afirmare
te ridică pe un vârf de nas, de unde lumea pare prea mică şi prea umilă şi orice asemănare cu tine, de-a
dreptul jignitoare. Nimic nu atrage pentru că dintotdeauna ceea ce s-a impus a indispus. Nimic nu
motivează pentru că motivațiile sunt personale, iar recunoaşterile arbitrare. Modele dispar pentru că
valorile apar nu din exigențele supraviețuirii în timp, ci din nevoia prinderii unui timp. Şi vrei aplauze şi
multe pauze, pentru că eşti stresat, obosit, lezat şi mai ales emancipat. Nu te condamn şi nu-ți ofer nici vot
de blam. Ştiu că nu-ți plac metaforele siropoase, frazele belicoase, nici spuma vorbirii, nici umbra privirii.
Îți doresc să nu te doară prea tare atunci când noaptea îşi va aduna drojdiile de pe zâmbetul zorilor de zi.
Vei fi matur! Poate nostalgic. Iar cel mai de preț premiu ar trebui să-ți ofere dimineața în oglindă, o altă
imagine decât pe cea a efigiei mature, care-ți ştirbeşte azi din strălucire. Sau cel puțin, aşa ai sentimentul.
Ai să ştii cât de mult vei fi tu cel de acum sau dimpotrivă, abia peste ani. Timpul va avea ultimul cuvânt.
Dacă toți cei mari sunt opaci şi nu surprind efectele speciale care-ți colorează lumea, riscul contaminării
există, deoarece nu apare indicată niciunde o zonă de carantină. De aceea, construieşte prin dialog, dacă nu
vise, măcar nori.
Eminescu n-a existat, suna o sentinţă-premisă de sorginte soresciană. Poate pentru că nu ne-a lăsat
moştenire un manual de instrucţiuni, ca să nu rătăcim prin lumea poetului căutând “icoane şi privaz” de
contemplat. Diavolul se oferea să îl slujească pe pământ pe Faust, bineînţeles în schimbul sufletului. Se
pare că noi, posteritatea, interpretăm rolul diavolului, iar sufletul Poetului îl epuizam în cuvinte. Mai
schimbăm topica din când în când, dar “alte măşti, aceeaşi gamă”. Doare ... somnul adânc al opiniei
consacrate.
Tema supusă dezbaterii, “Eminescu între patriotism sincer şi poză romantică”, ca şi influenţa poetului în
spaţiul de manifestare a unei conştiinţe care-şi tot caută ancore, conturate şi prin arta literară, generează
speculaţii în continuare. Poetul naţional ar trebui să se afle pe harta marilor noastre speranţe, ca prezenţă
de fond. În căutarea unei indentităţi, construcţia nu pare a se înălţa în ziggurat, ci dimpotrivă, demolăm
temple. Am claustrat un personaj atipic în tiparul strâmt, dureros de formal, al banalizării, bagatelizării şi
stereotipiei.
Dacă tot suntem atât de captivaţi de opera eminesciană, pe cât susţinem, ar trebui să încetăm să căutăm
doar poveşti de amor nemuritoare, ori descrieri interminabile ale naturii. Să-l citim pe Eminescu ca aprig
susţinător al patriotismului, să învăţăm din nefericirea lui, că poţi să-ţi iubeşti ţara, chiar dacă nu eşti
757
mândru de românii tăi, s-o apărăm atunci când e atacată pe nedrept şi să o protejăm de propria noastră
ignoranţă.
758
Parteneriatul școală – familie – comunitate
Prof. Marin Cerasela

Școala Gimnazială ”B. P. Hasdeu”, Municipiul Câmpina
Într-o lume în care schimbările se succed cu repeziciune, într-o perioadă în care ritmul accelerat al
progresului ştiinţelor şi tehnologiilor schimbă înfăţişarea întregii societăţi, şcoala este obligată la o
regândire a întregului proces didactic în vederea pregătirii unor tineri capabili să se integreze într-o
societate a cunoaşterii (knowledge society) şi a informaţiei, a unei societăţi a învăţării pe tot parcursul
vieţii (lifelong learning society), o societate multiculturală, aflată în plin proces de consacrare a unei
economii globale (global economy). Răspunzând acestui imperativ, școala are misiunea de a oferi
beneficiarilor ei direcți programe educaționale cât mai variate, mai atractive, care să răspundă
preocupărilor și nevoilor elevilor și să-i pregătească, totodată, să facă față cerințelor viitorului, să se
integreze activ în viața socială.
O educație de calitate este tot mai mult condiționată de relația cu familia, cu comunitatea locală.
În calitatea de prestator de servicii educaționale, școala este „principalul factor de decizie, în condițiile în
care se asigură participarea și consultarea celor interesați”13. Acestă situație, atrage după sine nevoia de
transformare a școlii într-o instituție deschisă schimbării, capabilă să-și asume o mai mare
responsabilitate în luarea deciziilor, în creșterea calității educației, în general și a proceselor de învățare,
în special.
Colaborarea dintre școală și familie nu poate fi redusă la simpla informare reciprocă cu privire la
tot ceea ce ține de evoluția și progresele școlare ale copilului, ci presupune o implicare a părinților în
problemele și în viața școlii, un parteneriat din care au de câștigat toți actorii implicați în educație.
Importanța implicării părinților în viața școlii și în favorizarea succesului școlar a copiilor este
recunoscută și școala trebuie să favorizeze crearea unor situații care să conducă la dezvoltarea unor
parteneriate privilegiate cu familia, în interesul, pentru beneficiul exclusiv al copiilor. Școala și familia
acționează în același scop, educarea tinerilor pentru astfel încât aceștia să-și dezvolte personalități
autonome, capabile să facă față dinamicii sociale, să se adapteze schimbărilor profunde și rapide din
societate. Pentru realizarea aestui scop este necesară unitatea de acțiune, concordanța dintre metodele și
mijloacele specifice de influențare folosite. Punerea în acord a acestora nu se poate realiza decât în cadrul
unui parteneriat real între cei doi factori educaționali.
Colaborarea școală – comunitate se bazează pe principiul complementarității serviciilor oferite de
către diversele organizații care activează în comunitate, succesul acestuia bazându-se pe legătura
permanentă, constantă între agenții comunitari și reprezentanții școlii. În contextul în care resursele
alocate educației sunt limitate, colaborarea dintre școală și comunitate poate reprezenta o modalitate prin
care pot fi atrase noi resurse către școală și totodată, de valorificare a resurselor școlii în beneficiul
comunității. Școala are nevoie permanentă de sprijinul comunității din care face parte, de care depinde, în
mare măsură, îndeplinirea misiunii și obiectivelor strategice ale organizației. La rândul ei, comunitatea
locală are anumite așteptări de la școală, cunoașterea acestora contribuind la stabilirea unor obiective
pragmatice, ancorate în realitate și la nevoile comunității.
Parteneriatul pedagogic reprezintă o noțiune relativ recent introdusă în domeniul educației care
reflectă mutațiile înregistrate la nivelul relațiilor existente între instituții implicate direct și/sau indirect, în
proiectarea și realizarea sistemului de învățământ: școala, familia, comunitatea locală, agenți sociali
(economici, culturali, politici, religioși), asociațiile (profesionale, umanitare, sportive), mijloacele de
comunicare în masă, factori de asistență socială14.
Parteneriatul educațional este forma de comunicare, cooperare și colaborare în sprijinul copilului
la nivelul procesului educațional. El presupune o unitate de cerințe, opțiuni, decizii și acțiuni educative
13
Iosifescu, Șerban, Proiect: Patru exerciții de politică educațională în România, Centrul Educația 2000+, UNICEF,
București, 2005, p. 7
14
Cristea Sorin, Dicționar de Pedagogie, Ed. Litera, București, 2000, http:// www.scribd.com
759
între factorii educaționali15 și reprezintă un punct de plecare în inițierea, derularea și promovarea unor
proiecte educaționale capabile să să ofere elevilor valori morale, civice, modele comportamentale
dezirabile, să le dezvolte aptitudinile, să le pună în valoare talentele și care să le ofere motivația pentru a
deveni cetățeni responsabili și creativi.
Devine, astfel, tot mai evidentă necesitatea întăriri legăturii dintre școală și familie și școală și
comunitate, prin care se urmărește transformarea școlii într-o resursă de dezvoltate a comunității și
statutarea comunității ca mediu educațional, în măsură să influențeze climatul școlar. O educație de
calitate se realizează atunci când în procesul de formare a elevilor se implică și colaborează, în mod
armonios, toți factorii educaționali. Din această perspectivă, este imperativ necesar ca școala să conceapă
și să dezvolte noi rețele de comunicare și cadre de colaborare cu actualii și potențialii parteneri sociali
care să asigure educarea prin însușirea și de o parte și de cealalta a acelor informații, competențe și
atitudini necesare, transparență și încredere reciprocă între parteneri.
Din punctul de vedere al imaginii și reprezentării școlii în comunitate, în ultimii ani au fost făcuți
pași importanți, școala noastră devenind recunoscută pe plan local și județean pentru performanțele
școlare și pentru calitatea procesului instructiv-educativ, prin implicarea în diverse acțiuni și inițiative
venite din partea a diverse segmente ale comunității locale, un domeniu esențial care trebuie, permanent
întreținut și îmbunătățit este cel al relației cu familia și cu comunitatea. Inițiativele și acțiunile derulate în
acest domeniu esențial au produs rezultatele scontate, însă, în noul context creat de demararea procesului
de descentralizare a învățământului preuniversitar și de necesitatea de a asigura calitatea educației este
nevoie ca aceste inițiative fie continuate și să se găsească noi modalități prin care familia și comunitatea
să fie cooptate, cointeresate în procesul educațional și în dezvoltarea instituției școlare.
Bibliografie:
1. Băran- Pescaru, A., Parteneriat în educaţie, Bucureşti, Editura Aramis Print, 2004
2. Cristea Sorin, Dicționar de Pedagogie, Ed. Litera, București, 2000
3. Iosifescu, Șerban, Proiect: Patru exerciții de politică educațională în România, Centrul Educația
2000+, UNICEF, București, 2005
15
Ibidem,
760
ȘCOALA ÎNTRE IMAGINE ȘI IDENTITATE
Prof. Eliza Marin

Școala Gimnazială, sat Tăriceni
Com. Șirna, jud. Prahova
MOTO: ,,Școala trebuie să te învețe să fii propriul tău dascăl, cel mai bun și cel mai aspru.”
Nicolae Iorga

publice şi publicităţii – în cadrul strategiilor de marketing constituie un obiectiv deosebit de important.
Imaginea unei instituţii de educaţie este determinată de un cumul de reguli, criterii şi interpretări
elemente noi, acceptate și asimilate de comunitate. Imaginea este dependentă de sistemul informaţional în
apartenenţă etnică sau politică, etc.
Educația este obligatorie, dar din fericire nici o instituție nu poate forța alegerea. “Clientul” este
liber să aleagă. Această dependență a unității școlare de libertatea de alegere a elevilor face ca şcoala să
şcoala trebuie să aibă capacitatea şi să fie pregatită de a adapta programul educaţional la nevoile în
schimbare ale “clienților”. Şcoala este un element esenţial al oricărei comunităţi prin resursele umane pe
care le are, dar şi prin spaţiile de învăţare disponibile. O şcoală/grădiniţă responsabilă este garantul
dezvoltării permanente a comunităţii.
Vânzarea este "mişcarea a ceea ce ai de oferit către client". Marketingul este "a fi sigur că ceea ce
ai de oferit este ceea ce doresc clienţii". Aplicarea conceptului de marketing este mai complexă decât
abordarea centrată pe vânzari. Pentru a reuşi, o instituţie educaţională are nevoie să se adapteze
corespunzător mediului complex şi în continuă schimbare. Toate activităţile instituţiei au loc şi sunt
dependente de mediul exterior. Managerii instituţiilor au nevoie să înteleagă importanţa mediului şi a
schimbarilor care se produc şi modul cum pot afecta succesul sau chiar supravieţuirea instituţiei.
Promovarea imaginii unităţii noastre şcolare, Școala Gimnazială, sat Tăriceni, com. Șirna, din
judeţul Prahova, reprezintă o prioritate pentru o bună colaborare între partenerii educaţionali: şcoală-
elevi- părinţi-comunitatea locală. Formarea imaginii unei instituții se poate realiza aplicând o
anumită ,,politică”, ce ţine pe de o parte de stilul managerial al conducătorului instituției, iar pe de altă
parte de activitatea desfăşurată de cadrele didactice. Obiectivele centrale ale activităților desfășurate în
școala noastră sunt: „Creşterea flexibilităţii şi adaptarea ofertei de educaţie şi formare profesională la
cerinţele pieţii muncii, a nevoilor şi intereselor elevilor, conform tendinţelor de dezvoltare economică
locală, naţională şi europeană” şi „Asigurarea şanselor egale la educaţie şi formarea profesională pentru
elevi din mediul rural.
Întotdeauna ne-am mândrit cu realizările elevilor noştri, dar, din păcate, acestea au rămas
necunoscute comunităţii din care facem parte. Aşa că, prin intermediul acestor pagini mi-am propus să
promovez mai bine imaginea școlii noastre, rezultatele pe care elevii noştri le obţin la diferite concursuri
şcolare, parteneriatele pe care le-am încheiat cu diferite instituții și activitățile desfășurate în cadrul
acestora, să îmbunătaţesc relaţia școală-elev, elevi-părinți, şcoală-comunitate.
economici).
În anul şcolar 2017-2018, atenţia Comisiei pentru formarea şi promovarea imaginii şcolii s-a
îndreptat îndeosebi asupra sectorului informaţional reprezentat de mass-media şi internet. De asemenea,
am propus realizarea unui spaţiu destinat ofertei educaţionale pentru anul şcolar în curs. În acest sens, s-a
avut în vedere publicarea unui număr crescut de articole în presa scrisă şi virtuală, realizarea de materiale
761
promo care să prezinte informaţii cu privirea la întreaga activitate educaţională desfăşurată în şcoală.
Transmiterea în spaţiul virtual a informaţiilor şi fotografiilor privind baza materială şi programele de
dezvoltare, oferta educaţională, programele didactice, activităţi derulate, rezultatele elevilor, proiectele
interne, au reprezentat un pas important în consolidarea imaginii școlii noastre.
Un impact deosebit l-a avut permanenta updatare a site-ul: http://sctariceni.blogspot.ro/ , precum
și comunicarea dintre cadrele didactice, elevi, părinți și consiliul local prin intermediul grupurilor creeate
pe diverse rețele de socializare. Ştirile şi informaţiile promovate arată o creştere a numărului de căutări de
informaţii despre şcoala noastră.
perspectiva unor preocupări informale cu valoare formativă. Ambele au de câștigat dacă sunt vizibile în
comunitate în special dacă își atrag colaborarea unor parteneri de tip asociații profesionale, organizații
nonguvernamentale, celebrități locale. Colegii mei îi învăța pe părinți cum să se implice mai eficient în
educația copilului (comunicare, program, aspecte metodologice), pornind de la premisa că părinții vor să
ajute, dar nu întotdeauna știu cum.
actualizarea unui plan de marketing care să evidențieze rolul școlii în dezvoltarea cognitivă, socială,
comportamentale, ritualuri, ceremonii. Mesajul transmis comunității locale trebuie să fie consistent, să
provină din mai multe surse și să exprime specificul unității respective în peisajul educativ local.
Pentru cã, dincolo de toate, școala trebuie sã beneficieze de tot ce are nevoie și nu poate sã nu fie
perceputã din douã direcții: prima e modul în care aratã și ce reprezintã pentru comunitate, o imagine care
rãmâne, și, cea de-a doua, ce se întâmplã în școalã, modul în care elevii care învațã aici o duc mai departe
în amintirea lor.
1. Coman , Cristina , Relatii publice si mass-media, Iasi, Editira Polirom,2000;

2. Dragan,I. , Paradigme ale comunicarii de masa, Editura Sansa, Bucuresti, 1996;
3. McQuail, Denis, Windahl,Seven, Modele ale comunicarii, Bucuresti, Editura
Comunicare.ro,2004;
4. Remus ,Pricopie, Relatii publice,Curs suport.
762
Școala ca organizație
Prof. înv. primar Marin Florentina
Şcoala ca organizaţie, expresie a societăţii postmoderne (postindustriale, informaţionale, bazată pe

cunoaştere) pune accent pe obiective, proiectate ca elemente strategice ale normativităţii , dezvoltate într-
un context mobil şi deschis.
Valorile promovate în cadrul organizaţiei şcolare provin din toate domeniile cunoaşterii: morale,
ştiinţifice, tehnologice, estetice, psihofizice și exprimă cerinţe general umane, concentrate formativ la
nivelul valorilor fundamentale aflate la baza conţinuturilor generale ale educaţiei: binele moral, adevărul
ştiinţific, utilitatea adevărului ştiinţific, frumosul (din artă, natură, societate), sănătatea (psihică şi fizică).
Traducerea lor pedagogică, în cadrul curriculumului, dar şi al managementului şcolar, fiind realizată în
funcţie de vârsta psihologică şi de statutul social al elevilor.
Comportamentele „actorilor educaţiei”, prezenţi la nivelul organizaţiei şcolare, sunt orientate
valoric în raport de statutul pedagogic, social, profesional, al acestora, mediat normativ la nivelul
corelaţiilor necesare între manageri – profesori – elevi – personal administrativ – reprezentanţi ai
comunităţii educative locale. Fiind exprimate prin mentalităţi, obişnuinţe, atitudini (afective,
motivaţionale, caracteriale, dar şi cognitive), dependente de:
a) autoritatea funcţională a normelor interiorizate în grade diferite, în planul conştiinţei individuale
şi sociale a „actorilor şcolii”;
b) tradiţia şcolii acumulată, transmisă şi perfectată istoric, de la nivel naţional, teritorial şi local,
dar şi internaţional;
c) specificul comunităţii educative locale, manifestat în plan psihosocial, profesional, economic,
naţional, religios, politic, ideologic etc.
Şcoala a avut un rol decisiv în dezvoltarea societăţii româneşti moderne. Instituţiile şcolare au
îndeplinit roluri şi funcţii multiple de-a lungul timpului.. Imaginea unei şcolii este ansamblul
reprezentărilor care îi sunt asociate unei identităţi specifice de către toţi actorii implicaţi în activităţile
şcolare - profesori, elevi, părinţi, autorităţi, mass media.
Imaginea şcolii este un complex constituit din istoria organizației şcolare, calitatea ofertei
educative, performanțele sale şi stabilitatea instituțională, prestigiul în comunitate.
În conturarea unei strategii de optimizare a imaginii unei şcoli, se ţine cont, în primul rând, de obiectivele
instituţiei şcolare dar şi de orizontul de aşteptare al comunităţii. Factorul principal în crearea imaginii
şcolii îl reprezintă calitatea procesului instructiv şi educativ asociată cu calitatea cadrelor didactice.
Se poate vorbi despre imaginea proiectată a școlii și imaginea reală a ei. Prima este imaginea pe
care managementul şcolii doreşte să o promoveze în interiorul și in exteriorul său, pe baza propriilor
standarde şi interese, care pot intra în contradicţie uneori cu imaginea reală. Cei interesați să beneficieze
de serviciile oferite de şcoală se ghidează în opţiunile lor după această imagine propusă de şcoală, dar se
pot confrunta cu dificultăţi în momentul când cunosc imaginea reală a şcolii. Imaginea unei şcoli este cel
mai bine promovată prin acţiunile desfăşurate, în contextul domeniului de activitate.
Calitatea şcolii depinde de factorul uman, atât de cadrele didactice, elevi şi orice alte persoane care
lucrează în şcoală. Toate acestea influenţează imaginea pe care beneficiarii serviciilor şcolii şi-o formează
despre activităţile organizaţiei şcolare. Astăzi şcolile sunt nevoite să intre în competiţie între ele, pe baza
identificării imaginii lor publice de către utilizatorii serviciilor lor. Locul central în actul de construire a
imaginii unei şcoli este conferit de calitatea tuturor proceselor instructive şi educative care au loc în
şcoală, calitate regăsită în nivelul de satisfacţie al beneficiarilor: elevi, părinţi, comunitate faţă de
serviciile oferite de şcoală. Un rol fundamental îl au formatorii de imagine a şcolii. Consilierul de imagine
trebuie să monitorize zeabsolut tot ceea ce se întâmplă în şcoală.
Campaniile mass media sunt parte a unei strategii de dezvoltare a învăţământuluişi educaţiei care
include preocuparea pentru servicii oferite elevilor şi profesorilor.
763
Conform teoriilor organizaţionale, alegerea şi competiţia urmăresc forţarea şcolilor să inoveze şi să

diversifice programele lor. Politicile sectorului public au produs cele mai multe inovaţii şi au diversificat
opţiunile lor pentru familie.
Campaniile de presă au un rol important în mediatizarea şcolii, în formarea opiniei publice asupra şcolii.
Orice campanie de presă despre fapte în care sunt implicaţi copilul şi tânărul, vizează direct sau indirect
şcoala (Saunders & Goddard,2002, p. 2).
Bibliografie:
Jinga I.,(2002) Managementul învățământului, București, EDP
Necșoi D (2015) Promovarea instituțiilor școlare. Curs , Brașov
764
Şcoli cu elevi inimoşi
prof. Marin Georgeta Virginia

Școala gimnazială nr. 1 Cuza Vodã judeţul Cãlãraşi
Şcoala gimnazialã „Iancu Rosetti” comuna Roseţi judeţul Cãlãraşi
Elevii Şcolii gimnaziale nr. 1 comuna Cuza Vodã judeţul Cãlãraşi şi ai Şcolii gimnaziale “Iancu
Rosetti” comuna Roseţi judeţul Cãlãraşi, sub îndrumarea cadrelor didactice au iniţiat, organizat şi
desfãşurat o serie de proiecte educaţionale şi de activitãţi extracurriculare de voluntariat umanitar.
Dupã cum se ştie, voluntariatul are un rol important în educaţia fiecãrei persoane, dar mai ales în
educaţia elevilor, deoarece prin astfel de activitãţi se formeazã şi consolideazã competenţe sociale şi se
acumuleazã noi cunoştinţe.
Prin implicarea în activitãţi umanitare, elevii devin conştienţi de importanţa pe care o au gesturile
şi acţiunile lor în viaţa membrilor defavorizaţi ai comunitãţii din care fac parte şi acest lucru îi
responsabilizeazã.
Printre activitãţile social-umanitare organizate şi desfãşurate se numãrã proiectul educaţional “Noi

suntem alãturi de tine”, proiect care a avut ca obiectiv principal susţinerea elevilor care provin din medii
sociale defavorizate, activitãţile educative “De Crãciun, fii mai bun”, “Iepuraşul aduce daruri tuturor
copiilor”, “E şi ziua ta, copile!”, activitãţi în cadrul cãrora s-au organizat donaţii de îmbrãcãminte,
încãlţãmine, rechizite, jucãrii şi dulciuri, care au fost oferite elevilor cu situaţie materialã precarã.
Alte activitãţi care au avut caracter umanitar:
- “Sãptãmâna legumelor şi a fructelor donate”- campanie desfãşuratã în cadrul Strategiei

Naţionale de Acţiune Comunitarã;
- “Din suflet pentru suflet” – campanie umanitarã desfãşuratã la iniţiativa Societãţii Naţionale
de Cruce Roşie.
Prin aceste activitãţi s-a urmãrit sensibilizarea elevilor cu privire la ajutorarea colegilor cu situaţie
materială precară, implicarea elevilor în activităţi de voluntariat dar şi atragerea părinţilor şi a membrilor
comunităţilor locale în activităţile desfăşurate de şcoală.
Alãturi de elevi, s-au implicat activ colectivele de cadre didactice, pãrinţii elevilor, un numãr
destul de mare de membri ai comunitãţilor locale dar şi câţiva agenţi economici de pe raza comunelor.
Au fost încheiate parteneriate educaţionale cu diferite instituţii abilitate în domeniul educaţional,
dar şi cu alte instituţii şcolare din judeţ.
Consider cã prin implicarea în acest tip de activitãţi am reuşit sã obţinem câteva rezultate, dintre
care precizez:
- formarea unei atitudini pozitive şi active faţă de semenii aflaţi în situaţii dificile;
- conştientizarea elevilor cu privire la rolul activităţilor de voluntariat;
- implicarea unui număr cât mai mare de elevi în activităţi extracurriculare;
- creşterea respectului comunităţilor locale faţă de educaţia dată de şcoală.
În încheiere consider cã, rolul şcolii este de a pregãti elevul nu doar din punct de vedere ştiinţific,
ci de a-l pregãti pentru activitãţile complexe pe care le va desfãsura în viitor în societate.
765
Educatoare: IONELA MARIN

Gradinita: MAGIC YEARS, Bucuresti
“În vremurile moderne părerile oamenilor despre educaţie sunt împărţite. Nu este o părere general
împărtăşită despre ceea ce tinerii ar trebui să înveţe, atât în relaţie cu virtuţile morale dar şi cu succesul în
viaţă. Nu este clar nici dacă educaţia ar trebui să fie mai degrabă preocupată cu dezvoltarea intelectului
sau a caracterului. Evenimentele contemporane au făcut problema şi mai dificilă şi nu este cert dacă
educaţia ar trebui să fie în primul rând vocaţională, morală sau culturală. Unii le recomandă pe toate trei”.
Interesul pentru educaţie a fost dintotdeauna o preocupare majoră a societăţilor şi a elitelor lor. În
perioada modernă, începând cu revoluţia industrial, când accesul la şcoală s-a generalizat, învăţământul a
devenit o prioritate pentru toate clasele sociale, fie şi doar din speranţa, justificată, că individul să se poate
ridica deasupra condiţiei date de familia, locul şi circumstanţele în care s-a născut.
Studii efectuate în ultimii ani, care au analizat educaţia şi învăţământul românesc, fie pe toţi parametrii
învăţării (a învaţă să ştii, a învaţă să faci, a învaţă să fii şi a învaţă să trăim împreună, cum ar fi: “The
ELLI Index – Europe 2010”) fie pe parametri independenţi: “a învaţă să ştii” sau “a învaţă să faci” au
scos în evidenţă cam aceleaşi probleme: că există o strânsă corelaţie între nivelul scăzut al învăţământului
şi problemele economice ale ţării. Ca să nu mai vorbim de cele sociale. Astfel, este necesară:
1.Crearea unei viziuni de ţară pentru educaţie şi învăţământ pe termen lung. Analizele sistemelor
performante sugerează că este nevoie cam de şase ani pentru a se vedea rezultate pozitive măsurabile.
2.Stabilirea de standarde ridicate şi deci, de aşteptări de la toţi elevii şi de la toate şcolile.
3.Egalitatea de şanse pentru toţi copiii. Pe lângă nevoia de fonduri pentru şcolile şi liceele de la ţară sau
din zone sărace, se poate stabili un sistem de aducere la oraş sau în şcolile mai căutate a învăţătorilor şi
profesorilor, urmând un sistem de alocare prioritară pentru cei ce stau o perioada la ţară sau în şcolile
defavorizate).
4.Pregătirea viitorilor profesori ar trebui să se facă în colaborare directă și verificabilă între universităţi şi
şcoli, cu practică la şcoli – parte din cerinţele pentru acordarea diplomei.
5.Alinierea curriculei pentru clasele 0-12 şi necesitatea coerenţei în implementarea ei la nivel de clasă, cu
asigurarea spijinului material. Acesta este un punct foarte vulnerabil al situaţiei actuale, căci documentele
existente separă pedagogia de curriculă, aceasta din urmă devenind doar o înşiruire de conţinuturi. Se
perpetuează la catedră idea că cea mai importantă misiune a dascălului este transmiterea informaţiei, iar
pedagogia şi metodica sunt doar nişte decoraţiuni ulterioare.
6.Motivarea şi implicarea elevilor în întreg procesul şcolar (excursii, ore după şcoală, sport organizat,
activităţi artistice, etc). La acest capitol s-au făcut progrese foarte bune în ultimii ani.
7.Clarificarea responsabilităţilor şi folosirea lor pentru dezvoltare şi iniţiative. Cine scrie curricula, cine o
verifică, de câte nivele de inspecţie este nevoie.Tot aici, este necesară creş̦terea gradului de obiectivitate
în evaluările elevilor și corelarea evaluărilor şcolilor şi liceelor cu evaluările de la testele naţionale.
8.Eficientizarea folosirii resurselor. Şi aici s-au făcut progrese, însă descentralizarea devine ineficientă
dacă nu este corelată cu flexibilitatea în alocarea fondurilor.
9.Crearea unui “portret de caracter”, aşa cum îl numea Simion Mehedinţi, al elevului. Să ne punem de
acord asupra trăsăturilor de caracter pe care ar trebui să le aibă un elev al societăţii româneşti
contemporane şi, mai ales viitoare, într-o lume globalizată.
10. Conectarea la practicile educaţionale de success în contextual globalizării (ex: promovarea analizelor
lui John Hattie a cărui carte a fost tradusă în româneşte fără a fi însă promovată în şcoli; sau luarea de
decizii bazate pe studierea datelor colectate despre performanţele elevilor).
Odată făcută legătură dintre specificul românesc şi contextul extern trecut şi contemporan, pe fondul
experienţelor noastre şi ale altora care au avut success, să vedem ce s-ar putea face pentru a pune
dorinţele în practică.Şi putem pornim în această încercare de la o întrebare pusă de un părinte român
implicat în dezbaterile pe teme de educaţie:“Cum ştiu eu că şcoala la care merge copilul meu este o şcoală
bună?” Această este o întrebare fundamentală, care necesită un răspuns pe măsură.
766
În primul rând trebuie trecut dincolo de răspunsul simplist despre câţi olimpici produce şcoala sau la câte
facultăţi primesc copiii admitere. Acest gen de evaluare, deşi recunoaşte meritele unora dintre copii, nu
spune nimic despre”valoarea adăugată” dată de şcoală potenţialului fiecărui copil. De asemenea,
procentajul infim al olimpicilor din marea masă a elevilor şi a viitorilor cetăţeni ne obligă să nu
considerăm acest aspect (pozitiv de altfel) ca fiind definitor pentru calitatea unei şcoli, că să nu mai zicem
al unui întreg sistem. Că să nu mai vorbim că un număr ridicat dintre olimpici pleacă din ţară.
Deci, cum ştim că ai noştri copii merg la o şcoală bună? Ce este o şcoală bună?
Răspunsul ar trebui dat de societatea românească. Ce fel de elev doreşte ea să fie produs de şcoală? Ce fel
de oameni dorim să avem în ţară? Ce fel de cunoştinţe şi ce fel de caracter vrem să dezvoltăm în copii?
Esenţial ar fi ca toate şcolile să aibă, pe lângă conţinuturi, obiective şi cadre cheie la fiecare materie şi, pe
lângă activităţile extraşcolare despre care se poate discuta separat, acel “portret” al elevului pe care îl
menţionam la început. Acesta (inspirat din formatul Bacalaureatului Internaţional dar adaptat la ceea ce
este nevoie în România) ar trebui să conţină o serie de trăsături de caracter care să fie integrate în
programe, care să fie prezente în viaţă de zi cu zi a şcolii, care să fie discutate de către cadrele didactice la
întâlnirile de pregătire profesionale. Dacă o şcoală îşi propune astfel de ţeluri şi are măsuri specifice de
dezvoltare, evaluare şi îmbunătăţire, atunci acea şcoală este o şcoală bună.Dacă aceste trăsături ar deveni
prioritare, şansa de a nu repeta greşelile din trecut despre care Mihai Eminescu ne atenţiona, ar
creşte:„Copiii români sunt încărcaţi cu materii atât de multe şi atât de diverse, încât nici profesorii, nici
şcolarii nu se pot orienta în capetele lor. Aceşti copii nu învaţă nimic, pentru că memoria nu păstrează
nimic nepriceput, nerumegat, unde interesul viu şi judecata copilului n-au jucat nici un rol. Singurul efect
al încărcării memoriei cu lucruri pe care nu le poate mistui e sila şi scârba copilului de carte.”
Pe de altă parte, nu ar trebui căzut nici în greşeala că “de pe timpul lui Eminescu tot aşa era”. Nu, au fost
foarte mulţi educatori de marcă în istoria pedagogiei româneşti care au contribuit la schimbări reale.Nu
trebuie ignorat nici faptul că, în ciuda multor critici, multe aspecte ale sistemului de învăţământ socialist,
nu în ultimul rând cultură generală şi, de asemenea, multe dintre schimbările din ultimii 25 de ani au fost
pozitive. Le-au lipsit însă coerența, flexibilitatea şi viziunea pe termen lung. Toate acestea ar trebui
discutate în dezbaterile publice, iar acelea dintre ele care se potrivesc cu noua viziune de ţară, să fie
păstrate. Nicolae Slavici spunea: “Menirea firească a şcolii nu e să dea învăţătură, ci să deştepte cultivând
destoinicirile intelectuale în inima copilului, trebuinţa de a învăţa toată viaţă”.
Nu avem nicio îndoială că cei mai mulţi dintre cei implicaţi în educaţie şi învăţământ, dar şi simplii
părinţi sau cetăţeni interesaţi de soarta viitorului ţării lor sunt de acord cu Nicolae Slavici.
Pentru ca şcoala să cultive “destoinicirile intelectuale”, şi am adaugă noi şi practice ale copilului, ea ar
trebui să ştie atât cum să o facă prin curriculum, pedagogie, resurse şi politici înţelepte dar şi care sunt
“destoinicirile” fiecărui copil care îi intră pe poartă. Şcoala, universitatea, părinţii, organizaţiile non
uvernamentale şi partidele trebuie să se pună de acord asupra direcţiei spre care să se îndrepte societatea
românească, să creeze cadrul necesar astfel încât copiii de astăzi să simtă “trebuinţa de a învăţa toată
viaţă” pentru propria desăvârşire şi a României devenire şi participare la progresul şi prosperitatea
umanităţii.
De la Aristotel încoace, care avea dilemele menţionate la începutul articolului, şi până în ziua de astăzi,
întrebările despre rolul şi scopul educaţiei viitorelor generaţii transcend graniţe şi perioade istorice.
Provocarea pentru noi astăzi este de a căuta şi încerca să creeam o lume mai bună cu materialul avut şi în
contextul social, uman, istoric şi geografic contemporan al României.
767
1 DECEMBRIE - ZIUA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI

„DIN STEJAR STEJAR RĂSARE !„
Prof. Mariana Marin

Școala Gimnazială „Gheorghe Diboș„
comuna Mănești, județul Prahova
Ziua naţională este o zi deosebită pentru toţi românii, pentru că are o semnificaţie istorică
deosebită. Unirea realizată în 1918 este una din cele mai mari realizări istorice ale poporului nostru.
Insuflarea dragostei pentru strămoşii noştri, pentru trecutul istoric al poporului nostru, pentru realizările
istorice şi culturale, precum şi pentru personalităţile pe care le-a dat acest popor de la începuturile sale şi
până azi, sunt doar câteva din subiectele pe care le abordăm cu ocazia acestui eveniment.
Ziua Naţională este un bun prilej de a aborda astfel de subiecte pe teme de istorie, ocazie cu care
insuflăm copiilor sentimente de dragoste şi respect pentru: limba română, ţara noastră, poporul român,
strămoşii noştri, pentru obiceiurile şi tradiţiile strămoşeşti, pentru istoria şi eroii noştri, mândria că sunt
descendenţii unor oameni curajoşi şi iubitori de neam şi ţară.
La școala noastră, comisia educativă a propus realizarea unui program de activități care să fie
realizat de mai multe clase de elevi ale învățământului gimnazial , astfel încât acestea să prezinte pentru
colegii lor un portofoliu de activitate care să cuprindă toate regiunile istorice ale României, repartizate
unor clase , constând în pregătirea și expunerea unui panou cu imagini si elemente semnificative ale
fiecărei regiuni , pregătirea și prezentarea unui PPT cu zona istorică pe care o reprezentau și realizarea
unui dans specific acesteia .
Așa stând lucrurile, elevii clasei a VII a A , au realizat împreună cu îndrumatorul lor, prof.
Mariana Marin tot ceea ce reprezintă regiunea istorică MOLDOVA . Programul de activitati specifice
zonei a constat în :
 Confecţionarea de ecusoane si pliante cuprinzand semnificatia Zilei Nationale a Romaniei și distribuirea
acestora tututror elevilor din școală
 Învǎţarea unor cântece dedicate zilei de 1 Decembrie
 Plantarea unui stejar in curtea scolii
 Evocarea evenimentului prin realizarea unui ppt cu regiunea Moldova
 Prezentarea unui dans popular moldovenesc .
Activitatea cu clasa a început cu confecţionarea de ecusoane și pliante și distribuirea acestora tuturor

elevilor din școală ,învǎţarea unor cântece dedicate zilei de 1 Decembrie și plantarea unui stejar in curtea
scolii.
În preajma Zilei Naționale a avut loc la Căminul Cultural din localitate un program în cadrul căruia
fiecare clasă care a reprezentat o regiune istorica a prezentat materialul conceput cu aspectele importante
din fiecare zonă , după care a urmat dansul specific .
768
Secvență din momentul învățării unor cântece

populare în cadrul orei de dirigenție dedicate Zilei
Naționale a românilor , unii elevi purtând un
element de port popular .
Momentul plantării unui stejar în curtea școlii .

La îndemnul d-nei diriginte, prof. Marin Mariana ,
fiecare elev a scris câte un mesaj , acestea au fost
introduse într-o sticlă , iar în momentul plantării
stejarului, în groapa acestuia a fost depusă și sticla ,
astfel încât peste timp mesajele probabil vor fi citite .
Elevii clasei a VII a A au conceput un ppt cu
elemente specifice zonei istorice MOLDOVA ce a
reliefat tot ceea ce este mai frumos :
-domnitori ai Moldovei
-personalități ale României născute în zona Moldovei
-scriitori și case memoriale
-castele , palate, cetăți
-mănăstiri și sfinți reprezentativi ai Moldovei
-defilee și chei , lacuri și baraje
-datini și obiceiuri din zona Moldovei
De asemeni, elevii clasei a VIIa A au prezentat o
horă moldovenească , fondul muzical fiind asigurata
de îndrăgitul interpret al Bucovinei Alexandru
Brădățan, iar coregrafia fiind realizată de d-na
dirigintă împreună cu fostul director al Căminului
Cultural din comuna Mănești , dl. Aurică Stoica .
Activitatea a fost realmente un succes , la final
toți elevii , indiferent de regiunea istorică prezentată
au încins o horă mare, pe melodia „ Acasă-i
România ” .
Diriginta clasei împreună cu una dintre elevele sale
îmbrăcată intr-un costum popular de Bucovina,
costum ce a aparținut mamei d-nei profesoare .
769
CLUBUL DE CREAȚIE DE LA ȘCOALA GIMNAZIALĂ

„TOMA COCIȘIU” BLAJ
Prof. Marinescu Sabina-Victoria

Școala Gimnazială „Toma Cocișiu” Blaj
Clubul de creație de la școala noastră, înființat în urmă cu patru ani la inițiativa prof. Staicu Laura
Marinela și Marinescu Sabina-Victoria, organizează activități cu tematici diferite. El are ca scop
dezvoltarea abilităților sociale, creative și de învățare activă, prin activități de educație nonformală,
destinate elevilor din ciclul gimnazial.
Scopul activităților din cadrul acestui club este de a produce o schimbare, o creștere, o echilibrare
în dezvoltarea elevului, de a asigura libertate de exprimare și manifestare a dorințelor, trebuințelor,
nevoilor, opiniilor, atitudinilor sale. În acest cadru, elevii au posibilitatea să își experimenteze propriile
trăiri, să relaționeze liber cu ceilalți, să comunice și să își exprime, prin mijloace artistice, emoțiile,
sentimentele, creativitatea, imaginația, să se exprime pe sine așa cum simt.
Prin intermediul acestor ateliere, elevii învață:
 să formeze relații armonioase cu cei din jur, să comunice, să se facă înțeles;

 să se cunoască pe sine, să își dezvolte abilități creative;
 să își exprime propriile emoții, să intre astfel în contact cu sine, depășind blocajele;
 să lucreze în grup, să coopereze, să își echilibreze relațiile cu ceilalți, capătând astfel o imagine
coerentă despre sine și raportarea la lume;
 să se elibereze de tensiuni, anxietăți, de stres, de frustrări și sentimente negative;
 să se poată identifica și să-și amelioreze probleme în legatură cu contextul familial, relațional,
capacitatea de comunicare, echilibrul afectiv, relațiile de atașament, capacitatea de integrare în grup,
comportamentul școlar, imaginea de sine, stima de sine.
În cadrul atelierelor, elevii învață să realizeze diferite obiecte din materiale reciclabile, au ocazia să
experimenteze lucrul cu diferite obiecte, texturi și tehnici prin care să-și îmbunătățească și să-și
consolideze abilitățile manuale, să le crească autonomia personală, precum și capacitatea de concentrare a
atenției și să le stimuleze creativitatea.
Activitățile se desfășoară lunar, de obicei vinera, după orele de curs. Sunt realizate obiecte după o
planificare prealabilă și în funcție de anumite sărbători, ținându-se seama și de dorințele elevilor. Spre
exemplu, în fiecare an, în preajma Crăciunului sunt realizate ornamente cu care se organizează o expoziție
cu vânzare la școală, iar o parte, elevii le duc acasă și le dăruiesc celor din familie pentru a le bucura
sufletele, pentru a-i face mândri pe părinți de ceea ce realizează copiii lor la școală înafara orelor de curs,
dar și pentru a simți mireasma bradului care se risipește peste tot sau a mirosului de ceară de albine de la
lumânări.
Din material textil sunt realizate păpuși. În cadrul acestui club, elevii sunt învățați să picteze pe
sticlă, să deseneze pe lemn și să facă magneți, să realizeze colaje etc.
La întâlnirile cu părinții, se analizează și se interpretează semestrial produsele activității copiilor, pe

care le pot vedea pe facebookul școlii unde sunt promovate, comportamentul lor în grup, se formulează
recomandări, dacă se impun. Legătura cu părinții este menținută constant, pe tot parcursul derulării
programului, aceștia sprijinind activitățile, chiar cu materiale care nu pot fi procurate din alte surse.
770
ASPECTE ALE ACTIVITĂȚII ELEVILOR ÎN CADRUL CLUBULUI DE CREAȚIE
771
Erasmus+ Training Course

Geography Field Study Visits/Revisited
Prof. Marinovici Viorica

Colegiul Tehnic ,, Radu Negru” Galați
In cadrul proiectului Erasmus +, axa KA1 ,,Cultură, instruire, performanţă într-un parteneriat
europaean activ: profesor informat - elev motivat” implementat de Colegiul
Tehnic ,,Radu Negru” Galați, am participat la programul de formare
,,Geography Field Study Visits/Revisited”. Furnizorul acestui program de
formare a fost Aeiforum, Pireu, Grecia. Programul cursului cuprinde studii
de teren in cadrul cărora participanții creează planuri de lecții, recunosc
diverse forme geografice/geologice din anumite situri, discută cu profesorii
greci și schimbă opinii privind valorificarea activităților în aer liber pentru
predarea și învățarea geografiei.
Cursul este structurat pe trei module:
A. Introducere în domeniul geografiei / geologiei pentru învățământul primar și secundar;

B. Metodologia muncii pe teren în domeniul geografiei și geologiei;
C. Interpretarea datelor colectate și valorificarea acestora pentru predarea și învățarea geografiei.
Obiectivul cursului a fost imbunătățirea predării geografiei prin intermediul activităților de
invățare desfașurate in aer liber.
Activitățile desfașurate în cadul acestuia au vizat: realizarea planului unei activități

de invățare în aer liber; corelarea conținuturilor vizate de curriculum pentru
disciplina geografie cu activitățile desfașurate in aer liber; intocmirea planului lecției
desfășurate in aer liber sau al excursiei formulând obiectivele, competențele ce vor fi
dobândite de elevi, modalitățile de evalure a activității; participarea la activitățile
pentru care au fost realizate planurile excursiilor și planurile de lecție (Muzeul de
Mineralogie, Vulcanul Sousaki, Canalul Corint, regiunea istorica Lavrion , arcul
vulcanic din Marea Egee) simulând desfășurarea activităților in cadrul unei lecții cu
elevii.
Aptitudini şi competenţe dobândite de participanți în cadrul programului de formare:
-să coreleze competențele prevăzute de curriculum pentru disciplina geografie, cu activitatea în aer liber;
-să realizeze planul unei activități de învățare în aer liber având în vedere autorizațiile necesare,
respectarea măsurilor de siguranță, pregătirea echipamentelor , instruirea elevilor;
-să realizeze planul lecției desfașurate în aer liber sau al excursiei formulând obiectivele, competențele ce
vor fi dobândite de elevi, modalitățile de evalure a activității;
-să valorifice activitatea în aer liber în vederea atingerii interdisciplinarității.
772
Să educăm cu viziune!
Prof. Mariș Cristina

CSEI „Paul Popescu Neveanu” Timișoara
O serie de factori influențează calitatea actului educațional. Promovarea imaginii unei instituții
școlare reprezintă acțiunea de interferență a rolului instituției educaționale cu cea a rolului angajaților,
având ca rezultat evidențierea evenimentelor importante din viața instituției pe plan local, național și/sau
internațional.
Pornim de la ideea că dascălii sunt cei care dirijează pașii micilor vlăstare în abecedarul vieții,
deschizându-le drumul spre toate formele de cunoaștere, de înțelegere și de interpretare ale lumii
înconjurătoare.
Cadrului didactic îi revine un rol important pentru sistemul de educație, schimbarea comportamentului
acestuia trebuie să vizeze progresul, performanța, inovarea, competitivitatea, plăcerea de a învăța,
libertatea de a fi unic și șansa la succes a celui educat.
Printr-o planificare riguroasă a acțiunilor unei instituții școlare, printr-o strategie de marketing
eficientă care să răspundă nevoilor educabililor, printr-o schemă strategică realistă, școala se poate
deschide spre comunitate, poate fi punctul de întâlnire a influențelor educative formale cu cele informale
și/sau nonformale.
Construirea unui parteneriat între școală și comunitate este un proces necesar și se bazează pe o
legătură permanentă între cele două părți, știut fiind faptul că instituția școlară este direct influențată de
ceea ce se întâmplă în mediul social, deoarece depinde de resursele materiale, financiare, umane,
informaționale.
Școala, ca instituție educațională, își poate armoniza relațiile cu comunitatea, a cărui parte
intergrantă este, prin transmiterea mesajelor pozitive, prin promovarea modelelor de bune practici, prin
stimularea dialogului între diferiți factori instituționali.
În educația copiilor trebuie implicați eficient și părinții acestora, deoarece relațiile de colaborare
dintre părinții educabililor și cadrele didactice întăresc identitatea școlii și sporesc prestigiul instituțional.
Noi, dascălii, suntem datori să-i însoțim pe copii pe greul, dar frumosul, drum al cunoașterii, avem
posibilitatea să le stârnim curiozitatea, să-i educăm cu viziune, transformând elevii în actori principali ai
demersului educațional prin atingerea unor obiective de natură formală, informală și nonformală.
773
TREI PARTENERI CARE PROMOVEAZÃ IMAGINEA ŞCOLII
MÂRZALI ONGEN
LICEUL TEORETIC MURFATLAR
Promovarea imaginii unităţii noastre şcolare reprezintă o prioritate pentru o bună colaborare între cei
trei parteneri educaţionali: liceu -elevi -părinţi. Educația este obligatorie, dar din fericire nici o instituție
nu poate forța alegerea. “Clientul” este liber să aleagă. Această dependență a unității școlare de libertatea
de alegere a elevilor face ca şcoala să depindă de implicarea ei în modificarea nevoilor şi aşteptărilor
acestora.
Informarea nu este de ajuns, şcoala trebuie să aibă capacitatea şi să fie pregatită de a adapta programul
educaţional la nevoile în schimbare ale “clientilor”. Şcoala este un element esenţial al oricărei comunităţi
prin resursele umane pe care le are, dar şi prin spaţiile de învăţare disponibile. O şcoală/grădiniţă
responsabilă este garantul dezvoltării permanente a comunităţii. Şcoala-grădiniţa, nu poate funcţiona bine
fără sprijinul comunităţii, aceasta reprezintă o resursă, oferindu-şi serviciile şi altor membri ai comunităţii
pe lângă tinerii şcolarizaţi şi contribuind astfel la dezvoltarea comunităţii şi altfel decât prin realizarea
educaţiei formale.
Pentru a reuşi, o instituţie educaţională are nevoie să se adapteze corespunzător mediului complex şi în
continuă schimbare. Toate activităţile instituţiei au loc şi sunt dependente de mediul exterior. Managerii
instituţiilor au nevoie să înteleagă importanţa mediului şi a schimbarilor care se produc şi modul cum pot
afecta succesul sau chiar supravieţuirea instituţiei.
Prevederea transformărilor potenţiale ale macromediului, va da instituţiei timpul necesar pentru a

planifica răspunsurile adecvate. Mediul poate fi într-o transformare rapidă sau lentă. Într-un mediu stabil,
forţele demografice, economice, ecologice, tehnologice, legislative şi culturale rămân stabile de la an la
an.
De-a lungul timpului, activităţile de formare şi promovare a imaginii liceului noastru au fost:
 difuzarea informaţiilor cu privire la oferta educaţională, programele și proiecte

educaţionale , baza materială, resursele umane, rezultatele şcolare;
 consilierea părinţilor privind orientarea şcolară;
 dezvoltarea de parteneriate eficiente la nivel local, judeţean, regional, național

 în scopul promovării imaginii instituției noastre şi a corelării ofertei educaţionale cu cerinţele de
pe piaţa muncii locale / regionale; promovarea imaginii liceului prin diverse surse informaţionale
(presă locală scrisă, internet).
Elevii liceului participã la activitãţile realizate de ONG Mare Nostrum: Crosul Mãrii Negre,
monitorizarea plãjii, CRÃCIUN ECO, MÃRŢIŞOR ECO. Pentru cã existã parteneriat cu Junior
Achievment se realizeazã cerc de economie sub ȋndrumarea profesoarei Marzali Ongen. Sunt elevi care
participã la diverse acţiuni de voluntariat, amenajare de „ Colţ verde”.
La tȃrgul de oferte educaţionale sunt arãtate prin imagini toate concursurile şi activitãţile cele mai
importante ȋn care elevii au fost evidenţiaţi.
774
Activităţi educative pentru elevii cu abilităţi înalte - exemple de bune practici
Masoud Daniela Nicoleta,

Şcoala Gimnazială “Sf. Andrei”, Bucureşti
De multe ori, copiii supradotaţi nu se remarcă prin nimic care să-i diferenţieze ca atare în şcoală,
dimpotrivă rezultatele lor şcolare pot fi mediocre. Supradotarea există, dar nu se manifestă vizibil
întotdeauna, nu este „transparentă”. De cele mai multe ori, supradotaţii se regăsesc printre elevii cu
rezultate medii, de aceea şcoala, profesorii au datoria de a facilita şi de a construi un mediu de învăţare
prin care supradotaţii să fie stimulaţi să îşi releve şi dezvolte aptitudinile, talentele, dotările. Stimularea
cognitivă şi sprijinul afectiv-emoţional al copiilor cu potenţial intelectual şi aptitudinal înalt ar trebui să se
realizează în clasă, acest aspect, însă, necesită alte tipuri de organizare şcolară şi alte modalităţi de
implementare a curriculum-ului şcolar. Un programe educaţional eficiente pentru supradotaţi frecvent
citat în literatura de specialitate este metoda rezolvării creative a problemelor a lui Parnes (1977). Sidney
J.Parnes a fost fondatorul fundaţiei pentru educaţie creativă, el a studiat o viaţă modalităţile prin care se
pot realiza programe educative care să vină în sprijinul elevilor pentru soluţionarea problemelor în
învăţare şi pentru dezvoltarea gândirii creative, el susţinea necesitatea diferenţierii curriculum-ului.
Pornind de la lipsa de fonduri, dar şi de la necesitatea materialelor didactice, elevii de la ciclul primar au
fost provocaţi să găsească soluţii. Am ales activitatea educaţională cu tema “Cum putem să dotăm
cabinetul metodic?”.
Astfel, 41 de elevi de la clasele I, a II a , a III a si a IV a au format echipe ce au avut misiunea de a găsi
soluţii practice pentru a rezolva problema unor materiale didactice necesare orelor la ciclul primar. Marţi,
2 februarie 2016, am organizat cu ajutorul tehnologiilor moderne sesiunea de comunicări şi prezentări, în
care fiecare echipă şi-a prezentat proiectul:
1. Ceas realizat din suport de pahar; un mini-peisaj de iarnă realizat din farfurie de unică folosinţă şi
plastilină. Ceasul şi peisajul se completează reciproc ( ora de seară indicată corespunde cu peisajul
realizat). Vor fi folosite la tema : Timpul. Unităţi de măsurare a timpului şi/sau la tema “ Anotimpurile”.
2. Harta fizică României realizată din mulaj de plastilină plus 2 şabloane realizate din colaj cu resturi de
hârtie colorată. Pot fi utilizate la orele de “Geografia României”, dar şi la orele de comunicare în limba
română.
3. Macheta cu sistemul solar realizată din sfoară, carton, tempera, plastilină sârmuliţe, o bucată de placaj
subţire; vor fi necesare la orele de ştiinţe/ geografie, la tema: “Sistemul solar”.
4. Machete ( căsuţe) – “Satul românesc” – realizate din scobitori, beţe de chibrituri, carton. Pot fi folosite
la orele de “Comunicare în limba română”, “Istoria românilor”, la opţionalul “ Comunitatea noastra”.
5. Diverse măşti realizate din carton şi beţe de frigărui, plus o machetă ce reprezintă cartierul în timpul
noapţii şi/sau de Halloween. Aceste materiale pot fi folosite la orele de comunicare, la teatrul de păpuşi,
măştile la numeraţie la orele de matematică şi explorarea mediului.
6. Panou cu costume populare româneşti şi siluete realizate pe aceeaşi temă. Materialele pot fi folosite la
orele de comunicare în limba română,la orele de limba engleză sau limba franceză, cât şi la disciplina
opţională “Comunitatea noastra”.
7. Insectar realizat din modelaj – plastilina. Materialul va fi folosit la orele de “Ştiinte” şi/ sau în cadrul
unor activităţi didactice la matematică şi explorarea mediului.
8. Panou cu calendarul naturii şi coş cu fructe. Materialele vor fi folosite atât la “Matematică şi
explorarea mediului”, cât şi în cadrul orelor de la “Comunicare în limba română”.
9. Macheta cu ferma animalelor. Va fi utilizată cu succes la orele de “Ştiinţe” şi/sau “Matematică şi
explorarea mediului”, dar şi în cadrul orelor de comunicare de la clasele mai mici.
Fiecare echipă a prezentat obiectul/ obiectele realizate şi a argumentat alegerea făcută.
Colegii au ascultat cu atenţie, unii au adresat întrebări cu privire la funcţionalitatea produsului/
produselor. Au apreciat munca fiecarei echipe. Prin această activitate am antrenat elevii cu abilităţi înalte,
ei fiind puşi să gasescă soluţii inovative, dar în acelaşi timp, să lucreze, să comunice şi să colaboreze cu
ceilalţi.
775

Matache Ionela Cristina
acceptate.
– tinta;
2. Tipuri de campanii de relatii publice
776
simplu anuntare;
anunta;
pentru nesupunere.

imaginii scolii.
1. Stabilirea obiectivelor, a orarelor si a bugetelor.

777
◄Tema

comunicare ?
raspunde la el ?

auz si miscare; - spatiile disponibile mai greu de gasit;
- credibilitate pentru ca mesajul este - costuri mari;
transmis imediat; - reproducere proasta a culorilor;
- mesaj cu mare impact; - mesaj limitat de segmente de timp
- audiente immense; restrictionate;
- identificare buna cu produsul;
- popularitate.
REVISTELE - selectivitate in ceea ce priveste - nu pot domina intr-o piata locala;
audienta; - publicurile unui anumit tip de reviste
778
- atingerea unor publicuri mai instarite; sunt aceleasi;

publicitatea; - costurile de productie sunt crescute;
- mai multi cititori pentru un exemplar;
- cost relativ scazut; - costuri diferite intre reclamele locale
- potrivite pentru publicitatea si cele nationale;
distribuitorilor si a producatorilor; - uneori,reproducerea culorilor este
proasta.
RADIOUL - selectivitatea pietelor geografice; - mesaj limitat de csegemente de timp
- saturare buna a pietelor locale; restrictionate;
reclamelor.
INTERNETUL - combina caracteristicile legate de - mesaj cu impact limitat;
vaz,auz si miscare; - mesaj limitat de segmente de timp si
- selectivitatea pitelor geografice; spatiu restrictionate;
transmis;
publicitate;
conotatie tematica.
instrumente de informare publica sunt folosite pentru a atinge scopurile. Acestea incud publicatii, filme,
pagini de Web, etc.
culoare) si asupra acelor media in care apare. Iar cel care face publicitatea va sti aproximativ cand
779
intrebari :
timp.
controlate.

pozitiv.


acelei probleme;
4. McQuail, Denis, Windahl,Seven, Modele ale comunicarii, Bucuresti, Editura
Comunicare.ro,2004
780

Prof. înv. primar, Matache Larisa

Liceul Tehnologic ”Dimitrie Filipescu”, Buzău
acceptate.
– tinta;
781
simplu anuntare;
anunta;
pentru nesupunere.
4. Planificarea,implementarea si evaluarea unei campanii de relatii publice privind promovarea imaginii
scolii.
782

◄Tema
comunicare ?
raspunde la el ?
4. Dupa ce s-a raspuns la aceste intrebari ,trebuie avute in vedere alte patru intrebari :
7. Pe ce media te poti sa te bazezi ca vor livra mesajul in limitele de timp necesare pentru ca mesajul
sa fie eficient ?

auz si miscare; - spatiile disponibile mai greu de gasit;
- credibilitate pentru ca mesajul este - costuri mari;
transmis imediat; - reproducere proasta a culorilor;
- mesaj cu mare impact; - mesaj limitat de segmente de timp
- audiente immense; restrictionate;
- identificare buna cu produsul;
- popularitate.
REVISTELE - selectivitate in ceea ce priveste - nu pot domina intr-o piata locala;
audienta; - publicurile unui anumit tip de reviste
- atingerea unor publicuri mai instarite; sunt aceleasi;
publicitatea; - costurile de productie sunt crescute;
- mai multi cititori pentru un exemplar;
783

- cost relativ scazut; - costuri diferite intre reclamele locale
- potrivite pentru publicitatea si cele nationale;
distribuitorilor si a producatorilor; - uneori,reproducerea culorilor este
proasta.
RADIOUL - selectivitatea pietelor geografice; - mesaj limitat de csegemente de timp
- saturare buna a pietelor locale; restrictionate;
reclamelor.
INTERNETUL - combina caracteristicile legate de - mesaj cu impact limitat;
vaz,auz si miscare; - mesaj limitat de segmente de timp si
- selectivitatea pitelor geografice; spatiu restrictionate;
transmis;
publicitate;

conotatie tematica.
Informarea publica reprezentata de relatarile despre un individ,serviciu si produs care apar in timpul
sau spatiu rezervat pentru ‘continutul editorial” – stiri,relatari, editoriale - sau pentru “programe in
audiovizual”. Desi o mare parte din datele de informare pu blica pe care practicienii de relatii publice le
ofera presei sunt prezentate sub forma de bu letine de informare sau comunicate de presa,multe alte
intrebari:
● Este proaspat ? Trebuie sa fie o stire de ultima ora, nu ceva despre care redactorul stia de ceva timp.
784
controlate.
pozitiv.
acelei probleme;
785
Liceul de Arte ”H. Darclée”, Brăila
prof. înv. primar Liliana Mateescu

Brăila- orașul dunărean cu o încărcătură emoțională, lăsată în dar de istorie…
Pentru puiul de brăilean, orașul de la Dunăre rămâne reper în Univers, centrul de greutate al bucuriilor
și tristeților, speranțelor, iluziilor, iubirilor, frământărilor interioare, …
E punctul de început în a-și clădi personalitatea.
Iar drumul în viață începe cu educația.
Învățământul brăilean a dat, nu doar țării, ci lumii îmtregi oameni care au avut forța de a crea noul,
utilul și frumosul. Oameni care au schimbat istoria! Iar afirmația nu se încadrează în … laude, ci este
demonstrată matematic.
Clădit pe ”temelia” Școlii de Muzică, Liceul de Arte ”H. Darclée”, Brăila este parte integrantă a Inimii-
Artă a orașului. Liceu vocațional- LICARTE, cum ne place să-l numim, slefuiește sufletele copiilor.
De-o vreme încoace, elevii noștri nu sunt doar brăileni...
De 28 de ani (din cei 33 de activitate) este a doua casă a mea. Casă. Și asta spune totul.
Școala noastră…
O adevarată uzină-
~ peste 1.000 de de elevi
~ 43 de clase- personalizate profilului și purtînd ”amprenta” sufletelor celor care își desfășoară activitatea
în ele
~ cabinete de specialitate, ateliere, săli-studio, sală de festivități
~ 3 cicluri de învățământ- primar, gimnazial, liceal
~ 4 profiluri- Muzică, Arte plastice, Coregrafie, Teatru
~ peste 150 de cadre didactice- titulare
~ personal auxiliar implicat în viața liceului
~ părinți care au înteles că arta, sub oricare formă ar fi, este o alternativă benefică în educația copiilor
~ 4 corpuri de clădire, al cincilea, in lucru- toate locațiile fiind în ”zona ARTĂ” a orașului.
Și totul strâns într-o inimă. O inimă maaare, care nu va îmbătrâni, decât atunci când nu se vor mai
auzi glasuri de copii în școala noastră.
Suntem școala unde pianul, vioara, flautul, penelul, șevaletul, paleta de culori, lutul, tutu-ul,
măștile, costumele sunt… condeie pentru copii. Condeie ce scriu în sufletul lor FRUMOSUL.
Implicați în viața culturală a orașului, micii și mai marii artiși aduc momente de bucurie sufletească
brăilenilor. Ger, arșiță, ploaie, pe cei din Arte se poate conta, fiindcă au înteles că au o misiune aparte: toți
cei din orașul nostru merită să primească un strop de SUNET, CULOARE, MIȘCARE, un ”ceva-
altceva” decât tumultul obositor al rutinei zilnice.
Dar... (fiindca e un ”dar”) adevăratul spectacol este, în mod paradoxal, în culise: acolo vei vedea cum
liceenii sunt alături de picii de la primar, cum îi ajută sau îi încurajează, cum se completează / îmbină sau
... imprumută ”profilurile”. Acolo vezi ”chimia” din uzina ARTE- Darclée.
Despre-ai noștri copii și performanțele lor stau mărturile muuultele premii.
Despre deschiderea către orice alte domenii decât al artei stau mărturie copiii noștri deveniți oameni
mari, dar și MARI. Iar ei n-au uitat Artele brăilene.
Ușor atipici, într-o lume mustind de ”șabloane și canoane”, noi, toți cei din ARTE, de la mic la mare,
suntem actori. Unii modelaeza acum suflete, alții învață să modeleze suflete prin artă.
Școala noastră nu începe pe-un bulevard din Brăila și nu se termină cu un număr în evidențe
ministeriale. Ea se află în fiecare dintre noi, copii, dascăli, părinți, în gândurile, visările, dorințele nostre,
în acțiunile și comportamentele de zi cu zi.
La finalul activității școlare din Arte, copilul constată că sufletul său și-a dezvoltat o latură aparte: va
vedea în viață frumosul, il va căuta, il va crea și îl va dărui.
Va ințelege că:
”Arta este țărm de vis și vis nețărmurit” (N. Petrescu).
786
ŞI TOTUŞI, EXISTĂ!…..
Profesor Matei Ileana
Scoala Gimnaziala Stoenesti, jud. Olt
Violenţele din mediul şcolar fac obiectul unor numeroase cercetări şi studii. Violenţa a devenit un
subiect de cercetare în sine, inclusiv la nivel internaţional. Agresivitatea este un subiect care apare cu
regularitate ori de câte ori este vorba despre copii şi educaţia lor. Ca educatori şi ca părinţi ne confruntăm
uneori cu comportamentul violent în sala de clasă sau în curtea şcolii şi ne întrebăm cum să reacţionăm în
asemenea situaţii.
Rezultat al lipsei de stăpânire a tendinţelor instinctiv biologice, violenţa se defineşte ca o izbucnire

de moment sau ca o acţiune brutală de durată, manifestată prin vorbe sau prin fapte, prin folosirea forţei
fizice, prin constrângeri brutale, cu încălcarea principiilor morale, a legilor juridice.
Din păcate, astăzi ne confruntăm cu forme de violenţă, fără îndoială cu consecinţe mai puţin
grave, când unul sau altul dintre elevii noştri caută să rezolve unele dispute minore prin agresivitate, prin
violenţă.
Aproape toate comportamentele deviante decurg din sentimentul de frustrare trăit de copil atunci
când are impresia că şcoala sau familia nu vine în întâmpinarea trebuinţelor sale. Prevenirea acestui
comportament agresiv trebuie axată pe diminuarea frustrării. Atmosfera caldă, tolerantă, bazată pe
acceptarea necondiţionată a elevilor structurează un mediu de învăţare propice, în care elevii ajung să se
cunoască şi să se înţeleagă mai bine.
Acceptarea şi toleranţa nu înseamnă că elevii vor fi scutiţi de pedeapsă în cazul în care încalcă regulile
stabilite. Relaţia afectivă, de sprijin, îi va ajuta pe elevii cu probleme de comportament să suporte
pedeapsa fără a le scădea stima de sine şi ajungând la un nivel de frustrare minim.
Ca dascăli, ne putem implica în prevenirea violenţei şcolare analizând propriul nostru

comportament care poate genera frustrare:
 în cazul în care constatăm dificultăţi de adaptare în primele săptămâni ale clasei pregătitoare
trebuie să căutăm cauzele în mediul familial şi să responsabilizăm părinţii, să cooperăm cu ei
în recuperarea şcolară a copiilor;
 să considerăm jocul ca metodă intrinsecă de predare;
 să adoptăm tehnici eficiente de predare, motivând mai mult prin recompensă şi mai puţin prin
pedeapsă;
 să acordăm atenţie fiecărui copil ştiut fiind că, acest comportament deviant poate semnaliza o
trebuinţă pe care copilul vrea să o împărtăşească, neglijarea acestei trebuinţe induce
sentimentul defavorizării sau lipsei de înţelegere din partea învăţătorului;
 să folosim negocierea pentru soluţionarea fiecărei situaţii de conflict.
Aşadar, misiunea noastră, a educatorilor nu este doar aceea de transmitere a cunoaşterii şi de

formare a competenţelor cognitive, ci trebuie să profilăm caractere, să educăm elevilor noştri plăcerea de
a învăţa, dorinţa de a reuşi şi de a face faţă schimbărilor, cultivarea încrederii tuturor elevilor.
BIBLIOGRAFIE:
Cosmovici A., Iacob L - „Psihologie şcolară”,Editura „Polirom”, Iaşi,1998

Neamţu C., - „Deviantă şcolară” , Editura „Polirom”, Iaşi, 2003
Sălăvastru D.ş.a – „Violenţa în mediul şcolar”, Editura „Polirom”, Iaşi, 2003
787
Proiect educaţional "Mihai Eminescu - poetul nepereche"
prof. Mateş Ionela Cristina
"I s-a atribuit, în mod tradiţional, lui Eminescu, o conştiinţă clară a propriei genialităţi şi, în
consecinţă, a superiorităţii în raport cu contemporanii. Dar, deşi i se dă, prin contractul cu divinitatea
însăşi, cunoaşterea absolută, geniul nu poate fi fericit, deoarece aceasta ţine de relaţia cu semenii; tocmai
condiţia sa singulară, pe care sfârşeşte prin a o accepta cu resemnare orgolioasă, îl face dificil făpturilor
omeneşti obişnuite. Între geniu şi oamenii comuni s-ar ridica, de nepătruns, zidul neînţelegerii; cu toată
frumuseţea şi delicateţea sa, fata de împărat, singura care percepe, la nivel senzorial, sublimul condiţiei
geniale, sfârşeşte prin a-şi rândui existenţa după normele omeneşti comune, trăindu-şi idila vieţii cu un
partener ce pare întruchiparea platidudinii." (Petru Mihai Gorcea, "Luceafărul - un mit original")
Cu ocazia Zilei Culturii Naţionale, cât şi a Zilei lui Mihai Eminescu (15 ianuarie), la nivelul
catedrei de Limba şi Literatura română, doamnele profesoare Florea Jeni Angela şi Mateş Ionela Cristina,
în data de 19 ianuarie 2018, la Liceul Tehnologic "Moga Voievod" Hălmagiu, au desfăşurat activităţi
dedicate zilei de naştere a "poetului nepereche" Mihai Eminescu.
Fiecare clasă gimnazială a participat cu o secţiune de recitare a următoarelor poezii, dar şi cu
referate despre opera eminesciană şi date biografice despre poetul Mihai Eminescu. Au recitat următorii
elevi: din clasa a V-a: Barbu Cristina: "Când însuşi glasul", Boteş Alecsandru: "Catrene", Dănăilă
Mădălin: "O, mamă...", Dărăştean Andreea: "Codrule, Măria ta", Dragoş Sergiu: "Rugăciune", Hanciuţa
Paul: "Şi dacă..." şi eleva Mihuţ Bianca : "Şi era ploaie cu senin" care a început activitatea prezentând
date despre Mihai Eminescu. Toţi elevii clasei a V-a şi a VIII-a au avut de realizat un portofoliu tematic
"Mihai Eminescu", care cuprinde date despre operă şi despre poet, poezii şi comentarii literare, imagini
cu Mihai Eminescu şi o scrisoare adesată poetului Mihai Eminescu. Din clasa a VI-a au recitat elevii:
Livada Robert: "Mai am un singur dor" şi Şandru Amalia: "La steaua", din clasa a VII-a au recitat: Bodea
Adriana: "Atât de dulce", Duma Patricia: "Ce te legeni...", Indrieş Denisa: "Adâncă mare", Morcan
Andrei: "Luceafărul", Nicodin Cosmina: "Crăiasa din poveşti", Nicoară Sergiu: "Dintre sute de catarge",
Sirban Emanuela: "Scrisoarea III" şi Ştefea Denisa: "Odă (în metru antic)". Din clasa a VIII-a au recitat
elevii: Covaci Denis: "La mijloc de codru", Dragoş Daniel: "De câte ori, iubito" şi comentariul literar
pentru poezia "Lacul", Negru Florn: "Floare albastră", comentariul literar pentru poezia "Sara pe deal",
Oprea Cătălina: "Adâncă mare", comentariul literar pentru poezia "Dintre sute de catarge", aceşti elevi au
primit pentru portofoliile lor o fişă de lectură pentru poezia "Crăiasa din poveşti", cu versuri şi
comentariul literar.
Decorul acestei activităţi a fost realizat cu ajutorul unor volume cu versuri de Mihai Eminescu sau
critică la adresa operei eminesciene, precum şi a unei planşe cu imagini reprezentative din opera
eminesciană, tabloul cu Mihai Eminescu, cărţile: Olteanu, A. Gh., "Mihai Eminescu, poezii, proză
literară. Antologie comentată de A. Gh. Olteanu pentru clasele IX-XII", Editura Lucman, Bucureşti, 2007,
Noica, Constantin, "Introducere la miracolul eminescian, Humanitas, Bucureşti, 1992 şi altele.
L-am numit pe Mihai Eminescu "profetul neamului", deoarece Ion Buzaşi în cartea "Poezia
religioasă românească", apărută la editura Dacia adresează o întrebare: "A fost Eminescu un poet
religios?", iar această sintagmă vrea să fie un răspuns la aceată interogaţie retorică. "Poet religios nu
înseamnă poet mistic, aşa cum au fost Sfântul Ioan al Crucii, Tereza de Avila sau Dante în literatura
universală şi niciunul în literatura noastră, dacă nu lărgim cadrele ei până la epoca străromână, unde l-am
putea include în această categorie pe Niceta de Remesiana. (...) La Eminescu, poemele filozofice
("Mortua est", "Scrisoarea I", "Rugăciunea unui dac", "Cu mâne zilele ţi-adaugi...", "Luceafărul") au un
substrat creştin, religios.(...) Lirica religioasă a lui Eminescu este încununată de cele două imnuri mariane,
adevărate capodopere ale poeziei religioase româneşti: "Rugăciune", "Răsai asupra mea..."" (Ion Buzaşi)
În sonetul "Răsai asupra mea", apare invocarea stăruitoare a redobândirii creştine, fără de care
viaţa omului este răvăşită în bătaia tuturor vicisitudinilor vieţii: "Dă-mi tinereţea mea, redă-mi credinţa/
Să reapari din cerul tău de stele: / Ca să te-ador de-acum pe veci, Marie". Câteva poeme sunt închinate
marilor sărbători ale creştinătăţii: "Colinde, colinde", "Învierea", "Legenda lui Iisus".
Activitatea s-a încheiat prin citirea acatistului închinat lui Mihai Eminescu, preluat de pe internet
788
şi prin audierea cântecului "Eminescu" de Ion şi Doina Aldea Teodorovici, pe versuri de Grigore Vieru,
de pe youtube.
Anexez: fotografie cu elevi din clasa a V-a, a VI-a, a VII-a şi din elevii din clasa a VIII-a
789
Importanţa educaţiei in formarea elevilor
Prof. Matei Anca Ramona

Şcoala Gimnazială Fărcaş jud. Dolj
Educaţia are un rol foarte important în formarea de oameni cu caracter, harnici şi buni la
suflet. Educaţia este completă atunci când toţi factorii educaţionali se implică în a face educaţie.
De aceea toţi au o mare responsabilitate. Din vremuri îndepărtate oamenii au simţit nevoia de a
transmite experienţa lor de viaţă generaţiilor următoare. Este foarte important de ştiut că oamenii
trebuie să aibă credinţă, nădejde şi dragoste de oameni, să respecte i să protejeze mediul
înconjurător, să preţuiască ştiinţa, tehnica, informatica, arta ş.a. De asemenea, este bine să facă
mişcare pentru a avea minte sănătoasă în corp sănătos. Limbile străine au un rol important în
educaţie. Cunoaşterea regulilor de circulaţie şi a noţiunilor despre maşini este foarte importantă.
CD-urile educaţionale ajută foarte mult la învăţarea diferitelor discipline într-un mod atractic
şi prietenos. Filmele educative, jocurile educative pe calculator au şi ele un rol important în
procesul de predare şi învăţare.
De asemenea, este bine de ştiut că elevii foarte talentaţi au posibilitatea să-şi dezvolte
talentele, darurile cu care s-au născut prin participarea la cercuri extraşcolare Acestea sunt foarte
utile în formarea unor oameni deschişi şi spre alte aspecte de viaţă, deoarece dezvoltarea şi
perfecţionarea talentelor copiilor vor duce cu siguranţă la formarea unor oameni foarte bine
pregătiţi în diferite domenii.
Educaţia este foarte importantă, atât educaţia şcolară, cât şi cea extraşcolară. De aceea,
copiii au datoria să fie politicoşi, răbdători şi dornici să înveţe lucruri noi şi interesante,
deoarece în aceste condiţii profesorii vor putea să le transmită din cunoştinţele şi experienţa
dânşilor într-un mod benefic şi constructiv.
Creșterea calității educației are ca scop îmbunătațirea rezultatelor școlare ale elevilor, un aport mai
mare al școlii în orientarea copiilor către o meserie potrivită cu aptitudinile lor, dar și în dezvoltarea
abilităților sociale necesare în viața de zi cu zi. Aceasta este dorința tuturor celor implicați, copii, părinți
și profesori.
Iar daca acestia isi petrec aproape cel mai mult timp in scoala, elevii trebuie sa-si manifeste, sa-si
petreaca tim pul intr-un mod placut, util si interesant. Si cum ar putea fi asa, decat prin desfasurarea unor
activitati extracurriculare avand diferite implicatii educationale sau prin participoarea in cadrul
diferitelor concursuri si parteneriate pe diferite teme: protejarea naturii, reciclarea materialelor,
campanile antiviolenta .
Activitati extracurriculare: Ziua Educatiei 5 Octombrie
790
ROLUL ŞCOLII ÎN EDUCAŢIA INTERCULTURALĂ A COPIILOR
Prof. înv. preșc. Matei Andreea Alina

Grădinița cu Program Normal Ciocănăi, comuna Moșoaia
Educaţia în perspectiva deschiderii către valori multiple reprezintă un demers pe deplin justificat,
întrucât vizează o mai bună inserţie a individului într-o lume spirituală polimorfă şi dinamică. Acest
demers formativ vine atât în întâmpinarea dezideratelor individualităţii, prin valorizarea unor trăsături
particulare, unice, ce merită a fi recunoscute sau amplificate, cât şi în profilul societăţii, asigurându-i un
anumit grad de coerenţă, solidaritate şi funcţionalitate. Solidaritatea comunitară este potenţată prin felul
cum se gestionează reproducerea marilor simboluri în interiorului spaţiului socio-cultural respectiv, dar şi
prin modul cum este reglată deschiderea spre alte formaţiuni socioculturale.
Noţiunea de educaţie multiculturală desemneaza totalitatea programelor educaţionale ce răspund

necesităţilor impuse de coexistenţa într-un mediu multietnic. Scopul educaţiei multiculturale este de a
facilita acomodarea grupurilor etnoculturale minoritare şi, în aceeaşi măsură, acomodarea şi deschiderea
societăţii majoritare la modelurile culturale specifice grupurilor minoritare. Programele educaţionale
multiculturale sunt fundamentate pe principiul diversităţii culturale şi a deschiderii societăţii
contemporane; educaţia şi predarea interculturala sunt menite să concentreze atenţia elevilor spre propria
identitate, cât şi spre valorile umane universale, egalitatea oportunităţilor educaţionale pentru toate
grupurile din interiorul societăţiiEducaţia interculturală presupune o nouă abordare a orizontului valorilor.
Problemele care se pun acum sunt cele legate de negocierea valorilor, de interpretarea lor, de
juxtapunerea şi complementaritatea lor. Din recunoaşterea egalităţii valorice a culturilor nu trebuie trasă
concluzia că toate sunt la fel şi că dispar unele diferenţe sau chiar divergenţe. Şcoala trebuie să releve şi
să cultive aceste diferenţe, revalorizând noile expresii culturale în contextul mai larg, al comunităţii în
care fiecare îşi găseşte locul potrivit.
Obiectivul principal al educaţiei interculturale rezidă pregătirea persoanelor pentru a percepe,

accepta, respecta şi experimenta alteritatea. A face educaţie interculturală presupune ca însuşi procesul
educaţional să se realizeze într-un mediu interacţional, prin punerea alături sau faţă în faţă a purtătorilor
unor expresii culturale diferite.
Multiculturalismul european este o bogăţie potenţială cu condiţia să nu diminueze sau să anuleze

identitate fiecărei culturi, şi se poate converti într-un veritabil interculturalism. Politicle educative şi
culturale se cer a fi deschise nu numai în ceea ce priveşte valorile naţionale, ci şi cele internaţionale, căci
cooperarea economică şi politica a devenit imposibilă dacă nu se aliază cu spiritul de comprehensiune şi
cooperare în domeniile culturii şi educaţiei. O educaţie aptă să se fondeze pe diferenţă şi să se deschidă în
faţa diverselor valori este singura capabilă să răspundă nevoilor Europei de astăzi şi de mâine.
Sarcina şcolii de astăzi este de a forma elevilor o conştiinţă europeană. Încă din clasele primare se
impune cultivarea respectului şi solidarităţii faţă de cultura altor popoare. În acest sens, însă elevii trebuie
în primul rând centraţi cultural, trebuie să cunoască foarte bine valorile propriei culturi, ca apoi să fie în
stare a primi informaţii despre o altă cultură. Aşadar, rezultă că „şcoala trebuie să fie mai întâi culturală şi
apoi interculturală. Trebuie mers spre intercultural prin cultural.”
BIBLIOGRAFIE:
 Cucoş, C., Pedagogie, Editura Polirom Iaşi, 2006

 Salade, D, Dimensiuni ale educaţiei, EDP Bucureşti, 1998
 Văideanu, G, Unesco 50 –Educaţie, EDP Bucureşti, 1996
791
PROMOVAREA IMAGINII ȘCOLII-STRATEGII DE MARKETING

Prof. Înv. preșcolar Matei Anișoara
ȘCOALA GIMNAZIALĂ „NICOLAE IORGA”BACĂU-
STRUCTURĂ, GRĂDINITA CU P. P. NR. 31
Promovarea imaginii unei școlii reprezintă o prioritate pentru o bună colaborare între cei trei
parteneri educaţionali: şcoală-elevi-părinţi.
O campanie de informare cu privire la activitatea educaţională, prin prezentarea diverselor activități ce

au fost derulate în școală, imaginea școlii va fi vizibil îmbunătățită iar atitudinea unora începe deja sa se
schimbe.
Orice acțiune ce vizează școala, realizată cu scop pozitiv, poate fi transformată într-o strategie de
marketing:
- Acţiuni cu parteneri educaţionali, comunitari;

- Sesiuni de comunicări ştiinţifice(participării ale cadrelor didactice și elevilor la conferințe,
simpozioane, parteneriate pot reprezenta o strategie de marketing, deoarece prin modul pe care se fac
cunoscuți stârnesc interesul pentru cunoașterea instituției pe care o reprezintă și imaginea școlii este astfel
îmbunătățită).
- Iniţierea de programe de formare a elevilor pentru realizarea unor proiecte în beneficiul
comunităţii (participarea la acţiuni organizate în scop umanitar. Derularea programelor de protecţie a
mediului ECO-ŞCOALA);
- Activităţi educative şcolare şi extraşcolare diferenţiate care răspund socializării copiilor
(concursuri, reuniuni, întâlniri cu agenţii economici, personalităţi);
- Planuri operaţionale vizând relaţia şcolară- părinţi ca factor determinant în realizarea
obiectivelor comune, şedinţe, întâlniri periodice;
- Identificarea și implicarea la nivelul comunităţii locale pentru sprijinirea copiilor şi tinerilor
proveniţi din familii cu resurse financiare reduse;
- Ziua porţilor deschise, revista şcolii, serbări școlare, excursii tematice,etc.
Inființarea și periodic reactualizarea unei pagini WEB, funcţionarea site-ului școlii, prezentarea
activităţilor din şcoală în mass-media (Radio, Tv. locală, presa scrisă ”Deșteptarea” vom reuși sǎ
atragem suficient de mult atenia asupra potenialului din școală noastră.
792
Prof. inv. prescolar: MATEI DIANA

Grad. cu P. P. ”Micul Print” nr. 22 , Brasov

angajaţi.



* profesionalismul;
793
* competenţa;
* onestitatea;
794
CARAGIALE- PRIETENUL NOSTRU
Prof. înv. primar; Matei Elena, Roșan Ancuța Mariana

Școala Gimnazială nr. 2 Almașu Mare, Jud. Bihor

Eu sunt domnul Caragiale
Cel născut în Haimanale
Ş-am venit să vă încânt
Şi cu drag să vă prezint
Ale mele personaje
Cunoscute-n lumea-ntreagă.
Astăzi eu sunt iar şcolerul
D-nul Goe ,,eminentul”
Repetent să nu rămâi
O plimbare eu făcui
Pân ” la Bucureşti , hai-hui!
Sunt mamiţa frumuşica
Şi-mi cresc cu drag ,,bombonica”
Le mai am ca ajutoare
Pe mam” mare şi tanti Miţa.
Eu mam”mare mă numesc
Şi pe Goe îl păzesc
Şi cu drag îl ocrotesc
Să nu mai dea de bucluc!
Tanti Miţa – mătuşica
A venit acum fuguţa
Să îşi apere odorul.
Chiar pe Goe, puişorul.
Ionel eu mă numesc
Şi pe loc vă nimeresc
Cu mingea ori sabia
Ori şoşonii voi umplea!
Eu sunt mama lui Ionel
Ş-am rămas mereu cu el
Să-l educ cum se cuvine
Să nu mă facă de ruşine!
Pristanada eu mă numesc
Steagurile le păzesc
Şi le număr uite-aşa
Unu, trei, cinci, şapte, nouă
Sau or” fi vreo douşnouă?
Eu sunt nenea Trahanache
Cunoscut în bună parte
C-am o vorbă c-am aşa:
-Ai puţintică răbdare...
795
Coana Joiţica eu sunt

Nevastă de om avut
Trahanache se numea
Şi mereu mă adora.
Tipătescu mă numesc
Pe Joiţica o iubesc
Ca un june prim ce sunt
Şi prefect intr-un judeţ.
Iată – mă-s acu sosit
Lângă voi să mă prezint
Caţavencu mă numesc
Si scrisoarea o găsesc!
Sunt alegătorul care
A găsit din întâmplare
O scrisoare mititică
Pentru o doamnă frumuşică.
Agamiţă-s, hop şi eu
De la centru sosii cu greu
Să fiu candidatul
Care-l va alege orişicare!
Farfuridi şi Brânzovenescu
Vă invită cu respectu
Să treceţi voi acu strada
Pe la douăsprezece trecute fix.
Eu sunt domnul CARAGIALE
Cel venit din Haimanale
Ce am scris cu mult umor
Despre defectele oamenilor.
Cu respect eu mă înclin
Şi ,,La revedere ” vă spun.
796
Educaţia tehnologică implicată în activităţile extraşcolare
Mirela Violeta Mateş - Şcoala Gimnazială ,,VIOREL HORJ,, DRAGANESTI
,,Pentru a preda,nu e suficient să stăpâneşti o sumă de cunoştinţe dintr-o disciplină ci mai ales să fii
capabil să-i formezi pe alţii pentru a-şi însuşi aceste cunoştinţe,,
Schoumaker, M. B. 1998
1. Particulaerităţi ale educaţiei tehnologice
Disciplina,,Abilităţi practice,, sau ,,Educaţie tehnologică,, are ca scop dezvoltarea abilităţilor manuale
dezvoltarea simţului practic-gospodăresc a capacităţii de a crea obiecte din materiale sau resturi de
materiale din mediul înconjurător imediat adesea naturale sau refolosibile.
Realizarea acestui scop fundamental al celor două obiecte de învăţământ specifice claselor I-
II,respectiv III-IV doi lăstari cu aceeaşi rădăcină-înseamnă de fapt realizarea celor patru obiective-cadru
prevăzute de programele şcolare şi anume:
-cunoaşterea şi utilizarea unor tehnici de lucru cu diverse materiale şi ustensile.
-proiectarea, confecţionarea şi evaluarea unor produse simple
-dezvoltarea capacităţii de cooperare în scopul realizării unui produs
-dezvoltarea simţului practic-gospodăresc şi estetic al responsabilităţii pentru modificarea mediului
natural ca răspuns la nevoile şi dorinţele oamenilor.
Aşadar în alcătuirea strategiilor de predare eficiente este necesar a se ţine cont de cunoaşterea şi
aplicarea cerinţelor fundamentale ale principiilor didactice.Predarea şi învăţarea disciplinelor de
specialitate tehnice şi tehnologice este dependenţa de respectarea practică a principiilor didactice pentru
obţinerea eficienţei activităţii de instruire şi formarea a priceperilor şi deprinderilor pentru un anumit
domeniu de activitate.
Principiile învăţământului românesc care guvernamentează didactica modernă şi au aplicabilitate în
predarea disciplinelor de specialitate tehnologice sunt:
1. principiul participării conştiente şi active a elevilor în procesul didactic
2. principiul intuiţiei
3. principiul accesibilităţii
4. principiul sistematizării şi a succesiunii logice
5. principiul temeiniciei cunoştinţelor dobândite
6. principiul legării teoriei de practică
7. principiul asigurării conexiunii inverse în procesul didactic(sau al feedback-ului)
2. Rolul activităţiilor extraşcolare
Activităţile extraşcolare au o contribuţie deosebită în optimizarea procesului de învăţământ
Învăţătorul provoacă activitatea elevului şi numai prin dinamismul activităţilor pe care le organizează
poate să-şi atragă sau nu elevii.Cadrul didactic este factorul activ care iniţiază şi conduce aceste
activităţi.Actul pedagogic autentic se bazează pe o comunicare bilaterală pe o comunicare deschisă
pedagogului adevărat urmăreşte nu numai să transmită cunoştinţe,deprinderi ci să se şi primească şi să
interpreteze.
Elevul este în centrul acţiunii ce se desfăşoară în şcoală şi în cadrul activităţilor extraşcolare ,el este într-
o continuă dezvoltare şi prin urmare constituie un univers aparte,care diferă de la individ la individ,în
funcţie de ereditate,mediu socio-economic,cultural.Atunci când vom avea informaţii suficiente asupra
acestor aspecte atunci vom putea să-i influenţăm dezvoltarea .Trebuinţa de a se juca a copilului,de a fi
mereu în mişcare,este tocmai ceea ce ne permite să împăcăm şcoala cu viaţa.
La copilul de vârstă şcolară dezvoltarea este strâns legată de activităţile desfăşurate în şcoală şi în afara
ei sub forma :vizite,concursuri,expoziţii,activităţi culturale.
Activităţile extraşcolare trebuiesc bine pregătite,coordonate şi finalizate deoarece ele sunt atractive la
orice vârstă iar pentru că se desfăşoară într-un cadru nou,stârnesc înţeles,produc bucurie,facilitează
acumulări de cunoştinţe chiar dacă este nevoie de efort suplimentar.
797
În realizarea activităţilor extraşcolare sunt antrenaţi trei factori.

1.Elevii prin responsabilităţi asumate atât individual cât şi în grup.
2.Familia prin susţinere morală,financiară şi de cele mai multe ori implicate chiar în organizarea
activităţilor
3.Şcoala prin obţinerea vizitelor necesare deplasării,elaborării de strategii didactice,realizarea unităţii
dintre cei trei factori,finalizarea activităţii întreprinse.
Formele de organizare se circumscriu fie educaţiei formale(ora de consiliere,activităţi în şcoală, cercuri,
serbări, întruniri, expoziţii) fie educaţiei nonformale (extracurriculare) în cluburile de elevi, muzee,
instituţii, cluburi ale copiilor. Aceste forme de organizare sunt la latitudinea dascălului şi a colectivului de
elevi
3. Dezvoltarea aptitudinii tehnice prin proiecte educaţionale
Parteneriatele educaţionale ca forme de colaborare ce se stabilesc între diferite instituţii educaţionale şi
culturale sau religioase oferă copiilor şansa să se integreze mai uşor într-o comunitate,să se dezvolte sub
toate aspectele personalităţii,determinând şi implicarea activă a membrilor comunităţii în viaţa
copiilor,promovând valorile autentice ale comunităţii respective.
Parteneriatul educaţional este o necesitate absolută deoarece:
-elevii au nevoie de o interpretare unitară a mesajelor care le vin din medii diferite ,o interpretare
coerentă şi echilibrată pentru a se evita confuziile în orientarea lor către adevăratele valori;
-procesul de descentralizare în care se află educaţia presupune parteneriatul cu un evantai de factori
sociali care pot prelua roluri şi responsabilităţi la nivel local;
-contactul permanent al instituţiilor şcolare cu diferiţi parteneri sociali facilitează racordarea efectivă a
şcolilor la realitate.
În anul şcolar 2013-2014 am participat la următoarele parteneriate:
1.,,Naşterea Domnului-Renaşterea Bucuriei,, un concurs Naţional unde am obţinut două premii
speciale,premiul I,premiul II,premiul III şio menţiune
2Expoziţia internaţională,,Învingător prin artă,,Ediţia a-IV-a,2013 unde am obţinut 4 premii I,2 premii II
şi 3 premiii III
3.Proiect internaţional ,,Oriunde ai fi,ai îngerul tău,, obţinând premiile I,II,III
4.Proiect educaţional internaţional,,La joacă cu flori de primăvară,,ediţia a-III.a 2014
5.Expoziţia Naţională,,Mărţişor 2014,, în care am obţinut 6 premii I
CONCLUZII:
-educaţia tehnologică analizează problemele cu care se va confrunta învăţământul în viitor
-oferă sugestii şi recomandări pentru activitatea profesorului implicat în actul de predare –învăţare
-au un conţinut interdisciplinar deoarece prin realizarea proiectului se ating obiectivele de referinţă ale
mai multor arii curriculare
-activităţile propuse sunt extinse spre alte zone din afara şcolii,astfel elevii se apropie de realitatea
cotidiană ,deasemenea parteneriatele trezesc interesul pentru cercetare ,dezvoltă spiritul de colaborare
şi întrajutorare ,sporesc încrederea în forţele proprii.
- de asemenea parteneriatele creează cadrul propice pentru a colabora ,a compara ,a învăţa de la ceilalţi
a-şi exprima părerile,gândurile,bucuriile,speranţele.
-elevii timizi mai puţin activi au ocazia să-şi descopere calităţi pe care nu ştiau că le au.
-proiectele se pot înbogăţi sau simplifica în funcţie de mai mulţi factori dar cel mai important cred că
este preocuparea şi deschiderea spre nou,spre schimbare
,,Să nu-i educăm pe copiii noştrii pentru lumea de azi.Această lume nu va mai exista când ei vor fi mari
şi nimic nu ne permite să ştim cum va fi lumea lor.Atunci să-i învăţăm să se adapteze,,
Mariana Montessori,,Descoperirea Copilului,,
BIBLIOGRAFIE:
1. Marinescu M(2013).,,Educaţia omului de azi pentru lumea de mâine,, Editura Universităţii din Oradea,
2.Marcu,V. Marinescu,M.(2006)Educaţia tehnologică în societatea cunoaşterii,Editura Universităţii din
Oradea
3.Mariana Barna (2012) ,,Rolul activităţilor extracuriculare desfăşurate în cadrul instituţiilor de cultură şi
educaţie,,Editura Aureo ,Oradea
798
4.Stan, L; Stoicescu, A. M. Sersea, S.;Stan, I; Dumitru, L. (2007),, Abilităţi practice şi educaţie

tehnologică. Ghid metodic pentru clasele I-IV,, Editura Aramis, Bucureşti
5 Szasz Butiri (2006) ,,Didactica aplicată disciplinelor tehnologice,,Editura Universităţii din Oradea
,Oradea
6.Tăut Stela (2012),,Managementul activităţilor educative,, Ed.Didactică Militans-Casa Corpului
Didactic, Oradea
7Marinescu Mariana(2016) Metodica predarii stiintelor naturii/geografiei in invatamintul
primar,Ed.Paralela 45
799

ȘCOALA GIMNAZIALĂ ”ALEXANDRU ȘTEFULESCU” TG-JIU
Prof. înv. primar MAZILU ALINA VICTORIA

Școala Gimnazială ”Alexandru Ștefulescu” Tg-Jiu
Educația este un sistem de bunuri educaționale ce însumează instituțiile, dar și activitățile
educația.
Serviciul educațional odată evaluat, va determina o afluență mai mică sau mai mare de elevii.
Serviciile educaționale sunt activități prestate ȋn beneficiul consumatorilor de educație, cu sau fără
participarea lor directă, cu scopul de a le ȋmplini anumite nevoi și a le produce satisfacții intelectuale.
Un prim demers al activitățiilor de promovare constă în cunoașterea cerințelor consumatorilor.
Investigarea cererii de educație necesită evaluarea structurii și dimensiunilor ei, a reprezentării spațiale și
a eșalonării ȋn timp, a sesizării unor tendințe ȋnregistrate. Investigarea potențialilor consumatori de
educație presupune cunoașterea imaginilor pe care le au ei despre valorile și serviciile educaționale,
despre raportul educație- cultură- civilizație. Omul educat este și cult, având o capacitate deosebită de a
obține recunoașterea socială a valorii sale, el ȋși pune cunoștințele și calitățile personale ȋn serviciul unei
bune adaptări la viața socială.
Cercetarea nevoilor reprezintă partea cea mai importantă a studiilor consecrate cererii de educație.
Informațiile necesare cercetării structurii ofertei se pot obține din surse primare cum ar fi : anchete de
teren, studii, rapoarte, documentații, sinteze, statistici, cât și din surse secundare cum ar fi mass-media. Pe
baza acestora se pot cunoaște dimensiunile ofertei educaționale pe o perioadă determinate de timp, se pot
face evaluări cu standardele consacrate, se pot face comparații ȋn interiorul sau pe medii sociale.
Ȋn calitate de ofertante, școlile trebuie să țină relații strânse cu publicul, cu exponenții colectivității
umane și consumatorii potențiali. Organismele publice, organizațiile neguvernamentale, mediile de
informare ȋn masă reprezintă un partener privilegiat al serviciilor educaționale.
Prestigiul școlii ”Alexandru Ștefulescu” Tg-Jiu are o temelie solidă clădită pe muncă, dăruire,
onestitate, dragoste față de copii, a multor generații de cadre didactice. Astfel, ȋn opinia publică suntem
cunoscuți ca o școală ,,foarte bună’’, în care elevii dobândesc cunoștințe temeinice care ȋi situează pe
primele locuri la olimpiadele școlare, la evaluările naționale, la admiterea ȋn liceele de prestigiu, la
competițiile sportive. Avem olimpici la faza națională la mai multe discipline Activitățile extracurriculare
precum: excursiile – care fixează cunoștințele pe care elevii le dobândesc, la clasă, serbările - care cultivă
ȋnclinațiile artistice, dorința de a ȋnvinge timiditatea, stimulează independent ȋn acțiune, prin competiții
sportive manifestarea aptitudinilor motrice, fair playul.
Școala Gimnazială ”Alexandru Ștefulescu” Tg-Jiu a desfășurat în ultimii ani foarte multe tipuri de
activități educative menite sa amplifice calitatea actului didactic și, implicit, plăcerea elevilor de a
participa la toate tipurile de activități. Numărul elevilor este in creștere în ultimii ani datorita prestigiului
de care unitatea noastră se bucură, datorită implicării cadrelor didactice și datorită rezultatelor foarte bune
obținute de elevii școlii atât la examenele de Evaluare Națională, cât și la concursurile și olimpiadele
școlare.
Exemplific doar câteva din activitățile organizate și desfășurate de către Școala Gimnazială
”Alexandru Ștefulescu” Tg-Jiu atât individual, cât și în parteneriat cu alte instituții:
800
‐ Proiecte Comenius Regio: ”Improving Quality Management Systems at Education

Centers”, ”Healty School”, ”Every Last Drop”etc;
‐ Concursuri și simpozioane județene, interjudețene și naționale, ciprinse în CAER sau
CAEN: ”Fantezie și îndemânare”, ”Copii printre stele”, ”Magie, culoare și îndemânare”, ”Educația
ecologică – educație pentru viață”etc
‐ Parteneriate educaționale cu Biblioteca Județeană ”Christian Tell” Gorj, cu Muzeul
Județean ”Alexandru Ștefulescu” Gorj, Societatea Națională de Cruce Roșie – Filiala Gorj, Inspectoratul
pentru situații de urgență ”Lt. Col. Dumitru Petrescu” Gorj, Inspectoratul General al Poliției Române I.P.J
Gorj
‐ Activități desfășurate cu diferite ocazii: 1 Decembrie, 24 Ianuarie, 1 Iunie etc.
‐ Excursii școlare etc.
Mediatizarea acestor activități cu participarea unor personalități din viața științifică, culturală,
politică, sportivă, completează imaginea școlii noastre ȋn percepția părinților și elevilor, având ca rezultat
un număr mare de elevi ȋnscriși - aproximitiv 1300 de elevi.
Concluzionez că promovarea marketingului ȋn domeniul educației necesită din partea managerului
și a cadrelor didactice dăruire, perseverență, consecvență, dragoste pentru elevi. Ȋn calitate de ofertante,
școlile trebuie să producă și să ofere pieței ceea ce se cere efectiv, să-și orienteze activitatea ȋn funcție de
așteptările consumatorilor.
801
MAGIA CUVINTELOR
PROGRAMĂ PENTRU DISCIPLINA OPŢIONALĂ
MAZÎLU GABRIELA, ŞCOALA GIMNAZIALĂ CISLĂU, JUD. BUZĂU
În contextul societăţii contemporane aflate într-o continuă schimbare, rolul şcolii este să facă tot
ce îi stă în putinţă pentru valorizarea maximă a fiecărui individ prin stimularea intelectuală a elevilor,
aptitudinilor, atitudinilor şi trăsăturilor lor de personalitate.
În ultimul timp însă - ca o caracteristică a comportamentului manifestat de către elevii noştri -
observăm că, interesaţi mai mult de jocurile pe calculator, sau suprasolicitaţi de sarcinile şcolare, aceştia
citesc din ce în ce mai puţin.
Aşadar, lumea cuvântului tipărit este din ce în ce mai puţin exploatată. Având în vedere că elevii
noştri trebuie să participe activ la propria lor formare care presupune mult studiu individual, acest fapt
este o carenţă gravă, care-şi pune amprenta pe chiar calitatea educaţiei în ansamblu, luată ca sistem. Aşa
se explică şi faptul că recente studii şi sondaje au relevat faptul că elevii clasei a-IV- a nu înţeleg mesajul
unui text citit la prima vedere, învăţământul românesc fiind etichetat ca ineficient din partea evaluatorilor
externi.
Prin opţionalul “ Magia cuvintelor” îmi doresc ca elevii clasei a-III-a, aflaţi în etapa imediat
următoare familiarizării lor cu abilităţile de scris-citit, să fie atraşi spre lumea magică a cuvintelor prin
activităţi ludice, lipsite de presiunea realizării unor finalităţi recomandate de curriculum-ul şcolar, de
presiunea parcurgerii unor conţinuturi obligatorii în unităţi de timp date, de teama eşecului în realizarea
anumitor sarcini de lucru, sau de existenţa riscului rămânerii în urma celorlalţi.
Prin acest opţional îmi propun să transform clasa într-un grup de discuţie liberă, de exersare şi
corectare a unor deprinderi deficitare în receptarea şi exprimarea mesajului oral şi scris- fireşti la această
vârstă, cu scopul dezvoltării capacităţilor creatoare dar şi deprinderilor corecte de scris-citit, care să vină
în sprijinul desfăşurării unor activităţi didactice de calitate la celelalte discipline desfăşurate pe tot
parcursul clasei a-III-a dar şi în perspectiva integrării optime în ciclul gimnazial.
Prin studierea textelor suport, atent selectate, majoritatea la o „primă lecturare” , urmăresc
consolidarea abilităţilor de lucru ale elevilor în toate domeniile limbii române - fonetică, lexic, ortografie,
ortoepie, punctuaţie, literatură - exerciţiile formative şi probele de evaluare fiind abordate în sistem
integrat, comunicativ-funcţional, caracterizându-se prin unitatea şi gradualizarea conţinuturilor destinate
învăţării şi, respectiv, evaluării la finalul unităţii de învăţare parcurse.
Optând pentru această disciplină, urmăresc constituirea unui cadru organizat de întâlnire între
mine şi elevii mei, în care imi propun să lucrez nu doar cu dimensiunea raţional – intelectivă a elevului,
ci şi cu cea afectivă, motivaţională, atitudinală şi socială. Prin acest mod de lucru doresc să stimulez
socializarea micului şcolar şi adaptarea din mers la cerinţele pe care şcoala, ca mediu de instruire, le
solicită .
MODULE TEMATICE
1. Elemente de construcţie a comunicării
2. Analiză de text literar
3. Creaţie literară
CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII
1. Elemente de construcţie a comunicării
 Propoziţia (enunţiativă, interogativă, exclamativă)
 Cuvântul – noncuvântul; sensul cuvintelor
 Silaba (reguli de despărţire a cuvintelor în silabe)
 Sunetul (vocale, consoane)
 Litera (alfabetul limbii române); grupuri de litere.
 Semnele de punctuaţie ( punctul, virgula, punct şi virgula,două puncte, semnul întrebării,
semnul exclamării, linia de dialog)
 Exerciţii de scriere corectă - cratima
802
2. Analiză de text literar

 Aşezarea textului în pagină ( titlu, alineat, dialog)
 Structura textului literar ( introducere, cuprins, încheiere)
 Procedee artistice ( repetiţia, personificarea, epitetul, comparaţia)
 Textul în versuri – vers, strofă, rimă.
 Idei principale - tablouri `
 Exerciţii de scriere corectă – copiere, transcriere, dictare.
3. Creaţie literară
 Povestirea orală – povestirea scrisă
 Compunerea după un şir de imagini ( benzi desenate)
 Compunerea după un şir de întrebări
 Compunerea cu început dat
 Compunerea cu final dat
 Compunerea după cuvinte de sprijin
 Compunerea liberă
 Exerciţii de scriere corectă - folosirea ciornei .
MODALITĂŢI DE EVALUARE
a) metode tradiţionale:
- proba orală
- proba scrisă
- proba practică
b) metode alternative:
- observarea sistematică
- investigaţia
- proiectul
- portofoliul
- autoevaluarea
BIBLIOGRAFIE:
1 „Cratima pentru micii şcolari”, autor Maria Dornescu, Editura Optima, ediţia a II-a Iaşi 2003;
2. „Limba română clasa a-III-a”, autori Maria Gardin, Daniela Berechet, Florin gardin, Florian Berechet,
Editura Paralela 45, ediţia a-V-a, 2004.
3. „Gramatica practică pentru ciclul primar” Autor Mădălina Bogdan, Editura Coresi, Bucureşti, 1998;
4.”Florile gândului- compunerea, finalitate a exprimării scrise” Autori Maria Dornescu, Maria Moraru,
Constanţa Dumitriu, Editura Optima, Iaşi 2005;
5. „De vorbă cu bunicul” – proverbe ilustrate prin poveşti” autori Maria Dornescu, Tereza Lupeş,
Cornelia Iştoc, Editura Optima, Iaşi 2004.
803
Prof pt înv preșc Meianu Aurelia
Imaginea unei instituții educaționale este determinată de o serie de factori, care sunt structurați
de-a lungul timpului, fiind modificată și îmbogățită succesiv cu elemente noi. Formarea acesteia ține de
cultura organizațională, de activitatea desfășurată de angajați dar și de stilul managerial.
Consider însă ca fiind foarte important existența unor activități extracurriculare și parteneriate
educaționale în promovarea imaginii școlii, nu numai pentru a atrage copiii către grădinița, dar și pentru
ai păstra sau ați face cunoscută activitatea.
Majoritatea cercetărilor făcute din ultimile decenii dezvoltă cu prioritate ideile legate de nevoia de
implicare și participare a părinților în educația formală preșcolară, ca și cea de relație tot mai complexă și
conturată dintre familie și comunitate, prin legătura lor determinată de educația ( formală și nonformală)
copilului.
Pentru promovarea grădiniței este nevoie de o colaborarea între grădiniță și familie care
presupune o comunicare eficientă și efectivă, o unitate de cerințe și o unitate de acțiune, când este vorba
de interesul copilului. Parteneriatul educațional este unul dintre cuvintele cheie ale pedagogiei actuale. El
este un concept care definește un anumit tip de relații, dar și o atitudine necesară în câmpul educației.
Dintre aceste relații, cea mai activă la nivelul realizării unui parteneriat este relația educacatoare
părinți, care se constituie ca o relație dintre profesioniști și familie, o relație care urmărește obiectivele de
dezvoltare privitor la copil, din două perspective diferite. Preofesioniștii, din perspectiva exercitării unei
profesiuni, părinții din cea a sprijinirii copiilor pentru a se integra social și a li se asigura educație, dar și
o protecție adecvată( siguranță afectivă și materială).
Introducerea colaborării între părinți și educatori specializați, comunicarea periodică și

permanentă între aceștia, ca și cooperarea în anumite momente sunt cerute chiar de eficiența învățării.
Dacă dezvoltând relațiile cu părinții, educatorii învață cum să stimuleze activitatea și să faciliteze mai
bine dezvoltarea copilului, la rândul lor, părinții învață să fie părinți mai buni. Experiența dovedește că o
atmosferă destinsă între agenții educaționali este facilitoare învățării.
Realitatea lumii noastre demonstrează zi de zi că este cert nevoie de un alt tip de relații
educaționale decât cele cu care ne-am obișnuit.Dacă pornim de la a observa ceea ce se petrece în practica
educațională, vom releva cu ușurință nevoia de construire a unor relații de parteneriat bine conturate,
pentru a atinge complexitatea obiectivelor educaționale actuale.
Relațiile de colaborare dintre educatori și părinți, întăresc identitatea grădiniței și sporesc

prestigiul instituțional, deschid perspectiva unor preocupări informale cu valoare formativă, dând sens de
utilitate timpului petrecut împreună.
Prin organizarea şi participarea la acţiuni comune şi relevante pentru comunitate și prin stabilirea
unor legături, participarea responsabilă a tuturor persoanelor implicate la problemele comune ale
societăţii civile pentru realizarea proiectelor proprii, instituţii publice locale şi judeţene putem
ȋmbunǎtǎții imaginea grădiniței.
Derularea și iniţierea activităţilor educative şcolare şi extraşcolare diferenţiate, care să răspundă
socializării copiilor ( serbări, concursuri, reuniuni, întâlniri cu agenţii economici) va reuşii sǎ atragă
pozitiv, atenția asupra imaginii grădiniței.
Consider că orice acțiune realizată cu scop pozitiv, ce vizează grădinița, poate fi transformată într-
o strategie de marketing, de promovare a imaginii acesteia.
804
Actvitatea managerului pentru motivarea elevului.

Prof. Alina Melinte

Școala Gimnazială ”Natalia Negru Buciumeni” jud. Galați
Motto: „Este aşa de greu, când trebuie să..., şi aşa de uşor, când ai o motivaţie!” (Annie Gottlier)
Având în vedere exigenţele actuale faţă de procesul educaţional, faţă de profilul de competenţă a
profesorului, specialiştii afirmă că profesorul ca manager va fi o soluţie. Pentru a deveni un real agent al
schimbării, profesorul trebuie să devină un bun manager al activităţilor educaţionale. Se consideră că
„importanţa rolului pe care îl deţine profesorul, ca agent al schimbării „…n-a fost niciodată mai clară ca
în perioada contemporană. Probabil că faptul va deveni şi mai evident în secolul XXI” (Delors, 2000).
Astfel în această societate informaţională fiecare profesor devine, prin statut social şi prestaţie
pedagogică profesor-manager, profesor diriginte-manager, profesor consilier-manager, profesor
documentarist manager etc.
Un manager bun și de succes în educaţie depinde însă şi de relevarea şi respectarea unor cerinţe de
bază: prioritatea calităţii, motivarea şi participarea factorilor implicaţi, utilizarea raţională a resurselor şi a
elementelor educaţiei.
Managerul școlar trebuie să poată motiva şi să se automotiveze. Inteligenţa emoţională prin
componentele sale (autoconştientizarea, autocontrolul, motivaţia, empatia şi abilitatea socială) poate să
transforme un manager în lider (Preda, 2006, p.57).
Motivaţia este rezultatul, consecinţa interacţiunii dintre individ, sarcina de îndeplinit şi mediul
organizaţional. Este „măsura în care un efort persistent este dirijat pentru realizarea unui scop” (Preda,
2006 p. 107, apud Johns,1996).
Cercetările privind motivaţia în muncă cuprind abordări ce consideră acest proces psihosocial esenţial
pentru comportamentul organizaţional. Problematica motivaţiei se extinde asupra tuturor aspectelor vieţii
umane. Este foarte importantă înţelegerea şi explicarea comportamentelor organizaţionale motivate.
Pentru a promova imagnea școlii în comunitate avem nevoie de obiective pragmatice ca:elaborarea
unor proiecte locale care să vizeze multiplicarea experienţei pozitive si a exemplarelor de bună practică în
managementul instituţional,personalizarea ofertei educaţionale la nivel instituţional prin diversificarea si
flexibilizarea acesteia în funcţie de nevoile si interesele partenerilor si beneficiarilor procesului
educțional,colaborarea eficientă cu toţi reprezentanţii minorităţilor entice,parteneriate educaționale.
parteneriatelor rezidă în două aspecte:nevoia deschiderii școlii către comunitate și sensibilizarea
comunităţii la nevoile școlii.
școlii-în general şi un mare câştig pentru educaţia copiilor-în special, pornind de la ideea că şcolarul
trebuie scos cât mai mult din atmosfera obişnuită a școlii pentru a intra în relaţie cu semenii. Copilul vine
astfel în contact cu diferite persoane, creşte şi se dezvoltă într-un mediu comunitar variat.
Profesorul este cel care trebuie să iniţieze, să conceapă, să structureze pertinent şi corect parteneriatul
Exemple de activităţi derulate pe perioada parteneriatului:,,Ne întâlnim din nou”, ,,Tradiţii de
Crăciun”, ,,Cine lucrează mai frumos?”, ,,Cum aleg şcoala la care va merge copilul meu?”, ,,Ultimii paşi
împreună”.
Una dintre cele mai interesante şi plăcute întâlniri a fost cea cu tema:,,Cine lucrează mai frumos?”-
activitate în care părinţii au fost implicaţi să participe activ alături de copii lor. S-au format perechi
părinte-copil şi au realizat împreună un desen cu tema ,,Familia mea”. Apoi s-au format două echipe şi s-
au pregătit un set de întrebări pentru părinţi şi un set de întrebări pentru copii, cu confirmarea
805
răspunsurilor de către părinte sau de către copil. Acest moment l-am intitulat ,,Cât de bine ne
cunoaştem?”.
Finalizarea proiectului a fost concepută ca o analiză, împreună cu părinţii, a aspectelor pozitive sau
De asemenea, avem nevoie de promovarea unor proiecte focalizate pe reducerea abandonului scolar,
integrarea elevilor pe piaţa muncii, susţinerea elevilor cu dezavantaj social si conduite de risc, susţinerea
elevilor în alte abilităţi.
O altă direcție în promovarea imaginii școlii în comunitate dar și în mediul școlar ar fi armonizarea
ofertei de servicii educaționale si formare permanentă cu nevoile specifice identificate în unitatea scolară
si comunitatea locală.
Iniţierea şi derularea de activităţi în parteneriat reprezintă o provocare pentru profesorul de azi,

806
Particularităţi ale creativităţii la vârsta şcolară mică
Prof. Memetea Ioana-Liceul Pedagogic „N. Bolcaş”, Beiuş
Creativitatea nu este un simplu proces de cunoaştere ci, în cadrul cunoaşterii, este un fenomen
complex aptitudinal, ce ţine de intersectarea operaţionala a celor mai importante procese cognitive şi
noncognitive cu finaliatate eficientă în luarea deciziilor şi în realizarea acţiunilor rezolutive după un plan
elaborat independent sau dirijat raţional şi la timp.
În această perioadă cea mai solicitată este imaginaţia reproductivă, copilul fiind pus adesea în
situaţia de a reconstitui imaginea unor realităţi (evenimente, fapte istorice din trecut, plante, animale,
personaje etc.) pe care nu le-a cunoscut niciodată. Analogiile cu viaţa şi experienţa de viaţă contribuie la
dezvoltarea acestui tip de imaginaţie. De multe ori însă, datorită limitelor experienţei personale, micul
şcolar introduce repere nepotrivite în anumite situaţii sau chiar se foloseşte de elemente relativ fantastice
în înţelegerea unor fenomene mai complexe.
Pe măsura creşterii volumului de cunoştinţe, se instalează şi ordinea în imaginaţie. Astfel, la 10
ani, elevii încep să sesizeze o anumită succesiune a evenimentelor istorice iar prin intermediul imaginaţiei
îşi formează noţiunea de timp istoric şi alte noţiuni, dar şi înţeleg relaţiile dintre fenomene, evenimente,
împrejurări etc.
Gradul de dezvoltare al imaginaţiei în mica şcolaritate devine evident în produsele activităţii
elevului, în rezumate, desene după natură sau după descrieri, relatări etc. El poate fi influenţat şi de
lectura individuală a elevului. De exemplu, şcolarul mic citeşte cu plăcere basme şi povestiri datorită
faptului că acestea îi stimulează imaginaţia, îi măresc impresionabilitatea, îi satisfac interesul pentru tot ce
există şi ar putea exista pe lume.
În strânsă legătură cu imaginaţia reproductivă, se dezvoltă şi imaginaţia creatoare. Ascultând o
povestire, şcolarul mic este capabil să şi-o reprezinte transformator, introducând modificări în
desfăşurarea subiectului, generalizând şi comprimând aspectul imaginilor, ceea ce se explică prin
influenţa proceselor gândirii şi memoriei verbalo-logice asupra imaginaţiei. Treptat, producţiile
imaginative ale copilului capătă un fundament logic mai solid, iar creativitatea devine mai amplă.
Formele creative ale imaginaţiei şcolarului mic sunt stimulate de joc şi fabulaţie, de povestire şi
compunere, de activităţile practice şi muzicale, de contactul cu natura şi de activităţile de muncă.
Imaginaţia nestăvilită îi stimulează uneori pe copii să introducă în redarea unei povestiri multe
lucruri de la ei, pentru ca aceasta “să fie mai interesantă”. În aceste situaţii, cadrul didactic nu trebuie să
ignore faptul că fantezia copilului, iar uneori şi minciuna lui, sunt motivate, de cele mai multe ori, de
dorinţa de spune ceva interesant, captivant. Luptând împotriva unei asemenea fantezii a elevului,
învăţătorul trebuie să procedeze cu multă delicateţe şi tact pedagogic, dar mai ales să nu adreseze nici o
ironie la adresa plăsmuirilor copiilor.
La micul şcolar, imaginaţia creatoare se exteriorizează în domeniile în care acesta a dobândit
unele cunoştinţe şi şi-a dezvoltat o serie de interese şi înclinaţii. Aici, el începe să desfăşoare o activitate
de creaţie proprie. Creaţia artistică a şcolarului mic se manifestă mai des în: desen, compunere literară şi
compunere muzicală.
În concluzie, în mica şcolaritate produsele creaţiei artistice au următoarele particularităţi generale:
1. structură mai complexă . Adică, în produsele creaţiei artistice, micul şcolar are un subiect, o tematică şi
de asemenea asigură acestora o unitate de conţinut şi o direcţie.
2. conţinut şi efecte artistice mai bogate;
3. cultivarea amănuntului. Astfel, detaliile în desenarea florii, a fluturelui, în compunerea liberă, etc. au
pentru elevul mic o semnificaţie artistică-afectivă, ele reprezentând o subliniere senzorial-afectivă.
4. exprimare artistică mai bună şi mijloace de redare adecvate. Aşadar, elevul mic priveşte problema
creaţii artistice cu seriozitate, manifestând o atitudine plină de răspundere faţă de sarcinile acesteia.
5. dezvoltarea imaginaţiei în domenii noi (ca de exemplu, în domeniul creaţiei literare);
6. manifestarea imaginaţiei şi în domenii mai aride, cum sunt: gramatica, ştiinţele naturii, matematică etc.
Dezvoltarea imaginaţiei poate uneori să se manifeste în direcţia unei imposibilităţi de a reda cu
exactitate fapte şi evenimente. În asemenea cazuri, micul şcolar recurge la minciună. Acest fenomen
807
poate să aibă la bază o serie de cauze cum ar fi: o paradezvoltare a imaginaţiei sau un prost obicei
determinat de carenţe educative (un mediu familial de severitate excesivă împinge la minciună ca formă
de apărare, un mediu familial dezordonat împinge la minciună din imitaţie, din superficialitate).
Cercetările româneşti din acest domeniu au pus în evidenţă şi alte cauze: ascunderea faptelor reale, a
insucceselor, ascunderea adevărului din timiditate, ruşine, laşitate, dorinţa de a menaja sensibilitatea
părinţilor, exemplul negativ al părinţilor, lipsă de respect, răzbunare, comoditate, lene etc. În cazul în care
minciuna persistă un timp îndelungat, ea poate deveni o trăsătură negativă de caracter.
Învăţarea creativă, fiind un proces aptitudinal, se distribuie în mod diferenţiat de la copil la copil,
de la o grupă de vârsta la alta, pe o gamă larga de variabile. Nu există copil dezvoltat normal intelectual
să nu fie înzestrat cu aceste capacităţi într-o măsură mai mare sau mai mică şi că aceste capacităţi să nu
poată fi restructurate funcţional sau optimizate pe calea unei influenţe educaţionale corespunzătoare.
Învăţarea creativă este asigurată de următorii factori intelectuali şi nonintelectuali:
 dezvoltarea spiritului de observaţie, şi, în mod progresiv, până la cele mai complexe capacităţi
aptitudinale de gândire şi imaginaţie creatoare;
 dezvoltarea aptitudinilor de ordin caracterial până la setul direcţional al personalităţii creatoare;
 restructurări radicale în metodologia învăţării;
 crearea unei atmosfere permisive în clasă care să favorizeze comunicarea, consultarea, conlucrarea în
activitatea de învăţare.
Bibliografie:
1.Bonchiş, E., Învăţarea şcolară – teorii – modele – condiţii – factori, Editura Universităţii Emanuel,
2002.
2.Cosmovici, A., Iacob, L., Psihologia şcolară, Ed. Polirom, Iaşi 1999
3.Bonchiş, E., Psihologia copilului, Editura Universităţii din Oradea, 2007
808
ÎNV. MERA ALEXANDRA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ “SIMION BALINT“ - ROȘIA MONTANĂ
Structură Școala Primară GURA MINEI, JUD. ALBA
În condițiile unui sistem concurențial în continuă dezvoltare devine imperativă accentuarea eforturilor
de promovare a imaginii școlii şi de stabilire a unor relații directe cu viitorii potențiali beneficiari-
părinți/elevi. Imaginea scolii are o puternica influenţă asupra aşteptărilor, iar aceste aşteptări influenţează
cu ceea ce doreşte şcoala să realizeze . Educația este obligatorie, dar din fericire nici o instituție nu poate
forța alegerea. Această dependență a unității școlare de libertatea de alegere a elevilor/ părinților face ca
şcoala să depindă de implicarea ei în modificarea nevoilor şi aşteptărilor acestora. Informarea nu este de
ajuns, şcoala trebuie să aibă capacitatea să fie pregătită de a adapta programul educaţional la nevoile în
schimbare ale elevilor.O şcoală responsabilă este garantul dezvoltării permanente a comunităţii.
În fiecare an ,Campania de promovare a imaginii școlii noastre urmăreste înscrierea elevilor în CP și
clasa a Va și păstrarea celor existenti . În acest sens stabilim elementele esențiale și punctele de plecare
printr-o organizare a activitatii desfășurate pe tot parcursul anului.Promovarea imaginii unităţii noastre
şcolare reprezintă o prioritate pentru o bună colaborare între cei trei parteneri educaţionali: şcoală-elevi-
părinţi. În acest sens, în unitatea noastră şcolară funcţionează Comisia pentru formarea şi promovarea
imaginii şcolii. Obiectivul central al desfăşurării activităţii acestei comisii este „Creşterea flexibilităţii şi
adaptarea ofertei de educaţie la cerinţele şi interesele elevilor, prin asigurarea șanselor egale la educaţie
şi formare a elevilor” .De-a lungul activităţii de formare şi promovare a imaginii şcolii , comisia a avut in
vedere strategii si instrumente de promovare .
STRATEGII DE PROMOVARE
 promovare indirectă,
- prin intermediul articolelor de presă scrisă, unde școala si-a făcut cunoscute strategiile de derulare si
dezvoltare a ofertei educaționale, prin popularizarea exemplelor de bună practică pe www.didactic.ro.;
- utilizarea promovării prin intermediul internetului a reprezentat o prioritate pentru şcoala noastră, mai
ales că tinerii de astăzi sunt utilizatori frecvenţi ai informării pe internet. În acest sens, Comisia pentru
formarea şi promovarea imaginii şcolii a propus următoarele metode de transmitere a informaţiilor în
spaţiul virtual:
- Utilizarea site-ului https://scoalagimnazialarosiamontana.wordpress.com/contact/
- Utilizarea reţelei de socializare Facebook, https://www.facebook.com/scoalarosiamontana/
Ştirile şi informaţiile promovate de reţeaua de socializare Facebook arată o creştere a numărului de
căutări de informaţii despre şcoala noastră.
 promovarea directa prin :
- organizarea unui turneu publicitar prin majoritatea unităților economice din comună ;
- vizitarea de către cadrele didactice a familiilor cu copii, popularizând astfel activitatea școlii;
- ZIUA PORȚILOR DESCHISE;
- amenajarea de expoziţii cu lucrările copiilor la unitate.
In urma derulării campaniei “Ziua Porților Deschise”au fost aplicate o serie de chestionare părinți /
elevi
809
Chestionar pentru părinți:

1. De ce optați pentru ȘCOALA GIMNAZIALĂ “SIMION BALINT “-ROȘIA MONTANĂ ?
2. Ce așteptări aveți de la noi?
3. Cum vedeți implicarea dvs. în viața școlii?
Chestionar pentru elevi:
De ce ai opta pentru ȘCOALA GIMNAZIALĂ “SIMION BALINT “-ROȘIA MONTANĂ ?

2. Ce te-a convins să alegi această școala?
3. Ce aștepți de la noi?
4. Ce ți s-a părut interesant când ai vizitat școala cu ocazia Ziua porților deschise?
5. Ce cursuri opționale ți-ar plăcea să existe în oferta educațională a școlii?
7. Cum vezi implicarea ta în viața acestei școli?
Răspunsurile au arătat că transmiterea regulată a veștilor pozitive despre școală către sponsori, autorități,
părinți, elevi , menține școala în atenția generală a comunității prin crearea unei atmosfere primitoare și
expresivă, plasând la vedere materiale promoționale și produse ale activității elevilor .
Cristea S. “Pedagogie generală. Managementul educaţiei”, ED, Bucureşti, 1996
Salade D. ”Perfecţionarea personalului didactic în pas cu cerinţele unui învăţământ modern”, 2005
Vrăsmaş E. ” Consilierea şi educaţia părinţilor”, Editura Aramis, Bucureşti, 2002
Ciofu C. „Interacţiunea părinţi-copii”, Editura Medicală Amaltea, 1998
Bunescu G,Alecu G,Badea D. „ Educația părinților, strategii și programe”, EDP
810
Promovarea imaginii școlii prin participare la diferite parteneriate
Educatoare: Mera Angela
Pornind de la ideea lui Jennifer Crusie : ”Valorile nu sunt ca autobuzele. Ele nu te duc nicăieri, ci
definesc ceea ce ești” – putem spune că valorile ne conturează unicitatea și ne definesc autenticitatea.
Valorile europene se axează pe aspectul interculturalității, zestrea unei națiuni o constituie valorile
sale culturale și tradiționale : graiul, portul, obiceiurile și religia.
Toți suntem diferiți, dar în același timp egali. Semnul de egalitate care se pune în relațiile pe care
le împărtășim cu cei din jur este dat de respectul față de cel de lângă noi și de posibilitatea de comunicare.
Termeni ca majoritari și minoritari nu trebuie să aibe un sens peiorativ, ci trebuie să fim mereu ”inter”
adică eu împreună cu celălalt. Primul pas în atingerea acestui obiectiv este acceptarea, înțelegerea și
respectarea culturii din care faci parte.
Tradiţiile, obiceiurile, portul şi folclorul sunt comori inestimabile ce definesc un popor făcându-l
unic, statornic şi nemuritor în ciuda scurgerii timpului.
Pentru ca generațiile care vor veni să cunoască rădăcinile poporului și evoluția sa de-a lungul
istoriei, misiunea noastră ca educator este să familiarizăm copiii cu activități cu caracter folcloric.
Copiii sunt cele mai sensibile fiinţe, dornice să înveţe, să înţeleagă, să simtă. Vârsta lor fragedă
constituie un avantaj în abordarea acestei teme, căci vom lucra cu nişte minţi şi suflete „nepoluate” încă
de alţi factori. Cu multă pricepere, dar mai ales pasiune, putem inocula copiilor dragostea şi respectul
pentru tradiţii, obiceiuri şi folclor.
Acest parteneriat ”Tradiții și obiceiuri” s – a născut din dorinţa cadrelor didactice de a asigura
copiilor din cele două unităţi posibilitatea de a se cunoaşte, a derula împreună acţiuni, a înţelege
importanţa prieteniei, a cunoaşte locuri noi cu tradiţii şi obiceiuri specifice
811
PROICT EDUCAȚIONAL: ”MINTE SĂNĂTOASĂ ÎN CORP SĂNĂTOS!”
Propunător Merce Cuc Ileana

Grădiniţa cu Program Prelungit Nr. 11, Satu Mare
MOTO: ”Un om sănătos este cel care simte puternic şi în siguranţă!- Larousse
Sănătatea este o stare de bine fizic, psihic, social, un drept fundamental al omului esenţial pentru
dezvoltare socială şi economică. Determinanţii stării de sănătate sunt pacea, adăpostul, educaţia
,securitatea socială, relaţiile sociale , alimentaţia , venitul , puterea familiei, ecosistemul stabil, utilizarea
adecvată a resurselor, respectul pentru drepturi umane etc. Prin acest parteneriat vom pune accentul pe
informarea părinţilor şi copiilor cu privire la sănătate, alimentaţie, salubritatea mediului înconjurător,
prevenirea accidentelor, dezvoltarea măsurilor preventive de sănătate , de asistenţă a părinţilor şi de
educare.
Pornind de la aceste considerente , de la importanţa pe care sănătatea o are în viaţa fiecăruia dintre
noi, de la obiectivele tematice cuprinse în Programa Activităţii Instructiv- Educative din Grădiniţă,
propunem abordarea acestei teme complexe ca subiecte de dezbatere , studiu , reflectare şi nu
numai.Sistemul educaţional reprezintă un domeniu ideal pentru promovarea sănătăţii .Promovarea
sănătăţii are la bază crearea unui ambient şi a unor spaţii sigure şi sănătoase , propice vieţii de zi cu zi ,
muncii , studiului , dezvoltării.
Temele pe care le punem în discuţie se referă la necesitatea educaţiei pentru sănătate în grădiniţă
,la conţinutul ei prezintă o serie de deprinderi pentru sănătate specifice vârstei . Pentru a înţelege mai bine
cât de importantă este sănătatea pentru noi toţi ,dar mai ales pentru copilul mic ,vom efectua și vom primi
vizita doamnului doctor VIOREL ȘUTA și a asistentei medicale MARIENA LUMINIȚA NICOARĂ
,care vor vorbi copiilor despre importanţa legumelor şi fructelor în alimentaţie ,la ce ne folosesc în
alimentaţie ,la ce ne foloseşte laptele în alimentaţie ,le va reaminti principalele reguli de igienă
personală iar părinţilor le va vorbi despre importanţa vizitelor medicale la primele simptome ale unei boli
;ale efectelor secundare a excesului de medicamente (antibiotice) ,fără prescripţia medicului; cum pot să
întărească sistemul imunitar al copiilor lor.
Colaborăm în cadrul proiectului și cu medicii stomatologi ADRIANA și ROBERT MAGYARI
care vor explica copiilor cum se face un periaj corect al dinţilor , importanţa vizitei la Cabinetul
stomatologic mai ales la vârsta lor,cum să-și păstreze dinții sănătoși.Din copilărie , fiecare trebuie să se
preocupe de sănătatea sa . O persoană sănătoasă trăieşte în armonie cu sine ,cu semenii ,cu mediul
înconjurător. Omul sănătos poate munci ,gândi şi crea pentru el ,dar şi pentru ceilalţi.Cel care are grijă de
sănătatea sa este UN OM puternic.
În 17.10.2017,s-a desfăşurat prima acţiune:”Dinți frumoși și sănătoși!” din cadrul proiectului
educațional”Minte sănătoasă în corp sănătos!” La acțiune au luat parte 37 de preșcolari din două grupe
conduși de doamnele educatoare Merce Cuc Ileana, Ciora Anca și doamna stomatolog Magyari Adriana.
Doamna stomatolog prezintă copiilor ustensilele necesare la un control stomatologic,necesitatea efectuării
controalelor stomatologice periodice,le demonstrează copiillor cum se face un periaj corect al întregii
guri,le vorbește despre necesitatea periajului după fiecare masă principală. În final le citește
povestea”Au,dinții mei!” și poartă discuții cu copiii pe marginea povești și a tot ce le-a comunicat.
812
În 13.11.2017,în mijlocul nostru a venit doamna doctor Cheregi Florica,care a vorbit copiilor
despre viruşi,ce sunt,unde-i găsim,cum ne pregatim pentru anotimpul rece,ce mâncăm pentru a rămâne
sănătoşi,ce facem când ne îmbolnăvim,ce facem când cineva din familie s-a răcit,ce sunt răcelile,cum
suflăm corect nasul,ce consumăm când suntem răciţi.A fost foarte impresionată de răspunsurile noastre şi
de noi ,aşteaptă cu mare nerăbdare următoarea întâlnire.
Avem ,la grupă,programul”Ceasul bate ora de sănătate!”,astfel la ora 10 în fiecare zi copiii gusta
fructe,legume,seminţe.Acest program a început cu acordul părinţilor deoarece ei aduc fructele,legumele şi
seminţele.
813
Profesor: Mereuţă Mariana - Colegiul Tehnic”Ioan C. Ştefănescu” Iaşi
Sunt profesor într-un colegiul tehnic din Iaşi, la care specializările sunt, multiple. Am să vă prezint
pe scurt cum am încercat să facem o promovare a şcolii noastre, la o întrunire a cadrelor didactice de
specialitate organizată la nivel de judeâ. Ideea a fost să realizăm o Foaie volantă în care să prezentăm
motivele pentru care elevii ar trebui să opteze pentru una din specializările şcolii noastre. Am prezentat
avantaje, proiecte realizări sau alte activităţi atractive din fiecare domeniu, imagini, reţete culinare. Ideea
a avut succes şi o vom relua şi pentru anul viitor. Am intitulat foaia volantă, “CE POT FACE DOUĂ
MÂINI DIBACE!” Nr. 1.
Despre pasiuni putem scrie fiecare, cum ne putem bucura sufletul cum putem face viaţa, timpul
mai plăcute, cum putem aduce un plus existenţei noastre, cum o putem îmbogăţi. Dar mai important cred
că este să dezvoltăm aceste pasiuni, să le ducem spre performanţă şi să nu le abandonăm. De multe ori
aceste pasiuni se nasc din copilărie şi ne însoţesc toată viaţa, ne sunt alături, chiar dacă uneori le uităm,
sau nu avem timp de ele, dar când acestea ajung să ne domine viaţa, pot să ne deschidă drumul spre
succes.
Cu toții suntem puși la un moment dat să facem alegeri, să luăm decizii și uneori ne întrebăm dacă
alegerile făcute sunt și cele mai corecte sau de folos pentru noi. Punem în balanță avantajele și
dezavantajele, cântărim, cerem sfaturi, căutăm informații, încercăm să ne regăsim în alegerea făcută.Toți
avem vise, planuri, speranțe, încredere în noi, iar când primim și un sfat, un sprijin din partea cuiva
apropiat sau cunoscut, parcă alegerea este mai ușoară.
Cum și de ce să alegem un liceu tehnologic și mai ales domeniul alimentației? Care poate fi
motivația? Răspunsul poate fi: “Gastronomia este arta de a folosi hrana pentru a crea fericirea”.
Așa cum le spun mereu elevilor, diferența dintre ei și cei care termină un liceu theoretic este că
dobândesc abilități practice și ca vor avea o meserie. Și cum meseria este brățară de aur, cine nu ar vrea
să fie bogat, să aibe ceva în plus, să fie bun într-un anumit domeniu. Aici copiii își dezvoltă imaginația,
îndemânarea, exersează, creează, află secrete (culinare), descoperă importanța unei meserii într-o lume
computerizată, care tinde spre perfecțiune, dar care trebuie totuși și să se hrănească. Să crezi în tine, să
crezi că poţi schimba domeniul în care lucrezi, dacă nu total, măcar o parte, în mai bine.
Drumul spre succes începe atunci când ne hotărâm să înţelegem cine suntem,ce ne place şi ce
nu,de ce suntem pasionaţi şi ce vrem să facem pe viitor.
Pasiunea face ca succesul să devină o artă. Pasiunea în combinaţie cu munca, alăturate
convingerii că faci ceea ce îţi place, dau următorul rezultat: “ARTA SUCCESULUI”.
814
POPASURI CULINARE IEȘENE
815
Scoala mea, scoala viitorului!

Profesor invatamant primar Merlusca Mioara Irina

Scoala Gimnaziala ,,Costachi S. Ciocan”,Comanesti
,,Caracterul însă al unei şcoli bune e ca elevul să înveţe în ea mai mult decât i se predă, mai mult decât
ştie însuşi profesorul.’’ Mihai Eminescu
Promovarea unei instituţii educaţionale este determinată de un ansamblu de reguli, criterii şi
interpretări care sunt structurate de-a lungul timpului şi transmise prin tradiţie. Ele sunt modificate şi
îmbogăţite succesiv cu elemente noi , acceptate si asimilate de comunitate . Imaginea acestei promovari
este dependentă de sistemul informaţional în care se formează, si este condiţionaţă de caracteristicile de
vârstă , sex, religie , nivel de cultură şi instruire , apartenenţa etnică sau politică etc.
Scoala Gimnaziala,,Costachi S. Ciocan’’, Comanesti, judetul Bacau, este o scoala cu un
coletiv de cadre didactice bine inchegat, cu simt de raspundre in formarea generatiilor de elevi, avand ,
majoritatea, gradul I, cu participari la formari continue, parteneriate, simpozioane etc.
Promovarea imaginii unităţii noastre şcolare reprezintă o prioritate pentru o bună colaborare între cei
trei parteneri educaţionali: şcoală-elevi-părinţi. În acest sens, în unitatea noastră şcolară
funcţionează Comisia pentru formarea şi promovarea imaginii şcolii. Obiectivul central al desfăşurării
activităţii acestei comisii este „Creşterea flexibilităţii şi adaptarea ofertei de educaţie şi formare
profesională la cerinţele pieţii muncii, a nevoilor şi intereselor elevilor, conform tendinţelor de dezvoltare
economică locală, naţională şi europeană” „Asigurarea şanselor egale la educaţie şi formarea profesională
pentru elevi din mediul urban şi pentru elevii cu CES”
In activitatile de promovare a imaginii scolii am incercat sa cuprindem urmatoatele aspecte:
 promovarea imaginii școlii în cadrul comunității locale, la nivel județean, national;
educaţionale (interne şi externe), baza materială, resursele umane, rezultatele şcolare;
 dezvoltarea de parteneriate eficiente la nivel local, judeţean, în scopul promovării imaginii şcolii şi
a corelării ofertei educaţionale cu cerinţele de pe piaţa muncii locale / regionale;
 promovarea imaginii şcolii prin diverse surse informaţionale (presă scrisă, internet).
 personalizarea ofertei educationale la nivel institutional prin diversificarea si flexibilizarea
acesteia în functie de nevoile si interesele partenerilor si beneficiarilor procesului educational.
 colaborarea eficientă cu toti reprezentantii elevilor, parintilor si ai partenerilor locali, ISJ Bacau
 -promovarea unor proiecte focalizate pe reducerea abandonului scolar, integrarea elevilor pe piata
muncii, sustinerea elevilor cu dezavantaj social si conduite de risc, sustinerea elevilor în alte
abilităti.
Relațiile de colaborare dintre parinti,scoala si societate întăresc identitatea școlii și
816
sporesc prestigiul instituțional și personal al celor implicați, dau un sens de utilitate timpului petrecut
împreună și deschid perspectiva unor preocupări informale cu valoare formativă; amandoua au de câștigat
dacă sunt vizibile în comunitate în special dacă își atrag colaborarea unor parteneri de tip asociații
profesionale, organizații nonguvernamentale, celebrități locale.
Autoritatea locala sustine buna functionare a scolii, asigurand suport material si moral,profesorii îi
învăța pe părinți cum să se implice mai eficient în educația copilului (comunicare, program, aspecte
metodologice), pornind de la premisa că părinții vor să ajute, dar nu întotdeauna știu cum, siastfel, fiecare
isi aduce o mica contributie la crearea unei imagini favorabile scolii.
Echipa de conducere a școlii are o preocupare constantă pentru elaborarea și actualizarea unui
plan de marketing care să evidențieze rolul școlii în dezvoltarea educationala, socială, emoțională,
cuantificabile (număr de absolvenți, performanțe, integrare în muncă sau în alte structuri de învățământ și
de elemente ale culturii organizaționale ce țin de mituri, eroi, simboluri, modele comportamentale,
ritualuri, ceremonii.
deziderat, în școală s-a realizat o atmosferă primitoare și expresivă, plasând la vedere materiale
promoționale, produse ale activității elevilor școlii (intervenții în media, întruniri, festivități), să se
realizeze proiecte comunitare în care sunt implicați elevii. Pagina web și revista școlii au de asemenea un
rol important în promovarea imaginii școlii în comunitate.
817
Promovarea Imaginii Școlii
Meșter Bianca-Georgiana
Imaginea unei unități școlare este determinată de anumite criterii, reguli și interpretări care sunt
structurate, modificate și îmbogățite constant cu elemente noi.
Managerul unei instituții educaționale poate promova în mediul intern și extern al instituției o
imagine pozitivă a acesteia printr-o planificare riguroasă, folosind metode și tehnici adecvate.
Comunicarea internă este unul dintre cele mai importante moduri de promovare a școlii. De asemenea
comunicarea cu beneficiarii principali și cei secundari (elevi și părinți) are o importanță deosebită. Să nu
uităm însă de publicul media care are o influență deosebită atunci când vine vorba de promovarea unei
instituții. Prin intensificarea comunicării școlii cu toate aceste categorii de public se formează o
comunitate socială.
O necesitate pentru o bună imagine a unei școli este angajarea unui personal foarte bine pregătit,
capabil, creativ și motivat de către instituție. Un alt element important ar fii desfășurarea unei campanii
publicitare, unei activități profesionale de relații publice, prin care școala să obțină încrederea, simpatia,
înțelegerea și sprijinul publicului.
Promovarea imaginii școlii se realizează și prin folosirea sponsorizării și prin diferite parteneriate cu
instituțiile publice, acestea fiind: poliția, armata, pompierii, biblioteca județeană etc. sau persoane
specializate în anumite domenii care pot interfera cu școala: medic, dentist, fermier, psiholog etc. Prin
organizarea unor activități școlare în care aceste persoane să fie prezente, copiii pot avea o viziune mai
clară asupra aspectelor discutate și cunoștințele acestora fiind mai ușor de asimilat. O bună pregătire a
elevilor unei școli duce de asemenea la promovarea imaginii acesteia.
Ar putea fii organizate și evenimente la care să ia parte părinții, aceștia având oportunitatea de a
organiza ei înșiși anumite activități școlare și extra-școlare din domeniile în care aceștia excelează și le
consideră importante în dezvoltarea copiilor.
Toate activitățiile școlare și extra-școlare mai deosebite realizate prin intermediul personalului
didactic sau în colaborare cu diverse instituții, persoane specializate în anumite domenii sau părinți
doritori, au un impact mult mai puternic asupra publicului dacă acestea sunt promovate în mediul online,
rețele de socializare sau în mass-media ( emisiuni radio/televizate, expoziții, reviste, ziare, broșuri,
pliante, afișe sau publicații online).
Un alt aspect important privind acțiunea de promovare este crearea unui site web, în care să fie
prezentate fotografii cu activitățiile desfășurate de către participanții la educație, prezentată organizarea
școlii și a evenimentelor care urmează să aibă loc, și a celor care au fost deja desfășurate, date de contact ,
adresa instituției , olimpiade și concursuri, istoricul instituției și o prezentare de ansamblu a acesteia.
Toate aceste aspecte prezentate mai sus consider că au importanță deosebită în procesul de
promovare a unei școli, iar colaborarea dintre unitatea de învățământ, beneficiarii direcți și indirecți,mass-
media și publicul local este esențială pentru a avea rezultatul așteptat.
818
Succesul promovării imaginii Liceului Teoretic “Mikes Kelemen”

din Sfântu Gheorghe-Covasna
Prof. Mester Gizella
Succesul promovării imaginii școlii depinde de o multitudine de elemente aflate într-o strânsă
interdependență pentru a realiza un scop comun: evidențierea avantajului de a face parte din colectivul de
elevi, profesori sau părinți, ai acestei școli.
Începând cu banalul antet care figurează pe fiecare pagină de început, document scris sau electronic,
acesta trebuie să reflecte imaginea Eului școlii în care să se regăsească fiecare membru al comunității
indiferent că este cadru didactic, elev sau părinte.
De asemenea este importantă promovarea imaginii școlii în cadrul comunității locale, la nivel județean,
național, internațional.
Este foarte important atragerea de elevi buni și foarte buni , însă mai important decât atragerea elevilor
este păstrarea lor în cazul promovării în clasele superioare , insuflarea în subconștientul acestora și al
părinților de alegerea corectă făcută , avantajele pe care le dețin ca membrii ai unei comunități strâns
legate de trecutul, prezentul și viitorul pe care și-l crează fiecare membru al acestei comunități.
Pentru acest lucru este foarte important existența unor strategii de marketing pentru promovarea imaginii
școlii printre care ar fi:
– Întocmirea, prezentarea și difuzarea de materiale informative elevilor Liceului “Mikes Kelemen”
precum și potențialilor elevi din sfera de influență a localității Sf. Gheorghe, în vederea unei bune
informări și orientări școlare și profesionale în ceea ce privește admiterea în liceu.
– Personalizarea ofertei educaționale la nivel instituțional prin diversificarea si flexibilizarea acesteia în
funcție de nevoile si interesele partenerilor si beneficiarilor procesului educațional.
– Colaborarea eficientă cu toti reprezentantii elevilor, părinților si ai partenerilor locali, ISJ Covasna
precum și reprezentanți ai comunității locale.
- Promovarea unor proiecte focalizate cu rezultate cuantificabile (număr de absolvenți, performanțe,
integrare în alte structuri de învățământ sau pe piata muncii ), sustinerea elevilor cu dezavantaj social si
conduite de risc, susținerea elevilor prin însușirea diferitelor alte abilităti.
– Armonizarea ofertei de servicii educationale si formare permanentă cu nevoile specifice identificate în
unitatea școlară si în comunitatea locală.
-Actualizarea permanentă a Site-ului școlii prin prezentarea obiectivă și de bună calitate a tuturor
activităților didactice și extrașcolare.
-Actualizarea permanentă a prezentării Liceului “Mikes Kelemen”, cuprinzând informații și fotografii
referitoare la: misiunea și viziunea școlii, resurse umane/ plan de școlarizare, dotări / spații, activități
școlare și extrașcolare, programe și proiecte, parteneriate școlare etc.
-Actualizarea informatiilor de pe: site-ul scolii (http://www.mikes.educv.ro), pagina Facebook a liceului.
-Actualizarea tuturor panourilor de informare din școală.
- Transmiterea regulată a informațiilor către autorități, părinți, elevi, sponsori menținând școala în atenția
generală a comunității.
Echipa de conducere a școlii trebuie să aibă o preocupare constantă cu toate acțiunile ce vizează
școala cu scop pozitiv, pentru elaborarea și actualizarea unui plan de marketing care să evidențieze rolul
școlii.
819
Evaluarea şi auotevaluarea la disciplinele opţionale în ciclul primar
MIJA DANIELA ADINA

PROF. INV. PRIMAR ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR.1 POARTA ALBĂ
MEZDRIA VIRGIL
PROF. COLEGIUL ECONOMIC VIILOR, SECTOR. 4 BUCURESTI
Componentă a curriculum-ului la decizia şcolii, opţionalul permite adaptarea ofertei de învăţare la
specificul local, la nevoile şi interesele elevilor dar şi ale cadrelor didactice.
O variabilă importantă a procesului de instruire o reprezintă evaluarea. Relaţia dintre curriculum şi
evaluare este deosebit de complexă, ceea ce implică abordarea procesului de predare-învăţare în mod
unitar. Evaluarea evidenţiază măsura în care au fost atinse obiectivele instructiv-educative de către fiecare
elev şi compararea rezultatelor cu un nivel de performanţă stabilit. La nivel general, măsurarea presupune
o descriere cantitativă a comportamentelor formate la elevi în urma realizării instruirii. Aprecierea
presupune emiterea unor judecăţi de valoare şi este consecutivă măsurării.
Demersul de evaluare trebuie să ofere răspunsuri unei serii de întrebări şi anume:,,Ce evaluăm?”
(nivel de performanţă,aptitudini,abilităţi, capacităţi) , ,,Cu ce scop?” (formativ, sumativ, de orientare), ,,Pe
cine evaluăm?” (elevii), ,,Cum evaluăm?”, ,,Când evaluăm?” (la începutul unui ciclu educaţional,an
şcolar,semestru,oră de curs, pe parcursul acestui ciclu, la finalul acestuia), ,,Cu ce evaluăm?”, ,,Cine
beneficiază de rezultatele evaluării?(elevii, cadrul didactic).Odată ce răspunsurile la aceste întrebări sunt
clare , se poate construi situaţia de evaluare/autoevaluare.
R. Legendre (1993.p 118) consideră autoevaluarea ,,a fi procesul prin care un subiect este
determinat să realizeze o judecată asupra calităţii parcursului său, a activităţilor şi achiziţiilor sale, vis-
a-vis de obiective predefinite, acest demers făcându-se după criterii precise de apreciere”.Prin urmare,
autoevaluarea conţine două caracteristici fundamentale care condiţionează şi realizarea ei şi anume :
a) necesitatea ca elevul să cunoască în mod evident obiectivul evaluării, care poate fi un obiectiv,
o competenţă sau un element specific;
b) necesitatea ca aceste criterii distincte să-i fi fost comunicate anterior.
Autoevaluarea prezintă o serie de avantaje atât în plan personal - pentru că oferă elevilor ocazia de
a-şi dezvolta autonomia, cât şi în plan pedagogic - pentru că elevul poate să îndeplinească o funcţie
altădată rezervată profesorului.
La disciplinele opţionale , prin modul în care sunt concepute, pot fi folosite metode de evaluare şi
autoevaluare diverse .Acestea permit implicarea copiilor şi fac ca procesul de învăţare să se realizeze prin
descoperire şi joc, respectând atât particularităţile de vârstă cât şi cele individuale ale elevilor.
Evaluarea şi autoevaluarea în cadrul opţionalului ,,Codul bunelor maniere”, la clasa a IV-a au fost
realizate atât cu metode tradiţionale (probe de evaluare orale, scrise ,practice şi scrise ) dar şi cu metode
complementare ca :observarea sistematică a elevilor, chestionarul, analiza produselor activităţii elevilor
Produsele elevilor au fost expuse fie în cadrul expoziţiei permanente din clasă, fie pe holul şcolii sau cu
prilejul serbărilor şcolare, unde au fost văzute de părinţii şi colegii lor din alte clase , dar şi de cadre
didactice .
Atractive au fost pentru elevi metode ca : proiectul,portofoliul, jocul de rol,dramatizarea,
interviul.Proiectul de grup a fost foarte îndrăgit de elevi pentru că trebuiau să se întâlnească în afara
orelor de curs şi acesta a fost un prilej de a fi împreună, de a se cunoaşte mai bine, dincolo de cadrul
oficial al şcolii.
Elevii s-au implicat activ , mai ales că fiecare a primit o sarcină de lucru corespunzătoare
capacităţilor personale şi , mai mult de atât , au putut folosi cunoştinţe din domenii precum : limba şi
literatura română, educaţie plastică, abilităţi practice, educaţie muzicală, matematică,geografie.
Din categoria metodelor complementare de evaluare fac parte şi dramatizarea, portofoliul, jocul
didactic, puzzle-ul.Puzlle-ul este o metodă modernă de evaluare care se aplică pe grupe de elevi.Fiecare
grup îşi prezintă , la finalul activităţii produsul muncii lor - puzzlle-ul .
Metodele de evaluare şi autoevaluare trebuie să ofere cadrului didactic posibilitatea de a surprinde
gradul de îndeplinire a obiectivelor stabilite şi de a compara rezultatele cu nivelul anterior stabilt şi, în
820
acelaşi timp , să nu fie o corvoadă pentru elev, un factor de stress ci, dimpotrivă , să le ofere posibilitatea
de a-şi demonstra întreaga valoare.Indiferent de clasă sau de tipul de opţional ales cadrul didactic are la
îndemână o paletă largă de metode de evaluare pe care le poate îmbina armonios şi eficent.
Bibliografie:
 Gîgă,Michaela,Cei şapte ani de acasă ,Ed. Coresi,Bucureşti,1999
 Marinescu,Aurelia,Codul bunelor maniere astăzi,Ed. Humanitas,1999
 Panţuru,Stan,Teoria şi metodologia evaluării,Universitatea,,Transilvania”,Braşov,2006
 ***Revista Învăţământul primar nr 1-2 ,2005
821
Prof. psihopedagogie specială Mezin Daniela-Mărioara
C. Ș. E. I. “Aurora” Reșița
“Şcoala să nu fie nimic altceva, decât ateliere pline de activitate. Numai astfel vor putea să probeze toţi,
în propria lor practică, adevărul că: învăţând pe alţii ne învăţăm pe noi înşine”
John Amos Comenius
OBIECTIVE:
Crearea şi promovarea unei imagini instituţionale pozitive în comunitate.
Elaborarea unor proiecte locale care să vizeze multiplicarea experienţei pozitive şi a exemplelor de
bună practică în managementul institutional.
Personalizarea ofertei educaţionale la nivel instituţional prin diversificarea şi flexibilizarea acesteia în
funcţie de nevoile şi interesele partenerilor şi beneficiarilor procesului educational.
Colaborarea eficientă cu toţi reprezentanţii minorităţilor entice.
Promovarea unor proiecte focalizate pe reducerea abandonului şcolar, integrarea elevilor pe piaţa
muncii, susţinerea elevilor cu dezavantaj social şi conduite de risc, susţinerea elevilor în alte abilităţi.
Armonizarea ofertei de servicii educaţionale şi formare permanentă cu nevoile specifice identificate în
unitatea şcolară şi comunitatea locală..
Promovarea imaginii instituţionale:
1. Organizarea şi participarea la acţiuni comune şi relevante pentru comunitate: - Participarea
responsabilă a tuturor persoanelor implicate la problemele comune ale societăţii civile pentru realizarea
proiectelor proprii: şcoală, instituţii publice locale şi judeţene;
2. Asigurarea transparenţei necesare participării responsabile a tuturor membrilor în structuri parteneriale,
comutitatea locală, părinţii oamenii de afaceri în ceea ce priveste adecvarea ofertei educaţionale a şcolii
la specificul comunitar (întâlniri, sedinţe cu caracter informativ, lucrativ, de analiză, de consultare);
3. Marketing educațional - iniţierea, implementarea de acţiuni cu parteneri educaţionali, comunitari în
ideea promovării ofertei educaţionale;
4. Monitorizarea activităţii extraşcolare şi a concursurilor şcolare
5. Realizarea unor planuri operaţionale vizând relaţia scoală-părinţi ca factor determinant în realizarea
obiectivelor comune, şedinţe, întâlniri periodice cu elevii „ problemă”;
6. Identificarea de oportunităţi la nivelul comunităţii locale pentru sprijinirea copiilor şi tinerilor proveniţi
din familii cu resurse financiare reduse și a copiilor cu cerințe educaționale speciale;
7. Iniţierea activităţilor educative şcolare şi extrascolare diferenţiate care să răspundă socializării tinerilor
(concursuri, reuniuni, întâlniri cu agenţii economici, personalităţi, asociaţii profesionale, etc.);
8. Iniţierea de programe de formare a elevilor pentru realizarea unor proiecte în beneficiul comunităţii
(participarea la acţiuni organizate în scop umanitar);
9. Conlucrare cu reprezentanţii administraţiei publice locale în confirmarea reţelei şcolare şi a planului de
şcolarizare;
10. Elaborarea planului de dezvoltare a unităţii şcolare pentru satisfacerea nevoilor proprii şi ale
comunităţii locale;
11. Armonizarea mesajelor şi moderarea/medierea/prevenirea disfuncţiilor în relaţiile dintre unitatea
şcolară şi autorităţile locale;
12. Iniţierea de acţiuni vizând accesarea fondurilor comunitare - Iniţierea de programe proprii înscrise în
strategia judeţeană privind Integrarea Europeană;
13. Întreţinerea şi dezvoltarea patrimoniului şcolar pentru crearea unui ambient favorizant procesului de
învăţământ;
14. Organizarea “Zilei porților deschise”;
15. Sesiuni de comunicări stiinţifice și prezentarea activităţilor din şcoală în massmedia locală:
822
16. Realizarea revistei școlare și broșuri și reactualizarea permanentă a paginei WEB.
BIBLIOGRAFIE:
1. IOSIFESCU, Şerban. Management educaţional pentru instituţiile de învăţământ. Bucureşti : ISE - MEC,
2001
823
ACTIVITĂŢILE EXTRAŞCOLARE: PLIMBĂRILE ÎN AER LIBER

ŞI EXCURSIILE ÎN ETAPA PREŞCOLARĂ
MEZINGER ILDIKO EVA

În mijlocul naturii, copiii se deprind cu munca intelectuală, le orientăm curiozitatea de a cunoaşte
cât mai multe, îi învăţăm să caute explicaţia fiecărui fenomen, le dezvoltăm interesele cognitive,
încrederea în forţele proprii, bucuria şi satisfacţia descoperirii adevărurilor.
De mici, copiii asimilează cunoştinţele prin contactul direct cu natura, cu societatea. Pe lângă
formarea unor reprezentări clare, natura oferă un cadru deosebit de valoros pentru exercitarea de influenţe
educative, pentru cultivarea spiritului de cercetare, pentru descoperirea de noi cunoştinţe.
Plimbările în aer liber se deosebesc de plimbările pe care copiii le fac cu părinţii prin aceea că
întotdeauna educatoarea propune obiective bine stabilite. Plimbările în aer liber sunt însoţite de antrenarea
preşcolarilor în acţiuni de observare, în experimentarea şi efectuarea unor lucrări practice care-i determină
să realizeze o muncă creatoare, le formează şi le dezvotă tehnicile de investigare a realităţii
înconjurătoare. Asemenea activităţi pot fi urmărirea fenomenelor naturii specifice fiecărui anotimp,
observarea creşterii plantelor şi a animalelor, îngrijirea şi hrănirea acestora.
„De ce ninge?”, „Unde pleacă păsările călătoare?”, „De unde vine ploaia?”, „De ce e udă iarba în
dimineţile de vară?”, lista „de ce”-urilor poate continua la nesfârşit. Pornind de la aceste banale întrebări
ajungem la una dintre problemele capitale ale omenirii – raportul dintre om şi natură. Experienţa arată că
primele noţiuni ştiinţifice ale preşcolarilor depre lume şi viaţă se formează prin contactul direct cu natura,
în vizite, excursii, intuirea directă a obiectivelor şi fenomenelor naturii şi utilizarea largă a activităţilor
practice.
Primul pas în cercetarea naturii se face prin organizarea observaţiior în natură, în timpul
plimbărilor, în scopul alcătuirii calendarului naturii. Însemnările în calendarul naturii a fost un mijloc care
a contribuit la formarea unor noţiuni clare în mintea copiilor. Copiii care nu aveau clară noţiunea de zi,
săptămână, anotimp au relizat pe parcursul întocmirii calendrului diferenţa dintre zi şi anotimp, au înţeles
că viaţa plantelor şi a animalelor cunoaşte anumite etape ce se desfăşoară într-un anumit anotimp, sub
influenţa luminii, căldurii, umidităţii.
Pe linia dezvoltării capacităţilor intelectuale, contactul direct cu natura contribuie direct la
dezvoltarea unor operaţii ale gândirii: identificare, grupare, comparaţie, generalizare.
Prin plimbările în aer liber, copiii se confruntă cu realitatea printr-o percepere activă,
investigatoare; răspunzând la solicitarea de a efectua analize şi comparaţii. Pentru a determina
caracteristicile esenţiale observă sistematic unele fenomene ale naturii în mişcarea şi dezvoltarea lor.
Natura îi atrage pe copii datorită frumuseţii ei, prin varietatea şi multitudinea de culori, de forme,
de mirosuri provenite de la flori, iarbă, frunze şi muşchi. Copiii sunt interesaţi atât de fenomenele
caracteristice ale fiecărui fenomen, a fiecărui anotimp, de viaţa plantelor şi a animalelor, dar şi de modul
cum se comportă şi privesc ceilalţi oameni natura şi cum o protejează.
Această preocupare pe care o manifestă copiii m-am străduit să o dezvolt cât mai mult,
transformându-le curiozitatea într-o dorinţă de aprofundare a relaţiilor cu natura. O noţiune însuşită în faţa
manifestării sau existenţei cu natura, va fi înţeleasă şi reţinută chiar fără să-şi dea seama copilul.
În urma plimbărilor, copiii redau cu mai multă fantezie şi sensibilitate imaginea realităţii în cadrul
activităţilor artistico-plastice, practice cu materiale din natură (frunze, ghinde, conuri de brad etc.).
Plimbările şi vizitele permit formarea sentimentului de respect şi dragoste pentru natură, muncă,
om şi realizările lui.
Excursiile cu caracter didactic reprezintă forme auxiliare de organizare a procedului instructiv –
educativ în predarea cunoştinţelor despre natură.
Excursia asigură însuşirea cunoştinţelor prin perceperea directă a fenomenelor. În excursii, copiii
dobândesc cunoştinţe noi, studiază obiectele şi fenomenele în toată complexitatea lor, îşi precizează şi
fixează mai bine cunoştinţele însuşite anterior, se formează pricepri şi deprinderi de a observa fenomenele
naturii şi ale vieţii sociale, şi în felul acesta prin intuiţia directă, cunoştinţele capătă un caracter realist,
dezvăluind legăturile lor cauzale.
824
Ca activitate ce se desfăşoară în afara clasei, excursia poate avea o durată mai scurtă sau mai
lungă. Organizarea unei excursii presupune mai multe etape:
1. Pregătirea excursiei este etapa în care copiii sunt familiarizaţi / îşi însuşesc scopul, conţinutul şi
modalităţile de desfăşurare a excursiei. De asemenea, ei se familiarizează cu condiţiile pe care trebuie să
le respecte pe parcursul desfăşurării excursiei.
2. Desfăşurarea excursiei reprezintă etapa propriu-zisă de desfăşurare a activităţilor copiilor, în
cadrul căreia se realizează activităţile / sarcinile excursiei cu privire la observarea fenomenelor,
consemnarea rezultatelor şI colectarea materialului biologic.
3. Prelucrarea datelor, observaţiilor şi a materialului biologic colectat şi valorificarea lor este a
treia etapă şi cea finală a unei excursii.
Pentru asigurarea realizării sarcinilor instructiv-educative, educatoarea trebuie:
 să stabilească din timp perioada când se va desfăşura excursia şi locul acesteia;
 să formuleze clar obiectul / obictivele pe care le urmăreşte;
 să stabilească sarcinile de lucru pentru fiecare copil / grup;
 să elaboreze fişe de lucru.
După momentul în care au loc, excursiile pot fi:
- preliminare, când au drept scop urmărirea unor fenomene necesare înţelegerii unei teme sau
a capitolului ce urmeză a fi studiat;
- activităţi, excursii care urmăresc obţinerea de cunoştinţe pe bază de observaţii;
- activiăţi, excursii finale, care prilejuiesc fixarea, aprofundarea şi aplicarea în practică a
cunoştinţelor.
Ca formă de activitate extracuriculară, excursia contribuie la dezvoltarea tuturor laturilor
personalităţii copiilor: intelectuală, morală, estetică şi fizică.
Excursiile de documentare şi recreere reprezintă un cadru favorabil pentru formarea unor
deprinderi şi comportamente ecologice.
Observaţiile, impresiile, amintirile, se vor fixa în memorie prin valorificarea lor în practica de zi
cu zi, prin activităţile de desen, lucrări aplicative etc.
825
ROLUL PROIECTELOR EDUCATIVE ÎN PROMOVAREA IMAGINII ȘCOLII
Cadru didactic auxiliar - MICIU IOANA ROXANA

SCOALA GIMN. PROF. UNIV. DR. ION STOIA CALDARARU
SCOALA GIMN. PROF. UNIV. DR. ION STOIA CALDARARU
''Menirea firească a şcolii nu e să dea învăţătută, ci să deştepte cultivând destoinicirile intelectuale în

Calitatea în educație înseamnă asigurarea pentru fiecare educabil a condițiilor pentru cea mai bună,
completă și utilă dezvoltare. Calitatea este dependentă de valorile societății în care funcționează sistemul
respectiv de educație. Școala de astăzi este un spațiu al confruntărilor și al conflictelor.
O asemenea realitate obiectivă impune un mod de abordare total diferită de metodele și practicile utilizate
până deunezi de cadrele didactice. Transformările profunde care au loc în sfera învățământului românesc
determină oamenii de la catedră să-și analizeze continuu experiența acumulată, să o adapteze la cerințele
actualei societăți și mai ales la condițiile concrete întâlnite în clasă.
Noile demersuri educaţionale redimensionează atât statutul cât şi sarcinile cadrelor didactice, care trebuie
să devină manageri de educaţie, prin intermediul unor proiecte/programe educative operaţionale, adecvate
ethos-ului unităţii şcolare şi orizontului de aşteptare al comunităţii locale, proiecte/programe desfăşurate
pe baza unor convenţii/ contracte de parteneriat.
activităţii didactice. Actul educaţional are o eficienţă sporită dacă este implicată şi familia, cu condiţia de
a se stabili un cod unitar de cerinţe. În urma colaborărilor constante cu părinţii, aceştia au posibilitatea de
a-şi cunoaşte mai bine copiii şi modul acestora de manifestare în cadrul grupului, îşi însuşesc procedee
educative adecvate pe care le pot aplica în educaţia copilului.
Aceste activităţi întregesc activitatea educativă a şcolii, aducând un surplus informaţional elevilor şi
completând condiţiile concrete ale educaţiei acestora.
În ideea de a obişnui copiii să trăiască în relaţie cu cei din jur, să-şi dezvolte stări afective pozitive, să
manifeste prietenie, armonie, ne-am propus să lărgim sfera noastră de prietenie prin încheierea unui
parteneriat educaţional între preşcolari şi şcolari. Şcoala şi grădiniţa sunt instituţii care deşi se găsesc pe
trepte diferite trebuie să aibă o relaţie de colaborare.
Necesitatea colaborării dintre grădiniţă şi şcoală rezultă din obiectivul comun pe care-l urmărim –
dezvoltarea personalităţii copilului. Realizând diverse activitati cu copiii şi cadrele didctice din cele
doua unităţi am reuşit să formăm o punte de legătură între gradinita si scoala, iar copiii au fost îndrumaţi
să înţeleagă prietenia, normele de convieţuire socială, precum şi adaptarea comportamentului propriu la
cerinţele grupului cu care vin în contact
Încheierea și derularea parteneriatelor educaționale au ca factor fundamental comunicarea. În acest sens
managerii școlii trebuie să desfășoare activități intense pentru informarea partenerilor cu toate datele
necesare derulării programelor, pentru ca aceștia să primească informații clare, complete și într-un timp
oportun.
Implicarea elevilor în diferite proiecte unde își pot exprima liber creativitatea, imaginația și inteligența
atrage după sine promovarea imaginii școlii. Rezultatul actului lor creator devine astfel cartea lor de
vizită, dar şi a şcolii în care învaţă.
826
Prof. Miclauş Ştefan-Ioan

Liceul Tehnologic „Ioan Lupaş” Sălişte, jud. Sibiu
„Şcoala nu poate avea decât două scopuri. Primul e să dea copilului cunoştinţele generale de care,
binenţeles, va avea nevoie să se servească: aceasta este instrucţia. Cealaltă e să pregătim copilul de azi
pentru omul de mâine şi aceasta este educaţia” Gaston Berger
Istoria şcolii din Sălişte este o mică parte din istoria Transilvaniei, cu idealurile căreia se confundă şi
ale cărei evenimente se alatură. Şcoala din Sălişte, în care au invăţat atâţia fii ai Mărginimii noastre, este
atestată documentar din anul 1616, atunci când la Sibiu nu era nici biserică nici şcoală românească.
Numele liceului este dat de unul dintre cei 12 academicieni pe care i-a dat şcoala din Săliţte: Ioan Lupaş.
Cuvintele Dr. Ioan Lupaş despre şcoala din Sălişte spun mult: „Un rezumat, despre munca didactică şi
educativă a şcolii noastre din Sălişte, se poate spune că este în continuu progres apreciabil, urmărind cu
neintreruptă stăruinţă realizarea ţintelor de căpetenie fixate de pedagogia modernă care cere ca
învăţământul să fie întotdeauna educativ şi să trezească luminat şi statornic, nu numai pentru cunoştinţele
teoretice împărtăşite prin şcoală, ci indeosebi şi mai ales pentru împrejurările de viaţă în care vor avea
elevii noştri să aplice aceste cunoştinţe, să-şi încerce şi să-şi uşureze traiul cu ajurorul lor”.
Astăzi Liceul Tehnologic „Ioan Lupaş” Sălişte îşi urmează destinul pentru a fi la înălţimea trecutului.
Aici se găsesc copii/elevi care învaţă în ciclurile de învăţămant preşcolar, primar, gimnazial, liceal şi
profesional.
Obiectivul general în promovarea şcolii, este de a crea o imagine pozitivă instituţiei. Personalizarea
ofertei educaţionale ţinând cont de cerinţele şi nevolile beneficiarilor.
Şcoala noastră este implicată în acţiuni şcolare şi extraşcolare unde a fost premiată.
Promovarea şcolii noastre reprezintă o prioritate pentru o cât mai bună colaborare între şcoală-elevi-
părinţi. Şcoala noastră doreşte adaptarea ofertei educaţionale la formarea profesională a elevilor în
tendinţele pieţei muncii.
Activităţile de promovare a imaginii şcolii noastre au fost:
-actualizarea permanentă a site-ul şcolii şi a retelei de socializare facebook acest lucru fiind prioritar şi
difuzarea informaţiilor cu privire la oferta educaţională;
-consilierea şi indrumarea elevilor de către psihologul şcolii privind orientarea profesională;
-dezvoltarea de parteneriate educaţionale cu agenţii economici locali la care elevii îşi desfăşoară practica;
-dotarea şcolii cu laboratoare.
Şcoala noastră doreşte ca elevii să înveţe cum să se orienteze corect şi să acţioneze eficient pe câmpul
de luptă al vieţii care va urma după absolvirea şcolii.
827
Evaluarea în cazul unui copil cu note de ADHD

Prezentare de caz
Suport teoretic
PROF. ÎNV. PRIMAR MICLE IULIA DIANA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ ,,MIHAI EMINESCU,, ZALĂU
Problemele cu care se confruntă copiii cu ADHD încep încă de la grădiniţă, când se fac imediat
remarcaţi prin energie debordantă şi vociferări. Nu pot sta liniştiţi în timpul citirii unei poveşti, smucesc
jucăriile, se împing şi se înghiontesc când stau la rând. Se entuziasmează repede şi la fel de repede le
trece, îşi uită temele şi alte obiecte sau îşi rup creioanele colorate, jucăriile, întrerup atunci când li se dau
intrucţiuni şi vor să vorbească despre cu totul alte lucruri decât cele puse în discuţie. Astfel, după un timp,
entuziasmul lor pentru nou se transformă în aversiune faţă de educaţie. Părinţii sunt îngrijoraţi, profesorii
sunt frustraţi, iar copilul ajunge să creadă că nu e bun de nimic şi că nimeni nu îl place. Toate acestea pot
duce la depresie.
Simptomele disfuncţiei executive în ADHD:

 dificultăţi de învăţare de pe urma greşelilor
 organizare dificilă, dificultate de întoarcere la executarea sarcinii
 slab simţ al timpului, impresie de mişcare prea lentă a timpului
 abilitate scăzută de utilizare a introspecţiei pentru rezolvarea unei probleme
 slabă capacitate de conştentizare
 internalizare şi generalizare slab regulilor
 descifrarea dificilă a regulilor sociale
 inconsistenţa muncii şi a comportamentului
 toleranţă scăzută la frustrare, iritabilitate crescută
 refuză ajutorul de la cei care l-ar putea ajuta cel mai mult
 reacţii explozive, inflexibile
 manifestă calm doar în mişcare
 dificultăţi de acordare a atenţiei altor persoane
 sentiment al eşecului în realizarea scopului
 învinovăţirea altora, minciuni, furturi.
Disfuncţii ale integrării senzoriale în ADHD :

 legate de incapacitatea procesării informaţiilor venite pe calea analizatorilor,
 hiper- sau hiposenzitivitate la atingere,
 hiper- sau hiposenzitivitate la mişcare,
 poate răspunde anormal la priviri, sunete, mirosuri,
 tulburări de coordonare a mişcărilor.
Manifestările sindromului se asociază cu:

- deficienţe de vorbire şi limbaj care duc la un vocabular limitat, o exprimare înceată şi vagă, lacune
de gramatică
- rezolvarea de probleme şi organizarea: dificultăţi în elaborarea unor strategii complexe de rezolvare
a problemelor şi în organizare, probleme în activităţile de memorare
- reacţii emoţionale: deoarece au o toleranţă scăzută la frustrare, se enervează repede, exprimă un
entuziasm peste limitele situaţiei, reacţionează exagerat. Aproximativ 60% dintre copii cu ADHD
manifestă simptome de imaturitate emoţională
- tulburări de conduită: comportament sfidător, încăpăţânare, ostilitate verbală, ieşiri necontrolate ce
pot genera într-un comportament antisocial şi delincvenţă.
828
- probleme medicale: întârzieri motorii, dificultăţi în însuşirea igienei personale, accidente frecvente
(uşoare, dar şi severe), tulburări de somn
- dificultăţi în relaţiile sociale: cel mai probabil jumătate din aceşti copii îşi fac şi îşi menţin greu
prietenii
Chestionare individuale ce privesc observarea comportamentului în clasă (profesorul estimează în cursul

unei lecţii de câte ori se întâmplă ca elevul):
 să nu se implice în sarcina de lucru dată (off task),
 să se agite (fidgeting),
 să vorbească excesiv sau să scoată sunete (vocalizing),
 să-şi părăsească locul în timpul lecţiei (out of seat),
 să se joace cu obiecte (playing with object).
Terapia comportamentală
 reîntărirea pozitivă,
 rapoarte de activitate zilnică,
 grupuri de abilităţi sociale
 terapie individuală
 folosirea consecinţelor negative pentru reducerea comportamentelor neadecvate. În momentul în
care un anume comportament este urmat constant de consecinţe negative pentru copil, ar trebui să poată fi
redus ca frecvenţă şi intensitate.
 De exemplu, dacă se încearcă reducerea tendinţei copilului de a răspunde neîntrebat, de a da
replici obraznice:
- mai întâi trebuie să fim siguri că el înţelege exact ceea ce vrem ca el să evite să facă;
- apoi, dorim să-l învăţăm o metodă acceptabilă de a fi în dezacord, modul în care îi este permis
să-şi exprime dezacordul şi modul în care nu îi este permis;
- se trec în revistă, se discută modalităţile de a recompensa atitudinile acceptabile;
- se discută apoi despre privilegiile pe care le-ar putea pierde dacă va răspunde neadecvat
(interdicţia urmăririi programului TV preferat, obligaţia de a se culca devreme etc.)
 Copilul trebuie determinat să înţeleagă că nu va obţine nimic în cazul unui comportament
neadecvat. În schimb, când se va comporta normal, vor apare întotdeauna aspecte pozitive pentru el.
 Trebuie să ţinem cont de faptul că aceste consecinţe negative nu trebuie exagerate. Copiii au
tendinţa de a se descuraja dacă sunt folosite prea des, putându-şi pierde interesul pentru program.De
asemenea, trebuie elaborat un plan gradual de aplicare a pedepselor în cazul persistenţei
comportamentelor neadecvate.
Condiţii pentru îmbunătăţirea performanţelor copiilor cu ADHD:

 un mic dejun echilibrat
 limitarea accesului la televizor şi la jocuri pe computer
 aflarea domeniilor de interes ale copilului
 crearea oportunităţilor pentru exerciţii fizice
 încurajarea vizualizării
 găsirea momentelor celor mai prielnice în care copilul este atent
 oferirea unui feed-back imediat legat de modul în care lucrează
 aşezarea în clasă în apropiere de profesor, cu spatele la ceilalţi copii
 evitarea stimulilor care pot să-i distragă atenţia
 evitarea tranziţiilor, schimbărilor de program, întreruperilor
 menţinerea contactului vizual în cadrul instrucţiei verbale
 oferirea unor indicaţii clare şi concise, evitarea comenzilor multiple
 a se asigura că elevii înţeleg instrucţiunile înainte de începerea activităţii, repetarea acestora dacă
este necesar
 alcătuirea unor rapoarte de activitate zilnică; un reper exterior referitor la perioada de timp în care
trebuie realizată o sarcină pentru organizarea timpului
 acordarea unui timp suplimentar pentru unele sarcini, fără a se penaliza timpul cerut în plus
829
 încurajarea imediată a oricărui comportament pozitiv sau a oricărei performanţe

 a-l învăţa pe copil să se autorecompenseze, să gândească pozitiv privitor la propria persoană (ex.
“Am făcut asta bine”)
 antrenamentul permanent al abilităţilor sociale, implicarea în activităţi sociale
 angajarea în activităţi care să fie moderat competitive sau chiar necompetitive
 permiterea implicării în jocuri cu copii mai mici
 învăţarea unor tehnici de relaxare fizică
 punerea accentului pe terapia în cadrul familiei
 trebuie să se ţină cont de faptul că aceşti copii sunt frustraţi, iar stresul, presiunile şi oboseala pot
să le diminueze controlul şi să determine comportamente neadecvate
 găsirea unor soluţii pre-stabilite pentru comportamentele inadecvate
 evitarea ridiculizării şi a criticilor frecvente
 recompensarea unor reuşite pentru creşterea stimei de sine
830
prof. Miclea Ion-Petru

Școala Gimnazială Victor Vlad Delamarina
structură Școala Primară Honorici, Județul Timiș
Plan de promovare a imaginii unității școlare în comuna Victor Vlad Delamarina
Țintă și obiective specifice

Obiectivul general: crearea unei imagini favorabile unității școlare în comunitatea locală
- atragerea unui număr cât mai mare de elevi
- realizarea planului de școlarizare propus
- popularizarea rezultatelor școlii în comunitatea locală
Context și definirea necesității unei astfel de practici

S-a constatat că în rândul părinților preșcolarilor nu există decât informații vagi legate de întreaga
activitate a școlii. Nu au informații despre rezultatele și performanțele unității noastre școlare.
Descriere și activități:
1. Reactualizarea permanentă a paginii WEB a școlii

2. Organizarea de activități comune școală-părinți-comunitate
3. Mediatizarea activităților extrașcolare și a concursurilor școlare
4. Dezvoltarea patrimoniului școlar pentru crearea unui ambient plăcut, favorizant procesului de
învățământ
5. Ziua porților deschise realizată în parteneriat cu grădinița din sat
6. Realizarea și distribuirea la nivelul satului a unui pliant Școala din satul meu
7. Crearea unei reviste a școlii
8. Înființarea unui ansamblu de dansuri populare
831
prof. Simona Miclea

Școala Gimnazială Victor Vlad Delamarina, Județul Timiș
În vederea colaborării între cei trei parteneri educaționali școală-elevi-părinți, o prioritate o reprezintă
promovarea imaginii unității noastre școlare.
Chiar dacă educația este obligatorie, nicio instituție nu poate forța alegerea părinților. Aceștia decid,
iar această libertate de alegere a lor face ca unitatea școlară să depindă de implicarea ei în satisfacerea
nevoilor și asteptărilor acestora.
O simplă informare nu este suficientă, școala necesitând dobândirea capacității de adaptare a

programului educațional la nevoile în schimbare ale elevilor.
Școala este un pion esențial al oricărei comunități. Ea nu poate funcționa bine fără sprijinul
comunității. O școală responsabilă este garantul unei comunități în dezvoltare.
Școala Gimnazială Victor Vlad Delamarina este o unitate școlară aflată la o distanță de 5 km de
municipiul Lugoj. Prin urmare, având în vedere distanța infimă față de oraș este foarte grea păstrarea
"clientelei", atâta timp cât unitatea școlară nu propune activități pentru formarea și promovarea imaginii
școlii, mediatizate corect, prin metode și tehnici potrivite.
Această politică de formare a imaginii unei organizații ține atât de stilul managerial al conducătorului
organizației școlare cât și de activitatea desfășurată de angajați, în special de către cadrele didactice.
Deținând o planificare riguroasă, uzând metodele și tehnicile potrivite, managerul organizației școlare
poate promova în mediul intern și extern unității școlare o imagine pozitivă a acesteia.
Imaginea unui mediu favorabil, plăcut și propice pentru fiecare elev va face ca alegerea părintelui să
nu fie o navetă la o altă unitate școlară.
Activitățile de formare și promovare a imaginii școlii noastre au fost:
- consilierea părinților privind orientarea școlară
- inițierea și derularea de parteneriate eficiente la nivel local, județean, regional și național în scopul
promovării imaginii unității noastre școlare și a corelării ofertei educaționale cu cerințele de pe piața
muncii
- promovarea imaginii școlii prin diverse surse informaționale (presa locală, internet, pagina web a
instituției)
- difuzarea informațiilor privind oferta educațională, baza materială, resursele umane, programele și
proiectele educaționale, rezultatele școlare etc.
832
Elevii iubesc natura
Prof. Miclescu Elena,

Școala Gimnazială „Traian Săvulescu” Izvoarele
Mediul înconjurătoar nu este ceva ce ni se cuvine, de aceea trebuie făcute eforturi în vederea
sensibilizării opiniei publice în general, pentru a acorda o atenție deosebită ecologiei și protecției
mediului înconjurător.
Un rol important îi revine în acest sens școlii, astfel pe parcursul învățământului obligatoriu,
elevii trebuie să-și formeze competențe indispensabile în lumea contemporană, pentru protecția mediului
înconjurător Aceste competențe pot fi: stabilirea relației factori de mediu – viețuitoare, utilizarea de
metode și mijloace adecvate explorării/investigării lumii vii, realizarea de activități experimentale și
interpretarea rezultatelor, elaborarea și implementarea unor proiecte ecologice, demonstrarea unui mod de
gândire ecologic în luarea unor decizii, demonstrarea înțelegerii consecințelor propriului comportament în
raport cu mediul. Acestea sunt necesare fiecărui individ pentru dezvoltarea sa personală, dar și pentru a
înțelege și decide ceea ce este mai bine pentru mediul înconjurător.
Experiența didactică personală, dar și cea împărtășită de colegi, ne-a confirmat faptul că e
nevoie de o strategie complexă pentru cultivarea și ameliorarea relației omului cu natura. Numărul de ore
alocat ecologiei și protecției mediului este insuficient pentru a putea forma o conștiință ecologică care să
genereze un stil de viață corect în folosirea cu moderație a resurselor Pământului și prevenirea poluării
planetei.
În procesul de formare al tinerei generații, un rol foarte important revine activităților
extrașcolare cu tematică ecologică, deoarece le oferă elevilor posibilitatea să înțeleagă fapte și fenomene
din universul apropiat, să identifice și să rezolve unele probleme de poluare și degradare a mediului.
Toate acestea au ca rezultat final formarea unor convingeri și deprinderi de apărare, conservare și
dezvoltarea mediului înconjurător – condiție de viață civilizată și sănătoasă.
Formarea elevilor cu o conștiință și o conduită ecologică este o cerință deosebit de importantă
pentru orice demers educativ școlar și extrașcolar.
Elevii pot să influențeze la rândul lor părinții, dar și alți membri ai comunității, pot să fie un
exemplu bun de urmat și o cale corectă de a face educație pentru mediu.
Elevii școlii noastre s-au implicat în proiecte ecologice naționale și județene făcându-se
cunoscuți prin activitățile desfășurate.
În cadrul proiectului educațional național „Școli pentru un viitor verde - Edupet”, care are ca
obiectiv principal conștientizarea de către copii a problemelor de mediu cauzate de deșeurile din
ambalaje de tip PET, a fost constituită „Echipa verde” care a supravegheat activitatea de colectare a PET-
urilor și compactizarea acestora. Compactizarea s-a făcut cu ajutorul unui aparat foarte simplu de mânuit
care se numește TEPET.
Elevii au reușit să colecteze și compacteze 95 de Kg de ambalaje de tip PET care apoi au fost
predate la un centru de colectare. Pentru cantitatea colectată și implicare, elevii au primit diplomă de
participare.
„Tânărul ecologist, ocrotitorul mediului” este cel mai mare proiect de educație ecologică din
județul Prahova și a fost inițiat de Inspectoratul Școlar Prahova în colaborare cu alte instituții culturale
din județ.
În acest proiect s-au înscris și elevii școlilor de pe raza comunei Izvoarele care au marcat zilele
din calendarul ecologic prin: construirea unor machete, scenete, plantare de puieți, confecționarea unor
obiecte din materiale reciclabile, mese rotunde, vizite la stația de tratare a apei etc.
Pentru activitățile derulate în cadrul proiectului, elevii au obținut Premiul II și III și s-au făcut
remarcați prin ambiția și dorința lor de a ajuta mediul înconjurător.
În cadrul Proiectului Național „Patrula - ECO”, echipajul „Protectorii Izvoarelor” coordonați de
profesorul de biologie, au obținut Premiul special pentru Top-10 fapte bune pentru mediu și Premiul
special pentru cea mai bună agendă Eco. Elevii au avut posibilitatea să se implice activ în depistarea unor
aspecte pozitive și negative cu care se confruntă comunitatea. Elevii au fost implicați și în alte proiecte
833
de educație ecologică ca de exemplu Let’s do it, România!, proiect ce face parte din mișcarea
internațională Let’s do it, World! și care are ca scop strângerea gunoaielor din arealele naturale.
În cadrul Proiectului „Sistem de management integrat al deșeurilor în județul Prahova” elevii au
participat la Expoziția artistică cu tema „Colectarea separată a deșeurilor” din foaierul Sălii Europa a
Consiliului Județean Prahova . Elevii au realizat obiecte artistice din materiale reciclabile.
Rezultatele obținute le-au dat satisfacția unei reușite și imboldul de a continua.
834

Şcoala – Casa de dincolo de casă
Profesor Adriana Miculescu

Şcoala Gimnazială “Mihai Eminescu” Brăila
Sunt profesor al Şcolii Gimnaziale “Mihai Eminescu” din Brăila, şcoală pe care o slujesc cu
credinţă, dăruire şi pasiune de 22 de ani.
De fapt, jumătate din viaţa mea reprezintă această şcoală, deoarece am fost şi elevă aici, iar şcoala
are aceeaşi vârstă ca şi mine.
Şcoala- este un cuvânt cu rezonanţe adânci în sufletul celui care desluşeşte pentru prima oară
sensul, precum şi în mintea vârstnicului în a cărui viaţă şcoala a însemnat ceva hotărâtor.
Ideea de succes şcolar a devenit conceptul didactic cel mai răspândit, dar şi obiectivul didactic cel
mai complex al şcolii noastre, care îşi caută ilustrarea practică în toate compartimentele muncii cu
elevii.În învăţământul primar, realizarea acestui obiectiv se face printr-o multitudine de procedee şi
metode care urmăresc pregătirea elevilor pentru un demers raţional al învăţării.Se ştie foarte bine că
învăţarea are o influenţă decisivă asupra reuşitei şcolare a elevului, asupra întregii lui dezvoltări.
Dezideratul de a-i învăţa pe elevi să înveţe se exersează la toate obiectele , fără a neglija
particularităţile de vârstă şi cele individuale ale elevilor.
Şcoala noastră s-a evidenţiat de-a lungul timpului, între celelalte şcoli brăilene, prin numeroase
iniţiative, devenind precursoare pentru multe dintre acţiunile de reformare a învăţământului la nivel
local.Predarea intensivă a limbilor moderne (Şcoala “Mihai Eminescu” fiind prima care a experimentat
această modalitate de predare în Brăila), predarea interdisciplinară(catedra de limbi moderne, împreună
cu catedra de limba română şi cu cea de geografie , au experimentat predarea lecţiei “Japonia”), predarea
în aceeaşi oră cu mai mulţi profesori , eficientizarea cunoştinţelor elevilor prin diminuarea conţinutului
informativ preponderent în programe şi manuale , sunt doar câteva din temele care se dezbat în comisii ,
catedre şi consilii profesorale metodice susţinute de lecţii practice.
În acelaşi context al perfecţionării conţinutului şi metodelor de predare a fost iniţiată “Ziua
metodică”a şcolii, care propune pentru dezbateri şi experimentări problemele cele mai actuale, care
vizează modernizarea învăţământului. Colaborarea cu Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, cu Casa
Corpului Didactic şi cu alte unităţi de învăţământ din oraş şi din alte judeţe permite dezbaterea
principalelor direcţii care vizează reforma învăţământului românesc.
Modernizarea bazei materiale, încă din primii ani de după Revoluţie şi care continuă în zilele
noastre, preocuparea continuă pentru procurarea de mijloace şi materiale didactice moderne,
diversificarea activităţilor extraşcolare în funcţie de interesele şi aptitudinile elevilor şi multe altele, dau
unităţii ţinuta unei şcoli moderne, o şcoală de referinţă din multe puncte de vedere.
Datorită eforturilor cadrelor didactice ale şcolii dar mai ales, a rezultatelor obţinute de elevi la
concursuri judeţene, naţionale sau la olimpiade naţionale şcoala a dobândit certificatul de “Şcoală
reprezentativă”.
Se ştie că învăţământul gimnazial este prima etapă în formarea omului de mai târziu, foarte
importantă, pentru că acei elevi care au strălucit în această etapă, şi au fost foarte mulţi în Şcoala “Mihai
Eminescu” , au confirmat şi au continuat buna lor pregătire şi în şcolile postgimnaziale (liceale,
universitare, postuniversitare) din ţară şi din străinătate.
Foştii elevi ai şcolii au avut rezultate de excepţie la examenul de capacitate, reuşind să ocupe
de-a lungul anilor primele locuri la liceele de prestigiu din oraş.Urmărind devenirea lor în timp, se poate
constata că aceştia acoperă practic toată gama profesiilor care onorează structura socială şi administrativă
a timpului contemporan.Geografic, se poate spune, există foşti elevi ai şcolii, realizaţi profesional, în toate
ţările civilizate ale lumii şi foarte mulţi se află în oraşul lor natal onorându-l cu profesii dintre cele mai
diverse, respectate şi apreciate de colectivitatea locală(medici, ingineri, profesori, oameni de afaceri,
ziarişti, politicieni, oameni de cultură, etc).
835
Adevărata menire a şcolii este de a înlesni întâlnirea, dialogul între magistru şi discipol şi în
fapt, de a uşura confruntarea fiecăruia cu sine însuşi.Experienţa singulară a fiecărei persoane în materie de
educaţie este de fapt un destin “plural”:”educatorii educă după ce ei înşişi au fost educaţi”(citat din
articolul “Altfel” publicat în revista şcolii “Constelaţia 23”), revistă ce apare lunar şi în care , profesorii
pot publica diferite articole, dar mai ales, elevii sunt cunoscuţi prin încercările lor literare ce se regăsesc
în această revistă.
Procesul instructiv-educativ a urmărit în plan vizionar respectarea tradiţiei de excelenţă
academică, educarea elevilor în spiritul valorilor europene, într-un mediu şcolar stimulativ, conferind
şcolii misiunea valorizării fiecărui copil , stimularea sa intelectuală, dezvoltarea competenţelor
emoţionale, educarea pentru adaptarea la schimbare.
Curriculum la decizia şcolii a cuprins o paletă largă de programe oferind elevilor perspectiva
exprimării creativităţii , condiţii permisive care dezvoltă încrederea în forţele proprii şi un cadru generos
de lucru în echipă , de comunicare deschisă şi empatică.
Oferta şcolii a marcat în prim plan valorizarea fiecărui copil, acceptat în unicitatea sa.
Eficienţa activităţilor didactice şi rezultatele elevilor îndreptăţesc aprecieri pozitive asupra
întregului proces de instrucţie şi educaţie caracterizat prin lecţii bine organizate şi documentate , printr-un
material didactic variat şi adecvat, prin îmbinarea armonioasă a metodelor tradiţionale cu cele activ-
participative în actul de predare- învăţare , prin realizarea de fişe şi teste diferenţiate , prin antrenarea
elevilor în propriul proces de formare şi multe altele, punându-se accent pe cooperare, opinie liber
exprimată, gândire critică şi divergentă, creativitate.
Toate cele subliniate îndreptăţesc speranţa, în mare parte împlinită, că şcoala se apropie tot mai
mult de definiţia dată în acest sens de Andrei Pleşu “O şcoală bună este cea care garantează o minimă
civilizaţie a absolvenţilor ei, în sensul de comportament de bun cetăţean”.
836
MODELUL CADRULUI DIDACTIC DIN PERSPECTIVA EUROPEANA
Prof. inv. primar Miculescu Alina Cristinela

Şcoala Gimnazială Armeniș
Localitatea Armeniș, Jud. Caraş - Severin
“Fericit este copilul care găseşte în fiecare etapă a drumului său pe educatorul capabil să-i insufle treptat
forţa şi elanul necesare împlinirii destinului său ca om”
Maurice Debesse
Învăţătorul , cadrul didactic este cel dintâi educator. Au spus-o, de-a lungul timpului, mulţi erudiţi ai
lumii. Figura celui dintâi dascăl dăinuie în mintea şi sufletul fiecăruia, precum o icoană sfântă . Deşi
mereu altul în timpuri , el rămâne acelaşi.
Potrivit orientării tradiţionaliste, menirea cadrului didactic este de a păstra şi a transmite cunoştinţele
generaţiilor tinere . În această viziune , dascălul apare sortit ca un mijlocitor ce trebuie să străbată spaţiul
spiritual între generaţii , pe acelaşi drum bătătorit.
În paralel cu această accepţiune , se află educatorul ca agent social participant activ şi responsabil nu
numai la viaţa şcolii , ci şi la cea a comunităţii din care face parte , contribuind prin munca sa la toate
prefacerile ce au loc în ea . Din datele existente rezultă că această orientare se impune astăzi tot mai
insistent , pentru orice naţiune care este atentă la viitorul său .
Profesiunea de educator, exercitarea ei, solicită din partea celor care o practică să răspundă la cerinţe
de bază, printre care amintim : pregătirea temeinică de specialitate , pregătirea psihopedagogică
corespunzatoare , precum şi priceperi şi deprinderi de muncă pedagogică , tact şi măiestrie pedagogică ,
bogat orizont cultural.
Cunoşterea precisă a scopului , claritatea şi puterea lui mobilizatoare , stimulativă şi selectivă în acelaşi
timp, trebuie să-l conducă pe profesor, în mod neabătut, la eforturi susţinute şi continue de perfecţionare şi
autoperfecţionare a întregii sale activităţi în vederea realizării scopului educativ.
Situaţia cadrului didactic în clasă este aceea de lider formal. Această poziţie este determinată de cel puţin
câţiva indicatori: status-ul de adult, cuantumul de cunoştinţe, experienţă socială, capacitatea de a organiza
şi conduce colectivul de elevi. Nu mai puţin importantă este şi autoritatea cu care este investit, rezultând
din funcţiile sale în organizarea şi desfăşurarea activităţii grupului şcolar, în relaţia cu părinţii şi, pe un
plan mai larg, cu comunitatea socială.
Pentru acoperirea acestui status complex, învăţătorul angajează întreaga sa capacitate profesională,
arsenalul mijloacelor didactice, dar şi propria personalitate.
Personalitatea unui învăţător poate avea o influenţă mult mai mare asupra copiilor cu care lucrează
decât informaţia care emană de la el. Adrian Neculau afirmă că ,,acel tip de aureolă pe care o poartă
profesorul (educatorul) şi care este un amestec de uimire cu veneraţie şi puţină teamă, afecţiune, adoraţie
şi respect în proporţii diferite. Această aureolă poate fi rezultatul a ceea ce ştie şi spune profesorul, dar nu
numai”. Poate cu mult mai important este “cum spune” şi cum traduce în practică, prin atitudinile şi
comportamentul său, ideile pe care le transmite.
Măiestria demonstrată în activitatea cu elevii (fie ea didactică, fie educaţională) demonstrează
darurile ascunse ale învăţătorului… astfel pe de o parte, trebuie să recunoaştem că trăsăturile de ordin
afectiv sunt prezente în firea unora dintre noi, deci sunt înnăscute, iar pe de
altă parte că ele nu constituie un fond potenţial care are nevoie, spre a ajunge la împlinire, de exerciţiu şi
practică îndelungată.
Aptitudinile sunt ca filoanele de aur sau de diamante din subsol care cer, spre a fi scoase la lumină,
efort şi meşteşug. Printre aptitudinile care concură la conturarea unei măiestrii pedagogice apare mai cu
seamă aptitudinea comunicativităţii.
Creativitatea pedagogica defineşte modelul calităţilor necesare cadrului didactic pentru proiectarea
şi realizarea unor activităţi eficiente prin valorificatea capacităţilor sale de înnoire permanentă a acţiunilor
specifice angajate la nivelul sistemului şi al procesului de învăţământ.
837
Elaborarea acestui model presupune raportarea la conceptul psihologic de creativitate care

desemnează dispoziţia care există în stare potenţială la orice individ şi la orice vârstă de a produce ceva
nou şi relevant la scara socială şi individuală.
Cadrele didactice recunoscute ca eficiente tind să folosească următoarele tehnici persuasive:
recompensarea imediată şi amânată, recompensarea din partea profesorului şi a altor persoane, self-
esteem-ul, inducerea responsabilităţii la elevi faţă de sine şi faţă de colectiv, sentimentul datoriei,
altruismul, feed-back-ul pentru profesor.
Eficienţa activităţii didactice se datorează setului de competenţe pe care şi le dezvoltă pe parcursul
carierei. Prin formarea continuă , lifelong learning, se proiectează modelul european al cadrului didactic ;
acela al profesionistului - Competenţa şi calitatea = coordonate majore ale perfecţionării
învăţământului. Păşind pragul oricărei instituţii de învăţământ te întâmpină permanent, priceperea şi
competenţa slujitorilor şcolii de a îmbina frumosul cu utilul, de a crea acel mediu propice şi fertil menit să
ofere copiilor şi tinerilor cadru de formare şi manifestare a unor personalităţi puternic conturate, capabile
să-şi pună în valoare capacităţile fizice, intelectuale şi morale şi să devină constructori iscusiţi în viitoarele
profesii pe care le vor îmbrăţişa.
Într-un mediu social în continuă schimbare succesul nu poate fi obţinut fără o educaţie continuă
racordată la dinamica vieţii sociale.
Trebuie luată în consideraţie cunoaşterea etapelor/nivelurilor carierei didactice şi elaborarea unor
modele de competenţe asociate ca şi a standardelor corespunzătoare. Elaborarea unui model ipotetic
general al competenţelor cadrului didactic pentru învăţământul primar constituie un reper strategic în
proiectarea oricărui program în formare.
În concordanţă cu politicile europene actuale, strategia naţională de formare continuă a perfectat un
model al carierei didactice, având la bază următoarele competenţe generale: comunicare şi relaţionare,
metodologice, pedagogice şi psihosociale, tehnice şi tehnologice şi de management al carierei. Acestor
competenţe generale li se subordonează competenţele specifice specializării didactice . Astfel, cadrul
didactic atinge performanţa . Performanţa este raportată la standardele de formare continua elaborate de
CNFP, în concordanţă cu competenţele generale enunţate anterior şi politicile europene actuale.
În concluzie, modelul european al cadrului didactic presupune câteva concepte cheie,
interdependente, care asigură succes carierei didactice . În context european – românesc, vorbim despre:
competenţa educaţională, standard de formare continuă , lifelong learning pentru profesionalizarea
carierei didactice.
BIBLIOGRAFIE:
1.BÂRSĂNESCU, Şt.şi colab. , Istoria pedagogiei. Manual pentru pentru liceele pedagogice şi
institutele pedagogice de 2 ani. Bucureşti: E.D.P, 1972
2.NICOLA, IOAN. , Pedagogie, Bucureşti, E.D.P, 1992
3.Conf.univ.dr.DIACONU,M. ,Prof.univ.dr. JINGA, I. Pedagogie, Bucuresti, Editura ASE, 2004
4.CRENGUŢA-LĂCRĂMIOARA OPREA, Pedagogie-Alternative metodologice interactive,
Bucureşti, Editura Universităţii din Bucureşti, 2003
838
ÎNVĂŢAREA CENTRATĂ PE ELEV ÎN CADRUL ORELOR DE MATEMATICĂ:

METODA BRAINSTORMINGUL
Prof. Mihai Adriana

Liceul Tehnologic „Petrache Poenaru”, Bălcești, Vâlcea
Brainstormingul este o metodă care ajută la crearea unor idei şi concepte creative şi inovatoare.
Pentru un brainstorming eficient, inhibiţiile şi criticile suspendate vor fi puse de-o parte. Astfel
exprimarea va deveni liberă şi participanţii la un proces de brainstorming îşi vor spune ideile şi părerile
fără teama de a fi respinşi sau criticaţi. Se expune un concept, o idee sau o problemă şi fiecare îşi spune
părerea despre cele expuse şi absolut tot ceea ce le trece prin minte, inclusiv idei comice sau inaplicabile.
O sesiune de brainstorming bine dirijată dă fiecăruia ocazia de a participa la dezbateri şi se poate
dovedi o acţiune foarte constructivă.
Etapele unui brainstorming eficient sunt următoarele:
 deschiderea sesiunii de brainstorming în care se prezintă scopul acesteia şi se discută tehnicile şi
regulile de bază care vor fi utilizate;
 perioada de acomodare durează 5-10 minute şi are ca obiectiv introducerea grupului în atmosfera
brainstormingului, unde participanţii sunt stimulaţi să discute idei generale pentru a putea trece la
un nivel superior;
 partea creativă a brainstormingului are o durată de 25-30 de minute. Este recomandabil ca în
timpul derulării acestei etape, coordonatorul (profesorul) să amintească timpul care a trecut şi cât timp a
mai rămas, să “preseze” participanţii şi în finalul părţii creative să mai acorde câte 3-4 minute în plus. În
acest interval de timp grupul participant trebuie să fie stimulaţi să-şi spună părerile fără ocolişuri.
 la sfârşitul părţii creative coordonatorul brainstormingului clarifică ideile care au fost notate şi
puse în discuţie şi verifică dacă toată lumea a înţeles punctele dezbătute. Este momentul în care se vor
elimina sugestiile prea îndrăzneţe şi care nu sunt îndeajuns de pertinente. Se face şi o evaluare a sesiunii
de brainstorming şi a contribuţiei fiecărui participant la derularea sesiunii. Pot fi luate în considerare
pentru evaluare: talentele şi aptitudinile grupului, repartiţia timpului şi punctele care au reuşit să fie
atinse.
 pentru a stabili un acord obiectiv cei care au participat la brainstorming îşi vor spune părerea şi
vor vota cele mai bune idei. Grupul supus la acţiunea de brainstorming trebuie să stabilească singuri care
au fost ideile care s-au pliat cel mai bine pe conceptul dezbătut.
Pe timpul desfăşurării brainstormingului participanţilor nu li se vor cere explicaţii pentru ideile
lor. Aceasta este o greşeală care poate aduce o evaluare prematură a ideilor şi o îngreunare a procesului în
sine.
Brainstormingul funcţionează după principiul: asigurarea calităţii prin cantitate şi îşi propune să
elimine exact acest neajuns generat de autocritică.
Vă recomandăm 7 reguli pe care elevii le vor respecta în scopul unei şedinţe reuşite de
brainstorming:
1. Nu judecaţi ideile celorlalţi – cea mai importantă regulă.
2. Încurajaţi ideile nebuneşti sau exagerate.
3. Căutaţi cantitate, nu calitate în acest punct.
4. Notaţi tot.
5. Fiecare elev este la fel de important.
6. Naşteţi idei din idei.
7. Nu vă fie frică de exprimare.
Este important de reţinut că obiectivul fundamental al metodei brainstorming constă în
exprimarea liberă a opiniilor prin eliberarea de orice prejudecăţi. De aceea, acceptaţi toate ideile, chiar
trăznite, neobişnuite, absurde, fanteziste, aşa cum vin ele în mintea elevilor, indiferent dacă acestea
conduc sau nu la rezolvarea problemei. Pentru a determina progresul în învăţare al elevilor este necesar să
îi antrenaţi în schimbul de idei; faceţi asta astfel încât toţi elevii să îşi exprime opiniile!
839
Exemplul 1. Aplicarea metodei brainstorming la rezolvarea unei probleme de geometrie la

clasa a VII-a în care se aplică teorema înălţimii, teorema catetei, teorema lui Pitagora şi funcţiile
trigonometrice.
 Ardelean Liviu, Secelean Nicolae – Didactica matematicii – managementul, proiectarea şi

evaluarea activităţilor didactice, Ed. Universităţii Lucian Blaga, Sibiu, 2007
 Sarivan Ligia, coord. – Predarea interactivă centrată pe elev, Educaţia 2000+, Bucureşti,
2005
840
TESTAREA INIŢIALĂ LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ
Prof. Carmen Mihai

Liceul Teologic Adventist –Craiova
Este bine cunoscut că evaluarea are un rol important în procesul instructiv – educativ, măsurând şi
apreciind rezultatele obţinute, eficacitatea resurselor, a condiţiilor şi a operaţiilor folosite în activitate, cu
scopul de a lua decizii privind ameliorarea activităţii în etapele viitoare.
La începutul acestui an şcolar, se aplică câte un model de testare iniţială, conform precizărilor şi
modelului propus de Ministerul Educaţiei, privind Limba şi literatura română. Scopul testării iniţiale
este de a observa, a analiza şi a depista lacunele şi dificultăţile pe care elevii le au în însuşirea noţiunilor
de limbă şi literatură.
Testul trebuie utilizeze diferiţi itemi, bazându-se pe structurile-model oferite până acum de
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare, însoţite de baremele de evaluare şi de notare, precum şi de
precizări referitoare la specificul testelor.
Testele sunt programate după cele două săptămâni de recapitulare,cu scopul de a reîmprospăta
cunoştinţele dobândite anterior. Toţi elevii primesc informaţiile şi recomandările necesare din timp (scris
citeţ, ordonat, corect şi cu răspunsul adecvat cerinţei, aşezarea în pagină, margine în partea stângă de 2 –
2,5 cm, alineatul de 2cm de la marginea lăsată, răspunsuri complete, citirea cu atenţie a subiectului etc.).
În contextul acestei evaluări iniţiale, cu rol deopotrivă diagnostic si prognostic, se au în vedere

competenţele fundamentale vizate de această disciplină, iar atenţia se concentrează asupra îmbinării
echilibrate a proceselor de receptare si a proceselor de producere a mesajului.
Se au în vedere competenţele specifice din programa aferentă anului anterior de studiu,corelate cu

cele din programa pentru anul de studiu curent. În acest fel, se pot identifica acelecunoştinţe, abilităţi/
deprinderi care stau la baza anticipării performanţelor elevilor si, mai ales,facilitează proiectarea
activităţilor didactice prin corelare cu situaţia reală a elevilor, prin traseeparticularizate, cu caracter
remedial sau stimulativ.
Selecţia temelor/conţinuturilor de evaluat în cadrul testului, cât si a competenţelor de evaluat ţine

seama de trăsăturile si condiţiile specifice ale unei astfel de evaluări, respectiv de unnivel mediu de
dificultate, care să permită rezultatelor prin raportare la evaluările de la ieşirea dintr-un ciclu de
învăţământ (evaluare naţională, bacalaureat); instrumentul care conferă validitate testului iniţial este
matricea de specificaţii.
Modelul de test, baremul, matricea de specificaţii, rezultatele elevilor şi interpretarea grafică

trebuie să fie anexe ale acestei analize.
841
ÎNVĂŢAREA CENTRATĂ PE ELEV ÎN CADRUL ORELOR DE MATEMATICĂ:

METODA MOZAICULUI
Prof. Mihai Cristina

Liceul Tehnologic „Petrache Poenaru”, Bălcești, Vâlcea
Mozaicul sau „metoda grupurilor interdependente” este o strategie bazată pe învăţarea în echipă.
Fiecare elev are o sarcină de studiu în care trebuie să devină expert. El are în acelaşi timp şi
responsabilitatea transmiterii informaţiilor asimilate, celorlalţi colegi.
În cadrul acestei metode rolul profesorului este mult diminuat, el intervine semnificativ la
începutul lecţiei când împarte elevii în grupurile de lucru şi trasează sarcinile şi la sfârşitul activităţii când
va prezenta concluziile activităţii.
Există mai multe variante ale metodei mozaic iar noi vom prezenta varianta standard a acestei
metode care se realizează în cinci etape.
1. Pregătirea materialului de studiu
 Profesorul stabileşte tema de studiu şi o împarte în 4 sau 5 sub-teme.
Opţional, poate stabili pentru fiecare sub-temă, elementele principale pe care trebuie să pună accentul
elevul, atunci când studiază materialul în mod independent. Acestea pot fi formulate fie sub formă de
întrebări, fie afirmativ, fie un text eliptic care va putea fi completat numai atunci când elevul studiază
materialul.
 Realizează o fişă-expert în care trece cele 4 sau 5 sub-teme propuse şi care va fi oferită
fiecărui grup.
2. Organizarea colectivului în echipe de învăţare de câte 4-5 elevi (în funcţie de numărul lor în clasă)
 Fiecare elev din echipă, primeşte o literă (A, B, C, D) şi are ca sarcină să studieze în mod
independent, sub-tema corespunzătoare literei sale.
 El trebuie să devină expert în problema dată. De exemplu, elevii cu litera A vor aprofunda sub-
tema din Fişa „A”. Cei cu litera B vor studia sub-tema din Fişa „B”, etc.
 Faza independentă: fiecare elev studiază sub-tema lui, citeşte textul corespunzător. Acest studiu
independent poate fi făcut în clasă sau poate constitui o temă de casă, realizată înaintea organizării
mozaicului.
3. Constituirea grupului de experţi
 După ce au parcurs faza de lucru independent, experţii cu aceaşi literă se reunesc, constituind
grupe de experţi pentru a dezbate problema împreună. Astfel, elevii cu litera A, părăsesc echipele
de învăţare iniţiale şi se adună la o masă pentru a aprofunda sub-tema din Fişa „A”. La fel
procedează şi ceilalţi elevi cu literele B, C, şi D. Dacă grupul de experţi are mai mult de 6 membri,
acesta se divizează în două grupe mai mici.
 Faza discuţiilor în grupul de experţi: elevii prezintă un raport individual asupra a ceea ce au
studiat independent. Au loc discuţii pe baza datelor şi a materialelor avute la dispoziţie, se adaugă
elemente noi şi se stabileşte modalitatea în care noile cunoştinţe vor fi transmise şi celorlaţi
membrii din echipa iniţială.
 Fiecare elev este membru într-un grup de experţi şi face parte dintr-o echipă de învăţare. Din
punct de vedere al aranjamentului fizic, mesele de lucru ale grupurilor de experţi trebuie plasate în
diferite locuri ale sălii de clasă, pentru a nu se deranja reciproc.
 Scopul comun al fiecărui grup de experţi este să se instruiască cât mai bine, având
responsabilitatea propriei învăţări şi a predării şi învăţării colegilor din echipa iniţială.
4. Reîntoarcerea în echipa iniţială de învăţare
 Faza raportului de echipă: experţii transmit cunoştinţele asimilate, reţinând la rândul lor
cunoştinţele pe care le transmit colegii lor, experţi în alte sub-teme. Modalitatea de transmitere trebuie să
fie scurtă, concisă, atractivă, putând fi însoţită de suporturi audio-vizuale, diverse materiale.
842
 Specialiştii într-o sub-temă pot demonstra o idee, citi un raport, folosi computerul, pot ilustra
ideile cu ajutorul diagramelor, desenelor, fotografiilor. Membrii sunt stimulaţi să discute, să pună
întrebări şi să-şi noteze, fiecare realizându-şi propriul plan de idei.
5. Evaluarea
 Faza demonstraţiei: grupele prezintă rezultatele întregii clase. În acest moment elevii sunt gata să
demonstreze ce au învăţat. Profesorul poate pune întrebări, poate cere un raport sau un eseu ori
poate da spre rezolvare fiecărui elev o fişă de evaluare. Dacă se recurge la evaluarea orală, atunci
fiecărui elev i se va adresa o întrebare la care trebuie să răspundă fără ajutorul echipei.
Ca toate celelalte metode de învăţare prin cooperare şi aceasta presupune următoarele avantaje:
- stimularea încrederii în sine a elevilor;
- dezvoltarea abilităţilor de comunicare argumentativă şi de relaţionare în cadrul grupului;
- dezvoltarea gândirii logice, critice şi independente;
- dezvoltarea răspunderii individuale şi de grup;
- optimizarea învăţării prin predarea achiziţiilor altcuiva.
„Trebuie să remarcăm calitatea metodei grupurilor interdependente de a anihila manifestarea efectului
Ringelmann. Lenea socială, cum se mai numeşte acest efect, apare cu deosebire atunci când individul îşi
imaginează că propria contribuţie la sarcina de grup nu poate fi stabilită cu precizie. Interdependenţa
dintre membri şi individualizarea aportului fac din metoda mozaicului un remediu sigur împotriva acestui
efect”.
BIBLIOGRAFIE:
1. Ardelean Liviu, Secelean Nicolae – Didactica matematicii – managementul, proiectarea şi

evaluarea activităţilor didactice, Ed. Universităţii Lucian Blaga, Sibiu, 2007
2. Sarivan Ligia, coord. – Predarea interactivă centrată pe elev, Educaţia 2000+, Bucureşti, 2005
843
Prof. inv. primar Mihai Elisabeta-Victorita

Scoala Gimnaziala ,,Alexandru Moruzi”
Comuna Pechea Judetul Galati
Educatia este un sistem de bunuri educationale ce insumeaza institutiile, dar si activitatile

implicate in promovarea si difuzarea ei.
Promovarea imaginii scolii trebuie sa tina cont de calitatea actului educational, de investigatiile
facute in asigurarea unor bune conditii de desfasurare a activitatii, de calitatea cadrelor didactice care
sustin educatia.
Intr-o scoala, promovarea modelelor de bune practici ale cadrelor didactice aduce un plus de notorietate
unitatii respective. Aestea vor fi mai receptive in adoptarea unor metode si procedee didactice noi,de
actualitate axate pe nevoile actuale ale elevilor.
Promovarea in domeniul educational necesita din partea cadrelor didactice daruire, perseverenta,
consecventa, cinste, dragoste pentru elevi.
Parteneriatele dintre scoli, familii si comunitate pot conecta familiile cu membrii scolii si ai
comunitatii, pot dezvolta abilitatile educationale ale parintilor,pot stimula serviciul comunitatii si suport
familiilor.
Scoala ofera servicii si copiilor cu cerinte educative speciale, de aceea se obliga sa asigure si
servicii de specialitate: recuperare, terapie educationala, consiliere scolara, asistenta medicala si sociala.
Asadar in campaniile de promovare ale imaginii scolii trebuie sa fie incluse si dovezile unor reusite
integrari sociale ale copiilor cu CES.
In vederea crearii conditiilor optime pentru dezvoltarea copiilor cu nevoi speciale este necesar ca scoala,
familia si comunitatea sa preia responsabilitatea diferitelor atributii pe parcursul stadiilor de dezvoltare
ale copiilor .O cooperare bazata pe incredere asigura integrarea lor sociala.
In calitate de ofertante, scolile trebuie sa tina relatii stranse cu publicul, exponentii colectivitatii
umane si potentialii consumatori. Organismele publice,organizatiile nonguvernamentale,mediile de
informare in masa reprezinta un partener privilegiat al serviciilor educationale.
Succesul sau insuccesul unei campanii de promovare a imaginii scolii depinde in mare masura de
Prin creativitate, adica prin folosirea de cuvinte si simboluri intr-o abordare originala pentru fiecare
public,se obtin efectele dorite.
Pe langa organizarea evenimentelor speciale, promovarea se mai poate face si cu prilejul unor
sarbatori,manifestari cultural-artistice aniversare.
Un rol deosebit de important il are contactul direct cu viitorii elevi prin participarea la activitatile
metodice desfasurate de gradinita, prin realizarea unor proiecte scoala-gradinita, prin vizitarea scolii cu
diferite ocazii: 1 Iunie, Ziua portilor deschise, Craciunul, Anul Nou.
Consider ca orice actiune realizata ce vizeaza scoala, cu scop pozitiv, poate fi transformata intr-o
strategie de marketing indiferent daca scoala de gaseste in mediul rural sau urban.
844
PROF. ÎNV. PREȘC. MIHAI IOANA ANDREEA

GRĂDINIȚA CU P. N. NR. 7 – TÂRGOVIȘTE, DÂMBOVIȚA
Grădinița, ca primă instituție pe care copilul o cunoaște, deține un rol substanțial în viața sa.
Întorcându-ne câteva zeci de ani în trecut, ne amintim că mediul grădiniței reprezenta pentru copil, mai
ales în concepția părinților, doar un loc în care acesta se joacă în voie și învață poezii. Cu timpul,
grădinița a căpătat o valoare semnificativă, oamenii înțelegând că aici copiii au parte de o dezvoltare
armonioasă în plan cognitiv, afectiv, social, fizic, explorând, prin contextele create de educatoare, tot ceea
ce-i înconjoară. Această schimbare la nivelul percepției legată de ceea ce semnifică învățământul
preșcolar s-a produs, în opinia mea, datorită promovării imaginii instituțiilor de către cadrele didactice.
Din lipsa varietății de mijloace de promovare, în trecut cadrele didactice nu aveau posibilitatea de a face
cunoscute eforturile depuse și, în consecință, nu erau suficient apreciate și valorate. Astăzi, având la
dispoziție o multitudine de căi prin care putem promova imaginea grădiniței, nu ne rămâne decât să ne
asigurăm că informațiile transmise de noi sunt receptate.
În ceea ce privește promovarea imaginii unității în cadrul căreia îmi desfășor activitatea de cadru
didactic, încep prin a preciza că, ceea ce ne dorim cel mai mult este să asigurăm spații de învățare
confortabile, sigure, adaptate nevoilor fizice, psihologice si de educație ale fiecărui copil. De aceea,
încercăm să creăm un climat educațional favorabil cunoașterii pe care o insuflăm copiilor, prin decorarea
veselă, plăcută, primitoare a sălilor de grupă, prin organizarea sigură a mobilierului, astfel încât cei mici
să se poată mișca în voie, să-și consume energia, prin dotarea cu materiale atractive, specifice vârstei,
care să-i incite pe copii, stârnindu-le curiozitatea, prin integrarea în procesul instructiv-educativ a
mijloacelor tehnologice care să eficientizeze învățarea.
Pe de altă parte, în grădinița noastră urmărim să desfășurăm cu preșcolarii activități cât mai
diversificate, să lărgim orizontul lor de cunoaștere. În privința aceasta, noi, cadrele didactice, îi implicăm
pe copii în diverse concursuri, menite să le pună în valoare abilitățile artistice, plastice, sportive, îi
orientăm și îndrumăm în a participa la festivaluri, competiții. Nu uităm să conturăm și latura lor afectivă,
prin transmiterea de valori morale. Astfel, inițiem acțiuni caritabile, având ca beneficiari copii nevoiași
sau bătrâni. Pe lângă acestea, derulăm și diferite activități opționale ce au ca scop asimiliarea de către
copii a unor cunoștințe și deprinderi utile în viitoarea activitate școlară și nu numai: Educație financiară,
Limba engleză, Educație rutieră, Educație religioasă, Educație pentru sănătate. Sportul și mișcarea
reprezintă o altă importantă preocupare a grădiniței noastre, gândindu-ne la cât de afectați sunt copiii în
zilele noastre de faptul că-și petrec aproape tot timpul liber în fața calculatorului sau a altor astfel de noi
tehnologii. Aproape zilnic încercăm să desfășurăm activități în aer liber, jocuri de mișcare, plimbări în
natură sau prin cartierele copiilor, înviorări, tocmai pentru a elimina sedentarismul din viața copiilor și
pentru a le oferi alternative sănătoase de petrecere a timpului.
Pe drumul educației ne însoțesc și câțiva parteneri de seama, cu ajutorul cărora reușim să derulăm
activități interactive pentru copii, care-i entuziasmează și care îi determină să-și mai dorească astfel de
experiențe. Poliția ne vizitează pentru a ne prezenta filmulețe educative, echipamentele specifice, dotările
mașinii de serviciu, teatrul aduce în fața noastră povești nemuritoare și pline de tâlc, cabinetul medical îi
încântă pe copii prezentându-le instrumente medicale, vorbindu-le despre alimentația sănătoasă și despre
cum să aibă un stil de viață sănătos, pompierii vin echipați și vorbesc cu cei mici despre situațiile în care
ei intervin, fascinându-i cu povești de eroism.
Cele amintite sunt o parte din tot ceea ce realizăm cu multă dăruire pentru toți copiii care ne trec
pragul. Cu dragoste și multă răbdare, oferim copiilor un bagaj folositor de cunoștințe, pricepri, atitudini
care să le servească pe viitor, să-i ajute să se orienteze și să răspundă solicitărilor și provocărilor.
845
Sărbătorile de iarna în ţara noastră
prof. Mihai Ramona Cristina

Şcoala Gimnazială Brădeanu, Buzău
Sărbatorile de iarnă sunt o ocazie plină de bucurie pentru copii, care așteaptă cu nerabdare
momentul colindei, decorarea brazilor și, nu în ultimul rând, participarea lor la serviciile religioase. Prin
acest proiect ne-am propus să dezvoltăm sentimentul de respect și mândrie față de tradițiile și obiceiurile
țării.
Obiceiurile și tradițiile populare au apărut de-a lungul veacurilor, dintre care majoritatea au fost
transmise în direct de la o generație la alta. De aceea, frumusețea lor trebuie să fie cunoscută, simțită,
apreciată de elevii noștri, iar această sarcină se bazează în mare măsură pe școală și pe profesori. Sufletul
copilului așteaptă să fie modelat, iar cei implicați în educație au obligația de a transmite moștenirea pe
care părinții noștri ne-au lăsat-o.
Nu vrem o schimbare majoră în percepțiile naționale privind tradițiile, obiceiurile de iarnă, dar
conștientizarea noastră asupra tuturor, o abordare diferită față de o temă impresionantă.
Obiective:
1. Să cunoască și să folosească obiceiurile și tradițiile de iarnă prin observarea, practicarea și transmiterea
lor generațiilor actuale și viitoare.
2. Preocupare, conservarea și transmiterea obiceiurilor de iarnă în zonă;
3. Să recunoască particularitățile tradițiilor și obiceiurilor (din zona natală) pentru sărbătorile de iarnă;
4. Arătați unele obiceiuri în zonă într-un eseu sau creație de plastic;
5. Identificarea valorilor culturale și a experiențelor umane descoperite în creațiile folclorice, în viața
comunității;
Pe tot parcursul proiectului - 1-25 decembrie - profesorii împreună cu elevii au desfășurat activități
specifice sezonului de iarnă și sărbătorilor de iarnă. Profesorii au postat imagini și clipuri video despre
aceste activități pe un zid Padlet creat pentru fiecare zi a proiectului etwinning. Acesta a fost un schimb
de experiență între elevii din țările participante la proiect, care au cunoscut obiceiurile altor țări.
Elevii au decorat un pom de Crăciun cu materiale și mesaje făcute cu dorințele lor pentru alți participanți
la proiect, au realizat un om de zăpadă și o machetă cu Nașterea Domnului Iisus.
Compozițiile, povestirile, poeziile și scrisorile pentru Moș Crăciun au fost încărcate în fișierele
proiectului.
846
Colindul copiilor în luna decembrie- Lic. George Moroianu, Săcele, Brașov
Prof. Mihai Victoria

Viitori farmaciști și chimiști declarați după experiența avută, elevii clasei a II-a din Liceul Teoretic
“George Moroianu” au rămas foarte impresionați după ce au vizitat în 6 decembrie 2017 Farmacia
Precizia în cadrul activităților desfășurate prin Proiectul parteneriat Școală- Familie.
Însoțiți de doamna învățătoare Mihai Victoria și de câteva mamici, copiii au făcut un tur al farmaciei și au
asistat la o demonstrație practică în receptură (laboratorul Farmacia Precizia – locul unde se întâmplă
magia preparării produselor).
Elevii au aflat care sunt substanțele folosite la prepararea produselor FPS, au fost fascinați de o
demonstrație spectaculoasă a unor reacții chimice și le-au ajutat pe farmacistele din receptură, Monika și
Mădălina, să prepare Crema Baby, unul dintre produsele cele mai apreciate ale farmaciei.
847
La sfârșitul demonstrației practice, vizitatorii au primit cadouri din partea Farmaciei și s-au bucurat de
turtă dulce pregătită cu drag de Lov’in Bakery.
Cel mai impresionant moment al zilei a reprezentat pentru colectivul farmaciei primirea din partea
copiilor a unor minunate diplome și cadouri (foto jos), fiecare însoțit de câte o mică poveste.Colindele
strămoșești au dat startul sărbătorilor de iarnă.
848
TRADIŢII SI OBICEIURI POPULARE ÎN SERBĂRILE PRESCOLARILOR
Prof. Mihăilă Mariana

Gradinita cu P. P. „Dumbrava minunata” Giurgiu
"Nimic nu-i mai frumos, mai nobil,decât meseria de educator, de gradinar de suflete umane, de calauza a
celor mai curate si mai pline de energie mladite"(D. Almas).
În calitate de educatori suntem obligati sa facem din creatia noastra populara o carte de vizita cu care
sa batem la portile cunoasterii si cu care vom fi primiti si apreciati fara îndoiala oriunde în lume. În
furtunile veacului obiceiurile si traditiile stramosesti au ramas neclintite pastrând valori autentice ale
culturii populare traditionale. Copiii se lasa îndrumati si pot fi modelati în asa fel încât pe fondul lor
afectiv sa se aseze elementele cunoasterii artistice care vor imprima gândirii lor anumite nuante, ce vor
îmbogati substanta viitoarei activitati individuale si sociale.
Sa-i învatam pe copii sa pretuiasca si sa respecte obiceiurile si traditiile în care s-au nascut, sa-i învatam
sa iubeasca meleagurile natale, portul românesc si pe români. Sa le sadim în suflet aceste elemente
definitorii ale identitatii neamului românesc fara de care nu am mai putea sti de unde veni si cine suntem
de fapt noi românii pe acest pamânt.
Folosirea folclorului in gradinita contribuie la imbogatirea si extinderea orizontului cultural artistic al
copiilor, la educarea sentimentelor de dragoste si admiratie, mandrie si respect fata de creatia populara, la
formarea premisei personalitatii prescolarilor.
Serbarile aduc lumina în sufletul copiilor, dau aripi imaginatiei, creaza o atmosfera plina de placere,
bucurie.În transmiterea obiceiurilor si traditiilor în serbarile prescolare am pornit de la ideea ca nu exista
un alt element artistic care sa poata fi aplicat multilateral în ansamblul procesului educational ca serbarile
scolare. Pentru copii ele reprezinta o distractie vesela, placuta, iar pentru educator constituie prilejul de a
oferi manunchiul bucuriei de-a lungul unui sir întreg de repetitii. Prin interpretarea rolurilor si pregatirea
decorurilor pentru diversele "spectacole" urmarim atât un efect artistic cât si pedagogic, cautând un
imbold pentru a trezi la copii dorinta de a cunoaste si pastra traditiile si obiceiurile stramosesti.
Cu ocazia diferitelor evenimente am prezentat cantece si dansuri populare romanesti, scenete, dramatizari,
sezatori care au cultivat si promovat aceste comori de neinlocuit ale poporului nostru.
Aceaste sarbatoari au fost un prilej deosebit de a le arata copiilor care ne sunt obiceiurile, iar din dorul
de românesc am introdus si cântecele din popor. Prin astfel de activitati, vrem sa reinviem traditia si
portul de la tara, pentru ca micutii nostri prescolari sa stie care ne sunt traditiile, radacinile si valorile.
Copiii au învăţat multe lucruri despre tradiţiile, obiectele de artă populară şi obiceiurile româneşti. O
contribuţie deosebită au avut-o părinţii care au adus diverse obiecte de artă populară, cu ajutorul cărora s-
a amenajat o expoziţie.
Prin acest gen de actiuni ne propunem sã învãtãm pasii de dans popular în concordantã cu melodia, astfel
încãt micutii sã primeascã si sã transmitã frumusetea artei populare din generatie în generatie, dar si sã le
formãm copiilor unele trãsãturi morale.
Acestea, patrunzand in gradinite constituie o admirabila scoala a vietii si se realizeaza prin activitati si
actiuni, care familiarizeaza copiii, le dezvolta capacitatea de a asculta, de a interpreta clar, melodios
piesele destinate copiilor, le formeaza spiritul de observatie, sentimente de solidaritate, inteligenta
copiilor. Toate activitatile desfasurate in acest sens de catre noi educatoarele ne-au dat posibilitatea sa
constatam ca prescolarii indragesc, retin, isi insusesc si dau o atentie deosebita acestor actiuni, care sunt
eficiente in evolutia comportarii individuale si de grup, deoarece la aceasta varsta ei isi memoreaza usor
cele invatate si traiesc intens in diferite ocazii organizate.
Copiii se bucura cand evolueaza pe scena si au o satisfactie deosebita prin atmosfera sarbatoreasca creata,
prin purtarea costumelor nationale isi imbogatesc capacitatea afectiva, apropiindu-i de adevarata arta.
Aceasta bucurie am putut-o citi pe chipul copiilor de-a lungul experientei mele didactice, vazand cum
acestia traiesc si simt armonia muzicii populare si frumusetea costumelor populare romanesti.
849
Selectionarea pieselor muzicale am facut-o cu mare grija si tinand seama de particularitatile de varsta si
individuale ale copiilor precum si de nivelul de pregatire al copiilor, percepand in acelasi timp ritmul,
frumusetea melodiei si a continuturilor cantecelor. Imbinarea miscarilor de dans popular cu strigaturile
dau o nota aparte pieselor, autenticitate si frumusete, iar miscarile gratioase ale interpretilor sunt
combinate cu etalarea costumelor populare.
Acestea, patrunzand in gradinite constituie o admirabila scoala a vietii si se realizeaza prin activitati si
actiuni, care familiarizeaza copiii, le dezvolta capacitatea de a asculta, de a interpreta clar, melodios
piesele destinate copiilor, le formeaza spiritul de observatie, sentimente de solidaritate, inteligenta
copiilor. Toate activitatile desfasurate in acest sens de catre noi educatoarele ne-au dat posibilitatea sa
constatam ca prescolarii indragesc, retin, isi insusesc si dau o atentie deosebita acestor actiuni, care sunt
eficiente in evolutia comportarii individuale si de grup, deoarece la aceasta varsta ei isi memoreaza usor
cele invatate si traiesc intens in diferite ocazii organizate.
Pentru a dezvolta copiilor sentimente de dragoste pentru frumusetea portului popular, nu m-am limitat
la observarea costumului popular ci am prezentat si o macheta cu harta tarii pe care am plasat papusi in
miniatura imbracate in costume populare romanesti din toate judetele tarii, dandu-le posibilitatea copiilor
sa faca diferenta dintre aceste costume, iar in activitatile libere am dat voie copiilor sa decupeze din
reviste, ilustrate cu costume populare din judetele tarii si am confectionat un album frumos pe care l-am
expus la expozitia gradinitei.
Când priviti o serbare cu obiceiuri stravechi ale românilor, cu cântece si dansuri populare, gânditi-va ca
priviti un moment,oglinda si sufletul acestui popor ce a considerat pastrarea traditiei o datorie si o onoare.
BIBLIOGRAFIE :
 Ion Apostol Popescu : "Studiu de folclor si arta populara" ;
 Revista "Invatamantul prescolar" 1-2 /2000.
850
Promovarea imaginii grădiniței prin intermediul activităților extracurriculare
Prof., Mihăloiu Maria-Magdalena

Grădinița cu Program Prelungit Nr. 14 Târgoviște
Prin oferta educațională grădinița noastră dă posibilitatea părinților să aleagă activitățile opționale
și extracurriculare la care doresc să participe copiii. Activitățile extracurriculare au un conținut cultural
artistic, spiritual, tehnico aplicativ, sportive sau sunt simple activități de joc sau de participare la viața și
activitatea comunității locale. Aceste activități oferă copiilor destindere, recreere, voie bună iar unora
dintre ei posibilitatea unei afirmări și recunoaștere a aptitudinilor. Aceste activități au character ocazional
și iau forme foarte variate.
Dintre activitațile desfășurate în gradinița noastră amintesc doar câteva:

 Sărbătorirea zilei de naștere a unui copil;
 Vizionarea în grup a unor spectacole, teatru de păpuși;
 Excursii, drumeții, plimbări;
 Vizite la diferite instituții din oraș;
 Participare la concursuri locale, judetene, naționale și international avizate de MEN;
 Activități demonstrative pentru părinți;
 Antrenarea preșcolarilor în activități de grup educațional intercultural în vederea cunoașterii și
respectării culturii naționale ;
Acest tip de activități îi antrenează pe copii, îi apropie de grădiniță, îi determină să o îndrăgească și mai
mult.
Exemplificare activitate extracurriculară: Tema: ,,România-i țara mea!”
Grupul ṭintă: preșcolarii grupei Mari A ,,Omiduța veselă”

Tipul activitӑṭii propuse: activitate cultural-educativă
Locul desfӑșurӑrii activitӑṭii: sala de grupă
Data: 29.11.2017
Scop: - Familiarizarea copiilor cu semnificația zilei de 1 Decembrie, Ziua Națională a
României și importanța ei în istoria românilor
Obiective:
-să denumească țara noastră;
-să localizeze pe glob țara noastră, România;
-să explice semnificația culorilor steagului, simbolul cel mai important pentru țara noastră;
-să realizeze drapelul tricolor utilizând materialele puse la dispoziție;
-să reconstituie harta României din piese puzzle;
-să decoreze cu semne grafice conturul țării noastre;
-să audieze cu interes imnul României.
Resurse: -Umane:-preșcolari, educatoare;
-Materiale: Hârtii de diferite culori, foarfeci, aracet, bețe de frigărui, puzzle
“Harta României”, fișe cu harta țării pentru centrul Bibliotecă, cuburi.
-De Timp: 2 ore
Organizarea activităţii:
Captez atenția preșcolarilor prin câteva întrebări referitoare la țara noastră, arătându-le o machetă a
României și drapelul. Li se explică ce este de fapt o țară, o graniță, cum este localizată pe hartă, punandu-
le degetul și aratându-le pe glob țara noastră, România. Spunandu-le ca acolo undeva se afla și ei, au fost
foarte încântați!
851
Dar copiii, în drumul lor spre grădiniță, au văzut arborate steaguri tricolore cu benzi verticale:
albastru, galben și rosu. Astfel, un alt lucru foarte important care ține de 1 Decembrie și pe care l-am
explicat copiilor este semnificația steagului.
Steagul este simbolul victoriei, simbolul cel mai important pentru țara noastră, și mai mult decat
atât, există mai multe țări și fiecare în parte are câte un steag specific. De asemenea, culorile steagului nu
sunt alese la întâmplare, ci ele simbolizează anumite lucruri: culoarea albastru reprezintă libertatea,
culoarea galben reprezintă dreptatea, iar roșu reprezintă frăția.
Desfӑșurarea activitaṭii:
Fiind la varsta la care răspund foarte bine la stimulente, copiii grupei au primit încă de la intrarea în
sala de grupă, câte o insignă patriotică, deschizându-le astfel curiozitatea pentru cele ce aveau să
descopere. Au observat steagul țării și au aflat semnificația culorilor acestuia. În cadrul activității din
centrul Artă au avut la dispoziție diverse materiale pentru a realiza ei înșiși steagul țării noastre,
rezultatele fiind deosebite.
Au fost mândrii că au realizat simbolul țării noastre deoarece li s-a explicat faptul că pe steag se depune
jurământul de credință iar purtătorii lui, din cele mai vechi timpuri și până astăzi sunt oameni aleși și
datori să-l apere.
După ce au terminat de confecționat ,,drapelul tricolor” toți copiii l-au așezat pe macheta țării
noastre. Prin intermediul tranziției ,,Drag mi-e jocul românesc” preșcolarii și-au ales activitățile liber
alese. În centrul Bibliotecă preșcolarii au realizat semne grafice pe conturul țării noastre, în centrul Știință
au realizat puzzeluri cu imagini despre România, drapelul și hora românească iar la centrul Construcții au
realizat ,,Cetăți” din cuburi prin suprapunere și alăturare.
După ce au analizat produsele activității prin metoda turul galeriei, preșcolarii au pornit la defilare
și au audiat imnul țării noastre.
Evaluare: Turul galeriei, fotografii, albume
852
Transpunerea tradiţiilor şi obiceiurilor de iarnă la români in activitatea extraşcolară
Mihăilă Cristina Ana - prof. înv. primar ,

Liceul Tehnologic Agromontan ”Romeo Constantinescu” Vălenii de Munte , Prahova
Poporul roman a fost intotdeauna un popor credincios.De aceea ,majoritatea traditiilor si

obiceiurilor relationeaza cu sarbatorile religioase. Folclorul romanesc este incarcat de traditii ,obiceiuri
legate de sarbatori ,care de care mai originale ,ce difera de la o regiune geografica la alta. Iarna
,anotimpul in care satul romanesc devine un colt de rai , Sarbatorile Craciunului si ale Anului Nou ,cu
toate credintele si datinele care le insotesc , intotdeauna au adus bucurie in sufletul copiilor ,dar si-al
adultilor ,reprezentand totodata si speranta unui nou inceput ,ce ne face sa privim viata altfel, sa-i vedem
pe semenii nostri intr-o lumina calda , favorabila ,sa ne deschidem larg poarta sufletului .
De-a lungul timpului ,in activitatea desfasurata la catedra ,am constatat faptul ca ,in cadrul colaborarii
scoala-familie ,este foarte importanta latura educatiei pentru valori spirituale , unde elevii afla care sunt
radacinile si specificul poporului nostru.” In momentul in care copiii ajung sa-si cunoasca
individualitatea si mostenirea culturala ,se vor recunoaste pe ei insisi si vor fi recunoscuti si-n context
international.” Unul dintre principiile învățământului modern este cel al elevului activ, organizator,
cercetător, independent, participant conștient la propria dezvoltare.In consecinta , ca activitate
intenţionată şi orientată, educaţia extraşcolară-nonformală permite adâncirea cunoştinţelor şi dezvoltarea
competenţelor din zonele de interes ale elevilor, cultivarea interesului şi dezvoltarea înclinaţiilor şi
talentelor acestora pentru anumite domenii. Ea permite folosirea eficientă şi plăcută a timpului liber al
elevilor, dezvoltarea vieţii asociative, dezvoltarea capacităţilor de a lucra în grup şi de a coopera în
rezolvarea unor sarcini complexe, dezvoltarea voinţei şi formarea trăsăturilor pozitive de caracter. De
aceea , proiectarea unor activități extrascolare ce au la baza multitudinea si varietatea de traditii , în
parteneriat cu părinții ,este deosebit de benefica.
Cunoasterea unor traditii ,obiceiuri apartinand folclorului specific sarbatorilor de iarna este un obiectiv al
acestor tipuri de activitati ce se poate realiza prin concursuri tematice sau prin contactul direct cu astfel de
manifestari traditionale crestinesti : serbari de Craciun ,sezatori, targuri de iarna cu confectionare de
obiecte ritualice ( sorcova ,clopotei ,podoabe pentru Pomul de Craciun ,ghetute simbolice pentru Mos
Nicolae ,etc.), participarea la actiunile de urat/colindat ,mersul la biserica sau in alte locatii in cadrul unor
parteneriate s.a. Respectarea regulilor religios-morale in familie , societate si dezvoltarea calitatilor
umane precum: empatia ,altruismul ,solidaritatea poate fi un deziderat atins prin implicarea copilului in
actiuni de binefacere sau voluntariat. Am considerat că implicând părinții în activități școlare și
extrașcolare, acestea vor fi mai atractive pentru elevi , iar părinții vor fi mai implicați și mai conștienți de
actul didactic, de importanța școlii în viața copilului, realizând astfel progres în activitatea didactică.
Consider o oportunitate pentru părinţi cunoaşterea propriului copil în alte situaţii decât cele obisnuite( de
a cunoaşte grupul din care face parte acesta, de a se simţi bine alături de propriul copil, de a-i înţelege mai
bine caracteristicile vârstei , de a relaţiona cu ceilalţi părinţi din grup şi de a găsi puncte comune, de a
relaţiona cu profesorii care însoţesc copiii ,etc.). Este si-o ocazie de a cunoaşte viaţa şcolii care trebuie să-
şi deschidă porţile pentru ca familia să cunoască şi să participe la activităţile organizate de aceasta ,
desfăşurate în incinta sau exteriorul ei. Deci ,cadrele didactice trebuie să iniţieze activităţi care să ofere
familiei oportunităţi de a participa alături de copil, de a lucra împreună părinte-copil la diferite proiecte .
De aceea , consider serbarile scolare evenimente de o importanţă deosebită în activitatea elevilor şi-n
viaţa familiilor acestora ,atât din punct de vedere afectiv, cât şi cognitiv, dând ocazia elevilor de a
prezenta, într-o manieră personală şi originală, tot ce au învăţat pe parcursul unui semestru sau an şcolar.
Acest tip de activităţi extracurriculare au reprezentat întotdeauna un prilej de manifestare a talentului
nativ al copilului. Sunt ocazii în care copilul îşi poate pune în valoare inteligenţa dominantă descoperită şi
valorificată de cadrul didactic.
Concluzionand ,acestea reprezintă un” mijloc eficient de educare , de influenţare formativă a

elevilor, de sudare a colectivului, de asigurare a unor contexte educaţionale în care relaţionările se produc
în condiţii inedite. Ele trebuie gândite, organizate cu atenţie şi competenţă de către cadrul didactic, cu un
853
scop bine definit ,astfel încât şi rezultatele să fie pe măsura aşteptărilor, în beneficiul copilului şi al
şcolii.”
“Un real PARTENERIAT între ŞCOALĂ şi FAMILIE nu este cel înscris pe o coală de hârtie , semnat de
părinte şi director -ci -este relaţia activă, de implicare şi de o parte şi de cealaltă , este bucuria şi tristeţea ,
este succesul şi eşecul , este zbaterea şi rezultatul din care beneficiarul este COPILUL.”
„COPILUL – o taină pe care întâi trebuie să ne dorim să o descifrăm şi apoi să lucrăm neîntrerupt pentru
asta, părinţi şi profesori. Trebuie să-l înţelegem, ca apoi să se înţeleagă pe sine şi lumea în care trăieşte.”
854
Importanţa activităţilor extraşcolare în învăţământul preuniversitar
Mihăilă Cristina Ana - prof.înv.primar ,

Liceul Tehnologic Agromontan”Romeo-Constantinescu”-Vălenii de Munte, Prahova
Motto: „Să nu-i educăm pe copiii nostri pentru lumea de azi. Aceasta lume nu va mai exista când ei vor fi
mari si nimic nu ne permite să stim cum va fi lumea lor. Atunci, să-i invătăm să se adapteze.”
(M.Montessori).
Modelarea, formarea şi educaţia omului cere timp şi dăruire. Timpul istoric pe care îl trăim cere
oameni în a căror formaţie, caracterul şi inteligenţa se completează pentru propria evoluţie a individului.
În şcoala contemporană, eficienţa educaţiei depinde de gradul în care se pregăteşte copilul pentru
participarea la dezvoltarea de sine şi de măsura în care se reuşeşte să se pună bazele formării personalităţii
acestuia. În acest cadru, învăţământul are misiunea de a-i forma pe copii sub aspect psihointelectual, fizic
şi socioafectiv, pentru o cât mai uşoară integrare socială. Astfel, fără a nega importanţa educaţiei de tip
curricular, devine tot mai evident faptul că educaţia extracurrriculară, adică cea realizată dincolo de
procesul de învăţământ, îşi are rolul şi locul bine stabilit în formarea personalităţii tinerilor. Educaţia prin
activităţile extracurriculare urmăreşte identificarea şi cultivarea corespondenţei optime dintre aptitudini,
talente, cultivarea unui stil de viaţă civilizat, precum şi stimularea comportamentului creativ in diferite
domenii. Începând de la cea mai fragedă vârstă, copiii acumulează o serie de cunoştinţe punându-i în
contact direct cu obiectele si fenomenele din natura.
Dacă avem grijă ca obiectivele instructiv – educative să primeze, dar să fie prezentate în mod echilibrat
şi momentele recreative, de relaxare, atunci rezultatele vor fi întotdeauna deosebite. În cadrul acestor
activităţi elevii se deprind să folosească surse informaţionale diverse, să întocmească colecţii, să
sistematizeze date, învaţă să înveţe. Prin faptul că în asemenea activităţi se supun de bună voie regulilor,
asumându-şi responsabilităţi, copiii se autodisciplinează. Cadrul didactic are, prin acest tip de activităţi,
posibilităţi deosebite să-şi cunoască elevii, să-i dirijeze, să le influenţeze dezvoltarea, să realizeze mai
uşor şi mai frumos obiectivul principal al şcolii şi al învăţământului primar – pregătirea copilului pentru
viaţă.
Scopul activităţilor extraşcolare este dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea elevilor în activităţi
cât mai variate şi bogate în conţinut, cultivarea interesului pentru activităţi socio-culturale, facilitarea
integrării în mediul şcolar, oferirea de suport pentru reuşita şcolară în ansamblul ei, fructificarea talentelor
personale şi corelarea aptitudinilor cu atitudinile caracteriale.
Oricât ar fi de importantă educaţia curriculară realizată prin procesul de învăţământ, ea nu epuizează

sfera influenţelor formative exercitate asupra copilului. Rămâne cadrul larg al timpului liber al copilului,
în care viaţa capătă alte aspecte decât cele din procesul de învăţare şcolară. În acest cadru, numeroşi alţi
factori acţionează pozitiv.
Activitati extrascolare
Vizitele la muzee, expoziţii, monumente şi locuri istorice, case memoriale – organizate selectiv –
constituie un mijloc de a intui şi preţui valorile culturale, folclorice şi istorice ale poporului nostru. Ele
oferă elevilor prilejul de a observa obiectele şi fenomenele în starea lor naturală, procesul de producţie în
desfăşurarea sa, operele de artă originale, momentele legate de trecutul istoric local, naţional, de viaţa şi
activitatea unor personalităţi de seamă ale ştiinţei şi culturii universale şi naţionale, relaţiile dintre oameni
şi rezultatele concrete ale muncii lor, stimulează activitatea de învăţare, întregesc şi desăvârşesc ceea ce
elevii acumulează în cadrul lecţiilor.
Vizionarea emisiunilor muzicale, de teatru de copii, distractive sau sportive, stimulează şi orientează
copiii spre unele domenii de activitate: muzica, sport, poezie, pictura. Excursiile si taberele şcolare
855
contribuie la îmbogăţirea cunoştinţelor copiilor despre frumuseţile ţării, la educarea dragostei, respectului
pentru frumosul din natură, artă, cultură. Prin excursii, copiii pot cunoaşte realizările oamenilor, locurile
unde s-au născut, au trăit şi au creat opere de artă.
Spectacolele constituie o formă de activitate extracurriculară în şcoală, prin care copilul face cunoştinţă
cu lumea minunată a artei. Deşi această formă de activitate îl pune pe copil în majoritatea cazurilor în
rolul de spectator, valoarea ei deosebită rezidă în faptul că ea constituie o sursă inepuizabilă de impresii
puternice, precum şi în faptul că apelează, permanent, la afectivitatea copilului . Astfel de activităţi sunt
de o reală importanţă într-o lume dominată de mass-media şi-n special de televizor, ,calculator si internet,
care nu fac altceva decât să contribuie la transformarea copiilor noştri în persoane incapabile de a se
controla comportamental , emoţional şi mai presus de toate ,slabe dezvoltate intelectual.
Se ştie că, începând de la cea mai fragedă vârstă, copiii acumulează o serie de cunoştinţe punându-i în
contact direct cu obiectele şi fenomenele din natură. Activităţile de acest gen care au o deosebită influenţă
formativă, au la bază toate formele de acţiuni turistice: plimbări, excursii, tabere.
Serbările şi festivităţile marchează evenimentele importante din viaţa şcolarului. Din punct de vedere
educativ ,importanţa acestor activităţi constă în dezvoltarea artistică a elevului precum şi în atmosfera
sărbătorească instalată cu acest prilej. Aceste mici serbări, organizate de către cadrele didactice, le oferă
elevilor răsplata primită după muncă şi de asemenea ,au un rol formativ motivant, important in
dezvoltarea personalitatii lor.
Activităţile extracurriculare mai sus enumerate şi analizate sunt apreciate atât de către copii, cât şi de
factorii educaţionali în măsura în care:
valorifică şi dezvoltă interesele şi aptitudinile copiilor;
formele de organizare sunt din cele mai ingenioase, cu caracter recreativ ;
participarea este liber consimţită, necodiţionată, constituind un suport puternic pentru o activitate
susţinută;
au un efect pozitiv pentru munca desfăşurată în grup;
sunt caracterizare de optimism şi umor;
creează un sentiment de siguranţă şi încredere tuturor participanţilor;
urmăresc lărgirea şi adâncirea influenţelor exercitate în procesul de învăţământ;
contribuie la dezvoltarea armonioasă a copiilor.
Activitatea extracurriculară e o componentă educaţională valoroasă şi eficientă căreia orice cadru
didactic trebuie să-i acorde atenţie, adoptând el, în primul rând, o atitudine creatoare, atât în modul de
realizare al activităţii, cât şi în relaţiile cu elevii, asigurând astfel o atmosferă relaxantă care să permită
stimularea creativă a elevilor. Diversitatea activităţilor extraşcolare oferite creşte interesul copiilor pentru
şcoală şi pentru oferta educaţională.
Bruner (Pedagogul american ,1970) considera că „oricărui copil, la orice stadiu de dezvoltare i se poate
preda cu succes, într-o formă intelectuală adecvată, orice temă”, dacă se folosesc metode şi procedee
adecvate stadiului respectiv de dezvoltare, dacă materia este prezentată „într-o formă mai simplă, astfel
încât copilul să poată progresa cu mai multă uşurinţă şi mai temeinic spre o deplină stăpânire a
cunoştinţelor”Insă,asa cum aprecia G.Cosbuc,” ca să poţi povesti sau cânta copiilor, trebuie să-i iubeşti,
să cauţi să pricepi firea şi lumea aparte în care trăiesc, să ştii să cobori până la nivelul personalităţii lor.
Trebuie să iei parte împreună cu dânşii la toate manifestările sufleteşti; într-un cuvânt, rămânând om
mare, să fii cât se poate de copil”.
In concluzie, cadrul didactic poate face multe pentru educarea spiritului creativ în cadrul activităţilor
extracurriculare. Dar, se vede necesitatea de a modifica destul de mult modul de gândire, să evite critica
în astfel de activităţi, să încurajeze elevii şi să realizeze un feed- back pozitiv.
BIBLIOGRAFIE:
1. Ionescu, M.; Chis, V.,Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi
autoinstruire, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001;
2.Lespezeanu M., Tradiţional şi modern în învăţământul preşcolar, Editura S.C. Omfal, Bucureşti,
2007;
856
3. Ministerul Educatiei si Cercetarii, Institutul de Stiinte ale Educatiei Revista invatamantului prescolar,
3-4/2006;
4. Preda Viorica, Metodica activităţilor instructiv educative în grădiniţa de copii, Editura « Gheorghe
Cârţu Alexandru », Craiova 2009.
5.Cernea, Maria, „Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de învăţământ”, în
“Învăţământul primar“ nr. 1 / 2000, Ed. Discipol, Bucureşti;
6.Crăciunescu, Nedelea, „Forme de activităţi extracurriculare desfăşurate cu elevii ciclului primar”, în
“Învăţământul primar“ nr. 2, 3 / 2000, Ed. Discipol, Bucureşti;
7.Ionescu, M., Chiş, V., „Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi
8.Vlăsceanu, Gheorghe, coord., Neculau, Adrian, „Şcoala la răscruce. Schimbare şi continuitate în
857
Din suflet pentru suflet!
Consilier educativ
Prof. Mihăilescu Luminița Mariana
Motto-ul ”Nici un gest de bunătate, indiferent cât e de mic, nu e în zadar”-

Aesop, i-a călăuzit pe elevii Colegiului Tehnic din Târnăveni, județul Mureș,
în activitatea „Săptămâna fructelor și legumelor donate”, organizată în perioada
8 XI- 10 XI 2016.
Devenită o tradiție în acest

liceu, această acțiune a constat în
colectarea de fructe și legume cu
ajutorul mărinimiei elevilor, care au fost împărțite chiar
de către ei, persoanelor vârstnice sau familiilor cu
mulți copii. Campania se desfășoară în cadrul Strategiei
Naționale de Acțiune Comunitară – SNAC. Am
colaborat cu Protopopiatul Ortodox Târnăveni,
bucurându-ne de sprijinul părintelui protopop Sergiu
Dumitru.
Scopul acestei acțiuni este de a sensibiliza elevii
cu privire la situația dificilă a persoanelor defavorizate, de a le insufla : solidaritatea, milași, în același
timp, să sădească în sufletele lor, una din învățăturile esențiale ale creștinismului:dragostea pentru
aproapele lor.
Implicarea în activități extrașcolare este unul din atu-urile elevilor din liceul nostru. Fundația
Buckner a oferit posibilitatea elevilor și cadrelor didactice de a deveni voluntari.
Prin participarea lor la acțiuni de voluntariat, elevii au înțeles că pot să facă lucruri mici pentru o lume
mai bună, să aducă schimbări în bine în comunitatea în care trăiesc. Participarea elevilor le-a dezvoltat
simțul responsabilității. A-ți asuma responsabilități în mod voluntar, te poate ajuta să fii mai bun. Ei
învață, totodată, să lucreze în echipă și le crește încrederea în sine.
Chiar dacă recompensa nu e materială, satisfacțiile sunt de neegalat și le deschide noi perspective.
858
859
EXPERIMENTĂM, APLICĂM ŞI COMUNICĂM

ÎN CADRUL ORELOR DE EDUCAŢIE CIVICĂ
Corina MIHUŢ
Şcoala Gimnazială Şagu
Educaţia civică, ca obiectiv şi dimensiune fundamentală a socializării, nu poate lipsi din oferta de
educaţie, concretizată în moduri diferite în cadrul şcolii.
În România, educaţia civică în şcoală are rolul de a contribui la circulaţia ideilor şi practicilor care pot
susţine instaurarea unei mentalităţi democratice în cadrul societăţii. Educaţia civică explicită vizează
dobândirea de către elevi a cunoştinţelor despre societate, transmiterea valorilor sociale şi abilitatea
elevilor pentru a se raporta critic la acestea, formarea şi dezvoltarea atitudinilor şi comportamentelor
democratice.
Cunoştinţele sunt foarte importante în definirea şi exersarea competenţelor asociate cetăţeniei, dar a fi
cetăţean într-o societate democratică înseamnă a te implica în viaţa comunităţii din care faci parte, a dori
şi a fi în măsură să influenţezi în mod competent decizia luată la diferite niveluri, a te purta într-un anumit
mod cu celelalte persoane pe baza unor atitudini precum respectul, toleranţa, deschiderea către opiniile
celorlalţi.
Formarea atitudinilor şi comportamentelor democratice trebuie să înceapă de la vârste mici, astfel

încât deprinderi pozitive să fie exersate în contexte diferite şi consolidate în timp. La vârsta de 9 – 11 ani
este foarte important ca temele şi strategiile de lucru în cadrul educaţiei civice să fie alese ţinând cont de
experienţa socială a elevilor. Pornind de la acest lucru, la clasa a III-a, jocul de rol a constituit baza
formării atitudinilor şi comportamentelor democratice. Pentru dezvoltarea competenţei ,,3. Cooperarea cu
ceilalţi pentru rezolvarea unor sarcini simple de lucru, manifestând disponibilitate” şi formarea
competenţei specifice ,,3.1. Relaţionarea pozitivă, în grupuri mici, pentru rezolvarea unor sarcini simple
de lucru” din Programa şcolară pentru disciplina Educaţie Civică clasele a III-a – a IV-a, prezint două
jocuri desfăşurate în timpul orei:
Mersul orbului
Descriere: Se cere copiilor să-şi aleagă perechea. Unul este ,,orb”, celălalt este ,,mut”. Perechile fac
un şir în faţa conducătorului grupului şi pleacă într-o plimbare lungă şi solicitantă. Ei merg pe coridoare,
coboară scări, merg prin curte etc. (Eu am ales deplasarea prin şcoala nouă, care era nefuncţională şi
necunoscută copiilor la acea dată.) La locul final ei pot vorbi, auzi sau vedea. Înainte de schimbarea
rolurilor ei vor dicuta despre cum este să fii orb, să ai încredere etc. Se apreciază inventivitatea în
comunicare, având în vedere că elevul ,,mut” nu poate să-l dirijeze pe ,,orb” decât prin strângeri de mână,
atingeri ale piciorului etc.
La sfârşit, grupul va avea o dicuţie concluzivă.
Puzzle pe nevăzute
Descriere: Se formează perechi. Un elev este ,,orb”. Îşi doreşte să realizeze un puzzle. Are nevoie de
ajutor. (Am ales puzzle-uri cu piese puţine şi mari, pentru copiii între 3-5 ani.) Cel cu care formează
perechea are voie doar să-l ghideze, fiindu-i interzis să atingă vreo piesă. După câteva minute se observă
cum acesta îşi pierde răbdarea. Nu înţelege ce este aşa greu în a îmbina două piese. Se face schimbul de
roluri. Cel care a fost în situţia nevăzătorului dă dovadă de multă răbdare pentru că înţelege
neîndemânarea colegului.
860
La sfârşit, grupul va avea o discuţie concluzivă.
Mersul orbului Puzzle pe nevăzute
BIBLIOGRAFIE
http://articole.famouswhy.ro/educatia_civica_in_invatamantul_primar/
http://www.didactic.ro/materiale-didactice/jocuri-pentru-scolari-si-oameni-mari
861
Prof. înv. primar, Milaş Cristina

Şcoala Gimnazială Zărand

școli deschise și școli închise față de comunitate, iar efectele acestei atitudini sunt resimțite în primul rând
de profesorii care deleagă parțial sau preiau întru totul responsabilitatea formării pentru viață a copiilor,
apoi de elevii care sunt expuși sau nu stimulărilor complexe de tip educativ-societal, dar și de părinții care
își văd contribuția valorizată sau respinsă de către școală.
cum.

Transmiterea regulată a veştilor pozitive despre școală către toți agenții instituționali (sponsori,
comunitate.
862
ABORDAREA INTEGRATĂ A CONȚINUTURILOR, REALITĂȚI ȘI TENDINȚE
Prof. Inv. presc. Milea Gratiana Delia

Scoala gimnaziala „Ciprian Porumbescu”Comanesti, Bacau
Învăţarea se bazează pe întrebări. Cine se întreabă mereu este bine poziţionat pe drumul învăţării.
Cine se întreabă înseamnă că nu este deplin mulţumit de ceea ce ştie şi caută să vadă lucrurile şi altfel.
Cine este impresionat de ceea ce află demonstrează cât se poate de clar că nu rămâne pasiv faţă de
cunoaştere, că vrea să meargă mai departe. Cunoaşterea veritabilă este reflexivă; este nu o ţintă, ci un
parcurs, nu o achiziţie, ci o năzuinţă, nu o proprietate individuală, ci un bun care trebuie dat mai departe.
(C.Cucoş, 2009)
Noile paradigme în domeniul educaţiei ne arată că e bine să îi învăţăm şi să îi încurajăm pe copii să
pună întrebări, tocmai pentru a evolua împreună cu noi adulţii spre cunoaştere şi pentru a ne ridica din
platitudinea şi confortul cunoaşterii noastre, în care doar propriile noastre răspunsuri răsună. Evoluţiile în
plan social, efectele globalizării cu impactul lor asupra educaţiei în general şi asupra învăţării în special,
deschid drumul către noi abordări la nivelul teoriei şi practicii educaţionale. De aceea, în contextul în care
societatea se orientează către o economie bazată pe cunoaştere şi în educaţie vorbim din ce în ce mai des
despre învăţarea centrată pe competenţe şi învăţarea pe tot parcursul vieţii, considerăm că se impune şi o
reconsiderare la nivelul instituţiei şcolare. În acest context, trebuie să ne concentrăm mai mult efort
asupra teoriei şcolii ca organizaţie care învaţă care urmăreşte configurarea unui nou mod de lucru în
şcoală care include, printre altele: lucrul profesorilor în echipe; grupuri de vârste diferite; participare la
luarea deciziilor; proiectarea timpului şcolar.In ceea ce priveşte curriculumul, studiile arată că, într-o
învăţare centrată pe competenţe, pe elev, curriculumul trebuie să fie comprehensiv, integrat, diversificat,
deschis către lume şi să aibă o perspectivă pe termen lung. O serie de oportunităţi şi alegeri trebuie să se
regăsească în acest curriculum, construit în jurul nevoilor individuale ale elevilor.
Schimbările la nivel curricular trebuie să fie susţinute de o politică riguroasă de modificare a
comportamentelor, orientată spre a alege să înveţi şi spre un program de ascultare a ceea ce elevul spune,
care să încurajeze simţul proprietăţii asupra învăţării, responsabilităţii şi atitudinii active. Toate acestea,
alături de modelarea şi dezvoltarea unei serii de competenţe socio-emoţionale precum: perseverenţa,
optimismul şi autocontrolul, vor determina apropierea elevilor de o adevărată cultură a învăţării. În ceea
ce privește practicile pedagogice, o serie de studii ne arată faptul că, în câmpul educaţional (interacţiunea
resurselor umane) elevul nu mai este perceput ca un subiect pasiv în procesul de educare şi instruire, ci
este considerat partener al cadrului didactic în construirea cunoaşterii, este parte activă în realizarea
activităţilor instructiv educative, în evaluarea calitativă şi în conturarea propriului traseu şcolar. Astfel, a
învăţa cum să înveţi devine baza procesului didactic, care conduce elevul la dobândirea competenţelor
dorite. Practic, acest lucru înseamnă că elevul va lucra mai mult decât profesorul lui, îşi va dezvolta
motivaţia, autodisciplina şi autoconştiinţa pentru a putea deveni un cetăţean - participant activ,
responsabil şi de succes al comunităţii din care face parte.
În ceea ce-l priveşte pe profesor, spre deosebire de practica de până acum în care profesorul punea
accent deosebit pe procesul de predare a cunoştinţelor, urmat de cel de evaluare a acestora, acordând o
însemnătate minoră procesului de învăţare, din perspectiva învăţământului centrat pe elev, predarea şi
învăţarea sunt două procese care se intercondiţionează, se presupun unul pe celălalt. Predarea nu se
limitează la simpla transmitere a cunoştinţelor. Ea îmbină instruirea cu formarea şi învăţarea, cu evaluarea
în concordanţă cu finalităţile stabilite. Totodată, profesorul, renunţă la livrarea cunoaşterii ca produs şi se
axează pe modelul cunoaşterea ca proces, acordând atenţie mai mare nevoilor de învăţare, de motivare, de
consiliere şi de orientare ale elevului.
Aşadar, dacă în învăţământul centrat pe profesor, prin abordarea cunoaşterii ca produs, profesorii
ofereau elevilor produse cognitive finite, prefabricate, ca un bilanţ de adevăruri exprimate prin cunoştinţe
oferite de-a gata educabililor şi stimulau preponderent exerciţiile şi capacităţile memorative şi
reproductive ale acestora, în învăţământul centrat pe elev, prin abordarea cunoaşterii ca proces, profesorii
urmăresc să pună accent pe gândirea elevilor, pe implicarea lor în realizarea de proiecte, pe rezolvarea de
probleme care au tangenţă cu viaţa practică (prin găsirea unor soluţii noi, originale ale acestora), pe
863
investigaţia ştiinţifică şi învăţarea unor noi tehnici de cercetare, stimulând gândirea, imaginaţia,
creativitatea şi originalitatea educabilului şi înlăturând astfel lipsa de motivare şi formalismul ambilor
agenţi educativi. De asemenea, lecţiile trebuie predate într-o aşa-zisă brain-friendly manner
(predare de tip brain-friendly manner, în care participarea activă, explorarea, interacțiunea şi cooperarea
se derulează într-un mediu educaţional în care, atât experienţele de învăţare, cât şi situaţiile de învăţare
favorizează descoperirea, transformarea și extinderea cunoștințelor (chiar de către elevi), performanţa
fiecăruia în raport cu sine, dar și umanizarea elevilor, a căror reușită individuală devine reușita tuturor), în
care participarea activă, varietatea şi competiţia se combină cu învăţarea incitantă, dar în acelaşi timp
solicitantă.
În acest sens, mediul educaţional trebuie să furnizeze abordări flexibile care să creeze oportunităţi
pentru învăţarea individualizată şi care să ofere un fundal care să inspire încredere şi încurajare pentru
experienţele de învăţare care urmează să se producă. Această flexibilitate poate necesita chiar o rearanjare
a orarului şcolar sau a clasei (pe centre de învăţare).
Evaluarea, la rândul ei, trebuie văzută ca un proces continuu în care elevul este permanent implicat, de la
stabilirea criteriilor şi principiilor, până la urmărirea propriului progres şi corectarea, pe parcurs, a
traseului. O astfel de evaluare va transforma elevii în persoane active care ştiu cum să înveţe şi care sunt
conştiente de propriile puncte tari şi puncte slabe. Astfel înarmaţi, elevii vor parcurge cu un minimum de
îndrumare din partea profesorului (dar riguros moderată de acesta) programul de formare, în ritmul lor, în
clase neomogene ca vârstă chiar, făcând dovada unei adevărate abordări individuale a progresului propriu.
Închei cu afirmația d-lui prof. I.Gh.Stanciu: “A moderniza şcoala ca instituţie înseamnă a o transforma
într-un centru integrat de energii, informaţii şi competenţe, funcţionând după criterii clare şi acceptate de
toţi actorii sociali (elevi, profesori etc.)”, menționând faptul că, pentru acest lucru ne trebuie voinţă pentru
a regândi lucrurile care până astăzi au stat în nişte cadre mult prea bine definite (nu neapărat corecte şi
concordante cu nevoile societăţii), dar de la care nu mai primim feed-back sau nu mai primim feed-back-
ul dorit şi voință pentru a merge mai departe, chiar dacă ştim că esenţa oricărei tiranii rezidă în refuzul
înverşunat al complexităţii (Burckhardt, în R.Iucu şi M.Manolescu, 2006
BIBLIOGRAFIE:
Ciolan, L. (2008). Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar. Iași: Editura
Polirom
*** Metoda proiectelor la vârste timpurii. (2002). Bucureşti: Editura Miniped
*** Aplicațiile noului curriculumpentru învățământul preșcolar. Ghid pentru cadrele didactice (vol.IV).
(2009). București: Editura DPH.
864
Prof. Milea Simona

Liceul Tehnologic Dărmănești, Bacău
Promovarea imaginii școlii presupune un ansamblu de criterii , reguli şi interpretări care sunt
structurate de-a lungul timpului şi transmise prin tradiţie , modificate şi îmbogăţite succesiv cu elemente
noi , acceptate si asimilate de comunitate . Imaginea este dependentă de sistemul informaţional în care se
formează , fiind condiţionaţă de caracteristicile de vârstă , sex, religie , nivel de cultură şi instruire ,
Se poate realiza aplicând o anumită ,, politică’’ , ce ţine pe de o parte de stilul managerial al
conducătorului organizaţiei şi pe de altă parte de activitatea desfăşurată de angajaţi . În promovarea
imaginii școlii se impune existența unor strategii de marketing foarte importante nu numai pentru a
atrage elevi către școala ta, ci și pentru ai păstra sau ați face cunoscută activitatea. Strategiile de
marketing trebuie să vizeze următoarele aspecte: practicarea unui management extrem de performant;
desfăşurarea unei activități profesionale de relaţii publice prin care să obţii încrederea , simpatia ,
înţelegera şi sprijinul publicului; desfăşurarea unei campanii publicitare eficiente; atragerea unor sponsori
; angajarea unui personal foarte bine pregătit , motivat şi ataşat obiectivelor instituției; stabilirea unei
bune relaţii cu mijloacele de informare în masă.
Înainte de a planifica o campanie de promovare a imaginii școlii trebuie să ai o descriere clară a
publicului, înainte să se aplice strategia. Cu ajutorul datelor demografice ( date statistice : vârsta, sexul,
educația, venitul și mediul de proveniență ) și psiho-grafice (informații calitative, referitoare la stilul de
viață, ceea ce le place și ceea ce nu le place ) îți poti face o strategie despre tacticile pe care trebuie să le
folosești ,pentru ca strategia să aibă succes. Pentru stabilirea si cercetarea publicului-țintă se folosesc, în
general, sondajele de opinie pe bază de chestionar.
Succesul sau insuccesul unei campanii de promovarea a imaginii școlii depinde în mare măsură de
creativitatea temei. Trebuie să se răspundă la întrebarea “ Care este cea mai potrivită modalitate pentru a
atrage atenția publicului ? “ . Prin creativitate, adică prin folosirea de cuvinte și simboluri într-o abordare
originală pentru fiecare public, se obțin efectele dorite. De exemplu tema poate fi elaborata într-o sedință
de brainstorming, pentru că este important să se aibă în vedere toate ideile, fară prejudecăți și să nu fie
înfrânată imaginația.
 trăsăturile definitorii ale instituţiei educaţionale;
 locul şi rolul în sistemul educaţional;
 tradiţiile şi realizările instituţiei;
 aprecierea făcută de sistem şi comunitate ;
 interacţiunile educaţionale cu alte instituţii;
 avantajele oferite elevilor;
 perspectivele medii şi lungi ale instituţiei.
 evidenţierea activităţilor specifice instituţiei;
 activităţile extraşcolare;
 programe şi proiecte ale instituţiei;
 activităţi în folosul angajaţilor;
 activităţi în folosul comunităţii.
 rolul membrilor marcanţi ai instituţiei;
 şi obligaţiile angajaţilor;
865
 profesionalismul;
 competenţa;
 onestitatea;
 contribuţii importante la realizarea scopului instituţiei şi ale angajaţilor;
 participarea angajaţilor la manifestări educaţionale şi ştiinţifice locale , naţionale şi internaţionale;
 rezultate de prestigiu ale angajaţilor.
Bibliografie:
1. Rus,Flavius Cătălin, Introducere în știința comunicării și a relațiilor publice,Iași, Editura Institutului
European,2002
3. Remus ,Pricopie, Relații publice,Curs support
866

-ȘCOALA E CASA NOASTRĂ-
Profesor învățământ primar: Milea Valentina Ioana

Școala Gimnazială Nr. 2 Titu-Târg, jud. Dâmbovița
Școala iși propune să ofere șanse egale pentru educație și cultură tuturor elevilor, indiferent de
starea materiala si religie, promovând identificarea și dezvoltarea abilităților și capacităților fiecărui elev
pentru a fi capabil să se adapteze unei societați europene prin formarea unor comportamente și atitudini
responsabile față de ei si față de comunitate.
informaţional în care se formează , fiind condiţionată de caracteristicile de vârstă, sex, religie , nivel de
cultură şi instruire , apartenenţa etnică sau politică.
Formarea imaginii unei organizații se poate realiza aplicând o anumită ,, politică’’ , ce ţine pe de o
angajaţi .
să faci lucruri bune , în sensul practicării unui management extrem de performant;
să desfăşori o activitate profesională de relaţii publice prin care să obţii încrederea , simpatia ,
înţelegera şi sprijinul publicului ;
să desfăşori o agresivă campanie publicitară;
să foloseşti sponsorizarea ;
să angajezi un personal foarte bine pregătit , motivat şi ataşat obiectivelor organizatiei;
să întreţii foarte bune relaţii cu mijloacele de informare în masă.
O școală prietenoasă pune un accent deosebit pe conținuturile modernizate ale educației furnizate.
Pe lângă orele de curs din programa obligatorie în școala noastră se desfășoară multe activități
extracuriculare la care elevii participă cu plăcere umplându-și o parte din timpul liber cu activități plăcute
și educative, acum într-o eră a internetului cu bune și cu rele, cu tentații multiple. În acest sens toate
cadrele didactice au inițiat sau sunt colaboratori în diverse proiecte educative pe teme variate, pornind de
la activități și concursuri sportive, activități plastice, ecologice, cultural-educative, matematice sau de
limba maternă.
Anul acesta, școala noastră:
- a inițiat Concursul Național de Artă Fotografică “Lumea văzută prin ochi de copil” ,cuprins in CAER;
- a participat activ la toate activitățile S.N.A.C- activități umanitare;
- a desfășurat activități extrașcolare in parteneriat cu biblioteca;
- a organizat activitați cu ocazia zilelor: 1 Decembrie, 24 Ianuarie, 15 Ianuarie, serbari școlare și alte
activități conform graficului realizat la începutul anului școlar;
- a participat la diverse concursuri și olimpiade școlare obținând rezultate foarte bune;
- a fost partener educaținal Ora de Net-consultare națională a copiilor cu privire la nevoile și
comportamentul lor în mediul on-line ( Organizația Salvați Copiii);
- a participat la programul educational privind siguranta celor mici- Școla Tedi-școala siguranței;
- toate cadrele didactice au participat în mod voluntar la schimbul de decorațiuni de iarnă in proiectul
educațional European Christmas Tree Decoration Exchange, organizat la nivelul județului Dâmbovița de
Centrul Europe Direct Târgoviște;
- toate cadrele didactice au fost implicate in acțiuni contra violenței;
- a organizat excursii școlare.
867
Parteneriatele dintre școlii, familii și comunități pot: ajuta profesorii ȋn munca lor, perfecționa abilitățile
stimula serviciul comunității și suport familiilor, crea un mediu mai sigur ȋn școli. Motivul principal
pentru crearea unor astfel de parteneriate este dorința de a ajuta
elevii să aibe succes la școală și
mai târziu, ȋn viață.
Adevărata valoare a unei școli
se stabilește la sfârșitul perioadei
de școlarizare, ȋn funcție de
rezultatele și performanțele de care
sunt capabili absolvenții școlii
respective.
868
Prof. înv. primar: Mișa Haida

Școala Gimnazială nr. 1 Fântânele
,,Școala trebuie să te învețe să fii propriul tău dascăl, cel mai bun și cel mai aspru.”
Nicolae Iorga

succesiv cu elemente noi, acceptate si asimilate de comunitate.
În învăţământul preuniversitar constănțean, Şcoala Gimnazială nr.1 Fântânele ocupă unul din
locurile fruntaşe, bucurându-se de prestigiu şi notorietate în spaţiul plin de nobleţe al oamenilor şcolii, de
mândria şi recunoştinţa celor care au absolvit aici, de aprecierea şi veneraţia întregii societăţi civile, a
generaţiilor de elevi care au învăţat şi învaţă rosturile cunoaşterii şi ale vieţii în acest „templu sacru” al
şcolii româneşti contemporane.
Cred în valorile profesionale formate şi afirmate de-a lungul timpului în această şcoală, în
capacitatea şi competenţele corpului profesoral de aici, de a obţine şi menţine la standarde ridicate
performanţele elevilor.
O mare bucurie care mă încearcă de multe ori este atunci când am prilejul să-i aud pe părinţii
elevilor vorbind frumos despre instituţia şcolară unde copiii lor învaţă multe lucruri interesante de la
profesori bine intenţionaţi şi dăruiţi profesiunii alese.
Elevii şi corpul profesoral de aici se află pe traiectoria ascendentă a devenirii învăţământului

românesc, catalizându-şi acţiunile pe direcţia redimensionării continue a calităţii, sporirii şi menţinerii
notorietăţii de care se bucură această instituţie şcolară.
Calitatea managementului școlar, echipa de dascăli din școala în care îmi desfășor activitatea,
dotarea de care dispune școala, au contribuit la realizarea bunei imagini a școlii noastre. Munca în echipă,
cooperarea, respectul reciproc, atașamentul față de copii, entuziasmul și dorința de afirmare, preocuparea
pentru propria perfecționare, sunt câteva obiective ale celor ce muncesc în această școală. În ceea ce
priveşte climatul organizaţional putem afirma că este un climat deschis, caracterizat prin dinamism şi
angajare, relaţiile dintre cadre fiind colegiale, de respect şi de sprijin reciproc.
Directorul şcolii are o atitudine asertivă, democratică, de încredere în echipa de lucru, este
receptiv, cooperant, comunicativ, dinamic, obiectiv, cu respect faţă de realizările membrilor colectivului,
ţine seama de sugestiile acestora şi ia decizii cu privire la reducerea disfuncţiilor semnalate în activitatea
şcolii.
Toate aceste aspecte se reflectă pozitiv în activitatea instructiv - educativă şi în conduita cadrelor
didactice. Ar fi foarte multe de spus despre școala noastră, dar închei aici, gândindu-mă la eforturile
comune ale profesorilor şi părinţilor, legaţi spiritual de această şcoală, de a păstra prestigiul obţinut de-a
lungul anilor prin studiu intens, muncă şi chiar sacrificiu de sine.
“O ŞCOALĂ CU PRESTIGIU ŞI TRADIŢIE, O ŞANSĂ LA PERFORMANŢĂ PENTRU FIECARE!”
869
„Promovarea imaginii școlii”
Prof. Mînzu Daniela

Liceul Tehnologic „Barbu A. Știrbey” Buftea, jud. Ifov
În societatea de astăzi, pentru a fi cunoscută și apreciată, orice școală trebuie să utilizeze toate
pârghiile de care dispune astfel încât imaginea sa să fie permanent o oglindă a ceea ce are mai bun.
Imaginea școlii este de fapt un ansamblu de elemente, care conturează, asemenea unui puzzle, un
întreg obținut din aproape în aproape, cu piesele potrivite și printr-o muncă de echipă, cu răbdare,
perseverență și dorință de reușită.
Promovarea imaginii școlii se poate face prin mijloace diverse, în raport de resursele disponibile și de
mediul în care este făcută promovarea.
Mijloacele constau în diverse materiale promoționale, afișe și pliante ce conțin oferta educatională,
site-ul și revista școlii, dar și în participarea la concursuri, competiții și târguri educaționale, încheierea de
parteneriate, implicarea în acțiuni de voluntariat, toate acestea contribuind la creșterea prestigiului școlii
în comunitatea din care face parte precum și la nivel zonal, regional etc.
Imaginea școlii este influențată și de dotările și ambientul acesteia, dar și de resursa umană de care
dispune, atât elevi cât și întreg personalul care deservește școala.
Elevii se recomandă prin atitudine, ținută, comportament, dar și prin rezultatele învățării care îi ajută
să evolueze în direcția dorită, potrivit aspirațiilor pe care le au.
Cadrele didactice sunt elementele cheie ale unei școli, care prin cunoștințele deținute și maiestrie
didactică, transmit elevilor bagajul informațional de care au nevoie și le modelează caracterul,
reprezentând adevărate modele pentru aceștia.
La nivel liceal, rezultatele învățării constau în cunoștințe, competențe și abilități, exprimând

achizițiile elevilor pe durata scolarizării și care îi ajută fie să își continue studiile, fie să se integreze pe
piața muncii.
Conducerea școlii trebuie să identifice cât mai corect nevoile educaționale ale elevilor, să analizeze
cerințele pieței muncii și tendintele acesteia și să pună la dispoziția elevilor tot ceea ce au nevoie pentru o
formare și o dezvoltare intelectuală armonioasă.
Elevii și părintii vor aprecia întotdeauna acele școli în care învățătura este o prioritate, în care există
reguli care să asigure ordinea, disciplina și siguranța elevilor, în care există o bună comunicare profesor-
elev și în care singurele interese sunt cele legate de instruirea și educația elevilor.
În concluzie, se poate spune că promovarea imaginii școlii trebuie să fie un proces continuu, care ține
cont de dinamica societății în care trăim și de necesitățile informaționale ale tinerilor din ziua de azi,
astfel încât toate acțiunile școlii să fie îndreptate spre creșterea calității actului educațional, având elevul
în centrul atenției.
870
Jocul didactic matematic în învăţământul preprimar
Prof. Mîrșu Alexandra Mihaela
Poate fi matematica distractivă? Nu-i matematica o invenţie a adulţilor pentru a-i chinui pe copii?
Oare ne putem realmente distra prin intermediul matematicii? Răspunsul la aceste întrebări există în
fiecare dintre noi, şi în măsura în care în fiecare dintre noi mai există o disponibilitate pentru joacă,
răspunsul este adeseori afirmativ.
Jocul apare la toţi copiii şi, cu o frecvenţă mai mică şi o semnificaţie întrucâtva diferită, este
prezent şi la adulţi. Dar, dacă pentru aceştia din urmă jocul constituie cel mai adesea o formă de
divertisment, pentru copil el nu este nicidecum distracţie. El este în esenţă o modalitate de investigaţie şi
de cunoaştere a lumii reale. Implicarea copilului în joc este deplină; el îşi antrenează spontan şi voluntar
toate potenţialităţile fizice, intelectuale, afective.
Cercetările făcute de specialişti în domeniu au arătat faptul că, introducerea cunoştinţelor
matematice în învăţământul preşcolar este cu atât mai eficientă cu cât se realizează devreme. Asimilarea
cunoştinţelor matematice de la cea mai fragedă vârstă are o importanţă deosebită, stimulând dezvoltarea
intelectuală generală a copilului şi influenţând pozitiv dinamica vieţii sale spirituale.
Astfel, cunoscând faptul că jocul este activitatea fundamentală în grădiniţă, este firesc că acesta să
fie valorificat la maximum şi în predarea matematicii.
Jocul didactic matematic are un rol deosebit în amplificarea acţiunii formative a grădiniţei, în
primul rând prin faptul că poate fi inclus în structura activităţii comune, realizând în acest fel un
continuum între activitatea de învăţare şi cea de joc. Datorită faptului că preşcolarul îşi structurează
operaţiile şi acţiunile fără a resimţi efortul, învăţarea prin intermediul jocului se realizează economicos şi
eficient.
Încorporat în activitatea matematică, jocul imprimă acesteia un caracter mai viu şi mai atrăgător,
aduce varietate şi o stare de bună dispoziţie, de veselie, de destindere, ceea ce previne apariţia monotoniei
şi a plictiselii, a oboselii.
Un exerciţiu sau o problemă de matematică pot deveni jocuri didactice matematice dacă:
 realizează un scop şi o sarcină didactică;
 foloseşte elemente de joc în vederea realizării sarcinii propuse;
 foloseşte un conţinut matematic accesibil şi atractiv;
 utilizează reguli de joc cunoscute şi respectare de către copii.
Scopul jocului – se formulează clar, în concordanţă cu prevederile programei activităţilor
matematice. Un scop bine formulat determină o bună orientare, organizare şi desfăşurare a activităţii..
Sarcina didactică reprezintă esenţa activităţii, și se referă la ceea ce trebuie să facă în mod concret
copiii, pentru realizarea scopului propus. Jocul matematic rezolvă cu succes o singură sarcină didactică.
Sarcinile didactice sunt formulate în funcţie de conţinutul activităţii matematice şi de nivelul de
vârstă al preşcolarilor.
Elementele de joc fac ca rezolvarea sarcinii didactice să fie plăcută şi atractivă pentru copii. Ele
trebuie să se împletească strâns cu sarcina didactică, să mijlocească realizarea ei în bune condiţii.
Conţinutul matematic al jocului trebuie să fie accesibil, recreativ prin forma în care se desfăşoară,
prin mijloacele de învăţământ utilizate, prin volumul de cunoştinţe la care se apelează. El este subordonat
particularităţilor de vârstă şi sarcinii didactice.
Regulile jocului arată copiilor cum să rezolve sarcina didactică, fiind condiţionate de conţinut şi
de sarcina didactică. Ele sunt propuse de educatoare şi cunoscute, în general, de copii. Acceptarea şi
respectarea regulilor de joc îi determină pe copii să participe la efortul comun al grupului din care fac
parte.
În concluzie, se poate spune că, jocul didactic matematic este un tip specific de activitate prin care
educatoarea precizează, consolidează, și chiar verifică cunoştinţele copiilor.
871
CLUB TURISTIC ECO – TOUR

CEBM, Aleea DACIA Nr. 1, Reşiţa, www.colegiulmontan@yahoo.com
HAI LA CURĂŢENIE!
prof. Rada Mihuţ
coordonator club turistic ECO-TOUR
MOTTO
„Dezvoltarea durabilă, nu este un concept nou. Este cea mai recentă expunere a unei etici foarte vechi,
care implică relaţiile oamenilor cu mediul înconjurător şi responsabilităţile generaţiilor actuale, faţă de
generaţiile viitoare. Dezvoltarea durabilă corespunde cerinţelor prezentului fără să compromită
posibilităţile generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile necesităţi”
Comisia Naţiunilor Unite pentru Mediul Înconjurător şi Dezvoltare
Clubul turistic ECO-TOUR, este format din elevii claselor cu profil de turism din cadrul COLEGIULUI
ECONOMIC AL BANATULUI MONTAN REȘIȚA.
OBIECTIVE URMĂRITE:
1. Formarea unor deprinderi şi atitudini referitoare la dezvoltarea turismului, a protecţiei mediului
şi impactul turismului asupra mediului înconjurător;
2.Importanța activităţilor turistice ca mod de viaţă și contribuția acestora la menţinerea stării de
sănătate;
3. Promovarea obiectivelor turistice din județul Caraş-Severin;
4.Valorificarea resurselor naturale, în vederea reducerii efectelor cauzate de activităţile umane în
zonele turistice;
5. Îmbunătăţirea standardelor de viaţă pe baza conservării biodiversităţii, reconstrucţiei ecologice
și prevenirii riscurilor în cazul unor calamităţi naturale.
ACTIVITĂȚI PROPUSE:
- Promovarea spiritului ecologic prin colectarea, depozitarea şi predarea deşeurilor, activități desfăşurate
în cadrul proiectului „Let`s Do It România”, în data de 23 Septembrie;
- Participarea la acţiunile de împădurire prin plantarea de copaci, în perioada 15 Martie-15 Aprilie, cu
ocazia „LUNII PĂDURII”;
- Promovarea turismului sportiv prin organizarea unor drumeții, mersul cu bicicleta;
- Participarea la refacerea unor trasee turistice;
- Organizarea unui concurs cu tema PRIETENIE ÎNTRE TURISM ŞI MEDIU, cu ocazia Zilei Mondiale
a Mediului- 5 Iunie;
- Acțiuni de voluntariat organizate alături de Centrul de Prevenire Evaluare şi Consiliere Antidrog Caraș-
Severin privind o viaţă sănătoasă, pentru a marca Ziua mondială fără tutun-31 Mai.
Este o dimineaţă mohorâtă, după o noapte în care a plouat torenţial. Ne îmbarcăm într-un autobuz
la Cinematograful Dacia, pentru a participa la acţiunea de ecologizare organizată cu ocazia ’’ZILEI
MONDIALE A CURĂȚENIEI’’- 23 Septembrie. Ajunşi la cantonul Minda, primim apă şi sandvişuri.
Ne echipăm cu mănuşi, saci şi plecăm spre Cuptoare. Greul începe când constatăm că unii nu suntem
echipaţi corespunzător. Cizmuliţele de stradă, adidaşii şi teneşii se umplu de noroi, unii cădem, facem haz
de necaz, adunăm tot ce ne iese în cale: covoare, componente electrice, resturi de mobilier, resturi de
alimente şi multe altele…..
872
Facem o pauză, dar în picioare din cauza noroiului, să ne tragem sufletul, apoi continuăm. Ne
oprim lângă un pârâiaş să ne spălăm încălţămintea. Suntem dezamăgiţi, este umed, soarele refuză să
apară, dar suntem optimişti şi bucuroşi că NU PLOUĂ. Când aproape că ne lasă puterile, o poiană de
brânduşe ne înviorează, parcă spunându-ne: sunteţi tineri, frumoşi, puternici şi victorioşi, ar fi bine să nu
vă întoarceţi ci să înaintaţi până la Cuptoare.
Ajungem la marginea satului, culegem nuci, mâncăm prune, un câine ni se alătură în semn de
recunoştinţă şi prietenie, un localnic ne invită să ne culegem mere dintr-un copac. Trecem pe uliţele
satului, cu eşarfele verzi fluturând şi sacii de gunoi adunaţi, ne salută toţi trecătorii.
Aşteptăm grupaţi ca pe vremea grădiniţei în staţia de autobuz circa 30 de minute, pentru a ne
întoarce la cantonul Minda şi constatăm cu stupoare că vine, de fapt, doar un microbuz.
În final, în jurul orei 14,00 autobuzul cu afişele lipite dimineaţă trece pe lângă noi, suntem în delir,
râdem toţi, dar noroc cu telefonul care ne salvează şi autobuzul se întoarce de la Marginea după noi.
Ora 14,30, ajungem în parcarea Cinematografului Dacia, fericiţi că am făcut CURĂŢENIE .
873
Școala- noua mea familie

înv. Ioana Luminița Mincu
Școala Gimnazială, Comuna Vîlcănești
Şcoala este locul în care elevii petrec o mare parte din zi, astfel că pentru ei şcoala devine o a doua
casă pentru cei mai mulți dintre ei. Elevii clasei pregătitoare de la Școala Gimnazială, Comuna Vîlcănești
au învățat anul acesta, pe parcursul primului semestru, ce înseamnă prietenia și respectul.
Au învățat că suntem o mare familie , în care fraţii sunt colegii de clasă, iar părinţii sunt profesorii
sau învăţătorii. Pe parcursul fiecărei ore, am încercat să le ofer învăţăceilor cunoştinţe şi informaţii
valoroase despre lumea înconjurătoare, despre cultura lumii şi istoria acesteia. I-am învățat ce înseamnă a
fi responsabil în toate acțiunile pe care le întrepind. Cu multă muncă ,perseverenţă și jocuri didactice
adecvate vârstei acestora, am reuşit să le stârnesc interesul pentru educaţie şi civilizaţie. Au participat cu
mult entuziasm la diferite concursuri școlare locale, județene sau naționale unde au obținut diverse
premii.
Pe nesimţite, zi de zi, cu ajutorul şcolii, elevii îşi lărgesc orizontul asupra lumii. Școala este ceva
mai mult decât o simplă clădire. Ea este un spațiu viu, atrăgător . Școala este formată din suflete, din
sufletele noastre: copii, dascăli și părinți.Pentru elevi, şcoala este un izvor nesecat de informaţii, un izvor
din care curge necontenit ştiinţă şi cultură.
874
GOING TO SCHOOL IS OUR BUSINESS
Prof. Militaru Nicoleta Marilena
The title of my article is something that I have heard a couple of weeks ago and at first it has made
me laugh. It was said by one of my younger students talking to one of her classmates. She was serious
about it and I wanted to know more about it. So, I asked her to explain and there she went: her parents
had jobs and earned money, right? So, her job is to come to school, to sit at her desk, to participate in
classes, to work with her colleagues and to listen to her “boss”, the teacher. It became clear to her: her
classroom was her office and her school was her institution, her business. “But there’s no payment”, I told
her and I stood corrected “My payment is the education I get in order to follow my dream and find my
place in this world.” was the answer that made me proud of being a teacher.
And, like any other business, this one needs to be managed and marketed, needs to be promoted in
the community, at the national and even international level. Who can do it? Well, I guess it’s a matter of
working together: parents, children and teachers in as many activities as possible in order to make it
function at its highest parameters. When the manager has a good team and when the team members take
on the roles they know they can perform, then they know they are on the way of having a good business
deal. It is like this with schools, too. All activities should be promoted in the community so that as many
as possible people know exactly what happens in a school and what makes that school more special than
others. Teachers, parents and students represent the three key elements but if I were to say the number
one, I would definitely go for my students. There are no better voices to be heard and listened to than
those of the children and teenagers involved in this “business”.
When I asked my students to take part in eTwinning projects I thought about expanding their
horizon and letting them know about other ways of learning and socializing with peers from other
countries. And they had perfectly worked on their tasks and the projects were given both the National and
the European certificates. These put our school on a map of European projects and people from other
countries found out about us and what we do in our school. We understood that if one does his job well,
the results are amazing and the school becomes appreciated at more than a regional level. It is important
to show people that we are not interested only in traditional teaching methods and that we are open
minded people who look for the best when it comes to their students’ needs and skills. We make other
people from local schools know us and they opt to send their children to study here because they know
that our school cares not only about school results but also about a harmonious development of their
children’s personalities.
Our school is promoted through everything we do at regional and national level. There are
wonderful children who have wonderful results at regional and national competitions and they are
awarded diplomas and prizes that honor their efforts in that year. The participate in Math, Romanian,
English Olympics, they are great speakers and they the challenge of Public Speaking Competition, they
participate in projects that stimulate their creativity and abilities to work in teams and they create their
own projects made to support the community they belong to and make everybody proud of their
achievements.
Schools should also get involved into charity actions and support members of the community they
activate in – and it is not about bragging themselves with it but is should be about involving children in
the community they live in order to develop their social skills and make them understand the power and
importance of volunteering. By this, the school also becomes known for being involved in the social part
of the society and stimulating the children and teenagers who study here to do so in their adult lives.
I asked some of my high school why they got involved into so many activities such as the Prom or
Charity actions or Eat Responsibly projects and they said that this is what completes their circle – they do
not school just as a simple place where they go to get educated, to sit exams and present projects; for
them, it is about learning more skills that would prove to be useful in their future. And while they
organize these activities or they are simply participants, the name of the school is thus promoted in more
than one simple domain of activity. They become the spokespeople of this institution and they make it
known and promoted not only nationally but also internationally. As a teacher, I am waiting for those
eager to become more than students attending classes, to guide them in order to develop themselves and
875
later on, become the ones that make us proud and take the name of their school with them. No school, no
matter how good the teachers are, can become known without the intervention of its key element: the
child!
876
PROIECT EDUCAȚIONAL NAȚIONAL:

" PROMOVARE IMAGINII SCOLII”
Profesor pentru învațământul preșcolar: Minea Raluca Ioana

Grădinița nr. 185

acceptate.
◄ Tema – campania este organizata in jurul temei, iar in cadrul acesteia se opteaza pentru accentuarea
unui aspect, a unei caracteristici;
◄ Canalul – pot exista mai multe canale pentru diferite mesaje si pentru diferite cate gorii de public –
tinta;
◄ Mesajul – este transmis in modalitati diferite, in functie de publicul caruia i se adreseaza. Etapele sunt
: sensibilizarea, convingerea / influentarea publicului, asigurarea celor care au aderat la campanie, ca au
luat decizii juste;
◄ Efectul obtinut in mod real – poate fi cognitive ( creste nivelul de informare ) , afectiv ( stimuleaza
afectele, sentimentele ) si comportamental.
877
◄ Campania de constientizare pentru public, prin care ii anuntam pe oameni despre ceva, pur si simplu
anuntare;
◄Campania de informare este diferita de cea de constientizare, se ofera informatie in timp ce se anunta;
◄ Campania de educare publica se refera la faptul ca publicul si-a asimilat materialul campaniei intr-un
grad suficient de mare , incat sa se simta destul de confortabil emo tional si atitudinal pentru a-l aplica in
comportamentul zilnic;
◄ Campania de schimbare a atitudinilor celor care nu sunt de acord cu pozitia noastra – acest lucru cere
crearea disonantei cognitive;
◄ Campaniile de modificare a comportamentului.
De exemplu, campanile de con vingere a oamenilor de necesitatea purtarii centurilor de siguranta sau ca a
conduce in stare de ebrietate nu este in interesul lor, nici al societatii sunt la ani-lumina de campanile de
informare si constientizare.
◄ monitorizarea si evaluarea continua pentru a vedea ce functioneaza si unde trebuie facute eforturi
suplimentare;
pentru nesupunere.
4. Planificarea,implementarea si evaluarea unei campanii de relatii publice privind promovarea imaginii
scolii.
◄Tema
878
comunicare ?
raspunde la el ?
3. Pe ce media te poti sa te bazezi ca vor livra mesajul in limitele de timp necesare pentru ca mesajul sa
fie eficient ?
4. Ar trebui folosit un singur canal mediatic ? . Daca este dezirabil un mixaj de media, ce media ar trebui
folosite pentru a se completa unele pe altele ?.
TELEVIZIUNEA - combina caracteristicile legate de vaz, auz si - mesaj efemer;
miscare; - spatiile disponibile mai greu de
- credibilitate pentru ca mesajul este transmis gasit;
- popularitate.
REVISTELE - selectivitate in ceea ce priveste audienta; - nu pot domina intr-o piata locala;
- atingerea unor publicuri mai instarite; - publicurile unui anumit tip de
- ofera prestigiu celui care face publicitatea; reviste sunt aceleasi;
- mai multi cititori pentru un exemplar; - mesajul este transmis imediat;
- reproducere buna a culorilor. - costurile de productie sunt
crescute;
- usurinta in schimbarea textului reclamelor; nationala;
- potrivite pentru publicitatea distribuitorilor - costuri diferite intre reclamele
si a producatorilor; locale si cele nationale;
- uneori,reproducerea culorilor
este proasta.
RADIOUL - selectivitatea pietelor geografice; - mesaj limitat de csegemente de
- usurinta in schimbarea textului reclamelor. - fara abordare vizuala;
879

miscare; - mesaj limitat de segmente de
- potrivit pentru publicitatea distribuitorilor si - audienta selecta;
producatorilor; - slaba audienta;
- usurinta in schimbarea mesajului transmis;
conotatie tematica.
intrebari :
timp.
controlate.
pozitiv.
880


acelei probleme;
881
PLANIFICAREA ACTIVITATILOR ORIENTATIVE PRIVIND PROMOVAREA

IMAGINII GRĂDINIȚEI P.P. ”SF. NCHITA ROMANUL” TULCEA
ÎN ANUL ȘCOLAR 2017-2018
Prof. Înv. Preșcolar Minu Nicoleta
Succesul procesului de promovare a imaginii unei școli, a unei grădinițe în cazul nostru, depinde în
mare măsură și de activitățile concrete planificate în cadrul planului de promovare. Astfel, în calitate de
coordonator al Comisie de Promovare a Imaginii Grădiniței ”Sf. Nichita Romanul” Tulcea am întocmit o
planificare orientativă pentru anul școlar 2017-2018.
Au fost propuse activități concrete, adaptate instituției noastre și nevoii de popularizare a acesteia în
comunitate. Printre acestea s-au numărat și:
1) „BINE AȚI VENIT IN GRĂDINIȚA NOASTRĂ” (activitate cu părinții) -Obiective:
- informarea părinților privind investițiile făcute și schimbările realizate în grădiniță
- informarea și familiarizarea părinților privind resursele umane, spațiile școlare și auxiliare, curriculum,
etc.
-Modalități:
- realizarea unui panou cu fotografii;
- stabilirea și susținerea ședințelor cu părinții la fiecare grupă .
2) „LUNA PORȚILOR DESCHISE” (activitate la nivelul comunității)
-Obiective:
- comunicarea eficientă grădiniță-familie în vederea realizarii și susținerii serbărilor de Crăciun;
- realizarea unei campanii publicitare în vederea informării publicului țintă (părinți, primărie, ISJ) despre
susținerea serbărilor de Craciun;
- îmbunătățirea imaginii grădiniței.
-Modalități:
- întâlniri cu părinții la nivelul grupelor pentru realizarea mijloacelor necesare serbărilor (costume,
locație, decor, resurse financiare);
- realizarea de afișe, invitații pentru comunitate, părinți, primărie, directori de grădinițe, ISJ;
- realizarea contactului direct cu mass-media locală (televiziune și presă).
3) „FACTORII PERTURBATORI ÎN COMUNICARE ȘI MEDIEREA CONFLICTELOR DINTR-O
INSTITUȚIE” (activitate cu cadrele didactice)
-Obiective:
- familiarizarea cadrelor didactice cu conținutul teoretic al activității;
- conștientizarea importanței mecanismelor de autocontrol al factorilor perturbatori și automedierea
conflictelor în grădiniță;
- evidențierea căilor de eliminare a factorilor perturbatori în comunicare respectiv a căilor de mediere a
conflictelor într-o grădiniță.
-Modalități:
- susținerea unui referat tematic de către consilierul de imagine;
- dezbatere pe baza referatului și extragerea avantajelor și dezavantajelor folosirii strategiilor de
autocontrol și automediere;
-susținerea unui exercițiu-simulare „Conflict în grădinița noastră – Ce facem?”.
4) „CE PĂRERE AVEȚI DESPRE GRĂDINIȚA NOASTRĂ?” - activitate cu părinții
-Obiective:
- identificarea percepței părinților și a comunității despre grădinița noastră;
- identificarea posibilelor modalități de îmbunătățire a imaginii grădiniței din prisma percepției părinților
și a comunității.
-Modalități:
- realizarea și aplicarea unui chestionar pentru toti părinții a caror copii frecventează grădinița noastră;
- realizarea și aplicarea unui sondaj de opinie pe bază de chestionar la nivelul comunității.
882
5) „ANALIZA ȘI INTERPRETAREA DATELOR DIN CHESTIONAR ȘI SONDAJUL DE OPINIE” -

activitate la nivelul Comisiei de Promovare a Imaginii Grădiniței
-Obiective:
- informarea cadrelor didactice și conducerii privind rezultatele chestionarului și a sondajului de opinie;
- extragerea concluziilor privind percepția comunității despre Grădinița ”Sf. Nichita Romanul”.
-Modalități:
- corelarea informatiilor din chestionar și sondajul de opinie;
- prezentarea datelor și dezbaterea punctelor realizate.
6) „E ZIUA TA, MAMICO!” - activitate în colaborare cu comunitatea locală
-Obiective:
- îmbunătățirea comunicării și colaborării între cadrele didactice, respectiv grădiniță-comunitate-familie;
- îmbunătățirea imaginii grădiniței.
-Modalități:
-realizarea de expoziții cu vânzare, tombole, etc;
-informarea publicului țintă prin pliante, afișe, invitații, felicitări făcute de copii.
Acestea au fost numai câteva exemple din multitudinea de activități identificate de noi ca potențiale
generatoare de imagine pozitivă a unității. Dintre acestea enumerăm și: participarea la concursuri,
activități extrașcolare, activitățile demonstrative cu părinții, inspecțiile de specialitate, cercul pedagogic
organizat în anul școlar 2017-2018 în grădinița noastră, afișajul în grădiniță, reactualizarea site-ului,
blogului și a paginii de Facebook, Promovarea ofertei educaționale, publicarea de articole, creații
personale, exemple de bune-practici în reviste de specialitate și diseminarea acestora la nivelul
comunității, sărbătorirea zilelor de naștere ale copiilor, desfășurarea de activități care caracterizează
cultura oragizațională a grădiniței, activități de informare despre integrarea și progresul copiilor,
activitățile de tip voluntariat, realizarea mesajelor de întâmpinare pentru oaspeți și părinți, viziunea și
misiunea grădiniței, obiceiurile copiilor și angajaților, informarea permanentă a publicului interesat,
diseminarea proiectelor inițiate de grădiniță, realizarea de expoziții cu lucrări ale copiilor, realizarea de
tipărituri de promovare, crearea unui slogan al grădiniței, realizarea unui calendar specific grădiniței,
sporirea numărului de activități de relații publice cu presa locală și națională.
Demersul de promovare, strategiile, modalității, mijloacele, campaniile de promovare sunt
particularizate la nivel de instituție. Succesul depinde de creativitatea și viziunea de ansamblu a cadrelor.
883
Prof. înv. primar Mircea Maria Diana,

Liceul Teoretic „Samuil Micu” Sărmașu, jud. Mureș
Școala este locul unde elevul are șansa de a asimula cele mai multe și mai utile cunoștințe. Din
primii ani de viață, de la vârsta de 3 ani, copilul pășește în colectivul grădiniței, locul unde pentru prima
dată în viață trebuie să participe la activități comune organizate, în care fiecare individ este la fel de
important ca și ceilalți.
Cadrul didactic are astfel menirea să transforme sala de grupă într-un tărân de vis, un castel
magnific, unde oricine își dorește să-și petreacă 3-4 ore pe zi.
După trei ani, la vârsta de 6 ani, elevul părăsește această lume de vis și, cu mari emoții, deschide o
altă poartă, a unui alt castel, de la care are așteptări mult mai mari. Aici face cunoștință cu școala primară,
cea care dezleagă toate misterele literelor și ale cifrelor. Pentru ca elevul să perceapă totul ca o provocare
a unui joc miraculos, școala are obligația să transmită referințe de cea mai bună calitate, încât elevii și
părinții să vină cu încredere spre această instituție.
Aici intervine rolul cadrului didactic, cel care oferă o imagine a școlii. Școala este o simplă clădire, fără
viață. Într-adevăr, contează foarte mult ca sălile și dotările acestora să fie de cea mai bună calitate, însă
acestea sunt doar elemente de decor. Sufletul unei școli este oferit de oamenii care se află în slujba ei.
Niciodată o școală frumoasă și bine dotată nu va face performanță, dacă are profesori fără dăruire, fără
suflet și dezinteresați. Foarte bine se poate analiza performanța unor materii în paralel cu rezultatele
modeste sau chiar sub medie a altor materii.
De regulă, elevii vor învăța cu mare drag dacă profesorul este apropiat acestora, iar pe lângă multele
cunoștințe le oferă o parte din sufletul lui. În cariera didactică am putut observa că blândețea și
înțelegerea aduc întotdeauna rezultate deosebite. Din școli mici și foarte slab dotate au reușit să iasă
oameni care au făcut performanță, în special pentru că au avut mentori preocupați să-i învețe.
Din nefericire, am putut observa în jurul meu comportamente care au umbrit în oarecare măsură
imaginea instituției în care funcționam. Consider că severitatea nu este sinonim cu seriozitatea, însă în
multe momente se confundă.
Elevii sunt diferiți, însă cadrul didactic trebuie să aibă capacitatea de a se plia după fiecare în
parte, astfel încât să reușească toți să învețe, după puterile lor.
Primul impact al elevului cu mediul școlar trebuie să fie blând și calm, cu înțelepciune și atenție,
deoarece este foarte greu de modificat o imagine formată.
Ca și profesor pentru învățământul primar, am simțit întotdeauna că menirea mea este să creez în
mintea elevului o școală frumoasă, unde să vină cu mare drag, chiar dacă uneori sala avea unele lipsuri.
La un moment dat, le-am cerut elevilor să deseneze „școala mea”. Nu mică mi-a fost surprinderea când o
fetiță a desenat multe flori în jurul școlii, deși nu era niciuna. Când am întrebat-o de ce a desenat acele
flori, pentru că ele nu există în realitate, mi-a răspuns că ea le vede de fiecare dată când vine la școală,
parcă ar întâmpina-o și i-ar spune „Bun venit!”.
Ca o concluzie finală, noi dascălii reprezentăm școala și școala este ca noi. Nu ne rămâne decât să
ne privim în oglindă și să vedem cum este locul în care lucrăm. Tot astfel ne reflectăm și în elevii nostri.
Dacă noi suntem buni, la fel sunt și ei. Dacă noi nu suntem buni…
884
Prof. Mirciov Manuela

Școala Gimnazială ,,Anghel Saligny,, Banloc
În condițiile actuale , fiecare unitate care furnizează servicii educaționale ar trebui să activeze cu o
perspectivă clară, pe termen scurt și lung, care să-i asigure eficienţa în condiţiile în care mediul ambiant
devine tot mai complex şi mai dinamic. Comunicarea şi crearea imaginii instituţiei de învăţământ
constituie un obiectiv important, deoarece contribuie vital la creşterea calităţii serviciilor educaționale
oferite. Astfel directorul este cea mai importantă persoană, el are rolul de a susține și promova misiunea şcolii
. Dar el face echipă cu personalul școlii, deoarece comunicarea internă este unul din cele mai importante
moduri de promovare a ofertei educaționale. Este startul într-o strategie de promovare. Directorul va avea
nevoie de sprijinul echipei de management din şcoală. Dar dorința sa va trebui împărtăşită şi aprobată de
reprezentanţii comunității locale, care pot ajuta instituția școlară .
Școala ar trebui să își intensifice comunicarea cu beneficiarii primari și secundari ai
educației(elevi, părinți), cu opinia publică, cu mass-media, membri comunității locale.
Prin intensificarea comunicării cu toți cei implicați în procesul educativ se ajunge la o cunoaştere
şi în acelaşi timp o susţinere reciprocă din partea ambelor părţi. Se stabilește astfel o relaţie puternică cu
comunitatea socială.
Strategii de promovare a imaginii școlii:
 Realizarea unei analize Swot;
 Utilizarea metodelor, tehnicilor, instrumentelor pedagogice noi;
 Promovarea modelelor de bune practici;
 Adoptarea unor metode şi procedee didactice noi, de actualitate, axate pe nevoile actuale ale
elevilor;
 Stimularea implicării, a dialogului;
 Strategii de colaborare și implicare a agenților economici locali;
 Realizarea unei pagini WEB a școlii;
 Realizarea unui forum de discuții;
 Asigurarea transparenței actului didactic;
 Realizarea unui plan realist cu activități extrașcolare, cu implicarea tuturor beneficiarilor ;
 Identificarea nevoilor de educație ale comunității;
 Armonizarea ofertei de servicii educaţionale şi formare permanentă cu nevoile specifice
 Înființarea unei comisii la nivelul unității, responsabilă cu promovarea imaginii școlii;
 Aplicarea de chestionare;
 Difuzarea informațiilor cu privire la oferta educațională prin organizarea unui centru de informare;
 Dezvoltare de parteneriate eficiente;
 Participarea la concursuri, competiții;
Sunt multe situații în care apar bariere de comunicare între instituția școlară și familie. De cele
mai multe ori acestea apar din lipsa spiritului de echipă. Responsabilitatea educației aparține atât familiei
cât și școlii.
De asemenea e nevoie de o evaluare a impactului într-o astfel de campanie de promovare a
imaginii școlii . Pentru a face o evaluare finală de succes trebuie să se păstreze analiza la un nivel strict și
realist, să se folosească critica constructivă.
Rezultatele finale ale campaniei de promovare ar putea fi: impactul asupra membrilor comunității,
efectul asupra obiectivelor și asupra misiunii , efectul asupra statutului financiar al școlii ,asupra atitudinii
etice și asupra responsabilității sociale.
În loc de concluzie.......
,, Omul sfințește locul......,,
885
EDUCATOARE MIREA CRISTINA

GRADINITA NR. 42
GRUPA FURNICUTELOR GRUPA MICA

Am dori sa ne cunoasteti si pe noi, copii veseli si zglobii de la grupa mica, prin povestea spusa de
educatoare, d-na Mirea Cristina:
A fost odata ca niciodata,/
Anul acesta scolar, nu altadata,/
O grupa de copii mai mici,
/ Iar noi le-am zis ca se numesc Furnici./
La inceput erau harnici si zglobii/
Si roboteau cu jucarii./
Primul semestru a trecut iute/
Furnicile au facut multe,/
Nu mai plang de dimineata,/
Au zambetul mereu pe fata./
Apoi incet ei vor mai creste,
/ Engleza si dans ei vor incepe./
Oricum invata zi de zi,/
Povesti, cantece si poezii./
Si incetul cu incetul,/
Furnicile vor sti si alfabetul,/
Cand musuroiul vor lasa,/
Vor sti bine-a aduna./
Noi ne-am dori, dragi furnicute,
/ Sa nu uitati de-ale noastre povete,/
Ramaneti cum v-am indrumat:
Un suflet de copil curat! ‘’
Si chiar suntem harnici precum furnicile, nu am vrea sa le dezamagim nici pe doamne si nici pe
parintii nostri! De aceea, in fiecare zi la gradi, suntem atenti la activitati, ca sa invatam cat mai multe de la
doamnele noastre educatoare. Cand am pasit pentru prima data pragul gradinitei, nu am simtit insa aceasta
veselie, din cauza emotiillor pe care le aveam, emotii firesti la inceput de orice drum. Sfiosi, strangand
puternic mana mamei, unii cu lacrimi in ochi, ne-am apropiat de usa fermecata a salii de grupa, unde
fluturi si floricele ne intampinau cu coloritul lor minunat, parca indemnandu-ne sa trecem mai departe
pentru a descoperi frumusetile vietii din gradinita. Jucariile din sala de grupa si surasul cald si primitor al
doamnei educatoare: Mirea Cristina, ne ajutat sa ne acomodam mai usor si sa descoperim pas cu pas
lumea minunata a copilariei. Si astfel, am lasat grijile despartirii deoparte si ne-am lasat calauziti in
tainele povestilor, poeziilor si jocurilor, ca sa demonstram ca suntem niste furnicute curajoase. Am invatat
sa relationam, sa comunicam, sa ne jucam impreuna, sa cantam, sa dansam, sa pictam, sa participam si sa
desfasuram activitati diverse cum ar fi: 1 Decembrie, Mos Nicolae, 8 Martie, Pastele, teatru de papusi,
etc. Chiar si Mos Craciun a auzut de harnicia noastra si a venit la noi la gradinita sa ne vada si sa ne
rasplateasca pentru stradaniile nostre cu multe daruri.
Stim ca furnicutele nu sunt laudaroase, nici noi nu am dori sa fim altfel, de aceea respectam
cele patru reguli ale musuroiului nostru:
1.fii gata oricand sa faci o fapta buna;
2.respecta-ti cuvantul dat;
3.ajuta-i pe cei mai mici decat tine;
4.iubeste si ocroteste natura si animalele
886
Si ca sa va convingem ca am invatat ce inseamna sa fii o furnica adevarata, priviti-ne cu cata „truda”

muncim. Noi credem ca am gasit in gradinita noastra un mic univers al copilariei, unde seriozitatea este
imbinata cu umorul, unde utilul este insotit de placut, unde prietenia, respectul si colaborarea isi dau mana
in dorinta de a putea darui o a „doua familie” tuturor celor care pasesc pragul gradinitei in speranta ca
pasii lor vor fi calauziti spre lumina, bucurie si pace.
887

prof. înv. primar, Mirescu Daniela Ionela
Liceul Teoretic Gheorghe Lazăr, Pecica, județul Arad
Promovarea imaginii unităţii şcolare în cadrul căreia îmi exercit activitatea în calitate de profesor
la ciclul primar reprezintă o prioritate pentru o mai bună colaborare între cei trei parteneri educaţionali:
şcoală-elevi-părinţi. De cele mai multe ori acest lucru este înțeles greșit în sensul în care toată
responsabilitatea promovării școlii ar reveni pe urmele dascălilor din acea unitate școlară. În acest sens
pentru a clarifica lucrurile profesorii trebuie să informeze părțile implicate în procesul educațional (părinți
și elevi) că bunul mers al educației și implicit promovarea imaginii școlii depinde în mare măsură și de
implicarea lor.
Activităţii de formare şi promovare a imaginii unei şcolii debutează cu realizarea primului
parteneriat între școală și familie în cadrul căruia sunt specificate obligațiile și responsabilitățile ambelor
părți. Astfel școala informează părintele de faptul că o bună colaborare este benefică actului educațional.
Alte activități de promovare a imaginii scolii sunt:
 dezvoltarea unor parteneriate eficiente la nivel local, judeţean sau naţional (implicarea elevilor în
cadrul unor concursuri de cultură generală, arte vizuale și abilități practice, publicarea
compunerilor elevilor în reviste, cărți de specialitate etc.);
 desfășurarea de activități comune elevi–părinți-profesori cu diferite ocazii (Ziua Școlii, Șezătoare
de Crăciun, Târg de mărțișoare, Carnaval, Ziua alimentației, Ziua Pământului etc.);
 transmiterea în spaţiul virtual a informaţiilor şi fotografiilor privind baza materială şi programele
de dezvoltare, oferta educaţională, programele didactice, activităţi derulate, rezultatele elevilor,
proiecte interne şi internaţionale derulate;
 realizarea unui pliant, album de fotografii, revistă școlară în cadrul cărora să se popularizeze
diversele activități desfășurate cu elevii.
Ne mândrim cu trecutul nostru…. Șezătoare de Crăciun
Carnaval….
888
Activitățile extracurriculare desfășurate în cadrul clasei sau în afara ei contribuie de asemenea la

promovarea imaginii școlii. Elevii claselor primare participă activ la actul educațional, își valorifică
informațiile, cunoștințele, deprinderile, competențele formate de-a lungul activităților instructiv-educativ.
Un profesor nu este doar un simplu transmițător de informații, el îndeplinește diferite roluri:
facilitator, mediator, consilier etc. până la cel de manager al clasei sale. Prin urmare este de datoria sa să
contribuie prin activitățile educative planificate și desfășurate cu clasa de elevi la promovarea imaginii
școlii .
889
Mirica Florina
activitatea. De ce?
cu astfel de elevi. Nu de puține ori eram etichetați ,,mai puțin pregătiți,, , ,,plafonați,, etc., fără se ne
cunoască cu adevărat activitatea noastră.
îmbunătățită.
Promovarea imaginii şcolii reprezintă o prioritate pentru o bună colaborare între cei 3 parteneri
educaţionali:şcoala-elevii-părinţii.
Educaţia este obligatorie,dar din fericire nicio instituţie nu poate forţa alegerea.’’Clientul’’ este
liber să aleagă.Această dependenţă a unităţii şcolare de libertatea de alegere a elevilor face ca şcoala să
depindă de implicarea ei în modificarea nevoilor şi asteptărilor acestora.Informarea nu este de
ajuns,şcoala trebuie să aibă capacitatea şi să fie pregătită de a adapta programul educaţional la nevoiele în
schimbare ale ‚’clientului’’.
Şcoala este un element esenţial al oricărei comunităţi prin resursele umane pe care le are,dar şi
prin spaţiile de învăţare disponibile.Şcoala nu poate funcţiona bine fără sprijinul comunităţii,aceasta
reprezintă o resursă,oferindu-şi serviciile şi altor membrii ai comunităţii ,pe lângă tineri şcolarizaţi şi
contribuimd astfel la dezvoltarea comunităţii şi altfel decât prin realizările educaţiei formale.
Formarea imaginii se poate realiza aplicând o anumită’’politică’’,ce tine pe de o parte de stilul

managerial al conducătorului organizaţiei şi pe de altă parte de activitatea desfăşurată de angajaţi-cadre
didactice.Promovarea imaginii,reprezintă acţiunea de convergenţă şi de interferenţă a reclamei,utilizarea
liderilor de opinie şi a tehnologiilor de creare a evenimentelor prin formarea unei imagini unitare şi
multidimensionale prin transmiterea unor mesaje.Managerul unei organizaţii şcolare poate promova în
mediul intern şi extern al unităţii o imagine pozitivă a acesteia,printr-o planificare riguroasă,folosind
metodele şi tehnicile potrivite.
890
INTERCULTURALITATEA – UN PAS CĂTRE PROGRES
Institutor Mirică Neculai

Şcoala Gimnazială “Dumitru I. Ionescu”, Calvini, Buzău
Dreptul la educaţie, alături de cel de a exista, de a trăi sănătos, etc. este fundamental. Societatea
este obligată să-i asigure copilului exercitarea acestui drept. Copilul învaţă de când se naşte. Prima lui
şcoală este familia, apoi prietenii şi orice alt grup social din care copilul face parte într-un moment
anume. Este ,,acea şcoală a vieţii”, care debutează din copilăria timpurie şi se menţine de-a lungul
întregii existente.
Mediul şcolar îl ajută apoi, după cei ,,7 ani de acasă’’, să se adapteze mai bine lumii, prin ştiinţă şi
cunoaştere. Dezvoltarea capacităţilor mentale şi modalitatea de a le folosi eficient sunt contribuţiile
majore ale şcolii, unde copilul găseşte tot ceea ce este necesar ,,construirii” unui om capabil de acţiune, cu
conştiinţa morală vie.
Educaţia disciplinează şi ordonează interiorul fiinţei umane, cât şi relaţiile acesteia cu semenii.
Disciplină în educaţie nu înseamnă supunere,obedienţă totală ,necondiţionată, ci trebuie să fie indusă
printr-o serie de activităţi care să genereze comportamentul adecvat, disciplinat.
De multe ori se face confuzie, din păcate, între educaţie şi informare, însă aşa cum educaţia nu
poate fi confundată cu şcoala, nici informarea nu se reduce la cea oferită de şcoală
Copilul trebuie educat să respecte propriile valori culturale, dar şi ale altor naţiuni, precum şi că
nimic nu justifică ideea superiorităţii unuia sau altuia dintre popoare. Lucian Blaga scria în ,,Trilogia
culturii’’:,,Originalitatea unui popor nu se manifestă numai în creaţiile ce-i aparţin exclusiv, ci şi în modul
cum asimilează motivele de largă circulaţie’’.
Şcolile trebuie să primească toţi copii, fără nici o deosebire, privind condiţia lor fizică,
intelectuală, socială, emoţională, lingvistică sau de orice altă natură. Acestea se referă şi la copiii cu
dizabilităţi sau care muncesc, copii aparţinând populaţiilor nomade sau copii ai străzii, în general,
populaţiei dezavantajate/marginalizate.
Educaţia trebuie să vizeze nevoile de învăţare ale tuturor copiilor, tinerilor, adulţilor, ale celor
excluşi, urmărind astfel, dezvoltarea deplină a personalităţii umane şi întărirea respectului faţă de
drepturile omului şi faţă de libertăţile sale fundamentale. Ea trebuie să ia în considerare ori să se fondeze
pe diferenţa şi să se deschidă în faţă diverselor valori, o educaţie capabilă să răspundă nevoilor Europei
contemporane şi viitoare, caracterizată printr-o perfectă loialitate, respectul persoanei umane, toleranţă,
simpatie, sociabilitate, generozitate şi spirit de întrajutorare.
Sarcina actuală a şcolii este formarea la elevi a unei conştiinţe europene, prin cultivarea
respectului şi solidarităţii faţă de cultură altor popoare. Valori –cheie precum: aspiraţia spre democraţie,
respectul drepturilor omului,ale drepturilor copiilor, justiţia socială, toleranţă, pacea, echilibrul ecologic,
tradiţiile culturale, etc.
Contactul direct cu una dintre populaţiile dezavantajate - rromii-prin încadrarea într-o şcoală cu
elevi majoritari rromi - m-a determinat să aleg această tema, în speranţa identificării unor strategii şi
forme de educare a toleranţei la elevii din ciclul primar.
Într-o lume marcată de conflicte,readucerea în atenţia tuturor, dar mai ales a copiilor, care
reprezintă viitorul omenirii sub toate aspectele, dar mai ales ideologic, a sensului unor cuvinte precum:
toleranţă, înţelegere, indulgenţă, s.a. poate reprezenta primul pas spre schimbare - schimbarea
mentalităţii, a atitudinii faţă de anumiţi semeni, care, din colţul în care i-au împins neînţelegerea,
prejudecăţile, ura, caută cu ochii umezi, o speranţă.
Educaţia interculturală promovează atitudini tolerante, deschise, de acceptare şi înţelegere
firească a raportului eu-celălalt şi a noţiunii de străin, recunoaşterea şi respectarea diferenţelor culturale
prin valorificarea pozitivă a relaţiilor de egalitate între oameni şi nu prin aplicarea polarităţii superior-
inferior. De asemenea, presupune promovarea unor politici şcolare care să permită egalizarea şanselor în
educaţie şi a unor strategii de valorificare a diferenţelor culturale pentru a le transformă în resurse
pedagogice.
891
Şcoala este principalul spaţiu al învăţării pluralităţii culturale prin preţuirea diversităţii, a notei
distincte aduse de cultură fiecărui actor social participant. Şcoala trebuie să formeze deprinderea preţuirii
valorilor pluriculturale, nu există valori superioare şi inferioare, ci există valori specifice care trebuie
judecate. În şcoală este necesară ,,modelarea” orgoliului etnic al majorităţii şi întărirea încrederii în sine a
minorităţii.
Într-o şcoală interculturală, nouă dascălilor, ne revine misiunea nu doar de a completa, ci chiar
de a corecta educaţia primită în familie de către copii. Cunoaştem foarte bine mediul din care provin
elevii, astfel înţelegem fenomenul intercultural care transcede spaţiul şcolii. Este adevărat că oamenii sunt
atât de preocupaţi de aspectele economice şi politice ale vieţii încât uită de educaţie şi de cultură. Jean
Monnet, unul dintre fondatorii Uniunii Europene, afirma: „Dacă ar fi să o iau de la capăt, aş începe prin
cultura…”
În primii ani de şcolaritate, accentul cade pe învăţarea toleranţei:
 Am elaborat un regulament al clasei ce cuprinde drepturi şi responsabilităţi, astfel încât
fiecare elev se simte în siguranţă. Acest exerciţiu oferă avantajul că regulile nu mai sunt
percepute ca exterioare şi constrângătoare, ci sunt „construite” chiar de către copii şi, în
consecinţă, dezvoltă responsabilitatea în sensul respectării regulilor;
 Ne-am creat în clase o atmosferă favorabilă respectării drepturilor fundamentale;
 Am implicat elevii într-o cercetare-acţiune ce a avut ca temă unul sau mai multe drepturi
ale omului;
 Fiecare elev din clasă şi-a tratat colegii din jur aşa cum ar dori el sa fie tratat de către
aceştia;
 Elevii, în calitatea lor de beneficiari direcţi ai procesului de învăţare, prin feed-back-ul
oferit au orientat cadrele didactice în identificarea celor mai eficiente situaţii şi strategii de
prezentare a conţinuturilor;
 Fiecare elev a sprijinit şi a încurajat noii colegi veniţi în clasă/şcoală pentru a-şi găsi mai
uşor prietenii şi preocupări comune în activităţile din cadrul şcolii;
 Am organizat periodic expoziţii cu lucrările elevilor pentru a arăta că şcoala se mândreşte
cu rezultatele obţinute de aceştia;
 Am elaborat planuri individuale de învăţare pentru elevi.
În educaţie, interculturalismul se poate contura ca un real beneficiu didactic, ca un concept
polivalent, ca o nouă pedagogie interactivă şi modernă.
Dacă elevii afirmă deschis, cu tărie „mă simt bine aşa cum sunt”, putem spune că drumul spre
atingerea obiectivelor interculturalităţii este larg deschis.
Bibliografie:
1. Teodor Cozma, „O nouă provocare pentru educaţie – interculturalitatea”,
POLIROM, 2001
892
1 DECEMBRIE, ZIUA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI
Mirion Mioara-Crinuţa
Școala Gimnazială Hădăreni, Judeţul Mureş
ARGUMENT:
Cel mai mare si mai fericit moment din istoria noastră s-a desfăşurat la 1 Decembrie 1918. Unirea
tuturor românilor într-un singur stat a fost rezultatul firesc al luptei de secole, dusă de poporul român.
Pregătită de fapta lui Mihai Viteazul de la 1600, de ,,Unirea cea mică” din 1859 şi de lupta eroică din
anii 1916-1918 ,,Unirea cea mare” s-a înfăptuit la 1 Decembrie 1918. S-a împlinit visarea cea mare şi de
totdeauna a românilor: Unirea României într-o singură ţară mare cu hotare minunat de rotunde si întinse
până acolo unde oamenii vorbesc aceeaşi limbă, limba română.
SCOPUL:Educarea copiilor în vederea cunoaşterii semnificaţiei zilei de 1 Decembrie, pentru toţi românii.
OBIECTIVE :
- să cunoască importanţa istorică a zilei de 1 DECEMBRIE ;
- să lectureze texte care oglindesc acest mare eveniment ;
- să memoreze poezii dedicate zilei de 1 DECEMBRIE,
- să înveţe cântece patriotice;
- să-şi stimuleze creativitatea prin transpunerea în desen, pictură, colaje a
marelui eveniment;
GRUP ȚINTĂ: elevii claselor a II-a și a IV-a de la Școala Gimnazială Hădăreni- clase simultane
LOCUL DE DESFĂȘURARE: sala de clasa
PERIOADA DE DESFĂȘURARE: 28-29 noiembrie 2017
RESURSE MATERIALE:
- planşe didactice, cărţi de istorie şi literatură, imagini , aparat foto, steguleţe/ ecusoane,
poezii, cântece, hărţi.
PROGRAM ACTIVITĂȚI
Nr ACTIVITATEA LOC DE PERIOADA

crt DESFĂŞURARE RESPONSABILI
1. Pregătirea activităților, stabilirea planului de 28.11.2017
desfășurare a evenimentelor cu ocazia zilei naționale a Sala de clasă Mirion Mioara
Romăniei. Repetarea poeziilor și a cântecelor Mărginean Denisa
2. Deschiderea activităților. Prezentare referitoare la Sala de clasă 29.11.2017
semnificaţia zilei de 1 Decembrie. prof. istorie
Mărginean Denisa
arhivar
Petrovan Teofil
893
3. Confecționarea de insigne aniversare si stegulete pentru Sala de clasă 28-29.11.2017

marcarea evenimentului Mirion Mioara
4. Prezentarea de ghicitori cu temă istorică Sala de clasă 29.11.2017
Mirion Mioara
Mărginean Denisa
5 Expozitie de postere ,, 1 DECEMBRIE’’ realizata de Holul școlii 29.11.2017
elevii clasei a IV-a Mirion Mioara
Mărginean Denisa
Petrovan Teofil
6. Recitarea de poezii și cântece patriotice Sala de clasă 2911.2017
Mirion Mioara
Mărginean Denisa
7. Surprinderea momentelor importante din activitate cu Sala de clasă 29.11.2017
ajutorul aparatelor foto și împărtășirea lor prin postarea Mirion Mioara
acestora pe pagina de facebook a școlii. Mărginean Denisa
Petrovan Teofil
894
TIMPUL LIBER AL ELEVILOR
Profesor învățământ primar Miroiu Elena Diana,

C. N. V. NICOLAE TITULESCU SLATINA
Este o evidentă legătură între succesele şcolare ale copiilor şi modul lor de a-şi petrece timpul
liber. De obicei, elevii buni se recreează prin lecturi de bună calitate, spectacole de valoare artistică, fără a
neglija şi sporturile, plimbările, etc. Elevii slabi evită continuarea preocupările „serioase” şi îşi irosesc
timpul în activităţi cu slabe resurse formative, de obicei nici sportul nu îl practică în mod sistematic. Unii,
mai ales fetele din mediul rural sunt prea ocupate cu sarcini de ordin gospodăresc, care le diminuează
resursele de energie cerută de continuarea unui efort intelectual mai susţinut. Articolul următor încearcă
să prezinte câteva roluri ale unor instituţii şi contexte în structurarea timpului liber al copiilor.
Părinţii trebuie să urmărească pas cu pas timpul liber al elevilor, astfel, scăpat de sub
supravegherea lor se pot aştepta la foarte multe surprize. A introduce, cu ajutorul copilului, un program
potrivit de viaţă pentru elev, în familie şi a veghea ca el să fie respectat, este cel dintâi lucru pe care-l
avem de făcut pentru a-l învăţa pe acesta să preţuiască timpul şi pentru a-l feri de o viaţă dezordonată şi
delăsătoare. Un program precis şi potrivit vârstei lui, care să prevadă alternarea orelor de muncă, odihnă
şi distracţii contribuie mult la disciplină lui la dezvoltarea fizică şi psihică. Timpul liber al elevilor mai
poate fi organizat de şcoală prin diferite activităţi extracurriculare cum ar fi activităţi turistice, sportive,
agrement, excursii, etc. şi mai poate fi autoorganizat, timpul petrecut cu prietenii în excursii, plimbări, la
aniversări) şi singur prin studiu, relaxare, televizor sau computer.
Managementul timpului implică o optimizare a proiectării şi planificării activităţii de conducere şi
are ca etape stabilirea obiectivelor, etapizarea activităţilor la nivelul zilei şcolare şi stabilirea ordinii de
priorităţi cu privire la organizarea acţiunilor concrete. Principiile managementului timpului liber se
înscriu pe următoarele aliniamente interogative (Iosifescu, 2001, p. 72):
 ce sarcini avem de rezolvat;
 care este ordinea de priorităţi;
 în cât timp trebuie rezolvată fiecare sarcină;
 ce instrument avem prin intermediul căruia monitorizăm realizarea sarcinilor şi modul în care ne-
am planificat activitatea.
Timpul liber folosit în mod recreativ, distractiv, este timpul în care se realizează o plăcere, o pasiune,
un hoby (mişcare, lectură, vizionarea unui film, pictarea unui tablou, cusutul unui goblen etc.) în principal
activitatea de relaxare, de destindere şi distracţie. Acest timp este mai mare sau mai mic, în funcţie de
modalitatea de gândire şi de aspiraţie a fiecărui individ în parte, în funcţie de gradul de cultură, în funcţie
de capacitatea de organizare şi capacitatea voluntară de a se integra într-un anumit program.
Pe copii nu prea îi învaţă nimeni cum să îşi organizeze timpul. Educaţia despre organizarea timpului
se reduce la anumite „trimiteri” de genul „grăbeşte-te acasă pentru că ai de învăţat”, „treci la învăţat”,
„nu ţi-ai organizat timpul, de aceea nu ţi-ai terminat temele nici până acum”, „eşti un puturos şi de aceea
ai numai note mici”, „nu ştiu ce să mă fac cu tine pentru că nu termini nimic”, „de ce nu ţi-ai făcut ordine
în camera ta” etc (Raţă, 2007, p. 87).
Aceste tipuri de remarci nu ajută copilul în organizarea timpului, în general şi nici în petrecerea
timpului liber astfel încât să-i ajute să se dezvolte ca oamenii responsabili, plăcuţi, veseli şi bine dispuşi.
Diferenţele dintre realizările elevilor poartă pecetea modalităţii de gestionare a timpului total. Educarea
copilului pentru aşi forma capacitatea de gestionare a timpului în general, şi a timpului liber în special,
începe în familie, încă de mic când fiecare membru al familiei primeşte sarcini precise, bine ancorate în
timp, cu termene de execuţie concrete.
Rolul părinţilor în structurarea timpului liber al copiilor contribuie la formarea capacităţii de
gestionare a timpului liber prin: stabilirea sarcinilor, controlul permanent al realizărilor şi nerealizărilor,
stimularea alegerii responsabilităţilor, obligaţiilor, sarcinilor.
Rolul şcolii în structurarea timpului liber al copiilor prin cadrele sale didactice începând cu cele de la
grădiniţă şi până la învăţământul universitar ajută copii/ elevi/ studenţi să-şi formeze capacitatea de
895
organizare a timpului. Modalitatea de gestionare a timpului, pentru elevul integrat în procesul instructiv-
educativ depinde atât de preocupare cadrelor didactice şi a părinţilor cât interesul manifestat de elevi, de
capacitatea lor de supunere şi acceptare a programelor de lucru.
Clubul Copiilor reprezintă unitatea şcolară care se ocupă de educaţia nonformală a tinerei generaţii
prin care se aprofundează şi se completează cunoştiinţele dobândite în şcoală. Scopul activităţii în această
instituţie este ocuparea utilă, eficientă şi plăcută a timpului liber al copiilor, sub îndrumarea competentă şi
pasionată a cadrelor didactice cu reale disponibilităţi.
Palatul Copiilor este soluţia inteligentă pentru petrecerea timpului liber al copiilor şi adolescenţilor între 5
şi 18 ani. Cu o tradiţie veche, cu profesori experimentaţi şi pasionaţi, diverse domenii de interes sunt
astfel gândite încât să trezească interesul oricărui tânăr. Copiii zilelor noastre sunt curioşi, inteligenţi,
veseli, creativi, de aceea Palatul copiilor este locul unde pot să-şi pună în evidenţă inteligenţa,
creativitatea, curiozitatea, momentele care să îi pună în valoare şi recompensele care să-i motiveze.
Bibliografie:
Cosmovici, A. (1985) Caluschi, M., Adolescentul şi timpul său liber, Editura Junimea , Iaşi,
Raţă, G. (2007) Strategii de gestionare a timpului liber, Editura Pim, Iaşi,
Stan, C. (2001) Educaţia. Sistemul ştiinţelor despre educaţie, în Pedagogie. Suporturi pentru formarea
profesorilor., volum coord. De M. Ionescu şi V. Chiş, Editura Universitatea clujeană, Cluj-Napoca
896
Festivalul de cantece si dansuri populare

,,Drag mi-e cântecul şi jocul”
Cosmeşti, ediţia a VI-a, mai 2017
Prof. Mititelu Mioara
Satul românesc este izvorul sensibilităţii şi spiritualităţii româneşti, de aceea el nu trebuie să fie
uitat. Copiii trebuie îndrumaţi să-şi îndrepte atenţia spre fondul străbun de valori artistice, iar noi, cadrele
didactice, trebuie să-i îndrumăm în acest sens, să trezim în sufletele lor sentimente de adâncă dragoste,
de admiraţie şi de mândrie faţă de locul în care s-au născut.
În acest sens, sâmbătă,14 mai 2017, la sala de spectacolea Căminului Cultural din comuna Cosmeşti,
judeţul Galaţi, a avut loc concursul interjudeţean de cântece şi dansuri populare „Drag mi-e cântecul şi
jocul”, inclus în C.A.E.R.I. pe anul 2017
Festivalul, aflat la a V-a ediţie, a fost organizat de Şcoală Gimnazială ,,General Dumitru Dămăceanu” din
Cosmeşti în parteneriat cu Primăria Cosmeşti, Inspectoratul Şcolar Judeţean Galaţi, Centrul Cultural
,,Dunărea de Jos” Galaţi şi Protoieria Tecuci. Echipa care s-a ocupatde organizarea şi desfăşurarea acestui
festival a fost formată din: prof. Mioara Mititelu-directorul şcolii, prof. înv. primar Georgel Grigorică,
prof. înv. preşcolar Mariana Grigorică, prof. înv. primar Ionica Axene, înv. Mitică Gheorghiţă şi prof. înv.
primar Istudor Aurelia.
Prin organizarea acestuia, ne-am propus să valorizăm tradiţiile şi obiceiurile poporului nostru în
contextul actual socio-cultural, când influenţa mass mediei promovează în rândul tinerilor împrumuturi
din diverse culturi, să cultivăm elevilor de la cea mai fragedă vârstă sentimentul de apartenenţa, de iubire
şi dragoste pentru rădăcinile şi valorile poporului român, să dezvoltăm şi să promovăm viaţa culturală
în mediul rural, promovarea de noi talente.
Această ediţie, la fel că şi precedentele, a putut fi organizată datorită implicării Primăriei Cosmeşti,
reprezentate de dl. primar Tuchiluş Ion, care a susţinut şi asigurat condiţiile optime desfăşurării
concursului.
Prestaţia formaţiilor şi a tuturor concurenţilor la festival a fost apreciată de către un juriu format
din specialişti ai genurilor artistice interpretate: prof. Lazăr Nicolae Maricel- inspector şcolar, referent
Panaitescu Laura- reprezentant al Centrul Cultural ,,Dunărea de Jos”, ing.Tuchilus Ion – primar comuna
Cosmeşti şi prof. Mioara Mititelu-directorul şcolii.
Pe scena concursului au evoluat formaţii artistice şi interpreţi cu vârste cuprinse între 5 şi 16
ani, la fiecare dintre cele trei secţiuni ale concursului: artă-vocală, artă instrumentală şi artă coregrafică –
dans popular, din judeţele Galaţi, Vrancea, Buzău, Vaslui, Neamţ, Bacău.
897
Formaţiile înscrise în concurs au oferit momente emoţionante şi de mare calitate, remarcânduse în mod
deosebit Ansamblul artistic ,,Obârşii negreştene” de la Asociaţia cultural educativă Negreşti/jud. Vaslui,
câştigătorul Trofeului festivalului.
Prestaţii deosebite au avut şi ,,Piticii isteţi”, ,,Voinicii”, ,,Piticii voinicii”, din Oneşti/ jud. Bacău,
,,Muguraşii” din Focşani/ jud. Vrancea, ,,Florile Lozovei” din Schela / Galaţi, ,,Albinuţele” din
Matca/jud. Galaţi, ,,Fuiorul” din Mihail Kogălniceanu/ jud. Ialomiţa, ,,Doina Mândrei” din Negreşti/jud.
Vaslui, ,,Sălcioară Prutului” din Stănileşti/jud. Vaslui , ,,Muguraşii colindători”din Galaţi, “Micii răzeşi”
din Pogoneşti/jud. Vaslui , ,,Formaţia de dansuri” din Micleşti / jud. Vaslui, ,,Cununa” din Spanţov
/jud. Călăraşi, ,,Flori de pe Siret”, din Cosmeşti/ jud. Galaţi.
În faţa unui public numeros au evoluat solişti: Gogoaşe Beatrice, Serea Maria Andreea, Batcu
Andreea, Chescu Mălina, Bejan Ioana, Fandarac Oana, Pădurariu Dimitrie, Berbeci Marilena,
Parteni Ioana, Ciobotaru Ana, Cărăuşu Anuţa.
Bucuria evoluţiei pe scenă, satisfacţia succesului, atmosfera sărbătorească în care copiii au purtat
costumele populare, sentimentul bucuriei de
a fi admiraţi, sunt trăiri fără egal care îmbogăţesc capacitatea afectivă a elevilor.
Ca dascăli, avem obligaţia să promovăm tradiţiile neamului, adevăratele valori spirituale ale poporului
nostru. Eşti mândru când în jurul tău auzi „Va mulţumim că aţi făcut fericiţi părinţi şi copii”, când vezi
elevi dornici să se implice în astfel de activităţi. Ei ştiu că activităţile lor
contribuie la păstrarea şi preţuirea acestor comori inestimabile, că încearcă să le cunoască şi să le adune
pentru a le dărui după cum spune şi Anton Pann:
„De la lume adunate , /Şi-napoi la lume date”, demonstrând astfel că toate acestea vor avea
continuitate şi în generaţiile următoare în ciuda scurgerii timpului.
898
ȘCOALA GIMNAZIALĂ BIRCII-TRECUT ȘI PREZENT
Prof. Înv. primar MITRACHE DANIELA
În anul 1898 se construiește prima școală în comuna Bircii pe terenul donat de Petrache Iancu, primarul
comunei din acea vreme, având ca învățător pe Nicolae Stoicescu.
În prezent activitatea didactică se desfășoară în două localuri, grădiniță și scoală gimnazială. Şcoala a
fost dotată cu material didactic modern (calculatoare, imprimante, copiator, videoproiector, aparatură
didactică destinată cabinetelor de: biologie, istorie-geografie, fizică-chimie); de asemenea dispune de
cabinet educaţional AEL, alimentare interioară cu apă şi centrală termică.În urma câstigării concursului
Olimpiadele Kaufland fiecare clasă este dotată cu table magnetice și interactive.
Cadrele didactice ale şcolii – în majoritate tineri – şi-au găsit vocaţia în profesia de dascăl, implicându-
se în activităţi şcolare şi extraşcolare, participând la cursuri de abilitare curriculară sau de altă natură
organizate de Inspectoratul Şcolar Judeţean şi Casa Corpului Didactic Olt, realizând parteneriate şi
protocoale de colaborare cu instituţii locale şi judeţene, participând la evenimentele realizate pe plan local
sau judeţean şi la simpozioane judeţene, interjudeţene şi internaţionale.
Din dorinţa de a-i antrena pe elevii noştri în activităţi diverse, din dorinţa de a le dezvolta gustul pentru
frumos, de a-i face să nu uite tradiţiile şi obiceiurile locale, de a fi la curent cu evenimentele culturale şi
cu intrarea României în Uniunea Europeană, am realizat proiecte de parteneriat educaţional în colaborare
cu Casa Corpului Didactic Olt, Inspectoratul Şcolar Judeţean Olt, Şcoala cu clasele I-VIII Scorniceşti, Şc.
Coloneşti, Jitaru , Mărgineni, Poboru, Scărişoara, Şc Mathias Hammer- Anina, jud. Caraş Severin, Şc. cu
cls I-VIII Jariştea, jud. Vrancea, Liceul Potcoava, Şc. Icoana, Şcoala nr. 81 Bucureşti. De asemenea, am
încheiat protocoale de colaborare cu: Ansamblul Profesionist Pentru Promovarea Culturii Tradiţionale
Doina Oltului, Ansamblul Profesionist Pentru Promovarea Culturii Tradiţionale Oltul, Parohia Negreni şi
Bircii, Biblioteca Scorniceşti, Muzeul Judeţean Olt, Casa de Cultură Scorniceşti.
Activităţile cultural-artistice organizate cu elevii şi pentru elevi au întotdeauna reale valenţe educative.
Elevii participanţi la aceste activităţi – şi nu sunt puţini la număr – sunt îndrumaţi să aprecieze modestia,
cinstea, hărnicia, politeţea, curajul, punctualitatea şi frumosul din artă şi viaţă, toate aceste calităţi în
antiteza cu superficialitatea, lenea, laşitatea, lăcomia etc. În anul școlar 2017-2018, Școala Gimnazială
Bircii a propus spre derulare Proiectul Județean" Protejând mediul, ne protejăm pe noi"..,Dacă te gândești
la anul următor- însămânțează pământul. Dacă te gândești la următorii 10 ani- plantează un copac. Dacă
te gândești la următorii 100 de ani –educă oamenii.
Ca iniţiatori ai acestui proiect am pornit de la următoarele puncte tari: elevii prezintă interes crescut de
a conştientiza importanţa ecologizării mediului, existenţa parteneriatului educaţional cu unele familii şi
comunitate în vederea responsabilizării acestora în susţinerea şi îmbunătaţirea actului educaţional,
experienţa în domeniul activităţilor educative şcolare şi extraşcolare a cadrelor didactice implicate.
Proiectul şi-a propus să determine elevii să-şi reconsidere stilul de viaţa în raport cu lumea
înconjurătoare. Activităţile proiectului valorifică ocazii speciale(4 Februarie-Ziua Zonelor Umede, 27
Martie –Ziua Internaţională a Apei, 15 Aprilie- Ziua Pădurii, 22 Aprilie- Ziua Pământului, 15 Mai –Ziua
Internaţională de Actiune pentru Climă, 5 Iunie-Ziua Mondială a Mediului) pentru a promova, a încuraja
acţiunile de protecţie a mediului înconjurător, formând personalitatea elevilor, deprinderi de comportare
civilizată şi grija pentru păstrarea şi ocrotirea spaţiului în care trăim. Proiectul se bucură de sprijinul
Primăriei Scorniceşti şi al S.C. Stilo Evora SRL, Agenția pentru Protecția Mediului Slatina. În contextul
integrării României în Uniunea Europeană, dimensiunea educatiei ecologice capată o importanţă
deosebită pentru educarea tinerilor şi asigurarea unui mediu sănătos. Număr de elevi şi număr de cadre
didactice implicate:100 elevi, 13 cadre
Activitatea principală a proiectului este intitulată Omul, creaţie şi creator al mediului şi are ca obiectiv
principal dezvoltarea responsabilităţii elevilor pentru protejarea mediului înconjurător, conştientizarea
importanţei ocrotirii acestuia. În prezenţa invitaţilor (reprezentanţi ai şcolilor participante la proiect, ai
instituţiilor partenere, mass-media, ai comunităţii locale, ) se vor derula următoarele momente: discurs-
mesaj al purtătorului de cuvânt al Agenţiei pentru Protecţia Mediului, prezentare PPT- imagini
899
înregistrate în timpul acţiunilor de ecologizare ale teritoriilor din preajma şcolii, curiozităţi din viaţa
plantelor, program artistic, parada costumelor ECO, concursul ECO-APEL.
Proiectul și-a propus cunoaşterea unor aspecte legate de importanţa mediului şi protejarea lui,
formarea aptitudinilor și a atitudinilor necesare pentru iniţierea unor activitați conștiente și responsabile
care duc la îmbunătațirea calitații mediului.
Considerăm că cel mai bine ar justifica proiectul următorul motto :”Dacă dorim să continuăm a trăi
pe această planetă, este nevoie de o schimbare de atitudine” (Albert Einstein). Adevărata educaţie
ecologică îşi va atinge scopul numai atunci când elevii – cetăţenii de mâine vor fi convinşi de necesitatea
ocrotirii naturii şi vor deveni factori activi în acţiunea de conciliere a omului cu natura. Conştientizând
frumuseţea mediului local, promovând pitorescul zonei în care locuiesc, elevii vor înţelege utilitatea
acţiunilor ecologice.
Prin acest parteneriat școală- comunitate vom realiza o cale plăcută spre cunoașterea reciprocă , dar și un
instrument de completare a educației ecologice şi întreprinderii de acţiuni în vederea protecţiei mediului.
900
Promovarea imaginii şcolii prin intermediul educaţiei nonformale
Prof. înv. primar CRISTINA MITRICĂ

ŞCOALA GIMNAZIALĂ “NICOLAE BĂLCESCU” CRAIOVA
“Să nu-i educam pe copiii nosţtri pentru lumea de azi. Aceasta lume nu va mai exista când ei vor fi
mari şi nimic nu ne permite să ştim cum va fi lumea lor. Atunci să-i invăţăm să se adapteze.”
(Maria Montessori –”Descoperirea copilului”)
Î n condițiile unui sistem concurențial în continuă dezvoltare devine imperativă accentuarea
săfie aceeaşi cu ceea ce doreşte şcoala sărealizeze. Construirea şi consolidarea unei imagini pozitive ia ani
de grijă, de muncă sistematică de comunicare şi de calitate.
Educaţia nonformală reprezintă ansamblul influenţelor educative structurate şi organizate într-un
cadru instituţionalizat dar desfăşurate în afara sistemului de învăţământ. Notele caracteristice ale acestei
forme de educaţie sunt legate de caracterul opţional al activităţilor organizate, participarea elevilor la
stabilirea a ceea ce se va învăţa şi se va inteprinde , rolul discret al dascălului şi renunţarea la evaluari.
Problematica educaţiei dobândeşte în societatea contemporană noi conotaţii, date mai ales de
schimbările fără precedent din toate domeniile vieţii sociale. Accentul trece de pe informativ pe formativ.
Educaţia depăşeşte limitele exigenţelor şi valorilor naţionale şi tinde spre universalitate, spre
patrimoniul valoric comun al umanităţii. Un curriculum unitar nu mai poate răspunde singur diversităţii
umane, iar dezideratul educaţiei permanente tinde să devină o realitate de necontestat. Astfel, fără a nega
importanţa educaţiei de tip curricular, devine tot mai evident faptul că educaţia extracurrriculară, adică
cea realizată dincolo de procesul de învăţământ, îşi are rolul şi locul bine stabilit în formarea personalităţii
tinerilor.
Activităţile extracurriculare contribuie la gândirea şi completarea procesului de învăţare, la dezvoltarea
înclinaţiilor şi aptitudinilor elevilor, la organizarea raţională şi plăcută a timpului lor liber şi recomandă
şcoala organizatoare . Având un caracter atractiv, copiii participă într-o atmosferă relaxantă , cu
însufleţire şi dăruire, la astfel de activităţi. Potenţialul larg al activităţilor extracurriculare este generator
de căutări şi soluţii variate. Succesul este garantat dacă ai încredere în imaginaţia, bucuria şi în dragostea
din sufletul copiilor, dar să îi laşi pe ei să te conducă spre acţiuni frumoase şi valoroase. Scopul
activităţilor extraşcolare este dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea elevilor în activităţi cât mai
variate şi bogate în conţinut, cultivarea interesului pentru activităţi socio-culturale, facilitarea integrării în
mediul şcolar, oferirea de suport pentru reuşita şcolară în ansamblul ei, fructificarea talentelor personale
şi corelarea aptitudinilor cu atitudinile caracteriale. Activităţile extraşcolare se desfăşoară într-un cadru
nonformal, ce permite elevilor cu dificultăţi de afirmare în mediul şcolar să reducă nivelul anxietăţii şi să-
şi maximizeze potenţialul intelectual.
Modelarea, formarea şi educaţia copilului cere timp şi dăruire. Timpul istoric pe care îl trăim cere oameni
în a căror formaţie caracterul şi inteligenţa se completează pentru propria evoluţie a individului.
În şcoala contemporană eficienţa educaţiei depinde de gradul în care se pregăteşte copilul pentru
participarea la dezvoltarea de sine şi de măsura în care reuşeşte să pună bazele formării personalităţii
copiilor.
În acest cadru, învăţământul are misiunea de a-i forma pe copii sub aspect psihointelectual, fizic şi
socioafectiv, pentru o cât mai uşoară integrare socială. Complexitatea finalităţilor educaţionale impune
îmbinarea activităţilor curriculare cu cele extracurriculare.
901
Scopul activităţilor extraşcolare este dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea elevilor în activităţi
cât mai variate şi bogate în conţinut, cultivarea interesului pentru activităţi socio-culturale, facilitarea
integrării în mediul şcolar, oferirea de suport pentru reuşita şcolară în ansamblul ei, fructificarea talentelor
personale şi corelarea aptitudinilor cu atitudinile caracteriale. Activităţile extraşcolare se desfăşoară într-
un cadru informal, ce permite elevilor cu dificultăţi de afirmare în mediul şcolar să reducă nivelul
anxietăţii şi să-şi maximizeze potenţialul intelectual.
Oricât ar fi de importantă educaţia curriculară realizată prin procesul de învăţământ, ea nu epuizează sfera
influenţelor formative exercitate asupra copilului. Rămâne cadrul larg al timpului liber al copilului, în
care viaţa capătă alte aspecte decât cele din procesul de învăţare şcolară. În acest cadru, numeroşi alţi
factori acţionează, pozitiv sau nu, asupra dezvoltării elevilor.
Activităţile extracurriculare organizate împreună cu elevii clasei pe care o coordonez au conţinut cultural,
artistic, spiritual, ştiinţific, tehnico-aplicativ, sportiv sau simple activităţi de joc sau de participare la viaţa
şi activitatea comunităţii locale,ştiută fiind importanţa relaţiei şcoală –comunitate în societatea actuală.
Bibliografie:
1. Dulamă, Maria Eliza - Metodologie didactică, Ed. Clusium, Cluj Napoca, 2006
2. Filimon, Letiţia; Marcu, Vasile - Psihopedagogia pentru formarea profesorilor, Oradea, Ed.
Universităţii din Oradea, 2003
3. Marcu, Vasile; Orţan, Florica; Deac, Adina Emilia - Managementul activităţilor extracurriculare, Ed.
Universităţii Oradea, Oradea, 2003
4. Orţan, Florica - Management educaţional, Ed. Universităţii Oradea, Oradea, 2004
902
SERBĂRILE ȘCOLARE –
MODALITATE DE PROMOVARE A IMAGINII ȘCOLII
ȘCOALA GIMNAZIALĂ GIUVĂRĂȘTI

PROFESOR MITRICĂ MIRELA
Activităţile extraşcolare contribuie la dezvoltarea personalităţii armonioase a copiilor, pentru
cultivarea înclinaţiilor şi aptitudinilor acestora de la cea mai fragedă vârstă ,la organizarea raţională şi
plăcută a timpului liber .
Este de prim ordin rolul pe care-l are interesul şi talentul învăţătorului de a atrage micii şcolari
în asemenea activităţi şi au menirea să amplifice efectele formative ale procesului de învăţământ şi să
sporească zestrea de cunoştiinţe şi abilităţi ale copilului în vederea reuşitei integrării sociale .
Activităţile extraşcolare au cel mai larg caracter interdisciplinar ,oferă cele mai eficiente
modalităţi de formare a caracterului copiilor încă din clasele primare ,deoarece sunt factorii educativi cei
mai apreciaţi şi mai accesibili sufletelor acestora.
Activităţile extraşcolare au o mare contribuţie în dezvoltarea personalităţii copilului ,deoarece
implică în mod direct copilul prin personalitatea sa.
Ele prezintă unele particularităţi prin care se deosebesc de activităţile din cadrul lecţiilor
.Acestea se referă la conţinutul activităţilor ,durata lor ,la metodele folosite şi la formele de organizare a
activităţilor.
Având un caracter atractiv ,elevii participă ,într-o atmosferă de voie bună şi optimism ,cu
însufleţire şi dăruire ,la astfel de activităţi .
Alegerea din timp a materialului şi ordonarea lui într-un repertoriu cu o temă centrală este o
cerinţă importantă pentru orice fel de activitate extraşcolară.
Serbarea şcolară
Reprezintă o modalitate eficientă a capacităţilor de vorbire şi înclinaţiilor artistice ale elevilor
.Prin conţinutul vehiculat al serbării ,elevii culeg o bogăţie de idei ,impresii ,trăiesc ,,autentic ,, spontan şi
sincer situaţiile redate .
Stimularea şi educarea atenţiei şi exersarea memoriei constituie obiective importante care se
realizează prin intermediul serbării .Intervenţia la momentul oportun ,cu rolul pe care îl are de îndeplinit
fiecare elev şi susţinută de raportul afectiv motivaţional contribuie la mărirea stabilităţii atenţiei ,iar cu
timpul sporeşte capacitatea rezistenţei la efort.
Lectura artistică ,dansul, devin puternice stimulări ale sensibilităţii artistice.
Valoarea estetică este sporită şi de cadrul organizatoric – sala de festivităţi ,un colţ de natură ( parcul sau
grădina şcolii) amenajate în chip sărbătoresc .
Contribuţia copilului la pregătirea şi organizarea unui spectacol artistic nu trebuie privită ca un
scop în sine ,ci prin prisma dorinţei de a oferi ceva spectatorilor : distracţie ,înălţare sufletească ,plăcere
estetică ,satisfacţie – toate acestea imbogăţindu –le viaţa ,făcând –o mai frumoasă ,mai plină de sens .
Este un succes extraordinar ,o trăire minunată ,când reuşeşte să trezească o emoţie în sufletul
spectatorilor .
Reuşita spectacolului produce ecou în public ,iar reacţia promtă a sărbătorilor îi stimulează pe
copii să dea tot ce sunt în stare .
Serbarea la care se va face referire este una tematică în legatură cu sărbătorirea Sfintelor
Sărbători de iarnă .
Odată cu sosirea anotimpului alb ,ne adunăm cu toţii , să ne bucurăm de Bradul de Crăciun
,de cadourile lăsate de Moş Crăciun la poalele lui
Pentru această activitate a fost ales materialul ,a fost ordonat într-un montaj literar –muzical ,,
Într-o noapte ,la Betleem ,, şi sceneta ,, Bradul credincios,,.
Este binecunoscut faptul că memorarea se realizează mai puternic atunci când fondul afectiv –
pozitiv este mare .De aceea s-a asigurat înţelegerea sensului figurat al unor cuvinte pe care se realizează
903
trăiri emoţionale ,sentimente înălţătoare de dragoste pentru patrie .Important a părut a fi îmbogăţirea
conţinutului transmis spectatorilor cu cântece pentru a adânci efectul emoţional.
Învăţarea versurilor ,interpretarea artistică au fost realizate de elevi cu bucuria şi plăcerea
caracteristice unei preocupări pentru timpul liber .
Pregătirea elevilor pentru serbare constituie un aspect tot atât de important ca şi pregătirea
pentru fiecare lecţie în parte .
Această cerinţă se traduce într-o acţiune ce cuprinde mai multe momente
-comunicarea din timp a datei când va avea loc serbarea;
-comunicarea temei ,cunoaşterea din timp a acesteia orientează şi menţine interesul ,ceea ce
favorizează receptarea ,sporeşte eficienţa învăţării
Desfăşurarea serbării a cuprins de asemenea mai multe momente
-perioada de pregătire a serbării ,dorinţa de succes ,sudează colectivul ,impulsionează în mod
favorabil ,face ca elevul să trăiască clipe de desfătare sufletească
-desfăsurarea programului – fiecare copil trebuie să aibă un loc bine definit în cadrul programului
pentru a se simţi parte integrantă a colectivului ,să fie conştient că şi de participarea lui depinde reuşita
serbării;
Prin conţinutul bogat şi diversificat al programului pe care îl cuprinde serbarea şcolară
valorifică varietatea, preocuparea intereselor şi gustul şcolarilor.
Ea evaluează talentul ,munca şi priceperea colectivului clasei şi transformă în plăcere şi
satisfacţie publică străduinţele colectivului clasei şi ale fiecărui elev în parte ;
Elevii au nevoie de acţiuni care să le lărgească lumea lor spirituală ,să le împlinească setea de
cunoaştere ,să le ofere prilejuri de a se emoţiona puternic ,de a fi în stare să iscodească singuri pentru a-şi
forma convingeri durabile .
Activităţile extraşcolare în general ,au cel mai larg caracter interdisciplinar ,oferă cele mai
eficiente modalităţi de formare a caracterului copiilor încă din clasele primare ,deoarece sunt factorii
educativi cei mai apreciaţi şi mai accesibili sufletelor acestora .
Întregul lanţ de manifestări organizate de şcoală şi în afara ei ,sub atenta şi priceputa
îndrumare a dascălului ,aduc o importantă contribuţie în formarea şi educarea copiilor ,în modelarea
sufletelor acestora şi are profunde implicaţii în viaţa spirituală a comunităţii ,restabilind şi întărind
respectul acesteia faţă de şcoală şi slujitorii ei .
904
O şcoală a succesului
Prof. înv. Primar Mitulescu Danela- Domniţa

Şcoala Gimnazială ,,Andrei Şaguna”-Deva
În urmă cu 4o de ani îmi făceam ucenicia de dascăl la Liceul Pedagogic din Deva. Acolo am avut
ca profesor de pedagogie şi totodată şi îndrumător de practică pedagogica unul dintre cei mai apreciaţi
dascăli, Titania Dascăr. Sub îndrumarea dânsei am asistat şi am predat lecţii în multe unităţi şcolare din
Deva, dar şi din judeţ, când a fost cazul să facem practica la clase de simultan.
Aşa am ajuns să cunosc Şcoala Generală Nr. 4 din Deva, în acea vreme, în prezent ,,Şcoala
Gimnazială ,,Andrei Şaguna”, cu cadre bine pregătite profesional care ne-au îndrumat paşii in viitoarea
meserie. Am avut multe de învăţat şi atunci, dar şi acum, de la cadrele care îşi desfăşoară activitatea în
această unitate.
Fiind o şcoală deschisă noului aici a fost implementată pentru prima dată în judeţ alternativa
educaţională Step by Step, de către doamna prof. înv. primar Oltean Ramona, apoi de alte cadre,
alternativă în care îmi desfăşor şi eu activitatea de câţiva ani.
Alternativa educaţionala Step by Step a fost şi este o provocare pentru mine. Auzisem despre ea
prin anii 2004 de la doamna inspector învăţământ primar Luminiţa Hurgoiu, cum că aici activităţile sunt
centrate pe elev, că fiecare îşi începe ziua cu ce activitate doreşte, că se lucrează pe centre de interes unde
copiii sunt antrenaţi să colaboreze în rezolvarea unor sarcini, etc.
Lucrând în această alternativă la Şcoala Gimnazială ,, Andrei Şaguna”-Deva constat că munceşti

întradevar mult, dar şi satisfacţiile sunt pe măsură. Ce mult contează să vezi cu câtă plăcere vin copiii la
şcoală, că sunt activi, sunt atenţi la nevoile celorlalţi, că părinţii se implică şi sunt alături de ei şi îi
incurajează, participă împreună la activităţi!
Nu vreau să se creadă că fac o reclamă acestei alternative sau că doar numai la Step by Step sunt
rezultate!
Şcoala este declarată Şcoala Europeană mai mulţi ani consecutivi, elevii obţin rezultate la
concursuri şcolare, olimpiade. Sunt multi elevi de la gimnaziu care au obţinut burse de merit.
Toate aceste rezultate şi realizări s-au obţinut în urma eforturilor depuse de elevi, cadre didactice,
conducerea şcolii şi implicării părinţilor în procesul de educare al elevilor.
Succes tuturor!
905
Prof. ec. Moca Mihaela

Colegiul Economic “Partenie Cosma” Oradea
O preocupare permanentă a zilelor noastre o reprezintă imaginea. Vorbim despre imaginea

personală, imaginea publică, imaginea companiei pe care o deținem sau la care suntem angajați etc. În
acest cotext, nici școala nu putea să ramână în afara acestui curent de a-și crea o imagine bună.
Imaginea școlii nu poate fi ruptă de imaginea sistemului de învățământ în ansamblul său.
Realitățile sunt cunoscute, lipsurile confirmate an de an prin subfinanțarea bugetară, haosul în
managementul educațional, lipsa de coerență a politicilor educaționale au dominat educația în perioada
post decembristă. Starea sistemului de învățământ este una extrem de proastă, iar statisticile europene
confirmă lucrul acesta. Percepția generală este că sistemul trebuie resetat și regândit pe alte baze care să
valorifice potențialul elevilor români, să le formeze competențe profesionale, abilități personale, care să
pregătească resursa umană pentru viață, pentru piața muncii, pentru obținerea bunăstării generale a nației.
Pentru aceasta sunt necesare îndeplinirea a două condiții sine qua non: bugetarea învățământului pe
măsura importanței pentru societate a acestuia și conceperea și derularea unor politici educaționale
coerente, pe termen lung, de către specialiști, persoane care s-au remarcat prin competențele lor
profesionale și nu prin apartenența la un partid politic.
Această realitate tristă privind starea învățământului românesc reprezintă un impediment în efortul
școlilor de a-și crea o imagine pozitivă. A convinge cât de minunată este o școală într-un astfel de sistem
general nu e un lucru ușor.
Imaginea bună se clădește în timp, prin multă muncă, devotament, prin efortul susținut al corpului
profesoral, printr-un management care pune accentul pe respectarea unui standard de calitate ridicat de
către elevi și de către profesori. Performațele școlare ale elevilor, premiile obținute de către aceștia la
diferite competiții sub coordonarea profesorilor lor sunt elementele principale care clădesc o astfel de
imagine bună. Apoi, atmosfera din școală, conduita elevilor reprezintă un alt aspect care conturează
imaginea școlii. Respectarea regulamentelor, impunerea unor reguli care să asigure buna desfășurare a
orelor și a activităților extrașcolare sunt elemente de bază în formarea percepției publicului larg referitor
la o școală.
Din păcate, modul de finanțare a învățământului, respectiv finanțare pe elev, a făcut ca unele școli
să adopte altfel de strategii decât cele bazate pe calitatea actului educațional, strategii caracterizate prin
lipsa unor cerințe privind efortul de studiu al elevilor și a frecvenței lor școlare. Deoarece, din păcate,
educația nu mai este privită unanim în societatea noastră ca și o condiție obligatorie în dezvoltarea,
evoluția personală, sunt tot mai mulți elevi care nu vor căuta să frecventeze școli cu anumite rigori, ci vor
prefera școli în care efortul lor să fie minim și în care vor putea să aibă un anumit comportament. Și
aceasta este o strategie de imagine pe care unele școli o adoptă, în detrimentul elevului și a întregii
societăți. Singura rațiune este aceea a atragerii de elevi către școală pentru realizarea claselor, asigurarea
posturilor profesorilor. Această strategie nu este de dorit, dar nu putem nega și ignora existența ei, chiar
dacă la nivel declarativ, de comunicare oficială ea nu este recunoscută.
Formarea imaginii școlii se realizează prin aplicarea politicii școlii, care este influențată de către
stilul managerial al directorului, cât și de modul în care își desfășoară activitatea angajații. Această
politică trebuie să includă: practicarea unui management performant, angajarea de personal bine pregătit,
motivat, dedicat obiectivelor organizației, desfășurarea unei activități de relații publice care să trezească
interesul și aprecierea publicului, legătura permanentă cu mass-media pentru a prezenta în permanență
realizările școlii etc.
Promovarea de succes a imaginii școlii trebuie să evidențieze câteva aspecte importante. În primul
rând trebuie să scoată în evidență rolul pe care îl are școala în sistemul de învățământ pe plan local și
național, care este misiunea ei, obiectivele, perpectivele. Apoi trebuie promovată activitatea școlii,
realizările sale, activitățile școlare și extrașcolare etc. De asemenea trebuie prezentată calitatea resursei
umane, profesionalismul, competențele, calitățile umane și morale ale acesteia.
906
Promovarea imaginii școlii nu este un efort izolat și de moment, ci presupune efortul permanent,
comun, al întregului personal al școlii. Aceasta promovare presupune o planificare riguroasă, folosind
metodele cele mai adecvate și adaptate la realitate.
907
Profesor pentru înv. preșcolar: Mocanu Carmen-Veronica

Școala Gimnazială Borăscu
 VIZIUNEA ȘCOLII
Școala Gimnazială Borăscu este o instituție școlară de stat cu prestigiu în comunitatea
educațională, se bucură de încrederea și aprecierea beneficiarilor ei direcți și indirecți. Personalul școlii
este recunoscut pentru competență profesională și probitate morală.
Școala asigură dezvoltarea liberă și armonioasă a elevilor conform intereselor și posibilităților lor
de învățare. Elevii școlii dovedesc competențe necesare într-o societate a cunoașterii, competențe
specifice specializărilor promovate și au un set de valori individuale și sociale care le permit continuarea
studiilor sau integrarea optimă în viața socio-profesională.
Instituţie de educaţie, Şcoala Gimnazială Borăscu îşi propune să contribuie la dezvoltarea liberă,
integrală şi armonioasă a copiilor din comunitatea noastră, la formarea personalităţii lor pentru a deveni
cetăţeni care respectă valorile democraţiei şi ale umanităţii dovedind autonomie şi creativitate.
 MISIUNEA ȘCOLII:
Şcoala Gimnazială Borăscu a luat fiinţă pentru a răspunde nevoilor de instruire şi educare ale
copiilor din comuna Borăscu.
Respectând tradiţiile locale şi naţionale şi cuceririle ştiinţelor moderne, colectivul de cadre didactice
depune mari eforturi pentru educarea tinerei generaţii în spiritul respectării drepturilor şi libertăţilor
fundamentale ale omului, al demnităţii şi al toleranţei, al schimbului liber de opinii. Formarea
personalităţii umane este finalitatea pe care o realizăm prin însuşirea cunoştinţelor ştiinţifice, a valorilor
culturii naţionale şi universale. La fel de importantă este cultivarea sensibilităţii faţă de valorile moral-
civice, faţă de respectul pentru natură şi mediul înconjurător.
Şcoala noastă îşi propune, bazându-se pe sprijinul comunităţii, să contribuie la dezvoltarea
personalităţii copiilor, la profesionalizarea lor şi la integrarea socială.
Prin oferta educațională, Școala Gimnazială Borăscu, dă posibilitatea părinților să aleagă activitățile
opționale si extracurriculare la care doresc să participe copiii. Prin oferta educațională avem în vedere
următoarele aspecte:
Promovarea imaginii școlii la nivelul comunității locale, în rândul unităților de nivel școlar, la
nivel județean, național și internațional.
1- Promovarea școlii printr-un marketing educațional în care respectarea principiilor educației
incluzive să fie prioritară.
2- Realizarea unor activități de informare despre integrarea si progresul copiilor, a copiilor cu
CES, despre politicile educaționale, despre resursele educaționale folosite; participarea la „activități
deschise“, de exemplu, Zilele Educației Incluzive „Împreună, ne jucăm si învățăm!“ prin organizarea unor
activități de tip: carnaval, expoziții cu produse ale activității copiilor, serbări, concursuri etc.
confortabile, sigure, adaptate nevoilor fizice, psihologice și de educație ale fiecărui copil, atât în școală,
cât si în curtea acesteia (resurse umane, resurse logistice, resurse educaționale).
Dezvoltarea unei culturi organizaționale incluzive și prin folosirea unor modalități ca de exemplu:
utilizarea mesajelor de întâmpinare afisate (postere, afișe), afișarea viziunii și misiunii școlii, acceptarea
tradițiilor, obiceiurilor copiilor și angajaților; tratarea echitabilă a tuturor copiilor și părinților indiferent
de etnie, nivel socio-economic, tip de dizabilitate etc., de către toți angajații instituției, pentru optimizarea
atitudinii incluzive a părinților, pentru crearea unei atmosfere în care nimeni nu este subestimat, prin
celebrarea succeselor împreună; scrierea unor programe și proiecte educaționale în domeniul educației, a
educației incluzive; încurajarea imaginării și implementării unor activități în care se pot implica și copiii
cu CES.
908
Oferta educațională a Școlii Gimnaziale Borăscu este definită în funcție de :

- opțiunile părinților;
- resursele umane (pregătirea personalului), resursele materiale și financiare;
Serviciile educaționale oferite de Școala Gimnazială Borăscu se referă la organizarea
învățământului preșcolar, școlar pe nivele de vârstă, constituite de regulă după criteriul de vârstă al
copiilor sau după nivelul de dezvoltare globală al acestora, beneficiind de cadre didactice calificate și o
infrastructură adecvată.
Putem afirma că în școala noastră se practică un învățământ care încurajează competența în
scopul formării unui absolvent responsabil, autonom, capabil să decidă asupra carierei, prin dobândirea
unei culturi generale orientată spre domeniile: informatică, matematică si știinte ale naturii, limbi
moderne de circulație internațională.
Suntem în căutarea unor pași de acțiune pentru a face față concurenței unor școli similare prin:
 Ø formarea de absolvenți competitivi;
 Ø orientarea actului didactic spre a obișnui elevul să gândească, să abstractizeze, să comunice în
limbile moderne de circulație internațională;
 proiectarea activității școlare în scopul integrării în spațiul european prin conștientizarea propriei
culturi, dar și prin descoperirea altor culturi și tradiții europene;
 Ø convertirea actului de predare-învatare dintr-un act reproductiv într-un act creativ, cauzal,
explicativ;
 Ø democratizarea relațiilor din școală la toate nivelele;
 Ø perfecționarea colectivului didactic pentru înlăturarea formalismului.
Pentru școala noastră promovarea ofertei educaționale este o problemă deosebită. Nu este
suficient ca oferta școlii să fie cunoscută, ci ea trebuie să fie înțeleasă, îndeosebi de părinți și
preșcolari/școlari/ elevi.
PRIORITĂȚILE POLITICII EDUCAȚIONALE ALE ȘCOLII NOASTRE

1. Descentralizarea sistemului de învăţământ:
2. Asigurarea calităţii în activitatea de educaţie, ceea ce presupune:
3. Formarea şi perfecţionarea cadrelor didactice:
909
Prof logoped: Mocanu Cornelia

CJRAE VALCEA- LICEUL PREDA BUZESCU BERBESTI

O definire clara a obiectivelor face posibila evaluarea succesului campaniei, pentru ca poti masura cat de
mult te-ai apropiat de indeplinirea lor sau cu cat ti-ai deposit asteptarile.
copiilor ( concursuri, reuniuni, întâlniri cu agenţii economici) am reuşit sǎ atragem atenia asupra
potenialului elevilor nostri.
îmbunătățită.
strategie de marketing, indiferent dacă școala se găsește în mediul rural sau urban. Succesul sau
insuccesul unei campanii de promovarea a imaginii scolii depinde in mare masura de creativitatea temei.
Trebuie sa se raspunda la intrebarea “ Care este cea mai potrivita modalitate pentru a atrage atentia
publicului ? “ . Prin creativitate,adica prin folosirea de cuvinte si simboluri intr-o abordare originala
pentru fiecare public, se obtin efectele dorite. De exemplu tema poate fi elaborata intr-o sedinta de
brainstorming, pentru ca este important sa se aiba in vedere toate ideile, fara prejudecati si sa nu fie
conotatie tematica.
910
VIOLENŢA – ÎNTRE MOTIVAȚIE ȘI SCHIMBARE

Exemplu de bună practică
Proiect realizat la nivelul clasei de elevi
Profesor pentru învățământul primar, Mocanu Ileana

Școala Gimnazială „Emil Atanasiu” Garoafa-Vrancea
Deoarece eficienţa activităţii didactice depinde în cea mai mare parte de natura climatului
educaţional, care este reprezentat de dezvoltarea unor relaţii corespunzătoare între elevii unei clase și
între aceştia şi cadrul didactic, am încercat întotdeauna să creez în clasă un mediu de lucru propice, care
să se bazeze pe relaţii de prietenie, respect reciproc, colaborare, cinste, corectitudine, lucru în echipă,
solidaritate, fructificând experienţele elevilor, aptitudinile şi propriile lor sisteme de valori.
Adeseori, a trebuit să accept excepțiile, diversitatea și diferențierea: elevi, idei, situații
evenimente, soluții, să ofer copiilor un mediu de experiență cât mai bogat, pe toate dimensiunile
personalității, vieții reale și să le formez capacitatea de a se adapta mereu la situații sociale diverse.
Urmăresc ca motivația participării și afirmării, trăirea succesului să fie prioritare față de cunoștințe și
deprinderi.
Astfel, prin motivație și schimbare, pentru a capta interesul unui elev cu probleme de motivație a
învățării și comportament violent, am încercat să-i provoc curiozitatea, aducând un element de noutate în
cadrul activităților pe care le desfășor la clasă.
Știm că muzica este cea care produce schimbări majore la nivelul stării de spirit a elevilor.
Deoarece una dintre pasiunile mele este chitara, am încercat să desfășor orele de educație muzicală cu
ajutorul unor instrumente muzicale (chitară, bongos, tamburină și shaker). Prin demonstrațiile realizate,
brusc interesul elevului în cauză a crescut, rugându-mă să-l învăț să cânte la bongos. Stârnind curiozitatea
elevilor, mulți dintre ei și-au propus să studieze chitara, dacă părinții vor putea să le achiziționeze
instrumentul.
Din dorința lor, s-a născut ideea unui proiect de echipă ce a constat în înființarea unui grup de
muzică folk. Pentru a-i motiva și mai mult, am mers împreună cu ei la concerte de muzică folk, unde au
putut vedea rezultatele muncii unor interpreți de muzică folk, impactul pe care îl are aceasta la public și
perspectivele ce se întrevăd pentru cei pasionați de chitară.
Odată cu achiziționarea instrumentelor muzicale, am început studiul chitarei, în urma căruia elevii
(și cel nemotivat și agresiv) au început să acumuleze cunoștințe, motivați fiind de dorința de a dovedi cât
mai repede, în spectacole, dragostea lor pentru acest instrument.
Ideea creării unui proiect de echipă a produs un puternic impact motivațional, fiecare dintre elevi
străduindu-se să interpreteze cât mai bine piesele muzicale propuse, să aibă un comportament potrivit
noului statut.
Integrarea elevului nemotivat și violent în grupul muzical a produs mari transformări pozitive atât
în situația la învățătură a acestuia cât și la nivelul relațiilor sale sociale. Din elevul dezinteresat, a devenit
elevul capabil să se mobilizeze pentru a obține calificative bune la toate disciplinele de învățământ. Din
copilul irascibil, mereu nemulțumit de ceilalți și violent, a devenit copilul tolerant, perseverent, empatic,
cu dorință de afirmare și încredere în forțele proprii. Din elevul blamat de colegi, ignorat sau marginalizat
datorită comportamentului său agresiv, a devenit elevul dorit de grup, cu drepturi și îndatoriri egale cu ale
tuturor membrilor colectivului de elevi.
Luând în considerare interesul elevului cu probleme de motivație și comportament violent, nu am
făcut decât să influențez dinamica motivațională a acestuia, dar și a celorlalți elevi și să valorizez
potențialul lor artistic prin proiectul de echipă propus spre realizare.
Spectacolele muzicale desfășurate de Grupul de muzică folk ”Garofițe” s-au bucurat de multă
apreciere din partea publicului, iar membrii acestuia au muncit cu multă determinare pentru a promova și
spori imaginea lor în comunitate.
Experiența la catedră mi-a demonstrat că întotdeauna trebuie să facem uz de relațiile
interpersonale din clasă pentru majoritatea sarcinilor de rezolvat, ca și controlul comun, discutarea
911
problemelor și a rezultatelor, să valorizăm elevii, în funcție de particularitățile lor, chiar încă necunoscute
în clasă. E necesar să sesizăm, analizăm și să învățăm din greșelile elevilor, căci sunt oglinda muncii
noastre.
Am înțeles că succesul activităţilor la clasă și, mai ales, în prevenirea comportamentelor
violente este asigurat de o cunoaştere şi o aplicare adecvată a abilităţilor profesorului. De asemenea,
pentru ca elevii să fie partenerii noștri în educație, ei trebuie convinși că patru elemente sunt esențiale:
scopul clar, înțelegerea și acceptarea valorilor cuprinse în sarcini, alcătuirea și respectarea unui plan de
acțiune și utilizarea adecvată a resurselor necesare.
912
Profesor, Mocanu Irina Laura

Școala Gimnazială ”GH. Munteanu.”- structură Șc. Nr. 18 Galați
”Sarcina unui professor este să stimuleze oameni aparent obișnuiți să facă un efort neobișnuit.
Marea problemă nu constă în a identifica învingători, ci a-i transforma pe oamenii obișnuiți în
învingători.”(K. Patriçia Cross)
Școala se recomandă prin:
 Activități educative;
 Parteneriate strategice;
 Activități extracurriculare;
 Lecții interactive;
 Activități sportive;
 Proiecte educaționale.
Obiectivele genarale pentru promovarea imaginii școlii sunt :
Crearea şi promovarea unei imagini instituţionale pozitive în comunitate;
Elaborarea unor proiecte la nivel local, județean, interjudețean etc. care să vizeze multiplicarea
experienţei pozitive şi a exemplelor de bună practică în managementul institutional;
Personalizarea ofertei educaţionale la nivel instituţional prin inovare, diversificare şi flexibilizare a
acesteia în funcţie de nevoile şi interesele partenerilor şi beneficiarilor demersului educational;
Armonizarea ofertei de servicii educaţionale şi formare permanentă cu nevoile specifice
DEVIZA ȘCOLII: ”UNITATE ÎN DIVERSITATE”
”O educație este izvorul întregului bine în lume.” (Imanuel Kant)
913
DISCIPLINELE OPȚIONALE DE ÎNVĂȚĂMÂNT-

Prof. înv. primar Maria Mocanu

Liceul Tehnologic „I. C. Brătianu
Loc. Nicolae Bălcescu-jud. Constanța
Al șaselea domeniu al evaluarii activității cadrului didactic îl constituie „Contribuția la

dezvoltarea instituțională și la promovarea imaginii unității școlare”. Există șase criterii după care se
realizează evaluarea acestui domeniu:
1. Dezvoltarea de parteneriate și proiecte educaționale în vederea dezvoltării instituționale.

2. Promovarea ofertei educaționale.
3. Promovarea imaginii școlii în comunitate prin participarea și rezultatele elevilor la olimpiade,
competiții, activități extracurriculare și extrașcolare.
4. Realizarea / participarea la programe /activități de prevenire și combatere a violenței și
comportamentelor nesănătoase în mediul școlar, familie, socieate.
5. Respectarea normelor, procedurilor de sănătate și securitate a muncii și de PSI și ISU pentru toate
tipurile de activități desfășurate în cadrul unității de învățământ precum și a sarcinilor suplimentare.
6. Implicarea activă în crearea unei culturi a calității la nivelul organizației.
Cum se poate realiza promovarea imaginii școlii prin promovarea ofertei educaționale? O
modalitate ar fi aceea de a propune și realiza discipline opționale integrate prin care elevii cercetează și se
implică în transformarea activă a orizontului local.
Cu elevii clasei a IV-a am desfășurat disciplina opțională integrată „Dobrogea-trecut, prezent și
viitor”. Am pornit de la premisa că pentru a trăi prezentul, iar apoi să clădești un viitor mai bun, trebuie
să-ți cunoști rădăcinile. Istoria, geografia, artele plastice sunt printre primele discipline de învățământ care
definesc cultura generală a unui individ. Ele dezvoltă capacitatea de a gândi și de a înțelege evenimente
importante prin care a trecut omenirea, poate împiedica ruperea individului de locul natal sau de pierderea
identității naționale.
Programa disciplinei prevede realizarea competențelor generale: reprezentarea spațiului istorico-

geografic al Dobrogei și cunoașterea tradițiilor culturale ale regiunii. Am urmărit pas cu pas formarea
competențelor generale prin formarea și dezvoltarea competențelor specifice: localizarea și descrierea
corectă a elementelor spațiului geografic și istoric; folosirea procedurilor de înregistrare a datelor istorico-
geografice; compararea faptelor istorice și a elementelor din spațiul geografic pentru a pune în evidență
transformările survenite; valorificarea tradițiilor dobrogene pentru îmbogățirea experienței culturale;
manifestarea curiozității pentru studierea spațiului istorico-geografic local.
Multe lecții au fost pregătite de către elevi. Au consultat documente din biblioteci, din arhiva
Consiliului Local sau de la localnici. Au selectat și prezentat informații din mass-media referitoare la
spațiul dobrogean. De asemenea, au fost organizate numeroase excursii tematice și vizite la muzee din
cele două județe dobrogene: Constanța și Tulcea, întâlniri cu personalități marcante ale comunității locale.
Informațiile culese, fotografiile realizate au fost utilizate pentru a se realiza machete ale cetăților
dobrogene, ale localității natale. De asemenea, au fost organizate expoziții și spectacole artistice prin care
au fost promovate tradițiile culturale ale etniilor aflate pe teritoriul dobrogean, dar și viziunea copiilor
despre viitorul Dobrogei. La aceste activități au fost invitați părinții elevilor, dar și membri ai comunității
locale care au apreciat activitățile desfășurate de elevi și rezultatele obținute.
914
Promovarea școlii
Octavia Modan
Colegiul Tehnic Danubius, Corabia
Promovarea imaginii școlii reprezintă o prioritate și susține o bună colaborare între cei trei parteneri
educaționali: școala- elevi- părinți.
Obiectivul promovat este creșterea flexibilității și adaptarea ofertei de educație și formare profesională la
cerințele pieții muncii a nevoilor și intereselor elevilor, conform tendințelor de dezvoltare economică,
locală , națională și europeană, dar și asigurarea șanselor egale la educație și formare profesională atât
pentru elevii din mediul urban, cât și din mediul rural.
Astfel prin promovarea școlii se înțelege prezentarea activității școlare și extrașcolare atât în publicații
,cât și pe diferite rețele de socializare, având în vedere că tinerii din ziua de azi sunt utilizatorii frecvenți
ai informării pe internet.
Un rol foarte important în promovarea imaginii școlii îl au activitățile extrașcolare și anume

participarea la diferite proiecte științifice și artistice. Promovarea școlii se face în primul rând prin
seriozitatea cadrelor didactice din care derivă profesionalismul , iar din profesionalism performanța.
Imaginea unei instituții este determinată de un ansamblu de criterii, reguli, interpretări care sunt
structurate de-a lungul timpului și sunt transmise prin tradiție.
Comisia pentru formarea şi promovarea imaginii şcolii ar trebui sa se îndrepte îndeosebi asupra
sectorul informaţional reprezentat de mass-media şi internet.
915
Învățătoare: Moga Ioana

Școala Gimnazială ,,Ovidiu Hulea” Aiud
Promovarea imaginii unității școlare reprezintă o prioritate pentru o bună colaborare între cei trei
parteneri educaționali: școală-elevi-părinți. Acest lucru se poate realiza prin adaptarea ofertei de educație
și formare profesională la cerințele pieței muncii, a nevoilor și intereselor elevilor, asigurarea șanselor
egale la educație și formare profesională pentru elevii din mediul urban și rural și realizarea unor proiecte
ce urmăresc în mod clar reducerea abandonului școlar, integrarea elevilor pe piața muncii și susținerea
elevilor cu dezavantaj social si conduite de risc prin colaborarea eficientă a școlii cu toți reprezentanții
elevilor, părinților și partenerilor locali.
Pentru a promova imaginea școlii se pot derula o serie de activități, cum ar fi: difuzarea
informațiilor privind oferta educațională, programele didactice, proiectele educaționale, baza materială,
resursele umane, rezultatele școlare; consilierea elevilor de gimnaziu, a părinților cu privire la orientarea
școlară și profesională; dezvoltarea de parteneriate eficiente la nivel local, județean, în scopul promovării
imaginii școlii și a corelării ofertei educaționale cu cerințele de pe piața muncii locale/ regionale;
reactualizarea tuturor panourilor de informare/ diseminare din școală; promovarea imaginii școlii prin
diverse surse informaționale: presă scrisă, radio, internet.
Un impact deosebit în promovarea imaginii școlii îl poate avea updatarea site-ului școlii privind
informațiile și fotografiile referitoare la: misiunea și viziunea școlii, resurse umane/ plan de școlarizare,
dotări și spații, activități școlare și extrașcolare, programe și proiecte, parteneriate școlare etc. Aici se
regăsește viața școlii, activitățile comune ale copiilor și ale cadrelor didactice. Utilizarea promovării prin
intermediul internetului reprezintă o prioritate pentru școală, mai ales că tinerii de astăzi sunt utilizatori
frecvenți ai informării pe internet. Știrile și informațiile promovate prin intermediul internetului:
transmiterea în spațiul virtual a informațiilor și fotografiilor privind baza materială și programele de
parteneriat, oferta educațională, programele didactice, activitățile desfășurate, rezultatele elevilor,
proiectele interne derulate, arată o creștere a numărului de căutări de informații despre școală.
Consilierea elevilor de gimnaziu, a părinților acestora, privind orientarea școlară și profesională,
are ca scop creșterea interesului acordat procesului educațional și alegerii viitoarei cariere. Acest lucru se
poate realiza prin întocmirea, prezentarea și difuzarea de materiale informative elevilor și părinților, în
vederea unei bune informări și orientări școlare și profesionale în ceea ce privește admiterea în licee.
Promovarea imaginii școlii și corelarea ofertei educaționale cu cerințele de pe piața muncii locale/
regionale se poate realiza prin dezvoltarea unor parteneriate eficiente la nivel local, județean sau național.
Popularizarea ofertei educaționale propusă pentru anul școlar următor se poate face și prin
realizarea unui pliant de promovare a școlii. În acesta este prezentată oferta educațională personalizată la
nivel instituțional, prin diversificarea si flexibilizarea activităților în funcție de nevoile si interesele
partenerilor si beneficiarilor procesului educațional.
Oferta educațională trebuie înțeleasă îndeosebi de părinți și elevi. Aceasta este prezentată
părinților în cadrul unor întâlniri, în care cadrele didactice vor furniza informații despre activitățile școlare
și extrașcolare, despre acțiunile ce se derulează în cadrul programului ,,Școala Altfel”, despre activitățile
de pregătire a concursurilor școlare și participarea la acestea. Concursurile școlare oferă copiilor
motivația necesară învățării, iar pregătirea pentru concurs cultivă perseverența, răbdarea și
responsabilitatea. De asemenea este evidențiată implicarea școlii în organizarea și participarea la acțiuni
comune și relevante pentru comunitate: participarea la proiecte în beneficiul comunității: proiecte privind
protecția mediului- școala este implicată semestrial în acțiuni de curățenie a localității, inclusiv prin
colectarea de baterii și pet-uri; implicarea în activități de voluntariat: ,,Săptămâna fructelor și a
legumelor”, ,,Darul bucuriei”; organizarea și participarea la manifestații științifice locale, în vederea
stabilirii unor relații directe cu viitorii potențiali beneficiari - părinții. Prin serbările școlare sunt
evidențiate înclinațiile artistice ale copiilor modelate în școală, o dovadă a preocupării școlii pentru
dezvoltarea personalității copiilor.
916
Realizarea unor planuri operaționale ce vizează relația școală-părinți, ca factor determinant în

realizarea obiectivelor comune, contribuie la promovarea imaginii școlii. Astfel, prin ședințe cu părinții și
întâlniri periodice se poate discuta situația elevilor problemă sau a unor elevi care, deși provin dintr-un
mediu defavorizat frecventează școala, sunt silitori și pot fi identificate posibile soluții. Părinții sunt
consultați cu privire inițierea activităților educative școlare și extrașcolare diferențiate, care să răspundă
socializării copiilor (concursuri, reuniuni, întâlniri cu agenții economici, personalități.)
Școala propune o campanie de informare modernă, cu privire la activitatea educațională din școală
și oferta educațională pentru anul școlar următor. În afara activităților de promovare clasică (Săptămâna
Porților Deschise, participări la concursuri și olimpiade școlare și rezultate școlare deosebite), școala se
adaptează mereu la metodele moderne de informare în masă a comunității, utilizând mijloace și metode
variate și atractive.
Este important să promovăm imaginea școlii, în vederea deschiderii spre societate, spre
comunitatea din care școala face parte și de care nu poate fi separată. Școala instruiește și educă copiii.
De aceea, trebuie identificate și menținute căile prin care școala a obținut recunoașterea locală: calitatea
serviciilor, competența cadrelor didactice, resursele materiale, gradul de satisfacție al beneficiarilor,
mediul de comunicare stabilit între școală și familie, implicarea în proiecte și programe în parteneriat cu
familia și membri ai comunității locale.
Bibliografie:
1.Adina Baran-Pescaru, 2004, Parteneriat în educație, Editura Aramis, București
2.Carmen Maria Popa, 2009, O școală orientată spre elev, Editura Aramis, București
3.Constantin Cucoș, 2013, Educația - Experiențe. Reflecții. Soluții, Editura Polirom, Iași
917
Prof. inv. Prescolar: MOGA LAURENTIA

Gradinita cu program prelungit “Lumea copiilor”, Constanta
atrage atentia publicului ? “. Prin creativitate,adica prin folosirea de cuvinte si simboluri intr-o abordare
James E. Grunig considera ca numai oamenii care au mai mult timp liber sunt expusi la media. Cu
cat oamenii sunt mai active professional, cu atat au mai putin timp pentru mass-media. Pentru a ajunge
conotatie tematica.
Informarea publica reprezentata de relatarile despre un individ,serviciu si produs care apar in timpul
sau spatiu rezervat pentru ‘continutul editorial” – stiri,relatari, editoriale - sau pentru “programe in
audiovizual”. Desi o mare parte din datele de informare pu blica pe care practicienii de relatii publice le
ofera presei sunt prezentate sub forma de bu letine de informare sau comunicate de presa,multe alte
instrumente de informare publica sunt folosite pentru a atinge scopurile.
Acestea incud publicatii,filme,pagini de Web, etc.
intrebari :
timp.
918
controlate.
pozitiv.
Trebuie sa apara doua forme de evaluare intr-o campanie :monitorizare si evaluare finala. Pentru a face o
evaluare finala de succes trebuie sa se pastreze analizele la un nivel profesionist,sa se foloseasca critica
constructiva; nu este permisa “ vanatoarea de vrajitoare “.
Trebuie analizate rezultatele finale ale campaniei, si anume: impactul asupra publicurilor, efectul asupra
obiectivelor si asupra misiunii organizatiei, efectul asupra atitudinilor publicului fata de organizatie si
asupra perceptiei lor despre organizatie, efectul asupra statutului financiar al organizatiei, asupra atitudinii
etice si asupra responsabilitatii sociale.
3. Rus,Flavius Catalin, Introducere in stiinta comunicarii si a relatiilor publice,Iasi, Editura Institutului
European,2002
919

Activitate outdoor ,,Zmeul meu s-a înalțat mai sus”
Grupa mare A, grupa fluturașilor

Educ. Moga Rodica și Andreica Melania
Deoarece timpul petrecut de părinți alături de copii este limitat, din lipsă de idei de activități
recreative pe care părinții și copiii să le desfășoare împreună, precum și pentru a promova imaginea
grădiniței, ne-am gândit să organizam o activitate outdoor în care să implicăm atât copiii, cât și părinții.
Părinții au fost foarte încântați de idea de a confectiona un zmeu împreună cu copiii lor, aducându-și
aminte de copilaria lor, de multitudinea de jocuri desfășurate în aer liber. Zmeele au fost confectionate
acasa de catre părinți și copii, decorate la grădiniță, mai apoi înalțate pe digul râului Someș. Drumul
până la dig a fost plin de voioșie, bucurie, încantare, nerăbdare cadențat de un recitativ ritmic și un
cântecel, învățate special pentru această ocazie.
Recitativ ritmic:
,,Am un zmeu, am un zmeu, Cantec: 1. Hai să ne-adunăm
Ce sus zboara zmeul meu Și să decorăm
Bucuros e mândrul soare Zmee colorate
< Am primit și eu scrisoare!> Zmee minunate.
De la cine? De la vânt! 2. Apoi vom pleca
Și le vom lansa
Dacă vântul va sufla
Se vor înălța.
920
Bucuria, buna dispoziție, zâmbetul de pe fețele tuturor ne-a demonstrat că activitatea organizată a avut
succes, a avut rezultatul scontat, petrecerea unui timp de calitate a părinților cu copiii lor, precum și
promovarea imaginii grădiniței după cum zice un recitativ îndrăgit cântat cu mare bucurie în drumul
nostru ,,Grădiniță te iubim/ Că mai bună nu găsim/ Noi suntem copiii tăi/ De la Grădinița 1 hei, hei!”
921
Promovarea imaginii unitatii scolare
Prof . inv. prescolar : MOGOS VASILICA

G.P.N. „CONSTANTIN MIHALCEA”- BURDEA
Un punct de plecare in alegerea unei institutii de invatamant excelenta il reprezinta oferta

educationala a acesteia.Parintii aleg intotdeauna pentru copii lor o gradinita / scoala care sa desfasoare o
serie de activitati variate si placute pentru cei mic, oferindu-le tot ceea ce e mai bun.
Consider ca este primordiala aceasta etapa de management scolar, pentru ca, pe o parte satisface
nevoia gradinitei de deschidere catre comunitatea locala, iar pe cealalta parte sensibilizeaza comunitatea
catre nevoile gradinitei.
Lucrand in mediul prescolar, am ales sa prezint pe scurt cum promovez eu imaginea gradinitei unde
imi desfasor activitatea.
In primul rand tin sa specific faptul ca implic parintii in procesul instructive- educative. De-a lungul
carierei didactice am desfasurat an de an parteneriat cu familia, astfel am reusit sa-I implic pe parinti in
diverse activitati educative ( realizarea periodica a unor mici expozitii cu lucrarile prescolarilor, punerea
de muraturi pentru iarna si salate de fructe, mici plimbari pentru cunoasterea imprejurimilor, sarbatorirea
onomasticilor si a zilelor de nastere a copiilor,) cu scopul apropierii si construirii unei relatii stranse intre
cele doua medii educative.
De asemenea in alegerea optionalului am consultat parintii, la modul ca eu am prezentat oferta

educational cu diversele activitati propuse( hai la drum mici pietoni, muzica si miscare, casuta povestilor,
invatam sa vorbim corect,) acesta din urma fiind si alegerea majoritatii parintilor.
Bineinteles ca am dorit promovarea gradinitei si in randul comunitatii locale, tocmai de aceea am

intocmit proiecte de parteneriat cu biserrica din sat „ sfantul gheorghe”, (a cuprins participarea la slujbe,
sfestania salii de grupă, provatuiri ale preotului paroh Chita, toate cu scopul educarii copiilor de a fi buni
crestini ) si cu dispensarul din sat ( cuprinzand diverse informatii pe numeroase teme primite de la
doamna doctor Rosoiu, cu finalitatea ca prescolarii sa adopte un stil de viata sanatos) .
Scopul desfasurarii parteneriatului cu politia a fost acela de a cunoaste consecintele nerespectarii
regurilor de circulatie, pentru ca in viitor sa fie atenti la securitatea personala. Un rol deosebit l-au avut
spusele domului sef de post din comuna.
Am desfasurat acum trei ani cand scoala primara functiona in cadrul aceleiasi cladiri, un
parteneriat cu doamna invatatoare Cretu Irina, cu scopul familiarizarii prescolarilor cu mediul educational
in care vor pasi si de a stabili puncte comune cu privire la programa scolara de la clasa pregatitoare si cea
din primul semestru al clasei intai. Am desfasurat activitati comune de cunoastere a salii de clasa si a celei
de grupa, am savarsit vizite reciproce, am tinut serbarea de craciun impreuna si am confectionat daruri
pentru mamici, in special ca cei mici din grupa mai aveau frati sau/ si surori la scoala.
Pentru o mai buna imagine vizavi de gradinita am desfasurat vizita la asociatia din sat, de unde am
primit sprijin din partea presedintelui acesteia domnul Ciuru.
Gradinita se poate promova si prin desfasurarea de activitati extrascolare ca de exemplu drumetii,

educatie ecologică, ateliere de creatii, participari la spectacole de teatru, participarea la concursuri scolare.
Promovarea spatiului din gradinita prin aceste activitati este una dintre tintele proiectului de
dezvoltare institutionala, de care educatoarea trebuie sa se ocupe in permanenta. În concluzie educatoarea
desfasurand aceste tipuri de activitati face ca prestigiul gradinitei sa fie recunoscut și ridicat la un rang
superior.
922
PROIECT EDUCAŢIONAL PRIVIND

Prof. înv. primar Moisă Adriana – Claudia
Școala Gimnazială Nr. 1 Pîncești, județul Bacău
TIPUL PROIECTULUI: promovarea imaginii şcolii

COORDONATOR PROIECT PROIECT: Responsabil comisie metodică învățători, Prof. înv. primar
Moisă Adriana – Claudia
BENEFICIARI: viitori elevi, cadrele didactice, părinţii elevilor
DESCRIEREA PROIECTULUI:
Prezentarea în grădiniţe şi în mass-media a ofertei şcolare. Întâlniri de lucru şi dezbateri cu factori de
decizie din grădiniţe. Realizarea de afişe şi fluturaşi de promovare a liceului. Activităţi comune realizate
cu educatoarele de la grupele pregătitoare pe diferite teme. Întâlniri cu părinţii viitorilor elevi, cu
prezentarea ofertei şcolare. Prezentarea unui DVD cu activităţi extraşcolare realizate cu elevii claselor a
IV-a. Vizitarea Școlii Gimnaziale Nr.1 Pîncești și a structurilor aferente şi a viitoarelor săli de clasă.
Înscrierea elevilor în clasa pregătitoare.
JUSTIFICAREA PROIECTUL
Am considerat oportună informarea tuturor părinţilor a căror copii au vârsta de înscriereîn clasa
pregătitoare asupra faptului că în școala noastră sunt cadre didactice titulare cu experienţă și grade
didactice. De asemenea, am considerat necesar să transmitem părinţilor că succesul copiilor va fi asigurat
prin: participarea directă a elevilor în procesul de învăţare, spaţii atractive pentru desfăşurarea activităţii,
discipline opţionale la alegerea acestora.
GRUPUL ŢINTĂ: viitori elevi, cadrele didactice, părinţii elevilor
SCOP: Înscrierea elevilor în clasa pregătitoare, în anul şcolar 2017/2018
OBIECTIVELE PROIECTULUI:
- să promoveze necesitatea demarării proiectului in şcoală şi în grădiniţe;
- să identifice materialele necesare şi estimarea costurilor;
- să realizeze afişele şi fluturaşii de promovare;
-să desfăşoare activităţi cu preşcolarii;
- să realizeze întâlniri cu părinţii;
- să viziteze sălile de clasă, alături de părinţi;
PLANIFICAREA ACTIVITĂȚILOR
Nr. Etapele
Activităţi Repere de timp
crt. programului
I. 1. Conceperea programului de către coordonator . Februarie
2016
Elaborare , 2.Elaborarea si dezbaterea suportului „Noua imagine a şcolii” Martie 2016
pregătire , 3.Întâlniri de lucru şi dezbateri cu factori de decizie din Aprilie
iniţiere grădiniţe 2016
II . 1.Realizarea de afişe şi fluturaşi de promovare a școlii Iunie - Iulie
2016
2. Activităţi comune realizate cu educatoarele de la grupele Octombrie -
pregătitoare pe diferite teme noiembrie 2016
Desfăşurare- 3. Intâlniri cu părinţii viitorilor elevi cu prezentarea ofertei
dezvoltare şcolare. Prezentarea unui DVD cu activităţi extraşcolare
realizate cu elevii claselor Noiembrie 2016
a IV-a
4.Vizitarea sălilor de clase Noiembrie
2016
923
III . Generalizare 1.Înscrierea elevilor în clasa pregătitioare Noiembrie

- analiza într-un număr mulţumitor 2016 -
Iunie 2017
DIRECTOR, COORDONATOR,
RESPECT
AFECTIVITATE
SPRIJIN
MATERIAL
EGALITATE
DREPTUL LA
EDUCAȚIE
924
Prof. înv primar Moisă Simina-Ionela

Școala Gimnazială Plopu- Structura Școala Primară Oprișenești, jud. Brăila
„Menirea fireasca a scolii nu e sa dea invatatura, ci sa destepte cultivand destoinicirile intelectuale

in inima copilului, trebuinta de a invata toata viata." (Ioan Slavici)
Scoala este o forma cu fond. Mai intai o cladire mai noua sau mai veche, coridoare lungi si drepte
sau intortochiate si misterioase, sali cu mese, scaune si eventual calculator. Dar scoala este ceva mai mult
si mai altfel decat alte cladiri. Acest mai mult si mai altfel face ca scoala sa fie un spatiu viu, atragator si
sa ramana mereu in amintire.

socializării copiilor ( concursuri, reuniuni, expozitii) am reuşit sǎ atragem atenia asupra potenialului
elevilor nostri.
Expoziţia ”Martie prin ochi de copil” îşi propune să pună în valoare activităţile copiilor şi
cadrelor didactice. Acţiunea propusă doreşte să canalizeze ideile şi preocupările elevilor în domeniul
artelor vizuale si al celor plastice.
Totodată, ne propunem antrenarea cadrelor didactice în activităţi curriculare şi trans-curriculare,

existând discipline care să permită copilului posibilitatea de a-şi exprima sentimentele, emoţiile,
gândurile, momentele importante din viaţa lui, creativitatea, simţul practic.
Martie, cu inima plină de primăvară, caută prin zăpada rămasă, muguri si flori dezmierdate de
soare. Copiii îi aduc omagiu și surprind în imagini, cu aparatul de fotografiat, flori și frunze, cer si soare,
bucurie și speranță.
Mărțișorul rămâne, peste timp, simbolul soarelui atotputernic și al purității sufletesti. Este un
simbol al reînnoirii timpului şi al renaşterii naturii, odată cu venirea primăverii, dar şi al speranţei, fiind
dăruit pentru a aduce noroc şi belşug. Tema aleasă este martisorul-martie, iar simfonia culorilor acestui
anotimp va fi acompaniată de lucrările copiilor (mărțisoare, felicitari) şi surprinsă în imagini de aparatele
de fotografiat, pe care micuţii noştri le vor mânui cu pricepere sau cu stângăcie, dar întotdeauna cu multă
curiozitate şi satisfacţie.
Semnificația mărțișorului a rămas neschimbată peste timp. Mărțișorul este un simbol străvechi al
primăverii, al începutului, al bucuriei de a trai. Confecționat de copil, valoarea lui devine
incomensurabilă.
Dăruind un mărțisor, dăruim o fărâmă de lumină sau de prețuire.
Expoziţia are ca obiectiv principal dezvoltarea simţului practic, estetic, a responsabilităţilor pentru
modificarea mediului ca răspuns la nevoile şi dorinţele oamenilor .Se vor evalua mărțișoare din: pietre,
crengi, lut, fructe uscate, mărgele, lână, materiale textile, nasturi, scoici. Cele mai reușite lucrări vor fi
premiate.

parteneriate poate reprezenta o strategie de marketing, deoarece prin modul care se fac cunoscuți stârnesc
interesul pentru cunoașterea instituției pe care o reprezintă și imaginea școlii este astfel îmbunătățită.
925
COMPETIȚIILE SPORTIVE,
Prof. Moise Emanuel Petrică

Școala Gimnazială „Spiru Haret” Bacău
Școala reprezintă locul unde copilul vine ca să învețe lucruri noi dar și ca să se joace și să se
distreze. Orele de educație fizică sunt extrem de importante în dezvoltarea completă și complexă a unui
copil. De multe ori, mișcarea fizică, în forma ei organizată, formală, rămâne în responsabilitatea școlii.
Sunt multe familii pentru care practicarea sportului în mod regulat este „doar un moft”, deși sportul are o
serie de caracteristici care îl face de fapt indispensabil unei dezvoltări armonioase a copilului.
Sportul îl învață să respecte reguli și regulamente, să fie parte a unei echipe, să colaboreze, să
accepte chiar și înfrângerea bărbătește, fără lamentări, în spiritul fair-playului caracteristic oricărui sport.
Se poate aprecia că lumea sportului este o lume magică în care prietenia, toleranța, bucuria,
eleganța, respectul și ambiția își dau mâna pentru a te face să fi mai bun, mai responsabil, inventiv și
muncitor, o persoană care progresează tot timpul, în căutarea succesului. Jocurile de echipă, care fac parte
din viața fiecărui copil încă din copilăria mică au rolul de a lega prietenii, de a stimula în același timp
cooperarea și competiția
Practicarea sporturilor de echipă, că e vorba de fotbal, de handbal, de volei sau de rugby-tag
reprezintă o modalitate de valorizare a talentului și abilităților sportive ale copiilor. Într-un sport
individual te bazezi doar pe forțele tale. Într-un sport de echipă, atunci când tu nu mai poți, colegul tău te
va susține, te va ajuta iar echipa, prin spiritul de colaborare de care dă dovadă, poate să obțină un avantaj.
Practicarea unui sport de echipă poate însemna pentru un copil o descătușare a unor energii
latente. Profesorul de educație fizică se transformă într-un antrenor, maseur și psiholog al echipei școlare
pentru că sportivii tăi sunt niște copii care au nevoie și de îndrumare, și de o vorbă bună și de un sprijin
atunci când mușchii dau semne de nemulțumire.
Competițiile sportive școlare reprezintă modalități de promovare a imaginii școlii. Faptul că o
echipă participă la anumite competiții sportive, că ocupă constant poziții fruntașe în întrecerea cu colegii
lor de generație din alte școli reprezintă pentru toată comunitatea școlară un motiv de mândrie.
Mai mult decât atât, în cadrul competițiilor sportive școlare o școală în care activitatea sportivă de
calitate este o constantă va avea rezultate nu doar cu o generație de elevi. Cei care, în clasele primare
fiind, participă la concursuri la categoria corespunzătoare de vârstă, vor putea lupta și în anii următori
pentru obținerea supremației în cadrul generației. Dar în urmă?
Unii ar putea spune că totul se poate limita la o generație de mici sportivi. Oamenii (profesorii) cu suflet
mare și pasionați de ceea ce fac, vor găsi acei copii dispuși să facă sport și performanță în fiecare
generație astfel încât, să poată institui o tradiție a participării și ami ales a obținerii unor rezultate pozitive
la nivelul comunității.
La vârstele școlarității, mai ales în școlile gimnaziale generale (nu cele cu profil sportiv), familiile
sunt principalii susținători ai activităților sportive al copiilor și ale școlii. Dacă tu ca profesor reușești să îi
ții aproape pe părinți, reușești să-i faci să conștientizeze că sportul este la fel de important pentru un copil
ca și matematica sau ca și oricare altă disciplină școlară, atunci că ai câștigat nu doar un prieten pentru
școală cât mai ales ai câștigat un prieten pentru sănătate. Pentru că e un lucru bine știut, aproape
axiomatic, că în organismul unui copil care practică în mod obișnuit un sport, și boala găsește cel mai
adesea „ușa” bine ferecată. Iar copilul sănătos este un copil fericit care poate obține rezultate bune atât la
școală cât și în sport.
Consider că educația fizică și sportul au rolul de a te ajuta să îți învingi fricile, de a te autodepăși,
de a fi victorios! Dar te învață de asemenea să fii îndrăzneț, punctual, ordonat și organizat.
Aceste caracteristici ale micilor sportivi se transmit și colectivelor din care fac parte și chiar întregii
unități școlare. Iar o școală în care elevii au aceste caracterstici nu are cum să nu fie o școală cu o imagine
bună în comunitate. Pentru că performanța sportivă, contribuie la creionarea unei imagini frumoase pentru
întreaga comunitate școlară.
926

Modalităţi prin care putem promova imaginea şcolii
Prof. Moisescu Iuliana

Grădiniţa cu Program Prelungit nr. 48 “Luceafărul” Brăila
Imaginea unei instituţii depinde de o serie de criterii, reguli,interpretări, de mediul informaţional în

care se formează, de calitatea actului educaţional, precum şi de calitatea celor care oferă servicii
educaţionale.
Pentru locul de muncă în care activez,pot spune că promovarea imaginii şcolii nu a constituit un scop
în sine ,ci a fost şi este un rezultat al acţiunilor tuturor membrilor ei, al cadrelor didactice şi al întregului
personal, al copiilor,cu implicarea părinţilor şi comunităţii.Politica de promovare a imaginii unităţii
constă în faptul că prin orice acţiune întreprinsă în cadrul şcolii şi în afara ei, poţi demonstra cine eşti, de
unde vii, ce ştii şi ce poţi să faci în meseria pe care ţi-ai ales-o.Parteneriatele cu părinţii şi comunitatea au
un rol important în promovarea imaginii unei şcoli.
Atât activităţile curriculare cât şi cele extracurriculare desfăşurate pot contribui din plin şi cu succes la
promovarea imaginii acesteia.Astfel, atunci când mi-am planificat activităţile extracurriculare,dar şi pe
cele în cadrul parteneriatelor,în special parteneriatul cu părinţii,am căutat să implic părinţii,dar şi membrii
comunităţii,deoarece este important să “ieşim în lume”să o cunoaştem mai bine,dar şi să arătăm lumii
cine suntem,ce ştim şi ce putem să facem.
De asemenea am considerat că participarea la unele proiecte educaţionale sau implicarea în cadrul
parteneriatelor contribuie la dezvoltarea abilitaţilor copiilor,la promovarea imaginii şcolii.Parteneriatele
încheiate de către unitatea noastră cu diverse instituţii,precum şi numeroasele proiecte educaţionale la
care am participat au adus un plus de imagine unităţii. Parteneriatele,concursurile,serbările, participarea la
diverse acţiuni caritabile,expoziţiile,vizitele toate acestea sunt activităţi prin care se dezvolta si valorifica
abilitatile copiilor,vin in ajutorul cadrelor didactice,dar care, in mod inevitabil, duc si la promovarea
imaginii şcolii.
Promovarea se mai poate realiza şi cu prilejul unor sărbători,unor manifestări cultural-artistice,
aniversări etc.Cu acest prilej se tipăresc programe, pliante, ghiduri în care se prezintă oferta educaţională.
Pot aminti concret câteva din modalităţile prin care a fost promovată imaginea grădiniţei noastre.
Deoarece grădiniţa se mai numeşte şi “Luceafărul”, pe 15 ianuarie s-a desfăşurat “ Ziua grădiniţei” în
cadrul căreia au fost prezentate imagini din viaţa marelui poet Mihai Eminescu,precum şi momente
cultural- artistice,invitaţi fiind elevi ai Liceului de Artă,ai Liceului Pedagogic,profesori, care au prezentat
mini-dramatizări din “Scrisoarea a III-a”,au fost recitate versuri,s-a audiat muzică şi interpretat cântece
pe versurile poetului,s-a realizat o expoziţie cu lucrări,au fost schimbate gânduri,impresii.Copiii au fost
impresionaţi de importanta evenimentului.
Un moment deosebit de important şi de frumos l-a constituit “Ziua porţilor deschise”cu care prilej au
fost invitate foste cadre didactice,foşti elevi,oficialităţi,distinşi oaspeţi,părinţi care au asistat la
prezentarea unor frumoase momente artistice, au schimbat gânduri,impresii,au depănat amintiri.S-au
împărţit pliante cu oferta educatională a grădiniţei celor prezenţi.momentul fiind surprins şi prezentat în
mass media locală. În afara faptului că acţiunea a avut drept rezultat promovarea imaginii unităţii,
momentele petrecute împreună cu cei invitaţi rămân momente de suflet.
În preajma sărbătorilor de iarnă, când toţi ne gândim la cei apropiaţi,la familie,frumos şi uman este să
ne gândim şi la cei cărora soarta nu le-a zâmbit, care nu au cu ce pune copiilor pe masă sau încălţări ori
haine cu care să îi trimită la şcoală,despre jucării sau rechizite nici nu poate fi vorba.Printr-un efort
concentrat al părinţilor,al tuturor celor care au răspuns apelului nostru am reuşit să le aducem zâmbetul pe
faţa copiilor defavorizaţi în cadrul acţiunii ”Şi noi putem fi Moş Crăciun!” care a avut loc la Centrul
Comunitar “Nepoţi şi bunici”.Aici au fost prezente cadre didactice ale unităţii noastre, copii şi părinţi
însoţitori,copii provenind din familii defavorizate împreună cu părinţii lor.Pe lângă scopul umanitar
urmărit,acţiunea caritabilă a responsabilizat comunitatea, părinţii,copiii, care au înţeles că prin unirea
eforturilor tuturor putem aduce bucurie în sufletele unor copii care nu au avut şansa unei vieţi mai
bune.Emoţia din privirile copiilor care au primit darurile noastre,dar şi lacrimile părinţilor lor la asistarea
927
unui astfel de moment, nu pot fi descrise în cuvinte.Un gest mic,făcut din inimă, poate aduce zâmbetul pe
chipul unui copil, ne face mai buni şi mai frumoşi, mai umani.Ne propunem să reedităm momentul şi cu
alte ocazii, nu numai de sărbători.De asemenea, cu ajutorul părinţilor,al altor membri cu suflet mare din
cadrul comunităţii,dorim să fim nepoţi pentru bunicii care nu au în jurul lor familia şi care nu au auzit
glasuri şi nu au mai văzut demult zâmbete de copii si sa-i vedem, la randul lor, zambind si bucurandu-se
de prezenta noastra si de darurile primite.
Imaginea unei şcoli depinde de rezultatul muncii slujitorilor ei, dar şi de cei în ochii cărora se
reflectă.Mediatizarea acestor activităţi cu participarea unor personalităţi,oficialităţi,părinţi şi alţi membri
ai comunităţii, completează imaginea şcolii şi modul cum e percepută de beneficiarii indirecţi ai
serviciilor acesteia.
928
Repere metodologice privind dezvoltarea competenţelor comunicative

în cadrul orelor de limba română în clasele primare
Prof. Moisescu Maria

Liceul Tehnologic Topoloveni, Argeș
La baza activităţii umane stă comunicarea verbală, iar însuşirea şi dezvoltarea limbajului au loc în
procesul comunicării.
Elevul trebuie să posede un limbaj corect din punct de vedere fonetic, lexical şi gramatical.
Însuşirea limbajului presupune mai multe etape:
 În prima etapă din şcoală, care coincide cu învăţarea citit-scrisului, are loc procesul de
interiorizare a limbajului extern. Aceasta este etapa în care copilul nu este preocupat decît de
propriile acţiuni.
 Cea de-a doua etapă este etapa automatizării deprinderilor de exprimare verbală, care coincide cu
etapa automatizării deprinderii cititului.
Pentru realizarea cu succes a obiectivelor dezvoltării vorbirii se pot aplica diferite modalităţi
didactice:
A. Observarea;
B. Memorizarea (memorarea);
C. Audierea (audiţia);
D. Povestirea;
E. Convorbirea (dialogul);
F. Jocuri didactice;
G. Şezătoarea;
H. Concursurile.
În activităţile de dezvoltare a competenţelor comunicative, la toate clasele 0-IV, povestirea se
folosește intens pentru multiplele ei valenţe informativ-formative:
a) prin intermediul povestirii elevii dobândesc un cerc de reprezentări despre obiecte, fenomene,
fapte, întâmplări;
b) povestirea devine un model de vorbire. Ea este calea prin care elevii asimilează cele mai multe
expresii poetice. Prin intermediul basmelor, fabulelor, legendelor pe care le studiază, elevii cunosc
limba populară în comparaţie cu limba literară.
Pentru a reuşi prelucrarea didactică trebuie să se țină cont de conţinutul materialului, de pregătirea
generală a clasei. Se pot enumera câteva reguli:
 selectarea atentă a produselor literare (conţinut, formă, dimensiuni);
 folosirea mijloacelor de învăţământ adecvate textului şi obiectivelor urmărite (ilustraţii, filme,
albumuri, discuri, planşe);
 stabilirea unui plan corespunzător de desfăşurare a modalităţilor şi tehnicilor de prelucrare.
Către sfârşitul clasei I pot fi aplicate exerciţii de iniţiere a elevilor în deprinderea de a-şi întocmi
un plan de povestire. La început, povestirea elevilor se poate ajuta de un suport senzorial (set de ilustraţii
ce se succed în ordinea episoadelor redate în povestire, imagini, planşe).
Cu timpul, deprinderea de a povesti se formează, de aceea materialul intuitiv se reduce şi se
solicită elevul mai mult în direcţia recunoaşterii. În această fază se utilizează procedee variate:
 se prezintă ilustraţia ce relevă primul episod al povestirii şi apoi se cere elevilor să continue
povestirea;
 se citește fragmentul de început;
 selectiv se introduc anumite ilustraţii, cerându-le elevilor să amplaseze episodul respectiv la locul
potrivit;
 se cere elevilor să reproducă toate episoadele numai cu ajutorul unor întrebări de sprijin.
929
Pe parcursul lecţiilor se apelează şi la desfăşurarea următoarelor activităţi:

o Povestirea pe bază de plan dat.
o Povestirea pe baza unui plan formulat de elevi.
o Povestiri create de elevi.
o Povestirea prin trecerea acţiunii de la persoana I la persoana a III-a, fără a le cere elevilor
justificarea gramaticală.
Expresivitatea verbală a micului autor se deprinde prin:
 redarea conţinutului unei povestiri cunoscute, respectând succesiunea logică a
episoadelor cu exprimare clară, corentă, expresivă;
 continuarea expunerii întrerupte în punctul culminant şi găsirea uneia sau mai
multor variante de deznodământ.
Metodologia lecţiilor de limba și literatura română urmăreşte nu numai formarea deprinderilor de
citire, ci şi consolidarea acestora până la citirea expresivă. Citirea expresivă se bazează pe însuşirea
tehnicilor de citire ca urmare a unor exerciţii susţinute. Realizarea unei citiri expresive implică toate
celelalte calităţi ale citirii: corectă, conştientă, fluentă. Ea se bazează, în primul rând pe modelul oferit de
învăţător şi pe alte surse de influențare.
Scopul lecturii este acela de a forma progresiv un tânăr cu o culturã comunicaţională şi literară de
bazã, capabil să înţeleagă lumea din jurul său, să comunice şi să interacţioneze cu semenii, exprimându-şi
gânduri, stări, sentimente, opinii, să fie sensibil la frumosul din natură şi la cel creat de om.
930
Promovarea imaginii școlii prin intermediul rezultatelor obținute de elevi

în cadrul activităților culturale și sportive
prof. înv. pr. Moldovan Anca-Daniela

Școala Gimnazială ”Zaharia Boiu” Sighișoara, județul Mureș
Caracterul unui om se formează și se perfecționează zi de zi, cu fiecare acțiune realizată.

Propunându-și scopuri, va trasa cu ușurință demersurile realizării acestora, iar finalitățile vor fi mai lesne
evaluate.
Fiecare inițiativă presupune un act de voință și o motivație interioară care mobilizează resorturile
și abilitățile necesare realizării activității.
Creativitatea se afirmă în condițiile unui mediu adecvat, stimulativ și valorizant.
Copilul reprezintă factorul uman inocent, deschis și dornic de a explora, de a acționa și evolua în
sensul potențialului său nativ.
Germenele ascendent găsește condițiile necesare pentru dezvoltare într-un mediu stimulativ, cu
multiple și variate oportunități de angajare și antrenare.
În cadrul anului școlar 2016-2017, am obținut cu elevii rezultate remarcabile într-o serie de
manifestări menite să le valorifice aptitudinile și să promoveze imaginea școlii în cadrul comunității:
Marele premiu al juriului – Premiul ”Nicolae Bălcescu” și placheta, în 1 aprilie 2017 la Festivalul
–Concurs ”Minunata lume a scenei”, pe scena Teatrului Național din Tg. Mureș
Locul I la etapa județeană a Concursului Național ”Desenăm, ne jucăm – circulație învățăm” –
organizat de Inspectoratul de Poliție Județean Mureș, Serviciul Rutier, Compartimentul de Analiză și
Prevenire a Criminalității.
Premiul II la Concursul de recitare ”Fascinația copilăriei” – faza județeană, care s-a desfășurat la
Casa Sindicatelor din Tg. Mureș în data de 19 mai 2017.
În data de 26.05.2017, am participat la Concursul Județean ”Să ocrotim pământul”, ediția a X-a,
cu un echipaj format din doi elevi din clasa a VI-a A, în cadrul celor două secțiuni: Postere și Proiecte,
obținând locul II. Este un concurs organizat de Școala Gimnazială ”Victor Jinga” Sighișoara și ISJ Mureș,
cuprins în Calendarul Activităților Educative Județene
Premiul special la Concursul de artă “Iubesc natura, iubesc caii”, ediția I, 16 iunie 2017,
desfășurat la Prod, județul Sibiu, în cadrul atelierelor non-formale de creație ale Asociației Artia,
cuprinzând pictură pe apă, tehnica amprentării folosind culori acrilice:
Premiile I II și II, la Concursul Regional “Pe plaiuri mioritice”, ediția a II-a, secțiunea abilități
practice, în cadrul Proiectului Regional Festivalul ”Românie, colț de rai!”, organizat de Școala
Gimnazială ”Sfânta Vineri” Ploiești și ISJ Prahova.
Premiul special al juriului și premiul de popularitate în cadrul Concursului Național ”Scrisori
pentru Moș Crăciun”, 17 decembrie 2016, la Tg. Mureș, organizat de Liga Scriitorilor Români – Filiala
Mureș.
Premiul special, premiul I și mențiune la Concursul Național de Creație Artistică ”Aripi de
primăvară”, 7 aprilie 2017, la Tg. Mureș, organizat de Liga Scriitorilor Români – Filiala Mureș.
Premiul I, în aprilie 2017 , la Concursul - Expoziția Națională de Creație Plastică ”Ziua
păsărilor”, ediția a XI-a, organizată de Școala Gimnazială ”Axente Sever” Aiud, Clubul Copiilor Aiud,
Muzeul de Istorie și Științele Naturii Aiud, ISJ Alba.
Mențiune specială la Concursul Național de Educație Ecologică ”S.O.S. Terra”, ediția a VII-a,
aprilie 2017, poziția 17/341 în CAEN 2017, organizat de Școala Gimnazială ”Augustin Maior” Reghin și
ISJ Mureș:
Premiul III la Concursul Național de Creație Artistico-Plastică ”Târg de mărțișoare”, ediția a V-a,
avizat M.E.N. în C.A.E.R.I. 2017/ 173 pag 9, organizat de Școala Gimnazială Nr. 7, în colaborare cu
Centrul Cultural ”Dunărea de Jos” Galați, Palatul Copiilor Galați, Asociația non-profit ”Emoții” Galați,
Biblioteca ”V.A.Urechia” Galați, Asociația ”Constantin Brâncoveanu” Galați, Biserica ”Înălțarea
Domnului” Galați.
931
Premiul III la Concursul Național ”Gazeta matematică”, organizat de Societatea de Științe

Matematice din România, în colaborare cu Didactica Publishing House.
Premiul I la Concursul Național de Creație Artistică ”Pentru o școală nonviolentă”, ediția a V-a,
desfășurat în perioada noiembrie 2016 – mai 2017, avizat M.E.N.C.S. și inclus în C.A.E.N. 2017 –
26402/16.02.2017, domeniul VIII, poziția 21, organizat de Școala Gimnazială ”Elena Doamna” Tulcea și
Inspectoratul Școlar al Județului Tulcea.
Premiul I, în aprilie 2017, la Concursul Național de Cunoașterea Mediului ”Micii exploratori”,
organizat de Asociația InteligenT, în parteneriat cu MENCS și Editura Nomina, cuprins in CAEN,
aprobat de MEN cu nr. 26401/16.02.2017, la poziția 101.
Mențiune la Concursul Național “Copilăria mea e minunată”, în cadrul Simpozionului Național
”Rolul activităților școlare și extracurriculare în recuperarea elevilor cu CES”, ediția a IX-a, organizat de
Școala Gimnazială Tinosu și Școala Gimnazială Liliești-Băicoi, care se desfășoară în cadrul Proiectului
de parteneriat ”Împreună pentru descoperire și cunoaștere”, CAERI 2017, Anexa A, poziția 779.
Locul I la Concursul de recitare din cadrul Festivalului Internațional ”Mihai Eminescu”, Ediția a
XIII-a, organizat de Asociațiunea Transilvană pentru Literatura română și cultura poporului român,
Despărțământul ”Teodor Muică” Sângeorgiu de Pădure, Cercul Cultural al Astrei ”Alba Ecclesia” din
Albești, Mureș, în colaborare cu Primăria Albești și Consiliul Local, Școala Gimnazială Albești,
Biblioteca comunei Albești.
În perioada 1 septembrie – 30 noiembrie 2016 , am participat cu elevii la Concursul Internațional
de Creație Artistică ”Kanagawa Biennial World Childrenʾs Art Exhibition”, organizat în Japonia.
Promovarea imaginii școlii se realizează zi de zi, cu fiecare reușită a copiilor, sprijiniți de familie,
comunitate și cadre didactice.
932
Promovarea imaginii școlii – Centrul Școlar de Educație Incluzivă Nr. 2 Bistrița
Profesor Moldovan Lucreția Rodica

C. S. E. I. Nr. 2 Bistrița
Munca într-un Centru școlar de educație incluzivă (un Centru școlar reprezentativ în județul nostru,
cu oameni/dascăli de calitate, care își PRETUIESC copiii/elevii din școală, care îi iubesc și le oferă
educație de calitate și, mai mult decât atât, le oferă acel sentiment de apartenență la un
grup/echipă/colectiv de copii/elevi ai clasei/școlii, acel sentiment de EȘTI UNIC/ ÎNSEMNI CEVA în
lumea aceasta în mișcare permanentă, cu repere mai mult sau mai puțin stabile, cu norme/conduite morale
mai mult sau mai putin acceptate/validate de cei din jur, când suportul familiei este vital, dar, din păcate,
prea puțini dintre elevii noștri îl primesc) este foarte grea, imposibilă uneori, dar satisfacțiile, atunci când
acestea apar, nu pot fi descrise în cuvinte. Când un copil hiperactiv, cu diverse probleme medicale și
comportamentale, care o lună doar a țipat și a refuzat orice sarcină, ajunge ca în două luni să scrie litere și
să citească cele 8 litere învățate, să coloreze în contur și să cânte tot repertoriul din Gașca Zurli....atunci,
credeți-mă, consider că am primit un cadou magic văzând că acel copil începe să asculte, să înțeleagă, să
lucreze, să-și doreasca ceva!
Situată în centrul orașului Bistrița, unitatea noastră școlară este una dintre cele cinci unități școlare de
profil din județ, care oferă servicii specializate copiilor/elevilor cu cerințe educative speciale. Aș trece
puțin în revistă tipurile de servicii oferite de Centrul Școlar de Educație Incluzivă Nr. 2 Bistrița, atât
beneficiarilor direcți (elevii) cât și beneficiarilor indirecți (părinții):
a) activități de compensare prin terapii specifice pentru copiii/elevii cu dificultăţi de învăţare, dificultăţi
de dezvoltare, dificultăţi de adaptare, tulburări de limbaj, tulburări de comportament, dizabilităţi
mintale, senzoriale, fizice, neuromotorii şi asociate;
b) evaluarea psihopedagogicã a competenţelor fundamentale la finalul claselor a II-a, a IV-a, a VI-a şi a
VIII-a;
c) asistenţă educaţională şi terapeutic-recuperatorie pentru copiii/elevii cu CES integraţi în unităţile de
învățământ de masă;
d) evaluarea, diagnosticarea, orientarea şcolară şi profesionalã a elevilor din clasa a VIII-a;
e) activități de informare și consiliere pentru părinți/cadre didactice;
f) testare și consiliere psihologică;
g) cercetare psihopedagogică şi elaborare de studii de specialitate;
Aceste servicii sunt oferite de specialiștii școlii noastre, profesori de psihopedagogie specială,
profesori logopezi, profesori de kinetoterapie și lista specialiștilor poate continua. Suntem o unitate
școlară cu 100% profesori calificați, majoritatea titulari în școală, iar acest lucru e mai mult decât
important, oferind stabilitate și continuitate în evoluția școlară a elevilor noștri.
În cadrul Centrul Școlar de Educație Incluzivă Nr. 2 Bistrița, elevii beneficiază de activități de
stimulare psiho-senzorio-motorie și integrare socială, activități de terapie educațională complexă și
integrată, evaluare logopedică și terapie specifică în cazul tulburărilor de limbaj, recuperare neuromotorie
prin activități de kinetoterapie, activități de orientare școlară și profesională în vederea integrării sociale,
asistență educațională terapeutic-recuperatorie pentru elevii integrați în învățământul de masă, asistență
educațională terapeutic-recuperatorie pentru elevii școlarizați la domiciliu. În școală sunt: 20 de săli de
clasă luminoase, cu mobilier școlar nou; o bibliotecă școlară cu un fond de carte destul de mare, un
cabinet de informatică (aici au acces toți elevii școlii-după un program stabilit cu profesorii din școală),
cabinetul asistentului social, cabinetul medical, atelier de menaj, două săli unde se desfășoară activități de
pre-profesionalizare, două terenuri de sport, două săli de sport, cantina școlară, internat, precum și alte
spații (unde își desfășoară activitatea contabilul școlii, administratorul, secretara, cei doi directori din
școală etc.).
În școala noastră sunt înscriși în acest an școlar 205 elevi. Acești elevi sunt:1.elevi externi
(frecventează cursurile în programul de dimineață, între orele 08:00 – 14:00), iar apoi pleacă acasă;
2.elevi semi-interni, care rămân și în programul de după-amiază (între orele 08:00-18:00; 3.elevii interni,
cărora le oferim masă și cazare (aproximativ 80 elevi) și care pleacă acasă la fiecare sfârșit de săptămână.
933
E important de precizat ca toți elevii școlii noastră beneficiază zilnic de trei mese calde și două gustări.
Elevii sunt permanent îndrumați și supravegheați de către: profesorii de psihopedagogie specială în
programul de dimineață (procesul de predare-învățare-evaluare); profesorii – educatori, în programul de
după-amiază; psihologul școlii, profesorii logopezi si de kinetoterapie, care lucrează individual cu elevii
din școală, după un program stabilit cu profesorul-diriginte și educatorul clasei din care face parte elevul;
instructorii de educație, care supraveghează elevii în pauze și la sfârșitul programului școlar, până când
aceștia pleacă acasă (în cazul elevilor externi și semi-interni) sau până când aceștia sunt preluați de
supraveghetorii de noapte la ora 19:00 (elevii interni).
Avem și o sală de mese frumoasă, cantină proprie (bucătari foarte buni), unde se servește un meniu
diversificat, alcătuit în colaborare cu medicul școlar, oferind asfel mese de calitate, consistente, în
condiții proprii de igienă.
Avem și un cabinet medical, care oferă servicii copiilor cu probleme medicale, cu tratament, activități
de prevenție etc. Avem trei asistente care lucrează în trei schimburi și un medic școlar cu jumătate de
normă, care vine zilnic la școală.
Avem și o doamnă asistent social, foarte implicată și care cunoaște situația familială și școlară a
majorității elevilor din centru, care se implică în rezolvarea diverselor probleme ivite, care ne ajută foarte
mult și pe noi, profesorii, atunci când elevii absentează o perioadă mai mare de timp, sau când părinții
sunt dezinteresați de evoluția școlară a copiilor lor, de abaterile de comportament ale unora, și exemplele
ar putea continua.
Un punct forte în ceea ce privește calitatea profesională a profesorilor din unitatea noastră școlară, îl
reprezintă preocuparea permanentă a colegilor mei în ceea ce privește formarea profesională. Sunt
interesați de cursuri în specialitate (în domeniul psihologiei și psihopedagogiei speciale), cursuri care pot
oferi experiențe și practici eficiente în domeniul intervențiilor psihopedagogice pentru copiii cu
dizabilități și familiile acestora (de exemplu: Utilizarea continutului educațional multimedia interactiv în
procesul de predare-învățare-evaluare specific elevilor cu cerințe educative speciale (CES); Intervenții
cognitiv-comportamentale la copii cu tulburări de spectru autist; Metode și tehnici de intervenție la copii
cu ADHD;
Programe de formare POSDRU:

1.Perfecționarea cadrelor didactice din învățământul preuniversitar, care predau limba română
minorităților naționale/ Evaluare- ciclul primar/gimnazial;
2. Limbajul mimico-gestual;
3.TIC în educația surzilor etc.).
Vă mulțumesc!
934
Eveniment cultural la Școala din Scărișoara
ȘCOALA GIMNAZIALĂ CISLĂU, STRUCTURA SCĂRIȘOARA

PROF. INV. PRIMAR AURELIA MOLDOVEANU
Activitatea din 23 noiembrie 2017, organizată la Scoala Gimnazială Cislău- Structura Școala
Gimnazială Scărișoara pentru cadrele didactice din toată comuna Cislău, s-a constituit într-un eveniment
cultural inedit și deosebit, având ca temă : începuturile învățământului în Scărișoara.
Tema a fost propusă de ing. Dan Stănescu (Ploiești) care a prezentat documente originale și
cercetări proprii pe acest subiect.
Au participat : cadre didactice din cele 3 unități școlare (Scărișoara, Cislău, Buda); cadre didactice
pensionate din Scărișoara; preotul parohiei Scărișoara; reprezentantul primariei Cislău; invitați speciali:
ing. Stănescu Dan (Ploiești), tehn. Stănescu Gheorghe (Buzău), înv. Homocea Silvia (Braşov), institutor
Homocea Cecilia (Canada) – urmași ai învățătorului Stănescu Gheorghe (1857-1918) ctitor al Școlii
Scărișoara (1 aprilie 1895) – precum și ing. Ursu Neculai (Ploiești) din partea Asociației naționale Cultul
eroilor”Regina Maria”.
Cronologia evenimentului:
1 – 2 lecții interactive demonstrative, susținute de institutorul Homocea Cecilia cu elevi ai claselor
pregătitoare și cu elevi din clasele I-IV, cu colaborarea învățătorilor pe sistemul Mă joc și învăț.
2 – Spectacol de recitări, cor, cântece și dansuri populare, susținut de elevii Școlii Scărișoara. Se
remarcă originala compunere a elevei Dobre Andreea, Școala – pentru mine.
3 – Prezentarea începuturilor școlii în Scărișoara, sub forma poveștii Voinicul Gheorghe și
balaurul din Scărișoara, de către ing. Dan Stănescu în fața elevilor.
4 – Documente și un tablou ale învățătorului Stănescu Gheorghe, oferite Școlii Scărișoara de către
ing. Dan Stănescu și ceilalți invitați speciali menționați mai sus, în calitatea lor de urmași ai învățătorului
Gheorghe Stănescu.
S-a convenit ca documentele – discursuri școlare olografe din perioada 1898-1910 - să fie predate
spre păstrare Arhivelor Statului, filiala Buzău, prin grija urmașilor.
5 - Prezentarea a 4 lucrări documentare și literare (ediție 2017) de către ing. Dan Stănescu:
(1) – ÎNVĂŢĂTORUL Gheorghe Stănescu - DISCURSURI ŞCOLARE, Scărişoara, 1898 – 1910 –
autor Dan Stănescu.
(2) – ŞCOALA SCĂRIŞOARA - Contribuţii memorialistice şi documentare – autori Dan Stănescu
și Silvia Homocea.
(3) – Foloasele Şcoalei – conferinţă ținută de învăţătorul Gheorghe Stănescu la 15 februarie 1904 în
localul şcolii din Buda.
(4) – Povestea Voinicul Gheorghe și balaurul din Scărișoara - autor Dan Stănescu.
(5) – CD cu cele 4 lucrări și cu documentația care a stat la baza lor.
Din aceste prezentări s-au putut identifica documentar data, locul și inițiatorul-ctitor al școlii în
Scărișoara, precum și unele date despre școlile din celelalte sate ale comunei Cislău :
- ctitor : săteanul școlarizat, încadrat învățător, Stănescu Gheorghe
- data reală – circa 1890
- data oficială 1 aprilie 1895
- locul – str. Scărișoarei nr. 17, în casa ctitorului învățător Stănescu Gheorghe, actualmente
proprietatea familiei Savu D. Gheorghe;
- primul local propriu – 1930-1968 – actualmente Căminul cultural – pe un teren donat de familia
Zaharia Simion din Bărăști;
- 1836 – înființarea Școlii primare de 5 clase la Cislău prin grija episcopului de Buzău, Chesarie,
fiind prima școală pe întreaga vale a Buzăului;
- 1904 – prima școală din satul Buda, care a funcționat temporar, reînființându-se ulterior în 1941
- tot pe la 1930 și tot pe un teren donat de Zaharia Simion – local propriu de școală în Bărăști,
actualmente grădiniță;
935
6 – S-au distribuit mape cu seturi din cele 5 materiale către fiecare din cele 3 școli, parohiei
Scărișoara Primăriei Cislău și bibliotecii publice;
7 – S-au distribuit conferința (3) și povestea (4) tuturopr participanților la eveniment;
8 – S-au rezervat pentru elevii școlii Scărișoara câte 100 exemplare din conferința (3) și povestea
(4);
9– Cei prezenți au exprimat variate puncte de vedere privind aspecte pedagogice din prezent și
trecut, apreciind aportul de cunoaștere al lucrărilor prezentate;
10– Este de reținut sublinierea profesorului-poet-scriitor-eseist Gâlmeanu Nicolae că lucrările
prezentate de ing. Dan Stănescu din Ploiești constituie o provocare pentru intelecualii satului Scărișoara și
ai comunei Cislău pentru a duce cercetările mai departe în scopul elaborării unei monografii locale,
pentru afirmarea identității locale proprii, ca parte a identității naționale.
936
ROLUL ACTIVITĂȚILOR EXTRACURRICULARE

GRĂDINIȚA” BREAZA DE JOS” -STRUCTURĂ A LICEULUI

TEORETIC”AUREL VLAICU” ORAȘ BREAZA
PROF. ÎNV. PREȘC. MOLDOVEANU MĂDĂLINA ELENA
Imaginea unei instituții educaționale este determinată de un ansamblu de criterii, reguli și

interpretări care sunt structurate de-a lungul timpului și transmise prin tradiție, modificate și îmbogățite
succesiv cu elemente noi, acceptate si asimilate de comunitate. Imaginea este dependentă de sistemul
informațional în care se formează , fiind condiționată de caracteristicile de vârstă, sex, religie , nivel de
cultură și instruire, apartenență etnică sau politică etc.
Formarea imaginii unei organizații se poate realiza aplicând o anumită ,, politică”, ce ține pe de o
parte de stilul managerial al conducătorului organizației și pe de altă parte de activitatea desfășurată de
angajați.
Consider ca fiind foarte importantă existența la nivelul fiecărei clase de elevi a unor proiecte sau
strategii în promovarea imaginii școlii, nu numai pentru a atrage elevi către școala ta, ci și pentru a-i
păstra sau a-ți face cunoscută activitatea.
De 8 de ani sunt cadru didactic și am predat într-o grădiniță din mediul rural. De foarte multe ori,
atât eu cât și colegii mei ne-am lovit de prejudecățile oamenilor cu privire la diferențele de educație între
mediul urban și cel rural. Nu de puține ori eram etichetați ,,mai puțin pregătiți” , ,,plafonați” etc., fără să
se cunoască cu adevărat activitatea noastră. De aceea, rolul nostru și obiectivul primordial în educația
preșcolarului a fost atingerea obiectivelor propuse dar și realizarea cât mai multor activități în care am
implicat atât familia cât și comunitatea locală.
Am reușit astfel, ca prin organizarea şi participarea la acţiuni comune şi relevante pentru
comunitate și prin stabilirea unor legături cu aceasta să inducem participarea responsabilă a tuturor
persoanelor implicate în problemele comune ale societăţii civile pentru realizarea proiectelor proprii
(instituţii publice locale şi judeţene). În acest sens am inițiat un proiect concurs-festival în parteneriat cu
școala B.P. Hasdeu Câmpina, proiect de promovare a dansurilor și tradițiilor populare, la fiecare ediție
având un număr de peste 600 de participanți la secțiunile de: dans popular, obicei popular, interpretare.
Consider că nu există o modalitate mai eficientă de a-ți promova activitatea și imaginea instituției precum
implicarea întregii comunități locale la astfel de evenimente.
Nu de mult timp, mai exact de la începutul anului școlar predau într-o grădiniță din mediul urban
situată oarecum într-o zonă mărginașă a orașului și nu de puține ori m-am confruntat cu situații similare în
care oamenii pun etichete și fac comparații între activitățile desfășurate în cadrul unităților existente pe
raza orașului nostru. De aceea, alături de colegele mele, de doamna coordonator de unitate m-am implicat
în activități care să aibă un impact pozitiv asupra elevilor dar și asupra comunității. Pentru că rădăcinile
mele vin dintr-o zonă cu un bogat istoric folcloric am încercat să le insuflu și copiilor pe care îi coordonez
în prezent o parte din emoția ce ne este transmisă prin intermediul jocului popular și al cântului. Atunci
când vine vorba de tradiții, obiceiuri și datini, activitatea desfășurată la grupă implică o gamă variată de
modalități de promovare și păstrare a acestora timp îndelungat, precum și materiale didactice
demonstrative sau explicative variate.
Un alt pas pe care l-am făcut în promovarea imaginii grădiniței la nivelul comunității locale a
fost să delimitez în grădiniță un „colț folcloric”, pe care l-am amenajat împreună cu preșcolarii. Aceștia s-
au alăturat efortului nostru și i-au rugat și pe părinți sau bunici să le procure obiecte. Astfel am reusit să
dotez „colțul folcloric” cu o furcă de țesut și lână, cu un costum popular foarte vechi, cu costume
populare în miniatură, cu vase din pământ specific zonei muntenești – strachină, ulcior, cană, farfurie, cu
linguri și furculițe din lemn, covoare tradiționale și obiecte din lemn.
Cunoscând importanța dansurilor populare în educarea dragostei pentru folclorul nostru, am
urmărit ca dansurile de acest gen să fie pe placul copiilor, să le invețe fără a depune un efort prea mare și
mai ales am ținut seama de recomandările programei activităților instructiv-educative din grădiniță astfel
937
încât să pornim de la cei mai simpli pași, continuând cu pași mai complicați. Procedând astfel am realizat
cu copiii preșcolari câteva dansuri populare, dansuri pe care le vom prezenta în cadrul proiectului
interjudețean ,,Să fim noi păstrătorii tradițiilor”, proiect realizat în parteneriat cu Școala Gimnazială
„B.P.HASDEU” din Câmpina ce se află la cea de-a șasea ediție.
Deoarece sunt o mare iubitoare de tradiție și folclor, am reușit să înființez la nivelul unității un
ansamblu de buciumași format din patru copii alături de care am participat la diverse activități
desfășurate atât pe raza orașului și a orașelor învecinate cât și participarea lor alături de ”ANSAMBLUL
CA LA BREAZA”, la emisiunea ,,Duelul ansamblurilor”, a postului de televiziune Pro Tv. În felul acesta
copiii s-au implicat ducând faima școlii noastre și a orașului nostru.
938
PROMOVAREA IMAGINII ȘCOLII PRIN INTERMEDIUL PROIECTELOR ȘI

PARTENERIATELOR EDUCATIVE
Prof. pt. înv. primar, MOLDOVEANU MIHAELA

Șc. Gim. ,,B. P. HASDEU”Municipiul Câmpina, jud. PRAHOVA
Crearea și promovare unei imagini pozitive a școlii în cadrul comunității locale este unul dintre
principalele obiective ale echipei manageriale din orice școală. Acest lucru implică o anumită ,, politică’’
ce ține pe de o parte de stilul managerial al directorului școlii și, pe de altă parte, de activitatea desfășurată
de ceilalți angajați, cadre didactice și personal nedidactic Echipa de conducere a școlii trebuie să aibă o
preocupare constantă pentru elaborarea și actualizarea unui plan de marketing care să evidențieze
rolul școlii atât în educarea elevilor cât și în dezvoltarea socială, emoțională, estetică și fizică a acestora.
Imaginea scolii este importantă și se completează cu rezultate cuantificabile (număr de
absolvenți, performanțe, integrare în alte structuri de învățământ) și cu transmiterea regulată a veștilor
pozitive despre școală către toți agenții instituționali (sponsori, autorități, părinți, elevi). Acest lucru
menține școala în atenția generală a comunității. Pentru realizarea acestui deziderat este indicat să se
creeze în cadrul instituției de învățământ o atmosferă primitoare și expresivă, plasând la vedere materiale
realizeze proiecte comunitare în care să fie implicați elevii dar și părinții acestora.
În munca noastră de a promova imaginea școlii de un real folos ne sunt demararea unor proiecte și
parteneriate educative în cadrul cărora să valorificăm potențialul elevilor noștri, să implicăm familiile
acestora dar să venim și în intâmpinarea nevoilor comunității locale, în perpetuarea tradițiilor acestora.
Orașul Câmpina, locul unde îmi desfășor activitatea, este înconjurat de comune în care tradiția
românescă, dansul, cântecul și portul popular sunt încă la mare cinste.Sunt recunoscute în țară zona
folclorică Breaza, cu renumitele ii, zona Valea Doftanei ale cărei ansumbluri de dansuri populare au dus
faima horelor și a Brâului muntenesc, zona Adunați, cu inegalabilii buciumași. Majoritatea elevilor noștri
au rude în localitățile învecinate și nu de puține ori au povestit colegilor despre tradiții și obiceiuri
întălnite acolo sau au venit la serbări cu minunate costume populare. Acest lucru m-a determinat să
realizez mai multe proiecte la nivelul clasei încercând să-i pun pe elevi în contact cu tradiția populară
românească.
Pentru un cadru didactic care predă într-o școală de la oraș, ai face pe copii să fie receptivi la ceea
ce înseamnă tradiția populară pare destul de dificil însă, înarmată cu răbdare, am pornit pe acest drum
anevoios. Astfel, pentru a marca Ziua Națională a Romăniei am realizat activități care implicau
îmbrăcarea costumului național și s-au purtat discuții referitoare la componența acestuia, la vechimea
existenței lui și la valoarea de simbol al dăinuirii noastre pe aceste meleaguri având în vedere asemănarea
lui cu portul dacilor.
Pentru a cunoaște mai bine costumul popular am realizat cu copiii o vizită la ,,ARTA CASNICĂ”
BREAZA unde au văzut mai multe costume populare din zona noastră și au primit informații despre
specificul costumului popular muntenesc.
O altă activitate la care elevii au participat cu interes a fost parteneriatul realizat împreună cu
Grădinița „CASTELUL PITICILOR” din comuna ADUNAȚI, ocazie cu care copii au avut contact cu
tradiția populară autentică, cu satul și obiceiurile sale,cu dansurile populare și mai ales, inedit pentru
majoritatea dintre ei, cu formația micilor buciumași. Impactul a fost așa de puternic încât din simpli
admiratori au dorit să devină practicanți și o parte dintre ei au devenit membri ai formațiilor artistice din
școală. S-a dovedit încă o dată că, intâlnind arta populară adevărată, sufletul copilului este pregătit să o
preia și să o ducă mai departe.
Atunci am simțit că este nevoie să facem mai mult și mi-am spus ,,De ce nu?”. De ce să nu îi
punem și pe elevii de la oraș în situația de a redescoperi tradiția populară românească, să îndrăgească
dansul și cântecul popular și, mai ales, să ia contact cu obiceiurile ce se mai păstrează și astăzi în vatra
satului românesc.
939
Așa s-a născut PROIECTUL JUDEȚEAN FESTIVAL CONCURS ,,SĂ FIM NOI
PĂSTRĂTORII TRADIȚIILOR” realizat de Școala Gimnazială ,,B.P.HASDEU” Municipiul Câmpina în
parteneriat cu Grădinița ,,Castelul piticilor”Adunați. La început, proiectul avea trei etape:I - ,,Tradiții și
obiceiuri de iarnă”-concurs de creație plastică și liteerară; II - ,,Tradiții și obiceiuri de primăvară”-concurs
de creație plastică și liteerară; III – Festival – concurs de cântece, dansuri și obiceiuri populare. Ulterior,
la ultimele trei ediții, am mai adăugat și a IV-a etapă , simpozionul, deoarece am considerat că sunt multe
cadre didactice care pot împărtăși din experiența lor celor ce doresc să pășească pe această cale, deloc
ușoară, a promovării tradiției populare românești.
Încă de la început, proiectul nostru s-a bucurat de interesul școlarilor și al cadrelor didactice
înregistrând o participare de peste 400 de elevi și preșcolari la creație plastică și literară si aproximativ
600 de participanți la festival, la fiecare ediție.
Proiectul a avut un impact favorabil atât în rândul elevilor și al cadrelor didactice cît și al
părinților .Ne-a fost alături, de fiecare dată, comunitatea locală, care ne-a sprijinit în întregul nostru
demers. Copiii au fost cei care au avut de câștigat. Numeroasele momente, de o valoare etnografică
deosebită, au fost apreciate și premiate de un juriu competent format din profesioniști.
Întreaga echipă de cadre didactice din Școala Gimnazială ,,B.P. HASDEU” Câmpina în frunte cu
echipa managerială, s-a mobilizat pentru ca totul să fie încununat de succes. Ne-au fost alături, cum era și
firesc, partenerii noștri de la Adunați.
Festivalul s-a bucurat de fiecare dată de aprecierea câmpinenilor care, pe parcursul întregii zile cît
a durat festivalul, au umplut sala Casei Tineretului. Ne-am dat seama atunci că suntem pe drumul cel
bun. Bunici, părinți și copii ne-au mărturisit bucuria pe care au avut-o urmărind momentele folclorice de
calitate dintre care, prezentarea obiceiurilor populare din diverse zone ale județului a fost cel mai mult
apreciată. Au fost aduse pe scenă obiceiuri de nuntă și diverse obiceiuri legate de activități agricole. Nici
dansurile populare nu au înșelat așteptările publicului. Copiii veniți de la Adunați, de la Valea Doftanei,de
la Comarnic, de la Bucov, de la Telega, de la Apostolache și spre surprinderea tuturor, chiar de la Școala
Gimnazială „ANDREI MUREȘANU” din PLOIEȘTI dar și din alte localități ale județului au încântat
publicul și au fost răsplătiți cu numeroase aplauze.
Acest proiect a devenit emblematic pentru școala noastră și se află anul acesta la a VI-a ediție.
Am convingerea că drumul pe care am pornit atunci când am pus bazele acestui proiect nu este ușor dar
numărul mare de cadre didactice , de copii, de părinți și spectatori care ne-au fost alături pe parcursul
acestor ani ne dau puterea să mergem mai departe.
Nu este singurul proiect sau parteneriat pe care școala noastră îl promovează la nivelul
comunității. Suntem implicați in derularea de proiecte ecologice ce vin în întâmpinarea nevoilor orașului
nostru și în proiecte ce vizează diverse alte teme identificate de noi ca fiind de interes, dar participăm și
la proiectele demarate de diferite instituții sau organizații aparținînd comunității locale. Formăm o echipă
noi toți cei din școală, cadre didactice, elevi părinți și suntem apreciați pentru rezultatele noastre
940
PROF. INV. PRIMAR MOLNAR RAMONA

SCOALA GIMNAZIALA NR. 1 ABRAM
‘’Menirea firească a şcolii nu e să dea învăţătută, ci să deştepte cultivând destoinicirile intelectuale

în inima copilului, trebuinţa de a învăţa toată viaţa.'' Ioan Slavici Calitatea în educație înseamnă
asigurarea pentru fiecare educabil a condițiilor pentru cea mai bună, completă și utilă dezvoltare.
Calitatea este dependentă de valorile societății în care funcționează sistemul respectiv de educație. Școala
de astăzi este un spațiu al confruntărilor și al conflictelor. O asemenea realitate obiectivă impune un mod
de abordare total diferită de metodele și practicile utilizate până deunezi de cadrele didactice.
Transformările profunde care au loc în sfera învățământului românesc determină oamenii de la catedră să-
și analizeze continuu experiența acumulată, să o adapteze la cerințele actualei societăți și mai ales la
condițiile concrete întâlnite în clasă. Noile demersuri educaţionale redimensionează atât statutul cât şi
sarcinile cadrelor didactice, care trebuie să devină manageri de educaţie, prin intermediul unor
proiecte/programe educative operaţionale, adecvate ethos-ului unităţii şcolare şi orizontului de aşteptare
al comunităţii locale, proiecte/programe desfăşurate pe baza unor convenţii/ contracte de parteneriat.
activităţii didactice. Actul educaţional are o eficienţă sporită dacă este implicată şi familia, cu condiţia de
a se stabili un cod unitar de cerinţe. În urma colaborărilor constante cu părinţii, aceştia au posibilitatea de
a-şi cunoaşte mai bine copiii şi modul acestora de manifestare în cadrul grupului, îşi însuşesc procedee
educative adecvate pe care le pot aplica în educaţia copilului. Aceste activităţi întregesc activitatea
educativă a şcolii, aducând un surplus informaţional elevilor şi completând condiţiile concrete ale
educaţiei acestora. Încheierea și derularea parteneriatelor educaționale au ca factor fundamental
comunicarea. În acest sens managerii școlii trebuie să desfășoare activități intense pentru informarea
partenerilor cu toate datele necesare derulării programelor, pentru ca aceștia să primească informații clare,
complete și într-un timp oportun. Implicarea elevilor în diferite proiecte unde își pot exprima liber
creativitatea, imaginația și inteligența atrage după sine promovarea imaginii școlii. Rezultatul actului lor
creator devine astfel cartea lor de vizită, dar şi a şcolii în care învaţă.
“Suntem o familie! Ȋmpreună construim, ȋnvăţăm, inovăm, păstrăm tradiţiile! Suntem o şcoală deschisă
pentru comunitate! Pregătim viitorii absolvenţi pentru integrarea ȋntr-o societate ȋn schimbare!” Acesta ar
trebui să fie principiul după care să funcţioneze fiecare unitate şcolară.În condiţiile actuale, nici o
organizaţie nu-şi permite să activeze fără a avea o perspectivă clară, atât pe termen scurt cât şi pe termen
lung, care să-i asigure subzistenţa, dar şi raţionalitatea, eficienţa în condiţiile în care mediul ambiant
devine tot mai complex şi mai dinamic. Faţă de multiplele schimbări ce apar atât în micromediul cât şi în
macromediul în care activează, organizaţia trebuie să manifeste un anumit comportament, o anumită
atitudine, ce se concretizează în delimitarea direcţiilor strategice şi a modalităţilor practice de înfăptuire a
acestora, şi se reflectă în conţinutul politicii de marketing a organizaţiei.Imaginea unei instituţii
educaţionale este determinată de un ansamblu de criterii , reguli şi interpretări care sunt structurate de-a
lungul timpului şi transmise prin tradiţie , modificate şi îmbogăţite succesiv cu elemente noi , acceptate si
asimilate de comunitate . Imaginea este dependentă de sistemul informaţional în care se formează , fiind
condiţionaţă de caracteristicile de vârstă, sex, religie, nivel de cultură şi instruire , apartenenţa etnică sau
politică etc. Formarea imaginii unei organizatii se poate realiza aplicând o anumită ,, politică’’, ce ţine pe
de o parte de stilul managerial al conducătorului organizaţiei şi pe de altă parte de activitatea desfăşurată
de angajaţi. Imaginea organizaţiei poate fi gestionată în cel puţin şase moduri : Să faci lucruri bune , în
sensul practicării unui management extrem de performant. Să desfăşori o activitate profesională de relaţii
publice prin care să obţii încrederea, simpatia, înţelegera şi sprijinul publicului. Să desfăşori o agresivă
campanie publicitară. Sa foloseşti sponsorizarea;Să angajezi un personal foarte bine pregătit, motivat şi
ataşat obiectivelor organizatiei. Să întreţii foarte bune relaţii cu mijloacele de informare în masă. Trebuie
avut în vedere satisfacea nevoii fiecărui elev de a se simți competent, deschis spre schimbare și spre
înțelegerea și respectarea valorilor socio-culturale ale unei societăți democratice. Relaţiile publice
941
reprezintă unul din copiii mari ai marketingului. Deşi are de suferit, uneori, din cauza asocierii cu viaţa
politică, totuşi ele reprezintă un efort deliberat, planificat si susţinut de stabilire şi menţinere a unei
înţelegeri reciproc avantajoase dintre o organizaţie şi publicul său. Pentru şcoala, relaţiile publice implică
un proces de comunicare şi relaţionare cu publicul pe care şcoala trebuie să-1 servească. Şcolile bune au
avut de-a lungul timpului relaţii bune cu publicul, ca parte a succesului lor. A face cunoscut succesul cât
mai mult posibil este mai important decât succesul în sine. Pentru câţiva ani, şcolile bune caută să-şi facă
elevii mândri de faptul că aparţin şcolii, profesorii mândri de faptul că sunt angajaţi acolo şi părinţii
încrezători că nevoile copiilor lor sunt împlinite. Marketingul unei şcoli este foarte diferit de marketingul
pentru un produs tangibil. Un serviciu excelent pentru marketingul şcolar îl face reţeaua bazata "pe ce se
spune", practicat de oamenii care trăiesc şi muncesc în şcoală şi în apropierea ei. Marketingul scolar este
cu adevarat ajutat de aceasta reţea. Factori ca uniforma şcolii, imnul şcolii, prospectele atractive pot părea
semne lipsite de importanţă, dar joacă un rol vital în cresterea "greutatii" şcolii şi în încurajarea elevilor şi
părintilor de a o evalua pe ea şi realizările ei. Publicitatea în media nu este atât de esenţială în promovarea
unei şcoli, cât discutiile cu oamenii şi contactul personal . Sunt modalitatea prin care cât mai mulţi
oameni vor fi implicaţi în promovarea şcolii. Succesul sau insuccesul unei campanii de promovarea a
imaginii şcolii depinde in mare masură de creativitatea temei. Trebuie să se răspundă la intrebarea “Care
este cea mai potrivită modalitate pentru a atrage atenţia publicului?“. Prin creativitate,adică prin folosirea
de cuvinte şi simboluri într-o abordare originală pentru fiecare public, se obţin efectele dorite.
942
DREPUL LA EDUCAŢIE
Şcoala Primară Bucșana, Comuna Prigoria, Jud Gorj

INIŢIATOR: Prof. înv. primar, Mondoacă Florin
DATA: 5 octombrie 2017

GRUP ŢINTĂ: elevii claselor CP, a II-a, a IV-a şi părinţii lor
REZUMATUL:
În contextul sărbătoririi Zilei Mondiale a Educaţiei elevii şi părinţii vor discuta despre drepturile copilului
referitoare la educaţie. Echipe formate din elevi şi părinţi vor realiza studii de caz pe teme legate de
educaţie. Vor reuşi astfel să realizaze legătura dintre drepturi şi responsabilităţi precum şi efectele
benefice pe care le poate avea educaţia eficientă asupra copiilor.
OBIECTIV GENERAL:
Acumularea unui sistem de norme şi valori privind drepturile copilului, în special dreptul la educaţie.
OBIECTIVE SPECIFICE:
Elevii şi părinţii implicaţi în activitate:
 Vor şti ce înseamnă educaţie eficientă
 Vor şti care sunt efectele unei educaţii eficiente asupra elevilor
 Vor înţelege relaţia drepturi - îndatoriri
REZULTATE AŞTEPTATE:
 Jumătate din participanţii la activitate vor şti ce înseamnă educaţie eficientă
 75 % din participanţi vor enumera efectele benefice ale unei educaţii eficiente
 Toţi participanţii vor înţelege relaţia drepturi - îndatoriri
EVALUARE:
 Chestionare
943
IMPORTANŢA TERAPIEI LOGOPEDICE ÎN GRĂDINIŢĂ ŞI ŞCOALĂ
Prof. Morar Ioana Octavia

Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională/
Şcoala Gimnazială nr. 1 Gherla, Cluj
Grija pentru o vorbire aleasă, armonioasă a existat încă din Antichitate. Grecii antici au arătat în
operele lor cultul societăţii pentru oratorie. La romani, de asemenea întâlnim o deosebită înclinaţie către
vorbirea frumoasă. Cicero scria: “ Dacă nu depinde de noi să avem un glas frumos, de noi depinde să-l
cultivăm şi să-l fortificăm.”. Astăzi se manifestă o grijă deosebită faţă de dezvoltarea limbajului încă din
prima copilărie, aceasta pentru că limbajul facilitează accesul la cunoaştere, la cultură şi face posibilă
integrarea individului în societate.
Tulburările de limbaj au consecinţe multiple în plan cognitiv, comportamental, emoţional, social
şi şcolar. Un copil care prezintă tulburări de vorbire poate dezvolta alte tulburări asociate: stima de sine
scăzută, negativism, performanţe şcolare aflate sub nivelul real al copilului datorită posibilităţilor de
exprimare reduse, interiorizare şi refuzul de a vorbi în clasă sau chiar de a se juca în cadrul unui grup de
copii, tulburări de scris-citit, copilul având dificultăţi de analiză şi sinteză a cuvântului, etc.
Este important de reţinut că particularităţile vorbirii nu sunt înnăscute, ci ele se formează treptat
prin educaţie şi învăţare. Până la vârsta de 4 ani copilul nu are nevoie decât de un model corect de vorbire
oferit de persoanele din jurul său, după această vârstă, în condiţiile în care dificultăţile de vorbire au un
caracter staţionar şi chiar tendinţă de fixare se recomandă începerea terapiei logopedice.
O analiză a situaţiei tulburărilor de vorbire în rândul preşcolarilor şi şcolarilor mici, în municipiul
Gherla, jud. Cluj, pe o perioadă de 10 ani (2007-2017), efectuată pe baza statisticii logopedice realizate la
începutul anilor şcolari, arată următoarele procente ale logopaţilor:
 Anul şcolar 2007 – 2008: 12,53% logopaţi
 Anul şcolar 2008 – 2009: 13,76%
 Anul şcolar 2009 – 2010: 11,18%
 Anul şcolar 2010 – 2011: 12,70&
 Anul şcolar 2011 – 2012: 13,05%
 Anul şcolar 2012 – 2013: 15,30%
 Anul şcolar 2013 – 2014: 15.25%
 Anul şcolar 2014 – 2015: 16,42%
 Anul şcolar 2015 – 2016: 12,93%
 Anul şcolar 2016 – 2017: 11,84%
Cei mai mulţi dintre copiii care prezintă tulburări de vorbire au dislalie, adică pronunţă greşit
(alterează, omit sau înlocuiesc) unul sau mai multe sunete. De exemplu, spun “laţă” în loc de “raţă”,
“ţiocolată” şi nu “ciocolată”, pronunţă sunetele S, Z, Ţ, Ş, J prin scoaterea limbii printre incisivi, ceea ce
oferă interlocutorului o imagine dezagreabilă, sau consoana R este articulată velar sau graseiat şi nu prin
vibrarea vârfului limbii cum ar fi corect.
Prelungirea dislaliei va avea repercusiuni multiple atât în planul dezvoltării emoţionale, dar şi în
plan şcolar. De asemenea, necorectarea la timp a dislaliei va întări deprinderile greşite de vorbire, ceea ce
va face ca procesul de corectare să dureze mult mai mult.
Atunci când un copil are un limbaj greu inteligibil pentru persoanele aflate înafara anturajului său,
când are un vocabular sărac (20-30 de cuvinte), pronunţă greşit multe sunete, reduce diftongii şi triftongii
la o vocală iar grupurile consonantice la o consoană acesta este diagnosticat cu întârziere în achiziţa şi
dezvoltarea limbajului. Anamneza relevă în acest caz faptul că primele cuvinte au apărut după 2 ani, 2 ani
şi jumătate şi au fost întârzieri şi în evoluţia motricităţii generale (mers, ridicarea capului, etc.).
Prelungirea nedezvoltării limbajului până la începerea clasei I se manifestă prin: nediferenţierea
sunetelor în cadrul cuvintelor, neîntrebuinţarea cuvintelor cu grad ridicat de cmplexitat; nesurprinderea
unităţii fonetice şi grafice a sunetelor şi a literelor, a cuvintelor; fraze de lungime redusă, structură logico-
944
gramaticală greşită, sărăcia adverbelor şi a adjectivelor, folosirea inadecvată sau omiterea liantelor
gramaticale, etc.
O parte dintre copiii diagnosticaţi cu tulburări de limbaj prezintă dislexo - disgrafie - discalculie.
În ordinul 3124 privind aprobarea Metodologiei pentru asigurarea suportului necesar elevilor cu tulburări
de învăţare, publicat în Monitorul Oficial în februarie 2017, acestea sunt definite astfel:
1. dislexia este o tulburare specifică a abilităţilor de citire (în privinţa corectitudinii, fluenţei,
comprehensiunii), care nu sunt dezvoltate la nivelul aşteptat prin raportare la nivelul de dezvoltare
intelectuală, nivelul de şcolarizare şi vârsta persoanei;
2. disgrafia cuprinde toate formele de perturbări ale procesului tipic de achiziţie a exprimării în scris
(erori la nivelul literelor, erori sintactice şi erori de punctuaţie, organizarea grafică a paragrafelor);
3. discalculia este o tulburare specifică de învăţare care se exprimă prin perturbări ale procesului
tipic de achiziţie a abilităţilor matematice (simţ numeric, memorarea tablei adunării şi înmulţirii,
calcul corect sau fluent, raţionament matematic acurat).
Acestea reprezintă o tulburare de origine biologică, nefiind o consecinţă a absenţei portunităţilor

de învăţare, a existenţei unor condiţii incapacitante sau a unor condiţii defavorabile învăţarii.
Neînceperea la timp a terapiei logopedice de corectare şi instituirea metodelor compensatorii şi de
dispensare duce la grave perturbări în plan şcolar şi în dezvoltarea personalităţii acestor copii.
Aşa cum s-a putut vedea, terapia logopedică este o piesă esenţială în procesul de corectare, de
ameliorare, compensare şi prevenţie. Aceasta joacă un rol major în dezvoltarea de viitori adulţi
independenţi, împliniţi din punct de vedere cognitiv, emoţional şi social.
Bibliografie:
Anca M., Logopedie, 2002, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca
Vrăşmaş E., Terapia tulburărilor de limbaj-intervenţii logopedice, 1997, Editura Didactică şi Pedagogică,
R. A. , Bucureşti
945
Promovarea imaginii Școlii
Gimnaziale ..Porolissum” Zalău

Prof. MORAR TAVI-FLORINEL
Școala Gimnazială ,,Porolissum” Zalău este o instituţie de învăţământ care oferă tuturor elevilor
şanse egale de dezvoltare şi educaţie.
O instituţie de învăţământ unde cu migală şi răbdare înlocuim candoarea cu adevărul, neştiinţa cu

ştiinţa.
Activităţile existente în interiorul școlii sunt destinate să promoveze şi să stimuleze dezvoltarea

intelectuală, afectivă, socială şi fizică a fiecărui elev în parte.
Școala Gimnazială ,,Porolissum” Zalău a devenit, astfel, o a doua familie pentru elevii noștri
găsind aici condiţii optime de formare a personalităţii lor, de afirmare a aptitudinilor, o pregătire
corespunzătoare pentru şcoală, pentru viaţă.
Corpul profesoral este format în majoritate din cadre didactice dornice de afirmare şi performanţă
manifestă dorinţă de formare continuă şi perfecţionare.
Cadrele didactice sunt deschise spre noutăţile reformei din domeniul învăţământului, aplică noul
curriculum, urmăreşte modernizarea actului de predare–învăţare prin orientarea lui spre capacităţi şi
atitudini, utilizând metode activ- participative, are relaţii interpersonale bazate pe colaborare, deschidere,
comunicare, este format din cadre didactice care au participat la cursuri de formare continuă, multe dintre
ele au preocupări reale în continuarea studiilor, perfecţionare, conversie profesională, are în componenţă
professor de sprijin, consilier școlar care furnizează servicii de orientare şi consiliere în conformitate cu
prevederile legale.
Elevii provin din medii sociale diferite, cu o stare materială mai bună sau mai slabă şi capacităţi
intelectuale diverse. Familiile elevilor noştri sunt de muncitori, funcţionari, intelectuali, patroni.
Conducerea este deschisă şi ascultă sugestiile profesorilor, face aprecieri frecvente şi sincere la
adresa acestora, le respectă competenţa, le oferă o largă autonomie, îi sprijină şi evită un control strict
birocratic, stilul de conducere fiind democratic-participativ.
Toate acestea se reflectă pozitiv în activitatea instructiv-educativă, în conduita cadrelor didactice

şi a elevilor.
946
ȘCOALA ȘI COMUNITATEA-ÎMPREUNĂ PENTRU EDUCAȚIE
Prof. Morariu-Ciot Radu-Teodor

Școala Gimnazială Tureac, jud. Bistrița-Năsăud
Educația poate fi privită ca un sistem de bunuri educaționale și, în acest context, capătă
semnificații deosebite, ca totalitate a instituțiilor și a activităților implicate în promovarea și difuzarea ei.
Educația are în vedere valori care se referă la nevoile umane.
O școală este parte a mediului social, dinspre care influențele operează direct si indirect.Școala si
mediul interacționează deschis si dinamic. Pe de o parte, mediul social influențează școala. Influenta
poate stimula sau nu dezvoltarea obiectivelor școlii. Pe de altă parte, școlile sunt capabile să influențeze
mediul. Interacțiunea dintre școală și mediul extern cere o atenție constantă din perpectiva
managementului. Supraviețuirea continuă a școlii depinde de modul în care echipa managerială o
adaptează la condițiile externe. Concret, influența este dată de relațiile în care școala se angajează cu
diferiți indivizi, cu diferite grupuri si organizații din comunitate, cu comunitatea în ansamblu ei. O
înțelegere bună a acestor relații va fi determinată de înțelegerea diferitelor grupuri și câmpuri
de influență.
Unele școli sunt preocupate să facă față nu numai competiției, ci și schimbărilor economice,
demografice, a valorilor, chiar și din alte zone care nu sunt sub directa influență a școlii. Aceste
școli încep să înțeleagă conexiunile între modificările externe și imaginea școlii, poziționarea sa,
programele sale, abilitatea de a atrage și a servi clienții (beneficiarii direcți și indirecți). Aceste școli își
extind efortul pentru a identifica tendințele și cum ar putea școala să facă față acestora, îsi revizuiesc
programele, procedurile și celelalte activități, pentru a-și orienta eforturile spre aceste tendințe.
O școală trebuie să producă și să ofere pieței ceea ce se cere efectiv, să-și orienteze activitatea în
funcție de așteptările elevilor și a părinților acestora.. Acest demers presupune un ansamblu de metode și
tehnici științifice care să poată analiza cantitativ și calitativ fenomenul precum și previziunea pieței.
Crearea unor instrumente de relaţii publice sau organizarea unor evenimente de promovare,
asigurarea vizibilităţii externe, sunt imperative pe care şcoala contemporană românească nu-şi mai
permite să le neglijeze, în contextul dinamicii demografice actuale, determinate de scăderea natalităţii, pe
fondul precarităţii induse de o criza economică permanentă, precum şi de o emigraţie încă importantă.
Şcolile aleg să comunice, intuitiv sau, mai rar, pe baze profesioniste, prin intermediul site-urilor sau
blogurilor şcolare, al forumurilor (de regulă oficiale sau consacrate, ale inspectoratelor sau specializate),
dar şi prin intermediul reţelelor de socializare, al comunicatelor şi conferinţelor de presă, al articolelor şi
emisiunilor radio-tv, al pliantelor, revistelor şcolare şi al tuturor ieşirilor în sfera publică: participări la
concursuri, la activităţi sau la orice tip de eveniment susceptibil de a genera o imagine pozitivă.
Calitatea educației oferite poate fi ridicată sau scăzută, în funcție de calitatea oamenilor care o
oferă. Prin contactul zilnic cu profesorii, părinții descoperă dacă școala poate să-și onoreze promisiunea.
Mai mult, profesorii, directorul, ceilalți angajați, împreună, determina „imaginea” prezentă a școlii. De la
modul în care se adresează unii celorlalți și pâna la atmosfera în care ei lucrează împreună, clienții/
părinții pot transmite în afară normele și valorile care școala le consideră importante. Părinții trebuie
încurajați și abilitați să preia o parte tot mai însemnată a responsabilităților care privesc decizia prin
consultarea, administrarea, construirea unui lobby omogen pe lângă terțe părți pentru interesele școlii și
ale beneficiarilor ei.Relațiile de colaborare dintre profesori și părinți întăresc identitatea școlii și sporesc
prestigiul instituțional și personal al celor implicați, dau un sens de utilitate timpului petrecut împreună și
deschid perspectiva unor preocupări informale cu valoare formativă.
În alegerea unei școli primare sau secundare, deseori se optează pentru un mediu familiar, pentru
grupuri de oameni care sunt de încredere și familiari. Este motivul pentru care managerii școlii nu trebuie
să ia în calcul numai abilitățile strict profesionale.
Pentru a realiza un produs educațional de bună calitate, orice tip de suport ai avea la dispoziție,
orice stil de predare, maniere sau beneficii ale acestora, totuși, este nevoie de profesori ale căror
experiență, ambiție, atitudine și simț al cooperării se potrivesc cel mai bine cu echipa. În acest sens,
politica de personal ar trebui să țină seama de cultura școlii, de care este influențată .
947
În concluzie, implicarea resursei umane şi climatul organizaţional pozitiv, manifestat prin

înţelegere, încredere, colaborarea bazată pe muncă şi responsabilitate, valorizarea cunostinţelor,
experienţei şi initiaţivei, mobilizează, impulsionează, stimulează disponibilităţile creative şi conducerea
participativă şi conduce la formarea unei imagini a instituției care se consolidează din interior,
extinzându-și influența spre exterior.
948
Prof. pentru învățământul primar Morariu - Ciot Tiberia

Școala Gimnazială Tureac, jud. Bistrița - Năsăud
Nicio instituție de învățamânt nu poate forța alegerea părinților în a-și înscrie copilul pentru a
frecventa cursurile acesteia. Alegerea este a părinților sau a elevului, după caz, aceasta fiind liberă și,
bineînțeles influențată de anumite variabile.
Școlii îi revine astfel, în mare măsură obligația de a se raporta la comunitatea locală, la elevi și
părinți, precum și la personalul propriu, propunându-și să asigure condiții optime de comunicare externă
și internă, de a-și crea și promova o imagine care să atragă astfel comunitatea.
În societatea în care trăim, informarea nu este suficientă, școala trebuie să aibă capacitatea să fie
pregătită pentru adaptarea programului educațional la nevoile comunității . Școala este un element
esențial al oricărei comunități prin resursele umane pe care le are , dar și prin spațiile de învățare
disponibile.Pentru a reuși, o instituție educațională are nevoie să se adapteze corespunzător mediului
complex și în continuare schimbare .Toate activitățile instituției au loc și sunt dependente de mediul
exterior. Directorii și profesorii trebuie să înțeleagă importanța mediului și a schimbărilor care se produc,
precum și modul în care aceste schimbări pot afecta bunul mers al școlii.
Astfel, formarea imaginii unei școli se poate realiza printr-o anumită ”politică” , ce ține de stilul
managerial al directorului școlii, dar și de activitatea cadrelor didactice, care prin activitățile susținute,
promovează, susțin imaginea instituției din care fac parte, asumându-și astfel calitatea actului educațional
pe care îl desfășoară.
Pentru promovarea imaginii școlii, toți cei implicați în acest lucru trebuie să cunoască foarte bine
realitatea comunității, dar să aibă capacitatea de a gândi în perspectivă, reușind astfel să se ralieze la
cerințele prezente și de viitor ale societății. Trebuie astfel stabilite și urmărite obiective care să răspundă
la câteva întrebări:
‐ Ce ar trebui schimbat ?
‐ În ce măsură trebuie schimbat?
‐ Cine beneficiază de schimbare?
‐ Unde va avea loc schimbarea?
‐ Când va avea loc schimbarea?
Un obiectiv trebuie așadar să aibă niște caracteristici , astfel: să fie specific, realizabil, real,măsurabil,
realizabil în timp. Odată stabilite obiectivele , acțiunile care vor da măsura acestor caracteristici, sunt
ușor de stabilit și de pus în aplicare.
Iată câteva exemple de obiective, dar și de acțiuni susținute de școală în demersul ei de promovare:
‐ Crearea și promovarea unei imagini instituționale pozitive în comunitate
‐ Elaborarea unor proiecte locale adaptate nevoilor comunității
‐ Personalizarea ofertei educaționale prin flexibilizarea /adaptarea ei la interesele
beneficiarilor/partenerilor procesului educațional
‐ Promovarea imaginii instituției și a factorilor ce își asumă responsabilitatea în procesele de
descentralizare și asigurare a calității în educație
Acțiuni: - funcționarea site-ului școlii
‐ Revista școlii
‐ Participarea la activități diverse, inclusiv în cadrul programului ” Școala Altfel”
‐ Zilele Școlii/ Ziua porților deschise
‐ Mediatizarea activităților desfășurate în școală în mass-media
‐ Distribuirea de pliante pentru promovarea activităților desfășurate în școală sau a ofertei
educaționale
‐ Participarea la concursuri școlare, activități extrașcolare și monitorizarea acestora
949
‐ Participarea elevilor la proiecte în beneficiul comunității (activități de voluntariat,

ecologizare, colectare baterii, electrocasnice uzate, etc)
‐ Realizarea unor planuri operaționale care să vizeze relația școală –familie (Școala părinților,
ședințe , spectacole, etc)
‐ Planul managerial al școlii elaborat în scopul satisfacerii nevoilor comunității locale
‐ Crearea unui blog pentru promovarea prin intermediul acestuia, atât a școlii cât și a
activităților școlare și extrașcolare
‐ Administrarea grupurilor de conversație Facebook sau Yahoo.
Este foarte important ca cei care se ocupă de promovarea școlii să înțeleagă că acest lucru nu înseamnă
formă fără fond, vorbă fară faptă. Părinții și elevii se vor îndrepta cu siguranță spre școala în care vor găsi
sprijin, comunicare, transparență și dărurire , toate în scopul formării și dezvoltării copiilor care vor
deschide în fiecare dimineață cu drag poarta școlii.
950
NOȚIUNI DE BAZĂ PRIVIND DREPTUL ADMINISTRATIV

DEFINIȚIA ŞI OBIECTUL DREPTULUI ADMINISTRATIV
PROF. MORARU GEORGIANA

COLEGIUL ECONOMIC “MARIA TEIULEANU “ - PITEŞTI
Dreptul administrativ reprezintă ramura dreptului public care cuprinde ansamblul normelor juridice
care reglementează raporturile sociale referitoare la organizarea şi activitatea administraţiei publice pe
baza şi în executarea legii.
Obiectul dreptului administrativ îl formează acele raporturi sociale care constituie obiectul activităţii
administrative a statului şi a colectivităţilor locale, realizată, deci, în principal, de către autorităţile
administraţiei publice potrivit normelor legale.
Obiectul dreptului administrativ nu îl formează toate raporturile sociale în care sunt implicate autorităţile
administraţiei publice prin diferite fapte juridice, ci numai acelea în care autorităţile administraţiei publice
înfăptuiesc puterea executivă, fiind purtătoare a autorităţii publice.
IZVOARELE DREPTULUI ADMINISTRATIV
Izvorul de drept administrativ poate fi definit ca forma specifică de exprimare a normelor de drept
administrativ.
Izvoarele dreptului administrativ sunt:
- izvoare scrise
-izvoare nescrise
IZVOARELE SCRISE ALE DREPTULUI ADMINISTRATIV
 Constituţia este cel mai important izvor al dreptului administrativ
 Legile care pot fi:

-legile constituţionale (de revizuire a Constituţiei)
- legile organice care conţin norme de drept administrativ referitoare la organizarea şi
funcţionarea administraţiei publice (ca de exemplu: Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea
Guvernului şi a ministerelor, Legea nr.215/2001 a administraţiei publice locale; Legea nr.29/1990 privind
contenciosul administrativ etc.)
- legile ordinare care conţin norme ce reglementează raporturi de drept administrativ al
altor ramuri de drept (ca de exemplu: Legea nr. 114/1996 a locuinţei care cuprinde atât norme de drept
administrativ cât şi norme de drept civil).
- Decretele prezidenţiale care conţin norme ce reglementează raporturi juridice din sfera
puterii executive
 Hotărârile şi ordonanţele Guvernului, ordinele şi instrucţiunile miniştrilor şi actele celorlalte

autorităţi centrale de specialitate ale administraţiei publice (hotărâri, decizii, ordine, dispoziţii),
precum şi cele elaborate de unităţile economice şi instituţiile publice în măsura în care conţin
norme de drept administrativ, sunt şi ele izvoare ale ramurii drept administrativ.
951
IZVOARELE NESCRISE ALE DREPTULUI ADMINISTRATIV
 Obiceiul sau cutuma

 Principiile generale ale dreptului administrativ desprinse prin generalizare din prevederile
mai multor acte normative, acestea capătă valoarea unor izvoare distincte de actele
administrative respective (de exemplu, principiul revocabilităţii actelor administrative).
 Doctrina nu constituie izvor de drept!
 Jurisprudenţa , după majoritatea opiniilor autorilor din ţara noastră , nu constituie izvor de
drept, considerându-se că judecătorul aplică dreptul şi nu îl creează.
RAPORTURILE DE DREPT ADMINISTRATIV
Raporturile de drept administrativ sunt acele raporturi sociale reglementate de normele dreptului
administrativ care intervin în cadrul şi pentru realizarea funcţiei executive a statului[1].
Referindu-ne la subiecţii raportului de drept administrativ, trebuie arătat că întotdeauna cel puţin unul
este o autoritate a administraţiei publice.
Astfel, un raport de drept administrativ se poate stabili între:

- două autorităţi ale administraţiei publice;
- o autoritate a administraţiei publice sau o altă autoritate publică;
- o autoritate a administraţiei publice şi un organism non-guvernamental;
- o autoritate a administraţiei publice şi o instituţie social-culturală sau un agent economic (regie
autonomă sau o societate comercială);
- o autoritate a administraţiei publice şi o persoană fizică.
952
ȘCOALA GIMNAZIALĂ ,,PROF. DR. IOAN CERGHIT” HÂRSENI

PROIECT EDUCAŢIONAL ,, ZILELE ŞCOLII’’- EDIŢIA A III-A 19. 12. 2017
Consilier educativ, prof. Moraru Laura Adriana
Noi, o școală mică, situată la poalele munților Făgăraș din judeţul Braşov, am avut onoarea de a
primi numele părintelui pedagogiei românești, prof. dr. Ioan Cerghit, în anul şcolar 2015-2016. Atât
colectivul de cadre didactice, cât și elevii au dorit ca luna
decembrie să fie un prilej de bucurie, sărbătoare și recunoaștere a
valorilor acestor locuri încărcate de istorie, tradiție și cultură,
având în vedere şi faptul că domnul Cerghit s-a născut în luna
decembrie.
Astfel în anul şcolar 2015-2016 a prins viaţă proiectul
nostru cu ,,ZILELE ŞCOLII’’. Prin aceast proiect am dorit în
primul rând promovarea imaginii şcolii şi a tradiţiilor din zonă.
Activitatea educativă pe care ne-am propus să o realizăm,
acoperă principalele aspecte ale educaţiei: morală, estetică,
intelectuală și include activități diverse la care participarea este
deschisă atât elevilor cât și celor care îi îndrumă spre păstrarea mereu vie a tradițiilor. Proiectul presupune
o secțiune de ,,Colinde, dansuri populare și urări tradiționale de Crăciun ''.
Într-un peisaj de vis am sărbătorit prima ediţie împreună cu domnul Septimiu Cerghit, fiul
profesorului Ioan Cerghit, care a fost prezent la această sărbătoare a şcolii. Şcolile invitate au fost: Şcoala
Gimnazială Sâmbăta de Sus şi Şcoala Gimnazială Ucea!
În cadrul ediţiei a II-a proiectul a prins o amploare mai mare. Pe scena căminului cultural au răsunat
colinde tradiționale care ne-au umplut sufletele de emoție. Aşa cum ne stă bine nouă românilor, dansurile
populare ne-au amintit că avem tradiţii care trebuie să dăinuie peste generaţii. Ne-au onorat cu prezenţa:
Şcoala gimnazială Poiana Mărului, Şcoala gimnazială Cincu, Şcoala Gimnazială Părău și Colegiile
Naționale Doamna Stanca și Radu Negru Făgăraș.
În cadrul acestei ediţii au participat peste 100 de elevi de la alte şcoli şi 10 cadre didactice.
Ediţia a III-a a avut loc pe 19 decembrie 2017 la Căminul Cultural din Copăcel. Au participat şapte
şcoli: Şcoala Gimnazială Sâmbăta de Sus, Şcoala Gimnazială Şoarş, Şcoala Gimnazială Şinca Veche ,
Şcoala Gimnazială ,,Ion Codru Drăguşanu’’ Drăguş, Colegiul Naţional ,,Radu Negru’’ ,Şcoala
Gimnazială Lisa şi Şcoala Gimnazială Şercaia.
În cadrul acestei ediţii au participat 140 de elevi de la alte şcoli din judeţ şi 20 de cadre didactice. La
eveniment a fost prezentă şi televiziunea locală.
953
Chiar dacă sunt elevi de la o şcoală de la ţară am încercat mereu să i promovăm prin tot felul de activităţi
şi după cum spunea şi domnul Ioan Cerghit ,, A învăţa pe copil nu înseamnă să-i dăm adevărul nostru, ci
să-i dezvoltăm propria gândire, să-l ajutăm să înţeleagă cu gândirea lui lumea’’.
954
Moraru Nina
Obiectivul general in promovarea imaginii scoli este de a crea o imagine pozitiva a institutiei si a ceea ce
reprezinta sistemul de invatamant in comunitate.
Promovarea imaginii unitatii noastre,reprezinta o prioritate penteru o buna colaborare intre partenerii
educationali-respectiv-Comunitatea Locala,Parinti,Prescolari,Scoala,Gradinita.
Din multitudinea de activitati prin care am promovat imaginea gradinitei,va prezint cateva imagini cu
implicarea directa a partenerilor
955
956
Campania Hai pe net 2017!

la COLEGIUL TEHNIC ”NICOLAE TITULESCU” MEDGIDIA
Informatician – Moșescu Valentina
În luna martie școala noastră a participat pentru al șaptelea an consecutiv la campania de

incluziune digitală ”Hai pe net 2017!”.
Pe toată perioada desfășurării campaniei, s-au organizat în bibliotecă activități care s-au adresat tuturor
celor care și-au dorit să fie incluși digital, navigării în siguranță pe internet, securității datelor, formării și
dezvoltării de competențe și abilități IT, precum și creșterii șanselor de angajare.
Ne-am propus ca pe perioada campaniei să includem digital și să prezentăm avantajele navigării pe
internet în siguranță, să evaluăm competențele IT și să dezvoltăm aptitudini și abilități în domeniul IT
pentru majoritatea elevilor din școala noastră. Activitățile s-au derulat cu ajutorul responsabilului CDI/
Bibliotecar Raluca Turliu și informaticianului Valentina Moșescu.
Evenimentul derulat în România este parte integrantă a campaniei ”Get online week 2017!”
(www.getonlineweek.eu) derulată la nivel European de către organizația Telecentre Europe
(www.telecentre-urope.org) – o campanie de responsabilizare digitală prin care telecentrele urmăresc
stimularea ocupării forței de muncă, formarea și certificarea competențelor digitale (eCompetențe)
precum și locurile de muncă care necesită utilizarea Tehnologiei Informației și Comunicațiilor (TIC) în
comunitățile din întreaga Europă.
Campania Hai pe net! este o campanie de incluziune digitală organizată de Fundația EOS Romania în
parteneriat cu biblioteci publice, telecentre, școli, Puncte de Acces Public la Informație (PAPI) și alte
organizații și instituții dedicate alfabetizării digitale în Romania destinată atât copiilor și tinerilor cât și
părinților și bunicilor.
Principalele teme abordate de campania de anul acesta (aflată deja la a șaptea ediție) sunt:
1. Hai pe net 2017! pentru creșterea șanselor de 2. Hai pe net 2017! pentru alfabetizare
angajare! digitală!
» Sprijinirea TINERILOR pentru identificarea » SENIORI: Participarea seniorilor în

competențelor și abilităților latente pe care nici societatea informațională și folosirea
măcar nu știau că le au. Platforma internetului pentru a explora interesele și
http://yourock.jobs/ro îi va ajuta să-și creeze un pentru a crește calitatea vieții: Internet
CV demn de atenția instituțiilor educaționale sau Buttons
ale angajatorilor! » COPII: Siguranța online – jocuri și activități
dedicate copiilor, dar și adulților începători;
cu resurse disponibile pe www.sigur.info
» PROFESORI: Cursuri gratuite de utilizare a
» ELEVII și STUDENȚII vor accesa aplicația de tehnologiei în predare:
testare a competențelor TIC pentru angajare. http://www.educatornetwork.com
Aplicația Skillage este disponibilă la » ȘOMERI: Evaluarea competențelor pentru
www.skillage.eu angajare și dezvoltarea abilităților digitale
folosind platforma cu resurse online
disponibilă aici:
http://www.keycompetences.eu/wordpress/ro
manian-toolkit/about/
957
La finalul activităților elevii au fost invitați să susțină Campania Hai pe net 2017 prin completarea unui
mic chestionar disponibil la: http://www.esurveyspro.com/s/347761/gow-2017
958
Promovarea imaginii școlii prin participare la concursuri locale
Educatoare: Moțoc Anamaria
și pentru părinți.
Misiunea noastră, a educatorilor este de a promova un învățământ deschis, flexibil, capabil să asigure
accesul egal la educatie pentru toți copiii indiferent de nationalitate, religie, rasă deci să ofere șanse egale
de dezvoltare tuturor copiilor.
dezvoltare instituționala . Prin oferta educaționala grădinița noastră dă posibilitatea părinților să aleaga
acivitățile opționale și extracurriculare la care doresc să participe copiii.
Activitățile extracurriculare au un conținut cultural artistic, spiritual, tehnico aplicativ, sportive

sau sunt simple activități de joc sau de participare la viața și activitatea comunității locale.
Aceste activități oferă copiilor destindere, recreere, voie bună iar unora dintre ei posibilitatea unei
afirmări și recunoaștere a aptitudinilor.
Aceste activități au caracter ocazional și iau forme foarte variate. Dintre activitațile desfășurate în
gradinița noastră amintesc doar câteva:

‐
Grădinița noastră a participat la concursul local ”Tort de zece”. În perioada 2-6 octombrie, am fost
va invitati alături de cei mici, să ne dăm frâu liber imaginației și să decorăm așa cum știm noi cel mai
bine, unul dintre cele 10 torturi gigant din polistiren.
După decorare, în perioada 9-13 octombrie, primele trei grădinițe care adună cele mai multe like-uri pe
pagina officială de Facebook, vor castiga vouchere de cumpăraturi în valoare totala de 1000 EURO.
Grădinița noastră a câștigat locul I la acest concurs și a fost premiată cu un premiu în valoare de
500 de euro. A fost o provocare pentru grădinița noastră, pentru educatoare, pentru copii și părinți.
959
Chirvăsuță Florica/ Mureșan Patricia-Teodora
Imaginea de calitate a unei instituții de învățământ se obține prin promovarea diverselor

acțiuni/activități desfășurate la nivelul instituției. Această promovare se poate realiza pe mai multe paliere,
de către mai multe persoane.
În primul rând, membrii institușiei (directori, profesori, personal nedidactic) sunt cei care pot
prezenta în mod direct munca și roadele copiilor din grupele lor. Se prezintă lucrări și lecții realizate în
mod curent prin postarea pe site-ul grădiniței sau pe rețele de socializare poze cu activitatea preșcolarilor.
Pe lângă activitățile zilnice, foarte importante sunt activitățile extra-curriculare pe care preșcolarii
le realizează. Diverse excursii/vizite sau activități cu conținut deosebit. Toate acestea ajută la promovarea
imaginii grădiniței prin oferirea unei imagini de ansamblu asupra activității instituției.
Oferirea de posibilități vaste și lărgirea orizontului de cunoaștere pentru copil, vor îndemna
părintele să opteze pentru o instituție care dovedește acest lucru.
Părinții care au deja copilul înscris într-o instituție, sunt un factor decisiv pentru promovarea
imaginii școlii. Dacă profesorii și personalul grădiniței pot fi subiectivi în ceea ce privește promovarea
imaginii școlii, părinții copiilor deja înscriși sau a celor care deja au absolvit, pot caracteriza din punct de
vedere realist situația din instituție.
Ei sunt „dovada vie” a participării și implicării în diverse activități cu părinții precum:

confecționarea diverselor aranjamente cu tematică specifică anotimpurilor/ sărbătorilor; implicarea în
activități la grădiniță sau la muzee, Primărie, Poliție, Pompieri, Universitate, diferite instituții publice.
Acest tip de activități ajută copilul să îndrăgească grădinița fapt ce ușurează munca părinților în
ceea ce privește acomodarea și adaptarea copilului la grădiniță. Sărbătorirea zilelor de naștere în cadrul
grădiniței reprezintă un prilej de bucurie și totodată de promovare a instituției.
Copilul are ocazia de a-și sărbători ziua de naștere împreună cu toți colegii și educatoarele, finnd în
centrul atenției preț de o zi. Pe rând, fiecare copil al grupei va fi sărbătorit, având parte de o amintire
pentru tot restul vieții. Împărtășirea acestei amintiri cu prieteni sau membrii ai familiei repezintă o metodă
de promovare.
Un eveniment important la care participă membrii familiei o reprezintă serbarea. Fie că este
specific Sărbătorilor de Iarnă sau are loc cu ocazia finalului de an școlar, este un mod de promovare a
instituției.
Se observă progresul copiilor de la o perioadă a anului la alta, modul de organizare a grupei și

gradul de implicare a copiilor în activități. În plus, părinții asistă la un spectacol realizat de proprii copii,
putând astfel să promoveze imaginea grădiniței pe baza muncii celor mici.
Promovarea imaginii grădiniței este importantă pentru durata de viață a acesteia, ducându-se faima
și renumele mai departe, atrăgând copii noi și diverse activități ce urmează a fi realizate cu aceștia.
960
Promovarea imaginii școlii – Parteneriatele educative
Lavinia Mureșan, Colegiul Național ”Petru Rareș” Beclean, BN
Promovarea imaginii școlii trebuie să reprezintă o prioritate pentru toți factorii implicați în procesul
instructiv – educativ: manageri, personal didactic, personal auxiliar, elevi, părinți, administrație locală.
În realizarea unei promovări de imagine pozitivă trebuie urmărită reliefarea rolului instituţiei
educative, care va scoate în evidenţă: trăsăturile definitorii ale instituţiei educaţionale; locul şi rolul în
sistemul educaţional; tradiţiile şi realizările instituţiei; aprecierea făcută de sistem şi
comunitate; interacţiunile educaţionale cu alte instituţii; avantajele oferite elevilor; perspectivele medii şi
lungi ale instituţiei. Managerul unei organizaţii şcolare poate promova în mediul intern şi extern al
unitătii o imagine pozitivă a acesteia, printr-o planificare riguroasă , folosind metodele şi tehnicile
potrivite.
Un alt obiectiv de realizat pentru crearea unei imagini eficiente a unității școlare impune reliefarea
activităţii instituţiei educative: evidenţierea activităţilor specifice instituţiei; activităţile extraşcolare;
programe şi proiecte ale instituţiei; activităţi în folosul angajaţilor; activităţi în folosul comunităţii.
Angajaţii respectivei unități au un rol foarte mare în promovarea imaginii școlii. Trebuie foarte clar
scoase în evidență: rolul membrilor marcanţi ai instituţiei; drepturile şi obligaţiile angajaţilor;
profesionalismul; competenţa; onestitatea; contribuţiile importante la realizarea scopului instituţiei şi ale
angajaţilor; participarea angajaţilor la manifestări educaţionale şi ştiinţifice locale , naţionale şi
internaţionale; rezultate de prestigiu ale angajaţilor împreună cu elevii lor.
O altă dimensiune care contribuie la imaginea școlii este marcarea evenimentelor importante în viaţa
instituţiei sau la care participă instituţia pe plan local , national şi internaţional.
Ca profesor diriginte am încercat să aduc un plus imaginii școlii noastre atât prin lecțiile desfășurate cât
și prin activitățile extrașcolare și parteneriatele pe care le-am inițiat. Un astfel de exemplu este
colaborarea cu Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă Beclean.
În cadrul proiectelor de parteneriat educațional între cele două școli, ”Un zâmbet pentru
fiecare”(2016/2017) și ” Prietenie și solidaritate” (2017/2018), s-au organizat activități care au condus la
formarea de deprinderi privind dezvoltarea capacităţilor de observare, explorare, munca în echipă a
copiilor din diverse medii şi categorii sociale, precum şi a copiilor cu cerinţe educative speciale, formarea
de atitudini pozitive faţă de ceilalţi membri ai grupului, schimbarea mentalităţii membrilor comunităţii în
legătură cu statutul, locul şi rolul copilului cu dizabilităţi .
Activitatea care a devenit tradiție este cea organizată în preajma sărbătorilor de iarnă. Cuprinși de spiritul
Crăciunului, am oferit și am primit, am ajutat și am fost răsplătiți, am colindat, am trăit, am simțit!
961
PROMOVAREA ACTIVITĂȚILOR DIN SISTEMUL DE ÎNVĂȚĂMÂNT
prof. director, Luminița Mureșan

ȘCOALA GIMNAZIALĂ ”ANDREI MUREȘANU” CEHU SILVANIEI
Școala Gimnazială ”ANDREI MUREȘANU” Cehu Silvaniei, județul Sălaj, este o școală care se
ghidează după următorul motto: „În limitele impuse, cu resursele existente, într-un ritm propriu, bazaţi pe
convingerea că toate au un început, să încercăm să facem singuri ceea ce aşteptăm de la alţii”. Plasarea
Școlii Gimnaziale ”ANDREI MUREȘANU” în localitatea Cehu Silvaniei- oraș de care și-au legat viața
câteva personalități istorice și oameni de cultură: Gheorghe Pop de Băsești- luptător pentru libertate și
unitate națională, Lung Nicolae- prof. univ. dr. în matematică la Universitatea Tehnică, Cluj-Napoca,
Sabadîș Alexandru - prof. univ. dr. la Universitatea Al. Ioan Cuza'', Iași, Blaga Gheorghe- prof. univ.dr. la
Institutul Agronomic Cluj-Napoca, Iluț Petru- prof. univ. dr. la Universitatea "Babeș-Bolyai", Cluj-
Napoca, Remeș Decebal Traian- economist, fost ministru de Finanțe al României, Andreicuț Andrei-
arhiepiscop ortodox de Alba-Iulia, Rogoz Viorel -prof. univ. dr. la Universitatea Baia Mare, Onaciu
Traian- prof. univ. inginer la Madrid, Mureșan Viorel- profesor de limba și literatura română, poet din
generația '80, membru al Uniunii Scriitorilor- și care are și astăzi o viață culturală destul de bună pentru un
orășel de provincie și un anumit nivel intelectual al locuitorilor săi- conferă acestuia o atmosferă prielnică
pentru a oferi modele de urmat sau pentru a atrage atenția asupra unor comportamente dorite pentru viitorii
cetățeni.
În ultimii ani, deși numărul elevilor a fost în scădere, copiii care au dorit să urmeze cursurile în
această școală au beneficiat de condiții moderne în ceea ce privește dotarea materială a unității noastre
școlare. Această realitate, pe lângă faptul că principalele corpuri de clădire ale școlii sunt amplasate în
imediata apropiere a Clubului Copiilor Cehu Silvaniei, a Casei Orășenești de Cultură ori a Sălii de Sport, a
determinat părinții din localitățile limitrofe să-și înscrie copiii la unitatea noastră, începând chiar și cu clasa
pregătitoare, iar procentul de promovare al examenului de Evaluare Națională este, în ultimii ani,
aproximativ la același nivel cu media județului. Putem spune astfel, că am fost și suntem o școală afltă în
competiție cu școli bune din județ, cu o preocupare constantă pentru a forma și a produce valori pentru
societate, absolvenții școlii noastre reușind la cele mai bune licee din județ. Avem șansa de a lucra cu cei
mai buni elevi din Cehu Silvaniei, dar și din zona De sub Codru, însă nu uităm niciun moment de educația
incluzivă pe care o oferim elevilor cu cerințe educaționale speciale. Din acest motiv consider că noi,
cadrele didactice de la Școala Gimnazială ”ANDREI MUREȘANU” Cehu Silvaniei, trebuie să facem
cunoscute realizările, performanțele sau rezultatele copiilor de excepție, cât și a celor cu cerințe
educaționale speciale, rezultate cu care ne mândrim și care nu sunt puține.
În urma identificării opiniei cadrelor didactice ale școlii noastre cu privire la modul, rolul și
importanța ori necesitatea promovării activităților instituției noastre școlare la nivelul comunității și a
analizei modalităților de promovare și a eficienței acestora, vom încerca să punem în practică o strategie de
promovare a școlii de centru, cât și a celor de la structurile arondate. Se știe că imaginea pozitivă a unei
școli este influențată de factori interni și de factori externi. Dintre factorii interni, amintim pregătirea
profesională a cadrelor didactice ale școlii, calitatea și cantitatea resurselor materiale, rezultatele elevilor la
examenele naționale, rezultatele elevilor la concursurile și olimpiadele școlare sau adaptarea ofertei de
opționale la cerințele beneficiarilor direcți. În ceea ce privește factorii externi, exemplificăm în continuare
câteva modalități de promovare utilizate în școala noastră: ”Răsunet”- revista școlii, ”Ziua porților
deschise”, ”Concurs de recitare Mihai Eminescu”, proiecte de parteneriat local, județean, național și chiar
internațional, activități anuale dedicate ”Zilei școlii” și patronului spiritual Andrei Mureșanu, pliante de
promovare a ofertei educaționale. Eu sunt însă de părere că activitatea la clasă a dascălilor influențează
mult și chiar foarte mult imaginea școlii noastre în comunitate, un plus fiind și faptul că aproape toate
cadrele didactice sunt implicate în obținerea de sponsorizări pentru diversificarea și suplimentarea surselor
de finanțare ale școlii și cu toții, manifestând disponibiliate pentru orice fel de activități sau acțiuni,
participăm în cadrul proiectelor de parteneriat cu alte instituții. Pe lângă toate acestea, printre punctele tari
ale școlii amintim accesul permanent la Internet al unității, cadre didactice specializate, interesate
962
permanent de activitatea de perfecționare, elevi și părinți interesați de activitățile școlare de performanță și

de activitățile extracurriculare desfășurate în școală, dovadă fiind numărul mare de premii obținute la
concursuri și olimpiade școlare, există foști elevii ai școlii care au urmat universități de prestigiu din țară,
în documentele manageriale există dovezi ale parteneriatelor cu O.N.G.-uri, ale unei strânse colaborări cu
Primăria orașului Cehu Silvaniei și cu Consiliul Local, cu Poliția, cu Casa Orășenească de Cultură, cu
Biblioteca Orășenească sau cu Parohia Cehu. Bineînțeles că există mereu loc de mai bine pentru a corecta
unele neajunsuri, cum ar fi unele materiale învechite din dotare destinate comunicării intra și
interinstituționale, prețul ridicat al materialelor didactice, fonduri bănești limitate, dar mai ales micșorarea
numărului de elevi.
Conducerea școlii, compartimentul secretariat, încearcă transmiterea corectă și în timp util a tuturor
informațiilor către personalul didactic și nedidactic al școlii, către elevii și părinții elevilor din școală cu
privire la orar, examene naționale, activități extracurriculare sau concursurile și olimpiadele școlare
desfășurate în școală, către O.N.G.-urile care doresc să își promoveze activitățile și să atragă copii în
acțiuni extrașcolare, de voluntariat ( mă refer aici la G.L.T Cehu Silvaniei parte a A.D.L Cehu Silvaniei, al
cărei membru sunt și eu). Ar mai putea fi multe de spus despre promovarea imaginii școlii, însă un lucru
rămâne sigur: promovarea imaginii unei școli trebuie să țină cont, în primul rând, de calitatea actului
educaționl, de calitatea profesorilor, învățătorilor, educatoarelor care susțin educația, deoarece implică o
activitate umană sau un sistem de activități orientate spre satisfacerea cerințelor beneficiarilor direcți și
indirecți ai educației.
În concluzie, pentru o promovare continuă a activităților școlii de centru și a școlilor din structuri,
Școala Gimnazială ”ANDREI MUREȘANU” Cehu Silvaniei încearcă să rămână ”O școală pentru toți,
o școală pentru fiecare”, adică să își păstreze renumele de școală cu rezultate bune la evaluarile naționale,
la toate concursurile școlare și extrașcolare, o școală în care cadrele didactice sunt interesate de calitatea
actului educațional despre care am amintit deja, dar se implică și în activitățile de integrare a copiilor cu
cerințe speciale sau cu dizabilități în școala de masă. Deoarece în zilele noastre nu mai există, din păcate,
încredere în potențialul școlii de a fi motorul schimbării, consider că este necesară implicarea tuturor
persoanelor din școală, manageri, personal didactic și nedidactic, elevi și părinți, pentru determinarea și
promovarea unui set de valori reale, dar mai ales necesare într-o societate globală a cunoașterii în care
declarăm cu toții că dorim să ne integrăm.
Bibliografie:
Coman, C., ( 2006), Relații publice. Principii și strategii, București, Editura Polirom
Jinga, I.,(2001), Managementul învățământului, București, Editura Didactică și Pedagogică
R.O.F.U.Î.P, O.M.E.N nr. 5079, Monitorul Oficial al României, nr. 720, 19.09.2016
https://iteach.ro/experientedidactice/marketing-educational-schimbare-de-paradigma, accesat la data de
27.01.2018
http://books.google.ro/cercetare+strategii+de+promovare, accesat la data de 26.01.2018
963
Rolul activităţilor extracurriculare în promovarea imaginii şcolii
Morik Gabriela –prof. înv. primar

la Şcoala Gimnazială Hărman, jud. Braşov
Imaginea unei instituţii de învăţământ este determinată de un ansamblu de criterii, reguli şi

succesiv cu elemente noi, acceptate şi asimilate de comunitate. Imaginea este dependentă de sistemul
cultură şi instruire, apartenenţa etnică sau politică. Formarea imaginii unei instituţii de învăţământ se face
printr-o susţinută ,,politică” managerială a conducerii unităţii, dar şi printr-o susţinută muncă a angajaţilor.
Activez de 22 de ani în cadrul unei instituţii de învăţământ preuniversitar din mediul rural, unde învaţă
copii care provin din medii sociale diferite, cu familii care au nivel de educaţie diferit, de la părinţi cu
studii medii şi superioare până la părinţi analfabeţi sau absolvenţi a patru clase primare. Cu toate acestea,
aceşti copii trebuie să beneficieze de aceeaşi educaţie şi şansă de a evolua şi a se dezvolta, asemeni celor
din mediul urban. Există prejudecata conform căreia cei care activează în mediul rural sunt mai puţin
pregătiţi, resemnaţi şi inferiori celor din şcolile de la oraş. Însă, printr-o muncă susţinută, prin implicarea
şcolii în activităţi de voluntariat şi ecologice, prin participarea la proiecte şi parteneriate judeţene, locale şi
naţionale, am încercat şi am şi reuşit să promovăm şi să îmbunătăţim imaginea şcolii noastre.
copiilor (concursuri, reuniuni, întâlniri cu agenţii economici) am reuşit sǎ atragem atenţia asupra
potenţialului elevilor noştri. În cadrul acestor activităţi am insistat pe implicarea familiei, aceasta având un
rol primordial în desfăşurarea în bune condiţii a procesului instructiv-educativ a unei şcoli şi în asigurarea
unui climat propice dezvoltării emoţionale a elevilor care învaţă în şcoală. Dacă părinţii sunt conştienţi de
importanţa prezenţei active a familiei în viaţa copilului lor, dacă vor avea iniţiative şi vor acorda sprijin
colectivului didactiv, atunci şi rezultatele copiilor lor vor fi remarcabile.
În cadrul clasei pe care o îndrum, respectiv clasa a-III-a , am întreprins multiple activităţi menite să
contribuie la promovarea imaginii şcolii, începând din clasa pregătitoare. Aceste activităţi nu ar fi fost
posibile fără implicarea părinţilor, dornici de a contribui la o bună desfăşurare a activităţii şcolare. Am
înscris şcoala la Proiectul Judeţean ,, Şcoala mea pe primul loc”, iniţiat de studioul de televiziune Mix TV
Braşov, la care am participat doi ani la rând şi unde s-a realizat o bună mediatizare a activităţilor care s-au
desfăşurat în cadrul Şcolii Gimnaziale Hărman. La nivel local, elevii clasei au fost implicaţi în programe
artistice desfăşurate cu ocazia sărbătorilor de iarnă, competiţii sportive, acţiuni de voluntariat în cadrul
Filialei Crucea Roşie Braşov-Subfiliala Hărman.
De asemenea s-au organizat acţiuni ecologice şi de protejare a mediului înconjurător, în curtea şcolii,
prin plantare de pomi şi arbuşti fructiferi, dar şi în afara ei, prin participarea la acţiunea de ecologizare şi
promovare a Rezervaţiei Naturale ,,Mlaştinile Hărmanului”, proiect iniţiat de Asociaţia Ecologică ,, Life
for Marsh”, în parteneriat cu Facultatea de Silvicultură din cadrul Universităţii Transilvania Braşov.
Proiectul Eco-junior al Asociaţiei Ecologice ,,Drumeţii Montane” este un proiect care se desfăşoară în
şcoala noastră de 4 ani, şi încă se continuă.
Elevi ai şcolii sunt implicaţi în competiţii sportive de gimnastică, lupte greco-romane, dans şi obţin
premii şi medalii importante la concursuri, chiar dacă învaţă într-o şcoală din mediul rural.
De-a lungul acestor acţiuni, am observat impactul pe care acestea îl au asupra dezvoltării ulterioare a
copiilor. Faptul că unii copii provin din medii defavorizate, care nu au beneficiat de atenţie suficientă din
partea familiei, care nu cunosc bucuria unui dar, a unei excursii, devine o provocare mai mare pentru un
cadru didactic. Bucuria de pe feţele acestor copii când vizitează o grădină zoologică sau un oraş nou, când
primesc în dar un pix sau o diplomă nu se poate exprima în cuvinte şi merită orice sacrificiu. Un copil
fericit poate învăţa mai uşor, vine cu plăcere la şcoală, şcoala nu va fi o corvoadă ci o modalitate de a se
autodepăşi, de a contribui ei la educarea familiilor lor, care nu au avut această şansă.
În concluzie, nu este important să fii cadru didactic într-o şcoală de elită, unde toţi elevii au totul şi orice
primesc este ceva banal. Ceea ce contează este să reuşeşti să aduci zâmbetul pe chipul unui copil, să îl
convingi să vrea mai mult şi, de asemenea, în cadrul instituţiei, să încerci să te autodepăşeşti şi să contribui
964
oricât de puţin la promovarea educaţiei, a unei societăţi mai bune şi a unor copii minunaţi care nu îşi
doresc decât să aibă şi ei şansa la o copilărie fericită.
Promovarea imaginii şcolii prin reţelele de socializare, prin mass-media, prin site-ul şcolii şi prin
implicarea tuturor factorilor educaţionali(şcoală-familie-comunitate) nu poate decât să contribuie la
creşterea numărului de copii din şcoală şi la sporirea încrederii în învăţământul desfăşurat în cadrul
instituţiei.
Imagini din activităţile Şcolii Gimnaziale Hărman
965
Promovarea imaginii G. P. P. AZUR Constanta
prin realizarea unui parteneriat cu Agentia de Protectie a Mediului
Prof. Ionelia MOSUTAN
Orice activitate umană este de neconceput în afara mediului. De aceea calitatea, în ansamblu, a acestuia,
precum şi a fiecărei componente a sa în parte, îşi pun amprenta asupra nivelului existenţei şi evoluţiei
fiecăruia dintre noi.
Copiii trebuie educati inca din gradinita sa fie responsabili fata de mediu prin participarea la diferite
activitati practice, in functie de specificul varstei, si trebuie sa stie ca orice copil poate deveni un prieten al
naturii. Deoarece actiunea copiilor are la baza imitatia, comportamentul adultilor este foarte important
pentru ei. Activitatile extracurriculare contribuie la imbogatirea cunostintelor copiilor despre mediu.
Educatia ecologica inceputa inca din gradinita, are semnificatia deprinderii unui anumit mod de a
intelege relatia dintre om si mediul de viata, care nu este numai al sau ci si al plantelor si al animalelor, a
tot ce exista pe acest pamant, iar copiii trebuie sa constientizeze si sa-si exprime respectul pentru mediul
natural.
Manifestarea unei atitudini responsabile fata de mediul inconjurator, apare la copilul prescolar ca urmare
a desfasurarii unor activitati variate din punct de vedere al temei ,continutului si al strategiilor utilizate, ce
pun copilul in situatia de a exersa numeroase actiuni de ingrijire si ocrotire a mediului.
În acest sens, proiectul educaţional de parteneriat propus şi realizat în anul şcolar 2017-2018 poate veni în
sprijinul formării unor generaţii de tineri înzestraţi cu simţ civic şi simţ de răspundere asupra mediului în
care trăiesc. Este vorba despre un proiect educaţional de parteneriat încheiat cu Agenţia pentru Protecţia
Mediului Constanta.
Sănătatea mediului în care trăim se reflectă în sănătatea noastră, a oamenilor care-l populăm. Şi atunci nu
putem să schimbăm, oare, în conduita noastră anumite obişnuinţe nocive, înlocuindu-le cu sarcini
constructive? Este necesară astfel o educaţie în acest sens, începând de la gradinita , pentru a şti să ne
creăm un mediu ambiental sănătos, curat şi plăcut.
Ce urmareste acest proiect educaţional de parteneriat în acest sens? În primul rând la nivelul fiecărei
grupe s-a stabilit un responsabil cu aspectul clasei, care împreună cu tot colectivul s-a preocupat de
aerisirea sălii de clasă, aruncarea gunoiului la coş şi nu pe lângă, păstrarea meselor si scaunelor curate, a
pereţilor, udarea florilor şi îngrijirea acestora. De asemenea a fost benefică afişarea unor materiale care să
prezinte avantajele acestor tipuri de comportamente din punct de vedere al sănătăţii pentru a-i face pe copii
să înţeleagă că nu fac aceste lucruri decât spre binele lor.
Este importantă şi menţinerea curăţeniei în curtea gradinitei, de aceea şi aici a trebuit să existe o
preocupare pentru a fi suficiente coşuri de gunoi şi pentru a fi şi folosite. Copiii au fost implicaţi în
îngrijirea spaţiilor verzi, curăţarea temporară a acestora şi asigurarea unui aspect estetic cât mai plăcut.
De asemeni foarte importantă este şi colectarea selectivă a deşeurilor şi reciclarea acestora.
In acest sens, am realizat impreuna cu copiii activitatea ecologica, „Vapoare pe Marea Neagra”.
Prescolarii ,indrumati de parinti si bunici au confectionat vapoare si barci din materiale reciclabile,ce au
fost expuse pe holurile gradinitei dar si la Agentia de Protectie a Mediului Constanta.
966
Prescolarii au fost recompensaţi prin acordarea de diplome, afişarea pozelor pe site-ul gradinitei,
pentru a răsplăti eforturile depuse de ei. Pentru a lărgi orizontul de preocupări, s-au contactat şi alte
organizaţii ecologice, cu ajutorul cărora s-a organizat campania de strângere a deşeurilor de pe malul Marii
Negre. Au fost organizate de asemenea întâlniri cu reprezentanţi ai ANPM, având drept scop informarea
copiilor, schimburi de experienţă şi de materiale.
Scopul declarat al proiectului a vizat: stimularea interesului şi a dorinţei de a cunoaşte mediul
înconjurător; dezvoltarea spiritului de colaborare între copii, în vederea realizării sarcinilor.
Importanta este educaţia ecologică a copiilor prin formarea competenţelor acestora pentru participarea la
realizarea activităţilor cultural-ştiinţifice şi educative privind protejarea mediului înconjurător prin
cunoaşterea valorilor naturale.
Dintre obiectivele propuse in proiect amintim: eficientizarea procesului instructiv-educaţional prin
activităţile concrete desfăşurate; stimularea comportamentului participativ prin trecerea de la achiziţia
pasivă şi conformistă la acţiunea transformatoare, trecerea de la “a învăţa să fii, să faci”; modelarea
personalităţii prescolarilor, ţinând seama de dezvoltarea spiritului ecologic al copiilor; precum şi atragerea
prescolarilor în activităţi de tip joc, concurs, excursii;
Obiectivul fundamental este potenţialul educativ al învăţământului - informal sau de timp liber;
consolidarea relaţiilor dintre educaţia şcolară şi cea extraşcolară; realizarea unei colaborări între Agenţia
pentru Protecţia Mediului si Gradinita PP.Azur”.
Beneficiarii proiectului sunt prescolarii GPP „Azur”.
Coordonatorii proiectului ce se deruleaza între octombrie 2017 – iunie 2018 sunt profesorii GPP.
„Azur”Constanta.
Popularizarea se realizeaza prin articole în presă referitoare la acest proiect, alcătuirea unor albume cu
lucrări şi fotografii de la activităţile desfăşurate, conceperea de materiale publicitare (postere, afişe,
pliante).
967
PROIECT DE EXCURSIE
” REPORTERI PENTRU O ZI ”
Prof. înv. preșcolar Maricela Moțoc

Școala Gimnazială Gagești, jud. Vrancea
DATA ŞI DURATA EXCURSIEI: o zi

GRĂDINIȚA nr. 1 Gagesti
ŞCOALA: Gimnaziala Gagesti
LOCALITATEA: Gagesti
JUDEŢUL: Vrancea
COORDONATORI: Prof. Maricela Motoc
TEMA: „Reporteri penru o zi”
TIPUL EXCURSIEI: Excursie cu caracter receptiv pentru vizitarea unui studiou de televiziune si grădina
Zoo
ITINERAR PROPUS: Gagești- Bucuresti-Gagești
Justificarea proiectului:
Interdisciplinaritatea este promovată de învăţământul actual prin utilizarea informaţiilor din cadrul
mai multor discipline, facilitând înţelegerea acestora şi perceperea lor ca un întreg.
Munca în echipă antrenează toţi copii: pe cei curajoşi, stăpâni pe cunoştinţele şi deprinderile lor,
dar şi pe cei timizi, nesiguri, stârnindu-le interesul şi ajutându-i să depăşească anumite bariere existente
între ei şi restul grupei.
O activitate didactică bazată pe interdiciplinaritate şi munca în echipă este excursia. Conţinutul
didactic al excursiilor este mult mai flexibil şi mai variat decât al lecţiilor desfăşurate în sala de grupa,
prescolarii participând cu multă bucurie şi optimism la aceste acţiuni, lărgindu-şi în acest fel orizontul de
cunoştinţe prin contactul direct cu realitatea. Prin mijloacele atrăgătoare pe care le are la dispoziţie,
excursia inviorează activitatea instructiv -educativa, stimuleaza curiozitatea de a descoperi noi fenomene,
formeaza o atitudine pozitivă, prilejuieşte trăiri adânci ale unor sentimente.
Astfel, cu ajutorul excursiilor se dezvoltă spiritul de prietenie, de colectiv, de disciplină, iniţiativă,
precum şi deprinderi, proceduri gospodăreşti de la vârstă mică, toate acestea fiindu-le folositoare în viaţă.
L.D.Hainault: „Se acordă mai multă importanţă omului care merge decât drumului pe care îl
urmează.”
SCOPUL:
- lărgirea orizontului de cunoaştere;
- formarea unor deprinderi de comportare corectă, civilizată, de integrare în structura unui grup turistic, de
cooperare şi respect.
MOTIVAŢIA: stimularea şi dezvoltarea pe multiple planuri a personalităţii copilului , prin activităţi
extracurriculare
OBIECTIVE
-sa traiasca in relatiile cu cei din jur stari afecive pozitive;
- formarea şi dezvoltarea unor trăsături de caracter: spirit de prietenie, respect faţă de semeni;
968
- stimularea dorinţei de cunoaştere şi a curiozităţii de a descoperi lucruri noi;

-sa stim sa ne comportam in diferite situatii;
- dezvoltarea sentimentelor de ocrotire a animalelor si mediului.
PREGĂTIREA EXCURSIEI :
- Stabilirea itinerariului şi a obiectivelor;
- Colaborarea cu părinţii;
- Colaborarea cu conducerea unităţii de învăţământ pentru avizarea excursiei şi obţinere aprobării;
- Întocmirea unui regulament de desfăşurare
DESFĂŞURAREA EXCURSIEI:
La data şi la ora fixată, prescolarii se adună în faţa gradinitei. Se face prezenţa, se verifică
costumaţia, se reaminteşte regulamentul şi se deplasează la autocar. Se anunţă traseul excursiei.
ITINERARUL
Ora 6.00 - plecarea din fata grădiniței;
Ora 10.00 – sosirea în București – vizitare TVR;
- Ora 12,30 – vizitare ZOO ;
- Ora 14,30- servirea mesei de prânz ;

Ora 16.00- plecare din Bucureși;
Ora 19,30 – sosire Gagești.
EVALUARE:
- completarea portofoliilor personale;
- întocmirea unui album cu fotografii;
- iniţierea de discuţii şi propuneri pentru alte excursii;
- desene : în excursie.
Pregătirea pentru excursie s-a făcut în unitate, în prezenţa părinţilor. Instructajul cu prescolarii
privind securitatea deplasării s-a facut de către profesorii coordonatori, fiecare părinte semnând procesul
verbal ataşat. Asigurarea cazării şi a mesei nu este cazul;
969

educatoare: Motu Alina
I) IMPORTANŢA DERULĂRII PARTENERIATELOR CU REPREZENTANŢI AI COMUNITĂŢII

LOCALE
variat.

▪ orice proiect de parteneriat trebuie să pornească de la anumite nevoi identificate(analiza de nevoi/SWOT:
puncte tari, puncte slabe, oportunităţi, ameninţări);

1.Organizarea documentaţiei:titlul proiectului, tema, partenerii, colaboratori permanenţi şi ocazionali, grup
970

6.Finalizarea proiectului-moment mai special în care se va sărbători reuşita şi se vor analiza alte nevoi care

informativ).

I.
vedere emoţional.

971
acestora spre literatură, precum şi realizarea unor noi forme de colaborare între educatoare, reprezentanţi ai
bibliotecii şi părinţi.

Serviciul Public de Asistenţă Socială şi care au vizat formarea unei atitudini pozitive a preşcolarilor faţă de
bucuria de a dărui, orientarea acestora spre atitudinea de prietenie şi colaborare în spiritul sărbătorilor de
Crăciun şi de Paşte.

psiholog.

972
TEHNICI DE
PROMOVARE A IMAGINII UNITĂȚILOR ȘCOLARE
Prof. dr. Mrejeru Marcela

Colegiul Național ”Tudor Vladimirescu” Tg-Jiu
Interacțiunea organizațiilor cu publicul lor oferă cadrul desfășurării unor eforturi specifice, de tipul
campaniilor de relații publice privind promovarea imaginii școlii. Studiul campaniilor reprezintă cercetarea
continuă a factorilor care conferă unei organizații viabilitate și credibilitate în mediul socio - economic și
politic global. În acestă prezentare voi analiza planificarea, implementarea și evaluarea campaniilor de
relații publice privind promovarea imaginii școlii.
În ciuda formelor diferite de manifestare, pe care le voi prezenta, o campanie de comunicare prezintă
● este o sursă colectivă, organizată, orientată spre un scop;
● poate urmări mai multe obiective ( influențarea atitudinilor, a opiniilor sau comportamentelor);
● are un caracter public, în sensul că se desfășoară prin mass-media;
● folosește mai multe canale de comunicare;
● se adresează unor categorii de public bine delimitate ;
● reprezintă o forma de activitate instituțională.
Deci, trebuie sa fie legitimă în ochii opiniei publice, să se conformeze în general, normelor acceptate.
Cazuri tipice de campanii, în afara publicității comerciale, sunt reprezentate de campaniile electorale
ale partidelor sau ale personalităților politice, campaniile din domeniul sănătății, de colectare de fonduri în
scopuri caritabile, campanii pentru ajutorarea populației afectate de dezastre naturale,etc.
Un model general al unei campanii este cel realizat de Nowak și Warneyd, caz în care au putut fi
◄ Efectul scontat – care implică delimitarea clară a obiectivului campaniei:
◄ Mesaje concurente – campania pentru a avea un impact nu trebuie bruiată de mesaje concurente;
◄ Tema – campania este organizată în jurul temei, iar în cadrul acesteia se optează pentru accentuarea
unui aspect, a unei caracteristici;
◄ Publicul – ținta – este format din persoanele de la care se dorește obținerea unui răspuns în urma
campaniei. Grupurile care sunt cel mai greu de atins, sunt cele care nu simt nevoia unui anumit mesaj și
◄ Canalul – pot exista mai multe canale pentru diferite mesaje și pentru diferite categorii de public –țintă;
◄ Mesajul – este transmis în modalități diferite, în funcție de publicul căruia i se adresează. Etapele sunt :
sensibilizarea, convingerea / influențarea publicului, asigurarea celor care au aderat la campanie, ca au luat
decizii juste;
◄ Efectul obținut în mod real – poate fi cognitive (crește nivelul de informare), afectiv (stimulează
afectele, sentimentele) și comportamental.
Campaniile sunt eforturi coordonate, ample și orientate spre atingerea unui anumit obiectiv sau a
unui set de obiective corelate, care vor permite organizației să atingă, în viitor un scop pe termen lung.
Sunt construite și elaborate pentru a aborda o temă, pentru a rezolva o problemă sau pentru a corecta sau
îmbunătății o situație. Ele ating aceste scopuri schimbând o lege sau o opinie, întărind un comportament, o
lege sau o opinie dezirabile, dar contestate de ceilalți.
1. Coman , Cristina , Relații publice și mass-media, Iași, Editura Polirom, 2000
2. Dragan,I. , Paradigme ale comunicării de masă, Editura Șansa, Bucuresti, 1996
3. Rus,Flavius Catalin, Introducere în știința comunicării și a relațiilor publice,Iași, Editura
5. Remus ,Pricopie, Relații publice,Curs suport
973
Eseu „Dacă aș fi director...”
PIPP Mucenicu Viorica

Școala Gimnazială nr. 1 Bicazu Ardelean, jud. Neamț
Am putea începe cu unele răspunsuri la întrebarea „- Ce înseamnă să fii director al unei școli ca
aceea în care profesezi?”
Directorul este un manager iscusit, un superior în a cărui subordine se află mai mulţi sau mai puţini
profesori, în funcţie de numărul claselor dintr-o şcoală. Directorul este un om sobru, care deţine o funcţie
respectată şi respectabilă şi în a cărui sarcină sunt puse numeroasele şi variatele probleme ale şcolii.
Directorul este omul care menţine o atmosferă plăcută la nivelul relaţiilor dintre colegi în unitatea de
învăţământ pe care o conduce.
În aparenţă, acestă temă pare că nu merită să fie luată în discuţie şi care, tot în aparenţă, nu prezintă
niciun element de singularitate, fiind încărcată de povara rutinei zilnice, atunci când noi, unele cadre
didactice nu am aspirat la funcția de director sau nu am experimentat practica pe care o presupune această
funcție.
Şi totuşi, ar trebui ca fiecare dintre noi, mai ales după câțiva ani în care am profesat ca și cadre
didactice și nu de puține ori am considerat unele decizii ale directorilor mai puțin potrivite pentru situațiile
apărute în școală, să ne adresăm întrebarea: ce decizii am fi luat noi în astfel de situații sau ce aș face eu
„Dacă aș fi director?”
A fi director înseamna să întruchipezi un personaj destul de important într- o poveste atât despre
educaţie, cât și despre moralitate, despre individualism, despre relaţiile interumane, despre corectitudine,
un personaj caracterizat prin străduința de a fi şi a rămâne om atunci când deţine funcţia, prin felul în care
reuşește să trăiască o viaţă care, în anumite împrejurări, nu- i mai aparţine în totalitate.
Plecând de la aceste afirmaţii, precum şi de la titlul acestui eseu, ne punem întrebările: Ce înseamnă
să fii un director bun în adevăratul sens al cuvântului? Este suficient să deţii funcţia şi să îndeplineşti
formalităţile cotidiene? încercând cu mare dificultate, în final, să formulăm unele răspunsuri în jurul
sintagmei „Dacă aș fi director...”
Eu consider că a îndeplini, cu succes chiar, câteva probleme care ţin de organizarea internă a şcolii
nu înseamnă nici pe departe a fi un director bun, ci doar unul pe care natura sau munca asiduă dar și o
viziune clară, desprinsă din realitatea zilelor pe care le trăim, l-a înzestrat cu anumite calităţi
organizatorice.
În primul rând, dacă aș fi director aș manifesta zi de zi aceeași sobrietate și integritate chiar dacă
natura umană ne permite să trecem cu ușurință de la o stare comportamentală la alta în funcție de situația
ivită. Cu toate acestea, aș încerca să- mi mențin un echilibru comportamental, să nu manifest stări
contradictorii, într-o zi să fiu exagerat de veselă, iar în cealaltă foarte nervosă, deoarece lipsa constanţei în
comportament poate dăuna grav funcţiei.
Ca director, în propria mea activitate, aș demonstra că deţin capacitatea de a realiza eu însămi toate
sarcinile pe care le dau subalternilor şi prin că sunt un exemplu în acest sens. De exemplu, dacă voi cere
profesorului de serviciu să fie în şcoală înainte de ora 8, eu trebuie să vin la 7.30, conform regulamentului,
cu excepţia zilelor în care datoria îmi impune să fiu în altă parte decât în şcoală; dacă pretind ca toată
lumea să fie la zi cu semnarea condicii, atunci obligația pe mi- o asum este aceea ca și eu să realizez
această sarcină; dacă pretind seriozitate în ceea ce priveşte realizarea documentelor şcolare, în calitate de
director trebuie să pot prezenta oricând unor profesori debutanţi nişte documente şcolare realizate în mod
exemplar etc.
Atitudinea mea va fi imparţială în relaţiile cu subalternii. Voi evita favorizarea, în vreun fel a
anumitor profesori sau să îi defavorizez pe alţii, cunoscând urmările pe care le pot avea manifestarea
acestor atitudini în relațiile cu colegii. Dacă în timpul serviciului pe şcoală au loc evenimente care perturbă
buna desfăşurare a orelor, consider că toti profesorii care au fost de serviciu pe şcoală în ziua respectivă au
aceeași responsabilitate, nu doar pe unul singur; dacă este interzis ca profesorii să aibă zi liberă, ar fi
normal ca toţi dascălii să fie zilnic în acea şcoală, cu excepţia faptului când predau în mai multe şcoli;
Referitor la învoirile care se practică uneori, voi manifesta rigiditate și accept foarte puține motive pentru
care un cadru didactic nu se poate prezenta la școală pentru a- și desfășura activitatea. În calitate de
974
director susțin sintagma „Școala e școala” iar dacă aș deține pentru o perioadă mai îndelungată această
funcție, m- aș baza pe acei colegi care împărtășesc aceleași idei referitoare la menirea școlii.
Toate aceste opinii sunt extrase din realitatea pe care o trăiesc, o simt şi o gândesc în fiecare zi,
răspunsuri care îmi dau speranţa că într-o zi lumea în care trăim va avea ca ideal major onestitatea,
corectitudinea, respectul faţă de celălalt şi respectul faţă de sine.
975
UN PROIECT DEVENIT TRADIȚIE
de Muica Violeta
profesor, Liceul Tehnologic „ Școala Națională de Gaz”, Mediaș
E luna mai. E primăvară iar pe dealurile transilvane și, ca în fiecare an din ultimul sfert de veac,
pâlcuri de elevi de școală gimnazială se îndreaptă hotărâți spre SNG, cum este cunoscut în zonă Liceul
Tehnologic „Școala Națională de Gaz” din Mediaș. Motivul : începe Petroliada!
Născut din dorința de a face cunoscută oferta educațională a liceului, „Turneul claselor a VIII-a”-sau
„Petroliada”- a împlinit în mai 2017 frumoasa vârstă de 25 de ani. E mult? E puțin? Cu siguranță,e o vârstă
venerabilă pentru un Turneu care, între timp, a devenit suficient de cunoscut și apreciat în zonă încât să fie
motiv de însuflețite comentarii pentru elevii de clasa a VIII-a care participă și de măndrie pentru cei care
câștigă.
Competiția este strânsă și, trebuie să recunoaștem, cere nu doar o bună pregătire a participanților, ci și
abilități de muncă în echipă, fiindcă majoritatea concursurilor necesită participarea unor echipaje de 2-3
elevi din fiecare școală.
Scopul principal al acestui eveniment este de a oferi viitorilor liceeni posibilitatea de a veni în contact
direct cu ceea ce înseamnă a fi elev la SNG. Dincolo de acest obiectiv major, însă, se regăsește un aspect
demn de menționat: promovarea unității în diversitate și încurajarea cooperării între membrii echipei școlii
și/sau a echipajului din concurs.
Turneul este structurat pe două secțiuni majore: concursurile teoretice și competițiile sportive. Fiecare
școală gimnazială își înscrie echipa formată exclusiv din elevi de clasa a VIII-a, care pot participa la unul
sau mai multe concursuri teoretice și competiții sportive. Cea de-a 25-a ediție din 19-20 mai 2017 s-a
bucurat de participarea a 12 școli gimnaziale, a derulat 19 concursuri teoretice, dintre care amintim:creație
literară,creație plastică, matematică, limbi moderne (engleză, franceză și germană), chimie, geografie,
istorie, informatică, fizică și a fost un bun prilej pentru membrii echipajelor de concurenți să se
familiarizeze cu laboratoarele, amfiteatrele sau CDI-ul liceului.
Competițiile sportive de șah, cross, fotbal, baschet, handbal se desfășoară pentru echipe de băieți și de fete,
iar entuziasmul susținătorilor din tribune la fiecare meci este greu de descris. Participarea la fiecare
concurs sau competiție aduce un punct școlii de proveniență, iar premiile 1, 2 și 3 adaugă alte puncte
efortului colectiv.
Toate acestea sunt contabilizate și afișate în timp real, iar dorința elevilor de a se înscrie la cât mai multe
concursuri și, de ce nu, de a câștiga, contribuie la conștientizarea valorii individuale în cadrul unei echipe.
Pentru elevii Școlii Naționale de Gaz, de asemenea, Turneul înseamnă implicare și muncă în echipă.Mulți
dintre ei sunt foști participanți la edițiile anterioare, care acum ajută la pregătirea concursurilor sau sunt
ghizi ai colegilor mai mici.Își aduc și ei aminte de emoțiile trăite cu câțiva ani în urmă, dau sfaturi sau
explicații, îi consolează sau felicită pe participanți.Este o bucurie și o mândrie pentru ei să își revadă
colegii mai mici din școala gimnazială și să spună: “ acum sunt sng-ist”.
La finalul celor 2 zile, membrii echipajelor câștigătoare ale fiecărui concurs sunt premiați, iar școala cu cel
mai mare punctaj câștigă Trofeul turneului.Este un moment de sărbătoare, o zi de bucurie colectivă, care
rămâne peste ani ca simbol al unității și reușitei unui efort comun.
Este în același timp o călduroasă invitație adresată viitorilor liceeni de a deveni membri ai marii familii
SNG.
976
Prof. Muntean Larisa-Patricia
Marketingul în şcolile românesti pare să fie o noutate. Şcoala începe să sufere din cauza lipsei clienţilor şi
lipsei serviciilor educaţionale diversificate.
Cum putem folosi marketingul în acest scop? Cum analizăm piaţa şi cum ne construim un plan de
marketing? La ce ne folosesc toate acestea?
Realizarea unei strategii de marketing urmăreşte cunoaşterea cât mai exactă a pieţei muncii şi a
nevoilor beneficiarilor sistemelor de instruire, a nivelului lor de satisfacere, dar şi a competitorilor, a
furnizorilor de educaţie.
Comunicarea şi crearea imaginii instituţiei de învăţământ pe piaţa – prin intermediul relaţiilor publice
şi publicităţii – în cadrul strategiilor de marketing constituie un obiectiv deosebit de important, deoarece
contribuie fundamental la creşterea numărului de solicitări de servicii specifice prestate, dar şi a calităţii
percepute a acestora. În termeni de marketing, în promovare sau relaţii cu publicul, directorul este cea mai
importantă persoană. Directorul este personificarea şcolii, şi a direcţiei pe care doreşte să meargă. El are rolul de
a descrie misiunea şcolii ca expresie a intenţiei şi locului în comunitate şi pe scena educaţiei, în general.
nevoie de sprijinul echipei de management din şcoală.
Alături de școală, care asigură maxima comunicare ȋntre generații, familia și comunitatea au o
deosebită valoare ȋn formarea personalității copilului.Parteneriatele dintre școlii, familii și comunități pot:
ajuta profesorii ȋn munca lor, perfecționa abilitățile școlare ale elevilor, ȋmbunătăți abilitățile educaționale
ale părinților, dezvolta abilitățile educaționale ale părinților, dezvolta abilitățile de lideri ale părinților,
conecta familiile cu membrii școlii și ai comunității, stimula serviciul comunității și suport familiilor, crea
un mediu mai sigur ȋn școli. Motivul principal pentru crearea unor astfel de parteneriate este dorința de a
ajuta elevii să aibe succes la școală și mai târziu, ȋn viață.
Pe lângă acest aspect o importanță majoră o au și factorii de mediu. Starea socială sau nevoile speciale
ale copiilor pot determina apetitul sau dezinteresul față de educație.
Prestigiul școlii trebuie să aibă o temelie solidă clădită pe muncă, dăruire, onestitate, dragoste față de
copii, a multor generații de cadre didactice. Astfel, ȋn opinia publică suntem cunoscuți ca o școală ,,bună’’,
ȋn care elevii dobândesc cunoștințe temeinice care ȋi situează pe primele locuri la olimpiadele școlare, la
evaluările naționale, la admiterea ȋn liceele de prestigiu, la competițiile sportive.
Activitățile extracurriculare precum: excursiile fixează cunoștințele pe care elevii le dobândesc, la
clasă; serbările cultivă ȋnclinațiile artistice, dorința de a ȋnvinge timiditatea, stimulează independent ȋn
acțiune, prin competiții sportive manifestarea aptitudinilor motrice, fair playul.
nostri și vom satisfice aceste nevoi ȋntr-o manieră ,,profitabilă’’ trecând prin cunoștințele și abilitățile din
La stabilirea valorii, ȋn cazul marketingului educația trebuie să țină cont de calitatea actului
educational, de investigațiile făcute ȋn asigurarea unor bune condiții de desfășurare a activității, de calitatea
profesorilor care susțin educația. Adevărata valoare a unei școli se stabilește la sfârșitul perioadei de
școlarizare, ȋn funcție de rezultatele și performanțele de care sunt capabili absolvenții școlii respective.
Bibliografie:
2. Revista CARIERE
București, 2014
977
Empatia – cartea de vizită a omului modern
Prof. Aura Munteanu

Școala Gimnazială „Alecu Russoˮ, Iași, jud. Iași
În luna ianuarie, mai exact pe 15 ianuarie, de ziua

poetului național – Mihai Eminescu – am avut o
activitate, numită Empatia – cartea de vizită a omului
modern. Activitatea s-a desfășurat la clasa a VI-a B, de la
Școala Gimnazială „Alecu Russoˮ din Iași.
Scopul acestei activități a fost de conștientizare a
elevilor a acestei forme de cunoaștere a altuia, definiție
dată de Dicționarul Explicativ al Limbii Române.
Activitatea a cuprins mai multe secțiuni. Prima dată,
am discutat cu elevii despre ce înseamnă empatie, ce
înseamnă să fii empatic. Apoi, le-am arătat elevilor
diverse fețe, care exprimau sentimente. I-am rugat pe
elevi să numească sentimentul și să dea un antonim al
acestui sentiment. După acest moment, am jucat cu elevii jocul „Spune ce simt!ˮ. Elevii au venit în față, au
tras câte un bilețel și apoi trebuia să mimeze sentimentul care era scris pe bilețel: emoție, furie, tristețe,
bucurie etc. Penultima secțiune a fost numită „Bagheta adevărului!ˮ În grupuri de câte patru, elevii
învârteau un creion și spre cine arăta vârful, trebuia să spună ce anume l-a supărat. Unii au vorbit despre
diverse situații, alții despre chiar colegii de clasă. Dacă făcea referire la un coleg, colegul trebuia să
accepte în liniște opinia celuilalt. Astfel, elevii au aflat lucruri interesante unii despre alții. Aceste joculețe
au fost preluate și adaptate de pe site-ul http://www.qbebe.ro/coltul_cu_activitati/3-
5_ani/5_activitati_care_sa_iti_invete_copilul_empatia. La final, elevii au realizat un poster cu
caracteristice ale empatiei. Posterul elevilor și câteva poze de la activitate au fost expuse la intrarea
profesorilor.
După ce s-a terminat activitatea, le-am cerut cerut elevilor un feed-back. Iată câteva răspunsuri:
 Pentru mine a fost o plăcere să particip la această activitate, datorită activităților utile prezentate.
(Alexandra)
 Mie mi-a plăcut această activitate, deoarece nu aveam curaj să le spun copiilor ce nu îmi place le ei.
(Ioana)
 Mi-a plăcut activitatea de astăzi, pentru că a fost interesantă și am putut comunica mai mult unii cu
alții. (Matei)
 Mie mi-a plăcut pentru că am râs mult și am aflat pe cine supărăm și de ce. (Elisa)
 Mie mi-a plăcut activitatea de azi, deoarece am putut să ne spunem problemele fără să fim întrerupți de
nimeni. (Ștefan)
 Mie mi-a plăcut această activitate, deoarece ne-am aflat defectele și pe parcurs sper că le vom remedia.
(Teona)
Elevii au învățat din această activitate că uneori îi pot supăra pe alții, fără să-și dea seama. Mulți
dintre ei și-au dat seama de defectele lor și au promis că vor încerca să le amelioreze. De asemenea, elevii
au conștientizat că emoțiile celuilalt nu sunt de trecut cu vedere. Elevii au înțeles că de cele mai multe ori,
cel de lângă noi trebuie ajutat dacă suferă, pentru că mâine poate fi el în locul lui. Empatia este importantă
în zilele noastre, într-o societate în care se vorbește tot mai mult de individualism. Omul contemporan este
prins cu problemele sale, este prins de tehnologie și uită, de cele mai multe ori, că există și oameni care
suferă și care trebuie ajutați.
978

Prof. Munteanu Daniela
Şcoala Gimnazială ,,Ion Băncilă,, + ,, Nedelcu Chercea- Brăila
,, Şcoala este libertatea de a merge ajutat şi îndrumat."- Claudiu Ovidiu Tofeni ,

(Alfabet din Viaţă).
Şcoala este locul în care se continuă şi se definitivează într-un cadru organizat munca începută în casa
părintească. În alegerea şcolii pe care ne dorim să o urmeze copilul ţinem cont în mod deosebit de imaginea
acesteia. Ce este de fapt imaginea unei şcoli? Cum se naşte ea şi cum poate fi acualizată permanent în
funcţie de cerinţele unei societăţi aflate într-o continuă schimbare?
Imaginea unei şcoli se naşte prin organizarea unei campanii de promovare a acesteia de către o echipă
managerială performantă. Succesul depinde de stabilirea unor obiective realiste în raport cu un buget, ce să
susţină direcţiile de evoluţie ale instituţiei. Echipa managerială are nevoie de sprijinul colectivului de cadre
didactice pentru realizarea actului didactic de calitate şi de personalul nedidactic, auxiliar pentru organizarea
şi susţinerea acestuia. Această echipă nu se formează peste noapte ci în timp prin conturarea relaţiilor dintre
membrii colectivului plecând de la respect şi comunicare.
Fiind un furnizor de servicii este necesar, să îşi stabilească un grup ţintă, tipul de mesaj destinat acestuia,
canalele de transmitere a mesajului. Spre exemplu pentru constituirea claselor de primar se pot realiza
materiale de tip filme, pliante care să prezinte momente din ,,viaţa şcolii,, la întâlniri cu copii de grădiniţă şi
cu părinţii acestora. Pentru păstrarea elevilor la clasele de gimnaziu se pot desfăşura ore de către profesori în
colaborare cu învăţătorii claselor de primar. Rezultatele acestui demers se observă la nivelul claselor de elevi
care sunt mai bogate numeric.
De asemeni este necesar ca echipa managerială, să pună accent pe perfecţionarea permanentă a cadrelor
didactice şi aplicarea cunoştinţelor dobândite în demersul didactic susţinut de acestea. Activitatea de la orele
de curs trebuie completată permanent prin activităţi extracurriculare care să pună în evidenţă creativitatea
elevilor, să ridice nivelul de disponibilitate a unui număr cât mai mare pentru participare, să implice părinţii
acestora şi cât mai mulţi reprezentanţi ai instituţiilor ce pot furniza informaţie utilă. Se conturează astfel un
calendar al activităţilor educative propuse atât la nivelul şcolii cât şi la nivelul claselor de elevi.
Prin aceste activităţi se poate transmite un mesaj clar privind nivelul de deschidere către comunitate,
respectarea şi conservarea tuturor valorilor şi tradiţiilor specifice, promovarea respectului pentru diversitate şi
implicit incluziune. Desfăşurarea de serbări, vizite, excursii, campanii de voluntariat, simpozioane,
participarea la concursuri şi olimpiade reprezintă căi de promovare a imaginii şcolii la nivel local, judeţean şi
naţional. Prin accesarea unor proiecte cu fonduri europene se poate conecta ,, viaţa şcolii,, la valorile oferite
de instituţii omoloage din alte state. Prin intermediul CDŞ-urilor se poate realiza o personalizare a
demersurilor instituţiei de îmbunătăţire a imaginii.
Utilizarea sit-ul şcolii, reţelelor de socializare pentru transmiterea rezultatelor acestor activităţi poate
îmbunătăţi comunicarea cu elevii, părinţii, se poate promova viziunea şi obiectivele şcolii. Elaborarea,
administrarea şi analiza de chestionare, afişarea informaţiilor utile, afişarea în locuri vizibile a rezultatelor
activităţilor reprezintă un semn de respect pentru valorile umane şi pot duce la îmbunătăţirea imaginii şcolii.
Pentru derularea activităţii în bune condiţii este necesar să se actualizeze în permanenţă baza materială a
şcolii pentru a se crea un mediu prietenos şi atractiv pentru elevi. Echipa managerială are un rol important în
atragerea sponsorilor care pot susţine demersurile cadrelor didactice şi duce la îmbunătăţirea bazei materiale.
În concluzie imaginea unei şcoli se conturează prin colaborarea permanentă între mai mulţi factori: echipa
managerială, cadrele didactice, părinţii elevilor, comunitate şi se traduce prin succesul elevilor săi.
Surse de informare:
-https://www.scribd.com/doc/208940869/Comisia-Pentru-Imaginea-Scolii;
- https://www.didactic.ro/materiale/33735_promovarea-imaginii-scolii ;
979
Prof. inv. primar: Munteanu Elena

Scoala Gimnaziala “Vasile Voiculescu”
Com. Parscov, Jud. Buzau
Se poate afirma ca existenta unei vieti monahale sustinute pe aceste locuri a atras dupa sine si
dezvoltarea invatamantului. Fiindca, la inceputuri, copiererea de manuscrise cu caracter religios presupunea,
neaparat, existenta unor scoli in care sa se invete scrisul si cititul. Iar acestea au existat mai intai in manastiri
si abia mai tarziu la bisericile din sat pana in 1832, cand incepe sa capete contur in toata Tara Romaneasca,
invatamantul primar de stat.
Existenta unei activitati scolare, a stiintei de carte in zona Parscovului inainte de secolul al XIX – lea,
este dovedita de faptul ca aici, pe aceste meleaguri, s-a inregistrat in decursul vremii un numar foarte mare
de <<scriitori de acte>>.
Fara <<stiutorii de carte>> documentele funciare ale secolelor al XV – lea – al XVIII – lea n-ar fi prins
viata. Cuvantul scris a avut mare putere asupra oamenilor.
In prima jumatate a secolului al XVI – lea si la Parscov existau persoane care cunosteau si foloseau
limba si scrierea slavona. Astfel, documentul dat lui Tatul vataf si altora din Parscov de Neagoe Basarab, la
13 aprilie 1515, era scris de ispravnicul Tetiu din Pacleni, primul scriitor buzoian al unui act slavonesc ajuns
pana la noi.
In anul 1904 a fost construita noua scoala din Parscovul de Jos, pe un teren in suprafata de 1,5 ha aflat
in proprietatea statului si dat in primire pentru scoala in 1903. Modul cum s-a ridicat noua constructie este
descris plastic de Vasile Voiculescu intr-una din primele sale scrieri.
Scoala mare din Parscov s-a ridicat intre anii 1962 – 1964, pe strada Garii, fiind construita din
fondurile statului si din contributia baneasca a locuitorilor.
Dupa anul 1989 au avut loc schimbari importante atat in structura invatamantului cat si in privinta
planului de invatamant, programelor si manualelor.
La 15 septembrie 1994, cu ocazia aniversarii a 30 de ani de la inaugurarea localului, scoala din Parscov
primeste numele poetului Vasile Voiculescu. Scoala are o colectie muzeala (carte bisericeasca veche, obiecte
de interes arheologic si documente). Biblioteca scolara, functionala, are 6500 volume.
Dintre miile de elevi ce au pasit pragul scolilor parscovene in ultima jumatate de secol, multi, foarte
multi au devenit astazi specialisti in diferite domenii de activitate. Este, desigur meritul lor si al familiilor
care i-au ajutat. Totusi socotim ca o contributie importanta la orientarea si formarea lor profesionala au adus-
o colectivele de invatatori si profesori, care de-a lungul anilor de scoala au fost alaturi de ei.
Intr-un interviu din anul 2000, Andrei Plesu evoca copilaria traita la Parscov, unde contactul direct cu
natura si toate trairile s-au constituit in experiente care i-au ramas pentru toata viata.
In urma procesului de reabilitare, scoala dispune de sali de clasa si laboratoare moderne, precum si de
un centru de documentare si informare, unde elevii, cadrele didactice si parintii vin cu placere pentru a-si
imbogati orizontul stiintific si cultural, unde se pot dezvolta prin mijloace moderne, unde pot comunica si
desfasura activitati interculturale si de egalizare a sanselor. Este locul care incita la lectura, este un centru de
resurse pluridisciplinare, documentare care pune la dispozitia doritorilor toate informatiile necesare
desfasurarii activitatii scolare sau largirii orizontului cultural al elevilor, furnizand documentele necesare
informarii scoalare si profesionale a elevilor in vederea integrarii lor socio – profesionale. Centrul de
documentare si informare nu este doar locul in care sunt pastrate documentele, el este in acelasi timp si locul
de desfasurare al anumitor activitati de initiere, in cautarea de informatii si a altor tehnici de documentare:
utilizarea dictionarelor, enciclopediilor, a fisierelor de informatie, luarea de notite, realizarea fiselor de
lectura, conceperea de fise tematice. Acest spatiu exista pentru elevi, pentru comunitatea educativa si pentru
comunitatea locala.
Informatizarea scolilor, utilizarea calculatorului, softurilor si instrumentelor din format ce in procesul
de educatie reprezinta, si continua sa reprezinte, una dintre solutiile raspuns ale sistemului nostru de
invatamant la solicitarile societatii de azi si de maine. Scoala Gimnaziala “Vasile Voiculescu”, este implicata
in proiectul de succes DIGITALIADA, prin intermediul caruia elevii invata cu mai multa eficienta si reusesc
intr-un procent mai mare sa dobandeasca propriile strategii si metode de a invata sa invete, atunci cand
980
tratati de profesori ca parteneri. Constientizarea invatarii oferite de tehnologiile informatice computerizate

face ca instruirea facilitata de acestea sa reprezinte nu doar un simbol al modernitatii in educatie, ci un efect
ce se impune fara posibilitatea de a nu fi acceptat.
Din perspectiva carierei, nu cred ca poate spune cineva ca nu mai are de invatat, ca este atotstiutor, ci
dimpotriva, trebuie sa credem ca suntem intr-o permanenta lupta cu noi insine, pentru a evolua si a creste
frumos in continuare.
981
Cat conteaza imaginea scolii?
Profesor Munteanu Gheorghe

Liceul Tehnologic Turceni
Raspunsul la aceasta intrebare ne va conduce la ideea ca formarea imaginii scolii constituie o prioritate a
parteneriatului scoala-elevi-parinti.
Plecand de la lucrul de la sine recunoscut, ca orice parinte cauta pentru copilul sau o scoala cu o imagine
buna trebuie inteles si faptul ca imaginea unei scoli se constituie foarte greu, se promoveaza usor, daca
utilizezi parghiile corecte si se poate distruge foarte usor daca apar disfunctii si nu le tratezi la timp.
Dintre actiunile de promovare a imaginii scolii putem mentiona (fara a avea pretentia ca sint toate ci
doar cateva ) pentru o dezvoltare durabila:
- difuzarea informatiilor cu privire la oferta educationala(curriculara sau extracurriculara, extrascolara),
proiecte edecationale, rezultate scolare;
- parteneriate optime cu agentii locali comunitari(primarie, biserica, spital, politie, parinti, agenti
economici, case de cultura, cluburi ale elevilor, Palate ale copiilor s.a) prin care se promoveaza actiunile
desfasurate in comun;
- consilierea elevilor din gimnaziu, liceu, scoala profesionala in scopul orientarii scolare si profesionale ;
- consilierea psihopedagogica a elevilor in cadrul cabinetelor psihopedagogice;
- utilizarea diverselor surse informationale(presa-scrisa, TV, radio, internet);
- folosirea la capacitate maxima a intalnirilor cu parintii(sedinte, intalniri nonformale, lectorate) pentru a
comunica rezultate si populariza actiuni;
- marcarea zilelor importante din viata scolii, comunitatii si chiar ale poporului prin activitati comune, as
mentiona aici Ziua Liceului(6 decembrie,), 1 Iunie, Ziua Unirii, Ziua Educatiei, Ziua Tolerantei, 8 Martie,
serbarile de Craciun, festivitatile de deschidere si inchidere ale anului scolar.
In ultimii ani evolutia tehnologiei, marirea orizontului informational, cresterea cantitatii, mijloacelor
mass-media si multi-media, a determinat sporirea atentiei catre popularizarea scolii prin sectorul
informational.
Astfel articolele publicate de elevi si profesori in revista scolii ,,Excelsior”, articolele publicate de catre
profesori in ziare sau reviste educationale, pe site-ul scolii sau pe reteaua de socializare ,,Facebook”,
conduc la o crestere a vizibilitatii scolii.
Trebuie mentionate eforturile comunitatii locale care promoveaza actiunile desfasurate impreuna cu
elevii scolii(de ecologizare, culturale sau artistice) prin ziarul local, prin radio sau TV in interviurile cu
doamna primar Cilibiu Cristina; prin articole scrise in ziarele judetene/nationale si in acest fel se
contribuie la mentinerea si promovarea unei bune imagini a scolii.
Totodata popularizarea sustinerii scolii de catre Consiliul Local prin finantarea cu premii a elevilor
merituosi prin trimiterea elevilor cu rezultate deosebite in tabere de dezvoltare personala, prin construirea
unui compus scolar unic la nivel de judet, prin amenajarea de ateliere scoala, aduce un plus de imagine si
da o nota de culoare in relatia de parteneriat a scolii cu agentii comunitari locali.
Bineinteles ca toate acestea asa cum le-am mentionat mai sus nu pot fi facute fara sa ai elevi, profesori
si consilieri educativi implicati; datorita unei bune imagini pe care o au si multi dintre dascalii scolii ,nu au
fost probleme, pana acum in realizarea planului de scolarizare.
982
Structura procesului de învățămât
PROF. Munteanu Hermina

Gradinița cu program normal Mărunțișu
Procesul formativ - educativ este conceput, îmbinând pe parcursul întregii perioade, învăţarea socială cu
cea perceptiv-cognitivă şi cu jocul, în vedere pregătirii copiilor pentru integrarea cu succes în activitatea de
tip şcolar.
Actualizarea învăţământului în ţara noastră devine o cerintă urgentă pentru dezvoltarea societăţii, ceea
ce înseamnă că toate componentele învăţământului: obiective, conţinut, forme de organizare, mijloace,
metode, relaţii pedagogice trebuie îmbunătățite. Procesul de învăţământ este un sistem, un ansamblu de
elemente de interacţiune care funcţionează ca un tot, concurând la realizarea unui scop, are deci o finalitate,
dispunând de capacitate de reglare.
Actualizarea urmareşte:
a) reducerea decalajului dintre educaţie - dezvoltarea socială;
b) depistează mijloacele pedagogice necesare perfecţionării educaţiei;
c) stabileşt e relaţii optime între elementele specifice sistemului de învăţământ;
Dezvoltarea individului este rezultatul a două procese fundamentale și a interrelaționării acestora:

dezvoltarea biologică și maturizarea, pe de altă parte educația și socializarea. Acestea două se leagă înte
ele atât din punct de vedere al moștenirii genetice cât și dimensiunea naturală la nivelul structurilor
anatomice si neuro-psiho-fiziologice.
Socializarea o putem defini ca un proces de integrare și adaptare a individului la condițiile sociale dar și de
modelare a personalității. Pe parcursul vieții devine un actor treptat alacesteia, asimilându-i normele,
valorile, credintele, atât al scolii, familiei, profesiei, etc., a produselor culturale care îi permit convietuirea
în societate.
„Copilul este un participant activ al propriei sale formări; el acţionează , întreabă, vorbeşte stimulat de
educatoare. Fiecare copil trebuie să participe la activitate pe mai multe planuri: obiectual, mental, verbal.
În planul zilnic de grădiniță un loc important îl are activitatea cu toată grupa , datorită modului de
organizare și a caracterului său. Noile cerințe ale curriculumului pune bazele dezvoltării armonioase , și
pregătirea pentru școală .
Dezvoltarea însemnând maturizare, fizică, psihică, emoțională .( Drăgan , 1990 , 42 - 53)
“Omul complet competent ” trebuie sa fie activ , să fie maleabil cu modificările survenite în viață,
depășind obstacolele pe tot parcursul existenței sale .Copilul care face față obstacolelor devine un luptător
cu sine pregătit pentru orice situație. Sistemul şcolar traditional în țara noastră predomină de aceea au fost
introduse o serie de tehinci care ajută procesul de instrucție .
Cum ne instruim oare copiii? răspunsul vine odată cu de tehnicile de instruire tehnicile pe care le
întalnim des in literatura de specialitate. S-a demonstrat că intre aptitudini şi creaţie ca proces al actului
creator depinde de factorii care ţin de efortul propriu şi condiţiile oferite de mediul în care se desfaşoară
educaţia. Prima treaptă face referire la formarea şi dezvoltarea capacităţilor creatoare ale gândirii proprii ,
iar treapta următoare se realizează prin stimularea creativităţii. Creativitatea dar și nivelul acesteia , crește
datorită activităților pe care le desfășurăm în grădiniță, datorită materialelor, a situațiilor ce se declanșează
în momentul trasării sarcinilor, copiii fiind bombardați cu informații în sensul pozitiv. Educatoarea se
pregătește pentru a mediatize conflictele, și pentru a fi un moderator între preșcolar și lumea
înconjurătoare. Nivelul de pregătire a capacităţilor creative se găsesc în grădiniţă, prin diversele activităţi
983
de predare învăţare , iar rezultatele diferă de calitatea acţiunilor insructiv –educative. Educatoul trebuie să
fie pregătit pentru a îndeplini rolul de mediator între preşcolar şi lumea din jurul lui.
Datorită cercetări, psihologice si pedagogice, sunt scoase la lumină o multitudine de posibilităţi pentru a
nu fi îngrădită gândirea copilului. ”Pentru a stimula creativitatea, în opinia lui I. E. Arnold , trebuie
întreținute funcțiile creatoare ale gândirii, acesta recomandând:
- să notam ce va răspunde copilul într-o situație nouă.
- să facem jocuri prin care ne imaginam situații noi ( schimbăm finalul unei povești sau ce am face în locul
unui personaj).
- anticiparea sau ghidarea copilului pe parcurs “( Todea, 1991,15 )
Munca pe echipe, are rezultate mult mai rapide, multitudinea de raspunsuri duc către un timp redus de
munca, concurența, întrecerea, spiritul de echipă duc la rezolvarea problemei. Din punct de vedere al
pedagogiei, important este nu numai rezultatul, ci mai de grabă modul în care sunt rezolvate problemele
( negociere, liderul, implicare).
Pentru a activa creativitatea lăsăm frâu liber imaginației fără a fi influențați copii de cadrul didactic.
984

Prof. inv. primar Munteanu Iuliana
Școala Gimnazială nr. 39 „Nicolae Tonitza” Constanta

școli deschise și școli închise față de comunitate, iar efectele acestei atitudini sunt resimțite în primul rând
de profesorii care deleagă parțial sau preiau întru totul responsabilitatea formării pentru viață a copiilor,
apoi de elevii care sunt expuși sau nu stimulărilor complexe de tip educativ-societal, dar și de părinții care
își văd contribuția valorizată sau respinsă de către școală.
cum.
emoțională, estetică, fizică a elevilor. Imaginea instituțională este importantă și se completează cu rezultate
cuantificabile (număr de absolvenți, performanțe, integrare în muncă sau în alte structuri de învățământ și
de elemente ale culturii organizaționale ce țin de mituri, eroi, simboluri, modele comportamentale,
ritualuri, ceremonii.
deziderat este indicat să se creeze în școală o atmosferă primitoare și expresivă, plasând la vedere materiale
realizeze proiecte comunitare în care să fie implicați elevii. Pagina web și revista școlii au de asemenea un
rol important în promovarea imaginii școlii în comunitate.
Caracteristicile campaniilor de succes privind imaginea scolii
◄ monitorizarea si evaluarea continua pentru a vedea ce functioneaza si unde trebuie facute eforturi
suplimentare;
985
O campanie de succes trebuie sa aiba o latura educativa . Intotdeauna aceasta trebuie sa lumineze
publicul ei, oferindu-i o perspectiva diferita despre ceva ce stia deja sau credea ca stie.
eficacitatea campaniei. Astfel, daca se doreste ca femeile din tarile din lumea a treia sa-si vaccineze copii,
campanile pot atinge rezultatul dorit daca doctorii si serul sunt deja disponibile inm sat.
faza de educare si de oferire de suporturi materiale, la instituirea de legi pentru acordarea de amenzi pentru
nesupunere.
mesajului, nu numai pentru ca oamenii uita, dar pentru ca apar si membri noi in publicul –tinta.Sustinerea
ajuta la intensificarea puterii mesajului,pentru ca extinde aria de acoperire a mesajului, care este supus si
de oameni din afara unitatii scolare.
schimbare de comportament s-a produs, cand s-a produs si pentru ce public.
Bibliografie selectiva:
1. Coman, Cristina, Relatii publice si mass-media, Iasi, Editira Polirom,2000

2. Dragan,I., Paradigme ale comunicarii de masa, Editura Sansa, Bucuresti, 1996
3. Rus, Flavius Catalin, Introducere in stiinta comunicarii si a relatiilor publice, Iasi, Editura Institutului
European,2002
4. McQuail, Denis, Windahl, Seven, Modele ale comunicarii, Bucuresti, Editura Comunicare.ro, 2004
5. Remus, Pricopie, Relatii publice, Curs support
986
ÎN OGLINDA TIMPULUI…
Profesor Munteanu Mariana

Liceul Tehnologic Iancu Jianu
„Niciodată să nu uiţi de inima ta…”

Tudor Chirilă, Scrisoare pentru liceeni
În jurul noţiunii de timp sunt multe de spus…

Pot fi acuzată de nostalgie, pot fi acuzată că văd totul prin ochii sufletului, dar, cine nu recunoaşte că
anii de liceu i-au marcat existenţa are o problemă de sinceritate. Gândindu-mă la aceasta, am hotărât, în
urmă cu vreun an, să fac o lecţie deschisă la dirigenţie, o lecţie prin care să pun faţă în faţă două generaţii
de elevi.
Argumentul a venit de la sine… Ascultând împreună cu elevii mei din clasa a XI-a un cântec vechi, dar
îndrăgit, al lui Dan Spătaru, mi-am dat seama că răspund pozitiv provocării pe care aveam să le-o lansez şi
atunci mi-am spus: dacă, pentru totdeauna, ”un crâmpei din viaţa noastră” a rămas aşezat undeva, într-o
bancă de aici sau de-aiurea, atunci activitatea noastră se justifică.
Mi-am dorit această lecţie pentru ca elevii de azi să vadă care erau valorile generaţiei noastre (a
părinţilor lor), iar noi, cei de altădată, să nu uităm care sunt provocările pe care le au în faţă elevii de astăzi.
Lecţia nu s-a constituit într-o pledoarie pentru şcoala de altădată sau pentru cea de acum, nu am considerat
că ar trebui elogiat sau hulit nimeni. Fiecare generaţie a avut beneficii şi dificultăţi în faţă. Prin această
lecţie am încercat doar să luminăm câteva aspecte, fără a avea pretenţia de a epuiza subiectul, am
considerat că este important să încercăm să atragem atenţia.
Lecţia a fost pusă în practică la începutul lunii mai, toată lumea a văzut-o, eu vreau doar să vă împărtăşesc
ceea ce am constatat în urma acesteia şi ecoul pe care l-a avut sau nu în rândul consătenilor noştri… de
toate vârstele.
Am început prin a forma patru grupe de elevi care să reprezinte cele două generaţii. Încă de la prima
mea comunicare legată de tema lecţiei, am auzit multe glasuri care spuneau:
„- Doamna, noi vrem să fim cei de altădată, să ne luăm uniforme, cordeluţe…” Când am avut surpriza
extrem de plăcută să am o fetiţă îmbrăcată în uniforma creată acum, special pentru lecţie, atunci mi-am zis:
„ Ei ştiu câte ceva despre acestea şi le place!”
Fiecare grupă de elevi a primit drept sarcină să realizeze interviuri cu oameni din generaţia părinţilor
lor, rude sau prieteni; în felul acesta am vrut să provoc implicarea lor în tema aleasă. Şi am reuşit…
Interviurile conţineau întrebări pe care eu le-am considerat esenţiale pentru a realiza o punte între generaţii:
 „Ce îţi aduce în minte cuvântul liceu?”
 „Care sunt colegii şi profesorii de care îţi aminteşti şi de ce?”
 „Care erau libertăţile pe care ţi le ofereau părinţii?”
 „Ce cadouri preţuiai cel mai mult?”
 „Ce preocupări aveai în timpul liber?”...
Elevii au adunat răspunsuri surprinzătoare pentru ei, răspunsuri de suflet pentru noi... De exemplu,
cuvântul liceu te poate duce cu gândul la prietenie, dragoste, responsabilitate sau superficialitate; colegii de
care îţi aduci aminte sunt colegii de bancă, colegii amuzanţi… - cu această ocazie am reîntâlnit-o cu drag
pe fosta mea colegă de bancă - ea a răspuns chemării mele şi, pentru aceasta, îi mulţumesc; libertăţile
acordate pe vremuri erau aproape inexistente, se limitau la o plimbare pe stradă, sau „la taină” în faţa
porţii…; referitor la cadouri, elevii au fost uimiţi să afle de la părinţii lor că o carte era darul cel mai de
preţ pentru că nu se găseau…
Cei intervievaţi au fost, la început, reticenţi, apoi amintirile nu-i mai lăsau să se oprească din povestit…
Am primit şi înregistrări ale unor interviuri, mărturii de viaţă impresionante, am simţit în ele dorinţe,
regrete, împliniri… Mulţi oameni din comunitatea noastră au participat cu drag la discuţia pe care noi am
lansat-o. Am avut, la un moment dat, impresia, din ceea îmi povesteau copiii şi din telefoanele pe care le
987
primeam, că suntem în plină „poiana lui Iocan” şi că Ilie Moromete ne priveşte de undeva, de sus, cu un
zâmbet hâtru în colţul gurii…
Pentru ca impactul asupra elevilor să fie real, am invitat şi părinţii şi le mulţumesc din suflet mămicilor
care ne-au fost alături! Emoţia lor a fost vizibilă în timpul lecţiei: încă de la primele versuri ale melodiei
„În rândul patru, banca de la geam…”, lacrimile au început să le curgă pe obraji… Ştiu că, pentru unii,
lacrimile altora pot fi prilej de dispreţ, dar pentru mine acesta este instrumentul prin care se măsoară
trăirea, am căutat întotdeauna să provoc emoţie prin activităţile făcute, sperând că, astfel, oamenii îşi vor
redescoperi sufletul pe care, din ce în ce mai mulţi sunt în pericol să-l piardă într-o lume contemporană
rece…
Am încheiat lecţia dedicând elevilor mei, cu multă afecţiune, o „Scrisoare pentru liceeni”, un text
complex, profund, plin de semnificaţii. Am dorit să le văd reacţia la acest mesaj, iar aceasta mi-a depăşit
aşteptările – fetele, dar şi unii dintre băieţi, aveau ochii plini de lacrimi, ceea ce m-a făcut să conştientizez
că mi-am atins scopul: „Niciodată, să nu uiţi de inima ta…”
Cu speranţa că elevii mei, din clasa a XI-a R, vor urma aceste principii pe cărările vieții, promit că voi
încerca, atât cât vom fi împreună, să le călăuzesc paşii spre tot ceea ce înseamnă frumos, emoţie, simţire…
988
“LA MULȚI ANI, ROMÂNIA!”
Ed. Munteanu Mihaela
Grădinița P. P. Nr. 24, Structura Școlii Gimnaziale ” Dr.Alexandru Șafran” Bacău este în sărbătoare,
“PREȘCOLARII DUC TRADIȚIA MAI DEPARTE” este proiectul inițiat de Doamnele: Ed. Munteanu
Mihaela și Prof. Zatu Maria, care și-au propus prin abordarea acestuia sensibilizarea noastră a tuturor, o
păstrare a „bogățiilor” neamului românesc.
Parteneri în acest proiect ne sunt: Gr. P. P. ”Dumbravă minunată”-Bacău Structura a Școlii “Octavian
Voicu”, Școală Gimnazială “Ion Strat”-Gioseni, Grădiniță P. P. Colegiului Tehnic “Anghel Saligny” –
Bacău, Asociația Județeană De Gimnastică-Bacău.
Folclorul reprezintă oglinda vie a existenţei poporului român, o dovadă grăitoare a străvechii unităţi
culturale a poporului român.
Imensul tezaur folcloric al țării noastre constituie o componentă valoroasă a acestei

moşteniri.Valorificând cu copiii tradiţia folclorică în cadrul diverselor activităţi şcolare şi extraşcolare
realizăm un important act cultural şi educativ.
Prin varietatea folclorului copii pot să cunoască ,să înţeleagă şi să preţuiască mai mult trecutul
glorios al poporului nostru , ocupaţia , obiceiurile, sentimentele , năzuinţele generaţiilor de ieri.
Părinți, bunici și copii vor avea prilejul să urmărească pe scena Teatrului Municipal “Bacovia” Bacău
un remarcabil program de cântece patriotice, precum: Imnul Național, Drum,bun.., Hai să-ntindem hora
mare, Sunt român, român voinic, Noi suntem români, Tu Ardeal, Drapelul, dar și câteva frumoase dansuri
populare și datini de Sărbătorile de iarnă cu specific românesc.
La realizarea acestui spectacol și-au adus aportul cadrele didactice: Ed. Munteanu Mihaela, Prof.
Zatu Maria, Prof. Boca Mirela, Prof. Ichim Nicoleta, Prof.Hongu Aurora, Prof. Alupoaei Sorina,
Prof.Padurarau Andreea, Prof.Beca Adina, Prof.Tabarcea Gabriela, Prof.Untea Cătălina, Prof.Garea Cucu
Maria.
989
BONNE CHANCE POUR TOUJOURS!

Lansare de carte la Liceul Tehnologic Iancu Jianu
Profesor Munteanu Nicolae

Liceul Tehnologic Iancu Jianu
5 decembrie 2017. Iarnă goală… fără zăpadă… nefiresc de caldă… Sărbătorile sunt prin preajmă. În
lumina lor, generozitatea şi sensibilitatea vor rupe ori vor îndesi ceţuri ale inimilor... În peisajul inexorabil,
vine-un Dar de Moş Niculae!
Om drag, ziaristul Marin Traşcă, întors din amintire, alege liceul nostru drept loc al începuturilor noii
literaturi… Două volume de inefabilă proză, absurd contemporană, „El desconocido” şi „Noaptea
strugurilor amari”.
Reîntâlnirea şterge cuvântul ce se risipeşte ca nisipul în furtună undeva, pe plajele „Însoritei Spanii”,
spaţiu al exilului autoimpus…
Îi adresez gânduri, gânduri înşirate pe-o foaie de papirus mai alb decât mine:
Cum societatea, fie ea şi micro-, mă ebluisează bacovian, voi rosti doar câteva gânduri, câteva impresii…
Vă urez, domnule Marin Traşcă, înainte de toate, bine aţi (re-)venit! Ne-a fost dor de spiritul
dumneavoastră onest, ne-a fost dor de omul Marin Traşcă!...
Titlul volumului ce se lansează azi, „Noaptea strugurilor amari”, este, cred, o meta-metaforă; aceea a
strugurilor acri la care, poate că ajungi în cele din urmă, dar constaţi amar că sunt… amari, mai amari
decât fierea, decât însăşi banala existenţă în anonimat. Este cântecul unui pribeag, este o doină a
pribegiei… Dar, oare, nu poţi fi pribeag şi în propria ţară, chiar dacă eşti voluptuos murdar pe tălpile
scăldate în colbul ivirii tale pe lume?!..
Volumul consemnează, ridicând faptul-divers, relatarea, la contemplativ, nu rece, detaşat, ci interior,

implicat. Multiplă valenţă oximoronică a dorului înăbuşit în „douăsprezece boabe” înnodate în barbă…
Sofismul olteanului Marin este, s-ar crede moromeţian-sorescian, dar îmi place să cred că domnul Marin
Traşcă este unic într-o literatură aflată în criza contemporaneităţii absurde…
Stilul auctorial este eclectic, tematica abordată, de asemenea (A nu se uita formaţia jurnalistului!...)…
Aflat în plină etapă a maturităţii împlinite, coapte, autorul se divide în tot atâtea „cazuri” câte sunt
consemnate ori, poate, numai în „douăsprezece”?!...
Acum, există o antagonie între trup şi spirit, dar, oare, nu un „Iona” suntem toţi?!... Sublimul zborului
condorului… Europenizare-tradiţie, globalizare-identitate (ori non-identitate naţională?!...), memorii şi
„contemporaneităţi”, abia vizibil erotism ori sentimentul repugnării acestuia, eseu şi relatare, lumină în
întuneric…
Felicitări şi, dacă-mi permiteţi, mă voi adresa nu în limba lui Cervantes, ci în… a lui Emil Cioran: …
„et bonne chance pur toujours!”…
990
INSTRUMENTE DIGITALE UTILIZATE ÎN PROIECTELE ETWINNING
MUREȘAN ANGELICA,
COLEGIUL TEHNIC ELISA ZAMFIRESCU, SATU MARE
eTwinning este platforma online lansată în anul 2005 de Comisia Europeană, care oferă cadrul ideal
pentru ca dascălii din intreaga Europă să se implice, să comunice, să colaboreze, să deruleze proiecte
împreună, dar și să facă parte dintr -o co munitate de învățare.
Acțiunea eTwinning promovează colaborarea între școlile europene, prin utilizarea TIC, prin oferirea de
suport și exemple de bună practică.
Locul unde se întâmplă învățarea și colaborarea în Twinning îl reprezintă Portalul eTwinning, care este
disponibil în 26 de limbi. În acest moment, pe eTwinning sunt înregistrați 330999 de profesori, 146585 de
școli și 44079 de proiecte.
Am ales să prezint cateva instrumente care sunt folosite cu succes în activitățile de învățare online, dar și
în proiectele eTwinning:
Instrumentele Google
Sunt instrumente online pentru crearea de documente, foi de calcul, prezentări, chestionare. Toate
elementele care pot fi create cu ajutorul acestui instrument pot fi lucrate în colaborare. Permit formatarea,
încărcarea de imagini, comentarii, tabele, formule. Documentele se stochează în mediul virtual şi pot fi
accesate din orice spaţiu în care există posibilitatea conectării la Internet.
Modificările efectuate pot fi păstrate, colaboratorii( elevii) pot fi invitaţi prin e-mail. Este necesar un cont
Google pentru a crea propriile documente, sau, pentru a colabora la editarea documentelor create de alții.
Padlet http://www.padlet.com/
991
Este o aplicaţie prin care se poate crea un „ avizier virtual” , pe care pot fi postate mesaje scurte.
Acestea pot conţine text, imagini şi legături. Se poate folosi pentru brainstorming, pentru postarea de
adrese utile sau de cuvinte noi şi comentarii pe teme date; se pot încărca documente,videoclipuri, filme sau
postere etc. Nu este necesară crearea unui cont pe acest site, oricine poate posta mesaje și le poate edita
ulterior. De reținut că se poate edita doar mesajul postat, nu și mesajele altora (doar administratorul paginii
poate modifica, rearanja sau șterge oricare din mesajele postate pe pagină).
Este foarte simplu de utilizat, distribuit sau încărcat pe un blog. Este unul dintre instrumentele online pe
care elevii mei le-au nominalizat printre favoritele lor, datorită ușurinței utilizării și distribuirii. De
asemenea, este un instrument care poate fi utilizat ca portofoliu electronic pentru proiecte educaționale
școlare și extrașcolare; pentru activitățile derulate de echipele de elevi etc.
Kizoa http://www.kizoa.com/
Oferă posibilitatea editării fotografiilor online. Permite efectuarea diferitelor modificări asupra
fotografiilor -ajustare, redimensionare, rotire, creare de colaje, videoclipuri. Se poate încărca pe site-uri sau
bloguri.
Interfața este ușor de folosit, se pot adăuga tranziții, text, animații, efecte, dar și muzică. Este un
instrument util pentru prezentarea unor teme, a unor studii de caz, pentru crearea unor colaje sau, chiar
felicitări, în format electronic.
Issuu http://issuu.com/
Issuu se poate accesa cu ajutorul contului de Facebook, Google+,LinkedIn sau cu ajutorul unui cont
creat special pentru acest site. Este o platformă ce permite publicarea online, transformarea documentelor
word în cărți, care pot fi răsfoite cu ușurință online.
De ce eTwinning?
Pentru că, este mediul online sigur, în care elevii și profesorii pot lucra în echipă, pot învăța și își pot
forma competențe.
eTwinning este siguranță, încredere, respect și responsabilitate.
992
ACTIVITĂŢILE DE TIP OUTDOOR ÎN GRUPA VOINICEII
prof. înv. preşc. Mureşan Doina Maria –

Grădiniţa P. P. Step by Step nr. 12 Alba Iulia
Educaţia outdoor este u concept relativ nou în contextul educativ românesc, însă ea începe din ce în
ce mai mult să capteze interesul cadrelor didactice şi a copiilor. Există numeroase accepţiuni pentru
termenul de educaţie outdoor, însă pentru a da o definiţie simplă, putem spune că această formă de
educaţie se bazează pe învăţarea în aer liber. Termenul de educaţie outdoor, poate include educaţia pentru
cunoaşterea mediului înconjurător, activităţi recreative, programe de dezvoltare personală şi socială,
drumeţii etc.
Copiii de vârstă preşcolară percep natura înconjurătoare,
capătă cunoştinţe, îşi însuşesc o anumită atitudine faţă de diferite
fenomene ale naturii. Natura îi atrage prin frumuseţea, varietatea
ei, precum şi prin multitudinea culorilor, formelor, mirosurilor şi
sunetelor.
Modalităţile prin care activităţile din sala de clasă pot fi
continuate într-un alt spaţiu sunt numeroase. Am realizat, de-a
lungul carierei, nenumărate activităţi în mijlocul naturii.
Abordarea şi promovarea activităţilor de tip outdoor în
grădiniţă, prin valorificarea potenţialului mediului natural,
dezvoltă la preşcolari înţelegerea şi aprecierea de sine, crește motivația pentru învățare și îl va pregăti
pentru intrarea cu succes în clasa pregătitoare.
Voi exemplifica, în continuare, câteva modalităţi de abordare
a activităţilor de tip outdoor:
1. Copacul în 100 de limbaje ale preşcolarului
Împreună cu copiii am ieşit în curtea grădiniţei şi am
observat copacul, au început să pună o mulţime de întrebări. Am
început cu crengile copacului: Ce bătrân este acest copac. Este o
salcie? Au apărut mugurii? Ce formă şi culoare au? Cum sunt
aşezaţi pe crengi? Ce ies din muguri? Cât de repede cresc? De ce
toţi copacii au frunze?
Copiii au colectat în borcănele insecte de pe coaja
copacului, de la baza trunchiului, de sub stratul de frunze moarte, apoi au urmat iarăşi întrebările: Cum se
numesc acestea? Cu ce se hrănesc ele? Pe tulpină sunt ciuperci, oare cum au crescut aici? Sunt bune să le
mîncăm? Copacul are coaja crestată, oare cine a făcut asta? De ce? Oare îl doare? Ce se află sub scoarța
bolnavă? Sunt cuiburi de păsări în copac? Vin păsări în copac? Ce fel de păsări? De ce vin ele în copac?
Pe baza observărilor efectuate am stabilit, împreună cu preșcolarii, schimbările care vor avea loc
odată cu sosirea primăverii asupra copacului și condițiile care au
favorizat acest fapt. Am studiat apoi frunzele uscate din jurul
copacului. Împreună am adunat funze şi le-am dus în clasă, realizând
cu ele lucrări practice şi plastice.
Toţi copiii au îmbrăţişat copacul şi l-au măsurat cu braţele. În
încheierea activității am stabilit și câteva reguli de protejare a
mediului înconjurător, în special a copacului privit că o comunitate:
să nu producem vătămări capacilor iar dacă acestea există, să-l
îngrijim; să nu distrugem viețuitoarele pentru că acestea au un rol
important în evoluția mediului.
2. Drumeţie la “AXA PORCELAINE”
Dorinţa de mişcare şi dinamismul sunt caracteristici ale copiilor preşcolari. Acestea trebuie să devină
instrumente de bază în mâna cadrelor didactice, părinţilor, prin care să se acţioneze în sensul formării unor
adulţi sănătoşi, viguroşi, apţi din punct de vedere moral şi medical.
993
În indeplinirea acestor deziderate, alături de un regim de viaţă corect, odihnă şi de o educaţie

sănătoasă, un rol important îl au şi excursiile şi drumeţiile.
Preşcolarii grupei “Voiniceii”, la invitaţia unui părinte, au vizitat Fabrica de porţelan “Axa
Porcelaine”. Până la fabrică am făcut o mică drumeţie, deşi mulţi copii spuneau că vor cu maşina, că nu le
place să meargă pe jos. Ajungând la fabrică au uitat de “oboseală” şi împreună am observat fiecare proces
de fabricaţie a obiectelor de porţelan. Nu am uitat că suntem ecologişti şi fiecărui angajat le-am înmânat
câte un plinat informându-i despre proiectul “Patrula de reciclare” şi copiii le-au povestit despre colectarea
deşeurilor electrice şi electronice.
Activităţile outdoor au un rol important în dezvoltarea armonioasă şi sănătoasă a copilului. Aceste
activităţi îi pregătesc pe copii să facă faţă provocărilor vieţii: le trezesc interesul de a participa la sarcini
noi şi complexe, îi încurajează să nu se sperie de situaţii imprevizibile şi să găsească cea mai bună soluţie,
îşi dezvoltă abilităţile de comunicare fiind orientaţi către cooperare şi colaborare, fără de care nu poate fi
atins obiectivul comun al echipei. Trecând poduri sau râuri imaginare, copiii învaţă să recunoască meritele
celorlalţi, să le respecte ideile, sentimentele şi nevoile, îi ajută să înveţe din greşeli. Nu exista eşec, ci doar
feed-back la sfârşitul unei activităţi outdoor.
Bibliografie:
 Life Long Learning Program, Manual de educaţie outdoor
 Curriculum pentru învăţământul preşcolar, 3-6/7 ani, MECT, 2008
 Viorica Preda, Mioara Pletea, Ghid pentru proiecte tematice, Editura Humanitas, 2005
994
PARTENERIATUL EDUCAȚIONAL –
Prof. înv. primar MUREȘAN LILIANA – DELIA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ ,,MIHAI EMINESCU“ DEJ
Şcoala este una din instituţiile centrale ale comunităţii care are roluri specifice, dar nu poate
funcţiona şi nu se poate dezvolta fără a ţine cont de specificul comunităţii în care funcţionează. Succesul
educaţiei se bazează pe adaptarea demersului educaţional la nevoile individuale ale fiecărui copil și
construirea unui parteneriat educativ cu societatea în care creşte, se dezvoltă şi este educat copilul,
constituind o cerinţă a educaţiei de azi. Astfel, deciziile, acţiunile şi rezultatele educaţiei pot fi realizate
prin colaborarea școală, familie și comunitate.
Parteneriatul reprezintă procesul de colaborare dintre două sau mai multe părţi care acţionează
împreună pentru realizarea unor interese sau scopuri comune în condiţii de comunicare, coordonare şi
cooperare.
Parteneriatul educațional este un factor pozitiv care vine în sprijinul dezvoltării instituției și are în
vedere stabilirea unei interacțiuni constructive între parteneri având ca scop integrarea școlii în mediul
comunitar și participarea activă la formarea viitorilor adulți.
Parteneriatul școală-familie ajută la formarea unor deprinderi și bune practici de comunicare și

relaționare,dezvoltarea unor atitudini pozitive față de problemele educative ale școlarilor.
În derularea parteneriatului cu părinții am obținut rezultate pozitive, prin participarea la activitățile

clasei: serbări școlare, organizarea și participarea la excursii, vizite tematice, activități de voluntariat,
activități gospodărești.
Parteneriatul grădiniță-școală asigură continuitatea procesului de instruire și educație prin

familiarizarea preșcolarilor cu sala de clasă, cu ambientul , cu învățătoarea, în scopul adaptării optime la
mediul școlar. Prin activitățile desfășurate în parteneriat cu grădinița au fost stabilite relații de prietenie
între școlari și preșcolari, aceștia formându-și unele reprezentări corecte despre școală și activitatea de tip
școlar. De asemenea, acest parteneriat a condus la promovarea în comunitate a unei imagini pozitive a
celor două instituții implicate.
Colaborarea în vederea educării școlarilor pentru a dobândi cunoștințe referitoare la respectarea

regulilor de circulație, stimularea interesului pentru cunoașterea drepturilor și îndatoririlor pe care le au
pietonii, prevenirea accidentelor rutiere, a fost scopul parteneriatului cu Poliția rutieră. Prin derularea
acestui parteneriat am dorit să stimulăm apariția unor atitudini și comportamente din partea elevilor care
să-i ferească de pericolele la care se supun atunci când sunt pietoni, dorind să facilităm inserția școlii în
comunitate și să facem cunoscută activitatea.
Astfel de exemple pot continua și se poate spune că inițierea și derularea de activități în parteneriat
poate reprezenta o modalitate de promovare a imaginii școlii.
BIBLIOGRAFIE:
Adina Băran-Pescaru, ,, Parteneriat în educație “, Editura Aramis Print, București, 2004
Dumitrana, Magdalena – „Copilul, familia şi grădiniţa”, Ed. Compania, 2000
Popescu, M. ,, Implicarea comunității în procesul de educație “, Centrul Educația 2000, Ed. Corint,
București, 2000
www.google.ro
995
EDUCAŢIA TIMPURIE - O ŞANSĂ PENTRU VIITORUL COPIILOR
Educ. Murtaza Marilena

Educ. Borcosi Daniela
Sc. Gim. Nr. 13/ Gradinita P. P. Ostroveni 3, Rm. Valcea
Educaţia timpurie reprezintă o şansă pentru viitorul copiilor pentru că le asigură dreptul la educaţie şi
la dezvoltare deplină dându-le astfel posibilitatea să-şi atingă potenţialul maxim în acord cu standardele
europene si internaţionale.
Ca primă treaptă ce pregăteşte educaţia formală, educaţia timpurie se ocupă de formarea copiilor de la
naştere până la intrarea în sistemul de învăţământ obligatoriu şi ţine cont de caracteristicile psihologice ale
dezvoltării fiecărui copil. Astfel, ce învaţă copiii în primii ani reprezintă mai mult de jumătate decât vor
învăţa tot restul vieţii.
Necesitatea educaţiei timpurii se justifică prin aceea că vârstele mici constituie baza dezvoltării
personalităţii, un aport deosebit în acest sens revenind celor trei factori de influienţă: familia, grădiniţa şi
comunitatea.
În contextual actual, educaţia timpurie de la 0 la 6-7 ani impune identificarea şi elaborarea unor
strategii de sprijinire individuala a copilului, în funcţie de ritmul specific de dezvoltare, de nevoile şi
interesele proprii fiecaruia. Pe paleta reformării în acest sens a învăţământului românesc, proiectele
legislative coboară vârsta integrării în clasa I a copiilor şi dezvoltă alternative de cuprindere a celor sub 3 ani
în centre şi\sau instituţii educaţionale de profil. Adaptarea grădiniţei la cerinţele determinate de cuprinderea
copiilor de 2-3 ani în aceste instituţii de educaţie ar trebui să se facă în baza unor cercetări ample cu privire
la formarea iniţială a personalului de educaţie, la amenajarea mediului educaţional favorabil creşterii,
îngrijirii şi educării copilului de această vârstă, precum şi la elaborarea unui curriculum specific, adaptat
cerinţelor dezvoltării globale şi individuale ale acestora.
În educaţia timpurie forma specifică de activitate a copilului este jocul; de aceea învăţarea depinde la
această vârstă de joc. Copilul învaţă să se joace singur şi cu alţii, să împărtăşască bucuria cu ceilalţi, să-şi
asume un rol. Jocul îl sociabilizează şi îl integrează în relaţiile cu ceilalţi copii.
Singur sau în grup, copilul va participa la jocuri de imaginaţie şi de imitare, care vor creste ca număr în
timpul celui de-al treilea an de viaţă şi în anii următori. Cînd se va integra în grupa mică a grădiniţei va ştii
să „creeze” povestioare minunate cu personaje imaginare , va imita realitatea, imaginându-şi cu o convingere
extraordinară că este mamă sau tată, doctor sau şofer ş.a.
Integrarea socială a copilului în mediul educaţional din grădiniţă poate fi influienţată sau determinată
de dezvoltarea limbajului care se reflectă deopotrivă în personalitatea copilului, căruia trebuie să i se dea
posibilitatea de a trăi bucuria şi împlinirea ce se nasc din dezvoltarea acelor capecităţi care sunt, pentru el
senmificative. Astfel slaba dezvoltare a limbajului influienţează negativ şi relatiile din cadrul grupului de
copii, cooperarea dintre ei, acceptarea regulilor de grup, pe când dezvoltarea limbajului elimină inhibiţiile,
facilitează libertatea de manifestare. Limbajul permite copilului să-şi exprime sentimente, nevoile, trăirile; îl
ajută să se cunoască pe el şi pe cei din jur. Din această perspectivă , importanţa educaţiei timpurii şi rolul
educatoarei sunt covârşitoare: lărgirea cadrului relaţional al copilului cu tot ce-l înconjoară, obiecte,
personae constituia una din premisele dezvoltării sale psihice.
Alături de joc sunt abordate şi activităţi artistice şi de îndemânare, activităţi de muzică şi de mişcare,
activităţi de creaţie şi de comunicare, activităţi în aer liber.
Activităţile sunt organizate pe teme, conţinuturi şi strategii, în care alternează jocul vioi, solicitant, cu
cel liniştitor, cu odihna sau cu observarea(unor obiecte, aspecte etc.). Mijloacele de realizare, materialele de
lucru , tipul de activitate îi sunt propuse copilului, nu impusa. Îi sunt puse la îndemănă jucării şi materiale
variate şi este obişnuit să le manipuleze în mod divers.
Acordându-i copilului atenţia cuvenită, asigurându-i creşterea şi educaţia, îi creăm condiţii pentru a-şi
dezvolta o personalitate echilibrată şi armonioasă.
Corect instituită, educaţia timpurie poate remedia/preveni deficienţele de învăţare şi
psihocomportamentale ale copiilor înainte de învăţământul primar, ceea ce poate avea drept consecinţă
reducerea abandonului şcolar şi a părăsirii timpurii a şcolii.
996

Prof. FLORENTINA MUŞAT,
Grădiniţa Nr. 42, Bucureşti
apartenenţa etnică sau politică, etc.
Formarea imaginii unei organizatii se poate realiza aplicând o anumită ,, politică’’, ce ţine pe de o
angajaţi.
1. Să faci lucruri bune , în sensul practicării unui management extrem de performant
2. Să desfăşori o activitate profesională de relaţii publice prin care să obţii încrederea, simpatia ,
înţelegera şi sprijinul publicului
3. Să desfăşori o campanie publicitară
4. Sa foloseşti sponsorizarea
5. Să angajezi un personal foarte bine pregătit , motivat şi ataşat obiectivelor organizatiei
6. Să întreţii foarte bune relaţii cu mijloacele de informare în masă
Pentru realizarea unei promovări de imagine eficiente, se vor urmări :
* profesionalismul;
* competenţa;
* onestitatea;
Managerul unei organizaţii şcolare poate promova în mediul intern şi extern al unitătii o imagine pozitivă
a acesteia, printr-o planificare riguroasă, folosind metodele şi tehnicile potrivite.
997
Rolul marketingului educaţional in promovarea imaginii şcolii
Prof. inv. preşc. Muscalu Oiţa

Grădiniţa cu program prelungit nr. 33 Ploieşti/Prahova
Mediul este în schimbare continua. In ultimii 10 ani, de exemplu, declinul economic, rata mare a
şomajului, schimbările pieţei au determinat ameninţări şi oportunităţi pentru instituţiile educaţionale, iar
anii ce vor urma vor aduce cu siguranţă noi schimbări.
A fi orientat spre marketing înseamnă că principala sarcină a instituţiei este să determine nevoile şi
dorinţele pieţei-ţinta şi să le satisfacă prin structura, comunicarea, preţurile si livrarea de programe şi
servicii viabile, competitive si adecvate.O instituţie cu orientare de marketing se concentrează pe
cunoaşterea şi satisfacerea nevoilor beneficiarilor săi. Orientarea către marketingul social înseamna
că sarcina instituţiei este să determine nevoile, dorinţele şi interesele consumatorilor de educaţie şi să se
adapteze pentru a oferi programe care să menţină sau să îmbunătaţeasca bunăstarea şi satisfacerea
intereselor pe termen lung ale consumatorilor de educaţie şi ale societăţii.
Marketingul educaţional poate fi definit astfel:descrierea,implementarea si evaluarea unui plan de
învăţământ având în vedere relaţia de schimb între şcoală si clienţii săi şi realizarea obiectivelor
educaţionale şi strategice ale şcolii.
Planul de marketing este un ajutor indispensabil în stimularea şi orientarea mentalităţii şi activităţii
spre piaţă. Primul pas este evaluarea poziţiei curente şi realizarea unor tendinţe ale pieţei de viitor. Pentru a
realiza o analiză de acest tip, pentru a descoperi ocaziile şi ameninţările viitoare, o şcoală are nevoie de
o informare concretă despre factorii interni şi externi. Informaţia internă se referă la punctele tari şi slabe şi
la produsul educaţional. Informaţiile externe se referă la piaţa în care operează şcoala, evoluţiile care au
loc pe piaţă şi la evaluările grupului ţintă despre educaţia oferită. Analiza internă şi externă a informaţiilor
de marketing conduc la evaluarea poziţiei curente şi la aşteptările viitoare.
Planul de marketing ne ajută să ne clarificăm ce doreşte grupul-ţinta, cum se poate diferenţia planul
şcolii de al concurenţei şi ce mix de marketing va fi utilizat pentru a câştiga grupul-ţintă înainte de a evalua
actuala pozţie pe piaţa, este important de ştiut care este misiunea şcolii. Misiunea şi obiectivele şcolii
rămân reperele, standardele faţă de care managerul este în primul rând responsabil. Primul pas în
formularea misiunii şi a obiectivelor este evaluarea resurselor instituţiei.
Scopul analizei resurselor este de a identifica punctele tari şi slabe ale şcolii.Ṣcoala trebuie să-şi
stabilească obiectivele, oportunităţile şi strategiile în concordanţă cu punctele sale tari şi slabe.
O strategie de marketing este o descriere a modului în care o şcoală va folosi avantajele unei
oportunităţi de piaţă sau va reacţiona în faţa unei ameninţări în vederea atingerii obiectivelor propuse prin
misiunea şi planurile ei strategice.
Managementul şcolilor trebuie să ia în considerare că odată cu apariţia şcolilor private şi cu
reducerea resurselor financiare, nu mai pot ignora concurenţa crescândă.
În concurenţa pentru resurse, şcolile pot folosi instrumente de marketing: calitatea ofertei de
programe, unicitatea programelor, preţul, disponibilitatea, reputaţia, nivelul ridicat de pregătire al elevilor
şi profesorilor.
Promovarea unei şcoli se poate face prin relaţii publice, tipărituri de promovare (broşură, cărticică,
prospecte etc.) şi reclamă. Relaţiile publice sunt o modalitate prin care şcoala comunică cu mediul nu doar
spre a oferi informaţii asupra serviciilor şi produselor sale, ci pentru a se face cunoscută şi a-şi consolida
poziţia în cadrul comunităţii locale. Cu ajutorul relaţiilor publice şcoala îşi informează publicul asupra
obiectivelor, misiunii, activităţilor şi intereselor sale.
pentru a atrage grupurile-ţintă prin educaţia oferită. În tabelul alăturat sunt prezentate modalităţile de
promovare:
998
Publicitate Promoţii Relaţiile publice Forţa de vânzare Marketing direct

-Reclame tipărite Mape,pixuri,carn -Apariţii in emisiuni -Prezentări de -Corespondenţă
şi reclame radio ete personalizate; radio/Tv; servicii -Telemarketing
sau TV; -Concursuri, -Articole in presa educaţionale -E-mail
-Filmuleţe de jocuri; scrisă; (opţionale -Poşta vocală
prezentare pe -Premii şi -Discursuri; derulate de cadrul -Grupuri
Youtube sau cadouri; -Seminarii didactic şi de WhatsApp;
Facebook; -Târguri si educaţionale; Asociaţiile de -Site-ul
-Broşuri şi expoziţii; -Rapoarte prestări servicii- grădiniţei;
cărticele; -Demonstraţii semestriale/ anuale; limbi -Pagina de
-Postere şi (sportive,judo,etc. -Publicaţii/Revista străine,dans,etc.) ; Facebook;
fluturaşi; ); grădiniţei/inv.preşcol -Târguri -Campanii de
-Panouri -Spectacole; ar; educaţionale; strângere de
publicitare; -Sărbatori; -Donaţii de caritate; -Expoziţii cu fonduri.
-Afişe,aviziere; -Proiecte -Sponsorizări; vânzare;
-Bannere; educaţionale; -Publicaţii;
-Roll-up-uri -Relaţii comunitare;
publicitare; -Activităţi de lobby;
-Mediatizare
proiecte,festivaluri;
-Serbări;
-Ṣcoala altfel;
Comunicarea şi crearea imaginii instituţiei de învăţământ pe piaţă – prin intermediul relaţiilor

publice şi publicităţii – în cadrul strategiilor de marketing, constituie un obiectiv deosebit de important,
cea mai importantă persoană. Directorul este personificarea şcolii,este pionul principal intr-o strategie de
promovare a imaginii instituţiei şi a direcţiei pe care doreşte să meargă. El are rolul de a descrie misiunea
şcolii ca expresie a intenţiei şi locului în comunitate şi pe scena educaţiei, în general.
Un marketing eficient presupune nu numai cunoaşterea cerinţelor de consum,ci şi anticiparea
lor,adaptarea permanentă la nevoile consumatorilor.
Bibliografie:
1. Coman , Cristina , Relaţii publice şi mass-media, Iaşi, Editura Polirom,2000;
2. Grigoruț, C., Ploae, V.,Zăgan, R., Micu, A., Zaharia, R, 2011, Politici de marketing in sistemul de
educaţie şi ȋnvăţământ;
999
PROMOVAREA IMAGINII ȘCOLII ÎN SOCIETATEA CONTEMPORANĂ
MUSTACĂ DELIA
Școala Gimnazială Nr. 17 Ion Minulescu Constanta
În societatea românească actuală, imaginea joacă un rol determinant în percepția publică. Sistemul
școlar a devenit unul modern, competitiv, un sistem în care posibilitatea de a alege aparține atât pofesorilor
cât și elevilor. Ca urmare, a apărut un fenomen de ”competiție” între unitățile școlare, o competiție cu
efecte benefice asupra procesului instructiv-educativ. Ca urmare, școala și actorii școlari trebuie să
stăpânească foarte bine tehnicile de comunicare și de promovare a imaginii publice.
Comunicarea este un proces în continuă evoluţie şi transformare. Comunicarea eficientă este
fundamentul educației, o caracteristică obligatorie pentru a deveni director de şcoală/profesor /educator
eficient şi de succes. Implicarea părinților în activitățilede învățare ale copiilor influențează în mod pozitiv
performanţele și motivația acestora de a învăța. Profesorii au considerat că implicarea părinților în a-şi
ajuta copiii, prin participarea părinţilor în activități, este mai benefică decât ceea ce au considerat părinţii
înșiși. Profesorii au punctat şi faptul că părinții întâmpină multe bariere și au puține oportunități de
implicare în viaţa şcolii.
Colectarea de informații și comunicarea între părinți și profesori în ceea ce privește preferințele
individuale, eficacitatea și barierele în calea implicării sunt discutate ca premise importante pentru
stabilirea unor parteneriate eficiente între familie şi școală. Implicarea părinților scade dramatic atunci
când elevii intră în clasele de gimnaziu și, cu atât mai mult, când aceştia intrăla liceu. Aceste modificări nu
înseamnă că părinții îşi pierd interesul pentru educația copiilorlor. Într-adevăr, între două treimi şi trei
sferturi dintre părinţii elevilor de clasa adouăsprezecea mențin norme de familie și de comportament
adecvate pentru adolescenţi. Mai mult decât atât, așteptările lor educaționale cresc pe măsură ce
adolescenţii se apropie de absolvirea liceului.
În scopul de a gestiona calitatea comunicării, barierele și importanța comunicării ar trebui să fie
stabilite în mod clar. Se impune găsirea de modalități de a îmbunătăți și consolida relațiile familie-
comunitate-școală. Din analiza unor situații frecvente care s-au concentrat pe problema barierelor existente
în comunicarea școală-familie prin aplicarea de chestionare, s-a ajuns la urmatoarele concluzii:
Cele mai frecvente bariere în comunicarea şcoală-familie se referă la:
• Constrângerile economice și de timp: Pot să intervină atât pentru părinți, cât și pentruprofesori.
Soluţia: atât părinţii, cât şi profesorii trebuie să comunice celor interesaţi care estecel mai bun mod pentru
a fi contactaţi, precum şi intervalul orar în care preferă să fie contactaţi.
• Abilitățile interpersonale: profesorii trebuie să facă dovada unor excelente abilitățiinterpersonale,
deoarece lipsa acestora poate împiedica foarte mult relația părinte / profesor.
Soluţia: profesorul trebuie să arate faptul că e conştient că părinţii vor ceea ce este mai bine pentru
copil şi trebuie să arate/exprime că şi profesorii doresc același lucru pentru orice copil.
• Profesorii îi percep uneori pe părinți ca fiind reci și amenințători, așa că este bine capărinţii să fie
permanent implicaţi și să-şi manifeste dorinţa de a colabora cuprofesorul/profesorii.
De aceea, se impune implicarea părinților și a elevilor în activitățile coordonate de școală.
Comunicarea este un proces vital care structurează relaţiile familiale, un proces care poate fi
imaginat ca o reală şi importantă dimensiune a familiei.
Există o serie de motive pentru care implicarea părinților în activităţi coordonate de şcoală este mai
mult decât recomandată:
• Implicarea părinților îmbunătățește performanțele şcolare ale copiilor. Cu cât părintele este
implicat mai mult, cu atât şansa de succes şcolar a copilului este mai mare.
• Implicarea părinților duce la un comportament al copiilor în clasă mai bun.
Un părinte poate influenţa decisiv atitudinea copilului față de școală, comportamentul laclasă, stima
de sine și motivația.
• Părinții ar trebui să rămână la fel de implicaţi în educația copiilor lor, de la nivel preşcolar până la
liceu inclusiv.
• Formarea adecvată și disponibilitatea resurselor necesare pot ajuta părinții să se implice.
1000
• Exerciţiile de lectură ale copilului împreună cu părinţii îmbunătăţesc considerabil abilitățile

copilului si de aceea școlile caută în mod activ modalități pentru a-i implica pe părinți.
• Implicarea părinților ridică moralul profesorilor.
• Implicarea părinților aduce beneficii atât pentru copii, cât și pentru părinți. Părinții vor avea o mai
bună înțelegere a curriculum-ului și a activităților școlare și vor comunica mai bine cu copiii lor.
Constrângerile de timp sunt cel mai mare obstacol în privinţa nivelului de implicare a părinților.
Buna comunicare cu profesorul pentru a găsi modalități potrivite şi convenabile de a colabora este soluţia
în acest caz.
Profesorii ar trebui să fie foarte buni în profesia lor, să exceleze în comunicare, să primească
informații, să înțeleagă, să sintetizeze și să exprime ideile la un nivel ridicat/adecvat. Ei trebuie să fie în
măsură să transmită cunoștințe, atitudini și valori în același timp, precum şi să demonstreze grija pentru
elevii încredințati lor. Tot ei sunt cei ce trebuie să-i ajute pe elevi în privinţa motivaţiei de a învăța.
Un elev care nu poate comunica eficient nu se va putea integra cu succes în societatea modernă.
Acesta este motivul pentru care formarea unor abilitățile de comunicare dezvoltatetrebuie să servească
drept deziderat major pentru orice program de pregătire a tinerilor pentrulumea secolului XXI.
Abilitățile de comunicare sunt esențiale pentru a avea o carieră de succes în orice domeniu de
activitate. În lumea competitivă de astăzi, abilitățile de comunicare în afaceri, împreună cu un nivel de
educaţie adecvat sunt calităţi absolut necesare. Citirea, scrierea și abilitatea de a asculta cu atenție sunt cele
trei abilităţi comunicativecare trebuie permanent dezvoltate la elevi. Elevii trebuie să știe - trebuie să fie
învățați -printre multe alte lucruri, cum să se prezinte în mod corespunzător, cum să stabilească contact
vizual semnificativ, cum să înceapă și să susțină conversații, cum să interacționeze cu tot felulde oameni,
cum să susţină un interviu de succes, cum să gestioneze relațiile și, în cele dinurmă, cum să se adreseze
unui public, cu autoritate și încredere. Elevii trebuie să învețe să stabilească raporturi interumane, bazate
pe încredere și respect. Acestea sunt componentele de bază ale unei interacțiuni umane de calitate,
specifică secolului actual.
Dacă avem o comunicare eficientă în cadrul sistemului școlar, atunci și imaginea școlii beneficiază
de o promovare adecvată. Rezultatul va fi unul benefic pentru toți actorii educaționali implicați, școala
devenind un punct nodal în cadrul comunității, lucru absolut necesar în societatea contemporană.
Bibliografie:
Antonesei, Liviu, O introducere în pedagogie. Dimensiunile axiologice și transdisciplinare ale
educației, Editura Polirom, Iași, 2002
Lazăr, Viorel, Cărășel, Aurel, Psihopedagogia acrtivităților extracurriculare, Editura Arves, Craiova,
2007
Moscovici, Serge, Psihologia socială sau mașina de fabricat zei, Editura Polirom, Iași, 1997
Nicolescu, Basarab, Transdisciplinaritatea. Manifest, Editura Polirom, Iași, 1999
1001

PRIN DERULAREA UNOR PARTENERIATE IN CADRUL
COMUNITATII LOCALE
Prof. MUSTATA IULIANA – RELLY

G. P. N. PATARLAGELE, JUD. BUZAU
I) IMPORTANTA DERULARII PARTENERIATELOR CU REPREZENTANTI AI COMUNITATII

LOCALE
Parteneriatul educational este un concept care devine tot mai prezent in relatiile de colaborare ce se
stabilesc intre unitatile de invatamant si diferitele segmente ale societatii. Necesitatea si importanta
variat.
Educatoarea este cea care trebuie sa initieze, sa conceapa, sa structureze pertinent si corect
II) TIPURI DE PARTENERIATE- dupa nevoile si scopul urmarit
▪ parteneriate care au ca scop modernizarea bazei materiale si a spatiilor de invatamant; diversificarea,
innoirea materialului didactic aferent procesului de invatamant;
▪ parteneriate ce vizeaza atenuarea problemelor copiilor cu nevoi speciale;
▪ parteneriate pentru cunoasterea reciproca si buna relationare;
▪ parteneriate ce vizeza o cat mai buna integrare a copiilor in societate;
▪ parteneriate profesionale, ce vizeaza formarea continua a cadrelor didactice;
▪ parteneriate de imagine, in scopul popularizarii experientelor pozitive.
III) REGULI DE BAZA- care trebuie respectate in conceperea si realizarea unui parteneriat educational:
▪ orice proiect de parteneriat trebuie sa porneasca de la anumite nevoi identificate(analiza de nevoi/SWOT:
puncte tari, puncte slabe, oportunitati, amenintari);
▪ analiza SWOT da nastere ideii de proiect;
▪ proiectul trebuie sustinut de un argument intocmit pe baza analizei SWOT;
▪ proiectul trebuie sa aiba ca finalitate producerea unei schimbari in bine in domeniul ce-l vizeaza; ca atare
trebuie mai intai sa precizam raspunsul la intrebarile:,,Ce schimbare se produce daca derulam proiectul?”,
,,Ce s-ar intampla in cazul in care nu derulam proiectul?”;
▪ evaluarea si impactul proiectului.
IV) ETAPELE PROIECTULUI DE PARTENERIAT EDUCATIONAL
a.Intocmirea protocolului intre parteneri-cuprinde angajamentul partilor, obligatii comune, obligatii
individuale, semnarea protocolului intre parti.
1.Organizarea documentatiei:titlul proiectului, tema, partenerii, colaboratori permanenti si ocazionali, grup
tinta, initiatorul proiectului, beneficiari directi si indirecti, analiza de nevoi, argument, mijloace de
realizare, metode, tehnici, principii de lucru, scop si obiective, echipa de realizare, repere temporale,
locatia, resursele proiectului, rezultate asteptate-previziunea impactului asupra persoanelor, organizatiei,
comunitatii si eventualele produse finale.
1002
2.Organizarea desfasurarii proiectului

▪ Alcatuirea programului de activitati,in concordanta cu obiectivele stabilite(teme,continuturi,
responsabilitati, loc, data)
▪ Identificarea resurselor ce pot fi puse la dispozitia proiectului care trebuie sa fie in concordanta cu
obiectivele si cu programul de activitati(umane, materiale, financiare, resurse de informatie)
3.Implementarea proiectului- derularea propriu-zisa a activitatilor, conform calendarului.
4.Monitorizarea si evaluarea proiectului-se vor concepe de comun acord si se vor pune in practica
modalitati de monitorizare, evaluare si autoevaluarea proiectului:la inceput, pe parcurs, la final.
5.Diseminarea rezultatelor-experienta pozitiva si rezultatele proiectului se vor face cunoscute, utilizand o
6.Finalizarea proiectului-moment mai special in care se va sarbatori reusita si se vor analiza alte nevoi care
sa conduca la un nou proiect.
V) OBIECTIVE CADRU ALE PARTENERIATELOR IN CADRUL COMUNITATII
1. Cooptarea diferitilor reprezentanti ai comunitatii locale ca parteneri in procesul educativ.
2. Informarea membrilor comunitatii despre valorile promovate in institutiile de invatamant prescolar,
formandu-i ca beneficiari directi ai achizitiilor de ordin educational ale propriilor copii.
3. Cresterea disponibilitatii de colaborare in cele mai diverse domenii(educativ, sanitar, gospodaresc,
informativ).
4. Realizarea schimbului de opinii in ceea ce priveste necesitatea unui mediu educativ sanatos.
5. Colaborarea intre toate resursele umane implicate in viata gradinitei, astfel incat copilul sa aiba
prioritate absoluta.
6. Cresterea imaginii publice a institutiei.
7. Oportunitatea de a schimba idei si impresii, de a impartasi din propria experienta si de a prelua noutati.
VI) PARTENERIATE DERULATE:
1.,,IMPREUNA PENTRU COPIII NOSTRI”-parteneriat educational cu familia derulat pe parcursul a doi
ani scolari.
▪ Scopul: Initierea parintilor in problemele specifice educatiei din gradinita privita ca un ,,microgrup” din
care copilul face parte;dobandirea de catre parinti a unor abilitati de relationare cu copii.
▪ Parteneriatul gradinita-familie construieste relatii stranse intre cele doua medii ale educatiei, stabileste un
sistem de valori apropiat intre acestea, care poate avea un efect benefic asupra copiilor.
▪ Exemple de activitati derulate pe perioada parteneriatului:,,Ne intalnim din nou”, ,,Traditii de Craciun”,
,,Cine lucreaza mai frumos?”, ,,Cum aleg scoala la care va merge copilul meu?”,
▪ Una dintre cele mai interesante si placute intalniri a fost cea cu tema:,,Cine lucreaza mai frumos?”-
activitate in care parintii au fost implicati sa participe activ alaturi de copii lor. S-au format perechi parinte-
copil si au realizat impreuna un desen cu tema ,,Familia mea”. Apoi s-au format doua echipe si s-au
pregatit un set de intrebari pentru parinti si un set de intrebari pentru copii, cu confirmarea raspunsurilor de
catre parinte sau de catre copil. Acest moment l-am intitulat ,,Cat de bine ne cunoastem?”.
▪ Finalizarea proiectului a fost conceputa ca o analiza, impreuna cu parintii, a aspectelor pozitive sau
negative pe care le-am intalnit pe parcursul celor doi ani de intalniri.
2.,,PRIMII PASI SPRE SCOALA”-parteneriat cu Scoala Liceul Radu Vladescu- Patarlagele
▪ Stabilirea unor puncte comune cu privire la programul derulat la grupa pregatitoare si semestru I al
clasei I.
,,In vizita la cei mici”- a fost una dintre cele mai placute intalniri si s-a organizat sub forma unei activitati
comune desfasurata la gradinita, unde scolarii au venit in vizita. Prescolarii le-au pregatit si prezentat un
scurt moment artistic si le-au adresat scolarilor intrebari, cum ar fi: ,,Va place la scoala”, ,,Va mai amintiti
de gradinita?”, ,,Cum ati invatat sa cititi?”. Scolarii le-au raspuns la intrebari si o eleva le-a citit o scurta
poveste intitulata ,,Cartea”. A fost o intalnire emotionanta, iar compunerile pe care le-au scris elevii clasei
a IV-a in urma vizitei la gradinita ne-au impresionat si ne-au mers direct la suflet.
Alte activitati derulate pe perioada parteneriatului au fost: ,,Darul pentru prieteni”, ,,Vizita la scoala”,
,,Vizita la biblioteca”.
1003
▪ La varsta de 6-7 ani, copiii poseda in mod firesc acea maturitate intelectuala care sa le permita sa
abordeze sarcinile scolare. Ramane totusi planul afectiv care-l pune pe copil la o adevarata incercare:
colegi noi, reguli noi, invatatoarea, localul scolii,etc. Consideran ca prin derularea acestui parteneriat cu
scoala am atenuat socul trecerii de la gradinita la scoala, copiii fiind acum mai pregatiti din punct de
vedere emotional.
3.,,CARTEA, PRIETENA MEA!”-parteneriat cu Biblioteca
▪ Trezirea interesului si a curiozitatii copiilor pentru literatura.
▪ Constientizarea parintilor si a altor factori educationali din cadrul comunitatii cu privire la rolul pe care il
au cartile in formarea si dezvoltarea copiilor.
Proiectul avizat formarea unei atitudini pozitive a prescolarilor fata de cartile pentru copii, orientarea
acestora spre literatura, precum si realizarea unor noi forme de colaborare intre educatoare, reprezentanti ai
bibliotecii si parinti.
4. ,,PRIETENUL MEU POLITISTUL!”-parteneriat cu politia in vederea intensificari activitatii de
sprijinire a copilului prescolar in dobandirea de cunostinte, capacitati si deprinderi care sa-i permita cu
usurinta la conditiile de mic pieton.
▪ Sprijinirea copiilor pentru intelegerea necesitatii respectarii regulilor de circulatie, in vederea asigurarii
securitatii personale.
▪ Cunoasterea consecintelor nerespectarii regulilor de circulatie.
,,Semne de circulatie”-convorbire cu suport intuitiv, a fost una dintre activitatile derulate pe parcursul
parteneriatului, a fost realizata in sala de grupa si a fost coordonata de d-nul politist. Copiii au avut ocazia
sa-si etaleze cunostintele despre regulile de circulatie cu o placere deosebita, fiind motivati de prezenta
politistilor, iar acestia la randul lor au fost placut impresionati de faptul ca niste copii de gradinita sunt
atenti la ceea ce se intampla pe strada.
CONCLUZII: Initierea si derularea de activitati in parteneriat reprezinta o provocare pentru educatorul de
azi, necesitand multa creativitate in concepere, dinamism in derulare, responsabilitate in monitorizare,
flexibilitate in luarea deciziilor.
In esenta, a manageria un proiect inseamna a stapani arta de a sti sa faci o schimbare:
▪ inseamna sa gasesti modul optim pentru a atinge un scop;
▪ sa poti conduce efectiv resursele disponubile pentru a atinge scopul;
▪ sa identifici just competentele persoanelor implicate in proiect si sa le utilizezi corespunzator,
▪ sa combini atitudini, abordari si tehnici ce se aplica la o gama larga de sarcini.
Iar apoi sa fii capabil sa gestionezi cu succes schimbarea pentru a-i prezerva valoarea de castig.
1004
Prof. Mustăți Liliana

Liceul Teoretic „Tata Oancea”
Liceul Teoretic „Tata Oancea”, situat în Bocșa, judetul Caraș-Severin este unitatea școlară în care
profesez, fiind destul de renumit în zonă. Deși suntem un liceu mai mic, nu doar ca spațiu,ci și ca număr de
elevi, de-a lungul anilor atât colectivul profesorilor, cât și cel al elevilor,a arătat că se poate ridica la
nivelul liceelor mai mari din zona noastră, deoarece,stiti cum se spune: ”Calitatea,nu cantitatea.”Cadrele
noastre didactice mereu participă la concursuri, atât la diferite materii care pun la contribuție mentalitatea
elevilor din acest liceu, cât și la concursuri sportive pentru a ne antrena fizicul.
Liceul nostru mereu a putut să se mândrească cu niște elevi care s-au implicat atât cu trupul cât și cu
sufletul în aceste activități, din care au acumultat experiențe si desi uneori s-a intamplat să greșească la
concursuri și posibil să nu fi luat premiul cel mare,indiferent de situație au știut să extragă lucrurile
pozitive,au învățat din greșeli,au lucrat mai mult, iar în anii următori au dat tot ce au avut mai bun din ei
pentru a excela. Un exemplu pentru elevii liceului nostru este o eleva din clasa a XII-a B,Roșu Oana, care
coordonată de profesoara sa de matematică, a ajuns la faza națională a concursului de matematica „Adolf
Haimovici”. Tot la faza națională a Olimpiadei de Matematică a participat și eleva Pînzariu Teodora, la
gimnaziu..Elevele acestea au lucrat din greu,au învățat și au ajuns undeva sus,unde nu a contat dacă vin de
la cel mai renumit liceu din țară,sau că nu au fost pregatite de unii din cei mai specializați profesori.Au mai
participat și la alte concursuri de matematică. Acolo a contat doar cea ce știau să facă,ce aveau în
minte,gândirea lor și modul de a transcrie asta pe foaie. Acesta este doar un singur exemplu, dar multi altii
din acest liceu au participat an de an la olimpiade si diferite concursuri obținând rezultate satisfăcătoare
pentru a lucra în continuare și pentru a ajunge cât mai sus.Și nu fac asta pentru a părea cineva în fața altor
oameni, o fac pentru a acumula experiență,pentru a învăța lucruri care o să îi ajute in viitor.
În fiecare an eleviiparticipă la diferite olimpiade de română. Deși de multe ori au greșit,sau poate n-au
trecut de o anumită etapă,doamna profesoară de limba si literatura română li-a oferit ajutorul ei pentru a le
explica unde au greșit sau unde trebuie să mai lucreze. Mereu și-a făcut timp pentru elevi,niciodată nu i-a
neglijat când i-au cerut ajutorul. Cadrele didactice acordă atenția și țin cont de opiniile elevilor,muncind
din greu pentru a ajuta elevii să urce pe treptele vieții.
Profesorii întodeauna au ajutat, au îndrumat elevii cînd au greșit,au explicat și așa au perseverat. I-au
învățat că nu o notă definește inteligența, că sunt oameni si greșesc, că trebuie să-și asume asta,să nu
vâneze note, să vâneze cunoștințe.
Sub îndrumarea colectivului de profesori elevii sunt uniți, se ajută intre ei. O mare implicare în
organizarea anumitor evenimente cum ar fi baluri sau alte activități extrașcolare o au și părinții.Unitatea
noastră de invățământ mereu a fost în strânsă legătură cu Comitetul de părinți pentru a se sfătui pe baza
anumitor teme și pentru ai pune la curent cu noutățile. Relațiile de colaborare între profesori si parinți
întăresc identitatea școlii,ambii ajutându-se între ei. În cadrul balurilor școlare, cu ajutorul părinților s-au
găsit sponsori, ei ne-au ajutat în organizare și ne-au sfătuit în anumite situați. Colaborarea între părinți și
profesori este benefică și pentru elevi, deoarece profesorii îi pun la curent cu situația școlară și unde este
cazul se iau măsuri.
Elevii au fost învățați ca înainte să fim avocați, doctori, ingineri și multe altele, să știm să fim oameni.
Liceul nostru mereu a încurajat voluntariatul pentru a învăța să se bucure de lucrurile simple ce ne
înconjoară, cum ar fi zambetul de pe buzele unui copil care nu-și permite să-și cumpere rechizite pentru
anul ce urmează, iar tu împreună cu alți copii puneți mână de la mână si faceți în așa fel în cât și acel copil
să aibă măcar puțin din ce aveți și voi. În fiecare an,elevii liceului nostru fac aceste lucruri. Organizăm
baluri caritabile sau facem voluntariat la diferite fundații.Domnul nostru director s-a implicat foarte mult și
a luat in considerare propunerile noastre pentru astfel de proiect,ajungând sa fim intr-o stransă legătură cu
Fundația Umanitară „Triumful Inimii” din Bocșa, sau cu diferite centre de plasament din zona noastră,pe
care elevii noștri le-au vizitat în cadrul unui proiect numit „Un zâmbet contează”, sponsorizat de
SocioMovens,unde au participat la diferite activități alături de copiii din centrele respective, au legat
prietenii, au dăruit câte puțin din ce aveau ei pentru a-i face fericiți și pe alții care poate că n-au primit
niciodată și au uitat cum e să zâmbești.
1005
ȘCOALA MEA ESTE ȘI IMAGINEA MEA
Prof. psihopedagog Mușat Steliana-Vasilica

Centrul Școlar de Educație Incluzivă Brăila
Școala nu este doar o istituție, școala nu este doar un loc unde copiii merg pentru a cunoaște, a-și
dezvolta și descoperi aptitudini, iar cadrele didactice doar pentru a exercita o profesie, făcută uneori din
plăcere, așa cum este cazul multor dascăli, iar pentru alții din nevoia de a avea o formă de susținere
existențială, școala este o parte din mine, iar eu o parte din ea.
De aproape douăzeci de ani mă consider parte din învățământul special, în acest segment mi-am
desfăsurat activitatea, cu bune și cu rele, cu mulțumiri și dezamăgiri, dar nu am părăsit niciodată această
corabie, nici chiar atunci când dintr-o lipsă de interes a unora, am fost plătită ca necalificat. Am mers mai
departe, deși, la început poate nu pricepeam prea mult menirea mea, în timp am înțeles că performanță în
învățământ nu înseamnă doar atunci când copiii cu care lucrezi merg la olimpiade, ci și atunci când după
ore, zile, săptămâni, poate chiar luni, reușești să faci un copil cu nevoi speciale să zâmbească, să rostească
măcar câteva cuvinte, să facă lucruri absolut banale pentru unii, dar de o valoare inestimabilă pentru mine,
pentru familiile lor și chiar pentru ei, pentru că astfel se eliberau puțin câte puțin de povara marginalizării.
Fete sau băieți, cu grade difierite de dificultate și deficiențe cât mai variate și multiple, cu toții au
reprezentat o provocare pentru mine, de la fiecare am avut de învățat, pentru că fiecare mi-a predat câte o
lecție. Din toate lecțiile cele mai importante fiind lecția iubirii și lecția răbdării. Pot spune că educarea s-a
produs și de o parte și de alta, datorită lor sunt astăzi ceea ce sunt, și doar lor pot să le mulțumesc pentru că
au fost în viața mea, fiecare copil este o părticică din mine, iar eu cred că nu a fost nimic întâmplător,
pentru că numele meu este numele sfântului ocrotitor al copiilor – Sf. Stelian.
Imaginea școlii reprezintă trecutul, prezentul și viitorul. Fiecare etapă presupune noi elemente, din care
de câștigat trebuie să aibă copilul cu nevoi speciale. Trebuie să ținem cont de capacitățile lui existente și de
nevoile lui de cunoaștere, de comunicare, de valorizare pentru fiecare copil. Nu există copil care să nu
poată, care să nu ofere satisfacția muncii unui profesor din învățământul special, așa cum nu există floare
care să nu atragă atenția prin ceva anume.
Copiii cu cerințe educative speciale participă la activități extrașcolare și extracurriculare, îi fascinează pe

unii dintre ei faptul că participă la astfel de activități, pentru alții sunt o adevărată provocare. Derularea
unor proiecte în parteneriat cu școlile de masă, îi aduce la aceleași activități cu copiii din școala de masă.
Așa ei văd ca barierele pot cădea uneori, că și ei pot face lucruri la fel ca ceilalți copii, că mâinile lor sunt
atât de pricepute, iar rezultatele muncii lor pot bucura ochii multora.
Foarte importantă este și resursa materială, pentru că fără aceasta derularea activităților ar fi mai greu
de realizat, însă o mare parte din materialul didactic folosit la activități este realizat de cadrele didactice,
iar la realizarea acestuia participă și unii elevi, mai ales că scopul acestuia este de a folosi elevilor, dar și
pentru faptul că în felul acesta copiii învață să respecte ceea ce este în jurul lor.
Este de apreciat faptul că părinții acestor copii sunt alături de ei, că participă la activitățile clasei, dar și
la cele extracurriculare și extrașcolare, acest lucru dă și mai multă încredere de sine copilului aflat în
dificultate, îl ajută să meargă mai departe.
Până la urmă ”Ce este școala?”. Este locul unde se întâlnesc generații, fiecare are rolul său, unii să
învețe, alții să-și arate măiestria, dar cu toții învățăm unii de la ceilalți, pentru că suntem legați unii de
ceilalți, prin nevoi, prin dorințe, prin iubire.
1006
METODE INTERACTIVE DE ÎNVĂŢĂMÂNT CENTRATE PE ELEV
Muth Dorina Ancuta

ȘCOALA GIMNAZIALĂ ,,ANDREI MUREȘANU,, CEHU SILVANIEI
Definirea metodei de învăţământ şi clasificare

Metoda reprezintă un drum sau o cale de urmat în activitatea comună a educatorului şi educaţilor, pentru
îndeplinirea scopurilor învăţământului, adică pentru informarea şi formarea educaţilor.
Metodele de învăţare pot avea următoarea configuraţie:
A. Metode de predare-asimilare sau metode de instruire:
 Tradiţionale: expunerea didactică, conversaţia, demonstraţia, observarea, lucrul c manualul,
exerciţiul;
 Recente: algoritmizarea, modelarea, problematizarea, instruirea programată, studiul de caz, metodele
simulative (jocul didactic), învăţarea prin descoperire;
 De ultima generaţie: interactive, de cooperare, participative de grup, etc.
B. Metodele de evaluare sunt de asemenea clasificate astfel:
 Tradiţionale: verificarea orală curentă, verificarea scrisă (curentă sau periodică), verificarea practică,
verificarea cu caracter global (examenul);
 De dată recentă: verificarea la sfârşit de capitol prin teste docimologice (curente sau periodice),
observarea sistematică, proiectul, portofoliul, autoevaluarea.
În activitatea de învăţământ însă se urmăreşte însă permanent gradul de participare a elevului la propria
sa formare şi instruire. Prin urmare, un bun educator va îmbina în activitatea sa la clasă, metodele de
învăţământ în aşa fel încât elevul să nu fie pus doar în postura de receptor, decât atunci când este absolut
necesar, ci să-i permită elevului să participe alături de învăţătorul său la îndeplinirea obiectivelor
operaţionale propuse pentru fiecare lecţie.
II.2 Metodologia de la tradiţie la inovaţie
În lucrarea mea nu mă voi referi la metodele tradiţionale, aţa de cunoscute ci mă voi opri asupra
mijloacelor aşa-zise moderne, pe care le-am folosit la clasă cu eficienţă sporită, alături de metodele:
conversaţiei, demonstraţiei (cu obiecte, cu acţiuni, cu substitute, combinată), observării, lucrul cu
manualul, exerciţiul, etc.
Am folosit în activitatea mea didactică algoritmizarea deoarece pune la îndemâna elevului un instrument
simplu şi operativ, algoritmii reprezentând suite de operaţii în ordine aproximativ constantă, prin
parcurgerea cărora se ajunge la rezolvarea unor serii întregi de exerciţii de acelaşi tip. Lucrările de
specialitate apreciază că aceasta nu este o metodă de sine stătătoare ci un mode de prelucrare a materiei
înainte de a fi predată. Din acest punct de vedere se poate afirma că algoritmizarea poate fi o latură a
fiecăreia dintre metodele cunoscute.
Problematizarea presupune predarea prin rezolvarea productivă a situaţiilor. Este o metodă didactică ce
constă în punerea în faţa elevului a unor dificultăţi create în mod deliberat, din depăşirea cărora elevul
învaţă prin efort propriu.
T.V. Kudreavtev ( Bucureşti, 2001)ordonează situaţii problematice pe cinci categorii de tipuri:
 Când există dezacord între vechile cunoştinţe ale elevului şi cerinţele impuse;
 Când trebuie să aleagă dintr-un lanţ sau sistem de cunoştinţe, chiar incomplete, numai pe cele
valabile;
 Când este pus în situaţia de a descoperi o contradicţie între cunoştinţele teoretic de acumulate şi
aplicarea lor în practică;
 Când este solicitat să sesizeze dinamică mişcării într-o structură aparent statică;
 Când i se cere să aplice, în condiţii noi, cunoştinţele asimilate ulterior.
Învăţarea prin descoperire, ca şi problematizarea, poate fi definită ca metodă de aflare a adevărului prin
antrenarea elevilor în actul de învăţare. Descoperirea are o puternică influenţă formativă, stimulând
capacităţile mentale ale elevului. Metodele de învăţare prin descoperire corespund principalelor forme de
raţionament.
1007
Descoperirea poate fi:

 Inductiva - aplicabilă procesului de predare-învăţare, în cinci timpi succesivi: lectura integrală,
indicarea obiectivelor cercetării, descoperirea, definirea, exerciţiul prin fixarea cunoştinţelor;
 Deductivă-realizată pornind de la general la particular;
Instruirea pragmatică este o metodă multifuncţională care cuprinde o înlănţuire de algoritmi prezenţi în
bună măsură verbal dar care include în unele aspecte instructive.
Principiile instruirii programate sunt:
 Principiul paşilor mici - în care materia este fragmentată până la nivelul de înţelegere al elevilor, la
nivelul la care se află cei care învaţă;
 Principiul răspunsului efectiv.
Brainstorming-ul, metodă cunoscută şi sub numele de „metoda evaluării amânate”, se apropie de
problematizare, unii considerând-o o variantă a problematizării.
Prin brainstorming se formulează una sau mai multe întrebări menite să dezlănţuie efervescenţa gândirii
elevilor şi emiterea spontană a răspunsurilor.Acestea se reţin după „potolirea furtunii” pentru evaluare. Se
pleacă de la o întrebare problemă care stimulează şi incită gândirea elevilor, aşteptându-se apoi răspunsuri
argumentate şi în conformitate cu logica textului literar. Scopul central îl reprezintă enunţarea a cât mai
multor puncte de vedere, admiţându-se idei nonstandard deoarece, în acest caz nu contează calitatea ci
cantitatea. Ideile emise nu sunt sancţionate ci amendate în aşteptarea momentului evaluării.
Specificitatea metodei ar ţine mai ales de aspectul tactic al desfăşurării dialogului cu elevii, de anumite
situaţii conflictuale pe care le generează textul literar, că exact deschis diferitelor interpretări, cu scopul de
a stimula spontaneitatea actului receptariiestetice. Metoda însă nu poate fi folosită în întregul parcurs al
studierii operei.
Brainstrorming-ul are valoarea unui test pentru a afla disponibilităţile receptiv ale elevilor în universul
operei literare, favorizează emiterea reacţiilor intime afectiv-intelectuale în contact cu aspectele structurale
ale unei opere.
Este imperios necesar însă că educatorul care iniţiază un astfel de „moment” didactic, de tip
brainstorming, să probeze suficient tact pedagogic, să propună spre rezolvare probleme care suscită
multipe interpretări şi să propună situaţii care prezintă un interes real.
BIBLIOGRAFIE:
1. Mândru E., Borbeli L., Filip D., Gall M., Niculae A., Nemţoc M., Todoruţ D., Topoliceanu F., Strategii
didactice interactive, ed. Didactica Publishing House, Bucureşti, 2010;
2. Cristea, Sorin, Curriculum pedagogic, E.D.P., Bucureşti, 2008
1008
Dor de Eminescu
Prof. Nadis Cristina
Acum la ceas de sărbătoare, gândul şi sufletul se îndreaptă spre marele poet, flacără a literaturii
noastre, luceafăr nestins ale cărui cuvinte sacre luminează generaţiile viitoare, cuget ars de dorinţa
absolutului. Şi când rosteşti Eminescu, nu se poate ca inimile să nu înflorească, ca teiul să nu-şi risipească
parfumul în zările unde se iveşte luna cea „ sfântă şi clară”, înfiorând tot ce este fiinţă umană.
Atât timp cât Eminescu e etern, vor exista tei pe malul mării, luceferi care să poarte noroc
muritorilor, palate din şiruri de munţi, iar luna, lunecând „prin vârfuri lungi de brad”, va lumina în taină
cărările îndrăgostiţilor.
Trebuia să vină, să se nască. Îl chemase ciobanul din „Mioriţa” la nunta sa şi „Meşterul Manole” să-i
sfinţească mănăstirea.
Din adânc de fântână cu apă vie ori din înalt cer românesc, din lacrimă sau din bătaie de aripă,
trebuia să vină aici.
A intrat în viaţă, odată ca niciodată, pe Poarta Sărutului încununată cu voce de Luceafăr. Îl aşteptau
brazii şi lacul, şi floarea albastră până a nu fi încoronate în cuvintele sale binecuvântate. Răsărea luna şi
trebuia să-şi picure argintul pe fruntea lui boltită. Şi, mai presus de toate, îl aşteptam noi, cei de-atunci şi
de acum. Aveam nevoie şi avem nevoie de el pentru a ne înţelege şi pentru a ne sensibiliza, şi de aceea l-
am numit Eminescu.
Iată doar câteva gânduri despre Eminescu ale elevilor iubitori de literatură din şcoala noastră, Liceul
Tehnologic Special Nr.1Oradea, cu prilejul aniversării a 168 de ani de la nasterea poetului nepereche,
prezenţi la o masă rotundă.
Spectacolul care a urmat acestei activităţi s-a bucurat de un real succes.
Activitatea a fost coordonata de prof. Nadiş Cristina.
1009
IMAGINEA (ŞCOLII)
Pro. Nae Laura

Şcoala Gimnazială Potlogi, Dâmboviţa
Imaginea este o reprezentare cât mai fidelă a unui obiect sau persoane în mintea unui om, prin
intermediul unor „ instrumente” cum ar fi: desenul, pictura, sculptura, fotografia, filmul sau cuvântul.
Această reprezentare este întotdeauna însoţită de trăiri sau sentimente.
Mintea umană prin intermediul imaginaţiei creează, colorează, realizează conexiuni între ideal şi
realitate, menţine ceea ce este folositor şi înlătură ce dăunează sănătăţii acesteia. Ne imaginăm o societate
fără defecte, oameni plini de iniţiativă, activităţi de amploare, dar vedem cu ochii minţii şi partea
întunecată a lucrurilor şi persoanelor, parte pe care o izolăm sau încercăm să o corectăm, să îi dăm lumină.
Actualmente toate entităţile unei societăţi lucrează la crearea unei imagini bune de sine, fie că sunt
persoane, fie că sunt instituţii, acestea rezervă mult timp la modelarea şi promovarea unei imagini
acceptabile în perspectiva celorlalţi.
Generic vorbind despre promovarea unei imagini trebuie să se aibă în vedere mai multe aspecte
printre care:
- Ce promovez?
- Cui arăt imaginea?
- Prin intermediul căror canale fac publică imaginea?
- Când este momentul oportun pentru promovare?
- Ce rezultate obţin?
Ideal ar fi ca promovarea imaginii unei instituţii să aibă ca puncte de interes central domeniul de
activitate, oferta de activităţi şi grupul ţintă căruia i se dedică majoritatea acţiunilor. Pentru un impact cât
mai puternic trebuie accesat un public foarte larg, din mai multe straturi sociale, cu diferite niveluri de
pregătire din punctul de vedere al educaţiei şi cu variate implicaţii în viaţa socială.
Ne „vindem” imaginea prin intermediul oamenilor cu care interacţionăm, care pot duce prin viu
grai mai departe cele trăite şi simţite, care pot chiar empatiza cu emiţătorul astfel încât să transmită o
imagine cât mai aproape de realitate, însă pot exista şi persoane rău intenţionate care pot distorsiona
imaginea, în dorinţa de a face rău.
Elementele cele mai utile în transmiterea unei imagini cât mai aproape de cea reală sau care pot
chiar să o îmbunătăţească sunt mijloacele de comunicare în masă, cele scrise, cele audio, video sau online.
Prin intermediul fotografiilor, filmuleţelor, înregistrărilor audio-video, articolelor sau reportajelor,
publicaţiilor, publicul larg are contact cu instituţia care îşi lansează astfel imaginea, are puterea de a
aprecia, critica sau de a contribui la o recreere, îmbunătăţire a reprezentării în mintea celorlaţi, fapt ce are
ca rezultat creşterea prestigiului instituţiei care îşi promovează imaginea la nivelul comunităţii locale, în
special, iar la nivelul societăţii, în general.
Astfel şi instituţia şcolii poate ieşi în faţă, profitând de transparenţa mijloacelor media şi
publicitare, pe site-ul propriu, pe alte siteuri, pe reţele de socializare, în reviste, în pliante şi afişe cu
activităţile şcolare şi extraşcolare deosebite, cu rezultate foarte bune la concursuri, cu iniţiativele unor
cadre didactice pe parte de voluntariat, cu implicarea efectivă a elevilor în viaţa şcolii, cu devotamentul
părinţilor, cu parteneriatele pe care le are în defăşurare cu diverse instituţii, asociaţii, organizaţii, cu un
management fructuos, cu servicii de secretariat, contabilitate, bibliotecă, mediere şcolară, consiliere
psihopedagogică de foarte bună calitate, cu spaţii bine utilate şi dotări, etc.
IMAGINE = IMPACT
1010
Prof. înv. primar: Nagy Andrea

Școala Gimnazială ”Aurel Vlaicu”-Arad
Reforma învățământului aduce mai multe schimbări semnificative în ceea ce privește relația dascălului
cu ceilalți factori implicați în educarea elevului,îndeosebi cu familia.Familia reprezintă un partener
deosebit de important în procesul instructiv-educativ al elevului dar și în promovarea imaginii școlii.
Colaborarea dintre familie și școală are un factor deosebit de important în procesul de educare ai
școlarilor.Promovarea imaginii școlii , după părerea mea , se leagă foarte mult de o colaborare cât mai
eficientă cu părinții elevilor. Colaborarea cu ei au diverse forme cum ar fi:
 parteneriatele educaționale
 lectoratele cu părinții
 orele de consiliere
 lecțiile deschise ținute de către profesori și de către părinți
 excursiile
 serbările școlare etc.
În anul școlar precedent, 2017-2018, am demarat un parteneriat educațional intitulat”Să ne cunoaștem-
să ne autocunoaștem” . Acest proiect s-a demarat în cadrul săptămânii tematice numite:”Săptămâna
părinților” . În cadrul acestuia părinții elevilor au completat un chestionar , au venit să asiste la ore
deschise la matematică, limba română, iar punctul culminant a fost serbarea intitulată ”În Ajunul
Crăciunului”.
Chestionarul arăta astfel:
ÎMI CUNOSC COPILUL ?
Numele copilului:______________________________________________________________________
Vârsta: _______________________________________________________________________________
Numele prietenilor______________________________________________________________________
Disciplinele preferate:___________________________________________________________________
Povestea preferată:_____________________________________________________________________
Personajele preferate din poveşti:__________________________________________________________
Culoarea preferată:______________________________________________________________________
Mâncarea preferată:_____________________________________________________________________
Animalele preferate:_____________________________________________________________________
Anotimpul preferat:_____________________________________________________________________
Jucăriile:______________________________________________________________________________
Florile:________________________________________________________________________________
Filmele:_______________________________________________________________________________
Nume de fete preferate:__________________________________________________________________
Nume de băieţi prefeate:__________________________________________________________________
Hainele:_______________________________________________________________________________
Dacă ar fi animal atunci:__________________________________________________________________
Cu cine ar vrea să steie în bancă?___________________________________________________________
Cu cine ar vrea să steie în bancă?___________________________________________________________
Numărul preferat:_______________________________________________________________________
Sucul preferat:__________________________________________________________________________
Ziua preferată:__________________________________________________________________________
Elevii au completat și ei un chestionar asemănător, după care s-au confruntat și au descoperit că uneori au
mici deficiențe de cunoaștere.
Toată săptămâna dedicată părinţilor s- a desfăşurat într – o atmosferă foatre caldă în care atât părinţii , cât
şi copiii s-au simţit într-un cadru familial . Părinţii au avut ocazia să – şi vadă copiii lor în cadrul activităţii
orelor devenind unii dintre ei pentru o oră “ educatori “ .
1011
Lectura cea de toate zilele
De Silvia Nagy, profesor de limba și literatura română

la Școala Gimnazială Geo Bogza din Bălan, județul Harghita
MOTTO:
Stăpânește cărțile și nu le lăsa să te conducă. Citește pentru a trăi, nu citi pentru a trăi.
Owen Meredith
Încă din cele mai vechi timpuri școala a reprezentat un pilon de susținere a civilizației. Ea oferea
tuturor celor interesați un model de urmat: personalități din manualele studiate, un dascăl... Azi ,
generațiile actuale sunt mai greu de mulțumit, mai greu de atras în mrejele studiului, ale civilizației.
Sursele IT numeroase și atât de performante îi atrag în mod necondiționat și de aceea tot ce înseamnă
școală rămâne undeva în urmă. Rolul dascălilor este de aceea foarte important pentru a găsi metode și
resurse să-i atragem în activitățile școlare și extrașcolare.
Școala are un rol deosebit de important, pentru că așa cum spune și un proverb vechi: Dacă ai carte,
ai parte. Pentru a avea parte este necesar ca elevii să se implice în procesul instructiv-educativ al școlii și ,
dacă apar și niște dascăli pricepuți, care să-i atragă în tot acest proces , este foarte bine. Măiestria dascălilor
este egală cu zero însă, dacă elevii nu doresc să participe la activități fie în cadrul orelor de curs, fie la cele
extrașcolare.
La noi în școală sunt foarte mulți elevi implicați în numeroase activități, atât la orele de curs, cât și la
activitățile extrașcolare. Una din activitățile nu prea apreciate azi de elevi este însă cititul. Aceștia se
limitează la ceea ce citesc în clasă și lasă cititul de plăcere pe seama altora. Pentru a-i face să realizeze că
au de pierdut dacă nu citesc, ofer de citit lunar elevilor mei câte o carte. Ei au timp la dispoziție o lună să
citească cartea și apoi să vină să prezinte conținutul, personajele, citate preferate, dar și un îndemn adresat
colegilor pentru a-i convinge să citească și ei cartea. Elevii au de ales ce să citească dintre patru cărți.
Aceste cărți sunt din literatura română, dar și din literatura universală, cărți de actualitate. La data stabilită
elevii se întâlnesc și discută despre cărțile citite. De cele mai multe ori se stârnesc discuții interesante
despre un personaj, o situație care le-a plăcut. Fiecare elev prezent la clubul de lectură pleacă cu dorința de
a citi și o altă carte prezentată de alți colegi. Acest fapt este binevenit și, deși reprezintă un procent mic din
numărul total de elevi, este un plus adus școlii, dar mai ales celor implicați în această activitate.
Cititul de plăcere ar putea elimina analfabetismul funcțional, ar putea combate comoditatea acelor
elevi care preferă să vadă filmul decât să citească cartea, dar toate acestea sunt vorbe în vânt dacă nu simt
plăcerea de a citi, dorința de a se cufunda în universul imaginat de autori. Dacă va rămâne un vis frumos ca
elevii noștri să citească sau nu depinde și de noi, de felul în care prezentam problema, de cărțile pe care le
recomandăm spre lectură.
De plăcere sau nu, lectura ar trebui să reprezinte o îndeletnicire importantă pentru fiecare dintre noi,
nu numai petru elevi, pentru că are un rol important în formarea și educarea tinerilor, lărgește orizontul de
cunoaștere ajutând la dezvoltarea acestora din mai multe puncte de vedere. Ea ajută la lărgirea orizontului
de cunoaștere în toate domeniile existente.Prin lectura toți putem descoperi lucruri noi, putem fi influențați
în alegerea unei cariere, nu mai vorbim de posibilitățile de îmbogățire a comunicării, de expresiile pe care
le putem folosi. Lectura este, probabil, cea care ne ajută cel mai mult în viață. Realizată pentru a încălzi
inimile și a ascuți mintea oamenilor, o carte este purtătoarea înțelepciunii și a cunoașterii umane, este o
comoară fără de preț care adună cele mai frumoase gânduri și transmite generațiilor viitoare, speranța într-
un viitor mai luminos.
Așadar, lectura reprezintă un ghid important în viața fiecăruia dintre noi, iar valorificarea ei nu poate
să ducă decât la creșterea nivelului intelectual și cultural al tuturor, deci: citește o carte!
1012

Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă Arad
Profesor psihopedagogie specială Nagy – Rusu Gabriela – Doris
…în livadă ne place să avem copaci care rodesc mai devreme sau mai târziu [...] toate aceste roade
sunt bune, nici unul nu este de aruncat. De ce să nu acceptăm în şcoli, minţi mai agere sau mai încete? De
ce nu i-am ajuta? Pierdem timp dar câştigăm satisfacţie şi respect... ” Comenius
Progresele înregistrate de psihologia şi pedagogia diferenţiată, perfecţionarea tehnicilor de cunoaştere a
dezvoltării psihice a copiilor au permis să se distingă categorii mai nuanţate de copii în raport cu
capacitatea lor de răspundere la exigenţele şcolare. În rândul acestora, alături de elevii cu CES integraţi
individual, există şi elevi cu dificultăţi de învăţare, cu ritm lent de acumulare de achiziţii, dar cu intelect
normal. Confundaţi adesea cu elevii din prima categorie sunt nestimulaţi sau categorizaţi ca atare.
Alternativă a învăţământului special, educaţia integrată permite acordarea serviciilor de sprijin pentru copii
cu posibilităţi reale de recuperare şi reintegrare, care altădată ar fi fost orientaţi către şcoala specială.
Pentru a realiza integrarea copiilor cu CES, trebuie să acţionăm asupra diferitelor nivele de dezvoltare a
personalităţii lor, şi anume: la nivel biologic, la nivel psihic, la nivel social.
Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă Arad (C.S.E.I.) reprezintă cadrul instituțional de acțiune care
asigură accesul la educație tuturor copiilor prin educație formală și servicii educaționale acordate copiilor
cu CES școlarizați atât în învățământul special, cât și în învățământul de masă, precum și personalului care
este implicat în educația acestora.
Prin proiectele desfășurate în unitatea noastră școlară toate cadrele didactice urmăresc dezvoltarea
tehnicilor de predare și învățare pentru toate persoanele implicate în educație și formare profesională și
încurajează cooperarea internațională în educație prin îmbunătățirea calității și inovării sistemului de
învățământ.
Școala noastră urmăreşte creșterea volumului calității cooperării între instituții și organizații furnizoare
de educație și formare, parteneri sociali și alte organizații, precum și încurajarea învățării limbilor străine
moderne.
Ambele clădiri, atât cea veche, cât și cea nouă, sunt amenajate corespunzător pentru elevii din toate
nivelele de învățământ, de la grădiniță până în clasa a X-a. Pe lângă sălile de clasă, sala de sport,sala
festivă, bibliotecă, atelierul de tâmplărie există și următoarele cabinete: de kinetoterapie, logopedie,
psihodiagnoză, terapia comportamentală, de stimulare polisenzorială, Artterapie, religie, informatică,
medical și o sală special amenajată pentru prepararea și promovarea artei culinare.
Astfel pe parcursul timpului s-au derulat numeroase proiecte naționale și internaționale (Leonardo da
Vinci cu Spania și Erasmus cu Portugalia), programe necesare cadrelor didactice din instituția noastră de
învățământ care integrează elevi cu Cerinţe Educaționale Speciale deoarece se simte nevoia adaptării
metodelor și strategiilor didactice pentru flexibilizarea curriculei și a ariilor curriculare în parte în vederea
accesibilizării lor și a creșterii calitative în spiritul bunelor practici europene. În acest fel, se acordă
egalitate de șanse la educație tuturor elevilor, indiferent de deficiența fiecăruia.
Elevii noștri sunt implicați în proiecte SNAC cu diferite licee și școli din județ și din țară. Aceștia au
ajuns până în etapa finală care a avut loc la Brăila și Galați. De asemenea sunt implicați în foarte multe
activități extrașcolare și extracurriculare: excursii la Șiria, Macea, Timișoara, Oradea, mănăstiri, vizite la
muzee, Biblioteca Județeană, biserici, târguri de Crăciun, de Paște, expoziții cu diverse tematici,
concursuri școlare regionale, județene, naționale, serbări, spectacole, Ziua Porților Deschise la U. M.
Subcetate Arad și activități sportive.
Pentru a-i învăța și sensibiliza în scop umanitar s-au organizat activități de voluntariat cu tineri din
Germania, Anglia, Belgia.
Școala noastră are legături strânse cu comunitatea, atât cu CJ Arad, care este ordonatorul principal de
credite, cu Poliția Municipiului Arad care este alături întotdeauna în rezolvarea diverselor probleme cu
care se confruntă școala și care oferă anual pachete cu ocazia sărbătoririi Crăciunului, cât și relația cu
biserica.
1013
Relația de colaborare dintre profesori și părinți sporesc identitatea școlii. Cadrele didactice îi învață și
îndrumă pe părinți cum să se implice în educația lor deoarece de multe ori aceste probleme îi depășesc.
În concluzie, imaginea școlii noastre este monitorizată și coordonată de un stil managerial ridicat, dar
și de activitățile desfășurate de angajații acestei instituții care au un nivel de pregătire pe măsură.
1014
Școală și cultură în Țara Făgărașului
Prof. Naneș Mihail,

Școala Gimnazială ,,Prof dr. Ioan Cerghit”- Hârseni, jud. Brașov
,,Fără trădiție nu există cultură:nici omul simplu, nici geniul nu pot crea nimic fără tradiție”(Vasile Pârvan)
Satul românesc reprezintă un reper de cultură europeană datorită tezaurului istoric, care angajează
popoarele neolatine și care se regăsește astăzi pe scena promovarii tradițiilor si obiceiurilor autohtone.
Orice civilizatie și orice societate nu pot supraviețui, mai ales în circumstanțe istorice precum poporul
român, fără să dovedească sacrificiu precum în legenda Meșterului Manole. Poporul român a reușit să
dăinuiască datorită jertfei. În consecință, acest popor cu rădăcini autentice traco-daco-romane a reușit prin
sacrificiu să păstreze cel mai valoros tezaur – obiceiurile și portul popular care etichetează însăși originea.
Firește că sintagma ,,Sufletul Satului”definește paradoxal aceleași cuvinte: Nu există suflet fără sat și
nicidecum sat fără suflet. Afirmația marelui poet și filozof Lucian Blaga că ,,veșnicia s-a născut la
sat”dovedește că satul românesc reprezintă un leagăn al civilizatiei, al trăirii, al nemuririi deoarece toți care
suntem laolaltă cu siguranță în această țară deosebită, indiferent că trăim în orașe, capitale sau metropole
originea noastră este acolo unde s-au născut străbunii.
Din cele mai vechi timpuri școala a fost indispensabilă, fiind cea mai valoroasă instituție pe lângă cea a
familiei. Datorită ei lăstarii comunității reușesc să transmită peste generații valorile culturale. Fără cultură
nicio societate nu poate răzbate. Școala,prin oamenii dedicați instrucțiunii, contribuie implicit economic și
politic la desăvârșirea care se dorește a fi și spirituală.
Școala Gimnazială ,,Prof dr. Ioan Cerghit” a participat activ și constant ani de zile la concursuri prin care
au fost promovate tradițiile și obiceiurile locale, desfășurând activități atât la nivel local,cât și regional și
național. Școala este cunoscută prin rezultate concretizate în premii la festivaluri și concursuri artistice
precum ,,Evadarea in Artă”, proiectul ,,Ajută un sat, ajută o țară” etc.
Recent școala noastră a participat la Festivalul ,,Sufletul Satului,” a cărui menire a fost promovarea
tradițiilor populare și istoriei naționale, desfășurat la Drăguș în data de 21 ianuarie 2018.
Școala noastră s-a considerat privilegiată, deoarece participarea la acest festival a fost in preajma
aniversării Micii Uniri de la 1859 care a dat startul comuniunii și solidaritatii nationale precedent creat incă
din timpul lui Mihai Viteazul.
Festivalul a urmărit valorificarea tradițiilor culturale ale satului românesc în context european ,
promovarea portului popular, transmiterea respectului pentru tradiție tinerilor. De asemenea, poate fi
considerat o ocazie de a cunoaște portul popular al satelor din zonă, dar mai ales un prilej de a fi etalate și
alte porturi populare din toată țara unde rezonează elementele definitorii ale culturii naționale.
Școala Gimnazială ,,Prof. dr. Ioan Cerghit” a participat cu o scenetă în versuri cu tematică istorică și un
dans popular reprezentativ zonei (Crihalma) și prezentarea costumului popular.
1015
Elevii, participând la acest festival, au avut ocazia să relaționeze, să socializeze și să facă schimb de
idei privind tradițiile și obiceiurile populare românești în vederea unor potențiale colaborări.
Participarea școlii la acest festival a fost menționată și în ziarul local ,,Monitorul de Făgăraș”din 23
ianuarie 2018 și de televiziunea locală.
Dansul, cântecul și teatrul reprezintă pentru elevi un exercițiu de descoperire a abilităților artistice,
a talentului și de a redescoperi valorile istorice.
Satul românesc, indiferent că e Drăguș sau Hârseni, reprezintă o ancoră în existența valorilor și
tradițiilor din Țara Făgărașului.
1016
STUDIU PRIVIND PROMOVĂREA IMAGINII SCOLII

PRIN LECTII ATRACTIVE
ÎNVĂŢAREA PRIN DESCOPERIRE ȘI TRANSDISCIPLINARITATEA
PROF. NASTASE DANIELA MIHAELA

ŞCOALA GIMNAZIALĂ ,,SMARANDA GHEORGHIU,, TARGOVISTE
Învăţarea activă angajează operaţii de gândire şi imaginaţie, apelează la structuri mintale – structuri
operatorii şi structuri cognitive de care dispune copilul; şi de care el se foloseşte ca de nişte instrumente în
susţinerea unei noi învăţări. Prin aceste metode se stimulează: strângerea de informaţii, producerea de idei,
căutarea de soluţii, organizarea şi reorganizarea progresivă a ideilor, interpretare, reflecţie personală,
comunicare, inventivitate şi creaţie..
Esenţial în pregătirea cadrului didactic pentru lecţie este de a pune în joc toate cunoştinţele sale ţi
întreaga lui pricepere, nu pentru a transmite puri şi simplu nişte cunoştinţe de-a gata ce trebuie să fie
însuşite, ci de a insufla elevilor săi dorinţa şi posibilitatea de a le dobândi, pe cât este cu putină, prin ei
înşişi, printr-un studiu cât mai activ, mai intensiv şi pasionat.
Metoda proiectelor este o strategie adoptată şi în învăţământul preşcolar. În cadrul acestuia se
recomandă promovarea unor metode activ – participative ca învăţarea prin descoperire, braimstorming-ul,
cercetarea, conversaţia euristică.
Metoda descoperirii. Aplicată posibilităţilor preşcolarilor, ea creează contextul de a-şi însuşi noi
cuvinte, descoperind, cu ajutorul educatoarei una din tehnicile de lărgire a vocabularului:
a) Formarea de cuvinte compuse prin tehnica analitică, ca în jocul „Ghici din ce cuvinte sunt formate”.
Prin acest joc copiii vor descoperi vocabule cuprinse în diverse cuvinte compuse: „câine – lup”, „gură
– cască”, „bună – cuviinţă”, după – amiază”, „aeromodel”, „fărădelege”, „minicar”, „devreme”.
b) Prin tehnica sintetică preşcolarul este pus în situaţia ca din elementele date de educatoare sau
cunoscute de el să realizeze sinteze noi, respectiv alte cuvinte, diverse propoziţii. Astfel, în jocurile „Să
descoperim noi cuvinte” sau „Să construim propoziţii”, unde copiilor li se dă un număr de cuvinte
cerându-li-se să le reunească pentru a găsi un cuvânt nou („lemn”, „de”, „unt” pentru „untdelemn”), de
pildă, sau pentru a construi o propoziţie („ursul”, „de”, „păcălit”, „vulpe” pentru „Ursul păcălit de
vulpe”).
c) Prin tehnica compoziţiei , descoperirea unui cuvânt nou, a unor grupuri de cuvinte sau propoziţii este
rezultatul comparării unui obiect, fenomen, situaţii asemănătoare cu altele din aceeaşi categorie, clasă,
grupă sau din clase diferite. Ea apare curent în jocurile „Cu cine semăn eu?”, „Care obiect este mai
mare?”, „Cine este mai greu?”, „Care obiect este mai lung?”, „Care obiecte se pot pune împreună?”.
d) Tehnica observării situaţiei. Îl pune pe preşcolar în situaţia de a observa un obiect într-un context
situaţional specific. Astfel pot fi descoperite şi denumite prin noţiuni (cuvinte) noi calităţi,
particularităţi, utilităţi. Această tehnică se foloseşte în cadrul unor plimbări, vizite la muzee, la grădini
zoologice, în parcuri, situaţii care creează contextul de a se introduce în vocabularul copiilor cuvinte
noi referitoare la plante („rădăcină”, „tulpina subpământeană”, „bulb”, „trunchi”, „petale”, „fructe”),
animale („veveriţa”, „leu”, „urs”, „vulpe”, „cireadă”, „herghelie”, „turma”), mijloace de locomoţie
(„tramvai”, „troleibuz”, „bicicleta”, „căruţă”).
e) Tehnica aplicaţiei practice. Preşcolarul este pus în situaţia de a descoperi aspecte noi ale activităţii
oamenilor şi denumirea lor, prin intermediul unor activităţi practice pe care este solicitat să le
efectueze: să măsoare, să taie, să pună un aparat în priză, să coase, că construiască. Copiii primesc
materialele necesare, apoi acestea sunt denumite. După ce ei repetă denumirea fiecărui material nou, li
se demonstrează cum se lucrează cu el şi sunt solicitaţi să execute şi ei acţiunile respective,
denumindu-le („măsor cu centimetrul”, „tai cu foarfecă”, „pun stecherul în priză”, „coş cu acul şi aţa”).
În cadrul activităţilor alese, după sortarea diverselor seminţe, copiii pot fi solicitaţi să pună seminţele la
încolţit în condiţii diferite: în pământ, în nisip, în apă, la lumină, la căldură,a la întuneric, în lipsa apei;
de asemenea, ei sunt îndrumaţi să spună ce fac, şi apoi, ce au constatat. După o perioadă de timp au
observat dezvoltarea plantelor semănate de ei şi li s-a cerut să indice cauza pentru care unele s-au
1017
dezvoltat, iar altele, nu, unele s-au dezvoltat mai bine şi altele mai puţin bine, folosind vocabularul
adecvat.
f) Tehnica inductivă. Se prezintă şcolarilor mulţimi de obiecte, date, fapte, cerându-le să afle singuri
regula după care s-au grupat şi clasa sau grupa din care fac parte. Ca exemplu este jocul „Ce am pus
noi în coşuleţ?”, în care fiecare copil este chemat să pună câte un fruct în coşuleţ, însoţindu-şi acţiunea
cu formularea propoziţiei corespunzătoare: „Am pus în coşuleţ un/o …”. Când toate fructele pregătite
au ajuns în coşuleţ, li s-au cerut copiilor să găsească un cuvânt pentru tot ce au pus ei în coşuleţ
(„fructe”). Fiecare copil a răspuns, pe rând la întrebarea: „Ce am mai pus noi în coşuleţ?”. În acelaşi
fel se ajunge la formarea noţiunilor de „animal”, „animal sălbatic”, „animal domestic”, „insectă”,
„copac”, „legume”, „mobilier”.
g) Tehnica asociativă. Preşcolarului i se dă un cuvânt, cerându-i să-l asocieze cu un altul pentru a descrie
o acţiune, o însuşire ori pentru a numi opusul acelui cuvânt. Urmărindu-se compatibilitatea procesului de
învăţământ cu reperele comunitar europene este necesar:
 să realizăm o abordare multi-, inter- si transdisciplinară a conţinuturilor prin demersuri didactice de
armonizare, corelare, inserţie, fuziune a lor;
 învăţarea să fie bazată pe ,,construirea graduală a capacităţii şi competentei prin strategii activ-
participative”;
 modalităţile de selectare şi organizare a obiectivelor şi conţinuturilor să fie flexibile, orientative,
adaptate la realitatea cotidiană, la preocupările, interesele şi aptitudinile elevului, conducând la
individualizarea parcursurilor didactice;
 să se realizeze predarea integrală a disciplinelor şcolare distincte prin stabilirea de conexiuni între
elementele diferitelor discipline, integrarea şcolii în comunitatea locală;
Modelele de integrare se pot stabili la nivelul disciplinei sau ariei curriculare şi urmăresc dezvoltarea
motivaţiei elevului şi oferă posibilitatea acoperirii unei mari varietăţi de conţinuturi, cu avantajul corelaţiei
între modulele introduse în aria unor discipline diferite,
Sintezele inter- si transdisciplinare reprezintă demersurile didactice cele mai promiţătoare, dar si mai greu
de aplicat. Ele presupun activităţi bine pregătite, puncte de vedere globale, criterii şi exemple problematice
cu caracter comun: natura, democraţia, naţiunea, drepturile omului, filozofia.
Transdisciplinarea reprezintă integrarea selectiva a unor teme, concepte conţinuturi cu un grad înalt
de generalitate corespunzătoare a unor domenii ştiinţifice de sinteza care se pot aborda cu metodologii si in
situaţii concepute corelat. Se doreşte culegerea si vehicularea informaţiei, formarea capacităţilor de munca
intelectuala, a comportamentelor de tip impersonal.
Activităţile transdisciplinare sunt şi instrumente de apreciere prognostică, întrucât indică măsura în
care copiii prezintă sau nu în mod real anumite aptitudini. Ele au şi valoare diagnostică. Activităţile
transdisciplinare au valoare diagnostică fiind un bun prilej de testare şi de verificare a capacităţilor
intelectuale şi a aptitudinilor creatoare ale copiilor;
Bibliografie:
1. Radu I.T., Ezechil L, „Pedagogie – fundamente teoretice”, Ed. V&I Integral, Bucureşti, 2002.
2. Şchiopu U, Verza E., Psihologia vârstelor”, EDP, Bucureşti, 1981.
1018

Grădiniţa cu Program Prelungit ,,Șotron” Botoșani

Prof. înv. preșcolar: NASTASIU MIHAELA
▪ nevoia deschiderii grădiniţei către comunitate;
▪ sensibilizarea comunităţii la nevoile grădiniţei;
variat.
După nevoile şi scopul urmărit există mai multe tipuri de parteneriate:

Regulile de bază care trebuie respectate în conceperea şi realizarea unui parteneriat educaţional sunt:
▪ orice proiect de parteneriat trebuie să pornească de la anumite nevoi identificate(analiza de nevoi/SWOT:
puncte tari, puncte slabe, oportunităţi, ameninţări);
Etapele proiectului educațional:
1.Organizarea documentaţiei:titlul proiectului, tema, partenerii, colaboratori permanenţi şi ocazionali, grup
1019

6.Finalizarea proiectului-moment mai special în care se va sărbători reuşita şi se vor analiza alte nevoi care
Obiectivele proiectelor de parteneriat sunt concepute în funcție de tipul de parteneriat:
informativ).
7. Oportunitatea de a schimba idei şi impresii, de a împărtăşi din propria experienţă şi de a prelua noutăţi
Tipuri de parteneriate desfășurate:.
▪ Exemple de activităţi derulate pe perioada parteneriatului:,,Ne întâlnim din nou”, ,,Tradiţii de Crăciun”,
,,Cine lucrează mai frumos?”, ,,Cum aleg şcoala la care va merge copilul meu?”, ,,Ultimii paşi împreună”.
▪ Una dintre cele mai interesante şi plăcute întâlniri a fost cea cu tema:,,Cine lucrează mai frumos?”-
activitate în care părinţii au fost implicaţi să participe activ alături de copii lor. S-au format perechi părinte-
copil şi au realizat împreună un desen cu tema ,,Familia mea”. Apoi s-au format două echipe şi s-au
pregătit un set de întrebări pentru părinţi şi un set de întrebări pentru copii, cu confirmarea răspunsurilor de
către părinte sau de către copil. Acest moment l-am intitulat ,,Cât de bine ne cunoaştem?”.
2.,,Primii paşi spre şcoală”-parteneriat cu Şcoala ,,Ștefan cel Mare si Sfânt” prin d-na învăţătoare
Grădinăciuc Elena..
I.
1020
vedere emoţional.
3.,,Cartea-prietena mea!”-parteneriat cu Biblioteca municipiului Botoșani.

acestora spre literatură, precum şi realizarea unor noi forme de colaborare între educatoare, reprezentanţi ai
bibliotecii şi părinţi.

poliţiştilor, iar aceştia la rândul lor au fost plăcut impresionaţi de faptul că nişte copii de grădiniţă sunt atât
de atenţi la ceea ce se întâmplă pe stradă.
Serviciul Public de Asistenţă Socială şi care au vizat formarea unei atitudini pozitive a preşcolarilor faţă de
bucuria de a dărui, orientarea acestora spre atitudinea de prietenie şi colaborare în spiritul sărbătorilor de
Crăciun şi de Paşte.
▪ Antrenarea şi dezvoltarea unor calităţi ale copiilor-bunătate, compasiune.
▪ Dezvoltarea altruismului prin conştientizarea semnificaţiei faptelor bune.
▪ Educarea atitudinii de prietenie şi colaborare cu persoane din mediul apropiat.
Proiectele le considerăm un real câştig pentru toţi cei implicaţi în derularea lor: părinţi, copii, educatoare,
d-nele de la Asistenţă Socială şi ceilalţi copii care au primit de la primii nu numai lucruri materiale ci şi
multă dragoste şi bucurie.

psiholog.
Atribuţiile în cadrul programului
▪ logoped: -elaborarea planului de recuperare a limbajului şi psihomotricităţii
-realizarea materialelor folosite în recuperarea limbajului şi psihomotricităţii
-efectuarea selectivă a activităţilor de recuperare
-consilierea educatoarelor pentru a realiza integrarea copiilor cu ces
▪ psiholog:-realizarea evaluărilor psihologice iniţiale, continue şi finale
-activităţi psihoterapeutice individuale şi de grup
-educarea psihomotricităţii
1021
▪ educatoare: -asigurarea frecvenţei la programul de terapie corectiv-compensatorie

-adaptarea curriculumului la nevoile speciale ale copiilor cuprănşi în program,
identificând punctele comune celor două tipuri de activităţi
-asigurarea integrării reale a copiilor cu ces


Iar apoi să fii capabil să gestionezi cu succes schimbarea pentru a-i rezerva valoarea de câştig.
1022
DÉCOUVRANT LA ROUMANIE
PROF. NAZÂRU TEODORINA
Rien ne peut être plus agréable que l'image des collines, des montagnes et des vallées dans ce bel
endroit, qui est parsemé des collines. Le jeu des couleurs, des formes et des traditions créent un immense
plaisir, une profonde impression qui ne vous laisse pas quitter ce cadre merveilleux. Plus on avance dans
le centre de cet imposant lieu plus on pense que c'est un rêve.
Ici, où la magie se concentre sur les paysages naturels et sur l'histoire riche, où le ciel rencontre la terre,
les villages paraissent conservés depuis des centaines d'années et pleins de tradition. Vous ne vous rendez
pas compte de quel endroit je parle? La réponse est tout simple: le pays de Maramures. Ces dernières
années, les régions de la Roumanie sont devenues des destinations préférées par de nombreux Européens.
Une région très fréquentée par les touristes de tous les quatre coins du monde, qui met l'accent sur la
promotion du folklore et des traditions de Maramures. « Pays » de Maramures est bien connu pour son
originalité et les éléments spécifiques qui ne se trouvent pas dans d'autres régions. Ce royaume, riche en
culture et renommé pour l'hospitalité de ses habitants, incite les gens à visiter cette région avec le coeur
ouvert et un désir d' en apprendre autant que possible. Les habitudes et les mœurs du passé ont été
gardées de façon qu’ en Maramures les gens ont été encouragés à préserver et à promouvoir les valeurs
propres avec fierté. Ils se sont distingués par la construction de leurs maisons, par la manière de s’habiller
et leur langage. Chants, danses, costumes et plats traditionnels, construction de maisons et d'églises,tout
cela attire l'admiration des visiteurs de la région, mais aussi c’est un précieux sujet d'étude En hiver, on
entend des noëls, des berceuses et des ballades à voix basse dits par les grands-parents. Tous se réunissent
autour du feu avec beaucoup de joie dans leurs âmes, au milieu d'un paysage authentique rural. À la veille
de Noël, on peut voir des groupes d’enfants qui annoncent la naissance du Seigneur, vêtus de costumes en
se réjouissant de la fête et des bonbons qu'ils reçoivent. Chanter des noëls est un rite commun très
répandu, il contient des éléments du culte du soleil et des éléments du culte des morts. Une autre place
importante est la cérémonie des masques pour honorer les « anges », hors de la Terre. La tradition de
Noël sera préservée aussi longtemps qu'elle sera transmise d’une génération à l’autre.
Dans le jeu des lumières, le vent souffle légèrement balançant les flocons de neige. Maramures, un
lieu plein de traditions héritées des ancêtres est un endroit merveilleux pour célébrer la beauté de Noël.
Les habitants croient encore aux superstitions, sentant un certain frisson à l'approche de la saison froide.
Ainsi, dominés par la mélancolie, les aïeuls racontent leur enfance à leurs petits-enfants.
Les touristes qui choisissent de visiter Maramures pendant les vacances seront surpris par l'abondance
de la nourriture et des saveurs, notamment par l'odeur des gâteaux cuits au four, par l’arôme de la vanille
répandue dans l’air. De même, pour les habitants de Maramures, la table est un acte culturel avec des
connotations sociales véhiculées par les coutumes anciennes. L'invité doit consommer toute la nourriture
offerte par l'hôte, pour avoir une année d'abondance et beaucoup de bonheur dans la maison.
Une autre habitude de la veille de Noël est la danse qui s’appelle « Călușarii ». Les enfants, regroupés
en dix, marchent à travers le village pour épandre la joie de célébrer la Nativité.
La promotion de ces fêtes importantes de notre vie incite même les moins intéressés, de se plonger
dans ce mirage de fête, de découvrir les vraies valeurs de la société, les coutumes et les traditions.
L'esprit de Noël est promu avec tant de bonheur en Maramures que cela conduit les touristes à
s’installer dans la région, pour profiter des traditions entourant la fête.
Pourquoi pensez-vous qu'il y ait un attrait particulier pour la tradition maintenant? Tout simple, la
première réaction: un retour aux valeurs passées, vers les traditions et la culture, cherchant l'identité
perdue, la fierté et la confiance d' un peuple qui a survécu à des milliers d'années dans cette région.
Bibliografia:
1. Tache Papahagi – Graiul şi folklorul Maramureşului, Ed. Academiei, Bucureşti, anul1925
2. Florin Andreescu – Maramures- Lume veche, Lume noua,ISBN 9786068050522, anul 2014
1023
Colegiul Național ,,Petru Rareș,, Beclean, Județul Bistrița Năsăud
Prof. Năstase Delia Mirela
A. INFORMAȚII DESPRE APLICANT

NUMELE INSTITUȚIEI – COLEGIUL NAȚIONAL ,, PETRU RAREȘ ,, BECLEAN
ADRESA: Strada Obor 83, nr. 83, Beclean, 425100
TELEFON: 0263 343 190
Site si e-mail: www.petrurares.ro, cnprbeclean@yahoo.com
PERSOANĂ DE CONTACT
NUME ȘI PRENUME: Director prof. Cristian Mircea Nicula
PARTNER:
2. PARALIA TOURS
B. INFORMATII DESPRE PROIECT

B.1 TITLUL PROIECTULUI Europa contemporană – unitate în diversitate
B.2 Tipul proiectului – international
B.3. Coordonatorii proiectului: Prof. Nastase Delia Mirela
B.4 Domeniul proiectului
 Domeniul cultural – artistic, cultură si civilizatie
 Domeniul touristic
B.5 Numar participanti: 31 elevi si 3 cadre didactice
B.6 . Costul proiectului: 5115 euro /grup; finantare prin parinti si profesori
C. DESCRIEREA PROIECTULUI
C.1. Argument
Motto: ,, Lumea este o carte , dar dacă nu călătorești ca să o descoperi, citesti o singură pagină,,
(Sfantul Augustin)
Nevoia informării corecte a elevilor cu privire la dezvoltarea turismului, promovarea durabilă a turismului
și formarea unor capacități cognitive interdisciplinare prin îmbinarea noțiunilor de istorie, literatură, religie,
geografie, biologie, muzică, sculptură cu specificul cadrului natural și cu regiunile străbatute.
C.2 Scopul proiectului.
Stimularea elevilor români să cunoască Grecia, cultura și civilizația, istoria, geografia și tradițiile
poporului elen; vizitarea unor importante obiective turistice din Grecia.
C.3. Obiective specifice ale proiectului.
Analiza aspectelor geografice, istorice, biologice, folclorice pe parcursul excursiei.
Cunoașterea și ocrotirea monumentelor istorice , religioase, etnografice, ale mediului înconjurator,
îndatoriri comune ale fiecărui cetățean al UE.
Realizarea activităților specifice propuse de proiect (prezentări power point, colaje, expoziții)
Să conștientizeze afectivitatea de grup ca suport al prieteniei
Să dovedească un comportament asertiv.
C.4 Beneficiari: grupul tinta :
- elevi, parinți, cadre didactice, scoala , comunitatea și instituțiile partenere.
C.5. RESURSE: Resurse umane : cadre didactice, elevi, părinți
1024
Resurse materiale: fonduri proprii, spații de învățământ din scoli , calculator,

imprimantă, aparat foto, CD/DVD
C.5. Durata proiectului: aprilie - septembrie 2016
C.6. Activitatiile proiectului
Activitatea 1.
Titlul activitatii : Invatam despre statele UE : Grecia
Data 8.06. 2016
Descrierea pe scurt a activitatii:
Elevii din clasa a IX a: Rusu Teodora, Kociș Laura, Săsarman Raluca si Ghimici Laura ,
participante la excursia din Grecia prezintă aspecte geografice, istorice , economice ale statului: așezarea
geografică, relieful , clima , apele, vegetația, solurile caracteristice, scurt istoric, principalele orașe ,
aspecte ale economiei și turismului precum și avantajele și dezavantajele aderării la UE.
Modalități de evaluare: prezentări power point,
Activitatea 2.
Titlul activității: Vizitarea orașului Atena
Data : 6.07. 2016
Parteneri: Monumentele Acropole si Partenon
Se realizează un tur al orașului, capitala Grecia și se vizitează cel mai important și mai frumos
templu din Atena numit și „Piatra Sfânta a Atenei”, dedicat inițial protectoarei sale, zeița Atena, ce domină
centrul orașului modern de pe piscul de piatră cunoscut ca Acropole. Cele mai vechi mituri, festivaluri
marețe religioase, culte străvechi și cateva evenimente decisive din istoria orașului sunt toate conectate în
acest loc sacru. Monumentele Acropole stau în armonie cu asezământul natural. Aceste unice opere de artă
ale arhitecturii timpurii combină diferite stiluri ale artei clasice într-o manieră foarte inovativă și a
influențat arta și cultura de-a lungul a mai multor secole. Acropolele, datând din secolul V i. Ch., este cea
mai bună reflecție a splendorii, puterii și bogatiei Atenei. Termenul „acropole” înseamnă „orașul de sus”,
multe dintre statele-oraș din vechea Grecia sunt construite în jurul Acropolelor, locuitorii Atenei putând să
se refugieze în vremuri de invazie, Acropolele fiind considerate cel mai sigur loc din oraș.
Clădirea Partenonului a fost realizată de arhitecții Kallikrates si Iktinos ca resedință a imensei statui
a Atenei. Construcția ei a durat 9 ani fiind terminată in anul i. Ch. fiind probabil cea mai cunoscută cladire
din lume. Din templu a devenit biserică, moschee și în final depozit pentru armele turcesti. Partenonul este
cea mai perfectă și cea mai imitată cladire din lume. Lucrarile de restaurare au durat 30 de ani și probabil
că vor mai dura înca atat. Este considerat un tribut al trecutului glorios și al realizărilor vechilor atenieni
reprezentând în același timp un memento că orice e bun pentru om este precedat în cele din urma de
razboi, foamete și sete de putere.
Modalități de evaluare: prezentări power point, poze, colaje
Activitatea 3.
Titlul activitătii: Croazieră în Insula Skiathos
Data : 4.06. 2016
Avem plăcerea de a vizita una din cele mai frumoase insule ale Greciei, cu bogate plantații și plaje
aurii. Se merge în drum spre Atena, pană la satul pescăresc Amaliapolis, unde ne imbarcăm pe vapor și
după o calatorie de două ore si jumatate ajungem la Skiathos. Insula Skiathos este parte a grupului de
insule grecești Sporades, alaturi de Skopelos, Alonissos si Skyros, însă este, fară îndoiala, cea mai
atragatoare dintre ele, . O insula mică, cu o suprafata de doar 48 km2, insula se bucură de nu mai puțin de
60 de plaje, fiecare dintre ele cu farmecul propriu. Veți putea descoperi plaje micuțe și retrase, acoperite cu
pietriș, sau plaje lungi îmbracate cu nisip fin și asaltate de turiști. Plajele sunt scăldate de ape de smarald,
ce amintesc de peisajele din Caraibe, multe din ele bucurandu-se de umbra pădurilor de pini și a stâncilor
albe ce desăvarsesc peisajele. Cea mai frumoasa si renumită plajă a insulei este plaja Koukounaries,
aceasta fiind considerată una dintre cele mai impresionante plaje nu doar din Grecia, ci din întreaga
Europa.
1025
Modalități de evaluare: prezentari power point, poze colaje.

Activitatea 4.
Titlul activității:Impresii din calatorie.
Data : 9.09. 2016
Participanți: - Elevi ai Colegiului Național ,, Petru Rares,,
‐ profesori
Cu ocazia începerii anului școlar 2016-2017 se discută despre activitățiile din noul an școlar și se
prezintă, impresii , poze, prezentări ppt din calatoria realizată în Grecia.
Modalități de evaluare: prezentări power point, poze, colaje.
C.7. REZULTATELE PROIECTULUI.
Editarea unui CD/DVD cu momentele semnificative ale activităților desfașurate în timpul
proiectului
Organizarea unui concurs de fotografii pe diverse teme : geografie, istorie, biologie, arhitectură, et.
Realizarea unor ședinte de informare a elevilor cu privire la importanta obiectivelor vizitate și
prezentarea lor in cadrul unui filmulet realizat pe suport electronic.
C.8 Evaluarea proiectului
Se urmareste:
 Respectarea termenelor, sarcinilor și bugetului propus
 Atingerea obiectivelor
 Impactul asupra grupului ținta
 Activităti planificate și activități realizate
 Probleme întalnite și rezolvarea lor
 Evaluarea finală se va realiza la sfârșitul fiecarei etape a proiectului și la sfârșitul proiectului.
1026

Promovarea imaginii școlii prin intermediul unor activități extracurriculare
Năstase Georgeta
Școala este instituția care formează viitorii cetățeni ai unei țări. Educația pe care elevii o primesc îi
ajută să se integreze în societate și respectiv în câmpul muncii. S-a constatat, de fiecare dată, că
învățământul românesc este centrat mai mult pe transmiterea de informații și foarte puțin se insistă pe
aplicarea în practică. Pentru a se reuși un echilibru între informații si practică, majoritatea școlilor oferă
copiilor posibilitatea de a participa la diverse activități și evenimente care au ca scop scoaterea în evidență
a acelor aspecte care nu pot fi observate în spatele ușilor închise din sălile de clasă.
Instituțiile educative trebuie sa coexiste în strânsă legătură cu părinții și alte instituții. O simplă
festivitate de deschidere a unui nou an școlar, într-o școală oarecare, îi poate furniza unei persoane nou
venite informații definitorii despre nivelul la care sunt pregătiți elevii.
Fiecare detaliu contează, începând de la aspectul sălilor de clasă, rezultatele obținute de-a lungul timpului
de către elevi și continuând cu persoanele aflate la conducerea instituției.
Școlile sunt clasificate pe categorii. Sunt cele unde părinții își înscriu elevii cu toată încrederea pentru ca
știu că aceasta este cotată ca fiind cea mai bună din localitate sau zonă și cele unde sunt acceptați elevii
slabi pentru că prestația acestora nu este una la nivel înalt.
De aceea, este indicat ca fiecare colectiv de cadre didactice dintr-o unitate să se implice în organizarea de
concursuri școlare, de evenimente dedicate unor personalități remarcabile ale culturii noastre, unor
sărbători celebrate la nivel internațional, precum sunt Ziua Mamei, Ziua internațională a copilului, Ziua
Educației, Ziua Pământului etc.
În afara celor enumerate mai sus, unde toată lumea se implică, pe parcursul unui an școlar pot fi organizate
nenumărate activități, care au drept scop scoaterea în evidență a importantului rol pe care îl are școala în
formarea și dezvoltarea unui om.
Milioane de copii sunt impresionați de lucrurile magice care se petrec în școală. La început pășesc timid
alături de părinți pe porțile școlii, privesc în jurul lor cu sfială pentru ca mai târziu sa ajungă sa dezlege
tainele cititului și ale scrisului. Pentru ca un elev sa aibă un parcurs ascendent, pe parcursul școlarizării
sale are nevoie ca școala sa îi pună la dispoziție instrumentele necesare unei formări optime, cadre
didactice dedicate trup și suflet acestei meserii.
În ciuda aspectelor mai puțin plăcute care există in sistemul românesc de învățământ, educația este cea care
stă la baza formării unei societăți, aceasta influențează dezvoltarea socioeconomică a unei țări.
Școala le luminează mintea multor copii, ajutându-i să își depășească limitele, să descopere și să vadă
lucruri acolo unde alții nu văd nimic.
Școala este cea unde fiecare individ este format și învățat cum să studieze. Putem numi această instituție
un tărâm fermecat, unde atunci când lucrurile sunt făcute corespunzător, din niște copilași neștiutori se
nasc adevărate personalități, niște magicieni, care vor salva datorită bunei pregătiri de care au avut parte,
viețile a sute de oameni, vor milita pentru salvarea din neștiință a celor cu care soarta a fost mai puțin
darnică...doar știința de carte te transformă într-un adevărat om din toate punctele de vedere!
1027
VOLUNTARIATUL, O NOUĂ PROVOCARE
Bibliotecar documentarist Neacşu Alina Marilena

Colegiul Economic “Virgil Madgearu” Galaţi
Începând cu anul 2001, activităţile de voluntariat s-au dezvoltat constant în ţara noastră, ducând
implicit la dezvoltarea individuală a actorilor implicaţi în activităţile de voluntariat, dar şi dezvoltarea
societăţii în ansamblu.
În iunie 2012, Consiliul Naţional al Voluntariatului definea voluntariatul ca fiind o activitate
desfăşurată din proprie iniţiativă, de orice persoană fizică, în folosul altora, fără a primi o contraprestaţie
materială1.
Voluntariatul prin intermediul instituţiilor şcolare aduce un aport atât la dezvoltarea individuală a
elevului, prin dobândirea de cunoştinţe, competenţe şi abilităţi, cât şi un aport la dezvoltarea comunităţii
prin implicare activă, prin posibilitatea de a experimenta, prin aducerea oamenilor împreună pentru un
scop comun.
Voluntariatul poate fi văzut din două unghiuri: cel al învăţării inductive şi cel al învăţării deductive.
Chiar dacă voluntariatul are o latură de învăţare inductivă, care pleacă de la situaţii generale şi cunoştinţe
teoretice care sunt transpuse în activităţi practice specifice, acesta are şi o latură de învăţare deductivă, care
pleacă de la exemple particulare pe care le transpune în norme generale sau în concepte teoretice. Oricum
privim lucrurile, voluntariatul este o metodă potrivită elevilor de a învăţa2.
Voluntariatul are un impact pozitiv atât asupra elevilor care se implică voluntar în diverse activităţi,
dezvoltând competențe sociale și abilități practice, dar și asupra comunității în ansamblu, fiind o sursă de
multiplicare a rețelelor sociale bazate pe cooperare și încredere reciprocă.
Prin intermediul voluntariatului, noi, angajaţii din sistemul educaţional, ne propunem să încurajăm
elevii să se implice în viaţa comunităţii în care trăiesc. Prin participarea elevilor la acţiunile de voluntariat,
aceştia au învăţat să fie mai atenţi la problemele celor din jur şi să vină cu idei pentru rezolvarea lor, au
învăţat să se cunoască mai bine şi să construiască prietenii solide, să comunice mai bine, să lucreze mai
bine în echipă, dar şi să găsească sprijin în diverse situaţii.
Voluntariatul din sistemul educaţional poate reprezenta totodată o “pedagogie a timpului liber”. Deşi
pare a conţine în el o contradicţie deoarece pedagogia studiază educaţia, adică o influenţare conştientă,
voluntară a elevilor, iar libertatea exclude intervenţiile premeditate. De fapt, prin voluntariat elevii sunt
educaţi în vederea utilizării optime a timpului lor liber, se stimulează solidaritatea și responsabilitatea și se
creează valoare adăugată pentru școală, părinți și comunitate. Activităţile de voluntariat permit elevilor să
ajute persoanele aflate in dificultate, să dobândească noi competenţe şi să îşi facă noi prieteni.
Printre cele mai des întâlnite activităţi de voluntariat organizate de cadrele didactice împreună cu
elevii, se remarcă: activităţi pentru iubitorii de animale; ecologizarea spaţiilor verzi; activități filantropice
precum donații în bani, alimente, îmbrăcăminte, rechizite școlare etc. unor familii sărace, unor bătrâni sau
copii din centre de plasament, sponsorizarea unor activități din domeniul educației la nivel județean,
regional, național; activități de voluntariat în: spitale, centre de plasament pentru copii, centre de asistență
socială; curățenia de primăvară în grădinile oamenilor bătrâni/ cu dizabilități din mediul urban-
rural/parcuri/școli etc; susținere și participare la realizarea unor activități religioase; intervenții de urgență
post dezastre în sprijinul populației sinistrate, îngrijiri socio-medicale la domiciliu-bolnavi/bătrâni,
consilierea persoanelor vârstnice cu grad ridicat de risc din punct de vedere al victimizării și abuzului,
oferirea de expertiză, activități de mentorat etc.
Deşi şcoala românească este într-o continuă schimbare, putem spune că România are profesori
extraordinari. Sunt acei profesori care îşi dedică din timpul lor liber, care au dorinţa şi puterea de a face
ceva în plus pentru elevii lor şi care dezvoltă prin intermediul voluntariatului un alt tip de relaţie cu elevii
lor; o relaţie bazată pe încredere şi respect reciproc.
1
Legea nr. 78/2014 privind reglementarea activităţii de voluntariat în România și Legea nr. 195/2001 a voluntariatului
2
http://www.evz.ro/pledoarie‐pentru‐voluntariat‐de‐ce‐merita‐practicat‐si‐sprijinit‐voluntariatul‐document‐1070410.html
1028
Cât despre elevi, aceştia au înţeles că şi ei pot face o schimbare, că există resurse şi disponibilitatea
de a contribui, că este nevoie de curaj şi de un spirit organizatoric care să pună totul în mişcare şi că nu
trebuie să aştepte totul de la alţii, că trebuie să îşi asume responsabilitatea de a lua iniţiativa şi de a trece la
acţiune.
Bibliografie:
1. Andrei Cosmovici, Adolescentul şi timpul său liber, Editura Junimea, Iaşi, 1985
2. Renée Gheorghiu, Cu Iosif Constantin Drăgan despre educaţia permanentă, Editura Litera,
Bucureşti, 1981
3. Legea nr. 78/2014 privind reglementarea activităţii de voluntariat în România și Legea nr.
195/2001 a voluntariatului
4. http://www.fdsc.ro/voluntariat, accesat în data de 28 martie 2017
5. http://www.evz.ro/pledoarie-pentru-voluntariat-de-ce-merita-practicat-si-sprijinit-voluntariatul-
document-1070410.html accesat în data de 28 martie 2017
1029
”Azi preșcolari, mâine școlari”
Profesor învăţământ preşcolar Neagoe Nicoliţa

Grădiniţă cu P.P. nr. 3, Drobeta Turnu Severin
Parteneriat grădiniţă cu PP nr. 3 Drobeta Turnu Severin – şcoală Gimnaziala “Regele Mihai I”
Drobeta Turnu Severin
Copilul este un mic univers, iar creșterea și devenirea lui ca adult reprezintă un drum lung și sinuos,
plin de urcușuri și coborâșuri, al cărui aspect central îl reprezintă personalitatea, în toate aspectele ei.
Pasul către școlaritate reprezintă un prag ce implica o serie de aspecte psihologice specifice
adaptării școlare, iar acest lucru implică o direcție generală întregii perioade pe care copilul o va petrece în
școală.
În ideea de a obişnui copiii să trăiască în relaţie cu cei din jur, să-şi dezvolte stări afective pozitive,
să manifeste prietenie, armonie, ne-am propus să lărgim sfera noastră de prietenie prin încheierea unui
parteneriat educaţional între preşcolari şi şcolari. Şcoala şi grădiniţa sunt instituţii care deşi se găsesc pe
trepte diferite trebuie să aibă o relaţie de colaborare. Necesitatea colaborării dintre grădiniţă şi şcoală
rezultă din obiectivul comun pe care-l urmărim – dezvoltarea personalităţii copilului. Realizând diverse
activitati cu copiii şi cadrele didctice din cele doua unităţi am reuşit să formăm o punte de legătură între
gradinita si scoala, iar copiii au fost îndrumaţi să înţeleagă prietenia, normele de convieţuire socială,
precum şi adaptarea comportamentului propriu la cerinţele grupului cu care vin în contact.
Colaborarea dintre grădiniţă şi şcoală a devenit astfel, o condiţie a realizării dezideratelor idealului
educativ. Educaţia actuală se adresează, in mod special, intelectului copilului şi într-o măsură mult prea
mică sensibilităţii acestuia. Fără sensibilitate ştim că omul nu poate înţelege semnificaţia vieţii ca intreg.
Suntem mult prea ocupaţi cu activităţile minţii şi acordăm tot mai puţin timp elanurilor inimii. Prin
educaţie copilul trebuie să se descopere şi să se creeze pe sine ca fiinţă umană capabilă să primească şi să
dăruiască iubire, idee care a stat la baza iniţierii şi derulării proiectului ”Azi preșcolari, mâine școlari”.
Scopul acestui proiect educaţional este pregătirea preşcolarilor în vederea integrării cu succes în clasa
pregătitoare. Această pregătire a copilului, pentru un debut şcolar optim, reprezintă o preocupare atât
pentru educatoare şi învăţătoare cât şi pentru părinţii acestora. Integrarea cu succes a copilului în clasa
pregătitoare depinde, în mare măsură, de pregătirea lor, atât sub aspect cognitiv, cât şi socio-afectiv.
Parteneriatul dintre grădiniţă, şcoală şi familie, încă din perioada premergătoare intrării copilului în
şcoală, se impune ca o necesitate de asigurare a continuităţii funcţionale între cele două trepte de
învăţământ – premisă esenţială a succesului şcolar. Dialogul permanent care se naşte în acţiunile educative,
între cadrele didactice şi elevi/preşcolari, nu este un simplu act de comunicare, ci de cunoaştere şi căutare
de soluţii la problemele ridicate.
Pentru a realiza acest dialog vom coopera, în permanenţă, toţi cei implicaţi în acest proiect. Prin
modul cum organizăm şi desfăşurăm întreaga paletă de activităţi, vom reuşi să dezvăluim copiilor
frumuseţea vieţii, prin implicarea în activităţi comune plăcute. Vom realiza pe deplin obiectivele propuse
folosind mijloace educative şi de învăţare moderne, care să fie acceptate de către copii. Plăcerea şi bucuria
de a rezolva o situaţie, o problemă, de a stabili relaţii de prietenie şi colaborare, vor face ca efortul depus
pentru rezolvarea lor să nu fie o povară.Desigur, lăsăm loc spontaneităţii şi actului liber, valorificăm
fiecare moment, ţinem cont de faptul că „fiecare învaţă de la fiecare” şi că schimbul de idei sau sentimente
antrenează întreaga personalitate a protagoniştilor. Numai acţionând unitar vom asigura caracterul de
continuitate al conţinutului, formelor şi mijloacelor de instruire şi educare a copiilor, facilitând în mod
evident condiţiile de adaptare şi integrare a lor la noile cerinţe impuse de noul curriculum, la realitatea
contemporană.
Raportul dintre grădiniţă şi şcoală trebuie să fie un raport de continuitate ce vizează: planificarea,
organizarea, obiectivele, conţinutul, metodele, mijloacele, relaţia cadrul didactic-copil. Din păcate în
momentul de faţă în cele mai multe cazuri, el este însă discontinuu. Există încă un prag între cele două
instituţii, în cadrul cărora se practică, în bună măsură, o pedagogie diferită. Climatul grădiniţei este mai
non-directiv, bazat pe ponderea evidentă a activităţilor libere, a jocurilor, a relaţiilor cu un plus de
1030
afectivitate între educatoare şi copil. Dacă de la acest climat se trece apoi brusc la un climat directiv, bazat
pe o disciplină fermă, care solicită îndeplinirea cu regularitate şi conştiinciozitate a sarcinilor activităţilor
de învăţare, copilul va fi destabilizat. În aceste condiţii rolul grădiniţei nu este să-şi şcolarizeze copiii, ci
să-i „socializeze“ şi să le asigure achiziţii educativ-instructive, să ofere copilului o anumită experienţă şi
activităţi care favorizează accesul la învăţământul primar fără a se substitui şcolii. Realizarea unui
învăţământ unitar necesita respectarea unui obiectiv major, continuitatea în întreaga activitate educațională
în special la nivelul claselor ,,praguri“. Această condiţie este valabilă şi pentru primele doua trepte ale
învăţământului: învăţământul preşcolar şi învăţământul primar. In succesiunea perioadelor copilul rămâne
una şi aceeaşi fiinţă in curs de metamorfozare.
Aptitudinea de şcolaritate este o problemă a educaţiei preşcolare instituţionalizate, deci a gradiniţei.
Condiţia esenţială a atingerii de catre toţi copiii a gradului de dezvoltare şi adaptare cerut de o eficientă
activitate scolară , o reprezintă realizarea unei legăturii funcţionale de continuitate între activitatea din
grupa mare a gradiniţei şi clasa pregătitoare, prima clasă a şcolii primare. Aceasta presupune analiza atentă
a principalelor componente ale procesului de educaţie din aceste două trepte de învăţământ: obictive
pedagogice, conţinut, forme de organizare a activităţii, metode, relaţia pedagogică. Astfel, educatoarele
care lucrează cu grupa preşcolară mare trebuie să cunoască cerinţele programei pentru clasa pregatitoare
spre a-i asigura baza care să-i permită preşcolarului însusirea cunoştinţelor clasei pregătitoare, iar
învăţătorul care va prelua clasa pregătitoare trebuie sa cunoasca programa grupei preșcolare mari pentru a
şti pe ce elemente se poate sprijini în procesul de instruire şi educare.Preşcolaritatea înregistrează ritmurile
cele mai pregnante în dezvoltarea individualităţii umane şi unele din cele mai semnificative achiziţii cu
ecouri evidente pentru etapele ulterioare ale dezvoltării sale în ciclul primar şi chiar mai
departe.Colaborând cu şcoala, educatoarea va putea să-şi analizeze mai profund şi mai obiectiv munca
instructiv-educativă sub aspectele ei pozitive şi negative cunoscând rezultatele la învățătură si purtare a
foștilor ,,elevi “, iar învățătorul va căuta sa nu piardă pe parcurs cunoştințele însuşite în grădiniţă
1031
EDUC. Neagoie Mihaela

GRĂDINIȚA CU P. N. Cirbesti, Drăgutești, Gorj
Grădinița este acea instituție de educație care are rolul de a oferi sprijin educativ atât pentru
copii,cât și pentru părinți. Misiunea educatoarelor este de a promova un învățământ deschis, flexibil,
capabil să asigure accesul egal la educatie pentru toți copiii,indiferent de nationalitate, religie, deci să ofere
Promovarea imaginii grădinitei prin oferta educațională este una din țintele proiectului de
dezvoltare instituționala. Prin oferta educaționala grădinița dă posibilitatea părinților să aleaga activitățile
opționale și extracurriculare la care doresc să participe copiii. Activitățile extracurriculare au un conținut
cultural artistic, spiritual, tehnico aplicativ, sportiv sau sunt simple activități de joc sau de participare la
viața și activitatea comunității locale. Aceste activități oferă copiilor destindere, recreere, voie bună iar
unora dintre ei posibilitatea unei afirmări și recunoaștere a propriilor aptitudini.
Aceste activități au caracter ocazional și iau forme foarte variate:

‐ Participare la concursuri locale, judetene, naționale și internationale avizate de MEN.
Acest tip de activități îi antrenează pe copii , îi apropie de grădiniță, îi determină să o îndrăgească și mai
mult.
Pentru ca oferta să fie viabilă este necesara asigurarea unor spații de învățare confortabile, sigure,
adaptate nevoilor fizice, psihologice si de educație ale fiecărui copil atât în interiorul grădiniței cât și in
curtea acesteia.Nu este suficient ca oferta să fie cunoscută ci și înteleasă îndeosebi de părinți și copii.
Părintii vor fi informați cu privire la calitatea serviciilor din grădiniță, competența cadrelor
didactice, reursele materiale ale grădiniței, cadrul ambiental, proiectele educaționale și parteneriatele în
care grădinița este implicată. În realizarea parteneriatelor sunt antrenați cei mai importanți factori in actul
educational:copiii, familia, grădinița și comunitatea locală, iar prezența sistematică a părinților și a
comunității în ,,viața grădiniței,, sporesc interesul pentru educarea integrală a copiilor.
În toate tipurile de activități în parteneriat , un factor important îl constituie climatul vieții de grup
și al relației grădiniță- familie- comunitate.Este necesar un climat stimulativ pentru fiecare ,de incredere și
prietenie, care să facă posibilă comunicarea liberă.
Unele activități au efecte imediate, pe plan cognitiv, emotional, relational dar trebuie subliniat
faptul că influenta acestor activități nu se exprimă în activități singulare ci prin sisteme de activități de
diferite tipuri, intr-o succesiune gradată. Motivația unor activități de parteneriat este înțelegerea necesității
de a integra grădinița în mediul comunitar ca partener egal și consecvent în formarea viitorului cetățean.
Proiectele educaționale realizate cu diferiți parteneri locali sunt, de obicei foarte atractive, iar copiii
participă activ și eficient la acestea. Pentru ca parteneriatele să funcționeze este nevoie de respect încredere
reciprocă, consens cu privire la scopurile acțiunii și strategiilor de atingere a acestora și de asumarea în
comun a drepturilor și responsabilităților.
1032
IMAGINEA ŞCOLII ȊN COMUNITATE
prof. ȋnv. primar Neagu Doina, Şcoala Gimnazială „Elena Doamna”,

comuna Cuza-Vodă, judeţul Galaţi
Şcoala, indiferent de evoluţia istoriei, rămâne o instituţie importantă la nivelul comunităţii.
Ȋn mediul rural, consider că şcoala devine centrul vital al comunităţii: aici este punctul de ȋntâlnire
al tuturor factorilor sociali şi al influenţelor educative.
Rolul central le revine cadrelor didactice şi managerului unităţii şcolare, care trebuie să integreze
ȋntr-o schemă eficientă contribuţiile părinţilor, ale autorităţilor din administraţia locală, ale reprezentanţilor
bisericii, ale celor din sănătate şi cultură, ale agenţilor economici.
Relaţiile de bună colaborare ȋntăresc identitatea şcolii, sporesc prestigiul instituţional, deschid
perspectiva unor preocupări cu valoare formativă.
Şcoala trebuie să rămână vizibilă ȋn comunitate, să colaboreze eficient, pentru a-şi putea ȋndeplini
rolul important pe care ȋl are ȋn dezvoltarea academică, socială, emoţională, estetică, fizică a elevilor.
Parteneriatul educaţional este un concept din ce ȋn ce mai prezent în relaţiile de colaborare ce se

parteneriatelor rezidă în două aspecte: nevoia deschiderii şcolii către comunitate şi sensibilizarea
comunităţii la nevoile şcolii.
educaţional este practicarea în parteneriat a proiectelor. Acesta este un instrument valoros al şcolii, dar, ȋn
mod special, un mare câştig pentru educaţia copiilor, pornind de la ideea că elevul trebuie scos din
atmosfera obişnuită a instituţiei pentru a intra în relaţie cu semenii.
Copilul vine astfel în contact cu diferite persoane, creşte şi se dezvoltă într-un mediu comunitar
variat. Cadrele didactice sunt cele care trebuie să iniţieze, să conceapă, să structureze pertinent şi corect
Tipurile de parteneriate se diferenţiază după nevoile şi scopul urmărit: parteneriate pentru

cunoaşterea reciprocă şi buna relaţionare; parteneriate ce vizeză o cât mai bună integrare a copiilor în
societate; parteneriate de imagine, în scopul popularizării experienţelor pozitive; parteneriate ce vizează
atenuarea problemelor copiilor cu nevoi speciale; parteneriate care au ca scop completarea/modernizarea
bazei materiale şi a spaţiilor de învăţământ; parteneriate profesionale, care vizează dezvoltarea
profesională a cadrelor didactice.
Aceasta este una dintre formele de colaborare prin care şcoala rămâne deschisă faţă de comunitate,
iar efectele acestei atitudini sunt rezultatele obţinute ȋn formarea copiilor pentru viaţă.
1033
Școala visurilor mele numită ” Toleranță și iubire”
Prof. Neagu Nicoleta

Liceul tehnologic ”Iordache Golescu”Găești, Dâmbovița
Când eram mică îmi doream să conduc lumea, să am o meserie cât mai bună, o familie mare și
fericită. Îmi doream să devin mare, să mă confrunt cu problemele vieții. Speram să îmi construiesc propriul
drum, să mă bucur de reușitele mele și să înfrunt cele mai grele obstacole pentru a ajunge unde mi-am
dorit.
Cu timpul, am mai crescut și am conștientizat că lumea este din ce în ce mai rea, obstacolele vieții
apar când nu te aștepți și viitorul nu este planificat. Copilul din mine s-a maturizat și a devenit o persoană
cu aceleași trăiri, idealuri, temeri, dar cu mai puține speranțe deoarece viitorul nu poate fi exact așa cum
mi-l doresc și pot avea parte doar de dezamăgiri.Am devenit adult, un om care îi educă și îi formează pe
alții, gata oricând să ajute .
Oare care este cel mai important lucru pe care îl învață copiii în cadrul școlii noastre? Vă spun eu :
toleranța și iubirea pentru tot ceea ce înseamnă coleg, părinte, profesor, prieten, animale, lumea din jur.
Toleranța! Ce este cu adevărat toleranța? Este lipsa razboaielor, încetarea crizei financiare, a
problemelor materiale, a discriminării și a foametei? Da, dar ea este mai mult de atât. Reprezintă credință,
iubire, respect, înțelegere, altruism și armonie.
Creem idealuri în orice: în muzică, în școală, în familie ... în tot ceea ce ține de viață. De când eram
micuță mi-am format un ideal bazându-mă pe cuvintele : ,,o să ajung acolo, o să obțin ceea ce vreau
indiferent de situație”. Dar cum? Prin iubire și toleranță. Acum încerc să-mi ating idealurile prin copiii pe
care îi formez și îi educ în cadrul școlii noastre.
Mi-am dorit să conduc și să schimb lumea, să o fac mai bună, iar cu trecerea timpului mi-am
conturat propria lume fără griji, fără discriminări, fără răutate. Țin răsăritul lumii mele în palmele copiilor.
Îmi doream divinitate, măiestrie, imposibilul. Acum am steaua mea în lumea lor.
Uit de visele mărețe, de lumea în care mă refugiam și înfrunt lumea rea de care mă ascundeam, o
lume care a uitat de ceea ce este mai important : toleranța și iubirea. Mi-am creat propria mea lume într-o
școală așa cum toți speră să găsească, o școală în care oamenii sunt pe primul loc, o școală în care nevoile
elevilor sunt importante, în care OMUL este mai presus decât restul lucrurilor, o școală în care educația își
are locul binemeritat.
Dar uneori mă tem că dragii mei elevi nu pot face față lumii rele și provocărilor vieții. Mă gândesc
cu groază că i-ar putea dezamăgi pe cei din jurul meu. Dar cel mai rău mă tem că aș putea să-i dezamăgesc
eu pe ei.
Cu cât trece timpul, copilul din mine rămâne ascuns, idealurile, temerile și trăirile rămân ascunse,
iar eu încerc să arăt lumii o personalitate comună. Dar copilul din interiorul meu va fi unic și va fi prezent
întotdeauna deoarece el este steaua mea care va stăluci mereu, o stea în care găsim credință, iubire, respect,
înțelegere , altruism și armonie, într-un cuvânt o stea a toleranței și a iubirii.
Credința este cel mai important prag pentru a ajunge la cel mai sfânt lucru pentru un om : iubirea.
Fiecare om crede în Dumnezeu sau în altcineva. Fiecare om și-a ales un model, o esență divină. Totuși,
simplitatea credinței noastre este cel mai bine exprimată în inocența unei inimi pure, prin inima inocentă a
unui copil. Un copil nu conștientizează foare bine tot ce se intamplă în lume, dar știe exact în cine crede și
este sigur pe acest lucru. Dumnezeu este singura ființă, singurul lucru nevăzut, fără nicio dovadă pură a
existenței Sale, dar în care, prin credință, noi credem.
Dumnezeu ne tolerează greșelile noastre , ne învață să fim toleranți cu ceilalți și să ne iubim între noi.
Iubirea este un lucru omenesc, un sentiment care apare oricând. Oamenii iubesc în feluri diferite,
își manifestă iubirea în stiluri diferite și trăiesc diferit. Iubirea este de mai multe feluri : față de familie , de
o persoană anume, față de prieteni, de un animal de companie, față de țară și de comunitatea în care
locuim. Pentru a putea trăi într-o lume liniștită , trebuie să existe iubirea față de țară. Trebuie să luptăm
pentru pacea comunității și să arătăm ce putem.
Respectul este cel mai minunat lucru din componența toleranței. Respectul trebuie să existe între
toți oamenii. Trebuie să respecți, ca lumea să te respecte. Acesta duce la prietenie, la ajutor și la armonie.
1034
Armonia te ajută să faci pace cu tine însuți. Secretul este să găseşti armonia în ceea ce ai.
Hrăneşte-ţi inima cu pace. Aceasta înseamnă să tratezi cu respect tot ce este slab şi vulnerabil, să fii
tolerant cu acesta. Nu există pace în lume dacă nu există măcar puțină armonie în inimile noastre.
Altruismul este o calitate demnă de admirație și din păcate rar întâlnită în societatea de astăzi,
reprezintă o însușire nemăsurabil de frumoasă și importantă. Această calitate este capacitatea de a oferi
ceva sau de a ajuta pe cineva fără a cere ceva în schimb fiind deseori trecut cu vederea. În societatea
modernă, oamenii care ajută sau oferă ceva fără să ceară o ”plată” sunt priviți cu ochi iscoditori, deseori
fiind considerați indivizi cu intenții ascunse. Însa cel mai mare altruism este să iubești, iar iubirea conduce
la toleranță, toleranța la pace și liniște în lume. Acestea sunt niște mici gesturi care fac oamenii mai buni,
mai atenți unii cu ceilalți. Altruismul este o calitate înălțătoare pentru cineva.
Pentru unii oameni iubirea înseamnă casa în care locuim, locul fericirii. Pentru alții primăvara
înseamnă iubire, armonie de sunet, lumină și culoare. Acestea se află toate în același loc, în aceeași
comunitate, în care toți ar tebui să ne iubim și să ne înțegem.
Toleranța și iubirea sunt mai mult decât absenţa războiului. Adevărata liniște este dreptatea,
adevărata liniște este libertatea. Toleranța îţi poate vindeca orice rană, însă pentru a primi acest
”medicament” este necesar să oferi și tu înțelegere.
Toleranța este o comoară pe care nu o putem plăti îndeajuns.
1035
ACTIVITATEA PROPUSĂ: «CEL MAI BUN PRODUS PROMOVAT»
Prof. Neagu Nicoleta

LICEUL TEHNOLOGIC ”IORDACHE GOLESCU” GĂEȘTI
În cadrul liceului tehnologic ”Iordache Golescu” s-a desfășurat un concurs de promovare a firmelor de
exercițiu înființate de elevii școlii în cadrul disiplinei Educație antreprenorială, concurs ce a urmărit să
scoată în evidență faptul că elevii noștri sunt foarte interesați de acest domeniu și că școala noastră susține
și promovează orice activitate desfășurată cu elevii.
Coordonatorul activitatii : prof. Neagu Nicoleta, profesor economie și educație antreprenorială
Titlul activității : CEL MAI BUN PRODUS PROMOVAT
Domeniul în care se încadrează : Concurs discipline economice
Scopul activitatii :
*dezvoltarea spiritului antreprenorial și de inovație ;
*dezvoltarea spiritului de echipă ;
*crearea unei legaturi mai strânse între profesor si elev ;
* crearea unui prototip și lansarea pe piață a produsului.
Obiectivele educationale :
*elevii trebuie sa utilizeze corect notiunile economice privind promovarea si lansarea unui produs ;
*elevii trebuie sa utilizeze principalele cai de promovare a produselor ;
*elevii trebuie sa-si dezvolte creativitatea si spiritul de inovatie.
Elevi participanti : Clasa a X-a –112elevi, Clasa a XI-a-125 elevi
Durata si locul desfasurarii activitatii :
Activitatea s-a desfășurat pe parcursul a trei zile, în cadrul liceului, intr-un spatiu special amenajat :
*04 DECEMBRIE 2017: clasele a X-a
*05 DECEMBRIE 2017 :Clasele a XI-a
*06 DECEMBRIE 2017 : Festivitatea de premiere
Descrierea activitatii :
Activitatea s-a desfasurat sub forma unui concurs organizat. Elevii, repartizati în firme de exercitiu,
cu diferite obiecte de activitate, au avut drept sarcină de lucru lansarea unui produs nou pe piață.
Creativitatea a fost apreciată ca fiind un rezultat atât al imaginatiei cât și al metodelor de căutare a
unor noi idei și presupune inițiativă, imaginație, perserverență, spirit antreprenorial.
Elevii au prezentat produsele într-o atmosferă deosebită, fără inhibitii, au pus intrebari si au dat
raspunsuri la intrebarile adresate cu privire la activitatea realizata.
Pe parcursul activității elevii au dat dovadă de un stil comportamental aparte precum:
- Imaginație, creativitate și pasiune în realizarea produselor;
- Discernământ în luarea deciziilor strategice;
- Motivare și perseverență;
- Dorința de a reuși în afaceri;
- Spirit de inițiativă și tenacitate în atingerea obiectivelor propuse.
In urma activității realizate, elevii au creat prototipuri de produse specifice activității firmelor de
exercițiu. Elevii au fost notați pe baza mai multor criterii și au obținut premii .
Cel mai important rezultat obținut a fost modul în care elevii s-au implicat, s-au mobilizat, au lucrat
în echipă și au obținut adevărate « opere de arta » prin produsele realizate.
1036
1037
Școala Gimnazială Bărcănești – o școală din mediul rural
Prof. Neagu Oana Maria

Școala Gimnazială Bărcănești – Ialomița
În societatea contemporană imaginea școlilor din România este continuu afectată de scandaluri, de
cultura limitată a celor care intervin în procesul instructiv – educativ al elevilor, iar influențele exterioare
exercitate de factorii care dăunează calității educației fac ca ceea ce vedem la televizor, în jurnalele mass –
media să pară real.
Din păcate eforturile elevilor de a participa la competiții școlare regionale,

naționale sau chiar internaționale, sunt des trecute cu vederea de către
societatea română care preferă scandalurile în defavoarea culturii.
De aceea este importantă popularizarea rezultatelor obținute de elevi la

concursurile școlare și promovarea valorilor pe care școala le deține atât la
nivel moral, cât și la nivel instituțional.
Cum realizăm asta? Cu siguranță prin anunțarea rezultatelor elevilor, dar și ale cadrelor didactice
participante la concursuri prin intermediul mijloacelor care stau la dispoziția oricărei școlii.
Școala Gimnazială Bărcănești deține o pagină de facebook

(https://www.facebook.com/scbarcanesti/) cu scopul de publica evenimentele care se desfășoară în școală,
dar și evenimentele la care elevii sau cadrele didactice participă în afara școlii, în parteneriat cu diferite
instituții.
Părinții, dar și cei interesați, pot accesa albumele de pe pagina școlii pentru a vizualiza rezultatele finale ale
proiectelor educaționale în care au fost implicați copiii, beneficiarul direct al activității desfășurate în
școală.
Pagina dedicată Școlii Gimnaziale Bărcănești (https://scoli.didactic.ro/scoala-gimnaziala-barcanesti)

din cadrul site-ului dedicat cadrelor didactice din România, didactic.ro, conține de asemenea informatții
utile referitoare la activitatea desfășurată de echipa de conducere a școlii.
Lista tuturor cadrelor didactice, programele șolare în vigoare, oferta educațională, resursele materiale, dar
și parteneriatele pe care școala le are cu diverse instituții (Biserică, Biblioteca Comunală Mihail
Sadoveanu, Postul de poliție al comunei Bărcănești și Cabinetul medical din localitate) sunt la îndemâna
celor care doresc să afle mai multe despre activitate și rezultate.
Pregătirea elevilor pentru o lume în schimbare este scopul principal al Școlii Gimnaziale Bărcănești,
conducerea școlii fiind tot timpul implicată în activitatea elevilor și a profesorilor, susțind moral, dar și
material orice proiect propus de cadrele școlii, de copiii sau de părinții acestora. Medierea educației astfel
încât să parvină tuturor beneficiarilor, indiferent de statut social, este prioritară pentru școală. Mediile
defavorizate din care provin elevii noștrii sunt factori care influențează activitate desfășurată la catedră sau
în activitățile extracurriculare, constituind un mod constructiv de a dezvolta abilități pe care un profesor
este obligatoriu să le aibă.
1038
Colegiul Naţional Vlaicu Vodă, Curtea de Argeş
Prof. înv. primar NEAȚĂ IONELA
Colegiul Național Vlaicu Vodă este o instituție de învățământ din Curtea de Argeș, care apare
constant in topul celor mai bune licee din România.
Colegiul a fost fondat de către Florian Ștefănescu-Goangă în 1927 ca Școală de Vară a Universității
Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.
În 1836 se înfiinţa aici seminarul Neagoe Vodă, apoi câteva şcoli primare, pentru ca acum 84 de ani
să apară gimnaziul cu numele Principele Nicolae (Ordinul nr. 125104 din 1919 al Ministrului Instrucţiunii)
acesta era precursor al şcolii de real prestigiu care se numeşte astăzi Colegiul Naţional "Vlaicu Vodă".
Şcoala prelua în 1947 cadrele cele mai valoroase ale de curând desfiinţatului Liceu Militar transferat
în timpul războiului (1944) de la Cernăuţi. Era premisa necesară pentru întâlnirea cu generaţiile de copii
argeşeni setoşi de învăţătură şi cu oameni energici care au zidit aici o şcoală falnică cu 3 nivele, dată în
folosinţă în 1927.Din această perpetuă mişcare a generaţiilor a rezultat o continuă împrospătare cu cadre de
autentică valoare ştiiţifică, culturală şi didactică, astfel încât cei circa 50 de profesori răspund într-un înalt
grad învăţământului în plin proces de restructurare şi reformă.
Şcoala a parcurs în decursul celor 82 de ani de numeroase etape de la gimnaziu,liceu teoretic din 1947
până în anul 2000 când a fost transformat în Colegiului Naţional"Vlaicu Vodă". Puţine oraşe din ţară se
pot mândri cu un colegiu de valoarea “Colegiului Naţional Vlaicu-Vodă” din Curtea de Argeş.
Încă de pe vremea când era un liceu teoretic, Vlaicu-Vodă era cotat ca fiind unul dintre cele mai bune
din ţară.Procentajul elevilor admişi la facultate nu cobora sub 70%.
Înainte de 1989, la toate facultăţile se intra doar cu examen. Examenele erau foarte grele, şi cu toate
acestea, facultăţile erau “ticsite” cu studenţi care absolviseră Vlaicu-Vodă.Era o surpriză să nu vezi la o
facultate un absolvent de la acest liceu.
Un mare merit l-au avut profesorii extraordinari ai acestui liceu, profesori care oricând ar fi putut
preda la o facultate.
Mulţi dintre cei care au absolvit Vlaicu, au devenit studenţi ai unor universităţi celebre: Cambridge,
Oxford, Harvard.
Colegiul Național Vlaicu Vodă este o instituție de învățământ din Curtea de Argeș, care apare constant in
topul celor mai bune licee din România.
ColegiulNaţional Vlaicu Vodă , Curtea de Argeş, aparţine filierei teoretice, fiind structurat pe patru
cicluri de învăţământ: preşcolar, primar, gimnazial şi liceal, cu un numărtotal de 1151 preşcolari şi elevi.
Încă de la apariţia sa din anul 1919, cainstituţie de învăţământ de sine stătătoare, liceul a cunoscut o serie
întreagăde transformări ale bazei didactico-materiale şi patrimoniale, remarcându-se caun centru
educaţional de referinţă alMunicipiului Curtea de Argeş.
Rezultatelefoarte bune obţinute de-a lungul timpului la învăţătură şi disciplină de către elevii şcolii,
precum şi profesionalismul cadrelor didactice şi a angajaţilor au adus, în mod firesc, prestigiu şi
reprezentativitate, atât la nivel local câtşi la nivel judeţean şi naţional. Îndeosebi, în ultimii ani de
activitate, liceul cunoaşte o transformare spectaculoasă ca imagine, prin investiţii de calitate în structura
patrimonială, fapt care constituie un element de atractivitate pentru tinerii ce doresc să urmeze cursurile
unei instituţii reprezentative. Astfel,putem reliefa modernizarea locaţiei unităţii de învăţământ, corpul A şi
corpul B şi a bazei sportive.
Într-o altăordine de idei, dar în acelaşi context, subliniem rezultatele foarte bune obţinute de elevii
şcolii la examene naţionale, olimpiade, concursuri şi competiţii şcolare, care au impus Colegiul Naţional
Vlaicu Vodă între liceele performante ale judeţului Argeş.
Succesele obţinute de către elevii aparţinând unor grupe diferite de vârstă au fost posibile prin
eforturile susţinute ale cadrelor didactice, preocupate totodată şi de perfecţionarea profesională, şi în
acelaşi timp, prin munca şi activităţile deosebite ale angajaţilor din sfera auxiliară şi nedidactică. Toate
aceste demersuri au fost realizate ca urmare a implementării unui sistem de management modern asigurat
de către echipa managerială şi reprezentanţii Consiliului de administraţie.
1039
Succesul deosebit obţinut atât în ceea ce priveşte dezvoltarea instituţională şi patrimonială a unităţii
noastre, cât şi în domeniul instructiv-educativ, relevă faptul că cerinţele, obiectivele şi ţintele strategice
prevăzute în documentaţia PDI din anii 2006-2011 au fost atinse în marea lor majoritate, subliniind,
astfel,evident progresele şcolare înregistrate.
Definirea clară a ofertei şcolare reflectă oportunitatea responsabilităţii faţă de interesele comunităţii,
ale elevilor şi părinţilor , prezentându-ne, astfel, printr-o diversificare a ofertei curriculare, conform
filierelor, profilelor şi a specializărilor propuse.
În prezent, Colegiul Naţional “Vlaicu Vodă” şi-a extins activitatea şi-a diversificat profilurile de
învăţământ, şi din 1999 în planul de şcolarizare sunt prevăzute şi clasele gimnaziale (2 clase a V-a, 1 clasă
aVI a, 1 clasă a VII a, 1 clasă a VIIIa). Din anul 2002,respectiv 2011 gradinita nr.2,( Valea Iasului) si
gradinitanr.3 (Sfanta Ana),gradinita Valea Sasului si Scoala nr. 5(Armand Calinescu)sunt structuri ale
Colegiului National Vlaicu Voda. Colegiul funcţionează astăzi în 2 corpuri de clădire, în care sunt
amenajate un număr de 28 săli de clasă, 3 laboratoare şi 8 cabinete. Dispune de 2 săli de sport, de o
bibliotecă cu un număr de peste16000 volume, terenuri fotbal, tenis, baschet, handbal.
Colegiul National Vlaicu Voda este un liceu de prestigiu al judetului Argeș.
1040
IMAGINEA ȘCOLII MELE
Prof. Neamțiu Ileana
Centrul Scolar Pentru Educatie Incluziva Arad reprezintă cadrul institutional de actiune care
asigura accesul la educatie tuturor copiilor prin educatie formala si servicii educationale acordate copiilor
cu cerinte educative speciale scolarizati atat in invatamantul special, cat si in invatamantul de masa,
precum si personalului care este implicat in educatia acestora.
Succesul sau insuccesul unei campanii de promovarea a imaginii scolii depinde in mare masura
de creativitate. Trebuie sa se raspunda la intrebarea “ Care este cea mai potrivita modalitate pentru a
atrage atentia publicului în cazul nostru elevii. “ .
Prin proiectele in care este implicata unitatea noastra scolara se urmareste dezvoltarea tehnicilor
de predare si invatare pentru toate persoanele implicate in educatie si formare profesionala, se incurajeaza
cooperarea internationala in educatie, imbunatatirea calitatii si inovarii sistemului de invatamant. Se
urmareste cresterea volumului calitatii cooperarii intre institutii si organizatii furnizoare de educatie si
formare, parteneri sociali si alte organizatii, precum si incurajarea invatarii limbilor straine moderne.
Centrul scolar este implicat in urmatoarele proiecte educationale:
Proiect Leonardo Da Vinci fonduri europene, in valoare de 54000 Eur. Derulat prin Asociatia
Alianta pentru copii, organizatie non profit de pa langa C.S.E.I. Arad.
Scopul acestui proiect este de a veni în sprijinul formării continue a cadrelor didactice din învățământul
special, învățământul profesional și tehnic de masă dar și special, implicate în formarea profesională
inițială a elevilor cu CES din școlile speciale și a celor integrați în învățământul de masă.
Prin realizarea proiectelor propuse dorim sa promovam educatia in spiritul construirii unor relatii
de invatare in care se deschid multiple oportunitati de dialog si cooperare intre profesori si elevi, scoala si
comunitate. Asrfel se naste un mediu educational in care fiecare il accepta si il respecta pe celalalt asa
cum se poate exprima in diverse situatii de viata intr-un spatiu de convietuire caracterizat prin acceptare,
toleranta si diversitate.
Consiliul Judeţean Arad finanțatorul școlii noastre ne-a dotat și extins școala cu ajutorului unui
proiect cu fonduri europene. Este vorba despre Extindere şi dotarea cu echipamente specifice a Centrului
Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Arad. Valoarea totală a proiectului este 3.921.113 de lei, din care
asistenţa financiară nerambursabilă este 2.859.007 lei ,scoala dotata la standarde europene .
Toţi trebuie să pornim şi să avem în viaţă şanse egale, indiferent de situaţie. Pentru cei 223 copii şi
elevi care constituie grupul ţintă al acestei școli, precum şi pentru un număr semnificativ dintre ceilalţi
715 elevi integraţi in învăţământul de masa, proiectul finalizat înseamnă un pas important înainte
Înseamnă dezvoltarea serviciilor de pregătire-educaţie şi îngrijire socio-medicale adecvate categoriei în
care se încadrează, care va determina o integrare mai rapidă în societate a persoanelor asistate. Dar
înseamnă şi deprinderea unor aptitudini şi abilităţi în cadrul atelierelor de practică pentru orientarea
profesională şi integrarea ulterioară în muncă.
Un alt proiect câștigat de școala noastră în valoare de aproximativ 240000 de euro ,proiect
ERASMUS în cadrul caruia un numar mare de elevi au partcipat la un schimb de experiență în Portugalia
timp de doua săptămâni.
La noi în Centrul Școlar pentru Educație incluzivă posibilitatea de a preda este mult mai largă iar
colegii profesori din şcoala generală se pot informa asupra multiplelor aspecte legate de nevoile şi
posibilităţile reale ale unui elev cu CES.
Acest model s-ar părea multora nerealizabil datorită faptului că în ţara noastră profesorii din
învăţământul special sunt consideraţi ca fiind inferiori celor din învăţământul de masă, însă nimeni nu
vrea să recunoască sau să confirme că, a lucra cu un copil cu CES este mult mai greu decât unul normal,
trebuie multă muncă diferenţiată şi individuală pentru a culege roadele. Multă răbdare, dragoste, dăruire şi
afectivitate pentru aceşti copii năpăstuiţi de soartă pentru că în fond şi la urma urmei toţi suntem egali în
faţa lui Dumnezeu, chiar dacă unii dintre noi sunt în suferinţă, ceilalţi avem datoria de ai ajuta.
Eu personal am ales această profesie datorită faptului că îmi place ceea ce fac, iubesc copii şi
înţeleg suferinţa acestora, unii sunt şi orfani pe lângă faptul că sunt şi suferinzi.
1041
Unii profesori din şcolile generale, adepţi ai modelului şcolii de elită, nu au puterea, curajul şi
buna credinţă de a recunoaşte că şi o parte din elevii cu deficienţe pot fi la rândul lor la fel de buni ca
semenii lor, consideraţi normali având totodată dreptul la şanse egale în educaţie şi în pregătirea
profesională.
1042
Școala văzută în comunitate
Necșoiu Simona,
Școala Gimnazială Constantin Negreanu, Drobeta Turnu Severin
Informarea comunității în care funcționează o școală influențează decisiv viitorul instituției

școlare. Oferta educațională, baza materială, rezultatele la examenele naționale, la concursurile și
activitățile școlare și extrașcolare- sunt numai câteva din elementele ce sunt urmărite de părinții care își
doresc nu numai un mediu sigur, curat, ci și rezultate.
Tot mai multe fenomene precum: scăderea natalității, migrația forței de muncă tinere,
îmbătrânirea populației, schimbarea structurii ocupațiilor, oferta educațională a marilor licee care
înființează un număr din ce în ce mai mare de clase de gimnaziu, existența claselor cu un număr foarte
mare de elevi (32-36 elevi)- determină scăderea populației școlare, pierderea personalității juridice, a
personalului didactic și auxiliar, chiar închiderea școlii.
În această luptă pentru afirmare sunt angajate toate instituțiile de învățământ din România:
gradinițe, școli primare, generale, licee, instituții de învățământ din mediul rural și urban care sunt în
căutarea unor modalități de atragere a resurselor către școală și de valorificare a acestora în beneficiul
comunității.
Obiectivul general în promovarea imaginii școlii este de crea o imagine pozitivă a instituției și a
ceea ce reprezintă sistemul de învățământ în comunitate.
Școala Gimnazială „Constantin Negreanu”, Drobeta Turnu Severin propune o campanie de
informare modernă, cu privire la activitatea educaţională din şcoală şi oferta educaţională. În afara
activităţilor de promovare clasică - Săptămâna Porţilor Deschise, difuzarea informaţiilor cu privire la
oferta educaţională, programele didactice, proiectele educaţionale (locale, județene, interjudețene,
naționale), baza materială, resursele umane, pliante și flyere, participări la concursuri şi olimpiade şcolare
şi rezultate şcolare deosebite, unitatea noastră şcolară se adaptează la metodele moderne de informare în
masă a publicului cum ar fi promovarea imaginii şcolii prin diverse surse informaţionale (presă scrisă,
TV, radio, internet).
În anul școlar 2017-2018, ne-am îndreptat îndeosebi asupra sectorului informaţional reprezentat
de mass-media şi internet. În acest sens, s-a avut în vedere publicarea unui număr crescut de articole în
presa scrisă şi virtuală, apariţiile radio şi TV, realizarea de clipuri promo care să prezinte informaţii cu
privirea la întreaga activitate educaţională desfăşurată în şcoală.
Utilizarea promovării prin intermediul internetului a reprezentat o prioritate pentru şcoala noastră,
mai ales că tinerii de astăzi sunt utilizatori frecvenţi ai informării pe internet. În acest sens, Comisia
pentru formarea şi promovarea imaginii şcolii a propus utilizarea reţelei de socializare Facebook,
https://www.facebook.com/constantinnegreanu2016/ .
Ştirile şi informaţiile promovate de reţeaua de socializare Facebook arată o creştere a numărului
de căutări de informaţii despre şcoala noastră.
Dincolo de mijloacele tehnice moderne de promovare a instituției școlare, pentru realizarea unei
vizibilități mai mari și eficiente, se vor urmări:
-Promovarea prin toate mijloacele, inclusiv prin intermediul partenerilor, elevilor, părinților, a activităților
și ofertelor școlii;
-Reactualizarea informațiilor de pe paginile de conversație online;
-Realizarea Panoului ”Imaginea școlii” cuprinzând date despre modalitățile de informare puse la
dispoziție de comisie.
Promovarea imaginii școlii reprezintă acţiunea de convergenţă şi de interferenţă a reclamei,

publicităţii, utilizarea liderilor de opinie şi a tehnologiilor de creare a evenimentelor pentru formarea unei
imagini unitare şi multidimensionale, dar și legătura permanentă cu părinții, cu comunitatea din care face
parte instituția școlară.
1043
„PROMOVAREA IMAGINII ŞCOLII”
Necula Anda Ileana

Colegiul Economic „Ion Ghica”, Targoviste
Rezumat
Colegiul Economic „Ion Ghica”este o treaptă spre viitor pentru că „Viitorul înseamnă SERVICII”.
Cuvinte-cheie: Promovare, imagine, şcoală.
1. Introducere
Avand statutul de Şcoală europeană şi tradiţia în pregătirea generală şi profesională în domeniul

Serviciilor, Colegiul Economic „Ion Ghica” Târgovişte este dedicat dezvoltării personale şi profesionale
a elevilor în condiţii de calitate a procesului educaţional, asigurându-le şanse egale de integrare socio-
profesională şi de continuare a învăţării pe tot parcursul vieţii în spaţiul românesc şi european.
2. PROMOVAREA IMAGINII ŞCOLII
Colegiul Economic „Ion Ghica” Târgoviste este continuatorul traditiei invatamantului economic
târgovistean de peste 96 de ani. Institutia de astazi ridicata din „coclaur modest” ramas din arhivele
târgului ca SCOALA ce functioneaza pe langa vechea Camera de Comert. În toamna anului 1922 si pâna
în luna ianuarie 1932 din initiativa Camerei de Comert din Târgoviste, absolventii a patru clase primare
sunt înscrisi în prima clasa a Scolii elementare de comert pentru baieti.În anul scolar 1923 – 1924 ia fiinta
„Scoala Superioara de comert pentru baieti” din Târgoviste cu un efectiv de 33 de elevi. În anul 1926 se
anexeaza primul imobil din imaginea de mai jos precum si cladirea Scolii catolice din localitate alaturata
acesteia. În anul 1927 va începe constructia actualului local al liceului.
Concluzii
De la data înfiintarii si pâna în prezent a realizat numai învatamânt profesional si tehnic. A creat o
traditie a învatamântului economic dâmbovitean, fiind singura unitate scolara cu acest profil din judetul
Dâmbovita. În prezent, domeniul prioritar al formarii profesionale din scoala este domeniul Servicii.
In prezent in cadrul Colegiului Economic”ION GHICA”Targoviste functioneaza 11 clase din care: 5 clase
Economic, 2 clase Turism si Alimentatie, 2 clase Comert si 2 clase Şcoala Profesională.
Bibliografie
 Ion Roman, Viața lui Ion Ghica, București, 1970

 Dan Bogdan, Pe urmele lui Ion Ghica, București, 1987
 Nicolescu, Nicolae C. (2006), Enciclopedia șefilor de guvern ai României (1862-2006), București:
Editura Meronia, pp. 157-161
 Săndulescu, Al. (2008), Întoarcere în timp: memorialiști români, Ediția a II-a, revăzută și adăugită,
București: Editura Muzeul Național al Literaturii Române,
1044

Promovarea imaginii școlii Școala Gimnazială Selaru, jud. Dambovita
Profesor invatamant primar: Necula Floriana

Scoala Gimnaziala Selaru
Crearea și promovarea unei imagini instituționale pozitive este datoria fiecărui cadru didactic
conștient și responsabil. Ca orice activitate din domeniul educțional și promovarea imaginii școlii trebuie
să fie bine gândită, organizată și aplicată după un plan întocmit de conducerea școlii și cadrele acestuia.
Acest plan poate urmări mai multe domenii, începând cu comunitatea locală până la proiecte și
parteneriate naționale și chiar internaționale. Fiind învățătoare la o școală gimnazială din mediul rural,
înainte de a mă orienta spre proiecte și parteneriate internaționale țin să vă prezint câteva idei despre
promovarea școlii în comunitatea locală, de unde provin elevii noștrii.
Pentru a ne face cunoscută școala în rândul localnicilor putem urmării niște pași foarte simplii și ușor de
realizat.
1. Organizarea unor activităţi de promovare a imagini şcolii la nivel local şi judeţean:
desfăşurarea unor activităţi de tipul Ziua porţilor deschise,sărbătorirea unor zile festive tradiţionale- Ziua
şcolii, Hramul bisericii, 1 martie, 8 martie, Ziua învăţătorului, Ziua copilului, Ziua satului etc.
popularizarea ofertei educaţionale la nivel local şi judeţean;
2. Creşterea eficienţei colaborării şcolii cu instituţiile locale: Primăria, Consiliul Local, Poliţia, Biserica,
Dispensar;
3. Popularizarea acţiunilor şcolii în comunitate (pliante, întâlniri, serbări, mese rotunde);
invitarea reprezentanţilor Primăriei şi Consiliul Local la şedinţele cu părinţii şi alte acţiuni ale şcolii
(serbări, concursuri);
desemnarea unor membri ai Primăriei şi Consiliilor locale în Consiliul de administraţie;
organizarea unor acţiuni în comun cu partenerii educaţionali ce privesc educaţia morală, sanitară, rutieră
sau pentru rezolvarea unor probleme sociale ale unor elevi;
4. Dezvoltarea relaţiilor de parteneriat cu instituţiile de cultură la nivel judeţean şi alţi factori- continuarea
relaţiilor de parteneriat cu şcolile din judeţ şi din ţară;
identificarea cu ajutorul Internetului a unor posibili parteneri internaţionali pentru schimburi culturale,
turistice etc.;
îmbunătăţirea relaţiilor de colaborare cu părinţii;
5. Creşterea gradului de implicare al părinţilor în activităţile şcolii:
consilierea părinţilor pentru ameliorarea climatului educaţional în familie;
stabilirea unor întâlniri periodice (program de consultaţii);
organizarea în comun a unor acţiuni;
implicarea părinților (doritori) în organizarea a diferitelor activități
(concorsuri, serbări, excursii, tabere).
Acestea sunt doar căteva exemple din activitățile care pot ajuta
promovarea imaginii școlii pe plan
local.
Transmiterea regulată a veștilor
pozitive despre școală către toți agenții
instituționali (sponsori, autorități,
părinți, elevi) menține școala în atenția
generală a comunității. Pentru realizarea acestui deziderat este indicat
să se creeze în școală o atmosferă primitoare și expresivă, plasând la
vedere materiale promoționale, produse ale activității elevilor școlii
1045
(intervenții în media, întruniri, festivități), să se realizeze proiecte comunitare în care să fie implicați
elevii.
Pagina web și revista școlii au de asemenea un rol important în promovarea imaginii școlii în comunitate.
Voi mentiona cateva exemple realizate cu clasa mea :
Impreuna cu elevii clasei mele au facut grupul clasei pe facebook,unde postam din activitatile clasei si
parintii sunt membrii grupului.
De 1 Martie am realizat martisoare din materiale reciclabile si am facut o expozitie in incinta Primariei
Selaru si am daruit martisoare oamenilor pe strada.
Cu ocazia Sarbatorilor de iarna am confectionat felicitari, sorcove si braduti ornament si am daruit
institutiilor din comuna, la Primarie, farmacie, magazine.
Participarea la diverse concursuri, festivaluri, parteneriate.
1046

Prof. înv. primar: Necula Simona Eleonora
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 4 „ELENA DONICI CANTACUZINO” PUCIOASA
În condiţiile actuale, nicio organizaţie şcolară nu-şi permite să activeze fără a avea o perspectivă
clară, atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung, care să-i asigure subzistenţa, dar şi raţionalitatea,
eficienţa în condiţiile în care mediul ambiant devine tot mai complex şi mai dinamic. Organizaţia
educaţională trebuie să manifeste un anumit comportament, o anumită atitudine, ce se concretizează în
delimitarea direcţiilor strategice şi a modalităţilor practice de înfăptuire a acestora, în ceea ce priveşte
cunoaşterea ei în comunitate.
Este foarte important să promovezi imaginea şcolii în comunitatea locală şi în afara ei. Sunt cadru
didactic la o şcoală din oraş unde mai există şi alte şcolii. Părinţii pot opta pentru alegerea unei şcoli cât
mai potrivite pentru copilul său. Cum vor face asta?.....Se vor interesa de activitatea fiecărei instituţii
şcolare. Voi puncta unele dintre modalităţile practice de promovare realizate în şcoala noastră.
Primul pas în promovarea imaginii şcolii este înţelegerea şi colaborarea dintre membrii din interiorul
instituţiei. Managementul şcolar şi administrativ trebuie să fie de calitate, să se consulte cu ceilalţi
membrii ai instituţiei în vederea elaborării unor strategii de promovare a imaginii şcolii în comunitate şi
în afara ei.
Cadrele didactice participante la activitatea educaţională din şcoală trebuie să fie bine pregătite, să fie
deschise spre nou, să folosească strategii didactice activ-participative în vederea asigurării unei educaţii
de calitate, în concordanţă cu cerinţele actuale.
Un alt factor important este colaborarea elev-părinte-cadru didactic. Consultarea şi implicarea
elevilor, părinţilor în desfăşurarea unor activităţi şcolare şi extraşcolare duc la realizarea de activităţi care
corespund intereselor tuturor factorilor. Întâlnirile individuale realizate de cadrele didactice cu părinţii şi
elevii, cel puţin o dată pe lună, constituie un mod eficient de comunicare. De asemenea se elaborează la
sfârşitul fiecărui semestru un raport semestrial, specific şcolii noastre, în care se descrie activitatea şcolară
şi comportamentală a elevului. Acesta este transmis părintelui.
Rezultatele elevilor la concursuri şi olimpiade (artistice, literare, sportive, ştiinţifice, locale, judeţene,
naţionale), reflectă nivelul la care se face activitatea instructiv-educativă din şcoală, ducând un plus de
notorietate şcolii.
Realizarea de activităţi şcolare şi extraşcolare motivaţionale, cu implicarea tuturor factorilor, duce la
încheierea unor parteneriate educaţionale eficiente cu diverse instituţii (alte şcoli, biblioteca, poliţia,
biserica, etc) precum şi la cunoaşterea şcolii în comunitate. Prin iniţierea activităţilor educative şcolare şi
extraşcolare diferenţiate, care să răspundă socializării copiilor ( concursuri, reuniuni, întâlniri cu agenţii
economici) am reuşit sǎ atragem atenţia asupra potenţialului elevilor noştri.
Pentru a fi în concordanţă cu societatea modernă, am creat un site al şcolii, precum şi un cont pe
facebook care a facilitat informarea celorlalţi despre activitatea desfăşurată în şcoala noastră. Părinţii
şcolii noastre fac parte din Asociaţia părinţilor unde îşi pot împărtăşi exemple de bune practici, vin cu
propuneri şi sunt consultaţi în diverse probleme şcolare.
Promovarea imaginii şcolii în comunitate se poate realiza şi prin distribuirea de pliante în comunitate,
precum şi prin participarea împreună cu alţi membrii ai comunităţii la diverse activităţi (ecologizare,
situaţii de urgenţă, sănatate, acţiuni caritabile, etc).
Strategiile de promovare a imaginii şcolii nu se pot realiza fără implicarea celor din mass-media.
Publicarea diverselor articole în ziarele locale, a revistelor de specialitate, precum şi desfăşurarea unor
activităţi televizate, duc la creşterea prestigiului unităţii şcolare. Şcoala mea a editat propria revistă, în
care sunt promovate şi creaţii ale copiilor.
Cunoaşterea şcolii pe plan internaţional se poate realiza prin scrierea de proiecte internaţionale, în
colaborare cu alte instituţii şcolare din alte state europene. Schimbul de bune practici între şcoli,
realizarea de activităţi de formare ale elevilor şi cadrelor didactice, desfăşurarea unor activităţi şcolare şi
extraşcolare împreună, fac şcoala noastră cunoscută şi peste hotare.
Cred că orice acțiune realizată, ce vizează școala, cu scop pozitiv, poate fi transformată într-o strategie
de a o promova, indiferent dacă școala se găsește în mediul rural sau urban.
1047

-Proiect educațional national-
Școala Gimnazială ”Ion Mareș”, Vulcana –Băi

Structura: Grădinița P. N. ”Paradisul copiilor” Vulcana de Sus
Intocmit; prof înv. preșcolar Elena Neculaescu
Promovarea imaginii unităţii noastre școlare, Grădinița ”Paradisul copiilor”; Vulcana de Sus,
reprezintă o prioritate pentru o bună colaborare între cei trei parteneri educaţionali: grădiniță-preșcolari-
părinţi.
Proiectarea și implementarea unor activități extracurriculare și extrașcolare în grădiniță și în
comunitate, pe baza proiectelor și parteneriatelor dintre elevi, profesori și membrii comunității locale este
o necesitate a activității didactice.
Imaginea grădiniţei are o puternica influenţă asupra aşteptărilor, iar aceste aşteptări influenţeazaă
cu ceea ce doreşte şcoala să realizeze. Construirea şi consolidarea unei imagini pozitive ia ani de grijă, de
muncă sistematică de comunicare şi de calitate. Promovarea cuprinde toate formele de comunicare şi
activităţile pe care şcoala le poate desfăşura pentru a atrage grupurile-ţintă prin educaţia oferită.
Promovarea unei şcoli se poate face prin relaţii publice, tipărituri de promovare (broşura, cărticica,
prospecte etc.) şi reclama.
Aceste activităţi întregesc activitatea educativă a grădiniței, aducând un surplus informaţional elevilor şi
completând condiţiile concrete ale educaţiei acestora. Încheierea și derularea parteneriatelor educaționale
au ca factor fundamental comunicarea. În acest sens managerii școlii trebuie să desfășoare activități
intense pentru informarea partenerilor cu toate datele necesare derulării programelor, pentru ca aceștia să
primească informații clare, complete și într-un timp oportun. Implicarea elevilor în diferite proiecte unde
își pot exprima liber creativitatea, imaginația și inteligența atrage după sine promovarea imaginii școlii.
Rezultatul actului lor creator devine astfel cartea lor de vizită, dar şi a grădiniței în care învaţă.
Am ales ca exemplu de promovare a imaginii Grădiniței noastre un PROIECT MULTILATERAL
Comenius „English language integration in the pre-school game lessons” , proiect din care facem și noi
parte alături de: Polonia, Bulgaria, Portugalia, Ungaria, Spania, Turcia, Letonia.
Ce a însemnat pentru noi, o grădiniță mică, Parteneriatul Comenius :-înseamnă cunoaștere și
autocunoaștere, implicare, valorizare;-înseamnă creație, talent, muncă;
-înseamnă mândria de a fi ceea ce suntem;
-înseamnă ca ne dorim și ne străduim să fim mai buni, că vrem să invățăm din experiențe, să ne punem în
valoare sau, după caz, să ne schimbăm
-înseamnă experiențe inedite, oportunitîți, comunicare, promovare.
1048
Acest parteneriat educațional Comenius de care a beneficiat Grădinița” Paradisul copiilor”, Vulcana de
Sus a constituit pentru noi o poartă către Europa, o șansă reală de formare și dezvoltare instituțională și
profesională, o ocazie unică de promovare a imaginii unității de învățământ și a comunității în care trăim.
Activitățile desfășurate în cadrul Proiectului Comenius au contribuit favorabil la dezvoltarea imaginii

instituției noastre. Activități desfășurate în cadrul proiectului:
-întâlniri de proiect între instituțiile implicate
-schimburi de experiențe, bune practici, activități de formare și sesiuni de formare continue;
-conferințe, seminarii
-activități de evaluare, de diseminare și valorizare;
Aceste proiecte constituie o șansă reală de promovare a instituției, a valorilor noastre, a învățământului de
calitate.
1049
Realitatea virtuală: Următoarea generație de educație,

de învățare și de formare în S. U. A.
Director, Grădinița nr. 53, sector 5, București,

Prof. Nedelcu Adina Valentina
Atunci când oamenii aud despre realitatea virtuală (VR), imaginile unei persoane purtând un set
cu cască și care deține o consolă de jocuri de obicei le vin în minte. Cu toate acestea, pentru sectorul
educațional, VR este o oportunitate de a se conecta în final cu elevii și profesorii într-un mod
nemaipomenit și semnificativ. De exemplu, EON Reality a colaborat cu Universitatea Oral Roberts pentru
a crea Centrul Global de Învățare, o facilitate dedicată învățării virtuale și îmbogățite. Directorul executiv
global al Asociației VR / AR la nivel mondial, a urmărit cele 3.900 de companii înregistrate care lucrează
pe cele mai bune practici, linii directoare și standarde pentru accelerarea industriei VR / AR pentru toți, o
comisie dedicată în special educației.
Astăzi, VR poate permite învățarea experiențială prin simularea mediilor din lumea reală. Elevii
își pot testa abilitățile, își pot înregistra munca și pot interacționa cu experții din cadrul VR. Elevii au
răspuns în mod covârșitor pozitiv angajamentului activ al cursantului. Un studiu recent arată că "93%
dintre profesori spun că studenții lor ar fi încântați să folosească realitatea virtuală, iar 83% spun că
realitatea virtuală ar putea contribui la îmbunătățirea rezultatelor învățării". Acest lucru indică o tendință
universală, deoarece acești studenți vor intra în curând la universități și apoi la forța de muncă, unde
scenariile de formare profesională vor deveni noua clasă. Pentru cursanții vizați și persoanele cu probleme
de învățare, VR oferă un mediu alternativ pentru a-și satisface nevoile. De asemenea, educatorii văd
nivele sporite de implicare și procentaje sporite ale testelor în cadrul programelor educaționale VR.
Tehnicile de învățare , precum educația VR contribuie direct la creșterea memoriei cognitive.
Beneficiile încorporării tehnologiilor VR / AR în experiențele educaționale includ o implicare mai
bună, mai imediată și oportunitatea ca elevii să "simtă" experiențele și să-și amintească mai bine și să
exprime ceea ce au învățat. Un elev poate experimenta ceea ce nu a fost posibil să experimenteze înainte
și să devină mai bine pregătit pentru atunci când astfel de experiențe apar în lumea reală. Funcționalitatea
de bază a VR în educație este de a aduce învățarea la viață printr-un mediu virtual. Cu cât un cursant
poate participa mai mult la o angajare asemănătoare vieții, cu atât este mai ușor să se simtă personal o
legătură cu materialul subiectului, facilitând aplicarea și păstrarea subiectului.
Cele mai populare tendințe în învățarea VR includ întreprinderile și educația. În întreprinderi,
Walmart utilizează VR pentru a-și instrui angajații pe teme precum managementul și serviciul clienți. În
curând, toate cele 200 de centre de formare din S.U.A. ale companiei vor utiliza instrucțiuni VR pentru a
educa cei aproximativ 150.000 de angajați care trec prin programul anual. În educație, există o diagramă
Star, o aplicație iOS și Android cu peste 20 de milioane de utilizatori care aduce universul un pic mai
aproape. Utilizatorii învață despre astronomie indicând telefoanele lor pe cer în timpul nopții și folosesc
alte funcții pentru a afla despre planete și descoperirea spațiului. Este important să acordam atenție acestei
tendințe și să adoptam soluții VR în învățământ. pentru a educa angajații în moduri noi și mai bune și
pentru a îi învăța pe elevi cu instrumente mai atractive și mai eficiente. Cu toate acestea, la fel ca multe
tehnologii noi, în fața acesteia, gradul de conștientizare este prima barieră la implementare, urmată de
costuri și conținut.
În 2018 vom observa scăderea costurilor, creșterea conținutului și creșterea gradului de
conștientizare, ceea ce va propulsa piața educației VR / AR la o creștere înaltă. În cele din urmă, VR în
educație va revoluționa nu numai modul în care oamenii învață, ci modul în care interacționează cu
aplicațiile din lumea reală a ceea ce au fost învățați.
Imaginați-vă studenții la medicină, care efectuează o operație sau studenții de geografie care văd cu
adevărat unde și ce este Kathmandu. Lumea se deschide într-o abundență bogată de posibilități.
1050
STRATEGII DE GESTIONARE
A IMAGINII UNEI INSTITUTII DE INVATAMANT
Prof. inv. primar: Nedelcu Cristina

Scoala gimnaziala ,,Mircea Dragomirescu” Medgidia
I. Fundamente teoretice
Comunicarea reprezinta elementul indispensabilin functionarea in bune conditii a oricarei colectivitati
umane, indifferent de marimea si natura ei. Schimbul continuu de mesaje genereaza unitatea de vederi si,
implicit, de actiune prin armonizarea cunostintelor privind scopurile, caile si mijloacele de a le atinge,
prin promovarea deprinderilor necesare, prin omogenitatea relative a grupurilor sub plan afectiv si
motivational.
Capacitatea de a genera ganduri complexes i apoi de a le comunica intr-un mod clar joaca un rol
central in viata scolii. Comunicarea este o activitate complexa care implica stapanirea ,,artei
conversatiei”, capacitatea de a negocia si de a convinge, de a-i invata pe altii, pentru a obtine rezultate
bune I activitatile desfasurate.
Intr-o institutie de invatamant, comunicrea trebuie sa respecte anumite cerinte:
1. Cui comunicam? Cu cine comunicam? (identitatea si particularitatile celor cu care urmeaza a
comunica)
2. Ce comunicam? (informatia, esenta mesajului transmis)
3. Cu ce scop comunicam? (obiectul final)
4. Cand comunicam? (momentul potrivit)
5. Unde comunicam? (locul potrivit)
6. Cum comunicam? (maniera: scris, oral, audio-video)
7. Captarea atentiei (integrarea in actul de comunicare)
8. Asigurarea confortului necesar (placerea celor cu care se comunica)
9. Calitatea, conciziunea si coerenta mesajului (intelegerea celor cu care se comunica)
10. Modestia, politetea, curajul (respectful cuvenit din partea celor cu care se comunica)
11. Implicarea in dialog (participarea constienta si afectiva)
12. Simpatia I actul de comunicare (rezonanta afectiva mobilizeaza actiunea)
Scoala, ca o institutie a unui mediu mai larg, implica comunitati, autoritati publice si oameni, in
general. Partenerii sociali ai scolii sunt reprezentati de comunitatea locala, opinia publica, diversele
asociatii, sindicatele, mass media, locale. Comunicarea cu acesti parteneri se realizeaza astfel :
a) Cu opinia publica si comunitatea locala: - actiuni de relatii publice cu scopul de a se crea o stare de
intelegerereciproca, de ase promova imaginea scolii si de se capta simpatia di prtea acestora;
b) Cu sindicatele: - relatia din organizatie(reprezentata de conducere) si sindicatul din component
acesteia este considerata o relatie sociala. Formele posibile de comunicare sunt confruntarea si
negocierea.
II. Cuvintele cheie in realizarea imaginii institutiei
Precizarea intelesului profund al conceptului de ,,relatii publice” angajeaza lamurirea intelesului
catorva cuvinte cheie :
DELIBERAT- activitate intentionata
PLANIFICAT – activitate organizata, sistematizata
REALIZARE – strategii si realizari propriu-zise
INTERESUL PUBLIC – ratiunea de a servi interesului public
COMUNICAREA – capacitatea de a vorbi si a asculta
FUNCTIA DE CONDUCERE – sa se constituie ca parte integranta a procesului decisional
1051
III. Imagologia
Formarea imaginii unei institutii se poate realiza aplicand o anumita politic ace tine, pe de oparte de
stilul managerial al conduceriisi, pe de alta parte, de activitatea desfasurata de angajati. Aceasat politica
se traduce in practica printr-o serie de activitati de relatii publice concentrate si defalcate in timp, care au
menirea de a forma, schimba sau sustine imaginea unei institutii.
Acestea se desfasoara pe urmatoarele coordonate:
1. management de inalta performanta

2. strategie de castigare a increderii si simpatiei propriilor angajati
3. campanie publicitara
4. utilizarea sponsorizarii
5. personal bine pregatit
6. relatii bune cu mass media
IV. Coordonatele imaginii

Scoala functioneaza pe baza unor reguli bine conturate si structurate care se regasesc in mecanismul
psihologic al increderii. Increderea are mai multe faze:
-formarea unei imagini favorabile in vederea unei colaborari
-modul eficient de organizare al activitatilor
-convingerea ca insitutia scolii aste singura care are toate argumentele pentru o colaborare corecta si
eficace.
O buna imagine presupune o informare permanenta a publicului laarg, cat si aunor categorii specific
asupra unor fapte din interiorul institutiei, trezirea interesului fata de strategia interna, respective intarirea
sentimentului individual al apartenentei la propria institutie si cresterea eficacitatii muncii angajatilor.
V. Tipologia activitatilor de imagine
O institutie de invatamant poate actiona in urmatoarele directii:

a)relaterea stirilor catre mass media
b)publicatii
c)munca de contactare(,,Porti deschise”, serbari, expozitii)
d)relatii cu conducerile l nivel local
e)colectare de fonduri din sponsorizari, donatii
f)recrutare de noi elevi
g)promovarea relatiilor interne cu personal propriu
h)conlucrarea cu mass media si cu comitetele de parinti
Scoala are o responsabilitate publica prin triada:

1. realizarea cu success a obiectivelor institutiei
2. adaptabilitatea la schimbare
3. grija institutiei de a contribui la rezolvarea problemelor generale di societate
Henry David Thoreu spunea :

,,Este destul de adevarat ca o structura organizational nu are constiinta, dar intreprinderea cu oameni
constienti este o structura organizational cu constiinta”
1052
PARTENERIATUL ȘCOALĂ –FAMILIE,

CONDIȚIE A REUȘITEI ȘCOLARE
NEDELCU GABRIELA
LIC. TEHN. AGROM. „R. CONSTANTINESCU„ VĂLENII DE MUNTE
Funcționarea unor strânse relații de colaborare bidirecțională dintre familie și cadrul didactic reprezintă
una dintre condițiile absolut necesare pentru reușita școlară a copilului. Dacă unul dintre cei doi factori
nu se implică este imposibilă atingerea dezideratelor propuse în educație.
Politica educațională actuală recunoaște importanța majoră a acestei colaborări , lucru care se observă și
prin faptul că familia a devenit nelipsită din toate organismele care diriguiesc activitatea didactică și
este consultată pentru fiecare aspect al activității educative: implicarea organizațiilor de părinți în
elaborarea politicilor educaționale la nivel de macrosistem , în Consiliul de Administrație al unităților
școlare, în Comisia de asigurare a calității din școli, în elaborarea curriculumului la decizia școlii, în
elaborarea și desfășurarea programului national ”Scoala altfel” ș.a.
Prima condiție a unei colaborări eficiente școală-familie este o planificarea riguroasă. De aceea este
indicată încheierea unor parteneriate concrete, în cadrul cărora să existe acţiuni bine stabilite şi organizate
,iar cei doi parteneri să aibă sarcini concrete, de importanţa cărora să fie complet conştienţi. Inițiativa în
organizarea și desfășurarea unor activități nu trebuie să aparțină numai unuia dintre factori, de cele mai
multe ori școala , ci trebuie să vină propuneri din ambele părți și ambele părți să manifeste deschidere în
acest sens.
Participând activ la viața școlii, părinții vor conștientiza faptul că aceasta nu îndeplinește simpla funcție
de a avea grijă de copii atâta timp cât părinții sunt la locul de muncă, ci rolul ei este mult mai important ,
acela de a desfășura un proces educativ bine organizat și fundamentat.. Pentru ca acest lucru să fie posibil,
cadrul didactic trebuie să fie conștient că implicarea părinților în educație este imperios necesară atât la
școală, cât și acasă și să aibă în vedere următoarele aspecte:
-să comunice permanent cu părinții prin orele de consiliere , ședințe, lectorate, convorbiri telefonice
individuale, invitarea acestora la diferite activități ale clasei; Trebuie imaginate activităţi care să-i
surprindă plăcut pe părinţi şi mai ales care să le dea posibilitatea să-şi pună în valoare calităţile personale
sau pe cele de părinte. Creativitatea profesorului va provoca orice părinte, indiferent cât va fi de ocupat;
-să solicite să afle de la părinți date despre copil: cum se comportă acasă, relaţiile cu alţi copii, cum
învaţă acasă, regulile de disciplină pe care le respectă şi cele pe care nu le respectă, temerile pe care le au
ei în legătură cu şcoala;
-să creeze un mediu relaxat în întâlnirile cu părinții astfel încât aceștia să-și exprime liber opiniile,
ideile, problemele, să adreseze întrebări, să facă propuneri;
-să țină cont de propunerile părinților;
-să aplice chestionare părinților cu scopul de a afla nivelul de satisfacție al acestora raportat la
prestația cadrului (cadrelor ) didactice de la clasă , pentru a afla ce aspecte i-ar interesa să se discute la
întâlnirile periodice sau care sunt propunerile lor pentru îmbunătățirea activității din unitatea școlară sau
chiar a cadrelor didactice;
-să încerce să câștige încrederea și respectul părinților și să asigure confidențialitatea informațiilor
obținute de la aceștia;
-să se asigure că părintele ştie cum să-şi ajute copilul acasă, să discute cu ei despre cum stabilesc
regulile, oferindu-le informaţii despre dezvoltarea psihică a vârstei copilului, despre spaţiul de învăţare
etc.;
-la sfârșitul anului școlar să nu premieze doar elevul, ci și părinții , acordând diplome sau scrisori de
mulțumire celor care s-au remarcat prin implicare deosebită în viața școlii;
Succesul unei colaborări între şcoală şi familie este condiţionat de foarte mulţi factori dar, cel mai
important dintre aceştia este talentul şi tactul pedagogic al cadrului didactic, capacitatea acestuia de a
interrelaţiona cu părinţii, pregătirea lui psihologică. Prin urmare, dincolo de orice, pe primul loc în reuşita
colaborării dintre şcoală şi familie este factorul uman care poate face ca activitatea la şcoală, munca
1053
propriu-zisă, să se transforme într-o permanentă sărbătoare de care să se bucure, împreună, copiii, părinţii
şi profesorii.
1054
Importanța parteneriatului educațional

„Grădiniță – Familie” în integrarea copiilor cu CES
PROFESOR PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREȘCOLAR, LAURA NEDELCU,

GRĂDINIȚA P. P. PALATUL FERMECAT, ARAD
Incluziunea copiilor cu CES în programul grădiniței este facilitată de realizare parteneriatului între
părinți și grădiniță. Părinții sunt parteneri în educație pentru că dețin cele mai multe informatii despre
copilul lor, furnizând detalii despre specificul dizabilității preșcolarului, precum și date despre contextul
de dezvoltare a acestuia. Ei sunt persoanele care cunosc cel mai bine copilul și reprezintă principalii
susținători ai acestuia pe tot parcursul vieții.
Angajarea si responsabilizarea familiei în educația copilului este fundamentală pentru reușita adaptării
la grădiniță. La orice copil, în mod particular la copiii cu dizabilități, gradul de interes și de colaborare a
părinților cu grădinița este cel mai adesea direct proporțional cu rezultatele obținute de copii.
Familia este primul educator și are cel mai mare potențial de modelare, fiind responsabilă și interesată
de evoluția copilului pentru tot restul vietii.
Grădinița are rolul de a sprijini familiile să aibă încredere în resursele proprii, să facă față greutăților cu
care se confruntă.
Cercetările au arătat că părinții care au copii cu nevoi speciale au sentimente de tristețe, disperare, furie,
vinovăție si respingere ,dar au o dragoste și un simț de protecție copleșitor pentru copilul lor. Chiar dacă
cei mai mulți dintre părinți vor ajunge să accepte dificultățile sau dizabilitățile copilului lor, sentimentele
puternice care existau la vremea diagnosticării pot fi oricând resuscitate în timp de criză sau stres.
Educația părinților și consilierea au un rol important în incluziunea copiilor cu afecțiuni de natură psihică
emoțională, sau de altă natură în grădiniță. Comunicare părinte – educatoare sau chiar comunicarea
părinte – copil, în contextul integrării copilului în instituția grădiniței asigură un anumit echilibru.
Implicarea activă a părinților s-a dovedit benefică pentru educația copiilor și are un impact considerabil
mai mare decât cea pasivă. Parinții care primesc sprijin si sunt formați de către grădiniță, induc copiilor
lor rezultate mai bune decât aceia care nu urmează același proces. Cu cât implicarea se manifestă mai
devreme ,cu atât mai mult sunt evidențiate efectele pozitive asupra atitudinii si comportamentului
copiilor.
Ca și în cazul copiilor, familiile sunt foarte diferite, necesitățile lor de a fi sprijinite sau posibilitățile de
a oferi sprijin sunt extrem de diverse. Fiecare familie are potențialul și nevoile sale unice , care trebuiesc
valorizate corespunzător de către grădiniță.
Instituirea respectului reciproc, a relațiilor empatice, ca bază a unei colaborări autentice între
educatoare, copii, familiile lor și specialiști este un proces complex , care cere timp, energie, prudență,
mult bun-simț și bună-credință. Este important de mentionat că în acest proces nu numai copii sunt cei
care învață , ci și adulții.
Colaborarea dintre grădiniță și familie presupune o comunicare efectivă si eficientă, o unitate de cerințe
și acțiune, când este vorba de interesul copilului. Rolul educatoarei este acela de a discuta cu părinții
copiilor, de a stimula comunicarea permanentă cu aceștia, de a informa membrii familiei cu privire la
nevoile psihice și motrice ale copiilor și de a le orienta către cunoașterea activităților din grădiniță și
sprijinul în desfășurarea cât mai eficientă a acestora.
Modul cum interrelaționează părinții și educatorii își pune amprenta pe formarea si educarea copilului,
grădinița și căminul părintesc fiind strâns legate între ele.
Părinții și membrii comunității pot fi implicați în viața grădiniței pe căi informale sau formale. Folosirea
părinților ca voluntari la grădinița este o modalitate excelentă de a-i implica pe aceștia în viața grădiniței,
și o cale potrivită de a suplini resursele umane ale instituției pentru acele componente pentru care nu este
necesară prezența unui cadru didactic calificat.
Sunt și părinți ale căror dificultăți nu pot fi atenuate prin intervenția cadrelor didactice. Ei trebuie să fie
orientați către specialiști calificați: consilieri, psihologi, psihopedagogi, asistenți sociali sau medici.
1055
Orientarea este necesară atunci când părinții cred că nu sunt pregătiți pentru educarea copilului lor , au
deseori sentimente de neajutorare sau disperare, sunt implicați în neîntelegeri maritale, sunt foarte stresați
sau resimt probleme financiare. Recunoașterea complexității problemelor personale ale copiilor pot crește
sensibilizare cadrelor didactice față de nevoile părinților.
Pentru realizarea parteneriatului cu părinții este esențial ca aceștia să fie priviți ca participanți activi,
care pot aduce o contribuție reală și valoroasă la educarea copiilor lor. Familia trebuie să ia parte la
adoptarea deciziilor privitoare la educarea copiilor , responsabilitatea fiind împarțită între părinți și
educatoare. Informațiile obținute de la aceștia cu referire la copii lor sunt recunoscute, apreciate ,
valorificate și utilizate în completarea informațiilor profesionale obținute de către cadrele specializate.
Munca în parteneriat este în avantajul și interesul copilului, permițând o mai bună organizare a
întregului demers educativ – recuperator. Colaborarea și comunicarea permanentă între partenerii adulți
constituie un model de comportament și pentru copii.
Din punct de vedere afectiv, copiii capătă încredere în ei, își dezvoltă autonomia, simt interes, afecțiune,
sentimente de bucurie și satisfacție, aprecierea adulților cu privire la activitatea lor.
Familia are un rol foarte important în educația incluzivă. Ea trebuie să lucreze în parteneriat cu grădinița
pentru a dezvolta practici incluzive necesare copilului său, valorificând ceea ce există și este bun, și
identificând barierele de participare la viața școlară, cooperând pentru găsirea de soluții și menținând
deschise canalele de comunicare cu unitatea școlară.
Părintele trebuie să fie un aliat al propriului copil, să stabilească sprijin reciproc împreună cu ceilalți
părinți ai copiilor din grădiniță, să-și păstreze optimismul, energia si auto-determinarea pentru a face toate
aceste lucruri și pentru a se bucura de familia sa.
Bibliografie:
Dumitrana Magdalena „ Copilul, familia și grădinița”, Editura Compania, București, 2000
Ecaterina Vrasmas, Traian Vrasmas „ Educația incluzivă în grădiniță: dimensiuni, provocări și soluții”,
Alpha MDN, Buzău ,2012
Maria Vrânceanu, Viorica Pelivan- Ghid pentru cadrele didactice și manageriale din sistemul
educațional preșcolar, „Incluziunea socio- educațională a copiilor cu dizabilități în grădinița de copii”,
Asociația Obeștescă „Femeia și copilul – protecție și sprijin” Criuleni , 2011
1056
ABORDAREA INTEGRATĂ A CURRICULUM-ULUI ŞCOLAR
Autor: prof. Nedelcu Mălina

Școala Gimnazială Amaru, jud. Buzău
Caracterul complex şi integrat al unor procese – probleme cum ar fi globalizarea, migraţia,

interculturalitatea, protecţia mediului, explozia informaţională, sărăcia, conflictele zonale şi locale
revendică o abordare educaţională adaptată societăţii aflate într-o continuă schimbare. Dacă vorbim
despre curriculum în contextul reformei învățământului românesc și tendințelor reformatoare generale
sunt de făcut, de la bun început două precizări: finalitatea reformei asigură o mai bună educație a copiilor
și tinerilor și școala, ca sistem deschis depinde de mediul în care funcționează, fapt pentru care
organizația trebuie să evolueze pentru a se adapta mediului social. Conceptul de curriculum, ideea de
complementaritate dintre curriculum nucleu și cel la decizia școlii se dovedesc necesare pentru a respecta
aceste aspecte.
Elevii trebuie să dobândească aptitudini şi competenţe strategice pentru a face faţă incertitudinilor
şi schimbărilor continue ale lumii de azi, cunoştinţe şi abilităţi mai largi decât cele furnizate de
specializările anterioare. În primul rând, între acestea se numără abilităţi de a învăţa cum să înveţe,
abilităţi de rezolvare de probleme, abilităţi de evaluare, precum și modalități de cultivare a creativității,
formarea atitudinilor și comportamentelor.
Compartimentarea instruirii, produsă de modelul pe discipline, se transferă în plan cognitiv prin
operarea cu structuri foarte clar delimitate, situate în interiorul „teritoriilor” disciplinare. Problemele
concrete de viaţă însă, pe care trebuie să le rezolvăm în fiecare zi, au un caracter integrat; buna lor
soluţionare, indiferent că este vorba de probleme foarte simple sau foarte complicate, implică apelul la
cunoştinţe, deprinderi, competenţe care nu pot fi încadrate în contextul strict al unui obiect de studiu sau
altul.
A face faţă solicitărilor şi provocărilor lumii contemporane înseamnă capacitatea de a face
transferuri rapide şi eficiente între diversele „sertare” disciplinare, a colecta, a sintetiza şi a pune la lucru
împreună cunoştinţe, deprinderi şi competenţe dobândite prin studierea diverselor discipline.
Succesul şcolar este dat de capacitatea elevului de a „performa” în cadrul diverselor structuri şi
contexte disciplinare, pe când succesul în viaţa personală, profesională şi socială este dat tocmai de
capacitatea de a ieşi din „cutia” disciplinară, de capacitatea de a realiza conexiuni şi transferuri rapide
care să conducă la rezolvarea eficientă a problemelor concrete cu care se confruntă. Dacă instruirea de tip
disciplinar pune în prim-plan rigurozitatea şi caracterul academic al achiziţiilor educaţiei, abordarea
integrată a curriculum-ului şi ipostaza sa particulară reprezentată de temele cross-curriculare pornesc de la
problemele semnificative ale lumii reale şi de la nevoile de învăţare ale elevilor în contextul lumii de azi.
Abordarea integrată a curriculum-ului propune apropierea şcolii de viaţa reală, astfel încât copiii
să poată veni în şcoală „cu lumea lor cu tot”. Accentul se pune pe formarea unor competenţe, atitudini şi
valori transversale şi transferabile, utile pentru dezvoltarea personală şi socială a elevilor.
În ultimii ani s-a produs o lărgire a atenţiei şi a preocupărilor dinspre centrarea pe structura
formală instituţionalizată a educaţiei – şcolaritatea – către procesul mai vast al învăţării. Aceasta nu mai
are loc numai în şcoli, ci, de fapt, cea mai mare parte a învăţării pare a se petrece, în societăţile
contemporane, în afara şcolii. Familiile, comunitatea, mass-media constituie medii de învăţare. Cultura,
considerată principalul câştig al umanităţii care trebuie transmis prin educaţie, şi-a lărgit foarte mult
semnificaţia şi, în plus, şi-a schimbat accentele, de la cultura de tip academic, către cea de tip oral şi
audio-vizual, de la predominanţa monoculturalităţii către deschiderea interculturală.
Savanţii şi cercetătorii în domeniul educaţiei au ajuns, pe căi diferite, la aceeaşi concluzie cu
Comisia Internaţională pentru Educaţie în secolul XXI, comisie ce a funcţionat sub egida ONU,
coordonator Jacques Delors, anume aceea că noul tip de educaţie în secolul I al mileniului III se bazează
pe patru competenţe fundamentale (numite piloni, stâlpi ai educaţiei):
- a învăţa să cunoşti/să ştii/să înveţi, de fapt, căci metodologia învăţării devine mai importantă
decât conţinutul în sine în contextul în care cunoştinţele se multiplică cu repeziciune şi selecţia devine în
mai mare măsură o problemă de decizie individuală decât socială.
1057
- a învăţa să faci, adică a-ţi însuşi deprinderile necesare pentru a practica o profesie şi a-ţi însuşi
competenţele psihologice şi sociale necesare pentru a putea lua decizii adecvate diverselor situaţii de
viaţă; a folosi instrumentele tehnologiilor avansate, a-ţi satisface nevoile de bază şi a acţiona pentru
îmbunătăţirea calităţii vieţii personale şi sociale.
- a învăţa să trăieşti / să munceşti împreună cu ceilalţi, adică a accepta interdependenţa ca pe o
caracteristică a mediilor sociale contemporane; a preveni şi a rezolva conflictele; a lucra împreună cu
ceilalţi pentru atingerea unor obiective comune respectând identitatea fiecăruia; a participa activ la viaţa
şi la conducerea comunităţii şi a crea o familie sănătoasă şi armonioasă.
- a învăţa să fii, adică a-ţi dezvolta personalitatea şi a fi capabil să acţionezi autonom şi creativ în
diverse situaţii de viaţă; a manifesta gândire critică şi responsabilitate; a valoriza cultura şi a depune
eforturi pentru dezvoltarea propriilor capacităţi intelectuale, fizice, culturale; a manifesta simţ etic şi a
acţiona pentru menţinerea unui climat de pace şi înţelegere.
Învăţarea, aşadar, nu mai este doar apanajul elevilor şi studenţilor, fiind concentrată ca activitate,
mai ales în prima parte a vieţii; evoluţia şi caracteristicile societăţii contemporane au condus la afirmarea
şi necesitatea ideii de învăţare pe tot parcursul vieţii.
O învăţare dincolo de discipline, de rigiditatea canoanelor academice tradiţionale, poate fi mai
profitabilă din perspectiva nevoilor omului contemporan.
Din punct de vedere curricular, integrarea înseamnă organizarea, punerea în relaţie a disciplinelor
şcolare, cu scopul de a evita izolarea lor tradiţională; integrarea mai înseamnă şi „procesul şi rezultatul
procesului prin care elevul interpretează materia care îi este transmisă pornind de la experienţa sa de viaţă
şi de la cunoştinţele pe care deja şi le-a însuşit”.
Termenul de curriculum integrat sau de instruire integrată se referă la o anumită modalitate de
predare, de organizare şi planificare a instruirii care produce o interrelaţionare a disciplinelor sau a
obiectelor de studiu, astfel încât vine în întâmpinarea nevoilor de dezvoltare ale elevilor, ajută la crearea
de conexiuni între ceea ce învaţă elevii şi experienţele lor prezente şi trecute.
La nivelul curriculum-ului, integrarea înseamnă stabilirea de relaţii clare de convergenţă între
cunoştinţele, deprinderile, competenţele, atitudinile şi valorile care îşi au bazele în interiorul unor
discipline şcolare distincte.
În funcţie de ce anume integrăm (cunoştinţe, deprinderi, competenţe, valori, atitudini, metodologii
de lucru) şi cât de mult integrăm putem distinge câteva niveluri în abordarea integrată a curriculum-ului:
monodisciplinaritatea, multidisciplinaritatea, interdisciplinaritatea, transdisciplinaritatea.
Integrarea este, aşadar, un proces divers şi complex, care merge progresiv de la modelul clasic
disciplinar până la disoluţia totală a barierelor disciplinare – transdisciplinaritatea.
Bibliografie:
*Bocoş,M.,(2001),Curriculumul şcolar.Conţinutul învãţãmântului, în „Pedagogie.Suporturi pentru

formarea profesorilor ”,M.Ionescu,V.Chiş,(coord.), Editura Presa Universitarã Clujeanã,Cluj-Napoca.
*Creţu,C.,(1998),Conţinuturile procesului de învãţãmânt, componentã a curriculumului în
„Psihopedagogie – pentru examenele de definitivare şi grade didactice ”,C.Cucoş, (coord.),Editura
Polirom,Iaşi.
*Cristea,S.,(2000),Dicţionar de pedagogie ,Editura Litera.Litera Internaţional,Chişinãu-Bucureşti.
1058
RADACINILE VIITORULUI SE GASESC SI IN SCOALA NOASTRA
Scoala Gimnaziala Strugari

Prof. inv. Primar Nedelcu Victoria
SCOALA-acel loc despre care ne amintim cu nostalgie odata cu trecerea anilor – are un merit aparte
in formarea noastra ca oameni. Este locul unde am invatat sa scriem, sa citim, sa socotim, sa comunicam
politicos, sa respectam pe cei din jur si valorile universale.
Intr-o societate aflata intr-o continua transformare si scoala noastra –Scoala Gimnaziala Strugari , s-
a adaptat acestor schimbari.
Reconsiderarea strategiei privind imaginea instituţională în rândul elevilor, părinţilor, comunităţii a avut
ca obiective:
- Crearea şi promovarea unei imagini instituţionale pozitive în comunitate;

- Elaborarea unor proiecte locale care să vizeze multiplicarea experienţei pozitive şi a exemplelor de bună
practică în managementul instituţional;
- Personalizarea ofertei educaţionale la nivel instituţional prin diversificarea şi flexibilizarea acesteia în
funcţie de nevoile şi interesele partenerilor şi beneficiarilor procesului educaţional
- Colaborarea eficientă cu toţi reprezentanţii minorităţilor etnice si ai cultelor religioase;
- Promovarea unor proiecte focalizate pe reducerea abandonului şcolar, integrarea elevilor pe piaţa
muncii, susţinerea elevilor cu dezavantaj social şi conduite de risc.
Aspecte ale activitatii desfasurate au fost redate in revista scolii , in ale carei pagini se regasesc articole
semnate de elevi si cadre didactice.
S-a asigurat transparenţa necesara participării responsabile a tuturor membrilor în structuri parteneriale:
conducerea locală, părinţii, în ceea ce priveşte adecvarea ofertei educaţionale a şcolii la specificul
comunitar ( întâlniri, şedinţe cu caracter informativ, lucrativ, de analiza)
S-au identificat la nivelul comunitatii locale oportunitati pentru sprijinirea copiilor proveniti din familii cu
resurse financiare reduse.
S-au initiat si derulat proiecte prin care elevii au participat la actiuni in scop umanitar cu ocazia
sarbatorilor de Craciun si de Paste.
S-au pus in practica actiuni de protejare a mediului si ECO-SCOALA.
Excursiile organizate au reprezentat si un mijloc de informare pentru elevi ,fiind vizitate diferite
obiective economice .industriale care vor reprezenta o sursa de inspiratie in alegerea unei meserii
viitoare.
1059
De Nedelea Rebeca Roxana
Imaginea unei instituții este reflectarea din realitatea obiectivă în conștiința omului în forma
senzorială sau logico-abstractă. Imaginea este un simbol al instituției care oferă informații despre ceea ce
se întamplă în acea instituție. Este aspectul care devine reprezentativ pentru acea instituție, acele acțiuni
care o fac să devină recunoscută în domeniul ei, acele acțiuni care îi atrag pe ceilalți să vină acolo.
A promova înseamnă a susține, a sprijini să progreseze și să se dezvolte. De promovare se poate
ocupa orice angajat al unei instituții. Orice angajat căruia îi pasă de binele instituției. Un text din Biblie
spune ,,Rugați-vă pentru binele cetății voastre pentru că de binele ei depinde și binele vostru.” Cu alte
cuvinte, dacă ne ocupăm să promovăm imaginea școlii, vor fi suficienți copii care se vor înscrie, iar
profesorii vor fi plătiți cum se cuvine. În cazul în care nu sunt copii suficienți, se vor cumula clasele, vor
fi disponibilizări, iar imaginea scolii va avea de suferit. Pentru binele tuturor este necesar să promovăm
imaginea școlii. Însă cum?
Fiind în secolul vitezei, unde tehnologia este prezentă la tot pasul, este de dorit ca școala să aibă un
site și o pagină de Facebook. Acolo trebuie să fie prezentate ofertele școlii, tipurile de program și poze de
la activitățile realizate cu copii. Părinții din ziua de azi sunt foarte grăbiți, au multe probleme de rezolvat
și de multe ori nu au timp să meargă la o instituție pentru a se interesa de ceea ce au nevoie. Dacă școala
de care este interesat are site și/sau pagina de Facebook, părinții le vor accesa aflând de acolo informațiile
dorite. Însă aceste pagini trebuie să fie actualizate săptămânal pentru ca cei care le accesează să obțină
informații corecte. În cazul în care nu sunt actualizate, părinții vor afla informații false și altfel își vor
pierde încrederea în acea instituție.
De ajutor poate fi și telefonul de la secretariat la care trebuie să răspundă mereu cineva care să ofere
explicații celor care le cer. Această persoană trebuie să fie răbdătoare pentru a oferi suficiente informații
părinților interesați. Aceștia din urmă trebuie să simtă că li se acordă timp, că sunt importanți pentru acea
instituție. Acest aspect le va mări încrederea în personalul școlii.
Un alt mod de a promova imaginea școlii sunt activitățile extrașcolare. Deplasările realizate trebuie să
aibă acordul părinților, iar acest lucru presupune că părinții au încredere în acea instituție. Acolo se pot
face fotografii ce vor fi arătate părinților. De asemenea pot fi postate si pe pagina de Facebook pentru ca
toți să vadă ce activități se realizează acea școală.
Activitățile extracurriculare la care pot participa și părinții sunt un alt mod de promovare a imaginii
școlii. Părinții lucrează împreună cu copii pentru realizarea unei lucrări. Astfel, părinții pot interacționa
mai mult cu cadrele didactice, pot să le cunoască metodele de lucru și le pot sugera altele ce consideră ei
că ar fi benefice colectivului de elevi.
Școala se mai poate promova și prin organizarea ,,zilei porților deschise”. În ziua aceea oamenii
interesați pot veni să vadă activitățile desfășurate clasele și materialele didactice.
Se pot realiza și pliante cu datele școlii înscrise pe ele pentru a promova la scala largă școala. Aceste
pliante se pot împărți în zona școlii, dar și în zonele celelalte. Dacă cineva este interesat de acea școală, va
aduce copilul acolo chiar dacă este departe de el pentru că este foarte important ca atât părintele, cât și
copilul să fie mulțumiți de acea școală.
Se poate face publicitate și la radio și la tv. Oamenii petrec foarte mult timp la radio și la tv, iar prin
acest intermediu pot afla despre ofertele școlilor care îi interesează.
Promovarea imaginii școlii se mai poate realiza prin parteneriate cu alte instituții. Astfel, școala
ajunge să devină mai cunoscută pentru acțiunile pe care le desfășoară. Iar dacă devine cunoscută, va
atrage cât mai mulți copii și părinți care vor dori să facă parte și să participe la aceste acțiuni.
Promovarea imaginii școlii poate fi realizată de mai mulți angajați. Unii se pot ocupa de promovarea prin
intermediul internetului și al mediei, iar alții să facă proiecte și parteneriate cu alte instituții. Dacă există
voință, se poate realiza o promovare frumoasă și intensă a imaginii școlii.
1060
Prof. Învățământ primar Negoiță Mihaela,

Școala Gimnazială Ion Haralambie Gorgota
Școala este o formă cu fond. Mai întâi o cladire mai nouă sau mai veche, coridoare lungi si drepte
sau întortochiate si misterioase, săli cu mese, scaune și, eventual, calculator. Dar, școala este ceva mai
mult și mai altfel decât alte clădiri. Acest mai mult și mai altfel face ca scoala să fie un spțtiu viu, atrăgător
și să rămână mereu în amintire.
Sufletul școlii sunt elevii si profesorii, necunoscute într-o ecuație al cărui rezultat îl reprezintă
formarea. Elevul vine la școală pentru a ști, iar profesorul îl ajută să știe și să fie. Elevul vine la școală
pentru că trebuie, iar mai apoi descoperă ce bine te simți în mijlocul unor persoane de vârsta ta cu elanuri
adolescentine, cu dorinta de a face lumea mai bună. Profesorul este aceea persoana care îl călăuzeste
printr-un univers complicat, dar seducator, care îi propune un model și îl ajuta să descopere și să se
descopere.
Promovarea imaginii școlii în cadrul comunității locale sau la nivel județean,național, trebuie să
aibă la bază următoarele:
–Întocmirea, prezentarea și difuzarea de materiale informative elevilor precum și părinților în vederea
unei bune informări și orientări asupra activităților școlare și extrașcolare care s-au derulat în acea unitate
de învățământ.
–Personalizarea ofertei educationale la nivel institutional prin diversificarea si flexibilizarea acesteia în
functie de nevoile si interesele partenerilor si beneficiarilor procesului educational.
– Colaborarea eficientă cu toti reprezentantii elevilor, parintilor si ai partenerilor locali, inspectorat.
-Promovarea unor proiecte focalizate pe reducerea abandonului scolar, sustinerea elevilor cu dezavantaj
social si conduite de risc, sustinerea elevilor în alte abilităti.
– Armonizarea ofertei educationale si de formare permanentă cu nevoile specifice identificate în unitatea
școlară și comunitatea locală.
- Realizarea unor activități de informare despre integrarea si progresul copiilor, a copiilor cu CES, despre
politicile educaționale, despre resursele educaționale folosite; participarea la „activități deschise“, de
exemplu: carnaval, expoziții cu produse ale activității copiilor, serbări, concursuri etc.
Pentru ca oferta școlii să fie viabilă se depun eforturi în asigurarea unor spații de învățare
confortabile, sigure, adaptate nevoilor fizice, psihologice si de educație ale fiecărui copil, atât în școală,
cât si în curtea acesteia (resurse umane, resurse logistice, locuri de joacă, resurse educaționale);
Dezvoltarea unei culturi organizaționale incluzive prin folosirea unor modalități ca de exemplu:
utilizarea mesajelor de întâmpinare afisate (postere, afise), afisarea viziunii si misiunii școlii, acceptarea
tradițiilor, obiceiurilor copiilor si angajaților; tratarea echitabilă a tuturor copiilor si părinților indiferent
de etnie, nivel socio-economic, tip de dizabilitate etc., de către toți angajații instituției, pentru optimizarea
atitudinii incluzive a părinților, pentru crearea unei atmosfere în care nimeni nu este subestimat, prin
celebrarea succeselor împreună; scrierea unor programe si proiecte educaționale în domeniul educației, a
educației incluzive; încurajarea imaginării si implementării unor activități în care se pot implica si copiii
cu CES .
Pomovarea școlii se realizează direct proporțional cu resursele umane (pregătirea personalului),
resursele materiale si financiare;
Trebuie să se practice un învățământ care încurajează competența în scopul formării unor generaţii
responsabile, autonome, capabile de integrarea cu succes in viitoarea activitate a şcolii; convertirea
actului de predare-învatare dintr-un act reproductiv într-un act creativ, cauzal, explicativ; perfecționarea
colectivului didactic pentru înlaturarea formalismului.
1061

îmbunătățită.
1062
Prof. Înv. Preşcolar Negoiţă Veronica

Grădiniţa Nr. 272, Sector 6, Bucureşti
În condițiile unui sistem concurențial în continuă dezvoltare devine obligatorie accentuarea

eforturilor de promovare a imaginii grădiniţei şi de stabilire a unor relații directe cu viitorii potențiali
să fie aceeaşi cu ceea ce doreşte unitatea de învăţământ să realizeze. Construirea şi consolidarea unei
imagini pozitive ia ani de grijă, de muncă sistematică, de comunicare şi de calitate. Promovarea cuprinde
toate formele de comunicare şi activităţile pe care grădiniţa le poate desfăşura pentru a atrage grupurile-
ţintă prin educaţia oferită. Promovarea unei unităţi de învăţământ se poate face prin relaţii publice,
tipărituri de promovare (broşură, cărticică, prospecte, pliante etc.) şi reclama. Relaţiile publice sunt o
modalitate prin care grădiniţa comunică cu mediul nu doar spre a oferi informaţii asupra serviciilor şi
produselor sale ci pentru a se face cunoscută şi a-şi consolida poziţia în cadrul comunităţii locale. Cu
ajutorul relaţiilor publice grădiniţa îşi informează publicul țintă intern sau extern asupra obiectivelor,
misiunii, activităţilor şi intereselor sale. Chiar dacă în sistemul învăţământului preşcolar locurile pentru
înscrierea copiilor sunt limitate, şi grupele sunt supra aglomerate, totuşi, fiecare grădiniţă ar trebui să
realizeze propria campanie de comunicare. Aceasta nu vizează doar promovarea imaginii pentru atragerea
copiilor, aspect specific învăţământului privat, ci o modalitate eficientă de a comunica către comunitate
viziunea, misiunea si performanţele grădiniţei. O campanie de comunicare/relaţii publice ar trebui să
includă aspecte, precum:
 Viziunea/misiunea grădiniţei;
 Publicul căreia i se adresează;
 Sloganul/mesajul grădiniţei;
 Mesaje, argumente pentru alegerea acestei grădiniţe de către părinţi şi copii;
 Modalităţi de promovare a ofertei educaţionale a instituţiei (de exemplu, pliante, publicaţii,
 Tipuri de materiale promoţionale (de exemplu, insigne, calendare, felicitări)
 Calendarul activităţilor de relaţii publice, care cuprinde activităţi din sfera: interviurilor,
comunicatelor de presă, relaţiei cu mass-media, evenimentelor organizate;
Evaluarea calităţii comunicării prin monitorizarea articolelor din presa locală, nivelul finanţărilor
obţinute, calitatea aprecierilor părinţilor. Primul aspect pe care trebuie să-l aibă în vedere organizaţia
educaţională este formarea sau prezentarea unei imagini. Imaginea este o părere, opinie sau
prejudecată a unei persoane, grup de persoane sau a unei opinii publice despre instituţia respectivă.
Imaginea unei instituţii se gestionează ca orice obiect de patrimoniu, iar în unele situaţii aceasta este
mai valoroasă decât întreg patrimoniul grădiniţei respective. Gestionarea imaginii instituţiei este o
obligaţie a întregii echipe şi, în special, a directorului organizaţiei. Ca urmare, strategia instituţiei
trebuie să vizeze activităţi de familiarizare a personalului cu filozofia instituţiei şi de aderare la acesta,
astfel încât fiecare membru al echipei să se considere coparticipant la succes. Pentru a avea o imagine
„de neuitat” pentru întreaga comunitate, grădiniţele trebuie să utilizeze mijloace variate de promovare
a imaginii, precum:
 Grupul de copii si care didactice
 Internet
 Pliantul de prezentare
 Afişe
 Mape de prezentare
 Ziarul (revista) grădiniţei
 Cărţi de vizită şi ecusoane
1063
Pentru a beneficia de o imagine cât mai bună în comunitate este necesar să antrenăm în realizarea
acestor materiale de promovare cât mai multe grupuri de sprijin formate din părinţi, specialişti din
comunitate. Aşadar există o gamă variată de modalităţi şi strategii pentru promovarea imaginii instituţiei
în comunitate.
STRATEGIA DE PROMOVARE:
A) promovare indirectă, prin intermediul articolelor de presă scrisă, unde grădiniţa si-a făcut
cunoscute strategiile de derulare şi dezvoltare a ofertei educaționale, prin intermediul Internetului,
popularizarea exemplelor de bună practică pe site-uri de specialitate ;
B) promovarea directă, prin organizarea unui turneu publicitar, prin majoritatea unităților
economice din comună. Această activitate implică vizitarea de către cadrele didactice a familiilor cu
copii, popularizând astfel activitatea școlii.
 oferta de promovare;
 site-ul unităţii şi actualizarea la zi a acestuia;
 promovarea în mass-media locală;
 promovarea ofertei educaţionale la ziua porţilor deschise;
 prezentarea ofertei educaţionale în şedinţele cu părinţii. - amenajarea de expoziţii cu lucrările
copiilor la unitate, CCD, ISJ, parteneri, - foto expoziţii cu activităţile desfăşurate la clasa şi nu
numai;
 demararea de proiecte educaţionale în parteneriat cu alte unităţi de învăţământ, cu instituţii locale,
şi promovarea acestora în mass-media.
BIBLIOGRAFIE:
1. Cerchez, N ; Mateescu, E., (1994) ,,Elemente de management şcolar’’, Editura Spiru Haret, Iasi;
2. Jinga, I., (2001) ,,Managementul învățământului’’ , Editura Aldin, Bucuresti;
3. https://www.didactic.ro/materiale/70670_promovarea-imaginii-gr-dini-ei
4. https://www.didactic.ro/materiale-didactice/promovarea-imaginii-gradinitei
5. http://www.concursurilecomper.ro/rip/2017/februarie2017/12-NaneGina-MocanuCristina-
Promovarea_gradinitei.pdf
1064
MAI PUTERNICI ÎMPREUNĂ
Autori: Beiu Mirela, Negrea Camelia

Scoala Gimnaziala ”Mihai Botez”
„Când visăm singuri este doar un vis, dar când mai mulţi visează împreună este începutul unei noi
realităţi.” (F.Hundertwasser)
Copiii se nasc egali. Ceea ce ii poate diferentia pe parcursul educatiei lor sunt sansele de care
beneficiază. De aceea e nevoie să valorizăm şi să sprijinim fiecare copil pentru a-i dezvolta
capacitatile. Diversitatea lor este o resursă de învăţare şi dezvoltare pentru toţi. Fiecare copil este diferit,
special şi are propriile nevoi.
Calea ce urmează a fi parcursa spre a transforma o şcoală tradiţională în una incluzivă poate fi unul
lung şi dificil, însă, în cele din urmă, întreaga comunitate şcolară beneficiază datorită acestui proces.In
scolile incluzive se asigură o educaţie de calitate pentru toţi copiii din comunitate, indiferent de nivelul lor
de dezvoltare,nationalitate,capacitati demonstrate pentru o realizare deplină a adaptarii la mediul scolar si
manifestarii armonioase a personalitatii lor.
Pornind de la acest gand, Școala Gimnazială ,,Mihai Botez din București este participantă la Proiectul
Erasmus +, Parteneriate Strategice ( KA2), Parteneriat în domeniul școlar, doar între școli cu titlul ,,
Stronger Together. Proiectul este în curs de derulare în perioada 2016-2018, coordonat de Akdeniz
Gazipasa Ilkokulu, Mersin , Turcia la care i s-au alăturat în calitate de parteneri CEIP Maestro Pere
Garau, San Macia, Spania , Akdeniz Narettin Hoca Anaokulu, Mersin , Turcia si Școala Gimnazială ,,
Mihai Botez, Bucuresti, Romania.
Proiectul aduce impreuna elevi si profesori din 4 scoli din 3 țări europene, propunandu-și schimbul de
bune practici în promovarea şi implementarea de politici școlare care să conducă la o mai bună integrare
și adaptare a elevilor minoritari/imigranți. Participantii vor schimba opinii si experiente pe această tema,
creand un “spațiu” in care vor iniția și crea materiale legate de aceast topic, folosindu-le in activitățile
proiectului.
Obiectivele proiectului vizează schimbul de bune practici în promovarea și implementarea de politici

școlare instituționale de integrare a minorităților/ imigranților în comunitatea școlară, susținerea integrării
elevilor și a familiilor imigrante și schimbul de activități specifice interculturale între școli de diferite
naționalități.
Intâlnirile de proiect sunt intotdeauna un prilej de de a descoperi o cultură nouă , de a cunoaște

locuri și oameni noi și de ce nu posibilitatea de a depăși limitele.
In San Macia,Spania,schimbul de experiență a fost unul eficient , deoarece am avut ocazia să

vedem modul în care este organizat și funcționează sistemul lor de educație, am vazut ce înseamnă să
predai într-un mod armonios, jucăuș, creativ în care barierele dintre profesor și elev sunt practic
invizibile. Am participat la întălniri de lucru, workshop-uri științifice, traininguri cu profesorii din țările
partenere iar toate aceste activități au adus un plus dezvoltării profesionale si personale.
Impactul proiectului prin natura temei și a locației alese a avut o încărcătură emoțională
semnificativă : s-au sudat legăturile între școlile partenere, am cunoscut profesori, elevi imigranți , părinți
ai elevilor imigranți, am făcut cunoștință cu modul lor de viață, cu obiceiurile și tradițiile lor, am savurat
1065
delicatesele din gastronomia lor tradițională, s-au creat prietenii, toate acestea s-au derulat într-o
atmosferă relaxată in adierea vantului potolit cu miresme de toamnă.
Proiectul a fost finanţat cu sprijinul Comisiei Europene. Această publicaţie reflectă numai punctul de
vedere al autorilor şi Comisia nu este responsabilă pentru eventuala utilizare a informaţiilor pe care le
conţine.
1066
PROMOVAREA ŞCOLII
Autor NEGRU LOREDANA

ŞCOALA GIMNAZIALĂ COŞTEIU, JUD. TIMIŞ
Şcoala noastră este o instituţie de învăţământ cu un statut şi o activitate bine conturate în peisajul
învăţământului din zonă.
Tradiţia şcolii ţine de calitatea colectivului didactic şi a pregătirii elevilor. Eficienţa şcolii s-a dovedit
de-a lungul timpului, prin mulţimea generaţiilor de elevi, care au obţinut rezultate deosebite la concursuri
la diferite obiecte de învatământ, precum şi la examenele de admitere în licee si grupuri şcolare.
Învăţământul coşteian a depăşit venerabila vârstă de 230 de ani. Generaţii de elevi, dascăli şi părinţi
au trecut pe porţile acestui templu al cunoaşterii, ieşind mai bogaţi la minte şi la suflet.
Şcoala are o bază materială bogată,şi anume :
 8 săli de clasă dotate cu ferestre şi uşi PVC,mobilier nou, table magnetice, podele laminate
lambriuri, jaluzele
 1 laborator de informatică dotat cu 15 calculatoare, conectate în reţea,1 server,1 imprimantă, 1
proiector, 2 ecrane proiecţie ;
 1 laborator de fizică/chimie dotat cu aparatură şi truse de lucru,cu 15 calculatoare conectate la
Internet,1 server, 1 proiector ,1 ecran proiecţie ;
 1 bibliotecă cu 7000 volume ;
 1 sală de sport dotata cu 3 mese de tenis de masă şi aparate pentru gimnastica,3 saltele, table de
şah, mingi volei şi fotbal , palete badminton şi tenis de masă, echipament sportiv;
 14 grupuri sanitare moderne legate la reţeaua de apă şi canalizare ;
 2 holuri ce conţin 12 panouri pentru afişarea activităţilor din şcoală;
 Staţie de amplificare cu două microfoane, combină muzicală cu boxe, sistem de boxe pe holul
şcolii pt. ascultat muzică;
 Teren de sport bituminat;
 Alee cu dale în curtea şcolii cu băncuţe şi coşuri de gunoi;
 Alee cu dale la intrarea în şcoală.
Formele de învăţământ sunt:

1. Școala Gimnazială Coșteiu – PJ -8 clase-4 clase învăţământ primar(1 clasă cu predare
simultană) şi 4 clase învăţământ gimnazial
2. Școala Primară Ţipari -1 clasă simultană- învăţământ primar
3. Grădiniţa PN Coșteiu-3 grupe învăţământ preşcolar
1067
4. Grădiniţa PN Ţipari -1 grupa-predare lb. maghiară- învăţământ preşcolar

5. Grădiniţa PN Păru -1 grupă- învăţământ preşcolar
Cadrele didactice care se ocupă de instruirea elevilor sunt:
Director: Predeşteanu Lenuţa - gradul I
Educatori: Avram Gabriela- gradul I
Mircu Nicoleta – gradul II
Boja Dana – gradul I
Sajti Melinda
Vegh Elisabeta
Învăţători: David Petru - gradul I
David Aurora – gradul I
Ilia Adrian – gradul I
Negru Loredana– gradul I
Viţu Alina – definitivat
Profesori :
Predeşteanu Lenuţa –fizică,chimie, educaţie plastică -gradul I
Răduţă Andreea – limba română, limba latină-definitivat
Băcilă Adina – limba engleză, limba franceză - gradul I
Deliu Daniela – matematică, muzică, gradul I
Suciu Dumitru – istorie, geografie, educaţie civică – gradul I
Ripan Cosmina – biologie, educaţie tehnologică - definitivat
Chiorpec Bogdan – educaţie fizică, debutant
Biszak Sorina – religie – definitivat
„Cei care educă copiii sunt demni de mai multă onoare decât cei care le dau viaţă;de aceea pe lângă
viaţă,dăruiţi copiilor şi arta de a trăi bine,educându-i.“ - Aristotel
Vă asteptam cu drag in şcoala noastră!
Informatii: Tel./Fax 0256326603
E-mail: sc.costeiu@yahoo.com
https://sites.google.com/site/scoalacosteiu
1068
INSUŞIREA NOŢIUNILOR MORALE

ŞI SENSIBILIZAREA VIEŢII AFECTIVE A PREŞCOLARULUI
Prof. NEGRUȚ TEODORA

După vârsta de 3 ani copilul devine obiectul unor influenţe educative complexe. Câmpul acestor
influenţe, mai ales pentru copiii care frecventează grădiniţa, îşi lărgeşte mult aria. Posibilitatea de
comunicare cu educatoarea, cu copiii, îl pun în contact cu un mediu natural mai nuanţat, cu relaţii sociale
care influenţează toate aspectele dezvoltării preşcolarului: percepţia, memoria, imaginaţia, gândirea,
sentimentele, interesele, voinţa. Caracterul colectiv al activităţii copilului în grădiniţă permite stabilirea de
relaţii sociale între copii, trăirea unei game bogate de stări afective, dezvoltarea stăpânirii de sine şi a
curajului, a iniţiativei.
„Pe parcursul vârstei copilăriei mijlocii se poate observa o creştere a capacităţii de a transpune
rapid şi coerent în joc elemente ale realităţii: roluri, conduite, atitudini...de a prelucra şi reflecta cu o mare
profunzime şi în contexte ludice diverse, jocuri cu subiect şi roluri, aspecte mai ample ale mediului
înconjurător.”(L.Trif, 2008, pag.164) Unii psihologi au denumit perioada cuprinsă între 3 şi 6 ani,
perioada „de ce"-urilor, ţinând seama de numărul impresionant de întrebări pe care copilul îl adresează
adulţilor. Dezvoltarea afectivă a copilului se realizează concomitent cu cea cognitivă şi cu relaţiile
sociale. Relaţiile cu grupa de copii potenţează unele trăiri afective şi exercită influenţe inhibatorii asupra
altora. Acestea se reflectă şi în comportarea preşcolarului, comportare determinată din ce în ce mai mult,
nu de dorinţe imediate, trecătoare, ci de realizarea unor scopuri mai îndepărtate. Normele de comportare
şi le însuşeşte mai ales de la adulţi. El le acceptă pe baza respectului pe care-l are faţă de adult. Jean
Piaget a numit acest respect „unilateral", considerând că „...pe el se construieşte o morală a ascultării."(J.
Piaget, 1985, pag.93)
Morala este o formă a conştiinţei sociale care reflectă normele de comportare a oamenilor şi a
colectivităţilor. Educaţia morala trebuie începută încă din primii ani de viaţă ai copilului şi continuată,
apoi, sistematic, în tot cursul vieţii.
Formarea morală cuprinde mai multe componente. Prima se referă la domeniul cognitiv, respectiv
la ansamblul de imagini mintale, de reprezentări şi noţiuni, precum şi judecăţi morale, toate aceste
procese de cunoaştere reflectând în mintea copilului principiile, normele şi regulile social-morale. Aceste
principii, norme nu îi apar copilului sub o formă raţională, ci în procesul interacţiunii cu cei din jur.
Cea de-a doua componentă se referă la domeniul afectiv, incluzând întreaga gamă de trăiri
emoţionale. Şi aceste procese afective se dezvoltă în cadrul relaţiilor interpersonale dintre copil şi adult.
De la acesta, imitând modelele comportamentului afectiv, copilul învaţă să simtă milă, solicitudine, ruşine
când nu spune adevărul, bunăvoinţă etc. Socializarea afectivă a copilului se produce în strânsă unitate cu
dezvoltarea lui cognitivă. Pentru a trai în mod real sentimentul de milă, sentimentul dragostei de adevăr
etc. copilul trebuie condus spre înţelegerea conţinutului valorilor morale respective.
Cea de-a treia componentă a formării morale implică modelarea comportamentului social-moral al
copilului. Nu e de ajuns ca preşcolarul să ştie ce este bine şi ce este rău, ce este permis şi ce este interzis.
Este necesar să ştie să fie cinstit, onest, corect etc. În formarea morală a preşcolarului, exteriorizarea lui în
fapte de conduită morală prezintă o importanţă decisivă.
Formarea trăsăturilor morale este în strânsă legătură cu experienţa personală şi socială pe care
copilul a acumulat-o de la naştere şi în cursul întregii sale vieţi, în familie, în grădiniţă, în şcoală etc. Cu
cât se exercită o influenţă mai timpurie asupra copilului, cu atât se formează mai repede şi se întipăresc
mai adânc atitudini pozitive sau negative faţă de persoane, situaţii, evenimente. „Datorită plasticităţii
sistemului său nervos, pe de o parte, şi lipsei de maturitate, pe de altă parte, copilul este foarte receptiv la
influenţele externe pe care şi le însuşeşte, determinând atitudini proprii, mai ales că lumea în care trăieşte
are, pentru el, un pronunţat caracter emoţional.”(M. Ionescu, 2003, pag.47)
Rolul grădiniţei este de a nu lăsa copilul să se orienteze singur în multitudinea de fapte şi atitudini
ce se manifesta în jurul lui şi de a organiza o ambianţă potrivită, din care copilul să se alimenteze cu
impresii pozitive. Vârsta preşcolară constituie etapa în care copilul începe să înţeleagă realitatea încon-
jurătoare, începe să-şi însuşească părerile celor din jurul său (cu atât mai mult ale celor care-i fac
1069
educaţia), criteriile de apreciere a faptelor. Preşcolarul are, prin urmare, toate posibilităţile de a-şi însuşi
în mod intuitiv şi practic câteva din cele mai importante norme morale.
Necesitatea de a începe educaţia morală cât mai de timpuriu este justificată şi de faptul că la vârsta
preşcolară se formează cu cea mai mare uşurinţă automatismele ce stau la baza deprinderilor de
comportare. Printr-o muncă continuă, aceste componente ale activităţii copilului se transformă treptat, în
trăsături, relativ stabile, ale personalităţii sale.
„O condiţie deosebit de importantă în formarea morală a preşcolarului, este necesitatea realizării
unei strânse legături între reprezentările şi sentimentele morale, pe de o parte, şi deprinderile şi acţiunile
morale, pe de altă parte. Este necesar, prin urmare, ca tot ceea ce-şi însuşeşte copilul să fie trecut prin
activitatea lui, să fie obiectul prelucrării lui active.”(L. Hancheş, A. Mariş, 2004, pag.63)
În faţa unor situaţii noi copiii reacţionează diferit: unii calm, alţii violent, unii îşi exteriorizează
emoţiile, alţii şi le domină, unii sunt vioi, veseli, alţii melancolici, unii dau răspunsuri prompt, alţii îşi
exprimă mai greoi gândurile. Dau, aici, un exemplu care reflectă temeinicia afirmaţiei de mai sus. Pornind
de la conţinutul povestirii Cum au fugit odată jucăriile de la un copil de N. Stănculescu, le-am cerut
copiilor să motiveze hotărârea jucăriilor de a-l părăsi pe Petrişor. Nu le-a fost greu s-o facă, motivaţia a
fost cea reală: jucăriile l-au părăsit pe Petrişor pentru că se purta neglijent cu ele, le strica. I-am întrebat,
apoi, dacă există în grupă copii al căror nume, în anumite momente ale programului, ar putea fi înlocuit
cu numele Petrişor. Au răspuns afirmativ şi, de comun acord, am stabilit ca, pornind din acel moment, în
locul oricărei observaţii destinate vreunui copil neglijent cu jucăriile, să-i adresăm apelativul „Petrişor".
Reacţiile celor care au fost interpelaţi cu prenumele ce simboliza neglijenţa au fost diferite: unii erau
temporar şi uşor afectaţi, alţii erau puternic afectaţi şi încercau o disculpare. Dar, pornirea generală a fost
aceea de a manifesta atenţie, grijă în acţiunea cu jucăriile, cu orice fel de material, generată de dorinţa de
a înlătura orice posibilitate de asemănare cu un personaj negativ.
Bogăţia şi varietatea aspectelor de viaţa prezentate în poveşti, povestiri se adresează imaginaţiei
copilului, îi trezesc în suflet sentimente, trăiri, îl orientează spre a lua atitudine împotriva minciunii, a
laşităţii, a lenei, a egoismului, a grosolăniei, a încăpăţânării etc. Operând în judecăţile lui cu fapte
concrete, preşcolarul nu e capabil de generalizări mai importante, trăsăturile morale având un conţinut
intuitiv, legat de un eveniment sau de un fapt real. Aprecierea de sine presupune o experienţă mai amplă,
de aceea preşcolarul apreciază mai uşor şi cu mai multă obiectivitate atitudinea unui erou dintr-o poveste
sau a unui alt copil din grupă. Acesta este motivul pentru care am stabilit permanent o legătură între faptul
de viaţă şi întâmplarea similară din poveste, între personajul-simbol al unei calităţi morale şi
corespondenţii săi în realitatea imediat înconjurătoare a copilului. Am grupat, deci, poveştile şi povestirile
după cum conţinutul acestora permitea lărgirea, îmbogăţirea sferei conţinutului unei trăsături morale sau a
alteia. Evident că legătura dintre real şi reflectarea acestuia în poveşti, dintre atitudine şi trăsătura morală
caracteristică, este destul de fragilă, deoarece şi „...motivaţia este insuficient de stabilă şi orientată, ea
dezvoltându-se treptat, odată cu creşterea experienţei cognitive şi de viaţă a preşcolarului.”(L. Hancheş,
A. Mariş, 2004, pag.91) Experienţa îl ajută pe copil să generalizeze şi astfel, treptat- procesul
presupunând întindere în timp-, el ajunge la o cunoaştere morală. De vreme ce, pornind de la cunoştinţele
sale concrete, el poate generaliza, poate, deci, găsi soluţii de rezolvare a unei probleme de conduită.
În esenţă, rolul educatorului este de „...a învăţa treptat copilul, prin experienţe orânduite cu logică,
să deosebească locul său în marea colectivitate a existenţei şi responsabilitatea faţă de tot ceea ce-1
înconjoară, iar, pe de altă parte, el nu va trebui să reprime în copil nici una din manifestările vieţii
individuale, atâta timp cât acestea nu sunt susceptibile de a produce vreun rău copilului însuşi sau
celorlalţi.”(E. Key, 1982, pag.32)
BIBLIOGRAFIE:
1. Hancheş, L.-Instruire diferenţiată. Aspecte moderne în elaborarea strategiilor didactice, Editura
Eurostampa, Timişoara, 2003
2. Ionescu, M.-Educaţia şi dinamica ei, Ed. Tribuna Învăţământului, Bucureşti, 1998
3. Kay, E.- Secolul copilului, E.D.P. Bucureşti, 1988
4. Piaget, J.- Judecata morală la copil, în Pedagogia generală, Editura Facla, 1975
5. Trif, L.- Pedagogia învăţământului preşcolar şi primar, Editura Euro stampa, Timişoara, 2008
1070
Prof. NEICONI ELDUŢA-LILIANA,

Colegiul Național ,,I. C. Brătianu’’ Hațeg
În țara noastră, şcoala este una dintre cele mai importante instituții. Aceasta contribuie la
formarea personalității tinerilor, pregătindu-i pentru viață şi pentru învățarea unei meserii.
Şcoala este locul în care copiii/elevii/studenții îşi petrec cei mai frumoşi ani, având parte de
experiențe frumoase şi interesante. Şcoala oferă o altă educație decât cea a părinților.
Există câteva citate celebre despre şcoală care sunt foarte relevante în acest context şi merită
amintite:
 ,,Şcoala nu poate avea decât două scopuri. Primul e să dăm copilului cunoştinţele generale de care,
bineînţeles, va avea nevoie să se servească: aceasta este instrucţia. Cealaltă e să pregătim copilul
de azi pentru omul de mâine, şi aceasta este educaţia’’. (Gaston Berger)
 ,,Cel care deschide uşa unei şcoli, închide o închisoare’’. (Victor Hugo)
 ,,Educaţia este ceea ce rămâne după ce ai uitat tot ce ai învăţat în şcoală.’’ (Albert Einstein)
 ,,Educaţia ar fi mult mai eficientă dacă scopul acesteia ar fi ca la ieşirea din şcoală, fiecare copil să
conştientizeze cât de multe lucruri nu ştie şi să fie cuprins de o dorinţă permanentă să le afle’’.
(William Haley)
 ,,Şcoala cea bună e aceea în care şi şcolarul învaţă pe profesor.’’ (Nicolae Iorga)
Colegiul Național ,,I. C. Brătianu’’ Hațeg, este o şcoală cu multe performanțe ce oferă un
învățământ de calitate copiilor și tinerilor din Hațeg și Țara Hațegului. Incepând din 2010, școala este
organizată în învățământ preșcolar, primar, gimnazial și liceal, fiecare nivel pregătind elevii pentru
nivelul următor. Competențele dobândite de elevi în învățământul liceal teoretic sau tehnologic le oferă în
primul rând posibilitatea de a promova examenul de bacalaureat (peste 85%), apoi fie de a urma cursurile
facultăților din țară sau străinătate, fie de a-și găsi un loc de muncă.
Prin activitățile desfăşurate în săptămâna ,,Şcoala altfel’’, am reuşit să promovăm imaginea şcolii.
Printre activitățile desfăşurate se pot enumera: activități şi competiții sportive; cunoaşterea patrimoniului
cultural şi istoric; activități de educație media; acțiuni de protejare a mediului înconjurător; activități
nonformale etc.
Obiectivele educaționale vizate au fost : dezvoltarea spiritului competitiv şi a capacității de

colaborare; formarea unei atitudini ecologice şi a deprinderilor de îngrijire şi ocrotire a mediului
înconjurător; educarea elevilor în spiritul cunoaşterii si protejării valorilor ce fac parte din patrimoniul
cultural; dezvoltarea simțului artistic şi a gustului pentru frumos; dezvoltarea spiritului civic; dezvoltarea
trăsăturilor pozitive ale caracterului şi personalității elevilor; valorificarea deprinderilor şi a priceperilor
motrice într-o competiție; dezvoltarea spiritului de echipă; respectarea opiniilor celorlalți.
În încheiere, o să-l citez pe Nicolae Iorga:

,,Şcoala trebuie să te înveţe a fi propriul tău dascăl, cel mai bun şi cel mai aspru.’’
1071

Activitate dedicată zilei de 1 Decembrie
Prof. înv. Preșcolar Neicu Oana-Maria

Grădinița P. P. NR. 53 Constanța
Plecând de la ideea lui Aristotel că ,,cei care educă copiii sunt demni de mai multă onoare decât cei care le
dau viață, de aceea pe lângă viață, dăruiți copiilor arta de a trăi bine educându-i”, acesta a vrut să arate
caracterul nobil și însemnătatea pe care o au cadrele didactice pentru copiii pe care aceștia îi educă.
În contextual societății actuale care se află într-un continuu proces de schimbare, instituțiile de învățământ
trebuie să țină pasul cu timpul și să ofere copiilor și părinților acestora o viziune clară și pe termen lung a
precesului instructiv-educativ pe care aceastea îl oferă.
Grădinița, în cazul de față, trebuie să ofere preșcolarilor săi o strategie bine elaborată a posibilităților de
formare a peronalității acestora pentru că știm cu toții, grădinița este temelia de bază a copilului de astăzi,
viitorului gentleman de mâine. În acest sens grădinița trebuie să aibă o ofertă educațională cât mai vastă, care
să ofere copiilor atât informațiile necesare dezvoltării cognitive, dar să asigure desigur și o bună dezvoltare
motrică și emoțională. Primul pas în acest sens este desigur o bună colaborare a grădiniței cu familia cât și cu
diverse instituții din comunitatea locală. Comunicarea și transparența între grădiniță și familie este esențială în
acest preoces în care principalul beneficiar este preșcolarul. Această transparență este dată în primul rând de
schimbul de opinii, de idei și de nevoi ale fiecărei părți, iar în urma acestui schimb grădinița sa-și canalizeze
forțele spre direcția dorită de către părinți. Prin buna legătură a acestei echipe grădiniță-familie, instituția de
învățământ capătă o imagine pozitivă la nivel de societate. Premiile școlare pe care copiii le pot obține în
cadrul diferitelor concursuri, târgurile organizate în cadrul instituțiilor de învățământ cu ocazia Crăciunului, 1
Martie sau de Paști plus activitățile desfășurate cu părinții, sunt doar câteva din multiplele modalități de
promovare a grădiniței în cadrul societății.
Pornind de la ideea că părinții trebuie să vadă modul în care se desfășoară precesul instructiv-educativ în
grădiniță, am hotărât ca ziua de 1 Decembrie să fie marcată inedit printr-o activitate intitulată „Micii
românași“. Activitatea s-a desfășurat în sala de festivități a grădiniței, unde cu ajutorul părinților am organizat o
frumoasă expoziție cu materiale populare. Fiind o activitate patriotică dedicate zilei României, toți preșcolarii
grupei mijlocii s-au costumat firește în costum populat. În deschiderea activității în timp ce părinții erau așezați
la măsuțele de lucru, privind și frumoasa expoziție, preșcolarii împreună cu mine am dansat mai multe hore pe
ritmuri patriotice. După acest moment artistic copiii s-au așezat la măsuțe, unde împreună cu părinții au pictat
trăituța „Micului românaș”. Revenind la materialele folosite pentru activitatea plastică menționez că am
cumpărat material de sac, pe care cu ajutorul unei bunici l-am transformat în trăistuțe pentru copii. Cu șablonul
hărții țării noastre pe trăistuță, preșcolarii împreună cu părinții au pictat-o în culorile României.
Partenerii educaționali ai grădiniței, părinții, s-au declarat extrem de încântați de minunata activitate
desfășurată împreună dar și de produsul finit al activității „Trăistuța micului românaș“. Feed-back-ul pozitiv
primit din partea acestora a demonstrat că prin astfel de activități imaginea grădiniței în societate este una
foarte bună.
1072
Cuvinte despre şcoala mea
Prof. masterand Maria Nemeş

Şcoala Structură “Tiberiu Utan”, Văleni, Maramureş
“Caracterul… unei şcoli bune e ca elevul să înveţe în ea mai mult decât i se predă, mai mult decât ştie
însuşi profesorul.” – Mihai Eminescu-
Şcoala ca institiţie de cultură şi cunoaştere, este un deziderat al fiecărei comunităţi. Din cele mai vechi
timpuri,oamenii au dorit să ştie mai mult, să cunoască mai mult. Acest lucru nu se putea face decât
învăţând.
Copiii din Văleni au parcurs acelaşi drum pe care l-au parcurs şi alţi copii din satele României. Prima
dată au învăţat cu preotul la biserică, apoi,încet-încet, şi-au construit şcoli de sine stătătoare cu învăţători
şi profesori.
Învăţământul din sat are rădăcini foarte vechi. În cartea”Cuvinte despre satul meu”, ce aparţine
autorului Godja Ioan-Ou, există multe informaţii legate de începuturile învăţământului din Văleni. Astfel,
începând din anul 1800 se ştie că erau elevi interesaţi de carte. Prin urmare, în anul 1863, erau 60 de
băieţi şi 20 de fetiţe, în anul şcolar 1990-1991 erau înscrişi 221 de elevi din clasele I-VIII.
Între anii 1922-1936, s-au ţinut cursuri pentru instruirea neştiutorilor de carte. După cel de-al doilea
război mondial, prin anii 1945-1955 s-a trecut la lichidarea analfabetismului, luând fiinţă 8 centre în
întregul sat la care contribuiau ştiutori de carte, învăţători, îndrumaţi de directorul şcolii. Această formă
de învăţământ funcţiona de două ori pe săptămână. Au rămas neşcolarizaţi doar oamenii peste 60-65 de
ani, restul au învăţat să scrie şi să citească.
Bătrânii îşi amintesc cu multă dragoste şi recunoştinţă de învăţătorii Vasiliu Oniţa, preot paroh şi
învăţător, Rad Vasile Bazil,învăţător şi diac, Herţeg Andras,învăţător, Kirkmajer Petru,învăţător,
învăţătorul Alexandru Bufan şi soţia sa Niculina Bufan,Pop Gheorghe,învăţător şi director,Victoria
Darvai,învăţătoare şi de mulţi alţii.
1073
Începând cu anii 1970-1975,colectivul de cadre didactice a început să se închege. Din rândul

copiilor din Văleni s-au ridicat învăţători şi profesori care s-au stabilit în sat şi au început o adevărată
muncă de educaţie a copiilor şi de informare a cetăţenilor pe diferite teme de interes general.
Între anii 1999-2000, şcoala a intrat într-un program de reabilitare prin Banca Mondială devenind
atunci una dintre cele mai frumoase şcoli din zonă.
În prezent există 140 de copii înscrişi, şcoala devenind **structură** şi aparţine de Şcoala
gimnazială Călineşti.
Bibliografie:
Godja Ioan-Ou,Cuvinte despre satul meu,Văleni,Maramureş,Editura Aska Grafica, Sighetu Marmaţiei,

2002
1074

PRIN INTERMEDIUL LECŢIILOR VIZITĂ:
DESCOPERIM ŞCOALA ALĂTURI DE
COLEGII DIN CLASA PREGĂTITOARE
Prof. Înv. Preşcolar: NEO SIMINA ILEANA

Grădiniţa P. P. 38, Timişoara
Aceasta este grădiniţa mea! Aceasta va fi şcoala mea!
În urma efectuării vizitei, preşcolarii de grupă mare vor fi capabili să identifice şi să să folosească
informaţii ce au legătură cu spaţiul şi activităţile desfăşurate în şcoală.
Obiectivele operaţionale:
O1: Formarea capacităţilor de a descoperi, înţelege şi recepta informaţiile referitoare la
asemănările şi deosebirile existente între şcoală şi grădiniţă.
O2: Conştientizarea preşcolarilor asupra faptului că au ajuns la momentul în care vor trece într-o
nouă etapă a vieţii lor deosebită de cea din prezent şi anume: viaţa de şcolar.
O3: Identificarea alături de educatoare, colegii de la clasa pregătitoare şi învăţătoarea acestora a
unor elemente, situaţii care să le trezească interesul şi dorinţa de a frecventa şcoala cu interes şi plăcere.
Resurse:
a) umane: preşcolarii grupei mari, şcolarii din clasa pregătităoare, educatoarea şi învăţătoarea
b) materiale: fişe de lucru, manuale, rechizite, materialele prezentate în şcoală de către doamna
învăţătoare, portofoliile copiilor, fotografiile realizate în cadrul diverselor activităţi organizate în timpul
anului şcolar
c) didactice: expunerea, explicaţia, conversaţia, interviul, observaţia, lucrul pe echipe, munca
independentă
Doamna învăţătoare Doamna educatoare Ghiozdanul şi sala de clasă
1075
1.1.1.A.1.1 Rezultatele aşteptate
Preşcolarii participanţi vor dobândi cunoştinţe legate de şcoală şi anume: activităţile care se
desfăşoară aici, cine frecventează şcoala, ce destinaţii au încăperile aflate în şcoală, astfel se elimină
teama de necunoscut, iar la debutul anului şcolar preşcolarii vor fi capabili să se descurce independent în
spaţiile şcolii;
Va creşte gradul de interes al preşcolarilor pentru şcoală;

Cadrele didactice implicate în acţiune se vor perfecţiona, educatorii află exigenţele şcolii şi îşi vor
putea adapta metodele şi tehnicile didactice la cerinţele şcolii, învăţătorii au o perspectivă asupra noilor
generaţii de copii care vor frecventa şcoala în anul următor;
Elevii clasei pregătitoare se vor considera utili şi se vor implica în familiarizarea şi acomodarea
noilor colegi în şcoală, se vor lega noi relaţii de prietenie.
BIBLIOGRAFIE:
Mădălina Radu, Ioana Andreea Ciocalteu, Robert Florin Florea, Aurelia Stănculescu - Dezvoltare
personală, manual pentru clasa pregătitoare, Editura Paralela 45, 1012 .
1076
Mentoring on line,
posibilități de perfecționare profesională la un click distanță
prof Sânziana Neșiu

Colegiul Național „Iosif Vulcan”, Oradea
Am descoperit destul de recent posibilitățile infinite ale perfecționării online.
La începutul carierei mele didactice, cursurile de perfecționare se desfășurau în locațiile Casei Corpului
Didactic, dacă aveai un pic de noroc, la sediile British Council din Cluj, Timișoara, sau București, sau
dacă aplicai la cursuri de perfecționare de vară puteai alege / participa la bursele Socrates, transformate
ulterior în burse Erasmus Plus.
Fiind o persoană doritoare de cunoștiințe noi și auto perfecționare a limbii engleze, m-am
interesat încă de la începutul venirii mele în învățământ de cursurile CCD Oradea, care desfășura ritmic
asemenea perfecționări.
După 1995 am aplicat la cursurile susținute de British Council, cu nativi de limbă engleză bine
pregătiți, care au insistat pe metode interactive de învățare.
În 1998 a fost prima mea bursă Socrates, care s-a desfășurat în North Devon, Marea Britanie,
urmată de bursa de limba engleză din Sliema, Malta (august 2003).
După fiecare participare națională sau internațională, colegii profesori din școală și din județul
Bihor aflau noutăți despre metode de predare - învățare – evaluare, fiind invitată la consiliile profesorale
și la întălnirile periodice de tip Consfătuiri.
Dar vremea învățării face – to – face începe să nu mai aibă așa mare trecere, pentru că la numai un
click distanță, din confortul casei tale, ai orice infomație sau curs dorești.
Așa am descoperit avantajele platformei eTwinning, unde am devenit repede o colaboratoare

activă, prima dată pentru proiecte internaționale, ( Hold my Hand, 2015, Reading for Pleasure, 2016) mai
pe urmă pentru cursuri de perfecționare online. ( Rewarding School Activity in eTwinning, noiembrie
2017, Twice exceptional children, ianuarie 2018)
Vorbind cu colegi profesori mai experimentați decât mine, descopăr zi de zi alte și alte platforme
online unde accesul este pe bază de cont, informația este foarte bine expusă, iar rezultatele se pot vedea în
predarea interactivă a limbii engleze la clasele de liceu mai ales.
1077
Numai în acest an școlar, 2017 / 2018, în primul semestru am organizat activități didactice diverse
precum Ziua limbilor moderne, 28 septembrie, Me and my World, 24 noiembrie, European Month of
Literature, 25 octombrie, Hour of Code, 8 decembrie, sau am participat cu echipaj de elevi la proiectul
educativ Școli ambasador ale Parlamentului European,ianuarie 2018.
1078
Prof. Inv. Primar: NETEJORU RELUTA

Scoala Gimnaziala Nr. 1 Videle-Teleorman
Promovarea imaginii scolii este o activitate ce implica intregul colectiv de dascali dintr-o scoala, o
activitate destul de complexa, cu un impact pozitiv asupra scolii si care poate fi realizata prin mai multe
strategii,avand rolul de a atrage mai multi elevi catre scoala ta ,sau de a pastra colectivele de elevi
existente si chiar de a-ti face cunoscuta activitatea din scoala.
cei trei parteneri educaţionali: şcoală-elevi-părinţi. În acest sens, în unitatea noastră şcolară
funcţionează Comisia pentru formarea şi promovarea imaginii şcolii. Obiectivul central al desfăşurării
activităţii acestei comisii este „Creşterea flexibilităţii şi adaptarea ofertei de educaţie şi formare
profesională la cerinţele pieţii muncii, a nevoilor şi intereselor elevilor, conform tendinţelor de dezvoltare
economică locală, naţională şi europeană”.
De-a lungul activităţii de formare şi promovare a imaginii şcolii, activităţile prioritare în desfăşurarea
unei astfel de campanii au fost:


educaţionali reprezentaţi de elevi, părinţi şi alţi parteneri (locali, regionali, naţionali, internaţionali).
În acest sens Comisiei pentru formarea şi promovarea imaginii şcolii si-a îndreptat atentia îndeosebi
asupra sectorului informaţional reprezentat de mass-media şi internet, in afara activitatilor de promovare
clasica( Ziua Portilor Deschise, Targul toamnei, Festivalul Colindelor ).
Utilizarea promovării prin intermediul internetului a reprezentat o prioritate pentru şcoala noastră.
 Utilizarea site-ului
 Utilizarea reţelei de socializare Facebook
Ştirile şi informaţiile promovate de reţeaua de socializare Facebook arată o creştere a numărului de

căutări de informaţii despre şcoala noastră.
Prin prezentarea diverselor activități ce au fost derulate în școala noastră, imaginea școlii a fost vizibil
îmbunătățită. Chiar și stimularea participării cadrelor didactice la conferințe, simpozioane, parteneriate
poate fi considerata o strategie de promovare a imaginii școlii .
In concluzie, orice acțiune realizată ce vizează școala, cu scop pozitiv, poate fi transformată într-o
strategie de promovare a imaginii scolii, indiferent dacă școala se găsește în mediul rural sau urban.
1079
PROF. ÎNV. PREȘC. NICA DANIELA

GRĂDINIȚA ”ȘTEFAN CEL MARE” MASTACĂN / BORLEȘTI / NEAMȚ
PROIECT EDUCAŢIONAL-”CITIM IMPREUNĂ / POVESTIM ÎMPREUNĂ”
Motto: „ … cartea este o făgăduinţă, o bucurie, o călătorie prin suflete, gânduri şi frumuseţi”.
(Tudor Arghezi)
PARTENERI: ȘCOALA GIMNAZIALĂ,COMUNA BORLEȘTI/NEAMȚ

STRUCTURA: GRĂDINIȚA”ȘTEFAN CEL MARE”MASTACĂN-Prof.înv. preșc. NICA DANIELA
BIBLIOTECA COMUNALĂ BORLEȘTI- Bibliotecar -SOCEA MIHAELA
INFORMAŢII DESPRE PROIECT:

Titlul proiectului:”CITIM ÎMPREUNĂ/POVESTIM ÎMPREUNĂ”– proiect educaţional de promovare a
lecturii de plăcere.
Domeniul în care se încadrează proiectul: cultural-artistic, literatură
REZUMATUL PROIECTULUI:
Proiectul :”CITIM ÎMPREUNĂ/POVESTIM ÎMPREUNĂ”– a fost derulat în data de 1 februarie 2018,
de ZIUA INTERNAȚIONALĂ A CITITULUI ÎMPREUNĂ” la nivelul Grădiniței Mastacăn
Borlești/Neamț, în colaborare cu Biblioteca Comunală Borlești .În cadrul acestui proiect au fost implicați
22 de preșcolari de la grupa mare, educatoarea , d-na bibliotecar, directorul școlii și părinții copiilor
.Prin obiectivele şi activităţile propuse, copiii participanţi au fost beneficiarii direcţi ai proiectului, iar
cadrele didactice, bibliotecarii şi comunitatea locală au fost beneficiarii indirecţi, în măsura în care copiii
implicaţi se vor forma ca cititori pe tot parcursul vieţii. Activităţile propuse în cadrul proiectului , vizează
formarea de competenţe, abilităţi şi deprinderi în domeniul lecturii: lectura, interrelaţionarea , socializarea
ca cititori pasionaţi, dezvoltarea unui stil personal de receptare a lecturii, lectura în spaţii publice, toate
acestea vor aduce contribuţie în dezvoltarea copilului de astăzi, și a adolescentului de mâine.
PREZENTAREA PROIECTULUI
Argument: În aceste vremuri agitate, când specialiştii în domeniul educaţiei îşi exprimă temerea că ne
confruntăm cu o tânără generaţie lecturofobă, copiii găsesc încă, în interiorul lor, dorinţa de” a citi”. De
aceea, bibliotecarul şi cadrul didactic de la clasa trebuie să-i stimuleze, să găsească în permanenţă noi
metode de a-i atrage spre lectură. Absenţa unei ”lecturi” susţinute se regăseşte în vocabularul lor sărac, în
comportament, în gândire şi în limbajul violent. Tocmai de aceea, e nevoie să se ridice bariera dintre copil
şi carte. Folosirea excesivă sau greşită a calculatorului şi îndepărtarea copiilor de lectură trebuie să fie un
semnal de alarmă. Prin urmare, este absolut necesar să-i obişnuim cum să citească de plăcere încă de
mici, cum să relaţioneze cu textul şi cum să acţioneze ca răspuns la ceea ce au citit. Provocarea acestui
demers a apărut din „nevoia” cadrelor și a bibliotecarului de a prezenta cartea ca pe o valoare
incomensurabilă a fiecăruia dintre noi,fie că e adult,fie că e copil. Credinţa noastră este că lectura poate
încă să cucerească mult teren, dacă truditorii cărţii găsesc strategia adecvată şi puntea de comunicare cu
copiii.
Scopul proiectului: Cultivarea în rândul preșcolarilor a plăcerii de” a citi ”şi conştientizarea de către
aceştia a importanţei pe care o are cartea în construirea şi desăvârşire personalităţii lor.
- încurajarea exprimării libere a impresiilor şi sentimentelor provocate de lectură; cultivarea lecturii de
plăcere; stabilirea unor relaţii de prietenie între copii:crearea unui mediu educaţional care să stimuleze
lectura şi dragostea de carte; promovarea serviciilor bibliotecii;documentarea şi informarea în bibliotecă,
o alternativă de petrecere a timpului liber; implicarea familiilor în stimularea interesului pentru
lectură;atragerea şi implicarea comunităţii locale în derularea proiectului.
Descrierea activităţii:
1080
D-na bibliotecar , a citit copiilor o carte interesantă pentru nivelul lor de vârstă, numită ”BIBLIOTECA
URSULUI”. Copiii ajutați de adulți ,au povestit la rândul lor întâmplările în ordinea întâm plării
evenimentelor , și-au spus impresiile despre personajele din poveste,au desenat personajele din poveste
,iar la sfârșitul activității toți copiii au primit diplome.Copiii au realizat o expoziţie de desene inspirate
din povestea citită şi o carte de povești realizată prin metoda ”desene în benzi”. Toate aceste lucrări
vor fi expuse la BIBLIOTECA COMUNALĂ BORLEȘTI
Rezultate aşteptate
Prin participarea la activităţile proiectului, copiii îşi vor dezvolta în continuare competenţa de lectură,
vor ”citi” de plăcere cărţi pe care singuri vor şti să le selecteze şi să le integreze în preocupările personale,
se vor integra în comunităţi de tineri închegate prin interesul comun pentru lectură, vor promova o
imagine pozitivă a copiilor de azi, capabili să (re)descopere cu bucurie rolul cărţii în formarea personală.
Ei vor deveni adevăraţi consumatori de literatură, conştienţi de valoarea şi importanţa cărţii în
desăvârşirea personalităţii lor, de rolul pe care-l ocupă cartea în relaţionarea cu lumea din jur. De
asemenea, prin metodele moderne, activ-participative propuse, va creşte numărul de copii care vor
practica lectura de plăcere şi, implicit, numărul de cititori în biblioteci
Continuitatea/ sustenabilitatea proiectului: Implementarea, în şcolile și grădinițele din comună și nu
numai,, a unor cursuri care să dezvolte lectura ca abilitate de viaţă; dezvoltarea proiectului la nivel
interjudeţean; elaborarea unor liste de cărți pentru copii.
1081
EDUCAŢIA OUTDOOR ÎN GĂDINIŢĂ
Autor: Prof. documentarist, Nica Elena Mădălina

Şcoala Gimnazială Izbiceni, Olt
Educaţia outdoor este un concept relativ nou, în contextul educaţional românesc. În această societate,
în care educaţia încearcă din răsputeri să-şi croiască un drum, din care informaţiile inutile cu care sunt
asaltaţi să dispară, unde stresul să fie la limitele normale, educaţia în aer liber apare parcă să ne aducă
aminte de întoarcerea la natură, la un mod de învăţare recreativ. Nevoia omului de a evada în spaţiul
natural pentru regăsire este bine-cunoscut.
Avem nevoie de natură aşa cum şi natura are nevoie de noi,oamenii.
Copiii de azi au nevoie să înveţe asta!!!
Ce este educaţia outdoor?
Definiţia universală,literară,ar fi educaţia în aer liber.Pornind de la premisa că experienţele vieţii reale
formează bazele învăţării, educaţia outdoor este educaţia organizată ca proces de învăţare în spaţii
diferite,neconvenţionale. Brooks (1991) a precizat că educaţia în aer liber este în strânsă relaţie cu timpul
şi locul desfăşurării.Tot Brooks (2004) a sintetizat definiţiile bine cunoscute şi cele mai puţin cunoscute,
apărute până la acea dată,pe două mari teme:psiho-social şi mediu. Psiho-social - educaţia în aer liber
este :’’…utilizarea experienţei în aer liber pentru educare şi dezvoltare personală , „…un mijloc de
imbogăţire a curriculumului prin care procesul de învăţare are loc în aer liber.Educaţia în aer liber
include, în linii mari, educaţia ecologică,educaţia pentru conservarea resurselor, educaţia pentru
aventură’’, ,,… un climat de învăţare pentru lucrurile ce pot fi cel mai bine învăţate în afara sălii de clasă
’’ (Smith,1955), ’’…eu folosesc termenul de OE (Outdoor Education) pentru a înţelege toate activităţile
educaţionale intenţionat concepute şi care utilizează medii naturale…,,.
Mediu –educaţia în aer liber este : ,,-educaţia în/şi despre aer liber.’’, ,,…o metodă de învăţare bazată
pe experimentare şi practică în care accentul trece de la obiectul de învăţare şi este plasat pe relaţii : relaţii
cu privire la resursele naturale şi umane’’, ’’…o metodă experimentală de învăţare prin utilizarea tuturor
simţurilor.Aceasta are loc, în primul rând dar nu exclusiv ,prin expunera la mediul natural ,, ,’’…o
învăţare bazată pe relaţii. Aceste relaţii se referă nu numai la resursele naturale, ci şi la oamenii şi
societate ’’(Priest,1986), ’’…un fenomen internaţional de educaţie experienţială care angajează persoane
în activităţi de sporire a bunăstării indivizilor,comunităţilor şi mediului ,,(Neill,2002), ’’…abordează toate
cele trei domenii de învăţare <<triada>> de cunoştinţe,abilităţi şi atitudini,, (Ford,1981)’’,’’…un
fenomen al societăţii occidentale post-moderne ,,(Neill,2004),în sprijinul neapropierii civilizaţiei de
natură pentru a regăsi elemente demne de identificare.
Caracteristicile cheie ale educaţiei în aer liber:
 Oferă posibilitatea contactului direct cu natura;
 Resprezintă o puternică sursă de experienţe de învăţare-un mediu relaxant,liber,fără constrângerile
pe care le impune limitarea clasei,poate oferi copiilor nenumărate provocări;
 Facilitează procesul de învăţare al copiilor, care întâmpină dificultăţi în acest sens-îi poate
determina să devină mai motivaţi,mai capabili;
 Contribuie la dezvoltarea personală a copiilor;
 Contribuie la dezvoltarea spiritului de echipă;
 Oferă nenumărate beneficii fizice,emoţionale mentale.
Obiectivele generale ale educaţiei outdoor:
1. Dezvoltarea abilităţilor socio-personale,îmbunătăţirea relaţiilor sociale,a muncii în echipă.
2. Dezvoltarea abilităţilor de management, organizări,coordonare.,evaluate ;
3. Oferirea unui cadru stimulativ de învăţare ;
4. Permite escaladarea unor nivele înalte de imaginaţie în vederea obţinerii rezultatelor propuse.
Formele educaţiei şi educaţia outdoor.
Educaţia formală este organizată şi structurată, cuprinzând o paletă întreagă de informaţii şi cunoştinţe
de care are nevoie individual în formarea sa educaţională. Educaţia informal vine în sprijinul educaţiei
1082
formale şi asigură,continuă procesul de învăţare pentru fiecare individ în parte, în funcţie de mediul în
care acesta trăieşte,cu care interacţionează, pe tot parcursul vieţii. Educaţia nonformală satisface nevoile
unui individ, nevoi de natură psihică, socială, emoţională, prin metode interactive,participative.
Curriculum preşcolar şi educaţia outdoor.
Este bine ştiut faptul că, în grădiniţe interdisciplinaritatea ocupă de multă vreme un loc important în
desfăşurarea procesului instructiv-educativ. Curriculumul preşcolar desemnează obiectivele cadru şi de
referinţă,conţinuturile învăţării formale,strategii,metode şi mijloace, precum şi modalităţi de evaluare
localizate pe componente educative-institutionalizate.Abordarea integrată şi interdisciplinaritatea în
învăţământul preşcolar poate fi considerat preşcolar al implementării unui sistem integrator de predare-
învăţare-evaluare,de unde nu lipsesc nici elemente de educaţie nonformală şi educaţie outdoor.Toate
activităţi care se desfăşoară în grădiniţă pun accent atât pe informaţii ,cât şi pe utilizarea acestor
informaţii în viaţa reală şi dezvoltarea unor abilităţilor –comportamentale în situaţii concrete.
PLANIFICAREA ACTIVITĂŢILOR DE TIP OUTDOOR
Procesul de planificare implică următoarele etape:
1. Identificarea activităţii pe care dorim s-o derulăm şi care trebuie să fie în strânsă legătură
disciplina şcolară;
2. Realizarea unui plan al activităţi:scopul,obiect ,activităţile,rezultatelor aşteptate;
3. Detalii tehnice(vremea de exemplu):
 Locaţia, (dacă deplasarea presupune costuri,dacă este nevoie de acordul
părinţilor,conducerii)numarul de copii participanţi etc.;
 Durata activităţii;
 Riscuri ce pot apărea şi intrumente de prevenire a lor .
EVALUAREA activităţii:
 Evaluarea cantitativă/numărul de copii implicaţi,resurse material implicate;
 Evaluarea cantitativă/gradul de implicare a preşcolarilor,competenţe,abilităţi dobândite;
 Metode şi instrumente de evaluare/dezbateri,observaţii,interviu,discutii.
Feedback-ul este un aspect împrumutat, întrucât ne oferă o imagine de ansamblu a opiniilor,

nemulţumirilor, propunerilor tuturor participanţilor. În ceea ce privesc modalităţile de integrare a
activităţilor de tip outdoor în cadrul domeniilor experienţiale pot să afirm că, integrarea educaţiei outdoor
în educaţia preşcolară reprezintă un aspect important în asigurarea dezvoltării personale-(globale)-a
copilului preşcolar, mai ales în contextul actual care este caracterizat de existenţa unor preocupări care
afectează negativ comportamentul copilului-(preocupări statice), în spaţii închise, observate deopotrivă la
copii şi părinţi, lipsa unui program de recreere, de petrecere a timpului liber în natură, influenţa
calculatorului în mod exagerat şi a tabletei etc. Orice activitate care se desfăşoară în afara sălii de clasă
înseamnă activitate în contact nemijlocit cu mediul înconjurător.
Un aspect important al educaţiei outdoor este acela că răspunde atât nevoilor individuale ale copilului cât
şi celor care îl particularizează în grupul din care face parte:
 Nevoia de a fi responsabil;
 Nevoia de a fi activ;
 Nevoia de a fi inclus social;
 Nevoia de a se simţi în siguranţă;
 Nevoia de a experimenta;
 Nevoia de a investiga;
 Nevoia de a cunoaşte nemijlocit elementele mediului înconjurător;
 Nevoia de mişcare şi de descărcare energetic.
1083
Deci, educaţia outdoor se aseamănă cel mai mult cu educaţia nonformală, deoarece se bazează pe metode
de participare active, maximizează procesul de învăţare, oferă o utilitate practică imediată cunoştinţelor
învăţate , se desfăşoară în contexte diferite într-un cadru de învăţare lejer, stimulativ şi poate fi integrată
cu succes în educaţia formală. Aduce o viziune nouă asupra învăţării care se pliază foarte bine pe NOILE
EDUCAŢII.
BIBLIOGRAFIE:
 M.E.C. ,,Curriculum pentru educaţia timpurie a copiilor de la3 la 6/7ani’’,
Bucureşti ,2008
 M.E.C.,Programa activităţior instructiv- educative în grădiniţa de copii,
Bucureşti ,2005
 Metodica activităţior instructiv- educative în grădiniţa de copii,Editura Sitech,Craiova
 Revista învăţământul preşcolar ,NR.3-4/2014
1084
Prof. Înv. preşcolar Nica Irina

Grădiniţa P. N. Glogoveanu

succesiv cu elemente noi.
Formarea imaginii unei şcoli se poate realiza aplicând o anumită ,, politică’’ , ce ţine pe de o parte
de stilul managerial al conducătorului organizaţiei şi pe de altă parte de activitatea desfăşurată de angajaţi
.
Imaginea unei şcoli poate fi gestionată în mai multe moduri:

înţelegerea şi sprijinul publicului .
4. Să angajezi un personal foarte bine pregătit , motivat şi ataşat obiectivelor organizaţiei.



* profesionalismul;
* competenţa;
* onestitatea;
1085
Aspecte din activităţile de promovare:
1086
Promovarea imaginii şcolii – prioritate

pentru o bună colaborare între partenerii educaţionali
Prof. inv. primar Nichita Elisabeta

Şcoala Gimnazială Cheţani, jud. Mureş
Școala este o instituție publică proprietate de stat sau privată unde se învață disciplinele prevăzute
într-un plan de învățământ. Conceptul „școală” provine de la cuvântul latin „schola”, derivat și el la
rândul său din greaca antică „scholeion”, de la „scholḗ”. Termenul grec era înțeles la început drept „timp
liber”, pentru ca apoi să evolueze: de la „timp liber” cuvântul a ajuns să descrie „locul în care era petrecut
timpul liber”, adică locul în care se țineau discuții filosofice sau științifice în timpul liber, pentru a descrie
mai apoi „locul de lectură” până la a descrie locul de instruire pentru excelență.
cei trei parteneri educaţionali: școală- elevi- părinţi. Educația este obligatorie, dar din fericire nici o
instituție nu poate forța alegerea. Părintele şi elevul este liber să aleagă. Această dependență a unității
școlare de libertatea de alegere a elevilor face ca şcoala să depindă de implicarea ei în modificarea
nevoilor şi aşteptărilor acestora. Informarea nu este de ajuns. Şcoala trebuie să aibă capacitatea şi să fie
pregătită de a adapta programul educaţional la nevoile în schimbare ale elevilor. Şcoala este un element
esenţial al oricărei comunităţi prin resursele umane pe care le are, dar şi prin spaţiile de învăţare
disponibile. O şcoală responsabilă este garantul dezvoltării permanente a comunităţii. Şcoala nu poate
funcţiona bine fără sprijinul comunităţii, aceasta reprezintă o resursă, oferindu-şi serviciile şi altor
membri ai comunităţii pe lângă tinerii şcolarizaţi şi contribuind astfel la dezvoltarea comunităţii.
Managerii instituţiilor au nevoie să înţeleagă importanţa mediului şi a schimbărilor care se produc
şi modul cum pot afecta succesul sau chiar supravieţuirea instituţiei. Prevederea transformărilor potenţiale
ale macromediului, va da instituţiei timpul necesar pentru a planifica răspunsurile adecvate. Formarea
imaginii unei organizaţii se poate realiza aplicând o anumită ,, politică’’, ce ţine pe de o parte de stilul
managerial al conducătorului organizaţiei şi, pe de altă parte, de activitatea desfăşurată de angajaţi: cadre
didactice. Promovarea imaginii reprezintă acţiunea de convergenţă şi de interferenţă a reclamei,
publicităţii, utilizarea liderilor de opinie şi a tehnologiilor de creare a evenimentelor pentru formarea unei
imagini unitare şi multidimensionale prin transmiterea unor mesaje. Managerul unei organizaţii şcolare
poate promova în mediul intern şi extern al unităţii o imagine pozitivă a acesteia, printr-o planificare
riguroasă, folosind metodele şi tehnicile potrivite.
Activităţile de formare şi promovare a imaginii şcolii se concentrează pe:
 dezvoltarea şi actualizarea permanentă a legăturilor virtuale/internet, prin intermediul site-ului şcolii,
prin intermediul reţelelor de socializare sau webloguri.
 difuzarea informaţiilor cu privire la oferta educaţională, programele și proiectele educaţionale, baza
materială, resursele umane, rezultatele şcolare. Transmiterea în spaţiul virtual a informaţiilor şi
fotografiilor privind baza materială şi programele de dezvoltare, oferta educaţională, programele
didactice, activităţi derulate, rezultatele elevilor, proiecte interne şi internaţionale derulate (în limbile
română şi engleză).
 consilierea elevilor de gimnaziu, a părinţilor acestora, privind orientarea şcolară şi profesională, având
ca scop creşterea interesului acordat procesului educaţional şi alegerea viitoarei cariere.
 dezvoltarea de parteneriate eficiente la nivel local, judeţean, regional, național în scopul promovării
imaginii instituției şi a corelării ofertei educaţionale cu cerinţele de pe piaţa muncii locale / regionale;.
 promovarea imaginii şcolii prin diverse surse informaţionale (presă locală scrisă, internet). Realizarea
unui pliant de promovare a Centrului de Documentare şi Informare. Realizarea unui pliant al şcolii şi o
prezentare Power-Point a acesteia, postat pe pagina web a unitații. Apariţia unor articole în presa locală
legate de prezentarea unităţii şcolare, precum şi de popularizare şi diseminare a rezultatelor şi
performanţelor.
popularizarea ofertei educaţionale propusă pentru anul şcolar următor (în şcoală şi în afara ei) .
• popularizarea rezultatelor şcolii în comunitatea locală;
1087
• atragerea unui număr cât mai mare de şcolari din zona arondată unităţii;
• realizarea planului de şcolarizare propus.
E necesar să fie continuată popularizarea unităţii şcolare în comunitatea locală, utilizând mijloace
şi metode variate şi atractive. Realizarea unui spaţiu în cadrul Centrului de Documentare şi Informare
pentru promovarea ofertei educaţionale. De asemenea, pentru ca oferta noastră să fie viabilă, trebuie
asigurate spaţii educaţionale confortabile, sigure, adaptate nevoilor şcolarilor, atît fizice cât şi
psihologige.
economici ş.a.).
1088
Promovarea imaginii şcolii „Aurel Sebeșan” Felnac
Prof. Ştefan Nicoară

Şcoala Gimnazială „Aurel Sebeşan” Felnac
Motto: “Educația e cea mai bună asigurare pentru bătrânețe.” — Aristotel
„ Şcoala!
A fost, este şi va fi,locul unde ne formăm ca şi oameni şi ne educăm ca şi caractere. Adică aici
„pregătim copilul de azi, pentru OMUL de mâine!” Că s-a numit „şcoală elementară”, „şcoala cu clasele
I- VIII” sau Şcoala Gimnazială „Aurel Sebeşan” Felnac este şcoala unde au învăţat atâţia fii ai satului,
care au dus numele şi faima localităţii peste tot în lume, pe unde au umblat. Fii ai satului cu care ne
mândrim – profesori, doctori, ingineri, oameni de ştiinţă, dar care să nu uităm că au plecat de aici, de
acasă, de la şcoala din Felnac, unde întotdeauna cei care au păstorit-o au fost „oameni buni şi drepţi”,
oneşti şi cu „multă dăruire sufletească”, bine pregătiţi profesional şi devotaţi „nobilei meserii”, aceea de
DASCĂL.
Fiind tradiţie, că la Felnac „şcoala e şcoală” şi acum dascălii şcolii noastre şi mai ales omul care
dă viaţă acestei şcoli,d-l director, prof. Ştefan Nicoară, atât pe plan local, cât şi pe plan judeţean au făcut
ca imaginea şcolii noastre să fie cunoscută. Adică, aici activităţile de învăţare cu cele extracurriculare se
împletesc într-un mod armonios. Astfel putem aminti: serbările organizate cu ocazia diferitelor
evenimente din viaţa satului sau a sărbătorilor legale şi religioase – Crăciun, Paşte, „Ziua Mondială a
Educaţiei”, „Ziua Felnacului”, „Ziua Şcolii”, precum la început şi sfârşit de an şcolar. De asemenea,
nenumăratele proiecte în care şcoala noastră este parte integrantă, denotă încă o dată, munca şi
devotamentul dascălilor şi elevilor ei. Astfel, putem aminti proiecte educaţionale ca: Sărbătoarea
Dovleacului ( an şcolar 2017-2018 ), „Sănătoşi, voioşi, voinici” ( 2017-2018, proiect încheiat între
unitatea noastră şcolară şi S.C. ADRA MEDICA S.R. L. din localitatea Felnac ), „Împreună spre adevăr “
( proiect încheiat între şcoala noastră şi Biserica Ortodoxă Română din localitatea Felnac ), „Împreună
pentru o siguranţă mai bună” ( proiect încheiat între unitatea noastră şcolară şi Poliţia Felnac ), „Prieteni
la distanță” ( perioada decembrie 2015 – iunie 2016, proiect încheiat între școala noastră și Școala
Gimnazială Secusigiu ), „Bun venit coleg de-nvățătură” ( proiect educațional încheiat între unitatea
noastră școlară și Școala Gimnazială Secusigiu, proiect derulat în perioada noiembrie 2014 – iunie 2015 ).
La ora actuală suntem implicaţi într-un proiect educaţional transfrontalier, intitulat „Eu şi tu împreună la
şcoală”. Din cadrul acestui proiect a avut loc în perioada sărbătorilor de iarnă, mai precis pe data de 19
decembrie 2017 o acţiune cu caracter de voluntariat, intitulată „Dar din dar se face rai”, ediţia a II-a.
Suntem mândri căci am reuşit în anul şcolar precedent să lansăm primul număr al revistei şcolii noastre,
intitulată „Aripi de copil” şi ne dorim ca acest fapt să devină o tradiţie pentru şcoala noastră. Un lucru
deosebit de important în vederea creșterii prestigiului unei unități școlare îl constituie multitudinea de
acțiuni extrașcolare, schimburile de experiență între școli, precum și capacitatea managerială a unui
adevărat director.
Tot „Şcoala Felnac” este cea care promovează şi dezvoltă tradiţiile şi obiceiurile românilor dar şi a
etniei care se găseşte într-un număr destul de mare în localitatea noastră, etnia sârbă. Astfel fiind singura
şcoală din judeţ, unde mai există „secţia sârbă”, clasele I – IV şi, unde copiii sârbi se bucură de limba şi
tradiţiile strămoşeşti. De aceea, tot ce se întreprinde în şcoala noastră are drept scop, integrarea fiecărui
copil, încă de la vârsta de trei ani în prima colectivitate – grădiniţa, urmând şcoala – unde se educă şi se
formează ca oameni şi finalizând cu „societatea – OMUL de mâine, OMUL VIITORULUI !”
Prin urmare, promovarea imaginii unei instituţii şcolare este determinată de un ansamblu de
criterii, reguli şi interpretări care sunt structurate de-a lungul timpului şi transmise prin tradiţie,
modificate şi îmbogăţite succesiv cu elemente noi, acceptate şi asimilate de comunitate.
1089
Cresterea prestigiului unei unităţi scolare depinde în primul rând de o serie de factori, şi anume:
 desfăşurarea de activităţi profesionale prin care să câştigi încrederea, sprijinul şi empatia celor din
jur;
 utilizarea de proiecte la nivel local, judetean şi internațional;
 utilizarea unui management performant;
 întreţinerea unei relaţii de bună colaborare cu mijloacele mass-media;
 colaborarea eficientă cu toţi reprezentanţii minorităţilor etnice ( etnia rromă și sârbă );
 promovarea unor proiecte axate pe reducerea abandonului şcolar, absenteismului școlar,
susţinerea elevilor cu situații material precare şi conduite de risc, susţinerea elevilor în alte
abilităţi;
 elaborarea unor proiecte locale care să vizeze multiplicarea experienţei pozitive şi a
exemplarelor de bună practică în managementul instituţional.
Școala Gimnazială „Aurel Sebeșan” Felnac
1090
METODA PROIECTELOR LA VÂRSTE TIMPURII
NICOARĂ LILIANA
Grădinița P. N. Nr. 7, Lugoj / Timiș
Conceptul teoretic de ,,proiect”

Metoda proiectelor a fost iniţiată de către John Dewey, însă cel care a făcut-o cunoscută a fost W.
Kilpatrick. Fundamental pe care s-a aşezat această metodă a fost acela conform căruia viaţa este o acţiune
şi nu o muncă la comandă, aşadar, şcoala făcând parte din viaţă, trebuie să-i adopte caracteristicile. Sursa
de inspiraţie a metodei proiectelor a fost principiul învăţării prin acţiunea practică, cu finalitatea reală,
learnin by doing, a învăţa făcând, ceea ce avea să-i asigure legimitatea necesară. Popularizarea metodei
proiectelor a avut loc între anii 1960-1970, deci la aproape jumătate de veac de la descoperirea ei,.
Metoda proiectelor este o metodă activă, care se opune instruirii livreşti şi verbaliste. Învăţarea
prin întocmirea de proiecte urma să devină pivotul unui învăţământ care să apere idealul omului practice,
de acţiune şi independenţă în gândire.
În faza ei de început, metoda proiectelor reprezenta o modalitate mai cuprinzătoare de organizare a
procesului de învăţământ, conform căreia material ce urma a fi studiată era împărţită în mai multe
proiecte, apropiate centrelor de interes, pe care copiii urmau să le realizeze, într-un termen definit de
dinainte, ajungând să resolve problem autentice, din lumea înconjurătoare şi astfel, prin rezolvarea acestor
probleme, să înmagazineze cunoştinţe şi abilităţi practice care să le folosească pe mai departe.
Metoda proiectelor este o metodă modernă, deşi ea a fost descoperită în jurul anului 1918, doar în
ultimii 15 ani a fost revalorizată. Este acceptată ca fiind o metodă modernă în virtutea necesităţii
apropierii predării de învăţare. Caracteristicile acestei metode sunt centrate pe cercetare, pe căutarea şi
aflarea de răspunsuri legate de tema propusă. Este o metodă multifuncţională, complex, care îmbină
armonios în interiorul ei celelalte metode de învăţare, acestea devenind procedee de lucru în cadrul
metodei proiectelor. Această metodă îmbină transdisciplinaritatea şi interdisciplinaritatea, termeni pe care
i-am explicat mai sus
Orientările de ultimă oră în pedagogie, care îşi iau izvorul în necesitatea realizării unei îmbinări a
practicii cu teoria, a instruirii cu activitatea productivă şi cu cercetarea ştiinţifică dau un plus în
promovarea metodei proiectelor, dar le atribuie alte semnificaţii, alte conţinuturi şi alt loc în sistemul
activităţii instructive.
În aceşti termeni se poate vorbi despre o pedagogie proiectivă modernă, unde proiectul este înţeles
ca şi o temă de acţiune-cercetare, orientată către atingerea unui scop precizat de dinainte, care urmează să
fie realizat având în vedere, pe cât mai mult posibil, îmbinarea teoriei cu practica, a cunoştinţelor teoretice
cu acţiunea practică. Pentru atingerea acestui scop tema de cercetare trebuie să fie cât mai cuprinzătoare,
care să fie realizabilă în diferite forme de studiu, de investigaţie şi de activitate practică şi în diferite
forme de organizare, individual, în perechi sau în grup.
Tema de cercetare este, în acelaşi timp acţiune practică şi acţiune de cercetare, cu siguranţă, fiind
subordonată îndeplinirii unor sarcini de instruire şi educaţie. În acest fel, copiii deprind încă de mici să
înveţe atât din cercetare, cât şi din activitatea practică, să-si însuşească procesualitatea ştiinţei, cât şi
conţinutul ştiinţei, prin raport direct la activitatea practică.
În ceea ce priveşte învăţămăntul preşcolar, această metodă este folosită cu succes, deoarece
preşcolarii sunt orientaţi mai mult spre activităţile practice, iar acest tip de învăţare îndeplineşte cerinţa
copiilor de a învăţa prin practică, prin contactul direct cu natura înconjurătoare, cu realitatea de zi cu zi,
cu acre se confruntă.
Caracteristicile metodei proiectelor
În cele ce urmează, vom expune principalele caracteristici ale metodei proiectelor la vârste
timpurii. Consider că cea mai important caracteristică este aceea că metoda proiectelor la vârste timpurii
este o metodă activă, dinamică, fapt ce se pretează caracteristicii vârstei preşcolare, dinamismului
copiilor. Ea este subordonată realizării unei sarcini concrete, ori aleasă de către copii, ori sugerată de către
cadrul didactic, având în vedere interesele, preocupările copiilor.
1091
Un alt aspect plăcut al metodei proiectelor la vârste timpurii este acela că preşcolarii sunt puşi în
faţa unei situaţii reale, autentice, din viaţa de zi cu zi, deci accesibile lor, iar prin aceasta realitatea
înconjurătoare devine cunoscută, înţeleasă mai bine. Copiii sunt mobilizaţi, nu numai prin natura
proiectului, ci şi datorită faptului că proiectul se poate desfăşura, sau chiar este de dorit să se desfăşoare şi
în afara grădiniţei, astfel copiilor li se deschid orizonturile spre societate, spre viitor, spre orizonturile
profesionale ale adulţilor, într+un cuvânt, spre viaţa reală. Scopul educaţiei este acela de a spori
colaborarea cu o serie de factori şi instituţii, cu personae implicate direct sau indirect în educaţia copiilor,
de aceea e nevoie de o colaborare, comunicare periodică şi permanentă.
Metoda proiectelor permite această atmosferă destinsă între agenţii educaţiei şi facilitează
învăţarea şi existenţa unor reguli commune, cunoscute, fixate împreună.
Sarcina proiectului poate fi realizată independent, de fiecare membru în parte, dar de cele mai
multe ori proiectele se realizează în grup, astfel copiii sunt stimulaţi să coopereze, să relaţioneze, să
interfere cu colegii din grupă.
Din punct de vedere pedagogic, metoda proiectelor asigură o perfectă relaţie între mijloacele de
învăţământ şi metodă. Are un caracter formativ şi practic-aplicativ puternic. De asemenea, este o metodă
eficientă de organizare, conducere şi îndrumare a activităţii cognitive.
Realizarea proiectelor se face pe cât posibil îmbinând cunoştinţele teoretice cu cele practice, într-
un timp prestabilit.
Evaluarea proiectului este una formativă şi dacă se poate spune, şi una colectivă, deoarece este
realizată nu numai de către educatoare, ci şi ceilalţi copii din grupă îşi spun părerile în ceea ce priveşte
proiectele realizate de către colegii lor. Evaluarea are în vedere asimilarea de cunoştinţe, dar aceasta nu
ocupă locul central, ci mai ales aspectele afectiv-atitudinale, cum ar fi: responsabilitatea, autonomia,
cooperarea, perseverenţa, implicarea, şi altele.
Din caracteristicile metodei proiectelor pezentate, am putea trage concluzia că această metodă
poate fi aplicată cu succes la toate vârstele. Ea este îmbinată armonios cu alte metode de învăţământ, iar
astfel îşi pierde caracterul de metodă de sine stătătoare, de metodă predominantă, cu pretenţia de a acoperi
toate sarcinile.
1092
ÎMPREUNĂ PENTRU O ŞCOALĂ MAI BUNĂ
Profesor învăţământ primar Nicola Alina Florina,

Şcoala Gimnazială ,,Gh. Magheru”, Caracal
''Menirea firească a şcolii nu e să dea învăţătură, ci să deştepte cultivând destoinicirile intelectuale în

Trăim într-o lume care se dezvoltă continuu ,într-o permanentă schimbare îi rămâne şcolii menirea
de a transmite valori culturale, istorice şi sociale la nivelul cerinţelor educaţionale. Educaţia este o
prioritate absolută şi un agent cheie al asigurării coeziunii sociale capabil să contribuie la îmbunătăţirea
climatului democratic european.
Noile demersuri educaţionale redimensionează atât statutul cât şi sarcinile cadrelor didactice.
Activitatea educativă şcolară şi extraşcolară permit transferul şi aplicabilitatea cunoştinţelor, abilităţilor,
competenţelor dobândite în sistemul de învăţământ.
În şcoala contemporană eficienţa educaţiei depinde de gradul în care se pregăteşte copilul pentru
participarea la dezvoltarea de sine şi de măsura în care reuşeşte să pună bazele formării personalităţii
copiilor în acest cadru. Cadrele didactice au misiunea de a-i forma pe copii sub aspect intelectual, fizic şi
socio-afectiv dar şi pentru o mai bună integrare socială.
Astfel, proiectarea şi implementarea unor activităţi extracurriculare şi extraşcolare, în şcoală şi în
comunitate, pe baza proiectelor şi parteneriatelor dintre elevi, profesori şi membri ai comunităţii locale
este o necesitate a activităţii didactice. Implicarea elevilor în diferite proiecte unde își pot exprima liber
creativitatea, imaginația și inteligența atrage după sine promovarea imaginii școlii.
Implicarea elevilor în activităţi de voluntariat sau proiecte educative pe lângă faptul că dezvoltă o
latură importantă a procesului instructiv – educativ, asigură şi promovarea imaginii instituţiei de
învăţământ. Consider că,educaţia ecologică este o premisă a dezvoltării durabile ce duce la înţelegerea
corectă a interdependenţei dintre om, cultură şi factorii de mediu.
Educaţia ecologică privită ca o componentă esenţială a societăţii actuale la nivel global, fiind
totodată şi un proces care are scopul să îmbunătăţească calitatea vieţii poate ajuta elevii să câştige
cunoştinţe, deprinderi, motivaţii, valori şi angajamentul de care au nevoie pentru a utiliza eficient
resursele planetei şi pentru a-şi asuma responsabilitatea în vederea menţinerii calităţii mediului
înconjurător.
Pentru elevii clasei a II-a din Școala Gimnazială,,Gheorghe Magheru”, proiectul Părculeţul Eco a
însemnat posibilitatea de a-şi dezvolta cunoştinţele de ecologie şi protecţia mediului, atât din punct de
vedere teoretic, cât şi practic,conştientizarea importanţei procesului de reciclare în protejarea mediului
înconjurător.
Pe toată durata derulării activităţilor am urmărit implicarea elevilor în amenajarea spaţiului desemnat
din Parcul Constantin Poroineanu,Caracal şi realizarea unor activităţi de educaţie activităţile educative şi
ecologice.
Elevii au format un comportament civic, de conservare a naturii având o atitudine pozitivă faţă de
mediul natural şi cel modificat. În vederea asigurării sustenabilităţii și a vizibilității proiectului am fost
susţinuţi de participarea voluntarilor.
Întâlnirile organizate sub forma “Ora de ecologie” a oferit posibilitatea elevilor de a discuta cu agenţi
economici,reprezentanţi ai Agenţiei de Protecţie a Mediului pe plan local despre modalităţile de colectare
selectivă a deşeurilor,despre modalităţile de păstrare a spaţiilor verzi din oraşul nostru.
Pe toată durata proiectului s-au realizat fotografii care vor fi folosite pentru promovarea exemplelor
de bună practică şi postate pe site-ul şcolii.
1093
În concluzie, protejarea planetei Pământ, casa noastră, a tuturor, este o problemă care trebuie să intereseze
nu doar pe ecologişti, ci pe toată lumea, adulţi şi copii. Noi, dascălii, trebuie să punem mare accent pe
educaţia ecologică a celor mici, pentru a ne bucura împreună, timp îndelungat, de albastrul cerului, de
limpezimea apelor , de florile câmpului şi de frunzele verzi.
„Să călcăm uşor pe Pământ spre a nu-l zgudui fatal“

(Lester R. Brown)
1094
Relația dascăl-elev
NICOLA SORINA,
Liceul Preda Buzescu, Berbești, jud. Vâlcea
Una dintre cele mai grele, dar și frumoase meserii este cea de dascăl. El are o misiune nobilă,
aceea de a modela tinere caractere, începând de la imprimarea unei conduite externe până la formarea
aspirațiilor și idealurilor în viață. Pot spune că, dacă la început, am considerat că ceea ce fac este doar o
meserie, pe parcurs am realizat că pentru a fi profesor trebuie să fii mai întâi prieten, confident, sfătuitor,
consilier, manager, lider și poate câteodată chiar un înlocuitor al părintelui. Astfel, relația dintre cadru
didactic și elev nu se bazează doar pe predare de cunoștințe, ci și pe implicare afectivă, profesorul dând
dovadă de tact pedagogic. Tactul pedagogic constă în contactul dintre educator şi universul lăuntric al
copilului şi adolescentului, apropierea sinceră faţă de acesta. Este arta de a pătrunde şi desluşi conştiinţa
individuală, de a prevedea reacţia posibilă a celui pe care îl educăm, respectând în acelaşi timp simţul
măsurii. Naturaleţea comportării profesorului, prietenia neexagerată, seriozitatea fără a genera încordare,
faptul de a se impune fără a se enerva, exigenţa fără a cădea în pedantism, sunt doar câteva trăsături
definitorii ale tactului pedagogic. Educatorul trebuie să aibă o conduită echilibrată, nici prea indiferentă,
nici prea agasantă.
În opinia lui C-tin Cucoş1, “relaţia cu elevii nu trebuie să se reducă doar la un aspect formal,
administrativ, fiind reglementată de coduri deontologice sau normative instituţionale; aceasta se va
adecva şi personaliza neîncetat, se va dimensiona şi relativiza la specificul grupului şcolar sau la membrii
acestuia.”
Relațiile profesor–elev sunt variate și se constituie într-o rețea de interdependență. Relațiile
informațional–cognitive și relațiile afective sunt subordonate relației de conducere–influențare. Atât
relația informațional–cognitivă, cât și cea afectivă se stabilesc cu scopul de a-i influența pe elevi, și
aceasta în multiple sensuri: pentru însușirea cunoștințelor, pentru determinarea unor stări afective
favorabile receptării mesajului emis de profesor, pentru determinarea unor modificări de comportament
sau stabilizarea unor trăsături de caracter. Profesorul declanșează și întreține interesul elevilor și dorința
lor de a învăța și de a răspunde printr-un comportament adecvat cerințelor lui.
Un alt aspect important în personalitatea profesorului care are repercusiuni în formarea
intelectual-personală a elevului îl constituie nivelul ştiinţific şi cultural, psihologic şi pedagogic al
acestuia. El trebuie să manifeste ingeniozitate şi creativitate şi să dispună, în acelaşi timp, de o bogată
cultură generală, pentru că elevii îl judecă şi sub acest aspect. Un profesor cu un înalt nivel ştiinţific şi
cultural contribuie efectiv la dezvoltarea culturii generale şi de specialitate a elevilor şi totodată îşi
dezvoltă şi îşi afirmă prestigiul personal.
În plus, profesorul trebuie să dețină arta comunicării (verbală, nonverbală și paraverbală), dar și
capacitatea de a recunoaște conduita nonverbală a elevilor, definită ca aptitudine specifică didactică de a
te transpune în psihologia copilului, de a desprinde intuitiv atitudinile şi gesturile sale. Cu cât
comunicarea este corectă, mai clară, mai inteligibilă, cu atât mai mare este interesul elevului pentru
receptarea informației. Comunicarea verbală este completată de comunicarea nonverbală: mimica,
privirea, zâmbetul, gesturile, poziţia corpului, care aduc un plus de expresivitate comportamentului
comunicativ al profesorului.
De asemenea, relația cadru didactic-elev reprezintă o construcție reciprocă, dinamică, ce se
modifică în funcție de împrejurări și scopuri educative. Ea este rezultatul unei opere comune ce se
definitivează în timp, prin implicarea ambelor părți. În funcție de locul profesorului în conducerea și
dirijare proceselor educative, se pot distinge trei tipuri de relații profesor-elev:
1. relații de tip democratic care privilegiază cooperarea dintre cadru didactic și elev,
cultivându-se ideea că și profesorul are de învățat de la elevi. Acest tip de relație
actualizează un raport optim dintre directivitate și libertate.
1
Constantin Cucoș, Pedagogie, Ediția a II-a, Editura Polirom, Iași, 2006. p. 330
1095
2. relația de tip laisser-faire în cadrul căreia domină dorințele și interesele elevilor, profesorul
fiind un simplu supraveghetor și însoțitor al inițiativelor acestora.
3. relația de tip autocratic în care profesorul are rolul principal, aproape exclusiv, al relației
didactice; doar el comunică informația, lui îi revine inițiativa comunicării, el are
întotdeauna dreptate.
Dacă practica școlară tradițională a lăsat impresia tipului de profesor autocratic, societatea
modernă așază elevul în centrul actului instructiv-educativ, rolul profesorului fiind acela de a crea un
climat școlar pozitiv în care să predomine cooperarea și parteneriatul dintre cele două componente ale
actului educațional, educator și educat.
Așadar, de la început profesorul trebuie să stabilească cu elevul o relaţie armonioasă și bazată pe
încredere pentru a nu-i afecta acestuia dezvoltarea psihică, afectivă şi personală. El trebuie să devină un
observator, un îndrumător persuasiv și un sfătuitor al acestora, dar, în același timp, trebuie să dea dovadă
de măiestrie și tact psihopedagogice.
Bibliografie:
1. Chiș, Vasile, Pedagogia contemporană. Pedagogia pentru competențe, Editura Casa Cărții de
Știință, Cluj-Napoca, 2005
2. Cucoș, Constantin, Pedagogie, Ediția a II-a, Editura Polirom, Iași, 2006
1096
Cercul de biologie: dezvoltarea unui comportament ecologic adecvat
Prof. Nicolae Dida –Ana

Școala Profesională Daneți, Jud. Dolj
”Cât de stearpă va fi educația generațiilor viitoare, când nu le vom putea arăta un colț de natură
nefalsificat, un petec de pământ cu înfățișarea străbună a patriei.” Al. Borza (1928)
Educaţia înzestrează elevii cu capacitatea de a-şi alege propria cale de evoluţie într-un areal
determinat, cu determinări socio-culturale concrete. Prin natura ei, educaţia influenţează valoric natura
umană, orientând conduita spre activism, atitudine umană sinceră faţă de sine şi de alţii.
În cadrul sistemului educativ, distingem două categorii importante de activităţi care, împreună cu
orele de curs, contribuie semnificativ la formarea personalităţii elevului.
Acestea sunt activităţile curriculare şi cele extracuriculare.

Activităţile curriculare reprezintă tipul de activităţi educative, care se situează cel mai mult sub
controlul direct al corpului didactic.
Activităţile extracuriculare pot fi desfăşurate în şcoală sau în afara şcolii.

Una dintre principalele caracteristici ale activităţilor extracuriculare este participarea voluntară a
elevilor și interesul acestora manifestat faţă de respectiva activitate.
Cercurile ştiinţifice reprezintă asocieri nonformale ale elevilor, în cea mai mare parte în scopul
realizării unor activităţi ce vin în completarea activităţilor prevăzute în programa şcolară la orele de curs
ale materiilor respective.
Activităţile realizate în cadrul cercului de biologie, intitulat ,,Sanitarii naturii“, desfăşurate, în cadrul
Şcolii Profesionale Daneți, Jud. Dolj, au menirea de a oferi elevilor o şansă în plus în a-şi completa
bagajul de cunoştinţe şi de a le stimula imaginaţia, creativitatea şi iniţiativa, stimulând nevoia de
schimbare şi deschiderea spre nou.
De asemenea, organizarea unui cerc ştiinţific la biologie în cadrul şcolii a dat posibilitatea desfăşurării
şi aprofundării unor activităţi moderne, pentru o mai justă înţelegere a materiei predate şi în acelaşi timp
pentru dezvoltarea unui comportament ecologic adecvat.
Activităţile organizate în cadrul cercului de biologie ,,Sanitarii naturii“, au contribuit la creşterea

performanţei şcolare a elevilor participanţi, în ceea ce priveşte conservarea biodiversităţii şi protejarea
mediului.
În cadrul cercului de biologie au fost organizate activități:
‐ de colectare deșeuri acasa/ in comunitate;

‐ de ecologizare;
‐ de amenajare a unor spații comunitare;
‐ creative;
‐ excursie didactică: vizitarea Muzeului Național de ”Grigore Antipa” București
1097
Manuale digitale versus manuale tradiționale

Studiu de specialitate
Prof. Nicolae Dida- Ana

Școala Profesională Daneți, Jud. Dolj
În contextul evoluției spectaculoase a noilor tehnologii, posibilitatea ca manualele tipărite să fie

înlocuite cu cele digitale este o problemă foarte serioasă care naște controverse aprige peste tot în lume.
Prin urmare, ea trebuie prezentată cu date, cifre și estimări riguroase, după ce a fost analizată sub toate
aspectele, corelată cu celelalte domenii ale sistemului de învățământ și pusă în dezbatere publică pentru a
se cunoaște toată gama de argumente pro și contra și a se lua decizii responsabile.
Manualul digital este o replică digitală a celui tipărit ce completează activitățile de învățare
existente în versiunea tipărită cu activități multimedia interactive. Acestea oferă mai multă varietate
elevilor, transformându-i în membri activi ai procesului de învățare.
Printre avantajele cel mai des menționate de susținătorii manualelor digitale mentionăm:
 elevii nu vor mai fi nevoiți să poarte zilnic în ghiozdane cărți grele care le pot pune în pericol
sănătatea, ci vor veni la școală doar cu o tabletă pe care pot fi stocate sute de manuale;
 elevii sunt în general atrași de noile tehnologii;
 într-un manual digital informația poate fi updatată/ revizuită foarte ușor;
 a învăța devine un lucru plăcut, manualul digital permițând un grad foarte ridicat de interactivitate
cu elevul și dezvoltându-i creativitatea;
 elevii vor fi mai bine pregătiți pentru a urma cariere bine plătite în domeniul IT deoarece pe
tablete se pot stoca fișe de lucru, teme pentru acasă, se reduce cantitatea de hârtie utilizată la clasă,
în favoarea protejării mediului înconjurător;
 manualele digitale vor conține în plus față de cele clasice și activități multimedia interactive de
învațare, care pot fi exerciții interactive, jocuri educaționale, animații, filme și simulari;
 elevii ar putea sa învete notiuni teoretice pe aplicații practice, care să îi ajute să înteleagă mai bine
lecțiile și să le aprofundeze; învățatul să nu mai reprezinte pentru elevi o obligație neplacută, ci ar
putea deveni distractiv și interactiv;
Argumentele contra introducerii manualelor digitale:
 manualele digitale presupun costuri suplimentare pentru părinți, pentru că ele pot fi accesate doar
de pe laptop, tabletă; părinții vor fi nevoiți să le achiziționeze aceste dispozitive pentru ca aceștia
să poată utiliza noile manuale;
 studiile arată că utilizarea intensă a tabletelor afectează sănătatea copiilor;
 tabletele distrag atenția elevilor care, în loc să învețe, pot fi atrași de jocuri, email etc.;
 mulți profesori nu știu să utilizeze noile tehnologii și formarea acestora ar necesita costuri mari
care s-ar adăuga celor necesare achiziționării de tablete, softuri de manuale, creării de
infrastructură wi- fi etc.;
 studiile demonstrează că persoanele care citesc un text în format hârtie înțeleg și învață mai bine
decât persoanele care citesc un text digital;
 tabletele nu sunt necesare deoarece manualele tipărite, chiar și dacă sunt mai vechi și nerevizuite,
acoperă conținuturile de bază.
 specialiştii trag un semnal de alarmă şi spun că timpul petrecut de copil/elev în exces pe tablete,
ipad-uri sau calculatoare poate crea dependenţă, îl pot face agresiv, obez şi să nu mai dorească să
socializeze cu cei din jur.
1098
În concluzie, manualele digitale sunt o resursă educaţională modernă ca rezultat al imaginaţiei,

iniţiativelor, experimentelor şi promovărilor, cercetării şi dezvoltării noilor tehnologii în educaţie, în
procesele sistemului de învăţământ.
Orice schimbare/ modificare indiferent în ce domeniu provoacă reacții pro și contra. Încă nu
suntem atat de deschisi la nou pe cât ne-am dori, dar până la urmă contradicțiile sociale inspiră
normalitatea unui popor și una dintre aceste contradicții o reprezintă introducerea manualelor digitale în
școli.
Bibliografie:
1. http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_37970/Manualele-scolare-electronice-un-lux-sau-o-
necesitate-pentru-elevi.html
2. http://ancatirca.blogspot.ro/2013/05/manualele-digitale-pro-si-contra.html
3. http://www.monitorulcj.ro/educatie/34748-manualele-digitale-forteaza-elevii-sa-petreaca-mai-
mult-timp-pe-calculator#sthash.B4VEYSTe.dpb
1099
IMPORTANŢA EVALUĂRII INIŢIALE

Metode şi tehnici
Prof. Nicolae Elena-Claudia,

Şcoala Gimnazială Tălpaş, limba engleză, clasele V-VIII
Evaluarea rezultatelor constituie parte integrantă a procesului de predare-învăţare, fiind menită să

ofere atât elevilor cât şi profesorului o imagine destul de clară a gradului de însuşire al cunoştinţelor
predate.
În funcţie de momentul şi modul în care se integrează evaluarea în procesul de învăţământ aceasta

poate fi iniţială, formativă/continuă şi sumativă. În continuare vom discuta despre evaluarea iniţială,
precum şi metodele şi tehnicile folosite pentru a oferi cadrului didactic o imagine cât mai amplă şi mai
clară asupra cunoştinţelor elevilor.
Scopul principal al evaluării iniţiale este acela de a oferi profesorului informaţii despre nivelul
clasei/grupei, iar elevilor informaţii despre gradul de însuşire al cunoştinţelor predate anterior. În ceea ce
priveşte limbile străine, evaluarea iniţială este cea care oferă profesorului posibilitatea de a elabora o
strategie de predare eficientă iar pentru aceasta, cadrul didactic trebuie să evalueze nivelul relativ cât şi
competenţele generale ale clasei.
Pentru a putea face acest lucru testarea trebuie să cuprindă anumite trăsături, cum ar fi: să ofere
posibilitatea de a-i diferenţia pe elevi între ei, în perspectivă urmând a fi grupaţi în funcţie de nivelul şi
competenţele lor precum şi de posibilitatea lor de a-şi însuşi cunoştinţele, să ofere o bună prognoză a
modului în care elevii vor putea să asimileze informaţiile ce urmează a fi studiate în cadrul noului nivel
şcolar, să cuprindă itemi obiectivi (ce pot testa cel mai uşor şi eficient deprinderile de citire, vocabular şi
gramatică), etc; deprinderile de vorbire şi ascultare, dar şi cele de scriere sunt în general evitate în cadrul
testării iniţiale, întrucât necesită un timp mai îndelungat de evaluare.
O altă trăsătură importantă a testării iniţiale este aceea de a nu crea un mediu ostil de învăţare,
scopul testării fiind acela de a oferi un sprijin, de a ghida profesorul în activitatea sa, şi nu acela de a nota
elevul, de a da o valoare numerică cunoştinţelor sale, profesorul fiind cel care trebuie să precizeze acest
lucru încă din faza anterioară testării.
În ceea ce priveşte metodele şi tehnicile folosite în cadrul testării iniţiale, cele mai eficiente şi usor
de testat sunt probele scrise care să evalueze, aşa cum am precizat mai sus, deprinderile de gramatică,
vocabular şi citire/înţelegere. Câteva exemple pot fi: exerciţii de tipul alege varianta corectă, completează
cu forma corectă a verbului, pune cuvintele în ordinea corectă, itemi de tipul adevărat/fals, etc.
Pentru ca evaluarea iniţială să fie una productivă, elevii trebuie să înţeleagă importanţa acestei etape
menite să faciliteze procesul de predare-învăţare, ea oferind atât profesorului cât şi elevilor posibilitatea
de a avea o imagine cât mai clară a situaţiei existente şi a planifica într-un mod eficient demersul
pedagogic următor.
1100
ȘCOALA MEA ȘI FACTORII DECIZIONALI
Nicolae Georgeta
apartenenţa etnică ...
Comunitatea locală a fost învestită cu dreptul și responsabilitatea de a se autoadministra sub aspectul

resurselor locale și al priorităților, al gestionării problemelor educative în diverse moduri. Există școli
deschise și școli închise față de comunitate, iar efectele acestei atitudini sunt resimțite în primul rând de
profesorii care deleagă parțial sau preiau întru totul responsabilitatea formării pentru viață a copiilor, apoi
de elevii care sunt expuși sau nu stimulărilor complexe de tip educativ-societal, dar și de părinții care își
văd contribuția valorizată sau respinsă de către școală.
 Părinții trebuie încurajați și abilitați să preia o parte tot mai însemnată a responsabilităților care
privesc decizia prin consultarea, administrarea, construirea unui lobby omogen pe lângă terțe părți
pentru interesele școlii și ale beneficiarilor ei.
 Centrul vital al unei comunități se poate muta în școală, ca punct de întâlnire a mediului academic cu
piața forței de muncă, a influențelor educative formală cu cele nonformale și informale. Rolul central
 Relațiile de colaborare dintre profesori și părinți întăresc identitatea școlii și sporesc prestigiul
instituțional și personal al celor implicați, dau un sens de utilitate timpului petrecut împreună și
deschid perspectiva unor preocupări informale cu valoare formativă.
 Ambele au de câștigat dacă sunt vizibile în comunitate în special dacă își atrag colaborarea unor
parteneri de tip asociații profesionale, organizații nonguvernamentale, celebrități locale. Profesorii îi
pot învăța pe părinți cum să se implice mai eficient în educația copilului (comunicare, program,
aspecte metodologice), pornind de la premisa că părinții vor să ajute, dar nu întotdeauna știu cum.
 Echipa de conducere a școlii trebuie să aibă o preocupare constantă pentru elaborarea și actualizarea
unui plan de marketing care să evidențieze rolul școlii în dezvoltarea academică, socială, emoțională,
cuantificabile (număr de absolvenți, performanțe, integrare în muncă sau în alte structuri de
 Mesajul transmis comunității locale trebuie să fie consistent, să provină din mai multe surse și să
 Transmiterea regulată a veștilor pozitive despre școală către toți agenții instituționali (sponsori,
materiale promoționale, produse ale activității elevilor școlii (intervenții în media, întruniri,
festivități), să se realizeze proiecte comunitare în care să fie implicați elevii. Pagina web și
revista școlii au de asemenea un rol important în promovarea imaginii școlii în comunitate.

cultură şi instruire , apartenenţa etnică sau politică etc. Formarea imaginii unei organizatii se poate
1101
realiza aplicând o anumită ,, politică’’ , ce ţine pe de o parte de stilul managerial al conducătorului

organizaţiei şi pe de altă parte de activitatea desfăşurată de angajaţi .
Imaginea organizaţiei poate fi gestionată :
 Să faci lucruri bune, în sensul practicării unui management extrem de performant .
 Să desfăşori o activitate profesională de relaţii publice prin care să obţii încrederea , simpatia ,
 Să desfăşori o agresivă campanie publicitară.
 Sa foloseşti sponsorizarea ;
 Să angajezi un personal foarte bine pregătit , motivat şi ataşat obiectivelor organizatiei.
 Să întreţii foarte bune relaţii cu mijloacele de informare în masă.

Pentru realizarea unei promovări de imagine eficiente, se vor urmări :
 reliefarea rolului instituţiei educative , care va scoate în evidenţă:
 trăsăturile definitorii ale instituţiei educaţionale;

 locul şi rolul în sistemul educaţional;
 tradiţiile şi realizările instituţiei;
 aprecierea făcută de sistem şi comunitate ;
 interacţiunile educaţionale cu alte instituţii;
 avantajele oferite elevilor;
 perspectivele medii şi lungi ale instituţiei.
 reliefarea activităţii instituţiei educative:
 evidenţierea activităţilor specifice instituţiei;

 activităţile extraşcolare;
 programe şi proiecte ale instituţiei;
 activităţi în folosul angajaţilor;
 activităţi în folosul comunităţii.
 reliefarea rolului angajaţilor :
 rolul membrilor marcanţi ai instituţiei;

 drepturile şi obligaţiile angajaţilor;
 profesionalismul;
 competenţa;
 onestitatea;
 contribuţii importante la realizarea scopului instituţiei şi ale angajaţilor;
 participarea angajaţilor la manifestări educaţionale şi ştiinţifice locale , naţionale şi
internaţionale;
 rezultate de prestigiu ale angajaţilor.
 reliefarea evenimentelor importante în viaţa instituţiei sau la care participă instituţia pe plan local ,
1102
,,Împreună pentru o lume mai curată,,
Prof. Nicolae Georgeta

Grădiniţa cu P. P. nr. 48 Brăila
stabilesc între unităţile de învăţământ şi diferitele segmente ale societăţii. Necesitatea si importanta
variat.
Educatoarea este cea care trebuie sa initieze, sa conceapa, sa structureze pertinent si corect
Coordonatele actuale ale vieţii cotidiene impun abordarea în grădiniţă şi în şcoală, alături de alte
elemente de educaţie, şi probleme legate de educaţia pentru calitatea mediului înconjurător. Astfel se
evidenţiază prioritatea majoră a noastră, a tuturor, de a cunoaşte , proteja şi conserva mediul de viaţă,
conservarea naturii devenind eficientă şi reală numai atunci când aceasta face parte integrantă din
filosofia şi comportamentul nostru.
Aprofundând cunoştinţele copiilor şi chiar şi pe ale noastre, ale cadrelor didactice, şi acţionând cu
mai multă înţelepciune, putem asigura pentru înşine şi pentru posteritate condiţii de viaţă mai bune într-un
mediu înconjurător mai bine adaptat la nevoile şi aspiraţiile umanităţii. Apărarea şi îmbunătăţirea
mediului înconjurător, pentru generaţiile prezente şi viitoare au devenit un obiectiv primordial al
oamenilor, o sarcină a cărei realizare va trebui să fie coordonată şi armonizată cu realizarea obiectivelor
fundamentale, stabilite deja, de pace şi dezvoltare economică şi socială în întreaga lume.
Prin derularea acţiunilor de educaţie ecologică urmărim conştientizarea pericolului intervenţiilor
abuzive ale omului în natură şi orientarea cadrelor didactice, a copiilor, a părinţilor şi a comunităţii locale
spre formarea unor atitudini şi deprinderi pozitive în domeniul protecţiei mediului.
În cadrul unei întâlniri cu părinţii le-am adresat acestora următoarea întrebare: consideraţi că nu
putem face nimic pentru a proteja mediul înconjurăror? Discuţiile au condus spre un singur aspect –
atitudinea noastră contează şi chiar se poate schimba şi atitudinea oamenilor faţă de mediul înconjurător.
Am identificat cu ajutorul partenerilor noştri – părinţii – câteva direcţii de acţiune în favoarea mediului
înconjurător, preşcolarii urmând să participe şi ei la acţiunile noastre.
Primul pas făcut spre protecţia mediului l-am făcut colectând deşeurile de hârtie periodic, grădiniţa
noastră făcând parte din proiectul ,,Şcoala pentru o Românie Verde,, prilej cu care s-a început selectarea
deşeurilor pe categorii. În familie, preşcolarii au început să se obişnuiască cu modul selectiv al
deşeurilor,acţiunea de separare a devenit treptat o practică îndrăgită de micuţi. Totodată, preşcolarii au
fost deprinşi să nu arunce ambalajele diverselor produse decât în locurile special amenajate. Murdăria
înseamnă poluare, poluarea înseamnă un mediu mai puţin prietenos, deci locuri unde nu putem să ne
simţim bine.
Un alt proiect care a cunoscut un viu interes este ,,ECOTIC BAT,,colectare de baterii, acumulatori
portabili. Preşcolarii au adunat bateriile consumate şi le-au predat în grădiniţă, în căsuţa specială.
1103
Şi dacă am învăţat să protejăm mediul înconjurător, am decis să fim inventivi, ne-am confecţionat
costume din materiale reciclabile.
1104
NICOLAE MARIANA
ȘCOALA GIMNAZIALĂ URZICA, OLT
Educaţia, ca proces orientat spre împlinirea spirituală a fiinţei şi a societăţii, propune o desfăşurare
concretă, presupune participare, trăire, comunicare între indivizi concreţi, presupune o cunoaştere
profundă a evoluţiilor ce au avut loc în ultima perioadă.
A educa înseamnă a adapta copilul la mediul social adult ținând seama de natura sa proprie, de
posibilitățile individuale de asimilare, înseamnă a face apel la mijloacele, metodele și procedeele care
corespund trebuințelor, interesului personal al copilului. Adevărata educație concepe copilul ca pe o
entitate vitală, ca pe o valoare în sine, nu ca pe un mecanism inert, declanșat de un sistem extern. A
educa înseamnă a forma un copil până ce ajunge om. Primind sprijinul educatorului, copilul este în stare
să adauge ceva nou la tipul uman obișnuit.
Cei doi piloni de rezistenţă ai educaţiei sunt şcoala şi familia, iar între aceştia şi comunitatea, mediul
extraşcolar şi extrafamilial, activează elevul, obiect şi subiect al educaţiei.
Promovarea imaginii unităţii noastre şcolare reprezintă o prioritate și o bună colaborare între cei doi
factori educaţionali: școală-familie. Pentru a reuși, o instituție educațională are nevoie să se adapteze
corespunzător mediului complex și în continuă schimbare.
Propunerea de activități pentru formarea și promovarea imaginii școlii în anul școlar curent, a fost
următoarea:
- transmiterea în spaţiul virtual a informaţiilor şi fotografiilor privind baza materială şi programele de

dezvoltare, oferta educaţională, activităţi ce urmează a fi derulate, rezultatele școlarilor, proiecte
educaționale derulate.
- promovarea imaginii instituţionale şi a ofertei educaţionale pe pagina web a școlii.
- popularizarea ofertei educaționale propusă pentru anul școlar 2017-2018.
În acest an școlar la școala noastră am desfășurat o serie de activități care să promoveze imaginea școlii,
activități la care au participat părinții elevilor, cadrele didactice din unitate.
Dintre activitățile desfășurate până în acest moment amintesc pe următoarele: Ziua Mondială a
Educației, Halloween, 1Decembrie, Serbarea de Craciun. Toate activităţile instituţiei au loc şi sunt
dependente de mediul exterior. Managerii instituţiilor au nevoie să înteleagă importanţa mediului şi a
schimbarilor care se produc şi modul cum pot afecta succesul sau chiar supravieţuirea instituţiei.
Dintre activitățile amintite mai sus, am ales să o descriu pe cea la care elevii clasei mele au
îndrăgit-o cel mai mult, Ziua Mondială a Educației.
Se spune că „un dascăl bun echivalează cu un noroc în viață.” Învățarea școlară pune bazele
învățării pe durata întregii vieți.
Rolul cadrului didactic este de a crea un climat
școlar pozitiv, o relație de tip democratic, în care
nota caracteristică o constituie cooperarea și
pateneriatul între cele două componente ale actului
educațional .
În 1994, UNESCO a inaugurat prima ZI
MONDIALĂ EDUCATORILOR, pentru a
comemora semnarea, în 1996, a recomandării
făcute de UNESCO și ORGANIZAȚIA
INTERNAȚIONALĂ A MUNCII privind
condițiile de muncă ale personalului didactic.
Pe 5 Octombrie,în întreaga lume, se sărbătorește
Ziua Mondială a Educației.
1105
Evenimentul ține să ne reamintească faptul că o educație de calitate reprezintă cheia unei reușite
profesionale. În contextual sărbătoririi Zilei Mondiale a Educației, elevii și părinții vor discuta despre
drepturile copilului referitoare la educație.
Vor reuși astfel să realizează legătura dintre drepturi și responsabilități precum și efectele benefice pe
care le poate avea educația eficientă asupra copiilor, dar și desene realizate pe această
temă.
La finalul activității am realizat o expoziție cu lucrările elevilor , dar și un film/colaj foto cu secvențe din
activitatea derulată.
Această activitate am promovat-o prin prezentarea proiectului în cadrul Comisiei metodice a

învățătorilior, publicarea proiectului pe site-ul școlii, realizarea unui film/colaj foto și expunerea
activității pe rețele de socializare, dar și pe holul școlii. Participarea directă a părinților în număr mare ne-
a bucurat și pe viitor vom mai realiza astfel de activități.
1106
CLUBUL EUROPEAN DE LA LICEUL TEHNOLOGIC SPECIAL

„REGINA ELISABETA” DIN BUCUREȘTI
Nicolaidi Cătălin
Liceul tehnologic Special „Regina Elisabeta” București
Odată cu integrarea României în Uniune Europeană, Centrul Şcolar „Regina Elisabeta” a înţeles
necesitatea de a promova valorile europene. Respectându-ne valorile şi tradiţiile, am ales şi calea
europeană.
În anul 2011, Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti, a relansat sub o formă foarte
dinamică Proiectul Clubul European. Centrul Şcolar „Regina Elisabeta" s-a înscris în acest proiect.
Clubul European este un spațiu de formare, comunicare, informare, deschidere culturală, întâlnire
și integrare a valorilor europene. Clubul European urmărește educația pentru o cetățenie europeană,
promovează toleranța, solidaritatea și egalitatea, pluralismul european, protecția mediului și a
patrimoniului național în context european.
Proiectul Club European urmărește ridicarea standardelor calitative ale educației formale,
informale și non-formale prin stimularea și potențarea competențelor cheie ale educabililor în
învățământul preuniversitar.
Pornit cu paşi mărunţi, acest proiect a fascinat pur şi simplu elevii de la Centrul Şcolar „Regina
Elisabeta” şi în câteva luni, a devenit un adevărat succes.
Activităţi ca Hai-hui prin Europa – în care sunt organizate călătorii virtuale prin Europa, Cercul de
Istorie a Uniunii Europene – în care Uniunea Europeană este analizată sub diverse aspecte sunt
desfăşurate lunar sau activităţi unice cum au fost Ziua Literaturii Europene, Dragostea la zero grade, The
Play Day, Ziua filmului european sau mini-proiectul de fotografie Colţ de frumuseţe urbană desfăşurat în
colaborare cu alte licee, au făcut ca pe lângă promovarea educaţiei sub diversele sale aspecte să scoată la
iveală şi reala dorinţă a elevilor de a se implica in promovarea valorilor europene şi a tradiţiei şi istoriei
noastre.
Beneficiind de un corp profesoral pregătit în acest domeniu, de reala dorinţă a elevilor de a se

implica şi a dobândi valori şi atitudini care să îi pregătească pentru o cetăţenie activă, Clubul European
din Centrul Şcolar „Regina Elisabeta” este pregătit pentru acţiunii mai vaste care să promoveze imaginea
şi valorile europene şi, deci, implicit istoria şi frumoasele tradiţii româneşti.
1107
ORA DE NET LA COLEGIUL NAȚIONAL „EMIL RACOVIȚĂ”
Consilier școlar Silvia NICOLESCU

C. M. B. R. A. E. - C. N. „Emil Racoviță”
„Ora de net” este un program european care promovează utilizarea creativă, utilă și sigură a
internetului de către copii, inițiat de Organizația Salvați Copiii și desfășurat la nivelul Colegiului Național
„Emil Racoviță” de profesorul consilier, în colaborare cu diriginții claselor a V-a A, a VIII-a B și a IX-a
B, în luna noiembrie 2017.
În calitate de Facilitator Ora de Net pentru derularea activității a fost nevoie să creez un mediu
sigur bazat pe experimentare, explorare și limbaj accesibil și adaptat nivelului copiilor. În conformitate cu
recomandările echipei Salvați Copiii, am abordat acest context nu dintr-un rol de expert, ci ca o persoană
care învață împreună cu copiii și de la ei, care sprijină fiecare participant să participe la discuții, să
înțeleagă, să analizeze situațiile propuse, să își spună părerea și să contribuie la activitățile de grup.
Contextele de învățare experiențiale propuse au avut o abordare holistică incluzând experiențele, emoțiile,
percepțiile, valorile, atitudinile, comportamentele și aspirațiile copiilor și ale facilitatorilor. Acest mod de
a privi lucrurile, repetat suficient, poate deveni un fel de a fi care este congruent cu viața de zi cu zi a
facilitatorului și a participanților.
Activitățile Ora de Net sunt recomandate pentru a fi implementate cu întregul colectiv al clasei
pentru a stimula lucrul în echipă, colaborarea și a modela ce înseamnă respectarea drepturilor copiilor și
atitudinea incluzivă. A fost deosebit de importantă implicarea activă a tuturor participanților. Lucrul în
perechi, în grupuri mici și invitația să continue să reflecteze acasă au fostt câteva dintre metodele prin
care ne-am asigurat că fiecare trece printr-un proces de învățare asumat. Scopul acestei activități de
consultare a fost acela de a contribui la crearea unei înțelegeri mai clare a experiențelor copiilor români
legate de folosirea Internetului și care este percepția lor cu privire la atitudinea adulților din viața lor față
de acest aspect. Obiectivele urmărite au fost:
 copiii să cunoască cel puțin 7 drepturi și obligații care decurg din ele care trebuie respectate inclusiv
în mediul online;
 copiii să identifice minim 7 propuneri de măsuri care pot fi luate de adulții responsabili de educația
lor pentru a acoperi nevoile lor;
 facilitatorulul Ora de Net și copiii să identifie și să planifice cel puțin o modalitate prin care pot folosi
Internetul într-un mod creativ, util și sigur în procesul de învățare.
Activitățile desfășurate la cele trei clase au reflectat în foarte mare măsură planul inițial, stabilit de
echipa Salvați Copiii, iar obiectivele au fost atinse integral. Elevii clasei a V-a s-au implicat activ în toate
sesiunile și, cu toate că au dat semne de oboseală după prima oră, noutatea abordării, interactivitatea,
interesul față de tematica activității și ideea că părerile lor contează pentru noi au fost principalii factori
care i-au ținut în sarcină. Ei au făcut afirmații de genul: „Aș fi vrut să fie și părinții mei aici, poate
înțelegeau, în sfârșit, că poți fi respectat într-un joc de strategie, dacă găsești soluții potrivite pentru a
câștiga echipa ta” (Daniel, 11 ani); „Acum sunt mai conștient de responsabilitățile pe care le am în mediul
online, deoarece numai așa îmi vor fi respectate drepturile” (Dragoș, 11 ani); „Uraaaaa! Am învățat și
sunt ambasador al drepturilor copiilor în mediul online!” (Andrei, 11 ani); „Dacă ar fi aici coordonatorii
Salvați Copiii, le-aș spune că datorită lor am curajul să-i spun tatei că noile tehnologii mă vor ajuta să am
succes și că nu sunt atât de periculoase cum spune el” (Sara, 11 ani). Și la clasa a VIII-a elevii s-au
implicat activ în toate activitățile, dar au afirmat că Sesiunea 3 a fost „cea mai provocatoare, pentru că
este destul de greu la vârsta noastră să vorbim cu adulții” (Catinca - 15 ani). „Dacă ar fi aici coordonatorii
Salvați Copiii, le-aș mulțumi pentru inițiativă și pentru faptul că sunt de partea noastră” (Vlad - 14 ani). În
sfârșit, la clasa a IX-a participarea copiilor a fost activă și au manifestat o atitudine pozitivă față de
activitate. Toate sesiunile li s-au părut atractive, iar coordonatorilor Salvați Copiii le-ar spune că „sunt
recunoscuți pentru munca lor și îmi exprim respectul pentru toate inițiativele cu care vin în sprijinul
1108
copiilor” (Diana - 15 ani). Autoritățile ar trebui „să închidă conturile oamenilor care agresează copiii pe
Internet” (Maria - 15 ani), iar „părinții trebuie să-și supravegheze mai atent copiii” (Ana-Maria - 14 ani).
La sfărșitul activităților elevii au formulat o serie de recomandări pentru părinți, profesori,
autorități, jurnaliști și companii care dezvoltă produse accesibile pentru copii, pornind de la premisa că,
într-o lume ideală, ei ar folosi Internetul creativ, util și sigur și adulții i-ar ajuta să învețe și ar lucra pentru
binele lor. A fost o experiență unică, am identificat și am înțeles imaginea copiilor asupra utilizării
Internetului și mi-a plăcut hotărârea cu care își apără drepturile și faptul că sunt conștienți de obligațiile
care derivă din acestea. Din punctul meu de vedere, cred că ar trebui abordată digitalizarea în educație la
toate disciplinele școlare. În felul acesta am avea șanse mult mai mari să-i învățăm pe copii cum să
folosească în mod creativ, util și sigur Internetul. A fost o experiență care m-a binedispus, echipa fiind
una de profesioniști, iar Ghidul facilitatorului, suportul programului foarte bine structurat și toate
materialele informative și jocurile de pe site mi-au facilitat coordonarea activității și îmi sunt de un real
folos în activitatea mea zilnică.
1109
Prof. Nicoleta Aura ALECSANDRESCU

Școala Gimnazială Nr. 2 Picior de Munte Boboci
Prof. Nicoleta Alina VLĂSCEANU
Școala Gimnazială Nr. 2 Picior de Munte Boboci
Nu zidurile fac o școală, ci spiritul ce domnește într-însa. Cuvintele acestea aparțin Majestății Sale
Regele Ferdinand I al României și ar putea să devină un crez al tuturor factorilor umani implicați în
procesul instructiv-educativ, preocupați de a face cunoscute (la nivel local, județean, național)
simbolurile, modelele, eroii, normele, valorile, ritualurile ce definesc unitatea de învățământ în care
lucrează, studiază, față de care nutresc anumite interese.
Imaginea unei școli se construiește, se transformă, adaptându-se tuturor schimbărilor sociale,

economice, educaționale, legislative, tehnologice, culturale, prin convergența politicilor manageriale și a
activităților desfășurate de personalul angajat al școlii, prin armonizarea obiectivelor urmărite.
Eficiența demersurilor de promovare a imaginii școlii sau a grădiniței depinde, în mare măsură, de
caracterul persuasiv al mesajului referitor la rolul instituției de învățământ, la diversitatea activităților
educative, la responsabilitățile personalului didactic și didactic auxiliar, la importanța implicării în
evenimente deosebite.
Se pot populariza informații referitoare la spațiile școlare, la rezultatele preșcolarilor/ elevilor la

diferite concursuri și olimpiade, la performanțele din cadrul evaluărilor naționale, la preocuparea cadrelor
didactice de a furniza educație de calitate copiilor, la baza didactico-materială. Mijloacele de comunicare
a veștilor constructive despre școală pot fi dintre cele mai creative, expresive, moderne: site-ul școlii,
articole apărute în diverse publicații, revista școlii, panouri informative (amplasate în unitatea de
învățământ, în primărie etc.), produse ale muncii elevilor așezate în locuri vizibile.
Valorificarea riguroasă, bine planificată și coordonată a acestor căi de relaționare cu mediul

extern școlii, conform unei proceduri, poate determina transformări în atitudinea părinților față de școală,
în nivelul de implicare a autorităților locale în viața școlii, precum și în rezultatele elevilor.
De o deosebită importanță în creșterea imaginii unității de învățământ rămân oferta educațională a

instituției, alături de spații educaționale sigure, primitoare, adaptate particularităților de vârstă și
individuale ale copiilor, toate acestea aflate sub atenta administrare a unor dascăli onești, competenți, cu
real tact pedagogic, dornici de a îndruma colectivele de preșcolari/ elevi pe calea reușitei școlare, într-o
atmosferă prietenoasă, propice desfășurării în condiții optime a procesului instructiv-educativ. De
asemenea, promovarea imaginii școlii conduce la atragerea de sponsori, la motivarea angajaților, la
încheierea unor parteneriate cu organizații nonguvernamentale, la colaborări cu asociații profesionale, la
îmbunătățirea relațiilor profesor-elev, elev-elev, școală-familie.
Echipa de conducere a școlii trebuie să manifeste preocupare constantă pentru strategia prin care
să fie exprimat specificul unității școlare, utilizând metodele și tehnicile adecvate, întâmpinând și
împlinind așteptările partenerilor educaționali.
Bibliografie:
1. Coman , Cristina , Relatii publice si mass-media, Iasi, Editura Polirom,2000
2. Drăgan,I. , Paradigme ale comunicării de masă, Editura Șansa, București, 1996
3. www.didactic.ro
1110
ACTIVITĂŢI DIDACTICE EXTRAŞCOLARE
NICOLIN MARINELA EUGENIA

Școala Gimnazială Crușeț
Profesor de istorie
În predarea-învățarea istoriei lecţia care are loc la clasă, conform programei şcolare, deţine un rol
principal. Dar disciplina istorie permite posibilitatea desfăşurării unor activităţi şi în afara clasei, activităţi
extraşcolare cum ar fi: cercul de istorie, excursia, vizita la muzee şi arhive, concursuri şi olimpiade
şcolare. Acest gen de activităţi sunt plăcute elevilor şi completează foarte bine noţiunile pe care aceştia le
dobândesc în cadrul orelor de istorie.
Cercul de istorie reprezintă o modalitate eficientă de a aprofunda programa şcolară desfăşurat în
afara orelor de curs, în interiorul şcolii şi se adresează elevilor care manifestă interes şi pasiune pentru
istorie. Profesorul de istorie este cel care coordonează activitatea cercului, care alege colectivul de elevi,
alături de care va încerca să atingă performanţa.
Metodologia înfiinţării şi desfăşurării activităţii didactico-ştiinţifice a unui cerc de istorie2 trebuie
respectată. Tematica este propusă de profesor sau de elevi, interesul acestora pentru anumite teme şi
activităţi fiind important în stabilirea tematicii cercului. Tot împreună aceştia stabilesc denumirea
cercului, elaborează statutul acestuia, stabilesc programul şi locul desfăşurării activităţilor. Statutul
cercului prevede activităţile, obligaţiile şi calitatea de participant, organele de conducere (preşedinte,
secretar). Activităţile cercului sunt notate în jurnalul cercului. Profesorul coordonează activitatea cercului
şi colaborează cu elevii în derularea unor activităţi ce au caracter educativ şi formativ.Activităţile
organizate în cadrul cercului de istorie pot fi: sesiuni, simpozioane cu comunicări de referate pe teme de
istorie, elaborarea de material didactice,planuri, hărţi istorice colecţii de documente, material arheologice,
organizare de expoziţii pe teme istorice, vizite la muzee, la obiective istorice, redactarea de reviste de
specialitate, organizarea unor întâlniri cu istorici, întocmirea de monografii ale şcolii, localităţii, ale unor
personalităţi istorice. Activităţile din cadrul cercului de istorie dezvoltă curiozitatea, cercetarea,
creativitatea.
Excursia este o activitate turistică, cu o durată limitată. Pe parcursul acestei elevul este turist, iar
profesorul de istorie, ghid. Pluridisciplinaritatea acestei activităţi este reflectată de modul direct, activ şi
conştient prin care elevii dobândesc noi cunoştinţe. Turismul şcolar dezvoltă gândirea creativă, respectul
faţă de obiectivele vizitate, patriotismul, formarea spiritului de echipă. În organizarea unei excursii,
profesorul trebuie să aibă în vedere mai mulţi factori: vremea, mijlocul de transport, itinerariul, obiective
ce pot fi vizitate.3
Exemplu: excursia istorică organizată la Plevna, pentru a cunoaşte în mod direct modul de
desfăşurare a operaţiunilor militare din timpul Războiului de Independenţă. Memorialul ridicat la Plevna
în memoria celor căzuţi în luptă acolo, o realizare artistică ce rivalizează cu Memorialul de la Borodino
(Moscova), ajută la consolidarea cunoştinţelor referitoare la înfrângerea trupelor otomane conduse de
Osman-paşa, înfrângere la care au contribuit şi armatele române conduse de principele Carol I şi la
altruismul de care a dat dovadă colonelul Cerchez atunci când a refuzat să primească sabia de la
conducătorul otoman, considerând că, de un asemenea gest trebuia să se bucure conducătorul oştilor
române în Balcani, principele Carol.
Vizita la muzeu. Muzeul este un partener de dialog şi şcoala conlucrează cu acesta. Vizita la
muzeu este pregătită în prealabil şi poate dura câteva ore sau o zi întreagă. Aceste vizite la muzeu au un
caracter instructiv şi reprezintă forme de activitate didactică organizate în afara clasei şi a şcolii, prin care
elevii dobândesc cunoştinţe, îşi adâncesc, consolidează şi sistematizează pe cele dobândite anterior, pe
baza perceperii directe a obiectelor şi fenomenelor în condiţiile lor naturale sau a unor urme sau
reproduceri ale acestora păstrate în muzeu.
2
D.Ionescu, Organizarea cercului de istorie cu elevii, în Studii şi articole de istorie, XXI, Bucureşti, 1973, p. 61-63.
3
C. Ciurcărescu, Zoe Adamuţ, Excursia şcolară, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1968.
1111
Vizita la arhivă este o formă de activitate didactică menită să aprofundeze şi să sistematizeze

cunoaşterea istoriei pe bază de documente scrise. Arhivele oferă elevilor posibilitatea cercetării directe a
evenimentelor, le stârneşte interesul pentru istorie, dezvoltă spiritul de observaţie, sporind la aprofundarea
şi valorificarea cunoştinţelor având valori educative.
Colaborarea cu arhiva se poate concretiza într-o serie de acţiuni ca vizite organizate în muzeele
sau sălile expoziţionale, vizite în depozitele arhivelor unde elevii pot vedea modul cum sunt conservate şi
evaluate documentele, întâlniri cu specialiştii (arhivişti). Spre exemplu, întâlnirile elevilor cu specialişti
din cadrul Arhivelor contribuie la îmbogăţirea cunoştinţelor lor cu privire la următoarele probleme: cum
se studiază şi se foloseşte un document, cum se alcătuieşte un studiu sau o lucrare ştiinţifică pe probleme
de istorie, care sunt metodele moderne de conservare a documentelor, cum se inventariază o arhivă, în ce
constă colaborarea dintre România şi alte ţări în problema de arhivistică, care sunt obligaţiile instituţiilor
creatoare de fonduri arhivistice în privinţa conservării acestora şi multe altele.
În vederea cunoaşterii eficienţei lecţiilor de istorie a românilor pot fi folosite colecţiile de
documente publicate de Arhivele Statului, de asemenea, se pot realiza mape tematice alcătuite din
xerografii după documente originale privind evenimente majore din istoria patriei.
Aceste documente, aflate în colecţiile cabinetului de istorie, deci la dispoziţia elevilor, integrate
organic în lecţii, conferă acestora eficienţă sporită atât din punct de vedere instructiv cât şi din punct de
vedere educativ.4
Prin vizitele la muzeu şi arhivă, profesorul le arată elevilor săi plăcerea de a redescoperi şi
reconstitui istoria altfel decât prin tradiţionala lecţie desfăşurată în sala de clasă.
4
Ion Ovidiu Pânişoară, Comunicarea eficientă. Metode de interacţiune eficientă, Editura Polirom, Iaşi, 1998, p.17.
1112
Formarea trăsăturilor morale pozitive la copiii preşcolari

prin intermediul poveştilor, povestirilor, povestirilor create
Prof. NICORUȚ ALEXANDRA
Morala este o formă a conştiinţei sociale care reflectă normele de comportare a oamenilor şi a
colectivităţilor. Educaţia morala trebuie începută încă din primii ani de viaţă ai copilului şi continuată,
apoi, sistematic, în tot cursul vieţii.
Nici un copil nu se naşte sincer, sociabil, conştiincios, harnic etc., ci toate acestea se dobândesc în
cursul procesului educaţional. Copilul nu este „tabula rasa" la naştere, ci el aduce cu sine o dispoziţie
generală de a-şi forma cele mai diverse atitudini în funcţie de experienţele pe care le va avea. Formarea
trăsăturilor morale este în strânsă legătură cu experienţa personală şi socială pe care copilul a acumulat-o
de la naştere şi în cursul întregii sale vieţi, în familie, în grădiniţă, în şcoală etc. Cu cât se exercită o
influenţă mai timpurie asupra copilului, cu atât se formează mai repede şi se întipăresc mai adânc atitudini
pozitive sau negative faţă de persoane, situaţii, evenimente. „Datorită plasticităţii sistemului său nervos,
pe de o parte, şi lipsei de maturitate, pe de altă parte, copilul este foarte receptiv la influenţele externe pe
care şi le însuşeşte, determinând atitudini proprii, mai ales că lumea în care trăieşte are, pentru el, un
pronunţat caracter emoţional.”(M. Ionescu, 2003, pag.47)
Rolul grădiniţei este de a nu lăsa copilul să se orienteze singur în multitudinea de fapte şi atitudini
ce se manifesta în jurul lui şi de a organiza o ambianţă potrivită, din care copilul să se alimenteze cu
impresii pozitive. Vârsta preşcolară constituie etapa în care copilul începe să înţeleagă realitatea încon-
jurătoare, începe să-şi însuşească părerile celor din jurul său (cu atât mai mult ale celor care-i fac
educaţia), criteriile de apreciere a faptelor. Preşcolarul are, prin urmare, toate posibilităţile de a-şi însuşi
în mod intuitiv şi practic câteva din cele mai importante norme morale.
Studiile recente în domeniul educaţiei arată că formarea caracterului a devenit prioritară, iar
însuşirea normelor morale ale eticii va trebui valorificată în toate tipurile de activităţi.
Povestirile au o deosebita valoare etica. Ele contribuie la formarea constiintei morale, a unor
trasaturi pozitive de vointa si caracter. Ch. Perrault, vorbind despre rolul educativ al basmelor pe care le-a
creat ca atata maiestrie, arata ca haina plina de vraja, de mistere si de farmec a basmului ajuta pe cei mici
sa-si insuseasca treptat notiunea de bine si de rau.
Copiii traiesc cu mare intensitate aventurile personajelor din povesti, se bucura cand acestea
depasesc obstacolele si se intristeaza cand au probleme, sunt tristi, chiar disperati cand personajul pozitiv
este in dificultate, sufera, si se insenineaza, fetisoara le straluceste de bucurie cand personajele iubite sunt
salvate sau gasesc o solutie isteata de a iesi din încurcătură.
Povestile au un mare impact asupra copiilor tocmai pentru ca apeleaza la sufletul lor, la
sentimentele lor, iar prin ele copiii invata sa reactioneze la ceea ce lumea inconjuratoare cere de la ei, dar
si sa-si formeze o atitudine corespunzatoare fata de binele si raul din aceasta lume, caci bunatatea, cinstea,
curatenia sufleteasca, marinimia sunt rasplatite totdeauna, chiar daca uneori mai tarziu.
În faţa unor situaţii noi copiii reacţionează diferit: unii calm, alţii violent, unii îşi exteriorizează
emoţiile, alţii şi le domină, unii sunt vioi, veseli, alţii melancolici, unii dau răspunsuri prompt, alţii îşi
exprimă mai greoi gândurile. Dau, aici, un exemplu care reflectă temeinicia afirmaţiei de mai sus. Pornind
de la conţinutul povestirii „Cum au fugit odată jucăriile de la un copi” de N. Stănculescu, le-am cerut
copiilor să motiveze hotărârea jucăriilor de a-l părăsi pe Petrişor. Nu le-a fost greu s-o facă, motivaţia a
fost cea reală: jucăriile l-au părăsit pe Petrişor pentru că se purta neglijent cu ele, le strica. I-am întrebat,
apoi, dacă există în grupă copii al căror nume, în anumite momente ale programului, ar putea fi înlocuit
cu numele Petrişor. Au răspuns afirmativ şi, de comun acord, am stabilit ca, pornind din acel moment, în
locul oricărei observaţii destinate vreunui copil neglijent cu jucăriile, să-i adresăm apelativul „Petrişor".
Reacţiile celor care au fost interpelaţi cu prenumele ce simboliza neglijenţa au fost diferite: unii erau
temporar şi uşor afectaţi, alţii erau puternic afectaţi şi încercau o disculpare. Dar, pornirea generală a fost
aceea de a manifesta atenţie, grijă în acţiunea cu jucăriile, cu orice fel de material, generată de dorinţa de
a înlătura orice posibilitate de asemănare cu un personaj negativ.
1113
Prin conţinutul etic al povestirilor: “Găinuşa cea moţată”, “Povestea măgăruşului încăpăţânat”,
“Căsuţa din oală”, “Greşeala Cuminţicăi”, “Supărarea Danielei”, etc. copiii au fost puşi în situaţia de a
reflecta asupra faptelor descrise şi din conţinutul lor şi-au însuşit anumite norme de conduită: să salute,
să mulţumească, să folosească cuvântul fermecat, să respecte regulile de circulaţie, să iubească şi să
ocrotească natura, să meargă frumos pe stradă, să nu fie obraznici, să respecte munca adulţilor şi a
colegilor.
Prin intermediul altor povesti cum sunt, „Manusa”, „Iepurele si ariciul”, „Ridichea uriasa”, copiii
au prilejul sa aprecieze frumusetea prieteniei, a ajutorului reciproc si a vietii in colectiv.
Dragostea nemarginita si grija parintilor fata de copii, bunatatea si sacrificiul lor, ajutorul si
dragostea intre sora si frate, bine subliniate in povestirile „Nuielusa de alun”, „Inima mamei”,
„Lebedele”, sensibilizeaza sufletul copiilor si-i fac sa traiasca mai intens aceste sentimente. Si alte
trasaturi morale ca: modestia si harnicia, necesitatea de a munci, dragostea de munca pot fi sesizate in
povestirile „Cei trei purcelusi”, „Fata babei si fata mosneagului”, „Cenusareasa”.
Zicătorile ca şi proverbele îşi au şi ele rolul lor, contribuie la educarea morală a preşcolarilor. In
cazul proverbelor funcţia educativă este realizată prin faptul că acestea spun în mod direct ce este bine şi
ce este rău în viaţă, în legătură cu activitatea omului, cu relaţiile dintre el şi colectivul în mijlocul căruia
trăieşte.
In cazul activităţilor desfăşurate cu copiii preşcolari se ivesc numeroase situaţii de a aplica în
special proverbele. De exemplu, când am spus povestea „Ciripel cel lacom” am arătat că lăcomia aduce
întotdeauna necazuri şi am folosit proverbele : „Unde mănâncă unul, pot mânca şi doi”.
Comportamentele negative sunt semnalate de regulă mai pregnant decât cele pozitive, pentru că
din rău omul învaţă mai mult decât din bine. Proverbe ca : “Până nu păţeşti nu te cuminţeşti” ; Capul face
capul trage ; “Ce ţie nu-ţi place altuia nu-i face” se folosesc foarte des la copiii care sunt neastâmpăraţi,
aleargă, cad şi se lovesc etc.
Bogăţia şi varietatea aspectelor de viaţa prezentate în poveşti, povestiri se adresează imaginaţiei
copilului, îi trezesc în suflet sentimente, trăiri, îl orientează spre a lua atitudine împotriva minciunii, a
laşităţii, a lenei, a egoismului, a grosolăniei, a încăpăţânării etc. Operând în judecăţile lui cu fapte
concrete, preşcolarul nu e capabil de generalizări mai importante, trăsăturile morale având un conţinut
intuitiv, legat de un eveniment sau de un fapt real. Aprecierea de sine presupune o experienţă mai amplă,
de aceea preşcolarul apreciază mai uşor şi cu mai multă obiectivitate atitudinea unui erou dintr-o poveste
sau a unui alt copil din grupă. Acesta este motivul pentru care am stabilit permanent o legătură între faptul
de viaţă şi întâmplarea similară din poveste, între personajul-simbol al unei calităţi morale şi
corespondenţii săi în realitatea imediat înconjurătoare a copilului.
Că trebuie să învingem răul prin bine este unul dintre acele adevăruri care par simple când le
exprimăm, deşi, în realitate nimic nu durează mai mult şi nu este mai complicat decât aflarea mijloacelor
adecvate pentru a izbuti. Este mult mai uşor de spus ce nu trebuie făcut, decât ceea ce trebuie să se facă
pentru a transforma, de exemplu, încăpăţânarea în forţă de caracter, şiretenia în înţelepciune, agitaţia în
spirit de iniţiativă. Acest lucru nu se poate produce decât dacă înţelegem că răul e aproape tot atât de
firesc şi inevitabil ca şi binele şi devine rău numai atunci când predomină în mod exclusiv.
BIBLIOGRAFIE:
1. Hancheş, L., (2003) – „Instruire diferenţiată. Aspecte moderne în elaborarea strategiilor

didactice”, Editura Eurostampa, Timişoara
2. Ionescu, M., - „Educaţia şi dinamica ei”, Ed. Tribuna Învăţământului, Bucureşti, 1998
3. Piaget, J., - „Judecata morală la copil”, în Pedagogia generală, Editura Facla, 1975
4. Varzari. E., Taiban, M., Manasia, V., Gheorghian E., (1971)- „Cunoasterea mediului inconjurator
si dezvoltarea vorbirii” – metodica, E.D.P., Bucuresti
5. www. didactic .ro
1114
700 ZILE DE ŞCOALĂ
Prof. Nicula Emilia

Şcoala Gimnazialã „Andrei Şaguna” Deva, Jud. Hunedoara
Fiecare copil este liber să îţi aleagă drumul pe care să urce spre muntele cunoaşterii.
Elevii clasei a IV-a D de la Şcoala Gimnazialã „Andrei Şaguna” Deva au ales Step by Step. Am ajuns
să adunăm 700 de zile de când păşim împreunã pe acest drum şi am sărbătorit aşa cum ne stă nouă bine.
După ce am citit mesajul lui Donald, mascota clasei, am prezentat colecţiile de 700 de obiecte, am
cântat, ne- am jucat şi am incheiat ziua cu o petrecere mult aşteptatã.
A fost o zi de neuitat şi aşteptăm cu nerăbdare să sărbătorim şi cele 800 de zile de şcoală viitoare.
Dorim să mulţumim părinţilor şi conducerii şcolii pentru că ne- au fost alături, ca de obicei.
Păşim cu entuziasm şi încredere în continuare, convinşi că, împreună vom reuşi să păstrăm prestigiul
şcolii pe înalte culmi!
1115
PROMOVARE IMAGINII UNITĂȚII ȘCOLARE
Prof. Niculae Ileana

Scoala Gimnaziala “ Barbu Catargiu” MAIA - Ialomita
- identificarea nevoilor, a intereselor , a obiectivelor si posibilitatilor publicurilor prioritare;

- planificarea si executarea campaniei intr-un mod sistematic;
- monitorizarea si evaluarea continua pentru a vedea ce functioneaza si unde trebuie facute eforturi
suplimentare;
- luarea in considerare a rolurilor complementare ale comunicarii interpersonale cu mass-media;
- selectia unor media potrivite pentru fiecare public prioritar.
pentru nesupunere.
Tinand cont de scopul si de obiectivele organizatiei, trebuie stabilite obiectivele programului de

Asteptarile de timp sau orarele pentru atingerea rezultatelor nu trebuie stabilite decat cu
Înainte de a planifica o campanie de promovare a imaginii scolii trebuie sa ai o descriere clara a
1116
Alegerea mijloacelor de comunicare in masa
Acest lucru depinde atat de publicul-tinta, cat si de mesajul pe care vrei sa-l transmiti si bineinteles
intrebari in selectarea unor media potrivite pentru un anumit mesaj ;
comunicare ?
raspunde la el ?
Alegerea mesajului: publicitate sau informare publica
economic.
Publicitatea are propriul ei spatiu si timp in media scrisa sau electronica. Deci publicitatea are un timp
sau spatiu pentru ca se plateste. O exceptie apare atunci cand media ofera timp si spatiu in zona lor de
publicitate organizatiilor nonprofit, pentru anunturi de interes general. Trei tipuri de publicitate sunt
folosite in practica de promovare a imaginii: promo, anunturile de interes public si publicitate cu
conotatie tematica.
Bibliografie
1. Coman, Cristina , Relatii publice si mass-media, Iasi, Editira Polirom,2000;
2. Dragan,I., Paradigme ale comunicarii de masa, Editura Sansa, Bucuresti, 1996;
3. Rus, Flavius Catalin, Introducere in stiinta comunicarii si a relatiilor publice,Iasi, Editura
Institutului European,2002;
4. Remus, Pricopie, Relatii publice,Curs suport
1117
Liceul Tehnologic de Servicii, Bistriţa
Prof. Georgeta Adriana Niculai
Oferta de servicii - foarte largă,

Alege-ţi meseria ţie dragă!
Fii hotărât şi vino, te inscrie,

De vrei să ai o bună meserie,
La un liceu ce-ţi poate oferi
Nivelul trei şi patru de meserii.
Liceul nostru este tehnologic,

Vei invăta aici – aşa e logic –
Ce-nseamn-o meserie pentru viaţă
Ce perspective ai deschise-n faţă.
Frizer, manichiuristă, coafor,

Nivelul trei – stilist de viitor!
Ferm, motivat, gândind cu optimism

Calificat devii şi în turism:
Nivelul trei, ca ospătar bonom,
Apoi tehnicianul gastronom.
Liceul Tehnologic de Servicii Bistriţa este continuatorul unei şcoli cu mari tradiţii în pregătirea
profesională pe domeniul servicii şi anume GRUPUL ŞCOLAR DE COOPERAŢIE BISTRIŢA, înfiinţat
în 1956. Pe parcursul anilor, şcoala şi-a păstrat domeniul de pregătire, dar a cunoscut diverse modificări
de titulatură cauzate de reformarea învăţământului. Până în anul 1990, şcoala a funcţionat cu clase de
ucenici, învăţământ profesional şi clase de liceu. Începând cu anul 1990, pe lângă aceste clase, s-au
format şi clase de învăţământ postliceal cu pregătire în marketing şi finanţe-contabilitate. Aceste clase au
funcţionat până în anul 2005, după care s-a renunţat la ele din cauza trecerii învăţământului superior la
durata de 3 ani şi a facilităţilor care s-au creat în admiterea în învăţământul superior.
În prezent, unitatea noastră de învăţământ este un liceu tehnologic, profil servicii cu domeniile
pregătirii de bază: Turism şi alimentaţie şi Estetica şi igiena corpului omenesc. Din anul şcolar 2013-
2014, a fost autorizată provizoriu pentru domeniul Turism şi alimentaţie- calificarea Organizator
banqueting şi calificarea de nivel 3 avansat Asistent de gestiune în unităţile de alimentaţie. Aşadar, şcoala
oferă servicii de formare profesională de nivel 3 prin învăţământul profesional, de nivel 4, prin liceu
tehnologic, învăţământ de zi și de nivel 5, prin învățământ postliceal.
Școala dispune de un laborator de gastronomie, o sală pentru servirea consumatorilor și un atelier
pentru Frizerie-coafură-manichiură-pedichiură, toate acestea folosindu-se pentru instruirea practică
curentă a elevilor pe domeniile de activitate menționate mai sus. Instruirea teoretică are loc în 10 săli de
clasă, una dintre acestea fiind laboratorul de informatică. Trei săli de clasă sunt dotate cu videoproiectoare
fixe, acces la internet, astfel încât personalul didactic are posibilitatea de a lucra la clasă folosind tehnica
modernă în procesul de predare-învățare-evaluare.
Resursele umane de calitate reprezintă un alt atu al şcolii noastre. Beneficiem de personal calificat:
29 cadre didactice din care 21 titulari și 8 suplinitori calificați. Personalul didactic auxiliar este format din
3 persoane: secretar, administrator financiar și administrator de patrimoniu. Personalul nedidactic este în
număr de 3 persoane: un muncitor întreținere și două persoane îngrijitor. Numărul total de norme
aprobate pentru anul școlar 2017-2018 a fost de 36,387.
1118
Viziunea şcolii noastre este să oferim tinerilor din judeţul Bistriţa-Năsăud oportunităţi de educaţie
şi instruire de înaltă calitate, în deplină concordanţă cu cererea de pe piaţa forţei de muncă şi cu tendinţele
de dezvoltare ale agenţilor economici, contribuind în acest fel la creşterea calităţii vieţii şi a prosperităţii
economice.
Şcoala noastră oferă servicii de educaţie şi formare profesională pentru dobândirea unor
cunoştinte de specialitate şi legislaţie economică, formarea de abilităţi şi deprinderi în domeniul
serviciilor, formarea competenţelor pentru secolul XXI, utilizarea calculatorului, consolidarea
cunoştințelor în cel puţin o limbă modernă de circulaţie internaţională, astfel încât absolvenţii acestei
unităţi şcolare să poată opera responsabil cu legile economiei de piaţă. Scopul nostru este promovarea
unui învăţământ modern centrat pe elevi având la bază calitatea, performanţa, egalitatea şanselor şi
deschidere spre învăţarea pe tot parcursul vieţii.
Liceul Tehnologic de Servicii, Bistrita promovează un sistem de învățământ de calitate,
performant, echitabil și eficient, care se bazează pe valori europene, și prin implicarea comunității în
viața școlii. Prin încurajarea inițiativelor individuale și de grup, susținem un învățământ care vizează
egalitatea șanselor prin educație.
1119
O nouă generație – o altă educație… la Ștefulescu
Prof. înv. primar Niculete Mihaela Veronica

Șc. Gimn. „Alexandru Ștefulescu” Tg-Jiu, Gorj
Cine are menirea şi putinţa de a reînvia, peste timp, farmecul jocului şi al poveştilor copilăreşti? Cine
poate răspunde la întrebările fără sfârşit ce le frământă mintea şi sufletul celor ce au păşit cu sfială, într-o
toamnă caldă, pe poarta şcolii, pentru a descifra tainele cărţilor?
ŞCOALA – este locul sfinţit cu ştiinţă şi dragoste, care îndrumă omul către străfundurile sinelui,
mereu altul, mereu cu alte aspiraţii şi profunzimi de descoperit. Copilul, înconjurat de cărţi, intrat în
labirintul necunoscutului, începe decriptarea neştiutului, călăuzit cu dragoste şi răbdare de dascăli.
Ideea de şcoală aduce cu sine speranţa într-o lume nouă, mai bună. Aici, creativitatea se îmbină cu
frumosul, dreptatea cu exigenţa, aici se formează spiritul fiecăruia dintre noi. Între zidurile ei se ţese
povestea unui început şi al unui sfârşit de drum, povestea unei generaţii însetate de cunoaştere. Am
adunat laolaltă, profesionalismul, cumpătarea, talentul şi experienţa dascălilor cu entuziasmul şi
curiozitatea sufletelor inocente.
“Educația nu este umplerea unei găleți, ci aprinderea unui foc”, spunea William Butler Yeats. Cu
acest motto am pornit la drum, din nou… în Clasa Pregătitoare E… o nouă generație, o altă educație…
un drum nou pentru mine ca dascăl, un drum nou pentru elevii mei, care au lăsat în urmă grădinița și au
pășit timid pe porțile școlii, hotărâți să fie cei mai minunați școlari, să-și împlinească visele și să străbată
încrezători lungul drum al devenirii…
Și astfel, ne-am străduim împreună să învățăm litere și cifre, să descoperim tainele minunatelor cărți,
dar n-am uitat să ne jucăm. Am desenat, am decupat, am colorat și am obținut produse frumoase. Am
sărbătorit Ziua Educației, am marcat Ziua drepturilor omului, am participat cu desene la concursul propus
de Carrefour România, l-am întâmpinat cu bucurie pe Moș Crăciun și ne-am jucat cu voluntarii TEAM.
Și a fost doar începutul… povestea clasei I E a continuat… Ne-am împărtăşit reuşitele, am trăit cu
intensitate momentele de bucurie şi de tristeţe, ne-am apropiat, devenind prieteni, mai mult decât dascăli
şi elevi şi am format un colectiv unit, o familie.
2016–2017 - un nou an… o nouă poveste. Drumul nostru a continuat… Ne-am dat silinţa să învățăm
să scriem şi să socotim, să descoperim tainele manualelor, să ne purtăm frumos, să rezolvăm probleme la
matematică, dar şi în viaţă şi n-am uitat să ne ”jucăm”, bucurându-ne de fiecare sărbătoare. Am desenat,
am decupat, am colorat și am realizat produse frumoase. Am sărbătorit Ziua Educației, Hallowen-ul, am
participat din nou cu desene la concursul Carrefour, am plecat să colindăm de Crăciun și am obţinut
rezultate foarte bune la concursuri şcolare şi extraşcolare.
Suntem în clasa a II a acum și școala ne pare din ce în ce mai mult, o „redută” pe care cu siguranță o
vom cuceri împreună. Ne plac poveștile și descifrăm în continuare tainele matematicii. Ne dezvoltăm
armonios împreună și mergem înainte pe drumul ales.
Şi, ca să fim convingători, vă prezentăm câteva momente din activitățile noastre:
1120
1121
PROF. ÎNV. PREȘCOLAR NIKA AGOTA-

GRĂDINIȚA ZIZIN, JUD. BRAȘOV
„Eu sunt copilul. Tu ţii în mâinile tale destinul meu.
Tu determini, în cea mai mare măsură, dacă voi reuşi sau voi eşua în viată! Dă-mi, te rog, acele lucruri
care să mă îndrepte spre fericire. Educă-mă, te rog, ca să pot fi o binecuvântare pentru lume ! " (din
Child's Appels, Mamie Gepe Cole)
Grădinița este o instituție de educație care are rolul de a oferi sprijin

educativ atât pentru copii cât și pentru părinți. Actul educțional este condus
de cadre didactice cu experiență, preocupate mereu de introducerea în
activitatea educțională a metodelor și tehnicilor noi menite să țină treaz
interesul copiilor pentru activitățile desfășurate
Promovarea imaginii grădinitei noastre prin oferta educațională este
una din țintele proiectului de dezvoltare instituționala. Prin oferta educațională grădinița noastră dă
posibilitatea părinților să aleagă acivitățile opționale și extracurriculare la care doresc să participe copiii.
Activitățile extracurriculare au un conținut cultural artistic, spiritual, tehnico-aplicativ, sportive sau sunt
simple activități de joc sau de participare la viața și activitatea comunității locale. Aceste activități oferă
copiilor destindere, recreere, voie bună iar unora dintre ei posibilitatea unei afirmări și recunoaștere a
aptitudinilor. Aceste activități au caracter ocazional și iau forme foarte variate . Dintre activitațile
desfășurate în grădinița noastră amintesc doar câteva: Sărbătorirea zilei de naștere a unui copil;
Vizionarea în grup a unor spectacole, teatru de păpuși; Excursii, drumeții, plimbări; Participare la
concursuri locale, judetene, naționale și internationale avizate de MEN. Acest tip de activități îi
antrenează pe copii, îi apropie de grădiniță, îi determină să o îndrăgească și mai mult.
grădiniței cât și în curtea acesteia. În realizarea parteneriatelor sunt antrenați cei mai importanți factori în
actul educational: copiii, familia, grădinița și comunitatea locală, iar prezența sistematică a părinților și a
comunității în ,,viața grădiniței,, sporesc interesul pentru educarea integrală a copiilor. În toate tipurile de
activități în parteneriat , un factor important îl constituie climatul vieții de grup și al relației grădiniță-
familie- comunitate. Este necesar un climat stimulativ pentru fiecare, de încredere și prietenie, care să
facă posibilă comunicarea liberă. Unele activități au efecte imediate, pe plan cognitiv, emoțional,
relațional dar trebuie subliniat faptul că influența acestor activități nu se exprimă în activități singulare ci
prin sisteme de activități de diferite tipuri , într-o succesiune gradată. Motivația unor activități de
parteneriat este înțelegerea necesității de a integra grădinița în mediul comunitar ca partener egal și
consecvent în formarea viitorului cetățean. Proiectele educaționale realizate cu diferiți parteneri locali
sunt , de obicei foarte atractive, iar copiii participă activ și eficient la acestea. Pentru ca parteneriatele să
funcționeze este nevoie de respect încredere reciprocă , consens cu privire la scopurile acțiunii și
strategiilor de atingere a acestora și de asumarea în comun a drepturilor și responsabilităților.
În ceea ce priveşte activitatea pesonală depusă în scopul promovării imaginii unitătii de
învăţământ unde îmi desfăşor activitatea aş dori să amintesc câteva şi anume: proiecte educative iniţiate şi
derulate la nivelul unităţii şi în parteneriat cu alte unităţi de învăţământ locale, participarea ca parteneri în
diferite proiecte inițiate de colega din unitate şi nu numai. În acest an şcolar la grupa la care lucrez, grupa
combinată, am derulat următoarele proiecte educative : “Împreună pentru copiii nostri”- parteneriat cu
familia, “Focul, prieten sau dușman? ” –parteneriat cu pompierii, “Pas cu pas spre viața de școlar”-
parteneriat cu școala. Fiecare dintre ele sunt realizate prin implicarea părinţilor şi a comunităţii locale,
această implicare regăsinduse fie în sprijinul oferit pentru derularea activitaţilor, fie prin obţinerea
1122
finanţărilor extrabugetare necesare derulării acestor activităţi. Părinţii s-au dovedit a fi foarte interesaţi şi
încântaţi de aceste iniţiative laudabile. Alte proiecte educative în care suntem partenere sunt: “Evaluarea
în învățământul preuniversitar”-Editura Arabela, “Magia Sărbătorilor de Iarnă”-Editura D'Art. Prin toate
activitățile desfășurate în grădinița noastră se asigură un act educational de calitate care să contribuie la
formarea unei personalităti a copilului independente și creative, la formarea unor copii sănătoși , activi,
eficienți , cooperanți care să se adapteze ușor la regimul școlar și la orice situație în viață. ”Copilăria este
o călătorie lungă care abundă de dragoste, încredere și speranță” ( Geanina Lisandru)
1123
PROIECTELE ERASMUS+
- MODALITATE DE ÎMBUNĂTĂȚIRE A IMAGINII ȘCOLII-
Niță Oana - Școala Gimnazială Mănești,

structura Drăgăești-Pământeni, județul Dâmbovița
Proiectele din cadrul programului Erasmus + (program al Uniunii Europene) pot aduce o
contribuție majoră în îmbunătățirea imaginii unei instituții școlare, prin prisma avantajelor pe care acestea
le oferă. Fie că este vorba despre un proiect de mobilitate în cadrul Acțiunii Cheie 1, fie că este vorba
despre un parteneriat strategic în cadrul Acțiunii Cheie 2, acestea reprezintă o oportunitate de învățare
pentru toți cei implicați: cadre didactice, elevi și chiar părinți.
Proiectele europene aduc noi cunoştinţe, noi competențe (profesionale și de comunicare), transfer
de idei și bune practici, acces la documente autentice și metode didactice moderne, practicarea limbilor
străine în contexte reale, descoperirea culturilor altor țări. Acestea reprezintă o cale de acces către Europa,
iar o dimensiune europeană adusă instituției înseamnă ore mai atractive și moderne, un plus de interes din
partea elevilor, curiozitate și entuziasm, cooperare interinstituțională, calitate și progres.
Prin urmare, un proiect în cadrul programului Erasmus+ aduce, cu siguranță, noi viziuni într-o
instituție, o poate dezvolta și o poate ajuta să se remarce la nivel local, județean și chiar internațional.
Pornind de la nevoile sale și de la avantajele pe care programului Eramus+ le oferă, Școala

Gimnazială Mănești, din județul Dâmbovița, a inițiat proiectul ″Merg la școală, reușesc !″ (în cadrul
Acțiunii Cheie 1, Domeniul educație școlară, Apelul 2017), cu o durată de 20 de luni, care are ca scop
combaterea și prevenirea absenteismului și abandonului școlar.
Acesta a fost finanțat de către Comisia Europeană cu suma de 33630 euro pentru ca un număr de
16 cadre didactice de la ciclul primar și gimnazial să participe la cursuri de formare profesională în
străinătate, pe teme precum consolidarea relației școală-familie, îmbunătățirea managementului școlar,
inovare didactică și cursuri tematice referitoare la absenteism, urmând ca, la finalul mobilităților, fiecare
participant să aplice la clasă informațiile obținute și abilitățile dobândite, urmărindu-se în permanență
îndeplinirea scopului proiectului.
Până în prezent au fost realizate trei mobilități din cele cinci ale proiectului, la următoarele cursuri
de formare:
- "Inclusive teaching, family and social counseling for disadvantaged students and in order to prevent the
early dropout" (Vasto – Italia);
- ″Formation pour professeurs de français" (Lyon-Franța);
- ″School leadership in practice″ (Roma – Italia).
Au fost experiențe deosebite, în cadrul cărora cadrele didactice au dobândit noi cunoștințe, au
dezvoltat diferite abilități și au realizat un transfer de bune practici împreună cu ceilalți participanți la
cursuri, cadre didactice din Europa. Rezultatele obținute vor fi exploatate la nivelul școlii noastre pentru
creșterea gradului de atractivitate a orelor și, implicit, pentru creșterea motivației elevilor de a frecventa
constant școala.
Următoarele două mobilități vor avea loc în Portugalia și Italia, pentru participarea la cursuri
privind inovarea didactică (în domeniul științelor) și consolidarea relației școală-familie.
Recomand implicarea tuturor cadrelor didactice în proiectele Erasmus+ deoarece acestea

reprezintă o oportunitate pentru dezvoltarea profesională, transferul de bune practici la nivel internațional,
adăugarea unei dimensiuni europene instituției și pentru îmbunătățirea imaginii acesteia prin rezultatele
obținute.
1124
STRATEGII DE PROMOVARE A IMAGINII SCOLII
Material realizat de Prof. Inv. Primar Niţu Lizica

Şcoala Gimnazială Bumbeşti-Piţic, jud. Gorj
În condiţiile actuale, nici o organizaţie nu-şi permite să activeze fără a avea o perspectivă clară,
atât pe termen scurt cât şi pe termen lung, care să-i asigure subzistenţa, dar şi raţionalitatea, eficienţa în
condiţiile în care mediul ambiant devine tot mai complex şi mai dinamic.
Faţă de multiplele schimbări ce apar atât în micromediul cât şi în macromediul în care activează,
organizaţia trebuie să manifeste un anumit comportament, o anumită atitudine, ce se concretizează în
delimitarea direcţiilor strategice şi a modalităţilor practice de înfăptuire a acestora, şi se reflectă în
conţinutul politicii de marketing a organizaţiei.
Dacă luăm în considerare sfera activităţilor nelucrative, marketingul atrage tot mai mult şi interesul
şcolilor deoarece majoritatea se confrunta cu scăderea numărului de candidaţi; creşterea costurilor; şi cu
faptul că organizaţiile particulare (colegii) – concurenţa - apelează la marketing pentru atragerea
fondurilor şi elevilor; deci este evidentă necesitatea stabilirii pieţelor ţintă, a îmbunătăţirii tehnicilor de
comunicare şi promovare pentru a răspunde mai bine nevoilor şi cerintelor elevilor.
Marketingul în şcolile românesti pare să fie o noutate. Şcoala începe să sufere din cauza lipsei clienţilor
şi lipsei serviciilor educaţionale diversificate, ori acestea poate ar aduce şi ceva bani în perspectivă.
Cum putem folosi marketingul în acest scop? Cum analizăm piaţa şi cum ne construim un plan de
marketing? La ce ne folosesc toate acestea?
Realizarea unei strategii de marketing urmăreşte cunoaşterea cât mai exactă a pieţei muncii şi a nevoilor
beneficiarilor sistemelor de instruire, a nivelului lor de satisfacere, dar şi a competitorilor, a furnizorilor
de educaţie.
general.
Viziunea directorului de scoala
MARKETING
PRODUS PARINŢI/ELEVI PROMOVARE PREŢ PLASARE
Ce doresc? Sunt ei satisfacuti? Captivarea celor Se da valoare Este accesibila?
care doresc sa va banilor?
utilizeze serviciile
Strategia de Materiale/ literatură Comunicare interna Întretinerea Reţele Relaţii media
relaţii cu legaturilor cu
publicul mediul
Marketing şi promovare pentru şcoală
Sursa: Devlin Tim, Public Relations and marketing for Schools, Pitman Publishing, 1998
1125
În cadrul strategiei de promovare o instituţie de învăţământ adoptă strategii cu privire la:
Opinia publică generală ce se compune din categoriile de public general, care află pe diferite canale
(în special din presă, Internet, pliante, broşuri, luări de cuvânt ale personalităţilor) despre existenţa,
Mass-media. Publicul media include companiile media care desemnează ştiri şi opinii editoriale. Pot
fi publicaţii specifice, ziare, reviste de tip magazin, posturi de radio şi televiziune. Marketerii sunt foarte
Publicul local ce este compus din locuitorii din zona unde işi defăşoară activitatea şcoala. Ei pot fi
activi sau pasivi, în legătură cu activitatea organizaţiei. Pot fi de exemplu deranjaţi de gălăgia pe care o
2. Promovarea modelelor de bune practici – reprezintă o una dintre cele mai eficiente şi puţin
elevilor.

 valorificarea noilor tehnologii în direcţia procesării, esenţializării şi amplificării activităţii
 dezvoltarea unui sistem de autoinstruire eficientă, (auto)perfectibilă în diferite condiţii şi situaţii de
timp şi spaţiu;
 promovarea unei educaţii/instruiri individualizate în contextul (auto)evaluării formative/continue a
rezultatelor acţiunii didactice/educative care reflectă calitatea corelaţiei funcţional-structurale dintre
subiectul şi obiectul educaţiei;
 stimularea creativităţii „actorilor educaţiei”;
 antrenarea tuturor dimensiunilor educaţiei (intelectuală-morală-tehnologică-estetică-fizică) în
contextul unor acţiuni de instruire formală-nonformală-informală, integrate/integrabile în sensul
educaţiei permanente.
4.Stimularea implicării, a dialogului şi a democraţiei

Într-o şcoală un loc promordial îl ocupă menţinerea şi stimularea democraţiei prin diverse şedinţe la
care participă toate cadrele didactice ale şcoli respective. În timpul acestor şedinţe se doreşte să se obţină
anumite soluţii pentru problemele apărute. Găsirea de soluţii se face prin discuţii deschise – fiecare cadru
didactic este lăsat să îşi exprime liber opinia cu privire la problemele pe care Instituţia le întâmpină.
Stimularea dialogului se realizează prin participarea cadrelor didactice la diferite proiecte, conferinţe,
simpozioane etc, iar stimularea implicării personalului prin diverse activităţi şcolare şi extraşcolare
1126
Şcoala poate să îşi rezolve multe dintre problemele dificile cu care se confruntă colaborând cu
factori instituţionali locali care, într-un fel sau altul, sunt beneficiarii serviciilor educative oferite de
unităţile de învăţământ sau a caror activitate depinde de calitatea educaţiei oamenilor cu care lucrează.
în cazul grupurilor şcolare) prin elaborare de strategii separate:
Strategii de colaborare si comunicare cu familiile elevilor
Copiii ai căror părinţi se implică şi ţin o strânsă colaborare cu şcoala obţin performanţe, superioare.
Pe de altă parte, copiii din cămine şi cartiere considerate „defavorizate social” se confruntă cu probleme
sociale, care au efecte negative asupra reuşitelor lor educaţionale. Când părinţii colaborează cu profesorii
se obţin efecte benefice legate de atitudinile elevilor privind şcoala, temele, realizările şcolare şi
aspiraţiile şcolare. Implicarea părinţilor în educarea copiilor lor şi încurajarea studiilor superioare depinde
de părerea lor despre modul în care o persoană poate să îşi câstige un statut social satisfăcător.
Strategii de colaborare şi comunicare cu agenţii economici locali
Practicarea parteneriatului educativ dintre scolile publice şi agenţii economici locali există de mult
timp în lume. Modalităţile în care agenţii economici au înteles să sprijine şcolile au fost foarte diverse.
În unele locuri, agenţii economici au sponsorizat pregătirea directorilor de şcoli şi crearea unei bănci de
date care să permită conectarea şcolii la resursele informaţionale ale comunităţii locale. Alţii au
oferit consiliere profesională pentru elevi şi au furnizat şcolilor echipamente pentru laboratoare şi
calculatoare. Au fost sponsorizate programe care să permită reducerea numărului de elevi în sălile de
clasă sau au fost oferite profesorilor sponsorizări pentru participarea la diferite conferinţe sau mese rotunde
legate de perfecţionarea lor profesională. Au fost şi cazuri când s-au instalat telefoane în sălile de clasă,
astfel încât părinţii să poată comunica cu profesorii în mod direct. Unele companii private au oferit
elevilor posibilitatea de a utiliza, sâmbăta, laboratoarele firmei , sub supravegherea profesorilor de ştiinţe,
în cadrul unor lecţii care aveau nevoie de asemenea resurse.

1127
Rolul activităților extrașcolare

în promovarea imaginii școlii
prof. Elena-Mirela Nuțu

Colegiul Național „Ștefan cel Mare” Tg. Neamț
Trăim într-o perioadă în care imaginea a devenit un element important, nu putem să nu

recunoaștem acest lucru; ca profesori suntem automat judecați și în funcție de felul în care este văzută
școala la care lucrăm în comunitate, nu numai în funcție de rezultatele elevilor noștri la examene și
concursuri. Dincolo de unele criterii prevăzute în diverse metodologii ale unor instituții responsabile de
îndrumare și control în învățământ, imaginea unei școli în comunitate este influențată, în mare măsură, de
aspecte subiective.
Sigur că imaginea unei școli ține de tradiția acesteia, dar această tradiție trebuie să fie menținută
în memoria comunității, îmbogățită cu elemente adaptate la perioada contemporană și continuată. Pe de o
parte, imaginea unei instituții de învățământ trebuie să fie formată prin acțiunile conducerii, depinzând de
stilul managerial al acesteia, de modul în care directorul/directorii reușesc să promoveze aspectele
pozitive în comunitate; pe de altă parte, fiecare cadru didactic poate contribui la formarea și promovarea
imaginii școlii prin activitățile desfășurate.
Am considerat că, pe lângă rezultatele elevilor la examene și concursuri, o modalitate de a
promova imaginea școlii o reprezintă proiectele și activitățile extracurriculare și extrașcolare. Unul dintre
proiectele intrate în tradiția școlii noastre și așteptat an de an în oraș este Cursul festiv – Marșul
absolvenților; trebuie să fim conștienți de faptul că fiecare generație influențează, într-o anumită măsură,
destinul școlii; fiecare generație își are liderii ei, la fel cum are și codașii ei; an de an, ne luăm rămas bun
de la câte o promoție care rămâne unică și care vrea să-și marcheze despărțirea de școală într-un mod
festiv. De fiecare dată, proiectul are drept scop creșterea prestigiului școlii și promovarea imaginii
Colegiului Național „Ştefan cel Mare‟, prin evidențierea absolvenților care au avut rezultate deosebite pe
parcursul celor patru ani de liceu și prin înmânarea diplomei de absolvent într-un cadru festiv, fiecărui
elev. Defilarea elevilor, premergătoare cursului festiv, este așteptată și urmărită cu plăcere în fiecare an.
Un alt proiect care a devenit parte din tradiția școlii noastre este Balul Bobocilor, care are rolul de
a asigura o legătură între generații, o posibilitate de predare a ștafetei de la elevii claselor terminale, care
sunt organizatorii evenimentului către elevii claselor a IX-a, bobocii-debutanți. Balul Bobocilor ia forma
unui spectacol în care bobocii au ocazia să-și descopere și să-și arate talentul, să dovedească prezență de
spirit, stăpânire de sine, echilibru în gestionarea emoțiilor inerente evoluției pe scenă, în fața a
aproximativ 300 de spectatori. În acest an, tema propusă – Bal la teatru – a valorificat talentul actoricesc
al elevilor, care au fost puși în situația de a interpreta scene din piese de teatru românești. Dincolo de
1128
numeroasele și chinuitoarele ore de repetiție care au fost necesare pentru realizarea spectacolului, au
rămas prieteniile sincere, experiența de neuitat, spiritul de fair-play.
Este posibil ca unora astfel de activități să li se pară lipsite de importanță sau de seriozitate, dar ele
reprezintă o modalitate de a-i cunoaște pe elevi, de a-i mobiliza, de a-i determina să-și descopere anumite
abilități sau talente.
1129

prin intermediul activităților extracurriculare
Nina Mihai, prof. discipline economice

Liceul Tehnologic ”Barbu A. Știrbey”, Buftea, Ilfov
În etapa actuală, când competiția se manifestă în toate domeniile, școala trebuie să se adapteze
evoluției societății și să-și facă simțită prezența în comunitate. Astfel, nu este suficient ca managementul
școlii să se preocupe doar de latura intructiv-educativă a elevilor, ci trebuie să și promoveze rezultatele pe
care aceștia le obțin, să participe la viața socială, culturală, sportivă, civică a mediului în care
funcționează.
Cea mai facilă modalitate este cea a activităților extracurriculare. Principalul rol al acestora este acela
de a înlesni educația elevilor sub toate aspectele ei, dezvoltarea multilaterală a personalității lor. Dar, în
aceste situații, școala, prin elevii și cadrele sale didactice, va interacționa cu celelalte insituții, organisme,
asociații, organizații din proximitate.
Iată și câteva exemple concrete prin care elevii Liceului Tehnologic
”Barbu A. Știrbey”, filieră Tehnologică, profil Servicii, au promovat, la nivel județean și regional,
competențele profesionale dobândite:
Participarea la târguri ale firmelor de exercițiu, unde au obținut numeroase premii, apărând în
presa locală și județeană:
Participarea la acțiuni umanitare, cum ar fi colectarea și donarea de fructe și legume în cadrul SNAC;
Participarea la târgurile de oferte educaționale, cel mai bun prilej de a face cunoscută în comunitate
viața școlii din toate punctele de vedere;
Participarea la proiecte și programe educaționale, unul dintre ele fiind JOBS, program de orientare
școlară, lansat în țara noastră prin colaborarea Universității din Zurich, Elveția cu Ministerul Educației
Naționale, România, în cadrul căruia a avut loc și Competiția JOBS, în care elevii
s-au situat pe locul I în Regiunea București-Ilfov:
Și exemplele pot continua. Grija școlii este aceea de a diversifica implicarea elevilor, de a-i ajuta să
se manifeste în cât mai multe domenii și de a le asigura o cât mai mare vizibiltate în comunitate.
1130
ȘCOALA - A DOUA MEA CASĂ
Parteneriat cu ONG ,,RESTORE,, Brateiu, jud. Sibiu

NISTE DANIELA - SCOALA GIMNAZIALA ,,CORNEL REGMAN,, DANES
Trăim într-o lume în care siguranța este relativă, totul este într-o continuă mișcare, într-o continuă
schimbare, valorile sunt ignorate, principiile nu prea există si copiii sunt lipsiți de reper. Omul își dorește
să obțină multe într-un timp scurt și dacă se poate fără prea mult efort.
Tot mai des ne confruntăm cu problema abandonului școlar , cauzele acestuia fiind : climatul
familial defavorabil care poate ii împiedică de multe ori să învețe sau să își îndeplinească cu success
sarcinile școlare, părinții cu o situație financiară dificilă, copii care provin din familii dezbinate , copii
care aparțin etniei rrome și care după o anumită vârstă nu le mai permit copiilor să vină la școală pentru
că îi căsătoresc foarte devreme , repetenția care pentru unii înseamnă retragerea din viața școlara .
Rolul educației este acela de a oferi societății oameni cu caractere frumoase și cu personalități bine
conturate. Drept-urmare, cadrul didactic are datoria morală de a cunoaște copiii, de a-i ajuta să se
cunoască și să se autoevalueze , de a-i sprijini să devină ceea ce își doresc, constienți fiind de ceea ce sunt
in stare.
În cadrul școlii noastre există copii care sunt predispuși abandonului școlar. Acești copii provin din
familii cu o situație financiară precară, care nu le permite parinților procurarea celor necesare cursurilor .
Pentru prevenirea abandonului școlar si reducerea absenteismului, s-a găsit ca soluție parteneriatul
între instituția școlii și o organizație nonguvernamentală .
Proiectul își propune reducerea riscului de abandon școlar, deoarece mulți dintre acești copii au
impresia ca nu se pot ridica la nivelul așteptărilor școlii și au tendința de a renunța.
Proiectul educațional încheiat , are în vedere desfășurarea unor activități care să corespundă vârstei
beneficiarilor, evident în acord cu familia de origine.
Aceste activități presupun:
 activități instructiv-educative precum ajutor la efectuarea temelor, facilitarea relațiilor interpersonale ,
remedierea unor situații de învățare, dezvoltarea capacității de comunicare, formarea orizontului de
cunoaștere, formarea conduitei de joc individual si colectiv, a deprinderilor igienice si de autoservire și se
desfășoară în școală sub îndrumarea reprezentanților unui ONG și a profesorilor colaboratori;
 activități ludice precum activități de recreere – socializare, vizionare de spectacole, realizarea unor
serbări, spectacole pentru activități de tip fund-raising , coordonate de voluntarii ONG-ului;
 acestor activități li se adaugă: servirea mesei, asistență medicală, expertiză psihologică, orientare
profesională , inclusiv de asistență în reprezentarea lor pe lângă autoritățile administrației publice
( întocmirea dosarului de ajutor social , al dosarului de bursă socială ) ;
Proiectul educational “ Școala – a doua mea casă “ combină elementele educației pentru dezvoltare
personală , a drepturilor omului si pe cele ale educației ecologice . Proiectul se adresează unui număr de
75 de elevi din ciclul primar proveniți din mediul rural și care au dificultăți nu numai la nivelul pregătirii,
ci si la nivel financiar . Selecția acestor elevi se face in cadrul școlii , la începutul anului școlar , iar elevii
selectați vor beneficia si de activități extracurriculare în vederea unei bune integrări nu numai în școli ci
și în societate . Menționăm faptul că acești elevi provin din clase diferite , ei reunindu-se doar la
activitățile realizate de reprezentanții ONG-ului .
Proiectul se desfașoară în cadrul Școlii Gimnaziale “ Cornel Regman “ Danes – structura Seleuș , în
colaborare cu ONG –ul “ Restore “ din Brateiu , județul Sibiu și Primăria Daneș .
Având în vedere mediul socio-familial de proveniență al acestor elevi , activitățile din cadrul
proiectului sunt formulate astfel încât să acopere nu numai planul educațional ci și pe cel personal și
social .
Așadar , reducerea abandonului școlar , prin programul “ after school “ , se poate face fara costuri
mari , în condițiile asocierii a cel puțin două instituții si prin implicarea activă a partenerilor sociali
comunitari .
1131
Activitățile de tip after school vizează recuperarea decalajelor la nivelul cunoștințelor și

familiarizarea acestor elevi cu un climat educațional favorabil , astfel încât să privească școala nu ca pe o
obligație, ci ca pe o a doua casă .
1132
PARTENERIAT EDUCAŢIONAL
LUMEA PĂPUŞILOR VII
Prof. Nistor Andrada

Colegiul Tehnic de Construcții și Protecția Mediului Arad
2017-2018
COLEGIUL TEHNIC DE CONSTRUCȚII TEATRUL DE ANIMAȚIE PITICOT

ȘI PROTECȚIA MEDIULUI - ARAD
ARAD
DIRECTOR, DIRECTOR,
Prof. ȚICA GHEORGHIȚA LUCACI RAUL
1133
PARTENERIAT EDUCAŢIONAL
PARTENERI:
COLEGIUL TEHNIC DE CONSTRUCȚII ȘI PROTECȚIA MEDIULUI - ARAD

TEATRUL DE ANIMAȚIE PITICOT - ARAD
COORDONATORI DE PROIECT:
COLEGIUL TEHNIC DE CONSTRUCȚII ȘI PROTECȚIA MEDIULUI - ARAD

Director Prof. ȚICA GHEORGHIȚA
Prof. GROZA CLAUDIA
TEATRUL DE ANIMAȚIE PITICOT ARAD
LUCACI RAUL
LUCACI MANUELA
PROTOCOL DE PARTENERIAT
EDUCAŢIONAL
PARTENERI:
COLEGIUL TEHNIC DE CONSTRUCȚII ȘI PROTECȚIA MEDIULUI ARAD - ARAD
Reprezentată prin: Prof. Nistor Andrada
TEATRUL DE ANIMAȚIE PITICOT ARAD
Reprezentat prin: Lucaci Raul
COORDONATOR:
Prof. NISTOR ANDRADA
COLABORATORI:
Prof. BACIȘ ELENA
Prof. ISTVAN IOANA
Prof. MALIȚA ADRIANA
Prof. HONȚAN DANIELA
Prof. TOMOIAGĂ RALUCA
Prof. ROMAN VALERIA
Înv. ȘTEF ALEXANDRA
Prof. ROMAN FLORINA
ARGUMENT
Parteneriatul „Lumea păpuşilor vii” e conceput ca o modalitate de cooperare între şcolari şi
instituţiile de cultură din oraş, în vederea realizării unor activităţi educative extraşcolare şi
extracurriculare comune.
Realizând o analiză a proiectului propus, putem spune:
 PUNCTE TARI: - răspunde cerinţelor exprimate de Uniunea Europeană;
- cadrele didactice implicate au experienţă în implementarea unor
astfel de proiecte educative;
- posibilitatea de mediatizare a activităţilor în cadrul comunităţilor
din care fac parte.
 PUNCTE SLABE: - resurse financiare insuficiente pentru realizarea proiectului pe o perioadă mai
îndelungată.
OPORTUNITĂŢI: - existenţa multiplelor posibilităţi de informare şi formare în domeniul educaţiei
culturale;
- buna colaborare între unitatea de învăţământ implicată.
1134
AMENINŢĂRI : - lipsa de colaborare a familiilor elevilor în cadrul parteneriatului;

- lipsa de resurse financiare.
Prezentul contract de parteneriat s-a convenit a fi încheiat având în vedere următoarele condiţii:
• urmărind menţinerea şi creşterea prestigiului instituţiilor implicate;
• ţinând seama de potenţialul educativ al învăţământului extracurricular şi de nevoile de a întări
relaţiile dintre educaţia şcolară şi extraşcolară în scopul modelării personalităţii elevilor şi eficientizarea
procesului instructiv-educativ.
SCOP
 îmbogăţirea universului cunoaşterii elevilor, conform particularităţilor de vârstă;
 realizarea unor activităţi comune de educare a elevilor în spirit multicultural;
 cunoaşterea şi respectarea valorilor fundamentale şi culturii naţionale;
 formarea conduitei participative la viaţa socială, cultivarea toleranţei;
 cunoaşterea şi respectarea valorilor culturale ale poporului român;
 atragerea elevilor în organizarea unor activităţi cu caracter educativ şi extracurricular pentru formarea
deprinderilor de comportare civilizată.
OBIECTIVE
 să desfăşoare împreună activităţi de formare şi dezvoltare a unor atitudini cu caracter cultural;
 să identifice elementele specifice teatrului: scenă, decor, actor etc;
 să manifeste prietenie, toleranţă, înţelegere, colaborare;
 să dovedească un comportament atent, civilizat.
GRUP ŢINTĂ
Elevii şi cadrele didactice de la Colegiul Tehnic de Construcții și Protecția Mediului Arad
DURATA PROTOCOLULUI
Protocolul se desfăşoară pe durata anului şcolar 2017-2018
Protocolul a fost redactat pentru fiecare instituţie implicată.
REZULTATE MĂSURABILE
- postere, cd-uri, pliante, album fotografii, serbări şcolare.
OBLIGAŢIILE PARTENERILOR
Şcoala se obligă:
- să asigure participarea elevilor şi cadrelor didactice la activităţile desfăşurate;
- să ofere spaţiile şi materialele logistice necesare;
- să organizeze şi să popularizeze activităţile;
- să pregătească locul desfaşurării activităţii;
- să însoţească grupul de elevi.
Instituţia culturală invitată se obligă:
- să respecte programul stabilit;
- să antreneze copiii în participarea la acţiuni.
SCOPUL FINAL AL PROIECTULUI
 Formarea personalităţii copiilor;
 Cultivarea abilităţilor de comunicare în relaţiile interumane;
 Promovarea culturii în rândul elevilor;
 Îmbogăţirea universului cunoaşterii elevilor.
BUGETUL PROIECTULUI
Proiectul nu are suport financiar, bazându-se pe implicarea părinţilor pentru autofinanţare.
1135
CONŢINUTUL ACTIVITĂŢILOR în anul școlar 2017-2018

 Programarea spectacolelor.
Identificăm obiectivele proiectului şi stabilim contactul iniţial între şcolile partenere.
 Vizionarea de spectacole (bisemestrial)
 Întâlnire cu actorii de la Teatrul de Animație Piticot
 Întocmirea un jurnal cu impresii despre spectacolele vizionate
 Serbarea organizată cu prilejul sărbătorilor Crăciunului. Realizăm împreună
podoabe pentru pomul de Crăciun.
 Realizarea unui album fotografic
 Spectacol concurs organizat cu ocazia Zilei de 1 Iunie
1136
PROMOVAREA IMAGINII GRĂDINIŢEI PRIN DERULAREA

PARTENERIATELOR CU COMUNITATEA
Nistor Luize Lavinia

Grădinița P. P. Nr. 1 / Piticot - Hunedoara
Grădiniţa este unul dintre partenerii comunitari implicaţi şi consecvenţi a cărei existenţă în
societate marchează începutul traseului educaţional al copilului şi primii paşi către viitoarea sa devenire,
de cetăţean responsabil.
Întregul personal al grădiniţei se străduieşte să acopere aceste nevoi sprijinind copilul în mod
nemijlocit, prin intervenţie directă şi continuă. Relaţia dintre comunitate şi grădiniţă este de determinare
şi susţinere reciprocă. De nenumărate ori, grădiniţa este pusă în situaţia de a rezolva o serie de probleme
pe care, prin dimensiunea şi locul pe care îl ocupă, nu pot fi soluţionate fără un sprijin adecvat şi o
susţinere directă din partea comunităţii. Parteneriatul constituie şi un factor motivant: pentru unii,
satisfacţia constă în faptul că ideile lor sunt puse în valoare şi sunt apreciate de ceilalţi, iar pentru alţii, în
faptul că pot fi utili cu ceva comunităţii din care fac parte. Motivaţia unor activităţi de parteneriat este
înţelegerea necesităţii de a integra grădiniţa în mediul comunitar ca partener egal şi consecvent în
formarea viitorului cetăţean.
Activităţile desfăşurate în parteneriat sunt modalităţi propice pentru atingerea unor astfel de
scopuri, la acestea se adaugă plăcerea de a fi alături de colegi, activităţile desfăşurându-se într-o
atmosferă de voie bună, având, pe lângă valoarea social–educativă, un efect reconfortant. Proiectele
educaţionale realizate cu diferiţi parteneri locali sunt, de obicei, foarte atractive, iar copiii participă activ
şi eficient la acestea. Stimulându-le interesul şi iniţiativa copiii solicită participarea, implicarea în mai
multe activităţi de acest fel. În fiecare zi copiii învaţă despre oameni şi locuri din comunitatea lor atunci
când îşi însoţesc educatoarele sau părinţii în plimbări şi vizite, dar şi în cadrul activităţilor desfăşurate în
grădiniţă. Grădiniţa, prin implementarea proiectelor, caută soluţii prin care să fie utilă societăţii, dar şi
privită pe măsura investiţiilor şi speranţelor. Parteneriatele organizate de grădiniţe pot conduce la:
• formarea unei reţele de sprijin comunitar, complementar grădiniţei, pentru realizarea unor obiective; •
cunoaşterea specificului cultural, a valorilor mediului comunitar;
• antrenarea membrilor comunităţii în luarea unor decizii privitoare la dezvoltarea grădiniţei;
• oferirea unui suport material şi cultural copiilor din grădiniţă;
• invitarea membrilor comunităţii la momentele festive sau la evenimentele importante ale grădiniţei;
• participarea copiilor din grădiniţă la unele manifestări festive organizate de comunitate;
•stimularea continuă a învăţării şi introducerea copilului în ambianţa şcolii prin formarea reprezentărilor
despre şcoală.
Grădiniţa, primul factor instituţionalizat de socializare unde copilul se integrează treptat spre învăţarea
dirijată, îl pregăteşte către pasul următor, asigurând trecerea de la activitatea predominant ludică la cea de
învăţare. A sprijini copilul preşcolar pentru integrarea şcolară, nu este un lucru simplu sau uşor de făcut,
pentru că modelarea copilului spre viitorul efort intelectual cere mult tact, răbdare, mobilizare, căutare şi
cooperare, reunind şi aplicând armonios cele mai atractive metode didactice într-o unitate de cerinţe.
Şcoala este următoarea instituţie educaţională unde preşcolarii vor păşi cu încredere, plini de curiozitate şi
aşteptări. De aceea, trebuie luată în considerare percepţia copilului faţă de uriaşele schimbări, de la
grădiniţă la şcoală.
Din punct de vedere profesional trebuie evitată orice eroare didactică, urmărind sistematic şi
pregătind această trecere sub toate aspectele fizic intelectual şi socio-afective, printr-o bună colaborare cu
învăţătorul care urmează să preia clasa I.
Comunitatea oferă copiilor contactul cu mediu variat şi necunoscut, acele experienţe care îl vor
ajuta să se integreze cu uşurinţă în viaţa de zi cu zi a comunităţii, iar parteneriatele educaţionale dezvoltă
perspectivele de promovare a dorinţei de progres şi bunăstare, faţă de care învăţământul joacă rolul
primordial.
În realizarea acestor tipuri de activităţi sunt antrenaţi cei mai importanţi factori în actul
educaţional: copiii, familia, grădiniţa şi comunitatea locală, iar prezenţa sistematică a părinţilor şi a
1137
comunităţii în „viaţa grădiniţei“ sporesc interesul pentru educarea integrală a copiilor. În toate tipurile de
activităţi în parteneriat, un factor important, îl constituie climatul vieţii de grup şi al relaţiei grădiniţă–
familie–comunitate. Este absolut necesar un climat stimulativ pentru fiecare, de încredere şi prietenie,
care să facă posibilă comunicarea liberă.
Reacţia grădiniţei, ca instituţie de educaţie, formare şi orientare, la mobilitatea socială şi
economică, trebuie să fie de adaptare a conţinutului, structurii şi funcţiilor sale, de creare de premise
favorabile pentru preşcolari care să le permită integrarea socială rapidă, flexibilitatea, iniţiativa şi
rezolvarea de probleme, diminuarea imprevizibilului.
Grădiniţa trebuie să facă tot ce-i stă în putinţă pentru valorizarea maximă a fiecărui individ prin
stimularea intelectuală a copiilor, a aptitudinilor, a atitudinilor si a trăsăturilor lor de personalitate.
1138
,,MIRAJUL CĂRŢILOR’’
Bibl. Nistor Ramona-Olguţa

Motto :
“Toţi cei ce au acces la o biblioteca, la cărţi, sunt nişte inşi mai buni decat alţii, mai puternici, iar
durerile îi ating mai puţin şi nefericirile trec mai repede.” Mircea Eliade
Lectura are acum rivali redutabili care amăgesc cel mai mult pe cei mici. Televizorul, calculatorul,
internetul au devenit repere pereche pentru fiecare generaţie din ultimii ani. Viaţa noastră trăită la început
de secol XXI este marcată de la mic la mare de amprenta marilor descoperiri ştiinţifice care au făcut paşi
uriaşi într-un timp foarte scurt. Aceste trei mijloace de informare rapidă şi comodă care oferă elevilor
meniul complet în orice domeniu al cunoaşterii acoperă deja o plajă substanţială a timpului liber, care
rămâne din ce în ce mai puţin. Şi atunci se naşte întrebarea: mai este cartea "o făgăduinţă, o bucurie, o
călătorie prin suflete, gânduri şi frumuseţi" cum afirma scriitorul român Tudor Arghezi?
Se înţelege că gustul pentru lectură se formează mai timpuriu decât interesul pentru cartea
ştiinţifică. De aceea în clasele primare informaţiile sumare legate de mediul înconjurător sau istorie se
transmit prin intermediul povestioarelor. Acestea fac trecerea de la lumea fabuloasă a poveştilor din
grădiniţă la cea reală lămurită şi explicată tot prin epos. Cu cât povestirea învăţătorului e mai atractiv şi
afectiv realizată captând în proporţie mare atenţia elevilor, cu atât ei se identifică cu eroii povestirilor, vor
revenirea sau continuarea povestirii, ba chiar lectura proprie pentru a o comenta cu alţi colegi sau prieteni.
Dacă lectura elevilor este sistematic organizată şi îndrumată, ţinându-se seama de particularităţile de
vârstă şi individuale ale elevilor, interesul pentru lectură creşte. Când lectura este neglijată, tratată
superficial, formulându-se numai simple cerinţe, această activitate nu-şi mai aduce contribuţia atât de
necesară la formarea personalităţii elevilor din punct de vedere al limbajului şi al îmbunătăţirii lor
spirirtuale.
Lectura suplimentară ne devine familiară din anii de şcoală. Selectarea lecturii suplimentare revine
învăţătorului care cunoaşte cel mai bine afinităţile sufleteşti ale elevilor precum şi conţinutul educativ
necesar într-o anumită etapă a dezvoltării lor. Dacă elevul începe a citi din curiozitate şi insistă motivat
fiind şi de aprecierile primite la clasă, el va realiza mari progrese:
- prin informaţie
- prin însuşirea unui vocabular expresiv
- prin îmbogăţirea vocabularului
- prin deprinderea cititului coerent, conştient
- prin implicare afectivă
Pornind de la această constatare am încercat prin acest proiect să găsesc modalităţi şi tehnici care
să contribuie la stimularea interesului elevilor pentru lectură. Stârnirea interesului pentru lectură se poate
realiza cu mai multă uşurinţă dacă activităţile desfăşurate în acest sens depăşesc spaţiul sălii de clasă sau
al camerei copilului, bibliotecile sau unele case memoriale fiind mediile cele mai potrivite ce oferă
posibilitatea familiarizării cu ambientul ce păstrează atmosfera de lucru şi parfumul celor care au aşternut
pe hârtie creaţiile lor.
Activităţile la biblioteca şcolii contribuie la dezvoltarea interesului pentru lectură, dintre care
amintim:
- prezentarea sălii şi a modului de aranjare a cărţilor în rafturi, pe tematici sau pe scriitori în

ordine alfabetică ;
- înscrierea la o biblioteca;
- explicarea modului de comportare a unui cititor într-o bibliotecă;
- cunoaşterea alcătuirii unei cărţi (copertă, titlu, autor, pagini, numerotarea, etc.);
1139
- cunoaşterea datelor de bază despre cartea pe care doreşte să o împrumute;

- participarea la activităţile desfăşurate la bibliotecă.
1140
Prof. Tatiana Nistor

Director Școala Gimnazială Călugăreni, com. Dămienești, jud Bacău
Formarea imaginii unei organizații se poate realiza aplicând o anumită ,, politică’’, ce ţine pe de o
angajaţi.
1. Să faci lucruri bune, în sensul practicării unui management extrem de performant.
înţelegera şi sprijinul publicului.
5. Să angajezi un personal foarte bine pregătit, motivat şi ataşat obiectivelor organizației.
* profesionalismul;
* competenţa;
* onestitatea;
Managerul unei organizaţii şcolare poate promova în mediul intern şi extern al unității o
imagine pozitivă a acesteia, printr-o planificare riguroasă, folosind metodele şi tehnicile potrivite.
1141
Da, promovam imaginea scolii!
Prof. inv. primar, Nita Eliza Narcisa

Scoala Gimnaziala ,,M. Sadoveanu,, Galati
Sufletul scolii sunt elevii si profesorii, necunoscute intr-o ecuatie al carui rezultat il reprezinta
formarea. Elevul vine la scoala pentru a sti, iar profesorul il ajuta sa stie si sa fie. Elevul vine la scoala
pentru ca trebuie, iar mai apoi descopera ce bine te simti in mijlocul unor persoane de varsta ta, cu elanuri
adolescentine, cu dorinta de a face lumea mai buna, cu nelinistile iubirii.
Profesorul este aceea persoana care il calauzeste printr-un univers complicat, dar seducator, care
ii propune un model si il ajuta sa descopere si sa se descopere.Dar scoala este si subiect literar si multi
scriitori au depus marturie despre anii de scoala.
Textele despre scoala sunt un prilej de a constata evolutia continutului scolii, a relatiei profesor-elev, dar
si prilej de a consemna amintiri, de a inchide in cuvant clipa care fuge.
In “Amintiri din copilarie”, Creanga se opreste cu ironie si nostalgie asupra anilor de scoala.
Cine nu-l stie pe Sfantul Niculaie, pe Smarandita, pe invatatorul ce considera bataia “rupta din rai” si pe
Badita Vasile cel bland si rusinos?
Scriitorul evoca cu ironie si umor scoala de la Falticeni ,“scoala de mantuiala”. Creanga

aminteste de colegi si prieteni ca marturie a unei scoli “curat mestesug de tampenie”. Scoala insemna
invatare mecanica, reguli stabilite pentru a fi incalcate si nazbatii care mai de care mai traznite. Elevii se
chinuiau sa faca fata unui sistem rigid care nu tinea cont de individualitati.
In zilele noastre o scoala buna este un spatiu viu, atragator, care trebuie sa ramana in amintire ca
fiind locul unde:
- se promoveaza o imagine instituţionala pozitiva în comunitate;

- corpul profesoral elaborareaza proiecte locale care să vizeze multiplicarea experienţei pozitive şi a
exemplelor de bună practică in managementul instituţional;
- apare personalizarea ofertei educaţionale la nivel instituţional prin diversificarea şi flexibilizarea
acesteia în funcţie de nevoile şi interesele partenerilor şi beneficiarilor procesului educaţional;
- colaborarea este eficientă cu toţi beneficiarii procesului educațional;
- este o prioritate promovarea unor proiecte focalizate pe reducerea absenteismului, violenţei şcolare,
susţinerea elevilor cu dezavantaj social şi conduite de risc, susţinerea elevilor cu înalte abilităţi;
- e permanenta armonizarea ofertei de servicii educaţionale şi formare permanentă cu nevoile specifice
- calendarul activităţilor extraşcolare ( judeţene, naţionale), documente interne, rapoarte, analize reflecta
permanenta preocupare a cadrelor didactice de promovare a imaginii şcolii in comunitatea locala.
Marketingul în şcolile românesti pare să fie o noutate. Comunicarea şi crearea imaginii instituţiei de
învăţământ pe piaţa – prin intermediul relaţiilor publice şi publicităţii – în cadrul strategiilor de marketing
constituie un obiectiv deosebit de important, deoarece contribuie fundamental la creşterea numărului de
solicitări de servicii specifice prestate, dar şi a calităţii percepute a acestora.
1142

PRIN DERULAREA UNOR PROIECTE EDUCAȚIONALE ÎN PARTENERIAT
-februarie 2018-
Prof. Înv. Preşc. Niţă Frusina Dănuţa

Grădinița P. P. nr. 42, Constanța
Imaginea grădiniţei are o puternica influenţă asupra aşteptărilor beneficiarilor, iar aceste aşteptări
influenţează alegerea acestora dar și selecția elementelor care vor compune acest segment organizațional.
Este important ca imaginea pe care o proiectează asupra comunitaţii să fie aceeaşi cu ceea ce doreşte
grădinița să realizeze. Construirea şi consolidarea unei imagini pozitive presupune ani de grijă, de muncă
sistematică de comunicare şi de calitate.
Parteneriatul educational este un concept care devine tot mai prezent în relațiile de colaborare ce
se stabilesc între unitățile de învățământ și diferitele segmente ale societății. Necesitatea și importanța
parteneriatelor rezidă în doua aspecte:
 deschiderera grădiniței către comunitate prin etalarea imaginii;
 sensibilizarea comunității la nevoile grădiniței pentru concretizarea propunerilor din imagine;
grădiniței, în general și un mare câștig pentru educația copiilor, în special, pornind de la ideea că
preșcolarul trebuie scos cât mai mult din atmosfera obișnuită a grădiniței pentru a intra în relație cu
semenii. Copilul vine astfel în contact cu diferite persoane, crește și se dezvoltă într-un mediu comunitar
variat.
Educatoarea este cea care initieză, concepe, structurază pertinent și corect parteneriatul
educațional, traducându-l într-un proiect valoros pentru toate părțile implicate. Astfel, acțiunea are efect
pozitiv în promovarea imaginii grădiniței.
Exemplificarea câtorva parteneriate aflate în derulare:
 „Împreună spre noi orizonturi!” – este proiect educațional în parteneriat cu familia derulat pe
parcursul a doi ani școlari.
 Scopul: Inițierea părinților în problemele specifice educației din grădiniță privită ca un ,,micro-
grup” din care copilul face parte; dobândirea de către părinți a unor competențe de relaționare cu
copiii.
Parteneriatul gradiniță - familie construiește relații strânse între cele două medii ale educației, stabilește
un sistem de valori apropiat între acestea. Aceste valori vor avea un efect benefic asupra copiilor și asupra
imaginii grădiniței.
Exemple de activități pe care le derulăm în cadrul acestui parteneriat:„Copilul – comoara
noastră!”, „Ghetuța lui Moș Nicolae!, ,,Moș Crăciun cu plete dalbe”, ,,Cine lucreaza mai frumos”.
 „Să citim pentru mileniul III” este un proiect educațional în parteneriat cu Biblioteca Județeană și cu
Organizația Neuron Englesh
 Trezirea interesului și a curiozității copiilor pentru literatură.
 Conștientizarea rolului pe care îl au cărțile, în formarea și dezvoltarea copiilor.
Proiectul vizează formarea unei atitudini pozitive a preșcolarilor față de cărți, orientarea acestora spre
literatură, precum și realizarea unor noi forme de colaborare între educatoare, reprezentanți ai bibliotecii
și părinți.
Exemple de activități planificate și desfășurate cu mult interes sunt: „Iarna – tradiție și magie!”, concurs
de recitări, „Read for the record!”, concurs de lectură.
 „Caravana Isteților” este un proiect educațional în parteneriat cu revista Bubu și cu poliția în vederea
intensificări activității de sprijinire a copilului preșcolar în dobândirea de cunoștințe, capacități și
deprinderi care să-i permită adaptarea la condițiile de mic pieton.
 Asimilarea noțiunilor specifice regulilor de circulație, în vederea asigurării securității personale;
1143
 Conștientizarea consecințelor nerespectării regulilor de circulație;

Exemple de activități specifice sunt: „Știu, mă informez – deci sunt cel mai bun!”, concurs organizat de
revista Bubu. „Agentul de circulație ne învață!”: această activitate a fost organizată sub formă de
convorbire cu suport intuitiv, în sala de grupă și a fost coordonată de agentul de poliție. Copiii au avut
ocazia să-și etaleze cunoștintele despre regulile de circulație cu o plăcere deosebită, fiind motivați de
prezenta politiștilor, iar aceștia la rândul lor au fost plăcut impresionați de faptul că niște copii de
grădiniță sunt atât de atenți la ceea ce se întamplă pe stradă.
CONCLUZII: Inițierea și derularea activităților în parteneriat reprezintă o provocare pentru
educatorul de astăzi, necesitând multă creativitate în concepere și dinamism în derulare, responsabilitate
în monitorizare, flexibilitate în luarea deciziilor. Toate aceste calități vor contribui la conturarea unei
imagini complete și complexe a grădiniței și promovarea cu succes misiunii propuse de către organizație.
1144
Scoala si promovarea ei prin arta
Prof. Nita Gheorghe

Liceul Tehnologic ,,Tudor Vladimirescu” Galati
Scoala se pare ca ,in zilele noastre,isi depaseste atributiile strict didactice si devine mai mult decat o
institutie,un spirit calauzitor.
Activitatea cadrelor didactice din scolile in care eu imi desfasor activitatea se caracterizează printr-un
ethos profesional reprezentat de un ansamblu de trăsături având ca valori dominante cooperarea, munca în
echipă, respectul reciproc, ataşamentul faţă de copii, ataşament faţă de profesie, entuziasm şi dorinţa de
afirmare.
Impreuna cu colegii mei de catedra am derulat o serie de activitati scolare si extrascolare care s-au
bucurat de un real succes,atat pe plan local cat si national.
Cu multa bucurie va facem cunoscute rezultatele obtinute ,promovand traditiile populare regionale
sustinute de scolile participante de-a lungul timpului.
Scoala Gimnaziala Nr. 22 Galati, dir.prof.Tudorache Valentina,a participat la Festivalul National

,,DO-RE-Mi”,Bucuresti,19-28 mai 2017, unde a obtinut Locul I cu grupul vocal folcloric ,,Flori
Dunarene”,condus de prof.Nita Gheorghe.
Cu acelasi grup vocal am participat la Festivalul Concurs Euroregional de Interpretare Vocala si

Instrumentala Folclorica pentru copii si tineri interpreti,, PERLA DUNARII”-editia a X-a,Galati,9 iunie
2017,unde am sustinut un recital in seara decernarii premiilor.
Apoi ,grupul folcloric al Liceului Tehnologic ,,Hortensia Papadat Bengescu” ,dir.prof.Ciocan

Ionica, a luat parte la ,,Festivalul vinului”organizat de Primaria Ivesti,Galati,octombrie 2017.
In cadrul Liceului Tehnologic,,Tudor Vladimirescu”Galati ,dir. prof.Pavel Corina Patricia,am

asigurat suportul muzical impreuna cu grupul de elevi ai scolii,iubitori de folclor si de colinde ,in cadrul
unor activitati extracurriculare dedicate Zilei Nationale a Romaniei si sarbatorilor de Craciun, 2017.
Si la Scoala Gimnaziala Nr. 3, Galati, dir. prof. Vasioiu Marcelica Alexandrina, activitatea
extracurriculara dedicata sarbatoririi Craciunului a adus intreaga comunitate locala alaturi de copii, care
au fost rasplatiti cu multe cadouri.
Parteneriatul cu comunitatea locală (primărie, părinţi, firme), posibilitatea antrenării elevilor şi

părinţilor în activităţi productive şi de întreţinere a şcolii ,dezvoltarea relaţiei profesori-elevi-părinţi
realizată şi prin intermediul altor activități extrașcolare, contactele cu diverse instituţii pentru realizarea
unor activităţi extracurriculare precum: excursii, vizite la muzee, vizionări de spectacole, acţiuni caritabile
cu cămine de bătrâni introduc elevii în mediul comunitar şi contribuie indiscutabil la socializarea lor.
1145
ȘCOALA MEA, ȘCOALA GIMNAZIALĂ ,,AUREL SOLACOLU‫״‬, OGREZENI
Prof. Viorica Niță
Relațiile de colaborare dintre profesori și părinți întăresc identitatea unei școli și sporesc prestigiul
cum.


calităţii percepute a acestora. În termeni de marketing, în promovare sau relaţii cu publicul, directorul este cea
mai importantă persoană. Directorul este personificarea şcolii, şi a direcţiei pe care doreşte să meargă. El are
rolul de a descrie misiunea şcolii ca expresie a intenţiei şi locului în comunitate şi pe scena educaţiei, în general.
1146
OFERTA CURRICULARA
A GRADINITEI CU PROGRAM NORMAL FIERBINTI -DAMBOVITA
Prof. NITU ALINA
GRADINITA CU PROGRAM NORMAL FIERBINTI

BINE ATI VENIT !
Ne propunem ca Gradinita cu P. N. Fierbinti sa fie un loc in care copilaria sa fie mai frumoasa si mai
fericita pentru fiecare copil , contribuind astfel la formarea si educarea lui.
Sa fie un partener de incredere pentru fiecare familie in procesul de educare a copiilor in vederea formarii
si pregatirii lor pentru scoala.
“ NE JUCAM ,
INVATAM
SI
CRESTEM
IMPREUNA ! “
VA ASTEPTAM IN CEA MAI VESELA GRADINITA!

GRADINITA CU P. N. FIERBINTI indeplineste conditiile si normele impuse de ministerul educatiei in
ceea ce priveste invatamantul prescolar .
Cadrele didactice imbina experienta cu entuziasmul si tactul pedagogic . Cele trei educatoare de la
GRADINITA CU P. N. FIERBINTI ofera credibilitate prin :
 initiativa
 comunicare
 transparenta
 flexibilitate in lucrul cu copiii .
La GRADINITA CU P. N. FIERBINTI , copiii se aleg cu :
 capacitatea de a se implica in activitati sociale
 recreere
 sprijin emotional
 abilitati de comunicare
 educatia de baza
 motivare
 cunoastere
 instruire
 cooperare
 consiliere
 socializare
Si parintii se implica in activitatile GRADINITEI CU P.N. FIERBINTI , beneficiind de :
 informari zilnice despre activitatile copiilor
 diverse servicii educationale
 participare efectiva la activitatile organizate in gradinita.
DOTARI :
GRADINITA CU P. N. FIERBINTI dispune de spatii special amenajate pentru trei grupe de copii ,
formate pe categorii de varste.
1147
In fiecare grupa sunt puse la dispozitie truse pentru jocuri de creatie, constructii ,jocuri pentru cunoasterea
mediului, pentru educarea limbajului, matematica si multe altele.
Activitatile recreative se desfasoara intr-un cadru deosebit, atat in interiorul gradinitei cat si in curtea
gradinitei, la sectorul special amenajat.
Copii dumneavoastra au la dispozitie spatii special amenajate precum : casa papusii, constructii, joc de
creatie, stiinta, arta, biblioteca .
Educatoarele au la dispozitie tablouri, imagini reprezentative, jetoane corespunzatoare tematicilor
abordate pe categorii de activitati si nivele de varsta, carti de povesti , poezii, carti de colorat, caiete
speciale,jocuri si jucarii variate, adaptate pentru fiecare nivel de varsta.
OFERTA EDUCATIONALA
Cadrele didactice de la GRADINITA CU P. N. FIERBINTI au experienta educationala si daruirea
necesara pentru ca cei mici sa se simta ca intr-o familie.
Activitatea didactica se realizeaza pe baza unor planificari curriculare bine elaborate.
PROIECTE EDUCATIONALE :
 proiect de parteneriat cu biserica
 proiect de parteneriat cu scoala
 proiect de parteneriat cu familia
 concursuri prescolare
 serbari
GRADINITA CU P.N. FIERBINTI are trei grupe de copii pentru anul scolar
2017 - 2018:
 grupa mica –“STELUTELOR”
 grupa mijlocie –“ALBINUTELOR”
 grupa mare -”FLUTURASILOR”.
PROGRAM :
08.00_12.00 pentru copii
08.00_13.00 pentru educatoare
ACTIVITATI OPTIONALE :
 educatie pentru sanatate
 educatie rutiera
 literatura pentru copii
 educatie plastica
 educatie financiara
ACTIVITATI EXTRACURRICULARE :
 vizite
 concursuri
 serbari
 excursii
 lectii deschise
GRADINITA CU PROGRAM NORMAL FIERBINTI

SAT: FIERBINTI COMUNA:SELARU
JUDET: DAMBOVITA
ROMANIA
1148
Promovarea imaginii școlii la sat
Educatoare Nohai Jozefina
Succesul sau insuccesul unei bunii promovări a imaginii școlii sau grădiniței depinde are parte de o
temă creativă pe care dorești să o expui publicului.
Înainte de a planifica o campanie de promovare a imaginii școlii, trebuie să îți cunoști foarte bine
publicul căruia i adresezi: părinți, bunici, școlari și preșcolari, să le cunoști vârsta, educația, mediul de
proveniență, ce le place ce nu le place.
Canalul media pe care îl folosim cel mai des în școala și grădinița noastră, este internetul. Prin
intermediul acestuia, combinăm caracteristici legate de vaz, auz și mișcare, putem selecționa publicul
țintă, putem publica numele sponsorilor, având un cost relativ scăzut.
Dacă dorim schimbarea mesajului transmis o putem face cu ușurință.
Internetul oferă prestigiu celui care face publicitate dar oferă si dezavantaje cum ar fi transmiterea
unui mesaj cu impact limitat segmente de timp și spațiu, o audiență selecta și slabă.
Prin promovarea școlii și a grădiniței noastre, dorim o mai bună colaborare între cei trei parteneri
educaționali: scoală- elevi- părinți, prin difuzarea informațiilor cu privire oferta educațională, programele
didactice, proiecte educaționale, baza materială, resurse umane, rezultate școlare sau dezvoltarea de
parteneriate eficiente la nivel local, județean si de ce nu, la nivel internațional în scopul promovării
imaginii școlii de la sat.
De asemenea, noi dorim corelarea ofertei noastre educaționale cerințele pe piață muncii locale.
Utilizarea promovării prin intermediul internetului prezintă prioritate pentru cadrele didactice actuale
deoarece tinerii din ziua de astăzi sunt utilizatori frecvenți ai acestui canal media.
1149
Suflete deschise pentru aproapele
Prof. Norocel Marcela

Şcoala Gimnazială ,,George Voevidca”, C-lung Mold.
Nu ne putem închipui copilăria fără părinți și, fără căminul dulce al familiei, acel ,,acasă” care ne
oferă dragostea și liniștea dezvoltării noastre, care ne formează pentru a putea trece peste toate valurile
vieții. Nu ne putem închipui copilăria noastră fără zâmbete, fără jocuri, fără năzdrăvăniile pe care orice
copil le face. Din păcate însă, sunt foarte mulți copii care nu știu ce este dragostea părintescă, nu au cui să
spună ,,mamă” sau ,,tată”; sunt copii fără familii, sunt ,,îngeri” fără casă, cărora noi, ceilalți putem să le
înfrumusețăm cât de puțin copilăria.
O amplă activitate desfăşurată de elevii Şcolii Gimnaziale ,,George Voevidca” din Câmpulung
Moldovenesc este cea de parteneriat cu Centrul de Plasament ,,Visătorii “, din localitatea învecinată,
Fundu Moldovei.
Mergând în vizită la aceştia, copiii au fost foarte impresionaţi de modul lor de viaţă, de faptul că
nu trăiesc perioada copilăriei cu jocuri, râsete și bucurii alături de părinți, pentru care ,,acasă” nu este
iubire, căldură sufletească, ci doar un loc unde să se adăpostească, unde să se hrănească și de unde, la
vârsta majoratului să plece pentru a lua în piept greutățile vieții.
De aceea, am demarat mai multe activităţi social- filantropice şi culturale pentru a-i ajuta şi în
acelaşi timp pentru a face cunoscută viaţa şi problemele lor, întregii comunităţi. Astfel, am început să
confecţionăm mărţişoare (peste 1000), felicitări, semne de carte utilizând materiale pe care le folosesc
elevii la orele de Educație plastică sau cumpărate de ei. Acestea au fost distribuite apoi la diferite
instituții. Prin bunăvoința oamenilor a fost strânsă o frumoasă sumă de bani.
O altă activitate desfăşurată în mai multe rânduri a fost ,,Pentru o pâine mai bună!”, activitate ce a
constat într-o vizită la fabrica de pâine, unde și-au exprimat dorința de a munci. A fost o experiență
inedită. Echipaţi corespunzător, copiii au ajutat la felierea pâinii, la ambalarea produselor de panificație,
la modelarea pâinii și a covrigilor, la facerea de sfințișori.
Cunoscând cât de important este să muncești pentru a obține ceea ce vrei de la viață, elevii s-au
implicat în activitățile de primăvară. Au ajutat la curăţatul copacilor de ramurile de prisos, creându-le
pomilor o formă de creştere; au curățat câmpurile de gunoaie și au împrăștiat îngrășământ natural pe mai
multe parcele. Au muncit la câmp şi, deşi simţeau oboseală, gândul lor era la copiii pe care trebuie să-i
ajute.
Au vizitat apoi o Firma de produse lactate unde, au ambalat, vidat, etichetat produsele lactate.
Eleva Daniela-Maria Mândrilă, punând în valoare darul primit de la Dumnezeu de a cânta și
încânta pe cei ce o ascultă, a prezentat, împreună cu un grup de elevi ai Școlii Gimnaziale ,,George
Voevidca”, un program artistic de cântece populare și dansuri tradiționale. Acțiunea care a avut ca scop
cultivarea gustului pentru frumos, păstrarea obiceiurilor și tradițiilor, dar și ajutorarea celor aflați în nevoi,
s-a desfășurat cu ocazia ,,Balului Lăsatului de sec ”, un bal caritabil ce a avut loc la Pensiunea Vranis.
Iniţiativa copiilor a fost foarte apreciată de întreaga comunitate care, sensibilizată de gestul lor, a
contribuit la ajutorarea copiilor din Centrul de Plasament și a altor copii cu probleme de sănătate.
Dragostea de Dumnezeu și de oameni i-a făcut să desfășoare toate aceste activități. Relaţia
noastră cu Dumnezeu trebuie îmbogăţită cu razele luminoase ale prieteniei cu cei de lângă noi.
De aceea, elevii au mers la Centrului de Plasament unde, au stat la masă împreună cu copiii de
ascolo, servind mâncarea primită tot prin dragostea și munca lor de la un restaurant din Câmpulung
Moldovenesc. Bucuria copiilor din Centrul de Plasament a fost imensă, atunci când au primit darurile
(pături și lenjerii de pat pe care le-am cumpărat din banii strânși pe mărțișoare, două televizoare, cuptor
electric, produse de panificație, produse din carne, produse lactate, îmbrăcăminte, sucuri, produse de
patiserie), dar mai ales când au vorbit şi s-au jucat împreună.
Importanța și rolul acestui proiect în viața copiilor a fost în primul rând, deprinderea modului de a
trăi frumos, de a învăţa pe celălalt cum poţi face un bine, de a-i responsabiliza pe elevi să nu treacă
indiferenţi peste necazurile celorlalţi și, în acelaşi timp să implice şi pe alţi oameni și autoritățile locale în
astfel de activităţi.
1150
Voluntariatul, ajutorarea de bună voie a celor în nevoi, apropie oamenii și rupe bariere,
descoperind astfel, latura umană din interiorul fiecăruia. Cel mai minunat lucru este să fii mereu printre
oameni, să nu-ți fie rușine să muncești pentru ceilalți și să ajuți necondiționat acolo unde este nevoie. Cei
care s-au implicat și se implică în continuare, vor fi iubiți de copii și în același timp vor simți și dragostea
lui Dumnezeu asupra lor deoarece atunci când dăruiești iubire, primești iubire; când respecți, ești
respectat.
1151
“Jocurile noastre”
P. I. P. Nour Zinica
Jocul, lucru serios…. demn de luat în seamă,este acea activitate pe care maturii o consideră puerilă și
un bonus bun de dăruit copiilor,dar cu ruptură din timpul personal.
Cadrul didactic, însă ,trebuie să combine altfel timpul cu jocul. Combinația nu înseamnă pierdere din
timpul efectiv, ci înseamnă câștig. Câștigul obținut prin joc este cel care rămâne pe veci. Participarea la
învățarea prin joc oferă un complex de beneficii. Important este ca fiecare etapă să fie corect aplicată și să
i se stoarcă conștiincios învățămintele sau mai departe să le putem asocia cu altele care să ne ducă la
obţinerea unor scopuri în aplicarea altor activități de învățare.
Jocurile pot fi preluate, îmbunătățite, sau chiar inventate. Esențial este ca elevii să poată să stabilească
unele reguli, să le respecte. Să parcurgă toate etapele, să comunice corespunzător și să răspundă la
evaluarea finală a acestuia cu un feedback pozitiv.
Există astăzi o tendință a participării la o educație timpurie ușor maturizate, poate din lipsă de
timp…sau și din dorința părinților de a scoate niște elevi eminenți, sărind astfel peste etapa normală a
jocului copilăriei sau nu exclud și prezența multiplelor surse de informație la care copiii de vârstă chiar
preșcolară au acces.
Aproape orice moment al lecției poate fi parcurs sub formă de joc, cântec sau mișcare, bineînțeles cu
partea lui de durată și scop. Câștigul însă este acela că un joc plăcut nu va fi uitat și pe deasupra poate să
aducă cu el starea aceea de câștig la moment, adică este dat „Cezarului ce este al Cezarului”- Copilăria
luându-și propriile drepturi.
În privința evaluării, trebuie luat în considerare, atât programa, cât și dispoziția cadrului didactic de a
alege în strategia didactică introducerea jocului în toate formele lui, pentru că acest lucru înseamnă
presarea altora în spațiul adecvat parcurgerii planificării și alocarea corectă a unui timp suficient și poate
la fel parcurs. Faptul că, se spune, că programa s-a aerisit, nu înseamnă că ne permite întotdeauna să
aplicăm jocurile didactice.
Cadrul în care se desfăşoară jocul este la fel de important. El creează legătura dintre lumea cunoaşterii
lor şi starea de spirit şi de ce nu şi a celei de creaţie. Ambiantul este gazda care ne influenţează şi ne ajută
la aplicarea jocului. Deloc de neglijat ar fi natura, deoarece are complexitatea care ne poate oferi oricând
conţinutul didactic.
Prezenţa instrumentelor virtuale ne oferă posibilitatea de adaptare la nou şi la posibilitatea de a ne

juca lucrând în aşa fel încat să ne ajute, aceste instrumente, ca fiind adiacente cărţilor, dar şi cunoştinţelor
dobândite, pentru a ne proteja de stresul pe care îl oferă totuşi lipsa acestora. Elevii trebuie să găsească
uşor modalităţi de înlocuire sau de informare fără a simţi lipsa acestor instrumente virtuale.
Aşadar, jocul didactic trebuie bine armonizat în structura lecţiei pentru a-şi putea îndeplini scopul şi a
putea fi pus în practică eficient.
Rămâne aşadar ca, noi, cadrele didactice să ne jucăm, iar beneficiul nostru să fie satisfacţia copiilor şi
de ce nu participarea proprie la JOACĂ!!
1152
Despre catedră și bancă
Prof. Marioara Novac

Liceul Pedagogic ”D. Perpessicius”, Brăila
Liceul Pedagogogic in Brăila este spațiul care a marcat adolescența multor generații de tineri,
printre care m-am numărat și eu,fără să știu, la început, câtă istorie ascunde (160 de ani de funcționare
intermitentă, splitarea interbelică în Școala de fete și de băieți- conform unor cutume care dădeau cadrelor
didactice un fel special de a relaționa cu viitorii elevi-, reînființarea în 1969, întreruperea din 1984 și
redeschiderea din 1990...).
Cu denumiri schimbate, cu un patron spiritual, simbol al tenacității și al culturii autentice

D.P.Perpssicius, școala aceasta a făurit și făurește destine, a fost și este plină de zarva copiilor de vârste
mari sau mici.
Griji, lucrări, cărți citite pe furiș, flori dăruite profesorilor sau colegilor, revistele, spectacolele,
campaniile caritabile, toate au un farmec special pe care numai cunoașterea îndeaproape a acestei școli ți-
o poate dărui.
Am două perspective diferite asupra acestei școli...Ca fostă elevă, retrăiec spaima lucrărilor la
Biologie și mândria de a lua cea mai mare notă la teza de Română, formulele complicate de la Chimie și
reguli cu vectori și curent electric la Fizică, dar, mai ales, practica pedagogică, cu proiectele didactice
făcute și refăcute, cu privirea iute a metodiștilor, cu remarca ”Ai stofă de învățătoare!”, care m-a făcut să
nu uit niciodată căimportant este să ai curaj și demnitate. Am găsit în profesorii mei modele peste care
mi-am articulat propriul fel de a percepe cariera profesională...
Mai târziu, ca profesoară în fostul meu liceu, am avut incredibila ocazie să împart cancelaria cu
valorile elegante care m-au călăuzit, să particip la discuțiile lor selcte și plne de noimă, să văd și fața
nevăzută a cancelariei (de care atât de mult ne temeam), prietenia..
Am învățat, iar și iar, că scopul existenței mele profesionale este să luminez mintea celorlalți, chiar
dacă efortul meu ar fi răsplătit mult mai târziu...
Din acest motiv, sunt o profesoară de modă veche, adică devotată profesiunii și responsabilității de
a făuri oameni care vor modela destine De aceea, trebuie rigoare și standarde înalte fără să exclud,
vreodată, aerul proaspăt, modern, adus de tehnologie, de ritmurile ultrarapide ale lumii în care trăim.
De prisos să spun că relația nu a fost doar unilaterală, că am învățat de la elevii mei ce înseamnă
demnitatea și ambiția de a depăși limite dictate de un destin care te face prea sărac (scriind pe caietele
vechi ale fraților mai mari), speriat, (pentru că aparatul auditiv poate fi zărit de vreun coleg sau pentru că
s-ar putea vedea vânătăile bătilor de la un tată abuziv...).
Ca profesoară, văd chipuri multe, sunt salutată pe stradă, în Brăila sau aiurea, primesc telefoane de
mulțumire când nici nu mă aștept sau când, poate, aș avea nevoie de o vorbă bună și îi învăț carte pe
copiii elevilor mei (creându-se, astfel, o tradiție) sau pe elevii elevilor mei care spun lucrul acesta cu
mândrie.
1153
MAGIA CRĂCIUNULUI
Prof. înv. primar Novac Viorica

Școala Gimnazială “M. Sadoveanu”- Brăila
Tradiţiile şi obiceiurile reprezintă baza rădăcinilor noastre. Anotimpul iarna aduce un bogat
repertoriu de datini ce au loc cu ocazia Sfăntului Nicolae, Ajunul Crăciunului, Anului Nou sau
Bobotezei. Aceste sărbatori au fost aşteptate şi întâmpinate cu sufletele deschise şi pline de bucurie de
către toţi copiii.
Elevii școlii, îndrumați de cadrele didactice au desfășurat o serie de activități care au avut ca scop
redescoperirea și promovarea valorilor tradiționale strămoșești locale, dar și colectarea unor sume de bani
din vânzarea obiectelor confecționate de elevi sau a produselor de patiserie realizate de mămici, destinate
ajutorării elevilor cu probleme de sănătate și cu probleme financiare din școala noastră.
Activitățile desfășurate s-au bucurat de un real succes, ceea ce a impresionat fiind relațiile de
prietenie, colaborare, empatie care s-au legat între elevi, părinți și cadre didactice, modul în care toată
școala s-a mobilizat pentru strângerea de fonduri. Cu toții și-au manifestat dorința de a continua această
acțiune în anii care vor urma.
Programul artistic a scos din lada de zestre a Brăilei colinde vechi care au impresionat auditoriul.
Micii școlari au colindat cu Capra, Căluții și au dansat dansuri populare. Elevii mai mari au prezentat
sceneta nașterii lui Iisus Hristos și melodii din repertoriul coral.
1154
La atelierele de pictură și quilling au participat atât elevii din ciclul primar ,cât și cei din clasele
gimnaziale. Produsele finale au fost achiziționate de elevi și părinți , iar fondurile strânse au fost de mare
ajutor cazurilor umanitare.
1155
PROMOVAREA IMAGINII ȘCOLII ÎN COMUNITATEA LOCALĂ
Profesor învățământ primar Nuțaș Bianca Ioana

Școala Gimnazială nr. 1 Abram
Școala este o formă cu fond, o clădire mai nouă sau mai veche, coridoare lungi și drepte sau
întortochiate și misterioase, săli cu mese, scaune și eventual calculator. Dar, școala este ceva mai mult și
mai altfel decât alte clădiri, ea este un spațiu viu, atrăgător care va rămâne mereu în amintirea celor care-
i pășesc pragul.
Sufletul școlii sunt elevii și profesorii. Elevii vin la școală pentru a cunoaște, iar profesorii îi ajută
să cunoască și să devină viitorii cetățeni de mâine, a generaţiilor de tineri activi şi creativi, cu gândire
flexibilă, cu abilităţi de comunicare interculturală şi cu competenţe antreprenoriale care să se integreze cu
succes în viaţa comunităţii. Dacă la început ei vin la școală pentru că trebuie, însă mai apoi descoperă ce
bine se simt în mijlocul unor persoane de aceeași vârstă cu ei. Profesorii sunt acele persoane care îi
călăuzesc printr-un univers complicat, dar seducător, care le propun un model și îi ajută să descopere și
să se descopere.
Însă, școala începe să sufere din cauza lipsei „clienţilor” şi a lipsei serviciilor educaţionale
diversificate. Realizarea unei strategii de marketing devine indispensabilă, însă pare să fie o noutate în
școlile românești. Prin ea se urmăreşte cunoaşterea cât mai exactă a pieţei muncii şi a nevoilor
beneficiarilor sistemelor de instruire, a nivelului lor de satisfacere, dar şi a competitorilor, a furnizorilor
de educaţie.
Comunicarea şi crearea imaginii unitățiii de învăţământ pe piaţă, prin intermediul relaţiilor publice
şi a publicităţii, în cadrul strategiilor de marketing constituie un obiectiv deosebit de important, deoarece
contribuie fundamental la creşterea numărului de solicitări de servicii specifice prestate, dar şi a calităţii
percepute a acestora. În promovare sau în relaţiile cu publicul, directorul este cea mai importantă persoană. El
este personificarea şcolii şi a direcţiei pe care doreşte să meargă. Directorul are rolul de a descrie misiunea
şcolii ca expresie a intenţiei şi locului în comunitate şi pe scena educaţiei, în general.
În ceea ce privește comunitatea locală, aceasta a fost investită cu dreptul și responsabilitatea de a
se autoadministra sub aspectul resurselor locale și al priorităților, al gestionării problemelor educative în
diverse moduri.
Există școli deschise și școli închise față de comunitate, iar efectele acestei atitudini sunt resimțite
în primul rând de profesorii care deleagă parțial sau preiau întru totul responsabilitatea formării pentru
viață a copiilor, iar apoi de elevii care sunt expuși sau nu stimulărilor complexe de tip educațional și
social, dar și de părinții care își văd contribuția valorizată sau respinsă de către școală.
Ambele părți au de câștigat dacă sunt vizibile în comunitate în special dacă își atrag colaborarea
unor parteneri de tip asociații profesionale, organizații nonguvernamentale sau celebrități locale.
Profesorii îi pot învăța pe părinți cum să se implice mai eficient în educația copilului, pornind de
la premisa că părinții vor să ajute, dar nu întotdeauna știu și cum.
Directorul împreună cu echipa managerială a școlii trebuie să aibă o preocupare constantă pentru
elaborarea și actualizarea unui plan de marketing care să evidențieze rolul școlii în dezvoltarea
academică, socială, emoțională, estetică și fizică a elevilor.
Promovarea imaginii școlii este foarte importantă și se completează cu rezultate cuantificabile și
anume cu numărul de absolvenți, performanțele lor, integrarea în muncă sau în alte forme de învățământ,
dar și cu elementele culturii organizaționale ce țin de mituri, eroi, simboluri, modele comportamentale,
ritualuri și ceremonii.
Pentru crearea și promovarea unei imagini pozitive a unității de învățământ în comunitate se poate
recurge la:
-Elaborarea unor proiecte locale care să vizeze multiplicarea experienței pozitive și a exemplelor
de bună practică în managementul instituțional;
1156
-Personalizarea ofertei educaționale la nivel instituțional prin diversificarea și flexibilizarea

acesteia în funcție de nevoile și interesele partenerilor și beneficiarilor direcți și indirecți ai procesului
educațional;
-Colaborarea eficientă cu toți reprezentanții minorităților etnice;
-Promovarea unor proiecte focalizate pe reducerea abandonului școlar, integrarea elevilor pe piața
muncii, susținerea elevilor cu dezavantaj social și conduite de risc, susținerea elevilor în alte abilități;
-Armonizarea ofertei de servicii educaționale și formare permanentă cu nevoile specifice
identificate în unitatea școlară și comunitatea locală;
-Promovarea imaginii instituției și factorilor ce își asumă responsabilitățile în procesele de
descentralizare și asigurare a calității educației;
Pentru realizarea acestor țeluri este indicat să se creeze în școală o atmosferă primitoare și
expresivă, realizarea unor expoziții cu produse ale activității elevilor, organizarea în școală a unor
întruniri sau festivități, realizarea de proiecte comunitare în care să fie implicați elevii școlii.
comunitate.
Uneori, chiar și prin participarea cadrelor didactice și elevilor la conferințe, simpozioane,
parteneriate se poate reprezenta o strategie de marketing, deoarece prin modul pe care se fac cunoscuți, ei
îmbunătățită.
Promovarea imaginii școlii are ca obiect reputația creată de instituția școlară în rândul publicului,
prin serviciile oferite și prin sistemul comunicațional organizat. Imaginea unității de învățământ și
creșterea notorietății instituționale sunt dependente de capacitatea școlii de a satisface cât mai deplin
nevoile beneficiarilor săi direcți, elevii respectiv a părinților ca beneficiari indirecți ai procesului de
învățământ.
BIBLIOGRAFIE:
1. Cerchez, N, Mateescu, E., (1994), Elemente de management școlar, Editura Spiru Haret, Iasi;
2. Jinga, Ioan, (2001), Managementul învățământului, Editura Aldin, Bucuresti;
3. Rădulescu Eleonora, Tîrcă Anca (2002), Școală și comunitate. Ghid pentru profesori, Editura
Humanitas educational, București;
4. Stăiculescu Camelia, (2006), Managementul parteneriatului școală–comunitate în Managementul
grupului educat, Editura ASE, București;
1157
O ALTFEL DE PROMOVARE A IMAGINII ȘCOLII
prof. înv. primar: OANA OANA - REBECA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 13 BRAȘOV
Moto: „Fiecare posedă un potenţial ascuns: trebuie doar să-l dezvoltăm”! Rene de Lassus
De ce o altfel de promovare?
Cu toții am participat la diferite competiții școlare și extrașcolare. Sunt sigură că toate cadrele
didactice s-au implicat în activități de voluntariat, în diferite proiecte naționale și internaționale, unde
numele școlii de unde provine fiecare a fost la rang înalt. Cu siguranță fiecare școală are un site prin
intermediul căruia își promovează înstituția. Mulți investesc o mulțime de bani pentru a crea cea mai bună
imagine.
Mă regăsesc și eu în cele menționate, însă în urmă cu câțiva ani mi-am pus niște întrebări. Noi
educăm copii pentru o societate în continuă schimbare. Suntem conștienți de influența și responsabilitatea
noastră în viața acestora.
În viaţa de zi cu zi, se întâmplă ca oameni cu un coeficient de inteligență ridicat să nu facă faţă
greutăţilor în timp ce alţii cu un coeficient de inteligență modest să se descurce surprinzător de bine.
Unul dintre factorii care face diferenţa dintre ei poate fi inteligenţa emoţională, care include
autocontrolul, zelul, perseverenţa şi capacitatea de automotivare. Toate aceste abilități pot fi insuflate
copiilor (deci pot fi învaţate), fapt care dă o şansă mai mare de reuşită în viaţa individului, sporind
potențialul intelectual primit pe linie genetică.
Dinamica socială impusă de societatea contemporană formulează cerințe noi față de
comportamentul omului, cerințe care să răspundă printr-o inserție pozitivă și o adaptare activă la ritmul
rapid al transformărilor sociale. Din această perspectivă, noile tendințe în formarea atitudinilor prosociale
se orientează spre instrumentarea individului cu abilități de analiză și spre dezvoltarea creativității sociale
în sensul progresului social.
Promovând gândirea creativă, folosirea diverselor modalităţi de comunicare în situaţii reale,
ajutăm şcolarul mic să îşi formeze o cultură comunicaţională care să îl ajute să înţeleagă lumea, să
comunice şi să interacţioneze cu semenii, să fie sensibil la frumosul din natură şi la cel creat de om,
formându-şi şi consolidându-şi o scară justă de valori.
Promovarea școlii poate fi cu siguranță și răspunsul la întrebarea : „Dar la ce școală studiezi?”
adresată unui elev cu un comportament deosebit. Care știe să facă față unor situații dificile într-un mod
înțelept.
În acest scop, introducerea în şcoala primară a unui opțional care își propune să schițeze primele
direcții în atitudinile sociale ale copiilor este o soluție în formarea conștiinței sociale de apartenență la un
sistem axiologic și social promovate, ca primă treaptă în integrarea activă a individului în mediul social.
Mi-am propus modalităţi de exersare a controlului emoţiilor pentru a-i învăţa pe cei mici să se
exprime, să-şi gestioneze trăirile emoţionale, să devină, să devină personalităţi echilibrate, armonioase.
Inteligenţa emoţională împreună cu asertivitatea joacă un rol foarte important în viaţa noastră.
Aceste abilităţi permit accesul la resursele interne de care avem nevoie pentru a atinge succesul şi pentru
a ne crea viaţa pe care o dorim. Acestea ne permit să preluăm controlul asupra vieţii noastre personale şi
profesionale, să gestionăm schimbarea şi să facem faţă eficient mediului înconjurător şi oamenilor din jur.
În linii mari acestea sunt abilităţile de care avem nevoie pentru a putea fi fericiţi, sănătoşi şi plini
de succes.
Oferindu-i într-adevar școlii valoarea pe care o merită!
1158
EVALUAREA COPIILOR CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE

TESTELE INIȚIALE
Prof. Olar Angela
Evaluarea trebuie privită ca un proces complex, continu, dinamic, de cunoaștere și estimare

cantitativă și calitativă a particularităților dezvoltării și a capacității de învățare a copilului, de planificare
și programare care orientează elaborarea planului de servicii personalizat și programele de intervenție
personalizate. Evaluarea presupune colectarea de informații cât mai complete, interpretarea de date,
punerea și rezolvarea de probleme în scopul orientării deciziei și intervenției. Probele și testele de
evaluare nu urmăresc în principal evidențierea deficienței și a blocajelor copilului, ci determinarea
abilităților și a disponibilităților imediate pentru dezvoltare (A . Gherguț, 2013,p.121).
Evaluarea nu trebuie asociată cu eșecul, sancțiunea sau controlul, ci cu posibilitatea de reflectare
asupra rezultatelor, cu formarea unei imagini cât mai corecte despre sine, nu numai cu lipsurile pe care le
are evaluatul, ci mai ales cu calitățile pe care le poate valorifica și dezvolta în continuare. Orice educator
arb trebui să-și proiecteze evaluarea odată cu proiectarea conținutului și să prezinte ceea ce se așteaptă de
la elevi, ce progrese vor trebui să facă: o probă care este precedată de prezentarea obiectivelor de evaluare
se va dovedi mult mai eficientă decât una la care elevul nu știe la ce să se aștepte. Pentru educator,
evaluarea este un prim proces care îi coferă o imagine asupra propriei activități.( A. Ghherguț, 2013, p.
124).
Dintodeauna însă învățarea a presupus depășirea unor obstacole, eliminarea unor dificultăți
apărute în timpul studiului individual sau colectiv. Rămasă în umbră multă vreme, pedagogia copiilor cu
dificultăți de învățare a cunoscut progrese însemnate, mai ales în ultimele decenii.(K., Peter, A., Nicoruț,
A., Mihale, coord.,2014, p.71).
Știm că atunci când proiectăm un test de evaluare, noi profesorii trebuie să ținem cont de o serie
de condiții tehnice. Aceste vcondiții tehnice sunt greu de realizat, necesitând foarte mult timp, experiență
didactică și științifică.( C., Rusu, 2009, p.57).
Evaluarea inițială are un scop precis: acela de a stabili, cât mai exact cu putință câteva lucruri
absolut necesare fiecărui profesor pentru a-și elabora strategia didactică la o clasă anume.
Motivația elevilor pentru învățare, asociată cu capacitatea de învățare și cu pregătirea lor
anterioară sunt repere importante care-i permit fiecărui profesor să se orienteze în munca lui și să adopte
strategia pedagogică cea mai potrivită unei situații date ( școală, clasă, material uman etc). Evaluarea
inițială se realizează ori de câte ori un profesor preia pentru prima dată un colectiv de elevi.
Cea mai simplă modalitate de a o realiza este testul. După ce profesorul consultă programa clasei
( claselor) anterioare și o compară cu programa clasei curente, stabilește lista problemelor esențiale din
materia parcursă fără de care ei nu-și poate realiza sarcinile de predare în bune condiții. Pe baza acestei
liste se formuleză itemii testului ( întrebările și modalitățile de răspuns); spre deosebire de testele folosite
la examene, testul de evaluare inițială trebuie să conțină astfel de itemi încât răspunsurile elevilor să-l
edifice pe profesor dacă aceștia stăpânesc sau nu anumite cunoștințe și deprinderi stict necesare
continuării instruirii.
După aplicare și corectare,profesorul face inventarul lacunelor și al greșelilor tipice, pe baza căruia
realizează o primă grupare a elevilor din clasă în vederea diferențierii și invidualizării instruirii. Desigur,
pe parcurs, în funcție de evoluția ficărui elev, situația se poate schimba, elevii regrupându-se
corespunzător.
Testul de evaluare inițială este, după opinia noastră, instrumentul cel mai precis pentru realizarea
scopului propus în evaluarea inițială și recomandăm folosirea lui în combinație și cu alte probe care să
permită un diagnostic cât mai fidel al pregătirii elevilor ( I. Jiga, E., Israte, 2008,p.389-390).
Demersul evaluativ în cazul copiilor cu dizabilități parcurge următoarele etape:
a) evaluarea inițială - este constatativă, obiectivele sale fiind:
- identificarea, inventarierea, clasificarea, diagnosticarea;
-stabilirea nivelului de pertformanță sau potențialul actual al copilului;
-stabilirea încadrării pe grad sau nivel educațional;
1159
- estimarea dezvoltării ulterioare bazat pe potențialul induvidual ți integrat al copilului;

- stabilirea parametrilor programului de intervenție personalizat;( A., Gherguț 2008, p.125-126).
b) evaluare formativă sau continuă:
c)evaluare finală;
Corectarea testelor se face pe baza baremelor de evaluare și notare ce conțin descriptori de performanță
TEST DE EVALUARE INIȚIALĂ
Copil cu C.E.S.
Numele și prenumele:
clasa a II a
Partea I
1. Unește cu o săgeată cuvintele care au același sens:
goană cameră
odaie vrednic
harnic fugă
2. Alege explicația corectă pentru cuvântul dat:
pictează : scrie harnic: hoinar crengi: frunze
colorează leneș ramuri
decupează vrednic lemne
Partea a II a
3. Completează cu unul dintre cuvintele date:
Cățelul păzea................................pământ
Furnicile locuiesc în ....................curtea
Frunzele cad pe...........................mușuroi
4. Ordonează cuvintele în propoziție:
temele Vlad frumos a scris.
5. Scrie trei întrebări care să se potrivească răspunsului dat:
Dana cară coșurile cu fructe în magazie.
6. Alcătuiește enunțuri cu următoarele cuvinte: frunze, copii, fructe.
BAREM DE NOTARE ȘI EVALUARE
ITEMUL FOARTE BINE BINE SUFICIENT INSUFICIENT

1-2 Distinge corect sensul Distinge parțial corect Distinge corect 3-4 Distinge corect
cuvintelor (6 situații) sensul cuvintelor ( 5 sensuri un singur sens
situații)
3 Completează corect Completează corect Completează corect Nu reușește să
enunțurile date cu două enunțuri; un singur enunț; completeze
cuvinte potrivite; propozițiile;
4 Ordonează corect Ordonează cortect Ordonează cuvintele Nu reușește să
cuvintele date și scrie cuvintele date și scrie date și scrie ordoneze
lizibil propoziția lizibil cu mici abateri prtopoziția alcătuită cuvintele;
alcătuită; de la regulă cu abateri de la
regulile gramaticale;
5 Formulează corect cele Formulează corect doar Formulează corect o Nu reușește să
trei întrebări pentru două întrebări pentru singură întrebare formuleze
răspunsul dat; răspunsul dat; pentru răspunsul dat întrebări pentru
răspunsul dat;
6 Alcătuiește toate cele trei Alcătuiește corect trei Alcătuiește două Alcătuiește o
propoziții, corect fără propoziții cu 1-2 greșeli propoziții cu 3-4 propoziție cu
greșeli de ortografie sau de ortografie; greșeli de ortografie; greșeli de
punctuație; ortografie;
1160
EVALUARE FINALĂ
ITEMI CALIFICATIFUL FINAL

-rezolvă integral și corect 6 itemi Foarte bine
-rezolvă integral și corect 5 itemi Bine
- rezolvă corect și parțial cortect 4 itemi Suficient
-rezolvă corect un item Insuficient
BIBLIOGRAFIE:
A.,Gherguț ,( 2008) Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a
gradelor didactice.Ediția a II a revăzută și adăugătă, editura Polirom, Iași;
I.,Jinga, E., Istrate( coord).( 2008),Manual de pedagogie,editura ALL,București
K., Peter, A., Nicoruț, A., Mihale( coord)( 2014), Incluziunea școlară a copiilor cu dificultăți de de
învățare-problematici ale secolului XXI, editura EIKON, Cluj-Napoca;
1161
Promovarea imaginii şcolii prin programe educaţionale - Grădiniţă de vară
Prof. înv. preşcolar Olar Daniela

Şcoala Gimnazială „Mihai Viteazu” Şelimbăr, jud. Sibiu
Organizarea unor activităţi relevante pentru comunitate, stabilirea unor parteneriate cu specialişti din
diferite domenii de interes pentru realizarea proiectelor proprii, contribuie la ȋmbunǎtǎțirea imaginea
școlii.
Grădiniţa de vară „SPIRIDUŞII VERII” se doreşte a fi o alternativă educaţională de petrecere a
vacanţei de vară care oferă copiilor o educație de calitate, inclusiv pentru preșcolarii aparținând grupurilor
dezavantajate, facilitând exersarea limbii germane în contexte nonformale.
Utilizarea creativă şi educativă a timpului liber al copiilor, accesul copiilor la cultură, dezvoltarea
personală prin cultivarea abilităţilor de adaptare la mediu în raport cu evenimentele trăite, conştientizarea
în rândul părinţilor a nevoilor copiilor reprezintă doar câteva dintre argumentele care stau la baza iniţierii
unei grădiniţe de vară.
Contactul cu diferite persoane, specialişti în domenii de interes vor stimula dezvoltarea unui set
complex de abilităţi personale şi profesionale, precum comunicarea interpersonală, negocierea şi
rezolvarea de situaţii, luarea de decizii, încrederea în sine, asumarea responsabilităţii, implicarea în
activităţi de învăţare şi practice de creaţie.
De asemenea, programul are în vedere creşterea încrederii părinţilor în instituţia şcolară, o mai bună
colaborare şi implicare a acestora în sprijinirea activităţilor curriculare şi extracurriculare.
Scop: oferirea posibilităţii, copiilor, de a petrece o parte din vacanţa de vară într-o manieră creativă şi
educativă.
Obiective:
- identificarea nevoilor copiilor – nevoi de comunicare (în special de limbă germană), de integrare
comunitară, educaţionale şi de dezvoltare personală
- sporirea atenţiei părinţilor faţă de nevoile şi aşteptările copiilor, implicarea acestora în activităţi
educative
- crearea unui mediu interactiv de învăţare şi recreere activă
- stimularea creativităţii, descoperirea şi cultivarea aptitudinilor artistice
- dobândirea, exersarea şi aplicarea de cunoştinţe într-un mod cât mai creativ şi atractiv, exersarea limbii
germane
Grup ţintă: preşcolari şi şcolari – secţia germană
Activitate Mijloc de realizare Locul desfăşurării
Crearea echipei de proiect  sondaje, studiu asupra necesităţii derulării Şcoala Şelimbăr
Informare cu privire la proiectului, consultarea părinţilor, Sediul
necesitatea iniţierii proiectului contactarea partenerilor partenerilor
Întocmirea documentelor  conceperea proiectului, încheierea Şcoala Şelimbăr
parteneriatelor, obţinerea avizelor
Întrunire cu părinţii  pregătirea programului Şcoala Şelimbăr
Informare cu privire la scop şi  prezentare Power Point Sala AeL
obiective  prezentare – poveste „Elmar, der Elephant” Şcoala Şelimbăr
Activităţi educative și recreative  colorare în Paint
 jocuri distractive pe terenul de sport
Activităţi educative și recreative  soft educaţional „Caillou Vorschule” Sala AeL
 Educație rutieră „Micii pietoni” Şcoala Şelimbăr
 vizionare film Centrul Cultural
 jocuri distractive și sportive German, Sibiu
Activităţi educative și recreative  vizitarea atelierului de țiglărie, activități de loc. Hosman
- Hosman modelaj și inscripționare, jocuri distractive SC Maktver SRL
Activităţi educative  soft educaţional: Caillou Vorscule Sala AeL
1162
 cântec „Elmar, der Elephant”

 utilizare - instrumente Orff Biblioteca
 jocuri distractive și sportive „Astra” Sibiu
Activităţi educative și recreative  soft educaţional „Wie das Blau aus der Welt Sala AeL
verschwand” Şcoala Şelimbăr
 ateliere de lucru – confecţionare „Elmar, der
Elephant”, desenare în Paint CDI Veștem
Evaluarea  activităţi desfăşurate de copii cu părinţii la
Jurnal – portofoliu „Povestea domiciliu: istorisirea (zilnic) de către copii a la domiciliul
spiriduşilor verii” activităţilor, redarea acestora, de către copii, copiilor
prin intermediul unor tehnici la alegere din
domeniul estetic şi creativ (desen, pictură,
colaj), redactarea în scris de către părinţi a
ideilor relatate de copii
Întâlnirea participanţilor Serbare „Povestea lui Elmar” prezentată Şcoala Şelimbăr
părinţilor, partenerilor implicaţi, alţi invitaţi din
comunitate
Finalizarea portofoliului
Evaluarea proiectului:
- urmărirea implicării elevilor şi a rezultatelor obţinute de către aceştia pe plan intelectual, cognitiv,
emoţional, comportamental şi al realizării de produse concrete;
- expoziţiile realizate la final de activitate tematică;
- feed-back-ul zilnic din partea copiilor;
- opiniile părinţilor asupra prelungirii activităţilor desfăşurate în spaţiul Grădiniţei de vară, în spaţiul
familial şi al comunităţii;
- fotografii ale tuturor activităţilor desfăşurate;
- diplome pentru participanţi, parteneri, părinţi
Diseminarea proiectului:
- prezentarea programului în cadrul primei şedinţe a comisiei metodice;
- realizarea unei prezentări Power Point cu aspectele remarcabile din timpul derulării programului;
- prezentarea unui raport final al proiectului;
- oferirea pentru arhiva digitală a şcolii a unui CD cu fotografii şi comentarii/concluzii asupra conţinutului
şi eficienţei proiectului;
- publicarea de articole în revista grădiniţei.
Prin activitățile desfăşurate şi diseminarea acestora, imaginea școlii a fost vizibil îmbunătățită,
aducând o contribuţie însemnată la schimbarea atitudinii copiilor, părinţilor, a comunităţii faţă de
instituţia şcolară.
Webografie: http://kreativekids.ro/scoala-de-vara-si-beneficiile-ei/
1163
Rolul activităților extracurriculare în promovarea imaginii școlii
Prof. Olariu Mihaela Cătălina – Școala Gimnazială „Al. I. Cuza” și

Școala Gimnazială „D. Romanescu”, Dorohoi – județul Botoșani
Diversitatea activităților extracurriculare dă posibilitatea copiilor să se implice în funcție de interesele

lor. Ei nu trebuie să exceleze în aceste activități, important este că la sfârșitul pargurgerii lor asimilează
experiențe noi care îi vor călăuzi în viitor. Importanța acestor activități este cu atât mai mare cu cât trăim
într-o lume dominată de mass media (internet, televizor) care prezintă efecte negative asupra dezvoltării
comportamentale și emoționale a copiilor.
De altfel, de vreo câțiva ani s-a introdus o săptămână dedicată activităților extracurriculare, „Școala
altfel”, care are orar specific și în cadrul căreia elevii participă la diferite acțiuni cum ar fi: jocuri sportive,
concursuri de cultură generală, dezbateri pe diverse teme, campanii de conștientizare (care militează
pentru protejarea mediului, sănătate), vizite la muzee, locuri istorice, diferite instituții, activități ce îi
pregătește pentru situații limită, cu alte cuvinte li se prezintă cum să se comporte și cum să acorde primul
ajutor în caz de accident, incendiu sau cutremur. Se pot realiza spectacole muzicale, teatrale, se pot
viziona emisiuni care au drept scop descoperirea calitășilor legate de muzică, actorie, poezie, pictură, etc..
O altă formă de activități extrașcolare o reprezintă concursurile școlare. Acestea dau posibilitate
copiilor să aplice cunoștințele dobândite în timpul orelor de curs, să deseneze, să realizeze modele variate,
să recicleze. Acestea pot fi organizate de către cadrele didactice în sala de clasă sau se pot desfășura la
nivel județean, national sau internațional. Atmosferă placută în care se pot desfășura pot avea drept efect
stimularea spiritul de iniţiativitate al copiluiui, colaborarea cu ceilalți colegi pentru a rezolva exerciţiile şi
va asimila mult mai uşor toate cunoştinţele. La biologie, pe lângă olimpiadă, Concursul Național „George
Emil Palade”, „Științe pentru juniori”, etc. se desfășoară în fiecare an „Sanitarii pricepuți”, ai cărui rol
este de a-i deprinde pe elevi cu tehnicile de prim ajutor, de a-i introduce în tainele medicinei, iar o parte
dintre ei se orienteză mai târziu spre acest domeniu frumos.
Activităţile reacreative, distractive, care determină dezvoltarea creativităţii, gândirii critice şi
stimulează implicarea în ceea ce privește respectarea drepturilor omului, conştientizarea acțiunii negative
a omului asupra mediului, urmările poluării, educaţia rutieră, educaţia pentru păstrarea valorilor, artistice,
etc. sunt atractive pentru elevi. Alte activităţi reprezentate de excursii şi drumeţii, vizite, vizionări de
filme sau spectacole determină elevului un anumit tip de comportament, o ţinută adecvată situaţiei,
anumite sentimente.
Activităţile extraşcolare care implică în mod direct copilul prin personalitatea sa şi nu prin produsul
realizat de acesta au o mai mare contribuţie în dezvoltarea personalităţii. Dacă sunt bine pregătite acest tip
de activități sunt atractive la orice vârstă, stârnesc interes, produc bucurie, facilitează acumularea de
cunoştinţe, chiar dacă necesită un efort suplimentar atât din partea dascălului cât și a elevului. Acest tip de
activități dezvoltă spiritul practic, mânuirea diferitelor obiecte, oferă posibilitatea fiecăruia să se afirme
după puterile sale. Prin faptul că în acest gen de activităţi se supun de bună voie regulilor, elevii se
autodisciplinează, își asumă responsabilităţi. Prin aceste activități dascălii au posibilitatea să-şi cunoască
elevii, să-i dirijeze, să le influenţeze dezvoltarea, cu alte cuvinte să pregătească elevii pentru viaţă. Acest
lucru depinde în primul rând de profesor, de talentul său, de dragostea sa pentru elevi, de modul de
abordare a temelor care să evidențieze cel mai bine posibilităţile şi resursele de care dispun elevii .
Un bun dascăl dă posibilitatea elevilor să își dezvolte o gândire independentă, să respecte ideile
celorlalți, să aibă capacitatea de a descoperi probleme noi şi de a găsi soluția cea mai potrivită şi de a
critica constructiv. Pentru a putea realiza toate acetes este important ca și profesorul să fie creativ.
Bibliografie:
1. Cernea, Maria, „Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de

învăţământ”, în „Învăţământul primar“ nr. 1 / 2000, Ed. Discipol, Bucureşti;
2. Crăciunescu, Nedelea, „Forme de activităţi extracurriculare desfăşurate cu elevii ciclului primar”,
în „Învăţământul primar“ nr. 2, 3 / 2000, Ed. Discipol, Bucureşti;
1164
3. Ionescu, M., Chiş, V., „Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instruire şi
4. Vlăsceanu, Gheorghe, coord., Neculau, Adrian, „Şcoala la răscruce. Schimbare şi continuitate în
5. https://secure.ihaveaplaniowa.gov
1165
Tradiție și inovație- deziderat al unei școli comunitate
prof. Oana Olariu

Liceul Tehnologic ,,Iuliu Moldovan’’ – Arad
Cu o vechime de peste 70 de ani, Liceul Tehnologic ,,Iuliu Moldovan’’ și- a însușit activitatea de
școală profesională încă din 1919 când din inițiativa muncitorilor din prelucrarea lemnului a luat ființă
Școala profesională pentru Produse finite din lemn, cu învățământ profesional tehnic în domeniul
prelucrării lemnului în Arad. De- a lungul timpului numărul elevilor din școală s- a schimbat în funcție de
contextul economic ostil de foarte multe ori, și care nu urmărea corelarea directă a nevoilor pieței muncii
cu oferta școlară la nivel local și național. Astfel se justifică scăderea drastică a numărului de elevi din
școală, de la 1200 la limita legal acceptată.
În prezent, oferta educațională include mai multe clase de nivel liceal (zi, seral, învățământ
special) cu diferite profiluri: tehnician în
prelucrarea lemnului, tehnician în silvicultură și
exploatări forestiere. Acestea au fost stabilite și
propuse de către instituția noastră în urma
discuțiilor avute cu reprezentanți ai firmelor cu
profil de prelucarea lemnului, care și- au exprimat
dorința de a participa la viața școlii și de a susține
financiar elevii de la formele de învățământ- zi,
profesional și dual- în vederea unei pregătiri
temeinice și de calitate. În cadrul acestor întâlniri
agenții economici au prezentat următoarele
facilități: inserție imediată pe piața muncii,
susținerea cu burse suplimentare pe perioada
școlarizării și oportunitatea angajării pe o perioadă scută, după finalizarea stagiului de instruire practică.
Școala profesională propune două calificări, ca
urmare a cerințelor exprimate de agenții economici: tapițer,
plăpumar, saltelar și tâmplar universal. Copiii își desfășoară
practica în atelierele
școlii sub îndrumarea
maiștrilor instructori
dedicați meseriei.
Dotarea
corespunzătoare a
atelierelor permite
onorarea comenzilor
primite în cadrul parteneriatelor pe care școala noastră le are cu
instituții arădene: Biserica Ortodoxă ,,Sfântul Gheorghe’’, Centrul
1166
de vârstnici, Inspectoratul Școlar Județean, grădinițe.

Școala își propune să răspundă nevoii fiecărui elev privind formarea competențelor profesionale
pentru manifestarea propriei personalități. Unitatea noastră este un model de școală incluzivă, unde se
încearcă descoperirea și valorificarea potențialului individual, oferind o alternativă mediului în care
trăiește. Pe lângă orientarea școlară și profesională, copiii participă cu bucurie la diferite activități
extrașcolare recreative: atelier hand- made, vânătoare, jocuri sportive, teatru de improvizație, dans
modern și majorete. În școală s- au desfășurat diverse activități în cadrul proiectului Leonardo, bazat pe
schimbul de experiență cu instituții similare din Germania și Spania.
Liceul Tehnologic ,,Iuliu Moldovan’’ este o școală
comunitară, cu tradiție în modelarea lemnului, cu valori care cer o
reîntoarcere la aceeași tradiție unică, prin care românii și- au
promovat noblețea propriei identități în lume.
 campionat de fotbal în cadrul parteneriatelor educaționale realizate la nivel județean,

 experimente spectaculoase la Festivalul Științei desfășurat anual în municipiul Arad,
 activitate cinegetică la Fondul de vânătoare 18 Horia,
 ,,Cine este aproapele meu?’’- activitate interactivă dedicată Zilei nonviolenței în școală,
 teatrul de improvizație- dimensiune transdisciplinară a educației.
1167
PROMOVAREA IMAGINII ȘCOLII PRIN ACTIVITĂȚI EXTRAȘCOLARE ȘI

PROIECTE EDUCATIVE EUROPENE ÎN LIMBA FRANCEZĂ
Prof. Olaru Anișoara, Școala Gimnazială Nr. 1 Răchiți, jud. Botoșani

Prof. Pușcașu - Gavrilă Simona, Școala Gimnazială Nr. 1 Răchiți, jud. Botoșani
În contextul unei societăți în care se regândesc politicile școlare în vederea rezolvării problemelor
actuale ale educației instituționalizate contemporane, obiectivele complexe ale procesului educativ pot fi
atinse doar prin efortul susținut al tuturor factorilor implicați: școală-familie-comunitate, în concordanță
cu evoluția realității naționale și internaționale.
C. Cucoș în lucrarea ,, Pedagogie’’(2002: pp.55-51) precizează faptul că ,, Semnificațiile și
eficiența actului educativ sunt date de disponibilitățile educației de adaptare și autoreglare față de sfidările
tot mai numeroase ale spațiului social. ,, Realitatea contemporană evidențiază rolul complex al școlii ce
pune accent pe învățarea inovatoare și pe cultivarea valorilor universale ce vizează afirmarea și
îmbogățirea identității culturale, precum și promovarea cooperării culturale internaționale.’’
Ținând cont de țintele strategice ale instituției școlare, sunt stabilite obiectivele programului de
promovare a școlii. În școala noastră acestea sunt:
 Identificarea nevoilor, intereselor și posibilităților de promovare ale școlii;

 Planificarea, găsirea de strategii și punerea în aplicare a campaniei de promovare a școlii;
 Monitorizarea și evaluarea continuă a campaniei de promovare pentru a vedea ce funcționează și
unde trebuie avute intervenții de susținere;
 Crearea și promovarea unei imagini instituționale pozitive în comunitate;
 Elaborarea unor proiecte care să vizeze multiplicarea experienței pozitive și a exemplelor de buna
practică în managementul instituțional;
 Promovarea unor proiecte focalizate pe reducerea abandonului şcolar, integrarea elevilor pe piaţa
muncii, susţinerea elevilor cu dezavantaj social şi conduite de risc, susţinerea elevilor cu
dizabilităţi;
 Selecția modalităților de comunicare, promovare, diseminare.
Activitățile propuse pentru promovarea imaginii școlii sunt:

educaţionale (la nivel local, județean, regional, național şi internaţional), baza materială, resursele
umane, rezultatele şcolare;
imaginii şcolii şi a corelării ofertei educaţionale cu cerinţele de pe piaţa muncii locale/ regionale/
naționale;
Ca urmare a evoluţiei tehnologice, a diversificării mijloacelor de tip mass-media şi multi-media, a

lărgirii orizontului informaţional al societăţii actuale, al acentului pus pe învățarea a cel puțin două limbi
străine, în cadrul instituției noastre școlare se desfășoară anual activități educative școlare și extrașcolare
în parteneriat cu instituții naționale și europene, în limba franceză, promovate la nivel local/ județean și
internațional. Toate acestea aduc un plus de imagine instituţiei noastre şcolare. Rolul familiei și al
comunității locale este indispensabil în susținerea unor activități educative precum: Ziua europeană a
limbilor străine, Ziua Francofoniei, Ziua Europei, Săptămâna Educației Globale, Școala Altfel, aceștia
fiind adevărați purtători de cuvânt, susținători și o modalitate importantă de diseminare a informației la
nivel local. Școala capătă un plus de imagine prin postarea de fotografii și comentarii pe site-ul
1168
didactic.ro, pagina instituției, facebook-ul și blog-ul școlii. În plus articolele apărute în presa locală și
rapoartele întocmite promovează imaginea școlii la nivel județean.
Proiectele europene eTwinning în limba franceză, ale școlii noastre: Kharfilna, Europ-Agora, Les
fêtes en Europe, Les légendes européennes, Voilà, c’est moi! Echanges de voeux, A table! realizate în
parteneriat cu țări precum: Italia, Turcia, Portugalia, Spania, Grecia, Tunisia, propun elevilor şi
profesorilor noi experienţe de învăţare, de comunicare interculturală, noi căi de motivare şi de ameliorare
a practicilor didactice. Pentru profesori, eTwinning este o resursă inepuizabilă de inspiraţie, de diversitate
şi de inovaţie în planul educaţiei. Pentru elevi, o cale de ajustare sau de transformare a învăţarii în funcţie
de interesele şi specificul generaţiei lor, de (re)găsire a atractivităţii educaţiei. Pentru școală, ele sunt cea
mai bună modalitate de promovare a imaginii școlii și României pe plan internațional.
Fiecare şcoală are o poveste, un istoric aparte, un contur diferit, o imagine proprie. Instituția noastră
școlară poartă amprenta unor elevi care se instruiesc continuu, începând de la nivelul preşcolar, până la
cel gimnazial. Având în vedere că în societatea actuală performanţa şcolii se identifică cu performanţele
elevilor îmbunătățind imaginea școlii, putem afirma că şcoala noastră, se înscrie în linia şcolilor care
reuşesc să confirme calitatea actului educativ prin rezultatele obținute la concursurile școlare și
extrașcolare.
Toate aceste activități constituie o foarte bună strategie de promovarea a imaginii pozitive a școlii în
comunitate, indiferent dacă aceasta se găsește în mediul rural sau urban.
Bibliografie:
1. Cucoș C. (2002) - Pedagogie, Editura Polirom, Iași

2. Drăgan, I. (1996)- Paradigme ale comunicarii de masă, Editura Șansa, Bucuresti
1169
CORINA ȚIFREA 10
CORNELIA ȚARCĂ 11
ENE FLOAREA 12
ENE GABRIELA 14
ENE LUCIA 15
ENE NICOLETA 17
ENE RALUCA ALEXANDRA 19
ENE SIMION DUMITRU 25
ENE TEODORA ALINA 26
ENESCU CRISTINA 27
ENICÄ ELENA GEORGIANA 28
ENUTA CAMELIA 29
EPAN FICA-GETA 30
EPURE CAMELIA 32
FABIAN AURELIA MIRELA 33
FAINISI IULIA MIHAELA 35
FARAGAU LILIANA 37
FARCUT ADRIANA IOANA 39
FAUR EVA - MONICA 40
FAZEKAS BEÃTA ORSOLYA 41
FĂCÎLĂ ADRIANA-MIRELA 42
FEDELES IOANA 44
FEJÉR ÁGOTA-MÁRTA 45
FERACALO SIMONICA LACRAMIOARA 46
FERENC GABRIELA 48
FERESTEAN IOAN.MARIA VLAD 50
FICIU MIRELA TANIA 52
FILIP ADELA-CRISTINA 53
FILIP CARMEN-CORINA 55
FILIP IULIA CLAUDIA 56
FILIP MIHAELA 58
FILIPOIU MIHAELA- EVELINA 59
FLITAN ALINA DIANA 61
FLONTA MARIA 63
FLOREA ANDREEA 65
FLOREA DANA-GEORGIANA 67
GABRIELA FICUȚ 69
MIHAELA ȚĂPOR 71
ṬIGĂNELE DIANA 72
ṬIGĂNELE IULIAN NICUȘOR 73
ȚAPU MARINELA 74
ȚĂRĂU ADRIAN 76
ŢIC FLOAREA 78
ŢÎRA IOANA MARIA 80
ȚÎRLEA ILEANA 83
ȚÎRLEA FLORIN 85
ȚUCHEL MARIANA 87
ŢUGLEA PETRINA 88
ALINA FRĂȚILĂ 90
ANCA GÎNSCĂ 91
FLOREA MIHAELA RAMONA 93
FLOREA RODICA 95
FLOREAN ELISABETA 96
FLORENTINA PETRESCU 98
FLORESCU ECATERINA 100
FLORESCU ELENA 101
FLORIA RALUCA ELENA 103
FOCA DANA 105
FODOR ADINA 107
FOGOROS MIHAELA 109
FOROGĂU MARIA 111
FOTACHE CLAUDIA 113
FRANGULEA ALINA GEORGIANA 115
FRÂNCULESCU CARMEN LARISA 117
FRINCU CONSTANTIN DRAGOS.BREBEANU CRISTINA IULIA 119
FRÎNCU TĂNŢICA DORELA 120
FRUNZÄ‚ MARIANA 121
FUDULI ANGELA 122
FULEA ROXANA 123
FULGĂ MIHAELA FLORICA 124
FUNAR MARIA 126
FURDUI MIRELA ELENA 128
FURNICĂ MIHAELA 130
FURTUNA CORNELIA 131
FUSARU ANCA-VICTORIȚA 133
GABRIELA GIURGEA 135
GALBEN MARIOARA 137
GALE MONICA 139
GALEA LAVINIA 141
GALEȘ CRISTINA 143
GAMAN-PAVEL CRISTINA-ALINA 145
GARCEA FLORIN CATALIN 146
GARDIN NICOLETA 147
GAROAFA IUNNIANA 148
GASPAR IULIANA 150
GATEA MIHAELA AURORA 151
GAVRILEI MIHAELA 152
GĂLĂŢIANU GABRIELA 153
GĂLBEAZĂ CARMINA ADRIANA 155
GĂMAN MIHAELA –ANCA 158
GĂMAN-BĂRBOI CAMELIA 160
GĂVRUȚA CAMELIA 161
GEAMĂNU MARIANA-DUMITRA 163
GEAMPALIA LILIANA 165
GECZI ANNAMARIA 167
GECZI LILIANA 168
GEDERT MIOARA 170
GEICU ADRIAN-IULIAN 171
GEICU ALIDA-GEORGIANA 173
GEICU RODICA 175
GEORGESCU CARMEN 177
GEORGESCU CONSTANTIN 179
GEORGESCU CRISTINA 180
GEORGESCU MARILENA-CAMELIA 183
GEORGESCU OTILIA 184
GEORGETA MAROSI 185
GERU MARIANA OTILIA 186
GHEORGHE CLAUDIA MIHAELA 187
GHEORGHE ELENA ALINA 189
GHEORGHE MARIA-CORNELIA 191
GHEORGHITA-SCHIPOR LAURA-MARIA 193
GHEORGHIU AURORA 195
GHEORGHIU FLORINA 196
GHEORGHIU MARIANA 198
GHERBAN CUCIUREANU CIPRIAN MARIUS 200
GHERGHE SILVIA-GEORGIANA 203
GHERGHEL DIANA IOANA 205
GHERGHELĂU COSMINA 207
GHERGHINOIU ELENA MIHAELA 209
GHETLA VIOLETA 211
GHIMAN RENATA 214
GHINDEA ELISABETA ROZALIA 215
GHINTE DANA 216
GHIRASIM REKA 217
GHITEA MARIANA 218
GHIȚA IOANA-TEODORA 220
GHIȚĂ DANIELA AURORA 221
GHIURCÄ‚ MIHAELA DORINA 223
GHIUTA MANUELA CATALINA 228
GIORGI VICTORIA 230
GIUBEGAN EUGENIA ADRIANA 231
GLAVAN MARGA ANAMARIA 233
GLODEAN IULIA 235
GODEANU MARIA IRINA 237
GOGA POMPILIA ADRIANA 239
GOLĂȘIE LELICA 241
GOLU DANIELA 243
GORA NICOLETA-LUMINIÈŠA 245
GORBAI MARIA MELINDA 247
GORDIN IULIANA-PETRONELA 248
GOȚEA LOREDANA-CAMELIA 249
GRAD ADRIANA MARINELA 250
GRADESCU VIORICA 252
GRĂJDAN CAMELIA CĂTĂLINA 254
GRAMA NICOLETA ANDREEA 256
GRANGURE DANIELA 258
GRAPINI VIORICA MARIA 261
GRECU AIDA MIHAELA 262
GRECU ANA-NICULINA 264
GRECU DANIELA 265
GRECU IOANA GEORGIANA 267
GRECU TATIANA 268
GRIGORAS IONICA 269
GRIGORAS MADALINA 272
GRIGORE FLORENTINA 274
GRIGORE FLORINA 276
GRIGORESCU ALINA 278
GRIGORESCU MIHAELA MARGARETA SI LEAFU LAURA ROXANA 280
GRIGORICA GEORGEL. VOINEA DIANA 283
GROPENEANU ANDREEA-DANIELA 285
GROSU MONICA 286
GROSU VIOREL 288
GROZA CLAUDIA MARIA 289
GROZA ELISABETA 291
GROZESCU PETRONELA 293
GRUIA MANUELA CARMEN 295
GUGEA DANIELA FLORINA 297
GUGIU VIORICA 299
GURITA DANIELA MADALINA 301
GYÖRGY EVA- ILONA 307
HABINEAC ERZSÉBET 308
HADARAU MINA MARIA 309
HADAREAN DIANA 310
HAGIU MARIANA 312
HANCU CLAUDIA 313
HANTAR MIHAELA 315
HANTEA ANELA 317
HARAI ERZSÉBET 318
HARICLEEA DIUGAN 320
HARIGA DUMITRU- DANIEL 322
HARIGA NICOLETA-ALEXANDRINA 324
HARJABA IOANA 326
HERBEI CRINA 327
HERCIU MARIA 330
HERMAN TIANA-MIHAELA 332
HINCU LACRAMIOARA 334
HIZANU ELENA 336
HÎRTIE AURORA 339
HOANCIA LILIANA 341
HOARA CAMELIA 344
HOJDA MARIA 347
HOJDA SOFIA 349
HOLBAN IONELA.DRĂCEA DACIANA MARIA.TANU CARMEN-FELLA 351
HOMONE MANUELA FLORINA 353
HOMONEA NICOLETA 354
HOPIDEA ANCUŢA IOANA ANDRADA 357
HORCHIDAN IONELA CRISTINA 358
HORDENCU IOANA 359
HORDENCU SOFICA 361
HORDUNA TATIANA 363
HORGA CRISTINA DIANA 365
HORHOGEA LUCICA 366
HORVAT OZANA MARIA 368
HORVAT OANA GABRIELA 370
HOSSU SORIN IOAN 371
HOTUPAN CALIN 373
HRENARU MIHAELA-VIOLETA 375
HRIȚAC DIANA 376
HRIȚCU AMALIA MARIA 378
HUCI DIANA 379
HURMUZACHE MIHAELA 381
HUTULEAC DAN PAUL 383
IACOBESCU LILIANA 385
IANCU MIHAELA 387
IANCU NICOLETA JEANINA 389
IANCULESCU CRISTINA ANDREEA 391
IANCULOVICI SAVDIA 392
IANOSI ANDA ELENA SI NISTEA FLOAREA 393
IANOSI MELANIA GABRIELA 395
IELCEAN CLAUDIA 397
IELCEAN RADU IOAN 399
IENEI DAVID LAURA 401
IEPURE DELIA MONICA 402
IEREMIE ZENAIDA 403
IEVUȚA MIRELA NICOLETA 405
IFTIMOIU MIHAELA 407
IGNA ANCA MARIA 409
IGNA CRINA CORNELIA 410
IGNĂTESCU VERONICA 412
ILEA TECLA 414
ILIE ATENA.OPRESCU ELENA 416
ILIE MARIANA MIRELA 417
ILIE MARINELA 419
ILIE NICULINA 420
ILIE NUȚA 422
ILIESCU AURORA 424
ILIESCU GABRIELA VERONICA 425
ILINA GEORGETA - VALENTINA 426
IMRE ILDIKO 427
IOAN MARIA 429
ION CRISTINA - MARIA 430
ION MIHAELA CAMELIA 432
RALUCA IANCĂU 434
IONAŞCU MARIA 435
IONEL ECATERINA 437
IONESCU ADINA 438
IONESCU ADRIANA 440
IONESCU CARMEN 444
IONESCU DAN 445
IONESCU LARISA.GULIN IOANA 447
IONESCU LUMINITA 449
IONESCU MIHAELA 451
IONESCU MIRELA 452
IONESCU ROXANA GABRIELA 455
IONIȚĂ GABRIELA 456
IONIȚĂ STELA 457
IONIȚĂ TUȚA 459
IORDACHE CORNELIA MAGDALENA 460
IORDACHE CRISTALIA RALUCA 462
IORDACHE LAURA 463
IORDACHE MIHAELA 465
IORGA NARGHITA 466
IORGA SIMONA 467
IOSIF LENUȚA 472
IOSOF GABRIELA-DOCHITA 473
IOVA DORINA 475
IOVAN FLORICA 477
IOVAN RAMONA 478
IOVAN SORIN STEFAN 480
IOVANESCU SIMONA MONICA 482
IRIMIA CARMEN 483
IRIMIA RALUCA 485
IRINI ADRIANA 486
ISĂROIU AURELIA 487
ISMANÄ‚-ILISAN CAMELIA-MARIA 488
ISPAS IOANA 490
ISTRATIE AURORA 491
IUGA AURORA CAMELIA 493
IUGA CORNELIA 494
IUHAS CECILIA-GEORGETA 495
IULIA DIANA TUTULAN 496
IULIANA-FLORINA PANDELICÄ‚ 499
IULIANATONCU 501
IURESCU LILIANA NICOLETA 503
IURESCU LILIANA 505
IVANCOV MIHAELA GABRIELA 508
IVANCU ELENA 510
IVANESCU CARMEN 512
IVANOF MIHAELA 513
IVĂNOIU NICOLIȚA ANDREEA 514
ANCA JOIȚA 516
ILEANA LASTOVIEŢCHI 518
IVASCU ELENA DANIELA 521
JARCAU ROZICA 523
JARCU FLOAREA ELENA 525
JÁSZAY LAURA ANDREA 526
JELER CRISTINA 530
JERCALAU SIMONA 532
JILAVU GABRIELA 534
JITAREANU MIRELA 537
JOLDOȘ CRINA – LAURA 539
JULECĂTEAN DORINA 541
JUNC DELIA 542
JURCA FLOAREA ANUŢA 544
JURCA MARGARETA 546
JUREBIE ANAMARIA NINA 548
JURJAC ADRIANA CARMEN 549
KACSÓ ZSUZSÁNNA 550
KANIZSAY ANNAMARIA 551
KINGA SZEP 552
KIRALY ENIKÅ 554
KISS ELENA 555
KISS-MIKI MELINDA 556
KLEIN ADRIANA 557
KOBAU MARIA 559
KOCSIS ILONA MELINDA 560
KOLLO ANGELA 562
KÓTAI MONICA ZSUZSÁNNA 564
KOZILEK RENATE AURA 566
KOZMA ROZÁLIA 568
LABUSCA ANA VALENCIA 569
LACATUS CARMEN ANDREEA 571
LACATUS CRISTINA 572
LACATUSU ELENA 574
LACHE FLORENTINA EUGENIA 576
LAÈ˜IÈŠÄ‚ DOINA 578
LAPUSAN MARIANA 580
LASCU GABRIELA ANA 582
LÁSZLÓ ILDIKÓ 584
LAZA ADRIANA 586
LAZA IOANA - MARIA 587
LAZAR LILIANA 589
LAZAREL NICOLETA ALINA 590
LAZĂR CAMELIA MANUELA 592
LAZĂR VIORICA 594
LAZEA LAURETA-MARIA 595
LAZEA MARIANA 597
LĂBĂU STAN MIHAELA ALINA 598
LĂCRARU EUGENIA 599
GABRIELA LUPAȘCU-DOBOȘ 601
LAZIN GEORGIANA 604
LEANCA GEORGIANA VALENTINA / URSU MILUTA 606
LEICA RODICA 610
LEMHENYI ELEONORA 612
LEMNI CRISTINA 614
LEONTE LINA-LILIANA 615
LEPADATU MARIA 617
LEULESCU CRISTIANA GINA 619
LICĂ TANŢA 620
LICHI MIOARA 621
LICUTA - GAFTON ALEXANDRA 623
LILIANA ENACHE 624
LIPOVAN CARMEN-LAVINIA 626
LIPOVANU CORNELIA 628
LIPOVANU COSMIN 630
LIVEDEAN MARINELA 632
LIXANDRU CARMEN 634
LOGHIN IRINA-MIHAELA 636
LUCA LACRAMIOARA FLORINA 637
LUCA SÎNZIANA 639
LUCRETIA MIRELA PETRACHE 640
LUCUT ANUTA 642
LUÈŠU MIRELA 643
LUMINITA GRAUR 644
LUNGAN CRISTINA ILEANA 646
LUNGU FELICIA 648
LUNGU MERENA 650
LUNGU MIHAELA 652
LUPASCU LUMINITA 654
LUPAU FLORINA IOANA 655
LUPU NICOLETA 657
LUPU ROXANA MIHAELA 659
LUPU SVETLANA -AURORA 660
LUŢESC DANIELA 662
MACANEATA ANCA CRISTINA 664
MACARIE ADRIANA 666
MACOVEI FLORICA -ILEANA 667
MAIER ANA- MARIA 668
MAKKAI KINGA 670
MALAESCU MARIA-IONICA 672
MALIŢA ADRIANA 674
MANCIU ADRIANA 676
MĂLĂELEA IUSTINA 677
MĂLUREANU CORINA 679
MĂRCUȘ SORINA 681
MĂRGAN DANIELA-VIOLETA 682
MĂRGINEAN DELIA MARIA 684
MĂRGINEANU MARIANA 685
MÎNJINEANU RAMONA 686
MANDA ADELINA ALEXANDRINA 687
MANEA VENERA 689
MANEA ELEONORA 691
MANEA MARIA 692
MANOLACHE ANA - MARIA 693
MANOLACHE DANIELA 695
MANOLE CARMEN 704
MANOLE LUMINITA 705
MANOLE MONICA 706
MANTA LENUTA MIRELA 708
MANTALUTA ALINA 710
MANTIA MARILENA 711
MANU CORINA 714
MANU ELENA FELICIA 715
MARAN DANIELA 717
MARCU ADRIANA FLORINA 719
MARCU CODRUTA -ALINA 722
MARCU DANA 723
MARCU MARIANA-MONA 725
MARES ELENA SIMONA 733
MARESI LUMINITA 734
MARGARETA TRIF 736
MARGELATU AURELIA 737
MARGUTOIU CRISTINA-ELENA 738
MARIA MARILENA 740
MARIA PACHITA TUTULAN 742
MARIAN CONSTANTIN 744
MARIAN GINA MARIANA 747
MARIAN MAGDALENA 750
MARIAN MARIA-DANIELA 752
MARIAN VIOLETA NICOLETA.PĂDUREANU CRISTINA 754
MARIN BEATRICE 755
MARIN CAMELIA-MELANIA 757
MARIN CERASELA 759
MARIN ELIZA 761
MARIN FLORENTINA 763
MARIN GEORGETA VIRGINIA 765
MARIN IONELA 766
MARIN MARIANA 768
MARINESCU SABINA-VICTORIA 770
MARINOVICI VIORICA 772
MARIS CRISTINA 773
MARZALI ONGEN 774
MASOUD DANIELA NICOLETA 775
MATACHE IONELA CRISTINA 776
MATACHE LARISA 781
MATEESCU LILIANA 786
MATEI ILEANA 787
MATEŞ IONELA CRISTINA 788
MATEI ANCA RAMONA 790
MATEI ANDREEA ALINA 791
MATEI ANISOARA 792
MATEI DIANA 793
MATEI ELENA, ROȘAN ANCUȚA MARIANA 795
MATES MIRELA 797
MAZILU ALINA VICTORIA 800
MAZILU GABRIELA 802
MEIANU AURELIA 804
MELINTE ALINA 805
MEMETEA IOANA 807
MERA ALEXANDRA 809
MERA ANGELA 811
MERCE CUC ILEANA 812
MEREUTA MARIANA 814
MERLUSCA MIOARA IRINA 816
MESTER BIANCA GEORGIANA 818
MESTER GIZELLA 819
MEZDRIA VIRGIL.MIJA DANIELA ADINA 820
MEZIN DANIELA-MĂRIOARA 822
MEZINGER ILDIKO EVA 824
MICIU IOANA ROXANA 826
MICLAUS STEFAN - IOAN 827
MICLE IULIA DIANA 828
MICLEA ION-PETRU 831
MICLEA SIMONA 832
MICLESCU ELENA 833
MICULESCU ADRIANA 835
MICULESCU ALINA CRISTINELA 837
MIHAI ADRIANA 839
MIHAI CARMEN 841
MIHAI CRISTINA 842
MIHAI ELISABETA-VICTORITA 844
MIHAI IOANA ANDREEA 845
MIHAI RAMONA CRISTINA 846
MIHAI VICTORIA 847
MIHAILA MARIANA 849
MIHALOIU MARIA-MAGDALENA 851
MIHĂILĂ CRISTINA ANA 853
MIHĂILESCU LUMINIȚA MARIANA 858
MIHUT CORINA 860
MILAŞ CRISTINA 862
MILEA GRATIANA DELIA 863
MILEA SIMONA 865
MILEA VALENTINA IOANA 867
MIȘA HAIDA 869
MÎNZU DANIELA 870
MÎRȘU ALEXANDRA MIHAELA 871
RADA MIHUŢ 872
IOANA LUMINIȚA MINCU 874
MILITARU NICOLETA MARILENA 875
MINEA RALUCA IOANA_0 877
MINU NICOLETA 882
MIRCEA MARIA DIANA 884
MIRCIOV MANUELA 885
MIREA CRISTINA 886
MIRESCU DANIELA IONELA 888
MIRICA FLORINA 890
MIRICĂ NECULAI 891
MIRION MIOARA -CRINUTA 893
MIROIU ELENA DIANA 895
MITITELU MIOARA 897
MITRACHE DANIELA 899
MITRICA CRISTINA 901
MITRICĂ MIRELA 903
MITULESCU DANELA-DOMNITA 905
MOCA MIHAELA 906
MOCANU CARMEN-VERONICA 908
MOCANU CORNELIA 910
MOCANU ILEANA 911
MOCANU IRINA LAURA 913
MOCANU MARIA 914
MODAN OCTAVIA 915
MOGA IOANA - CAMELIA 916
MOGA LAURENTIA 918
MOGA RODICA.ANDREICA MELANIA 920
MOGOS VASILICA 922
MOISÄ‚ ADRIANA - CLAUDIA 923
MOISĂ SIMINA-IONELA 925
MOISE EMANUEL PETRICĂ 926
MOISESCU IULIANA 927
MOISESCU MARIA 929
MOLDOVAN ANCA-DANIELA 931
MOLDOVAN LUCREȚIA RODICA 933
MOLDOVEANU AURELIA 935
MOLDOVEANU MĂDĂLINA ELENA 937
MOLDOVEANU MIHAELA 939
MOLNAR RAMONA 941
MONDOACĂ FLORIN 943
MORAR IOANA OCTAVIA 944
MORAR TAVI-FLORINEL 946
MORARIU-CIOT RADU-TEODOR 947
MORARIU-CIOT TIBERIA 949
MORARU GEORGIANA NINA 951
MORARU LAURA ADRIANA 953
MORARU NINA 955
MOȘESCU VALENTINA 957
MOȚOC ANAMARIA 959
CHIRVĂSUȚĂ FLORICA MUREȘAN PATRICIA-TEODORA 960
LAVINIA MUREȘAN 961
LUMINIȚA MUREȘAN 962
MORIK GABRIELA 964
MOSUTAN IONELIA 966
MOTOC MARICELA 968
MOTU ALINA 970
MREJERU MARCELA 973
MUCENICU VIORICA 974
MUICA VIOLETA ANTONIA 976
MUNTEAN LARISA 977
MUNTEANU AURA 978
MUNTEANU DANIELA 979
MUNTEANU ELENA 980
MUNTEANU GHEORGHE 982
MUNTEANU HERMINA 983
MUNTEANU IULIANA 985
MUNTEANU MARIANA 987
MUNTEANU MIHAELA 989
MUNTEANU NICOLAE 990
MURESAN ANGELICA 991
MUREŞAN DOINA MARIA 993
MUREȘAN LILIANA – DELIA 995
MURTAZA MARILENA.BORCOSI DANIELA 996
MUSAT FLORENTINA 997
MUSCALU OITA 998
MUSTACA DELIA 1000
MUSTATA IULIANA - RELLY 1002
MUSTĂȚI LILIANA 1005
MUȘAT STELIANA-VASILICA 1006
MUTH DORINA ANCUTA 1007
NADIS CRISTINA 1009
NAE LAURA 1010
NAGY ANDREA 1011
NAGY SILVIA 1012
NAGY-RUSU GABRIELA -DORIS 1013
NANEȘ MIHAIL 1015
NASTASE DANIELA MIHAELA 1017
NASTASIU MIHAELA 1019
NAZÂRU TEODORINA 1023
NĂSTASE DELIA MIRELA 1024
NĂSTASE GEORGETA 1027
NEACŞU ALINA MARILENA 1028
NEAGOE NICOLITA 1030
NEAGOIE MIHAELA 1032
NEAGU DOINA 1033
NEAGU NICOLETA 1034
NEAGU OANA MARIA 1038
NEAȚĂ IONELA 1039
NEAMȚIU ILEANA 1041
NECȘOIU SIMONA 1043
NECULA ANDA ILEANA 1044
NECULA FLORIANA 1045
NECULA SIMONA ELEONORA 1047
NECULAESCU ELENA 1048
NEDELCU ADINA VALENTINA 1050
NEDELCU CRISTINA 1051
NEDELCU GABRIELA 1053
NEDELCU LAURA 1055
NEDELCU MĂLINA 1057
NEDELCU VICTORIA 1059
NEDELEA REBECA ROXANA 1060
NEGOITA MIHAELA 1061
NEGOITA VERONICA 1063
NEGREA CAMELIA SI BEIU MIRELA 1065
NEGRU LOREDANA 1067
NEGRUȚ TEODORA 1069
NEICONI ELDUTA-LILIANA 1071
NEICU OANA-MARIA 1072
NEMES MARIA 1073
NEO SIMINA ILIANA 1075
NESIU SANZIANA 1077
NETEJORU RELUTA 1079
NICA DANIELA 1080
NICA ELENA MADALINA 1082
NICA IRINA 1085
NICHITA ELISABETA 1087
NICOARA STEFAN 1089
NICOARĂ LILIANA 1091
NICOLA ALINA FLORINA 1093
NICOLA SORINA 1095
NICOLAE DIDA ANA 1097
NICOLAE ELENA-CLAUDIA 1100
NICOLAE GEORGETA 1101
NICOLAE GEORGETA 1103
NICOLAE MARIANA 1105
NICOLAIDI CĂTĂLIN 1107
NICOLESCU SILVIA 1108
NICOLETA AURA ALECSANDRESCU SI NICOLETA ALINA VLASCEANU 1110
NICOLIN MARINELA EUGENIA 1111
NICORUȚ ALEXANDRA 1113
NICULA EMILIA 1115
NICULAE ILEANA 1116
NICULAI GEORGETA ADRIANA 1118
NICULETE MIHAELA VERONICA 1120
NIKA AGOTA 1122
NIȚĂ OANA 1124
NIŢU LIZICA 1125
ELENA-MIRELA NUȚU 1128
NINA MIHAI 1130
NISTE DANIELA 1131
NISTOR ANDRADA 1133
NISTOR LUIZE LAVINIA 1137
NISTOR RAMONA-OLGUŢA 1139
NISTOR TATIANA 1141
NITA ELIZA NARCISA 1142
NITA FRUSINA DANUTA 1143
NITA GHEORGHE 1145
NITA VIORICA 1146
NITU ALINA 1147
NOHAI JOZEFINA 1149
NOROCEL MARCELA 1150
NOUR ZINICA 1152
NOVAC MARIOARA 1153
NOVAC VIORICA 1154
NUȚAȘ BIANCA IOANA 1156
OANA OANA-REBECA 1158
OLAR ANGELA 1159
OLAR DANIELA 1162
OLARIU MIHAELA CATALINA 1164
OLARIU OANA 1166
OLARU ANIȘOARA,PUȘCAȘU-GAVRILĂ SIMONA 1168

Esential in Educatie - NR - 2.februarie 2018 200 - 202

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Esential in Educatie - NR - 2.februarie 2018 200 - 202

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR.

Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3 / NR. 26)

PROMOVAREA IMAGINII SCOLII!

S. C. ESENŢIAL MEDIA PRESS S. R. L.

Esenţial în educaţie (CD-ROM)/ Nr. 2/ februarie, 2018 / (Anul 3/NR. 26)

Editor: Loredana DUMITRESCU

AUTORII ÎȘI ASUMĂ ÎNTREAGA RESPONSABILITATE

Esenţial în educaţie (CD-ROM) =

Coordonatori revistă școlară națională/ziar în format electronic

Nr. 2/ FEBRUARIE, 2018 / (Anul 3/NR. 26)

CORINA ȚIFREA ȚÎRLEA FLORIN

Coordonatori revistă școlară națională/ziar în format electronic

GĂMAN-BĂRBOI CAMELIA GOȚEA LOREDANA-CAMELIA

Coordonatori revistă școlară națională/ziar în format electronic

HOJDA MARIA ION CRISTINA - MARIA

Coordonatori revistă școlară națională/ziar în format electronic

ANCA JOIȚA LAZIN GEORGIANA

Coordonatori revistă școlară națională/ziar în format electronic

Coordonatori revistă școlară națională/ziar în format electronic

MINEA RALUCA IOANA MORIK GABRIELA

Coordonatori revistă școlară națională/ziar în format electronic

NECULA SIMONA ELEONORA NISTOR RAMONA-OLGUŢA

Cartea: trecut, prezent și viitor

Prof. Corina Țifrea

PROMOVAREA IMAGINII ȘCOLII

Prof. inv. primar: Cornelia Țarcă

Prof. ENE FLOAREA

Acest proiect s-a desfășurat în parteneriat cu o grupă de preșcolari de la CȘEI.

PROMOVAREA IMAGINII SCOLII

Profesor învățământ primar, Ene Gabriela

Prof. învăţământ preşcolar ENE LUCIA

 Ionescu, Gh.: Cultura organizațională și managementul tranziției,București, Editura Economică,

Rolul dascălului în școală

Prof. ENE NICOLETA

PARTENERIATUL CU FAMILIA CONDITIE ESENTIALA

Ene Raluca Alexandra

GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT “ RAZĂ DE SOARE” TÂRGOVIȘTE

PROF. INV. PRESCOLAR: ENE RALUCA ALEXANDRA

PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ

-Constructii:”Casuta Iepurasului” ( construire prin suprapunere,alaturare si imbinare de cuburi)

Activitati liber alese 1 :

La sectorul Constructii, copiii vor construi casuta iepurasului prin alaturare,imbinare,suprapunerea

Trecerea la activităţile recreative se va realiza prin următoarea tranziţie “Iepuras dragalas…..”

Jocuri şi activităţi alese II:

-Joc de mişcare: „Cursa iepurasului cu oul in lingura”

PROMOVAREA IMAGINII ÎNVĂŢĂMÂNTULUI SPECIAL

Prof. Ene Simion Dumitru

De-a lungul anilor am reușit să ȋmbunǎtǎțim imaginea școlii, a ofertei educaţionale a

În ceea ce priveşte al doilea obiectiv, referitor la schimbarea mentalităţii copiilor şi profesorilor

PROMOVAREA IMAGINII ŞCOLII

Prof. Ene Teodora Alina

Consider că desfăşurarea oricărei activităţi ce vizează școala, cu scop pozitiv, poate fi

Școala - locul în care prezentul creionează viitorul

Prof. Enescu Cristina

COLABORAREA GRADINIŢĂ – ŞCOALĂ

PROF. ÎNV. PRIMAR ENICĂ ELENA GEORGIANA

Grădiniţa trebuie să constituie o etapă fundamental în dezvoltarea copilului, nu doar prin

Integrarea cu success a copilului preşcolar în învăţământul şcolar este posibilă în condiţiile

RESPONSABILITATE ŞI DRAGOSTE FAŢĂ DE MEDIU

O ŞCOALĂ PENTRU FIECARE

Prof. EPAN FICA-GETA

Prima impresie contează, promovează-ți școala!

autor prof. înv. primar Camelia Epure