Sunteți pe pagina 1din 9

1

1. Optimizarea dimensiunilor cutiilor folosite


la transportul materialelor

Se cere să se determine dimensiunile optime ale unor cutii paralelipipedice,


astfel încât costul acestora, precum şi cheltuielile de transport să fie minime. De
asemenea, se impune restricţia ca masa cutiilor pline să nu depăşească o anumită
valoare, având în vedere densitatea materialelor transportate.

Rezolvare
Pentru transportul acestor cutii se presupune un container de următoarele
dimensiuni: L – lungimea, l – lăţimea şi I-înălţimea.
Dimensiunole cutiilor vor fi: x-lungimea, y-lăţimea şi z-înălţimea.
Materialele din care sunt confecţionate cutiile au preţurile: C B [lei/m2]
pentru bază şi C L [lei/m2] pentru părţile laterale.
Transportul unei cutii pline costă CTR [lei/cutie].
Funcţia scop are în acest caz expresia

F  Nr.cutii  (CTR  C B xy  2C L yz  2C L xz ) . (1.1)


unde
Volumul containerului L  l  I V
Nr.cutii    . (1.2)
Volumul cutiei xyz xyz
Folosind relaţia dintre masă, densitate şi volum, rezultă relaţia de restricţie,
care cere ca masa cutiei pline să nu depăşească o anumită limită, şi anume (se
neglijează masa materialului din care este confecţionată cutia):

xyz  m , (1.3)
unde
 - densitatea materialelor transportate [kg/m3];
m - masa materialelor introduse în cutie [kg].
Problema se rezolvă cu ajutorul multiplicatorilor lui Lagrange. În acest caz
funcţia Lagrange este
V
FL  (CTR  C B xy  2C L yz  2C L xz )  (xyz  m) , (1.4)
xyz
sau
C1 C 2 C3 C 4
FL       (xyz  m) . (1.4’)
xyz x y z
unde C1  V  CTR , C 2  C3  2VC L , C 4  VC B .
Punând condiţia ca derivatele parţiale ale funcţiei Lagrange în raport cu
necunoscutele x, y, z şi  să fie egale cu zero, se obţine sistemul de ecuaţii
neliniare
2

 C1 C 2
 2  2  yz  0;
 x yz x
 C1 C3
 2  2  xz  0;
 xy z y (1.5)
 C C
 1  4  xy  0;
2
 xyz z2

xyz  m  0.

Pentru rezolvarea sistemului neliniar (1.5) se foloseşte metoda Newton-


Raphson (v. anexa I).
Soluţia sistemului la iteraţia (k+1) este de forma

x
( k 1)
x
(k )
f1 ( x ( k ) , y ( k ) , z ( k ) , ( k ) )
(k ) (k ) (k ) (k )
y y 1 ( k ) ( k ) ( k ) ( k ) f 2 ( x , y , z , )
  A (x , y , z ,  ) (k ) (k ) (k ) (k ) , ( 1.6)
z z f3 (x , y , z ,  )
  f 4 ( x ( k ) , y ( k ) , z ( k ) , ( k ) )
unde
 C1 C 2
 f 1 ( x , y , z ,  )   2
 2  yz;
 x yz x
 C1 C3
 f 2 ( x, y, z, )   2  2  xz;
 xy z y (1.7)
 C C
 f 3 ( x, y, z, )   1  4  xy;
 xyz 2 z 2

 f 4 ( x, y, z, )  xyz  m.

f 1 f 1 f 1 f 1
x y z 
f 2 f 2 f 2 f 2
x y z 
A
f 3 f 3 f 3 f 3 , (1.8)
x y z 
f 4 f 4 f 4 f 4
x y z 
sau
3
2C1 2C 2 C1 C1
3
 3 2 2
 z  y yz
x yz x x y z x yz 2
2

C1 2C1 2C3 C1
 z  3  x xz
A  x2 y2 z xy 3 z y xy 2 z 2 . (1.9)
C1 C1 2C1 2C 4
 y  x  3 xy
x 2 yz 2 xy 2 z 2 xyz 3 z
yz xz xy 0

În continuare, vor fi studiate mai multe cazuri, şi anume:

1) Dacă se consideră următoarele date: L  10 m, l  2 m, I  1,6 m,


CTR  1000 lei/cutie, C B  1000 lei/m2, C L  250 lei/m2,   1000 kg/m3 şi m  16
kg, rezultă:
C1  32000 , C 2  16000 , C3  16000 , C 4  32000 . (1.10)
Folosind valorile coeficienţilor (1.10), sistemul (1.5) devine
 32000 16000
 x 2 yz  x 2  1000yz  0;

 32000 16000
 2  2  1000xz  0;
 xy z y (1.11)
 32000 32000
  2  1000xy  0;
 xyz 2 z

1000 xyz  16  0.
sau
 32 16
 x 2 yz  x 2  yz  0;

 32 16
 2  2  xz  0;
 xy z y (1.11’)
 32 32
   xy  0;
 xyz 2 z 2

1000 xyz  16  0.

Rezolvând sistemul (1.11’) rezultă:


x  0,2 m,
y  0.2 m, (1.12)
z  0.4 m,
  130000 .
4

Analizând dimensiunile obţinute se constată că, în cazul în care preţul


materialului bazei este de patru ori mai mare decât preţul materialului pentru
părţile laterale rezultă o cutie cu laturile bazei egale, adică x  y , iar înalţimea
este egală cu de două latura bazei, adică z  2 x  2 y , după cum se vede în figura
1.1.

Fig. 1.1

2) Dacă se consideră aceleaşi preţuri privind materialele din care se


confecţionează cutia, dar aceasta va avea şi capac, iar masa va fi de 32 kg,
valoarea coeficienţilor rămâne aceeaşi cu excepţia lui C 4 , care ia valoarea
2VC B , adică C 4  64000 .
Sistemul de ecuaţii (1.5) devine
 32000 16000
 x 2 yz  x 2  1000yz  0;

 32000 16000
 2  2  1000xz  0;
 xy z y (1.13)
 32000 64000
  2  1000xy  0;
 xyz 2 z

1000 xyz  32  0,
sau
5

 32 16
 x 2 yz  x 2  yz  0;

 32 16
 2  2  xz  0;
 xy z y (1.13’)
 32 64
   xy  0;
 xyz 2 z 2

1000 xyz  32  0.

Rezolvând sistemul (1.13’) rezultă:


x  0,2 m,
y  0.2 m, (1.14)
z  0.8 m,
  33750 .

Analizând dimensiunile obţinute se constată că pentru a obţine un preţ minim


trebuie să construim cutia astfel încât înălţimea să fie de patru ori mai mare
decât latura bazei.

3) Se presupune acelaşi preţ al materialelor din care se confecţonează cutia,


adică C B  C L  1000 lei/m2, acelaşi preţ de transport ca şi în cazurile anterioare,
masa m  32 kg, iar cutia se face fără capac. În acest caz coeficienţii funcţiei
Lagrange sunt: C1  32000 , C 2  C3  64000 , C 4  32000 , iar funcţia Lagrange are
forma
32000 64000 64000 32000
FL       (1000 xyz  32) . (1.15)
xyz x y z

Egalând cu zero derivatele parţiale în raport cu necunoscutele x, y, z şi 


ale funcţiei (1.15), se obţine sistemul de ecuaţii neliniare (1.16)
 32 64
 x 2 yz  x 2  yz  0;

 32 64
 2  2  xz  0;
 xy z y (1.16)
 32 32
   xy  0;
 xyz 2 z 2

1000 xyz  32  0.
Prin rezolvarea sistemului (1.16), se obţine
x  0,4 m,
y  0.4 m, (1.17)
z  0.2 m,
6
  36250 .

Analizând soluţia (1.17) se observă că, la acelaşi preţ al materialelor din care
este confecţionată cutia, înălţimea este de două ori mai mică decât latura bazei,
după cum se vede în figura 1.2.

Fig. 1.2

4) Se presupune acelaşi preţ al materialelor din care se confecţonează


cutia, adică C B  C L  1000 lei/m2, preţul la transportul unei cutie fiind de 500
lei, masa m  8 kg, iar cutia se face cu capac. În acest caz coeficienţii
funcţiei Lagrange sunt: C1  16000 , C 2  C3  64000 , C 4  64000 , iar functia
Lagrange are forma
32000 64000 64000 64000
FL      (1000xyz  8) . (1.18)
xyz x y z
Egalând cu zero derivatele parţiale în raport cu necunoscutele x, y , z şi
 ale funcţiei (1.18), se obţine sistemul de ecuaţii neliniare (1.19)

 16 64
 x 2 yz  x 2  yz  0;

 16 64
 2  2  xz  0;
 xy z y (1.19)
 16 64
   xy  0;
 xyz 2 z 2

1000 xyz  8  0.

Prin rezolvarea sistemului se obţine

x  0,2 m,
x  0,2 m, (1.20)
z  0.2 m,
  90000 .
7

Analizând soluţia (1.20) se observă că, la acelaşi preţ al materialelor din care
este confecţionată cutia, aceasta având şi capac, dimensiunile sunt egale, după
cum se vede în figura 1.3.

Fig. 1.3

În continuare, se va întocmi un program de calcul pentru rezolvarea


problemei în cazul 1. Pentru aceasta, se întocmeşte o procedură pentru
determinarea funcţiilor sistemului neliniar (1.11) şi a matricei funcţionale
corespunzătoare. Procedura este prezentată în tabelul 1.1.

Tabelul 1.1
{F+}
PROCEDURE FUNCT(X:VECTOR1;VAR F,A:VECTOR1;VAR KOD:INTEGER);
VAR M,RO,V,X123,C0,C1,C2,C3,C4,CTR,CB,CL:REAL;
I:INTEGER;
BEGIN
KOD:=0;
V:=32;CTR:=1000;CB:=1000;CL:=250;RO:=1000;M:=16;
X123:=X[1]*X[2]*X[3];
IF X123 < 1.E-12 THEN
BEGIN
KOD:=1;
EXIT;
END;
C1:=V*CTR; C2:=2*V*CL; C3:=2*V*CL; C4:=V*CB;
C0:=C1/X123;
F[1]:=-C0/X[1]-C2/X[1]/X[1]+RO*X[2]*X[3]*X[4];
F[2]:=-C0/X[2]-C3/X[2]/X[2]+RO*X[1]*X[3]*X[4];
F[3]:=-C0/X[3]-C4/X[3]/X[3]+RO*X[1]*X[2]*X[4];
F[4]:=1000*X123-M;
A[1]:=2.*C0/X[1]/X[1]+2.*C2/X[1]/X[1]/X[1];
A[2]:=C0/X[1]/X[2]+RO*X[3]*X[4];
A[3]:=C0/X[1]/X[3]+RO*X[2]*X[4];
A[4]:=RO*X[2]*X[3];
A[5]:=A[2];
A[6]:=2.*C0/X[2]/X[2]+2.*C3/X[2]/X[2]/X[2];
A[7]:=C0/X[2]/X[3]+RO*X[1]*X[4];
A[8]:=RO*X[1]*X[3];
A[9]:=A[3];
A[10]:=A[7];
8
A[11]:=2.*C0/X[3]/X[3]+2.*C4/X[3]/X[3]/X[3];
A[12]:=RO*X[1]*X[2];
A[13]:=A[4];
A[14]:=A[8];
A[15]:=A[12];
A[16]:=0;
END;
{F-}

In tabelul 1.2, se prezintă un program de tip FUNCTION cu ajutorul căruia se


determină valoarea funcţiei obiectiv, iar în tabelul 1.3 se prezintă programul
principal de calcul.

Tabelul 1.2
FUNCTION FCT(X:VECTOR1):REAL;
BEGIN
FCT:=32./(X[1]*X[2]*X[3])*(1000+1000*X[1]*X[1]+500.*X[2]*X[3]+
500.*X[1]*X[3]);
END;

Tabelul 1.3
PROGRAM
PENTRU_CAUTAREA_MINIMULUI_PRIN_METODA_MULTIPLICATORILOR_LUI_LAGRANGE;
USES CRT,METOD;
TYPE
PROC=PROCEDURE(X:VECTOR1;VAR F,W:VECTOR1;VAR KOD:INTEGER);
VAR A,B,C:VECTOR1;
FMIN,EPS1,EPS2:REAL;
I,ITER,KOD,N:INTEGER;
F1:TEXT;
BEGIN
ASSIGN(F1,'OPTLAGR.DAT');
REWRITE(F1);
CLRSCR;
{ SOLUTIE APROXIMATIVA}
X[1]:=0.3;X[2]:=0.4;X[3]:=0.5;X[4]:=100000;
N:=4;
ITER:=1000;
EPS1:=1.E-12;
EPS2:=1.E-6;
OPTMLAGR(FUNCT,N,ITER,EPS1,EPS2,X,KOD);
IF KOD = 0 THEN
BEGIN
FMIN:=FCT(X);
WRITELN('X1=',X[1]:11:3);WRITELN('X2=',X[2]:11:3);
WRITELN('X3=',X[3]:11:3);WRITELN('X4=',X[4]:11:3);
WRITELN('FMIN=',FMIN:11:3);
WRITELN(F1,'X1=',X[1]:11:3);WRITELN(F1,'X2=',X[2]:11:3);
WRITELN(F1,'X3=',X[3]:11:3);WRITELN(F1,'X4=',X[4]:11:3);
WRITELN(F1,'FMIN=',FMIN:11:3);
READLN;
CLOSE(F1);
EXIT;
END
ELSE
WRITELN('SOLUTIA NU CONVERGE');
END.
9

La întocmirea programului principal de calcul s-au folosit procedurile


NEWTONRA şi OPTMLAGR (v.cap. 3.2), pentru rezolvarea sistemului neliniar
(1.11), respectiv pentru găsirea minimului probemei date.

REZULTATELE CALCULUI SUNT:


X1= 0.200 [m]
X2= 0.200 [m]
X3= 0.400 [m]
= 130000.000
FMIN=2240000.000 [lei].

S-ar putea să vă placă și