`

Colegiul Economic "Ion Ghica" Bacău

PROIECT PENTRU CERTIFICAREA

COMPETENȚELOR PROFESIONALE
Profil:Turism și alimentație
Specializare:Tehnician În Turism

Absolventă: Mișca Cătălina-Iuliana

Clasa a XII-a H

Prof. Coordonator: Buznea-Daniela

1
`

Tema Proiectului:

Traditii si obiceiuri în Maramureș

2
`

Cuprins

Argument.....................................................................................................................................................3
Capitolul I Repere geografice.....................................................................................................................6
1.1 Poziție Geografică:................................................................................................................................6
1.2 Hidrografie:...........................................................................................................................................7
1.3Clima:.....................................................................................................................................................8
1.4 Flora:.....................................................................................................................................................9
1.5 Fauna:..................................................................................................................................................10
1.7 Populație:............................................................................................................................................11
1.8 Relief:..................................................................................................................................................12
Capitolul II-Infrastructura..........................................................................................................................12
2.1 Infrastructură generală:........................................................................................................................12
2.2 Unități de cazare:.................................................................................................................................13
2.3 Obiective naturale si antropice:...........................................................................................................14
Capitolul III-Obiceiuri...............................................................................................................................19
3.1 Obiceiuri si Tradiții:.............................................................................................................................19
3.2 Program Turistic:..............................................................................................................................22
Capitolul IV-Dezvoltare durabila..........................................................................................................24
4.1 Poluarea Maramureșului..................................................................................................................24
4.2 Soluții pentru dezvoltare durabilă....................................................................................................25
Concluzii...................................................................................................................................................26
Bibliografie................................................................................................................................................27

3
`

Argument
De ce m-am oprit asupra Maramureșului dintre numeroasele zone turistice ale tării noastre?
Pentru că este tăramul lucrurilor simple,pentru că nicăieri nu se păstrează mai bine bogatele
tradiții populare și obiceiurile care au supraviețuit de-a lunul secolelor,nefiind alterate de către
influențele timpurilor moderne.Viață rurală traditională,folclorul și obiceiurile incă se păstrează
aici, deoarece "morosenii" au știut cum să își păstreze tradițiile intacte,astfel încât multe din
evenimentele din folclor sunt incă parte a vieții de zi cu zi.

"Maramureș.Iată o regiune , o zonă renumită,considerată și de români și de străini că de

neegalat sub raportul păstrării obiceiurilor,folclorului tradițional,portului,care sunt vii și
importante în viață locuitorilor"(J.Marrant,1982). Despre acest fenomen s-au întreprins studii
competențe de-a lungul vremii,reliefandu-se în mod deosebit două aspecte determinante ale
specificului zonei:unul istoric și unul geografic. "Stând în cetatea munților timp
îndelungat,nepermițând poate infuzia română,maramuresenii au păstrat straturi adânci pentru a
formă în cele din urmă un cadru antropogeografic individualizat.Deci triburile libere de daci de
aici,ferite mai târziu de infazia masivă a migrantilor,<<viață grea>> din Maramureș,care a
solicitat muncă și inteligență omului și,poate,în primul rând,sentimentul de neam și solidaritate-
aceștia și alți factori au impus Maramureșului o continuitate distinctă".

Întâlnim încă în viață satelor maramureșene de astăzi numeroase elemente de cultură

veche,evocatoare ale unor vremuri de mult apuse.E suficient să amintim organizarea vieții
pastorale,a stânei,iar în domeniul folclorului,interpretarea speciica a strigăturilor,jocul tropotit ori
unele obiceiuri de la naștere și de la nuntă,care mai păstrează ceva din naivitatea,dar și din
puritatea rituală a începuturilor.Veți putea luă parte la festivalurile folclorice pline de viață; veți
ascultă muzică tradițională la "cetera"(scripcă)și la "zongora"(chitară) și veți dansa "horă"sau
alte dansuri. Veți admiră "ștergarul"(prosopul), "procutele'(covoare), "cergile"(coverturi) și
"blidele"(vase ceramice). Veți face cunoștință cu oameni ospitalieri și cu inimă mare,care va vor
invită să beți cu ei un pahar de "horincă de prune". Veți bea lapte direct de la sursă,veți mânca
ouă proaspete,culese din cuibar,și legume praspete, luate direct din grădină.

Alături de acestea apăr în satele maramureșene de astăzi și unele elemente culturale de

proveniența urbană,surprinzător de moderne. Entuziaștii sportului și al activităților în aer liber

4
`

sunt bine veniți în Maramureș. Vânătorii vor aprecia cu siguranță ofertă bogată a vânătului,iar
pescarii vor alege fie lacurile,iazurile sau numeroasele râuri care parcurg ținutul. Schiorii și fanii
sporturilor de iarnă se vor simți bine glisând pe pârtiile aflate pe numeroasele resorturi montane.
Și alte sporturi aventuroae pot fi practicate aici: rafting,canoe,planare etc.

Procesul de evoluție este foarte viu așadar în cultură populară maramureșeană de astăzi,dar,
mai mult decât în alte zone ale țării,evoluția este aici mai organică,ritmul ei răsfrângându-se mai
unitar în toate compartimentele vieții sătești. Un asemenea fenomen nu poate avea loc decât în
comunități cu o tradiție îndelungată,ale cărei structuri fundamentale sunt încă active.

Maramureșul a fost și a rămas până astăzi unul din nucleele "tari"de civilizație și habitat
aparte în spațiul geto-spiritual românesc. O călătorie în Maramureș este o încantare pentru
turistul dornic de cunoașterea valorilor morale și spirituale ale locurilor , specifice poporului
român dar uitate în alte zone.Maramureșul este prin excelentă izvorul cel mai bine păstrător al
tradițiilor strămoșești. Este locul în care simplitatea se îmbină armonios cu omenia,conferindu-le
acea noblețe dătătoare de har.Vizitarea maramureșului este că o lecție de istorie , cultură și
geografie fără profesor. Nu trebuie decât să priviți și să ascultați cu mare atenție spectacolul ce
va înconjoară. Natură se desfășoară maiestoasa de jur împrejur,iar viață localnicilor,atât de
liniștită dar atât de bogată,nu vă va lasă idiferenți!

5
`

Capitolul I Repere geografice

1.1 Poziție Geografică:

Situat în nord-vestul României, Maramureșul se întinde pe o suprafața de 6.304 km2 și are o

populație de 461.000. Că suprafața, Maramureșul reprezintă 2,65% din teritoriul țării și este
situat pe locul 15 între județele României. Se învecinează cu județele Satu Mare (vest), Sălaj,
Cluj și Bistrița Năsăud (sud) și cu Suceava (est) iar în partea de nord are graniță de stat cu
Ucraina.

Limitele regiunii se situează între paralelă 47°33' N și 48°02' N (latitudine nordică) și între
meridianele 23°15' E și 25°03' E (longitudine estică). În lungime, între Hust la Pasul Prislop sunt
aproximativ 150 km iar lărgimea pe axă nord-sud de pană la 80 km.

Sudul acestei regiuni aparține, în prezent, României, constituind partea de nord-est a județului
Maramureș, iar partea nordică, Maramureșul de Nord, este în estul regiunii Transcarpatia din
Ucraina (raioanele Hust,Rahău siTeceu).

Județul Maramureș este situat în partea de nord a tării, fiind delimitat de județele Satu-Mare,
Sălaj, Cluj, Bistrița-Năsăud și Suceava, respectiv la nord fiind delimitat de frontieră cu Ucraina,
având o suprafată de 6.215 km² (2,6% din suprafața tării) și un relief variat că morfologie și
complex din punct de vedere geologic.

6
`

Zonă montană aparținând Carpaților Orientali reprezintă 43%, zonă colinară (dealuri, podișuri
și piemonturi) circa 30%, iar zonă joasă (depresiuni, lunci și terase) restul de 27% din suprafața
județului. Principalele unităti montane sunt: Munții Rodnei (cei mai înalți), Munții
Maramureșului și lanțul vulcanic Ignis-Gutai-Tibles.

Țara Maramureșului este una dintre cele mai întinse depresiuni ale lanțului Carpatic, acoperind
o suprafată de circa 10000 km², în nord Carpații Orientali, între munții Oas, Gutai, Tibles,
Rodnei, Maramureșului și Carpații Pădurosi. Este situată în partea de nord-est a munților Carpați
și este impărtită în două zone de o ramificație muntoasă în bazinul superior al râului Tisă, numită
culmea Pop-Ivanu (Vârful Pop-Ivan, 1937 m): partea sudică aparține României, iar cea nordica
Ucrainei

1.2 Hidrografie:
Datorită reliefului muntos-deluros, Maramureșul beneficieaza de un bazin hidrografic bine
dezvoltat, cu numeroase râuri, cele mai importante fiind Someș, Tisă, Lăpuș, Iza, Mara și Vișeu.

Lacurile naturale din Maramureș sunt de mici dimensiuni însă reprezintă importante repere
turistice:

-taurile Buhaescu (1,2,3 și 4), Iezer, Morarenilor, Chendroaiei, Tăul lui Dumitru sau Lacul
Vinderel au origini glaciare și reprezintă arii protejate

7
`

-Lacul Albastru (Baia Sprie) este declarat rezervație naturală datorită compoziției chimice unice
a apelor sale

-lacurile din Ocnă Sugatag, formate prin prăbușirea galeriilor de la mînă de sare, au stat la bază
activității balneare de aici

Dintre lacurile antropice, cel mai important este lacul de acumulare Firiza (Baia Mare) având o
suprafața de 110 hă și fiind cel mai mare din județ.

8
`

1.3Clima:
Maramureșul are o clima temperat-continentală, cu temperaturi moderate și precipitații bogate
(printre cele mai ridicate din România).

1.4 Flora:
Munții Maramureșului prezintă o arie naturală cu o diversitate floristică și faunistică ridicată,
exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre.

In arealul zonei sunt întâlnite clase de habitate de tip: păduri de molid, fag și brad; păduri dacice
de fag și carpen cu colțișor (Dentaria bulbifera); păduri sud-est carpatice de fag și brad cu
vulturică (Hieracium rotundatum); păduri de fag cu scradă (Festuca drymeja), păduri dacice de
fag și carpen cu rogoz (Carex pilosa); păduri mixte de fag și tei argintiu cu rogozuri din specia
Carex brevicollis; păduri de paltin frasin și ulm; păduri de gorun, fag și carpen; păduri geto-
dacice de gorun, păduri de molid și brad cu vulturică; păduri aluviale cu salcie albă; tufărișuri
dacice cu cătină mică (Myricaria germanica); tufărișuri alpine boreale; tufărișuri de smârdar și
afin; tufărișuri de smârdar cu jneapăn, tufărișuri de ienupăr; mlaștini oligotrofe cu rogozuri de
tipul Carex limosa; turbării active; pajiști alpine și boreale pe substrat silicos; pajiști cu vegetație
de păiuș și lăptiucă, pajiști cu unghia-păsării și țăpoșică; pajiști cu ovăscior argintiu și crețișoară.
Păduri de conifere cu specii arboricole de: brad (Abies alba), molid (Picea Abies), pin (Pinus),
larice (Larix decidua), zâmbru (Pinus cembra), zadă (Larix), tisă (Taxus baccata).

9
`

1.5 Fauna:
Fauna este una diversificată și bine reprezentată de mai multe specii (unele aflate pe lista roșie
a IUCN) de mamifere, păsări, pești, reptile, amfibieni și insecte].
Dintre mamifere intalnim: urs brun (Ursus arctos), cerb (Cervus elaphus), căprioară (Capreolus
capreolus), lup cenușiu (Canis lupus), mistreț (Sus scrofa), vulpe (Vulpes vulpes crucigera), râs
(Lynx lynx), nurcă europeană (Mustela lutreola), vidră (Lutra lutra), veveriță (Sciurus
carolinensis), jder (Martes martes), dihor (Mustela putorius), cârtiță (Talpa europaea), chițcan de
munte (Sorex alpinus), chițcan de pădure (Sorex araneus), șoarece de câmp (Microtus arvalis),
liliacul comun (Myotis myotis)[31][37], liliac mare cu potcoavă (Rhinolophus ferrumequinum),
liliac mic cu potcoavă (Rhinolophus hipposideros), liliac cu urechi de șoarece (Myotis blythii).

10
`

Păsări cu specii de: acvilă de munte (Aquila chrysaetos), șorecar comun (Buteo buteo), cocoș
de munte (Tetrao urogallus), cocoș de mesteacăn (Lyrurus tetrix), uliu porumbar (Accipiter
gentilis), uliu păsărar (Accipiter nisus), ieruncă (Tetrasts bonasia), acvilă-țipătoare-mică (Aquila
pomarina), corb (Corvus corax), mierlă de apă (Cinclus cinclus), mierlă (Turdus merula),
codobatură (Motacilla alba), fluierar-de-munte (Tringa hypoleucos), codobatură-de-munte
(Motacilla cinerea), ciocănitoare-de-munte (Pycoides tridactylus), scatiu (Carduelis spinus),
pițigoi-de-brădet (Parus ater), mugurar (Pyrrhula pyrrhula), forfecuță (Loxia curvirostra), sticlete
(Carduelis carduelis), pițigoi-moțat (Parus cristatus), vânturel (Falco vespertinus), sturz-de-vâsc
(Turdus viscivorus), aușel (Regulus regulus).

Reptile și amfibieni: șopârla de munte (Lacerta vivipara), șarpele lui Esculap (Elaphe
longissima), năpârcă (Anguis fragilis), salamandră (Salamandra salamandra), triton carpatic
(Triturus montadoni), broasca-cu-burta-galbenă (Bombina veriegata), broasca-râioasă-verde
(Bufo viridis), broasca-roșie-de-pădure (Rana dalmatina), broasca-roșie-de-munte (Rana
temporaria).
In apele raurilor se pot gasi: lostriță (Hucho hucho), lipan (Thymallus thymallus), mreană vânătă
(Barbus meridionalis), porcușorul de vad (Gobio uranoscopus), zglăvoc (Cottus gobio),
zglăvoacă pestriță (Cottus coecilopus), păstrăv de apă dulce (Salmo trutta fario), boiștean
(Phoxinus phoxinus), clean dungat (Leuciscus souffia), scobar (Chondrostoma nasus).

11
`

1.7 Populație:
Populația județului Maramureș: 478.659 conform recensământului din 2011

 Români - 374.488 sau 78,24%

 Maghiari - 32613 sau 6,81%

 Ucrainieni - 30286 sau 6,43%

 Rromi - 12211 sau 2,55%

 Germani - 1054 sau 0,22%

1.8 Relief:
Relieful județului este preponderent muntos (43%), Maramureșul fiind traversat de 3 lanțuri
muntoase: Ignis-Gutai-Tibles, Munții Maramureșului și Munții Rodnei. Dealurile și colinele
ocupă 30% din suprafața iar depresiunile, câmpiile și luncile 27% din județ. Altitudinea minima
este în luncă Someșului, 120 m, lângă Seini iar cea maximă 2303, pe vârful Pietrosul Rodnei.

12
`

Capitolul II-Infrastructura

2.1 Infrastructură generală:

Infrastructura însumează totalitatea bunurilor şi mijloacelor prin care resursele atractive ale unui
teritoriu sunt exploatate turistic. În majoritatea cazurilor elementele sale componente nu au fost
create pentru a satisface nevoile turistului, însă, cest atribut l-a câştigat pe parcurs, simultan, cu
iniţierea activităţilor turistice în regiunea respectivă. Pe măsură dezvoltării turismului şi a
infrastructurii specifice acesteia, apar mijloace strict condiţionate şi direct orientate pentru
deservirea acestei ramuri economice. Cu toate acestea echiparea tehnico-edilitară a localităţilor
rurale este redusă (alimentare cu gaz, canalizare, staţii de stocare, tratare şi distribuţie a apei).
Existenţa şi modernizarea infrastructurii generale la nivelul localităţilor
rurale este esenţială pentru dezvoltarea socio-economică a localităţilor, asigurând totodată
desfăşurarea mult mai facilă a turismului la nivelul acestora. Nivelul de dotare a localităţilor
rurale cu o infrastructură corespunzătoare unei vieţi civilizate contribuie la creşterea
atractivităţii pentru investiţii şi preferinţa turiştilor pentru mediul rural

13
`

2.2 Unități de cazare:

Baza de cazare existentă în mediul rural este primordială pentru desfăşurarea
turismului, deoarece, prin definiţia turismului rural, acesta prevede ca turistul să fie cazat şi să
desfăşoare activităţile turistice în mediul rural.

Astfel, la niveluljudeţului principalele tipuri de unităţi de cazare întânite în spaţiul rural sunt
pensiunile, reşedinţele secundare (casele de vacanţă), cabane, moteluri şi hoteluri. Însă,
posibilităţile de cazare în mediul rural sunt diverse, în conformitate cu disponibilităţile
gospodăriei şi cu dorinţele şi exigenţele turistului.
Baza de cazare specific ruralului (pensiuni turistice) este completată şi de unităţile de tip
pensiune aflate la periferia localităţilor urbane (unde aspectul gospodăriilor şi a ocupaţiilor
persoanelor sunt caracteristice ruralului), în a căror ofertă prezentată se regăsesc servicii cu
desfăşurare în mediul rural.
Alături de unităţile de cazare înregistrate şi semnalizate incluse în circuitul turistic general,mai
există şi unităţi de tip cabane forestiere (din păcate, marea majoritate în stare de degradare
puternică) şi case particulare cu circuit închis, unde piaţa turistică este restrânsă şi axată pe turişti
fideli cu înclinaţii spre anumite tipuri de turism(turism cinegetic, turism sportiv, turism de
relaxare). Turiştii cazaţi în aceste tipuri de unităţi nu sunt înregistraţi statistic, astfel că
informaţiile cu privire la circulaţia turistică din regiune nu este reală şi relevantă pentru a
concluziona amploarea fenomenului turistic

2.3 Obiective naturale si antropice:

Într-o simbioză multimilenar statornicită,cadrul natural al județului Maramureș și
locuitoriispatiului sau istorico-geografic au conlucrat la alcătuirea unui patrimoniu material și
spiritual de o marebogatie și originalitate.Potențialul teristic de natură antropica al județului se
compune din următoarele grupe majore deobiective:
-edificii istorice
-edificii religioase

14
`

-edificii culturale
-monumente si lucrari de arta-obiective turistice propriu-zise-patrimoniu turistic etnografic
-obiective economice cu insusiri turistice

Mânastirea Bârsana

Sfântul lăcaș al Mănăstirii

Bârsana apropie, o data mai
mult, Valea Izei de
Dumnezeu. Trecând pe sub
o frumoasă poartă
maramureșeană, se
răsucește în sus aleea care
duce lin spre mânăstire;
intrarea se face pe sub
semețul Turn-clopotnița,
dincolo de care, pe partea
dreaptă, biserică țâșnește
mlădioasă spre cer-până nu demult, cea mai înaltă biserică de lemn din lume. De la biserică
pornește aleea pietruita și străjuită de flori ce duce spre Stăreție, construcție supraetajata de o
cuceritoare fantezie arhitectonică, remarcabilă transpunere creatoare a stilului maramureșean al
bisericilor de lemn.

Mânastirea Rohia

15
`

Printre valoroasele monumente bisericeşti şi de

artă religioasă, care atrag admiraţia şi preţuirea
vizitatorilor din ţară şi de peste hotare, un loc de
frunte îl ocupă şi Mănăstirea„Sfânta Ana” - Rohia,
din „Ţara Lapuşului”, judeţul Maramureş. Aşezată
într-un cadru pitoresc, pe coama unui deal, în
mijlocul unei păduri de fag şi de stejar, Mănăstirea
Rohia constituie locul privilegiat al căutătorilor de
linişte şi reconfortare sufletească, al iubitorilor de
frumos artistic şi natural.

Muzeul de Etnografie si Arta Populara Baia Mare

Situat pe Dealul Florilor, Muzeul de Etnografie și

Artă Populară ilustrează meșteșugurile și ocupațiile
tradiționale ale maramuresenilor, alături de portul
popular și obiecte de cult specifice culturii
tradiționale din Maramureș.
În 1978 se inaugurează Muzeul Satului ce vine să
completeze imaginea despre arhitectură și ocupațiile
tradiționale ale maramuresenilor din cele patru zone
etnografice ale județului: Chioar, Lăpuș, Codru, și
Maramureșul istoric.
Muzeul expune gospodarii specific maramureșene, o
biserică deosebită din lemn, precum și și o secțiune dedicată morilior de apa

Parcul Național Munții Maramureșului

16
`

Parcul Natural Munţii Maramureşului

este situat pe teritoriul adminstrativ al
oraşelor Vişeu de Sus, Borşa şi al
comunelor Bistra, Petrova, Ruscova,
Repedea, Poienile de sub Munte,
Moisei, Vişeu de Jos, Leordina.
Suprafaţa acestuia este de 148.850 ha.
Parcul are scopul de menţinere a
interacţiunii armonioase a omului cu
natura prin protejarea diversităţii habitatelor şi peisajului, promovând păstrarea folosinţelor
tradiţionale ale terenurilor, încurajarea şi consolidarea activităţilor, practicilor şi culturii
tradiţionale ale populaţiei locale. De asemenea, oferă publicului posibilităţi de recreere şi turism
şi se încurajează activităţile ştiinţifice şi educaţionale.
Munţii Maramureşului sunt cel mai înalt masiv montan situat pe graniţa de stat a României.
In prezent, se menţionează existenţa a 4 rezervaţii naturale în munţii Maramureşului:
- Rezervaţia faunistică de cocoş de mesteacăn Cornul Nedeii-Ciungii Bălăsinei, 800 ha, înfiinţată
în anul 1971;
- Rezervaţia Farcău-lacul Vinderel-Mihailec, 150 ha, propusă în anul 1994 ca rezervaţie
geologică, faunistică, peisagistică;
- Rezervaţia Tomnatec-Sehleanu, 100 ha, propusă în anul 1994 ca rezervaţie floristică-
peisagistică (poiană cu narcise);
- Rezervaţia Stâncăriile Sâlhoi-Zâmbroslavele, 1,00 ha, înfiinţată în anul 1977 ca rezervaţie
botanică pentru ocrotirea plantei Cochlearia pyrenaica var. borzaeana

Mlaştina Poiana Brazilor

17
`

Rezervaţia naturală situată în comuna Giuleşti şi

are suprafaţa de 3 ha. Aceasta se află în custodia
Direcţiei Silvice Baia Mare. Scopul principal al
ariei naturale Poiana Brazilor este
protectia si conservarea unor habitate si specii
naturale importante sub aspect floristic, faunistic,
forestier si hidrologic.
Mlaştina este amplasată într-o zonă depresionară,
craterială de pe cursul superior al Văii Brazilor. Zona craterială are diametrul de circa 2 km şi
umplutura vulcanică este constituită din andezitele piroxenice de Valea Brazilor (cu o grosime de
peste 800 m) şi intruziuni polistadiale. Rezervaţia Poiana Brazilor este un fragment situat la
bifurcaţia a două mlaştini extinse: mlaştina împădurită Valea Brazilor Stângă (lungime 1 km,
lăţime 100-150 m) şi mlaştina cu turbă Valea Brazilor Dreaptă (lungime 1 km, lăţime 150-200
m). Mlaştinile se dispun de-alungul cursurilor de apă.
Aceasta este staţiunea cea mai joasă în care vegetează jneapănul în România (970 m), a fost
descoperită de Emil Pop (1932) şi interpretată ca o staţiune relictă, la circa 80 km de cea mai
apropiată staţiune spre est, situată în mijlocul pădurii de fag.

Peştera din Dealul Solovan

Este situată pe teritoriul

administrativ al
municipiului Sighetu
Marmaţiei şi are suprafaţa
de 1 ha.
Dealul Solovan este situat
în imediata vecinătate
sudică de municipiul
Sighetu Marmaţiei. Din
punct de vedere
fitogeografic se încadrează în provincia Central-europeană, subprovincia Carpaţilor Orientali,

18
`

circumscripţia Munţilor Oaş-Gutin-Văratec în care se include şi etajul colinar. Este bine

individualizat între râul Iza şi afluenţii săi: Şugău şi Valea Spinului până la Culmea Hotarului.
Reprezintă o regiune de legătură între munţii vulcanici şi Depresiunea Maramureşului. Este
aliniată în direcţia SE-NV cu o lungime de aproximativ 10 km. Energia de relief este de 352 m
(între 264 - 616 m).

Defileul Lapusului

Aria narurală protejată este

constituitaă din cursul mijlociu
ar râului Lăpuş intre localitatea
Groape, apartinand oraşului
Târgu Lăpuş, şi confluenta cu
rşul Cavnic, Împreunături,
comuna Remetea Chioarului,
având lungimea de 25 km.
Scopul administrării rezervaţiei
este cel de conservare a
habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, diversităţii biologice.

Stațiunea balneoclimaterica si de odihnă Borşa

Se află în nordul României în județul Maramureș, la poalele Munților Rodnei la 850 m
altitudine. Localitatea Borsa este menționată pentru prima data în anul 1365 iar în 1968 este
declarat oraș, în zilele noastre are 27100 locuitori.

19
`

Complexul turistic Borsa

aflat la în apropiere de
oraș beneficieaza de o
clima propice atât
tratamentului cât și
practicării sporturilor de
iarnă. Aerul este curăț,
lipsit de alergeni și
puternic ozonizat. Sunt
prezente și izvoare de ape
minerale bicarbonatate,
calcice, magneziene,
feruginoase folosite în tratarea afecțiunilor renale și a cailor urinare.
Complexul turistic Borsa este un loc ideal de petrecere a vacantelor atât vară (se pot practică
drumețiile existând în acest sens poteci marcate) cât și iarnă stratul de zăpada menținându-se
până târziu în primăvară. Există numeroase părții de schii de diferite grade de dificultate precum
și o trambulină naturală (113 m) pe care se pot efectuă sărituri cu schiurile. Instalațiile de
transport pe cablu includ linii de teleferic și teleschii ce leagă stațiunea cu vf Runcu Stiolului
(1611 m).

Capitolul III-Obiceiuri

3.1 Obiceiuri si Tradiții:

Portul băbatesc

Bărbații purtau pe cap o căciulă de blană (cu două forme principale: lungă, ascuțită sau mai
joasă, cu fundul plat), care se scotea doar în timpul lunilor călduroase, fiind chiar înmormântați
cu ea. Pălăriile de pâslă au fost introduse mai nou, sub influențele orășenesti.

20
`

Cămașa era destul de

largă și lungă până
aproape de genunchi
(în special în sud).
Uneori era scoasă
peste pantaloni, dar
putea avea în partea de
jos o fustă scurtă,
încinsă pe mijloc.
Pantalonii se numeau
ițari sau cioareci, erau
înguști și se
confecționau vară din în sau cânepă și iarnă din postav. Ei sunt uneori mai lungi decât picioarele,
stând incretiti jos (Moldova), alteori lungi și cu o lărgime normală sau sunt până la genunchi,
având o lărgime mare (gacii, în Maramureș).

Portul femeiesc

Femeile purtau pe cap diferite învelitori, dintre care se disting prin frumusețea lor maramele,
foarte fine, lucrate din borangic și ornamentate.
Cămașa (ia) constituie prin ornamentație și cromatică cea mai importantă piesă de vestimentație
femeiască. Cămășile sunt întotdeauna strânse la gât, cu exc din Maramureș, mai lărgi și nu au
mâneci scurte, ci se poartă eventual suflecate.
Cămășile femeilor erau acoperite de la talie în jos de fotă (țesătură mare,
dreptunghiulara, care înconjura corpul) de catrință (țesătură dreptunghiulara purtată în față și în
spate că un sorț) sau de opreg (un sorț scurt cu franjuri).
Principalele decorații ale costumului femeiesc pot fi regăsite în jurul gâtului, pe umeri
(altiță), pe mâneci, pe piept și pe marginea poalelor. Motivele folosite sunt în principal
geometrice.
Iarnă, atât femeile cât și bărbații purtau cojoace, cu sau fără mâneci, care acopereau fie tot
trupul, fie doar partea de sus. Încălțămintea era formată din opinci, piciorul fiind înfășurat în
obiele (învelitoare din benzi de țesătură de lâna ce apărau piciorul).

21
`

Maramuresul este o zona

foarte cunoscuta datorita
traditiilor si obiceiurilor
locale.
Maramureş este o
civilizaţie a lemnului,
încurajată, fără îndoială, de
bisericile splendide din
lemn şi de numeroasele
clădiri întemeiate după o
arhitectură seculară. Chiar dacă viaţa în Maramureş se adaptează vremurilor moderne, câteva
elemente s-au păstrat neclintite, dovadă a puternicei mentalităţi colective. Din păcate, materialele
moderne de construcţie înlocuiesc parţial tradiţia caselor din butuci, dar biserica, Golgota şi
poarta au rămas aceleaşi de-a lungul perioadelor, în ceea ce priveşte materialele, tehnica şi
simbolurile. Cel mai bun lemn de construcţie este prelucrat în timpul iernii, când este mai
puternic.

Distileria pentru horincă

reprezintă o operă de artă a
metalurgiei tradiționale.
Făcut dintr-un aramă
bătută cu ciocanul și
stransă cu nituri, aparatul
de distilat are o capacitate
între 100 și 500 de litri.
Este echipat cu un apărat
de amestecat, a cărui
acțiune depinde de roată hidraulică, pentru a stoarce fructul. Distilatorul este așezat în vârful
vetrei deschise, unde focul este mereu aprins, necesar la distilarea fructului pentru obținerea

22
`

băuturii. Sunt două perioade și, implicit, două tipuri de băutură care pot fi obținute: horincă,
făcută la sfârșitul verii din prune, și rachiul de mere, făcut în primăvară.

Incă se mai produc și se mai folosesc în zonă produsele ceramice. Ceramică este făcută din
diferite forme și mărimi, în funcție de
utilizarea lor. Vasele sunt colorate în
verde viu, roșu, sau albastru, pe un fond
albicios. Dacă cineva vrea să vadă
singurul loc din Europa în care ceramică
roșie nesmăltuită incă se mai produce, ar
trebui să meargă în Maramureș, spre sursă
râului Iza. Toți pașii au fost păstrati într-o
formă neschimbată: felul preparării
lutului, care presupune mai întâi
frămantarea cu picioarele și apoi pisarea cu ciocane din lemn, formele vaselor, prepararea
pigmenților din pietre abrazive, care conțin oxid de fier, șlefuirea cu piatră de rău, decorațiile
pictate, formă cuptorului și tehnicile de ardere.

Un vârtej este făcut din

scânduri care formează un butoi
desfăcut, în formă unui con
trunchiat. Apa este lăsată să între
în butoi, vârtejurile în jurul ei,
stropind prin crăpăturile dintre
scânduri. Mișcarea centrifugă a
apei răsuceste stofă de jur
împrejur

23
`

3.2 Program Turistic:

Pentru a descoperi tot ceea ce are de oferit superbă zonă a Maramureșului, cu frumusețile sale
naturale greu de descris în cuvinte și bogatul patrimoniu cultural istoric, este nevoie poate de o
viată intreagă. Pentru cei care au la dispoziție doar un weekend, un traseu prin Maramureș poate
însemna începutul unei frumoase legături sentimentale cu această zonă ce indeamnă la
reîntoarcere către traditi

Bisericile de lemn de pe Valea Izei

Nu poți ajunge în Maramureș și să nu vezi câteva dintre celebrele biserici din lemn. Pe cele mai
multe le găsești pe Valea Izei. Biserică din lemn din satul Ieud este cea mai veche din Maramureș
(1364) și a fost construită pe ruinele unui castel. Biserică din lemn din Rozalvea este una dintre
cele mai frumoase creații ale arhitecturii maramureșene. Construcția actuală a fost ridicată la
1700 pe locul unei alte biserici. Biserică din lemn din Surdesti datează din anul 1721 și este cea
mai înaltă construcție de lemn de stejar din lume. Turnul are 54 m, iar înălțimea totală este de 72
m.

Un colț de rai
Mănăstirea din Bârsana este situată la numai 22 km de Sighetul Marmației. Complexul este
ridicat la începutul anilor '90 pe locul unei vechi mânăstiri. La valoarea lui spirituală se adaugă
frumusețea de neegalat a locului. Aici natură s-a întrecut pe șine, oferind vizitatorului peisaje
greu de descris și o lume aparte, plină de magie.

La plimbare cu celebra Mocăniță

Din Vișeu de Sus poți face o plimbare inedită cu mocăniță. Fostul tren care pe timpuri transporta
lemnul de la munte este utilizat acum în scop turistic. Linia construită în 1933 are 56 de km
lungime și leagă Viseul de Sus de Izvorul Comanului. Traseul, cu un urcuș la o altitudine de
peste 1.000 de metri, va fi cu siguranță de neuitat.

Cimitirul Vesel din Săpânța

Nu poți trece prin Maramureș fără să treci prin Cimitirul Vesel din Săpânța, aflat la 18 km de

24
`

Sighetul Marmației. Muzeul în aer liber este unic în Europa, iar turiști de pretutindeni străbat mii
de kilometri pentru a-l vedea. Cum bine știm deja, este faimos pentru crucile pictate cu scene din
viață celui dus pe lumea cealaltă și pentru epitafele încrustate în ele. Primele cruci au fost pictate
în 1935 de meșterul Stan Ion Patras, iar muncă să este continuată și astăzi.

Un muzeu mai puțin obișnuit

Odată ajuns în Sighetul Marmației, nu trece pe lângă Memorialul Victimelor și Rezistenței
Anticomuniste fără să te oprești aici pentru o scurtă vizită. Aici și-au găsit sfârșitul, printre alții,
Iuliu Maniu și I. Brătianu. În 2000, fiecare celulă a fost transformată într-o sală tematică ce
poartă un nume și conține o serie de materiale informative,care de care mai deosebite: scrisori,
acte, fotografii, ziare, cărți, manuale și albume.

ITINERARIU TRASEU

Bacau – Piatra Neamt – Manastirea Varatec – Manastirea Agapia – Humulesti – Manastirea

Neamt – Manastirea Secu – Manastirea Sihastria – Gura Humorului – Manastirea Voronet –
Manastirea Humor – Suceava – Manastirea Arbore – Radauti – Manastirea Putna – Radauti –
Manastirea Sucevita – Manastirea Moldovita – Campulung Moldovenesc – Pasul Prislop – Borsa
– Viseul de Sus – Sighetul Marmatiei – Cimitirul vesel Sapanta – Borsa – Campulung
Moldovenes – Gura Humorului – Roman – Bacau

Capitolul IV-Dezvoltare durabila

4.1 Poluarea Maramureșului

Aerul
Zona cea mai afectată în ce privește calitatea aerului este zonă Baia Mare, situație determinată de
emisiile de poluanți în atmosferă, de la S.C. Romplumb și S.C. Phoenix, unități cu profil de
metalurgie neferoasă, puternic poluante.Din activitatea specifică de metalurgie neferoasă se emit
în atmosferă gaze cu dioxid de sulf, trioxid de sulf, vapori de acid sulfuric și pulberi cu conținut
deIn județul Maramureș, zonă cea mai afectată în ce privește calitatea aerului este zonă Baia

25
`

Mare, situație determinată de emisiile de poluanți în atmosferă, de la S.C. Romplumb și S.C.

Phoenix, unități cu profil de metalurgie neferoasă, puternic poluante.
Din activitatea specifică de metalurgie neferoasă se emit în atmosferă gaze cu dioxid de sulf,
trioxid de sulf, vapori de acid sulfuric și pulberi cu conținut de plumb, cadmiu, arsen și alte
metale. La acestea se adaugă poluarea provocată de pulberile cu conținut de metale grele,
antrenate de la iazurile de decantare din zonă Baia Mare, precum și emisiile în atmosferă
provenite din arderile de combustibili din procesele tehnologice și de la centralele termice pentru
producerea căldurii și apei calde menajere.

Apa
Principalele surse de poluare a apelor sunt industria minieră, metalurgia neferoasă și aglomerările
urbane.Calitatea apelor în județul Maramureș este determinată de specificul economic, în care
preponderente sunt activitățile de extracție și prelucrare a minereurilor neferoase și metalurgia
neferoasă.În bazinul hidrografic Someș cauzele care conduc la menținerea unor tronsoane de rău
în afară categoriei de calitate, sunt evacuările de ape uzate neepurate sau insuficient epurate de la
unitățile cu profil de extracție și prelucrare a minereurilor neferoase și metalurgia neferoasă:
E.M. Baia Sprie, E.M. Herja, E.M. Nistru, E.M. Baiut, E.M. Cavnic, S.C. Phoenix SĂ, S.C.
Romplumb SĂ, U.P. Sasar.În bazinul hidrografic Tisă sursele de poluare sunt evacuările de ape
uzate neepurate sau insuficient epurate de la unitățile miniere și de prelucrare a minereurilor
neferoase din cadrul Sucursalei Miniere Baia Borsa.

SOL
Principalele surse de poluare a solului, în zonă Baia Mare sunt S.C. Phoenix S.A., S.C.
Romplumb, iazurile de decantare ale uzinelor de preparare situate în acest perimetru, haldele de
steril de mînă, rezultate în urmă activităților de exploatare, apele de mînă care se evacuează din
galeriile existențe în zonă. Pentru zonă Baia Borsa sursele de poluare sunt iazurile de decantare
ale uzinei de preparare, haldele de steril și apele de mînă rezultate în urmă activităților de
extracție din această zonă.În județul Maramureș iazurile de decantare ocupă o suprafața de
aproximativ 530 hă, din care cca. 146 hă în conservare.

4.2 Soluții pentru dezvoltare durabilă

26
`

-Creşterea eficientei energetice şi dezvoltarea durabilă a sistemului energetic

-Promovarea potenŃialului turismului românesc

-Consolidarea şi dezvoltarea sectorului productiv

-Constituirea unui mediu favorabil dezvoltării întreprinderilor

-Reducerea poluarii

Concluzii
În urma excursiei, s-au confirmat anumite presupuneri legate de Maramures. Mai exact,
această regiune este deosebit de frumoasă, potrivită activităților de recreereși refacere a sănătății
și a energiei, cu peisaje superbe, cu tradiții transmise din generație îngenerație și cu mănăstiri
unice în lume.
Analizând datele legate de numărulturiștilor din această regiune, se poate trage concluzia că
promovarea acestei destinații este multmai slabă decât ar trebui.Un punct important de menționat
este inficiența instituțiilor menite să promoveze regiunea.De exemplu, responsabilii acestora nu
dețin cunoștințe de limbi străine necesare pentru a-și desfășura activitatea într-un mod productiv.
Totodată, starea avansată de degradare a mănăstirilor va facilita distrugerea acestora, urmând ca
în câțiva ani, să nu mai existe un motiv pentru vizitarea acestora. Picturile sunt șterse deja pe
o parte din pereți, în unele zone acoperișurile sunt distruse ploaia trecând prin ele, iar la
altemănăstiri geamurile sunt sparte facilitând intrarea păsărilor în acestea.
În concluzie, cred că această zonă are un potențial de exploatare foarte mare, și un plan general
de gestiune și de promovare al acestei regiuni este necesar pentru a se determina ce se încearcă
ase promova precum și pe ce metode. Totodată, acest plan ar trebui să se îngrijească și de

27
`

tradițiilemoștenite și să încerce să le conserve cât mai bine. Tradițiile și obiceiurile trebuie

păstrate la forma la care au fost odată, mănăstirile ar trebui recondiționate și protejate împotriva
factorilor naturali și umani, calitățile curative ale apelor din subsolul acestei regiuni ar trebui
gestionate maicu folos, și natura trebuie prezervată la starea ei originală.

Bibliografie

www.wikipedia.ro

www.visitmaramures.ro

www.mmnet.ro

www.muntiimaramuresului.ro

www.infopensiuni.ro

www.infotr avelromania.ro/maramures

https://www.cjmaramures.ro/Document_Files/Strategie/00000088/q95jn_Plan
_judet_Maramures_2007_2013_V2.pdf

http://www.carpati.org/ghid_montan/muntii/maramuresului-77/fauna/

28
`

http://discover-maramures.com/ro/informatii-generale

http://www.carpati.org/ghid_montan/muntii/maramuresului-77/flora/

29