PROIECT DE LECŢIE

ŞCOALA
PROFESOR
CLASA a III-a
DATA:
OBIECTUL: Matematică
SUBIECTUL: Adunarea și scăderea numerelor naturale 0- 10000, fără trecere
peste ordin
TIPUL LECŢIEI: consolidare de cunoştinţe
OBIECTIV FUNDAMENTAL: consolidarea deprinderilor de calcul cu numere
naturale, aflate în concentrul 0- 10000, fără trecere peste ordin

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
O1– să folosească corect terminologia matematică în exprimare şi pentru aflarea
sumei în exerciţii orale și scrise date
N1- folosește corect terminologia matematică
N2- cunoaște terminologia şi o aplică cu ajutor
N3- recunoaște o parte din terminologia învăţată
O2- să calculeze suma a două numere din concentrul 0 - 10 000
N1- calculează corect exerciţiile de adunare şi de scădere
N2- calculează cu ajutor exerciţii de adunare şi de scădere
N3- calculează cu sprijin în obiecte exerciții de adunare și de scădere
O3- să efectueze oral şi scris exerciţii cu operaţiile matematice studiate,
utilizând numere naturale
N1- efectuează corect exerciţiile
N2- efectuează corect, dar cu ajutor exerciţii
N3-efectuează cu ajutor, prezentând nesiguranță în efectuarea calculelor
METODE ŞI PROCEDEE: exerciţiul, explicaţia, problematizarea, conversaţia,
observaţia, ciorchinele
STRATEGII DIDACTICE: algoritmică, deductivă, dirijată
FORMA DE ORGANIZARE: frontală, individuală, pe grupe
MATERIAL DIDACTIC: planşe, fişe de lucru
Nr. Evenimentele ob. Contţinutul îînvăă tţăării Actţiuni şţ i operătţii
crt. lectţiei op.
Se ărătăă copiilor şuportul, ăfişţ ăt lă tăblăă , cu Circuitul I (specific clasei I):
1. Căptăreă ăjutorul căă ruiă şe vă explică, pornind de lă Picăă turile (elevii), şub ăctţiuneă binevoitoăre
ătentţiei ideeă circuitului ăpei îîn năturăă , modul cum şţ i căldăă ă Soărelui (informătţiile şpecifice cl.
şe reălizeăzăă circuitul I) ş-ău îînăă ltţăt şţ i ău formăt nori (pe grupuri
cunoşţ tintţelor mătemătice, de nori vor fi ăplicăte cuvintele:„cifre şţ i
îîncepăî nd de lă clăşă I. numere”, „ădunăă ri şţ i şcăă deri”, „probleme”,
„figuri geometrice”, „unităă tţi de măă şurăă ”,
„probleme”). Pentru căă elevii ău îînvăă tţăt
foărte bine şţ i foărte multe lucruri, ău oferit
bucurie şţ i ăltoră (copăci/ păă rintţi,
îînvăă tţăătoăre, şţ coălăă , ălte vietţuitoăre/ frătţi,
bunici), iăr rezultătele lor ău păă trunş îîn şol
(îîn cătălogul clăşei, cărnete, măpe ăle
elevilor) oferind măre bucurie pentru ă fi
şăă năă toşţ i.

Circuitul II (specific clasei a II-a) şe

Cu ăjutorul elevilor şe vă repetă poveşteă
2. Reăctuălizăreă circuitului mătemătic, păî năă şe ăjunge lă
cunoşţ tintţelor notţiuni pe căre elevii le-ău ăprofundăt îîn
ănterioăre clăşă ă III-ă (păî năă îîn prezent).
Exercitţiul eşte reălizăt pentru ă reăctuăliză
O1 orăl terminologiă şţ i călculul mătemătic,
utilizăte îîn etăpă urmăă toăre ă lectţiei şţ i
deşfăă şţ oărăă utilizăî nd ăceleăşţ i informătţii,
intervenindu-şe, orăl, cu mentţiuni privind
măă rireă intervălelor numerelor năturăle. IÎn
ăceşt căz elevii vor fi cei căre vor deşcrie
circuitul informătţiilor.
 pentru ă motivă neceşităteă efectuăă rii de
exercitţii de ădunăre ă numerelor năturăle
păî năă lă 10 000.
3. Anuntţăreă
temei şţ i ă IÎn contextul prezentăt ănterior şe prezintăă
obiectivelor temă zilei (Adunăă ri făă răă trecere peşte ordin, Circuitului III (specific clasei a III-a) vă ăduce
lectţiei cu numere păî năă lă 10.000). îîn pluş ăltţi nori pe căre vor ăpăă reă şcriş:
Se precizeăzăă căă e neceşăr şăă „îînmultţiri şţ i îîmpăă rtţiri”, „ordineă efectuăă rii
cunoăşcăă ce îînşeămnăă şumăă , termen, cu ătăî t operătţiilor”.
măi mult, şăă opereze călcule cu numere mici
(răă şpunşul oferindu-l orăl, fiecăre dintre ei) - Fiecăă rui element dăt pe şuport îîi vor
Sărcini căre tţin de itemul: „Apă”. coreşpunde şărcini de lucru.
Se mentţioneăzăă făptul căă fiecăre
dintre elevii clăşei vă rezolvă, îîn şcriş, lă
tăblăă , cel putţin o operătţie de ădunăre.
IÎn ăcelăşţ i context ăl circuitului… şe
prezintăă rezultătele ăşţ teptăte de lă elevi, lă
şfăî rşţ itul ăctivităă tţii

4. Dirijăreă 1. Apa
îînvăă tţăării O1 1.Numerele căre şe ădunăă şe numeşc…
2. Rezultătul ădunăă rii şe numeşţ te…
3. Pentru ă efectuă ex.: 250+ 400 efectuăă m operătţiă Pentru fiecăre picăă turăă de ăpăă (elev) vă fi un
O2 exercitţiu de călcul mintăl şţ i de verificăre ă
de…
4. Aflăă număă rul cu 2 măi măre decăî t 50! modului de îînşuşţ ire ă terminologiei
O3 5. Măă reşţ te cu 4 şumă numerelor 6 şţ i 5. mătemătice.
6. Lă şumă numerelor 3 şţ i 7 ădăugăă 8!
7. IÎnşumeăzăă vecinii număă rului 5! Fiecăre elev vă extrăge un nr. de lă 1 lă 27,
8. Aflăă şumă dintre dublul lui 2 şţ i dublul lui 3 căre vă coreşpunde unei ănumite cerintţe.
9. IÎntr-o vitrinăă , vreău şăă şţ tii,
Erău multe jucăă rii: Se vă citi cerintţă coreşpunzăă toăre număă rului
20 de păă puşţ ele, ăleş de căă tre fiecăre elev.
20 de şcăă unele,
40 de măşţ inutţe,
5 pitici şţ i 5 băă rcutţe.
Aflătţi îîn totăl, copii,
Număă rul de jucăă rii!
10. Tătă ăre îîn şţ opron
5 cutii mări de cărton.
IÎntr-ună măi pune 10, Fiecăre elev vă reşpectă ordineă numerelor,
Iăr îîn ăltă 15.
Căî te şunt ăcum de toăte?
răă şpunzăî nd lă îîntrebăreă coreşpunzăă toăre
Săă îîmi şpunăă cine poăte! nr. ăleş.
11. Zece puişţ ori găă lbui
Stău lă umbrăă , şub gutui.
Măi vin pătru ălbiori
Sţ i-ncăă şţ ăşe roşţ iori.
Aşţ dori şăă -mi şpui căî tţi pui
Sunt ăcum şub gutui?
12. Căî te şunt pe măşăă ouăă
Vi le dău pe toăte vouăă !
25 le-ăm puş lă fiert,
33 le-ăm puş lă copt.
Căî te şunt de toăte?
13. O bănănăă şţ i cinci mere,
Trei gutui şţ i zece pere,
Am luăt de lă Avrăm.
Oăre căî te fructe ăm?
14. Am primit de lă Făă nel
 Sţ ăpte kiwi, cinci gutui.
De lă Oni, mi şe pune,
Nouăă mere şţ i trei prune.
Eu lă tort le foloşeşc.
Căî te fructe răă zuieşc?
15. Din ogrădăă ău plecăt
Căă tre lăc ăgăle,
9 rătţe: „Măc, măc, măc!”
Dăr ş-ău îîntăî lnit pe căle
Cu 5 boboci răă tăă citţi.
Căî tţi ăcum vor fi îîn ăpăă ?
Vetţi ăflă de şocotitţi!
16. Am 5 căă tţeluşţ i cumintţi
Dăn ăre cu 5 măi multţi.
Căî tţi căă tţeluşţ i şe-ădunăă
De i-ăm pune îîmpreunăă ?
17. IÎn grăă dinitţă cu flori
Au îînflorit 30 de bujori.
Măi ştău gătă-mbobocite
5 lălele rumenite.
Căî te flori eu voi ăveă?
Socoteşţ te, de vei vreă!
18. 7 căă rtţi ăre Coştel,
4 ăre Ionel
Sţ i doăr ună Viorel.
IÎntrebăreă meă e bunăă :
Căî te căă rtţi ău îîmpreunăă ?
19. Lă poălele unui munte
Curge-un răî u ce ăre-o punte,
Pe căre trec 7 oi
Sţ i 52 de boi.
 Căî te ănimăle, oăre,
Trec punteă, măă i frăă tţioăre?
19. Cotţofănă, măre hoătţăă,
A-nghitţit de dimineătţăă
20 boăbe de mei
Iăr lă prăî nz 63.
„- Căî te boăbe ăre-n guşţ ăă?”
Măă îîntreăbăă o găă inuşţ ăă.
20. IÎn coşţ ărcăă , Viorel,
Pune fructe fel de fel:
40 mere găă lbui,
25 gutui
Sţ i număi 4 lăă măî i.
O- ntrebăre măă îînceărcăă :
Căî te fructe-ş îîn coşţ ărcăă ?
21. Văî ntu-ă şcuturăt ăzi noăpte
40 de mere coăpte
Sţ tiind căă ieri şcuturăşe
Număi 26,
IÎn totăl, ăvetţi de-ăflăt
Căî te mere-ă şcuturăt?
22. Zăî nă zăî nelor şăă şţ tii,
A culeş ăzi din căî mpii
20 de brebenei
Sţ i 50 de ghiocei.
Socoteşţ te cine poăte:
Căî te flori ăveă de toăte?
23. Căî te fructe or şăă fie
Sţ tiind căă pe fărfurie
Eu voi pune 7 mere,
3 prune şţ i 5 pere?
 24. 10 puişţ ori găă lbui
Stău lă umbrăă şub gutui.
Măi vin 4 ălbiori
Sţ i-ncăă 6 roşţ iori.
Aşţ dori şăă -mi şpui:
„Căî tţi pui şunt ăcumă şub gutui?”
25. IÎn livădăă , şub copăci
Azi ău îînflorit 8 măci.
Măî ine, de nu-i vreme rece,
Or şăă îînfloreăşcăă 10.
Fluturăşţ ătunci de-oi fi,
Căî te flori voi îîndrăă gi?
26. Cu 30 de flori de măă r
Sţ i cu 20 de păă r
Am făă cut un buchetţel.
Căî te flori şunt, oăre-n el?
27. Mămă pune lă uşcăt
Rufele ce le-ă şpăă lăt.
IÎntăî i pune 3 rochitţe,
Apoi pune 3 bluzitţe
Sţ i-un ceărşţ ăf ăpretăt
Căî te rufe ă şpăă lăt?
O1
O2 2. Norii
O3 1. Calculați:
4023 + 3254= 8230+ 1549=
1234 + 4321= 7451+ 428=
2104 + 6385= 1639+ 6020=
6721+ 265= 2671+ 4125=
3450+ 2034= 3845+ 3124=
5238+ 2521= 4723+ 2172=
 7100+ 1735= 9123+ 436= Lă ex. 1 lucreăzăă 14 elevi.
2. Lă şumă numerelor 1032 şţ i 2143,
ădăugăă şumă numerelor 3302 şţ i 1102.
(o echipă de 4 elevi)

3. Primul termen ăl unei ădunăă ri eşte Lă ex. 2 lucreăzăă 4 elevi:

2123, iăr ăl doileă eşte cu 1212 măi măre. - unul şcrie enuntţul şub formăă de
Aflăă şumă celor doi termeni. exercitţiu
(o echipă de 3 elevi) - ăl doileă efectueăzăă primă operătţie
- ăl treileă, efectueăzăă operătţiă
4. Aflăă şumă numerelor cuprinşe îîntre urmăă toăre
2221 şţ i 2225. - ăl pătruleă rezolvăă ultimă operătţie
(o echipă de 3 elevi)
Lă ex. 3 lucreăzăă 3 elevi.
5. Aflăă şumă dintre vecinii număă rului
4124.
(o echipă de 3 elevi)
Lă ex. 4 lucreăzăă 3 elevi.
5. Obtţinereă 3. Ploaia- fişţ ăă de lucru
feed-băck-ului 1. Călculeăzăă :
2364+ 5712+ 4690+
1523 4074 2306 Lă ex. 5 lucreăzăă 3 elevi.
6. Aprecieri.
Evăluăre Aprecieri referitoare la activitatea desfăşurată
de fiecare elev în parte şi la cea colectivă.