Sunteți pe pagina 1din 2

Actele juridice cu titlu oneros și acte juridice cu titlu gratuit

După scopul urmărit la încheierea lor, deosebim actele juridice civile cu titlu oneros și
actele juridice cu titlu gratuit.

Actul juridic cu titlu oneros este acela prin care fiecare parte urmărește să își procure un
avantaj în schimbul obligațiilor asumate, conform art. 1172 alin. (1) Cod civil.

Actul juridic cu titlu gratuit, conform art. 1172 alin. (2) Cod civil, este acela prin care una
dintre părți urmărește să procure celeilalte părți un beneficiu, fără a obține în schimb vreun
avantaj.

Importanța practică a acestei claficări:

- există un regim juridic diferit din punctul de vedere al capacităţii, legea fiind în general
mai exigentă atunci când este vorba de acte juridice cu titlu gratuit;
- în principiu, regimul juridic al viciilor de consimţământ diferă după cum este vorba de un
act cu titlu oneros sau de un act cu titlu gratuit;
- în cazul actelor cu titlu oneros, obligaţiile părţilor sunt reglementate cu mai multă
severitate, iar răspunderea se apreciază cu mai multă severitate ;
- acţiunea revocatorie (pauliană) va reuşi în condiţii mai lesnicioase dacă se pune problema
înlăturării opozabilităţii unor acte cu titlu gratuit, fiind suficient să se dovedească frauda
săvârşită de către debitor, iar nu şi participarea la fraudă a terţului dobânditor al bunului;
- în materie succesorală, există o serie de reguli deosebite pentru anumite acte cu titlu
gratuit.

La rândul lor, actele juridice cu titlu oneros se subclasifică în acte comutative și acte
aleatorii.

Actele comutative sunt acele acte juridice cu titlu oneros în care, la momentul încheierii
lor, existența drepturilor și obligațiilor părților este certă, iar întinderea acestora este determinată
sau determinabilă [art. 1173 alin. (1) C. Civ.].

Actele aleatorii sunt acele acte juridice cu titlu oneros care, prin natura lor sau prin voința
părților, oferă cel puțin uneia dintre părți șansa unui câștig și o expune totodată la riscul unei
pierderi, ce depind de un eveniment viitor și incert [art. 1173 alin. (2) C. Civ.].

Actele juridice cu titlu gratuit se subdivid, la rândul lor, în acte dezinteresate și


liberalități.

Actele dezinteresate sunt acele acte juridice cu titlu gratuit prin care dispunătorul procură
un beneficiu cuiva fără șă își micșoreze patrimoniul.
Liberalitățile sunt acele acte juridice cu titlu gratuit prin care dispunătorul își micșorează
patrimoniul cu folosul patrimonial procurat gratificatului.

Importanţa distincţiei între liberalităţi şi acte dezinteresate constă în următoarele:


condiţiile de formă sunt mai restrictive în cazul liberalitătilor (în general, liberalităţile sunt acte
juridice solemne, ceea ce nu este cazul actelor dezinteresate), regulile prevăzute în materie
succesorală în legătură cu reducţiunea şi raportul se aplică numai în cazul liberalităţilor.

Acte juridice civile între vii și acte juridice civile pentru cauză de
moarte
În funcție de momentul în care își produc efectele, actele juridice civile se împart în acte
între vii și acte pentru cauză de moarte.

Actul juridic între vii, adică inter vivos, este acela care își produce efectele necondiționat
de moartea autorului sau autorilor lui. Ele reprezintă majoritatea actelor juridice civile.

Actul juridic pentru cauză de moarte, mortis causa, este acela de a cărui esență este
faptul că nu își produce efectele decât la moartea autorului său, un asemenea act juridic fiind
făcut tocmai în considerarea morții.

Clasificarea reprezintă importanță din perspectiva:

- actele juridice mortis causa se bucură de o reglementare amănunțită, pe când nu toate


actele juridice inter vivos au o asemenea reglementare;
- actele juridice mortis causa nu pot fi decât cele prevăzute de lege, deci sunt numai acte
juridice numite (tipice);
- actele juridice mortis causa sunt supuse, în general, unor condiții mai restrictive în ceea
ce privește capacitatea de a dispune, iar uneori capacitatea de a primi;
- actele mortis causa sunt acte juridice solemne, în vreme ce actele inter vivos sunt
solemne numai ca excepție.

Bibliografie: Gabriel Boroi, Carla Alexandra Anghelescu, ”Curs de drept civil, Partea
generală”, Ediția a 2-a, Hamangiu, 2012

S-ar putea să vă placă și