Sunteți pe pagina 1din 8

I.2.

Social media şi efectele ei asupra societăţii

I.2.1. Ce reprezintă social media ?

Social media este un termen nou, apărut ca urmare a dezvoltării Internetului si a serviciilor
oferite de acesta. Putem explica conceptul de social media ca un cumul de activităţi definit de 3
coordonate: tehnologie, interacţiune socială şi creaţie prin cuvinte, poze, video sau audio. 1 Însă
conceptul de ,,social media" este unul redundant şi asta pentru că Internetul a fost încă de la
începuturile sale, social. Instrumentele pe care le avem la dispoziţie acum sunt noi însă
comunicarea şi interacţiunea sunt la fel de vechi ca omenirea. Ceea ce Internetul şi social media
au schimbat în realizarea comunicării este ritmul, nivelul la care se realizează comunicarea şi
costul ei. Poţi trimite mesaje şi poţi interacţiona cu mai multe persoane în acelaşi timp, mult mai
rapid şi cu costuri reduse sau inexistente.

Termenul social media poate fi inţeles şi ca o grupare de noi tipuri de online media2, care
împart în mare următoarele caracteristici: participarea - se încurajează contribuţia si feedback-ul
din partea tuturor celor interesaţi şi astfel se anulează linia care despărţea media tradiţională şi
audienţa; deschiderea şi comunitatea - majoritatea serviciilor oferite de social media ajută la
dezvoltarea rapidă a comunităţilor, pe baza unor interese comune şi facilitează comunicarea în
interiorul lor sau interacţiunea cu alte comunităţi, iar discuţiile sunt votate, comentate, sau trimise
mai departe altor membri; conversaţia - ca opus sau alternativă la comunicarea unidirecţională din
media tradiţională - unde conţinutul este transmis sau distribuit unei audienţe, comunicarea fiind
una bidirecţională; conectivitatea - succesul reţelelor sociale se datorează faptului că informaţia
poate fi transmisă mai departe, cu uşurinţă, cu ajutorul link-urilor, a embedding-ului conţinutului
sau folosirea instrumentelor de tip share.

Aşadar cea mai bună variantă pentru definirea social media este să o definim pe
componente. Media este un instrument al comunicării, spre exemplu un ziar sau radioul, deci social
media ar putea fi considerat un instrument de tip social al comunicării pe Internet. În termeni simpli
acest lucru ar putea fi explicat ca un website care nu îţi oferă doar informaţii ci şi interacţionează

1
Antony MEIFIELD, What is social media ?, Editura Krossing, 2008, pp. 5-20.
2
Ibidem.
cu tine în acelaşi timp. Această interacţiune se realizează prin simpla cerere de a lăsa un comentariu
sau de a vota un articol.

Pentru ca partea socială să poată fi îndeplinită este nevoie de o platformă, un site unde să
aibă loc toate aceste interacţiuni. Din moment ce termenul de social media a fost caracterizat,
putem trece la platforme de tip social media. Social media înglobează şi acoperă o scară mare de
website-uri, însă elementul care leaga toate aceste site-uri între ele este capabilitatea de a
interacţiona cu utilizatorii site-ului sau cu site-ul în sine. În momentul de faţă sunt 6 tipuri de social
media: reţelele sociale - site-uri unde utilizatorilor le este oferită şansa de a construi pagini
personale prin intermediul cărora pot relaţiona cu prieteni şi pot împărtăşi content şi informaţii (
Facebook, LinkdIn, Last.FM ); blogurile - cea mai populară formă a social media ce reprezintă un
jurnal online ( Blogspot, Wordpress ); wiki - site-uri ce oferă utilizatorilor posibilitatea să adauge
sau să editeze informaţii deja existente pe site, fiind o bază de date comună ( Wikipedia );
podcasturile - care reprezintă o colecţie de materiale audio sau video, disponibile prin abonament
sau gratis, prin servicii ca Apple iTunes, Amazon sau Zonga; forumurile - pot fi descrise ca zone
de discuţii în mediul online, a unei comunităţi sau grup, a căror membri împărtăşesc un scop sau
idee comună; comunităţile de content - reprezintă acele comunităţi care organizează şi share-uiesc
anumite tipuri de conţinut, cum ar fi comunitatea YouTube pentru video, Flickr pentru poze şi
Del.icio.us sau Blinklist pentru social bookmarking; microblogging-ul - reţele sociale combinate
cu blog-ul prin intermediul cărora informaţii scurte (update-uri) sunt distribuite online prin
intermediul reţelelor de telefonie (Twitter, Vine).3

Felul în care funcţionează aceste reţele sociale, la primă vedere pare simplu: persoanele
care se alătură unei reţele sociale şi îşi creează un profil, ajung să îşi construiască la rândul lor o
reţea prin adăugarea de prieteni aflaţi în interiorul reţelei de socializare sau prin invitarea
prietenilor din viaţa reală să li se alăture. Astfel apare efectul de bulgăre de zăpadă care creşte din
ce în ce mai mare pe măsură ce înaintează. Însă succesul acestor reţele sociale se datorează faptului
că sunt utile membrilor ei, punându-le la dispoziţie atât servicii cât şi divertisment.

3
Ibidem.
Aşadar, avem componenta socială a reţelelor de tip social media ce transformă aceste
platforme în adevărate câmpuri de bătălie pentru diferite discuţi, un loc unde poţi împărtăşi viziuni,
idei, etc. Nu e greu de crezut că această libertate, de a prezenta unei întregi comunităţi ceea ce
gândeşti, ceea ce faci, sau ceea ce îţi place, poate provoca dependenţă. ,,We are what we share -
Suntem ceea ce împărtăşim celorlalţi"4 iar în social media, dacă nu împărtăşeşti, nu exişti. Dar
atunci când această activitate se transformă din ceva care să ne ajute să intrăm în contact cu alte
persoane sau să ne educăm, într-o expunere egocentristică a propriei vieţi, avem de a face cu o
risipă a capacităţilor şi funcţionalităţii pe care o oferă social media. Conform unui studiu publicat
de către Universitatea din Michigan, social media a devenit în ultimii ani un instrument folosit de
către persoane cu tendinţe narcisiste, în încercarea de a-şi hrăni ego-ul.5 Studiul a arătat că adulţii
tineri folosesc social media ca un ,,megafon" prin care îşi expun viaţa personală, în timp ce adulţii
maturi folosesc social media ca pe o ,,oglindă". Însă această dorinţă de a-ţi expune viaţa şi de a te
aştepta să fii slăvit sau glorificat prin ,,like-uri" sau ,,retweet-uri", pentru activităţile tale zilnice,
,,selfie-uri" sau alte postări, nu este chiar atât de absurdă pe cât pare. Într-o eră a tehnologiei, care
conectează oamenii în online, la conversaţii, informaţii, idei, în acelaşi timp îi deconectează de la
lumea reală, iar prin aceasta, indivizii uită cum să socializeze, cum să împărtăşească detalii în
offline, fiind limitaţi de aceeaşi tehnologie care le oferă atât de multă libertate. Toate aceste moduri
de a folosi social media au legătura cu dorinţa fiecăruia de a face parte dintr-o comunitate.
Se poate spune că social media reprezintă şansa celui care este izolat social, care îşi găseşte
cu greu locul în societate, de a fi acceptat, de a se simţi necesar unei cauze, de a avea o voce în
online în timp ce oamenii din lumea reală sunt mult prea absorbiţi de tumultul grijilor cotidiene
pentru a avea urechi să-i asculte şi pe cei mai mici. Trăim în era social media, unde colecţionăm
prieteni ca timbrele, însă această dorinţă de a avea cât mai mulţi prieteni pe platformele social
media se rezumă la frica de a fi singur.6 Maxwell Maltz afirma că ,,dacă reuşeşti să te împrieteneşti

4
Charles W. LEADBEATER, We-Think: The Power of Mass Creativity, Ed. Profile Books, 2008, p. 1.
5
Megan CHARLES, Social Media Attracts People Who Meeed an Ego-Boost,
http://socialnewsdaily.com/27352/social-media-attracts-people-who-need-an-ego-boost/, accesat pe 19
iunie 2014.
6
Yair Amichai-HAMBURGER, The Social Net: Understanding Our Online Behavior, Ed. Oxford
University Press, 2013, pp. 1-20.
cu tine însuţi, nu vei fi singur niciodată"7, însă omul este o fiinţă socială iar frica de singurătate îl
poate înnebuni. Într-o societate care pune accentul din ce în ce mai mult pe performanţă şi reuşite
individuale, în imaginea de sine, nu este greu de crezut că indivizii caută aprobare de la ,,prietenii
necunoscuţi" de pe reţelele de socializare, oferind la schimb semnificaţia şi intimitatea unei
prietenii adevărate, pentru postări, like-uri şi schimburi de poze lipsite de valoare. Sacrifică
conversaţia pentru o simplă conexiune cu o altă persoană, creând astfel un paradox: o situaţie în
care ne putem lăuda cu un număr mare de prieteni însă în realitate să ne simţim şi să fim singuri.

I.2.2. Evoluţia, importanţa şi impactul social media

Social media, care nu demult părea doar un trend, un moft despre care scepticii afirmau şi
insistau că nu va prinde, acum atrage mai mulţi utilizatori ca oricând în timp ce creşte în valoare
cu miliarde de dolari, evoluând până în punctul în care dacă nu exişti în online ca persoană, dar
mai ales ca şi organizaţie, nu poţi avea succes.

Însă pentru a ajunge la nivelul pe care l-a atins în zilele noastre, ideea, conceptul de social
media a trebuit clădit cărămidă cu cărămidă, iar totul a început cu primul e-mail trimis8 în anul
1971, care avea să pornească o adevărată revoluţie a felului în care oamenii îşi fac simţită prezenţa
în online. Iar această evoluţie, a social media, trebuie menţionată, deoarece, o data cu evoluţia ei,
am evoluat şi noi ca indivizi. În ultimul deceniu, social media a devenit pe deplin înrădăcinat în
viaţa marii majorităţi a oamenilor şi o parte integrată a societăţii moderne. Reţelele sociale nu
schimbă doar ceea ce facem ci şi ceea ce suntem şi asta pentru că avem aşteptări mult mai mari de
la tehnologie în timp ce nu mai avem aşteptări de la ceilalţi de lângă noi. Nu suntem doar
consumatori de conţinut ci şi creatori care îşi pot publica locurile pe care le vizitează, persoanele
pe care le îndrăgesc, gânduri, opinii, ceea ce fac într-un anumit moment şi chiar şi ceea ce mâncă.
Toate update-urile, pin-urile, video-urile, postările pe blog, uşurează felul în care putem fi
conectaţi şi la curent cu orice se întâmplă, în orice moment şi în orice zonă de pe glob. Aceste

7
Maxwell MALTZ, Psyscho-Cybernetics, Ed. Prentice-Hall, 1969, p. 139.
8
Anthony CURTIS, The Brief History of Social Media, http://goo.gl/1k5yE0, 2013, accesat pe 18 iunie
2014.
reţele sociale tind să ne satisfacă vulnerabilităţile, oferindu-ne fantezii care să ne facă să ne
simţim bine în propria piele şi anume că putem să alegem la ce suntem atenţi şi la ce dăm
importanţă, că vom fi întotdeauna auziţi şi cel mai important, că nu va mai trebui să ne simţim
singuri, idee care stă la baza reprogramării noastre mentale, reporgamare care este cel mai bine
descrisă prin sintagma "sharuiesc deci exist." În tot acest timp ne folosim de tehnologie pentru a
ne defini ca indivizi, împărtăşind celorlalţi gândurile şi sentimentele noastre chiar în timp ce le se
petrec şi falsificăm experienţe ca să avem ce împărtăşi şi astfel să simţim că trăim.9Din acest
motiv, tot ceea ce împărtăşim pe reţelele sociale capătă un rol de buletin virtual, de carte de vizită,
care ne conturează felul în care ceilalţi ne văd în mediul online, ca persoane reale într-un mediu
virtual. Aşa că pentru a descrie acele persoane cu o anumită activitate, statut şi influenţă în online,
a fost inventat termenul de ,,cyber-citizen" sau cyber-cetăţean. Social media nu modifică doar
modul în care interacţionăm cu tehnologia, dar şi felul în care lucrăm, consumăm contentt şi
gândim.10 Să luăm în considerare faptul că social media social media a alterat mediul de lucru,
fiecare companie necesitând ca angajaţii lor să aibă un cont pe cel puţin una din reţele sociale şi să
fie activi în online; totodată platformele sociale au devenit un instrument de comunicare internă în
cadrul companiilor, sporind productivitatea şi gradul de atenţie al angajaţilor asupra taskurilor care
trebuie rezolvate. Mai mult, social media schimbă felul în care consumăm conţinut oferindu-ne
posibilitatea de a fi ignoranţi dacă dorim acest lucru, ascunzând postările cu care nu suntem de
acord sau care contravin viziunilor noastre; tindem însă să nu cercetăm informaţiile care ne sunt
oferite şi citim tweet-uri şi postări pe blog ca şi cum ar fi surse oficiale de ştiri. Platformele social
media au devenit platforme de învăţare pentru cei care nu ştiu să citească. Popularitatea acestor
site-uri motivează persoanele analfabete să înveţe să citească iar copiii cărora le este oferit accesul
la aceste platforme tind să-şi dezvolte abilităţile comunicaţionale de la o vârstă fragedă. Social
media joacă un rol important şi în cadrul politicii, fiind responsabilă pentru rescrierea, în unele
cazuri, a unor întregi peisaje politice, prin creşterea gradului de conştientizare a vieţii politice.
Reţelele sociale au avut un impact în cadrul alegerilor din Iran, realegerea lui Barack Obama ca

9
Sherry TURKLE, Connected but Alone, http://www.ted.com/talks/sherry_turkle_alone_together
TedTalk, 2012, accesat pe 20 iunie 2014.
10
Jessica OAKS, Social Media and The Evolution of Us, http://creativesocialblog.com/news/social-
media-and-the-evolution-of-us, accesat pe 20 iunie 2014.
preşedinte al Statelor Unite ale Americii pentru al doilea mandat şi a fost punctul de plecare al
mediatizării şi susţinerii a schimbării politice din Egypt.11 Nu în ultimul rând, social media
schimbă felul în care iubim şi în care menţinem o relaţie, punând la dispoziţia noastră tehnologia
de a fi lângă cei dragi chiar şi atunci când nu suntem departe de ei.

Social media nu este statică, ba dimpotrivă, este formată dintr-o mulţime de instrumente şi
legături, aflate într-o continuă evoluţie şi schimbare, pentru a se plia cât mai bine nevoilor şi
preferinţelor utilizatorilor, aşadar, este un mediu în care greu poţi prezice care va fi următorul
trend. Deşi se încearcă crearea unei identităţi virtuale pentru fiecare dintre cei prezenţi în online,
social media pare să evolueze spre anonimitate. Iar toată această dorinţă de a fi anonim în online
poate fi observată, dacă ne uităm la aplicaţiile sociale apărute în ultima perioadă, care au avut un
succes răsunător. Mulţi utilizatori social media aleg să îşi mascheze identitatea reală şi nu
furnizează nici un nume sau se foloseasc de pseudonime atunci când îşi creează conturi în online.
Anonimatul în online este un unealtă folositoare pentru oricine preferă să păstreze o separare strictă
între o personalitate online şi una offline, dar de cele mai multe ori se abuzează de perdeaua de
fum oferită de anonimitate, persoanele folosindu-se de ea pentru a-şi ascunde identitatea în timp
ce se angajează în activităţi ilegale. Majoritatea persoanelor care preferă să folosească
pseudonime12 sunt cei care suferă de diferite boli sau condiţii medicale şi vor să le discute în online
fără ca cele discutate să poată fi urmărite înapoi către persoana lor, bloggeri sau activişti implicaţi
în probleme politice, sociale sau discuţii controversate, persoane în căutarea unui loc de muncă,
victime ale abuzurilor, agenţi sub acoperire, diferiţi lucrători sociali sau profesionişti din domeniul
medical, precum şi o mare parte a tinerilor şi minorilor. Aplicaţii precum Snapchat, Whisper,
Secret13 au acelaşi lucru în comun şi anume anonimitatea oferită utilizatorilor, iar anonimitatea
reprezintă un lucru incitant şi preţios în acest secol, în care, interesul guvernelor sau altor grupuri,

11
Clay SHIRKY, The Political Power of Social Media,
http://www.foreignaffairs.com/articles/67038/clay-shirky/the-political-power-of-social-media, accesat pe
20 iunie 2014.
12
Sarah PIPES, Social Networking Privacy: How to be Safe, Secure and Social,
https://www.privacyrights.org/social-networking-privacy-how-be-safe-secure-and-social#anonymity,
accesat pe 21 iunie 2014.
13
David GODSALL, Can Anonymity Be Good for Social Web ?, http://blog.hootsuite.com/can-
anonymity-good-social-web/, accesat pe 21 iunie 2014.
este să îţi urmărească fiecare pas şi să ştie în permanenţă ceea ce faci. Pierderea anonimităţii în
această lume ar trebui să fie ceva de care să ne temem, deoarece o dată cu anonimitatea, nu există
decât o distanţă foarte mică până la pierderea intimităţii, care este un element primordial a unei
vieţi sănătoase în cadrul unei societăţi. Cu toate că un segment consistent din cei care folosesc
acest tip de reţele sociale îşi crează alter-ego-uri dorind să pară altfel de cum sunt sau cum se
comportă în viaţa reală, asta nu îi împiedică în a fi sinceri atunci când discută cu un alt utilizator.
Premisa acestor platforme este că anonimitatea eliberează individul şi care devine dezinhibat în a
spune exact ceea ce gândeşte, de a spune lucrurilor pe nume, fără constrângeri.

Această posibilitate, de a spune ceea ce gândeşti, în timp ce eşti protejat de anonimitate,


este foarte importantă şi asta pentru că nu de puţine ori reţelele sociale au fost folosite pentru a
stârni diferite mişcări în cadrul societăţii sau au adus la lumină nedreptăţi care se întâmplau la un
pas de noi. În ultimii 5 ani, social media s-a dezvoltat într-un mod total neaşteptat. De la invenţii
din dormitoare de cămin la industrii de miliarde de dolari, social media a schimbat felul în care
persoanele militează pentru schimbări la nivel politic, social sau economic.14 Oamenii ar trebui să
fie liberi să aleagă dacă doresc să îşi asume anonimitatea în online şi asta pentru că postările de pe
Facebook pot stârni revoluţii, iar fără protecţia anonimatului, este greu de crezut că aceeaşi oameni
care au ieşit la înaintare ar fi făcut acelaşi gest, de a cere schimbare socială şi de a arăta cu degetul
pe cei care comit nedreptăţi, ştiind că o dată cu publicarea identităţii lor, vor deveni o ţintă, atât ei
cât şi persoanele din jurul lor. Şi astfel suntem martorii unor ,,revoluţii Facebook sau Twitter",
revoluţii a căror succes s-a datorat în mare parte puterii social media de a uni idealurile şi frustrările
oamenilor, pornind marşul spre schimbare.15 Însă aceleaşi platforme sociale care ne îndeamnă la
schimbare şi încearcă să pornească adevărate revoluţii sociale, pot fi infiltrate şi folosite împotriva
noastră pentru că ,,punctele cele mai tari ale social media - anonimitatea, viralitatea,
interconetarea - sunt, de asemenea, şi punctele cele mai slabe."16

14
Geegee SCHUMAN, 5 Years of Social Media, http://pandawhale.com/post/34248/5-years-of-social-
media, accesat pe 21 iunie 2014.
15
Halim RANE, Sumra SALEM, Social Media, social media movements and the diffusion of ideas in the
Arab uprisings, ,,Journal Of International Communications", vol. 18, nr.1, aprilie 2012, pp. 97-111.
16
Evgeny MOROZOV, cercetător.
Concluzia raţională este că influenţa pe care social media o are asupra omenirii este
pozitivă dar cu potenţial de a fi negativă, distructivă, însă este cert că această entitate nu poate fi
evitată. Şi aici intervine codul etic al fiecăruia dintre noi, cum decidem să ne folosim de
intrumentele puse la dispoziţie de către platformele sociale, în viaţa noastră de zi cu zi, la şcoală
sau la muncă şi să punem în balanţă fiecare posibilă consecinţă, fiecare reacţiune la acţiunile
noastre, atunci când apăsăm butonul ,,POSTEAZĂ".