memoria ethnologica = nr. 10 = ianuarie - iu Jama, oile nu-i bine s& ménance omit, ori si beie api de pe omit ca leapida. Nu tebe si fugi pe ghear’, iar pragu Ia grajd si nu hie pre inalt, angi, 8 iarl-i bai si pot lepada. Oaia, edndu Atunci La_cai i ardduit mielu in ig, nu daic cu pantecele in el, ¢ leapada, lezelea trebe si hie sieneapa tite, s nu se-nghesuie, ori 4 se-mpungi de la méncare a fata, face intre faje 0 rotifé fapind, edt roata de fus. Ceai de frunza si crenguje de zmeuri se di in aprindere de plimani, ori fn riceli Ia cai, da" si la alt fel de marha. Ceai de radicini de viorele se di cind tugese ru cai Pe batituri de ham, is bune frunze de curechi, ori pe arsuri Moare fiarti cu giinat de gisci Ia cai cand au ric. Pe rani la cai, cdnd lucri la padure si se lovese de cioturi ori in pietre, fi bun ceaiul de scoara de ulm. Se spala rana cu ceaiul, dupa ce se pune cirbune pisat, din os de pore. Cand se-ncuie cali, i bun ceaiul de felind, din ridicind. lari cand tusese, ‘bun ceaiul din frunze de elina, La cai efind tusese, le dai un det de oloi de casi in care s-a topit pucios Se pune-n lins si cu hrean hrosnit La mancirime de picle la cai, ii bund apa cu sare si cu ardmita Colectia MARIA SERBA Cresterea animalelor pe Valea Cosaului Alituri de agricultura, ctesterea animaletor este una din ocupatiile strivechi ale locuitorilor din zona Cosdului - satele Calinesti, Budesti, Sixbi, Comesti, Feresti. Conditile geografice sunt pricinice acestei ocupati Muntii cu. psuni intinse, iarbi grasi $i hrinitoare, dealurile din jurul satelor, care sunt in cea mai mare parte fanefe (60-70%), asigura hrana necesari pentru un mare numa de animale, S-au erescut si se erese in special vite mari: vaci (bruna de Maramures), boi, bivoli, cai, apoi_ oi, capre, porci, pisiri de curte Analiza matrialului osteologic descoperit in urma sipaturilor de ta Rogoaze - Calineyt, a sabilit cu certtudine prezenta ovicaprincior an Popa Cal Kas, Sl i com de tre veske rhage EtAc, Be, tone #79) Documentele din sec. al XIV-lea pomenese 3i de ereyterea potclor In 1778, im posesia iobagilor din plasa Cosiu se aflau 449 poreine, 984 boi, 1042 vaci mulgatosre gi 21 serpe, 125 juninci de tei ani, 311 juninci de doi ani, 271 cai si 303 vifei (Arhivele Statului, Deposit Sigs Conn dn plsa Cosi. La bovine si cabaline, in primele dou decer ssbivele saul judul Maramute, Buc, 1974, p31 ale sec. al XX-lea, numarulacestora se dubleaza (Indrunstor in Pe Valea Cosiului pastoritul se practica in cadrul hotarului satului respectiv, in perioada de primavara par Hou stei Prindefi hot a 1 iunie, precum si in Coles AUGUSTIN MICU, Cig 2002 Dace seap din man- tint Ini cunt atu din grina 10 dee tae a in (ast Bg X97) WHAT'S 4 SWEETHEART MEAN TO What's a sweetheart mean to me? ‘A single flower in a buneh is he; IFT should let that flower fall ll pick me a prettier one, that’s all If should let it fall in the maud— Tl pick me another from the flower-bed 1 Ano hem i fm ey meter a wel 2506 Mut(T) MANTREARA OAMINIE Mul() mi-ntreaba oaminii Ce m-oi fa cu driguti, Cu drijgutit bine-oi fa ‘Cu unu moi cununa iia, dracului oi da, Si care cu iei tiperi leu fi las in supa $4 poarte cu iei popricé Ca i-am Hisat in nemnicd, Cu ci care 0 lasat (tise Sina au Vs Chie, PEOPLE ASK TIME AND AGAIN People ask time and again What I'l do with my young men. With my men I'll do quite well One Pll marry, truth to tell All the rest’ send to hell? Hot black pepper they can carry I will leave them sad and sorry. Red paprika they can bear have left them all nowhere! {This is what she will do] With those she jilted,‘memoria ethnologica = nr. 10 « lanuarie- iunie ® 2004 (An IV) 1068 2507 Moy pRAGUTL AM AVUT TEU Multi drigui am avutieu: ar mere-nt-un fogodiu, De-ar si fogodiu de ptiatrd Near mai mete tii odata trea. (tse Sima su Vea Chl, asvaisr So MANY SWEETHEARTS HAD I ‘So many sweethearts had I got, A tavern wouldn’t hold the lot Even were it built of stone It couldn't hold them all alone! ‘The he evecare sang. 2508 Tee CU MANDRU-AM IRAIT SAGA, teu cu mandru-am grit saga Iel de dragoste si leaga, Jeu cu mandrusam grit ris lel de dragoste s-0 prins. He tu mandruluqule Dip ce rid, dip ce griiese Cu-atata nu te ibdiese Numa eat te celuiese Dip ce graiesc, dip ce rid Curatdta nu te-am ibdit Numa cat te-am celuit $10 ft wn Ba Pi Pan, 396 ts dene, cx. 3 aah a fa (48 Bad 1X 1977) JUST SOME WORDS I SPOKE IN Fun’ Just some words I spoke in fun — He was bound for love at once! Just some words I spoke in jest He was caught by love for this! Listen here, you handsome dear: Laugh I may, talk I may Doesn’t mean I love you, hey? Just I'm teasing, don’t you know. Talk I might, laugh T might Didnt mean I loved you quite Only teasing, little beau! ow, Thte ad Pub Prod, and Perioada de toamni. Vara, sunt folosite pisunile alpine de pe muni Gutdi, Tibles si Muntii Maramuresului, Aici pisuneaza vitele cornute, ole, caii,cu exceptia vacilor cu lapte care riman in gospodatie. Vara, animalele sunt adunate in turme, iama find ingrjite de fieeare gospodar acasi. Ciurda de vaci, stava de cai si boudtiile sunt pizite de pastori platiti, angajati de catre proprictar De cresterea animalelor existi numeroase credinfe $1 practici magice Unele urmaresc obtinerea de produse cit mai multe si mai bune, altele au in vedere sporitea numarului de animale. Astfel, in ziua de Florii se adue acasi mapisoare sfujite la biserici, cu ele se ating animalele, apoi Se pun in peretii grajdurilor “pentru ca animalele si fic multe casi tmatigoarele”. in ajun de Sf. Gheorghe se culege calci (0 floare galbend cu frunza lata), care se pune i neinceputs, in gridind A doua zi, inainte de rasiritul soarelui, se stropese vacile cu apa de pe floare “ca si fie laptele bun $i galben ca Moatea” (oe is Faia Onn 52 anole, m9, CAnd junincile sunt fa prima gestarie, dupa primal muls Ui se aduee apa din noud fintdni, “si dea lapte aga cum da apa famtina” (beta wasgys Oa, 82 a Coe 17 Sunt cunoseute si azi unele interdictii de la activititle zilnice care ar una animalelor. Astfel, in ziua de lumi se tine post pentru paza animalelor. La easa gospodarului nu se pune niciodata scaunul sturnat sau cugitud intors cw edigul in sus, ‘pentru ca vaca si dea vitei sinitosi” (Be tess On 8 a Cow 97) Sunt mumeroase eredinte legate de apirarea animalelor, Nevestele de pe Costu mr pun nume la vaci, si le fereasei de bosorcaii care iaw laptele. Acestia, cunoseiind numele vaci, il folosese in deseéintecele lor ibe i eam Inainte de iesirea 1a pasunat, animalele sunt unse cw ai si afimate ctr timdie penta a fi ferite de fiarele silbatice, In ziua de Sf Andrei, 30 noiembrie, gospodina leaga foarfecele si piaptinul cu um fir de ala “pentru a lega gura animalelor salbatice”, in special a fupilor. Tot pentru aceasta se afumd vitele in ziua de BunaVestire, 25 martie. in Célinesti se Pune, in ajun, ramdie, ai si paie intro Baleatd, se aprind $1 se inconjuré casa “pentra a indepirta riul de la casi si a feri vitele de silbiticiuni” {De ts tleana Bers, $0 ani. Caney, 1978), In Comesti in loc de gileata se ia creanga mare de richiti de care se leagi carpe aprinse si inconjoara toate constructiile din gospodire, tot in ajun de BunaVestire we ts bn 81 ani comes, 1079. In SArbi, tot acum, se aprind spinti din jurul satubui, si = alunge animalele silbatice din sat Mana vacii este piziti cu strignicie de catre gospodind, In Budesti, in seara de Anul Nou se seamdnd mac inaintew grajdului si se face eruce cu usturot pe usa de la wrajd. Se face dupi apusul soarelui, rostindu-se: - Atunci si string’ bosorcoile i,¢ind or culege macul de Pe jos! (ela Av Copees. 8 a Bae, 197) ie Hi cinage dctewpme mane In Calinesti se vorbeste si azi despre Am 0 tapit~ due de coada la apa isles WAC: SUE Witenes nonneane elitesfemei bosorcoi, care stiu si ia mana vacii. Ele, intro zi de joi, inainte de risdritul soarelui, culegeau din cfimp leusiean $i rostopased, descantind: ~Ce culegi? Ce culegi? Gros si unturos, =Lapte si. grostior, Dulce ca mnerea, Malt si bunigor, Galbin ca ceara! Galban si vldstos, Aceste plante sunt apoi fierte, fiertura se pune in vase, descantind: ‘Am cules flori gi lapte gros De la vacile Ilenii de pe Dos. ‘Se duce apoi la masa, simulind mulsul vacii si zicdnd: Pricurd de la Suraia, Lapte mult si bunigor, Pricurd de la Barnut Unt si grostior! Toate descantecele se rostese de trei ori, Dupa ultimul descéntec se spunea ci vacile din sat cu numele de Suraia si Bimuta rimaneau fri lapte, iat bosorcoaia avea oalele pline cu lapte (De ls than Re, 8 ai, Cie 17 Femeile din sat se fereau sd fmprumute un vas sau 0 unealtdé agricola ccelor suspecte de asemenea practici, pentru a nu face descéintece, iar cele imprumutate si fie folosite ca semne la desedntec Cunosednd aceste practi, femeile foloseau unele descintece impotrivi, sau pent prevenitea Iudrii manei, Astfel, cand ieyea vaca in prima zi la piigune,o ungea cu ai intre coame, rostind ‘Nea, Bamuti, nea, ‘Mana grostiorului, Cind i mere pe Camptie Gros, grostioros, Mana ta-napoi sd zie, Dulce si vidstos! Mana laptelui (De te Means Beri HO an, Cine 17) Dacd, totus, sa intimplat ca vaca si ramand fara lapte, se pun sardje de ‘grav int-o sitd $i mani joi gi simbata. seara, dup apusul soarelui, se Gescantd de trei oF, ficdnd cruce cu mina in tarate: © plecat Suraia De-i in pulp oprit - De la iesilea ei, curata, S& nu se posta rabda De la ocolu ei, Pani nu 1-2 tipa, De la stpanu ei, SH nu se poatd opri Pe calea necaleats Pan nu ba ndpusti Pe rowa nescuturati, De nu La fipa Cu mana neluat Pulpa i-a crepa, Bu, eu desedintecu meu, De mu lea napusti Leact-i de la Dumnezau, Pulpa i-a plesni De-i in lume, Si-napoi mana ia zini Peste lume, Tute ca vant, De-i in tuspatr comuri de Iume, Repede ca gandu De-i pe muni, Ci a altuia mu ne trebe De-i pe vai, Nici cat un griunt de mac De Io luat femei, in patra desticat - De Lo luat bosoreoi, Numa a ei si riména De-i in lada tneuiet, Mandru si curat De-i in cof infundat, Cum Dumneziu 1-0 lsat, De-i in cnti acoperit, Apoi trifele sunt date la vacd si le mnnce. (Oe te tase Box, ai. Caoe, 197). Aceeasipractica are, in Commesti, alt deseantee: Eu descént, deseant, = Unde mereti, dowd fete, Dumneziu i. stint, Cu cositele pe spete? Eu oi face bine =Noi merem la Secaturi Numa si nu stie nime, Sa facem mestecaturi, La vaca Suraie, Sai zie mana, La vaca Rujana, Sé-i zie dulceata, memoria ethnologica = nr. 10 w januarie-iunie ® 2004 (An IV) 2509 Zis-0 MAMA CATA MINE Ziso mama edt& mine ‘Si mé-nvit a hor bine (Ca dac-oi me-nire strdine lele-or ride s-or och los guiera 5-01 hori $i lor mai ciuda le-a si. Tori hori -04 guiera Tele de ciud-or crepa Decindam mis ccs Pm tao phe nmin in {Pas Opis Famed, 221198) “LEARN TO SING.” My MoTHER ry “Lear to sing,” my mother said: | must learn, before I'm wed; Strange girls will my neighbors be They'll tade looks and laugh at 1 will sing and whistle well Full of envy they will swell. Iwill whistle, 1 will sing. ‘They will burst from envying! rom when fs ite, ei. sang hee 2510 (Meo MANAT MAMA LA ZIE, Mo minat mama la zie Dupa strut lu Vasalie. (2) m-am dus p& zie-n jos Mam tant c-un dom ramos Meo plecat, m-o sirutat Seruu din mando pticat in tadiga mo baigat Pa ladita o pus lacata. Mam intors pst Lica Si mai vid lumea odata $i stelle srucind Fete eu feciori givcind $i lund so ten Coma di la zaghia mea Sic lund str stele Comu pandedturi mete 19%) Morir 10-THE Vines SeNT ME Mother to the vines sent me ‘To fetch some flowers for Vasa As I went down the vineyard lone [met a handsome gentleman, He leaned me back, he kissed me