Fizica in viata de zi cu zi

Fizica se afla peste tot, fizica se afla in orice moment al

vietii noastre. Fizica este chiar acum, in aceasta clipa cand
stam la birou, ori la catedra.

Forta de greutate apasa pe podea, iar podeaua raspunde

cu o forta de reactiune, fapt ce ne facem sa nu trecem prin
ea, indreptandu-ne spre pamant datorita gravitatiei.

Fenomene fizice sunt in circuite computerului sau intr-un

simplu bec, curentul electric trecand prin el si facandu-l sa
lumineze.

Fizica este atunci cand soferul autobuzului pune o frana

brusca, iar tu risti sa cazi, tinzand sa fii in miscare in
continuare, datorita inertiei.

Fenomen fizic este si schimbarea starii de agregare. La

un moment poti sa constati ca apa din ibric se transforma
in aburi.
 Intrebare bonus

De ce este cerul albastru?

-> Raspunsul la aceast intrebare sta in
fenomenul denumit difuzie a luminii.
Culoarea cerului este data de aer, care pare
albastru atunci cand este luminat de soare.
Daca eram pe luna, unde nu este aer, "cerul"
va avea culoare neagra.
 Optica

Optica este o ramură a fizicii care studiază proprietățile

și natura luminii, modul de producere a acesteia și legile
propagării și interacțiunii luminii cu substanța. Cuvântul
"optică" vine de la cuvântul grecesc optikos (relativ la
vedere), înrudit cu optos (vizibil) și cu ops (ochi). 

Optica se grupează pe trei mari secțiuni importante:

1. Optica geometrică, în care legile propagării luminii și formarea

imaginilor optice sunt studiate făcându-se abstracție de natura
luminii. Fenomene specifice sunt reflexia luminii, refracția
luminii.

2. Optica ondulatorie, în care fenomene

ca difracția, interferența și polarizarealuminii sunt explicate prin
considerentul că lumina este un fenomen de natură ondulatorie,
mai concret o undă electromagnetică.

3. Optica fotonică, în care sunt studiate efectul fotoelectric și alte

efecte care scot în evidență aspectul corpuscular, fotonic al
undelor electromagnetice.

Fenome optice consacrate sunt: dispersia

luminii, curcubeul (apare datorită fenomenelor
de refracție, reflexia luminii și dispersia luminii), absorbția
luminii, polarizarea luminii.
 Curcubeul

Curcubeul este un fenomen optic și meteorologic atmosferic
care se manifestă prin apariția pe cer a unui spectru de forma
unui arc colorat atunci când lumina soarelui se refractă în
picăturile de apă din atmosferă. De cele mai multe ori
curcubeul se observă după ploaie, când soarele este apropiat
de orizont.

Curcubeul poate fi explicat analizand mersul razelor de lumina intr-o

sfera transparenta. Lumina alba de la soare sufera mai intai o refractie
la intrarea in picatura de apa, moment in care incepe separarea
culorilor.
In partea opusa a picaturii are loc o reflexie la interfata dintre apa si
aer (o parte din lumina iese afara, dar aceasa nu produce efectul de
curcubeu). In continuare lumina iese din picatura printr-o a doua
refractie care amplifica separarea culorilor.

Diagrama prezinta
formarea curcubeelor
datorita propagarii
luminii.

Curcubeul secundar difera de

primul prin aceea ca in
interiorul picaturii de apa
lumina sufera doua reflexii
interne. Analog, ordinele
superioare se obtin printr-un
numar sporit de reflexii
interne, ceea ce explica in
parte intensitatea lor scazuta.

 Aurora polara
Aurora polară este un fenomen optic ce constă într-o strălucire
intensă observată pe cerul nocturn în regiunile din
proximitatea zonelor polare, ca rezultat al impactului particulelor
de vânt solar în câmpul magnetic terestru.

• Când apare în emisfera nordică, fenomenul e cunoscut sub numele

de aurora boreală, termen folosit inițial de Galileo Galilei, cu referire
la zeițaromană a zorilor, Aurora, și la titanulcare reprezenta
vânturile, Boreas. Apare în mod normal în intervalele septembrie-
octombrie și martie-aprilie
• În emisfera sudică, fenomenul poartă numele de auroră australă,
după James Cook, o referință directă la faptul că apare în sud.

Aurora apare în mod

obișnuit atât ca o
strălucire difuză cât și
ca o cortină extinsă în
spațiu orizontal.
Câteodată se formează
arcuri care își pot
schimba forma
permanent. Fiecare
cortină este compusă
dintr-o serie de raze
paralele și aliniate pe
direcția liniilor de câmp
magnetic, sugerând
faptul că fenomenul de
pe planeta noastră este aliniat cu câmpul magnetic terestru. De asemenea,
variabilitatea unor anumiți factori poate determina formarea de linii aurore
de tonalități și culori diferite.