Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
S1 - pagina de garda
S2 - Introducere
In majoritatea tesuturilor umane, glucoza este stocata sub forma de glicogen. Cand nivelul de
glucoza este scazut, glicogenul stocat in ficat este metabolizat in glucoza prin glicogenoliza
hepatica. Glucoza mai apoi ajunge in sange deservind proceselor energetice. Prezenta
glicogenului in creier, desi mai putin decat in ficat sau in mmuschi, indica rolul esential pe care
acesta il are in activitatea neuronala.
Procesele metabolice neuronale din creier depind de activitatea astrocitelor care produc
lactat si activeaza glicoliza si metabolismul glicogenului. Desi implicarea glicogenului in
mentinerea activitatii neuronale este neindoielnica, exista inca dezbateri asupra cantitatii
de energie consumata de astrocite, precum si de cantitatea de energie directionata catre
neuroni sub forma de lactat.
https://www.researchgate.net/figure/Cytoarchitectural-relationships-of-astrocytes-
Astrocytes-in-green-are-in-contact-with_fig8_271709632
Glicogenul din creier este metabolizat de enzimele din astrocite: glicogen fosforilaza si
glicogen sintaza. Glicogenul nu este egal repartizat in creier, cele mai mari concentratii fiind
in zone cu densitate sinaptica mare, sugerand faptul ca aceta are un rol important in
transmiterea sinaptica.
Desi astrocitele nu sunt celule excitabile, sunt reposnsabile pentru o faza critica a absorbtiei
de K eliberat de neuroni in spatiul extracelular in timpul activitatii sinaptice. Astfel aici
glicogenoliza si aportul de K s-a observat ca se afla intr-o relatie speciala. Mai exact
glicogenoliza elibereaza energie utilizata in transportul K extracelular in celula.
S5
Pana recent se credea ca energia neuronilor provine in oxidarea glucozei. Cu toate acestea noi
studii demonstreaza ca neuronii folosesc lactatul extrem de eficient si pe deasupra prefera
lactatul in detrimentul glucozei atunci cand ambele sunt prezente. Foarte interesant de
asmenea este faptul ca glicoliza excesiva duce la stres oxidativ si ulterior apoptoza ceea ce
demonstreaza ca neuronii nu isi permit o rata mare a glicolizei.
S7
Desi se considera ca astrocitele acopera aproximativ 5-15% din energia necesara creierului, s-
a demonstrat ca defapt acestea sunt responsabile pentru metabolizarea a aproximativ 50%
din glucoza ceea ce genereaza intrebarea: Cum se impaca asta cu faptul ca neuronii si nu
astrocitele au cel mai mare consum energetic? Raspunsul la aceasta intrebare ar fi ipoteza ca
intre astrocite si neuroni exista un transfer de substraturi energetice.
Ipoteza
Glucoza este transportata in vasele de sange la astrocite. Dupa intrarea acesteia in astrocit, o
parte este metabolizata in lactat de catre LDH5 - o izoenzima a lactat dehidrogenazei.
Lactatul este ulterior transportat in afara astrocitului te catre transportori monocarboxilati
(MCTs) pentru intra in neuron prin intermediul aceluiasi tip de transportori. Mai departe
acesta este oxidat la piruvat de catre o alta izoenzima a lactat dehidrogenazei - LDH1.
De asemenea glucoza mai poate fi transportata si direct in neuron prin intermediul GLUT1 si
GLUT3.
GS - glutamin sintetaza
Glu - glutamat
Gln - glutamina
GluR - receptor pentru glutamat
EEATs: transportori excitatori de aa
GLS: glutaminaza
S-a mai observat ca exercitiile legate de picioare induc o activitate cerebrala mai intensa decat
exercitiile specifice bratelor. De asemenea antrenamentul muschilor creste exprimarea MCT,
crescand totodata si capacitatea de transport a lactatului muschilor scheletici facuta prin
intermediul muschilor scheletici.
Astfel, in urma unui exercitiu fizic intens subiectii au fost lasati sa se odihneasca timp de o ora
observandu-se in acet timp faptul ca lactatul absorbit de celulele creierului nu ajunge nici
inapoi in sange nici nu se acumuleaza in lichidul cerebrospinal ceea ce duce inca o data la
concluzia ca a fost metabolizat.
Se considera ca ketonele sunt capabile sa ofere 2/3 din energia totala necesara creierului in
caz de infometare
S10- Concluzii
In concluzie, metabolismul energetic al creierului implica mecanisme mult mai complexe
decat s-a crezut la inceput, conexiunea dintre astrocite si neuroni fiind mult mai profunda aici
observandu-se noi mecanisme despre care pana in prezent nu sunt cunoscute suficient de
multe lucruri.