3.4.5.

Trasarea graficului piezometric

Graficul piezometric se realizează la studiile de încălzire al oraşelor. De aceste
grafice, numite grafice de presiune se ţine seama pe toată perioada de existenţă a instalaţiei.
Regimul instalaţiei şi graficul piezometric se verifică în fiecare an. Pentru întocmirea
graficului piezometric este nevoie de planul de situaţie care conţine cotele de nivel şi ridicări
topometrice.
Graficul piezometric s-a făcut la scările 1:2000 orizontal şi 1:500 vertical. De
asemenea s-a desenat şi schema desfăşurată a reţelei magistrale. Toate derivaţiile şi
racordurile se desfăşoară decalându-se de magistrală, decalarea însemnând 5mm pe plan. În
dreptul CEC s-a stabilit cota zero a terenului.
Trasarea înălţimii hidrostatice a consumatorilor racordaţi (înălţimea până la care se
ridică fluidul şi depinde de numărul de nivele).
Linia de presiune maximă admisă este la consumatorii urbani – radiatoare de fontă =
50 mCA iar la consumatorii industriali = 100 mCA.
Graficul se începe cu trasarea înălţimii de adaos. Hadaos = ( 12 – 15 )mH2O, dar poate
ajunge până la 25mH2O şi Gad20m3/h
Rolul pompei de adaos este de a adăuga apa efectiv pierdută prin neetanşeităţi şi joacă
rolul de vas de expansiune, adăugând apă în sistem pentru a compensa variaţiile de volum
datorate de temperatura apei.
Pompa de adaos asigură posibilitatea minimă necesară la absorbţia pompelor de
circulaţie din reţea. De asemenea se asigură evitarea fenomenului de cavitaţie a pompelor de
circulaţie.
Trasarea liniei piezometrice pe retur magistrală CEC – M1 se face din punct în punct
şi se foloseşte calculul hidraulic pentru magistrală şi anume ptronson.
Cele 4 condiţii de racordare directă sunt:
- să nu vaporizeze apa
- evitarea suprapresiunii în reţea
- evitarea golirii instalaţiei de încălzire
- echilibrarea reţelei

a). Condiţia de nevaporizare a apei în sistem.

Presiunea efectivă în orice punct al sistemului este presiunea măsurată la manometru
în axul conductei. Presiunea în orice punct al sistemului trebuie să fie mai mare sau egală cu
presiunea de saturaţie, corespunzătoare temperaturii punctului.
Dacă presiunea în orice punct al sistemului este mai mică decât presiunea de saturaţie,
atunci apa fierbe vaporizeaza şi rezultă loviturile de berbec, fenomen ce se produce brusc.

b). Condiţia de evitare a suprapresiunii în sistem.

Presiunea efectivă în orice punct al sistemului trebuie să fie mai mică sau egală cu
presiunea maximă admisă în punctul din instalaţie. Dacă presiunea efectivă este mai mare
decât presiunea maximă admisă se sparg corpurile de încălzire ale instalaţiei.

c). Condiţia de evitare a golirii instalaţiei de încălzire ( dezaerarea instalaţiei ).

Presiunea efectivă în conducta de întoarcere în instalaţie în orice punct al sistemului
trebuie să fie mai mare decât înălţimea hidrostatică a consumatorilor racordaţi astfel încât să
se evite vaporizarea pe retur sau golirea consumatorilor de încălzire racordaţi la sistem.

d). Condiţia de echilibrare a sistemului.

 Echilibrarea hidraulică a sistemului permite ca presiunea realizată la pompa de
circulaţie de la ultimul consumator (PTI3) să fie consumată de toţi consumatorii. Presiunea
efectivă (diferenţa de presiune între tur şi retur) este egală cu rezistenţa hidraulică a
consumatorilor racordaţi. Dacă diferenţa de presiune este mai mare decât rezistenţa
consumatorilor, această presiune se consumă prin mărirea debitului care circulă la acest
consumator. În acest fel consumatorul va avea mai multă căldură decât este necesar în
detrimentul celorlalţi consumatori.
Dacă diferenţa de presiune este mai mică decât rezistenţa consumatorilor (capăt de
reţea), la aceşti consumatori circulă un debit mai mic decât debitul necesar, ceea ce implică
consumatori mai puţin încălziţi. Pentru a se evita o soluţie de moment, se montează nişte
pompe de ridicare a presiunii bine calculate, montate pe tur, sau pe retur, după cum este
cazul. Pentru aceasta în cazul unui exces de presiune în punctul de racordare se va monta la
consumatori rezistenţe hidraulice locale – diafragme de echilibru ( armături cu ventil,
turbopompe ).
Pentru citirea presiunii efective trebuie cunoscut punctul ca poziţie pe teren şi graficul
propriu.
După studierea condiţiilor pe retur se stabileşte presiunea efectivă a pompei de adaos.

3.4.6. Trasarea graficului piezometric în regim dinamic.

Consumatori urbani:
- se stabileşte presiunea din punct de racordare pe ducere şi întoarcere
- se trasează în aceste puncte graficul piezometric conform calculului hidraulic pentru reţeaua
de la consumatorul dat
- se stabileşte disponibilul de presiune în punctul de racordare şi se epuizează excedentul de
presiune dacă există pe ducere, pe întoarcere sau pe ambele în funcţie de necesităţi
- diafragmele se montează de preferinţă pe ducere
- în cazul în care se constată vaporizarea apei, excedentul de presiune se montează pe
întoarcere total sau parţial
Consumatori industriali:
- se va proceda la fel ca la consumatorii urbani
- se plasează pe ducere excedentul de presiune

3.4.7. Trasarea graficului piezometric în regim static.

- in regimul static pompele de circulaţie nu funcţionează, deci viteza este zero.
- după trasarea graficului în regim dinamic ( când pompele de circulaţie funcţionează)
- există cazuri de avarie în timpul anului şi atunci sunt deconectate brusc pompele de
circulaţie
- astfel reţeaua nu e periclitată, iar energia cinetică care se transformă în energie potenţială
este disipată în sistem datorita bay - passului la CEC prevăzut cu clapete de reţinere cu rol de
siguranţă
- pompa de adaos este singura care rămâne în funcţionare ( dacă vaporizează, dacă se golesc
instalaţiile, dacă se sparg corpurile de încălzire )
- la CEC se introduc staţii de pompare numită staţie de pompare statică
- linia statică se trasează deasupra celui mai înalt consumator racordat direct cu (5-10)
[mCA]
- se verifică dacă cele 4 condiţii sunt îndeplinite:
 echilibrarea nu ne interesează deoarece lichidul nu circulă
 apare local vaporizare pefect  psat, dar fluidul se răceşte şi apare condensul
 în sisteme orăşeneşti pornirea instalaţiei se face automatizat (HstHad)
 condiţia de nevaporizare nu pune probleme deosebite, deoarece fluidul nu
circulă

3.5. Calculul de rezistenţă

3.5.1. Întocmirea schemei termomecanice.

- schema termomecanică s-a trasat pe planul de situaţie existent la scara 1:1000
- traversarea căilor de comunicaţie se face perpendicular
- s-a urmărit traseele căilor de comunicaţie
- puncte fixe se pun la robinetele de sectorizare
- s-au montat puncte fixe şi în punctele de golire şi aerisire, şi la intrarea şi ieşirea din orice
clădire
- între două puncte fixe trebuie să existe un sistem de compensare a dilatării
- stabilirea lungimii minime a laturii scurte ( L1 ), L1  20Dn
- suporturile dublu mobile ( ; M ) sunt de o parte şi de alta a unghiurilor compensatoare
- suporturile simple mobile ( m; I ) permit deplasarea ţevii doar pe direcţii axiale
- prin pretensionarea se introduc eforturi pe jumătate din cele finale, dar cu semn schimbat
- în punctele fixe nu avem dilatare
- lirele de dilatare se montează între 2 puncte fixe, pe partea unde temperatura este mai mare.