Proteza Scheletata

5/25/2018 PROTEZAPAR IALASCHELETATA-slidepdf.
com
PROTEZA PARȚIALA SCHELETATA
Edentația parțiala
 este starea fiziopatologica a arcadelor dentare caracterizata prin
Edentatia parti ala pierderea a 1 pana la 13
de pe arcada.
 Absenta dintilor de pe arcada produce un spatiu – edentatie sau bresa dentara.
CAUZELE EDENTATIEI PARTIALE
Cauzele care determina aparitia edentatiilor partiale pot fi impartite in;
1. cauze dobandite: - caria dentara si complicatiile ei
2. cauze congenitale: - anodontia partiala
- dinti inclusi
3. cauze generale: - tulburari gastro-intestinale
- tulburari psihice, indeosebi in edentatiile frontale dar si in cele intinse
COM PLI CATII LE EDENTATIEI PARTIAL E

1.►TULBURAREA FUNCTIEI MASTICATORIE
2. ►TULBURAREA FIZIONOMIEI
3. ►TULBURAREA FONATIEI
4. ►MANIFESTARI DENTARE
5. ►MANIFESTARI LA NIVELUL CRESTELOR ALVEOLARE
6. ►MODIFICARI ALE DINAMICII MANDIBULARE (laterodeviații, coborarea ocluziei)
7. ►MANIFESTARI MUSCULARE
8. ►PARAFUNCTII - bruxism,presarea arcadelor, presiuni pe dinți cu lmba sau cu buzele
9. ►MANIFESTARI Î N ARTICULATIA TEMPORO-MANDIBULARA- cracmente, frecaturi, deviații la desch
gurii, dureri la nivelul ATM, cu diferite iradieri
10. ►MANIFESTARI DE COMPORTAMENT
C L A S I F IC A R E A E D E N T A T I EI D U P A C O S T a
Aceasta clasificare foloseste urmatoarea terminologie:
- edentatie frontala, cand lipsesc unii sau toti incisivii si caninii
- edentatie laterala, cand lipsesc unii dinti din regiunea premolara si molara, bresa fiind delimitata la ambele extre
de dinti restanti; poate fi edentatie uni sau bilaterala
- edentatie terminala, cand lipsesc dinti din regiunea premolara si molara, bresa fiind delimitata numai mezial de d
restanti; poate fi uni sau biterminala
- edentatie mixta, cand pe arcada dentara coexista 2 sau 3 forme de brese: frontala, laterala si terminala
- edentatie extinsa cand bresa intersecteaza regiunea larerala si regiunea frontala
- edentatie intinsa sau subtotala cand pe o arcada mai sunt prezenti 1-2 dinti
CLASI FI CAREA EDENTATIEI DUPA KENNEDY
- clasa I – edentatie termino-terminala -plasata posterior dintilor restanti
- clasa a-II-a – edentatie uniterminala – limitata numai anterior
- clasa a-III-a – edentatie laterala limitata anterior si posterior de dintii restanti
- clasa a-IV-a – edentatie situata in zona frontala, de o parte si de alta a liniei mediane
Applegate a stabil it cateva regul i de uti li zare a clasif icar ii Kennedy

● clasificarea precede extractiile dentare, care ar putea sa modifice clasificarea initiala
● lipsa molarului de minte nu se considera edent atie
http://slidepdf.com/reader/full/proteza-pariala-scheletata 1/29
5/25/2018 PROTEZAPAR IALASCHELETATA-slidepdf.com
● prezenta molarului de minte poate modifica edentatia cand acesta este dinte stalp
● lipsa molarului doi nu se considera edentatie daca nu trebuie inlocuit si nu are antagonist
● edentatia se citeste dinspre posterior catre anterior
● cea mai posterioara edentatie este clasa principala de edentatie, restul edentatiilor sunt modificari sau brese
suplimentare
●fiecare clasa de edentatie poate avea 1-4
PROTEZA modificari, exceptie
SCHELETATA face clasa a-IV-a fiind cea mai anterioara clasa
Definitie . Proteza scheletata este un corp fizic, cu dimensiuni si forme variate, realizat sa restaureze morfo-
functional aparatul dento-maxilar.
Indicatii:
A.Situatii clinice specifice tratamentului cu proteze mobilizabile
B.Situatii clinice care exclud tratamentul prin punte:
 edentatii frontale asociate cu pierdere de substanta osoasa de diferite cauze
 edentatii frontale unde sunt necesare artificii de montare a dintilor artificiali
 edentatii care se asociaza cu comunicari buco-sinusale sau buco-nazale
 edentatii care necesita o reevaluare a DVO
El ementele str uctu rale ale unei proteze scheletate:
 conectorii principali (majori)
 mijloacele de menținere, sprijin si stabilizare
 conectorii secundari (minori)
 seile protezei
 dinții artificiali
Caracteristicil e cli ni co-tehn ico-terapeuti ce

restaureaza morfologic integritatea arcadei dentare
 restaureaza ocluzia functionala
 restaureaza din punct de vedere estetic arcada dentara
restaureaza functia masticatorie
 creeaza conditii favorabile pentru desfasurarea functiei foneticea tesuturilor

 are rol profilactic si participa la mentinerea starii de troficitate
 volumul redus creeaza o stare de confort la nivelul cavitatii bucale
 este rezistenta la actiunea presiunilor la care este supusa de catre dintii anatagonisti
 sprijinul este, de cele mai multe ori, pe tesuturile muco-osoase si pe cele dento-parodontale. Sprijinul numa
tesutul muco-osos, sau numai pe tesuturile dento-parodontale este intalnit foarte rar
 elementele de mentinere, sprijin si stabilizare sunt complexe, crosete foarte variate si sisteme speciale
realizata in cea mai mare parte din aliaje metalice, este lipsita de pericolul fracturarii
 datorita prezentei aliajului metalic, este in general mentinuta intr-o stare de igiena foarte buna
 realizarea in laborator este posibila daca exista aparatura specifica ei
 este confectionata numai din aliaje speciale, foarte dure, ce se prelucreaza greu
F azele cli ni co-tehni ce pentr u conf ection area protezei scheletate

Examinarea pacientului, diagnosticul, planul de tratament
Clinic.
. Amprenta documentara sau preliminara.

Clinic
Laborator . Modelul preliminar.
Laborator . Lingura individuala.
. Amprenta definitiva sau functionala
Clinic
Laborator . Modelul definitiv sau de lucru.
Laborator . Analiza modelului de lucru la paralelograf si conceperea proiectului protezei scheletate.
. Modelul duplicat.
Laborator
r. Macheta scheletului metalic.
Laborato
. Tiparul pentru componenta metalica.
Laborator
. Topirea, turnarea.
Laborator
Laborator. Dezambalarea si prelucrarea componentei metalice.
Clinic. Proba componentei metalice pe campul protetic si determinarea rapoartelor intermaxilare.

Laborator. Macheta componentei acrilice.
. Proba pe campul protetic.
Clinic
Laborator. Tiparul componentei acrilice.
Laborator. Polimerizarea, dezambalarea si prelucrarea componentei acrilice.
Clinic. Aplicarea pe campul protetic.
CONECTORII PRINCIPALI
Definitie. Sunt elementele transversale ale protezei scheletate care unesc componentele protezei de pe o parte a ar
cele de pe partea opusa. Astfel conectorul principal poate uni seile protezei intre ele sau o sa de elementele de men
sprijin si stabilizare.
Caracteri

stici comune conectori lor pri ncipali

a. Rigiditatea:
- Orice conector principal trebuie sa fie rigid.
- Datorita rigiditații toate solicitarile functionale la care este supusa proteza vor fi distribuite intregii suprafete
sprijin dento-parodontal si muco-osos.
- Numai prin rigiditatea conectorului principal celelalte componente ale protezei isi pot indeplini functiile, av
suport stabil.
- Conectorii principali care prezinta un grad de elasticitate nu mai sunt utilizați astazi fiind traumatizanti pent
tesuturile cu care vin in contact, iar proteza este putin rezistenta din punct de vedere mecanic.
- Rigiditatea se obtine prin latimea conectorului principal (la maxilar) sau prin grosime si profil deosebit (bar
linguala la mandibula).
b. Profilaxia țesuturilor campului protetic
- Conectorii principali nu trebuie sa produca leziuni tesuturilor parodontale marginale sau mucoasei in timpu
functiunilor, static sau la insertia si dezinsertia protezei.
- La maxilar sunt zone care trebuie despovarate de presiuni (papila incisiva, rugile palatine, rafeul median, to
palatin) sau zone fata de care conectorul trebuie sa treaca la distanta (parodontiul marginal, torusul maxilar exager
- La mandibula conectorul principal trebuie sa fie la distanta atat de mucoasa procesului alveolar, cat si de
-
parodontiul marginal.
- Despovararea se obtine prin folierea modelului functional si nu trebuie sa fie exagerata pentru a nu crea un
intre campul protetic si conectorul principal, spatiu in care se vor acumula resturi alimentare.
- Despovararea va fi suficienta cand conectorul principal nu exercita presiuni exagerate, care sa fie urmate d

-leziuni
ale mucoasei sau
Despovararea durere
depinde de. tipul de sprijin al protezei scheletate si de rezistenta tesuturilor pe care se sprijina
conectorul principal
b. Confortu l pacientului . Se realizeaza prin:
- Simetria conectorului principal fata de linia mediana.
- Aplicarea conectorului principal perpendicular pe planul medio-sagital.
- Plasarea conectorului principal astfel incat sa nu schimbe substantial conturul țesuturilor cu care vine in contac
maxilar conectorii principali vor fi cat mai plati).
- Reproducerea cat mai fidela a conturului anatomic pe care il acopera (ceea ce se obtine prin modelare
corespunzatoare).
- Acoperirea tesuturilor sa nu fie mai mare decat este cea minima necesara.
- Întalnirea conectorilor principali cu celelalte elemente ale protezei sa se faca in unghiuri rotunjite, iar suprafata
externa a conectorului sa fie perfect lustruita pentru a se evita retentiile alimentare sau iritatiile limbii.
CLASIF I CAREA CONECTORI LOR PRI NCI PALI
MANDIBULARI
 bara linguala
 bara sublinguala
 bara linguala cu croșet continuu (bara linguala dubla)
 placa dento-mucozala mandibulara
 bara vestibular
 conectorul principal dentar
B. M AXIL ARI
 placuta mucozala cu latime redusa
 placuta mucozala cu latime mare


 placuta
placuta fenestrata (mucozala
mucozala in forma deanterioara
“U” si posterioara)
 placa palatinala completa
 conectorul principal sub forma de bara

CONECTORI PRINCIPALI M ANDI BUL ARI
BARA L INGUALA
ndicații : inalțime de cel puțin 9mm. a procesului alveolar intre fundul de sac lingual și parodonțiul marginal
Poziție:
 este plasata in dreptul versantului lingual al procesului alveolar mandibular, intre parodonțiul marginal și fu
sac lingual
fața de parodonțiul marginal, marginea superioara a barei linguale se afla la o distanța de 4-5mm.
 extremitatea inferioara este plasata in fundul de sac lingual, astfel incat sa nu impiedice mobilitatea fiziologica
planșeului bucal sau a frenului limbii
 plasarea cat mai aproape de planșeul bucal evita interferența cu limba in timpul diferitelor funcții și evita reten
alimentare sub bara
:
Di stantarea bar ei li nguale
 fața de mucoasa procesului alveolar distanțarea este cuprinsa intre 0,30 și 2 mm., in funcție de sprijinul protez
forma anatomica a procesului alveolar și reziliența mucoasei crestelor alveolare.
 Distantarea se realizeaza prin foliere cu ceara speciala, pe modelul functional. Grosimea foliei trebuie stabilita
medic si respectata de tehnician.
 Cand proteza scheletata are sprijin dento-parodontal folierea va fi minima = 0,30 mm.
 Daca procesul alveolar este vertical si rezilienta este minima folierea va fi de 1 mm. Daca procesul
alveolar esteoblic, folia va fi de 1,5 mm., iar daca se adauga o rezilienta mare a mucoasei crestelor, grosimea v
sa ajunga la 2 mm.
 Cand procesul alveolar este retentiv (concav) sau dintii sunt usor lingualizati folierea va fi cuprinsa intre 1
mm.
 Cand exista un torus mandibular va fi necesara o foliere in functie de marimea torusului, grosimea fiind cupr
intre 0,5 – 1 mm.
Profil ul barei. Se considera ca forma cea mai adecvata a barei linguale pe secțiune este cea semipiriforma. Porțiu
voluminoasa este plasata catre fundul de sac, iar extremitatea subțiata catre parodonțiul marginal.
Dimensiuni: inalțimea barei linguale este de 4-5mm., iar grosimea este de 1mm. la extremitatea superioara și de 3m
cea inferioara.
onele de minima rezistența sunt reprezentate de joncțiunea cu conectorii secundari, la unirea cu șeile și la mijloc
barei.
BARA SUBLI NGUALA

mm.Se
defolosește
marginea cand inalțimea planșeului
gingivala. bucal nu permite plasarea marginii superioare a barei linguale la cel puț
 Pe secțiune forma conectorului este de picatura, la fel cu bara linguala.
 Se plaseaza posterior fața de dispunerea normala a barei linguale, paralel cu porțiunea anterioara a planșeului b
ndicații:
 in locul placuței dento -mucozale, doar daca nu interfera cu mișcarile frenului limbii
 in locul barei linguale daca anatomia campului protetic presupune o deretentivizare masiva, pentru plasarea ba
linguala
Contraindicații:
 prezența torusului mandibular masiv
 inserția inalta a frenului lingual
 interferența cu mișcarile planșeului bucal

CROSETUL CONTI NUU
 Se mai numește și bara linguala dubla sau bara lui Kennedy.
 Însumeaza proprietațile barei linguale și placuței dento-mucozale mandibulare.
 Marginile superioara și inferioara au aceeiași dispoziție ca și in cazul placuței dento -mucozale mandibulare, do
cele doua componente nu mai sunt unite de o suprafața metalica, lasand libere supafețele linguale ale dinților infer
papilele gingivale.
 Este utilizat mai ales la protezele terminale bilaterale.
 Prelungește brațele opozante ale croșetelor.
 Este plasat pe fața linguala a dinților frontali, supracingular, cand dinții au o inalțime suficienta.
 Este obligatoriu sa se sprijine la extremitați pe pinteni ocluzali sau incizali.
 Pe secțiune este semioval.
 Dimensiuni: lațime = 2 -3mm., grosime maxima = 1mm
Rolul cr osetulu i continuu :

 rigidizarea barei linguale si marirea rezistenței mecanice a protezei
 contribuie la sprijinul parodontal al protezei
 asigura menținerea indirecta a protezelor terminale (element antibasculant)
 stabilizeaza proteza in sens disto-mezial
 solidarizeaza dinții restanți
 reface punctele de contact pierdute prin migrarea orizontala a dinților restanți
Avantaje:

-- menținerea indirecta a protez

tabilizarea suplimentara

a protezei prin transferarea stresului masticator asupra dinților restanți
- faciliteaza autocurațarea deoarece lasa libere papilele gingi
- pe termen lung conserva mai bine dinților restanți
Dezavantaje:

- are tendința de a retenționa resturi alimentare, mai ales atunci cand dinții anteriori prezinta inghesuiri sau cand
conectorul nu este realizat in contact intim cu suprafețele linguale acoperite
-nu este confortabil pentru pacienți datorita multiplelor margini prezente
PLACA DENTO-M UCOZALA M ANDI BULARA

 se plaseaza intre fundul de sac lingual și zona supracingulara a dinților frontali
 extremitatea inferioara are pe secțiune forma barei linguale și nu trebuie sa jeneze mobilitatea fiziologica a pla
bucal sau a frenului limbii
 spre superior se continua cu o placuța metalica subțire de 0,4 -0,5mm., care se termina pierdut pe dinții frontali
supracingular. În regiunea laterala placaajunge pana in apropierea fețelor ocluzale ale dinților restanți
 interdentar a junge pana la nivelul punctelor de contact dintre dinți
 la nivelul parodonțiului marginal și al papilei interdentare placa trebuie sa fie ușor distanțata, prin foliere de 0,2
indicații: -in cazuri de atrofie marcata a crestelor in edentațiile ter minale
-in edentații terminale insoțite de breșe suplimentare frontale, pe placa fiind fixați dinți artificiali fronta
aceleași ca și croșetul continuu
roluri:
BARA VESTIBU LARA
indicatii:

- in situatiile de insertie inalt a planseului bucal
- in cazuri clinice ce prezinta o lingualizare mare a dintilor frontali
- torus exagerat
 forma, dimensiunile, plasarea fata de mucoasa procesului alveolar si parodontiu sunt asemanatoare ca pentru b
linguala
 lungimea este mai mare decat la bara linguala
dezavantaje:
- confortul pacientului
- produce modificari ale reliefului bucal
- produce iritatii ale mucoasei
CONECTORUL PRI NCI PA L DENTAR

-Este un croșet continuu, mai lat si mai gros, ale carei extremitați se termina in seile protezelor .
Indicații: in cazurile de insertie inalta a planseului bucal asociate cu dinti restanti frontali, inalti si verticali.
CONECTORII PRINCIPALI MAXILARI
Caracteristicile conectorilor principali maxilari

 sunt lati si de grosime mica
 sunt confortabili pentru pacient
 se prezinta sub forma de placute mai inguste sau mai late, in functie de marimea spatiului edentat
 latimea minima trebuie sa fie egala cu marimea spatiului edentat, iar grosimea cuprinsa intre 0,4 si 0,6 mm;cu
placutele sunt mai inguste grosimea trebuie sa fie mai mare
 conectorii principali care au contact numai cu mucoasa se numesc placute mucozale, iar cei care au contact si
dintii restanti se numesc placute dento-mucozale
 conectorii principali sub forma de bare sunt foarte rar utilizati (sunt greu de suportat mai ales in edentatiile term
 in edentatiile de clasa I si a II-a conectorii principali au si rolul de a transmite o parte din presiunile mastica
si boltii palatine
 fata de parodontiul marginal al dintilor restanti trebuie sa se opreasca la o distanta de 5mm.
 limita posterioara a conectorilor principali se afla intotdeauna inaintea liniei Ah
 marginea anterioara si posterioara trebuie usor ingrosata pentru a evita leziunile mucoasei in timpul infundari
protezei, dar si de a evita retentiile alimentare sub conector
CLASIFICAREA CONECTORILOR PRINCIPALI MAXI LARI

 placuta mucozala cu latime redu
 placuta mucozala cu latime mare

 placuta fenestrata (mucozala anterioara si posterioara)
 placuta mucozala in forma de “U”
 placa palatinala completa
 conectorul principal sub forma de bara
PLACUTA MUCOZALA CU L ATIM E REDUSA

Indicatii: edentatii laterale (clasa a III-a) in care proteza scheletata are sprijin dento-parodontal.
Dimensiuni: latimea placutei este egala cu marimea spațiului edentat, iar grosimea va fi de 0,60mm.
 Desi este in contact cu mucoasa bolții palatine, nu transmite presiuni suportului muco -osos deoarece proteza a
sprijin dento-parodontal.
 Daca exista torus palatin sau rafeu median proeminent este necesara despovararea acestor zone.Grosimea folie
in functie de marimea torusului(0,5-1 mm) sau rafeului median(0,3-0,4 mm).
PLACUTA MUCOZALA CU LATI ME MARE
Indicatii: -edentatii terminale (clasa I și a II-a) cand crestele sunt bine reprezentate, exista mai mult de 6 dinti rest
iar torusul este absent sau de mici dimensi
-edentatii latero-terminale


Acopera
L imita aproximativ
anteri ajunge2/3
oara in din
zonasuprafata boltii palatine.
rugilor palatine
si este reprezentata de
o linie imaginara ce uneste cei mai anteri
pinteni. Aceasta margine trebuie sa se termine in depresiunea dintre 2 rugi palatine si nu pe proeminenta unei
rugi, deoarece marginea prea reliefata este usor sesizata de limba si deci inconfortabila pentru pacient
este ceva mai anterioara de linia Ah.
L imi ta posteri oar a
Latimea trebuie sa fie cel putin egala cu lungimea seilor.
 În zona de unire cu seile metalice este mai groasa si prezinta un prag extern si unul mucozal, la care se va term
acrilatul seilor.
 jonctiunea cu conectorii secundari se face in unghiuri rotunjite.
 Sunt necesare despovararea torusului si a rafeului median, precum si folierea rugilor palatine (0,20-0,30 mm).
 Îmbunatateste mentinerea prin fenomenul de adeziune.

În PLACUTA
dreptul dintilor laterali este necesara decoletarea, placuta trecand obligatoriu la 5 mm. de parodontiul marg
F ENESTRATA
(M UCOZALA A NTERI OARA SI POSTERI OARA
Indicatii: -torus palatin mare situat in mijlocul bolții palatine
- pacienții tolereaza cu dificultate o placa palatinala completa
-in toate tipurile de edentații
 Are forma de paralelogram cu unghiurile rotunjite.
 Lasa libera zona centrala a boltii palatine.
 Este cel mai rigid conector principal si cel mai putin utilizat.
 Placuta anter ioara este mai lata, avand cam 6-9 mm; se plaseaza cu marginea anterioara la cel putin 5 mm de
parodontiul dintilor restanti, paralel cu acesta intre doua rugi palatine, fara sa depaseasca pintenii cei mai anteriori

externa
 a placutei
Placuta posteranterioare
estetrebuie
ioar a sa redea
mai ingusta, forma
avand 4-5anatomica
mm latimea zonei pe care
si ajunge panaseinaplica.
apropierea liniei AH;pe sectiune
trebuie sa fie semiovala, aspectul fiind asemanator cu al unei bare.
 Placuta anterioara si posterioara vor fi unite de doua benzi laterale de 5-6 mm latime , plasate paralel cu paro
marginal al dintilor laterali si la o ditanta de 5 mm de acesta.
PLACUTA ÎN FORMA DE “U”
 Este indicata numai in cazurile in care exista un torus palatin mare, plasat posterior pana aproape de limita dis
palatului dur
 Marginea anterioara se plaseaza la cel putin 5 mm de parodontiul marginal al dintilor frontali si laterali, iar
marginea posterioara ajunge pana in apropierea bazei torusului.
 Pentru a fi suficient de rigid, se recomanda ca acest conector sa aiba grosimea de 0,6 mm.
PLACUTA DENTO-MUCOZALA
Indicatii:
o
o
cand
cand exista
exista mai putini
creste binedinti restanti (numai grupul frontal)
reprezentate
o cand exista torus palatin situat posterior
o in edentații care se asociaza cu breșe frontale, dinții artificiali fiind fixați in conectorul principal
Placuta dento-mucozala ajunge pe dintii frontali pana in regiunea supracingulara, la acest nivel marginea conector
fiind subtiata, se pierde lin
PLACA PALATIN ALA COM PLETA
Indicatii:
 cazuri clinice cu puțini dinți restanți (frontali sau laterali) si creste atrofiate
 Marginea anterioara ajunge pe dinții frontali, supracingular.
 Sprijinul dento-parodontal se asigura prin crearea de trepte supracingulare pe C. si I.C. sau prin realizarea uno
gheruțe incizale, nefizionomice.
 Interdentar placa ajunge pana la nivelul punctelor de contact dintre dinți.
 Limita posterioara este reprezentata de linia Ah.
 Grosimea placii este de 0,40 mm.
CONECTORUL PRINCIPAL MAXILAR SUB FORMA DE BARA
Este un conector cu o lațime mai mica de 8mm. = bara palatinala
Dezavantaje:
 flexibil, datorita lațimii reduse
 prea voluminos
 nu ofera rezistența și suport decat printr -o ingroșare importanta
 inconfortabil pentru pacient
Indicații:
- edentațiile de clasa a III-a Kennedy, cu unul sau doi dinți absenți pe fiecare hemiarcada
BARA PALATINALA DUBLA
 Este alcatuita dintr-o bara anterioara și una posterioara.
 Are aceleași dezavantaje ca și bara palatinala simpla.
 Pentru a fi un conector rigid este necesara ingroșarea celor 2 bare.
 Este foarte voluminos și interfera cu funcțiile limbii.
Indicații :
 in cazul unui torus palatinal voluminos și inoperabil
 cand nu este necesar un sprijin important
cand dinții stalpi anteriori și posteriori sunt dispuși la distanța
Indicațiile conectorilor principali maxilari

A. Daca suportul parodontal al dinților restanți este afectat atunci sprijinul trebuie sa fie muco-osos,de aceea se in
placuța palatinala cu lațime mare sau placuța palatinala completa .
B. Daca suportul parodontal al dinților restanți este normal atunci se indica placuța palatinala cu lațime redusa sau
palatinala.
C. Pentru edentațiile intinse de clasa I sau a II-a Kennedy, unde rigiditatea este foarte importanta se indica placuț
fenestrata sau placuța palatinala complet
D. În cazul restaurarilor edentațiilor frontale se pot folosi placuța fenestrata, placuța palatinala completa sau plac
U.
E. Daca exista torus palatinal inoperabil se indica folosirea placuței fenestrate, a conectorului tip bara dubla sau a
placuței in U.
F. Bara palatinala simpla sau dubla este foarte rar indicata.
G. Conectorul in U se folosește cu mult discernamant, deoarece flexibilitatea sa determina efecte secundare impo

CONECTORII
Conform ”The Glossary SECUNDAri
of Prosthodontics Terms” reprezinta elementele de legatura dintre conectorul principa
celelalte componente ale P.P.s
 Sunt cunoscuți si sub numele de bare secundare
 Conectorii secundari sunt utilizati pe fetele proximale ale dintilor ce delimiteaza spatiul edentat sau interdentar
a nu fi perceputi usor de limba.
 În 2003, conectorii secundari au fost clasificați in 4 categorii:
- conectori secundari care unesc croșetele cu conectorul principal
- conectori secundari care unesc elementele de menținere indirecta sau pinteni auxiliari cu conectorul principal
- conectori secundari care unesc șeile protetice cu conectorul principal
- conectori sec. care indeplinesc funcția de braț retentiv pentru anumite tipuri de croșete
Conectorul
 Roluri: - secundar
unește croșetul
care croșetului
susține brațele
cu conectorul principal
- susține pintenul ocluzal
 Se modeleaza cat mai extins in sens vestibulo-oral, dar cat mai subțire in sens mezio -distal.
 Nu se plaseaza pe suprafețe convexe și mai ales pe suprafețele orale.
Conectorii secundari care susțin pintenii auxiliari
 Pintenii = componente lae PPM, plasați pe dinții stalpi, cu rolul de a transmite forțele de -a lungul axului lung a
acestora.
 Se intalnesc cu conectorul principal in unghi drept și se plaseaza in ambrazurile orale, pentru a oferi cat mai m
confort pacientului.
 Forma lor este ușor curbata pentru a evita fracturarea scheletului.
Conectorii secundari
Sunt singurii care formeaza
conectori secundaribrațul
care nuretentiv al croșetelor
trebuie sa divizatefac
fie rigiji, deoarece
parte din tr-un sistem elastic ( cro
dentar)
ȘEILE PROTETICE
 Acopera crestele edentate, oferind suport dinților artificiali.
Participa la transmiterea forțelor masticatorii catre țesuturile campului protetic.
Funcții: - refac funcția masticatorie
- refac funcția estetica, in cazul protezarii edentațiilor de clasa a IV-a Kennedy
Caracteristicile șeilor protetice
- adaptarea intima și precisa la țesuturile cu care vin in contact
- rezistența mecanica și rigiditate

greutate redusa
- suprafețe externe bine lustruite și fara retentivitaț
- conductivitate termica buna

- refacerea și menținer ea fizionomiei
- sa permita efectuarea captușirii, rebazarilor și reparațiilor
Clasificarea șeilor
Dupa clasa de edentație protezata:
 șei cu suport dentar
 șei extinse distal

Dupa materialul din care sunt confecționate:
 șei acrilice
 ței metalice
Șeile cu suport dentar


 Șeile cu suport
Reprezinta dentar
o punte de sunt indicate
legatura intreindinții
protezarea edentațiilor
stalpi, care previneclasa a III-a
migrarea și a IV-aaKennedy.
orizontala
dinților limitrofi breșei și
migrarea verticala a dinților antagoniști.
 Nu necesita captușiri
Șeile extinse distal
 Șeile extinse distal sunt indicate in protezarea edentațiilor de clasa I și a II-a Kennedy.
 Au rol și in retenția și stabilitatea PPS.
 Porțiunea meziala a șeii este susținuta de pintenul ocluzal, iar porțiunea distala este susț inuta de țesuturile
subiacente.
 Se extinde distal cat mai mult, pentru ca presiunile masticatorii sa fie aplicate pe o arie cat mai larga.
Șeile protetice


 Cele mai
Șeile folosite
metalice maișeile
suntsunt puținacrilice,
folositedatorita
datoritaavantajelor clinice
dificultaților și tehnice.
tehnice,
deoarece sunt foarte greu sau imposibil de
captușit și/sau reparat.
 Șeile metalice sunt indicate in edentațiile de clasa a III-a.
Avantajele șeilor protetice:
o Reproduc cu fidelitate detalii anatomice și lipsa deformarilor.
o Raspuns tisular mai bun.
o Conductivitate termica.
o Greutate și grosime redusa
Arcadele dentare artificial
o Înlocuiesc dinții naturali pierduți.
o
Reprezinta componenta ”care se vede”, care asigura o masticație eficienta și o fonetica corespunzatoare
Alegerea dinților artificiali
o Dintii restanti si dintii antagonisti constituie repere importante, la care se adauga inaltimea spatiului protetic si morfologia
alveolare (lata, inalta, ascutita, atrofiata)
o În zona frontala, sunt alesi sa corespunda culoarea, marimea si forma cu a dintilor vecini. În edentatii frontale
alesi dupa testele corelatiei dento-faciale.
o Relieful fetei ocluzale al dintilor laterali este dependent de relieful ocluzal al dintilor antagonisti
Reguli pentr u montarea din til or

 În spatiile edentate din zona frontala,dinții sunt montati de o parte si de alta a liniei mediene, astfel incat sa res
curbura arcadei, fiecare dinte fiind inclinat mai mult sau mai putin in cele doua sensuri, mezio-distal si vestibulo-p
(inclinare intalnita la dintii naturali).
 Redarea aspectului facial avut inainte de edentatie este uneori obtinut prin:
-crearea spatiilor interdentare (diastema, treme), pozitii particulare ale unor dinti (suprapuneri, rotiri in ax)
- artificii cromatice care sa imite obturatii sau dinti devitali
 În spatiile din zonele laterale si terminale dintii sunt montati pe creasta alveolara, pentru ca proteza sa nu prezi
miscari de basculare, sa se poata efectua masticatia
Tipuri de dinți artificiali
1. Dinți prefabricați din ceramica (rar folosiți)
2. Fațete din ceramica (caracter istoric)
3. Dinți ceramici arși pe scheletul PPS (in cazul inchiderii unei breșe frontale reduse, concomitent cu protezarea u
breșe intinse)
4. Dinți prefabricați din rașini acrilice
5. Dinți acrilici confecționați in laborator
6. Dinți metalici (rar folosiți
ELEMENTELE DE MENTINERE, SPRIJIN SI STABILIZARE
Elementele de mentinere au rolul sa impiedice desprinderea protezei de pe campul protetic.

Elementele de sprijin se opun tendintelor de infundare a protezei pe campul protetic.
Elementele de stabilizare se opun tendintei de deplasare a protezei in plan orizontal.
Se impart in doua categorii:
Elemente principale (mecanice):
 elementele cu actiune directa: crosetele si mijloacele speciale elementele cu actiune indirecta: mijloace antibas
Elemente auxiliare: adeziunea, retentivitatile anatomice ale campului protetic, tonicitatea musculara, frictiunea din
elementele protezei si dintii restanti.
ELEM ENTE CU ACTIU NE DI RECTA
 Sunt constructii mecanice obtinute prin diferite procedee tehnologice, care isi exercita actiunea datorita cont
cu fetele dintilor restanti.
 Sunt cunoscute sub numele de crosete si sisteme de stabil izare
CROSETELE

Sunt realizate in scopul stabilizarii pe campul protetic.
Clasificare :
o modelate din sarma- crosete din sarma
o din aliaje turnate- crosete turnate
o

o
modelate
combinandcacele
produse fabricate--crosete
trei procedee crosetemixte
prefabricate

Functiile crosetelor
o Mentinerea
o Stabilizarea

o Sprijinul
o Încercu irea

o Reciprocitatea
o P a s i v i t a t e a
bratul elastic aplicat in zona retentiva a dintelui stalp actioneaza prin agatare sau prin oprire sa impi
M entin erea -
desprinderea involuntara a protezei de pe campul protetic.
Stabil izarea -
elementele rigide aplicate supraecuatorial care se opun tendintei de mobilizare in plan orizontal al p
Sprijinul este asigurat de pintenul ocluzal si de toate partile crosetului asezate supraecuatorial care se opun infund
protezei pe campul protetic.
Încercui rea - crosetul prin bratele sale, cuprinde mai mult de 180° din circumferinta dintelui pe care este asezat, a
proteza este stabilizata orizontal
Reciprocitatea : actiunea bratului elastic sa fie neutralizata de rigiditatea bratului rigid sau, actiunea a doua brate a
fie egala. Deci o concordanta intre actiunea celor doua brate.
Pasivi tatea - crosetul asezat pe dinte, nu exercita nici o presiune, exista numai un contact lejer intre cele doua supr
(dentare si metalice) ale crosetului

Crosetele turnate
 Sunt obtinute prin turnare, modelate din ceara sub forma de macheta odata cu celelalte parti componente ale p
si turnate deodata.
 Prezinta un contact in suprafata cu dintele respectiv, spre deosebire de crosetele din sarma, care au contact linear.


Din acestcroșetelor
Clasificarea punct de vedere,
turnatecrosetele
turnate sunt mai neigienice decat cele din sarma
1. crosete circulare
2. crosete divizate descrise de Roach
3. crosete Ney
4. crosete cu forme particulare
Crosetele ci rcul are
 Prezinta bratele (retentiv si opozant) in contact cu dintele stalp pe o suprafata mare, aproape il incercuieste.
 Clasificare:
dupa numarul dintilor pe care se aplica
dupa numarul total al bratelor din care se compun crosetele
bratelor active
dupa numarul conectorilor elastice si dupa pozitia lor topografica
secundari
Dupa numarul dintilor pe care se aplica:
- monodentare
- bidentare
- tridentare
Dupa numarul total al bratelor din care se compun crosetele:
- crosete cu doua brate
- crosete cu trei brate
- crosete cu patru brate
- crosete cu sase brate
Dupa -numarul bratelor

crosete cu active
un singur elastice:
brat elastic (monoactive)
- crosete cu doua brate active (biactive)
- crosete cu trei brate elastice (triactive)
- crosete cu patru brate elastice (tetractive)
Dupa numarul conectorilor secundari si dupa pozitia lor topografica:
- crosete cu un singur conector secundar
- crosete cu doi conectori secundari
- crosete cu trei conectori secundari
Crosetul Ackers (circular cu 3 brate)
 Este caracteristic crosetelor circulare.
 Este alcatuit din 5 elemente componente:
-1 este elastic (retentiv)
-4 sunt rigide (corpul, conectorul secundar, bratul reciproc si pintenul)
Corpul crosetulu i este portiunea rigida, asezata pe fata proximala a dintelui stalp, in vecinatatea crestei marginale
pornesc cele trei brate (retentiv, opozant si pintenul).
Br atul r etentiv (elastic sau activ) porneste din corp, traverseaza ecuatorul si se termina in zona retentiva, subecua
dupa ce a incercuit 2/3 din fata vestibulara sau orala a dintelui in sens mezio-distal. Dimensiunea acestui brat se
micsoreaza spre varf, unde este efilat. Bratul retentiv are doua portiuni, una supraecuatoriala rigida si alta subecua
flexibila.
porneste din corpul crosetului spre fata ocluzala.

Pin tenu l oclu zal
Este un element rigid, fata de corp are directie orizontala perpendicular pe acesta, intre cele doua elemente se form
un unghi drept.
Pintenul este asezat intr-un lacas special creat in foseta meziala sau distala de pe fata ocluzala a dintelui stalp.
(contracroset, brat opozant sau brat rigid) este rigid si plasat pe fata opusa celei pe care este asez
Br atul r eciproc
bratul activ.are
Acest brat
contact cu zona supraecuatoriala. Dimensiunea este uniforma pe tot traiectul
Conectoru l secundar , este elementul care face legatura intre corpul crosetului si saua protezei.
Este rigid, asezat pe fata proximala a dintelui si la nivelul parodontiului marginal trece la distanta de cel putin 1,5
Funcțiile croșetului Ackers
– bratul retentiv prin portiunea elastica subecuatoriala se opune tendintei de desprindere a pr otezei de pe campu
protetic
– pintenul ocluzal, bratul reciproc si portiunea supraecuatoriala rigida a bratului retentiv, impiedica in fu ndarea
deplasari le later ale ale protezelor
– bratul reciproc neutralizeaza forta bratului retentiv cand traverseaza ecuatorul dintelui, pentru ca dintele pe ca
apli cat sa nu f ie mobili zat in momentu l i nser tiei si dezin ser tiei pr otezei de pe campul protetic
Crosetul
(crosetul Bonwill
circular cu 6 brate)
:
Caracteri stici morf o-fun ctionale
 este alcatuit din 6 brate (doua retentive, doua reciproce si doi pinteni)
 este biactiv
 este bidentar
 poate fi considerat un dublu croset Ackers
 este recomandat pe molari sau premolari, intre care exista trema
Crosetele divizate Roach
Caracteristici:
– bratul retentiv poseda conector secundar propriu ce pleaca direct din saua protezei

– bratul retentiv este maisituat
ramane elasticindecat
zona cel al crosetelor
cervicala circulare
a dintelui
stalp și este mai putin vizibil decat bratul retentiv al
crosetelor circulare
– prezinta contact cu dintele stalp, pe o suprafata mai mica decat cele circulare
– toate crosetele divizate sunt compuse din 6 elemente
– bratul opozant, corpul, pintenul ocluzal si conectorul secundar rigid, sunt identice cu ale crosetelor circulare p
crosete divizate descrise de Roach prezinta bratele elastice in forma de litere si au fost notate cu ajutorul unui siste
memotehnic, cu numele de “CLUSTIR”
Crosetul divizat cu bratul in „T”
– Este tipul reprezentativ al crosetelor divizate
– Elemente comune cu crosetul circular cu trei brate:

corpul situat
pintenul asezatpeino lacasul
fata proximala
ocluzal
bratul opozant (reciproc) situat in zona supraecuatoriala de pe fata orala a dintelui stalp
bratul activ are forma literei „T” cu un segment transversal asezat pe dinte si un segment vertical plasat in dreptul
procesului alveolar
– Este format din sase elemente componente: patru rigide si doua elastice
Segmentul tr ansversal sau dentar incercuieste 2/3 din fata vestibulara a coroanei, este in contact cu zona subecu
Segmentu l verti cal sau alveolar uneste segmentul dentar cu saua protetica.
În traiectul sau se afla la oarecare distanta de coletul dintelui si de mucoasa gingivala a procesului alveolar.
Functii:
 de mentinere prin bratul elastic
 participa la franarea sau limitarea tendintei de basculare a protezelor terminale
 franeaza infundarea protezei pe campul protetic
 participa la stabilizarea orizontala
Crosetele Ney
 Sunt 6 tipuri.
 Primele patru crosete Ney rezulta dintr-o combinatie intre crosetele circulare si divizate, sunt biactive, utilizat
mult.
 Ultimele doua sunt circulare monoact
Crosetul Ney nr .1

 Deriva din crosetul circular cu trei brate Ackers.
 Este compus din: conector secundar, corp, pinten si doua brate circulare, ambele sunt retentive (extremitatile l
traverseaza ecuatorul, ajung in zona subecuatoriala cu forme efilate).
 Aceste brate asigura o mentinere dubla si reciproca, fiind asezate pe fetele vestibulare si orale ale dintelui stalp
 Este indicat pe dintii cu ecuatorul aproape de zona cervicala.

Crosetul Ney nr .2

 Deriva din crosetul divizat cu bratul elastic in „T”.
 Crosetul prezinta urmatoarele elemente: - trei conectori secundari dintre care doi sunt elastici si altul rigid
- un pinten ocluzal
- doua brate elastice in forma de „T”
 Fiecare brat este elastic, plasat in zonele subecuatoriale, vestibular si oral.
 Este indicat pe dintii cu retentivitate vestibulo-distala si oro-distala
Crosetul Ney nr .3

 Rezulta din combinarea dintre crosetul nr.1 cu nr.2.
 Elemente componente:
--doi conectori
un pinten secundari,
ocluzal
unul rigid si altul elastic
- doua brate retentive, unul in forma bratului de la crosetul nr.1 si altul in forma bratului de la crosetul nr.2
Conectorul secundar elastic uneste bratul in „T” la saua protezei.
Crosetul Ney nr .4

 Corpul si pintenul ocluzal sunt obtinute prin turnare.
 Bratele active sunt elastice, realizate din sarma, lipite la corpul crosetului.
 Din punct de vedere tehnic este un croset mixt, obtinut cu dificultate.
 Este indicat pe dintii cu retentivitate situata aproape de marginea ocluzala a fetelor vestibulare si orale.
Crosete prefabricate
 Sunt realizate din elemente prefabricate obtinute industrial prin ambutisare, in diferite forme.
 Elementele
Elementele prefabricate
fabricate subsunt confectionate
literei T, Y din
sau aliaje
cruce de crom-nichel.
 forma sunt comercializate impreuna cu setul de clesti necesari p
efectuarea modelarii.
 Din elementul prefabricat in forma literei T se pot realiza crosete divizate cu bratul elastic in forma de T sau in
T sau un croset cu doua brate.
 Elementul prefabricat in forma de “cruce” permite confectionarea crosetului circular cu trei brate monoactive.
 Elementele prefabricate sunt modelate dupa proiectul facut pe model, respectandu-se regulile enumerate la cro
din sarma.
Crosetele mixte
 Aceste crosete sunt obtinute prin tehnologii diferite: bratele retentive sunt modelate din sarma, iar celelalte ele
sunt confectionate prin turnare (pinteni, brat reciproc, corp, conector secundar).
 Sunt apreciate mai mult decat alte tipuri, deoarece nu prezinta dezavantajele bratelor retentive turnate, ci avant
bratelor elastice din sarma.
Avantaj ele bratelor r etenti ve din sarm a
:
- contactul cu fata dintelui este liniar
- vizibilitatea redusa
- modelajul sarmei este usor
- activarea este posibila pe par
:
Dezavantaj ele bratu lu i r etenti v tur nat
- flexibilitatea redusa
- contactul in suprafata cu fata dintelui, ceea ce favorizeaza formarea placii microbiene
- contactul intim, determina eroziunea smaltului
- sunt vizibile
- nu se pot activa
- nu se pot repara
SISTEME SPECIALE
Sistemele speciale sunt dispozitive mecanice complexe care fac legatura protezei scheletate cu dintii restanti.
Caracteristici cli ni co-tehn ico-terapeuti ce

 au dimensiuni foarte reduse
 sunt compuse din minim doua parti - una ramane fixata la dintele stalp, iar alta la proteza
 partile componente au dimensiuni si forme foarte precise una fata de cealalta, sa se poata asambla
 intre cele doua parti componente apar forte de frecare, factori determinanti ai functionalitatii acestor sisteme sp
 sunt confectionate industrial
 aliajele din care sunt confectionate sunt extra-dure si dure
 elementul care se fixeaza pe dintele stalp este dintr-un aliaj mai dur decat cel montat pe proteza
 functionalitatea insotita de forte de frecare determina uzura lor
 elementul mai putin dur atasat la proteza se uzeaza fiind inlocuit de un altul
 utilizarea lor impune realizarea unui tratament protetic atent: coroane de acoperire, dispozitive radiculare, coro
substitutie sau punti dentare
 sunt folosite minimum doua sisteme cu repartizare topografica diferita pe campul protetic
 pozitia lor este determinata la nivelul microprotezelor numai cu ajutorul paralelografului
 sistemele sunt asezate in axul de insertie al protezei pe campul protetic
 axele celor doua sisteme sunt paralele sau usor convergente spre ocluzal
 toate sistemele datorita dimensiunilor foarte reduse si a asezarii lor, restaureaza functia fizionomica
 toate sistemele imbunatatesc functionalitatea protezei scheletate
 impun o supraveghere atenta, calificata, efectuata periodic, pentru a nu fi suprasolitati dintii stalpi
 pretul de cost al sistemelor speciale este specific pentru fiecare tip, simplu sau complex
Clasificarea sistemelor speciale
1. culise
2. capse
3. telescoape
4. bare cu calareti
5. sisteme magnetice sisteme
CULISELE
 Cele doua componente ale acestora sunt reprezentate de matrice si de patrice.
 Matricea are aspect tubular, forma sectiunii trasnversale este diferita.
 Patricea patrunde in interiorul matricei, fiind cu aceeasi forma in sectiune transversala.
Clasificarea culiselor: -dupa forma sectiunii trasnversale sunt: circulare, trapezoidale, ovale, in forma literei T sau
--dupa
dupafunctionalitate:
pozitie, sunt : extracoronare si intracoronare
activabile si neactivabile

 Dupa un timp de utilizare, eficienta lor diminua datorita scaderii fortei de frictiune dintre matrice si patrice,
atrage dupa sine schimbarea lor sau confectionarea altei proteze.
Acti un ea cul iselor :
 mentin proteza pe campul protetic, datorita preciziei celor doua componente
 eprezinta elementele de sprijin dento-parodontal, pentru protezele terminale
 se creeaza sprijin mixt si sprijin dento-parodontal pentru protezele intercalate
 Pentru a fi utilizate in stabilizarea protezelor scheletate, este obligatoriu ca dintii vecini spatiului edentat sa fi
acoperiti cu microproteze, pe care se lipeste o parte componenta a acesteia(matricea sau patrice).
 Locul unde va fi fixata este precizat cu paralelograful.
Dezavantaj ele cul iselor :

 uzura in timp, dupa care devin ineficiente
 ancorajul rigid la dintii stalpi are consecinte nefavorabile pentru troficitatea tesuturilor parodontale, dupa o per
de timp acestia devin mobili.
 În scop profilactic, se procedeaza astfel: sunt solidarizati cu ajutorul microprotezelor 2-3 dinti stalpi si saua pro
este periodic rebazata
CAPSELE
 Sunt mecanisme minuscule, formate din doua parti componente reprezentate de matrice si patrice.
 Patricea se lipeste pe capacul unui dispozitiv radicular care se cimenteaza la o radacina dentara.
 Matricea este fixata in saua protezei
Toate capsele sunt activabile, fie prin indepartarea cu o lama de bisturiu a jumatatilor patricei, sectionata par
sens axial,este
 Tubul fie prin strangerea
eliminat celor 2, 4 sau acrilatului
dupa polimerizarea 8 folii ale matricei, sectionate
seii, in locul partial.
lui ramane

spatiul liber.
 Indicatia capselor este in special in edentatia subtotala.
 Clasificarea capselor este facuta dupa forma patricei, care poate fi:cilindrica si sferica
Capsele Biaggi 648 si 650

 Diferenta dintre acestea consta in aspectul matricelor si a modului de actiune.
 Una asigura mentinerea protezei prin frictiune, matricea fiind tubulara, cealalta asigura mentinerea asemanator
croset, matricea trecand de circumferinta maxima a patricei sferice, asa cum crosetul trece peste ecuatorul protetic
 Amandoua matricele pot fi activate si sunt prevazute cu un sant ce serveste la ancorarea in acrilatul seilor.
 Patricele sferice se continua cu o tije care ajuta la fixarea pe un dispozitiv radicular prin lipire sau prin supratu
În acest ultim caz tija patricei va fi introdusa in macheta din ceara a dispozitivului radicular, turnarea fiind facuta p
patrice.
 Aceste capse sunt confectionate din aur 18 karate, platinat 10% sau din Palliag.
 Pentru o buna si echilibrata mentinere a protezei, sunt necesare doua capse plasate la nivelul caninilor sau
premolarilor.
Sistemul fiind acoperit de seile acrilice, realizeaza o mentinere cu bun efect fizionomic.
Capsele Rothermann

 Patricea este rotunda si prezinta un sant circular.
 Se realizeaza din aur-platinat extra dur si se fixeaza prin lipire la un dispozitiv radicular.
 Matricea este realizata din aur-platinat, seamana cu un croset circular si prezinta retentii pentru acrilatul seilor
 Exista capse Rothermann prevazute cu discuri de distantare intre matrice si patrice, pentru ca dispozitivul sa a
ca un ruptor de forte.
Capsele Dal bo

 Sunt realizate in doua variante: cu patrice cilindro-sferica din aur platinat si cu matrice din aur-platinat extra d
tipul
 Se culivreaza
patrice si
sferica dindeaur
cu disc platinat ca
distantare si matricea.
intre matrice si patrice
TELESCOAPELE
o Sunt constituite din cape cilindrice sau cilindroconice, cimentate pe dintii restanti si coroane turnate cu grosim
fixate la saua protezei.
o Telescoparea este caracterizata de o suprafata de frictiune mare, ceea ce reprezinta o conditie favorabila pentru
mentinerea si stabilitatea protezei pe campul protetic.
o Functionalitatea telescoapelor este diminuata in timp prin scaderea fortei de frictiune dintre cele doua suprafet
posibilitati de activare nu exista.
o Telescoparea se caracterizeaza prin:
-mentinerea protezei pe campul protetic
-transmiterea
- stabilizare presiunilor ocluzale dintilor restanti

o Sprijinul obtinut cu ajutorul sistemului de telescopare este mixt rigid pentru protezele terminale si dento-parodo
pentru cea intercalata.

o Capele – dintii stalpi in cadrul tratamentului protetic sunt preparati prin slefuire, amprentati, iar capele confecti
in laborator prin turnare si apoi cimentate pe dinti. Capele sunt turnate din aliaje foarte dure, aur platinat 120-200‰
o Coroanele tur nate - capele sunt amprentate in cabinet dupa cimentarea lor pe dinti. În laborator sunt confe
coroanele dupa procedeele cunoscute si fixate la saua protezei.
o Coroanele sunt confectionate din aliaje mai putin dure, aur platinat 120‰.
o Industrial sunt produse cape de forma cilindrica ce se fixeaza la un dispozitiv radicular, la saua protezei este fix
alt cilindru echivalentul coroanei turnate in care culiseaza
BARELE CU CALARETI
 Se compun dintr-o parte fixa sub forma unei bare cu diferite profile(rotunda, ovalara, patrata, dreptunghiular-
lamelara), solidarizata la coroanele care acopera dintii ce marginesc edentatia sau la dispozitive radiculare cimenta
radacinile unor dinti restanti de o parte si o parte mobila sub forma de jgheab metalic fixat la saua protezei
Caracteristici clinico-tehnico-terapeutice
 indicate in edentatii frontale, laterale si subtotale
 au eficienta optima din punct de vedere al mentinerii, sprijinului si stabilizarii protezei pe campul protetic
 sunt invizibile - pronuntat aspect estetic
 functionalitatea se mentine timp indelungat deoarece sunt activabile
 indicatia este conditionata de inaltimea spatiului protetic
 pentru cele solidarizate radicular, apare necesitatea amputarii coroanelor dentare, fata de care pacientii au retin
Sistemul D older

este indicat in edentatiile intercalate unde nu
 Sistemul Dolder fr ictional se produc infundari, proteza are spriji
dento-parodontal.
 Bara urmeaza profilul crestei alveolare la aproximativ 1-2 mm distanta.
 Bara are in sectiune forma literei “U” sau patrat, jgheabul metalic activabil este intim aplicat pe acesta, se prod
frictiunea si se adauga sprijinul rigid.
este indicat in edentatiile cu brese terminale, unde se produc infundari datorita rez
 Sistemul Dol der rezil ient
mucoasei; proteza are sprijin dento-mucozal.
 Bara are in sectiune forma ovoidala, sunt folosite in special in edentatiile subtotale mandibulare cand mai exis
numai cei doi canini.
 Proteza mandibulara dobandeste sprijin, mentinere si stabilizare foarte bune. În edentatii se previne infundarea
protezei cu sprijin mixt dento-mucozal.
Sistemul Ackerman n si sistemul Gil more

Sunt asemanatoare
de frictiune cu doua
intre cele cel descris de Dolder,
componente micile deosebiri pe care le prezinta sunt realizate cu intentia de a mar
Sistemele ar ticul ate

 Sistemele speciale articulate sunt utilizate in edentatiile terminate, ele permitand seilor protetice un grad mai m
mai mic de mobilitate.
 Clasificare:
- ruptorii de forțe
- amortizorii de presiune (de for țe
Ruptorii de forte
 Numiti si intrerupatori, sau distribuitori de forte sau presiune sunt dispozitive prefabricate, care fac legatura in
dintii stalpi si seile terminate.


Au rolul
numarul distribuirii presiunilor
si amplitudinea din timpul
miscarilor seilor masticatiei,
pe care le permitefie pe creste, fie
dispozitivul. si pe creste si pe dintii stalpi, in functi
 Dintre ruptorii care permit o singura miscare a seilor, amintim balamalele
Balamalele
 Sunt dispozitive de legatura intre componenta dentara si saua protezei terminale, care permit infundarea limita
(bascularea prin infundare a extremitatii distale) fara sa se tractioneze de dintii stalpi.
 Balamalele sunt compuse din doua parti: o parte este lipita la crosetele dentare cu ajutorul unui ax transversal,
vestibulo-oral.
Amortizorii de forte
 Amortizorii de forte sunt de fapt tot ruptori de forte care insa, datorita unor resorturi elastice, readuc seile in po
initiala, dupa incetarea efortului masticator. Resorturile elastice au o rezistenta mult inferioara fortelor de masticat
Pentru a actiona
resorturile ca unrolul
au numai adevarat amortizor,
de a readuce seileresortul ar trebui
la pozitia sa aibadupa
de plecare, o rezistenta
incetareadepresiunii
cateva kilograme. SubDesi
de masticatie. 2 kilogra
dest
slabe, resorturile contribuie totusi la decompresiunea tesuturilor mucozale ale crestei alveolare. Daca resortul este
puternic, la nivelul crestelor ajung mai putine presiuni. Un resort mai putin puternic se recomanda cand dintii stalp
valoare parodontala redusa, la nivelul crestelor ajungand mai multe presiuni.
Sistemele magn etice

 Pentru a fi eficiente, sistemele magnetice trebuie sa indeplineasca cateva cerinte importante si anume: intensita
permanenta magnetica cat mai ridicate, la dimensiuni cat mai mici.
 Din 1978 au aparut aliaje magnetice din cobalt-samariu, care au o intensitate magnetica de 10 ori mai mare si
permanenta magnetica de 40 de ori mai mare decat a oricarui aliaj magnetic cunoscut.
 Un astfel de sistem magnetic de mentinere a protezelor a fost brevetat de prof. Gillings din Sidney. Forta de at

magnetica
 a unui
O unitate astfel de
magnetica magnetpentru
utilizata de uz protetic esteprotezelor
mentinerea de 100-400este
g, iar permanenta
alcatuita magnetica
dintr-un de 10 ani.
dublu magnet de mici dimen
cu polii inversati, ceea ce dubleaza forta magnetica.
 Acest mini-magnet este acoperit cu o capsula de otel inoxidabil, in grosime de 0,20-0,25 mm, care protejeaza
magnetul de mediul bucal si limiteaza si campul magnetic exterior.
 Magnetul se fixeaza in baza protezei, in dreptul unei radacini dentare acoperite de un dispozitiv radicular, tu
dintr-un aliaj magnetizabil (Keeper) ce contine cobalt-platina.

M I JLOACE ANTI BASCULANTE
ELEM ENTE AUXIL IARE
DESIG
NUL UNEI PROTEZE SCHELET
M I JLOACE ANTIBASCULANTE
o Se numesc și elemente indirecte de menținere, sprijin și stabilizare.
o Protezele termino-terminale prezinta o miscare de rotatie, de balans, in jurul axului reprezentat de dintii stalpi
se afla crosetele.
o Dupa sensul deplasarii extremitatii seii bascularea este de 2 feluri: prin desprindere si prin infundare.
o Bascularea prin desprindere - desprindere incompleta a extremitatii distale a seii terminale de pe campul prote
o Desprinderea este produsa de urmatorii factori:
-alimentele aderente
- forta de gravitatie
-mobilizarea partilor moi periprotetice
Elementele
protezei carefolosite pentru
se sprijina pe oprirea acestei basculari depasesc linia crosetelor, fiind reprezentate de toate componen
dintii meziali.
Eficienta elementului antibasculant este mai mare daca este asezat la distanta, mezial de axul in jurul caruia se pro
bascularea.
Elementele care se opun bascularii prin desprindere sunt:
 pintenul ocluzal asezat in foseta meziala a primului premolar sau pintenul supracingular pe canin, in functie de
de edentatie
crosetul dentar continuu se intinde pe toti dintii frontali restanti, in zona supracingulara, ceea ce favorizeaza
dispersarea presiunilor. Este eficient daca la extremitatile lui exista pinteni ocluzali sau meziali, care sa se sprijine
dinti pentru a transmite presiunile dento-parodontal
 gherutele incizale aplicate in lacasurile preparate la nivelul unghiurilor proximale ale marginilor incizale
 placuta dento-mucozala cu sprijin dento-parodontal are actiune eficienta, dar este utilizata foarte rar si in speci
mandibula
 culisele, coroanele telescopate participa la franarea tendintei de basculare a seii terminale
 Bascularea prin infundare apare datorita infundarii extremitatii distale a seii terminale.
 Este favorizata de rezilienta mucoasei.
 Are o amplitudine redusa, nu se poate anula in totalitate.
 Reprezinta cauza principala care determina modificari in troficitatea tesuturilor parodontale de la nivelul dintil
stalpi.
Elementele care se opun bascularii prin infundare sunt:
 seile protetice extinse la maxim
 sistemele speciale de mentinere, sprijin si stabilizare aplicate pe microproteze care solidarizeaza mai multi din
ei
 tuberozitatea maxilara si tuberculul piriform acoperite de saua terminala
 crosetele cu brate elastice aplicate pe dintii stalpi
 pintenii ocluzali sa fie aplicati numai in foseta meziala a dintilor stalpi
 sistemele speciale de tipul ruptorilor de forte (disjunctorilor) sau a amortizorilor de forte, daca rezilienta muco
este foarte mare
 seile sa fie realizate dupa amprente functionale de compresiune
 rebazarea periodica a seilor distale in urma unei supravegheri atente
ELEMENTELE AUXILIARe
 retentivitatea campului protetic
 musculatura periprotetica
 adeziunea
 prafurile adezive


vointa
Retenti pacientului
vitatea

edentat partial intervine in franarea miscarilor in plan orizontal, astfel:
campul ui protetic
 crestele alveolare proeminente franeaza tendinta de deplasare orizontala a protezelor
 tuberozitatile retentive franeaza tendinta de mezializare si participa la oprirea tendintei de desprindere
 tuberculul piriform franeaza distalizarea si tendinta de infundare prin basculare a seilor in edentatia terminala
 bolta palatina ogivala franeaza tendinta de deplasare laterala
 M usculatur a oro-faciala influenteaza pozitiv stabilizarea protezei scheletate asemanatoare cu actiunea pe care
exercita asupra protezelor partiale acrilice.
 Forma usor concava a versantului vestibular al seilor dirijeaza fortele de contractie musculara spre campul pro
 Versantul lingual realizat concav si subtire, nu impiedica miscarile limbii, si nu apare tendinta de mobilizare a
protezei de pe campul protetic.

Adeziunea , areterminale
 Apare la seile valoare redusa la protezele
la maxilar scheletate.
si la mandibula.

 Pr afu r ile si pastele adezive , pentru perioada de adaptare, favorizeaza stabilizarea, fiind depuse pe suprafata m
a seilor terminale.
 În contact cu saliva se formeaza un gel adeziv care „lipeste” pentru un timp limitat (4 -8 ore) seile pe campul p
 Vointa pacientul ui este un factor important pentru mentinerea protezei pe campul protetic.
 Pacientii care-si doresc restaurarea protetica, gasesc modalitati de contractie a musculaturii oro-faciale intr-un
sens si gest mimic, prin care-si franeaza tendinta de deplasare a protezei in momentul cand simt ca aceasta s-ar pu
deplasa de pe campul protetic fara nici un element de stabilizare, mai ales in fazele de trecere de la edentatii redus
edentatii intinse sau totale.
DESINGUL UNEI PROTEZE SCHELETATE
Conceperea unei proteze scheletate depinde de urmatorii factori:

 clasa de edentatie partiala
 numarul, forma si pozitia dintilor restanti
 valoarea parodontala a acestor dinti
 aspectul crestelor edentate si al mucoasei acoperitoare
 axele de rotatie potentiala a protezei
 tipul de ocluzie a dintilor restanti
 solicitarea ocluzala a dintilor protetici
 trecutul protetic al pacientului
Conceperea unei proteze scheletate respecta o ordine in configurarea partilor componente:
1.se vor desena mai intai seile viitoarei proteze
2.se va configura conectorul principal (forma, intindere, plasament, rezistenta, confort, relatia cu parodontiul si mu
mobila)
3.se stabilesc apoi elementele de mentinere, sprijin si stabilitate
4.se stabilesc elementele de mentinere indirecta-antibasculante
5.se contureaza arcadele dentare (forma, culoare, montare, relatii ocluzale)
Desenarea bazei pr otezei

o Foloseste o axa de simetrie care pleaca din regiunea anterioara dintre cei doi incisivi si ajunge posterior intre f
palatine.
o Se traseaza mai intai intinderea seilor care trebuie sa cuprinda creasta edentata in intregime si tuberozitatea ma
o Limita posterioara este o linie curba cu concavitatea posterioara, situata anterior de linia Ah aproximativ in reg
meziala a dintelui stalp mezial.
o Cand exista o edentatie latero-laterala, latimea conectorului nu trebuie sa depaseasca 10 mm si este situat pe ac
axa transversala
o
În cazul existentei unui torus palatinal situat posterior, conectorul principal va fi placuta in forma de ”U” indif
edentatie.
o Daca torusul este plasat in regiunea mijlocie a boltii, conectorul va fi o placuta fenestrata.
El ementele de menti nere spri ji n si stabil itate

o Crosetele sunt plasate astfel incat axul care uneste bratele active sa treaca pe cat posibil prin mijlocul protezei.
o Pe dintii limotrofi bresei terminale se plaseaza un croset in T, pe dintii izolati un croset circular cu 4 brate, iar
dintii frontali un croset mai putin vizibil-mixt.
o Într-o edentatie terminala unilaterala fara modificari, ancorarea protezei se face cu croset Bonwill pe hemiarca
integra.
o Într-o edentatie latero-laterala, clasa a-III-a cu o modificare, ancorarea se face cu crosete turnate sau mixte pla
toti cei 4 dinti restanti.
o În edentatii frontale proteza scheletata va fi mentinuta tot cu 4 crosete plasate pe dintii limitanti anteriori si pe
1si 2 de pe hemiarcadele restante.
o Pe primii premolari se vor plasa crosete Ackers, iar pe molarii 1 si 2 crosete Bonwill (vor avea si actiune
antibasculanta).
o Înfundarea protezei este impiedicata prin plasarea pintenilor pe dintii ce limiteaza bresele edentate.
o În edentatiile intercalate pintenii se plaseaza pe dintii stalpi din imediata vecinatate a breselor edentate.
o În edentatiile terminale in scopul realizarii unui sprijin mixt echilibrat pintenii se plaseaza in fosetele meziale.
o Deplasarea transversala a protezei este impiedicata prin bratul opozant in intregime si prin pintenii ocluzali
o Mezializarea este franata prin portiunea distala a bratului opozant.
o Distalizarea este franata prin portiunea meziala a bratului opozant si prin pintenul ocluzal
o
Bascularea
limitrofi prin
breselor desprindere
edentate se produce
- LINIA FULCRUM in jurul unui ax ce uneste
SECUNDARA.
bratele active ale crosetelor plasate pe dintii
o Pentru a impiedica aceasta basculare se plaseaza elemente contrabasculante sub forma de pinteni ocluzali sau
supracingulari pe dintii situati mezial de axa de basculare.
o În edentatia termino-terminala redusa, elementele antibasculante sunt pintenii plasati in foseta meziala a primu
premolar.
o Într-o edentatie intinsa elementele se vor plasa supracingular pe canini
o Absenta tuturor dintilor laterali obliga alegerea conectorului dentar ca elementului antibasculant
o În edentatiile de clasa a-II-a elementul antibasculant va fi plasat pe partea opusa edentatiei terminale.
o În edentatiile frontale intinse, bascularea prin desprindere poate aparea in timpul vorbirii, masticatiei sub actiu
alimentelor lipicioase.
o Bascularea se poate impiedica prin aplicarea crosetului Bonwill pe molari.
Contur area arcadelor dentare arti fi ciale

o La protezele frontale se vor utiliza dinti de forma, marime, culoare corespunzatoare arcadelor restante s
aspectului dintilor pierduți.
o În zonele laterale, pentru a evita supraincarcarea dintilor stalpi si a crestelor se recomanda utilizarea regulii cel
3 “H” a lui Ackermann
-heteromorfi
-heteronumar
- -heterotopie
 HETEROMORFIE - se monteaza molarii cu diametrul vestibulo-oral mai redus decat a dintilor naturali.
 HETERONUMAR - nu se aplica pe seile terminale molarul de minte.
 HETEROTOPIE - plasarea unui premolar in locul ultimului dinte distal de pe sa ar reduce presiunea in regiune
posterioara si actiunea de desprindere protezei datorate alimentelor lipicioase.
Desenarea bazei pr otezei

o La mandibula desenarea bazei foloseste axa de simetrie, iar seile cuprind crestele edentate in intregime (2/3 din
tuberculul piriform).
o Conectorul principal cel mai utilizat este bara linguala, cind distanta dintre coletul dintilor frontali si insertia fr
limbii este mai mica de 8 mm.
o Desenarea bazei linguale tine seama de aceeasi simetrie a liniei mediene.
o Se traseaza doua linii curbe paralele intre ele si cu coletul dintilor frontali pana la nivelul seilor care trebuie sa
cuprinda crestele edentate in intregime.
o Placuta dento-mucozala se deseneaza cu marginea superioara pana la nivelul supracingular pe frontali, iar infe
aproape de insertia frenului si planseului.
o La nivelul dintilor laterali se decoleteaza.
El ementele de menti nere spri ji n si stabil itate

o Plasarea elementelor de mentinere, sprijin si stabilitatea se poate face ca la maxilar.
o Deschiderea crosetelor pe dintii laterali se face cu predilectie vestibulo-mezial pe premolari si linguo-mezial p
molari.
Proteza parțiala scheletata

PARALELOGRAFUL ȘI ANALIZA MODELELOR LA PARALELOGRAF
Paralelograful
 Este un instrument utilizat pentru determinarea paralelismul ui relativ dintre doua sau mai multe supra
pe un model.
 Este un aparat modern, cu ajutorul lui se efectueaza analiza stiintifica a modelului in scopul proiectarii
protezei scheletate.
 Funcționarea acestui instrument se bazeaza pe doua principii:
xioma lui PITAGORA = doua drepte paralele in același plan, nu se intalnesc niciodata
Teorema lui SOYER = daca mai multe drepte sunt perpendiculare pe plan, sunt paralele intre ele.
Utilizari:
 determinarea paralelismului suprafețelor proximale ale dinților stalpi, care servesc ca planuri de ghidaj la
inser ția și dezinserția protezei
 determinarea axei de inserție a p.p.s.
 tripodarea = repozitionarea modelului in aceeasi pozitie ori de cate ori este nevoie
 masurarea și localizarea zonelor de interferența dentara sau muco -osoasa de pe modelul de studiu – cee
permite formularea unui diagnostic corect și fundamentarea unui plan de tratament. Are valoare de model docume
intermediar.
 marcarea certa a zonelor campului protetic ce trebuiesc pregatite inaintea protezarii
 marcarea convexitații maxime a dinților implicați in protezare – determinarea ecuatorului protetic și reper
zonelor optime pentru aplicarea brațelor active ale croșetelor
 alegerea și poziționarea croșetelor dentare și a sistemelor speciale
 ajustarea machetelor unor proteze fixe in concordanța cu axa de inserție a pps
Dupa modul de funcționare se disting 3 categorii de paralelografe clasice:
-cu braț orizontal fix – tip Ney

-cu braț orizontal articulat – Ney modernizat
-cu braț vertical articulat
El ementele componente ale paral elogr afu lu i Ney
 Soclu stabilizator ( platforma, baza) – este o placa metalica rotunda pe care sunt fixate celelalte elmente
componente.
 Braț vertical fix – situat excentric, sudat de soclu, care susține o parte din elementele mobile ale aparatului.
 Braț orizontal rigid sau articulat – angrenat la brațul vertical, care culiseaza vertical. Este format din 2 -3 seg
articulate in baalma.
 Tija verticala de fixare a accesoriilor – este angrenata pe extremitatea libera a brațului orizontal rigid și para
brațul vertical. Are o mandrina culisabila necesara fixarii accesoriilor.
 Masuța port-model – care la extremitatea liber a deține un platou pe care se poziționeaza modelul de analizat,
celalalt capat se fixeaza pe soclu.
 Unele paralelografe au un dispozitiv de fixare la soclu stabilizator care poate fi un magnet sau un dispozitiv
mecanic de retenție.
 Între platoul de poziționare a modelului și zona de fixare la soclu a masuței exista o articulație reglabila
multidirecționala
 Pe masuța sunt
NUCA ”- utilizata pentru mișcarea in orice direcție a modelului fixat pe masuța
– ”fixate dispozitive de fixare sau blocare pentru model, denumite ” piedica sau opritorul
latoului” . Sunt folosite pentru fixarea temporara a masuței intr -o anumita poziție.
 Accesoriile sunt:
-tija de analiza (detectoare, de reglaj)
-tija de carbon (port mina de grafit)
-retentivometrele (jojele, retențiometrele)
-tijele razușa (spatulele de ceara
Tija detectoare
 se numește și ”degețel de palpare”
 este utilizata in scop diagnostic pentru aprecierea paralelismului zonelor proximale ale dinților stalpi

 este fixatatangențial
culiseaza la tija verticala de fixare acampului
pe convexitațile accesoriilor

protetic, fiind poziționata perpendicular pe planul de ocluzie
 este folosita la materializarea axului de inserție, la evidențierea zonelor retentive subecuatoriale, a interferențe
dentare, dar și in tripodare
Tija port-mina de grafit
 este folosita pentru trasarea liniilor ecuatorului protetic pe model și pentru evidențierea zonelor de interferen
 Are o componenta metalica sub forma de jgheab = mandrina, in care se insera și se fixeaza mina de grafit
Tija razușa
 Este o lama de cuțit de ceara care are o parte activa și o alta de fixare
 Se folosește in etapa de deretentivizare paralela a modelului, la indepartarea și paralel izarea cerii plasate proxi
Retentivometrele

au dublușirol:
croșetului) determina
contribuie și lalocalizarea zonei
determinarea de maxima
axului retentivitate
de inserție subecuatoriala ( locul de amplasare a parții a
 Sunt tije cilindrice, care au la capatul activ discuri perpendiculare pe direcția tijei

 Discurile au 3 diametre variabile: 0,25; 0,50; 0,75 mm sau in inch 0,010; 0,020; 0,030 inch.
Obiecti vele anali zei la paral elogr af

 Analiza modelului de studiu, cu scop diagnostic și cu rol esențial in tratamentul de pregatire a campului
protetic edentat parțial pentru protezare.
 Analiza modelului de lucru cu scopul de a realiza design-ul PPS, de a marca zona de amplasare a croșe
a elementelor de menținere i ndirecte.

 Alte utilizari : pentru amplasarea și prelucrarea componentelor speciale ale PPS.
Etapele anali zei l a paralelograf
Modelul de studiu
 Se amplaseaza modelul pe masuța paralelografului, cu planul de ocluzie paralel cu planul mesei. Accesoriile trebuie s
perpendiculare pe și
 Se identifica acest plan.
se palpeaza suprafețele proximale ale dinților stalpi pe care se ghideaza inserția și dezinserția p
scheletate.
 Se apreciaza retentivitatea dinților stalpi.
 Se evalueaza și se masoara interferențele dentare, se marcheaza și se decid soluțiile practice de corecție.
 Se realizeaza tripodarea.
Dupa aceasta etapa urmeaza corecturile efectuate in cabinet.
Modelul de lucru
 Se amplaseaza modelul pe masuța paralelografului, cu planul de ocluzie paralel cu planul mesei. Accesoriile tr
sa fie perpendiculare pe acest plan.
 Stabilirea axului final de inserție și dezinserție al protezei.
 Trasarea ecuatorului protetic, determinarea retentivitații optime a dinților stalpi și marcarea zonelor de amplas
croșetelor turnate.
 Marcarea locului de unde pornește varful brațului activ al croșetului.
 Amplasarea pe arcada a sistemelor speciale dupa principii estetice.
 Tripodarea.
Izoparalelografele
 Sunt instrumente complexe necesare pentru prelucrari de maxima precizie.
 Dețin sisteme de frezaj, cu posibilitați de inclinare sau rotație a modelelor in diverse poziții.
 Elemente componente:- soclu
-masuța pe care se situeaza modelul
- braț vertical excentric, de care se atașeaza un micromotor
 Micromotorul situeaza freza de prelucrat in axul de inserție al viitoarei proteze.
 Viteza de rotație = 0-30.000 rotații pe minut.
 Instrumentarul rotativ este format din:-freze pentru ceara
- freze diferite pentru frezajul structura metalica
-freze de finisare
- gume pentru lustruire
Tipuri de izoparalelografe
PARASKOP M – firma BEGO
- are 5 instrumente de frezaj de la 1,3 la 2 mm.
- face preparații la inclinații de 2 la 6 grade
IZOPARALELOGRAFE FERRARO DENTAL
- deriva din sistemele Ney
- realizeaza frezaje in ceara, frezaje de precizie și prelucrari de PPS
TEHNICI DE CONFECTIONARE A SCHELETULUI METALIC
Protezele scheletate sunt realizate prin urmatoarele procedee tehnice:
 din elemente fabricate ce reprezinta diferite parti ale protezei, care sunt modelate, asamblate si unite. Procedeu
simplu dar mai putin precis.
 prin turnarea intregului schelet metalic
Fazele clinice pentru ambele procedee sunt identice, fazele de laborator sunt diferite.
TEHN I CA DE OBTI NERE CU ELEMEN TE FABRICATE

 Protezele acrilice cu baze reduse, in urma cu patru decenii, au fost inlocuite in unele edentatii, de proteze sche
metalice realizate din elemente fabricate.
 În prezent ele sunt confectionate si indicate in mod exceptional.
Pentru obtinerea acestor proteze scheletate sunt necesare urmatoarele materiale si instrumente:
 modelul de lucru din ghips dur pe care s-a desenat planul protezei
 elementele fabricate metalice, pentru conectorii principali si crosete

 rasini acrilice
 dintii artificiali
 clesti cu profile diferite, puternici, pentru realizarea modelarii componentelor metalice
 sursa de caldura pentru lipit componenta metalica
Fazele tehnice :
 schita in creion a viitoarei proteze pe modelul de lucru
 modelarea si adaptarea conectorului principal, cu ajutorul clestilor puternici care au 3 falci.
 modelarea si adaptarea elementelor de stabilizare(crosetelor) metalice cu ajutorul clestilor
 solidarizarea intre ele a tuturor elementelor componente (sei, conectori principali, secundari si crosete) modela
adaptate si asamblate pe model
 modelarea machetei componentei acrilice, insotita de montarea dintilor artificiali
 transformarea machetei in piesa acrilica prin ambalare si polimerizarea acrilatului
Caracteristicile clinico-tehnico-terapeutice ale protezei scheletate din elemente fabricate:
o confortul pacientului, comparativ cu proteza partiala acrilica, datorita volumului redus
o rezistenta crescuta la presiunile ocluzale
o tehnica de executie este simpla
o timpul necesar pentru confectionare este mic
o elementele fabricate, modelate, nu sunt adaptate foarte precis la elementele campului protetic.
o proteza este instabila si mai putin echilibrata
TEHNICA DE OBTINERE PRIN TURNARE

TEHNI CA TRADITI ONALA (EMPI RICA)

 Proteza scheletata, obtinuta dupa acest procedeu tehnologic, nu prezinta o adaptare foarte precisa pe campul pr
 Tehnica de lucru pentru confectionarea componentei metalice:
- schita pe modelul de lucru a viitoarei proteze scheletate
- izolarea suprafetei modelului de lucru cu ulei de vaselina sau cu lacuri speciale
- modelarea machetei viitoarei componente metalice din ceara strict in limitele desenului
- prepararea machetei pentru ambalare. Pe macheta sunt aplicate tijele, in numar de 3-5, fixate de macheta, s
intalnesc la o distanta de circa 30 mm unde sunt solidarizate cu ceara fierbinte
- ambalarea machetei: ambalarea libera sau pe model
TEHNI CA MODERNA
 Protezele scheletate realizate dupa aceasta tehnica se remarca prin sprijinul dento-parodontal sau dento
mucozal in edentatia partiala, cu stabilizare optima in toate sensurile.
 Planul protezei scheletate este conceput numai dupa analiza modelului la paralelograf, iar macheta este
modelata pe modelul duplicat din masa de ambalat.
Caracteristicile clinico-tehnico-terapeutice:
 precizia remarcata prin adaptarea la structurile campului protetic
 sprijinul imbunatatit este mai mult pe dintii restanti decat muco-osos, ceea ce permite transmiterea mai fiziolo
presiunilor ocluzale
 confort evident, prin eliberarea zonelor functionale ale campului protetic avand dimensiuni reduse(aliaje rezist
 igienic sunt intretinute mai bine, datorita prelucrarii fizico-chimice in laborator
 rezistenta mecanica imbunatatita ( nu se fractureaza si nu se deformeaza)

MODELUL DUPLICAT ȘI MACHETA COMPONENTEI METALICE A PPS

M
 ODELUL DUPLI
Duplicarea CAT de lucru se refera la
modelului amprentarea modelului de lucru pregatit și turnarea unui nou model
masa de ambalat.
 Amprentarea se realizeaza cu hidrocoloizi reversibili sau cu elastomeri de sinteza.
 Scopul duplicarii este cel de confecționare a unui model refractar, pe care sa se poata realiza macheta compon
metalice a PPS, care nu se mai scoate de pe model. Se obține astfel un schelet metalic intim adaptat la campul pro
fara deformarea componentelor sale.
Pregatirea modelu lu i i n vederea dupli cari i
Consta in:
 folierea modelului
 gravarea modelului


deretentivizarea
F olierea dinților restanți sau a altor zone de interferența
modelu lu i

 Este operațiunea prin care se distanțeaza componente ale campului protetic de unele zone ale machetei.
 Este necesara pentru echilibrarea presiunilor aplicate de proteza pe campul protetic.
 Se realizeaza diferit pentru maxilar și pentru mandibula.
 Consta in marcarea pe model a zonei de foliat, peste care se muleaza și se lipește una sau mai multe folii de st
plumb.
 Grosimea foliei variaza intre 0,2 – 1 mm.
 La maxilar se foliaza: crestele alveolare, torusul maxilar, exostozele, zonele cu creasta balanta neoperabile, ra
median, papila incisiva, rugile palatine și parodonțiul marginal.
 Se va folia parțial modelul doar pe trasee care se intersecteaza cu conectorul principal.


 La mandibula
Sfecificul selafoliaza
folierii urmatoarele
mandibula zone:
se refera crestele alveolare
la necesitatea și torusul
distanțarii mandibular.
de campul protetic a intregului traseu al cone
principal.
Gravar ea modelu lu i

 Este procedeul de gratare a modelului la o adancime și lațime de 1mm, pe liniile de contur ale conectorului pri
 Prin gravare se obține o mai buna etanșeizare a conectorului principal maxilar.
 Se practica doar la maxilar.
 Sporește rezistența mecanica a placuțelor mucozale, pentru ca aici apare o ingroșare a aliajului din care se toar
componenta metalica a PPS.
Deretentivizarea dinților restanți sau a altor zone
 Prin deretentivizare se faciliteaza glisarea la inserția și dezinserția protezei scheletate.

Este de 3 vizarea
 Deretenti feluri: paralela, se obțineșicu
modelata
paral ela arbitrara.
ajutorul paralelografului.
 Se adreseaza dinților stalpi și dinților restanți.
 Se realizeaza pe fețele proximale ale dinților stalpi, dinspre edentație.
 Se utilizeaza ceara calibrata sau folie de plumb.
 Der etenti vizarea modelata nu necesita paralelograf.
 Se adreseaza zonelor subecuatoriale vestibulare și orale de pe dinții stalpi și conectorilor secundari.
 Se utilizeaza ceara dura roz.
se adreseaza zonelor retentive de pe model, situate in afara proiectului scheletului.

 Deretenti vizarea arbi tr ara
 Favorizeaza duplicarea și realizarea modelului refractar, astfel incat sa nu se produca fracturi sau deformari de
material și demularea sa fie facila.
 Se realizeaza la nivelul parodonțiului marginal al dinților restanți de pe model, pe zonele retentive muco-osoas
I zolarea modelul ui


Modelul
materialul este introdus
duplicator sa nuintr-un vas cudeapa
se lipeasca calda timp
suprafata lui. de 15-20 minute, in scopul imbibarii porilor superficiali pe
Du plicarea modelul ui
Timpii obtinerii modelului duplicat sunt:
 modelul de lucru este introdus in conformator dupa ce a fost deretentivizat, gravat si izolat
 se aplica capacul conformatorului
 se toarna materialul duplicator pana se umple conformatorul
 se indeparteaza modelul de lucru din conformator obtinandu-se astfel un tipar
 se prepara masa de ambalat care se introduce prin vibrare pentru a elimina bulele de aer
 modelul este degajat din amprenta prin sectionarea acesteia, apoi soclul este prelucrat si se obtine astfel un mo
duplicat
Caracteristicil e tehn ice ale modelu lu i dupl icat

 este realizat din masa de ambalat
 morfologic este mult modificat fata de cel de lucru (datorita pregatirilor facute)
 prezinta un tunel si palnia de turnare in centrul boltii palatine sau a planseului
 este confectionat prin turnare in amprenta duplicatoare
 foloseste pentru modelarea machetei si confectionarea tiparului
 Modelul duplicat dupa ce a fost obtinut este umed si cu suprafata poroasa, ceea ce-l face impropriu pentru mod
machetei.
Uscarea modelu lu i

Scopuri:
 sa se elimine apa din structura materialului
 sa se obtina partial dilatarea termica

 sa se creeze conditiile favorabile pentru desfasurarea urmatoarei faze (impregnarea)
Tehnic de lucru: modelul este introdus intr-un cuptor special, cu reglare termostatica. Timpul de lucru este de 45 m
interval in care temperatura creste lent de la 20°C pe scara de control pana la 200-250°C.
I mpregnarea modelul ui
Se realizeaza pentru a mari aderenta, proprietate favorabila pentru asezarea si fixarea profilelor utilizate la confect
machetei.
Tehnica de lucru: modelul este scos din cuptor prin prinderea cu ajutorul unui cleste special, asezat pe un suport m
(instrument intalnit in laborator) si cufundat de 2-3 ori intr-un vas in care exista un amestec de ceara topita, parafin
colofoniu
M ACHETA COM PONENTEI M ETALICE

 Este realizata din elemente preformate sau modelate din ceara.
 Elementele preformate sunt obtinute din ceara sau mase plastice.
 Au forme diferite: placute, bare, benzi, brate de crosete, grile pentru sei, retentii pentru dintii prote
 Avantajele elementelor preformate:
-grabesc executia machetei
-partile componente ale machetei sunt obtinute cu dimensiuni (grosimi) corespunzatoare (uniforme)
-prezinta suprafata neteda
-decupajul este bine finisat
 Ceara din care se modeleaza macheta prezinta urmatoarele proprietati fizico-chimice:

 starea de plasticitate modelabila se obtine in jurul temperaturii de 30-40°C
 nu are flexibilitate remanenta
 coeficient de contractie la racire aproape nul
 rezistenta la rupere


 se modelaza
arde prinreziduri
fara sa lase taiere si radiere
aspect cromatic reprezentat de culori intense
 un grad de transparenta in strat subtire
 Tehnica de obținere a machetei : elementele preformate din ceara sunt aplicate pe model in limitele desenului,
ajutorul unui adaptor de guma sau cu o radiera obisnuita.
 Partile machetei sunt realizate in ordinea in care a fost efectuat proiectul.
 Se incepe cu seile, dupa care se modeleaza conectorul principal, ultimile sunt realizate elementele de mentinere
si stabilizare
 Elementele pentru crosete sunt aplicate pe traiectul desenului si adaptate.
 Pintenii ocluzali se obtin prin picurarea cerii in lacasul ocluzal si la locul de unire cu celelalte elemente ale cros
La Trecerea
 fel sunt obtinute si gherutele
de la grila retentiva aincizale.
seii la conectorul
principal se face printr-o treapta de circa 1,5 mm. La acest nive
rasina acrilica ce constituie suprafata orala a seii va fi intr-un strat gros.
 Asamblarea si fixarea diverselor segmente componente ale machetei se realizeaza cu ceara fierbinte picurata cu
spatula.
 Unghiurile rezultate, la locurile de intalnire a diferitelor segmente, sunt rotunjite, pentru a nu se crea locuri reten
 Macheta realizata din elemente preformate din mase acrilice termoplastice, este fixata la suprafata modelului cu
adeziv special. Elementele sunt unite intre ele cu ceara fierbinte, depusa prin picurare.
 Macheta realizata din placa de ceara.
 Este folosita sub forma de folie care este usor transparenta.
 Folia este asezata si adaptata pe suprafata modelului.

Cu spatula secundari,
 Conectorii este decupata dupadentare
benzile conturulsi desenului care obtinute
crosetele sunt apare vizibil
prin datorita
picurare.transparentei
cerii.
Dezavantajele machetei obținute din placa de ceara:
 consumul mare de timp
 ceara picurata are grosime inegala
 modelajul solicita manualitate si experienta
CONFECTI ONAREA TIPARULUI
 Tiparul este o piesa intermediara, format din mai multi pereti, ce delimiteaza o cavitate.
 Peretii sunt constituiti din material refractar.
 Cavitatea comunica cu exteriorul printr-un canal (tunel).
 Tiparul rezulta in urma ambalarii machetei


Alegerea conformatorului
 Realizarea si solidarizarea
machetei canalelor modelului
de patrundere duplicat
a aliajului fluid. la capacului acestuia.
 Realizarea machetei canalelor de evacuare a gazelor.
 Detensionarea suprafetei machetei.
 Cuplarea cilindrului conformator la capac.
 Prepararea pastei de masa de ambalat si turnarea ei.
 Topirea si arderea machetei.
 Canalele de turnare sunt realizate pentru a se crea posibilitatea aliajului sa curga in cavitatea tiparului.
 Locul de implantare a machetei canalelor secundare - sunt preferate zonele groase ale machetei, pentru a favor
curgerea aliajului fluid in locurile mai subtiri.
 Locurile de unire dintre machetele canalelor secundare cu macheta scheletului si cu tija palniei sunt realizate i
unghiuri larg deschise (mai mari de 90°).
 Machetele canalelor secundare sunt orientate in directia de curgere a aliajului, sa formeze o cale rectilinie si sc
Sunt realizate
fiecare canal saaproximativ
se distribuie3-6
in machete pentru aliajul.
mod echilibrat aceste canale, cu repartizarea topografica bine gandita, astfel incat
 Evacuarea totala a gazelor din cavitatea tiparului se obtine prin crearea celei de a doua comunicari intre aceste
exteriorul. Sunt realizate canale pentru evacuarea gazelor astfel: 2-3 fire de nylon, de par de cal sau de ceara sunt f
cu o extremitate pe partea cea mai indepartata a machetei, iar cealalta extremitate pe palnia conformatorului, aproa
partea cea mai evazata.
 Aceste fire, dupa ardere, lasa un tunel ingust = canalele pentru evacuarea gazelor.
 Detensionarea - macheta se depune intr-un aparat de detensionare care este format dintr-o baie de apa cu reg
termostatica, unde se mentine cateva minute la temperatura de 25-35°C.
 Se recomanda ca in timpul modelarii macheta sa nu fie racita, iar lichidul cu care se prepara masa de ambalat s
posede aceeasi temperatura cu apa din baia de detensionare.


Degresarea m achetei
suprafetele netede, - pentruasupra
foarte precise, a favoriza aderenta
carora pastei decat
sa se intervina masa
maide ambalat
putin sa seulterioare
in fazele obtina o de
piesa turnata cu
prelucrare.
 Operatia de degresare se efectueaza cu alcool sau cu solutie concentrata de detergenti casnici.
 Industria producatoare de materiale dentare comercializeaza solutii in flacoane (Waxit) care insotesc masa de
ambalat.
 Preancalzire
 Ambalajul dupa degajarea din conformator se introduce, cu palnia orientata in jos, intr-un cuptor destinat sa ef

preancalzirea.
 Tehnic se desfasoara astfel: cuptorul este conectat la curentul electric dupa ce s-a introdus ambalajul in interio
Temperatura se ridica progresiv timp de 60-90 minute pana la 200°C.
 Preancalzirea, ca operatie tehnica, este realizata cu o viteza de incalzire specifica, de regula, 120-150°C/ora.


Limbă

Proteza Scheletata

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proteza Scheletata

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

5/25/2018 PROTEZAPAR IALASCHELETATA-slidepdf.

 creeaza conditii favorabile pentru desfasurarea functiei foneticea tesuturilor

. Amprenta documentara sau preliminara.

Clinic. Proba componentei metalice pe campul protetic si determinarea rapoartelor intermaxilare.

 interferența cu mișcarile planșeului bucal

-- menținerea indirecta a protez

PLACA DENTO-M UCOZALA M ANDI BULARA

CONECTORII PRINCIPALI MAXILARI

Caracteristicile conectorilor principali maxilari

 placuta mucozala cu latime mare

PLACUTA MUCOZALA CU L ATIM E REDUSA

Indicațiile conectorilor principali maxilari

 șei extinse distal

ELEMENTELE DE MENTINERE, SPRIJIN SI STABILIZARE

Elementele de mentinere au rolul sa impiedice desprinderea protezei de pe campul protetic.

(dentare si metalice) ale crosetului

Dupa -numarul bratelor

porneste din corpul crosetului spre fata ocluzala.

 Este indicat pe dintii cu ecuatorul aproape de zona cervicala.

Dezavantaj ele cul iselor :

pentru cea intercalata.

PROTEZA PARȚIALA SCHELETATA

Conceperea unei proteze scheletate depinde de urmatorii factori:

Proteza parțiala scheletata

-cu braț orizontal fix – tip Ney

a elementelor de menținere i ndirecte.

 elementele fabricate metalice, pentru conectorii principali si crosete

TEHNICA DE OBTINERE PRIN TURNARE

 rezistenta mecanica imbunatatita ( nu se fractureaza si nu se deformeaza)

PROTEZA PARȚIALA SCHELETATA

se adreseaza zonelor retentive de pe model, situate in afara proiectului scheletului.

 sa se obtina partial dilatarea termica

 Ceara din care se modeleaza macheta prezinta urmatoarele proprietati fizico-chimice:

S-ar putea să vă placă și