Sunteți pe pagina 1din 4

DETERMINAREA DOZELOR DE RADIATIE SI A ACTIVITATII

SURSELOR CU AJUTORUL RADIOMETRELOR

1. Scopul lucrårii

În vederea protejårii personalului care lucreazå în mediu afectat de


radia¡ii ionizate este necesarå determinarea rapidå a gradului de
periculozitate a zonei respective.
Scopul lucrårii constå în determinarea de cåtre studen¡i a
mårimii fizice specifice måsurårii radia¡iilor nucleare precum ¿i a utilizårii
radiometrului în vederea determinårii activitå¡ii unei surse radiaoctive.

2. Teoria lucrårii

Distrugerile prin iradiere produse în ¡esuturile vii depind de


energia ce a fost absorbitå de cåtre ¡esut de la radia¡ia incidentå.
Doza de radia¡ie D, numitå ¿i doza energeticå integralå de radia¡ie,
måsoarå energia disipatå de radia¡ie pe unitatea de maså de ¡esut biologic
sau de substan¡a ¿i absorbitå complet de acel ¡esut sau acea substan¡å.
Deci, prin defini¡ie,
W
D .
m
Unitatea de måsurå pentru dozå este Gray-ul. Prin defini¡ie, 1 Gray
(1 Gy) reprezintå doza de radia¡ie absorbitå de substan¡å în condi¡iile unei
energii primite ¿i disipate integral în unitatea de maså având valoarea de
1 J/Kg. O unitate toleratå este rad-ul (1 rad =10-2J/Kg).
Mårimea care måsoarå efectele biologice ale radia¡iilor nucleare este
echivalentul de dozå (dozå biologicå) a cårui unitate de måsurå în S.I. este
sivert-ul. Prin defini¡ie, la o dozåde Gy corespunde o dozå biologicå de un
Sievert dacå radia¡iile ionizate sunt X sau  . O unitate de måsurå toleretå
pentru doza biologicå este rem-ul. 1 rem reprezintå doza biologicå
corespunzåtoare unei doze energetice de un rad pentru radia¡iile X sau  .
În cazul radia¡iilor y, intensitatea I, adicå energia ce traverseazå în
unitatea de timp unitatea de arie perpendicularå pe direc¡ia de propagare,
scade exponen¡ial cu grosimea x asubstan¡ei absorbante stråbåtute dupå
legea:
I  I 0 e  x
unde I 0 este intensitatea ini¡ialå, iar  -coeficientul de atenuare al
radia¡iilor y respective.
Rezultå:
dW
dI    I  dx 
t  Az
W    t  l  A  x    t  i  V
V fiind volumul în care se produce absorb¡ia, iar semnul "-" indicând
scåderea energiei câmpului de radia¡ii în urma absorbcâmpului de radia¡ii
în urma absorb¡iei de cåtre substan¡å. Dacå substan¡a are densitatea  ,
doza de radia¡ii este:
W 
D   It .
V 

1
Dezvoltåm ra¡ionamentul impunând unele condi¡ii simplificatoare,
adecvate înså experimentului real pe care îl efectuåm ¿i anume:
- se considerå o surså de radia¡ii  , pentru care absorb¡ia în mediu
în care lucråm, aerul, poate fi în prima aproxima¡ie negijatå;
- sursa se presupune a fi punctiformå ¿i emite fotoni cu energie E .
- nu se ia în calcul fondul de radia¡ii.
Mai reamintim cå activitatea  a unei surse de radia¡ii este definitå
ca numårul de dezintegråri ce au loc în surså, în unitatea de timp:

dN

dt
având drept unitate în S.I. becquerel-ul (1 Bq=1 dezintegrare/secundå), ¿i
ca unitate de måsurå toleratå Curie-ul (1 Ci  3,7  1010 dezintegråri/secundå).
În aceste condi¡ii, intensitatea I a radia¡iilor la distan¡a r de surså, în
absen¡a oricårui absorbant intermediar, se scrie:
sE
I 
4r 2
s fiind numårul de cuante emise la fiecare dezintegrare. Deci
 sE
D t 
 4r 2
doza debit de radia¡ie este doza primitå în unitatea de timp de cåtre
substan¡a respectivå:
D  sE
d   
t  4r 2
Pentru o anume surså ¿i o anume substan¡å absorbantå, termenii
, , , E , s sunt constan¡i.
Se noteazå
sE

4
acestå constantå gåsindu-se tabelatå în literatura de specialitate. Doza
debit, în condi¡iile considerate:

d
r2

3. Descrierea instala¡iei experimentale

Orice radiometru are mai multe etaje principale care apar sub forma
urmåtoarei scheme bloc:

Detectorul, de tip Geiger-Müller, al radiometrului portabil "Doziport-


537" då la ie¿ire impulsuri a cåror ratå (numår de impulsuri/minut) este
propor¡ionalå cu doza debit a radia¡iilor ionizate ce cad asupra
detectorului. Impulsurile venite de la sondå sunt amplificate, apoi
standardizate ca amplitudine ¿i duratå de un formator. Circuitul integrator
transformå aceste impulsuri standardizate într-o tensiune continuå,
2
proportionalå cu rata acestora, tensiune ce poate fi cititå pe scala
instrumentului indicator etalonatå în mårimi radiometrice (milirem/orå).
Fluctuatia statisticå se mic¿oreazå operând cu o constantå de timp de 5
sau 10 secunde.
Sursa de radia¡ii  este o surså de
137
Cs ¿i se aflå într-un container
de plumb cu pere¡ii de 5 cm grosime, prevåzut cu dispozitiv de deschidere.

4. Modul de lucru
Cu sursa deschiså se efectueazå 3 seturi de måsuråtori ale debitului
de-a lungul ¿inei gradate. Måsuråtorile se fac din 10 în 10 cm, între
indica¡iile 20 ¿i 100 cm ale ¿inei. Trebuie avut în vedere ¿i distan¡a de la
sursa aflatå încentrul conteinerului ¿i ¿inå, pentru aceasta adåugându-se
la citirea scalei gradate o distan¡å de 15 cm.
Datele ob¡inute se trec intr-un tabel de forma:

r 20 30 40 50 60 70 80 90 100
(cm)
1 / r 2 cm
I
d II
III
-

Se repetå måsuråtorile, de data aceasta cu sursa închiså.

5. Prelucrarea rezultatelor experimentale

Se reprezintå grafic dozele debit medii gåsite la distan¡ele


men¡ionate ca func¡ie de inversul påtratului acestor distan¡e: d  f 1 / r 2  ¿i
se aproximeazå punctele cu o dreaptå (abaterile sunt explicabile în
condi¡iile simplificatoare men¡ionate0.
Din panta dreptei se determinå activitatea sursei de radia¡ii luând în
calcul, pentru sursa de 137 Cs :   3,49 rem/cm2/m Ci  h .

OBSERVATII*

1. Aceastå lucrare este destinatå såpregåteascå utilizatorii de radia¡ie


pentru a fi capabili så-¿i organizeze singuri protec¡ia. Din acest motiv
rugåm pe cei ce efectueazå lucrarea så considere cå propria siguran¡å
poate depinde de måsurile luate.
2. La fondul de radia¡ii contribuie toate sursele din laborator, inclusiv cea
examinatå. Se poate determina fondul, îndepårtând detectorul pânå unde
doza este constantå.
3. Curba d  f 1 / r 2  se apropie de o dreaptå, dar din cauza fenomenelor de
împrå¿tiere ¿i acumulare este doar cu bunåvoin¡å apropiatå de o dreaptå.

3
*Observa¡iile apar¡in domnului profesor George Ionescu.