Concepte şi strategii de combatere a excluziunii sociale

Documentul a fost redactat de Jordi Estivill, colaborând cu o echipă

internaţională ,astfel cartea a beneficiat de cunoştintele si experienţa unui
grup de oameni de pe trei continente.
Cartea cuprinde patru capitole.
Primul capitol are in vedere descrierea apariţiei conceptului de excluziune si
modul in care acesta raspunde circumstantelor determinate de schimbarile
socio-economice ale anilor `70.
Originea conceptului de excluziune se afla in Europa , continental unde a
cunoscut si cea mai extinsă dezvoltare . Excluziunea este un fenomen care
apaţine atat trecutului, cat şi prezentului , iar dacă nu se ameliorează , el va
aparea si in viitor. Dupa `70 termenul dobândeşte o influenţă rapidă asupra
politicilor si programelor elaborate in Europa si extinse , treptat si in alte
continente. In acest capitol autorul vorbeşte despre, concepte , precum
marginalizare,saracie,deprivare, precaritate si vulnerabilitate, care pot ajuta la
intelegerea realitaţii. In primul rand , ar trebui subliniat faptul ca excluziunea
este legata de insatisfactia si disconfortul indivizilor care sunt confruntati cu
situatii in care nu isi pot atinge obiectivele prin fortele lor .
Conceptele de saracie si excluziune sunt termini relative , deoarece
persoanele afectate fie una fie cealalta sunt identificate ca fiind sarace sau
excluse in functie de un anumit numar de imagini si standarde care definesc
bunastarea materiala si gradul de diviziune ierarhica din fiecare societate .
Institutiile si agentiile internationale , indeosebi Natiunile Unite , UNESCO
si Banca Mondiala , institutii europene( Uniune Europeana , Consiliul
Europei ) si retelele trans nationale ale organizatiilor sociale si voluntare
folosecs conceptual din ce in ce mai mult. Excluziunea ca produs social devine
tot mai vizibila , desi din ce in ce mai opacadatorita dificultatilor intampinate
in identificarea cauzelor.
In cel de-al doilea capitol se urmareste caracterizarea excluziunii si
pe similitudinile si deosebirile dintre manifestarile sale la nivel individual , de
grup , social si spatial.
In cel de-al treilea capitol autorul vorbeşte despre strategiile
adoptate de toti actorii implicate. Excluziunea si incluziunea socială alcatuiesc
o functie duala esentiala pentru oameni: pe de o patre , auto-proclamarea de a
cumva diferiti de ceilalti si , pe de alta parte , imposibilitatea de a trai fară
ceilalţi . Prima motivatie comuna pentru combaterea excluziunii sociale este
cea a persoanelor afectate , fie pentru a supravetui si pentru a-si imbunatati
conditiile materiale pentru sine si familie, fie de a indeparta suferinţă , infamia
si segregarea . Dupa analiza motivatiilor ,este necesara analiza rolului jucat de
fiecare dintre actori . Responsabilitatea agentiilor internationale sporeste , si
din ce in ce mai multe voci solicită intervenţia lor , atât din motive
umanitare ,cat ca si urmare a conflictelor militare care devastează regiuni
.Sarcina cu care se confrunta agenţiile internaţionale este atat de amplă , iar
resursele de care beneficiaza sunt modeste.
Unul dintre obstacolele intampinate in combaterea excluziunii este
aspectul finaciar.

1
 Chiar daca nu exista o strategie au metodologie universal acceptata pentru a
se adresa excluziunii , totusi este posibila identificarea a numeroase abordari
strategice care dau rezultate positive , in special pe plan local. Integrarea,
parteneriatul , participarea si abordarea spatiala au aparut treptat ca fiind
pilonul in majoritatea programelor din Uniunea Europeana si Statelor sale
Membre.
In cele din urama sunt elaborate o serie de principii strategice menite sa
sprijine eforturile pentru combaterea excluziunii, precum si o analiză a
punctelor tari si a celor slabe. Devine din ce ȋn ce mai interesant că noţiunea de
excluziune completează conceptual de saracie .