Impozit pe venitul persoanelor nerezidente. Calculul.

Majorari si penalitati pentru neretinerea si

nedepunerea in termen a impozitului

Publicat: 12 Jun 2007 918 citiri Secţiunea: Drept Fiscal

Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut

Impozitul pe venitul nerezidentului se calculeaza numai in raport cu datele inscrise in contractul dintre
parti si pentru nedepunerea, in termenul prevazut de lege, se datoreaza atat majorari de intarziere si
penalitati.

Societatea comerciala „E” a chemat in judecata Ministerul Finantelor Publice, Directia Generala a
Finantelor Publice Brasov si Garda Financiara Brasov, solicitand anularea partiala a deciziei nr.1092 din
16 august 2000 si exonerarea societatii de plata sumelor de 69.965.637 lei majorari aferente impozitului
pe venitul persoanelor nerezidente, 52.004.716 lei impozit calculat pe venitul persoanelor nerezidente si
8.350.916 lei penalitatea de 100% aferenta impozitului.

In motivarea cererii, reclamanta a invederat ca a incheiat cu firma italiana SC „Ecocave” SRL doua
contracte de inchiriere a unor utilaje necesare desfasurarii activitatii, virand conform conventiei, sumele
cuvenite fara a se retine impozitul datorat de persoana juridica nerezidenta.

Potrivit Conventiei pentru evitarea dublei impuneri dintre Romania si Italia, societatea trebuia sa retina
si sa vireze impozit pe veniturile din redevente, reprezentand 10% din veniturile obtinute din Romania
de firma straina.

Calculul efectuat de organul de control este insa incorect, referindu-se la sumele brute care nu
reprezinta venit, ci pretul pe care locatarul il plateste in schimbul folosirii lucrului inchiriat.

Reclamanta a mai aratat ca din suma de 945.551.000 lei stabilita de organul de control, numai 45%
reprezinta venit, la care se aplica procentul de 10% impozit ce trebuia retinut si virat la bugetul de stat,
restul de 55% reprezentand amortizare, cheltuieli directe si indirecte.

Curtea de Apel Brasov – Sectia comerciala si de contencios administrativ, prin sentinta nr.258 din 11
decembrie 2000, a respins actiunea .

Pentru a pronunta aceasta hotarare, instanta a retinut ca organele financiare au aplicat corect
dispozitiile Decretului nr.82/1977 prin care s-a ratificat conventia romano-italiana pentru evitarea dublei
impuneri.

Intrucat in contractele incheiate de reclamanta nu s-a prevazut distinct componenta venitului incasat de
firma italiana si nici cuantumul dobanzii, veniturile primite lunar de persoana nerezidenta au fost
incadrate in categoria redeventelor conform art.12 pct.3 din conventie .
De asemenea, au fost corect calculate si majorarile de intarziere in baza art.13 din OG nr.11/1996,
precum si penalitatea de 100% aferenta impozitului pe venitul persoanelor juridice nerezidente, in
conformitate cu art.4 din OG nr.47/1997.

Impotriva sentintei a declarat recurs reclamanta invederand ca solutia instantei de fond este gresita atat
cu privire la calculul venitului la care s-a aplicat impozitul, cat si referitor la aplicarea penalizarii de 100%
si a majorarilor de intarziere, ambele sume aferente impozitului pe venitul persoanelor nerezidente.

Recursul este nefondat.

In baza unor contracte de inchiriere incheiate de reclamanta cu firma italiana SC „Ecocave” SRL, in anii
1995 si 1996, societatea a platit in perioada ianuarie 1996 – octombrie 1998 catre firma straina suma de
945.511.100 lei, fara a retine si varsa la bugetul de stat impozit pe aceste venituri.

Organele de control au aplicat in mod corect prevederile art.12 pct.3 din Decretul nr.82/1997 privind
ratificarea Conventiei dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Italiene privind evitarea dublei
impuneri, stabilind ca datorata suma de 94.555.100 lei pentru nevirarea in termen a impozitului pe
vaniturile din redevente.

Sustinerile reclamantei in sensul ca venitul incasat de partenerul strain a fost de numai 45% din suma
platita efectiv, nu au suport probator, contractele incheiate intre cele doua societati prevazand obligatia
reclmantei la plata catre firma italiana a unor sume lunare, fara a face distinctie intre ratele ce
reprezinta valoarea, respectiv uzura echipamentelor de productie si ratele ce reprezinta pretul
inchirierii.

In aceste imprejurari, organele financiare au calculat in mod corect impozitul asupra sumelor brute
obtinute de firma straina in Romania, in baza contractelor de inchiriere, in procent de 10%.

De asemenea, nu subzista nici criticile formulate de reclamanta privind aplicarea concomitenta atat a
majorarilor de intarziere cat si a penalitatii de 100% pentru impozitul neretinut la sursa si nevirat la
bugetul de stat .

Temeiul legal al aplicarii majorarilor de intarziere il constituie art.13 din OG nr.11/1996 care prevede ca
orice obligatie bugetara neachitata la scadenta genereaza majorari, precum si art.4 din OG nr.47/1997,
potrivit caruia in cazul in care impozitul datorat nu s-a platit la termen, se calculeaza majorari de
intarziere.

Acest ultim text normativ prevede de asemenea, alaturi de perceperea de majorari de intarziere si
sanctiunea penalizarii cu 100% din impozitul ce trebuia retinut si varsat, in cazul neretinerii la sursa.

In concluzie, retinandu-se ca sentinta este legala si temeinica, rcursul a fost respins ca nefondat.

Pronuntata de: Decizia nr.417 din 6 februarie 2002, Inalta Curte de Casatie si Justitie
http://www.euroavocatura.ro/jurisprudenta/4121/Impozit_pe_venitul_persoanelor_nerezidente__Calc
ulul__Majorari_si_penalitati_pentru_neretinerea_si_nedepunerea_in_termen_a_impozitului