Sistemul nervos gi

organele de sim!
Ddilia a qasea

Yllerner Kahle, MD
ttt:ofessor Emeritus
lnstitute of Neurology
University of Frankfu rt/Main
hankfurt/Main, Germany

Michael Frotscher, MD
hofessor and Chairman
hitute of Anatomy and Cell Biolory
Ihiversity of Freiburg
kreiburg, Germany

t8r planqe color

hstralii de Gerhard Spitzer

Editori:

Dr. Gh. P. Cuculici

Dr. Anca W. Gheorghiu

<allisto.ro
 Ctntu I
Cryrins

Jistemul neilv*S ",........1

boducere ..,.,.......... 1

Srnrrl 16ry6s - prezentare general5 . . z Denoltarea gi structura creierului. . . . . . .6

Dezvoltareqisubdiviziuni ........2 Denoltareacreierului... ........6
Circrritefunclionale..... ........2 Anatomia creierului . . . . . . . . . . . . .8
Pci[ia sistemului nervos in organism. . . . . .4 Evolulia creierului (noliuni de filo- 9i
ontogenezi). ..........L4

hrcnul ......r8 Fibranervoasi ....... 36

lletode utilizate in neuroanatomie . , . . . . .2o UltrastructurateciidemielinX ........36
lllrastructura unei celule nervoase., . . . . .22 Dezvoltarea tecii de mielind in sistemul
f sa. ......24 nervosperiferic. .......38
Dezvoltarea fibrelor newoase
Iocalizarea. ........,,,24 nemielinizate. .........2o
&nctura ........,..,.24 Structuratecii de mielindin SNC.........38
hncfia. ......24 Nenul periferic. . .. . .. 40
f'puridesinapse ......26
.... /t2
lihuotransmi(dtori ..... .......26 Nevroglia.
Transportul axonal . . . . . . . . . . . . .28
rnceptorii pentru neurotransmilXtori . . . . .3o
Vasele de sAnge ....... 4
Transmitereasinaptic5 .. .......3o
E-neneuronale... ........32
&cuiteneuronale...... .......34

Erra spinirii gi nervii spinali ............. ..........47

b.rrtrregsnerali... ....... 4a Nerviiperiferici ...... Zo
Evaspinnrii ...... 5rr Plexurilenervoase...... .......7o
Plexulcervical(C1-C4).. .......72
Suctula .............5o Ramurileposterioare (Cr-C8) ...........72
Arcurilereflexe ........5o Plexulbrahial(CS-TI). .........74
Sbstan{a cenuqie qi sistemul intrinsec. . . .52 Parteasupraclaviculard.. .......74
llSduva spindrii in sectiune transversalX . .54 Parteainfraclavicularl... .......74
Clilreascendente .......56 Nerviitrunchiului....... .......84
Clile descendente. ..... . . . . . . . .58 Ramurileposterioare.... .......84
"lspectulcXilor. ........58 Ramurileanterioare...#,: ......84
tr-escularizalia mXduvei spinlrii . . ... . . . . .6o Plerrllombo-sacra]..,... .......86
Crnglionul spinal qi rldlcinile posterioare .62 Plexullombar .........86
lleningelespinal .......64 Plexulsacral ..........9o
hervaSasegmentarl..... ......66
Sindroamelemedulare.... ......68
x Cuprins

Trunchiul cerebral gi nervii cranieni....... ...........99

Prezentaregenerali... ...... 1oo Mezencefalul. ........192
Organizarelongitudinall. .....-ro2 Structura ....- --- -...732
Nerwiicranieni .......1o2 Sectiune transversal5 la nivelul coliculilor
Bazacraniului. .......1o4 inferioriaimezencefalului. .....132
Secliune transversali la nivelul coliculilor
Nucleiinervilorcranieni. .... 106 superiori ai mezencefalului . . . . . . . . . . . . .734
Bulbulrahidian...... ....... 1o8 Sec{iune transversala prin regiunea
pretectalSamezencefalului .....134
Sectiune transversald Ia nivelul Nucleul roqu Eisubstanlaneagri ........136
nenuluihipoglos....... ......1o8
Secliune transversali la nivelul Nervii muqchilor globului ocular (neroii
nerr,rluivag. .........ro8 cranieniIII,IVgi\Q ........ 138
Puntea . ......11o Nenulabducens ......138
Nen'ultrohlear. ......138
Secliune transversalS la nivelul Nenuloculomotor...... ......138
genunchiului nemlui facial......... .. . 11o
Secliune transversald la nivelul Ciilelungi ... a4o
nenuluitrigemen....... ......11o Fasciculul corticospinal qi fibrele
Nervii cranieni (V, \,'II
- XII) . . .......1a2 corticonucleare .......t4o
Lcmnisctrl mediirl .. .. .........14o
Nemlhipoglos. ......11:2 liasciculrrl longitudinalmedial ..... .....r42
Nemlaccesor. .......ll2 Concxiunile internucleare ale nucleilor
Nemlvag ........... u4 trigeminali. ..........742
Nemlglosofaringi:rn.... ......11{J Tractul central al tegmentului. . . . . . . . . . .144
Nemlvestibulo-trrhlcirr. ......12o Fasciculul longitudinal dorsal. . . . . . . . . . .744
Nemlfacial .........722
Neruultrigcmen ......t24 Formaliuneareticulate ...... 1.46

Ganglioniiparasinrpatici. .... 128 Histochimiatrunchiului cerebral .... r48

Gangliourrlcilirrr... ...........128
Gangliorrrrl ptt'rigopalatin .... . .128
Gangliotttrlotir'..... ..........13o
Ganglionrrlsrrbmandibular .....13o

Cerebelul

Stnrctura .....182 Conedunile cerebelului .. . .. 164

SrrhrliviziLrnianatomice ........152 Pedunculul cerebelos inferior
Nrrclt:ii;i yrctlunculiicerebelogi .... .....L54 (corpulrestiform)....... ......764
('('rl('\rlr'r'rcllt.los ............156 Pedunculul cerebelos mijlociu
Circuitcrrt.rrronale...... ......160 (brachium pontis). . . . . . . . . . . . .166
Pedunculul cerebelos superior
Organizirre:rfirnc[ionali ......a62 (brachiumconjuncti\.unl). .....766
Proicc(iilclibrt:krr.. ...........162
Rczultatclc stinr rr l:irii experimentale . . . . . 162
 Cuprins xt

Dlencefalul.. ,...r69
lk.zvoltarea prozencefalului. . . . . .,,,,a7o Pulvinar .....186
Secliune frontalS prin talamusul rostral . .r88
l,inia de demarcalie telo-diencefalic[. . . . .17o
Sec{iune frontall prin talamusul caudal . .r9o
Hlructura .....172
Subtalamusul ..,..,.,a92
Srrbdiviziunianatomice... .....172
Srt{iune fronta.l5 la nivelul chiasmei oplice . t7z
Subdiviziuni .........192
Rispunsurile la stimularea
s,r{ime frontala [a niveltLl tuber cinereum. . . . . t74
Si,cfiune frontal[ la nivelul corpilor
subtalamusului .......L92
rrurmilari ............774 Hipotalamusul ...... ......' a94
l,l)itillamusul. .. ,.....a76 Hipotalamusul slab mielinizat ..........r94
...........176 Hipotalamusulbogat mielinizat .........r94
Ilrrbenula.
tilandapineali ...... .176 Vasculariza{ia ........196
Conexiunile hipotalamusului
Irrlirrnusul ....178 slab mielinizat. ....196
Nrrcleiitalamicispecifici. ......r78 Conexiunile hipotalamusului
N ucleii talamici nespecifici . . . . .1Bo bogatmielinizat ......196
tirupul nuclear anterior. . . . . . . .182 Topografie functionall ]a nivelul
tirupulnuclearmedial.... .....182 hipotalamusului .
,...r99
Nucleulcentromedian.... .....182 Hipotalamusulqihipofiza. ...2oo
tirupulnuclearlateral.... .....184
......184 Dezvoltarea Ei segmentarea hipofizei. . . . zoo
tlrupulnuclearventral... .......2oo
t'orpulgeniculatlateral... ....'186 Infundibulum
(lrrpul geniculat medial. . . . . . . . . . . . . . . .186
Vascularizaliahipofizei.. ..... 2oo
Sistemulneuroendocrin... .... 2o2

Trlencefalul """"""'2o7
l'r(.zcntaregeneralX... ......2o8 Neostriatul .........238
srrl;diviziunileemisferei... .... 2o8 Insula. ......24o
I{otaliaemisferei .....2o8
l,ivolu{ia. . . ..........21o Neocortexul. ........ 242
I)('ffoltarea straturilor corterului cerebral . zrz
l,obiicerebrali. .......2L4 Straturilecorticale....... .....242
Coloaneleverticale....... .....242
Hrrl irrni prin telencefal . . . . . . .216 Tipuri de celule ale neocortexului. . . . . . . .244
Srtfiunifrontale ......216 Conceptulmodular...... ......244
Stt:1iuniorizontale...... ......222 Ariilecorlicale. .......246
Lobulfrontal ........248
I'lleocortexul gi corpul amigdaloid. . . zz6 Lobulparietal ........252
l'rrleocortexul. ........226 Lobultemporal .......254
tirrpulamigdaloid...... ..... 228 Lobuloccipital. .......256
t'onexiunile .........23o Tracturiledefibre....... .....260
........232 Asimetriaemisfericl..... ......264
Arlrirrrrtexul
Srrhdiviziuni qi importanli func{ionali, . . zgz
Studiiimagistice..... ...,,', 266
tirrrrulluiAmmon...... -.....234 Radiografiacucontrast.. ......266
('rrrtcxiunile ....... -..234 Tomografiacomputerizati .....266
i l'rrrtcxulhipocampului ... .....236 Imagistica prin rezonantX magnetic[. . . . 268
Ii
PET9iSPECT .......268

r
i
xlt Cuprins

Sistemulvascular cerebral, sistemul ventricular gi lichidul cefalorahidian .........,...271

Sistemulvascularcerebral,,, 272 Spaliile Iichidului cefalorahidian, . . . 282
Arterele ...,, 2Zz Prezentaregeneral[..... ..... 282 ]

Plexulcoroidian ..,..284
ArteracarotidlinternX .. ......274 Ependimul. .....,... 286
Ariiledevasculariza\ie... ......276 Organecircumventriculare .... 288
Venele . ..... 2ZB Meningele ...2go
Venele cerebrale superficiale. . . . . . . . . . . .278 Duramater .........29o
Venelecerebraleprofunde. .... 28o Arahnoida .,........ 29o
Piamater. ...,......2go

Sistemul nervos autonom....... ........293

Prezentaregenerali...,..... 2g4 Sistemul nervos autonom periferic. . . 3oz
Sistemul nervos autonom central. . . .,,, .zg4 Fibreleeferente. .....3o2
Sistemul nervos autonom periferic. .,,, ..296 Fibreleaferente. .....3o2
Sistemele adrenergic qi colinergic.,,,,,,.296 Plexul intramural .... 3o2
Circuiteneuronale..,... ..... 298 Neuroniiautonomi...... ...,. Bo4
Trunchiul (lanlul) simpatlc .,....... 298
Segmentele cervical gi toracic superior . . 298
Segmentele toracic inferior gi abdominal 3oo
Inervatiategumentului .. ..... 3oo

Sisteme functlonale .. ..... ... .. , .. 3O7

Funcliilecreierului .. ....... gog Sistemelesenzitive... ...,,,, 522

Sistemelemotorii..,, ..,.... B1o Organele senzitive cutanate. ......... ...322
Caleasensibilit[1ii epicritice . . ...,..... .326
Fascicululcorticospinal... .....S1o Caleasensibilit[1iiprotopatice......... 328
Sistemul motor extrapiramidal. . . . . . . . . .272 Analizatorulgustativ.... ..... 3So
Conexiunile functionale in sistemul motor Analizatorulolfactiv..... ......534
extrapiramidal. .......314
Placamotorie ........316 Sistemullimbic....,. .......386
OrganultendinosGolgi... .....316 Prezentaregenerali..... ......336
Fusulneuromuscular.... ......318 Girusulcingulat .....338
Caleamotorie finali comuni. ...........522 Ariaseplald .........338
 Cuprins m
Organ*le de sErt':E I
" ..,. . 341
Analizatorul vizual ........ ............. 34t
Structura. ....... ... 3.42 Caleavizualiqireflexeleoculare..... 3Sg
cavitatea
Pleoapele, aparatul lacrimal qi Calea vizualil . . . . . . . .3S8
orbitali. . . . . .342 Organizarea topografic[ a clii vizuale . . . 36o
Mugchiiglobuluiocular.. ......544 Reflexeleoculare ......g62
Globulocular. ....... A46
Segmentul anterior al globului ocular . . . 348
Vascularizalia ....... 35o
Funduldeochi ......35o
Retina.. .....352
Nenrrloptic. .........254
Fotoreceptorii. .......356

Analizatorul auditiv ......... ............... ......365

&uctura .... 966 Caleaauditiviqiciilevestibulare.... gS2
PrezentaregeneralX..... ..... 966 Caleaauditivl...... 382
Urecheaexternl ..... A66 CXilevestibulare ..... g86
Urecheamedie ...... 368
Urecheainterni ......372
Cohleea . ............374
I Organulluiborti ..... A76
Aparatulvestibular...... ..... A78
C,elulele senzitivevestibulare . . . . . . .... 38o

Recomand&rihibli*grafies . ", ......., 388

lrdex . ... t94
SEst*m:uE lntroducere
ft€rvos

Sistemul nervos - prezentare

generala 2
Dezvoltalea gi structura
creierului 6
 lntroducere
Sistemul nervos - prezentare
generalS
Dezvoltare ti subdiviziuni (A-D)
o Circuite funclionale (E, F)
o Rolul sistemului nerwos constd in procesarea
t informa{iei. in formele cele mai primitive
! conectate func{ional intre ele. Stimuiii din
o de organizare (A), aceasti funclie este
indeplinitd chiar de celulele senzitive (A-
Cr). Aceste celule sunt excitate de stimuli
din mediu; stimulul este condus la o celull
muscularl (A-Cz) prin intermediul unei
prelungiri ceiulare, sau proces celular'
Aceasta este modalitatea prin care se obline
ce1 mai simplu rdspuns la stimulii din mediu.
(La om, singurii neuroni senzitjvi care au
proprii se gdsesc in epiteliul
procese celulare
ofactiv.) La organismele mai diferenliate (B),
intre neuronul senzitiv qi celula muscularX
se interpune o celuld suplimenttrrl celulit
nerwoas[ sau neuron (BCJ3), carc prcia
transmiterea mesajclor. Accitst:i ce lrrlir
poate transmite cxcitaliir la ttrti rrrtrltc ct'ltrlt'
musculare sau la alli rtt'trrotti, Iillrrrlirttl astlcl o
retea neuronalil ((l). O re (el tlilrrzit tlc itcest
tip cstc dc ast'ntcttcit lirspinditir in intregul
organisnr rrrrrirrt ;i irtct'vcazit segmentele
apirratului digostiv, vasokr tlc singe gi glandele.
Este tlt:rrrrruiti'r sistemul nervos autonom
(uis^cc,'o/ sau ucAetatiu) (SNA) qi consti
din douir componente care delin deseori
funt:(ii opr.rse: sistemul nervos simpatic
qi sistcmul nervos parasirnpatic. Prin
intcracIiunea acestor doui sisteme se menline
constarrtir or'golizarea internd a organismului.
l,a vcrtt'brate s-a dezvoltat suplimentar fali de
sistcrnrrl nLrrvos autonom qi sistemul nervos
sornatic; accsta constd din sistemul nervos
contral (SNC; creierul qi m[duva spin5rii)
9i sistcmul ncrvos periferic (SNP; nervii
capultri, tnrnchiului qi membrelor). Acesta
este rcslronsabil pentru percep{ia conEtientd,
pentru nri.strrrao uoluntard qi procesarea
inlrrrma(iilor (integyare). De remarcat ca
majoritatca r:irr{ilor includ in SNP nervii
periferici iri sistr:rntrlui nervos autonom.
SNC se clezvoltir din placa neurald. (D4) a
ectodermului czrre se ttansformi ulterior in
Ean[ul netLral (Ds) si mai departe in rubul
neural (D6). in cele din urmX, tubul neural
se diferenliazi in m[duva spindrii (Dz) qi
creier (DB).
Sistemul nervos, organismul qi mediul sunt
mediu (stimuli exteroceptiui) (E9) sunt
conduqi de neuronii senzitivi prin intermediul
nervilor senzitivi (aferenli) (Ero) cltre
SNC (Erz). in replic5, SNC trimite o comandi
prin intermediul nervilor motori (eferenli)
(Er3), la muqchi (Er4). Pentru controlul Ei
reglarea rispunsului muscular (Er5), existd
feedback intern de la neuronii senzitivi 1a
muqchi prin intermediul nervilor senzitivi (Er6)
c[tre SNC. Acest tract aferent nu transmite
stimuli din mediu. ci stimuli din interiorul
organ isnr rr'lui (.slirnuli propriocepriul). Astfel
scnsibilitatea exteroceptivi
rlistingenr gi
proprioceptivi.
't\rtugi, orgar.rismul nu rdspunde numai la
rnediu, ci il Ei influenleazi spontan. in acest
caz, de asemenea existl un circuit funclional
corespunzi.tor: acliunea (F17) initiate de
creier prin intermediul nervilor eferenli (Fl3)
este inregistrati de organele senzitive (Fro),
care trimit inapoi informa{ia corespunzltoare
pe calea nerwilor aferenli (Frr) cltre SNC
{Frz) (reaferengd sa:u feedback extern). Dacd
rezultatul indeplineqte efectul dorit, SNC
transmite mai departe semnale inhibitorii
sau stimulatoare (Ftg). Activitatea nervoasl
se bazeaz6, pe un numir amplu de astfel de
circuite funclionale.
in aceiaqi mod in care distingem intre
sensibilitatea exteroceptivi (tegumente sau
mucoase) gi sensibilitatea proprioceptivd
(receptorii din muqchi, tendoane, inerwalia
senzitiva autonom5 a intestinelor), sistemul
motor poate fi subimplrqit in sistemul motor
odentat la mediu, sistemul somatomotor
ecotrop (musculaturd uoluntard, striatd)
qi sistemul visceromotor idiotrop
(musculatur a netedd inte stinald).
 Sistemul nervos - Dezvoltare 5i subdiviziuni. Circuite functionale

A-C Modele de sisteme nervoase primitive (dupi Palker ti Bethe)

o
o
... :.
lEr
.,.o,.
llii,iltll:
::iuiitil

A Neuron senzitiv cu o B Neuron ce

prelungire la o celuld conecteaz; un
rruscu lari neuron senzitiv ti o
celuli musculari C Relea neuronald difuz;

a#.&#
ffi,4N
ffi.@
m@ E Circuit funclional: rdspuns al unui
organism la stimuliidin mediu

V
b
I

/arn\
l)
..r.,r r,rnului

,
w,
l),'/voltarea embrionar5 a
nervos central:
rr,rrluva spinali la stenga,
r,,r('rul la dreapta
B
F Circuit funclional: influenla
organismului asupra mediului
 lntroducere: Sistemul nervos - prezentare generalS

Pozilia sistemului nervos in organism inferioarX se numegte bazal sau uentrol

(A, B)
Sistemul nervos central (SNC) este
impirlit in creier, encefal (Al) qi miduva
o unesc cltre mlduva spinirii sunt denumite
o spinirii (MS) (Az). Creierul este cuprins in
cavitatea cranian[ ca intr-o carcasX osoasl;
! Diviziunea anterioarh se numeste prozencefal
o. miduva spinlrii se afl5 in canalul veftebral,
'C,: mXrginit de coloana vetebral5. Ambele
segmente ale sistemului nerwos sunt invelite
de meninge care delimiteazl prin foilele sale
spaliul subarahnoidian, o cavitate plinI cu
lichid cefalorahidian. Astfel SNC este
protejat de jur imprejur de pereli osogi qi de
efectul de amortizare al fluidului (amortizare
lichidiand).
Sistemul nervos periferic (SNP) include
neruii cranieni, care ies prin gluri (forarnine)
(uenter, abdomen) iar cea de deasupra dorscl
(dorsum, spate).
Diviziunile cerebrale inferioare, care se
colectiv trunchiul cerebral (gri deschis) (BZ).
(gri) (B8).
truncus
Segrnentele trunchiului cerebral (lat.
encephali) au un plan structural comun
(constAnd din p lacabazald gi placa alard, ca qi
mlduva spindrii,vezip :.2, C). Neruii periferici
adeviirali iqi au originea in aceste segmente,
aqa cum se intimplh qi la nivel medular. Ca
qi miduva spinXrii, segmentele tmnchiului
cerebral sunt suslinute de chorda dorsalis in
cursul dezvoltlrii embrionare. Toate aceste

Ia baza craniului, qi nerui spinali, care ies caracteristici diferenliaz[ trunchiu] cerebral de
prin spaliile dintre vertebre (foramen prozencefal.
intervertebrale) (AS). Nervii periferici se Prozencefalul, sau creierul antedor, consta
termin[ Ia nive]ul muqchilor qi tegumentelor. din dou[ po4iuni diencefolul qi telencefolul
Aceqtia formeazh plexuri nervoase inainte de sa:u emisferele cerebrale. La creierul adult
a pltrunde in membre: plexul brahial (A4) telencefalul formeazl cele doul emisfere
Ei plexul lombosacrat (AS), in care fibrele cerebrale. Diencefalul este situat intre cele
newilor spinaii se amestec5; in consecint[, doui emisfere.
nervii membrelor conlin fibre apar'linind
mai multor nerui spinali (vezi p. 7o gi 86). La A9 Cerebe)ul.
locurile de intrare ale fibrelor neruilor af'eren{i
pe r5d[cina dorsalir a nervilor aferenti sunt
situali ganglionii spinali (A6); aceqtia sunt
formaliuni mici ovalare con{inAnd neuroni
senzitivi.
in descrierea structurilor cerebrale, termenii
precum porliunea superioarl, inferioar5,
anterioarl Ei posterioar[ sunt inadecvati
deoarece trebuie realizatX distinclia dintre
diferitele axe ale creierului (B). La om,
datoriti posturii bipede, tubul neural este
curbzrt; axa mlduvei spinhrii este aproape
verticalh, in timp ce a-ra prozencefalului (axa
lui Forel, portocaliu) este orizontali; axa
diviziunilor inferioare (axa lui Meinert,
violet) este clispus[ obiic. Termenii privind
pozilia se rtrporteazd la aceste axe: capitul
anterior al axci este denumit orol sau rostrol
(os, gurd; ro.strurn, cioc), capitul posterior se
nume$te caurlal (cauda, coad[), po4iunea
 Pozilia sistemului nervos 5

A Pozilia sistemului nervos central in organism

Axele creierului:
secliune median; prin creier
 lntroducere

Dezvoltarea ti structura telo-diencefolic (Brr). Structura primordiald a

bulbului olfactiu (B Drz) s-a format la nivelul
creierului veziculei emisferice, iar primordiul pituitarei
Dezvoltarea creierului (A-E) (Brg) (p.zor, B) qi eminen{a mamilord s-au
o constituit la baza diencefalului. Consecutiv
o inchiderea qanlului neural cu formarea
flexurii pontine se formeazd un qan[ transvers
:
!
tubului neural este iniliat[ ]a nivelul superior
adAnc intre primordiul cerebelului qi trunchiul
o al mdduvei spin[rii. De aici, inchiderea cerebral; fala inferioari a cerebelului se
se continul in direclia orali cdtre capitul
dispune pe peretele dorsal, sublire ca o
rostral al creierului (neuroporul oral, ulterior
mernbranl, a] bulbului rahidian (p.zBS, E).
lamina terminalti) Si in direclie caudald pinl
la terminarea mlduvei spinlrii. Secven{ele in cursul lunii a patra, emisferele cerebrale
urmitoale de dezvoltare la nivelul SNC incep si depdqeasci in volum celelalte
continul in aceleaqi direclii. Astfel, segmentele elemente cerebrale (C). Telencefalul, a cirui
cerebrale nu se matureazi simultan, ci la dezvoltare inilial5 a fost devansat[ de toate
anumite intervale (matur are heterocroniL). celelalte diviziuni ale creierului, prezintl
acum cea mai mare ratl de creqtere (p.r7o,
Continuarea dezvoltdrii determind expansiu-
A). Creqterea centrului suprafelei laterale a
nea tubului neural in regiunea cefalicl qi
fiecdrei emisfere rImAne in urm[ qi ulterior
formarea mai multor vezicule (p. rZr, A).
devine acoperit de alte elemente. Aceasta este
Vezicula rostrall este viitorul creier anterior,
insula (CDr6). in cursul lunii a qasea, insula
prozencefalul (galben qi roqu); veziculele
se g[segte incl liberh (D). Pe suprafe{ele
caudale formeazSviitorul trunchi cerebral, netede ale emisferelor cerebrale apar primele
trunchiul encefalic (albastm). La acest qanluri qi circumvoluliuni. in evolulie, perelii
moment apar doui curburi ale tubului neural:
initial subliri ai tubuiui neural qi veziculele
flexura cefalicl (At) qi flexura cervical5
cerebrale se ingroaqS. Aceqtia conlin neuronii
(Az). Deqi trunchiul cerebral inc[ preziuti o
qi iracturile newoase care compun substanta
structurl uniforml in acest stadiu tirnpurir.r, se
cerebralh propriu-zisd. (Pentru informalii
pot identifica deja viitoarrele sognrontc: bulbul
dosprc dczvoltarea emisferelor cerebrale, vezi
rahidian (prclungirca miuluvci spinirrii) (A p.zoit).
- D3), puntea (protubcranta lui Varolius)
(A - D+), cerebelul (A - DS, albastru inchis) Fibrele nervoase trec dintr-o emisfer5 in
qimezencefalul (creierul mijlociu) (A - C6, cealalt[ prin peretele anterior a] telencefalului
verde). Din punct de vedere al dezvoltirii, unic. Sisfemele comisurale, care conecteaz[
trunchiul cerebral precede prozencefalul; cele doul emisfere, se dezvolt[ in acest segment
in cursul celei de-a doua luni de dezvoltare de perete ingroqat numit lomd comisurald. Cel
ur.nanh, telencefalul inci este o veziculi cu mai mare sistem comisural este corpul calos
pere[i subIiri (A). in timp ce neuronii s-au (E). Emisferele cresc in principal in direclie
diferen{iat deja la nivelul trunchiului cerebral caudal5; in paralel cu creqterea 1or in volum,
(emergenla neruilor cranieni) (A7). Vezicula se dezvolt[ gi corpul ca]os care se extinde in
opticd se clezvoltii din diencefal (ABB, direclie caudalS gi in final acoperi diencefalul.
roqu) (p.346, A) qi formeaz[ cupa optich
(A9). Anterior de aceasta se giseEte uezicula
telencefolicd (telencefal) (A - Dro, galben);
inilial, in forma sa primordial5, este unicd, dar
1a scurt timp se m[reqte bilateral formAnd cele
dou[ emisfere cerebrale.
in cursul celei de-a treia luni, prozencefalul
cre$te in dimensiuni (B). Telencefalul
gi diencefalul sunt separate de San[ul
r Dezvoltareacreierului 7

A -D Creierul la embrioni umani cu

diferite lungimi vertex-coccis

a:.:.lr'.:
rlrll.:l!llj:
iit:ialliltul

::r!!ti

ffi
r,i"Ef;zu

ffi
A La un embrion cu La un embrion cu
lungimea de 10 mm lungimea de 27 mm

c La un embrion cu
lungimea de 53 mm

/d
ry^"-
\ \
h
,r,/

I Dezvoltarea corpului calos D La un fetus de 33 cm

 lntroducere: Dezvoltarea ti structura creierului

Anatomia creierului (A - E) emisferele cerebrale, rimAnlnd astfel vizibile

numai la baza creierului sau pe secliune
Prezentare generali longitudinal5 prin creier. Pe secliune mediand
Diviziunile cerebrale individuale conlin (D) pot fi recunoscute segmentele trunchiului
o cavitSfi sau ventriculi de diferite forme qi cerebral: bulbul rahidian (Dr3), puntea
o (Dr4), mezencefalul (DtS) qi cerebelul
dimensiuni. Cauitatea principald a tubului
!. neural gi a ueziculelor cerebrale devine tot (Dr6). Ventriculul IV (Dz) se observd in a-x
.o..
mai ingust[ pe misur5 ce se ingroaqi pere{ii. longitudinal. Pe plafonul sIu care are aspectul
in mdduva spin5rii la vertebratele inferioare, unui cort este situat cerebelul. Ventriculul
aceasta persist[ sub forma canalului central. III (D3) este deschis pe intreaga grosime' in
in mdduva spinlrii la om, este complet inchisl secliune rostral5, gaura interuentriculari (D4)
(obliteratd). Pe secliune transversall, locul se deschide in ventriculul 1ateral. Deasupra
canalului central (Ar) este marcat numai de ventriculului III se g5seEte corpul calos (Dr7);
cAteva celule ale inveliqului ini{ial al m[duvei acest sistem de fibre comisurale, observat aici
spinlrii. in creier, cavitatea se menline qi in sec{iune transversali, conecteaz5 cele doul
formeazl sistemul ventricular (p. z8z) emisfere.
care este umpiut cu un lichid clar, lichidul
Greutatea creierului
cefolorahidian. Ventriculul patru (IV)
(ADz) este localizat in regiunea bulbului Greutatea medie a creierului uman variazS.
rahidian qi a punlii. Dupi o ingustare a intre 12So g gi 16oo g. Aceasta se afli in
cavit5[ii la nive]ul mezencefalului, urmeazi leg[turd c\ greutatea corporaldi o persoand
ventriculul trei (III) (CD3) situat in mai solida are de obicei un creier mai greu.
diencefal. La nivelul perelilor laterali ai Greutatea medie a creierului la blrbat este
ventriculului III, bilateral, se afl[ cAte o de r35o g, iar Ia femeie rz5o g. Se presupune
deschidere numiti .foromen interuentricular ci la vArsta de zo de ani creierui a atins
(gaura lui Monro) (C-E4) care comunicir cu greutatea maximir. La virste inaintate, creieml
uentriculii lato'rr1i (CI,ls) (primul Ei al doilea pierde de obicei din greutate ca urmare a
ventricul) :ri anrbelor eurisferc cctebrale. utntfici de ulirstd. Greutatea creierului nu
indicd inteligenfa persoanei. Examinarea
Iirntalt: la Irivcltrl trnrisfcrclor (C),
Pe sec{itrni
creierelor personalitdlilor (,,creiere de elitE") a
ventriculii laterali se obseruI de doul ori, demonstrat varialiile obiEnuite.
avincl un aspect curbat (E). Aceast[ formd este
deternrinatl"r crelsterea in forml de semilund
a emisfcrclor (rotalia emisferelor, p. zo8,
C) carc in cursul dezvoltdrii 1or nu se extind
in motl egal in toate direcliile. in rnijlocul
scmiccrcului se glseqte insula. Aceasta este
situatir profund in peretele lateral a1 emisferei,
pe planrseul/osei laterale (C6) Ei este acoperitl
de por{iunile adiacente, operculum (C7), astfel
c[ la suprafala emisferei se obser-vd numai un
Ean{ adinc, Eanlul lateral (fbura laterald,
a lui Syluius) (BCB). Fiecare emisferd este
impirr{iti in mai mulli lobi cerebrali (B)
(p. zt4): lobul frontal (Bg), lobul parietal
(Bro), lobul occipital (811) qi lobul
temporal (Brz).
De fapt, diencefalul (gri inchis in figurile C qi
D) qi trunchiul cerebral vor fi acoperite de
 Anatomia creierului - Prezentare generali

o
MAduva
spinali
ffi
Bulbul rahidian
Puntea Mezencefalul

A Sec.tiuni prin mSduva spindrii gi trunchiul cerebral,

toate la aceeaqi scald

B Vedere laterald a creierului, schematic

C Secliune frontald prin creier, schematic

213
D sectiune medianA longitudinalS
prin creier, schematic

E Secliune longitudinali paramedian, schemati(