Universitatea „Dun rea de Jos” Gala i

Facultatea de Economie i Administrarea Afacerilor

MONED I CREDIT

DUMITRIU Ramona

Departamentul pentru Înv mânt la Distan i cu Frecven Redus

Specializ rile: Management, Marketing – ID

2011
 CUPRINS

Capitolul 1. Moneda – no iuni generale

Capitolul 2. Organizarea Monetar

- Sistemul Monetar Na ional

Capitolul 3. Sistemul Monetar Interna ional

Institu ii financiar – bancare interna ionale

Capitolul 4. Sistemul Monetar European

UEM i Banca Central European

Banca European de Investi ii i Banca

European pentru Reconstruc ie i Dezvoltare

Capitolul 5. Creditul i Dobânda

- Obiectul de activitate al unei institu ii de credit

- Tipologia opera iunilor institu iilor de credit

- Abordarea sistemic a institu iilor de credit

- Coordonate ale reglement rii activit ii institu iilor de

credit

- Elementele tehnice ale unui credit

- Împrumuturi acordate persoanelor juridice

- Împrumuturi acordate persoanelor fizice

TESTE GRIL

BIBLIOGRAFIE SELECTIV

Moned i credit 2
 Capitolul 1. Moneda – no iuni generale

Trecerea economiilor de la fundamentul preponderent natural la aspecte

concuren iale implicate de schimburi antreneaz importante modific ri în rolul
îndeplinit de bani în cadrul tuturor laturilor activit ii umane i economice.
Banii au un rol major în politicile macro i mondo-economice.
Evolu ia banilor demonstreaz valabilitatea celor dou calit i de marf i,
respectiv, de crean . Analiza evolu iei reliefeaz i importan a deosebit a factorilor
subiectivi privind deciziile agen ilor economici în leg tur cu destina ia i oportunitatea
utiliz rii banilor.
La început a existat trocul, urmat de utilizarea unor m rfuri pentru înlesnirea
schimburilor (scoici, sare, diverse podoabe, buc i de metal), continuând cu folosirea
metalelor pre ioase, în special aur i argint.
În sec. al XVII-lea au ap rut bancnotele care au circulat în paralel cu monedele
metalice. M surarea valorii m rfurilor era posibil prin stabilirea etalonului monetar.
Repere în timp
1867: A fost instituit bimetalismul.
1913: A fost creat Sistemul Federal de Rezerve.
1930: Banca Reglementelor Interna ionale
1944: Fondul Monetar Interna ional
1969: Au fost create Drepturile Speciale de Tragere.
1971: Suspendarea convertibilit ii în aur a dolarului american
1972: Crearea arpelui Monetar European
1976 – 1978: Redefinirea Drepturilor Speciale de Tragere pe baza unui co
format din 16 monede
1979: Instituirea Sistemului Monetar European i introducerea ECU (European
Currency Unit)
1980: Definirea DST pe baza unui co de 5 monede
1992: Tratatul de la Maastricht

Func iile monedei:

a. instrument unic al tranzac iilor;
b. etalon al valorii;
c. rezerv a valorii sau mijloc de tezaurizare;
d. unitate de cont;
e. standard al pl ilor amânate.

a. instrument unic al tranzac iilor - Într-o economie de schimb, banii

reprezint o contrapartid pentru cererea i oferta de bunuri i servicii. Utilizarea
monedelor presupune înl turarea inconvenientelor aferente trocului, conducând la
dou opera iuni: una de vânzare, care permite ob inerea de moned ce poate fi
utilizat într-o a doua opera iune - de cump rare. În calitate de mijloc de schimb,
moneda faciliteaz în mod evident tranzac iile. În lipsa monedei, tranzac iile s-ar
desf ura exclusiv sub forma trocului, o modalitate rigid i dificil a schimburilor.

b. etalon al valorii - Cu ajutorul monedelor poate fi m surat valoarea unor

bunuri i servicii tranzac ionate. Valoarea monedei, spre deosebire de alte forme de

Moned i credit 3
etalon (kg, m) poate s varieze de-a lungul unei perioade. În evolu ia monedei,
func ia de etalon a fost îndeplinit ini ial de bunuri obi nuite, metale pre ioase, iar în
prezent func ioneaz etalonul bazat pe puterea de cump rare.

c. rezerv a valorii sau mijloc de tezaurizare - În economia monetar ,

schimburile pot fi disociate în opera iuni care intervin în momente de timp diferite. Între
dou tranzac ii, moneda serve te ca rezerv a puterii de cump rare, constituind un
instrument de tezaurizare. Totodat , moneda face parte din patrimoniul unui agent
economic, al turi de alte active financiare (ac iuni, obliga iuni) sau active reale (bunuri
imobiliare). Avantajele i dezavantajele de inerii de moned conduc agentul economic
la stabilirea preferin elor privind structura patrimoniului. Lichiditatea monedei o
calific drept cel mai bun instrument de rezerv pe termen scurt. Un bun poate
îndeplini func ia de instrument de tezaurizare în cazul în cazul în care î i men ine
valoarea neschimbat pentru o anumit perioad de timp. În ceea ce prive te banii, s-
ar putea face obiec ia c , din cauza infla iei, valoarea acestora se diminueaz în timp.
Totu i, trebuie luat în considerare faptul c , datorit fructific rii prin instrumente de
economisire, valoarea nominal a banilor poate cre te, acoperind sc derea puterii de
cump rare cauzat de infla ie.

d. unitate de cont - Din func ia monedei de etalon al valorii rezult c bunurile

i serviciile dintr-o economie sunt evaluate din punct de vedere monetar prin pre uri,
ceea ce face posibil efectuarea unor analize financiare. Îndeplinind func ia de unitate
de cont, moneda permite realizarea unor compara ii în timp i cuantificarea valorii
ad ugate în cadrul economiei. Pentru cele mai multe din opera iunile comerciale i
financiare este obligatorie exprimarea în bani a obliga iilor de plat . În plus, în cazul
firmelor este impus evaluarea patrimoniului.

e. standard al pl ilor amânate - Prin aceast func ie este eviden iat rolul
monedei în exprimarea valorii contractelor pe termen lung, respectiv în stabilirea în
momentul actual al sumei ce urmeaz a fi pl tit la o dat viitoare. Dezvoltarea
tranzac iilor la termen pe pie ele de capital na ionale i interna ionale reprezint , de
asemenea, un factor ce permite manifestarea banilor în aceast func ie.

Prezentarea Succint a Formelor Monedei

Formele monedei în evolu ie:

- Moneda material : moneda marf ; moneda divizionar / metalic ; moneda de
hârtie (fiduciar ) / bancnotele;
- Moneda semn: moneda de hârtie (fiduciar ) / bancnote; moneda scriptural (de
cont);
moneda electronic .

a. Moneda marf – ini ial pentru efectuarea pl ilor sau reglarea schimburilor
au fost utilizate bunuri materiale alese pe baza unor calit i adecvate (conservare,
divizibilitate, încredere i valoare de întrebuin are).

b. Moneda metalic – prin calit ile lor (aspect, raritate, divizibilitate,

inalterabilitate), metalele pre ioase au fost universal acceptate, fiind înlocuite ulterior
cu metale care au valori simbolice fixate de autorit ile publice.

Moned i credit 4
 c. Moneda fiduciar – realizat la început de particulari i de c tre b nci,
emisiunea biletelor de banc (bancnotelor) a devenit privilegiul statului, fiind
încredin at b ncii centrale datorit încrederii pe care o prezint .

d. Moneda scriptural – utilizarea biletelor la banc a condus la crearea unor

depozite, respectiv la efectuarea unor transferuri între conturi (viramente), moneda
scriptural fiind emis de b nci i caracterizat prin diferite înscrisuri.

e. Moneda electronic – inova ia tehnologic a condus la posibilitatea de

stocare a puterii de cump rare în cartele eliberate de b nci (cardurile) titularilor de
conturi, care sunt utilizate pentru efectuarea pl ilor i pentru alte servicii, iar de inerea
unui card este dovada unei crean e asupra unui emitent (banca).

Paritatea puterii de cump rare (realit i contemporane)

Valoarea monedei, respectiv puterea ei de cump rare, decurge din nivelul

pre urilor. Puterea de cump rare a unei cantit i de moned este variabil , deoarece
valoarea bunurilor i serviciilor ce pot fi achizi ionate cu aceast cantitate, variaz în
func ie de condi iile conjuncturale ale pie ei.
Puterea de cump rare este reciproca unui indice de pre . În general, sunt
utilizate trei tipuri de indici de pre :
indicii speciali – referitori la un anume sector economic în care ritmul modific rii
pre urilor poate afecta nivelul general al acestora;
indicele general – care reune te într-o expresie final produsele i serviciile cele
mai reprezentative ale economiei;
indicii de consum – în cadrul c rora, pentru exprimarea evolu iei puterii de
cump rare, cel mai reprezentativ este indicele costului vie ii, în aceast categorie
sunt inclu i indicii pre urilor de consum (cu am nuntul sau cu ridicata), foarte
importan i pentru determinarea puterii de cump rare.

Abordarea keynesian a cererii de moned

În lucrarea „Teoria general a folosirii mâinii de lucru, a dobânzii i a banilor”, J.

M. Keynes enun trei motive pentru care indivizii prefer s de in moned :
a. motivul tranzac ional, care se refer la utilizarea banilor în efectuarea unor pl i
curente;
b. motivul precau iei, care prive te de inerea de bani pentru a face fa situa iilor
neprev zute;
c. motivul speculativ, care provine din nesiguran a referitoare la valoarea viitoare
a banilor.
În raport cu aceste motive, pot fi definite trei componente ale cererii de bani:
a. cererea tranzac ional ;
b. cererea de precau ie;
c. cererea speculativ .

a. Cererea tranzac ional se afl în strâns leg tur cu pl ile curente pe care
un individ trebuie s le fac pentru a achizi iona bunuri i servicii. Un astfel de individ
va realiza un arbitraj între alternativa de a men ine o sum într-un cont de economii,
pentru care va primi o anumit dobând , i varianta de a de ine bani lichizi pentru a

Moned i credit 5
putea face fa pl ilor curente. Pornind de la aceast situa ie, economi tii William
Baumol i James Tobin au dezvoltat „teoria stocurilor”, conform c reia, suma de bani
pe care o de ine un individ variaz invers propor ional cu rata dobânzii i direct
propor ional cu venitul s u real i cu costul tranzac iilor (costul retragerii de numerar
din contul de economii).

b. Cererea de precau ie este generat de faptul c indivizii iau în considerare

posibilitatea înregistr rii unor pierderi, ca urmare a lipsei de lichidit i. Totu i,
asemenea cazului cererii tranzac ionale, indivizii vor lua în calcul i faptul c de inerea
din motive de precau ie a banilor în form lichid are un cost de oportunitate dat de
pierderea dobânzii ce ar fi fost ob inut în cazul de inerii banilor într-un cont de
economii. Pornind de la premisa unei aversiuni fa de risc a indivizilor, se apreciaz
c nivelul sumelor p strate de ace tia în numerar va cre te odat cu cre terea
nesiguran ei asupra viitorului.

c. Cererea speculativ se afl în strâns leg tur cu faptul c moneda este un

mijloc de tezaurizare, cu un grad de risc mult mai mic fa de alte active (de exemplu,
ac iunile). În consecin , aversiunea fa de risc îi poate face pe unii indivizi s prefere
de inerea de moned sub form lichid .

Factorii cererii de bani

În 1973, economistul Stephen M. Gold-Feld a enun at patru propriet i

esen iale ale cererii de bani:
a. cererea real de bani – este invers propor ional cu rata dobânzii; cre terea ratei
dobânzii determin sc derea cererii;
b. cererea de bani cre te odat cu nivelul venitului real; totu i, elasticitatea de venit
este subunitar , astfel încât cererea cre te propor ional mai pu in decât venitul;
c. sensibilitatea cererii la dobând i venit pe termen scurt este considerabil mai
redus decât sensibilitatea pe termen lung;
d. cererea nominal de bani este propor ional cu nivelul pre urilor.

În raport cu aceste propriet i, au fost stabilite rela ii matematic care reflectau

dependen a cererii de bani (în special a componentei M1), fa de rata dobânzii i
nivelul venitului real. Totu i, începând cu anii ’70, transform rile suferite de moned
(cauzate în special de inova iile financiare) au f cut ca astfel de modele matematice
s nu fie caracterizate printr-o acurate e deosebit .

Oferta de moned i determinantele sale

Oferta de moned are dou componente:

moneda scriptural , creat de b ncile comerciale i
moneda primar , creat de banca central .

Crea ia de moned scriptural de c tre b ncile comerciale îmbrac forma

acord rii de credite în limita rezervelor disponibile.

Moned i credit 6
 O banc central poate interveni în procesul de crea ie a monedei scripturale
prin intermediul rezervelor minime obligatorii, care restrâng posibilitatea b ncilor
comerciale de a acorda credite.

Subiecte pentru autoevaluare

- Prezenta i func iile monedei.

- Descrie i succint formele monedei.

Capitolul 2. ORGANIZAREA MONETAR

Fenomenul monetar constituie în prezent subiectul a numeroase dezbateri i

controverse. Explica ia c ut rilor permanente const în pozi ia cheie a monedei în
cadrul economiilor na ionale i a economiei mondiale.

Sisteme Monetare Na ionale

Pe m sura dezvolt rii societ ii, au fost elaborate norme i au fost create
institu ii care s reglementeze, s organizeze i s supravegheze rela iile monetare.
În literatura de specialitate, sistemul monetar este definit ca un anumit mod de
organizare i reglementare a circula iei monetare dintr-o ar , pe baza unor legi
speciale ale statului respectiv. Cu aceea i semnifica ie este utilizat defini ia dat de
Acad. Costin Kiri escu, conform c ruia un sistem monetar na ional reprezint
ansamblul normelor legale i institu iilor care organizeaz , reglementeaz i
supravegheaz rela iile b ne ti dintr-un stat.
Apari ia sistemelor monetare poate fi plasat , conform aprecierilor istoricilor
monetari, atât în perioada Antichit ii, cât i în perioada Evului Mediu, dar
caracteristicile tuturor sistemelor monetare au fost urm toarele:
deteriorarea monedei (uzura) i posibilit ile de falsificare;
simplitatea, care este dat de num rul insuficient de elemente ale unui sistem
monetar;
f râmi area care rezult din descentralizarea baterii de moned .
Odat cu formarea statelor, acestea i-au asumat roluri monetare, respectiv de
a emite moned i de a defini unitatea monetar .
Sistemele monetare prezint anumite tr s turi comune generale, dar se
particularizeaz în func ie de specificul na ional i al perioadei implicate. Privite în
evolu ie, sistemele monetare au avut în structura lor urm toarele componente
reprezentative:
1. Unitatea Monetar ;
2. Etalonul Monetar;
3. Modul de batere i circula ia monedelor cu i f r valoare integral
(intrinsec ), respectiv modul de emisiune i punere în circula ie a monedei fiduciare.

Moned i credit 7
 Aceste elemente au o existen istoric , unele dintre ele fiind prezente doar în
anumite etape, iar altele coexistând. În timp, au avut loc schimb ri radicale în
con inutul acestora ca rezultat al evolu iei fenomenului monetar.

1. Unitatea Monetar

Definirea prin lege a Unit ii Monetare este un atribut al institu iilor monetare
na ionale. Definirea a depins de etalonul adoptat ca baz a sistemului monetar,
implicând analiza a trei elemente:
a. valoarea paritar ;
b. paritatea monetar (valutar );
c. cursul de schimb.

a. Valoarea paritar . În cadrul sistemelor monetare bazate pe aurul-moned i

ulterior pe aur-devize, valoarea paritar era definit prin cantitatea de metal pre ios
atribuit prin lege unei unit i monetare. Odat cu trecerea la etalonul aur-devize,
a existat posibilitatea definirii valorii paritare fie prin aur, fie prin dolari americani, deci
prin raportarea la con inutul valoric al unei alte monede care îndeplinea func ia
de etalon i de rezerv la nivel interna ional. În cazul mecanismului monetar
actual, aurul este demonetizat. Practica monetar a impus definirea unit ii monetare
prin puterea de cump rare (care joac în prezent rolul de etalon monetar).

b. Paritatea monetar reprezint raportul valoric între dou unit i

monetare. Stabilirea parit ii monetare era posibil în condi iile în care fiecare dintre
cele dou monede avea o valoare paritar . Paritatea se exprim ca raport între
valorile paritare i a cunoscut diverse forme. În cazul în care valorile paritare erau
definite printr-o cantitate de aur, paritatea ob inut prin raportul dintre acestea se
numea paritate-aur sau metalic , reprezentând cursul paritar al celor dou monede.
Dac valorile paritare ale celor dou monede na ionale erau exprimate într-o
alt moned (de obicei în dolarul american), prin raportarea la aceasta rezult
paritatea valutar .
Ini ial, se iau în considerare cursurile oficiale de referin între dolar i alte dou
monede, urmând s fie determinate valorile paritare ale celor dou monede.

c. Compararea valoric a unit ilor monetare se realizeaz intermediul

cursului de schimb (valutar), iar paritatea era sinonim cu nivelul cursului oficial.
Cursul poate fi considerat pre ul unei monede exprimat într-o alt moned
cu care se compar valoric.
În cadrul sistemelor monetare actuale compara ia are în vedere puterile de
cump rare ale unit ilor monetare incluse în raportul de schimb. Cursul ob inut este
cunoscut ca paritate a puterii de cump rare (punctul de plecare în explicarea
cursului pie ei stabilit pe baza cererii i ofertei pentru o moned sau alta).

2. Etalonul Monetar

Func ia de etalon a fost îndeplinit la început de m rfuri obi nuite, iar treptat
aceast pozi ie a fost cucerit de metalele pre ioase, ulterior locul fiind luat de valute
(devize).

Moned i credit 8
 Etalonul monetar a variat de la o perioad la alta i de la o ar la alta, fiind
adoptat i dimensionat prin legea monetar din fiecare ar .

În func ie de con inutul monetar, au existat mai multe tipuri de sisteme

monetare:
sisteme monetare bazate pe etalonul metal-monetar, în raport de care au
func ionat sistemele monetare bimetaliste i monometaliste;
sisteme monetare bazate pe etalonul combinat aur-devize;
sisteme monetare bazate pe etalonul putere de cump rare.

În func ie de metodologia de stabilire a raportului dintre cele dou metale au

existat trei variante de BIMETALISM:
a. integral;
b. par ial;
c. paralel.

a. Bimetalismul integral. Pentru men inerea unui raport fix de schimb, statul
stabilea prin lege raportul dintre cele dou metale 1 la 15,5, ele având putere de
plat egal , iar baterea monedelor din ambele metale era nelimitat . Un avantaj al
acestui tip era dat de asigurarea unei cantit i suficiente de monede pentru
satisfacerea nevoilor pie ei. Neajunsul acestui tip era considerat retragerea din
circula ie a monedei din metalul mai pre ios, aceasta fiind considerat mai bun i, ca
urmare, era tezaurizat sau utilizat pentru pl i în str in tate. Acest fenomen era
cunoscut sub numele de Legea lui Gresham, potrivit c reia „Atunci când într-o ar
circul concomitent dou monede, dintre care una este considerat public fiind mai
bun i cealalt fiind rea, moneda rea o gone te pe cea bun ”.

b. Bimetalismul par ial. A reprezentat o derivat a bimetalismului integral

caracterizându-se prin faptul c unul dintre metale, respectiv aurul, era folosit pentru
baterea monedei - etalon în mod nelimitat, iar argintul era utilizat atât pentru baterea
monedei etalon pe baza raportului de valoare fixat prin lege, cât i pentru baterea
monedei divizionare aflate într-un anumit raport fa de moneda - etalon i având o
putere limitat de plat .

c. Bimetalismul paralel. Prin legea monetar se prevedea ca moneda - etalon

s fie confec ionat din ambele metale, dar monedele circulau independent, fiecare
dintre ele având putere nelimitat de plat . Raportul de valoarea nu era fixat prin lege
i se stabilea pe pia f r nicio interven ie a autorit ii monetare.

România a optat pentru bimetalism în 1867. Dificult ile înt mpinate în

func ionarea bimetalismului au condus la înlocuirea acestuia cu monometalismul aur.
În perioada de func ionare a bimetalismului se pot distinge trei etape:
a. 1803 – 1850: Sistemul a func ionat foarte bine atât timp cât între valorile
comerciale ale celor dou metale s-a p strat raportul 1:15,5.
b. 1851 – 1870: Au început s apar dificult i ca urmare a modific rii raportului
dintre cele dou metale.
c. 1871 – 1885: A început declinul monedei de argint, iar rile au abandonat
bimetalismul pentru a pune la baza sistemului monetar bazat pe etalonul aur.

Sistemele Monetare Bazate pe Etalonul Aur (MONOMETALISTE)

Moned i credit 9
 Utilizarea aurului a fost posibil prin adoptarea acestuia ca baz a sistemului
monetar na ional, iar con inutul de aur al fiec rei unit i monetare era stabilit prin
lege (fiind precizat cantitatea de aur monetizat). Se deosebesc trei tipuri de sisteme
monetare bazate pe etalonul aur:
- sistemul monetar bazat pe etalonul aur - moned ;
- sistemul monetar bazat pe etalonul aur - lingouri;
- sistemul monetar bazat pe etalonul aur - devize.

a. Forma clasic de existen a etalonului aur a fost pân la primul r zboi

mondial cea a etalonului aur - moned , când metalul monetar circula în mod liber pe
pia a intern i interna ional . Baterea liber a monedelor de aur asigura echivalen a
între valoarea nominal i cea comercial (de pia ) a metalului monetar.
Prima ar care a adoptat acest tip de etalon a fost Anglia, în 1818, urmat de
alte state europene dup 1870, iar în SUA a fost adoptat în 1900. În România
monometalismul a fost adoptat în 1890.

b. Etalonul aur - lingouri a func ionat o perioad scurt de timp, dup primul
r zboi mondial, reprezentând de fapt o form limitat a etalonului aur - moned . În
cadrul sistemului monetar bazat pe etalonul aur - lingouri, aurul era retras din
circula ie i depozitat la banca emitent de bancnote sub form de lingouri. Specific
acestui etalon este limitarea convertibilit ii. Un exemplu de sistem monetar bazat pe
etalonul aur - lingouri îl ofer Fran a care, prin legea monetar din 1918, prevedea
convertirea în lingouri a bancnotelor emise de Banca Central .

c. Etalonul aur - devize a fost pus la baza sistemelor monetare na ionale dup
Conferin a Monetar din 1922 de la Geneva, iar în 1944, în urma Conferin ei de la
Bretton Woods, au fost puse bazele Sistemului Monetar Interna ional.
Acest tip de etalon a reprezentat o abatere major de la caracterul automat al
etalonului aur clasic datorit introducerii în depozitul B ncii Centrale, al turi de aur, a
titlurilor de credit i valutelor, acestea din urm devenind treptat cel mai important
instrument de rezerv .

Etalonul aur - devize a constituit o formul de l rgire a circula iei monetare f r

o extindere corespunz toare a bazei de aur a emisiunii. România a adoptat acest
etalon în anul 1929, iar celelalte forme ale etalonului aur au fost abandonate prin
Reforma Monetar din 1947.
În perioada 1971 - 1974 s-a renun at la acest etalon ca baz a sistemului
monetar, aspect care a fost stabilit i prin statutul modificat al FMI.

SISTEMELE MONETARE BAZATE PE

ETALONUL PUTERE DE CUMP RARE

În prezent, aurul nu mai îndepline te func ii monetare, el fiind cotat la burs

ca o marf obi nuit . Speciali tii au p reri diferite în leg tur cu aurul ca metal
monetar. Unii, din ce în ce mai pu ini la num r, apreciaz c acest rol nu s-a încheiat,
iar al ii (majoritatea) sus in c procedeul demonetiz rii aurului este ireversibil.
Moneda emis i pus în circula ie în prezent are drept corespondent un
etalon format prin contribu ia bunurilor i serviciilor create în cadrul fiec rei

Moned i credit 10
economii na ionale. Diversitatea acestor bunuri i servicii conduce la dificultatea
red rii valorii de întrebuin are care corespunde la un moment dat unit ii monetare.
Valoarea etalon este înmagazinat în valoarea de întrebuin are aferent puterii de
cump rare. Metodele practicate pentru determinarea puterii de cump rare a banilor i,
respectiv, pentru determinarea cursurilor de schimb au în vedere dimensiunile multiple
ale acestui etalon i m surarea prin intermediul indicelui pre urilor bunurilor i
serviciilor.

3. Modul de batere i circula ia monedelor cu i f r valoare integral

(intrinsec ), respectiv modul de emisiune i punere în circula ie a
monedei fiduciare

• Baterea i punerea în circula ie a monedelor CU valoare integral

presupunea emiterea de monede cu valoare intrinsec (corespunzând valorii

nominale). Pentru monedele cu valoare integral era specific baterea liber ,
însemnând dreptul oric rei persoane de a prezenta la Monet ria Statului metalul sub
form de lingouri pentru a-l transforma în aur-moned . Statul încasa pentru serviciul
prestat un comision stabilit procentual din valoarea metalului monetar.

Un mecanism de reglare în cadrul circula iei libere a metalului monetar pe plan

extern între diverse ri era cunoscut sub denumirea de Punctele Aurului. In cazul
acestora erau luate în considera ie op iuni de încasare sau plat corespunz toare
tranzac iilor interna ionale, existând dou variante / op iuni: utilizarea devizelor sau a
aurului.
În cazul unui importator era urm rit minimizarea costurilor, iar punctul de la
care acesta prefera plata datoriei în aur se numea punct superior sau de ie ire.
Acesta era determinat prin ad ugarea la cursul paritar a cheltuielilor de transfer
(transport, ambalare, paz i asigurare) aferente aurului.
În cazul unui exportator, punctul la care alegea s încaseze valoarea în aur se
numea punct inferior sau de intrare. Era determinat sc zând din cursul paritar
cheltuielile cu ambalarea, transportul, paza i asigurarea aurului.

• Baterea i punerea în circula ie a monedelor F R valoare integral

Satisfacerea necesarului de moned în circula ie implica i utilizarea unor

monede din metale obi nuite (aram , nichel, zinc, aluminiu), care aveau o valoare
intrinsec redus în raport cu valoarea nominal atribuit .
Prin monopolizarea baterii monedei metalice, statul urm rea preîntâmpinarea
afluen ei pieselor respective i evitarea scoaterii din circula ie a monedelor cu valoare
integral . În prezent, moneda divizionar este considerat în momentul emiterii un
venit al statului.

SISTEMUL MONETAR AL ROMÂNIEI

Prin legea din 1867, în România a fost instituit primul sistem monetar na ional
caracterizat prin urm toarele elemente:
bimetalism – moneda fiind definit în func ie de aur i argint, iar raportul dintre
cele dou

Moned i credit 11
 metale era de 1-14,38;
moneda na ional (leul) – era împ r it în 100 de subdiviziuni denumite bani;
pe teritoriul României erau acceptate în circula ie monedele de aur i argint ale
rilor din Uniunea Latin (Fran a, Belgia, Italia, Grecia i Elve ia), având atributele
unor monede legale.
Pân la înfiin area B ncii Na ionale a României (1880), circula ia monetar se
realiza pe baza monedelor române ti de aram i argint i a rublelor ruse ti din argint.
Înfiin area BNR a antrenat efecte favorabile, dintre care poate fi amintit rolul acesteia
ca institu ie central care emitea bancnote pentru care s-a practicat acoperirea în aur
i argint.
Prin legea din 1889, s-a trecut la monometalismul aur, iar leul r mâne definit
printr-un con inut de 0,3226 g Aur, func ionarea acestui sistem asigurând stabilitatea
monetar . În perioada primului r zboi mondial, au fost emise bancnote pentru
acoperirea cheltuielilor statului, urmând ca dup încheierea acestuia România s se
confrunte cu fenomenul infla ionist i cu alte probleme specifice perioadei post-
conflict.
În perioada 1918 - 1923 infla ia în România s-a concretizat printr-o cre tere
consistent a indicelui general al pre urilor i, de asemenea, au fost afectate ratele de
schimb dintre leu i monedele interna ionale.
Reforma monetar din 1929 i-a propus rezolvarea problemei infla iei prin
intermediul stabiliz rii monetare, în circula ie r mânând bancnotele i monedele din
materiale obi nuite. În perioada crizei (1929-1933) efecte puternice au afectat
reforma, iar leul s-a depreciat considerabil.
Cel de-al doilea r zboi mondial a antrenat cheltuieli guvernamentale care au
justificat m sura defla iei adoptat în 1944. reforma monetar din 1947 a urm rit atât
stabilizarea monetar , cât i reglementarea modului de formare a pre urilor. În esen ,
reforma a urm rit schimbarea leilor vechi cu cei noi în func ie de un raport de schimb
de 1 leu nou la 20.000 lei vechi.
Dintre efectele favorabile ale reformei, sunt important de semnalat cre terea
puterii de cump rare a monedei i reducerea cantit ii de moned din circuit.
În anul 1954 a fost redefinit con inutul în aur al leului astfel: 1 leu = 0,148112 g
Au.
În perioada anilor ’80 s-au manifestat procese infla ioniste reprezentând
premisele pentru sistemul de dup ’90, când au fost adoptate m suri legislative noi,
impuse de trecerea la economia de pia . Primele legi bancare au fost emise în 1991,
fiind modificate i completate în 1998 ca urmare a problemelor din sistemul bancar i
a necesit ii înt ririi supravegherii.
Datorit preg tirilor pentru aderare, a fost modificat în 2004 legea privind
statutul BNR, iar legea bancar a fost republicat în 2005, urmând ca în 2006 s fie
emis o ordonan de urgen a guvernului privind reglementarea activit ii institu iilor
de credit (completat ulterior cu legea din 2007 i cu alte reglement ri).

Subiecte pentru autoevaluare

- Analiza elementelor unit ii monetare.

- Bimetalism versus Monometalism.

- Principalele repere ale Sistemului Monetar al României.

Moned i credit 12
 Capitolul 3. SISTEMUL MONETAR INTERNA IONAL

Poate fi definit ca un ansamblu de reguli, instrumente, organisme i pie e

referitoare la circula ia i valorificarea monedelor interna ionale. Problema cre rii unui
SMI a fost rezolvat prin lucr rile Conferin ei de la Bretton Woods (SUA) din 1944.

Acest sistem era bazat pe etalonul aur-devize, având dolarul american ca

principala moned de rezerv . Crearea SMI în 1944 a însemnat primul mare succes
al ideii de cooperare interna ional în domeniul monetar.

Dolarul american era definit prin 0,888671 g Au, iar ca etalon al sistemului a
fost stabilit un raport de 35 $ pentru o uncie (care include 31,05 g Au).
Principiile pe care s-a bazat func ionarea SMI au fost:
cooperarea monetar interna ional ;
cre terea echilibrat a comer ului interna ional;
dezvoltarea economic a tuturor rilor membre;
stabilitatea cursului de schimb;
multilateralizarea pl ilor interna ionale;
convertibilitatea monetar ;
lichiditatea;
echilibrarea balan elor de pl i.

1. Cooperarea monetar interna ional a fost considerat esen a SMI i

factorul determinant al cre rii FMI, care s asigure consultan i colaborare pentru
rezolvarea problemelor monetare interna ionale.

2. Cre terea echilibrat a comer ului interna ional a reprezentat un principiu

formulat în linii generale ca orientare pentru FMI, exprimând, de asemenea, un
obiectiv care trebuia urm rit pentru asigurarea stabilit ii. Ac iunea FMI s-a limitat la
înl turarea restric iilor valutare.

3. Dezvoltarea economic a tuturor rilor membre

Modul în care FMI a urm rit realizarea acestui principiu a condus la
controverse în cadrul rilor bogate, de pe o parte, i în rândul rilor s race, pe de
alt parte.
În 1973, cu ocazia prezent rii raportului referitor la situa ia SMI, s-a men ionat
c trebuie acordat o aten ie sporit pozi iei i intereselor rilor în curs de dezvoltare.
De asemenea, a fost discutat sprijinirea dezvolt rii economice a rilor s race (o
propunere luat în considerare permanent).

4. Stabilitatea cursului de schimb

Adoptarea principiului stabilit ii monetare ca baz pentru SMI a condus la
op iunea pentru practicarea cursurilor fixe i a etalonului aur-devize. În acest scop,
fiecare ar trebuie s stabileasc pentru moneda sa valoarea paritar exprimat în
aur sau dolari, care fa de paritatea oficial poate s varieze cu o marj de ±1%.
rile aveau obliga ia s supravegheze strict evolu ia cursurilor (în func ie de evolu ia
pie ei).

Moned i credit 13
 Experien a anilor ’60 ai secolului XX a ar tat c rigiditatea în men inerea unor
cursuri fixe pe baza unor valori paritare exprimate în aur sau dolari americani nu
contribuia la men inerea stabilit ii. Astfel, începând cu 1971, FMI a acceptat ideea ca
rile membre s poat declara în loc de valoarea paritar , un curs central, iar limitele
de interven ii s fie de ±2,25%.

5. Multilateralizarea pl ilor interna ionale a fost un principiu exprimat în

acordul de la Bretton Woods doar sub forma unei sarcini a FMI, nefiind precizate
modalit ile de aplicare, astfel încât multilateralizarea a constituit un rezultat automat
al înl tur rii restric iilor privind pl ile.

6. Convertibilitatea monetar
În accep iunea Acordului de la Bretton Woods, convertibilitatea monetar
reprezint înl turarea tuturor restric iilor privind tranzac iile curente, iar rile î i pun la
dispozi ie monedele pentru efectuarea pl ilor.
La nivel teoretic, în cadrul FMI din no iunea de convertibilitate a disp rut
referirea la aur i nu a mai fost urm rit cursul fix. In practic FMI nu a mai utilizat
termenul de moned liber convertibil , ci a introdus expresia monedei liber utilizabile,
referindu-se la moneda cea mai folosit în tranzac iile interna ionale.

7. Lichiditatea
Principiul lichidit ii a fost un principiu presupus ca element intrinsec al func ion rii
Fondului Monetar Interna ional. Autorit ile monetare ale rilor membre FMI aveau
obliga ia de a- i constitui rezerve monetare ce reprezentau nevoile care includeau
al turi de aur i valuta care p trundea în economia rilor prin intermediul opera iunilor
comerciale i financiare.
Era eviden iat necesitatea stabilirii nevoii globale de rezerve care s fie
determinate în leg tur cu situa ia economic a tuturor rilor.
Crearea Drepturilor Speciale de Tragere (1969) a constituit o contribu ie
concret la func ionarea principiului lichidit ii, iar DST au fost considerate noile active
de rezerv .

8. Echilibrarea balan elor de pl i a reprezentat cu obiectiv al FMI, iar pentru

rezolvarea acestei probleme era necesar stabilizarea economic înso it de
dezvoltarea produc iei, menit s conduc la cre terea exportului pe de o parte, i la
mai buna satisfacere a cererii interne, respectiv la reducerea importurilor pe de alt
parte.
FMI era îngr dit într-o anumit m sur în aplicarea principiului echilibr rii
balan elor de pl i.

Drepturile Speciale de Tragere (DST)

În cadrul statutului FMI, Drepturile Speciale de Tragere erau definite prin

echivalentul a 0,888671 g Au, ceea ce corespundea valorii paritare a dolarului
american, valabile la 1 iulie 1944.
În anul 1974 s-a renun at la definirea în aur a drepturilor de tragere, trecându-
se la un co valutar (DST se prezint ca o moned compozit ).
Procedura de emisiune cuprindea în primul rând propunerile Directorului
General al FMI c tre Consiliul Guvernatorilor la care se asociau i Directorii Executivi.
Consiliul Guvernatorilor are puterea de a aproba modific rile propuse, fiind
necesar o majoritate de 85% din totalul voturilor.

Moned i credit 14
 Suma Drepturilor Speciale de Tragere alocat fiec rui membru se determin
printr-un raport fa de cota de participare a rii membre la FMI.
Începând cu 1974 DST au fost definite pe baza unui co format din 16 monede
ale statelor ale statelor care de ineau în comer ul interna ional o pondere mai mare de
1%. Din 1981, co ul a inclus monedele na ionale din 5 ri membre cu putere
semnificativ în exportul mondial; cele cinci monede utilizabile erau dolarul american,
lira sterlin , yenul japonez, francul francez i marca german ).
La 1 ianuarie 1999 în structura DST locul francului francez i al m rcii germane
a fost luat de moneda euro.

Principalele func ii ale DST

func ia de etalon interna ional, însemnând c prin DST pot fi exprimate cursurile
valutare;
func ia de mijloc de rezerv – DST figureaz în rezervele rilor, al turi de aur i
alte valute, dar aceast func ie r mâne limitat , deoarece DST pot fi de inute i
utilizate doar la nivel oficial, de banca central ;
func ia de instrument de credit – presupune posibilitatea ob inerii de moned
convertibil prin intermediul FMI în anumite condi ii;
func ia de mijloc de plat – este limitat la achitarea dobânzilor i comisioanelor
aferente împrumuturilor acordate de FMI.

Pot fi eviden iate anumite aspecte pozitive cu privire la utilizarea DST:

DST sunt mai stabile decât orice moned na ional a unui stat;
DST sunt emise de un organism interna ional independent de situa ia economico-
financiar a unei ri, deci nu propag situa ii negative în economia mondial ;
DST pot servi la men inerea unor rezerve monetare echilibrate, având în vedere c
dimensionarea acestora are loc în func ie de nevoile efective de rezerve ale
economiei mondiale.

Aspectele negative privind utilizarea DST vizeaz :

DST nu îndeplinesc decât par ial func ia unei monede interna ionale, nefiind un
mijloc direct de plat , ci indirect, prin mecanismul de convertire în valute;
DST nu circul decât între autorit ile monetare, incluzând FMI i b ncile centrale;
Ca urmare a repartiz rilor DST propor ional cu nivelul cotelor subscrise de fiecare
ar la FMI, majoritatea aloc rilor revin rilor industrializate, astfel c rile în curs
de dezvoltare ale c ror nevoi sunt (mai) mari, primesc aloc ri mai mici.

INSTITU II FINANCIAR - BANCARE

INTERNA IONALE

Din perspectiva formei de proprietate, pot fi delimitate dou categorii de institu ii

financiar - bancare interna ionale:
- corpora ii multina ionale financiar – bancare;
- institu ii financiar - bancare interna ionale guvernamentale.

Moned i credit 15
 1. Corpora iile multina ionale financiar – bancare

Apari ia i dezvoltarea institu iilor bancare interna ionale trebuie abordate în

contextul evolu iilor monedei i comer ului exterior. Unei afaceri în care sunt implica i
parteneri din state diferite îi sunt asociate adeseori probleme legate de pl i i de
finan ri. Atunci când partenerii folosesc monede diferite, este necesar recurgerea la
schimburi valutare. În plus, creditarea unui partener din str in tate presupune riscuri
sporite, în condi iile în care recuperarea împrumutului se poate dovedi dificil .

De-a lungul anilor, s-au aplicat diverse solu ii pentru rezolvarea acestor
probleme. În Antichitate i în Evul Mediu, comer ul cu str in tatea se baza în mare
m sur pe troc pentru care nu era nevoie de conversia monedelor. De altfel, în
condi iile în care acestea aveau de regul acoperire în metale pre ioase, raporturile de
schimb erau u or de exprimat. În Evul Mediu, amplificarea schimburilor comerciale
interna ionale a facilitat rela iile de colaborare dintre c m tarii sau bancherii din ri
diferite conducând la apari ia unor forme incipiente de institu ii financiar - bancare cu
caracter interna ional. Înc din secolul XII, Ordinul Cavalerilor Templieri s-a afirmat ca
un de in tor de capitaluri substan iale, pe care le împrumuta cu dobând în diferite ri
ale Europei. Câteva secole mai târziu, mari familii de bancheri (Medici s.a.)
desf urau activit i financiare care dep eau frontierele rilor de origine.

În Epoca Modern au ap rut primele simptome a ceea ce avea s fie numit mai
târziu drept fenomenul globaliz rii. Volumul schimburilor comerciale interna ionale a
crescut substan ial, în timp ce ponderea trocului s-a redus considerabil. Investi iile
realizate în str in tate au proliferat, îmbr când variate forme:particip ri la capitalul
social al unor firme autohtone, înfiin area unor filiale sau sucursale etc. Atrase de
profiturile aferente finan rii afacerilor interna ionale, marile b nci i-au stabilit filiale în
ri str ine. Pentru început, comunicarea între filiale i societatea - mam era dificil ,
ceea ce afecta eficacitatea activit ii. Aceast problem a fost surmontat în mare
m sur prin apari ia telegrafului, iar apoi a comunica iilor prin radio. Amplificarea
rela iilor interna ionale a condus la proliferarea filialelor din str in tate ale marilor
b nci.

În ultimele decenii, revolu ia în domeniul tehnologiilor informatice i de

telecomunica ii a facilitat cre terea performan elor activit ii bancare interna ionale.
Gra ie serviciilor oferite de Internet, în prezent este posibil ca într-un timp foarte scurt
s fie realizate pl i i finan ri în ri str ine. Totu i, activitatea corpora iilor financiare
multina ionale continu s fie marcat de o complexitate deosebit . O filial înfiin at
în str in tate trebuie s î i coreleze activitatea cu cea a societ ii-mam aplicând
norme valabile în ara de origine i în acela i timp s se supun legilor i
reglement rilor bancare din ara de reziden . La aceasta se adaug riscurile asociate
opera iunilor de pl i, investi ii sau împrumuturi în monede str ine.

2. Institu iile financiar - bancare interna ionale guvernamentale

Apari ia institu iilor financiar - bancare interna ionale guvernamentale a fost

declan at de unele evolu ii politice i de transform rile suferite de sistemele
monetare. C tre sfâr itul secolului XIX a început s fie aplicat sistemul Etalonului Aur
prin care unei monede na ionale îi era asociat o cantitate fix de aur. În acest
context, era u or de determinat o paritate între dou monede, care r mânea

Moned i credit 16
neschimbat atât timp cât condi iile acoperirii în aur r mâneau acelea i. Cum etalonul
aur nu era modificat decât rareori, în situa ii excep ionale, schimburile valutare erau
caracterizate în general prin stabilitate.

Dup primul r zboi mondial condi iile s-au schimbat semnificativ. În timpul
conflictului, cei mai mul i dintre beligeran i (cu excep ia, notabil ,a Statelor Unite) au
renun at la acoperirea monedelor na ionale în aur, ceea ce a f cut destul de dificil
conversia între valute. Tranzac iile comerciale interna ionale erau afectate, în acest
context, de riscul valutar, generat de incertitudinea asupra ratelor de schimb. Aceast
incertitudine a avut consecin e variate, descurajând tranzac iile comerciale clasice
dar stimulând, în schimb, specula iile.

Odat cu instaurarea p cii, au fost întreprinse tentative de revenire la etalonul

aur îns cele mai multe dintre acestea au fost sortite e ecului. Atunci când un stat
ini ia un astfel de demers, moneda sa devenea prea puternic , ceea ce conducea la
scumpirea exporturilor i la ieftinirea importurilor. E ecurile reintroducerii etalonului
aur au creat condi iile propice ini iativelor de instituire a unui sistem monetar
interna ional, care s fac ratele de schimb dac nu fixe, cel pu in previzibile. Totu i,
tulbur rile economice i politice din perioada interbelic au întârziat îndeplinirea
acestui deziderat.

O alt consecin major a primului r zboi mondial care a impulsionat

dezvoltarea sistemului bancar interna ional a fost reprezentat de stabilirea unor
compensa ii substan iale pe care învin ii, în special Germania, trebuiau s le
pl teasc înving torilor. Pentru derularea acestor pl i a fost înfiin at , în anul 1930
Banca Reglement rilor Interna ionale, care poate fi considerat prima institu ie
financiar-bancar interna ional guvernamental .

Intercondi ion rile dintre economiile na ionale au devenit evidente în timpul

Marii Depresiuni din anii 30 ai secolului XX. Declan at în Statele Unite, aceast mare
criz s-a extins treptat în ansamblul economiei mondiale periclitând în mare m sur
schimburile comerciale interna ionale. În timpul recesiunii au fost aplicate pe scar
larg devaloriz ri ale monedelor na ionale, ceea ce a amplificat instabilitatea cursurilor
valutare.

Preocuparea pentru stabilitatea ratelor de schimb a f cut ca în iulie 1944,

înainte de încheierea celui de al doilea r zboi mondial, 730 de delega i din 44 de ri
aliate s se întruneasc pentru trei s pt mâni la Bretton Woods, în Statele Unite, în
scopul instituirii unui sistem monetar interna ional care s asigure rate de schimb
relativ stabile. În cadrul acestuia dolarul american r mânea singura moned na ional
având convertibilitate deplin în aur, celelalte monede fiind legate de dolar prin parit i
oficiale. Func ionarea sistemului era îns condi ionat de dou aspecte:
- echilibrul balan elor de pl i ale rilor membre;
- refacerea economiilor afectate de r zboi.

În acest context au fost înfiin ate dou institu ii financiar-bancare interna ionale
guvernamentale: Fondul Monetar Interna ional (FMI) i Banca Interna ional pentru
Reconstruc ie i Dezvoltare (BIRD). Numite i „Gemenii de la Bretton Woods”, cele
dou institu ii aveau responsabilit i distincte: în timp ce FMI a fost conceput pentru a
sprijini rile cu deficite ale balan ei de pl i, BIRD avea ca principal sarcin ajutorul
acordat în refacerea economiilor afectate de r zboi. Cu timpul, odat cu schimb rile

Moned i credit 17
care au intervenit în economia mondial , atribu iile i sarcinile celor dou institu ii s-au
modificat. Înc din anii 60 ai secolului trecut refacerea sistemelor economice afectate
de al doilea r zboi mondial putea fi considerat finalizat . În consecin , Banca
Mondial , o institu ie constituit pe nucleul BIRD, s-a orientat c tre finan area unor
proiecte de investi ii pe termen lung care s sprijine dezvoltarea rilor s race.

În anii ’70 ai secolului XX, sistemul monetar interna ional instituit prin Acordurile
de la Bretton Woods a trebuit abandonat. A devenit evident necesitatea exercit rii
unui anumit control al b ncilor centrale asupra ratelor de schimb. Adeseori, autorit ile
monetare din mai multe ri au trebuit s î i coordoneze eforturile pentru a stabiliza
pie ele financiare. În acea perioad de timp deveniser evidente intercondi ion rile
dintre economii care f ceau ca o criz izbucnit într-o regiune s se repercuteze
asupra celorlalte. În aceste circumstan e, Fondului Monetar Interna ional i-a revenit
sarcina de a preveni i gestiona crizele financiare care amenin au echilibrul mondial.

Pe plan regional, asocierile dintre diferite state au impus constituirea unor

institu ii financiar-bancare interna ionale, care s ofere sprijin dezvolt rii economice i
rela iilor comerciale dintre membri. Pe continentul european, avansul procesului de
integrare economic , început în anul 1951 prin înfiin area Comunit ii Europene a
C rbunelui i O elului a condus, dup câteva decenii, la instituirea Sistemului Monetar
European i apoi la constituirea ZONEI EURO. Aceste evolu ii au fost acompaniate de
înfiin area unor institu ii bancare care s asigure finan area dezvolt rii economice i
stabilitatea monetar .

Între o corpora ie financiar multina ional i o institu ie financiar-bancar

interna ional guvernamental exist asem n ri dar i deosebiri semnificative.
Ambele sunt constituite ca societ i bancare, desf urând activit i de creditare în
diferite ri. Faptul c o institu ie financiar-bancar interna ional guvernamental
administreaz fonduri publice îi particularizeaz în mare m sur activitatea. Deciziile
unei astfel de organiza ii nu sunt fundamentate, ca în cazul unei firme private,
aproape exclusiv prin criterii de eficien economic , fiind urm rite adeseori obiective
sociale i politice.

Finan area din partea FMI

Tipurile de împrumut acordate de FMI , denumite i facilit i, presupun

respectarea unor reguli privind acordarea i rambursarea. Sistemul specific FMI
privind acordarea împrumuturilor este cel al „tragerilor”. FMI deschide linii automate
de credit în limitele cotelor-p r i ale statelor solicitante. Prima tran este acordat pe
baza unei cereri prezentate de ara implicat , iar pentru primirea urm toarelor tran e
trebuie adoptat un program elaborat în colaborare cu FMI.

PRINCIPALELE TIPURI DE FACILIT I

1. Acordul de tip stand-by se refer la durate cuprinse între 12 i 18 luni, iar

tragerile sunt e alonate, de obicei, trimestrial, eliberarea lor fiind condi ionat de
îndeplinirea criteriului de performan i de revizuiri periodice ale programului. Pot
exista perioade de gra ie cu durate de 3-4 ani, sau pot avea loc prelungiri ale
perioadei ini iale.

Moned i credit 18
 2. Facilitatea extins sprijin programe stabilite pentru programe de 3-4 ani, în
special pentru rile în curs de dezvoltare, având ca scop dep irea dificult ilor
balan elor de pl i care au baz probleme macroeconomice i structurale din domeniul
produc iei sau legate de pre uri.

3. Facilitatea de transformare sistemic are un caracter temporar i const

în acordarea de obicei de asisten financiar rilor în tranzi ie care se confrunt cu
perturb ri severe ale situa iei comerciale i ale rela iilor de pl i.

4. Facilitatea de ajustare structural a fost creat cu scopul acord rii de

fonduri în condi ii favorabile rilor cu venituri mici pentru sprijinirea programelor de
reform economic .

5. Facilitatea de ajustare structural extins a fost creat cu rolul de a

sprijini rile s race care se confrunt cu probleme repetate ale balan elor de pl i
pentru care FMI utilizeaz resurse care provin din împrumuturi din partea unor ri
bogate.

6. Mecanismul de finan are suplimentar este utilizat pentru sprijinirea rilor

care se confrunte cu dificult i privind pl ile în raport cu dimensiunile economiilor i
cu m rimile cotelor de participare. FMI apeleaz la împrumuturi contractate de la rile
dezvoltare, iar rile care beneficiaz de împrumuturi au avantajul de a confirma
bonitatea, ceea ce echivaleaz cu posibilitatea atragerilor de noi resurse datorate
încrederii pe care o prezint .
FMI î i autoevalueaz continuu eficien a i se supune unor evalu ri externe
realizate de exper i din afara FMI. Obiectul evalu rii este ameliorarea rezultatelor, fiind
urm rit corectarea eventualelor erori depistate. Recomand rile privind politicile
economice sunt precedate de analize minu ioase i de discu ii. Procesul de evaluare
al FMI are, de asemenea, ca obiectiv dobândirea i îmbun t irea abilit ilor de
acordare a consultan ei, constituind un sistem de verific ri i ajust ri.
La fiecare doi ani, Departamentul de Elaborare i Examinare a Politicilor i
Departamentul de Studii prezint Directoratului un studiu despre calitatea i eficien a
superviz rii din partea FMI, ale c rui principale concluzii sunt publicate în raportul
anual. Dac exist situa ii în care la nivel direct sunt p reri controversate în leg tur
cu anumite subiecte, se poate apela la p rerile unor exper i externi independen i care
vor avea acces la informa iile FMI. Exper ii externi sunt profesioni ti cu preg tire în
domeniu i prezint credibilitate. În numeroase ri, FMI joac rol de creditor „de
ultim instan ”, fiind în m sur s împrumute i în situa ii de criz , având un rol de a
regla situa ia dificil din perioada luat în considera ie.

FMI este plasat în centrul sistemului monetar interna ional, având rol de
supraveghere, de promovare a stabilit ii cursului valutar i de promovare a cooper rii
monetare interna ionale în rândul rilor membre. De asemenea, FMI acord asisten
tuturor membrilor, atât statelor industrializate, cât i celor în curs de dezvoltare, care
se confrunt cu deficite temporare ale balan elor de pl i, prin oferirea de împrumuturi
pe termen scurt i mediu.
Resursele FMI provin din cotele p r i ale statelor membre i din împrumuturile
contractate de FMI.
Cotele p r i reprezint particip rile financiare ale rilor membre FMI, astfel
încât s reflecte dimensiunile economice ale rilor prin luarea în considerare ale unor
factori importan i. De cotele de participare depind împrumuturile i puterea de vot a

Moned i credit 19
 rilor membre. La fiecare cinci ani, are loc o revizuire a cotelor pe baza evolu iei
statului respectiv în cadrul economiei mondiale, astfel încât pot fi modificate pozi iile
ocupate.

Rolul FMI este implicat de exercitarea func iei de supraveghere a politicilor

promovate de membrii s i în concordan cu obliga iile prev zute în statut.
Supravegherea politicilor la nivel interna ional în domeniul financiar a fost
inclus între obiectivele ini iale ale FMI.
FMI acord dou tipuri de asisten :
a. asisten tehnic ;
b. asisten financiar .
Asisten a tehnic prezint o diversitate în perioada recent , concretizându-se
în: acordarea de consultan privind politicile economice; elaborarea i aplicarea unor
m suri în domeniul financiar; preg tirea unor speciali ti în domeniile de expertiz ale
FMI i preg tirea func ionarilor publici; revizuirea legisla iei în domenii specifice;
colectarea i prelucrarea unor date statistice utile pentru domeniile de competen .
Asisten a financiar este orientat c tre statele membre care se confrunt cu
dificult i în echilibrarea balan elor de pl i. În cadrul împrumuturilor din partea FMI
sunt solicitate garan ii speciale care se refer la obliga iile guvernelor rilor
beneficiare de a respecta anumi i indicatori. Ace ti indicatori sunt defini i în cadrul
strategiilor de relansare economic , fiind stabili i în cooperare cu reprezentan i FMI i
reflect politici monetare fiscale, bugetare, structurale, existând o corelare cu impactul
asupra echilibrului balan elor de pl i.

Acordul de la Bretton Woods – Actualitatea în contemporaneitate

Conferin a Monetar i Financiar din 1944 de la Bretton Woods a abordat

pentru prima dat problema cre rii unui sistem monetar interna ional, bazat pe
etalonul aur-devize i, în cadrul acestuia, dolarul american ca principala moned de
rezerv . Propunerea cre rii unei monede interna ionale a fost numai un adev r
prematur, mecanismele monetare ulterioare fiind favorabile punerii în circula ie i
utiliz rii în propor ie tot mai mare a DST emise de FMI.
Sistemul monetar interna ional din 1944 a fost conceput ca un ansamblu de
norma i tehnici, convenite i acceptate pe baza unor reglement ri institu ionalizate,
menite s coordoneze comportamentul monetar al rilor în rela iile de pl i i de
stingere a angajamentelor reciproce generate de schimburile comerciale,
necomerciale i de mi c rile de capital pe plan interna ional. Ansamblul acestor
norme de conduit interna ional sau fost incluse în statutul FMI, organism creat în
scopul supravegherii i sprijinirii aplic rii de c tre rile membre a principiilor de
func ionare ale sistemelor.
Scopul principal al sistemului monetar interna ional, creat în 1944, l-a constituit
asigurarea, prin intermediul mecanismelor sale de func ionare, a unei largi cooper ri
monetare i, pe aceast baz , cre terea echilibrat a comer ului interna ional, ca o
condi ie a dezvolt rii economice a fiec rei ri i a economiei mondiale. În ansamblul
ei pentru înf ptuirea acestui deziderat, la baza mecanismelor de func ionare au fost
puse o serie de principii, dintre care cele mai importante vizau:
a. alegerea etalonului monetar (aur-dolar);
b. men inerea stabilit ii parit ilor i cursurilor de schimb ale monedelor
na ionale;
c. asigurarea convertibilit ii interna ionale a monedelor;

Moned i credit 20
 d. crearea rezervelor monetare oficiale i asigurarea lichidit ii interna ionale;
e. echilibrarea balan elor de pl i.

Evolu ii ale func ion rii sistemului

În perioada în care sistemul a func ionat normal, comer ul interna ional a

cunoscut o puternic dezvoltare, în cadrul unei relative stabilit i a economiei
mondiale. În stabilirea cursurilor de schimb i asigurarea unei lichidit i
corespunz toare, au fost stimulate schimburile economice interna ionale prin creditele
puse la dispozi ie de FMI. rile membre au putut face fa unor nevoi temporare ale
balan elor lor de pl i. De asemenea, anumite ri au realizat convertibilitatea
monedelor lor na ionale.
Aceste rezultate au fost insuficiente pentru a asigura viabilitatea sistemului i a
anihila efectele unor fenomene negative, care au determinat o aplicare
necorespunz toare a principiilor sale fundamentale, soldate în final cu abandonarea
acestora i, implicit, a sistemului conceput s func ioneze pe baza lor. S-au produs în
lan o serie de fenomene care au dereglat decisiv func ionarea sistemului:
a. a avut loc scindarea pie ei aurului într-o pia oficial (în cadrul c reia operau
numai b ncile centrale) i una liber (unde aveau loc vânz ri-cump r ri de aur
de c tre particulari, pre ul formându-se pe baza cererii i ofertei); în aceste
condi ii, la 15 august 1971 a avut loc suspendarea oficial a convertibilit ii în
aur a dolarului american, fenomen care a determinat o sc dere semnificativ a
capacit ii acestuia de a îndeplini func ia de etalon monetar în cadrul
sistemului. Astfel, a fost eliminat de la baza sistemului, etalonul aur-devize;
b. în 1971 s-a înregistrat prima devalorizare oficial a dolarului pentru a opri
scurgerea aurului monetar în afara SUA, iar în 1973 a avut loc o a doua
devalorizare. Aceste devaloriz ri au creat mari dificult i men inerii cursului de
schimb în limitele convenite. Inevitabilul s-a produs odat cu renun area la
mecanismul cursurilor stabile i trecerea la cursurile flotante. Practic, s-a
pr bu it i principiul stabilit ii cursurilor de schimb;
c. nici principiul func ion rii convertibilit ii nu a fost stabilit în totalitate.
Convertibilitatea monedelor a avut un caracter limitat, devenind în ultima
perioad una de pia ;
d. realizarea unui volum adecvat de rezerve monetare (unul din principiile
elementare ale echilibrului monetar global) nu a fost posibil . La început a
existat o lips acut de rezerve în principalele state partenere ale SUA, ulterior,
mai ales în ultima faz de func ionare a sistemului, s-a înregistrat un exces
infla ionist de rezerve i o distribu ie interna ional defectuoas a acestora,
majoritatea rilor confruntându-se cu o lips acut de lichidit i;
e. deficitul cronic al balan ei de pl i a SUA i excedentele de balan înregistrate
de alte ri, au amplificat conflictele comerciale, financiare i monetare. Aceste
evenimente asociate cu criza energetic i de materii prime din anii 1973 –
1974, au condus la imposibilitatea supravegherii echilibrului balan elor lor de
pl i. Astfel, s-a pr bu it i ultimul principiu important al sistemului creat în
1944.

Sistemul monetar interna ional actual

Dup pr bu irea sistemului monetar creat de Bretton Woods au început lucr ri

de reform a acestuia, reafirmându-se necesitatea realiz rii în continuare a cooper rii

Moned i credit 21
monetare prin adaptarea principiilor de func ionare la noile condi ii existente pe plan
interna ional.
Mecanismele monetare statuate la Bretton Woods func ioneaz ast zi într-o
form mult schimbat , monedele na ionale continuând s de in locul principal în
cadrul sistemului monetar interna ional. Teoria i practica monetar au contribuit la
na terea i func ionarea unei monede interna ionale (DST), care a schimbat con inutul
etalonul monetar i mecanismele de func ionare a cursului de schimb i ale
convertibilit ii.

Func ionarea sistemului

Locul etalonului aur-devize a fost preluat de etalonul „putere de cump rare”.

Fa de etalonul aur-dolar în care cursul oficial rezult din raportarea valorilor paritare
determinate oficial de fiecare ar , în actualul sistem compararea puterilor de
cump rare devine o opera iune cu mult mai complex , neavând un etalon care s o
exprime prin unit i de greutate. Ie irea din impas se realizeaz prin urm rirea
statistic a pre urilor din rile care se compar în cadrul mecanismului cursurilor de
schimb pentru grupe de m rfuri i servicii similare. Din compara ia indicilor de pre uri
rezult un curs considerat drept oficial în rela iile unei economii cu pia interna ional .
Pozi ia interna ional a etalonului putere de cump rare constituie o preocupare
principal atât a FMI, cât i a economiei emitente a monedei cu circula ie pe pia a
extern . Acest etalon poate s î i îndeplineasc func iile monetare numai în condi iile
în care oscila iile cursului de pia fa de cursul oficial se men in în anumite limite
considerate rezonabile. În actualul sistem, când puterea de cump rare func ioneaz
ca etalon, mecanismul de coordonare a cursului de pia a suferit schimb ri
structurale, dirijarea lui bazat pe o marj relativ fix i pe interven ii de tip monetar a
încetat s mai func ioneze. S-a trecut din 1973 la tehnica cursurilor flotante, cursul de
pia fiind l sat s oscileze în raport direct cu pozi ia economiei emitente a monedei în
cauz în cadrul economiei mondiale.
Pentru atenuarea tehnicii cursurilor flotante a fost luat o prim m sur de
c tre CEE prin punerea în func iune în 1979 a unui sistem monetar bazat pe cursuri
relativ stabile în rela iile dintre rile comunitare, dar pe fluctuarea cursurilor în raport
cu ter e ri.
O alt solu ie de ie ire din situa ia creat de instabilitatea etalonului provenit
dintr-o economie na ional a fost crearea DST prin intermediul FMI.
Se men ine accep iunea dat de FMI în 1944 privind convertibilitatea,
în elegând prin aceasta desfiin area restric iilor monetare în domeniul pl ilor i
transferurilor de fonduri legate de tranzac iile curente. Ca urmare a lipsei de stabilitate
a cursurilor de schimb, convertibilitatea este una de pia .
Pentru restructurarea sistemului monetar interna ional, problema reformei a fost
relansat , existând 3 direc ii prioritare:
o mai mare stabilitate a cursurilor de schimb;
impunerea unei discipline mai severe în politica economic i monetar dus
de rile membre ale FMI;
asigurarea unei lichidit i corespunz toare cantitativ i calitativ pentru
redresarea economiilor confruntate cu dificult i.
De la pr bu irea sistemului Bretton Woods bazat pe cursuri fixe, reglement rile
privind organizarea pie elor monetare i crearea monedei interna ionale au fost
supuse hazardului, ceea ce nu ne permite s vorbim de existen a unui sistem monetar
interna ional în accep iunea sa deplin . Unele propuneri de realizare a ordinii

Moned i credit 22
monetare caut s îmbun t easc opera iile legate de cursurile de schimb fluctuante,
iar altele pledeaz pentru reîntoarcerea la mecanismul cursurilor fixe.
Sus in torii cursurilor fixe argumenteaz c dezvoltarea comer ului i
investi iilor interna ionale a fost considerabil diminuat de evolu ia incert a cursurilor
flotante, acestea fiind generatoare de specula ii valutare destabilizatoare. Vânzarea
unei monede slabe de c tre speculan i conduce la cre terea pre ului monedei str ine
exprimat în acea moned , cre terea pre urilor de import, iar nivelul pre urilor din ara
cu moned slab va cre te mai repede.
Sus in torii cursurilor fluctuante afirm c utilizarea lor asigur rilor în cauz o
mai mare independen monetar . De asemenea, comer ul i investi iile interna ionale
nu trebuie s fie împiedicate de incertitudinea evolu iei cursurilor de schimb, deoarece
pot fi introduse în contracte clauze de evitare a riscului valutar. O problem cheie este
modalitatea prin care reglement rile institu ionale influen eaz politica monetar a
fiec rei ri, fiind acordat o importan diferit problemelor privind stabilitatea
pre urilor i a for ei de munc , ca obiective pe plan na ional.
În dezvoltarea unui nou sistem de reglement ri monetare interna ionale trebuie
avute în vedere modific ri profunde privind modificarea pie elor monetare i oferta de
active interna ionale de rezerv , diminuarea practicilor interven ioniste ale b ncilor
centrale. Realizarea acestui deziderat este incert , având în vedere c elaborarea
politicii economice i monetare presupune aplicarea analizei cost-beneficiu asupra
efectelor pe care le-ar avea adaptarea unor noi reglement ri monetare interna ionale
asupra capacit ii lor de a- i atinge obiectivele na ionale.

Rolul FMI în sistemul economiei mondiale

Fondul Monetar Interna ional reprezint una din crea iile cele mai importante
ale Acordului de la Bretton Woods, care joac un rol major în lumea contemporan ,
sprijinind rile care se confrunt cu dificult i în lupta lor de supravie uire economic
i de asigurare a echilibrului balan ei de pl i.
FMI a fost creat pentru a asigura baza pentru o larg dezvoltare a rela iilor
economice interna ionale, pentru facilitarea schimburilor valutare, echilibrarea i
armonizarea pl ilor i, în esen , pentru stabilitatea cursurilor valutare.
Principala func ie a FMI este creditarea temporar a deficitelor balan elor de
pl i pentru rile care se oblig s aplice o politic de redresare economic i
valutar , pe termen scurt prin mijloace de restrângere a cererii interne (consumul
popula iei, investi iile agen ilor economici, cheltuielile statului) sau o politic de
austeritate.
Pentru realizarea scopurilor sale, FMI dispune de instrumente i mijloace
specifice; este organismul care reprezint , pentru majoritatea rilor i în special
pentru cele în curs de dezvoltare, o important surs de creditare i sprijin economic.
Pentru a juca acest rol, FMI mobilizeaz resurse corespunz toare, de baz fiind
aportul rilor membre. Contribu ia acestora se stabile te în cote procentuale, a c ror
m rime depinde de poten ialul fiec rei ri. Cota parte are rolul unor de ineri de ac iuni
privind administrarea FMI, respectiv exprimarea voturilor privind deciziile
semnificative. Cotele p r i sunt puse la dispozi ia fondului de c tre fiecare ar , 25% în
devize i 75% în moneda na ional .
Drepturile speciale de tragere (DST) reprezint o lichiditate interna ional
creat de FMI. Prin alocare, acestea sunt puse la dispozi ia membrilor propor ional
cotelor p r i de inute, în scopul de a spori rezervele valutare ale rilor respective.

Moned i credit 23
Alocarea este diferit de împrumut – lichidit ile furnizate nu provin din depozite
prealabile, iar aloc rile de DST nu sunt rambursabile.
Aloc rile, respectiv de inerile de DST au, pentru rile respective, rolul unor
devize i pot fi utilizate pentru achizi ionarea de devize efective, efectuarea de pl i,
acordarea de credite, în principiul prin rela ii între b ncile centrale ale rilor
interesate.
Alocarea i de inerea de DST este purt toare de dobânzi. Pentru sumele
alocate în DST, statele pl tesc dobânzi, iar pentru de inerile de DST neutilizate, aflate
în cont la FMI, se încaseaz dobânzi, similar cu regimul depozitelor.
Cre terea periodic (la 5 ani) a aloc rilor de DST m re te nivelul de inerilor
acestora în fiecare ar i, astfel, cre te lichiditatea interna ional .
Pentru formarea de resurse, FMI recurge la împrumuturi. Sistemul de creditare
al FMI este orientat spre scopul s u principal: cre terea lichidit ii interna ionale prin
echilibrarea balan elor de pl i i consolidarea monedelor na ionale.
Specific este sistemul tragerilor instituit i promovat de FMI. Potrivit acestuia,
ara care recurge la tragere procedeaz la cump rarea de la FMI a unor monede ale
rilor membre (convenabile i utilizabile în mod curent ca mijloc de plat
interna ional ) sau DST, punând la dispozi ia FMI sume echivalente în moneda ei
na ional . Astfel, rile ob in mijloace de plat necesare pentru echilibrarea balan elor
de pl i na ionale.
rile care au recurs la trageri se angajeaz ca, în termen de 3 pân la 5 ani
(excep ional în 7 sau 10 ani), s efectueze opera iunea invers , de r scump rare,
respectiv remiterea FMI devize utilizate în mod curent în pl ile interna ionale sau
DST, în schimbul monedelor na ionale echivalente. rile membre FMI pot ob ine în
total credite de dimensiuni de pân la 6 ori cota parte atribuit .
Mecanismele de creditare ale FMI, care sprijin echilibrarea direct a
balan elor de pl i, sunt:
tran ele de credit i stand-by (primare i suplimentare),
mecanismul l rgit de creditare i
politica de acces l rgit la credit.
Programele de ajustare macroeconomic pe termen mijlociu sunt sporite prin:
facilit i de ajustare structural i
facilit i consolidate de ajustare structural .
Facilit ile compensatorii de finan are sprijin statele în asigurarea importurilor
de cereale în situa ii excep ionale, iar mecanismele de finan are a stocurilor
regulatoare sunt alte programe specifice unor situa ii limit , de mare utilitate pentru
rile în curs de dezvoltare. Pentru creditarea acestora (în special), FMI aplic o
politic de condi ionare, având drept obiectiv „repunerea balan ei de pl i într-o pozi ie
viabil în contextul de stabilitate a pre urilor, de cre tere economic sus inut i cu
evitarea m surilor contrare libert ii comer ului i pl ilor exterioare”.
Pentru realizarea acestui scop, FMI inspir programe de politic economic , de
ale c ror realizare depinde derularea opera iunilor de credit curente. Politicile de
ajustare vizeaz :
devalorizarea monetar care sprijin cre terea competitivit ii produselor
na ionale i descurajarea importurilor;
austeritatea intern , urm rind în principal evitarea i limitarea deficitelor
bugetare, precum i reducerea consumului popula iei. M surile de austeritate au,
primordial, un amplu i profund impact social.
Reducerea deficitului bugetar înseamn reducerea cheltuielilor bugetare, dar i
cre terea veniturilor prin sporirea impozitelor.

Moned i credit 24
 Reducerea consumului popula iei implic o atent rigoare a salariului i o
politic realist a pre urilor, respectiv reducerea i chiar renun area la subven iile
acordate de stat pentru unele produse i servicii.
Liberalizarea economiei urm re te, pe plan interna ional, evitarea m surilor
protec ioniste i deschiderea por ilor capitalului str in. În unele ri ( i cazul României)
devin preponderente m surile de ordin intern, reducerea rolului statului în economie
prin desf urarea pe scar larg a privatiz rii, reducerea subven iilor i, implicit,
reducerea cheltuielilor publice.
Orientarea politicii de ajustare pe problematica cererii a condus adesea la
efecte negative pe plan social, privind nivelul de trai, cre terea deficitelor balan elor de
pl i i a determinat fenomene de respingere din partea opiniei publice. În ultimii ani,
FMI a accentuat i probleme ale sus inerii ofertei, militând pentru cre terea economic
i reforme structurale, aceasta fiind o orientare promi toare.

FMI i criza datoriei externe a rilor în curs de dezvoltare

În anii ’70 ai secolului XX, economia mondial a fost marcat de o instabilitate

accentuat . În aceast perioad , rile în curs de dezvoltare au acumulat datorii
externe considerabile, materializate în credite cu rate variabile ale dobânzilor.
În perioada 1979-1982, în SUA, Fed a adoptat o politic monetar restrictiv
care a avut drept consecin cre terea accentuat a ratelor dobânzilor. Ca urmare,
pentru rile în curs de dezvoltare care se confruntau deja cu probleme economice
grave, rambursarea datoriei externe a devenit foarte dificil .
În august 1982, Mexicul a anun at c se afl în imposibilitate a a- i pl ti datoria
extern . În perioada urm toare i alte ri au f cut anun uri similare. Aceast situa ie a
devenit îngrijor toare nu numai pentru rile debitoare, ci i pentru institu iile financiare
care le oferiser credite, amenin ând stabilitatea la nivel mondial a sistemului bancar.
Au fost întreprinse mai multe ac iuni de rezolvare a acestei crize, FMI având un
rol important în acestea. În faza de început a crizei, planul Baker (în acea perioad
James Baker fiind secretar de stat al Trezoreriei în SUA) prevedea un sprijin financiar
pentru rile aflate în criz , cu condi ia ca acestea s întreprind , sub supravegherea
FMI, m suri de asanare economic . Programele de revigorare a economiilor sub
egida FMI s-au dovedit îns prea dure, astfel încât adeseori acestea au fost
abandonate de c tre guverne care se confruntau cu tensiuni sociale deosebite.
În anul 1989, secretarul Trezoreriei americane Nicholas Brady a propus un nou
plan de rezolvare a crizei datoriei externe, care prevedea ajutoare acordate de FMI i
Banca Mondial în condi ii mult mai favorabile pentru rile debitoare.
Aplicarea acestui plan, favorizat de reducerea ratelor dobânzilor, a f cut ca,
f r s se sting , criza datoriei externe s se manifeste în anii urm tori cu mai pu in
acuitate.

GRUPUL B NCII MONDIALE (GBM)

BIRD – Banca Interna ional pentru Reconstruc ie i Dezvoltare – calitatea de

membru al BIRD este condi ionat de cea de membru FMI, iar strategiile BIRD sunt
stabilite anual în cadrul comitetului de dezvoltare la care particip guvernele statelor
membre BIRD.
Împrumuturile pe care le acord BIRD pot fi solicitate de guvernele rilor
membre sau de organisme private.

Moned i credit 25
 BIRD promoveaz dezvoltarea economic în general a statelor s race i asist
rile în curs de dezvoltare prin finan area pe termen lung a programelor, procedând la
ob inerea resurselor din împrumuturi pe pia a obliga iunilor i utilizând capitalul
propriu.
AID – Asocia ia Interna ional pentru Dezvoltare – înfiin at în 1960, are scopul
de a ajuta financiar rile s race i într-o anumit m sur în curs de dezvoltare,
oferind credite pentru perioade de aproximativ 40 de ani pentru care pot fi prev zute
perioade de gra ie de circa 10 ani.
CFI – Corpora ia Financiar Interna ional – înfiin at în 1956 are ca scop
stimularea expansiunii economice prin încurajarea dezvolt rii firmelor private care au
caracter productiv i care sunt situate în regiuni pu in dezvoltate (defavorizate).
AGMI – Agen ia de Garantare Multilateral a Investi iilor – înfiin at în 1988, are
ca scop asigurarea investi iilor contra riscurilor politice, în special în rile lumii a treia.
De i Banca Mondial i FMI sunt entit i distincte, cele dou organisme lucreaz
împreun , existând o strâns cooperare. Misiunea B ncii Mondiale - Visul const într-
o “lume lipsit de s r cie”. B M urm re te s ob in rezultate pozitive ca urmare a
eforturilor de “a ajuta oamenii s se ajute pe ei în i i ... oferindu-le resurse,
împ rt ind cuno tin e, construind capacit i i formând parteneriate în sectorul public
i în cel privat”.
Principiile fundamentale
- centrarea preocup rilor pe clien i;
- colaborarea cu diver i parteneri;
- responsabilitatea calit ii rezultatelor;
- garantarea integrit ii financiare i a rentabilit ii;
- ideile inovatoarea i inspira ia.

Valorile B ncii Mondiale sunt considerate:

- onestitate, integritate i implicare a personalului;
- lucrul în echip bazat pe încredere;
- respect fa de elemente distincte;
- încurajarea responsabiliz rii;
- ata amentul fa de munc i de cei apropia i.

Priorit ile B M, organism extern de mari propor ii

1. finan area înv mântului;
2. finan area luptei împotriva HIV / SIDA;
3. finan area programelor de ameliorare a s n t ii;
4. acordarea unor ajutoare pentru reducerea datoriilor rilor s race;
5. finan area proiectelor de biodiversitate;
6. lucrul în parteneriat;
7. lupta împotriva corup iei din întreaga lume;
8. implicarea societ ii civile;
9. ajutorul acordat rile în perioadele post-conflicte;
10. ascultarea “vocilor oamenilor s raci”.

Obiectivele Dezvolt rii Mileniului stabilite cu ocazia Întrunirii la Nivel Înalt pentru
Mileniu a N U urm resc inte specifice a c ror atingere implic eforturi atât din partea
donatorilor cât i a beneficiarilor:
1. eliminarea s r ciei i a foametei;
2. universalizarea înv mântului primar;
3. emanciparea femeilor i eliminarea discrimin rilor;

Moned i credit 26
 4. reducerea ratei mortalit ii infantile;
5. lupta contra HIV / SIDA i a altor boli periculoase;
6. ameliorarea protec iei mediului înconjur tor;
7. parteneriat global pentru dezvoltare.

Componentele de baz ale activit ii BM în România

Reforma i privatizarea sectorului financiar;

• Cre terea eficacit ii administra iei publice i justi iei;
• Consolidarea mediului de afaceri;
• Dezvoltarea programelor de protec ie social ;
• Cre terea investi iilor în s n tate, înv mânt i dezvoltare rural ;
• Dezvoltarea protec iei mediului.

Subiecte pentru autoevaluare

- Principiile pe care s-a bazat func ionarea Sistemului Monetar Interna ional

- DST: principalele func ii, avantajele i dezavantajele

- Rolul Fondului Monetar Interna ional

Capitolul 4. SISTEMUL MONETAR EUROPEAN

____________________________________________________________________

Problemele integr rii monetare europene. De la ECU la EURO

Repere în timp:
1951 – CECO
1957 – EURATOM / CEE - Tratatul de la Roma
1970 – Raportul Werner
1973 – Crearea SME (Sistemul Monetar European) – insul de stabilitate monetar
considerat indispensabil progresului integr rii economice
1992 – Prin Tratatul de la Maastricht a fost instituit Uniunea European .

Raportul Comitetului Delors (publicat în 1989) prevede noi aspecte în direc ia

unific rii monetare. Procesul integr rii se realizeaz în etape. În fiecare etap , gradul
de convergen i cooperare cre te, astfel încât, în final, se realizeaz o uniune
monetar deplin . La Reuniunea de la Maastricht, efii statelor participante au fost de
acord cu aceast strategie. Se disting trei etape.
Prima etap (iulie 1990 – decembrie 1994) reprezint angajamentul rilor
comunitare privind crearea uniunii monetare. Obiectivele stabilite au avut în vedere
cre terea performan elor economice, înt rirea coordonatelor politicilor economice i
monetare în cadrul institu ional existent i renun area în totalitate de c tre rile SME
la controlul asupra capitalurilor).
A doua etap este considerat faza de tranzi ie c tre etapa final . Dificultatea
fundamental inerent rezid din organizarea unui transfer progresiv al puterii de

Moned i credit 27
decizie a autorit ilor na ionale în mana unei institu ii europene. Rezervele monetare
(la un anumit nivel) vor fi puse în consum pentru a servi la interven ii pe pia a de
schimb, în conformitate cu orient rile stabilite de Sistemul European al B ncilor
Centrale (SEBC), care exercit func ii de reglementare în domeniul monetar i bancar.
Este urm rit crearea Institutului Monetar European, ca precursor al B ncii Centrale
Europene. Tranzi ia c tre stadiul final al Uniunii Monetare este condi ionat de
criteriile de convergen , astfel încât o ar se poate al tura Uniunii Europene dac :
rata infla iei nu este mai mare cu 1,5% decât media celor mai mici trei rate
ale infla iei din SME;
rata dobânzii pe termen lung nu dep e te cu 2% media acesteia în trei ri
cu infla ia cea mai mic ;
nu a procedat la o devalorizare a monedei proprii pe parcursul a 2 ani ce
preced intrarea în uniune;
deficitul bugetar nu reprezint mai mult de 3% din PIB;
datoria public nu trebuie s dep easc 60% din PIB.
A treia etap – început în 1997 – debuteaz cu trecerea la parit i fixe i
atribuirea competen elor economice i monetare institu iilor comunitare. Monedele
na ionale sunt înlocuite cu o moned unic .

Participarea la spa iul monetar comun presupune beneficii, dar i costuri.

Beneficii sunt considerate urm toarele:

o moned comun are toate avantajele atribuite monedei în general (mijloc de
schimb universal acceptat, m sur a valorii, mijloc de rezerv ), fiind eliminate
costurile conversiei unei monede în alta i costurile de hedging valutar specifice
cursurilor flexibile;
o moned comun elimin fluxurile speculative de capital dintre rile partenere, în
func ie de încrederea i fixitatea cursului de schimb în cadrul spa iului comun, în
caz contrar manifestându-se specula ii destabilizatoare;
sunt realizate economii privind moneda de rezerv , membrii nemaiavând nevoie
de rezerve interna ionale în acest spa iu (în situa ia uniunii monetare complete);
integrarea monetar stimuleaz integrarea politicilor economice i implic o
politic valutar comun .

Costuri sunt considerate urm toarele:

pierderea autonomiei politicilor monetare i valutare a membrilor individuali;
posibila cre tere a omajului – presupunând c spa iul monetar comun include o
ar cu infla ie redus , este posibil ca aceasta s devin dominant i s cear
ajust ri altor ri cu infla ie mare; acestea din urm vor fi nevoite s ia m suri
restrictive, care vor avea drept rezultat sc derea gradului de ocupare a for ei de
munc .

Beneficiile monedei unice sunt situate mai ales la nivel microeconomic, iar
costurile au de-a face mai mult cu managementul macroeconomic.
Câ tigurile generate de trecerea la utilizarea monedei unice sunt:
eliminarea costurilor tranzac iilor asociate schimburilor monedei na ionale – cel
mai vizibil i mai u or cuantificabil câ tig al uniunii monetare;
eliminarea riscului ce provine din mi c ri viitoare incerte ale cursurilor de schimb –
pot ap rea câ tiguri substan iale, ca urmare a reducerii riscului; fiind eliminat riscul
valutar, este asigurat i func ionarea adecvat a mecanismului pre urilor.

Moned i credit 28
 UNIUNEA ECONOMIC I MONETAR (UEM) –

cea mai avansat form a integr rii

Evolu ia Uniunii Economice i Monetare

Crearea Uniunii Economice i Monetare a constituit un proiect al Uniunii

Europene înc de la sfâr itul anilor ‘60. În 1969, Summitul European de la Haga a
transformat UEM într-un obiectiv oficial. Raportul Werner din 1970 prezenta un plan
pentru atingerea obiectivului Uniunii Economice i Monetare, plan ce urma s se
desf oare într-un interval de 10 ani. Îns , ca urmare a crizelor petroliere,
divergen elor de politic economic i sc derii valorii dolarului, ac iunile de stabilire a
fluctua iilor conform unui arpe monetar au fost limitate la un acord în acest sens între
Germania, Danemarca i statele membre ale BENELUX.

În 1979, procesul a fost relansat prin crearea Sistemului Monetar European

(SME), ce reprezenta un exemplu inedit de cooperare specific . Sistemul era construit
pe principiul unor cursuri valutare stabile dar ajustabile, bazate pe existen a unei serii
de cursuri oficiale stabilite prin compara ie cu ECU (calculat ca medie a cursurilor
monedelor participante). Pân în momentul negocierii Tratatului de la Maastricht SME
era privit ca un succes de economi ti i de politicieni. Fluctua ia cursurilor de schimb
dintre monedele europene fusese redus considerabil: între 1979 i 1985 ea ajunsese
la jum tatea valorii din perioada 1975 – 1979 i a continuat s se înjum t easc în
perioada 1986 – 1989. Convergen a ratelor infla iei i ratelor dobânzii pe termen lung
a contribuit la succesul SME, care a favorizat discu iile privitoare la Uniunea
Economic i Monetar , reluate dup 1985 (UEM ap rând din ce în ce mai mult în
ipostaza unei etape necesare pentru finalizarea pie ei unice).

În 1988, Consiliul European de la Hanovra a înfiin at un comitet condus de

Jacques Delors, pre edintele de atunci al Comisiei Europene, care s propun etape
concrete pentru drumul c tre Uniunea Economic i Monetar . Delors a recomandat
un plan în trei etape, ce avea ca obiectiv cre terea coordon rii dintre politicile
economice i monetare, crearea unei monede unice i a unei B nci Centrale
Europene. Pe baza raportului Delors, Consiliul European de la Madrid a decis ca
prima etap a UEM s înceap în iulie 1990, iar Consiliul European de la Maastricht
a decis ca Europa s dispun de o singur moned pân în anul 2000. Regulile de
func ionare, institu iile adecvate i obiectivele UEM sunt incluse în Tratatul de la
Maastricht. Au fost stabilite bazele constituirii UEM în trei etape:
• rile din cadrul uniunii monetare s îndeplineasc criteriile de convergen
monetar i bugetar (1992 – 1993);
• 1994 – 1999: reunirea guvernatorilor b ncilor centrale în cadrul Institutului
Monetar European (IME) pentru a asigura transformarea acestuia în Banca Central
European (BCE) în 1998; important este independen a fa de guvernele proprii a
b ncilor centrale din statele membre;
• fixarea irevocabil a cursurilor de schimb înso it de introducerea monedei
unice.

Principalul obiectiv al politicii monetare este men inerea stabilit ii pre urilor, în
paralel cu sprijinirea politicilor economice comunitare. În privin a politicilor fiscale,
rilor din zona EURO li se impune s aib i s men in finan e publice bine

Moned i credit 29
administrate, conform prevederilor Tratatului de la Maastricht. În plus, pentru a
asigura o convergen bugetar de durat , a fost adoptat un Pact de Stabilitate i
Cre tere, prin care statele membre recunosc necesitatea unei politici fiscale riguroase
pentru func ionarea în condi ii bune a Uniunii Economice i Monetare.

Participan ii la zona EURO trebuie s adopte programe pe termen mediu cu

bugete cât mai echilibrate sau chiar excedentare; un deficit excesiv, dac nu este
corectat la timp, va conduce la sanc iuni financiare. Statele UE din afara zonei Euro
vor trebui s adopte i ele programe de convergen , dar nu vor constitui obiectul
sanc iunilor financiare. În afara liniilor directoare generale men ionate mai sus, rile
care au adoptat euro trebuie s aplice i cadrul general pentru coordonarea politicilor
economice i procedurile prev zute în Tratat.

Principalele costuri ale UEM sunt legate de schimb rile ce trebuie efectuate de
operatorii economici i, în multe sectoare, ele pot fi recuperate destul de rapid. Având
în vedere c efectul general al UEM este unul benefic pentru rile participante,
cheltuielile legate de introducerea monedei unice trebuie privite ca o investi ie.

Prin Tratatul de la Maastricht (semnat în februarie 1992, ratificat ulterior de statele

membre, în vigoare din noiembrie 1993) au fost stipulate crearea Uniunii Economice
i Monetare (UEM) i introducerea monedei unice. Alte evenimente ulterioare sunt
considerate relevante:
• decembrie 1995 - Madrid: Consiliul European (reuniunea efilor de state i
guverne din Uniunea European ) a decis c moneda unic se va numi euro i a fixat
datele de 1.01.1999 pentru introducerea în tranzac iile valutare i 1.01.2002 cel târziu
pentru introducerea monedelor i bancnotelor;
• iunie 1997 - Amsterdam: Consiliul European a aprobat termenii Pactului de
Stabilitate i Cre tere, crearea unui nou mecanism al cursului valutar pentru
monedele neparticipante la zona EURO i reglement rile stabilind cadrul legal al euro;
• decembrie 1997 - Luxemburg: Consiliul European a aprobat procedurile de
înt rire a coordon rii politicilor economice na ionale, precum i pe cele privind
orientarea politicii valutare aferente monedei euro;
• 25.03.1998: Comisia European i Institutul Monetar European au comunicat
rezultatele analizei privind atingerea convergen ei economice de c tre statele membre
UE, potrivit criteriilor stabilite în Tratat, iar 11 ri au primit recomandarea Comisiei de
a participa la zona EURO;
• 2.05.1998 - Bruxelles: Consiliul European a hot rât ca zona EURO s fie
format din cele 11 state propuse de Comisie: Belgia, Germania, Spania, Fran a,
Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Austria, Portugalia i Finlanda;
• 1.01.1999: Consiliul Uniunii Europene a stabilit cursurile fixe de conversie în
Euro ale monedelor na ionale din statele participante la zona EURO.

Factorii decizionali trebuie s aib voin a i capacitatea de a men ine

competitivitatea aparatului productiv na ional în cadrul zonei EURO.

Criteriile de convergen

Prin Tratatul de la Maastricht au fost stabilite criteriile de convergen de a c ror

îndeplinire depinde accesul în zona EURO:

Moned i credit 30
 - Nivelul infla iei nu trebuie s dep easc cu mai mult de 1,5 % nivelul atins de
media celor trei ri cel mai bine plasate din punct de vedere al stabilit ii pre urilor;
- Trebuie respectate benzile normale de fluctua ie din cadrul mecanismului
cursului de schimb timp de 2 ani, f r a devaloriza moneda, comparativ cu moneda
altui stat membru UE, în aceast perioad ;
- Rata dobânzii pe termen lung trebuie s nu dep easc cu mai mult de 2 %
media ratelor din cele trei state membre UE situate pe cele mai bune pozi ii în privin a
ratei infla iei;
- Deficitul bugetar anual trebuie s se afle sub 3 % din PIB, iar datoria public
sub 60 % din PIB.

Conform Tratatului li se cere economiilor na ionale s fi atins anumite nivele de

performan în ce prive te infla ia, deficitele i datoria public , cursul de schimb i
rata dobânzii. Atingerea acestor nivele nu asigur doar condi iile economice necesare,
ci i un anumit grad de convergen între statele membre, care s permit
func ionarea corect a UEM.

Scopul condi iilor impuse este de a se asigura c statele membre au atins un nivel
suficient de înalt de stabilitate economic i convergen înainte de a participa zona
EURO. Odat în, disfunc iile dintr-unul din statele membre pot avea impact asupra
celorlalte. Condi iile stabilite în Tratat sunt de o importan deosebit pentru a reduce
riscul apari iei problemelor. Tratatul define te clar procedura i criteriile de selec ie, iar
Comisia European i statele membre au subliniat în numeroase rânduri importan a
aplic rii stricte a condi iilor.

Criteriile specifice se refer la infla ie, rata dobânzii pe termen lung, situa ia
financiar a statului, stabilitatea cursului de schimb. În plus, participarea unui stat la
zona EURO a fost determinat i de progresul înregistrat în integrarea pie elor, a
situa iei balan ei de pl i (în ce prive te conturile curente) i a schimb rilor referitoare
la costurile unitare cu for a de munc i diferi i indici ai pre urilor.

Uniunea Economic i Monetar (UEM) este zona din cadrul pie ei unice a
Uniunii Europene (pia caracterizat prin circula ia f r restric ii a persoanelor,
bunurilor, serviciilor i capitalului) în care se utilizeaz o singur moned . Aceast
zon asigur cadrul pentru stabilitatea i cre terea economic i se caracterizeaz
prin existen a unei b nci centrale independente, precum i a obliga iilor legale
asumate de statele participante de a avea politici economice na ionale riguroase i de
a- i coordona strâns aceste politici.

Uniunea Economic i Monetar se bazeaz pe dou concepte:

• coordonarea politicilor economice na ionale i
• existen a Sistemului European al B ncilor Centrale (SEBC).

Avantajele monedei unice

• Adoptarea unei singure monede este considerat op iunea cea mai ra ional
care s asigure libertatea deplin de circula ie a bunurilor, serviciilor i capitalurilor în
cadrul Uniunii Economice.
• O pia unic mai eficient permite impulsionarea cre terii economice i a
ocup rii for ei de munc , în timp ce moneda unic contribuie la înt rirea stabilit ii
monetare interna ionale.

Moned i credit 31
 • Comparabilitatea pre urilor în EURO contribuie la cre terea activit ii
companiilor, ele trebuind s produc i s ofere bunuri i servicii la pre uri corelate cu
nivelurile mai ridicate ale cererii intracomunitare i cu accentuarea concuren ei
extracomunitare prin pre uri.
• Prin intermediul introducerii monedei unice au fost eliminate costurile ridicate
ale tranzac iilor legate de conversiile valutare i, de asemenea, au fost reduse
incertitudinile aferente instabilit ii cursului de schimb.
Schimburile vor înregistra o stabilitate, deci nu vor mai exista fluctua ii, riscând s
blocheze comer ul intra-european. Pre urile interne pot evolua astfel încât puterea
de cump rare a euro s varieze de la o ar la alta. Stabilitatea puterii de
cump rare este un avantaj important, deoarece conduce la o cre tere a comer ului
interna ional.
Rata dobânzii se reduce. Existând moneda unic , devalorizarea este imposibil ,
iar prima de risc (ad ugat de unele ri ratei dobânzii pentru atragerea
investitorilor care se tem de deprecierea monedei) dispare.
Stocurile speculative sunt eliminate, diferite ri fiind constrânse s ridice mult
dobânzile pentru a- i ap ra moneda, dobânda ridicat reprezentând un cost
pentru economie (mai pu ine investi ii, cre tere mai lent , mai mult omaj), care
poate fi evitat prin utilizarea ratelor de schimb fixe sau a monedei unice.
Euro are calitatea de moned interna ional important , la concuren cu dolarul
american, fiind utilizat pentru a regla comer ul; euro este o moned de rezerv ,
reprezentând un risc sc zut de depreciere. Europa, având moned unic , este
bine plasat pentru a negocia cu alte ri un sistem monetar interna ional care ar
putea s îi apere propriile interese.

Inconvenientele monedei unice:

constrângeri privind politica monetar – nu mai poate fi independent pentru
fiecare ar , aceasta nereprezentând o pierdere a suveranit ii;
pierderea independen ei în termeni de politic bugetar – aceasta trebuie s fie
restrictiv , ceea ce conduce la sc derea cre terii economice i a locurilor de
munc ;
costul convertibilit ii monedelor na ionale în moned european – suportat de
b nci i de întreprinderi;
pierderea de ajustare prin rata de schimb – varia ia ratei de schimb permitea
absorb ia ocurilor, mai ales în absen a mobilit ii factorilor de produc ie.

Sunt considerate efecte ale introducerii monedei unice:

- reducerea costurilor implicate de riscuri;
- sc derea tendin elor infla ioniste prin aplicarea unor m suri restrictive;
- cre terea transparen ei i a competitivit ii;
- reducerea presiunilor de pe pia ca urmare a dispari iei cursurilor valutare
pentru monedele din interior;
- existen a unei pie e unice, mult mai func ionale;
- cre terea pre urilor în unele ramuri economice;
- rolul de competitor pentru dolarul american.

Moned i credit 32
 Înainte de intrarea în UEM economiile na ionale trebuie s fie preg tite pentru
exigen ele impuse. Ra iunea fundamental a existen ei i men inerii criteriilor de
convergen este evitarea riscului dezechilibr rii Uniunii Economice i Monetare, ca
urmare a admiterii unei ri incompatibile cu aspectele corelate cu o moned stabil .

BANCA CENTRAL EUROPEAN (BCE) = institu ie complex

Introducere

Banca Central European (BCE) este una dintre cele mai importante b nci
centrale ale lumii, având responsabilitatea politicii monetare unice. A fost creat la 1
ianuarie 1998, având sediul central la Frankfurt, în Germania, a a cum a fost fixat
prin Tratatul de la Amsterdam.

Predecesorul BCE a fost Institutul Monetar European, creat pentru a sprijini

statele s adopte moneda euro i pentru preg tirea instituirii Sistemului European al
B ncilor Centrale (SEBC). IME a provenit din fostul Fond European de Cooperare
Monetar (FECOM). Ini ial, în zona EURO s-au aflat 11 membri, Grecia urmând s li
se al ture la 1 ianuarie 2001, Slovenia la 1 ianuarie 2007, Cipru i Malta la 1 ianuarie
2008, Slovacia 1 ianuarie 2009, Estonia la 1 ianuarie 2011, fiind extins astfel
competen a BCE. Zona Euro are 17 membri.

Statul Data Adopt rii Popula ia PIB 2009 (BM)

Austria 1.01.1999 8 356 707 384 908

Belgia 1.01.1999 10 741 048 468 522

Cipru 1.01.2008 801 622 24 910

Estonia 1.01.2011 1 340 274 19 120

Finlanda 1.01.1999 5,325,115 237 512

Fran a 1.01.1999 64 105 125 2 649 390

Germania 1.01.1999 82 062 249 3 330 032

Grecia 1.01.2001 11 262 539 329 924

Irlanda 1.01.1999 4 517 758 227 193

Italia 1.01.1999 60 090 430 2 112 780

Luxemburg 1.01.1999 491 702 52 449

Malta 1.01.2008 412 614 7 449

Moned i credit 33
 Olanda 1.01.1999 16 481 139 792 128

Portugalia 1.01.1999 10 631 800 227 676

Slovacia 1.01.2009 5 411 062 87 642

Slovenia 1.01.2007 2 053 393 48 477

Spania 1.01.1999 47 021 031 1 460 250

Zona Euro 329 937 622 12 475 099

Obiectivele B ncii Centrale Europene

Obiectivul fundamental al BCE este men inerea stabilit ii pre urilor în zona
EURO, deci s in infla ia sub control, la un nivel redus. inta actual este
men inerea ratei infla iei sub nivelul de 2 %, dar aproape de acesta.

Misiunile de baz ale BCE sunt:

- definirea i implementarea politicii monetare pentru zona EURO;
- sprijinirea politicilor economice ale statelor membre;
- dirijarea opera iunilor de schimb valutar ( i protejarea rezervelor oficiale de
schimb);
- facilitarea opera iunilor sistemului de pl i.

Alte misiuni:
- autorizarea emisiunii de bancnote i moned metalic în zona EURO - statele
membre (cu responsabilitatea BCN sau a Ministerului Economiei i Finan elor)
pot emite monede euro, dar volumul acestora trebuie s fie stabilit de BCE;
dreptul exclusiv de a autoriza emiterea bancnotelor euro apar ine BCE;
- colectarea de la autorit ile na ionale competente ori direct de la companii a
informa iilor statistice utile i crearea unei baze de date proprii;
- responsabilitatea men inerii stabilit ii sistemului financiar i monitorizarea
sectorului bancar, contribuind la aplicarea m surilor aferente pruden ei din
cadrul institu iilor de credit;
- colaborarea cu organisme ter e europene i interna ionale privind problemele
monetare, pl ile, organizarea statistic , sistemele de compens ri na ionale i
alte aspecte conexe.

SEBC ac ioneaz în concordan cu principiile economiei de pia , în care s se

manifeste libera concuren , dar obiectivul stabilit ii pre urilor are prioritate în fa a
tuturor celorlalte.

Func iile B ncii Centrale Europene

Moned i credit 34
 Rolul BCE este acela de a controla, prin instrumente i proceduri financiar-
bancare, politica monetar unic a UE, pentru a asigura stabilitatea pre urilor,
supravegherea func ion rii Sistemului Monetar European i utilizarea euro.

Func iile opera ionale i monetare ale BCE:

- deschiderea de conturi pentru institu iile de credit, publice i al i participan i pe
pia ;
- opera iuni de “open market” i de credit;
- solicitarea institu iilor de credit s constituie i s men in rezerve minime;
- crearea i reglementarea unui sistem de pl i eficient;
- cooperarea cu b ncile centrale ale altor ri, cu institu iile de credit i cu
organisme interna ionale.

Organizarea B ncii Centrale Europene

BCE a fost proiectat având ca model Bundesbank, în special urm rind

independen a sa politic . Este condus de Consiliul de Guvernare i de Comitetul
Director. Exist , de asemenea, un Consiliu General. Banca Central European
este independent de celelalte institu ii europene ori na ionale. SEBC este compus
din BCE i din b ncile centrale na ionale.

- Consiliul de Guvernare este organismul suprem de decizie al BCE. Este

compus din membrii Comitetului Director i din guvernatorii BCN din zona EURO.
Mandatul unui guvernator este de minim cinci ani.

Atribu ii principale ale Consiliului de Guvernare

- Responsabilitatea lu rii deciziilor de politic monetar , rate ale dobânzii i
privind rezervele SEBC;
- Autorizarea emiterii bancnotelor euro i consilierea celorlalte institu ii privind
legisla ia (normele) în domeniu;
- Adoptarea unor hot râri i orient ri pentru îndeplinirea sarcinilor SEBC.

Consiliul de Guvernare se întrune te cel pu in de 10 ori pe an. Fiec rui membru

îi corespunde un vot (pre edin ii nu voteaz ), iar deciziile sunt luate pe baza majorit ii
simple.

- Comitetul Director se compune din pre edintele BCE, un vicepre edinte i al i

patru membri. Ei sunt numi i de comun acord de guvernele statelor din zona EURO,
la recomandarea Consiliului i dup consultarea Parlamentului European, dintre
persoane cu autoritate i experien în domeniul bancar recunoscute. Mandatul este
de opt ani, f r a putea fi reînnoit. Printr-o în elegere tacit , începând cu anul 2005,
patru din cele ase locuri sunt rezervate statelor cu cele mai mari patru b nci centrale
din zona EURO: Fran a, Germania, Italia i Spania.

Atribu ii principale ale Comitetului Director

- Implementarea politicii monetare în conformitate cu recomand rile Consiliului de

Guvernare, având competen a oferirii de instruc iuni necesare
BCN;
- Exercitarea puterii delegate de Consiliul de Guvernare.

Moned i credit 35
 - Consiliul General este un organism care se ocupa de probleme legate de
trecerea la moneda euro, de exemplu fixarea cursurilor de schimb pentru monedele
înlocuite de euro (continuând sarcinile fostului IME). Exist doar pân toate statele
vor adopta moneda euro. Este compus din pre edinte, vicepre edinte i guvernatori ai
tuturor BCN din UE.

Principiile func ion rii B ncii Centrale Europene

- Independen a

BCE este o institu ie independent care nu prime te dispozi ii nici de la guvernele

statelor membre, nici din partea celorlalte institu ii ale UE.

BCE este independent din punct de vedere financiar, având propriul s u buget,
separat de bugetul UE. Independen a unei b nci centrale este cea mai sigur
modalitate de a evita manipularea la nivel macroeconomic pentru scopuri politice.

- Transparen a

B ncile centrale furnizeaz publicului informa ii utile privind strategiile lor, astfel
încât s poat fi în elese deciziile de politic monetar .

- Credibilitatea

BCE explic modul în care î i atinge scopurile aferente misiunilor sale. Evaluarea
sistemului financiar efectuat de o banc central este esen ial , iar BCE trebuie s
fie deschis i realist privind posibilit ile îndeplinirii obiectivelor politicii monetare.

- Autodisciplina

Responsabilii trebuie s garanteze corectitudinea lu rii deciziilor i a explica iilor

oferite de-a lungul timpului.

Subiecte pentru autoevaluare

- Enumera i avantajele i dezavantajele monedei unice

- Prezenta i obiectivele i func iile B ncii Centrale Europene

- Descrie i principiile func ion rii B ncii Centrale Europene

Moned i credit 36
 BANCA EUROPEAN DE INVESTI II (BEI)

1. Introducere

Crearea B ncii Europene de Investi ii ca o institu ie de finan are a Uniunii

Europene a fost stabilit prin Tratatul de la Roma, având scopul acord rii de
asisten financiar pe termen lung prin proiecte care sus in integrarea european .
BEI are personalitate juridic i autonomie financiar . Sediul BEI se afl în
Luxemburg.

În calitate de banc , BEI respect principiile clasice i colaboreaz cu alte

institu ii financiare interna ionale. Cu toate acestea, Banca European de Investi ii
ofer împrumuturile cu o dobând apropiat de cea cu care le ob ine de pe pie ele
europene i mondiale de capital (cu o majorare de cca. 0,15 %). Împrumuturile sale
pot fi acordate atât organismelor publice cât i celor private care investesc în
agricultur , industrie, re ele de transport ori telecomunica ii, infrastructur , energie,
dezvoltare regional .

2. Obiectivele B ncii Europene de Investi ii

Priorit i opera ionale:

- Dezvoltarea economic regional ;
- Protec ia mediului i ridicarea calit ii vie ii;
- Colaborarea cu rile europene.

BEI ac ioneaz în conformitate cu obiectivele politicii Uniunii Europene, dintre care

se eviden iaz în ultimii ani cercetarea, dezvoltarea i inovarea, protec ia mediului,
s n tatea i educa ia. Contrar semnifica iei asociate ca urmare a denumirii sale, BEI
nu este o banc de investi ii. Ea contribuie la aplicarea unei politici de cooperare
pentru dezvoltare european , în concordan cu termenii i condi iile stabilite în cadrul
unor acorduri, pe baza parteneriatelor dintre Uniunea European i cca. 135 de ri
din Europa Central , de Est i de Sud, din Zona Mediteranean , din Africa, Asia,
America Latin , din Caraibe i Pacific.

Banca European de Investi ii contribuie la integrarea statelor membre ale

U.E., la coeziunea economico - social i la evolu ia lor echilibrat . Având
aceste scopuri, BEI atrage de pe pia fonduri substan iale pe care le direc ioneaz , în
termenii cei mai favorabili, spre finan area unor proiecte conforme cu obiectivele
Uniunii Europene. De asemenea, BEI implementeaz componentele financiare ale
acordurilor stabilite cu statele din afara U.E., implicând ajutor pentru dezvoltare i
politici de cooperare.

Conform Articolului 130 al Tratatului de la Roma, BEI are sarcina de a acorda

împrumuturi i garan ii pentru facilitarea implement rii în economie a proiectelor:
- pentru dezvoltarea regiunilor defavorizate;
- de interes comun pentru statele membre, dar de o amploare care nu permite
finan area integral cu disponibilit i ale unui singur stat membru;
- destinate moderniz rii unor activit i care s faciliteze instituirea pie ei comune.

Moned i credit 37
 Ac ionarii B ncii Europene de Investi ii sunt statele membre ale U E. Contribu ia
fiec rui stat membru la capitalul B ncii Europene de Investi ii este calculat în func ie
de PIB.

B E I contribuie la realizarea obiectivelor UE prin acordarea de finan ri pe termen

lung pentru proiecte specifice, respectând reglement rile pruden iale din domeniul
bancar. BEI urm re te i adaptarea continu a activit ii la evolu iile recente ale
politicilor europene.

Banca European de Investi ii î i desf oar activitatea în strâns colaborare cu

b ncile, atât în privin a împrumuturilor de pe pie ele de capital, cât i finan area
proiectelor. BEI acord credite din împrumuturile ob inute care, împreun cu fondurile
proprii (capital i rezerve), constituie resursele proprii. În afara UE, opera iunile de
finan are ale BEI sunt realizate în principal din resursele proprii dar i prin mandat din
resursele bugetare ale statelor membre.

3. Organizarea BEI

Organismele de conducere ale B ncii Europene de Investi ii sunt: Consiliul

Guvernatorilor, Consiliul de Administra ie i Comitetul Director i Comitetul de
Verificare.

- Autoritatea suprem este Consiliul Guvernatorilor, în care statele membre sunt

reprezentate de mini trii de finan e. C G se reune te o dat pe an pentru:
- stabilirea direc iilor politicii BEI;
- autorizarea activit ii B ncii Europene pentru Investi ii în afara Uniunii
Europene;
- reunirea membrilor Consiliului de Administra ie i ai Comitetului Director;
- primirea unui raport din partea Comitetului de Control;
- aprobarea situa iilor financiare i a raportului anual;
- deciziile privind majorarea capitalului.

C G este format din 26 de Directori, câte unul din fiecare stat membru i un
reprezentant al Comisiei i din 16 membri suplean i ale i pe baza competen ei i a
independen ei lor.

- Consiliul de Administra ie decide alocarea împrumuturilor i garan iilor,

colectarea fondurilor i nivelul ratei dobânzii. C A exercit un control al respect rii
prevederilor Statutului i al directivelor C G. Se întrune te o dat de lun . Comitetul
de Administra ie este format din 9 membri i este principalul organism de execu ie al
b ncii. Exist un Regulament interior în care sunt înscrise principiile de func ionare.

- Comitetul Director are o pozi ie puternic , fiind corpul executiv permanent al

BEI. C D este alc tuit dintr-un pre edinte i ase vicepre edin i. Activitatea sa const
în:
- derularea afacerilor curente;
- preg tirea i implementarea deciziilor directorilor, mai ales

Moned i credit 38
 în privin a împrumuturilor i garan iilor.

Membrii C D nu pot avea o alt func ie public , indiferent dac aceasta este
remunerat sau nu. În îndeplinirea atribu iilor, membrii C D nu trebuie s respecte
instruc iuni din partea guvernelor sau a altor institu ii.

Codurile de etic includ regulile de conduit , dintre care la baz se afl

obliga ia membrilor C A i ai C D de a- i exercita cât mai bine func iile, cu
profesionalism i eficacitate. Atât membrii C A, ai C D cât i suplean ii sunt în mod
unic responsabili fa de BEI. Membrii C A i ai C D trebuie s aib un comportament
onest i rezonabil privind acceptarea anumitor func ii sau misiuni care ar putea crea
un conflict de interese în leg tur cu folosirea informa iilor pe care ei le de in.

- În structura BEI se afl un i Comitet de Verificare, care monitorizeaz atent

dac sunt respectate recomand rile Comitetului de la Basel privind supravegherea
bancar . C V este compus dintr-un Pre edinte, 2 membri i un observator; se
reune te în fiecare lun cu scopul de a coordona activitatea sa i pe cea a auditorilor
interni i externi. C V urm re te dac au fost aplicate procedurile.

Auditorii interni evalueaz eficacitatea sistemelor de control intern, inând

cont de principiile BRI. Este revizuit domeniul tehnologiei informa iei pentru intervale
de 2 – 5 ani.
Auditorii externi independen i r spund în fa a Comitetului de Verificare, pe
care îl informeaz privind programul i coordonarea activit ii cu cea a auditorilor
interni.

Un departament independent al BEI are atribu ii de control financiar, cu

responsabilit i legate de contabilitate i preg tirea rapoartelor financiare ale BEI.
Este solicitat avizul acestui departament privind implementarea politicilor financiare.
Sunt acoperite informa iile care au impact asupra indicatorilor de performan ,
gestiunii, bugetului.

Controlul riscurilor aferente opera iunilor de creditare are loc înainte i dup
acordare. Obiectivul const în men inerea valorii. Riscurile asociate tranzac iilor
trebuie m surate corect i reduse ori eliminate.

Mai exist un departament de Evaluare a opera iunilor care coordoneaz

autoevaluarea, asigurând transparen a. Evalu rile proiectelor finan ate pot fi:
na ionale, regionale, sectoriale ori tematice.

BEI trebuie s ia în considerare, în derularea opera iunilor de acordare a unor

împrumuturi i garan ii, de urm toarele principii:
- supravegherea utiliz rii fondurilor în modul cel mai ra ional posibil în interesul
stabilit;
- neacceptarea particip rii la gestiunea întreprinderilor;
- cedarea crean elor sale pe pia a financiar i solicitarea debitorilor s emit
obliga iuni;
- nepretinderea ca sumele împrumutate s fie cheltuite într-un anumit stat
membru;
- nefinan area proiectelor la care se opune statul membru pe teritoriul c ruia ar fi
implementat;

Moned i credit 39
 - posibilitatea condi ion rii acord rii de împrumuturi de organizarea unor licita ii
interna ionale.

4. Activitatea B ncii Europene de Investi ii

BEI finan eaz proiecte care au ca obiectiv promovarea politicilor UE i

implementarea Agendei Lisabona, a Ini iativei Inovare 2010 de creare i promovare a
unei economii bazate pe cunoa tere. BEI poate acoperi pân la 50 % din costurile
totale aferente unui proiect i cofinan eaz investi iile împreun cu alte b nci (BERD).
Principalele caracteristici ale politicii de împrumut a BEI sunt: diversitatea, inova ia,
lichiditatea si transparen a.

Banca European de Investi ii a devenit una dintre cele mai importante surse
de finan are interna ional a proiectelor din noile state membre ale UE, dar i pentru
cele din regiunea Balcanilor. Aproape jum tate din sumele împrumutate au fost
orientate c tre proiecte în domeniul transporturilor. Proiectele din sectorul industrial,
de mediu i telecomunica ii au absorbit aproape 15 % fiecare, în timp ce 10 % a fost
împrumutat pentru proiectele din sectorul energetic, s n tate i educa ie.

Începând din anul 1990, B E I a fost autorizat de Consiliul Guvernatorilor s

acorde împrumuturi rilor din Europa Central i de Est. În perioada de pre-aderare a
celor opt state din aceast zon , BEI a acordat împrumuturi în valoare de 25 miliarde
euro cu scopul finan rii proiectelor de infrastructur , mediu, servicii, industrie,
educa ie, s n tate i IMM-uri. BEI opereaz i în afara Uniunii Europene sub
inciden a unor protocoale financiare încheiate cu 12 ri din regiunea M rii
Mediterane, 30 ri din Asia i America Latin i cu 70 de state din cadrul Conven iei
de la Lome (Africa, Caraibe i Pacific).

În 2005 ac iunile b ncii în exteriorul Uniunii Europene s-au ridicat la 5 miliarde

de euro i au fost lansate dou noi ini iative menite s conduc la intensificarea
cooper rii pe linia cre terii eficien ei utiliz rii fondurilor structurale: JASPERS
(parteneriat între BEI, BERD i Comisia European pentru sprijinirea autorit ilor
regionale i na ionale în vederea preg tirii proiectelor finan ate din bugetul UE) i
JEREMIE (schema gestionat prin Fondul European de Investi ii care permite statelor
membre i regiunilor s transforme o parte din fondurile structurale alocate în
instrumente financiare dedicate întreprinderilor mici si mijlocii).

BEI urm re te ca în viitor s continue dialogul cu institu iile politice, dintre care
Comisia European , în privin a ac iunii sale externe, dar i cu institu iile financiare
interna ionale. Finan area unor proiecte în zona învecinat U E va fi prioritar .

Obiectivele BEI pentru 2006 – 2008

Planul Opera ional pentru cei trei ani a con inut definirea obiectivelor strategice pe
termen mediu i priorit ile opera ionale, pe baza celor stabilite de Consiliul
Guvernatorilor. În aceast perioad , concentrarea activit ii de creditare a B E I
urm re te anumite priorit i, considerate obiective eligibile:
• Coeziune economic i social într-o U E extins ;
• Implementarea ini iativei Inovare 2010 (Cercetare i dezvoltare);
• Dezvoltarea re elelor transeuropene;
• Sprijinul UE pentru dezvoltare i cooperarea cu ri partenere;

Moned i credit 40
 • Protec ia mediului natural i urban, regional sau global, incluzând schimb rile
climatice
• Dezvoltarea IMM-urilor.

5. Activitatea BEI în România

România a devenit membr a BEI la 1 ianuarie 2007.

Începând din 1990, BEI a acordat finan ri complementare pentru realizarea

unor proiecte prioritare în rile central i est-europene candidate la aderarea la UE. În
perioada de preaderare, România a încheiat cu aceast banc în jur de 60 de
acorduri de împrumut, cu o valoare cumulat de peste 4 milioane de euro.

Dup aderarea la Uniunea European , România a devenit ac ionar al BEI,

având un reprezentant în Consiliul Guvernatorilor i un num r de membri în Consiliul
Director. România contribuie la capitalul subscris al BEI cu 42,3 milioane euro.

În România, BEI a acordate credite atât sectorului public, cât i celui privat. În
perioada 1990 - 2005, valoarea împrumuturilor oferite României pentru proiecte legate
de aderarea la Uniunea European a atins nivelul de 4,3 miliarde USD. Acestea au
vizat diverse domenii, dintre care:
• Transport i telecomunica ii (61 % din totalul împrumuturilor);
• Ameliorarea situa iei mediului înconjur tor, în special prin reconstruc ie
în urma pagubelor cauzate de inunda ii (15 %);
• Îmbog irea capitalului uman, respectiv a calit ii vie ii prin s n tate i
educa ie (7 %).
Pentru accelerarea integr rii României în Uniunea European i recuperarea
decalajelor în perioada post-aderare, BEI are în vedere o cre tere a activit ii sale de
finan are, în special în acele domenii care vor stimula competitivitatea economiei
române ti.

BANCA EUROPEAN PENTRU RECONSTRUC IE I DEZVOLTARE

(BERD)

1. Introducere

Înfiin at în 1991 ca institu ie multina ional , Banca European pentru

Reconstruc ie i Dezvoltare utilizeaz instrumente financiare pentru a ajuta s î i
dezvolte economiile de pia i democra ia ri din Europa Central i de Est, fiind
implicate i state din Asia Central . Ac ionarii includ ri din toat lumea, la care se
adaug Comunitatea European i Banca European de Investi ii. Apari ia BERD a
corespuns necesit ii ca Europa Occidental s sprijine stabilitatea vecinilor s i.
Integrarea statelor central i est-europene în economia mondial nu era doar o
problem exclusiv european ci dep ea capacitatea financiar a Uniunii Europene,
fiind creat BERD pentru asigurarea unei asisten e financiare pe termen lung.
Capitalul subscris este de 20 miliarde euro.

Cel mai puternic avantaj al BERD, pe lâng concentrarea regional , const în

operarea atât în sectorul public cât, mai ales în cel privat, de obicei împreun cu al i

Moned i credit 41
parteneri comerciali. BERD dispune de resurse umane i instrumente de lucru
deosebite.

BERD finan eaz proiecte ale unor b nci ori firme noi i investe te în companii
existente. De asemenea, sprijin privatizarea, restructurarea companiilor de stat i
ameliorarea serviciilor publice locale.

Cooperarea cu Banca European pentru Reconstruc ie i Dezvoltare s-a extins

în multe ri i opera iunile acoper , în prezent, o mare varietate de sectoare
(incluzând infrastructura, sprijinul acordat Întreprinderilor Mici i Mijlocii etc.). BERD a
jucat un rol important în asisten a acordat în perioada de pre-aderare statelor U.E.

Sediul central al BERD se afl la Londra, în Marea Britanie, având

Reprezentan e în multe dintre rile în care opereaz pentru dirijarea activit ii.
Ac ionarii sunt reprezenta i de: Albania, Armenia, Australia, Austria, Azerbaijan,
Belarus, Belgia, Bosnia i Her egovina, Bulgaria, Canada, Cehia, Cipru, Coreea,
Croa ia, Danemarca, Egipt, Elve ia, Estonia, Finlanda, Fran a, Georgia, Germania,
Grecia, Irlanda Islanda, Israel, Italia, Kirghistan, Japonia, Kazahstan, Luxembourg,
Macedonia, Malta, Marea Britanie, Maroc, Mexic, Moldova, Mongolia, Muntenegru,
Noua Zeeland , Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, România, Rusia, Serbia,
Slovacia, Slovenia, Spania, Statele Unite ale Americii, Suedia, Tadjikistan, Turcia,
Turkmenistan, Ucraina, Ungaria, Uzbekistan.

Pre edin ii BERD

Apr. 1991 – Iun. 1993 Jacques ATTALI; Sept. 1993 – Ian. 1998 Jacques de
LAROSIERE; Sept. 1998 – Apr. 2000 Horst KOHLER; Iul. 2000 – Jean LEMIERRE

2. Structura B ncii Europene pentru Reconstruc ie i Dezvoltare

Membrii B E R D se împart în dou categorii: finan atori i receptori de investi ii.

La BERD particip ri în care func ioneaz doar principii democratice. Banca
European pentru Reconstruc ie i Dezvoltare se orienteaz spre promovarea unor
activit i care s conduc la o dezvoltare durabil . BERD finan eaz proiecte în
anumite sectoare, dintre care:
- afacerile din domeniul agricol;
- utilizarea eficient a energiei;
- institu iile financiare;
- prelucrarea materiilor prime;
- infrastructura municipal i de mediu;
- resursele naturale;
- proprietate i turism;
- telecomunica ii, tehnologia informa iei i media;
- transport.

Moned i credit 42
 Instrumentele financiare:
acordare a finan rii sau asisten
cheltuieli, r spundere, asigur ri,
cooperare tehnic , consultan i de
procurare
împrumuturile, capitalul, facilit ile. Condi iile de
ei se refer la: rata dobânzii, termeni, comisioane,
garan ii, condi ionalit i, participare la capital,
proiect, proceduri legate de mediu, proceduri de

BERD finan eaz proiecte din sectorul privat cu valori între 5 milioane de euro
i 250 milioane de euro, sub forma unor împrumuturi. Investi ia medie realizat de
BERD este de 25 milioane de euro.
Proiectele de valori mici sunt finan ate prin instrumente financiare sau prin programe
speciale destinate investi iilor directe din rile mai pu in dezvoltate.

3. Criterii opera ionale

Pentru a fi eligibil, un proiect trebuie:

- s fie localizat într-o ar unde BERD î i deruleaz activitatea;
- s aib prospecte comerciale conving toare;
- s implice din partea unor sponsori contribu ii semnificative;
- s aduc beneficii economiei i s contribuie la dezvoltarea sectorului privat;
- s respecte standardele de protec ie a mediului i pe cele din domeniul bancar.

Structura proiectelor

BERD adapteaz fiecare proiect nevoilor unui client i situa iei specifice a unei
ri, regiuni ori sector de activitate. BERD finan eaz maxim 35 % din costul total al
unui proiect tip “greenfield” (complet nou) ori 35 % din proiectul de capitalizare pe
termen lung a unei companii. BERD solicit de la sponsori contribu ii semnificative.
Trebuie s existe finan ri suplimentare de la sponsori sau cofinan atori.

4. Programele derulate în România

România a ratificat Acordul de Înfiin are a BERD în anul 1990, f când parte
dintre membrii fondatori ai acestei institu ii. Capitalul subscris i v rsat de România
are valoarea de 96 mil. euro (respectiv 9 600 ac iuni).

Consiliul Guvernatorilor B ncii este alc tuit din reprezentan i ai tuturor statelor
membre. Ministrul economiei i finan elor este guvernator pentru România, iar
guvernatorul B ncii Na ionale este guvernator supleant. Constituenta din care face
parte ara noastr include Armenia, Georgia, Moldova i Ucraina.

Strategia de ar pentru România este revizuibil din doi în doi ani. România
se situeaz pe locul al treilea din punct de vedere al volumului finan rii (dup
Federa ia Rus , concurând cu Polonia pentru locul doi).

Din 1991 (când BERD a devenit opera ional ) pân la 31 decembrie 2005,
BERD a acordat României un sprijin financiar în sum cumulat de 3 183,3 mil. euro
(reprezentând 2 645,9 mil. euro sub form de împrumuturi, 536,1 mil. euro investi ii de
capital i 1,3 mil. euro garan ii [în total 179 de acorduri semnate]); 66,45% din suma
total a finan rii a sus inut sectorul privat. Pe parcursul anului 2005, BERD a semnat
cu ara noastr 27 de proiecte în sum de 503,7 mil. euro.

Moned i credit 43
 Prin investi iile sale, BERD promoveaz reformele structurale i sectoriale,
competi ia, privatizarea, institu ii financiare i sisteme juridice mai puternice,
dezvoltarea infrastructurii pentru sus inerea sectorului privat i guvernarea corporativ
eficient . BERD promoveaz co-finan area i investi iile str ine directe, mobilizeaz
capital intern i ofer asisten tehnic .

Rela iile României cu BERD

România este membr a BERD din 1991 (având o cot de participare de 96

milioane euro la capital). BERD s-a dovedit una dintre institu iile interna ionale care au
sus inut intens România pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite, prin acordarea de
împrumuturi care au ajutat la implementarea proiectelor necesare transform rii
economice i la intensificarea reformelor structurale.

BERD reprezint un stimulent major pentru investi ii în România. Cre terea a

fost semnificativ , majoritatea (70 %) reg sindu-se în sectorul privat. Sumele au fost:
282 milioane euro în 2001, 447 milioane euro în 2002, 384 milioane euro în 2003, 401
milioane euro în 2004, 475 milioane euro în 2005.

BERD a finan at un num r considerabil de proiecte pentru a sprijini dezvoltarea

ini iativei private în urm toarele sectoare: infrastructur (transport, energie, utilit i),
telecomunica ii, finan e, agricultur , industrie, turism. Pe lâng propria sa investi ie,
datorit BERD au fost mobilizate 6 miliarde euro, reprezentând co-investi ii în
perioada 1991 - decembrie 2005.

Obiectivul BERD va r mâne, i în perioada urm toare, extinderea într-o

manier dinamic a activit ilor sale în sectorul privat, implicarea în sectorul public
fiind concentrat asupra unor proiecte cu o dimensiune regional .

BERD va sprijini eforturile guvernului de implementare a programului de

reforme pentru îmbun t irea mediului de afaceri al rii pentru atragerea investi iilor
i pentru accelerarea dezvolt rii sectorului privat local. În ansamblu, priorit ile
opera ionale ale BERD vor fi centrate pe dezvoltarea general a sectorului privat i
reabilitarea infrastructurii i a sectorului energetic.

5. Priorit ile strategice

Printre direc iile opera ionale pe care s-a axat Strategia BERD pentru
România în perioada 2006 - 2007 (aprobat la 12 dec. 2005) s-au aflat:
• Infrastructura – continuarea sprijinului acordat pentru dezvoltare prin transferul
c tre proprietatea privat i comercializarea utilit ilor energetice; BERD va c uta s
colaboreze cu investitori strategici interesa i de privatizarea sectorului energetic;
crearea unei Pie e Regionale a Energiei în Sud - Estul Europei este considerat o
prioritate; pentru eficien a utiliz rii energiei electrice, resursele naturale BERD
contribuie la îmbun t irea condi iilor de mediu; sunt c utate oportunit i de acordare
a împrumuturilor în sectoarele transport i telecomunica ii; au loc reforme institu ionale
în domeniul descentraliz rii companiilor municipale;
• Sectorul corporativ – o aten ie special este acordat moderniz rii agriculturii,
având loc finan ri garantate cu m rfuri;

Moned i credit 44
 • Institu iile bancare – BERD contribuie la adâncirea intermedierii financiare prin
consolidarea rolului acesteia i este facilitat utilizarea unei game largi de produse
financiare; se pune accent pe cre terea volumului creditului acordat în moneda local ;
pentru realizarea acestor obiective, BERD va contribui i la înt rirea capacit ii
administrative a structurilor institu ionale i a administra iei publice de a absorbi
fondurile europene;
• BERD a sprijinit privatizarea, acord facilit i IMM-urilor, urm re te dezvoltarea
pie ei de capital corelat cu reforma pensiilor i extinderea domeniului asigur rilor;
• Cofinan area - BERD urm re te obiectivele propuse în cooperare cu alte
institu ii financiare interna ionale, pentru a reu i s implementeze strategia sa.

Capitolul 5. CREDITUL I DOBANDA

__________________________________________________________

Creditul bancar cuprinde o sfer larg de raporturi, angajând modalit i diferite

pe termen scurt i pe termen mijlociu i lung, privind opera ii bazate pe înscrisuri sau
f r , garantate sau negarantate, în fiecare caz sau în cadrul unui acord general.
Raporturile de credit ale firmelor cu b ncile sunt, de regul , reciproce. Pe de o
parte, întreprinderile, având conturi deschise la b nci, formeaz depozite care pot fi
folosite de c tre acestea ca i resurse. Pe de alt parte, b ncile acord credite
întreprinderilor pentru nevoile lor de produc ie curente sau de recuperare ulterioar
pentru investi ii.
Esen ial în aceste raporturi este faptul c unul din parteneri este banca, iar
rela iile dintre banc i partener se desf oar pe terenul valorific rii capitalurilor
disponibile i realizarea de profituri în principal sub form de dobânzi.
Avansurile în cont curent sau creditele de cas (sau trezorerie) reprezint
raporturile de credit întemeiate pe o deplin cunoa tere a activit ii întreprinderii, f r
a fi consemnate prin înscrisuri relative la fiecare angajament. În fapt, aceste credite nu
sunt garantate formal. Ele au scopul de a satisface necesit ile curente privind
acoperirea cheltuielilor de produc ie cu caracter imprevizibil i greu de localizat, în
obiecte care s reprezinte o garan ie veridic . Aceste credite nu au stabilite termene
de rambursare.
Func ia acestora decurge, într-un sens, din faptul c firmele î i p streaz toate
disponibilit ile în conturile de la banc , ceea ce permite acesteia s acopere
necesit ile unor întreprinderi prin îns i redistribuirea depozitelor în cont curent
constituite de alte întreprinderi. Pe de alt parte, existen a permanent a depozitelor
compensatorii înseamn pentru banc o reducere a resurselor utilizate, iar pentru
întreprindere un mijloc de p strare a solvabilit ii.
O alt caracteristic a acestor credite este i faptul c acestea, neavând la
baz înscrisuri, nu au posibilitatea de recreditare, bazându-se pe principalele resurse
ale b ncii. Nivelul dobânzii este mai ridicat, dar stabilit – de regul – în corela ie cu
dobânda de pia i, în mod obi nuit, utilizarea suplimentar , pentru remunerarea
b ncii, a unui comision.
Sistemul de acordare general este linia de credit, în condi iile c reia se
stabile te limita maxim a creditului acordat.
Într-o form primar , aceast linie de credit confer întreprinderii un credit
provizoriu, întrucât banca poate cere oricând acoperirea debitului.

Moned i credit 45
 O form mai favorabil unei firme este linia de credit confirmat , pe baza unui
acord scris, în care posibilitatea de acordare a creditului se men ine pentru o perioad
stabilit în contract.
Linia de credit „revolving” implic utilizarea curent a acestui mod de ob inere
de fonduri de c tre întreprinderi, întrucât ramburs rile efectuate, reducând nivelul
creditului, permit în etape ulterioare ob inerea unor noi credite, în limitele stabilite
deoarece, potrivit condi iilor acestui acord, posibilitatea de creditare se reînnoie te.

Riscurile aferente creditului bancar

Un risc foarte important care trebuie luat în considerare este riscul de

nerambursare a creditului, care poate fi cauzat de reaua credin a debitorului sau de
starea de insolvabilitate.
Pentru prevenirea expunerii la acest risc, este luat m sura de acordare a
creditelor bazat pe o analiz judicioas a situa iei poten ialilor clien i, sunt stabilite
garan iile reale sau personale, este realizat asigurarea pentru credite.
Un alt risc este riscul lipsei de lichiditate a b ncii, care poate fi contracarat
printr-o politic prudent privind creditarea i prin constituirea depozitelor.
Aferent activit ii de creditare este riscul ratei dobânzii, care define te
posibilitatea ca varia ia ratei dobânzii s afecteze performan a b ncii. Acest risc îi
afecteaz atât pe debitori, cât i pe creditori.
Fiind un risc speculativ, debitorii sunt avantaja i de sc derea ratei dobânzii i
dezavantaja i de cre terea ratei dobânzii. În cazul creditorilor, situa ia este mai
complex .

Pia a i costul creditului bancar

Ofertan ii de credit sunt b ncile, iar solicitan ii de credit pot fi persoane fizice
sau juridice. La întâlnirea dintre cererea i oferta de credite se formeaz ratele
dobânzilor.
În economia de pia b ncile se afl în concuren . Pia a creditelor bancare
este în interac iune cu alte pie e ale resurselor financiare (pia a de capital .a.)
Pe pia a creditului bancar nu poate fi neglijat interven ia b ncii centrale,
deoarece ratele dobânzii bancare sunt variabile foarte importante pentru ansamblul
economiei na ionale. În mare m sur , pia a creditului bancar este influen at de
politica b ncii centrale. Aceasta intervine, pe de o parte, asupra cererii i ofertei de
credite i pe de alt parte, prin intermediul reglement rilor bancare.
Din perspectiva unui solicitant de credit, costul creditului bancar este format din
dobând , comisioane i speze bancare.
Aferent dobânzii – rata de baz este aplicat (calculat ) la suma împrumutat
(„principal”), la care se adaug o prim de risc.
Comisioanele bancare sunt stabilite pentru diverse opera iuni (de exemplu,
unele b nci impun constituirea unui depozit bancar).

Tipologia ratelor dobânzilor

În raport cu modul de formare, pot fi delimitate 3 mari categorii de rate ale

dobânzilor:

Moned i credit 46
- ratele dobânzilor de pe pie ele de capitaluri (pia a monetar , pia a
obliga iunilor, pia a ipotecar );
- ratele dobânzilor la creditele bancare;
- ratele dobânzilor fixate administrativ.

Structura ratelor dobânzilor

Între diferitele segmente ale pie elor creditului, exist rela ii de interdependen
care determin o structurare a tipurilor de rate ale dobânzii. Printre ratele dobânzilor
cu rol de referin pe pie ele creditului se num r :
a. rata dobânzii la bonurile de tezaur;
b. rata dobânzii pe pia a monetar (interbancar );
c. ratele interne bancare ale dobânzii.

a. Obliga iunile guvernamentale sunt considerate active financiare fa de risc,

ceea ce le confer o pozi ie privilegiat pe pie ele creditului.
În consecin , în conformitate cu principiul arbitrajului între risc i rentabilitate,
ratele dobânzilor pentru celelalte instrumente financiare ar trebui s se formeze prin
ad ugarea unei prime de risc la rata dobânzii pentru obliga iunile guvernamentale. În
astfel de calcule trebuie luat în considerare i faptul c unele obliga iuni
guvernamentale sunt achizi ionate prin mecanismul scont rii.
b. Rata dobânzii pe pia a monetar este stabilit zilnic pe baza cererii i ofertei
de credit negociate între b nci. Pe aceast pia interbancar , un rol major îi revine
b ncii centrale. Aceast rat a dobânzii poate fi considerat un cost al creditului
ob inut de b nci, în raport cu care acestea fixeaz ratele dobânzilor pentru creditele
pe care le acord la rândul lor.
c. Ratele interne bancare ale dobânzilor reflect principalele direc ii ale
acestora în cadrul politicii de creditare. Pentru depozitele bancare ratele dobânzilor
sunt diferen iate în raport cu termenele depozitelor i cu sumele plasate.
În ceea ce prive te ratele dobânzilor pentru creditele acordate, se porne te, în
general, de la o rat de baz a dobânzii acordate clien ilor care prezint risc de
rambursare foarte mici, la care se adaug dobânzi.

Determinarea ratei reale a dobânzii

Se poate considera c rata dobânzii se formeaz prin confruntarea cererii i

ofertei de capital.
Cererea de capital este dat de necesit ile de finan are ale firmelor, ale
popula iei i ale statului.
Oferta de capital este dat de disponibilit ile firmelor i popula iei pe care,
pentru anumite niveluri ale dobânzilor, acestea sunt dispuse s le împrumute.

Obiectul de activitate al unei institu ii de credit

Într-un sens restrâns, creditul poate fi deficit drept o rela ie financiar între dou
p r i prin care una dintre acestea, numit creditor, pune la dispozi ia celeilalte, numit
debitor, o sum de bani pentru o perioad de timp nedeterminat . De regul , o astfel
de rela ie are un caracter oneros, debitorul fiind obligat, pe lâng rambursarea sumei

Moned i credit 47
împrumutate, s suporte diferite costuri: plata unei dobânzi, a unor comisioane etc.
Suma împrumutat este înregistrat ca o crean pentru creditor i ca o datorie pentru
debitor. Cel mai adesea, un credit are la baz un contract în care sunt precizate
drepturile i obliga iile fiec rei p r i. În activitatea economic pot fi întâlnite i alte
rela ii financiare asimilabile creditelor:
- leasing-ul, o form de închiriere cu posibilitatea de achizi ie a unui bun;
- scontarea, opera iune care const în încasarea unei crean e înainte de
scaden ;
- factoring-ul, care este opera iunea de vânzare a unei crean e .a.m.d.
Creditul are un rol semnificativ într-o economie na ional în condi iile în care
activitatea economic se bazeaz în mare m sur pe resurse împrumutate. În plus,
rata dobânzii, determinat în cadrul opera iunilor de creditare, este o variabil
economic important , care poate influen a numeroase aspecte ale economiei
na ionale: investi iile, economisirea, infla ia, cursurile valutare, pre urile activelor
financiare etc. În consecin , activitatea de creditare este, în general, supus unor
reguli speciale.

Într-un sens larg, o institu ie de credit poate fi definit drept o întreprindere care
are ca principal obiect de activitate acordarea de credite. Actualele institu ii de credit
pot fi considerate drept urma e ale c m tarilor din Antichitate i din Evul Mediu, care
ofereau împrumuturi, de regul din fondurile proprii. Transform rile care au survenit
de-a lungul secolelor în activitatea economic i-au l sat amprenta i asupra
activit ilor de creditare. Cu timpul, c m tarii au fost înlocui i de întreprinderile
specializate, care ofer credite mai mult din resurse financiare atrase decât din fonduri
proprii.

În prezent, o institu ie de credit ac ioneaz în mare m sur ca un intermediar

financiar: pentru a ob ine fonduri se împrumut (de la popula ie, de la întreprinderi, de
la alte institu ii de credit .a.m.d.), pl tind o dobând numit dobând pasiv i ofer
credite, din sumele de bani astfel procurate, cu o dobând numit dobând activ .
Evident, pentru ca intermedierea s fie profitabil , este necesar ca dobânda activ s
fie mai mare decât dobânda pasiv .

Pentru o institu ie de credit tipic , cea mai important modalitate de atragere a

resurselor este reprezentat de opera iunile de acceptare a depozitelor. Într-o astfel
de opera iune o institu ie de credit are calitatea de depozitar, adic o entitate c reia i
se încredin eaz de c tre o persoan fizic sau juridic , numit deponent, o sum de
bani pe care este obligat s o ramburseze în totalitate, cu sau f r dobând i cu
alte facilit i, la cererea deponentului sau la un termen convenit între depozitar i
deponent. Aceast sum de bani, numit depozit, reprezint o crean pentru
deponent i o datorie pentru depozitar.

Într-un sens mai larg, intermedierea financiar nu se reduce la opera iuni de

împrumut, ci cuprinde i activit i de constituire a fondurilor proprii sau de investi ii.
Din perspectiva caracteristicilor opera iunilor pe care le desf oar se pot delimita trei
categorii de institu ii de credit:
a. b ncile;
b. institu iile emitente de moned electronic ;
c. alte institu ii de credit.

Moned i credit 48
 a. O banc poate fi considerat drept tipul clasic de intermediar financiar care
atrage resurse b ne ti pentru a le oferi drept credite. O definire universal valabil a
acestei no iuni este îns foarte dificil în contextul în care regulile de autorizare i
func ionare a b ncilor difer de la ar la ar . În esen , astfel de reglement ri
vizeaz forma juridic (cel mai adesea se impune ca b ncile s fie înfiin ate ca
societ i pe ac iuni), un nivel minim obligatoriu pentru capitalul social i activit ile pe
care le pot desf ura b ncile.
b. Moneda electronic este reprezentat de mijloace de plat stocate pe un
suport electronic. Acestea trebuie s fie acceptate drept mijloace de plat i de alte
entit i decât institu ia care le-a pus în circula ie i au la baz creditarea emitentului de
c tre de in tori. În unele cazuri, de in torul de moned electronic poate efectua pl i
care sunt mai mari decât crean a asupra emitentului, astfel încât se poate considera
c este creditat de acesta. Ca institu ii emitente pot activa atât b ncile cât i
întreprinderi specializate.
c. În categoria „Alte institu ii de credit” sunt cuprinse întreprinderi care au ca
principal obiect de activitate creditarea dar care, din diferite motive, nu pot fi
considerate nici b nci nici institu ii emitente de moned electronic :
- cooperativele de credit, care au o activitate similar b ncilor, atr gând
resurse financiare i oferindu-le drept credite, îns care nu respect condi iile
prev zute de lege pentru a fi autorizate s func ioneze ca b nci (de regul ,
cooperativele de credit sunt întreprinderi mici care nu pot îndeplini cerin ele cu privire
la nivelul minim obligatoriu pentru capitalul social al b ncilor sau la forma juridic de
societate pe ac iuni);
- institu ii financiare specializate în factoring, care au ca obiect de activitate
achizi ia titlurilor de crean .a.m.d.

Tipologia opera iunilor institu iilor de credit

Activit ile institu iilor de credit acoper domenii foarte vaste i variate. Pentru
clasificarea acestora pot fi utilizate mai multe criterii:
a. criteriul naturii opera iunilor;
b. criteriul raportului fa de intermedierea financiar ;
c. criteriul monedei în care sunt exprimate opera iunile;
d. criteriul localiz rii opera iunilor.

a. În raport de criteriul naturii opera iunilor pot fi delimitate mai multe tipuri
de activit i ale institu iilor de credit:
a1. constituirea resurselor financiare prin împrumuturi;
a2. constituirea resurselor financiare prin emisiunea de ac iuni sau de titluri de
participare;
a3. acordarea de credite;
a4. opera iuni de leasing;
a5. opera iuni de factoring;
a6. opera iuni de scontare;
a7. servicii de transfer monetar;
a8. emiterea i administrarea mijloacelor de plat (inclusiv de moned
electronic );
a9. emiterea garan iilor i asumarea unor angajamente;
a10. tranzac ionarea, în nume propriu sau în numele clien ilor, unor active
financiare (valut , titluri de crean , valori mobiliare etc.);

Moned i credit 49
 a11. intermedierea în subscrierea i plasamentul unor instrumente financiare;
a12. servicii de consultan ;
a13. administrarea unor portofolii de active financiare;
a14. p strarea în custodie a unor active financiare;
a15. închirierea de casete de siguran în care pot fi p strate diferite bunuri;
a16. servicii de furnizare de date în domeniul credit rii etc.

b. Pe baza criteriului raportului fa de intermedierea financiar pot fi

delimitate patru categorii de activit i ale institu iilor de credit:
b1. opera iuni pasive;
b2. opera iuni active;
b3. opera iuni conexe intermedierii financiare;
b4. opera iuni în afara intermedierii financiare.

b1. Opera iunile pasive ale institu iilor de credit sunt întreprinse în scopul
atragerii resurselor financiare. În raport cu modalitatea de constituire a resurselor
financiare, opera iunile pasive pot fi împ r ite în dou subcategorii:
b11. opera iuni de constituire a fondurilor proprii: emisiune de ac iuni i de titluri
de participare, constituirea rezervelor din profitul ob inut etc.;
b12. opera iuni de împrumut: opera iuni de acceptare de depozite, finan ri de la
alte institu ii de credit sau de la institu ii ale statului etc.

b2. Opera iunile active ale institu iilor de credit vizeaz fructificarea resurselor
financiare proprii sau împrumutate. Din perspectiva modalit ilor de fructificare a
resurselor financiare, opera iunile active pot fi împ r ite în dou subcategorii:
b21. opera iuni de creditare;
b22. opera iuni de plasament, care constau în achizi ia de active financiare în
scopul vânz rii cu un pre mai mare decât cel cu care au fost cump rate.

b3. Opera iunile conexe intermedierii financiare cuprind, în general, servicii

oferite clien ilor din cadrul activit ilor de intermediere financiar . În aceast categorie
sunt incluse oferirea de informa ii cu privire la situa ia depozitelor sau creditelor etc.

b4. Opera iunile din afara intermedierii financiare sunt activit i care nu
depind de activitatea de intermediere financiar . Astfel de opera iuni nu au, de regul ,
o pondere prea mare în activitatea unei institu ii de credit i pot cuprinde: închirieri de
casete de siguran , opera iuni comerciale autorizate de lege etc.

c. În raport de criteriul monedei în care sunt exprimate opera iunile pot fi

delimitate dou tipuri de activit i ale institu iilor de credit:
c1. opera iuni derulate în moneda na ional ;
c2. opera iuni derulate în moned str in .
Aceast clasificare este important din perspectiva riscurilor valutare i a
formalit ilor pe care le presupun opera iunile derulate în moned str in .

d. În func ie de criteriul localiz rii opera iunilor, activit ile unei institu ii de
credit pot fi împ r ite în dou categorii:
d1. opera iuni desf urate pe plan na ional;
d2. opera iuni desf urate în str in tate.

Moned i credit 50
 O astfel de împ r ire este important dac se iau în considerare dificult ile
opera iunilor financiare desf urate în str in tate, care trebuie uneori s se supun
unor reguli diferite de cele din tar i c rora le sunt asociate riscuri specifice. În
contextul integr rii europene, opera iuni desf urate de o institu ie de credit în
str in tate pot fi împ r ite în dou subcategorii: activit i din afara i din interiorul
Uniunii Europene.

Subiecte pentru autoevaluare

- Delimita i opera iunile institu iilor de credit în func ie de criteriul raportului fa de

intermedierea financiar .

- Preciza i tipurile de opera iuni ale institu iilor de credit în raport de criteriul monedei
în care sunt exprimate opera iunile i de criteriul localiz rii opera iunilor.

Abordarea sistemic a institu iilor de credit

Principalele argumente ale unei abord ri sistemice a institu iilor de credit sunt
reprezentate de rolul pe care împrumuturile îl au în func ionarea unei economii
na ionale i de natura rela iilor dintre întreprinderile care ofer credite. Impactul
deosebit pe care îl au împrumuturile în activitatea economic face ca acestea s fie
supuse unor reguli speciale i unei supravegheri stricte din partea autorit ilor.
Rela iile dintre institu iile de credit implic deopotriv colaborarea i concuren a.
Colaborarea dintre institu iile de credit se manifest pe mai multe planuri: finan ri
comune ale unor activit i, împrumuturi reciproce, acceptarea unor mijloace de plat
etc.

Un aspect important al unui sistem de institu ii de credit este reprezentat de

organizarea de a a-numite sisteme de pl i. Prin acestea, mijloacele de plat emise
de o institu ie de credit sunt acceptate i de alte institu ii de credit. Se poate considera
c o institu ie de credit o împrumut pe alta atunci când îi accept un mijloc de plat ,
astfel încât un sistem de pl i poate fi privit i ca un ansamblu de credit ri între
participan i. Pe lâng aceasta, institu iile de credit se mai împrumut între ele i pentru
a face fa unor cerin e de lichiditate. Astfel de situa ii sporesc interdependen ele
dintre institu iile de credit deoarece, dac una dintre acestea se afl în dificultate,
cre te i vulnerabilitatea celor care au împrumutat-o deoarece î i vor recupera mai
greu crean ele. Posibilitatea ca dificult ile unei institu ii de credit s pun în pericol i
alte institu ii de credit legate de aceasta este numit risc de sistem i este un indiciu
important al vulnerabilit ii unui sistem financiar-monetar.

Concuren a dintre institu iile de credit este normal din moment ce acestea î i
disput acelea i pie e i aceia i clien i. Totu i, rela iile de concuren se diferen iaz
ca urmare a faptului c dificult ile unei institu ii de credit se pot transfera asupra
întregului sistem. Dac pentru alte întreprinderi falimentul unui concurent poate fi
considerat drept o oportunitate, pentru institu iile de credit o astfel de situa ie stârne te
mai degrab îngrijorare cu privire la neîncrederea pe care o poate induce asupra
sistemului (de exemplu, în România, dificult ile prin care a trecut Fondul Na ional de

Moned i credit 51
Investi ii au declan at o criz în cadrul a a-numitelor “b nci populare” amenin ând
apoi, pentru scurt timp, cea mai mare banc româneasc din acea perioad ).

În analiza sistemului institu iilor de credit dintr-o ar trebuie luate în

considerare i atribu iile b ncii centrale. Pentru îndeplinirea obiectivelor sale cu privire
la stabilitatea monetar , aceasta trebuie s intervin , prin diferite mijloace, asupra
opera iunilor de creditare. În general, unei b nci centrale i se acord prin lege dreptul
de a reglementa, autoriza i supraveghea activitatea unor categorii de institu ii de
credit. În plus, banca central are adeseori un rol major în cadrul sistemelor de pl i
organizate între institu iile de credit.

În conformitate cu obiectivele sale de influen are a masei monetare i a ratelor

dobânzilor, o banc central poate împrumuta institu ii de credit în condi iile prev zute
de lege. Pe lâng aceasta, în situa iile excep ionale în care dificult ile unei institu ii de
credit amenint stabilitatea financiar a rii, banca central o poate ajuta acordându-i
credite sau convingând alte institu ii de credit s o împrumute.

Coordonate ale reglement rii activit ii

institu iilor de credit

Exist mai multe motive pentru care activitatea institu iilor de creditare este
supus unor reglement ri destul de stricte. În primul rând, faptul c institu iile de
credit administreaz resurse financiare atrase face ca, în cazul incapacit ii de plat
s fie afecta i i deponen ii sau investitorii. În al doilea rând, prin reglementarea
activita ii de creditare, autorit ile î i pot îndeplini unele din obiectivele politicii
monetare. În al treilea rând, prin opera iuni speculative o institu ie de credit care
dispune de resurse financiare semnificative poate destabiliza pie ele de capital. În
fine, în al patrulea rând, în lipsa unor reglement ri stricte, institu iile de credit pot fi
angrenate în cadrul unor activit ti ilegale: evaziune fiscal , sp larea banilor,
finan area ac iunilor teroriste, finan area ac iunilor teroriste etc.

Reglement rile îmbrac , de regul , forma unor norme cu caracter legal care
stabilesc condi iile în care trebuie s se desf oare activitatea unor categorii de
institu ii de credit. Aceste norme sunt înscrise în legi votate de Parlament sau în acte
emise de Guvern sau de Banca Central . Printre aspectele care fac în prezent
obiectul reglement rilor se num r :
a. autorizarea institu iilor de credit;
b. cerin ele pruden iale din activitatea de creditare;
c. rezervele minime obligatorii i plafoanele de credit;
d. organizarea i conducerea institu iilor de credit;
e. secretul profesional;
f. restric iile din activitatea de creditare.

a. Reglement rile cu privire la autorizarea institu iilor de credit au rolul de a

oferi autorit ilor i publicului anumite garan ii c resursele financiare atrase vor fi
gestionate profesionist i onest. Atunci când sunt înfiin ate, institu iile de credit trebuie
s respecte, pe lâng condi iile impuse societ ilor comerciale obi nuite, i unele
cerin e specifice activit ii de creditare. Printre aspectele ce pot face obiectul aceste
cerin e se num r :
- nivelul minim al capitalului social;

Moned i credit 52
 - forma juridic ;
- calificarea i experien a profesional a persoanelor numite în calitate de
conduc tor sau administrator;
- experien a i independen a auditorului financiar etc.
De regul , autorizarea unei institu ii de credit este o atribu ie a b ncii centrale,
exercitat în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Aceast autorizare poate fi
retras de c tre autoritatea care a acordat-o, în mai multe situa ii:
- ac ionarii institu iei de credit au decis dizolvarea i lichidarea acesteia;
- nu mai sunt îndeplinite condi iile care au stat la baza emiterii autoriza iei;
- autorit ile apreciaz c men inerea autoriza iei pericliteaz interesele
deponen ilor i ale altor creditori;
- s-a pronun at o hot râre cu privire la falimentul institu iei de credit;
- se constat c autoriza ia a fost ob inut prin mijloace ilegale etc.

b. Reglement rile cu privire la cerin ele pruden iale din activitatea de

creditare sunt justificate de consecin ele grave pe care le poate avea, pentru creditori
dar i pentru ansamblul economiei na ionale, incapacitatea de plat a institu iilor de
credit. Se consider c principala modalitate prin care autorit ile pot preveni
incapacitatea de plat a institu iilor de credit este s le împiedice s î i asume riscuri
prea mari în raport cu resursele financiare de care dispun. Aceste riscuri decurg din
diferite opera iuni ale institu iilor de credit:
- emiterea de garan ii i asumarea unor angajamente;
- acordarea de credite;
- plasamente în valori mobiliare;
- scontarea unor active financiare;
- acceptarea unor mijloace de plat etc.
Pentru cuantificarea acestor riscuri este folosit termenul de expunere, care
exprim poten ialele pierderi asociate unui risc. În evaluarea expunerilor sunt luate în
considerare mai multe aspecte:
b1. solvabilitatea;
b2. lichiditatea;
b3. calitatea creditelor acordate;
b4. riscul valutar;
b5. calitatea plasamentelor financiare etc.

b1. Solvabilitatea unei întreprinderi este reprezentat de capacitatea acesteia de

a face fa , cu ajutorul resurselor de care dispune, obliga iilor financiare scadente într-
o anumit perioad de timp. În evaluarea solvabilit ii sunt abordate cu prec dere
datoriile scadente i resursele proprii.

b2. Lichiditatea este un indicator al posibilit ii de a face fa pla ilor pe termen

scurt. Pentru estimarea lichidit ii sunt folosite, în general, compara iile dintre datoriile
scadente pe termen scurt i activele care ar putea fi folosite pentru plata acestor
datorii.

b3. Calitatea creditelor acordate se refr la riscul ca debitorii s nu î i onoreze

obliga iile financiare. Expunerea fa a de un astfel de risc este evaluat , de regul , prin
analiza solvabilit ii i bunei credin e a persoanelor fizice sau juridice împrumutate.
Fac obiectul unor reglement ri speciale împrumuturile acordate unor persoane aflate
în rela ii speciale cu institu iile de credit (ac ionari semnificativi, societ i aflate sub
controlul ac ionarilor semnificativi, personalul institu iilor de credit, familiile acestuia

Moned i credit 53
etc.). În plus, pot fi stabilite limite pentru expunerea maxim fa de un singur debitor
i fa de to i debitorii.

b4. Riscul valutar asociat unei opera iuni este reprezentat de posibitatea ca
varia ia cursurilor valutare s afecteze rezultatele opera iunii. Este un risc speculativ,
ceea ce înseamn c modificarea ratelor de schimb poate cauza nu doar pierderi ci i
câ tiguri. În evaluarea riscului valutar sunt luate în considerare activele i pasivele în
valut precum i previziunile asupra ratelor de schimb.

b5. Calitatea plasamentelor financiare se refer la riscurile asociate investi iilor

în valori mobiliare precum i la posibilit ile de utilizare a acestora ca mijloace de
plat .

Pentru supravegherea respect rii cerin elor pruden iale, b ncii centrale îi este
conferit dreptul de a examina eviden ele, conturile i opera iunile institu iilor de credit,
la nevoie prin inspec ii la sediul acestora.

c. Reglement rile cu privire la rezervele minime obligatorii i plafoanele de

credit sunt instituite atât pentru a împiedica institu iile de credit s î i asume riscuri
prea mari cât i pentru a oferi b ncii centrale un instrument de influen are a masei
monetare.

Regimul rezervelor minime obligatorii stabile te un raport între nivelul depozitelor

colectate de o institu ie de credit i nivelul unor sume (rezerve) pe care aceasta
trebuie s le men in în conturi deschise la banca central . Aceste rezerve au
semnifica ia unui depozit pe care institu ia de credit îl constituie la banca central ,
care este remunerat cu o dobând stabilit prin lege. Pe de alt parte, atunci când
rezervele unei institu ii de credit se situeaz sub nivelul stabilit se consider c
diferen a este împrumutat de la banca central , care va percepe dobânzi
penalizatoare.

Rezervele minime obligatorii limiteaz riscurile institu iilor de credit prin faptul c
acestea nu vor putea oferi drept credite toate sumele colectate prin depozite. În plus,
în cazul unor dificult i, banca central poate permite institu iilor de credit s
foloseasc aceste rezerve pentru a face fa obliga iilor financiare.

Din perspectiva politicii monetare, rezervele minime obligatorii constituie un

instrument de influen are a crea iei monetare prin faptul c stabilesc nivelul maxim al
resurselor atrase pe care institu iile de credit le pot oferi ca împrumuturi.

d. Reglement rile cu privire la organizarea i conducerea institu iilor de credit

sunt importante din perspectiva stabilirii responsabilit ilor asupra administr rii
resurselor financiare atrase. În general, o institu ie de credit este obligat s î i
elaboreze un regulament propriu de func ionare în care s fie înscrise structura
organizatoric i atribu iile fiec rei entit i componente. Pentru unele categorii de
institu ii de credit este, de asemenea, obligatorie constituirea unor compartimente cu
responsabilit i directe în administrarea resurselor financiare atrase: comitet de audit,
comitet de administrare a riscurilor etc.

În general, în managementul unei institu ii de credit sunt implicate în mod direct

dou entit i: conduc torii i consiliul de administra ie. Conduc torii unei institu ii de

Moned i credit 54
credit sunt persoane împuternicite s conduc i s coordoneze activitatea curent a
acesteia fiind, totodat , învestite s angajeze r spunderea întreprinderii. Prin lege pot
fi stabilite condi ii obligatorii pe care trebuie s le îndeplineasc persoanele numite în
astfel de func ii: studii, experien , reputa ie etc. Consiliul de administra ie are rolul
de a stabili direc iile generale ale politicii institu iei de credit supervizând, totodat ,
activitatea conduc torilor. Din consiliul de administra ie pot face parte i conduc torii
institu iei de credit, situa ie in care num rul membrilor trebuie s fie stabilit în a a fel
încât majoritatea s fie constituit din administratorii care nu au i calitatea de
conduc tor (altfel spus, supervizarea conduc torilor de c tre consiliul de administra ie
s nu fie doar formal ). La fel ca în cazul conduc torilor, pentru membrii consiliului de
administra ie al unei institu ii de credit pot fi stabilite prin lege condi ii de preg tire
profesional , experien pot fi stabilite prin lege condi ii de preg tire profesional ,
experien i reputa ie. În general, în scopul asigur rii unei gestiuni oneste a
resurselor financiare atrase, sunt reglementate situa iile de conflict de interese în care
se pot g si conduc torii i administratorii unei institu ii de credit:
- atunci când sunt parte, ca persoane fizice, a unei tranzac ii cu institu ia de
credit;
- atunci când sunt administratori ai unei persoane juridice care este parte a unei
tranzac ii cu institu ia de credit;
- atunci când au un interes material sau o rela ie material cu o persoan care
este parte dintr-o tranzac ie cu institu ia de credit etc.
Într-o astfel de situa ie, administratorii sunt obliga i s î i declare conflictul de interese
i s nu participe la dezbateri.

Reglement rile de plafonare a creditelor condi ioneaz acordarea de

împrumuturi de anumite cerin e pe care trebuie s le îndeplineasc solicitantul de
credite sau institu ia de credit. În acest mod poate fi diminuat expunerea aferent
creditelor i poate fi influen at procesul de crea ie monetar .

e. Reglement rile cu privire la secretul profesional vizeaz confiden ialitatea

pe care administratorii i angaja ii institu iilor de credit trebuie s o p streze asupra
opera iunilor i conturilor clien ilor. În principiu, astfel de reguli sunt justificate de
condi iile în care trebuie s se desf oare afacerile i de siguran a clien ilor. În
anumite situa ii, pot fi oferite informa ii asupra opera iunilor i conturilor unor persoane
fizice c tre rudele apropiate sau mo tenitorii acestora.

Un aspect controversat al acestor reglement ri este reprezentat de dreptul

acordat unor autorit i (procurori, instan e judec tore ti, organe de cercetare penal
etc.) de a ob ine de la institu iile de credit informa ii de natura secretului profesional. O
astfel de derogare, care ar putea fi considerat o îngr dire a drepturilor individuale i
o interven ie direct a autorit ilor în activitatea economic este totu i justificat în
contextul eforturilor de îngr dire a fraudelor economice i de combatere a grup rilor
teroriste.

f. Restric iile din activitatea de creditare sunt instituite, în general, pentru a

îngr di unele opera iuni ale institu iilor de credit care ar putea afecta libera concuren
sau echilibrul macroeconomic. Prin lege, institu iilor de credit le pot fi impuse restric ii
în diferite domenii de activitate:
- comercializarea bunurilor mobile sau imobile întrucât în acest domeniu
institu iile de credit ar avea, datorit resurselor financiare de care dispun, un

Moned i credit 55
 avantaj competi ional semnificativ (face excep ie comercializarea bunurilor
dobândite prin execu ia silit a debitorilor insolvabili);
- oferirea de împrumuturi condi ionate de tranzac ii cu ac iuni ale institu iei de
credit sau de acceptarea de c tre clien i a unor servicii care nu au leg tur cu
activitatea de creditare;
- opera iuni speculative în nume propriu cu valori mobiliare, în care institu iile de
credit pot provoca, prin resursele financiare importante de care dispun,
dezechilibrarea pie elor de capital etc.

Elementele tehnice ale unui credit

Din perspectiva activit ii institu iilor de creditare sunt relevante cinci elemente
tehnice ale unui credit:
- suma datorat ;
- garan iile;
- durata de creditare;
- costurile unui credit;
- condi iile de rambursare.

Suma datorat

Suma datorat reprezint crean a pe care creditorul o are la un moment dat

asupra debitorului. Aceast sum nu coincide neap rat cu capitalul împrumutat ini ial
putând varia în timp în anumite situa ii:
- când capitalul împrumutat este rambursat în mai multe rate pe parcursul
duratei creditului;
- când dobânzile calculate pentru o perioad de timp nu se pl tesc ci se
capitalizeaz , adic se adaug la capitalul împrumutat ini ial;
- când suma ce face obiectul contractului este virat debitorului în mai multe
tran e.

Garan iile unui credit

Într-o opera iune de creditare garan iile pot fi considerate drept surse de
rambursare alternative, la care se poate face apel atunci când debitorul nu î i poate
onora obliga iile. În func ie de natura acestor surse se pot delimita dou tipuri de
garan ii:
a. garan ii reale;
b. garan ii personale.

a. O garan ie real presupune ca în cazul în care debitorul nu î i poate onora

obliga iile financiare, rambursarea s fie realizat prin valorificarea unor bunuri ale
acestuia. În raport cu natura acestor bunuri, garan iile reale pot fi împ r ite în dou
categorii:
- ipoteca, în care creditul este garantat, f r deposedarea debitorului, printr-
un bun imobil;
- gajul, în care creditul este garantat, cu sau f r deposedarea debitorului,
printr-un bun mobil.

Moned i credit 56
 Într-o situa ie în care debitorul nu î i poate onora obliga iile fa de mai mul i
creditori, institu ia de credit va avea prioritate fa de ace tia în valorificarea bunului
ce i-a fost acordat drept garan ie.

b. O garan ie personal presupune ca în situa ia în care debitorul este

incapabil s î i onoreze obliga iile financiare, datoriile acestuia s fie pl tite de una
sau mai multe persoane care s-au angajat în acest sens.

Durata de creditare

Durata de creditare este reprezentat de perioada de timp cuprins între

momentul în care suma împrumutat este pus la dispozi ia debitorului i momentul în
care creditul este rambursat integral. În func ie de caracteristicile împrumutului, în
cadrul duratei de creditare se pot delimita:
- perioada de tragere, în cadrul c reia întreaga sum împrumutat este tras ,
adic este pus la dispozi ia debitorului în una sau mai multe tran e;
- perioada de rambursare, în cursul c reia trebuie pl tit suma împrumutat ;
- perioada de gra ie, în cadrul c reia debitorul nu ramburseaz suma
împrumutat , fiind calculate în schimb dobânzile, comisioanele i celelalte costuri ale
creditului.

Costurile unui credit

Costurile unui credit sunt reprezentate de sumele de bani pe care debitorul

trebuie s le pl teasc , sau la care trebuie s renun e, pentru a ob ine suma
împrumutat . În raport cu destina ia acestor sume pot fi delimitate trei categorii de
costuri ale creditelor:
a. dobânda;
b. comisioanele credit rii;
c. alte costuri ale credit rii.

a. Dobânda este, de regul , cel mai important element al costurilor credit rii.
Pentru creditele acordate pot fi utilizate dou tipuri de dobânzi:
a1. dobânda simpl ;
a2. dobânda compus .

a1. Dobânda simpl poate fi calculat ca un produs între suma datorat i rata
dobânzii raportat la perioada de timp pentru care se calculeaz dobânda:
D = C x r’ d
unde:
- D este dobânda în sum absolut ;
- C este suma datorat în perioada de timp pentru care se calculeaz
dobânda;
- r’ d este rata dobânzii raportat la perioada de timp pentru care se
calculeaz dobânda.

În practic , cel mai adesea sunt folosite rate ale dobânzii raportate la un an. În
acest caz formula de calcul a dobânzii trebuie adaptat raportând la un an i perioada
de timp pentru care se calculeaz dobânda. Atunci când aceast perioad de timp
este exprimat în zile, formula de calcul (în care, pentru simplificare, se consider c
anul are 360 de zile) devine:

Moned i credit 57
 D = (C x rd x nz) / 360
în care:
- rd este rata dobânzii raportat la un an;
- nz este num rul de zile cuprins în perioada pentru care se calculeaz
dobânda.

În situa ia în care perioada de timp pentru care se calculeaz dobânda este

exprimat în luni, formula de calcul a dobânzii devine:

D = (C x rd x nl) / 12

unde nl este num rul de luni cuprinse în perioada pentru care se calculeaz dobânda.

a2. Regimul dobânzii compuse este aplicat pentru creditele la care dobânzile
calculate pentru diferite perioade de timp nu sunt pl tite ci sunt capitalizate. Astfel,
efortul financiar al debitorului va fi mai mare decât în cazul dobânzii simple întrucât se
majoreaz suma datorat , îns va fi decalat în timp.

Rata dobânzii, în func ie de care se calculeaz dobânda, poate fi constant

pentru întreaga durat a creditului sau poate varia. În acest caz valoarea sa este
stabilit periodic în raport cu diverse elemente: rate ale dobânzilor de pe pie ele
interbancare, rate ale dobânzilor utilizate de banca central etc. Atunci când sunt
oferite cu rate variabile ale dobânzii, creditele sunt afectate de a a-numitul risc al ratei
dobânzii, care este reprezentat de posibilitatea ca obliga ia financiar a debitorului s
se modifice ca urmare a varia iei ratei dobânzii. Acest risc face parte din categoria
riscurilor speculative întrucât varia iile ratei dobânzii pot determina fie pierderi fie
câ tiguri pentru p r ile implicate în credit.

b. Comisioanele credit rii sunt sume pe care debitorul trebuie s le pl teasc

pentru servicii aferente creditului primit: deschiderea i administrarea unui cont, pl i
prin viramente, eliberarea de numerar, furnizarea de informa ii despre cont etc. De
regul , aceste comisioane sunt stabilite prin intermediul unor cote aplicate asupra
sumelor datorate sau asupra celor transferate.

c. În categoria “Alte costuri ale credit rii” sunt incluse sumele de bani, altele
decât dobânda i comisioanele credit rii, pe care debitorul trebuie s le pl teasc sau
la care trebuie s renun e, pentru a intra în posesia sumei împrumutate. De exemplu,
pentru unele împrumuturi debitorul este obligat s î i constituie la institu ia de credit
un depozit stabilit ca o propor ie a sumei împrumutate. În contextul în care depozitul
este remunerat cu o dobând mai mic decât cele practicate pe pia , se poate
aprecia c aceast condi ie poate fi considerat un cost de oportunitate pentru
debitor.

Rambursarea unui credit

Condi iile de rambursare stabilesc regimul în care debitorul va pl ti creditorului

suma împrumutat . Acest regim poate fi descris prin mai multe elemente:
a. ratele împrumutului;
b. scaden ele;
c. anuit ile.

Moned i credit 58
 a. Ratele împrumutului sunt p r i ale sumei datorate de debitor care trebuie
pl tite periodic, atunci când datoria nu este achitat într-o singur tran . Valoarea
acestora i momentele în care vor deveni exigibile sunt stabilite în func ie de
capacitatea de plat a debitorului.

b. Scaden ele unui credit sunt momentele de timp la care trebuie pl tite ratele
împrumutului sau întreaga sum datorat . Acestea pot fi de dou tipuri:
- scaden e intermediare, la care devin exigibile ratele creditului, cu excep ia
ultimei dintre acestea;
- scaden a final , la care devine exigibil ultima rat a împrumutului sau
întreaga sum datorat .

c. O anuitate reprezint totalul pl ilor pe care debitorul trebuie s le fac , în

contul creditului, într-o anumit perioad de timp. Aceste pl i includ ratele
împrumutului, dobânzile i comisioanele aferente creditului.

Subiecte pentru autoevaluare

- Descrie i aspectele care fac în prezent obiectul reglement rilor activit ii

institu iilor de credit.

- Dezvolta i suma datorat i garan iile aferente unui credit.

- Prezenta i durata de creditare i condi iile de rambursare.

- Analiza i costurile unui credit.

ÎMPRUMUTURI ACORDATE PERSOANELOR JURIDICE

În calitate de debitori ai institu iilor de credit pot figura diferite categorii de

persoane juridice: întreprinderi cu capital privat sau de stat, autohtone sau str ine,
institu ii publice, unit i administrativ - teritoriale etc.

Forme ale creditelor acordate persoanelor juridice

Bancherul, în calitate de împrumut tor pentru firme, are anumite preocup ri,
dintre care sunt importante urm toarele aspecte:
factorul uman – competen a împrumutatului;
circumstan ele economiei sociale i monetare (incluzând diverse
reglement ri);
studiul pie ei firmei (întreprinderii);
analiza mijloacelor de munc ale întreprinderii;
analiza situa iei financiare a firmei pe baza elementelor din bilan , cont
de rezultate sau alte documente specifice.

Moned i credit 59
 Împrumuturile acordate persoanelor juridice de institu iile de credit îmbrac
variate forme. În acest subcapitol vor fi prezentate succint patru dintre acestea:
a. creditele de trezorerie;
b. liniile de credit;
c. creditele ipotecare;
d. creditele cu destina ie special .

a. Creditele de trezorerie sunt împrumuturi acordate f r o destina ie

prestabilit , fiind folosite de întreprinderi pentru a face fa unor diverse pl i care apar
în activitatea curent . De regul , durata acestor credite acoper perioade de timp mai
mici de un an, iar sumele datorate nu sunt foarte mari în raport cu nivelul activit ii
debitorului. În aceste condi ii, expunerea fat de riscul de nerambursare este relativ
redus , ceea ce face ca unele credite de trezorerie s fie acordate f r garan ii.

b. O linie de credit este un împrumut care are la baz un angajament al unei

institu ii de credit de a pune la dispozi ia debitorului fonduri b ne ti, în limita unui nivel
convenit, pentru o anumit perioad de timp i în condi ii prestabilite. Cu toate c
institu ia de credit î i asum un angajament asupra sumei împrumutate, aceasta nu
este virat debitorului decât atunci când acesta are nevoie de fonduri i când
îndepline te condi iile stabilite prin contract. Liniile de credit sunt preferate de debitori
deoarece dobânzile nu sunt calculate decât pentru perioada de timp în care suma
împrumutat îi este pus efectiv la dispozi ie. În plus, pentru institu iile de credit,
aceast form de împrumut are avantajul c diminueaz , într-o anumit m sur ,
expunerea fa de riscul de nerambursare. Adeseori, se prevede ca suma
împrumutat s fie virat în mai multe tran e, fiecare dintre acestea fiind precedat de
o analiz a situa iei clientului în care se va decide asupra men inerii liniei de credit.

Aceast modalitate de împrumut are numeroase variante, dintre care se deta eaz
prin frecven a utiliz rii linia de credit revolving care ofer posibilitatea ca dup
rambursarea unui credit s se acorde noi credite, cu condi ia ca totalul sumelor
împrumutate s nu dep easc nivelul maxim stabilit prin contract.

c. Creditele ipotecare sunt acordate persoanelor juridice pentru

construc ia, reabilitarea, consolidarea sau extinderea unor imobile asupra c rora se
instituie ipoteci pentru garantarea împrumuturilor. Aceste credite sunt acordate, de
regul , pentru perioade de timp relativ îndelungate, cuprinse între 5 i 50 de ani.
Pentru durate de creditare atât de mari riscurile asumate de institu ia de credit sunt
considerabile, îns ele sunt acoperite într-o anumit m sur de garan ia prin ipotec .
În acest scop, este indicat ca valoarea acesteia s cuprind , pe lâng suma
împrumutat , dobânzile, comisioanele si cheltuielile de recuperare a creditului.

d. Un credit cu destina ie special este acordat pentru finan area unor

anumite opera iuni din activitatea debitorului: constituirea de stocuri, executarea unor
lucr ri etc. De regul , astfel de împrumuturi sunt acordate pentru perioade de timp
mai mici de un an.

Etape ale opera iunilor de creditare a persoanelor juridice

1. Analiza solicit rii unui credit

Moned i credit 60
 Etapa de analiz a solicit rii unui credit demareaz dup ce reprezentan ii
persoanei juridice au prezentat institu iei de credit o solicitare formal a unui
împrumut. Aceast solicitare este înso it de un a a-numit dosar de creditare, în care
sunt incluse:
- cererea de credit;
- documentele anexate cererii de credit.

Cererea de credit este, de regul , un document tipizat, semnat de persoane

autorizate s reprezinte persoana juridic ce solicit împrumutul. În acest document
pot fi înscrise:
- date de identificare ale solicitantului de împrumut; denumire, sediu, num r de
înmatriculare la Registrul Comer ului, codul fiscal, capitalul subscris i v rsat etc.;
- condi ii solicitate pentru credit: suma împrumutat , durata creditului etc.;
- situa ia altor împrumuturi ale solicitantului de credite etc.

Documentele anexate cererii de credit sunt stipulate în metodologiile institu iei

de credit pentru fiecare tip de împrumut. În cadrul acestora pot fi incluse:
- documente centralizatoare ale contabilit ii financiare: bilan uri contabile,
conturi de profit i pierdere, balan e de verificare etc.;
- planul de afaceri aferent activit ii care trebuie finan at prin împrumut;
- planuri financiare ale solicitantului de credit: bugete de venituri i cheltuieli,
previziuni ale fluxurilor monetare etc.;
- lista garan iilor propuse institu iei de credit etc.

De regul , dosarele de credit sunt prezentate unor angaja i ai institu iei de

credit, numi i ofi eri de credite, care urmeaz s le analizeze i s întocmeasc pe
baza acestora referate în care s prezinte aspectele esen iale ale creditului. În analiza
unei solicit ri de împrumut pot fi folosite, pe lâng datele cuprinse în dosarul de
creditare i informa ii desprinse din interviuri purtate cu reprezentan ii persoanei
juridice. Uneori, pentru a ob ine informa ii suplimentare, ofi erii de credite se
deplaseaz la sediul persoanei juridice care solicit împrumutul.

În general, analiza unei solicit ri de împrumut se deruleaz pe trei direc ii

principale:
a. analiza condi iilor solicitate pentru împrumut;
b. evaluarea garan iilor;
c. analiza riscului de nerambursare.

a. Analiza condi iilor solicitate pentru împrumut are la baz date înscrise în
cererea de credit: suma împrumutului, durata creditului etc. Ofi erul de credite trebuie
s evalueze capacitatea debitorului de a îndeplini aceste condi ii propunând, atunci
când este cazul, modificarea acestora.

b. Evaluarea garan iilor are ca scop stabilirea m surii în care institu ia de credit
î i poate recupera împrumutul prin execu ia garan iilor în cazul în care debitorul nu î i
îndepline te obliga iile. Aceast evaluare trebuie întreprins de personal specializat,
care î i va angaja r spunderea prin semn tur (în România, în anii ‘90, multe din
creditele neperformante nu au mai putut fi recuperate deoarece garan iile acestora au
fost mult supraevaluate).

Moned i credit 61
 c. Analiza riscului de nerambursare se concentreaz asupra a dou aspecte:
c1. buna credin ;
c2. solvabilitatea.

c1. Buna credin a solicitantului de credit poate fi analizat pe baza informa iilor
ob inute asupra derul rii unor împrumuturi anterioare, ale îndeplinirii obliga iilor în alte
afaceri .a.m.d. În unele ri, institu ii ale statului realizeaz baze de date ale firmelor
r u-platnice, la care accesul este neîngr dit.

c2. Solvabilitatea solicitantului de credite este analizat prin abordarea unor

aspecte financiare i non-financiare ale activit ii acestuia. În abordarea aspectelor
financiare ale solvabilit ii sunt cuprinse:
- analiza documentelor centralizatoare ale contabilit ii financiare pe baza
c rora pot fi calculate rate financiare ale solvabilit ii i poate fi apreciat rentabilitatea
unei firme (este indicat ca aceste aspecte s fie analizate atât static cât si dinamic,
folosindu-se ca termen de compara ie situa ia de la nivelul ramurii industriale);
- planul de afaceri, pe baza c ruia se poate aprecia viabilitatea activit ii care
urmeaz s fie finan at ;
- previziunea fluxurilor monetare, pe baza c reia se poate estima în ce
m sur debitorul va dispune de lichidit i pentru a- i rambursa creditul etc.

Studiul aspectelor non-financiare ale solvabilit ii unei persoane juridice poate

viza:
- situa ia pie elor de desfacere, pentru a se evalua poten ialul vânz rilor
solicitantului de împrumut;
- modalit ile de aprovizionare cu materii prime i utilit i, pentru a se aprecia
dependen a fa de furnizori;
- performan ele managerilor, pentru a se aprecia capacitatea acestora de a
dep i momentele de criz i a fructifica oportunit ile din activitatea persoanei
juridice etc.

Evaluarea riscului de nerambursare este destul de complex , în condi iile în

care trebuie luat în considerare un num r relativ mare de aspecte. În practic , fiecare
institu ie de credit î i stabile te propriile metode de apreciere a acestui risc, putând fi
diferen iate în func ie de tipurile de împrumuturi acordate. Pentru o evaluare riguroas
i obiectiv a riscurilor de nerambursare este indicat transpunerea acestora în
m rimi numerice prin diferite tehnici: func ii scor, atribuirea unui punctaj pentru fiecare
aspect abordat .a.m.d. În acest fel, cererile de credite pot fi repartizate pe clase de
riscuri, care vor fi luate în considerare în cadrul deciziilor de acordare a împrumuturilor
i de stabilire a ratelor dobânzilor. În plus, o institu ie de credit î i poate stabili pentru
fiecare aspect important al riscului de nerambursare niveluri minime acceptabile, ceea
ce permite eliminarea din start a solicit rilor de credite care nu îndeplinesc aceste
condi ii (de exemplu, pot fi respinse solicit rile de împrumuturi ale unor firme care au
înregistrat pierderi în anul anterior, la care ratele echilibrului financiar se situeaz sub
anumite niveluri etc.)

2. Aprobarea creditelor pentru persoanele juridice

Dup ce ofi erul de credite a întocmit un referat asupra solicit rii unui împrumut,
acesta este transmis pentru aprobare unei entit i organizatorice ierarhic superioare.

Moned i credit 62
Competen ele în aprobarea împrumuturilor sunt stabilite prin regulamentul intern al
institu iei de credit, în func ie de particularit ile structurii organizatorice i de
importan a împrumutului solicitat. În general, în structura organizatoric a unei institu ii
de credit este inclus un a a-numit compartiment de credite c ruia îi sunt supuse
solicit rile obi nuite de împrumuturi.

Regulamentul de func ionare poate îns s prevad ca anumite cereri de

împrumut, care se refer la sume foarte mari, s necesite aprobarea conducerii
institu iei de credit. Pentru institu iile de credit cu entit i organizatorice distribuite în
teritoriu se pot organiza subdiviziuni ale comitetului de credite cu competen e
delimitate precis. Acestea pot aproba doar împrumuturile care nu dep esc o anumit
sum , celelalte solicit ri fiind transmise c tre nivelul central.

În decizia de aprobare a unui împrumut va fi luat în considerare, pe lâng

informa iile cuprinse în referatul ofi erului de credit, i situa ia de ansamblu a institu iei
de credit. Astfel, o cerere de împrumut poate fi respins , chiar dac are un referat
favorabil, atunci când institu ia de credit a acordat deja prea multe împrumuturi, astfel
încât ar fi înc lcate reglement rile b ncii centrale sau principiile politicii de creditare.

3. Încheierea contractului de credit

Încheierea unui contract asupra opera iunii de creditare are un caracter

obligatoriu, stipulat de legisla ia în domeniu. Într-un astfel de contract trebuie precizate
f r echivoc toate condi iile împrumutului: suma împrumutat , dobânda, comisioanele,
durata creditului, condi iile de rambursare, garan iile etc. Sunt înscrise, totodat ,
m surile pe care institu ia de credit le poate aplica în cazul în care debitorul (numit în
cadrul contractului împrumutat sau client) nu î i îndepline te obliga iile asumate.

În cazul creditelor cu dobânzi variabile, în contract se men ioneaz , de regul ,

condi iile în care institu ia de credit poate modifica ratele dobânzilor i obliga ia
acesteia de a aduce aceste schimb ri la cuno tin a împrumutatului.
În func ie de tipul de împrumut acordat, în contract se poate înscrie obliga ia
împrumutatului de a utiliza creditul doar pentru scopul pentru care l-a primit i de a
prezenta periodic institu iei de credit documente centralizatoare ale contabilit ii
financiare. În plus, institu ia de credit poate primi dreptul de a verifica la sediul
împrumutatului respectarea condi iilor în care a fost acordat creditul i situa ia unor
garan ii.

Un contract de credit este întocmit, de regul , în trei exemplare (dou din

acestea r mân la dispozi ia institu iei de credit, iar unul este remis clientului) i trebuie
semnat de reprezentan ii autoriza i ai institu iei de credit i ai împrumutatului.

4. Urm rirea derul rii creditelor persoanelor juridice

Pentru prevenirea unor dificult i în rambursarea împrumutului i în plata

dobânzilor i comisioanelor, este indicat ca institu ia de credit s supravegheze
continuu modul în care debitorul î i îndepline te obliga iile asumate. În acest scop,
este indicat ca în structura organizatoric s fie cuprins o entitate cu astfel de
atribu ii.

Moned i credit 63
 În general, cea mai important component a urm ririi derul rii unui credit este
reprezentat de monitorizarea pl tii ratelor de rambursare, a dobânzilor i a
comisioanelor. În plus, angaja ii institu iei de credit mai pot realiza verific ri ale
utiliz rii împrumutului acordat i ale situa iei unor garan ii prin analiza documentelor
contabile centralizatoare primite de la împrumutat sau prin vizite la sediul acestuia. În
cazul creditelor care sunt acordate în mai multe tran e, aprobarea pentru fiecare
dintre acestea poate constitui o ocazie de verificare am nun it a situa iei debitorului.
La cererea debitorului, institu ia de credit poate accepta o rescaden are a
împrumutului, opera iune care const în amânarea unui num r limitat de scaden e ale
creditului.
Atunci când împrumutatul nu î i pl te te la timp ratele de rambursare,
dobânzile sau comisioanele, institu ia de credit este îndrept it s îi aplice penaliz ri:
prin majorarea ratei dobânzii, prin capitalizarea sumelor restante etc. În cazul în care
o astfel de situa ie se prelunge te, institu ia de credit poate alege între dou solu ii:
a. ree alonarea creditului;
b. rezilierea contractului de împrumut.

a. Ree alonarea unui credit este o m sur aplicat atunci când debitorul
întâmpin dificult i, considerate temporare i surmontabile, în îndeplinirea obliga iilor
sale financiare. Prin ree alonare, institu ia de credit îi ofer posibilitatea revizuirii
condi iilor de rambursare astfel încât efortul financiar implicat s fie decalat în timp. În
general, pentru creditele ree alonate sunt aplicate dobânzi m rite, deoarece se
consider c implic riscuri majore de nerambursare.

b. Rezilierea contractului de împrumut este indicat atunci când se

consider c debitorul nu va putea dep i dificult ile pe care le are în îndeplinirea
obliga iilor financiare. Dup aceast m sur , institu ia de credit urmeaz s ac ioneze
în justi ie pentru a recupera partea din împrumut r mas nerambursat i dobânzile i
comisioanele nepl tite.

ÎMPRUMUTURI ACORDATE PERSOANELOR FIZICE

În principiu, o institu ie de credit poate oferi împrumuturi oric rei persoane fizice
care realizeaz venituri certe (salarii, pensii, alte venituri) în perioada de rambursare.

Forme ale creditelor acordate persoanelor fizice

O prezentare exhaustiv a împrumuturilor oferite persoanelor fizice este foarte

dificil în condi iile in care în prezent acest domeniu cunoa te o dezvoltare
accentuat , în care prolifereaz noi produse. În acest subcapitol vor fi prezentate
succint trei tipuri de împrumuturi pentru persoanele fizice:
a. creditul ipotecar;
b. creditul de consum;
c. creditul pentru nevoi personale nenominalizate.

a. Creditul ipotecar este acordat persoanelor fizice care doresc s

achizi ioneze o locuin pe care o ofer drept garan ie a împrumutului. În general,
cump rarea sau construirea unei locuin e reprezint pentru o familie sau pentru un
individ un efort financiar considerabil, care trebuie repartizat pentru o perioad de timp

Moned i credit 64
foarte mare, astfel încât aceste împrumuturi au, de regul , durat de creditare de mai
multe zeci de ani.

b. Creditul de consum are ca destina ie cump rarea de c tre debitor a unor

diverse bunuri: aparatur electronic , mobilier, autoturisme etc. Sumele împrumutate
i duratele de creditare variaz în func ie de natura acestor bunuri. Uneori, institu iile
de credit colaboreaz cu firmele care vând astfel de bunuri oferind clien ilor acestora
facilita i de împrumut.

c. Creditul pentru nevoi personale nenominalizate este un împrumut pus la

dispozi ia persoanelor fizice f r o destina ie precis . De regul , sumele împrumutate
nu sunt foarte mari, astfel încât riscurile implicate sunt relativ mici.

Particularit i ale opera iunilor de creditare

a persoanelor fizice

În esen , opera iunile de creditare a persoanelor fizice sunt oarecum similare

celor de acordare persoanelor juridice a împrumuturilor. Totu i, între cele dou forme
de împrumut exist i diferen e semnificative, care se manifest în principalele etape
ale acestor opera iuni:
a. analiza solicit rii unui credit;
b. aprobarea împrumutului;
c. încheierea contractului de împrumut;
d. urm rirea creditului.

a. Etapa de analiz a solicit rii unui credit pentru persoane fizice se

particularizeaz în special prin modalit ile de apreciere a riscului de nerambursare.
Dac la creditele acordate persoanelor juridice principala surs de informa ii este
reprezentat de documentele contabilit ii financiare, pentru împrumuturile oferite
persoanelor fizice, posibilitatea de nerambursare este apreciat aproape exclusiv pe
baza adeverin ei de venituri.

b. Pentru etapa de aprobare a împrumutului pot fi stabilite, în cadrul unei

institu ii de credit, reguli speciale pentru fiecare tip de credit acordat persoanelor
fizice. Faptul c un astfel de împrumut nu poate avea decât rareori o importan
strategic pentru institu ia de credit face ca în general s nu fie necesar aprobarea
acestuia la nivelul conducerii.

c. Etapa de încheiere a contractului de împrumut se particularizeaz

prin natura obliga iilor care pot fi impuse unei persoane fizice. În general, aceste
obliga ii nu includ modalit ile de verificare a derul rii creditului impuse unei persoane
juridice.

d. În urm rirea creditului acordat unei persoane fizice sunt relevante dou
aspecte:
- verificarea derul rii împrumutului, prin monitorizarea ramburs rii i prin alte
procedee stabilite prin contract;
- recuperarea crean ei, în situa ia în care împrumutatul nu î i
onoreaz obliga iile financiare, prin executarea garan iilor, prin rezilierea contractului
de credit etc.

Moned i credit 65
 Subiecte pentru autoevaluare

- Caracteriza i împrumuturile acordate persoanelor juridice

- Descrie i creditarea persoanelor fizice

OPERA IUNI DE ATRAGERE A DEPOZITELOR

1. Elementele tehnice ale unui depozit

Elementele tehnice ale unui depozit se aseam n în mare m sur cu cele ale
unui împrumut, în condi iile în care depozitul stabile te o rela ie de credit în care
depozitarul este debitorul, iar deponentul este creditorul. În acest subcapitol vor fi
prezentate succint patru elemente tehnice ale unui depozit:
a. suma depus ;
b. durata depozitului;
c. dobânda depozitului;
d. comisioanele aferente depozitului.

a. Suma depus este crean a pe care deponentul o are la un moment dat

asupra depozitarului. Aceast sum poate diferi de capitalul depus ini ial ca urmare a
unor opera iuni aferente depozitului:
- capitalizarea dobânzilor;
- retragerea unor sume de bani de c tre proprietarul depozitului;
- depunerea unor noi sume de bani;
- plata unor comisioane din suma depus etc.

b. Durata depozitului este reprezentat de perioada de timp în care deponentul

î i men ine suma depus în conturile depozitarului. În cadrul acestei perioade pot fi
stabilite mai multe scaden e:
b1. scaden a pentru lichidare;
b2. scaden ele pentru încasarea dobânzilor.

b1. Scaden a pentru lichidare este momentul de timp în care depozitul poate
fi lichidat, ceea ce înseamn c deponentul î i poate retrage întreaga sum depus .
În raport cu acest element, depozitele pot fi împ r ite în dou categorii:
- depozite la vedere, la care scaden a de lichidare acoper o perioad de
timp relativ mic , de cel mult câteva zile (uneori, în contract nu este prev zut nici o
scaden ), ceea ce înseamn c deponentul î i poate retrage destul de rapid suma
depus ;
- depozite la termen, care au scaden e de lichidare mai mari, putând ajunge
pân la câ iva ani.

Proprietarul unui depozit la termen î i poate men ine suma depus i dup
expirarea scaden ei de lichidare. În acest caz, în func ie de prevederile contractului,
se poate prelungi durata depozitului sau depozitul la termen poate fi transformat într-
un depozit la vedere. Prevederile unui contract de depozit se refer i la situa ia în
care deponentul dore te s î i retrag suma depus înainte de scaden a de lichidare.

Moned i credit 66
De regul , într-un astfel de caz se va considera c depozitul a func ionat, pân la
lichidare, ca un depozit la vedere (de regul , depozitele la vedere sunt mai slab
remunerate decât depozitele la termen).

b2. Scaden ele dobânzilor sunt momentele de timp la care deponentul poate
încasa dobânzile aferente depozitului. În contractul depozitului pot fi prev zute mai
multe scaden e ale dobânzilor sau se poate stabili ca întreaga dobând s fie
încasat odat cu lichidarea depozitului. Dac deponentul nu i-a încasat dobânda la
scaden , aceasta, în func ie de prevederile contractului, poate fi capitalizat sau
poate fi transferat într-un depozit la vedere.

c. Dobânda unui depozit este principala remunera ie pe care deponentul o

prime te pentru resursele financiare pe care le ofer depozitarului. Calculul dobânzii
unui depozit este similar celui pentru un credit dac se consider c suma depus
este echivalenta unei sume împrumutate. În general, ratele dobânzilor pentru
depozitele la termen sunt substan ial mai mari decât ratele dobânzilor pentru
depozitele la vedere, recompensându-se astfel blocarea banilor pentru o perioad de
timp mai îndelungat . “B ncile afi eaz rata dobânzii anuale. Pentru a calcula
dobânda la depozit se determin dobânda zilnic prin divizarea dobânzii anuale la 365
zile sau 360 zile (în func ie de politica fiec rei b nci); se înmul e te dobânda zilnic cu
suma din depozit i num rul de zile pentru care a fost constituit depozitul”.
(www.banknews.ro/informatii_depozite_bancare_si_conturi_de_economii.php)

d. Comisioanele aferente depozitului sunt pl i ale unor servicii pe care

depozitarul le face deponentului. În aceast categorie pot intra: comisioane pentru
administrarea depozitului, pentru retrageri de sume de bani, pentru constituirea sau
lichidarea depozitului, pentru administrarea contului, la transferul banilor c tre alte
conturi, pentru informa ii asupra depozitului etc.

2. Forme ale depozitelor

În acest subcapitol sunt prezentate succint dou tipuri de depozite:

a. contul curent;
b. certificatul de depozit.

a. Contul curent este un depozit la vedere prin intermediul c ruia o persoan

fizic sau juridic poate încasa diferite sume de bani sau poate face pl i limitate de
suma depus . Încas rile i pl ile pot fi realizate atât prin numerar cât i prin
viramente sau prin mijloace de plat stocate pe suport electronic.

Pentru deschiderea unui cont curent este necesar o sum minim , stabilit prin
normele interne ale institu iei de credit. Totu i, se poate stabili prin contract c un cont
curent poate avea, în anumite limite, i solduri negative, situa ie în care func ioneaz
ca un credit acordat deponentului.

b. Un certificat de depozit este un depozit la termen care îmbrac forma unui

înscris emis de institu ia de credit. Persoana care cump r acest titlu de credit devine
proprietarul depozitului. Elementele tehnice ale acestui tip de depozit (scaden a de
lichidare, suma depus , dobânda etc.) sunt standardizate, fiind înscrise pe titlul de
credit care poate fi considerat un document ce atest contractul dintre deponent i
depozitar. De regul , dobânda pentru un certificat de depozit este fix i se pl te te la

Moned i credit 67
scaden a de lichidare. O variant special a acestui tip de depozit este reprezentat
de certificatul de depozit cu discount în care dobânda este dat de diferen a dintre
suma cu care poate fi achizi ionat i valoarea sa nominal , care poate fi încasat la
scaden a de lichidare.

Informa ii prelucrate - preluate de pe site-ul:

www.banknews.ro/informatii_depozite_bancare_si_conturi_de_economii.php
“In alegerea b ncii pentru plasarea economiilor, este important informarea despre
ac ionari, performan a pe pia , re eaua de sucursale i agen ii,orele de lucru cu publicul,
calitatea serviciilor i alte aspecte.

Principalele modalit i de economisire sunt reprezentate de:

- conturile de economii - produse de economisire care ofer posibilitatea de a retrage

sau depune numerar în orice moment. Contul de economii este constituit pe o perioada
nedeterminat . Pentru contul de economii b ncile ofer în general o dobând mai
avantajoasa decât cea de la contul curent, dar mai mic decat cea a unui depozit la
termen. De obicei, conturile de economii nu permit i efectuarea de tranzac ii ca în cazul
conturilor curente. De exemplu, pentru a pl ti utilit ile, mai întâi trebuie transfera i banii
din contul de economii în contul curent. Rata dobânzii contului de economii este variabil .
Dobânda se pl te te la sfâr itul fiec rei luni sau la închiderea contului pentru zilele din
luna în curs.

- depozitele la termen - sume de bani depuse la banc pentru perioade definite de timp
numite maturit i ale depozitelor (1-26 zile, 1, 3, 6, 12, 24, 36 luni), pentru care banca
pl te te depun torilor dobânzi. Pentru a deschide un depozit la termen trebuie depus o
sum minim de bani în contul depozitului, suma care, în general, difer de la o institu ie
bancar la alta. La deschiderea unui depozit unele b nci solicit i deschiderea unui cont
curent.

Depozitele la termen pot beneficia de dobanda fix sau variabil . Dobânda fix
are o valoare constant pe întreaga perioad a depozitului, în timp ce dobanda variabil
poate fi modificat (m rit sau mic orat ) de c tre banc în orice moment, modificarea
fiind aplicat din ziua respectiv . Practic, în cazul unui depozit la termen cu dobanda fix ,
poate fi tiut din momentul constituirii depozitului suma totala acumulat din dobând , de
care se va beneficia la finele acestuia (scaden ).

In afar de banii rezulta i din dobând , trebuie considerate i eventualele

comisioane i / sau penalitati care pot interveni pe parcursul depozitului, în functie de
nevoile i dorintele clientului. In cazul în care banca va solicita deschiderea unui cont
curent, atunci este posibil s existe comisioane suplimentare legate de acesta (comision
aferent deschiderii, administr rii contului).

Este important informarea privind conditiile impuse de banc la spargerea

depozitului înainte de termen (dobânda acordat în aceast situa ie i comisionul de
retragere a banilor).

La scaden exist posibilitatea de a opta fie pentru închiderea depozitului cu plata

capitalului (suma ini ial depus ) i a dobânzii, fie pentru prelungirea automat a
depozitului. In cazul depozitelor cu prelungire automat se poate opta pentru plata
dobânzii sau pentru capitalizarea acesteia. Prelungirea automat a unui depozit reprezint

Moned i credit 68
continuarea depozitului pentru o perioada egal cu cea anterioar . Depozitul va fi
prelungit cu rata dobânzii practicat de c tre banc la data prelungirii.

Inainte de a constitui un cont de economii / depozit trebuie s fie g site

r spunsuri la urm toarele întreb ri:
- Dobânda este fix sau variabil ?
- Care sunt comisioanele aferente deschiderii contului?
- Pentru constituirea unui depozit este necesar constituirea unui cont curent?
- Care este soldul minim obligatoriu pentru constituirea unui depozit sau cont de
economii?
- Exist posibilitatea depunerii unor sume adi ionale în depozitul la termen f r
întreruperea acestuia? Este permis retragerea de numerar din depozit înainte de
termenul de maturitate f r a întrerupe depozitul? Care vor fi noile condi ii ale depozitului?
- In ce condi ii poate fi întrerupt depozitul înainte de maturitatea acestuia?
- Care va fi valoarea dobânzii primite, care vor fi penalit ile i comisioanele percepute de
banc ?

Care sunt diferen ele dintre depozite i conturi de economii?

- In general, dobânzile la conturile de economii sunt mai sc zute decât dobânzile la
depozitele la termen.
- Spre deosebire de contul de economii, daca sunt retra i banii dintr-un depozit înainte de
scaden vor fi aplicate penalit i, diminuând astfel câ tigul poten ial.
- In general, spre deosebire de depozitele la termen, în conturile de economii se pot
depune i retrage bani ori de cate ori se dore te.

Ce trebuie luat în calcul în alegerea monedei de economisire?

In momentul deciziei de plasare a economiilor într-un cont de economii sau depozit la
termen trebuie avut în vedere moneda. Factorii care trebuie lua i în considerare sunt:
- rata dobânzilor in lei i în valutele respective (EUR, USD .a.m.d.) ;
- rata infla iei;
- tendin a de apreciere sau depreciere a leului în compara ie cu valuta respectiv ;
- cursul valutar din momentul constituirii.

Alte tipuri de depozite oferite de b nci:

- depozite cu plata periodic a dobânzii - pentru acest tip de depozite, la anumite

intervale de timp (de exemplu lunar), poate fi primit i folosit dobânda acumulat pan
atunci. Avantajul acestui tip de depozit este primirea dobânzi înainte de termenul final.
Unele b nci ofer pentru aceste tipuri de depozite rate mai mici ale dobânzii decât ratele
dobânzilor oferite la depozitele standard.

- depozite cu optiunea de a retrage o parte din numerar inainte de termenul de

maturitate (scadenta) - pentru acest tip de depozit, indiferent de perioada depozitului,
puteti retrage o parte din suma depusa inainte de scadenta depozitului. De asemenea,
trebuie sa stiti ca, de obicei, pentru aceste tipuri de depozite banca ofera rate mai mici ale
dobanzii decat ratele dobanzilor oferite la depozitele standard.

- depozite cu dobanda cresc toare odat cu prelungirea perioadei ini iale de

constituire Avantajul acestor depozite const în faptul c nu oblig la termene lungi i
poate fi primit o dobând mai mare daca sunt p strate economiile în depozit, pentru mai
multe perioade. In cazul în care se dore te p strarea banilor într-un depozit bancar pe o

Moned i credit 69
perioada mai lung (1, 2, 3 ani), trebuie veficat dac dobânda primit la acest tip de
depozit este mai avantajoas decât dobânda care ar fi primit în cazul în care ar fi plasat
aceea i sum într-un depozit la termen standard pe aceea i perioad . Trebuie întrebat în
ce cont va fi primit dobânda, care este comisionul de retragere i când este permis
accesul la fonduri.

Certificatele de depozit reprezint variante de economisire prin care banca emite

tiluri de valoare care atest depunerea unor sume de bani la anumite rate ale dobânzii -
fixe într-o perioad de timp stabilit . Acestea pot fi nominative, deci netransmisibile, sau
nenominative, adic la purt tor. Certificatele de depozit au op iunea la cele mai multe
banci de a fi vândute înainte de scaden i f r a fi percepute penaliz ri i cu acordarea
dobânzii din momentul achizi iei pân la data r scump r rii certificatului. In general, nu se
percep comisioane la cump rarea i r scumpararea la scaden de c tre banc a
certificatelor de depozit.
Dobânda este pl tit lunar, trimestrial, semestrial sau anual, în functie de preciz ri ale
bancii respective.

Glosar termeni produse de economisire

- Soldul contului - fondurile disponibile în cont la o anumit dat .

- Capital - suma depus ini ial într-un depozit bancar. Dobânda este calculat în func ie
de aceast sum , de rata dobânzii i de maturitatea depozitului.
- Dobanda simpl - este calculat pe baza fondurilor depuse.
- Dobânda acumulat (compus ) - se calculeaz prin aplicarea ratei dobânzii la suma
rezultat din capitalul ini ial depus i dobânda obtinut în perioada anterioar .
- Dobânda anual - rata dobânzii pe care banca o anun . Variaz în func ie de perioad
i tipul de moned . Exemplu: aceasta este dobânda primit pentru un depozit la termen
de o lun , dac este p strat pe o perioad de un an i dobânda este retras în fiecare
lun .
- Scaden a (maturitatea) unui depozit - data la care contractul pentru un depozit expir .
De obicei, aceasta este ziua în care se poate dispune de fonduri i pot fi realizate
schimb ri în depozit - retrageri de numerar, schimbarea maturit ii depozitului,
transformarea într-un alt tip de depozit, etc.“

Teste Gril – Ramona DUMITRIU

1. Prin functia de etalon international drepturile speciale de tragere pot:

a. exprima cursuri valutare;
b. obtine moneda convertibila prin intermediul FMI;
c. fi incluse in rezervele tarilor alaturi de aur si alte valute.

2. In functie de criteriul naturii operatiunilor, sunt incluse:

a. operatiuni pe plan national si pe plan international;
b. operatiuni derulate in moneda nationala si moneda straina;
c. leasing-ul, factoring-ul, scontarea;
d. emiterea de garantii, administrarea mijloacelor de plata.

Moned i credit 70
 Teste Gril – Ramona DUMITRIU

3. Care este rolul FMI ?

a. de supraveghere, de promovare a stabilitati cursului valutar si de
promovare a cooperarii monetare internationale in randul tarilor membre;
b. de stimulare a expansiunii economice prin incurajarea dezvoltarii firmelor
private;
c. de a determina un raport procentual fata de cota de participare.

4. Sistemul monetar bimetalist este de trei tipuri:

a. integral, paralel si direct;
b. integral, partial si paralel;
c. integral si partial.

5. Printre efectele pozitive ale reformei monetare din 1947 se enumera:

a. puterea de cumparare mai mare si reducerea cantitatii de moneda din
circulatie;
b. justificarea deflatiei si deprecierea leului;
c. schimbarea leului vechi cu cel nou si justificarea deflatiei.

6. Care din variantele de mai jos reprezinta aspect(e) pozitiv(e) ale DST?
a. mai stabila decat orice moneda nationala;
b. circula doar intre autoritatile monetare: FMI, banci centrale;
c. tarile in curs de dezvoltare primesc alocari mai mici decat tarile
industrializate.

7. Care sunt calitatile specifice “monedei marfa”?

a. conservare, divizibilitate;
b. conservare, aspect, divizibilitate, raritate;
c. divizibilitate, conservare, inalterabilitate;
d. incredere, valoare de intrebuintare.

8. Ce reprezinta lichiditatea in cadrul SMI?

a. stabilitate si echilibrarea balantelor de plati;
b. cursuri fixe;
c. rezerve monetare corespunzatoare nevoilor si crearea DST.

9. Autorizarea institutiilor de credit se refera la:

a. reglementari stricte ale institutiilor de credit;
b. administrarea resurselor financiare;
c. oferirea publicului si autoritatilor anumite garantii ca resursele financiare
atrase vor fi gestionate onest si profesionist.

10. Solvabilitatea unei firme se refera la:

a. posibilitatea de acoperire a platilor pe termen scurt;

b. capacitatea acesteia de a face fata, cu ajutorul resurselor de care dispune,
obligatiilor financiare scadente la un anumit termen;
c. respectarea bunei credinte a persoanelor fizice sau juridice.

Moned i credit 71
 Teste Gril – Ramona DUMITRIU
____________________________________________________________________

11. RMO si plafoanele de credit sunt instituite pentru:

a. stabilirea nivelului maxim de resurse atrase;
b. supravegherea respectarii cerintelor prudentiale ale Bancii Centrale;
c. a impiedica institutiile de credit sa isi asume riscuri foarte mari.

12. In cazul institutiilor de credit, secretul profesional consta in:

a. confidentialitatea administratiei si angajatilor asupra operatiunilor si
conturilor clientilor;
b. confidentialitatea asupra pregatirii profesionale si experientei administratiei
si angajatilor;
c. increderea angajatilor in administratie.

13. In functie de natura lor, garantiile pot fi:

a. partiale si reale;
b. reale si ipotecare;
c. reale si personale.

14. Ce eveniment a avut loc in anul 1971?

a. crearea sarpelui monetar european;
b. suspenderea convertibilitatii in aur a dolarului american;
c. Tratatul de la Maatricht.

15. Care dintre tipurile de operatiuni enumerate mai jos sunt delimitate de
criteriul raportului fata de intermedierea financiara?
a. operatiunile pasive;
b. operatiunile derulate in moneda nationala;
c. operatiunile active;
d. operatiunile derulate pe plan national.

16. Ce reprezinta perioada de tragere?

a. perioada in care suma imprumutata este pusa la dispozitia debitorului;
b. perioada in care trebuie platita dobanda;
c. perioada in care trebuie achitata suma imprumutata.

17. Scontarea reprezinta:

a. o forma de inchiriere cu posibilitatea de achitare a bunului respectiv;
b. operatiunea de incasare a unei creante rezultate dintr-un efect de comert
inainte de scadenta;
c. operatiunea de recuperare a unei creante.

18. In cazul garantiei personale:

a. creditul este garantat cu sau fara deposedarea unui bun imobil;
b. creditul este garantat fara deposedarea unor valori mobiliare;
c. in cazul in care debitorul nu poate sa isi onoreze obligatiile financiare,
datoriile acestuia sunt achitate de una sau mai multe persoane ce au
garantat pentru acesta.

Moned i credit 72
 Teste Gril – Ramona DUMITRIU
____________________________________________________________________

19. Lichiditatea unei firme reprezinta capacitatea acesteia de a putea:

a. face fata, cu ajutorul resurselor de care dispune, obligatiilor financiare
scadente la un anumit termen;
b. acoperi platile pe temen scurt;
c. posibilitatea ca variatia cursurilor valutare sa afecteze operatiunile firmei.

20. Ce reprezinta perioada de rambursare?

a. perioada in care suma imprumutata este pusa la dispozitia debitorului;
b. perioada in care trebuie achitata dobanda;
c. perioada in care trebuie platita suma imprumutata.

21. Cum poate fi apreciata “buna credinta” a unei persoane juridice?

a. prin analiza documentelor centralizatoare ale contabilitatii financiare;
b. prin analiza pe baza informatiilor despre alte credite si imprumuturi
anterioare si a indeplinirii obligatiilor in diverse afaceri;
c. prin studierea planului de afaceri pe baza caruia poate fi apreciata
viabilitatea activitatii ce urmeaza sa fie finantata.

22. Functia monedei de “etalon al valorii” presupune:

a. cu ajutorul monedei poate fi masurata valoarea unor bunuri si servicii
tranzactionate;
b. moneda este un instrument de tezaurizare;
c. exprimarea valorii contractelor pe termen lung.

23. Care dintre principiile de functionare ale SMI consta in „asigurarea

consultantei si colaborarii in problemele monetare internationale”?
a. cresterea echilibrata;
b. cooperarea;
c. stabilirea cursului de schmb.

24. Factoringul reprezinta:

a. o forma de inchiriere cu posibilitatea de cumparare a bunului respectiv;
b. operatiunea de incasare a unei creante rezultate dintr-un efect de comert
inainte de scadenta;
c. operatiunea de recuperare a unei creante.

25. Crearea Fondului Monetar International a avut loc in anul:

a. 1980;
b. 1930;
c. 1944.

26. In literatura de specialitate sistemul monetar este definit ca:

a. o contrapartida pentru oferta si cererea de bunuri si prestarea de servicii,
tranzactiile putand avea loc fara monede;
b. un anumit mod de organizare si reglementare a circulatiei monetare dintr-o
tara pe baza unor legi speciale ale statului respectiv;
c. un atribut al institutiilor monetare internationale.

Moned i credit 73
 Teste Gril – Ramona DUMITRIU
____________________________________________________________________

27. Bimetalismul partial reprezinta:

a. un raport de valoare care nu era fixat prin lege ci se stabilea pe piata fara
nicio interventie a autoritatilor monetare;
b. o derivata a bimetalismului integral caracterizandu-se prin faptul ca unul
din metale (aurul) era folosit pentru baterea monedei etalon in mod
nelimitat, iar argintul era utilizat atat pentru baterea monedei etalon pe
baza raportului de valoare fixat prin lege, cat si pentru baterea monedei
divizionare aflata intr-un anumit raport fata de moneda etalon si avand
putere limitata de plata;
c. un raport fix de schimb in care statul fixeaza prin lege raportul 1: 15,5.

28. Reforma monetara din 1947 a urmarit:

a. stabilizarea monetara si reglementarea modului de formare a preturilor;
b. emiterea primelor bancnote;
c. adoptarea unor masuri legislative impuse pentru trecerea la economia de
piata.

29. Operatiunile active vizeaza:

a. fructificarea resurselor proprii sau imprumutate, incluzand creditarea si
diverse tipuri de plasament;
b. oferirea de informatii cu privire la situatia depozitelor sau situatia creditelor;
c. atragerea de resurse pentru constituirea fondurilor proprii.

30. Calitatea de membru al BIRD este conditionata de:

a. balanta de plati pozitiva; b. calitatea de mebru al FMI;
c. puterea de cumparare a monedei nationale;
d. calitatea de creditor al FMI.

31. Care din urmatoarele reprezinta principii de functionare a SMI?

a. dezvoltarea econmica a tuturor membrilor;
b. lichiditatea;
c. stabilitatea cursului de schimb;
d. crearea pietei unice;
e. cooperarea monetara internationala.

32. Suma DST alocata fiecarui membru al FMI se determina in functie de:
a. PIB-ul tarii respective;
b. puterea de cumparare a monedei tarii respective;
c. balanta de plati a tarii respective;
d. cota de participare a tarii respective la FMI.

33. Care dintre variantele de mai jos reprezinta un criteriu de convergenta

stabilit prin Tratatul de la Maastricht?
a. deficitul bugetar anual trebuie sa fie sub 1,5 % din PIB;
b. nivelul inflatiei nu trebuie sa depaseasca cu mai mult de 3 % nivelul atins
de media celor 3 tari cel mai bine plasare din punct de vedere al stabilitatii
preturilor;
c. datoria publica trebuie sa se afle sub 60 % din PIB.

Moned i credit 74
 Teste Gril – Ramona DUMITRIU
____________________________________________________________________

34. Care sunt principiile functionarii Bancii Centrale Europene?

a. transparenta, credibilitatea;
b. relativitatea, creativitatea;
c. independenta, autodisciplina;
d. colaborarea, dependenta.

35. Linia de credit este:

a. un imprumut care are la baza un angajament al unei institutii de credit de a
pune la dispozita debitorului fonduri banesti in limita unui nivel convenit
pentru o anumita perioada de timp si in conditi prestabilite;
b. creditul acordat pentru finantarea unor operatiuni din activitatea
debitorului, cum ar fi constituirea de stocuri;
c. un imprumut acordat fara o destinatie prestabilita si utilizat de o firma
pentru a face fata unor plati care apar in activitatea curenta.

36. Principalele functii ale drepturilor speciale de tragere prevazute in statut:

a. functia de etalon international;
b. functia de mijloc de schimb;
c. functia de mijloc de plata;
d. functia de mijloc de rezerva;
e. functia de instrument de credit.

37. Asistenta financiara acordata de FMI este orientata catre:

a. colectarea si prelucrarea unor date statistice utile domeniilor de
competenta;
b. acordarea de consultanta privind politicile economice, elaborarea si
aplicarea unor masuri in domeniul financiar-monetar;
c. statele membre care se confrunta cu dificultati in echilibrarea balantelor de
plati.

38. Sediul Bancii Centrale Europene se afla in:

a. Frankfurt;
b. Roma;
c. Madrid.

39. Operatiunile pasive ale institutiilor de credit includ:

a. servicii oferite clientilor, in special privind oferirea de informatii cu privire la
situatia depozitelor sau situatia creditelor;
b. acceptari de depozite sau finantari de la alte institutii de credit sau de la
stat;
c. servicii de tipul inchirierii caselor de siguranta sau alte operatiuni autorizate
prin lege;
d. creditarea si diverse tipuri de plasament.

40. Obiectivul fundamental al Bancii Centrale Europene:

a. mentinerea fluctuatiei cursului de schimb;
b. mentinerea stabilitatii preturilor in zona EURO;
c. aplicarea instrumentelor politicii monetare.

Moned i credit 75
 Teste Gril – Ramona DUMITRIU
____________________________________________________________________

41. Comisioanele unui credit constau in:

a. sume pe care debitorul trebuie sa le achite pentru servicii aferente
creditului, fiind stabilite sub forma cotelor procentuale;
b. parti ale sumei datorate care trebuie platite periodic atunci cand datoria nu
este achitata intr-o singura transa;
c. totalul platilor pe care debitorul trebuie sa le efectueze intr-o anumita
perioada de timp.

42. Resursele Fondului Monetar International provin din:

a. fondurile alocate de Banca Mondiala;
b. cotele parti ale statelor membre stabilite pe baza dimensiunii economice;
c. împrumuturile contractate de FMI.

43. Convertibilitatea monetara este un principiu de functionare al sistemului

monetar international care se refera la:
a. practicarea cursurilor fixe si a etalonului aur-devize
b. asigurarea de consultanta si colaborare in problemele monetare
internationale;
c. inlaturarea tuturor restrictiilor privind tranzactiile curente, implicand
punerea la dispozitie a monedelor pentru efectuarea platilor.

44. Efecte ale introducerii monedei unice:

a. existenta unei piete unice;
b. cresterea transparentei si a competitivitatii;
c. scaderea tendintelor inflationiste prin aplicarea unor masuri restrictive;
d. reducerea preturilor in unele ramuri economice.

45. Unul din principiile de functionare ale Sistemului Monetar International

este:
a. lichiditatea; b. echilibrarea platilor internationale;
c. dezvoltarea economica a unor membri.

46. In ce oras Consiliul European a decis, in anul 1995, ca moneda unica se va numi
euro?
a. Luxemburg; b. Madrid; c. Amsterdam.

47. In cadrul monedei materiale sunt incluse:

a. moneda marfa si moneda metalica
b. moneda metalica si moneda de hartie
c. moneda de hartie si moneda scripturala.

48. Asociatia Internationala pentru Dezvoltare a fost infiintata in anul 1960 cu

scopul:
a. de a stimula expansiunea economice prin incurajarea dezvoltarii firmelor
private;
b. de a ajuta financiar tarile sarace si intr-o anumita masura tari in curs de
dezvoltare;
c. de a asigura investitiile contra riscurilor politice in special din tarile lumii a treia.

Moned i credit 76
 Teste Gril – Ramona DUMITRIU
____________________________________________________________________

49. Valoarea paritara reprezinta:

a. un atribut al institutiei monetare nationale;
b. cantitatea de metal pretios atribuita prin lege unei unitati monetare;
c. raportul valoric dintre doua unitati monetare.

50. Asistenta tehnica a FMI se concretizeaza in:

a. echilibrarea balantelor de plati;
b. pregatirea unor specialisti in domeniile de expertiza ale FMI;
c. acordarea de imprumuturi la nivel international;
d. colectarea si prelucrarea unor date statistice utile in ariile de competenta.

51. In cazul bimetalismului integral:

a. raportul de valoare nu era fixat prin lege, ci se stabilea pe piata fara nici o
interventie din partea autoritatii monetare;
b. argintul era utilizat pentru baterea monedei etalon pe baza raportului de
valoare fixat prin lege si pentru baterea monedei divizionare, cu o putere
limitata de plata;
c. pentru mentinerea unui raport fix de schimb, statul fixa prin lege raportul 1
la 15,5.

52. Principalele functii ale monedei sunt:

a. banii - instrument unic al tranzactiilor;
b. etalon al valorii;
c. rezerva a valorii sau mijloc de tezaurizare;
d. unitate de cont;
e. rezolvarea problemelor macroeconomice.

53. Transparenta - unul din principiile functionarii Bancii Centrale Europene –

se refera la:
a. explicarea modului in care BCE isi atinge scopurile aferente misiunilor
sale, subliniind deschiderea si realismul privind posibilitatile de indeplinire
a obiectivelor politicii monetare;
b. faptul ca bancile centrale furnizeaza publicului informatii utile privind
strategiile lor pentru a facilita intelegerea deciziilor de politica monetara;
c. garantarea corectitudinii luarii deciziilor de responsabili si corectitudinea
explicatiilor oferite de-a lungul timplui.

54. Creditele ipotecare sunt acordate pentru:

a. perioade de timp relativ scurte si in conditii prestabilite;
b. constructia, reabilitarea, consolidarea sau extinderea unor imobile asupra
carora se instituie;
c. finantarea unor activitati speciale din activitatea debitorului.

55. Primul sistem monetar national a fost instituit in Romania prin legea din
1867, fiind caracterizat prin urmatoarele elemente:
a. bimetalism, moneda fiind definita in functie de aur si argint;
b. moneda nationala (leul) era impartita in 100 de subdiviziuni;
c. emiterea bancnotelor de BNR cu acoperire in aur si argint.

Moned i credit 77
 Teste Gril – Ramona DUMITRIU
____________________________________________________________________

56. Anuitatea reprezinta:

a. momentul de timp la care trebuie platita rata imprumutului;
b. plata periodica a unor transe din suma datorata;
c. totalul platilor pe care debitorul trebuie sa le efectueze in contul creditului
intr-o anumita perioada de timp.

57. Care dintre enunturile urmatoare nu constituie aspecte pozitive cu privire

la Drepturile Speciale de Tragere?
a. DST sunt emise de un organism independent de situatia economica sau
financiara a unei tari si nu propaga situatii negative in economia mondiala;
b. DST nu indeplinesc decat partial functiile unei monede internationale,
nefiind mijloace directe de plata;
c. DST pot servi la mentinerea unor rezerve monetare internationale
echilibrate, avand in vedere ca emisiunea acestora are loc in functie de
nevoile efective ale economiei mondiale.

58. Riscul valutar asociat unei operatiuni este reprezentat de:

a. incapacitatea unui debitor de a face fata, cu ajutorul resurselor de care
dispune, obligatiilor financiare scadente intr-o anumita perioada de timp;
b. posibilitatea ca variatia cursurilor valutare sa afecteze rezultatele
operatiunii;
c. pericolul asociat plasamentelor in valori mobiliare.

59. Una dintre misiunile de baza ale Bancii Centrale Europene este:
a. definirea si implementarea politicii monetare pentru zona euro;
b. responsabilitatea mentinerii stabilitatii sistemului financiar si monitorizarea
sectorului bancar;
c. autorizarea emisiunii de bancnote si moneda metalica in zona euro.

60. Emisiunea bancnotelor a devenit privilegiul statului, rolul fiind incredintat

Bancii Centrale datorita increderii pe care o prezinta. La care dintre
urmatoarele forme ale monedei se refera afirmatia de mai sus?
a. moneda electronica; b. moneda marfa;
c. moneda scripturala; d. moneda fiduciara.

61. Ce activitati nu sunt cuprinse in abordarea aspectelor financiare ale

solvabilitatii?
a. planul de afaceri pe baza caruia poate fi apreciata viabilitatea activitatii ce
urmeaza sa fie finantata;
b. analiza documentelor centralizatoare ale contabilitatii financiare;
c. modalitatile de aprovizionare cu materii prime si utilitati pentru a putea
aprecia dependenta fata de furnizori;
d. situatia pietelor de desfacere pentru evaluarea potentialului de vanzari al
solicitantului de imprumut;
e. previziunea fluxurilor monetare pentru estimarea masurii in care debitorul
va dispune de lichiditati pentru rambursarea creditului.

Moned i credit 78
 Teste Gril – Ramona DUMITRIU
____________________________________________________________________

62. Care dintre urmatoarele institutii a fost infiintata in 1956 cu scopul de a

stimula expansiunea economica prin incurajarea dezvoltarii firmelor
private, avand caracter productiv si care sunt situate in regiuni mai putin
dezvoltate?
a. Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare;
b. Asociatia Internationala pentru Dezvoltare;
c. Agentia de Garantare Multilaterala a Investitiilor;
d. Corporatia Financiara Internationala.

63. Autorizarea unei institutii de credit poate fi retrasa in anumite situatii:

a. s-a constatat ca autorizatia a fost obtinuta prin mijloace ilegale;
b. autoritatile considera ca mentinerea autorizatiei ar periclita interesele
deponentilor sau ale creditorilor;
c. actionarii institutiei de credit au decis dizolvarea;
d. nu mai sunt indeplinite conditiile care au stat la baza emiterii autorizatiei.

64. Care dintre urmatoarele tipuri de sisteme monetare bazate pe etalonul

aur a fost pus la baza sistemelor monetare nationale dupa Conferinta
Monetara de la Geneva din 1922?
a. sistemul monetar bazat pe etalonul aur - moneda;
b. sistemul monetar bazat pe etlonu aur - lingouri;
c. sistemul monetar bazat pe etalonul aur - devize.

65. Atat in perioada Antichitatii cat si in perioada Evului Mediu sistemele

monetare s-au caracterizat prin:
a. conservarea puterii de cumparare;
b. deteriorarea monedei;
c. faramitare;
d. simplitate.

66. Care dintre urmatoarele variante ale sistemului monetar prevedea ca

moneda – etalon sa fie confectionata atat din Au cat si din Ag, fiecare
dintre monede avand putere nelimitata de plata si circuland independent?
a. bimetalismul integral;
b. bimetalismul partial;
c. bimetalismul paralel.

67. Restrictiile din activitatea de creditare sunt:

a. necesare pentru favorizarea atragerii unor fonduri straine (resurse din
exteriorul tarii);
b. instituite, in general, pentru a ingradi unele operatiuni ale institutiilor de
credit care ar putea afecta libera concurenta sau echilibrul
macroeconomic;
c. date de functionarea unei economii nationale si de natura relatiilor dintre
institutiile care ofera credite.

Moned i credit 79
 Teste Gril – Ramona DUMITRIU
____________________________________________________________________

68. Nu reprezinta avantaj(e) al(e) monedei unice europene:

a. asigurarea libertatii de circulatie a bunurilor, serviciilor si capitalurilor in
cadrul UE;
b. eliminarea costurilor ridicate ale tranzactiilor legate de conversiile valutare;
c. periclitarea stabilitatii monetare internationale;
d. comparabilitatea preturilor in euro contribuie la stimularea activitatii
firmelor.

69. In ce secol au aparut bancnotele (circuland in paralel cu monede

metalice)?
a. al XII-lea; b. al XVII – lea;
c. al XV- lea; d. al XIX – lea.

70. Care dintre urmatoarele afirmatii / asocieri referitoare la “stabilitatea

cursului de schimb” - unul dintre principiile Sistemului Monetar
International de la Bretton Woods - sunt false?
a. necesitatea stabilirii nevoii globale de rezerve era influentata de situatia
politica a tarilor;
b. practicarea cursurilor fixe si utilizarea etalonului aur – devize;
c. initial, fata de paritatea oficiala cursurile de piata ale monedelor nationale
puteau sa varieze cu o marja de ± 1 % .

71. Cand a fost instituit sistemul monetar bimetalist in Romania?

a. 1967; b. 1867; c. 1876;
d. 1890; e. 1913.

72. Nu reprezinta o institutie a GBM:

a. Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare;
b. Corporatia Financiara Europeana;
c. Asociatia Internationala pentru Dezvoltare.

73. Unitatea monetara, atribut al institutiilor monetare nationale, implica

analiza elementelor:
a. valoarea paritara; b. cursul de schimb;
c. sistemul de plati; d. paritatea monetara (valutara).

74. In analiza riscului de nerambursare sunt luate in considerare aspectele:

a. eficienta operatiunilor implicate; b. calitatea imprumutului;
c. solvabilitatea; d. buna credinta;
e. vulnerabilitatea debitorului; f. volumul creditului.

75. ”Angajamentul luat de o terta persoana de a plati suma ajunsa la

scadenta in cazul incapacitatii debitorului de a-si indeplini obligatiile” este
definitia pentru:
a. garantia personala;
b. titlul de credit;
c. avansul in cont curent;
d. plasamentul financiar.

Moned i credit 80
 Teste Gril – Ramona DUMITRIU
____________________________________________________________________

76. Aspectele non-financiare ale solvabilitatii sunt:

a. situatia pietelor de desfacere, pentru evaluarea potentialului de vanzari al
solicitantului de imprumut;
b. modalitatile de aprovizionare cu materii prime si utilitati, pentru a putea
aprecia dependenta de furnizori;
c. performantele managerilor, pentru a stabili capacitatea acestora de a
depasi momentele de criza;
d. analiza documentelor centralizatoare ale contabilitatii financiare;
e. planul de afaceri, pe baza caruia poate fi apreciata viabilitatea activitatii
implicate;
f. previziunea fluxurilor monetare, pentru estimarea masurii in care debitorul
va dispune de lichiditati pentru rambursare.

77. Care din elementele de mai jos reprezinta o restrictie pentru activitatea
de creditare?
a. pastrarea unei confidentialitati asupra operatiunilor;
b. oferirea de imprumuturi conditionate de tranzactii cu actiuni ale institutiei
de credit sau de acceptarea de clienti a unor servicii care nu au legatura
cu activitatea de creditare;
c. elaborarea unui regulament propriu de functionare.

78. Calitatea plasamentelor financiare reprezinta:

a. posibilitatea variatiei cursurilor valutare;
b. riscurile asociate investitiilor in valori mobiliare;
c. buna credinta a persoanelor fizice sau juridice imprumutate.

79. Banca Centrala:

a. are dreptul de a creste vulnerabilitatea institutiilor de credit cauzata de
imprumuturi sau de relatiile de plati;
b. poate sa convinga alte institutii de credit sa o imprumute pe cea in
dificultate sau sa apeleze la masuri specifice;
c. are dreptul de a reglementa, autoriza si supraveghea diferitele categorii de
institutii de credit.

80. Functiile operationale si monetare ale Bancii Centrale Europene includ:

a. deschiderea de conturi pentru persoane fizice interesate;
b. operatiuni de “open market” si de credit;
c. solicitarea institutiilor de credit sa constituie si sa mentina rezerve maxime;
d. crearea si reglementarea unui sistem de plati eficient;
e. cooperarea cu bancile comerciale ale altor tari si comunitatile locale.

81. Reesalonarea unui credit:

a. este o masura aplicata atunci când debitorul întâmpina dificultati,
considerate temporare si surmontabile, în îndeplinirea obligatiilor sale
financiare;
b. institutia de credit îi ofera posibilitatea revizuirii conditiilor de rambursare
astfel încât efortul financiar implicat sa fie decalat în timp;

Moned i credit 81
 Teste Gril – Ramona DUMITRIU
____________________________________________________________________

c. este indicata atunci când se considera ca debitorul nu va putea depasi

dificultatile pe care le are în îndeplinirea obligatiilor financiare;
d. institutia de credit urmeaza sa actioneze în justitie pentru a recupera
partea din împrumut ramasa nerambursata, dobânzile si comisioanele
neplatite.

82. În cadrul criteriilor de convergen de a c ror îndeplinire depinde accesul în zona

EURO se afl :
a. situarea deficitului bugetar anual sub 3 % din PIB;
b. datoria public s fie sub 60 % din PIB;
c. nivelul deficitului bugetar anual situat sub 1,5 % din PIB;
d. situarea datoriei publice sub 40 % din PIB timp de 2 ani consecutivi.
A. a i d; B. a i b; C. b i c; D. c i d.

83. În categoria principalelor misiuni ale BCE sunt incluse:

a. facilitarea opera iunilor sistemului de pl i;
b. operarea în sectorul public i, mai ales, în sectorul privat;
c. sprijinirea politicilor economice ale statelor membre;
d. definirea i implementarea politicii monetare pentru zona EURO.
A. a i c; B. a, b i c; C. a, b i d; D. a, c i d.

84. Obiectivele eligibile pentru BEI în perioada 2006 - 2008 au cuprins:

a. coeziunea economic i social într-o UE extins ;
b. pretinderea ca sumele împrumutate s fie ob inute în cadrul unor licita ii
interna ionale;
c. dezvoltarea re elelor transeuropene.
A. a i b; B. b i c; C. a i c.

85. Principiile pe care trebuie s le ia în considerare BEI în derularea opera iunilor de

acordare a unor împrumuturi sunt:
a. nivelul ratei dobânzii pe termen lung trebuie s nu fie mai mare cu 2 %
decât media ratelor statelor membre;
b. neacceptarea particip rii la gestiunea întreprinderilor;
c. nefinantarea proiectelor la care se opune statul membru pe teritoriul
c ruia ar fi implementat;
d. cedarea crean elor sale pe pia a financiar i solicitarea debitorilor s
emit obliga iuni.
A. a i d; B. b, c i d; C. a, b, c i d; D. a, b i d.

86. BEI a acordat credite României care au vizat diverse domenii, cum ar fi:
a. îmbog irea capitalului uman, respectiv a calit ii vie ii prin s n tate i
educa ie;
b. gestiunea colectivit ilor profesionale;
c. transportul i telecomunica iile.
A. a i b; B. a i c; C. b i c. D. a, b i c.

Moned i credit 82
 Teste Gril – Ramona DUMITRIU
____________________________________________________________________

87. Comitetul de Verificare din cadrul BEI are ca atribu ie (atribu ii):
a. majorarea ori diminuarea capitalului social;
b. monitorizarea atent a respect rii recomand rilor Comitetului de la Basel privind
supravegherea bancar ;
c. analiza i luarea deciziilor privind propunerile de împrumuturi acordate de Banca
European de Investi ii.
A. b; B. a i c; C. b i c; D. c.

88. Printre direc iile opera ionale pe care s-a axat strategia BERD pentru România în
perioada 2006 – 2007 s-au aflat:
a. colaborarea cu investitori strategici interesa i de privatizarea sectorului energetic;
b. modernizarea agriculturii, finan rile fiind garantate cu m rfuri;
c. urm rirea atingerii obiectivelor propuse în cooperare cu alte institu ii financiare
interna ionale;
d. contribu ia la consolidarea intermedierii financiare i la înt rirea capacit ii
administrative a institu iilor.
A. a, b i c; B. a, b i d; C. a, b, c i d; D. b, c i d.

89. România este membr a BERD:

A. din 2007;
B. din 1991;
C. din 2007.

90. Dintre criteriile opera ionale ale BERD pentru stabilirea eligibilit ii unui proiect
pot fi enumerate:
a. s implice formarea unei pie e unice mult mai func ionale;
b. s fie localizat într-o ar unde BERD î i deruleaz activitatea;
c. s respecte standardele de protec ie a mediului i pe cele din domeniul
bancar;
d. s contribuie la dezvoltarea sectorului privat.
A. a, b i c; B. a i d; C. b, c i d; D. b i c.

91. Procesul de reform al FMI include anumite axe ale schimb rii, dintre care:
a. perfec ionarea mecanismelor de rezolvare a crizelor;
b. transformarea FMI într-o institu ie închis ;
c. înt rirea supravegherii i prevenirea crizelor;
a. cre terea suportului moral acordat statelor cu venit sc zut.

92. În componen a Obiectivelor specifice ale Dezvolt rii Mileniului se afl :

a. subminarea puterii femeii i promovarea discrimin rilor;
b. universalizarea înv mântului primar;
c. eradicarea s r ciei i a foametei;
d. ameliorarea protec iei mediului înconjur tor.

93. Programele de împrumut oferite României de Banca Mondial sunt bazate pe

urm toarele direc ii:
a. dezvoltarea sistemului de protec ie social ;
b. asisten a pe termen scurt a statelor membre cu dificult i ale balan elor de pl i;

Moned i credit 83
 Teste Gril – Ramona DUMITRIU
____________________________________________________________________

c. acoperirea pierderilor din reducerile nea teptate ale veniturilor din activitatea de
export;
d. consolidarea mediului de afaceri.

94. În Grupul B ncii Mondiale sunt incluse anumite institu ii, dintre care:
a. Asocia ia Interna ionala pentru Dezvoltare (AID);
b. Banca European pentru Investi ii;
c. Banca Interna ional pentru Reconstruc ie i Dezvoltare (BIRD);
d. Agen ia de Garantare Multilateral a Investi iilor.

95. În categoria valorilor B ncii Mondiale sunt incluse:

a. munca în echip bazat pe încredere;
b. ata amentul fa de munc i fa de cei apropia i;
c. promovarea unor activit i care s conduc la o dezvoltare durabil ;
d. încurajarea responsabiliz rii.

96. Printre priorit ile B ncii Mondiale (organism extern de mari propor ii) se reg sesc:
a. coordonarea politicilor monetare i / sau fiscale / bugetare;
c. lucrul în parteneriat;
d. finan area proiectelor de biodiversitate;
e. îndreptarea aten iei spre societatea civil (pentru implicare).

97. Atribu ii principale ale Consiliului de Guvernare al B ncii Centrale Europene sunt
considerate:
a. responsabilitatea lu rii deciziilor de politic monetar , rate ale dobânzii i privind
rezervele SEBC;
b. autorizarea emiterii bancnotelor euro i consilierea celorlalte institu ii privind
legisla ia în domeniu;
c. adoptarea unor hot râri i orient ri pentru îndeplinirea sarcinilor SEBC;
d. preg tirea i implementarea deciziilor directorilor, mai ales în privin a
împrumuturilor i garan iilor.

98. Ca principale atribu ii ale Comitetului Director al B ncii Centrale Europene sunt
men ionate:
a. exercitarea puterii delegate de Consiliul de Guvernare al BCE;
b. implementarea politicii monetare în conformitate cu recomand rile Consiliului de
Guvernare;
c. aprobarea situa iilor financiare lunare i a raportului anual;
d. oferirea de instruc iuni necesare BCN.

99. Caracteristici esen iale aferente principiilor func ion rii B ncii Centrale Europene
sunt considerate:
a. dependen a, implicând aplicarea dispozi iilor primite de la guvernele statelor
membre i din partea celorlalte institu ii ale UE;
b. transparen a, respectiv furnizarea publicului de informa ii utile care s faciliteze
în elegerea deciziilor de politic monetar ;

Moned i credit 84
 Teste Gril – Ramona DUMITRIU
____________________________________________________________________

c. autodisciplina, fiind garantat corectitudinea lu rii deciziilor i a explica iilor oferite

de-a lungul timpului;
d. lichiditatea, BCE fiind optimist privind posibilit ile de îndeplinire a obiectivelor
politicii financiare.

100. A fost înfiin at un comitet condus de Jacques Delors, pre edintele de atunci al
Comisiei Europene, care s propun etape concrete pentru drumul c tre Uniunea
Economic i Monetar , în cadrul Consiliului European de la Hanovra:
a. în anul 1988; b. în anul 1990;
c. în anul 1992; d. în anul 2000.

101. Preciza i (alegând una dintre variantele prezentate) institu ia care ac ioneaz în
conformitate cu obiectivele Uniunii Europene, contribuind la coeziunea
economico - social , la integrarea statelor membre i la evolu ia lor echilibrat :
a. Banca European pentru Reconstruc ie i Dezvoltare;
b. Banca European de Investi ii;
c. Banca Central European ;
d. Corpora ia Financiar European .

102. A fost creat (Au fost create) de Fondul Monetar Interna ional în 1952, cu
valabilitate în prezent i utilizare frecvent :
a. facilitatea de finan are compensatorie;
b. acordurile stand – by;
c. asisten a de urgen .

103. Înfiin at( ) în 1956, ofer finan ri sub diverse forme cu garan ii de stat, în special
sectorului privat:
a. Corpora ia Financiar Interna ional (CFI);
b. Asocia ia Interna ional pentru Dezvoltare (AID);
c. Banca Interna ional pentru Reconstruc ie i Dezvoltare (BIRD);
d. Centrul Interna ional de Reglementare a Conflictelor din Domeniul Investi iilor.

104. Crearea B ncii Europene pentru Investi ii ca o institu ie de finan are a Uniunii
Europene, având scopul acord rii de asisten financiar pe termen lung prin
proiecte care sus in integrarea european , a fost stabilit prin:
a. Tratatul de la Madrid;
b. Tratatul de la Paris;
c. Tratatul de la Roma;
d. Tratatul de la Maastricht.

105. Alege i varianta fals dintre urm toarele afirma ii cu referire la Fondul Monetar
Interna ional:
a. este o institu ie care include 187 de ri membre, înfiin at pentru a promova
cooperarea monetar interna ional , stabilitatea valutar , pentru a stimula
cre terea economic ;
b. acord asisten financiar temporar rilor, în condi ii adecvate, cu scopul
sprijinirii corect rii dezechilibrului balan ei de pl i;

Moned i credit 85
 Teste Gril – Ramona DUMITRIU
____________________________________________________________________

c. promoveaz co-finan area, investi iile str ine directe, mobilizeaz capital intern i
finan eaz proiecte care au ca obiective crearea i promovarea unei economii
bazate pe cunoa tere;
d. lucreaz pentru facilitarea comer ului interna ional, pentru ridicarea gradului de
ocupare a for ei de munc .

106. Aceast institu ie multina ional utilizeaz instrumente financiare pentru a ajuta
s î i dezvolte democra ia ri din Europa Central i de Est, fiind implicate i state din
Asia Central , finan eaz proiecte ale unor b nci ori firme noi i investe te în
companii existente, sprijinind privatizarea, restructurarea companiilor de stat i
ameliorarea serviciilor publice locale:
a. Banca European pentru Reconstruc ie i Dezvoltare;
b. Banca Central European ;
c. Banca European de Investi ii.

107. Alege i dintre variantele prezentate mai jos entitatea care are inclus în sfera de
activitate derularea afacerilor curente, fiind corpul executiv permanent al B ncii
Europene de Investi ii:
a. Comitetul Director;
b. Departamentul Financiar;
c. Consiliul Guvernatorilor;
d. Departamentul de Evaluare a opera iunilor.

108. Preciza i varianta fals .

a. Moneda euro contribuie la înt rirea stabilit ii monetare interna ionale, iar pia a
unic permite impulsionarea cre terii economice i a ocup rii for ei de munc .
b. Prin intermediul introducerii monedei unice au crescut costurile tranzac iilor legate
de conversiile valutare i incertitudinile aferente instabilit ii cursului de schimb.
c. Adoptarea unei singure monede este considerat op iunea cea mai ra ional care
s asigure libertatea deplin de circula ie a bunurilor, serviciilor i capitalurilor în
cadrul Uniunii Economice.

109. Misiuni ale B ncii Centrale Europene sunt considerate:

a. colectarea de la autorit ile na ionale competente ori direct de la companii a
informa iilor statistice utile i crearea unei baze de date proprii;
b. responsabilitatea men inerii stabilit ii sistemului financiar i monitorizarea
sectorului bancar, contribuind la aplicarea m surilor aferente pruden ei din cadrul
institu iilor de credit;
c. extinderea într-o manier dinamic a activit ilor sale în sectorul privat, implicarea
în sectorul public fiind concentrat asupra unor proiecte cu o dimensiune
regional ;
d. colaborarea cu organisme ter e europene i interna ionale privind problemele
monetare, pl ile, organizarea statistic , sistemele de compens ri na ionale i alte
aspecte conexe.

Moned i credit 86
 Teste Gril – Ramona DUMITRIU
____________________________________________________________________

110. Sediul central al B ncii Europene pentru Reconstruc ie i Dezvoltare se afl la:
a. Frankfurt; b. Londra;
c. Bruxelles; d. Paris.

111. Preciza i (alegând una dintre variantele prezentate) institu ia care deruleaz
opera iuni de “open market”, reglementeaz sistemul de pl i, coopereaz cu diverse
organisme interna ionale, solicit institu iilor de credit s constituie i s men in
rezerve minime:
a. Banca European pentru Reconstruc ie i Dezvoltare;
b. Banca European de Investi ii;
c. Banca Central European ;
d. Asocia ia European pentru Dezvoltare.

112. A fost creat (Au fost create) de Fondul Monetar Interna ional în 1999, cu
valabilitate în prezent:
a. facilitatea de rezerv suplimentar ;
b. acordurile stand – by;
c. facilitatea pentru reducerea s r ciei i pentru cre tere;
d. asisten a de urgen .

113. Înfiin at( ) în 1988, asigur împotriva anumitor tipuri de risc, adresându-se în
special sectorului privat:
a. Corpora ia Financiar Interna ional (CFI);
b. Agen ia de Garantare Multilateral a Investi iilor;
c. Banca Interna ional pentru Reconstruc ie i Dezvoltare (BIRD);
d. Centrul Interna ional de Reglementare a Conflictelor din Domeniul Investi iilor.

114. Banca Mondial i-a început existen a cu ocazia Conferin ei Financiare i

Monetare de la:
a. Washington; b. Maastricht;
c. Bretton Woods; d. Lisabona.

115. Alege i varianta fals dintre urm toarele afirma ii cu referire la Banca European
de Investi ii:
a. Misiunea primar este oferirea asisten ei financiare rilor cu dificult i, care pot
cere împrumuturi, dar trebuie s deruleze anumite reforme. Sunt aplicate, de
obicei, în rile care se confrunt cu probleme în domeniul fiscal, monetar sau
politic. Sunt folosite programe de ajustare structural .
b. Urm re te ca în viitor s continue dialogul cu institu iile politice, dintre care
Comisia European , în privin a ac iunii sale externe, dar i cu diverse institu ii
interna ionale. Finan area unor proiecte în zona învecinat U E va fi prioritar .
c. Î i desf oar activitatea în strâns colaborare cu b ncile, atât în privin a
împrumuturilor de pe pie ele de capital, cât i finan area proiectelor. Acord
credite din împrumuturile ob inute.
d. În afara UE, opera iunile de finan are sunt realizate în principal din resursele
proprii, dar i prin mandat din resursele bugetare ale statelor membre.

Moned i credit 87
 BIBLIOGRAFIE SELECTIV

1. BAKKER A.F.P., Institu iile financiare interna ionale, Editura Antet;

2. BASNO Cezar, DARDAC Nicolae, FLORICEL Constantin, Moned , credit,
b nci, Editura Didactic i Pedagogic , Bucure ti, 1999;
3. BRAN Paul, COSTICA Ionela, Economia activit ii financiare i monetare
interna ionale, Editura Economic , Bucure ti, 2003;
4. BREZEANU P., DIMA M. A., NOVAC L.E., Sisteme financiare, Editura
Cavallioti, Bucure ti, 2005;
5. CERNA Silviu, Moneda i teoria monetar , Editura Mirton, Timi oara,
2000;
6. DARDAC Nicolae, VASCU Teodora, Moned si credit, Editura ASE,
Bucure ti, 2002;
7. DARDAC Nicolae, VASCU Teodora, Moned , b nci i politici monetare,
Editura Didactic i Pedagogic , Bucure ti, 2005;
8. DORNBUSCH R., FISCHER S., Macroeconomia, Editura Sedona,
Timi oara, 1997;
9. HOAN Nicolae: Bani i b nci, Editura Economic , Bucure ti, 2001;
10. IONESCU Lucian C. (coord.), B ncile i opera iunile bancare, Editura
Economic , Bucure ti;
11. KIRI ESCU Costin C., Dobrescu Emilian, B ncile, mic enciclopedie,
Editura Expert, Bucure ti, 1998;
12. MASSON Jacques, Creditele bancare pentru întreprinderi, RAO
International Publishing Company, 1994;
13. MIHAI Ilie, Tehnica i managementul opera iunilor bancare, Editura
Expert, Bucure ti, 2003;
14. MILLER Le Roy, PULSINELLI R., Modern Money and Banking, McGraw
Hill, 1985;
15. NI ULESCU Gabriel, Ghidul financiar - bancar al României Realizat sub
patronajul B ncii Na ionale a României, Edi ia a III-a, Editura House of
Guides, 2008;
16. STOICA Victor, DEACONU Petre, Banii. Teoriile monetare.
Administrarea banilor i politica monetar , Editura Economic , Bucure ti,
2003;
17. TURLIUC Vasile, COCRI Vasile, BOARIU Anca, STOICA Ovidiu,
DORNESCU Valeriu, CHIRLE AN Dan, Moned i credit, Editura
Economic , Editura Economic , Bucure ti, 2005;
18. UNGUREAN Pavel V., Banking. Produse i opera iuni bancare, Editura
Dacia, Cluj – Napoca, 2001;
*** Legea nr. 312 din 28 iunie 2004 publicat în Monitorul Oficial nr. 582 din
30 iunie 2004 privind Statutul B ncii Na ionale a României;
*** Legea nr. 58 din 05 martie 1998 republicat în Monitorul Oficial nr. 78 din
24 ianuarie 2005 privind activitatea bancar ;
*** Ordonan a de Urgen a Guvernului nr. 99 din 6 decembrie 2006 privind
institu iile de credit i adecvarea capitalului aprobat , completat i
modificat prin Legea nr. 227 din 4 iulie 2007, publicat în Monitorul
Oficial nr. 1027 din 27 decembrie 2006 i respectiv nr. 480 din 18 iulie
2007;
*** Colec ia Revistei Business Magazin, S pt mânal recomandat de Ziarul
Financiar;
*** Colec ia Revistei Ghidul de bani; Colec ia Revistei Pia a financiar

Moned i credit 88
• http://en.wikipedia.org/wiki/Eurozone
• www.banknews.ro
• www.bnro.ro – website-ul B ncii Na ionale a României
• www.ecb.int – website-ul B ncii Centrale Europene
• www.europeana.ro www.infoeuropa.ro
• www.fmi.ro – website-ul Fondului Monetar Interna ional
• www.ida.org – website-ul Asocia iei pentru Dezvoltare Interna ional
• www.ier.ro – website-ul Institutului European din România
• www.ifc.org – website-ul Corpora iei Financiare Interna ionale
• www.imf.org - website-ul Fondului Monetar Interna ional
• www.mae.ro – website-ul Ministerului Afacerilor Externe
• www.mie.ro
• www.wikipedia.org
• www.worldbank.org – website-ul B ncii Mondiale

Moned i credit 89