Introducere licenta :

https://mastermrufeaa.ucoz.com/s6/Lacatus_Sebastian_EAA.pdf

În ultimul deceniu toate economiile au început să acorde o importanţă crescândă cercetării şi în special
uneia din componentele acesteia, inovarea, alături de cercetarea fundamentală, cercetarea aplicativă
şi transferul tehnologic. În acest sens, în toate documentele care se constituie ca acorduri
internaţionale sau în documentele europene se acordă un spaţiu distinct inovării care este considerată
ca factor motor al competitivităţii produselor şi serviciilor. Inovarea se află în centrul creşterii
economice, fiind catalizatorul cheie pentru creştere.

Companiile care au succes şi înregistrează creşterea cea mai rapidă sunt acele companii care introduc
în mod regulat inovarea şi tocmai de aceea o proporţie semnificativă a veniturilor lor rezultă din
produse şi servicii noi sau îmbunatăţite. Crearea progresului tehnic se bazează pe cercetarea ştiinţifică
susţinută de stocul de cunoştinţe tehnico-ştiinţifice acumulat şi are ca efect invenţia. Implementarea
progresului tehnic se realizează atât prin intermediul procesului de inovare ce are drept rezultat
inovaţia, cât şi prin difuzarea inovaţiei în economie.

Prin realizarea progresului tehnic înţelegem crearea elementelor de progres tehnic (concepte
fundamentale, idei ştiinţifice sau invenţii), inovarea (valorificarea invenţiilor sub forma inovaţiilor) şi
difuzarea în exploatare a elementelor de progres tehnic (difuzarea în economie a inovaţiilor). În timp,
inovarea a dobândit sensuri noi, din ce în ce mai complexe, diferitele conotaţii atribuite inovării de-a
lungul timpului fiind induse de modificările mediului economic.

Astfel în perioada secolului nostru există o nouă abordare asupra inovării care se bazează, pe de o
parte, pe delimitarea sensului inovării de cel al schimbării, iar pe de altă parte, pe abordarea inovării
ca un element de introducere a “noului” într-un domeniu, ca o noutate. Se observă că, iniţial, sensul
noţiunii de inovare acoperea doar o mică parte din sfera de activităţi ale unei întreprinderi, inovarea
reprezentând fie orice idee, practică sau produs dezvoltat recent şi perceput de către prima
întreprindere care le-a adoptat ca fiind noi în raport cu cadrul de referinţă, fie ca un proces de adaptare
a noilor idei ce pot fi aplicate dezvoltării produsului pentru a satisface cerinţele unei anumite pieţe.

Ulterior, pe măsura amplificării concurenţei şi a percepţiei inovării ca o importantă sursă de creare şi

susţinere a avantajelor competitive, s-a observat oportunitatea extinderii domeniului competenţelor
de la produsele realizate la modul de obţinere a acestora, implicând astfel în lupta concurenţială toate
activităţile implicate în obţinerea produsului într-o întreprindere, ceea ce a generat amplificarea
considerabilă a sensurilor atribuite termenului “inovare”. De aceea se poate afirma că inovarea prin
invenţie rămâne să aibe un rol important în avansul cunoaşterii şi al evoluţiei societăţii de astăzi.

(trebuie rescrisa !)
3.1 ANALIZA SWOT

Analiza SWOT este o metodă folosită ,de regula,in mediul de afaceri, pentru a ajuta la proiectarea
unei viziuni de ansamblu asupra firmei.

Aceasta analiza este o analiza amanuntita a companiei ,evaluand in acelasi timp factorii interni si
externi ai acesteia, precum si pozitia pe piata sau in raport cu ceilalti concurenti avand ca scop
punerea în lumină a punctelor tari și slabe ale companiei, în relație cu oportunitățile și amenințările
existente .

SWOT provine din engleză si anume Strengths, Weaknesses, Opportunities, Threats, însemnând
Puncte tari, Puncte slabe, Oportunități, Amenințări.

Punctele tari reprezinta insusirile pe care compania le are si care ii ofera un avantaj pe piata.

Exemple de puncte tari:

Recunoasterea si popularitatea brandului

Reputatia

Resurse financiare

Competenta echipei

Produse sau servicii inovatoare

Punctele slabe reprezinta insusirile companiei care impiedica sa-si atinga obiectivele.

Acestea trebuie minimizate sau eliminate.

Exemple de puncta slabe :

Capital limitat/ datorii

Gama redusa de produse

Calitatea standard / proasta a serviciilor oferite

Probleme de reputatie a brandului

Utilaje invechite sau depreciate

Oportunitatile sunt factori externi de influenta care pot fi folositi in avantajul companiei.

Exemple de oportunitati :

Schimbari in preferintele consumatorilor

Competitie slaba

Inovatia tehnologica

Cererea in crestere de pe piata

Amenintarile sunt factori externi care pun in pericol compania.

Exemple de amenintari :

Legislatia

Factorii de mediu

Economia

Competitori mai cunoscuti, cu produse mai bune sau mai ieftine

(http://incont.stirileprotv.ro/idei-de-afaceri/analiza-swot-sau-radiografia-firmei-de-ce-tin-cont-
antreprenorii-cand-vor-sa-si-deschida-un-business.html )

Cele 4 categorii în care sunt grupate activitățile/produsele sunt :

o VEDETE (STARS),
o DILEME (QUESTION PROBLEMS)
o VACI DE MULS (COW/CASH COWS)
o PIETRE DE MOARĂ ( DOGS)

Vedetele (Stars) sunt acele produse sau activități care au un renume pe piață /produsul lor le
este imediat recunoscut, compania trebuie să investească în produsele vedetă pentru a ține pasul
cu rata de creștere. Vedetele sunt în faza de creștere .
Dilemele (Question Problems) sunt produse care au o evoluție despre care nu se știe sigur
că va avea sau nu success, acționând pe o piață care se află într-o continuă creștere rapidă .
Dilemele sunt în faza de lansare.

Vacile de muls ( Cows/Cash Cows) sunt reprezentate de produsele care se află pe primul loc
pe o piață , într-un proces de stagnare sau chiar în declin. Produsele menționate anterior : 1.
aduc profituri și 2. furnizează lichidități pentru a finanța celelalte produse. Vacile de muls sunt
în faza de maturitate.

Pietrele de moară (Dogs) sunt acele produse care se află și acționează pe o piață într-un proces
de stagnare sau mai rău, declin . Această categorie are produse care nu ajung să fie în poziția
de lider,automat nu obține,ceea ce o interesează pe companie,și anume, profit . Se află în faza
de declin .