USMF "Nicolae Testemiţanu" 2014/2015

Catedra Medicina Legală

Prelegere
Vasile Șarpe, DM, conf. universitar
 Planul:
Traumatismul de transport Traumatismul prin cădere și
1. noţiuni generale precipitare
2. clasificarea unităţilor de 1. noţiuni generale
transport 2. clasificare
3. traumatisme prin 3. trauma prin cădere
automobile:
• clasificare 4. trauma prin precipitare
• ciocnirea automobilului cu
pietonul
• căderea din automobil
• traversarea cu roţile
automobilului
• trauma în salonul automobilului
• comprimarea între părţile
automobilului şi alte obiecte sau
obstacole
 Noțiune – traumatism de transport

Traumatism prin mijloace de transport – complex de

leziuni mecanice produse prin acţiunea părţilor şi
pieselor externe sau interne ale unităţilor de
transport aflate în mişcare, precum şi prin căderea
din acestea.
 Clasificarea mijloacelor de transport
Terestru Subteran Aerian Naval

De cauciuc cu De metal
cu elice Acvatic
roți

motor cu reacție

Subacvatic
fără
Cu șenile Fără șenile
roți
fără propulsor
 Tipurile traumatismului auto
• ciocnirea cu
pietonul

• căderea din
automobil

• traversarea cu
roțile
 Tipurile traumatismului auto
• trauma în salonul
automobilului

• comprimarea
între părțile
automobilului,
alte obiecte

• traumatismul
combinat
 Clasificarea leziunilor
în traumatismul auto
• Specifice prin contact direct, leziuni-amprentă
(amprenta farului, benzii de rulare)

sunt în dependență de mecanismul și

• Caracteristice tipul traumatismului auto (fracturi tip
„bumper”, whiplash)

nu sunt în dependență de mecanismul

• Necaracteristice și tipul traumatismului, pot fi și în alte
circumstanțe
au caracteristicele morfologice ale
• Simulate leziunilor prin obiecte ascuțite, arme
de foc, etc.
 Ciocnirea automobilului
cu pietonul

Fazele traumei Fazele traumei

1. ciocnirea automobilului 1. ciocnirea automobilului
cu pietonul, cu pietonul,
2. căderea corpului pe
automobil,
3. proiectarea corpului pe 2. proiectarea corpului pe
carosabil carosabil
4. alunecarea lui pe 3. alunecarea lui pe
suprafaţa carosabilului. suprafaţa carosabilului.
 Ciocnirea automobilului
cu pietonul
Leziuni specifice
Leziuni-amprentă
(marker) ale radiatorului,
farului, şuruburilor,
retrovizorului, mânerelor,
scăriţelor, lămpilor de
viraj, etc.
sub formă de echimoze,
excoriaţii, plăgi
 Ciocnirea automobilului
cu pietonul
Leziuni caracteristice

„fractura-bară”
sau
„bumper-fractura”
 Ciocnirea automobilului
cu pietonul
Diagnosticul radiologic al „fracturii-bară”
 Ciocnirea automobilului
cu pietonul
Leziuni caracteristice

Excoriații prin
alunecare
(pe carosabil)
 Căderea din automobil
Fazele căderii din automobil

1) ciocnirea corpului de piesele automobilului;

2) căderea pe carosabil;
3) alunecarea pe carosabil.
Căderea din automobil

• cădere anterioară;
• cădere posterioară
• cădere laterală
 Traversarea cu roțile automobilului
Tipurile traversării
1. După caracter:
a) completă
b) incompletă
2. După direcţie:
a) longitudinală
b) transversală
c) oblică
 Traversarea cu roțile automobilului
Fazele traversării
1) contactul primar al roţii cu corpul;
2) împingerea corpului cu roata în direcţia
deplasării;
3) urcarea roţii pe corp;
4) traversarea propriu-zisă a corpului.
 Traversarea cu roțile automobilului
Leziuni şi urmele specifice
• amprentele benzii de
rulare a pneurilor
– pozitive
– negative
 Traversarea cu roțile automobilului
Urmele specifice
amprentele benzii de rulare a pneurilor
 Traversarea cu roțile automobilului
Leziunile caracteristice:
• excoriaţii apărute în rezultatul târârii corpului
• rupturi superficiale ale pielii
• decolarea pielii de ţesuturile subiacente cu
formarea unor spaţii umplute cu sânge
supranumite „buzunare”
• amprentele hainelor pe corp
 Traversarea cu roțile automobilului
Leziunile caracteristice:
 Traversarea cu roțile automobilului
Leziunile caracteristice:

Deformarea capului
(fractură cominutivă) şi
expulzarea creierului din
cavitatea craniană
 Traversarea cu roțile automobilului
Leziunile caracteristice:
Traumatismul în habitaclul automobilului
Caracterul şi volumul leziunilor produse în acest tip de
traumatism auto este determinat de:
• particularităţile constructive ale vehiculului
• viteza acestuia
• poziţia victimei în automobil
• folosirea echipamentelor de protecție individuală
(centură, scaune speciale, etc.)
Pasagerii din faţă sunt cei mai expuşi
• decedează de 7 ori mai frecvent decât şoferii
• iar șoferii de 5,5 ori mai frecvent decât pasagerii din
spate
Traumatismul în habitaclul automobilului

Fazele traumatizării
• ciocnirea corpului de piesele şi părţile interne
ale habitaclului
• proiectarea din automobil (instabilă)
• dislocarea părţilor interne ale habitaclului şi
comprimarea corpului între ele
 Traumatismul în habitaclul
automobilului

Leziuni
specifice la
conducătorul
auto
 Traumatismul în habitaclul
automobilului

Leziuni
specifice la
pasagerul din
față
Traumatismul în habitaclul automobilului
Clasificarea mijloacelor de transport

„Fractura în bici” a coloanei

vertebrale cervicale
 Comprimarea între părţile automobilului
şi alte obiecte sau obstacole
Fazele traumatizării
• interacţiunea părţilor
automobilului cu corpul
• comprimarea corpului
între automobil şi
diverse obiecte.
 Clasificare

În funcţie de înălţimea căderii:

• Cădere simplă (din poziţie verticală)
• Precipitare (cădere de la înălţime)
 Căderea simplă
Căderea simplă (din poziţie ortostatică) –
procesul de schimbare bruscă a poziţiei
verticale a corpului, urmată de lovirea lui de
un plan dur (orizontal sau înclinat).

În cădere simplă, corpul uman se află în mişcare,

iar obiectul vulnerant pe suprafaţa căruia a
avut loc căderea este imobil.
 Căderea simplă
• Căderea pasivă – • Căderea activă – corpul
persoana se află în este în mişcare datorită
repaus în poziţie autopropulsării
staţionară (deplasare din mers,
alergare)
sau heteropropulsării
(deplasare forţată în
rezultatul unei acţiuni
externe).
 Căderea simplă
Particularitățile leziunilor produse prin cădere:
• unipolare
• localizate pe regiunile respective ale corpului
• localizate preponderent în regiunile proeminente ale
corpului
• depind de accelerație, de dimensiunile şi relieful
suprafeţei de “aterizare”, care poate fi dură (asfalt,
beton) şi relativ moale (sol, nisip)
• predomină leziunile externe
 Căderea simplă
Localizarea leziunilor în cădere anterioară
• regiunea frontală,
• regiunea zigomatică,
• nas,
• bărbie,
• suprafaţa anterioară a genunchilor
• mâini
Leziuni: excoriaţii, echimoze, plăgi, traume cranio-cerebrale
uşoare (comoţie cerebrală), fractura radiusului “în loc tipic”
 Căderea simplă
Localizarea leziunilor în cădere posterioară
• regiunea occipitală,
• regiunea scapulară,
• regiunea sacrală,
• coate
• mâini
Leziuni: excoriaţii, echimoze, plăgi, traume cranio-cerebrale
grave (contuzii cerebrale, fractura osului occipital, leziuni de
contralovitură), fractura radiusului “în loc tipic”
 Căderea simplă
Localizarea leziunilor în cădere laterală
• regiunile temporale,
• pavilioanele auriculare,
• suprafeţele postero-laterale ale membrelor superioare,
• regiunea articulaţiilor coxo-femurale,
• suprafeţele laterale ale coapselor.
Leziuni: excoriaţii, echimoze, plăgi, fractură de col femural,
fractura radiusului “în loc tipic”
 Traumatismul prin precipitare
Precipitarea (căderea de pe un plan superior) –
proces complex de interacţiune a corpului, aflat
în cădere liberă, cu obiectele situate pe
traiectoria zborului şi în locul aterizării.
 Clasificare
Fazele precipitării

a) pierderea echilibrului
şi desprinderea
corpului;
b) căderea propriu-zisă;
c) aterizarea pe plan
dur.
 Clasificare
Etapa iniţială a căderii
Prezenţa accelerării în timpul decolării:
a) Cădere pasivă, fără accelerare prealabilă
b) Cădere activă, cu accelerare prealabilă
(autopropulsată, heteropropulsată)
 Clasificare
Etapa intermediară a căderii
Prezenţa obstacolelor pe traiectul căderii:
a) Cădere directă, fără obstacole
b) Cădere în trepte, cu obstacole:
• într-o singură fază
• în mai multe faze
În funcţie de raportul dintre părţile corpului în timpul zborului:
a) Cădere coordonată
b) Cădere necoordonată
 Clasificare
Etapa finală a căderii
În funcţie de poziţia corpului în timpul aterizării:
a) Poziţie orizontală a corpului (suprafaţa anterioară,
posterioară, laterală)
a) Poziţie verticală a corpului
cădere pe plante
• cădere pe genunchi
• cădere pe fese
• cădere simultană pe fese şi picioare (pe vine)
• cădere pe cap (regiunile parietală, temporo-occipitală,
temporo-frontală)
b) Poziţie sub unghi
 Clasificarea leziunilor produse prin
precipitare
Locale (de contact) La distanţă
se produc în locul aplicării apar consecutiv la o
nemijlocite a forţei anumită distanţă de locul
traumatice aplicării forţei

Primare Secundare
 Leziuni prin precipitare
Localizarea leziunilor locale
primare “” şi
secundare “”
la aterizare pe picioare cu
deplasare ulterioară a
corpului:
• posterior (A),
• lateral (B),
• anterior (C).
 Leziuni prin precipitare
aterizarea pe picioare
Locale Echimoze, excoriații, plăgi contuze, hemoragii,
primare fracturi la nivelul plantelor
Fracturi ale oaselor picioarelor, ale oaselor
pelviene, rupturi ale organelor interne, multiple
fracturi costale, fracturi tasate ale vertebrelor
La distanță
lombare și toracice, fracturi prin hiperextensie și
hiperflexie ale vertebrelor cervicale, fracturile ale
bazei craniului și leziuni meningo-cerebrale.
Echimoze, excoriații, plăgi contuze, hemoragii
Locale
În dependență de poziția finală a corpului
secundare
(laterală, anterioară sau posterioară)
 Leziuni prin precipitare
aterizarea pe genunchi
Locale Echimoze, excoriații, plăgi contuze, hemoragii,
primare fracturi la nivelul genunchilor
Fracturi ale oaselor femurale, ale oaselor
pelviene, rupturi ale organelor interne, multiple
fracturi costale, fracturi tasate ale vertebrelor
La distanță
lombare și toracice, fracturi prin hiperextensie și
hiperflexie ale vertebrelor cervicale, fracturile ale
bazei craniului și leziuni meningo-cerebrale.
Leziunile (echimoze, excoriații, plăgi contuze,
Locale
hemoragii) de regulă sunt localizate pe suprafața
secundare
anterioară sau laterală a corpului
 Leziuni prin precipitare
aterizarea pe fese
Locale Echimoze, excoriații, plăgi contuze, hemoragii la
primare nivelul feselor, fracturi ale oaselor pelviene
Rupturi ale organelor interne, multiple fracturi
costale, fracturi tasate ale vertebrelor lombare și
La distanță toracice, fracturi prin hiperextensie și hiperflexie
ale vertebrelor cervicale, fracturile ale bazei
craniului și leziuni meningo-cerebrale.
Leziunile (echimoze, excoriații, plăgi contuze,
Locale
hemoragii) de regulă sunt localizate pe suprafața
secundare
posterioară sau laterală a corpului
 Leziuni prin precipitare
Localizarea leziunilor
primare “”
la aterizare în poziţie
orizontală şi lovire cu
partea:
• anterioară (A),
• şi posterioară (B)
a corpului de suport
 Leziuni prin precipitare
aterizarea orizontală
Echimoze, excoriații, plăgi contuze, hemoragii,
Locale
fracturi pe suprafața anterioară, posterioară sau
primare
laterală a corpului (în dependență de poziție)
Multiple leziuni ale organelor interne (fracturi,
La distanță rupturi și striviri de organe interne)
Prevalează leziunile interne asupra celor externe
Locale Lipsesc
secundare
 Leziuni prin precipitare
Localizarea leziunilor
primare “” şi
secundare “”
în aterizare pe cap cu
deplasare ulterioară a
corpului:
• posterior (A),
• lateral (B),
• anterior (C).
 Leziuni prin precipitare
aterizarea pe cap
Echimoze, excoriații, plăgi contuze, hemoragii pe
Locale cap și fracturi ale oaselor craniului (în păienjeniș)
primare localizate în funcţie de poziţia capului în
momentul aterizării
Fractură circulară telescopată a bolții craniului,
La distanță fracturi tasate ale coloanei vertebrale cervicale și
toracice, leziuni ale organelor interne
Echimoze, excoriații, plăgi contuze, hemoragii
Locale
În dependență de poziția finală a corpului
secundare
(laterală, anterioară sau posterioară)
 Leziuni prin precipitare
Schema localizării
fracturilor cominutive
pe bolta craniană în
funcţie de poziţia
capului în momentul
aterizării:
• pe axă verticală (A),
• în flexiune (B),
• în extensiune (C).
Mulțumesc