CAPITOLUL 2 – CALCULAREA SI INTERPRETAREA INDICATORILOR

STATISTICI

I. INDICATORII RELATIVI
II. INDICATORII TENDINTEI CENTRALE
III. INDICATORII SINTETICI AI VARIATIEI (omogenitate,
eterogenitate)

I. INDICATORII RELATIVI

Indicatorii primari (sintetici absoluti) se obtin in procesul prelucrarii primare,

prin operatii de centralizare si grupare a datelor care provin dintr-o observare
totala sau partiala.
Indicatorii derivati se obtin prin comparari , abstractizari, generalizari si
sintetizari, operatii aplicate marimilor absolute sau relative ale indicatorilor
primari.
Din punct de vedere statistic comparatia poate fi facuta ca :
- diferenta obtinandu-se modificarea absoluta
- ca raport obtinindu-se indicatorii relativi
Modificarea absoluta reprezinta o diferenta intre termeni de acelasi fel,
exprimati in aceeasi unitate de masura.
Indicatorii relativi sunt exprimati prin marimi relative si pot fi utilizati în analiza
comparativa a evolutiei mai multor fenomene.
Raportul dintre doi indicatori exprimati in aceeasi unitate de masura este un
coeficient statistic.
Coeficientii inmultiti cu 100 se numesc procente , cu 1000 – promile, cu 10000
– prodecimile, iar cu 100000 –procentimile.
In functie de scopul analizei si de directia in care se efectueaza compararea,
marimile relative sunt:
a) De structura
b) De intensitate
c) De coordonare
d) De dinamica
e) De plan
a) Marimile relative de structura – analizeaza structura diferitelor
colectivitati statistice. Acestea exprima raportul partilor fata de
intreg si se mai numesc si ponderi sau greutati specifice.
Marimile relative de structura se inmultesc cu 100 si se exprima in procente.
b) Marimile relative de intensitate se stabilesc ca raport intre valorile a
doua caracteristici primare legate intre ele, care au o semnificatie
economica concreta.
Se exprima in unitati concrete de masura.

1
c) Marimile relative de coordonare (Kc) reprezinta raportul dintre
valorile aceleiasi variabile, inregistrate la doua grupe, clase, unitati
teritoriale diferite.
Aceasta relatie arata de cate ori nivelul caracteristicii x este mai mare sau mai
mic la unitatea (grupa sau colectivitatea) A fata de B si invers.
d) Marimile relative ale dinamicii (It) au rolul de a caracteriza evolutia
in timp a unui fenomen sau proces din economie. Aceste marimi se
mai numesc si indici de dinamica si exprima de cate ori sau cu cat la
suta se modifica valoarea variabilei x dintr-o perioada sau moment de
timp , numit termen current, fata de cea dintr-o perioada sau
moment de referinta , respective baza de comparatie.
Pot fi indici de dinamica cu baza fixa sau indici cu baza mobila.
e) Marimile relative ale planului (Kp) faciliteaza urmarirea realizarii
obiectivelor propuse.
Indici de plan = Planificat/Realizat in perioada de baza
Indici ai indeplinirii prevederilor= Realizat/Prevazut
De cele mai multe ori se exprima procentual, , dar se retine valoarea ce
depaseste 100 si care arata procentul de depasire a prevederilor. Acest
procent se numeste ritm de crestere sau ritm de indeplinire a planului.

II. INDICATORII TENDINTEI CENTRALE

Fenomenele de masa se caracterizeaza prin variabilitatea formelor de

manifestare. Fundamentarea deciziilor la nivelul unei colectivitati presupune
cunoasterea tendintei din forma de manifestare a fenomenelor.
Aceasta tendinta se determina cu ;
 indicatori medii – marimile medii
 indicatori de pozitie – mediana si modulul

A. Marimile medii

Media este o masura a tendintei centrale, valoarea sa sintetizand, intr-un

singur nivel reprezentativ tot ceea ce este tipic, essential, obiectiv si
comun in aparitia si manifestarea fenomenelor de masa.

In functie de natura caracteristicii urmarite , indicatorii medii

calculati sunt:
1) Media aritmetica
2) Media armonica
3) Media patratica
4) Media geometrica
5) Media cronologica

2
 Fiecare din aceste medii se poate calcula ca
 medie simpla – se calculeaza cand numarul variantelor
inregistrate pentru caracteristicile studiate este egal cu
numarul unitatilor supuse observarii
 medie ponderata – se calculeaza cand aceeasi varianta se
intalneste la mai multe unitati de observare, atunci cand
fiecarei variante i s-a atasat o frecventa.
1) Media aritmetica
a) Media aritmetica simpla – se calculeaza ca raporul dintre suma valorilor
individuale ale caracteristicii si numarul unitatilor inregistrate.
b) Media aritmetica ponderata – se foloseste aceeasi metodologie , cu
deosebirea ca fiecare varianta este inmultita cu frecventa corespunzatoare.
2) Media armonica este o varianta a mediei aritmetice, folosita in cazul in
care se calculeaza o medie generala din medii partiale.
Media armonica este marimea inverse a mediei aritmetice, calculata din
marimile inverse ale valorilor individuale ale caracteristicii.
3) Media patratica este o marime medie calculate prin extragerea radacinii
patrate din media aritmetica a patratelor termenilor seriei.
4) Media geometrica reprezinta acea valoare a caracteristicii observate care,
daca ar inlocui fiecare valoare individuala din serie, n-ar modifica
produsul acestora. Media geometrica numita si medie
logaritmica nu poate fi folosita daca in cadrul seriei cel putin un termen
este negative sau egal cu zero.
5) Media cronologica este folosita in statistica pentru determinarea nivelului
mediu al seriilor cronologice ( de timp, dinamice).
Se obtine prin insumarea a jumatate din valoarea primului si a ultimului
termen al seriei cu valoarea intreaga a celorlalti termeni si se raporteaza
suma obtinuta la numarul termenilor minus 1.
Media cronologica ponderata se utilizeaza in cazul in care termenii seriei nu se
afla la distanta egala unul de celalalt.
B. Mediana si modulul
Mediana este valoarea centrala a unei serii, ordonata crescator sau
descrescator, care imparte termenii seriei in doua parti egale : 50% din
termeni sunt mai mici decat mediana si 50% mai mari.
Daca seria este formata dintr-un numar par de termeni, valoarea medianei
este data de media aritmetica simpla a celor doi termeni centrali.
Daca seria este formata dintr-un numar impar de termeni, valoarea
medianei este termenul central al seriei, termen calculate prin relatia
n+1/2
Modulul sau dominanta reprezinta valoarea caracteristicii cu frecventa
cea mai mare.
Se poate calcula numai pentru o serie de distributie de frecventa.

3
 III. INDICATORII SINTETICI AI VARIATIEI (omogenitate,
eterogenitate)

Sunt cei cu ajutorul carora se realizeaza:

 Caracterizarea structurii colectivitatii pentru care s-a calculat
media, constatandu-se cat de omogena este aceasta;
 Aprecierea critica a caracterizarii sintetice, facuta colectivitatii prin
calculul mediei.
In functie de numarul variantelor comparate , se disting doua categorii de
indicatori ai variatiei:
1. Indicatori simpli
2. Indicatori sintetici
1. Indicatorii simpli caracterizeaza variatia unei singure variante a
caracteristicii, in comparative cu o alta varianta sau cu nivelul mediu al
acelei caracteristici.
 - amplitudinea variatiei Aa= Xmax-Xmin
 abaterea fiecarei variante a caracteristicii de la nivelul mediu care se
calculeaza in marimi absolute ca diferenta intre fiecare varianta a
variabilei si medie
marimi relative prin raportarea abatorilor absolute la nivelul mediu
si se exprima in procente
2. Indicatori sintetici sunt medii calculate din abaterile variantelor
caracteristicii de la nivelul mediu al acesteia. _
 Abaterea medie liniara d se calculeaza ca medie aritmetica simpla
sau ponderata
 Dispersia caracteristicii δ² reprezinta media aritmetica simpla sau
ponderata a patratelor abaterilor valorilor individuale de la tendinta
lor centrala
 Abaterea medie patratica δ reprezinta media patratica simpla sau
ponderata a abaterilor variantelor caracteristicii de la media lor
 Coeficientul de variatie (omogenitate v) este raportul, exprimat in
procente dintre abaterea medie patratica si media aritmetica.
Practica a stabilit ca daca coeficientul de variatie ia valori mai mici
de 35% atunci colectivitatea este omogena.
3. Interpretarea statistica a formelor de repartizare a frecventelor –
simetria si asimetria
Daca observatiile inregistrate sunt egal dispersate de o parte si de alta a
valorii centrale, spunem ca distributia este simetrica.
Distributia este asimetrica sau oblica atunci cand frecventele valorilor
caracteristicii urmarite sunt deplasate mai mult sau mai putin de o parte si de
alta a tendintei centrale. (Mo, Me, x).