Sunteți pe pagina 1din 6

DETERMINAREA GRUPELOR SANGUINE

Imunoserologia este o combinatie intre imunologie si serologie si are ca


principal obiect de studiu: antigenele si anticorpii.
In anul 1901 Landsteiner si Wiener au descoperit ca in globulele rosii exista
un aglutinogen care prezinta doua variante: A sau B, iar in ser sunt doua
aglutinine; α si β.
Ei au stabilit ca aglutinogenul A este compatibil (tolerant) doar cu aglutinina β si
invers.
Pe baza descoperirii antigenelor si anticorpilor sanguini, s-a stabilit compatibilitatea
grupelor sanguine, importanta in transfuzii, in relatia donator-primitor.
Antigenele grupale se gasesc pe eritrocite si sunt puse in evidenta prin
reactii de aglutinare, fapt pt. care se numesc aglutinogene.
Aglutinarea este un proces de alipire, de conglomerare, a celulelor (in special
a hematiilor), sub actiunea unor anticorpi numiti aglutinine indusi de antigene numite
aglutinogene.
In urma aglutinarii se formează gramezi din cauza aderentei deosebite produse de
atasarea anticorpului la antigen.
Anticorpii se gasesc in ser, provoaca procesul de aglutinare, motiv pentru
care se numesc aglutinine.
Anticorpii specifici (naturali) pentru antigenele A si B, sunt: pentru A - α
(anti-A), pentru B – β (anti-B).
Coexistenta unui aglutinogen cu aglutinina corespunzatoare A α,B β) la
aceeasi persoana nu este compatibila cu viata, deoarece prezenta
aglutinogenului si a aglutininei omoloage produce aglutinarea globulelor rosii.

Studierea fenomenului de hemaglutinare a facut posibila descoperirea grupelor


sanguine de baza- sistemul O.A.B. Sistemul O.A.B cuprinde 4 grupe de sange care
se noteaza dupa numele aglutinogenului ( O, A, B, AB). Un alt cercetator a
calasificat grupele notandu-le cu cifre romane( I, II, III, IV), de aceea pt a inlatura
posibiliatea unei interpretari gresite au fost unificate ambele clasificari sistemul fiind
reprezentat astfel:

GRUPA DE ANTIGEN ANTICORPI ANTICORPI


SANGE (AGLUTINOGEN) (AGLUTININE) SPECIFICI
OI - α si β -
AII A β α
BIII B α β
ABIV A,B - α si β

Detreminarea grupelor de sange se face prin:


1. metoda directa – Beth-Vincent (aglutinine cunoscute si aglutinogen
necunoscut).
2. metoda inversa – Simonin (aglutinogen cunoscut si aglutinine necunoscute).
Transfuzia de sange nu se poate efectua fara determinarea grupei sanguine prin
metodele amintite mai sus.
Recoltarea sângelui pentru determinarea grupelor de sange:
- punctie venoasa – 3-4 ml sange fara anticoagulant
- punctie venoasa – recoltare pe citrat de sodiu sau heparina – urmata de
centrifugare
- recoltare prin intepare din pulpa degetului.

METODA DIRECTA – Beth-Vincent – consta in determinarea aglutinogenului, prin


amestecarea eritrocitelor primitorului cu serul standard din sistemul OAB; deci cu
aglutinine cunoscute.
Materiale necesare:
- masa de tratament,
- seruri standard anti-A, anti-B, anti-AB, prevazute cu pipete individuale,
- lame cu godeuri si lame de sticla curate si degresate,
- tampoane de vata, alcool sanitar,
- manusi de u.f. , tavita renala,
- ac steril pentru recoltarea sangelui prin intepare, sau eprubeta cu sangele
recoltat prin punctie venoasa.
Pregatirea bolnavului: -psihic si fizic
TEHNICA
- pe lama cu godeuri asistenta aseaza cate o picatura din serul standard astfel:
- in partea din stanga a lamei – picatura de ser test OI
- la mijlocul lamei- picatura de ser test AII
- in partea din dreapta lamei- picatura de ser test BIII
!!!!!!picaturile vor fi asezate intotdeauna in aceeasi ordine de la stanga la
dreapta.
Efectuarea tehnicii cu sange recoltat prin intepare:
- picatura de sange trebuie sa reprezinte 1/10 din cea de ser;
- asistenta prinde cu policele si indexul mainii stangi degetul inelar al
pacientului, cu mana dreapta dezinfecteaza locul punctiei cu un tampon de
vata imbibat in alcool sanitar , dupa care efectueaza punctia ;
- cu un tampon de vata uscata sterge prima picatura, dupa care cu cate un colt
al lamei slefuite de sticla ia pe rand cate o picatura de sange pe care o
amesteca cu miscari circulare cu serul test, avand grija sa schimbe coltul de
fiecare data;
- dupa ce s-a recoltat sange in cele trei godeuri se aplica tampon de vata la
locul punctiei,
- se asteapta 2-3 minute , timp in care se agita lama si se interpreteaza
rezultatul.
Efectuarea tehnicii cu sange recoltat prin punctie venoasa
- dupa recoltare din eprubeta se ia cate o picatura de sange cu ajutorul unei
pipete si se aseaza in godeurile cu serul test;
- se omogenizeaza picaturile prin miscari circulare schimbandu-se de fiecare
data varful pipetei;
- dupa 2-3 minute se citeste rezultatul.
Interpretarea rezultatelor:
OBSERVATIE!!!!!
Pentru a interpreta corect rezultatele ne uitam in primul rand la serul test OI, daca in
acest ser s-a produs aglutinarea este obligatoriu sa mai aglutineze fie in serul grupei
AII, fie incel al grupei BIII , fie in amandoua. In caz contrar s-a produs o greseala si
analiza trebuie repetata.
Exista 4 posibilitati de interpretare:
1. Aglutinarea nu se produce in niciunul din serurile test  aglutininele prezente
in serul test nu au intalnit nici un aglutinogen grupa OI;

2. Aglutinarea se produce in picatirile marginale OI si BIII (godeul unu si trei) ale


serului test  aglutininele α din serul test OI si BIII au intalnit aglutinogene A
si au produs aglutinarea hematiilor grupa AII;

3. Aglutinarea se produce in serul test OI si AII ( godeul unu si doi) 


aglutininele β din serul test OI si AII au intalnit aglutinogenul B si au produs
aglutinarea hematiilor grupa BIII;

4. Aglutinarea se produce in toate godeurile  ca aglutininele α si β din serul


test au intalnit cele doua aglutinogene A si B din sangele pacientului si au
produs aglutinarea hematiilor grupa ABIV

METODA BETH-VINCETNT folosind ser ANTI-A si ANTI-B


Anticorpii ANTI-A si ANTI-B sunt de tip IgM si produc aglutinarea directa ,pe lama, la
temperatura camerei a antigenelor omologate A si B.
TEHNICA
- se verifica valabilitatea si integritatea serurilor;
- se foloseste 3-4ml sange recoltat prin punctie venoasa;
- pe o lama cu godeuri se aseaza cate o picatura de ser ANTI-A si una ANTI-B ,
iar alaturi in dreptul fiecarei picaturi se aseaza cate o picatura de eritrocite de
determinat;
- picatura de eritrocite trebuie sa reprezinte 1/10 din cea de ser;
- picaturile se omogenizeaza cu coltul lamei, avand grija sa schimbam coltul de
fiecare data;
- dupa aprox. 1 minut se citesc rezultatele.

Interpretarea rezultatelor:
1. Daca aglutinarea nu se produce inseamna ca sangele utilizat nu are
aglutinogen grupa OI;

2. Daca aglutinarea se produce in serul ANTI-A  sangele contine aglutinogen


A grupa AII;

3. Daca aglutinarea se produce in serul ANTI-B  sangele contine aglutinogen


B grupa BIII;
4. Daca aglutinarea se produce in ambele seruri test  sangele contine
aglutinogen A si B  grupa ABIV.

OBSERVATIE!!!!!
- Simultan cu determinarea antigenelor A si B prin metoda de mai sus, este
obligatorie si determinarea anticorpilor prin metoda SIMONIN.

METODA INVERSA – SIMONIN – se folosesc hematii test din sistemul OAB,


care se obtin de la fiecare centru de transfuzii, valabilitatea lor fiind de 3 zile si ser
de la bolnav, recoltat prin punctie venoasa. Deci aglutinogen cunoscut si
aglutinine necunoscute.
Materiale necesare:
- masa de tratament,
- eritrocite standard din sistemul OAB, prevazute cu pipete individuale,
- lama cu godeuri si lame de sticla curate si degresate,
- tampoane de vata, alcool sanitar, manusi de u.f. ,
- tavita renala,
- ser de la bolnav obtinut prin recoltarea sangelui prin punctie venoasa
- pipeta Pasteur.
Pregatirea bolnavului: psihica – fizica
Efectuarea tehnicii :
- picatura de sange reprezinta 1/10 din cea de ser.
- Se aseaza pe lama cu godeuri cate o picatura de ser de cercetat peste care
se aseaza cate o picatura de hematii test (cu aglutinogen cunoscut AII si BIII);
- Cu coltul lamei se omogenizeaza avand grija sa se schimbe de fiecare data
coltul.
Interpretarea rezultatelor:
1. Daca aglutinarea s-a produs in ambele godeuri inseamna ca serul de cercetat
contine aglutinine α si β  grupa OI;

2. Daca aglutinarea se produce numai in picatura de ser in care am pus


eritrocite –test BIII inseamna ca aglutinogenul B s-a intalnit cu aglutinnina β
grupa AII;

3. Daca aglutinarea se produce numai in picatura de ser in care am pus


eritrocite-test AII, inseamna ca aglutinogenul A a intalnit aglutinina α care a
aglutinat hematiile test  grupa BIII;

4. Daca aglutinarea nu s-a produs in nici un godeu inseamna ca serul nu are


aglutinine grupa ABIV.
DETERMINAREA FACTORULUI Rh (D)

Definitie: factorul Rh este un antigen (aglutinogen ) legat de eritrocit,


independent de aglutinogenele din sistemul OAB. Nu are anticorpi naturali,
anticorpii anti-Rh (anti-D) formandu-se prin transfuzie sau sarcina la persoane
care nu au acest aglutinogen.
A fost descoperit in urma unor studii efectuate intre anii 1937-1940 de
Landsteiner si Wiener, la maimutele Macaccus Rhesus (100%). La oameni, 85%
prezinta aglutinogen Rh fixat pe eritrocite, deci sunt persoane Rh+; iar restul de 15%
nu prezinta aglutinogen Rh fixat pe eritrocite, deci sunt persoane Rh-.
Scop:
- determinarea compatibilitatii fata de factorul Rh, importanta in transfuzie si sarcina,
deoarece incompatibilitatea produce accidente.
Materiale necesare:
- masa de tratament,
- seruri standard anti-D (anti-Rh), prevazut cu pipeta individuala,
- lama cu godeuri si lame de sticla curate si degresate
- tampoane de vata, alcool sanitar, manusi de u.f. , incinerator
- tavita renala, ser fiziologic
- ac steril pentru recoltarea sangelui prin intepare, sau eprubeta cu sangele
bolnavului recoltat prin punctie venoasa,
- eritrocite Rh+ si Rh-,
- termostat.
- eprubete
Pregatirea bolnavului: psihic – fizic
Efectuarea tehnicii cu sange recoltat prin intepare:
- picatura de sange – 1/10 din cea de ser;
- se verifica valabilitatea si integritatea serului;
- pe lama cu godeuri se pun 3 picaturi de ser test,fiecare cu diametru de 5-6mm
- picaturile din stanga si dreapta lamei se folosesc ca martori si sunt eritrocite
Rh+ si Rh-; iar picatura din mijloc se foloseste pentru determinarea dorita;
- se dezinfecteaza pulpa degetului inelar si se efectueaza punctia;
- se sterge prima picatura cu tampon de vata uscata;
- cu coltul lamei se ia cate o picatura de sange si se pune peste serul test ;
- se omogenizeaza cele trei picaturi cu coltul lamei avand grija ca de fiecare
data sa schimbam coltul lamei;
- se aplica tampon cu alcool la locul punctiei;
- lama de sticla se aseaza la termostat la 37ºC;
- se citeste rezultatul dupa 30-60minute.
Interpretarea rezultatelor:
- daca aglutinarea s-a produs in primele doua picaturi se ser Rh-ul este pozitiv
- daca aglutinarea nu se produce Rh-ul este negativ.

DETERMINAREA FACTORULUI Rh IN EPRUBETA


- hematiile sunt spalate de 2-3 ori cu ser fiziologic si se face o suspensie 2%,
operatie pe acre o suporta si hematiile martor Rh pozitive si Rh negative si se
pun in eprubetele martor
- in eprubeta de hemoliza se pune o picatura din suspensia de hematii 2%
peste 2 picaturi de ser anti-Rh;
- se omogenizeaza eprubetele, se aseaza pe stativ si se introduc la termostat
- rezultatul se citeste dupa 30 minute.
INTERPRETAREA REZULTATELOR
- prezenta grunjilor de aglutinare arata o reactie pozitiva Rh pozitiv, iar absenta
aglutinarii arata reactie negativa Rh negativ.

Greseli in determinarea grupelor de sange si Rh:


- seruri sau eritrocite expirate
- nerespectarea proportiei sange/ser – 1/10
- amestecarea pipetelor
- recoltarea sangelui capilar si omogenizarea in godeuri cu acelasi colt al lamei
- nerespectarea ordinii asezarii picaturilor de ser
- prea cald sau prea frig in incapere
- iesirea serurilor din godeuri si amestecarea lor
- necunoasterea tehnicii de lucru si a interpretarii rezultatelor.

S-ar putea să vă placă și