Sunteți pe pagina 1din 8

UNIVERSITATEA ”LUCIAN BLAGA” SIBIU

FACULTATEA DE DREPT ”SIMION BĂRNUȚIU” SIBIU


MASTER: „DREPT EUROPEAN”
SEMESTRUL II, ANUL I

DISCIPLINA: DREPT JURIDIC EUROPEAN


TEMA: CURTEA DE JUSTITIE A UNIUNII EUROPENE

Coordonator: Asist. univ. dr. Alexandru SUCIU

MASTERAND
Aurelia CHIȘU

SIBIU, 2019

1
CUPRINS

1. Introducere
2. Reglementarea instituţiei Curţii de Conturi a Uniunii Europene
3. Componenţa şi organizarea Curţii de Conturi
4. Funcţionarea Curţii de Conturi a Uniunii Europene
5. Atribuţiie Curţii de Conturi a Uniunii Europene
5.1. Reglementarea şi definirea atribuţiilor Curţii de Conturi a Uniunii
Europene
5.2. Exercitarea atribuţiilor Curţii de Conturi a Uniunii Europene
6. Clauză în care Curtea de Conturi a Uniunii Europene are calitate
procesuală

2
4. Funcţionarea Curţii de Conturi a Uniunii Europene
Curtea stabileşte calendarul provizoriu al şedinţelor sale o data pe an, înainte de
sfârşitul anului precedent. La iniţiativa preşedintelui sau la cererea a cel puţin un
sfert dintre membrii săi, Curtea poate organiza şedinţe suplimentare.
Preşedintele întocmeşte ordinea de zi a fiecărei şedinţe.
Deciziile Curţii se adoptă:
 În şedinţă şi
 Prin procedură scrisă. Curtea stabileşte în funcţie de caz deciziile care se adoptă
prin procedură scrisă.
Şedinţele Curţii sunt prezidate de către preşedinte. Şedinţele Curţii nu sunt
publice, ele au caracter închis, cu excepţia cazurilor în care Curtea prevede
altfel. Cvorumul necesar pentru deliberare este stabilit la doua treimi din
membrii Curţii. Pentru fiecare şedinţă a Curţii se întocmeşte un proces verbal.
Curtea îşi adoptă deciziile în colegiu, după examinarea prealabilă a acestora în
cadrul unei camere sau al unui comitet. Deciziile de adoptă de către Curte astfel:
 Cu majoritatea voturilor membrilor care o compun, în cazul adoptării rapoartelor
anuale, a rapoartelor speciale sau avizelor şi a declaraţiei de asigurare referitoare
la veridicitatea conturilor
 Cu majoritatea voturilor membrilor prezenţi la şedinţa Curţii, în cazul altor acte.
În această situaţie votul preşedintelui este decisive în caz de egalitate a voturilor.
Camerele adopta decizii cu majoritatea voturilor membrilor care le compun. În
caz de egalitate a voturilor este decisiv votul decanului sau al membrului care
asigură interimatul acestuia. Deciziile camerelor privesc adoptarea rapoartelor şi
avizelor, cu excepţia raportului anual privind bugetul general al Uniunii
Europene şi a raportului annual privind fondurile europene de dezvoltare.Toţi

3
membrii Curţii pot asista la şedinţele unei camera, dar pot vota numai în cadrul
camerelor din care fac parte.
Comitetele adoptă decizii în condiţiile aceleiaşi procedure pentru adoptarea
deciziilor de către camera, cu excepţia cazurilor în care există dispoziţii contrare
în normele de aplicare.
Rapoartele, avizele, observaţiile, declaraţiile de asigurare şi alte documente care
fac obiectul publicării se elaborează în toate limbile oficiale ale Uniunii.
Regulile cu privire la transmiterea şi publicarea acestora sunt stabilite de
normele de aplicare fixate de Curte.

5. Atribuţiile Curţii de Conturi a Uniunii Europene


5.1 Reglementarea şi definirea atribuţiilor Curţii de Conturi a Uniunii
Europene
« Curtea de Conturi asigură controlul (auditul) conturilor Uniunii (art. 285
TFUE) » este dispoziţia care exprimă in esenţă competenţa instituţiei, pentru că,
în articolele urmatoare să detalieze în ce constă controlul pe care îl efectuează.
Potrivit articolului 287 TFUE, competenţa de control a Curţii de Conturi constă
în următoarele :
1. Curtea verifică totalitatea conturilor de venituri şi cheltuieli ale Uniunii,
inclusiv, ale oricărui organ, oficiu sau agenţie înfiinţată de aceasta, în măsura în
care actul constitutiv nu exclude acest control. In acest sens Curtea de Conturi
prezintă Parlamentului European si Consiliului o declaraţie de asigurare
referitoare la veridicitatea conturilor, precum şi legalitatea operaţiunilor şi
înregistrarea acestora în conturi, declaraţie care se publică în Jurnalul Oficial al
Uniunii Europene (art. 287 , alin.1, TFUE si art. 319 ,alin.1, TFUE). Declaraţia
poate fi completată cu aprecieri specifice pentru fiecare domeniu major de
activitate ;
2. Curtea examinează legalitatea şi corectitudinea veniturilor şi cheltuielilor şi
asigură buna gestionare financiară. Legat de acest aspect, Curtea de Conturi
semnalează orice neregularitate. Controlul veniturilor se efectuează atât pe baza
veniturilor de realizat, cât şi pe baza celor nerealizate efectiv de Uniune.
Controlul cheltuielilor se efectuează pe baza angajamentelor asumate, precum şi
pe baza plăţilor efectuate.
In astfel de cazuri, controlul se realizează pe baza documentelor şi informaţiilor
care îi sunt puse la dispoziţie, iar atunci când este necesar, se pot efectua
controale şi la faţa locului, prin verificări la sediul oricărei persoane fizice şi
juridice beneficiare de vărsămintele de la buget. Prin urmare, aceste controale
pot fi efectuate înainte de încheierea conturilor exerciţiului bugetar avut în
vedere.
Controlul se efectuează asupra actelor justificative şi, dacă este cazul, la faţa
locului, la celelalte instituţii ale Uniunii, în sediile oricărui organ, oficiu sau
agenţie care administrează veniturile sau cheltuielile făcute în numele Uniunii şi

4
în statele membre, inclusiv în imobilele oricărei persoane fizice sau juridice care
beneficiază de vărsăminte provenite de la buget ( art. 287, alin.3, par.1 TFUE).
In statele membre, controlul se realizează în colaborare cu instituţiile naţionale
de control sau în cazul în care acestea nu dispun de competenţele necesare, cu
serviciile naţionale competente ( art. 287, alin.3, par. TFUE).
Pentru îndeplinirea misiunii sale, Curtea de Conturi şi instituţiile naţionale de
control ale statelor membre practică o cooperare bazată pe încredere şi pe
respectarea independenţei acestora. In cazul în care aceste instituţii sau servicii
intenţionează să participe la control informează Curtea de Conturi.
Curtea de Conturi are dreptul să ceară a i se comunica orice document sau
informaţie necesară îndeplinirii misiunii sale, de către celelalte instituţii ale
Uniunii, de către orice organ, oficiu sau agenţie care gestionează venituri sau
cheltuieli. In numele Uniunii, de către persoane fizice sau juridice care
beneficiază de vărsaminte de la buget şi de către instituţiile naţionale de control
sau, în cazul în care acestea nu dispun de competenţele necesare, de către
serviciile naţionale competente ( art. 287, alin.3, par.2, TFUE).
Cu privire la competenţa Curţii de Conturi referitoare la asigurarea unei bune
gestiuni financiare, având în vedere că activitatea de gestionare a veniturilor şi
cheltuielilor Uniunii este exercitata de Banca Europeană de InvestitCu privire la
competenţa Curţii de Conturi referitoare la asigurarea unei bune gestiuni
financiare, având în vedere că activitatea de gestionare a veniturilor şi
cheltuielilor Uniunii este exercitata de Banca Europeană de Investiţii, Curtea de
Conturi are dreptul de acces la informaţiile deţinute de această bancă. Dreptul de
acces este reglementat printr-un acord încheiat între Curte, bancă şi Comisie.
Chiar şi în lipsa acestui acord, Curtea are acces la informaţiile necesare pentru a
efectua controlul veniturilor şi cheltuielilor Uniunii adiministrate de Bancă (art.
287, al.3, par. 3 TFUE)
3. Curtea stabileşte normele detaliate privind desfăşurarea auditurilor pe care
trebuie să le efectueze în temeiul dispoziţiilor tratatelor.
Curtea efectuează auditurile în conformitate cu obiectivele stabilite în programul
său de activitate. Pentru fiecare sarcină de audit care trebuie să fie îndeplinită,
camera desemnează un membru raportor. Iar pentru fiecare sarcină care
depăşeşte cadrul specific al unei camere, membrul este desmnat de la caz la caz,
de către Curte.
4. Curtea de Conturi are competenţa de a întocmi un raport anual după
încheierea fiecărui exerciţiu financiar. Acest raport se transmite celorlalte
instituţii ale Uniunii şi se publică în JOUE, împreună cu răspunsurile formulate
de aceste instituţii la observaţiile Curţii (art. 287, par. 4, al. 1 TFUE).
5. Curtea de Conturi îşi poate prezenta în orice moment observaţiile, mai ales
sub forma rapoartelor speciale, referitoare la chestiuni specifice şi poate emite
avize la cererea uneia dintre celelalte instituţii ale Uniunii ( art. 287, al. 4,
TFUE).

5
6. Curtea de Conturi adoptă rapoarte anuale, rapoarte speciale sau avize cu
majoritatea membrilor care o compun ( art. 287, al. 4, par. 3 TFUE).
După cum am arătat, în vederea adoptării unor categorii de rapoarte sau avize,
Curtea işi poate înfiinţa camere interne, în condiţiile regulamentului de
procedură.
7. Curtea de Conturi sprijină Parlamentul European şi Consiliul în exercitarea
funcţiilor de control al execuţiei bugetare, emiţând la cererea acestora avize
consultative şi opinii de specialitate, în probleme legate de încasarea veniturilor
şi efectuarea cheltuielilor ( art. 287, al. 4, par. 5, TFUE).
Prin urmare, Curtea are competenţă consultativă potrivit articolului 287, al. 4,
par. 3, 322 şi 325 TFUE, în baza cărora i se adresează o cere de aviz. In aces
sens Curtea :
- Adoptă avize cu majoritatea membrilor care o compun( art. 287, al. 4, par.3,
TFUE);
- Este consultată de PE şi Consiliu, în vederea adoptării prin regulamente a
normelor financiare pentru stabilirea şi execuţia bugetului Uniunii ( art. 322, al.
1 TFUE);
- Este consultată de PE şi Consiliu, în vederea adoptării măsurilor necesare în
domeniul provenirii fraudei şi al combaterii acestei fraude.

8. Prin TA se lărgeşte rolul Curţii de Conturi prin competenţa de a sesiza Curtea


de Justiţie a UE cu o acţiune în anularea actelor adoptate cu încălcarea
prerogativelor sale, potrivit art. 263, al.3, TFUE).Această competenţă se menţine
şi prin Tratatul de la Lisabona.
9. Curtea are şi competenţa de a-şi stabili regulamentul de procedură, potrivit
art. 287, par. 3, al.5, TFUE.
In conformitate cu principiile transparenţei, orice cetăţean al Uniunii şi orice
persoană fizică şi juridică având reşedinţa sau sediul social într-un stat membru
are drept de acces la documentele Curţii în condiţiile stabilite prin decizia care
instituie normele interne cu privire la tratarea cererilor de acces la documentele
pe care le deţine Curtea de Conturi a UE.

5.2 Exercitarea atribuţiilor Curţii de Conturi a UE


Cu condiţia respectării principiului răspunderii colective, Curtea poate
împuternici pe unul sau mai mulţi membri :
- Cu luarea unor măsuri de gestionare sau de administrare clar definite, în numele
sau sub controlul Curţii
- Cu efectuarea activităţilor în vederea elaborării unei decizii ce urmează a fi
adoptată la o dată ulterioară de către Colegiul Curţii.
Membri respectivi raportează colegiului cu privire la măsurile pe care le-au luat.
In conformitate cu normele interne de execuţie a bugetului, membri Curţii de
Conturi exercită competenţele de ordonator de credite, iar secretarul general
exercită competenţele cu titlu de ordonator de credite delegat.

6
Normele şi practicile cu privire la procedurile de control al modului de
exercitare a competenţelor de ordonator de credite şi de ordonator de credite
delegat sunt stabilite de curte printr-o decizie privind normele interne de
execuţie a bugetului.

6. Clauză în care Curtea de Conturi a Uniunii Europene are calitate


procesuală
Recurs introdus la 19 decembrie 2008 de Bart Nijs împotriva Hotărârii
pronunțate la 9 octombrie 2008 de Tribunalul Funcției Publice în cauza F-
49/06, Nijs/Curtea de Conturi
(cauza T-567/08 P)

Limba de procedură: franceza

Părțile
Recurent: Bart Nijs (Bereldange, Luxemburg) (reprezentant: F. Rollinger,
avocat)
Cealaltă parte în proces: Curtea de Conturi a Comunităţilor Europene .
Concluziile recurentului
Declararea admisibilităţii recursului;
declararea temeiniciei recursului;
prin urmare, anularea Ordonanţei din 9 octombrie 2008 în cauza F-5/07, Bart
Nijs/Curtea de Conturi.
Motivele și principalele argumente
Prin prezentul recurs, recurentul solicită anularea Hotărârii Tribunalului Funcției
Publice (TFP) din 9 octombrie 2008, pronunţată în cauza Nijs/Curtea de
Conturi, F-49/06, prin care se respinge în parte ca inadmisibilă și în parte ce
nefondată acţiunea prin care recurentul solicitase, pe de o parte, anularea
deciziei de a nu-l promova la gradul A*11 în cadrul exerciţiului de promovare
2005 și, pe de altă parte, daune-interese.
În sprijinul recursului introdus, recurentul invocă patru motive, întemeiate:
pe denaturarea cererii introductive și a memoriului în replică, deoarece hotărârea
atacată ar fi înlocuit un motiv întemeiat pe inexistenţa unui act decizional al
AIPN, implicând lipsa totală de motivare, printr-un motiv complet diferit;
pe ignorarea și/sau denaturarea elementelor de probă, deoarece TFP le-a respins;
pe atribuirea eronată a sarcinii probei, deoarece TFP ar fi trebuit să ceară dovezi
cu privire la susţinerile pârâtei;
pe încălcarea prezumţiei de nevinovăţie, prin obligarea reclamantului la plata
cheltuielilor de judecată efectuate în primă instanţă.

7
Ordonanța Tribunalului de Primă Instanță din 22 iunie 2009 —
Nijs/Curtea de Conturi
(Cauza T-376/08) ( 1 )

(„Recurs — Funcție publică — Funcționari — Raport de evaluare pentru


perioada 2005/2006 — Decizie de nepromovare a recurentului în cadrul
exercițiului de promovare 2007 — Decizia Curții de Conturi de a reînnoi
mandatul secretarului său general — Recurs în parte vădit inadmisibil și în
parte vădit nefondat”) (2009/C 233/32)

Limba de procedură: franceza

Părțile
Recurent: Bart Nijs (Bereldange, Luxemburg) (reprezentanți: F. Rollinger și
A.Hertzog, avocați)
Cealaltă parte în proces: Curtea de Conturi a Comunităților Europene
(reprezentanți: T. Kennedy, J.-M. Stenier și G. Corstens, agenți)
Obiectul
Recurs formulat împotriva Ordonanței Tribunalului Funcției Publice a Uniunii
Europene (Camera a doua) din 26 iunie 2008, Nijs/Curtea de Conturi (F-1/08,
nepublicată încă în Repertoriu), și care vizează anularea acestei ordonanțe
Dispozitivul
1. Respinge recursul.
2. Domnul Bart Nijs suportă propriile cheltuieli de judecată, precum și pe cele
efectuate de Curtea de Conturi a Comunităților Europene în cadrul acestei
proceduri.

Bibliografie :
Militaru, Nely - Dreptul Uniunii Europene. Cronologie. Izvoare. Principii.
Instituţii. , Ediţia a II-a , Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2011
http://curia.europa.eu/juris

S-ar putea să vă placă și