MEMORIU TEHNIC Revizuit SBD 02 10 2015

CENTRU COMERCIAL SI DE LOISIR –
PARK LAKE BUCURESTI
INSTALATII TERMOVENTILARE-
DESFUMARE
P.Th. + D.E.
Proiectant de specialitate:
SISTAVAC S.A
S.C. SBD Engineering Design S.R.L.
S.C. MAESTROPROIECT S.R.L.
NR. PROIECT – 09/2015
1
LISTA SEMNATURI:
PROIECTANT GENERAL: SC ALPHA STUDIO SRL
PROIECTANT DE SPECIALITATE: SISTAVAC S.A
SBD Engineering Design

SRL
MAESTROPROIECT SRL
SEF PROIECT SPECIALITATE: Ing. Daniela RADU
PROIECTANTI:
termoventilatii Ing. Mihaela APOSTOL
DESENATORI:
termoventilatii Ing. Georgian GAITA
2
BORDEROU DOCUMENTE:
PARTI SCRISE:
1. Foaie de capat.......................................................................................................................................................pag. 1
2. Lista de semnaturi..................................................................................................................................................pag. 2
3. Borderou de piese scrise si desenate.....................................................................................................................pag. 3
4. Memoriu tehnic Instalatii Termoventilare-Climatizare.............................................................................................pag. 5
5. Breviar de calcul......................................................................................................................................................pag. 4422
6. Caiet de sarcini.......................................................................................................................................................pag. 5578
PARTI DESENATE:
1. V003 1/12 – PLAN VENTILARE, DESFUMARE SI PRESURIZARE SUBSOL 1

2. V003 2/12 – PLAN VENTILARE, DESFUMARE SI PRESURIZARE SUBSOL 1 / ZONA A
3. V003 3/12 – PLAN VENTILARE, DESFUMARE SI PRESURIZARE SUBSOL 1 / ZONA B
4. V003 4/12 – PLAN VENTILARE, DESFUMARE SI PRESURIZARE SUBSOL 1 / ZONA C
5. V003 5/12 – PLAN VENTILARE, DESFUMARE SI PRESURIZARE SUBSOL 1 / ZONA D
6. V003 6/12 – PLAN VENTILARE, DESFUMARE SI PRESURIZARE SUBSOL 1 / ZONA E
7. V003 7/12 – PLAN VENTILARE, DESFUMARE SI PRESURIZARE SUBSOL 1 / ZONA F
8. V003 8/12 – PLAN VENTILARE, DESFUMARE SI PRESURIZARE SUBSOL 1 / ZONA G
9. V003 9/12 – PLAN VENTILARE, DESFUMARE SI PRESURIZARE SUBSOL 1 / ZONA H
10. V003 10/12 – PLAN VENTILARE, DESFUMARE SI PRESURIZARE SUBSOL 1 / ZONA I
11. V003 11/12 – PLAN VENTILARE, DESFUMARE SI PRESURIZARE SUBSOL 1 / ZONA J
12. V003 12/12 – PLAN VENTILARE, DESFUMARE SI PRESURIZARE SUBSOL 1 / ZONA K
22. V002 10/12 – PLAN VENTILARE, DESFUMARE SI PRESURIZARE SUBSOL 2 / ZONA I
23. V002 11/12 – PLAN VENTILARE, DESFUMARE SI PRESURIZARE SUBSOL 2 / ZONA J
24. V002 12/12 – PLAN VENTILARE, DESFUMARE SI PRESURIZARE SUBSOL 2 / ZONA K
34. V001 10/10 – PLAN DETALII
35. V104 – SCHEME DESFUMARE
36. V105 1/3– SCHEME VENTILATII, DESFUMARE SI PRESURIZARE
39. T003 1/12 – PLAN TERMICE SUBSOL 1
40. T003 2/12 – PLAN TERMICE SUBSOL 1 / ZONA A
41. T003 3/12 – PLAN TERMICE SUBSOL 1 / ZONA B
42. T003 4/12 – PLAN TERMICE SUBSOL 1 / ZONA C
43. T003 5/12 – PLAN TERMICE SUBSOL 1 / ZONA D
44. T003 6/12 – PLAN TERMICE SUBSOL 1 / ZONA E
45. T003 7/12 – PLAN TERMICE SUBSOL 1 / ZONA F
3
46. T003 8/12 – PLAN TERMICE SUBSOL 1 / ZONA G
47. T003 9/12 – PLAN TERMICE SUBSOL 1 / ZONA H
48. T003 10/12 – PLAN TERMICE SUBSOL 1 / ZONA I
49. T003 11/12 – PLAN TERMICE SUBSOL 1 / ZONA J
50. T003 12/12 – PLAN TERMICE SUBSOL 1 / ZONA K
4
4.MEMORIU TEHNIC DESCRIPTIV
4.1 DATE GENERALE
Prezenta documentatie trateaza la faza P.Th.- D.E. instalatiile de incalzire, climatizare, ventilare, instalatia de desfumare,
presurizare si compensare in caz de incendiu, pe zona celor 3 subsoluri aferente obiectivului „CENTRUL COMERCIAL SI DE
LOISIR PARKLAKE”, avand amplasamentul in orasul Bucurest, strada Liviu Rebreanu, numarul 4. Totodata sunt tratate si instalatiile
de filtroventilare a adaposturilor de aparare civila
La baza intocmirii documentatiei au stat planurile de arhitectura ale cladirii (cu functiunile prezentate pe planuri), precum si
datele de tema ale beneficiarului .
La baza proiectarii acestor categorii de instalatii au stat urmatoarele standarde si acte normative:
 I 13-02 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de incalzire centrala
 STAS 7132-86 Masuri de siguranta la instalatiile de incalzire centrala cu apa având temperatura
maxima de 115oC
 SR 1907-1-97 Instalatii de incalzire. Necesarul de caldura. Prescriptii de calcul
 SR 1907-2-97 Instalatii de incalzire. Necesarul de caldura. Temperaturi interioare conventionale
de calcul
 I5-10 Normativ privind proiectarea si executarea instalatiilor de ventilare si climatizare
 STAS 6648/1-82 Instalatii de ventilare si climatizare. Calculul aporturilor de caldura din exterior.
Prescriptii fundamentale.
 STAS 6648/2-82 Instalatii de ventilare si climatizare. Parametrii climatici exteriori
 C 142-85 Instructiuni tehnice pentru executarea si receptionarea termoizolatiilor la elemetele
de instalatii
 C 56 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii
aferente.
 NP 127 – 2009 Normativ de securitate la incendiu a parcajelor subterane pentru autoturisme
 SR CEN/TR 12101-5 Sisteme de control al fumului si gazelor fierbinti Partea 5
 SR CEN/TR 12101-6 Sisteme de control al fumului si gazelor fierbinti Partea 6
 P 118 – 1999 Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor
4.2 DESCRIEREA INSTALATIILOR
Prezentul proiect rezolva faza Pth+DE a lucrarilor de instalatii de ventialrre, desfumare si presurizare pentru subsolul
Centrului Comercial PARKLAKE.
4.3 BAZE DE DIMENSIONARE

Informatii generale
Pentru determinarea si dimensionarea surselor termice si a instalatiilor pentru acest proiect s-au luat in considerare urmatoarele:
- Conceptul si schemele elaborate la faza DTAC;
5
- Criteriile de proiectare cerute de client prin intermediul documentului SHEDS (Safety, Health and Environment
Development Standards);
- Parametrii climatici exteriori pentru Bucuresti SR 1907/1,2
- Calculul necesarului de caldura iarna STAS 6648/1,2 – 198; I5/2010
- Parametrii climatici exteriori vara
4.3.1 Conditii exterioare de baza

Iarna te = -15 C; Ø = 95 %
Vara te = 34 C; Ø = 35 %
Debit Debit aer Temperatura

Ocupare aer proaspat Umiditatea
interioara. (C)
proaspa (m3/h.m2. relative (%)
Destinatie
(m2/Pers t )
.) (m3/h.P
ers.) Vara Iarna Vara Iarna
7 20+/- 55+/-5
Mall 5 35 24+/-1 (*)
1 ¹
Magazine 7 20+/- 55+/-5

5 35 24+/-1 (*)
>1000m2 1 ¹
Magazine 10 20+/- 55+/-5

3.5 35 24+/-1 (*)
<1000m2 1 ¹
30 20+/- 55+/-5
Restaurante 3 45 24+/-1 (*)
1 ¹
- 20+/-
WC-uri - - 24+/-1 (*) (*)
1
Parametrii interiori de confort

* - necontrolata
1 – limitata (pana la 65%)
Spatiile nelocuite sunt proiectate pentru un interval mai mare de temperatura, dupa cum urmeaza (14 pana la 28°C):
- Spatii adiacente intrarilor
- Spatii tehnice
- Coridoare tehnice
In cazul mall-ului calculul necesarului de incalzire / racire s-a facut considerand urmatoarele proprietati termice ale
constructiei/anvelopei:
6
U(W/ºK*m² Sv
Izolatie termica ) (umbrirea)
Ferestre verticale --- 1,6 0,25
Luminatoare --- 1,6 0,25
Vata minerala 150

Pereti mm 0,25 ---
Vata minerala 150

Acoperisuri mm 0,25 ---
Vata minerala 75
Podele mm 0,5 ---
Aporturile de caldura interioare au fost calculate conform tabelului de mai jos:

Destinatie Iluminat Ocupare Persoane Echipament
a e
Sensibil Latente
e
W/m2 m2/pers. W/ocup W/ocup W/m2
Mall 24 5 63 69 -
Rezultatele sunt urmatoarele:

Supraf Podea Sarcina Sarcina latenta Sarcina de
ata (m²) sensibila de de racire (kW) incalzire
(m²) racire (kW) (kW)
SA 1840 1840 75 27 93
Pentru spatiile comerciale (magazine) nu se pot afla valori exacte pentru spatiile termice. Bazandu-ne pe experienta altor Centre
Comerciale s-au considerat urmatoarele sarcini termice:
RACIRE
Destinatie Aporturi Aer proasptat Aporturi
interioare (W/m²) exterioare
(W/m²) (W/m²)
Magazine >1000m2 120 25 0
Magazine <1000m2 120 35 0
Restaurante 140 50 0
INCALZIRE
7
Destinatie Aporturi Aer proaspat Aporturi
interioare (W/m²) exterioare
(W/m²) (W/m²)
Magazine >1000m2 0 90 0
Magazine <1000m2 0 120 0
Restaurante¹ 0 90 0
1_ Pentru restaurant sarcina termica totala este pentru jumatate din aerul proaspat pentru ca cealalta jumatate provine de la mall (de
la CTA-urile mall-ului).
Ca rezumat, luand in considerare tipurile diferite de spatii, valorile termice medii pentru aer conditionat sunt cele din tabelul de mai
jos:
Sarcina termica de Magazine > Magazine < Restaurant
referinta 1000m2 (W/m2) 1000m2 (W/m2) e
Racire 160 160 200

Incalzire 90 120 90
Pentru sursa de apa – bucla pentru pompe de caldura, caldura degajata de catre compresor s-a considerat ca aduce, in medie, o
crestere cu 30% mai mare a valorii capacitatii totale in cazul racirii si o scadere cu 20% a valorii capacitatii totale in cazul incalzirii. In
cazul racirii aceasta sarcina a fost adaugata la bucla pentru pompe de caldura WSHP (sursa apa – pompe de caldura) si in cazul
incalzirii s-a scazut. Pentru magazine mari s-a considerat un factor de diversitate care se raporteaza la sarcina de racire totala.
Sarcina termica Magazine > Magazine < Restaurante

de referinta 1000m2 (W/m2) 1000m2 (W/m2)
Racire 200 208 260

Incalzire 72 96 80
4.3.2 Descrierea sistemului
4.3.2.1 Centrala termica

Camera centralei termice este localizata pe acoperisul cladirii, intr-un spatiu dedicat si va respecta normele si cerintele privind
siguranta si sanatatea. Camera centralei termice va fi echipata cu 2 cazane alimentate cu gaz. Prezentul pachet nu include proiectul
pentru centrala termica.
4.3.2.2 Centrala de apa racita

Centrala de apa racita va fi localizata pe acoperisul cladirii intr-un spatiu dedicat. Acccesul se va realiza de pe acoperis. Prezentul
pachet nu innclude proiectul penntru centrala de apa racita.
4.3.2.3 Bucla pentru pompe de caldura

Chiriasilor li se vor asigura racorduri la bucla pompelor de caldura. Apa va fi furnizata la temperaturile 25/20°C in timpul sezonului
rece si in perioadele intermediare, respectiv 30/35 °C in sezonul cald.
4.3.2.4 Instalatiile de ventilatii
8
Magazine <1000 m2:
Pentru magazine cu suprafata mai mica de 1000 m 2, debitul de aer proaspat se asigura conform cu capitolul 3.2 Baze de
dimensionare. Debitul de aer proaspat va fi asigurat direct catre magazine, in spatele acestora si va fi evacuat in zona publica de
circulatie a mall-ului de catre CTA-urile mall-ului. Tubulatura de aer proaspat este comuna cu cea de desfumare, sistemul
facand automat schimbarea prin intermediul clapetilor rezistenti la foc, respectiv clapetilor de fum. Acestia vor fi operati de
catre sistemul automat de incendiu.
Aerul proaspat se va furniza in functie de parametrii exteriori (aerul va fi filtrat ccu filtre G4+F7) si chiriasilor le revine sarcina de a
furniza necesarul de incalzire/racire prin racordul la WSHP. Aporturile de caldura interioare ale magazinelor vor fi acoperite de catre
pompele de caldura conectate la bucla.
Pompele de caldura vor fi montate de catre chiriasi.
Proprietarul centrului comercial va asigura chiriasilor urmatoarele:
- Ventilatie:
o Racordul la tubulatura principala de desfumare si ventilatie normala. Ventilatia normala este prevazuta cu
clapeta rezistenta la foc, avand actionarea prin motor cu arc la 230 V si registru de reglaj al debitului, iar
ventilatia de desfumare este prevazuta cu volet (clapet de fum), in pozitie normal inchis, avand actionarea
prin motor cu arc la 230 V ;
o Fiecare chirias va trebui sa prevada pe fata magazinului (sau pe usa) o grila (sau o suprafata libera)
suficienta pentru a asigura aerul necesar pentru compensare din mall, in caz de incendiu.
- Bucla pentru pompa de caldura:
o Racordul la bucla principala se va realiza cu robineti de izolare si cu o vana automata de echilibrare , care
va asigura functionarea prin pe baza fluctuatiilor de presiune mentinerea unei presiuni constante pe fiecare
racord. Presiunea statica la rocord va fi de 10 mCA.
Aer proaspat
Desfumare
Suprafata
WSHP
Spatiu
m² m³/h l/h m³/h
B001a 27,41 274 980 0
B001 27,83 278 995 0
B001b 10,45 105 374 0
B002 157,21 1572 5623 5660
B003 89,66 897 3207 5400
B004 73,01 730 2612 5400
B005 72,41 724 2590 5400
B007 105,1 1051 3759 5400
B009 62,52 625 2236 5400
9
B010 42,36 424 1515 5400
B011 37,12 371 1328 5400
B012 15,81 158 566 0
B012a 34,17 342 1222 0
B013a 53,83 538 1925 5400
B013b 62,5 625 2236 5400
B016 136,96 1370 4899 5400
B018a 366,43 3664 13107 13191
B018b 394,95 3950 14127 14218
Magazine >1000 m2 (se exclude Hypermarketul)

Proprietarul centrului comercial va oferi urmatoarele racorduri:
- Racord aer proaspat;
- Racord evacuare aer viciat;
- Racord la bucla pentru pompele de caldura – se va realiza prin 2 vane de izolare si o vana de de echilibrare, care va
asigura functionarea prin mentinerea unei presiuni constante pe fiecare racord , care va asigura functionarea pe baza
fluctuatiilor de presiune.;
- Sistemul de desfumare va fi realizat pentru fiecare chirias si va include tubulatura de desfumare si tubulatura de
compensare care vor fi dimensionate in conformitate cu ecranele de fum si cu scenariul de siguranta la incendiu.
Desfumare /
Aer Proaspat
Suprafata
WSHP
Chirias
Compensare
m² m³/h l/h m³/h
B019 1650,04 11550 56751 *
B021 1289,11 9024 44337 *
B022 982,68 6879 33798 *
*- Debitele pentru desfumare si aer de compensare vor fi calculate avand in vedere ecranele de fum pentru fiecare zona.
10
Zona de circulatie publica (zona de Mall)
Pentru zona de circulatie publica se va realiza un sistem independent de termo-ventilatii. Necesarul de aer proaspat pentru aceste
zone va fi furnizat prin intermediul unor CTA-uri comune pentru zona de mall. CTA-urile vor fi prevazute cu o camera de amestec
pentru a putea regla corect proportia de aer proaspat din necesarul de aer introdus pentru climatizare. CTA-urile vor functiona cu
debit total constant. Debitul total pentru climatizare va fi calculat tinand cont de o diferenta de temperatura de 10°C intre aerul din
mall si cel introdus. Reglarea temperaturii interioare se va face prin modificarea temperaturii aerului introdus.
Centralele de tratare a aerului ce deservesc zonele din mall sunt urmatoarele:
Aer
Racire Racire Introducere Incalzire Introducere proaspat Evacuare
sensibila (kW) Latenta (kW) DB (ºC) (kW) (m³/h) (m³/h) (m³/h)
AHU 01 101 33 14 119 23004 14637 33250
CTA-ul va fi format din urmatoarele module:

Introducere:
- Registru reglaj;
- Modul filtrare G4+F7;
- Recuperator rotativ;
- Baterie de racire / incalzire cu separator de picaturi;
- Ventilator de introducere;
- Troson liber;
- Registru reglaj;
Evacuare:
- Registru reglaj;
- Modul filtrare G4;
- Ventilator evacuare;
- Recuperator rotativ;
- Registru reglaj;
Pentru asigurarea confortului termic in interiorul mall-ului aerul tratat va fi distribuit cat mai uniform posibil pe toata suprafata zonei
de circulatie publica. Aerul va fi distribuit prin grile liniare prevazute cu plenum si registru de reglaj, dimensionate in functie de debitul
calculat pe grila.
11
Restaurant:
Pentru restaurant se va asigura un debit constant de aer proaspat conform capitol 3.2 Baze de dimensionare.
Sistemul de evacuare a aerului este dimensionat pentru a asigura transferul necesar de aer proaspat in spatiu si este un sistem
dedicat pentru a evita contaminarea aerului din mall. Aporturile termice interioare ale restaurantelor se vor disipa de catre pompele
de caldura din bucla, pompe ce se vor monta de catre chirias.
Proprietarul va oferi chiriasilor urmatoarele:
Ventilatie:
- Racordul la sistemul de extractie pentru ventilatia normala, prevazut cu registru de reglaj.
- Aerul proaspat va fi furnizat i conformitate cu capitolul 3.2 Baze de dimensionare. Aerul proaspat va veni din mall si
va fi evacuat din spatele restaurantelor. Toti chiriasii ce au o zona privata vor avea prevazut racord de aer proaspat in
interiorul spatiului (cu registru de reglaj). Pentru accesti chiriasi o parte din aerul proaspat va fi furnizat din mall.
- Pe coridoarele din spate, proprietarul, va furniza o tubulatura conectata la un ventilator cu viteza variabila, montat pe
acoperis. Fiecare chirias ce va avea toaleta in interiorul magazinului se va putea conecta la aceasta tubulatura de
evacuare.
- Conform cerintelor proprietarului (vezi HWE.IAQ 04 si RFI25), toti chiriasii din zona alimentara vor avea prevazuta o
hota ce va evacua pe un cos de sectiune circulara avand diametrul 600 mm si fiind izolat. Pentru compensare
proprietarul va asigura o tubulatura de compensare de 600 mm.
Bucla de apa pentru pompele de caldura:
- Racordul la bucla de apa pentru pompele de caldura se realizeaza cu vane de izolare si vana de echilibrare , care va
asigura functionarea prin mentinerea unei presiuni constante pe fiecare racord , care va asigura functionarea pe baza
fluctuatiilor de presiune.
Aer proaspat
Desfumare
Suprafata
Chirias
WSHP
m² m³/h l/h m³/h
B006 101,98 1020 3648 5400
B015 137,35 2060.3 6141 5400
B017 72,46 725 2592 5400
Toalete:
- Toalete pentru public
o Toaletele vor fi in depresiune, asigurand debitele mentionate in capitolul 3.2 Baze de dimensionare.
Pentru a mentine temperatura interioara se va monta o pompa de caldura in plafonul fiecarei toalete. Pompele de caldura se vor
conecta la bucla corespunzatoare etajului respectiiv.
12
Camere de gunoi:
Aceste spatii vor fi prevazute cu un sistem de ventilatie mecanica care va fi functional 24 ore / zi, asigurand un debit de aer evacuat
de minim 15 schimburi / ora. Se va mentine o depresiune in aceste incaperi, in comparatie cu spatiile adiacente, pentru a evita
transfer de mirosuri.
In spatile unde se vor depozita deseuri organice se va prevedea un sistem de racire ce va functiona continuu, asigurand o
temperatura interioara de 10-14°C.
In camerele de gunoi, intrucat sunt spatii sub 100 m 2, se va asigura un debit de desfumare de 1,5 m 3/h pe incapere. Debitul de
compensare va fi de 60% din debitul extras si va fi asigurat in mod natural. Desfumarea se va realiza cu ventilatoare F 200120, in doua
trepte, treapta 1 pentru ventilare (1800 m3/h), iar treapta 2 (5400 m3/h) pentru evacuarea fumului.
Parcare subterana:
Evacuarea de noxe din parcarea subterana se va realiza folosind, de asemenea, sistemul jet-fan utilizat pentru desfumare.
Camere depozitare:
Camerele de depozitare se vor ventila cu un debit ce va asigura 2 sch/ora. Pentru o camera de depozitare ce au o suprafata mai
mare de 36 m2 se vor prevedea de asemenea un sistem de desfumare / compensare. Debitul pentru desfumare este calculat in
conformitate cu cerintele normativului P118/1999, realizandu-se 1 m 3/s pentru fiecare 100 m 2, dar nu mai putin de 1,5 m 3/s pentru o
incapere.
Sistemul de aer pentru compensare se va realiza prin grile montate cu partea superioara a grilei la maxim 1 metru de pardoseala
finita.
Holuri ce contin scari rulante ce intra in contact cu parcarea:

Pentru scarile rulante ce intra in contact cu parcarea se va instala un sistem de presurizare (fara rol de protectie cai de evacuare).
Scopul acestui sistem este sa previna infiltrarea aerului contaminat din parcare in interiorul mall-ului. Un ventilator aspira aer din
holul ce contine scarile rulante si introduce in vestibulul ce separa parcarea de holul ce contine scarile rulante. Presurizarea este
controlata si reglata de un convertizor de frecventa.
4.3.2.5 Desfumarea si presurizarea

Cele doua sisteme, de desfumare si de presurizare, vor fi proiectate astfel incat sa fie conform cerintelor scenariului de securitate la
incendiu si normativelor in vigoare.
Parcarea subterana:
Parcarea subterana se intinde pe trei nivele, cu o suprafata de aproximativ 20000 m 2/nivel. Astfel, fiecare nivel va fi impartit in 5 zone
de foc, fiecare zona avand o suprafata de nu mai mult de 6000 m 2. Se va realiza cate un sistem de desfumare pentru fiecare din
aceste zone. Sistemul va fi comun pentru cele 3 nivele de parcare (subsoluri), dupa cum urmeaza:
Zona 1 Supraf Nr. de Debit aer evacuat Debit aer

ata masin introdus
13
i
Desfuma Emisii Desfuma Emisii

re CO re CO
m2 buc m3/h m3/h m3/h m3/h
Basemen 5483.2 222

66600
t1 59940
Basemen 4834.16 171 51300

133200 99900
t2 46170
Basemen 4834.16 173 51900

t3 46710
TOTAL: 133200 16980 99900 15282

0 0
Debitul total va fi evacuat folosind doua sisteme. De asemenea, la fel pentru aerul de compensare.
Primul sistem va avea 1 ventilator cu turatie variabila , rezistent 2h / 200°C, avand debitele maxime :
1. Desfumare: 66600 m3/h (1 nivel de parcare)
2. Evacuare CO: 84900 m3/h (3 nivele de parcare simultan)
Aerul de compensare va avea 1 ventilator cu turatie variabila, de asemenea:
2. Evacuare CO: 63678 76410 m3/h (3 nivele de parcare simultan)
3.
Al doilea sistem dintr-un ventilator cu 2 trepte de functionareturatie variabila, rezistent 2h / 200°C:
Aerul de compensare va avea 1 ventilator cu 2 trepte de functionareturatie variabila, de asemenea:
Zona 2 Suprafat Nr. de Debit aer evacuat Debit aer introdus

a masini
m2 Desfumar Emisii Desfumar Emisii

e e
m2 - m3/h m3/h m3/h m3/h
Basement 3138.95 118 74400 35400 55800 265503

1 1860
14
Basement 3192.88 279003
2 124 37200 3480
Basement 3187.73 263253

3 117 35100 1590
TOTAL: 74400 107700 55800 80775

96930
Debitul total evacuat , va fi evacuat folosind un singur sistem . De asemenea , la fel pentru aerul de compensare .
Sistemul va avea un ventilator cu 2 trepte de functionareturatie variabila, rezistent 2h / 200°C:

Aer compensare – 1 ventilator cu 2 trepte de functionareturatie variabila:
Zona 3 Suprafat Nr. Debit aer evacuat Debit aer introdus

a de
masi
ni

re re
m2 - m3/h m3/h m3/h m3/h
Basement 5064 398254779

1 177 53100 0
Basement 5141.7 387004644

106200 79650
2 172 51600 0
Basement 5187.1 389254671

3 173 51900 0
TOTAL: 106200 156600 79650 1174501

40940
Primul sistem va avea 1 ventilator cu 2 trepte de functionareturratie variabila, rezistent 2h / 200°C:
15
Aerul de compensare va avea 1 ventilator cu 2 trepte de functionareturatie variabila, de asemenea:
Al doilea sistem dintr-un ventilator cu turatie variabila2 trepte de functionare, rezistent 2h / 200°C:
Aerul de compensare va avea 1 ventilator cu turatie variabila2 trepte de functionare, de asemenea:
Zona 4 Suprafa Nr. Debit aer evacuat Debit aer introdus

ta de
masi
ni

re re
m2 - m3/h m3/h m3/h m3/h
Basement 5429.44
1 189 56700 4252551030
Basement 5460.6
115800 95850
2 193 57900 4342552110
Basement 5439.14
3 213 63900 4792557510
TOTAL: 115800 178500 95850 13387516

0650
Primul sistem va avea 1 ventilator cu turatie variabila2 trepte de functionare, rezistent 2h / 200°C:
16
Zona 5 Suprafa Nr. Debit aer evacuat Debit aer introdus

ta de
masi
ni

re re
m2 - m3/h m3/h m3/h m3/h
Basement 4913.8 198

1 59400 4455053460
Basement 4885.97 162

118800 89100
2 48600 3645043740
Basement 2369.94 89
3 26700 2002524030
118800 134700 89100 10102512123

0
Primul sistem va avea 1 ventilator cu turatie variabila2 trepte de functionare, rezistent 2h / 200°C:
17
Fiecare sistem de evacuare a fumului si compensare va avea pe racordurile de la fiecare subsol prevazute "smoke damper" (SD)
normal inchis care se vor deschide automat la nivelul la care a fost semnalizat incendiul si vor ramane inchise la celelalte niveluri.
Traseul fumului intre sistemul de introducere si cel de evacuare se va realiza utilizand un sistem cu jet-fan-uri rezistente 2h / 300°C.
Acestea se vor monta astfel incat fiecare suprafata din parcare sa fie ventilata. Sistemul va fi proiectat astfel incat sa functioneze si
pentru evacuare emisii (CO). Pentru aceasta, ventilatoarele tip jet -fan vor functiona cu 2 viteze ca si ventilatoarele de introducere si
evacuare.
Magazine cu suprafata < 1000 m2:

Desfumarea magazinelor se va realiza folosind un sistem comun cu introducerea de aer proaspat in magazin (SE OBLIGA
MAGAZINELE LA MINIM O GRILA LA 320 M2, CONF. ART. 2.5.38 DIN P118). Astfel, magazinele sunt grupate la desfumare asa cum
sunt grupate si la introducere de aer proaspat. Debitul sistemului de desfumare este calculat in conformitate cu standardul 12101-5
si normativul P-118/1999, realizandu-se 1 m 3/s pentru fiecare 100 m 2, dar nu mai putin de 1,5 m 3/s pentru o incapere. Ventilatoarele
sunt rezistente 2h / 200°C si tubulatura este izolata EI60.
Sistemul de aer pentru compensare va fi unul cu circulatie fortata avand debit de 60% din cel evacuat, in zona de circulatie publica
(mall) prin intermediul grilelor montate in avand latura superioara la maxim 1 metru de la pardoseala, corelate cu planul de
arhitectura.
Magazine cu suprafata >1000 m2

Proiectarea sistemului de desfumare pentru accesti chiriasi este facuta astfel incat sa asigure un debit de aer evacuat in
conformitate cu standardul 12101-5 si normativul P-118/1999, realizandu-se 1 m 3/s pentru fiecare 100 m 2, separati de ecrane de fum
(la 35 metri distanta).
Fiecare zona separata de un ecran de fum trebuie sa aiba un sistem individual de desfumare proiectat ca mai sus. Un ventilator de
desfumare va deservi maxim 2 zone separate de un ecran de fum localizate in acelasi magazin.
Sistemul de aer pentru compensare va fi unul cu circulatie fortata avand debit de 60% din cel evacuat, in zona de circulatie publica
(mall) prin intermediul grilelor montate avand latura superioara la maxim 1 metru de la pardoseala, corelate cu planul de arhitectura.
Se va folosi un ventilator de introducere pe magazin, dimensionat pentru o zona delimitata de ecrane.
Zona de circulatie publica – Mall

Sistemul de desfumare pentru zona de circulatie publica de la subsoluri este unul mecanic, prin evacuarea fumului din treimea
superioara si introducand tot mecanic aer prin grille montate avand latura superioara la maxim 1 metru de la pardoseala,. Zonele de
introducere si evacuare se vor aranja astfel incat intreaga suprafata a mall-ului sa fie ventilata.
Sistemul de presurizare:
Sistemul de presurizare este proiectat pentru a proteja caile de evacuare in timpul operatiunilor de evacuare a oamenilor si pentru a
usura accesul si interventia pompierilor in timpul interventiei.
Pentru cladire s-au considerat doua case de scara cu un sistem cu presiune diferentiala, incadrate in categoria B, celelalte fiind
incadrate in categoria C.
Sistem de presurizare – categoria B
Performanta sistemului de presurizare trebuie sa sustina ambele scenarii , cel pentru evacuare cat si cel pentru interventie.
18
In cazul scenariului in care sunt necesare operatiunile de evacuare , toate usile din spatiile presurizate vor fi considerate inchise si
sistemul de presurizare trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
- Trebuie mentinuta o presiune diferentiala de 50 Pa intre casa de scara si exterior.
- Trebuie mentinuta o presiune diferentiala de 45 Pa intre incaperea tampon, de la fiecare nivel, a casei de scara si
exterior.
In cazul in care va fi nevoie de scenariul care include interventia Pompierilor , un anumit numar de usi vor fi considerate deschise
complet si sistemul de presurizare trebuie sa aiba capacitatea sa mentina viteza in fata usii care se deschide catre spatiul utilizabil ,
de cel putin 2 m/s .
Sistem de presurizare – categoria C

Conditiile de proiectare pentru sitemele de categoria C presupun ca ocupantii cladirii vor fi toti evacuati in momentul alarmei de
incendiu , in alte cuvinte, evacuare simultanta.
In cazul in care va fi nevoie de scenariul ce presupune operatiuni de evacuare , toate usile din spatiul presurizat se vor considera
inchise si sistemul de presurizare trebuie sa respecte urmatoarele conditii:
- Trebuie mentinuta o presiune diferentiala de 50 Pa intre casa de scara si exterior.
- Trebuie mentinuta o presiune diferentiala de 45 Pa intre incaperea tampon, de la fiecare nivel, a casei de scara si
exterior.
Trebuie sa se mentina o presiune diferentiala de 10 Pa atunci cand ultima usa de evacuare este deschisa si toate usile intre spatiul
utilizabil si spatiul presurizat sunt inchise, calea de evacuare a aerului din spatiul utilizabil al etajului unde valoarea presiunii
diferentiale s-a masurat.
Presurizarea caselor de scara si a incaperilor tampon din subsol:

Pentru presurizarea caselor de scara din subsol s-a prevazut un sistem de introducere mecanic care este format dintr-un ventilator
cu viteza variabila montat pe etaj , tubulatura si grile de introducere la partea inferioara . Pentru a putea mentine presiunea , se va
folosi un presostat.
Conform cerintelor normativului NP 127, din cauza faptului ca in cladire exista spatii aglomerate (cinema), incaperile tampon ale
caselor de scara aferente parcajului vor fi prevazute cu sisteme de evacuare a fumului in suprapresiune, sisteme ce se vor calcula
pentru o cale de evacuare. Astfel se va realiza cate un sistem de desfumare si un sistem de introducere pentru fiecare incapere
tampon.
19
Debite de aer (m3/h)
Incapere
Casa de scara Incapere tampon tampon Coridor 1 Coridor 2
Casa de scara (50 Pa) (Int - 45 Pa) (Ext) (40 Pa) (40 Pa)
S1 23000 9000 1800
S2 22400 4400 1800 4600 3900
S3 27200 2550 1800 5450 ---
S4 27200 3000 1800 1550 ---
20
S5 27200 3024 1800 2650 ---
S6 27200 3000 1800 1600 ---
S8 27200 2050 1800 6600 ---
S9 24500 2350 1800 6800 8200
Doua SAS-uri
S11 41800 2050 1800 --- ---
S13 34800 3050 1800 35003900 3900
S14 24500 2650 1800 3300 ---
S15 26502 1950 1800 6550 ---
S16 23300 2050 1800 --- ---
S17 23000 1900 1800 --- ---
G1 11500 3050 1800 8700 ---
H1 11500 3050 1800 9600 ---
H2 11500 1950 1800 ---- ----
4.3.2.6 Izolatia pentru tubulaturi:

Izolatia tubulaturilor trebuie sa respecte urmatoarele cerinte specificate in SHEDS nr. HWE.RGW11:
Nivelele de izolare a tubulaturilor de ventilatie trebuie sa respecte cerintele din tabelul urmator:
Tabel 1 – Grosimea minima a izolatiei

Zona Zona de montaj a tubulaturii
Climatica I Exterior Mansarde Spatii
neventilate cu neconditionate
acoperisuri izolate
II
Grosimea izolatiei [mm]
1 50 60 30
2 50 40 30
3 50 40 30
4 50 40 30
5 50 40 30
6 60 40 30
7 60 40 30
8 60 60 40
I) Zonele climatic pentru cele mai multe locatii se pot regasi in datele climatic de referinta (ASHRAE). Ca si alternativa
se poate folosi metodologia descrisa in capitolul Informatii Suplimentare.
21
II) Grosimea se aplica materialelor izolatoare cu conductivitate termica de 0.04 W/mK la 20°C. Pentru alte tipuri de
material se va consulta capitolul Informatii Suplimentare.
Pentru materialele izolatoare cu conductivitatea termica mai mica decat
qqqqqqqqqqqqqqqqqqq
4.4 MASURI DE PSI ŞI PROTECTIA MUNCII
La executia lucrarilor se respecta legislatia de protectie a muncii in vigoare:
 Norme generale de protectia muncii 1996;
 Regulament privind protectia şi igiena muncii în constructii, publicat în Buletinul Constructiilor vol 5-6-7-8/1993;
4.4.1 Organizarea activitatii de protectia muncii:

 În scopul realizarii activitatii de protectia muncii la nivelul cerintelor de securitate a muncii, se organizeaza
compartimente de protectie a muncii sau se numesc prin decizie persoane care vor îndeplini sarcinile privind acesta
activitate.
 Persoanele care îndeplinesc atributiile de protectie şi igiena muncii vor fi atestate din punct de vedere profesional de
catre Ministerul Lucrarilor Publice şi Amenajarii Teritoriului.
 Activitatea de protectie a muncii are drept obiect, controlul şi urmarirea realizarii tuturor obligatiilor prevazute în
regulamentul şi legislatia de protectia muncii, în scopul prevenirii accidentelor de munca şi a îmbolnavirilor
profesionale şi a asigurarii unor conditii normale de munca.
4.4.2 Echipamente de protectia muncii :

 Echipamentul individual de protectie reprezinta mijloacele cu care este dotat fiecare participant la procesul de munca
pentru a fi protejat impotriva factorilor de risc de accidente si îmbolnavire profesionale.
 Personalul lucrator, precum si celelalte categorii de persoane care beneficiaza de echipament individual de protectie
sunt obligate sa aiba cunostinte privind caracteristicile si modul de utilizare a acestuia, sa-l utilizeze doar in scopul
pentru care a fost atribuit, sa-l prezinte la verificarile periodice prevazute, sa solicite inlocuirea sau completarea sa
cand nu mai asigura indeplinirea functiei de protectie.
 Nepurtarea echipamentului individual de protectie in cazul in care acesta este corect acordat si in stare de
functionare, sau utilizarea acestuia in alte scopuri sau conditii decat cele prevazute in instructiunile de utilizare, va fi
sanctionata conf. Legslatiei in vigoare.
 Personalul participant la procesul de munca are dreptul de a refuza executarea sarcinii de munca daca nu se acorda
mijloacele individuale de protectie necesare, prevazute in lista interna sau in „Normativul cadru”, fara ca refuzul sa
atraga asupra sa masuri disciplinare.
 Materialele igienico-sanitare se distribuie gratuit salariatilor in scopul asigurarii igienei si protectiei personale, in
completarea masurilor generale luate pentru prevenirea unor imbolnaviri profesionale.
 Personalul sanitar din intreprindere are obligatia instruirii salariatilor in vederea utilizarii corecte a materialelor
igienico-sanitare distribuite si sa urmareasca eficienta acestora in prevenirea unor boli profesionale.
4.5 RECEPTIA LUCRARILOR
22
Pe parcursul executarii lucrarilor, verificarile se vor efectua de catre conducatorul tehnic al lucrarii, asistat de responsabilul
tehnic la lucrarilor din partea beneficiarului.
Pentru instalatiile care se mascheaza, verificarea calitatii se efectueaza conform instructiunilor de lucrari ascunse .
Verificarile efectuate vor fi cele stabilite de Normativele C56/85 si Ordinul ISCC nr.1/1/5/1992.
4.6 CONSIDERATII FINALE

În proiect au fost prevazute echipamente corespunzatoare din punct de vedere functional şi al gabaritelor ,având în
vedere spatiile disponibile .
Documentatia din proiect se va studia cu atentie înainte de începere executiei.
Orice modificare se va face cu acordul scris al proiectantului.
Intocmit,
Ing. Theodor Tanasescu
5.BREVIAR DE CALCUL
5.1 Instalatii de desfumare
5.1.1 Atrium si circulatii ( alee princilapa mall)

Extractia se face mecanic. Debitul este calculat in conformitate cu P118-99, 1 m3/s la 100 m2, dar nu mai putin de 1,5
m3/s si incapere. Extractia se va face prin 2 sisteme.
Debitul de compensare este minim egal cu 60% din debitul de aer evacuat.
5.1.2 Depozitare deseuri

Avand in vedere ca suprafata camerei de gunoi este mai mica de 100m 2, s-a dimensionat un sistem de desfumare de
5400m3/h (1.5m3/s) si un sistem de compensare de 60%.
5.1.3.Spatiu comercial HYPERMARKET

Desfumarea pe zona Hypermarket se face natural organizat, cu trape de fum. Suprafata activa a trapelor este minim 1%
din suprafata magazinului.
Debitul de compensare se preia din zona circulatiei.
23
5.1.4 Depozit mai mare de 36 mp.
m3/s si incapere.
Debitul de compensare este minim egal cu 60% din debitul de aer evacuat
5.1.5 Spatiu de vanzare (shop)

m3/s si incapere.
Debitul de compensare este minim egal cu 60% din debitul de aer evacuat.
5.1.6 Parcare
Parcajele subterane pentru autoturisme sunt echipate cu instalatii automate de stingerea incendiilor tip sprinkler, acestea
se vor separa cu pereti despartitori rezistenti la foc EI 60, in arii de maximum 6000 m2.
Evacuarea fumului se va face prin tiraj mecanic, prin guri de evacuare a fumului dispuse la partea superioara si guri de
admisie a aerului la partea inferioara, asigurandu-se un debit de extractia a fumului de 600 m3/h pentru fiecare autoturism. Sistemul
de evacuare a fumului va asigura evacuarea noxelor, asigurandu-se un debit de extractie a noxelor de 300 m3/h pentru fiecare
autoturism.
Admisia aerului va fi mecanică. În acest caz, debitul de aer va fi de 0,75% debitul extras, cu o toleranţă de plus sau minus
10 %. Punerea în funcţiune a desfumǎrii mecanice a unui nivel antrenează oprirea ventilaţiei mecanice a parcării
Debit de extractie a fumului = nr. auto x 600 m3/h

Debit de extractie noxelor = nr. auto x 300 m3/h
Debit de aer introdus - desfumare = debit de aer extras x 0.75%
Debit de aer introdus – noxe = debit de aer extras * 0.59%
DESFUMARE/SM NOXE/ CO
OKE EXHAUST EXHAUST
Formule Debit
Debit Debit
de calcul/ Debit extra
Nivel/ Zona/ Nr. introd introd
Nr. Calculatio extras/ s/
Level Zone auto us/ us/
n Exhaus Exha
Supply Supply
formulas t flow ust
flow flow
flow
m3/h m3/h m3/h m3/h
Subsol
extrasdebit aer
1 765
-3
debit aer
debit aer
1 173 103800 77850 51900 46710

2 117 70200 52650 35100 31590
3 173 103800 77850 51900 46710
4 213 127800 95850 63900 57510
24
5 89 53400 40050 26700 24030
Subsol
2 822
-2
1 171 102600 76950 51300 46170
2 124 74400 55800 37200 33480
3 172 103200 77400 51600 46440
4 193 115800 86850 57900 52110
5 162 97200 72900 48600 43740
desfumare= nr. auto x 600 m3/h
extras noxe= nr. auto x 300 m3/h
introdus= debit aer extras*75%

Subsol
3 904
-1
1 222 133200 99900 66600 59940
2 118 70800 53100 35400 31860
3 177 106200 79650 53100 47790
4 189 113400 85050 56700 51030
5 198 118800 89100 59400 53460
149460 112095 74730

Total parcaj 2491 0 0 0 560475
5.1.7 Presurizare
Suprafeţe efective de scurgere
Căi de pierdere paralele

Suprafaţa efectivă de pierdere este suma suprafeţelor de pierdere implicate:
Ae = A1 + A2 + A3 + A4 + ........ AN (A.1)
Suprafaţa efectivă de pierdere pentru cele patru căi paralele din figura A.1 va fi:
Ae = A1 + A2 + A3 + A4 (A.2)
Căi de pierdere serie
Suprafaţa efectivă de pierdere a căilor în serie este:
Suprafaţa efectivă de pierdere pentru cele patru căi în serie din figura A.2 este:
In contextul analizei presurizării sunt frecvent numai două căi în serie, în care caz:
25
Combinaţii de căi de pierdere în serie şi paralel
Suprafaţa totală efectivă de pierdere a combinaţiilor de căi în serie şi paralel poate uzual fi obţinută prin combinarea succesivă a
grupurilor simple de pierdere individuale într-o singură cale echivalentă lor (a se vedea figura A.3 de exemplu). Astfel de calcule se
aplică cu stricteţe numai căilor de pierdere pentru care valoarea lui R din ecuaţia (A.16) este 2 (adică pentru uşi). Oricum, ele pot fi
utilizate pentru un calcul aproximativ când ferestre fac parte dintr-o cale de pierdere în serie.
A4/5 = A4 + A5 (A.5)
A9/10 = A9 + A10 (A.6)
Astfel din figura A.3:
şi din figura A.3:
şi similar pentru A6/7 şi A8/10.

In figura A.3:
A3/10 = A3/5 + A6/7 + A8/10 (A.9)
Pierderea totală echivalentă din spaţiul presurizat este dată de:
aşa cum se arată în figura A.3.
26
Estimarea pierderii
Estimarea pierderii prin ferestre
Pierderea totală de aer prin fisurile din jurul ferestrelor trebuie să fie estimată utilizând următoarea ecuaţie:
QWindow = 0,83 x AW x P1/R (A.11)
Suprafaţa totală efectivă de pierdere pentru toate ferestrele trebuie să fie estimată utilizând metoda schiţată în A.1.
Suprafeţele tipice de pierdere pentru tipurile de ferestre probabil a fi găsite în spaţiile presurizate sunt date în tabelul A.4.
NOTA: Valoarea lui AG incluzând grilele pentru curentul de aerşi/sau orificiile pentru transferul aerului trebuie
de asemenea să fie utilizate pentru a calcula valoarea Qn când suprafaţa de pierdere este mai mare decât
suprafaţa totală normală a fisurilor.

Estimarea pierderilor prin uşile exterioare ale ascensorului
Dacă puţul ascensorului este presurizat independent, atunci poate fi presupus că pierderea pe această cale este neglijabilă.
27
Dacă puţul ascensorului nu este presurizat dar este conectat cu un hol presurizat sau alt spaţiu atunci scurgerea generală va
depinde de următoarele căi de pierdere:
- dintre holuri şi puţul ascensorului pe toate etajele, şi
- dintre puţul ascensorului şi aerul exterior.
Următoarea ecuaţie poate fi utilizată pentru a estima pierderea totală de aer în aceste circumstanţe:
In general:
At = NL x Ad (A.13)
Calculul de mai sus are legătură cu un ascensor şi se presupune că puţul ascensorului este protejat. Un calcul separat trebuie să fie
făcut pentru fiecare ascensor.
Unde sunt 2 sau mai multe ascensoruri într-un puţ comun, este suficient pentru scop de calcul să se trateze fiecare ascensor ca fiind
în puţul său, caz în care valoarea AF utilizată trebuie să fie cea corespunzătoare fiecărui ascensor (uzual AF pentru un puţ comun
larg împărţit prin numărul ascensorurilor din acel puţ).
Estimarea pierderii prin alte suprafeţe care conţin sisteme mecanice de extragere
Când grupuri sanitare sau alte suprafeţe care sunt direct conectate cu spaţiul presurizat au sisteme mecanice de extragere, debitul
de pierdere în acestea poate fi estimat după cum urmează:
- când ventilatorul este pornit, este luat a fi debitul extras în metri cubi pe secundă, sau
- când ventilatorul este oprit, se calculează din:
QTn = Qn x K (A.14)
Estimarea pierderii prin alte căi
Alte combinaţii de căi de pierdere în serie şi paralel pot apărea în alte situaţii şi metodele de mai sus (adaptate potrivit pentru a lua în
considerare circumstanţele particulare) pot fi utilizate.
Estimarea pierderii prin uşi închise
Debitul total de pierdere a aerului trecut de uşi închise trebuie să fie calculat utilizând ecuaţia următoare:
QD = 0,83 x Ae x P1/R (A.15)
Suprafaţa efectivă totală de pierdere pentru toate uşile trebuie să fie estimată utilizând metoda specificată în A.1.
Suprafeţe tipice de pierdere pentru tipurile de uşi probabil să fie găsite ca închiderea unui spaţiu presurizat sunt arătate în tabelul
A.4.
Scurgere de aer
Generalităţi
Alimentarea cu aer necesară pentru un sistem de presiune diferenţială este determinată prin suprafeţele de pierdere a aerului.
Cerinţele de alimentare cu aer trebuie să fie considerate pentru două situaţii: toate uşile închise şi toate uşile deschise.
Calcul scurgeri de aer
Când aerul se scurge printr-o deschidere, debitul poate fi exprimat în termeni de suprafaţă a restricţiei şi presiune diferenţială pe
deschidere prin ecuaţia următoare:
Q = 0,83 x Ae x P1/R (A.16)
NOTA: Pentru fisuri mari cum ar fi cele din jurul uşilor şi deschiderilor mari, valoarea lui R poate fi considerată a fi 2 dar pentru căi de
pierdere înguste formate de fisuri în jurul ferestrelor o valoare mai potrivită a lui R este 1,6.
28
Vitezele de curgere şi presiunea diferenţială dată în tabelul A.2 au derivat din ecuaţia (A.16) presupunând că R = 2 şi Ae este 1 m2,
şi pot fi utilizate ca un mod de determinare rapidă a debitelor de pierdere şi presiune diferenţială în jurul orificiilor uşilor şi prin
deschiderile mari.
Debitul pierderii de aer este în principal o funcţie de suprafaţa efectivă a căii de pierdere şi presiune diferenţială pe aceasta.
In calcularea alimentării cu aer 2 presupuneri principale trebuie făcute. Acestea sunt:
a) căile de pierdere identificate şi suprafeţele utilizate în calcule se vor aplica clădirii când este completă;
b) nu sunt căi de pierdere neidentificate spre în afara spaţiului presurizat.
Alimentarea cu aer necesară este determinată prin însumarea debitelor individuale de pierdere prin căile specificate de la a) până la
e) şi făcând o rezervă pentru incertitudini în valorile suprafeţelor de pierdere care au fost însuşite. Din experienţă este recomandat
ca debitul total al alimentării cu aer trebuie să fie determinat prin adăugarea a cel puţin 50 % din debitul de pierdere
calculat, adică
QS= 1,5 x QDC (A.17)
QDC este estimat utilizând următoarele, folosind suprafeţele de pierdere alocate pentru cazul care este considerat:
QDC = QD + QWindow + QLd + QTm + QOther (A.18)
Estimarea pierderii cu uşile deschise pe nivelul incendiat
Debitul total al pierderii de aer cu uşile deschise pe nivelul incendiat trebuie să fie estimat utilizând următoarea procedură.
AVA trebuie estimat utilizând procedura specificată în A.4.
Având calculată presiunea necesară în spaţiul nepresurizat, presiunea în hol trebuie calculată utilizând:
Suprafaţa efectivă de pierdere alta decât prin uşa de incendiu trebuie acum să fie calculată utilizând procedurile din acest document.
Aceasta fiind realizată, alimentarea totală cu aer necesară cu uşile deschise pe nivelul incendiat trebuie acum calculată ca o corecţie
de prim ordin:
Aerul total necesar luând în considerare pierderile pe tubulatură trebuie acum să fie calculate.
QSDO = 1,15 x Qlob (A.22)
29
Cerinţe de descărcare aer din spaţii nepresurizate cu uşi deschise
Generalităţi
Dimensionarea echipamentului de descărcare a aerului se bazează pe volumul net al aerului presurizat care se scurge în etajul
incendiat, (exclusiv pierderea de aer în atmosferă prin canalele ascensorului şi toalete). Valoarea alocată curgerii aerului pentru
condiţia de uşă deschisă de la punctul 4 trebuie să fie considerată pentru acest scop. In calculele următoare această valoare este
notată ca QDO.
Estimarea cerinţelor de suprafaţă ale supapei
Unde sunt necesare supape speciale, suprafaţa efectivă totală pe etaj trebuie să fie estimată după cum urmează:
QDO / AVA = 2,5 (A.23)
unde QDO se bazează pe viteza necesară la uşa(ile) compartimentului de incendiu.
Estimarea dimensiunii verticale a canalelor de descărcare a aerului.
Numai dacă se efectuează calcule detaliate de pierdere de presiune, dimensiunile minime ale canalului şi supapelor care sunt
acceptabile pentru acest scop trebuie să fie:
Avs = QDO / 2 (A.24)
Estimarea cerinţelor pentru extragere mecanică
Debitul de extragere pe nivel când o cale liberă există prin uşile deschise spre spaţiul presurizat trebuie să nu fie mai mică decât
QDO m3/s.
Specificaţia pentru descărcarea aerului de mai sus se bazează pe o presiune diferenţială însuşită dintre spaţiul util şi aerul exterior
de 10 Pa. Este posibil, oricum, să se crească debitul de aer sau să se reducă suprafaţa supapei necesare dacă presiunea
diferenţială dintre spaţiul util şi exterior este crescută. In aceste circumstanţe este necesar să se evalueze debitul de pierdere a
aerului în conformitate cu ecuaţia (A.16).
Unde 2 sau mai multe scări presurizate sau holuri deschise în acelaşi spaţiu nepresurizat suprafaţa supapei de descărcare pe etaj
trebuie să reflecte aerul total trecând pe nivel din spaţiile presurizate.
Unde spaţiul nepresurizat este împărţit în oficii sau unităţi similare supapele de descărcare trebuie să fie prevăzute între uşa din
spaţiul presurizat şi începutul împărţirii.
Estimarea suprafeţei supapei de descărcare necesară în spaţiul presurizat

Dacă alimentarea cu aer necesară pentru a furniza curentul de aer cerut prin uşa deschisă în camera incendiului este mai mare
decât alimentarea cu aer pe scară sau hol necesară pentru a satisface cerinţa de presiune diferenţială, atunci o presiune în exces se
va dezvolta în scară (sau hol) când uşa de incendiu este închisă.
In acest caz o supapă de descărcare operată prin presiune, de suprafaţă APV, trebuie să fie prevăzută în afara spaţiului presurizat,
pentru a asigura că forţa de deschidere a uşii specificate de 100 N nu este depăşită.
Calculul forţelor de deschidere uşi
Presiunea diferenţială maximă pe uşa deschisă în spaţiul presurizat trebuie determinată ca o funcţie de configuraţia uşii, utilizând
ecuaţia următoare:
30
Dacă, în faza de proiectare, forţa necesară pentru a învinge închzătorul uşii nu este cunoscută, o presiune diferenţială de maxim 60
Pa poate fi utilizată pentru scopuri de proiectare.
Date pierdere aer
Suprafeţele de pierdere date în tabelele de la A.3 până la A.6 sunt date numai orientativ.
Suprafeţele de pierdere sunt puternic dependente de calitatea lucrării şi valorile reale pot varia de la domeniile date.
31
Calcul debit de presurizare SAS:
Calcul pentru cerintele de 45-Pa

SAS SCARA 1
Estimarea pierderilor prin neetanseitatile din jurul usilor inchise
Usa Notatie Suprafata pierderi / nivel
U1 A1 = 0.01000 m2
U2 A2 = 0.03000 m2
U3 A3 = 0.03000 m2
U3 A3 = 0.06000 m2
U3 A3 = 0.06000 m2
U3 A3 = 0.06000 m2
Suprafata pierderi echivalente prin usi ce dau in
AedoorsP = 0.19000 m2
spatii presurizate
Presiune diferential la spatii NP P2 = 5.00 Pa
Valoare R R= 2
Debit total al pierderilor prin usile coridorului Qdoors = 0.35263 m3/s
Estimarea pierderilor prin pereti sas
Tipul Dimensiunile peretilor
Etaj Raportul pierderilor Pierderi
zidului Lungime Inaltime Suprafata
162.00
larga 0.000350 54.00 m 3.00 m 0.0567
m2
Supr echivalenta a pierderilor prin pereti SAS Aewalls = 0.06 m2
Presiunea diferentiala cu spatiile adiacente P= 45.00 Pa
Valoarea R R= 1.6
Debitul total al pierderilor prin pereti SAS Qwalls = 0.50806 m3/s
Estimarea pierderilor prin pardoseala & plafon sas
Suprafata plafonului ACRF = 73.00 m2
32
Suprafata pardoselii AFGF = 73.00 m2
Suprafata totala a plafonului si a pardoselii ATOT = 146.00 m2
Raportul pierderilor Lr = 0.000052
Suprafata echivalenta a pierderilor Aefloors = 0.007592 m2
Presiune diferential la spatii NP P= 45.00 Pa
Valoare R R= 1.6
Debit total al pierderilor prin SAS Qfloors = 0.068029 m3/s
Debitul estimat necesar in sas
Debitul necesar pentru a atinge 50 Pa Qstair1a = 0.928721 m3/s
Debitul necesar pentru a atinge 50 Pa + 50%
QSstair1a = 1.393082 m3/s
pentru alte pierderi neprevazute

SAS SCARA 2
Suprafata pierderi /
Usa Notatie
nivel
U1 A1 = 0.01000 m2
U2 A2 = 0.03000 m2
U3 A3 = 0.03000 m2
Suprafata pierderi echivalente prin usi ce dau
in spatii presurizate
Valoare R R= 2
zidului
Lungime Inaltime Suprafata
larga 0.000350 27.00 m 3.00 m 81.00 m2 0.02835
Valoarea R R= 1.6
33
Valoare R R= 1.6

SAS SCARA 3
Usa Notatie
nivel
U1 A1 = 0.01000 m2
U2 A2 = 0.02000 m2
U3 A3 = 0.01000 m2
Valoare R R= 2
zidului
larga 0.000350 5.90 m 3.00 m 17.70 m2 0.0062
Valoarea R R= 1.6
Debitul total al pierderilor prin SAS Qwalls = 0.05551 m3/s
Estimatimarea pierderilor prin pardoseala & plafon sas
Valoare R R= 1.6
34

SAS SCARA 4
Usa Notatie
nivel
U1 A1 = 0.01000 m2
U2 A2 = 0.01000 m2
U3 A3 = 0.02000 m2
Valoare R R= 2
zidului
larga 0.000350 14.50 m 3.00 m 43.50 m2 0.01523
Supr echivalenta a pierderilor prin pereti SA Aewalls = 0.02 m2
Valoarea R R= 1.6
Valoare R R= 1.6
35

SAS SCARA 5
Usa Notatie
nivel
U1 A1 = 0.02000 m2
U2 A1 = 0.02000 m2

Valoare R R= 2.00
zidului
larga 0.000350 11.00 m 4.00 m 44.00 m2 0.01628
Supr echivalenta a pierderilor prin peretii SAS Aewalls = 0.02 m2
Valoarea R R= 1.6
Valoare R R= 1.6
Debit total al pierderilor prin etajele SAS Qfloors = 0.006523 m3/s
Debitul estimat necesar in coridor

36

SAS SCARA 6
Usa Notatie
nivel
U1 A1 = 0.01000 m2
U2 A2 = 0.02000 m2
U3 A3 = 0.01000 m2
Valoare R R= 2
zidului
larga 0.000350 14.50 m 3.00 m 43.50 m2 0.01523
Valoarea R R= 1.6
Valoare R R= 1.6
37
SAS SCARA 8
Usa Notatie
nivel
A1 = 0.01000 m2
U1 A2 = 0.02000 m2
Valoare R R= 2
zidului
larga 0.000350 9.00 m 3.00 m 27.00 m2 0.00032
Valoarea R R= 1.6
Valoare R R= 1.6
38
SAS SCARA 11
U1 A1 = 0.02000 m2
U3 A1 = 0.02000 m2
spatii presurizate
Valoare R R= 2
larga 0.000350 13.60 m 3.00 m 40.80 m2 0.000324
Valoarea R R= 1.6
Valoare R R= 1.6
39
SAS SCARA 13
U1 A1 = 0.01000 m2
spatii presurizate
Valoare R R= 2
zidului
larga 0.000350 19.50 m 3.00 m 58.50 m2 0.02048
Supr echivalenta a pierderilor prin peretii scarii 3 Aewalls = 0.02 m2
Valoarea R R= 1.6
Debitul total al pierderilor prin peretii scarii 3 Qwalls = 0.18347 m3/s
Valoare R R= 1.6
Debit total al pierderilor prin etajele scarii 3 Qfloors = 0.029355 m3/s
40
SAS SCARA 14
Usa Notatie
nivel
U1 A1 = 0.01000 m2
U3 A1 = 0.02000 m2
Valoare R R= 2
zidului
larga 0.000350 10.00 m 3.00 m 30.00 m2 0.0105
Valoarea R R= 1.6
Valoare R R= 1.6
41
SAS SCARA 15
Usa Notatie
nivel
A1 = 0.01000 m2
U1 A2= 0.01000 m2
Valoare R R= 2
zidului
larga 0.000350 8.00 m 3.00 m 24.00 m2 0.00062
Valoarea R R= 1.6
Valoare R R= 1.6
42
SAS SCARA 16
U1 A1 = 0.01000 m2
U3 A1 = 0.01000 m2
spatii presurizate
Valoare R R= 2
larga 0.000350 10.00 m 3.00 m 30.00 m2 0.00041
Valoarea R R= 1.6
Valoare R R= 1.6
43
SAS SCARA 17
U1 A1 = 0.01000 m2
U3 A1 = 0.01000 m2
spatii presurizate
Valoare R R= 2
larga 0.000350 6.00 m 3.00 m 18.00 m2 0.0041
Valoarea R R= 1.6
Valoare R R= 1.6

SAS SCARA G1
44
Usa Notatie
nivel
U1 A1 = 0.02000 m2
U2 A1 = 0.02000 m2

Valoare R R= 2.00
zidului
larga 0.000350 11.00 m 4.00 m 44.00 m2 0.01628
Valoarea R R= 1.6
Valoare R R= 1.6


SAS SCARA H1
45
Usa Notatie
nivel
U1 A1 = 0.02000 m2
U2 A1 = 0.02000 m2

Valoare R R= 2.00
zidului
larga 0.000350 11.00 m 4.00 m 44.10 m2 0.01628
Valoarea R R= 1.6
Valoare R R= 1.6


SAS SCARA H2
Usa Notatie
nivel
46
A1 = 0.01000 m2
U1 A2= 0.01000 m2
Valoare R R= 2
zidului
larga 0.000350 8.00 m 3.00 m 24.00 m2 0.00062
Valoarea R R= 1.6
Valoare R R= 1.6
Calcul debit de presurizare corridor:

CORIDOR SCARA 2 etaj -3
U1 A1 = 0.01000 m2
47
U2 A2 = 0.01000 m2
U3 A3 = 0.01000 m2
spatii presurizate
Valoare R R= 2
Estimarea pierderilor prin pereti coridor
zidului
264.00
-1 mediu 0.000110 66.00 m 4.00 m 0.02904
m2
Valoarea R R= 1.6
Estimarea pierderilor prin pardoseala & plafon coridor
Valoare R R= 1.6

U1 A1 = 0.01000 m2
U2 A2 = 0.01000 m2
U3 A3 = 0.01000 m2
48
U4 A3 = 0.01000 m2
U5 A3 = 0.01000 m2
spatii presurizate
Valoare R R= 2
zidului
552.00
-1 Mediu 0.000110 138.00 m 4.00 m 0.06072
m2
Valoarea R R= 1.6
Estimatimarea pierderilor prin pardoseala & plafon coridor
Valoare R R= 1.6

U1 A1 = 0.01000 m2
U2 A2 = 0.01000 m2
spatii presurizate
49
Valoare R R= 2
zidului
156.00
-1 mediu 0.000110 39.00 m 4.00 m 0.01716
m2
Valoarea R R= 1.6
Valoare R R= 1.6

U1 A1 = 0.01000 m2
U2 A1 = 0.01000 m2
U3 A2 = 0.01000 m2
spatii presurizate
50
Valoare R R= 2
zidului
296.00
-1 mediu 0.000110 74.00 m 4.00 m 0.03256
m2
Valoarea R R= 1.6
Valoare R R= 1.6

U1 A1 = 0.01000 m2
U2 A1 = 0.01000 m2
spatii presurizate
Valoare R R= 2
51
zidului
160.00
-1 mediu 0.000110 40.00 m 4.00 m 0.0176
m2
Valoarea R R= 1.6
Valoare R R= 1.6

U1 A1 = 0.01000 m2
U2 A1 = 0.01000 m2
U3 A1 = 0.01000 m2
U4 A1 = 0.01000 m2
U5 A1 = 0.01000 m2
spatii presurizate
52
Valoare R R= 2
zidului
860.00
-1 mediu 0.000110 215.00 m 4.00 m 0.0946
m2
Valoarea R R= 1.6
Valoare R R= 1.6

U1 A1 = 0.01000 m2
U2 A1 = 0.01000 m2
U3 A1 = 0.01000 m2
U4 A1 = 0.01000 m2
spatii presurizate
Valoare R R= 2
53
zidului
424.00
-1 mediu 0.000110 106.00 m 4.00 m 0.04664
m2
Valoarea R R= 1.6
Valoare R R= 1.6

U1 A1 = 0.01000 m2
U2 A1 = 0.01000 m2
U3 A1 = 0.01000 m2
spatii presurizate
Valoare R R= 2
54
zidului
416.00
-1 mediu 0.000110 104.00 m 4.00 m 0.04576
m2
Valoarea R R= 1.6
Valoare R R= 1.6

U1 A1 = 0.01000 m2
U2 A1 = 0.01000 m2
U3 A1 = 0.01000 m2
U4 A1 = 0.01000 m2
spatii presurizate
Valoare R R= 2
55
zidului
812.00
-1 mediu 0.000110 203.00 m 4.00 m 0.08932
m2
Valoarea R R= 1.6
Valoare R R= 1.6

U1 A1 = 0.01000 m2
U2 A2 = 0.01000 m2
U3 A3 = 0.01000 m2
U4 A3 = 0.01000 m2
U5 A3 = 0.01000 m2
U6 A4 = 0.01000 m2
spatii presurizate
Valoare R R= 2
56
zidului
512.00
-1 mediu 0.000110 128.00 m 4.00 m 0.05632
m2
Valoarea R R= 1.6
Valoare R R= 1.6

U1 A1 = 0.01000 m2
U2 A2 = 0.01000 m2
U3 A3 = 0.01000 m2
U4 A3 = 0.01000 m2
U5 A3 = 0.01000 m2
spatii presurizate
Valoare R R= 2
Tipul
Etaj Raportul pierderilor Dimensiunile peretilor Pierderi
zidului
57
520.00
-1 Mediu 0.000110 130.00 m 4.00 m 0.0572
m2
Valoarea R R= 1.6
Valoare R R= 1.6

U1 A1 = 0.01000 m2
U2 A2 = 0.01000 m2
spatii presurizate
Valoare R R= 2
zidului
152.00
-1 mediu 0.000110 38.00 m 4.00 m 0.01672
m2
58
Valoarea R R= 1.6
Valoare R R= 1.6

U1 A1 = 0.01000 m2
U2 A1 = 0.01000 m2
U3 A2 = 0.01000 m2
spatii presurizate
Valoare R R= 2
zidului
296.00
-1 mediu 0.000110 74.00 m 4.00 m 0.03256
m2
59
Valoarea R R= 1.6
Valoare R R= 1.6

U1 A1 = 0.01000 m2
U2 A1 = 0.01000 m2
spatii presurizate
Valoare R R= 2
zidului
160.00
-1 mediu 0.000110 40.00 m 4.00 m 0.0176
m2
Valoarea R R= 1.6
60
Valoare R R= 1.6

U1 A1 = 0.01000 m2
U2 A1 = 0.01000 m2
spatii presurizate
Valoare R R= 2
zidului
116.00
-1 mediu 0.000110 29.00 m 4.00 m 0.01276
m2
Valoarea R R= 1.6
61
Valoare R R= 1.6

CORIDOR SCARA 9 etaj -1 (a)
U1 A1 = 0.03000 m2
U2 A1 = 0.03000 m2
U3 A2 = 0.01000 m2
U4 A3 = 0.01000 m2
spatii presurizate
Valoare R R= 2
zidului
712.00
-1 mediu 0.000110 178.00 m 4.00 m 0.07832
m2
62
Valoarea R R= 1.6
Valoare R R= 1.6
CORIDOR SCARA 9 etaj -2 (b)

U1 A1 = 0.03000 m2
U2 A1 = 0.06000 m2
U3 A1 = 0.06000 m2
U4 A1 = 0.06000 m2
spatii presurizate
Valoare R R= 2
200.00
-1 mediu 0.000110 50.00 m 4.00 m 0.022
m2
Supr echivalenta a pierderilor prin peretii scarii
Aewalls = 0.02 m2
3
Valoarea R R= 1.6
63
Valoare R R= 1.6

U1 A1 = 0.01000 m2
U2 A1 = 0.01000 m2
spatii presurizate
Valoare R R= 2
zidului
152.00
-1 mediu 0.000110 38.00 m 4.00 m 0.01672
m2
Valoarea R R= 1.6
64
Valoare R R= 1.6

U1 A1 = 0.06000 m2
U2 A1 = 0.06000 m2
U3 A1 = 0.06000 m2
spatii presurizate
Valoare R R= 2
252.00
-1 mediu 0.000110 63.00 m 4.00 m 0.02772
m2
Valoarea R R= 1.6
65
Valoare R R= 1.6

U1 A1 = 0.01000 m2
U2 A1 = 0.01000 m2
U3 A1 = 0.01000 m2
spatii presurizate
Valoare R R= 2
zidului
380.00
-1 mediu 0.000110 95.00 m 4.00 m 0.0418
m2
Valoarea R R= 1.6
66
Valoare R R= 1.6

U1 A1 = 0.01000 m2
U2 A1 = 0.01000 m2
U3 A1 = 0.01000 m2
U4 A1 = 0.01000 m2
U5 A1 = 0.01000 m2
spatii presurizate
Valoare R R= 2
zidului
856.00
-1 mediu 0.000110 214.00 m 4.00 m 0.09416
m2
Valoarea R R= 1.6
67
Valoare R R= 1.6

CORIDOR SCARA G1 etaj -2
U1 A1 = 0.03000 m2
U2 A1 = 0.03000 m2
U3 A1 = 0.03000 m2
spatii presurizate
Valoare R R= 2
362.00
-2 mediu 0.000350 90.50 m 4.00 m 0.1267
m2
Valoarea R R= 1.6
68
Valoare R R= 1.6

CORIDOR SCARA H1 etaj -2
U1 A1 = 0.01000 m2
U2 A1 = 0.01000 m2
U3 A1 = 0.01000 m2
U4 A1 = 0.01000 m2
U5 A1 = 0.01000 m2
U6 A1 = 0.01000 m2
U7 A1 = 0.03000 m2
U8 A1 = 0.03000 m2
U9 A1 = 0.03000 m2
spatii presurizate
Valoare R R= 2
904.00
-2 mediu 0.000110 226.00 m 4.00 m 0.09944
m2
69
Valoarea R R= 1.6
Valoare R R= 1.6

U1 A1 = 0.01000 m2
U2 A2 = 0.01000 m2
U3 A3 = 0.01000 m2
U4 A4 = 0.01000 m2
spatii presurizate
Valoare R R= 2
zidului
1036.00
-1 mediu 0.000110 259.00 m 4.00 m 0.11396
m2
Valoarea R R= 1.6
70
Valoare R R= 1.6

U1 A1 = 0.01000 m2
U2 A2 = 0.01000 m2
U3 A3 = 0.01000 m2
U4 A4 = 0.01000 m2
spatii presurizate
Valoare R R= 2
zidului
672.00
-1 Mediu 0.000110 168.00 m 4.00 m 0.07392
m2
Valoarea R R= 1.6
71
Valoare R R= 1.6

U1 A1 = 0.01000 m2
U2 A2 = 0.01000 m2
spatii presurizate
Valoare R R= 2
zidului
156.00
-1 mediu 0.000110 39.00 m 4.00 m 0.01716
m2
Valoarea R R= 1.6
72
Valoare R R= 1.6

U1 A1 = 0.01000 m2
U2 A1 = 0.01000 m2
U3 A2 = 0.01000 m2
spatii presurizate
Valoare R R= 2
zidului
292.00
-1 mediu 0.000110 73.00 m 4.00 m 0.03212
m2
Valoarea R R= 1.6
73
Valoare R R= 1.6

U1 A1 = 0.01000 m2
U2 A1 = 0.01000 m2
spatii presurizate
Valoare R R= 2
zidului
160.00
-1 mediu 0.000110 40.00 m 4.00 m 0.0176
m2
Valoarea R R= 1.6
Valoare R R= 1.6
74

U1 A1 = 0.01000 m2
U2 A1 = 0.01000 m2
spatii presurizate
Valoare R R= 2
zidului
116.00
-1 mediu 0.000110 29.00 m 4.00 m 0.01276
m2
Valoarea R R= 1.6
Valoare R R= 1.6
75

U1 A1 = 0.01000 m2
U2 A2 = 0.01000 m2
U3 A3 = 0.01000 m2
spatii presurizate
Valoare R R= 2
zidului
484.00
-1 mediu 0.000110 121.00 m 4.00 m 0.05324
m2
Valoarea R R= 1.6
Valoare R R= 1.6
76
CORIDOR SCARA 9 etaj -1 (b)

U1 A1 = 0.03000 m2
U2 A1 = 0.06000 m2
U3 A1 = 0.06000 m2
U4 A1 = 0.06000 m2
spatii presurizate
Valoare R R= 2
316.00
-1 mediu 0.000110 79.00 m 4.00 m 0.03476
m2
Valoarea R R= 1.6
Valoare R R= 1.6
77
U1 A1 = 0.01000 m2
U2 A1 = 0.01000 m2
spatii presurizate
Valoare R R= 2
zidului
340.00
-1 mediu 0.000110 85.00 m 4.00 m 0.0374
m2
Aewalls = 0.04 m2
13
Valoarea R R= 1.6
Valoare R R= 1.6
78

U1 A1 = 0.01000 m2
U2 A1 = 0.01000 m2
spatii presurizate
Valoare R R= 2
zidului
328.00
-1 mediu 0.000110 82.00 m 4.00 m 0.03608
m2
Aewalls = 0.04 m2
14
Valoarea R R= 1.6
Valoare R R= 1.6
79

U1 A1 = 0.01000 m2
U2 A1 = 0.01000 m2
U3 A1 = 0.01000 m2
U4 A1 = 0.01000 m2
U5 A1 = 0.01000 m2
spatii presurizate
Valoare R R= 2
zidului
856.00
-1 mediu 0.000110 214.00 m 4.00 m 0.09416
m2
Aewalls = 0.09 m2
15
Valoarea R R= 1.6
Valoare R R= 1.6
80
Tabel centralizator (m3/h)

Debite de aer (m3/h)
Incapere
Casa de scara Incapere tampon tampon Coridor 1 Coridor 2
Casa de scara (50 Pa) (Int - 45 Pa) (Ext) (40 Pa) (40 Pa)
S1 23000 9000 1800
S2 22400 4400 1800 4600 3900
S3 27200 2550 1800 5450 ---
S4 27200 3000 1800 1550 ---
S5 27200 3024 1800 2650 ---
S6 27200 3000 1800 1600 ---
S8 27200 2050 1800 6600 ---
S9 24500 2350 1800 6800 8200
Doua SAS-uri
S11 41800 2050 1800 --- ---
S13 34800 3050 1800 3900 3900
S14 24500 2650 1800 3300 ---
S15 26502 1950 1800 6550 ---
S16 23300 2050 1800 --- ---
S17 23000 1900 1800 --- ---
G1 11500 3050 1800 8700 ---
H1 11500 3050 1800 9600 ---
H2 11500 1950 1800 ---- ----
Casa de scara Casa de scara Incapere tampon Incapere Coridor 1 Coridor 2

(50 Pa) (Int - 45 Pa) tampon (40 Pa) (40 Pa)
81
(Ext)
S1 23000 --- --- 7750 ---
S2 22400 4400 1800 4600 ---
S3 27200 2550 1800 5450 ---
S4 27200 3000 1800 1550 ---
S5 27200 3024 1800 2650 ---
S6 27200 3000 1800 1600 ---
S8 27200 2050 1800 6000 ---
S9 24500 2350 1800 6800 8200
S11 41800 2050 1800 --- ---
S13 34800 3050 1800 3500 6900
S14 24500 2650 1800 3300 ---
S15 26502 1950 1800 6550 ---
S16 23300 2050 1800 --- ---
S17 23000 1900 1800 --- ---
5.2 Instalatii de incalzire

5.2.1 Calculul pierderilor de caldura
Pierderile de caldura au fost calculate conform STAS 1907/1-1997. Orasul Bucuresti este situat in zona climatica 2 cu
iarna
t ext  15o C si zona eoliana 2.
Premize de calcul
Temperaturi de calcul :
- Temperatura exterioara te = -15 oC
- Temperaturi interioare :
- Birouri: ti = +20 oC
- Corridoare de evacuare: ti = +12 oC
82
- Grupuri sanitare: ti = +20 oC
- Circulatii ti= +20 oC
 Situatia cladirii in raport cu actiunea vantului : cladire amplasata in localitate, zona eoliana II.
Alegerea, calculul si amplasarea corpurilor de incalzire
Dimensionarea radiatoarelor presupune determinarea dimensiunilor si a sarcinii termice necesare generate de acestea
pentru a se mentine confortul termic impus prin tema de proiect. Amplasarea radiatoarelor se face conform planurilor, in conformitate
cu toate cerintele impuse de normativele in vigoare.
Determinarea dimensiunilor radiatoarelor se face in baza unui calcul al pierderilor de caldura pentru fiecare incapere in
parte, calcul ce are la baza formula prezentata in STAS 1907/97.
Q  QT (1 
 A)  Q , unde:
i
100
QT – fluxul de caldura pierdut prin elementele de constructie,
Qi – debitul de caldura necesar incalzirii aerului rece patruns
in incapere,
A- adaosurile la pierderile de caldura prin transmisie
QT  Qe  Q p cu
Qe - pierderile de caldura prin elementele de constructie care separa doua medii identice dar cu potentiale
termice diferite.
Qp - pierderile de caldura prin elementele de constructie in contact direct cu solul.
Sj
Qe   C M (t i  t ej ) m j
Rj
CM – coeficient de corectie al transferului de caldura prin transmisie (are valoarea `1` pentru cladiri cu inertie
termica normala si valoarea `0.9` pentru cladiri cu inertie termica ridicata)
Sj – suprafata elementului de constructie prin care se face transferul de caldura.
Rj – rezistenta termica a elementelor de constructie.
ti – temperatura interioara conventionala alesa pentru realizarea confortului termic.
tej – temperatura exterioara incaperii de incalzit (mediu exterior sau incapere adiacenta incalzita sau neincalzita
dar la o diferenta de potential termic fata de incaperea considerata initial)
mj – coeficient de masivitate termica care corecteaza temperatura exterioara
m j  f ( D j ) cu Dj- indice de inertie termica
D j  R j S j cu Sj - coeficient de asimilare termica
 m j  1.225  0.05 D j
Qp – in cazul cladirii analizate in proiectul prezentat nu avem un flux de caldura prin elementele de constructie in
contact cu solul avand in vedere existenta subsolului neincalzit.
 A – adaosurile la pierderile de caldura prin transmisie, se da numai incaperilor in contact cu cel putin un perete
exterior.
83
Ao – adaosuri de orientare, se ia in considerare diferenta intre incaperile insorite, partial insorite sau neinsorite.Toate
aceste incaperi indiferent de pozitia lor in raport cu punctele cardinale trebuie sa se comporte din punct de vedere termic la fel. Ele
se dau incaperii si nu fiecarui elemente de constructie in parte.
Ac- adaos de compensare a suprafetelor reci.
Pentru incaperile care au elemente de constructie cu o rezistenta termica medie scazuta (datorita unei suprafete vitrate)
pentru a compensa efectul de radiatie rece intre om si aceste suprafete, se impune compensarea acestui efect prin marirea
pierderilor de caldura prin transmisie. Acest adaos se da tuturor incaperilor in contact cu exteriorul cu exceptia incaperilor in care
omul este in tranzit.
S T (t i  t e )
AC  f ( Rm ) cu Rm 
QT
Qi – reprezinta necesarul de caldura pentru incalzirea aerului rece patruns in incapere.

Qi  max(Qinf iltratii , Qventilare )  Qusa
Qusa – debitul de caldura necesar incalzirii aerului rece patruns in cladire prin deschiderea usilor.
AC
Qusa  0.36 S u n0 (t i  t e )(1  )c M ,unde:
100
Su – suprafata usii
n0 – numarul de deschideri pe ora
ti – temperatura in camera tampon
Qinfiltratii – fluxul de caldura necesar incalzirii aerului rece patruns in incapere prin infiltratii.
AC
Qinf  c M E  L  i v 4 / 3 (t i  t e )(1  )
100
L – reprezinta suma lungimilor rosturilor elementelor de constructie mobile prin care se infiltreaza aerul rece.
La elementele de constructie mobile de tip usa sau fereastra dubla sau tripla lungimea rosturilor se ia o
singura data.
i – coeficient de infiltratie a aerului in interior. Depinde de urmatorii parametrii :
- natura elementului mobil lemn, metal)
- tipul de constructie (simplu, dublu, cuplat)
- gradul de permeabilitate al cladirii la aer
- raportul dintre Se/Si (suprafata elementelor mobile exterioare /suprafata elementelor mobile
interioare)
v – viteza vantului conventional de calcul
E – coeficient de corectie eolian (se da incaperilor de la nivelele inferioare)
 – densitatea aerului la temperatura interioara si umiditatea respectiva
cp – caldura specifica a aerului.
Cu ajutorul acestor formule pentru determinarea pierderilor de caldura s-a calculat necesarul de caldura pentru fiecare
incapere in parte, si s-au stabilit caracteristicile surselor de caldura.
84
5.2.2 Reteaua de distributie a agentului termic
Stabilirea diametrelor conductelor de distributie a agentului termic se face in functie de sarcina termica transportata, cu o
crestere a diametrelor de la consumatori catre centrala. Cu ajutorul debitelor (sau a sarcinilor termice transportate) si a
nomogramelor de dimensionare a conductelor s-au determinat diametrele conductelor si pierderile de sarcina ale fiecarui tronson
asa cum sunt prezentate in cadrul planului de instalatii.
85
CALCUL CIRCUIT SUBSOL
-3 PA, FC
Temp
Necesar Diamet
eratu Temperat Pierdere Lungime
caldura Vitez ru Diametru Total
ra tur ura retur Debit S de tronson
Tronson transpor agent a interio tronson tur retur
pierdere
agen sarcina
tat r
t
0 0
W C C m3/h l/s m/s m m2 Pa/m m Pa
1 34,400.00 25.00 20.00 5.917 1.644 0.805 0.051 0.002 152.640 DN50 8 1222
2 31,642.00 25.00 20.00 5.442 1.512 0.740 0.051 0.002 130.753 DN50 44 5754
3 19,642.00 25.00 20.00 3.378 0.938 0.702 0.041 0.001 151.980 DN40 120 18238
4 16,884.00 25.00 20.00 2.904 0.807 0.604 0.041 0.001 114.840 DN40 18 2068
5 14,126.00 25.00 20.00 2.430 0.675 0.565 0.039 0.001 108.467 DN32 24 2604
contor
vana
2/3C
coeficien
t 1.3
Total pierdere Pa 38852
bar 0.38852
mH20 3.8852
86
CALCUL CIRCUIT SUBSOL -2 PA,FC, WSHP
Necesar Diame Lungim
Temperat Pierder
caldura Temperatura Vitez tru Diametru e Total
ura tur Debit S e de
Tronson transpor retur agent a interio tronson tronson pierdere
agent sarcina tur retur
tat r
0 0
1 64,998.00 25.00 20.00 11.180 3.105 0.830 0.069 0.004 113.761 DN65 21 2389
2 14,898.00 25.00 20.00 2.562 0.712 0.596 0.039 0.001 119.700 DN32 17 2035
3 8,898.00 25.00 20.00 1.530 0.425 0.356 0.039 0.001 46.084 DN32 28 1291
4 6,000.00 25.00 20.00 1.032 0.287 0.501 0.027 0.001 133.199 DN25 11 1466
5 50,100.00 25.00 20.00 8.617 2.394 0.640 0.069 0.004 70.243 DN65 50 3513
6 15,700.00 25.00 20.00 2.700 0.750 0.628 0.039 0.001 131.907 DN32 12 1583
7 12,700.00 25.00 20.00 2.184 0.607 0.508 0.039 0.001 89.065 DN32 120 10688
9 158,260.00 25.00 20.00 27.221 7.561 0.963 0.100 0.008 97.000 DN100 20 1941
10 76,162.80 25.00 20.00 13.100 3.639 0.689 0.082 0.005 65.817 DN80 14 922
11 223,258.00 25.00 20.00 38.400 10.667 0.883 0.124 0.012 64.339 DN125 10 644
12 81,513.21 25.00 20.00 14.020 3.895 0.737 0.082 0.005 74.635 DN80 18 1344
13 61046.51 25.00 20.00 10.500 2.917 0.780 0.069 0.004 101.286 DN65 17 1722
14 36,627.91 25.00 20.00 6.300 1.750 0.857 0.051 0.002 171.452 DN50 20 3430
15 24,418.60 25.00 20.00 4.200 1.167 0.571 0.051 0.002 80.914 DN50 4 324
16 20,466.70 25.00 20.00 3.520 0.978 0.732 0.041 0.001 164.009 DN40 4 657
17 34,570.44 25.00 20.00 5.946 1.652 0.809 0.051 0.002 154.044 DN50 18 2773
18 21,578.74 25.00 20.00 3.712 1.031 0.771 0.041 0.001 180.894 DN40 8 1448
19 10,389.24 25.00 20.00 1.787 0.496 0.416 0.039 0.001 61.401 DN32 10 615
20 3,286.39 25.00 20.00 0.565 0.157 0.443 0.021 0.000 140.261 DN20 12 1684
contor
vana
87
2/3C
coeficien
t 1.3
bar 0.5261
mH20 5.261
CALCUL CIRCUIT SUBSOL -1

PA,FC, WSHP
Diame Lungim
Necesar Temperatu Pierder
Temperatura Vitez tru Diametru e Total
caldura ra tur Debit S e de
Tronson retur agent a interio tronson tronson pierdere
transportat agent sarcina tur retur
r
0 0
1 25581.4 25.00 20.00 4.400 1.222 0.598 0.051 0.002 88.194 DN50 30 2646
2 38281.4 25.00 20.00 6.584 1.829 0.895 0.051 0.002 186.062 DN50 56 10420
3 43979.1 25.00 20.00 7.564 2.101 0.562 0.069 0.004 55.182 DN65 15 828
4 49735.0 25.00 20.00 8.554 2.376 0.635 0.069 0.004 69.298 DN65 5 347
5 51886.2 25.00 20.00 8.924 2.479 0.663 0.069 0.004 74.951 DN65 18 1350
6 84560.7 25.00 20.00 14.544 4.040 0.765 0.082 0.005 79.885 DN80 32 2557
7 103165.4 25.00 20.00 17.744 4.929 0.933 0.082 0.005 115.456 DN80 16 1848
9 118281.7 25.00 20.00 20.344 5.651 1.070 0.082 0.005 148.728 DN80 16 2380
10 133339.9 25.00 20.00 22.934 6.371 0.811 0.100 0.008 70.626 DN100 16 1131
11 154502.7 25.00 20.00 26.574 7.382 0.940 0.100 0.008 92.778 DN100 18 1671
12 176305.1 25.00 20.00 30.324 8.423 1.073 0.100 0.008 118.473 DN100 18 2133
13 189270.3 25.00 20.00 32.554 9.043 0.749 0.124 0.012 47.385 DN125 16 759
14 198049.4 25.00 20.00 34.064 9.462 0.784 0.124 0.012 51.535 DN125 8 413
15 205723.9 25.00 20.00 35.385 9.829 0.814 0.124 0.012 55.295 DN125 6 332
88
16 240294.3 25.00 20.00 41.331 11.481 0.951 0.124 0.012 73.725 DN125 150 11059
17 252994.3 25.00 20.00 43.515 12.088 1.001 0.124 0.012 81.104 DN125 24 1947
18 334507.5 25.00 20.00 57.535 15.982 0.917 0.149 0.017 55.609 DN150 80 4449
19 557765.5 25.00 20.00 95.936 26.649 1.528 0.149 0.017 143.343 DN150 18 2581
20 25581.4 25.00 20.00 4.400 1.222 0.598 0.051 0.002 88.194 DN50 35 3087
21 583346.9 25.00 20.00 100.336 27.871 1.598 0.149 0.017 155.756 DN150 0
22 329941.9 25.00 20.00 56.750 15.764 0.904 0.149 0.017 54.212 DN150 0
23 257848.8 25.00 20.00 44.350 12.319 1.020 0.124 0.012 84.010 DN125 24 2017
24 196511.6 25.00 20.00 33.800 9.389 0.777 0.124 0.012 50.797 DN125 8 407
25 454360.5 25.00 20.00 78.150 21.708 1.245 0.149 0.017 98.051 DN150 0
contor
vana
2/3C
coeficien
t 1.3
bar 0.70671
mH20 7.0671
Tabelele se vor citi impreuna cu partile desenate.
89
5.2.3 Instalatii de climatizare
Necesarul de racire se calculeaza conform STAS 6648/1 cu urmatoarea formula:
Qr=Qap+Qdeg [kW]
Qap = reprezinta aporturile de caldura prin elemente inertiale, neinertiale si de la incaperile vecine [kW]
Qdeg = aporturile de caldura obtinute din degajarile de la om, iluminat, masini actionate electric si alte surse interioare de caldura
[kW]
Qdeg = Qom + Qil +Qech [kW], unde
Qom = degajarile de caldura de la om
N = numarul de oameni (vizitatori+personal).
qom = degajarea de caldura totala a unei persoane in functie de efortul fizic depus si temperatura aerului interior [W/pers], conform
graficului in functie de temperatura interioara considerata de 26 grade C si gradul de efort considerat : munca usoara  qom =170
W/persoana
QiI = degajarile de caldura de la iluminat.
Qil = B x N [kW], unde
B = coeficient care tine seama de partea de energie electrica transformata in caldura (consideram B=0,86)
N = este puterea instalata a surselor de iluminat in functie de nivelul de iluminare
Qech = degajari de la alte echipamente electrice (ex: calculatoare pentru facturare, monitoare pentru reclama)
In calculul necesarului de climatizare au fost luati in calcul :

- 1 pers/5mp
- 24 w/mp – iluminare
- 132 W/persoana
- degajari interioare – in functie de suprafata spatiului comercial
- aporturile de caldura prin elemente inertiale, neinertiale si de la incaperile vecine
Intocmit,
Ing. Theodor Tanasescu
90

Limbă

MEMORIU TEHNIC Revizuit SBD 02 10 2015

Încărcat de

Informații document

Descriere:

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MEMORIU TEHNIC Revizuit SBD 02 10 2015

Titlu original:

Încărcat de

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CENTRU COMERCIAL SI DE LOISIR –

PARK LAKE BUCURESTI

NR. PROIECT – 09/2015

PROIECTANT GENERAL: SC ALPHA STUDIO SRL

PROIECTANT DE SPECIALITATE: SISTAVAC S.A

SBD Engineering Design

SEF PROIECT SPECIALITATE: Ing. Daniela RADU

1. V003 1/12 – PLAN VENTILARE, DESFUMARE SI PRESURIZARE SUBSOL 1

4.2 DESCRIEREA INSTALATIILOR

4.3 BAZE DE DIMENSIONARE

4.3.1 Conditii exterioare de baza

Debit Debit aer Temperatura

Magazine 7 20+/- 55+/-5

Magazine 10 20+/- 55+/-5

Parametrii interiori de confort

Ferestre verticale --- 1,6 0,25

Luminatoare --- 1,6 0,25

Vata minerala 150

Vata minerala 150

Aporturile de caldura interioare au fost calculate conform tabelului de mai jos:

Rezultatele sunt urmatoarele:

Racire 160 160 200

Sarcina termica Magazine > Magazine < Restaurante

Racire 200 208 260

4.3.2 Descrierea sistemului

4.3.2.1 Centrala termica

4.3.2.2 Centrala de apa racita

4.3.2.3 Bucla pentru pompe de caldura

4.3.2.4 Instalatiile de ventilatii

m² m³/h l/h m³/h

B001a 27,41 274 980 0

B001 27,83 278 995 0

B001b 10,45 105 374 0

B002 157,21 1572 5623 5660

B003 89,66 897 3207 5400

B004 73,01 730 2612 5400

B005 72,41 724 2590 5400

B007 105,1 1051 3759 5400

B009 62,52 625 2236 5400

B011 37,12 371 1328 5400

B012 15,81 158 566 0

B012a 34,17 342 1222 0

B013a 53,83 538 1925 5400

B013b 62,5 625 2236 5400

B016 136,96 1370 4899 5400

B018a 366,43 3664 13107 13191

B018b 394,95 3950 14127 14218

Magazine >1000 m2 (se exclude Hypermarketul)

m² m³/h l/h m³/h

B019 1650,04 11550 56751 *

B021 1289,11 9024 44337 *

B022 982,68 6879 33798 *

Centralele de tratare a aerului ce deservesc zonele din mall sunt urmatoarele:

AHU 01 101 33 14 119 23004 14637 33250

CTA-ul va fi format din urmatoarele module:

m² m³/h l/h m³/h

B006 101,98 1020 3648 5400

B015 137,35 2060.3 6141 5400