Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
naþionalã
Sãptãmânal de opinii, informaþii ºi idei de larg interes naþional
Director: Mioara VERGU-IORDACHE
Managementul riscurilor valutare Activitatea depusã de cãtre cadrele practice pentru problemele ºi provo- Implicarea cadrelor didactice în
în comerþul exterior didactice în cadrul ºcolilor defavorizate
se caracterizeazã printr-o complexitate
cãrile cotidiene.
Conþinutul temelor abordate în cadrul
cadrul discuþiilor indicã faptul cã
sesiunile de mentorat ºi coaching
În data de 21 februarie 2019, USH Pro Business în parteneriat cu Ebury România sporitã, situaþiile întâlnite si problemele sesiunilor reflectã preocupãrile exper- reuºesc sa-si atingã obiectivele pro-
a organizat evenimentul Soluþii pentru exportatori ºi importatori: protecþia împo- curente necesitând din partea acestora þilor din cadrul proiectului menite sã puse, reprezentând o activitate de
triva riscului valutar ºi finanþarea exporturilor, la care au participat companii tact, implicare ºi profesionalism. identifice soluþii cât mai la îndemâna ºi succes din cadrul proiectului.
din domeniul industriei textile, tâmplãrie termoizolantã ºi produse educaþionale. În acest context, atât mentoratul informaþii cât mai valoroase care sã Proiectul POCU QualForm -
Subiectele dezbãtute au vizat plãþile primite de cãtre exportatori, atât în didactic, cât ºi coaching-ul sunt bine- rãspundã necesitãþilor care apar în acti- Asigurarea CALitãþii educaþiei prin
valutã comunã Euro, cât ºi valute mai riscante (USD, GPB); importatorii care venite pentru a oferi posibilitatea ca- vitatea cadrelor didactice participante. FORMare profesionalã continuã este
plãtesc în USD; exportatorii care doresc sã îºi asigure ºi finanþeze exporturile drelor didactice sã-ºi îmbunãtãþeascã ªi în aceastã lunã, temele propuse au finanþat din Fondul Social European
în Olanda, Polonia, Franþa, Elveþia, Italia, Spania, Belgia, Portugalia, Germania, tehnicile de predare sau modalitãþile fost extrem de interesante, participarea prin Programul Operaþional Capital
UK ºi Canada cu o facilitate competitivã celei oferite de cãtre bãncile comerciale, practice de comunicare ºi empatizare cadrelor didactice concretizându-se Uman 2014 2020. Acesta este imple-
pe partea de preþ ºi condiþii, precum ºi aspecte legate de protejarea clienþilor cu copiii. într-un intens schimb de idei. S-au abor- mentat de cãtre Asociaþia Societatea
împotriva fluctuaþiilor valutare. Sesiunile de mentorat didactic ºi dat urmãtoarele teme: rolul poveºtilor Naþionalã Spiru Haret pentru Edu-
Invitaþii acestui eveniment au fost experþii Ebury România, profesioniºti cu coaching cognitiv comportamental din în stimularea creºterii copilului la caþie, ªtiinþã ºi Culturã, în parteneriat
o experienþã bogatã, atât în domeniul financiar ºi gestionarea riscului valutar, cadrul Proiectului QualForm repre- diferite vârste pentru Judeþul Dolj ºi cu Inspectoratul ªcolar Judeþean Dolj
cât ºi în finanþarea afacerilor. zintã, lunã de lunã, ocazii ideale pentru managementul schimbãrii individuale ºi ºi Inspectoratul ªcolar Judeþean Gorj.
USH Pro Business participanþi, de a-ºi lãrgi orizontul de organizaþionale, relaþia dintre încrederea
Evenimente, Comunicare ºi Internaþionalizare cunoºtinþe ºi informaþii în domeniul în sine, climatul ºcolar ºi performanþa Conf. univ. dr. Daniel GÂRDAN,
www.ushprobusiness.ro didactic ºi de a identifica soluþii ºcolarã în cazul judeþului Gorj. Facultatea de ªtiinþe Economice Bucureºti
UNIVERSITARIA
Oferta educaþionalã pentru anul universitar 2019-2020 Institutul Central de Cercetare ªtiinþificã al Universitãþii
Spiru Haret ºi S.C. E-nformation S.R.L. vã invitã
joi, 7 martie, începând cu ora 12,
UNIVERSITATEA SPIRU HARET în Campusul Didactica al Universitãþii Spiru Haret, Corpul A,
amfiteatrul A3, str. Fabricii nr. 46G, sector 6, Bucureºti,
la Sesiunea de instruire despre conþinutul, modul de utilizare ºi
42 de programe de LICENÞÃ în cadrul facultãþilor din BRAªOV, strada Turnului nr. 7 resursele electronice de documentare oferite prin intermediul
ªtiinþe Juridice, Economice ºi Administrative proiectului Acces Naþional Electronic la Literatura ªtiinþificã
BUCUREªTI: - Management - IF pentru Susþinerea Sistemului de Cercetare ºi Educaþie din
Educaþie fizicã ºi sport - ªoseaua Berceni nr.24, sector 4 - Drept - IF România ANELIS PLUS 2020, proiect cofinanþat din Fondul
(Apãrãtorii Patriei) Psihologie ºi ªtiinþele Educaþiei European de Dezvoltare Regionalã prin Programul Operaþional
- Educaþie fizicã ºi sportivã IF - Psihologie - IF Competitivitate 2014 2020:
- Kinetoterapie ºi motricitate specialã IF, IFR - Pedagogia învãþãmântului primar ºi preºcolar - IF
- Sport ºi performanþã motricã - IF
CÂMPULUNG, strada Traian nr. 223 Acces electronic la literatura ºtiinþificã
Litere - strada Ion Ghica nr. 13, sector 3
- Limba ºi literatura englezã - Limba ºi literatura modernã: francezã
ªtiinþe Economice
- Contabilitate ºi informaticã de gestiune - IF pentru susþinerea ºi promovarea
- Limba ºi literatura englezã - Limba ºi literatura modernã: germanã
- Limba ºi literatura englezã - Limba ºi literatura modernã: spaniolã CONSTANÞA, strada Unirii nr. 32-34 sistemului de cercetare ºi educaþie
- Limba ºi literatura englezã - Limba ºi literatura modernã: italianã ªtiinþe Juridice ºi ªtiinþe Economice
- Limba ºi literatura englezã - Limba ºi literatura modernã: rusã - Management - IF din România
- Limba ºi literatura englezã - Limba ºi literatura clasicã: latinã - Management (în limba englezã) - IF
- Limba ºi literatura românã - Limba ºi literatura modernã: - Drept - IF Asociaþia Universitãþilor, Institutelor de Cercetare-Dezvoltare
englezã ºi Bibliotecilor Centrale Universitare din România Anelis Plus,
- Limba ºi literatura românã - Limba ºi literatura modernã: CRAIOVA, strada Vasile Conta nr. 4 în calitate de beneficiar, ºi S.C. E-nformation S.R.L., în calitate
francezã ªtiinþe Juridice, Economice ºi Administrative de furnizor, anunþã continuarea accesului la literatura ºtiinþificã
- Limbi moderne aplicate: englezã-francezã - Contabilitate ºi informaticã de gestiune - IF de cercetare pentru perioada 2018-2019.
- Limbi moderne aplicate: englezã-spaniolã - Management - IF Universitatea Spiru Haret a cofinanþat ºi beneficiazã de acces
- Limbi moderne aplicate: englezã-italianã - Drept - IF, IFR, ID online ºi în anul 2019 la urmãtoarele baze de date, având ca scop
- Limbi moderne aplicate: englezã-germanã - Administraþie publicã IF, IFR, ID susþinerea activitãþii de informare ºi documentare necesarã reali-
- Poliþie localã - IF zãrii temelor de cercetare-dezvoltare: ProQuest Central Clarivate
Inginerie ºi Informaticã strada Fabricii nr. 46 G, sector 6
- Informaticã - IF IF - învãþãmânt cu frecvenþã Analytics: Web of Science, Journals Citation Reports, Derwent
IFR - învãþãmânt cu frecvenþã redusã Innovation Index SCOPUS CABI VetMed.
Medicinã Veterinarã - Bulevardul Basarabiei nr. 256, sector 3 ID - învãþãmânt la distanþã
- Medicinã veterinarã - IF
- Medicinã veterinarã (în limba englezã) - IF
ET
Psihologie ºi ªtiinþele Educaþiei - strada Fabricii nr. 46 G, COLEGIUL UNIVERSITAR SPIRU HAR
sector 6 (studii postliceale) Sesiunea de instruire despre conþinutul, modul de utilizare ºi
- Psihologie - IF, IFR, ID instrumentele oferite de fiecare resursã electronicã de documentare.va
- Pedagogia învãþãmântului primar ºi preºcolar - IF BUCUREªTI fi susþinutã de domnul Vasilicã Rareº din partea S.C. E-nformation
Domenii
ªtiinþe Economice - strada Fabricii nr. 46 G, sector 6 t Asistent medical S.R.L., în calitate de reprezentant în România al editurilor ºtiinþifice
Sanitar: Asistent medical generalis ce produc bazele de date prezentate mai sus.
- Marketing - IF
balneofizioterapie ºi recuperare rator reþele locale ºi Cadrele didactice, cercetãtorii, doctoranzii, bibliotecarii, mas-
- Marketing - limba englezã - IF
IT: Analist programator Administ
- Contabilitate ºi informaticã de gestiune - IF reþe le de calc ul Tehnician teranzii ºi studenþii din Universitatea Spiru Haret din Bucureºti
de com unic aþii Tehn ician sunt invitaþi sã participe la aceastã prezentare interactivã.
- Management IF, IFR, ID turã reþel e de com unic aþii
infrastruc
or artistic Editor de Persoanele care participã la training au posibilitatea de a
ªtiinþe Juridice, Politice ºi Administrative - ªoseaua Berceni Producþie media: Asistent regiz
rter Asis tent producãtor film- descãrca Certificatul de participare la eveniment din contul
nr. 24, sector 4 imagine, cameraman fotorepo filmare personal de pe portalul www.e-nformation.ro.
- Drept - IF, IFR sune t Tehn ician ilum inare
tv Operator
- Poliþie localã - IF Cãtãlin Marius RADU
- Administraþie publicã - IF CRAIOVA
Domenii
Sanitar: Asistent medical Proiectul de cercetare ºtiinþificã ºi dezvoltare
Au început preînscrierile on-line! SPIRITUALITATE ªI UNIVERSITATE
(https://www.spiruharet.ro/facultate-preinscriere)
Candidaþii care utilizeazã formularul de preînscriere on-line sunt scutiþi de plata taxei de înscriere,
Documentarul Secretul
dacã s-au înscris pânã la data de 28.06.2019. Candidaþii care se înscriu on-line vor prezenta la secretariatul facultãþii, premierã naþionalã, în prezenþa realizatorului,
pânã la 28 iunie 2019, documentele necesare pentru înscriere. dr.Vladimir Maykov, Federaþia Rusã
Joi 21 februarie 2019, a avut loc, în sala Studio, evenimentul
Mobilitate Erasmus + internaþional dedicat lui Carlos Castaneda, susþinut de dr. Vlamidir
Maykov, pionier al cercetãrii transpersale în Federaþia Rusã,
fondator al Asociaþiei Ruse pentru Psihologie ºi Psihoterapie
În perioada 27 februarie 3 martie, ultimii 5 ani peste 65 de acorduri bilaterale pentru specializãrile Geografie ºi ªtiinþe Transpersonalã. Evenimentul a fost realizat în parteneriat cu
Facultatea de ªtiinþe Economice a Universi- de colaborare în cadrul programului economice. Asociaþia Românã de Psihologie Transpersonalã.
tãþii Spiru Haret gãzduieºte mobilitatea de Erasmus+ pentru efectuarea de mobilitãþi, Mobilitatea efectuata de cãtre domnul
predare Erasmus + a domnului conf. univ. atât pentru studenþi, cât ºi pentru cadrele conf. univ. dr. Canko Stefanov a reprezentat
dr. Canko Stefanov, de la St.Cyril and St. didactice. Cu Universitatea St. Cyril and St. prima mobilitate efectuata de cãtre un cadru
Methodius University of Veliko Tarnovo, Methodius din Veliko Tarnovo, universitatea didactic din domeniul economic. Domnia
Bulgaria. Domnia sa efectueazã mobilitatea, noastrã are încheiat un acord pentru sa predã discipline specifice domeniului
atât in calitate de cadru didactic al universitãþii mobilitãþile Erasmus încã din anul 2014, marketing, precum Bazele marketingului ºi
din Veliko Tarnovo, cât ºi în calitate de coor- pentru specializarea Geografie ºi Pedagogie, Politici de marketing.
donator departamental Erasmus+ pentru urmat în 2017 de specializarea Adminis- Obiectivele mobilitãþii au vizat efec-
Facultatea de ªtiinþe Economice din cadrul trarea Afacerilor. tuarea unui numãr de opt ore de predare,
aceleaºi universitãþi. De-a lungul timpului, între cele douã precum ºi îmbunãtãþirea relaþiilor dintre
Universitatea Spiru Haret, ca urmare a universitãþi au existat schimburi ºi mobi- cele douã instituþii, atât în plan didactic, cât
preocupãrilor pentru dezvoltarea propriei litãþi efectuate de cãtre studenþii ºi maste- ºi al cercetãrii ºtiinþifice. Astfel, oaspetele
strategii de internaþionalizare, a încheiat în ranzii universitãþii din Veliko Tarnovo, bulgar a realizat o prezentare a instituþiei
partenere, a istoricului acesteia ºi a ofertei
sale educaþionale, prezentare completatã cu
informaþii referitoare la dezvoltarea socio-
economicã a Bulgariei ºi, în special, a zonei
Veliko Tarnovo.
În cadrul discuþiilor avute cu directoarea
de departament al Facultãþii de ªtiinþe
Economice, doamna prof. univ. dr. Luminiþa
Ionescu, s-a evidenþiat disponibilitatea
colaborãrii în ceea ce priveºte cercetarea
ºtiinþificã prin participarea cadrelor didac-
tice bulgare în cadrul viitoarei Conferinþe
Economice Naþionale Provocãri actuale
ale economiei româneºti: creºtere, compe- Dr. Maykov a susþinut în deschiderea evenimentului o
titivitate ºi inovare, organizatã de Facul- conferinþã dedicatã vieþii lui Carnos Castaneda în context
tatea de ªtiinþe Economice din cadrul transpersonal, urmatã de vizionarea, în premierã naþionalã, a
Universitãþii Spiru Haret în perioada 15- documentarului Secretul, pe care l-a realizat. Seara s-a încheiat
16 mai 2019. cu o sesiune de întrebãri.
De asemenea, în discuþiile purtate cu Vladimir Maykov se aflã în conducerea Departamentului de
coordonatorul central în cadrul Biroului Psihologie Transpersonalã a Institutului Psihanalitic din Moscova,
Erasmus+ al Universitãþii Spiru Haret, este autorul a patru volume ºi iniþiatorul unei serii de proiecte de
conf.univ.dr. Gârdan Daniel, oaspetele cercetare din domeniul transpersonal.
bulgar s-a arãtat deosebit de interesat nu Proiectul de cercetare ºtiinþificã ºi dezvoltare Spiritualitate ºi
numai de colaborarea pe planul cercetãrii Universitate continuã în data de 8 martie, ora 19, cu un eveniment
ºtiinþifice, ci ºi a consolidãrii colaborãrii susþinut de Ven. Markus, de la Centrul de Înalte Studii Tibetane
în planul schimburilor Erasmus+ . din Elveþia.
Vã aºteptãm în sala Studio!
Conf. univ. dr. Daniel GÂRDAN
pag. 4 OPINIA NAÞIONALÃ 851 5 martie 2019
PREUNIVERSITARIA
Cine ne va mai repara maºinile?
Pentru viitorul acestei þãri,
ar trebui sã învãþãm o meserie încã din ºcoalã!
Lucia MOCANU, director al Liceului Tehnologic Dacia
În România se vorbeºte foarte mult despre drumuri. O statisticã recentã ºi meserii. În prezent, avem clase IX - Giurgiu cu scopul de a
spune cã existã aproximativ 11.000 km de drumuri de pãmânt în þara noastrã. XII pe transporturi, dar sunt ºi clase al promova liceul, în ºco-
Un lucru îngrozitor pentru ºoferi ºi pentru maºinile acestora. Se ºtie cã la cãror profil este protecþia mediului, ºi lile generale din aceste
service-urile auto este aproape întodeauna plin de maºini, ce aºteaptã sã fie clase sportive. Adicã profil tehnologic, judeþe.
reparate ºi întotdeauna este nevoie de mai multã forþã de muncã. Aºa cã m-am servicii ºi vocaþional. Nu în ultimul Reporter: ªcolile de
întrebat cine sunt viitorii mecanici, mecanici electricieni ºi electroniºti auto? rând, pot sã vã spun cã avem ºi secþie meserii au cam dispãrut în România,
Am ales sã aflu rãspunsuri de la directorul Liceului Tehnologic Dacia, de real, dar la forma de învãþãmânt cu mai vin elevii de gimnaziu la ºcolile
frecvenþã redusã. Din Sectorul 4 profesionale?
doamna Lucia Mocanu. Liceul este situat în Sudul Bucureºtiului, mai exact în
suntem singura instituþie cu aceastã Lucia Mocanu: Da, este o mare
zona staþiei de metrou Apãrãtorii Patriei, iar imaginea pe care o oferã este una formã de învãþãmânt pentru licee. problemã. Elevii de gimnaziu, în loc sã
frumoasã. Pentru noi este foarte importantã se îndrepte spre ºcolile profesionale,
practica, care se realizeazã la agenþii sfãtuiþi prost de pãrinþi, merg cãtre licee
economici. de matematicã-informaticã. Ori nu toatã
Reporter: În general, absolvenþii lumea poate face matematicã sau infor-
liceului cãtre ce se îndreaptã? maticã la nivel intensiv! În ultimii ani,
Lucia Mocanu: În general, absol- ºcoala noastrã profesionalã s-a dez-
venþii noºtri se angajeazã într-un procent voltat. Anul trecut am avut doar o clasã,
foarte mare, doar o parte dintre ei se cu 38 de elevi, lucru care ne-a determinat
orienteazã cãtre studii superioare. Cei sã solicitãm înfiinþarea, pentru anul viitor,
mai mulþi sunt angajaþi din ultimul an de a douã clase de profesionalã. O clasã de
liceu sau de ºcoalã profesionalã, ca meca- mecanici auto ºi o clasã de tinichigii.
nici electricieni ºi electroniºti auto, dar, Agenþii economici ne solicitã tinichigii.
deºi cele douã meserii pentru care noi îi Este o meserie foarte cãutatã, bine plãtitã,
pregãtim au foarte mare cãutare pe piaþa iar pe piaþa muncii nu sunt suficienþi
muncii, pe absolvenþii de gimnaziu nu îi specialiºti. Clasele acestea de profesio-
mai tenteazã aceste specializãri ca în nalã merg bine ºi calitatea elevilor este
trecut. La ºcoala profesionalã ºcolarizãm bunã. Nu este adevãrat cã cei de la pro-
ºi tinichigii auto, iar, la liceu, tehnicieni fesionalã nu ºtiu sã scrie ºi sã citeascã,
în transporturi, tehnicieni electricieni, cei de la noi sunt foarte bine pregãtiþi.
electroniºti auto, dar, aºa cum am spus Fac matematicã, fizicã, limbi strãine,
mai devreme, avem ºi specializãri în limba românã, biologie. Fac toate aceste
protecþia mediului, începând cu anul materii în clasa a IX-a. Din clasa a X-a
ºcolar 2018-2019. Trebuie sã menþionez au douã zile de practicã pe sãptãmânã.
cã liceul nostru s-a unit, la 1 septembrie Fac practica obligatorie la agenþii eco-
2018, cu Colegiu Tehnic Miron Nicolescu nomici, iar într-a XI-a au mai multe
ºi am preluat clasele de la acest liceu, sãptãmâni de practicã; dupã ce terminã
ceea ce înseamnã cã în afarã de clasele ºcoala profesionalã se pot angaja sau pot
noastre în domeniul transporturilor sunt urma liceul tot la noi, la seral. Ca exemplu,
aceste clase de protecþie a mediului, cele amintesc cã în clasa a XI-a, la liceu, avem
vocaþionale ºi cele tehnologice, de unde 36 de elevi, care provin de la profesionalã.
ies tehnicieni mecatroniºti ºi tehnicieni Un elev, care începe cu profesionala, specializare, fiind singura ºcoalã din
prelucrãri la cald, la forma de învãþãmânt poate continua doi ani ºi jumãtate la seral Bucureºti acreditatã pe acest domeniu.
seral. La profilul protecþia mediului ºi, dupã aceea, poate sã facã, tot la noi, Vin elevi din tot Bucureºtiul sã dea
avem clase de la a IX-a pânã la a XII-a. ºcoala postlicealã de maistru electro- examen aici, iar clasa noastrã cu acest
La profilul vocaþional, clase sportive gen mecanic auto. Specializarea asta e foarte profil este pe terminate, respectiv mai
mozaic. Acesta sunt pregãtite de FCSB, cãutatã. Suntem singurul liceu de stat avem jumãtate de clasã la a XI-a ºi
cu care avem o colaborare foarte bunã. din Bucureºti care are ºcoalã postlicealã jumãtate de clasã la a XII-a. Totul
Reporter: Vã rog sã îmi spuneþi dacã Lucia Mocanu: Da, este adevãrat. Reporter: Când sãrbãtoriþi Ziua cu aceastã specializare acreditatã. depinde de deschiderea elevilor ºi a
Liceul Tehnologic Dacia continuã tra- A fost înfiinþat în 1925, dar în decursul liceului? Reporter: Vã gândiþi sã înlocuiþi o parte profesorilor, dar nu ar trebui sã ajungem
diþia altui liceu tehnologic, având în anilor a fost cunoscut sub mai multe Lucia Mocanu: În fiecare an, în luna dintre specializãrile actuale cu altele? în situaþia de a comasa licee tehnologice,
vedere cã dateazã din 1925, iar primul denumiri. Totuºi, profilul liceului a mai, dar nu avem o zi fixã. Mai mult de Lucia Mocanu: Noi, profesorii ºcolii, ci sã le promovãm în aºa fel încât sã
celebru autoturism românesc a ieºit pe rãmas neschimbat, respectiv liceu atât, pot sã vã spun cã este un eveniment ne gândim ca în anii urmãtori sã avem în avem efective la clasã!
porþile Uzinei de Autoturisme Piteºti tehnologic din domeniul transporturilor în viaþa liceului, dar nu singurul. Profe- continuare clase de tehnician electrician,
pe 20 august 1968? auto. A fost grup ºcolar, ºcoalã de artã sorii noºtri merg în judeþele Ilfov ºi electronist auto, reintroducând aceastã Ciprian C. VASILESCU
VITRALII
necatã, nãucitoare, mãcinând ca un vortex din lu Dimitrie
,
la Bucureiºti martie Gusti
energii demne de o cauzã mai bunã. A
înghiþit ºi devorat orice posibilã dezbatere
între18 º 1 9
aºezatã, a suprimat forþa ideilor generatoare
de consens. A împãrþit naþiunea în douã Microcosmosul
VITRALII pãrþi de neconciliat, pe care nimic nu le
Profesioniºti din domeniul cinematogra-
fiei ºi audiovizualului, experþi, reprezentanþi românesc
Este omniprezentã. Umple sticla tele- mai poate acum opri sã se ia de guler, de ai instituþiilor publice naþionale ºi europene
vizoarelor, gazetele, sufocã spaþiul vir-
tual, pãtrunde peste tot ca o ceaþã lipi-
gât, sã se încaiere, sã urle idealuri despre
care fiecare crede cã reprezintã Calea.
îºi dau întâlnire, în perioada 18-19 martie, la ºi Satul-Muzeu
Bucureºti, anunþã Ministerului Culturii ºi
cioasã. A cucerit cotidianul, l-a ocupat cu Soclul i-a fost înãlþat cu osârdie, trans- Identitãþii Naþionale. Pe ordinea de zi a dis-
Nerej-Vrancea, 1927
formând-o într-o hologramã proiectatã de - profesorul Gusti, de vorbã cu sãtenii
aura sa fals providenþialã, luându-l în cuþiilor figureazã teme majore precum ree-
stãpânire, pânã la ultimul crâmpei. A nãs- departe, ca un deget punctând nemilos valuarea modelelor de coproducþie cinema-
eterul, spre învãþãtura de minte a norodului, Satul este sanctuarul unde s-au refugiat ºi unde se pãstreazã
cut polemici furtunoase, convulsii violente, tograficã ºi prezentarea instrumentelor manifestãrile vieþii unui popor [
] cum întruchipeazã el o viaþã
a generat pasiune, admiraþie ºi, în egalã care nu ar ºti ce e mai bine pentru el, dacã financiare specifice pieþei internaþionale a
nu i-ar spune alþii. Se pare cã, tuturor, ne naþionalã într-un colþ minuscul al omenirii.
mãsurã, urã convulsivã. A rãscolit deo- filmului. Datoritã unei tenacitãþi panteiste, satul este paznicul raporturilor
potrivã inimi ºi viscere. I s-au presãrat scapã ceva. Suflând în ceaþa care ne abu- În cadrul conferinþei vor fi abordate aspecte
reºte ºi ne face hãbãuci, frecându-ne la metafizice ale Naþiunii cu eternitatea.
flori în cale pe aeroporturi, la conferinþe ce þin de intersecþia modelului consacrat al (Dimitrie Gusti, Opere, vol. I, Editura Academiei).
de presã ºi la porþile instituþiilor pe unde ochi, parcã realitatea se limpezeºte: nu, nu e coproducþiilor cinematografice cu noile pro-
este, zadarnic, chematã. I s-au dedicat ode o zeitate, ci un simplu funcþionar, puþin cam vocãri tehnologice, complementaritatea cu
mediocru ºi autosuficient, arogant ºi obraznic S-au împlinit 139 de ani de la naºterea lui Dimitrie Gusti
siropoase, dar ºi, cu asupra de mãsurã, programele de finanþare existente, precum ºi (Iaºi, 13 februarie 1880). Sociolog, filosof ºi om politic român,
imprecaþii de o rarã hâdoºenie. A fost ca mai toþi purtãtorii de mânecuþe din spatele impactul acestora în ceea ce priveºte promo- cunoscut ca profesor-mentor al ªcolii sociologice de la Bucureºti,
Slujirea, dar ºi Gheena pe Pãmânt. ghiºeului. Mintea cea de pe urmã va veni. varea identitãþii culturale europene în interi- D. Gusti este iniþiatorul ºi coordonatorul celui mai mare program
Chip cioplit idolatric de mâini mai Din colþul sãu întunecat de Astral, orul Uniunii ºi în acþiunile externe. ºtiinþific de sociologie ruralã româneascã ºi primul creator de imagine
degrabã strãine ºi oarbe, a generat un cult bãtrânul Kim surâde invidios. Avatarul sãu Evenimentul este organizat de Ministerul a satului românesc, ca fondator al Muzeului Satului din Bucureºti.
al persoanei absurd ºi faraonic, un rãzboi e foarte, foarte reuºit. Culturii ºi Identitãþii Naþionale, prin Unitatea A studiat la Universitatea din Iaºi (1898-1899), apoi la Berlin
inegal, ilogic ºi stupid, o vâltoare întu- Dragoº CIOCÃZAN de Management a Proiectului cu sprijinul ºi Leiptzig, avându-l ca profesor pe Wilhem Wundt. Între 1909 ºi 1910
Comisiei Europene, în contextul Preºedinþiei pleacã la Paris, unde studiazã cu Emil Durkheim. Dupã 1910 devine
României la Consiliul UE, ºi se adreseazã profesor de eticã ºi sociologie la Universitatea din Iaºi, iar din 1920
profesioniºtilor din industria cinematogra- predã la catedra de sociologie, eticã ºi esteticã a Universitãþii din
ficã internaþionalã. (G.M.) Bucureºti. Creator de sistem sociologic, viziunea sa asupra realitãþii
sociale are drept concept-cheie voinþa socialã, manifestatã prin forme
ale activitãþilor colective (culturale, economice, politice ºi juridice) în
Calea Griviþei, mon amour (II)
În premierã naþionalã, interiorul unitãþilor sociale concrete (sat, oraº, familie), care sunt
Ar mai fi de zis în aceastã istorie tristã a Cãii Curs dedicat condiþionate de acþiunea simultanã a mai multor factori (cadrul
cosmologic, biologic, psihologic ºi istoric.) ºi guvernate de legea
Griviþei. Undeva în proximitatea ei, mai exact în
dreptul fostei Hale Matache, dispãrutã pre-
Revoluþiei Române paralelismului sociologic.
Cu Dimitrie Gusti se deschide cea mai vie paginã din istoria
matur în urmã cu câþiva ani, dupã ce Ordinul Pentru a marca 30 de ani de la Revoluþia sociologiei româneºti, o perioadã în care ºtiinþele socio-umane ºi-au
Arhitecþilor ºi un ONG, care se luptau pentru din 1989, Universitatea de Vest din Timi- gãsit împlinirea, atât prin contribuþia la cunoaºterea realitãþii, cât ºi
salvarea monumentelor istorice din zonã, ºoara a lansat, recent, programul aniver- prin misiunea propusã. Dimitrie Gusti credea în rolului activ al ºtiinþei
câºtigaserã un proiect de reabilitare a acesteia, sar intitulat Timiºoara, trei decenii de act de credinþã, ce trebuie sã aibã o misiune socialã, orientatã pe
se aflã bustul doctorului Haralambie Botescu. libertate. În cadrul acestuia, a fost introdus, probleme imediate, cum sunt cele ale populaþiei rurale, preponderente
Piaþeta poartã numele medicului. Chiar dacã în premierã naþionalã, un curs dedicat în societatea româneascã, înscriindu-se din acest punct de vedere pe
poziþionarea bustului a fost schimbatã în Revoluþiei de la Timiºoara din 1989, la care linia înaintaºilor Ion Ionescu de la Brad, Dobrogeanu-Gherea sau
decursul anilor, în spatele monumentului se aflã sunt aºteptaþi sã se înscrie studenþi ºi elevi. Spiru Haret. Aºezarea ruralã, ca unitate fundamentalã ce conþine toate
acum fostul Cinema Griviþa. Acesta a purtat ºi Cursul Revoluþia de la Timiºoara din elementele existenþei sociale, este privitã ca microcosmos naþional.
numele de Model ºi Cultural. Ca o ironie a sorþii, 1989 a debutat în acest semestru, are un Concepþia sa despre societate ºi rolul ºtiinþelor în viaþa socialã ºi-au
nimic din zonã nu poate fi luat drept model orar sãptãmânal de douã ore ºi va fi punctat gãsit aplicabilitatea în campaniile monografice realizate cu echipe
sau reper cultural actual. prin douã credite de studiu la examinarea interdisciplinare, pe care le-a coordonat în perioada 1925-1939. De
În anii interbelici, aici juca trupa lui Vasile finalã. La curs se pot înscrie studenþi de la referinþã sunt cercetãrile monografice din satele: Goicea Mare (Dolj,
Tomas, Care mai toate universitãþile din Timiºoara, precum 1925), Ruºeu-Brãila (1926), Nerej-Vrancea (1927), Fundu-Moldovei
spre bãtrâneþe ºi-a ºi elevi care doresc sã afle mai multe despre (1928), Drãguº-Fãgãraº (1929), Runcu (1930), Cornova-Orhei (1931).
spus Tomazian. El ce s-a întâmplat în urmã cu 30 de ani. Cursul Enormul material etnografic adunat de Gusti ºi discipolii sãi constituie
ºi fratele sãu, ani de este susþinut de o echipã de profesori, care un adevãrat tezaur documentar, reflectând realitãþile lumii rurale.
zile, au tropãit pe au publicat de-a lungul timpului cãrþi, stu- Acum sunt realizate ºi primele filme-documentar despre tradiþiile
podeaua scenei ri- dii, eseuri ºi interviuri pe aceastã temã. folclorice româneºti. Experienþa de teren a cercetãtorilor ªcolii mono-
dicatã în faþa ga- Reprezentanþii Universitãþii de Vest anunþã grafice a fost sintetizatã în mai mai multe studii metodologice:
leriei, unde se în- cã în cadrul cursului vor fi abordate Tipologia satelor ºi monografierea satelor reprezentative pentru
ghesuiau cei cu teme precum elemente cronologice ale fiecare tip (60 de sate românesti cercetate de echipele studeneºti în
parale mai puþine. Revoluþiei din decembrie 1989; miºcãri de vara anului 1938, (Anton Golopenþia ºi D.C, Georgescu, 1941-1943),
Azi avem para- protest, rezistenþã ºi dizidenþi în România; Studiu intensiv (monografie multilateralã) a unui sat pilot
le mai multe ºi cine- de la revoltã localã la revoluþie naþionalã; ºi monografierea sumarã a celorlalte sate din regiune (H.H. Stahl,
matografe mai puþine. Mergem cu banii la mall îi aruncãm figuri importante ale Revoluþiei din 1989; Nerej, un village dune region archaique, 1939).
pe te miri ce. Nu ne mirãm însã când vedem turnuri de oþel ce piramida structurilor de represiune; morþi, Remarcându-se ca unul dintre cei mai energici animatori ai comunitãþii
ameninþã perspectiva ºi îngroapã istoria Bucureºtiului. Nu rãniþi ºi salvatori; vinovaþi, inculpaþi ºi ºtiinþifice, personalitatea carismaticã a profesorului a coagulat în jurul
avem nicio strângere de inimã când arhitectura antebelicã ºi procese; suferinþã ºi speranþã în unitãþile sãu o întreagã generaþie de tineri intelectuali, cercetarea monograficã
interbelicã se prãvãlesc ajutate de autoritãþi, iar în locul vechii sanitare; anchetarea rãniþilor în spitale; cãpâtând dimensiunile unui adevãrat curent ºtiinþific în mediul
ºi frumoasei arhitecturi se construiesc penibile monstruozitãþi. cãutarea morþilor ºi a celor dispãruþi; cazuri universitar, promovând totodatã cercetarea sociologicã româneascã
Totul cade ºi se surpã pe Calea Griviþei, mon amour! controversate de morþi în spitale; sindromul în lumea academicã internaþionalã. Printre reprezentanþii de seamã ai
Timiºoara: anatomia unei mistificãri; noile ªcolii Sociologice se numãrã Anton Golopenþia, Mircea Vulcãnescu,
Ciprian C. VASILESCU Henri H. Stahl, Traian Herseni, Ernest Bernea, Ion I. Ionicã, Vasile V.
structuri ale puterii; de la Revoluþie la Pro-
clamaþia de la Timiºoara. (G.M.) Caramelea, Ion Cornea, Gheorghe Focºa, Mihai Pop, Xenia Costafloru,
Valer Butura, Ovidiu Bârsea, Constantin Brãiloiu, Floria Capsali.
Invitaþii în lumea artelor plastice Cu conºtiinþa sociologului militant, activitatea de profesor ºi cer-
cetãtor a lui Dimitrie Gusti a fost fundamentul ºtiinþific pentru acþiu-
Explozii de culoare nile sale de reformator social, cãutând proiecte ºi soluþii pentru
dezvoltarea societãþii româneºti, în special a celei rurale, ridicarea
calitãþii vieþii prin programe culturale ce includeau sãnãtatea, munca,
Pictorul Petru Damir s-a nãscut la este membru al Asociaþiei Pictorilor Medici igiena, programe de alfabetizare ºi activitãþi spirituale. A fondat ºi
16 martie 1949 în Zahorna, judeþul Iaºi. Dupã din Elveþia. Din 2000 este membru titular al condus Asociaþia pentru ªtiinþã ºi Reformã Socialã, Institutul Social
o copilãrie trãitã în mediul natural al satului UAP Bucureºti, secþia picturã. Român ºi a fost iniþiatorul Legii serviciului social (1938-1939). A
românesc, preocupat de timpuriu de existenþa În paralel cu activitatea artisticã bogatã, condus revistele Arhiva pentru ºtiinþa ºi reforma socialã (1919-1943)
formelor ºi culorilor în armonie cu trãirile cu multe participãri expoziþionale locale ºi ºi Sociologia româneascã (1936-1944) .
sale interioare, este îndrumat spre Liceul de naþionale se îndreaptã ºi spre o carierã Sunetul trist al clopotelor României, cum D. Gusti numea metaforic
Arte Plastice Octav Bãncilã din Iaºi, pe medicalã cu studii profunde în domeniu. publice, Petru Damir, aºa cum semnala un Muzeul Satului, face trimitere la istoria românilor ºi la semnificaþia
care îl absolvã în 1968. Continuã apoi Aceastã apropiere între cele douã profesii, critic de artã, este întotdeauna vivace ºi simbolicã a acestui proiect. La crearea ºi constituirea Muzeului
desãvârºirea studiilor de picturã în atelierele cea artisticã ºi cea medicalã, nu este deseori impetuos, iar febrilitatea cu care Satului ºi-au adus contribuþii personalitãþi culturale ºi ale ºtiinþelor
maeºtrilor locali, unde existã o efervescenþã singularã în peisajul plastic românesc, mânuieºte uneltele, evidenþiind o inteligenþã socioumane, cum sunt: Henri H. Stahl, Victor Ion Pop, Mac
culturalã cu o ºcoalã de picturã recunoscutã acestea, potenþându-se ºi armonizându-se activã, mereu în alertã, astfel cã prin lucrãrile Constantinescu, Mihai Pop, Alexandru Odobescu, Traian Herseni,
pentru valoarea ei încã de la începutul reciproc, cã în final sã ducã la o aprofundatã sale, în fapt explozii de culoare, artistul ne pro- Alexandru Tzigara-Samurcaº. Având sprijinul Fundaþiei Culturale
secolului XX. În 1975 devine ºeful cenaclului trãire umanã, atât de pregnant exprimatã - pune o sublimã armonie între eul profund Regale Principele Carol, muzeul a fost inaugurat la 10 mai 1936,
Culoare, suflet ºi idei, al Centrului Universitar în opera picturalã a lui Petru Damir, fapt ºi miracolul existenþei. Petru Damir, un în prezenþa regelui Carol al II-lea al României.
Iaºi, Casa Tineretului. În 1976, ºeful Grupului sesizat ades de criticã de specialitate. pictor ajuns la maturitatea artisticã, o evidentã Pornind de la modurile de locuire ºi arhitectura casei þãrãneºti ca
de Picturã PG Plastic Grup. Din 1990 este Abordând arta, de la pictura de ºevalet personalitate artisticã ºlefuitã în marile elemente ale culturii materiale, România tãcutã este reprezentatã
membru titular al UAP filiala Iaºi. Din 1991 pânã la spaþii vaste, monumentale, pe edificii muzee, în stagiile realizate cu ocazia cãlã- aici în diversitatea existenþei sale Satul ca o enciclopedie de vieþi.
toriilor de studii în Franþa, Italia, O Românie arhaicã, pãstratã ºi valorizatã ca matrice identitarã,
S.U.A., Elveþia, Grecia etc. continuã reflectând moduri de a fi ale românilor, cu particularitãþile etnicitãþii
sã creeze anual picturã, din zona unei lor: inventivitate, rãbdare, legãtura cu Dumnezeu ca fundament
meditaþii expresionist moderate cu ac- spiritual, panteismul, creativitatea. Un spaþiu întreg, edenic, dintre
cente liric ma- zãplazurile cãruia ne priveºte prin lumina cerului ºi în duratã eternã
gice, ajunsã la Bãtrânul suflet românesc.
un grad de acu- Dedicându-ºi întreaga viaþã preocupãrilor ºtiinþifice ºi sociale,
tã profesiona- Dimitrie Gusti rãmâne alãturi de mari patrioþi români, ca Ion Heliade-
litate a limba- Rãdulescu, Spiru Haret, Mihai Eminescu, Constantin Rãdulescu-
jului plastic. Motru, I.L. Caragiale, Lucian Blaga, Mircea Eliade, ziditori ai
(sursa: conºtiinþei de neam, înþeleasã ca treaptã ºi reper pe scara întregii lumi.
www.damir. Cornelia Demetra PRODAN
ro/) (C.M.)
pag. 6 OPINIA NAÞIONALÃ 851 5 martie 2019
REVISTA MAMIS
Regulile managementului privat aplicabile la a VI-a Ediþie
într-o disputã dintre Parlament ºi Preºedinte Revista Management, Accounting and Management
Information Systems (MAMIS) este o publicaþie de
prestigiu, fondatã de cãtre colectivul de cadre didactice
(Urmare din pag. 1) ºi ar fi discutat modul în care cerinþele sale pot fi transpuse în al Facultãþii de Management Financiar-Contabil
În managementul privat, când o parte are nevoie de consimþãmântul Bugetul de stat. Este firesc ca atunci când Parlamentul nu ia în Bucureºti din cadrul Universitãþii Spiru Haret în anul
alteia, poartã o discuþie cu aceasta. În situaþia în care nici una dintre calcul punctul de vedere al Preºedintelui, divergenþa sã fie soluþio- 2013, cu sprijinul Centrului de Cercetãri în Domeniile
pãrþi nu poate impune celeilalte pãrþi voinþa sa, aºa cum este cazul natã de Curtea Constituþionalã, ceea ce se va întâmpla. Managerii Managementului, Contabilitãþii ºi Informaticii de
raportului dintre Parlament ºi Preºedinte, partea care iniþiazã un raport din mediul privat ºtiu cã soluþia unei instanþe presupune timp, iar Gestiune (CCDMCIG).
juridic nou se adreseazã celeilalte pãrþi ºi poartã discuþii cu aceasta. În timpul costã bani. Pentru a nu-l irosi, managerii privaþi negociazã Prima ediþie a Revistei MAMIS a lansat tema Criza
cazul în care una dintre pãrþi are obiecþii la raportul juridic, cealaltã din timp tranzacþiile, astfel încât sã nu se ajungã la blocaje. Se Economiei sau Economia de Crizã. Oportunitãþi ºi provo-
face concesii pentru a ajunge la consens. În cazul imposibilitãþii unui pare însã cã reprezentanþii coaliþiei majoritare nu înþeleg cã ºi în cãri ale pieþei româneºti, în cadrul cãreia au fost prezentate
consens nu se încheie tranzacþia sau dacã este un parteneriat de tip managementul public soluþia unei instanþe, oricare ar fi ea, pre- cele mai recente studii ºi idei cu privire la managemen-
captiv (pãrþi în relaþii impuse una cu cealaltã din motive obiective) se supune costuri ataºate timpului pierdut. De asemenea, aceeaºi lideri tul ºi contabilitatea în condiþii de crizã, dar ºi soluþii pentru
ajunge la instanþa de judecatã. politici cred cã un act pe care trebuie sã aparã aprobãrile a douã gestionarea eficientã a resurselor sau optimizarea
Sã luãm un exemplu concret! instituþii, Parlamentul ºi Preºedintele, este suficient sã conþinã cash-flowului afacerilor, concomitent cu provocãrile
O firmã de comerþ cu amãnuntul care vrea sã cumpere o marfã de la acordul numai al uneia dintre acestea, cealaltã parte fiind obligatã comportamentului organizaþional în era informaticii.
un depozit (firmã de comerþ cu ridicata) trimite mai întâi o comandã. sã-l aprobe aºa cum l-a primit. La cea de a VI-a ediþie,
Numai dacã primeºte confirmarea cã îi poate fi livratã marfa se Vorbind despre întârzierea Bugetului de stat nu trebuie uitatã data Revista MAMIS promo-
deplaseazã la sediul depozitului sã plãteascã ºi sã ridice marfa. Se poate la care proiectul sãu a fost adoptat de Guvern ºi data votului în veazã Realitãþi economice
deplasa direct la depozit dacã firma de comerþ cu ridicata (en-gros) a Parlament. Între termenul limitã cerut de lege pentru adoptarea Legii ºi sociale ale României în
comunicat cãtre terþi sub orice formã (site propriu, anunþuri în media, Bugetului de stat ºi cel la care a avut loc efectiv aprobarea acestuia condiþiile unei Europe în
pliante etc) faptul cã are stoc suficient de mare ºi livrarea se face fãrã pentru anul 2019 a fost o
bine-meritatã vacanþã parlamentarã! schimbare, temã dezbã-
programare. Nu vom întâlni în relaþiile din mediul privat, ca în cazul Peste normele legale se aflã cele morale. Este firesc ca în cazul tutã în cadrul Conferinþei
relatat, firma de comerþ cu amãnuntul sã trimitã reprezentant la sediul întârzierii intrãrii în vigoare a Bugetului de stat pe anul 2019 sã se Economice Naþionale -
depozitului fãrã accept prealabil. Dacã totuºi, din eroare, firma de plângã cei vinovaþi? Da, în politicã este posibil. Se aplicã formula lui CEN 2018. În prezent,
vânzare cu amãnuntul trimite o maºinã la depozit fãrã confirmare Lenin hoþii strigã hoþii! Aici are înþelesul cã cei vinovaþi fac de regulã Revista MAMIS benefici-
prealabilã ºi este refuzatã, nu dã în judecatã firma de comerþ cu ridicata. cel mai mare zgomot pentru o eroare pe care chiar ei au comis-o. eazã de sprijinul Institu-
În cazul Bugetului de stat pe anul 2019, având în vedere cerinþa Formularea respectivã este perfect valabilã în cazul întârzierii tului Central de Cercetare
ca Preºedintele sã-l promulge, era firesc sã existe o consultare Bugetului de stat al României pe anul 2019: coaliþia majoritarã nu ªtiinþificã (ICCS) ºi Cen-
prealabilã a sa de cãtre coaliþia majoritarã din Parlament. l-a întocmit ºi aprobat la timp, nu a þinut cont de observaþiile trului de Cercetãri Aplicate
Reprezentanþii forului legislativ ar fi aflat observaþiile Preºedintelui Preºedintelui, dar ar fi vrut sã intre în vigoare cât mai repede. în Economice (CCAE). Din
consiliul ºtiinþific ºi edito-
universului nostru.
Craiova, dar ºi alte instituþii de învãþãmânt.
dragostea, truda ºi ardoarea, În acest ultim numãr sunt prezentate aspecte cu privire
femeii/ mamei la tendinþe ºi provocãri ale circulaþiei monetare în
România comparativ cu alte þãri membre ale Uniunii
(Urmare din pag. 1) Ziua Mamei se sãrbãtorea încã de pe vremea zeilor din Olimp, în Europene, liberalism pentru societatea cunoaºterii în
Soarele îºi revarsã raze din ce în ce mai blânde ºi calde, semn cã cadrul festivalurilor dedicate zeitãþilor pe nume Rhea în Grecia Anticã. România, PR în managementul comunicãrii în situaþiile
primãvara îºi intrã pe deplin în drepturi. Vegetaþia renaºte ºi trimite Dupã Primul Rãzboi Mondial s-a fixat data de 8 martie ca Ziua de crizã, contabilitatea ºi managementul riscurilor fi-
practic semnalul cã viaþa îºi urmeazã cursul firesc. Ghioceii ºi Internaþionalã a Femeii, dar procesul de emancipare a femeii nu s-a nanciare la instituþiile publice,dezvoltarea sistemului de
zambilele îºi croiesc tot mai evident calea spre maturitate ºi umplu încheiat. control intern în sprijinul managementului public etc.
grãdinile, iar mireasma lor ne îmbatã sufletele. Întreaga societate Ziua Femeii a fost recunoscutã ca sãrbãtoare internaþionalã în 1977, Au fost prezentate aspecte specifice contabilitãþii
se dezmorþeºte, pregãtind asaltul proiectelor în aºteptare ºi al printr-o rezoluþie a Adunãrii Generale a Organizaþiei Naþiunilor Unite, societãþilor cu capital privat, cum ar fi: consideraþii privind
aspiraþiilor care îºi gãsesc concretizare. devenind o tradiþie în majoritatea þãrilor din Europa ºi în Statele Unite. tendinþe actuale în modelarea informaþiilor contabile,
În tumultul cotidian, zumzetul copiilor din ºcoli ºi licee rãzbate Ziua de 8 Martie este pe plan internaþional Ziua Femeilor Militante, aspecte comparative privind metodele de consolidare ale
pretutindeni, iar în universitãþi studenþii scãpaþi de grija examenelor a celor datoritã cãrora femeile au drept de vot, dreptul la proprietate, conturilor anuale, precum ºi dezvoltãri privind fuziunea
de iarnã îºi creioneazã viitorul prin prezentul combinat al studiului dreptul la educaþie, la divorþ, la asistenþã medicalã, la contracepþie. societãþilor comerciale, inclusiv aspecte comparative
cu activitãþile recreativ-distractive specifice vârstei. În România, pe 8 Martie se sãrbãtoreºte Femeia, bucuria vieþii ºi privind metodele de fuziune.
Dar peste tot ºi toate, cineva vegheazã ca acasã sã fie armonie, motivaþia de a trãi. Pânã în decembrie 1989, era mai mult cunoscutã Revista MAMIS este publicatã anual la Editura
mâncare, copiii sã fie hrãniþi, spãlaþi, sãnãtoºi ºi educaþi, totul sã ca Ziua Mamei. În ºcoli ºi grãdiniþe aveau loc diferite evenimente Universitarã Bucureºti, iar lucrãrile publicate cuprind
fie lunã, lucrurile sã rãmânã în ordine, iar gestiunea familiei sã-ºi dedicate mamelor, iar copiii erau nerãbdãtori sã le ofere celor care cele mai recente studii de specialitate ºi speþe în domeniul
arate roadele. Tot cineva se asigurã de carierã, fie ea în þarã sau le-au dat naºtere creaþiile lor, fãcute cu migalã ºi multã dragoste. contabilitãþii, informaticii de gestiune, managementului
strãinãtate, se zbate pentru cele necesare celor de acasã. Se sacrificã Dupã Revoluþia din 1989, noþiunea de Ziua Mamei a fost financiar sau marketingului. Apariþia anualã a revistei
ori de câte ori este cazul ºi îºi neglijeazã sau îºi promoveazã cariera înlocuitã, treptat, cu Ziua Femeii. De la tradiþionalele flori s-a MAMIS a fost posibilã ca urmare a eforturilor depuse de
în funcþie de prioritãþi. În doar câteva cuvinte, creeazã ºi procreeazã, ajuns la cadouri costisitoare ºi extravagante: bijuterii, parfumuri, cãtre Centrul de Cercetãri Aplicate în Economice (CCAE)
ducând mai departe aceastã naþie. excursii ºi sejururi în strãinãtate prin care bãrbaþii încearcã sã-ºi
din cadrul Facultãii de ªtiine Economice Bucureºti.
Este EA, FEMEIA, mamã, soþie, iubitã, bunicã, fiicã, sorã, colegã. exprime dragostea faþã de femeia din viata lor.
Face afaceri, stabileºte strategii, este dascãl, contabil, este artist, 8 Martie este sãrbãtoare oficialã în þãri precum: Afganistan, Cu ocazia apariþiei ediþiei a VI-a a Revistei MAMIS
este coafezã, vânzãtoare, muncitoare în fabricã sau pe ogoare, ºtie Angola, Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Burkina Faso, Cambodgia, s-a publicat ºi anunul Conferinei Economice Naþionale CEN
sã manevreze la o adicã utilaje, proiecteazã clãdiri, conduce avioane, Camerun, China, Croaþia, Cuba, Georgia, Guinea, Eritrea, 2019 cu tema Provocãri actuale ale economiei româneºti:
este prezentã chiar pe front. ªi lista poate continua! Nu se dã în Kazakhstan, Kîrgîzstan, Laos, Macedonia, Madagascar, Moldova, creºtere, competitivitate ºi inovare, care va avea loc în luna
lãturi de la nimic ºi se zbate cu ardoare de la egal la egal cu Mongolia, Muntenegru, Nepal, Rusia, Tajikistan, Turkmenistan, mai 2019. Tema conferinþei invitã la o radiografiere de
reprezentanþii sexului tare. Nu stã locului o clipã ºi trebuie sã Uganda, Ucraina, Uzbekistan, Vietnam ºi Zambia, însã este ansamblu a economiei româneºti din ultimul sfert de secol
aloce timp pentru fiecare. Gospodinã acasã, doamnã în societate, sãrbãtoritã ºi în alte state, precum Chile, Serbia sau Bulgaria. pentru a detecta evoluþia viitoare a acesteia.
afectuoasã cu partenerul, înþelegãtoare cu copiii ºi nepoþii. Are Spalã, calcã, face curãþenie, merge la piaþã, face de mâncare, Scopul Conferinþei Economice Naþionale CEN 2019
responsabilitãþi ºi îndatoriri incomensurabile ºi, poate, bucurii ºi naºte copii, îi creºte, are carierã, se sacrificã, se face frumoasã, este este de a oferi o oportunitate mediului academic ºi
aprecieri limitate. Are menirea de a duce mai departe viaþa pe elegantã ºi sensibilã, iartã ºi o ia mereu de la capãt, zi de zi, atâtea profesioniºtilor din domeniul economic de a se întâlni
pãmânt. Este specialã! Dar EA, FEMEIA, primeºte respectul ºi câte îi sunt date! Este EA, FEMEIA! Preþuiþi-o, iubiþi-o, admiraþi- ºi de a schimba idei ºi expertizã în probleme legate de
iubirea cuvenite? În ochii unora, da, în al multora, ba! o, adulaþi-o, respectaþi-o! economie, dezvoltare durabilã, management, contabi-
litate ºi informaticã economicã, finanþe, bãnci, asigurãri,
Repere istorice. 8 Martie, acum ºi în timp Pe 8 Martie, fiecare femeie meritã sã fie ridicatã pe piedestalul
marketing ºi afaceri economice internaþionale.
8 Martie este cunoscutã în întreaga lume ca Ziua Internaþionalã unei regine, în semn de mulþumire pentru menirea ei în lume!
a Femeii. Semnificaþiile acestei zile sunt, însã, strâns legate de lupta LA MULTI ANI, MAMÃ! LA MULTI ANI, FEMEIE!
Prof. univ. dr. Luminiþa IONESCU
femeilor pentru dobândirea unor drepturi în þãri în care stau în umbra Georgiana MECU Conf.univ.dr. Lucian ILINCUÞÃ
bãrbatului.
Liviu Damian
Radio Seven
PROGRAMUL
ªcoala Gimnazialã
International Premium
School of Bucharest
Adevãrul este cã atunci când o femeie îºi pune ceva în minte ºi spun asta nu pentru
cã se apropie Ziua Internaþionalã a Femeii! existã cea mai mare ºansã sã se ºi Au început înscrierile pentru anul ºcolar 2019-2020
împlineascã. ªi nu oricum! Ci la nivel de excelenþã! Fi-voi iertatã dacã rãzbate un pic de
feminism în rândurile urmãtoare. Dar 80 la sutã din echipa de conducere a ªcolii
Gimnaziale International Premium School of Bucharest este alcãtuitã din femei.
Citiþi ce promoveazã aceastã echipã, prin managerul coordonator prof. univ, dr. Laura-
Oana Goran: Niciun gând ºi nicio viziune nu se pot transforma într-un vis împlinit decât
cu o echipã de profesioniºti alãturi, care sã-þi înþeleagã esenþa viziunii, în cazul nostru
sã înþeleagã conceptul educaþional promovat, care dã un nou sens învãþãrii.
Aºa cã, pe ªoseaua Berceni nr. 24, sector 4, Bucureºti
(date de contact: tel. 021 334 5324; 0728 241 073;
e-mail: office@scoalapremium.ro; comunicare@scoalapremium.ro;
www.scoalapremium.ro; Fb / scoalapremium), sunteþi aºteptaþi sã o vizitaþi
ºi apoi sã vã înscrieþi copiii la o instituþie privatã de învãþãmânt de excepþie.
Reþin din prezentarea instituþiei de învãþãmânt: ªcoala Gimnazialã International
Premium School of Bucharest pregãteºte ºi formeazã elevi pentru viaþã ºi viitor, în
armonie cu ei ºi valorile lor, elevi care sã poatã da sens propriei persoane ºi lumii
înconjurãtoare; promoveazã dragostea pentru învãþare ºi bucuria autoafirmãrii; oferã
noi dimensiuni actului pedagogic prin implicare, determinare, respect ºi mentorat.
Dorim sã susþinem evoluþia elevilor, oferindu-le posibilitatea de a învãþa ºi de a se
dezvolta în concordanþã cu particularitãþile lor individuale ºi în funcþie de cerinþele actuale
ºi viitoare ale societãþii, pornind de la premisa cã, aºa cum spune Ellen G. White, adevãrata
educaþie nu ignorã valoarea cunoaºterii ºtiinþifice sau a realizãrilor literare; însã, mai
mult decât informaþia, ea preþuieºte puterea; mai mult decât puterea, bunãtatea; mai mult
decât realizãrile intelectuale, caracterul.
activitãþi extracurriculare ºi extraºcolare; bibliotecã ºi salã de lecturã; salã de lecturã pentru pãrinþi;
pachet de activitãþi educaþionale vocaþionale opþionale prin curte interioarã modernã, cu spaþii cu destinaþie sportivã (o
bazã sportivã ºi de agrement compusã din S+D+P+2E - structurã
care se urmãreºte dezvoltarea fondului aptitudinal, precum ºi a
metalicã arce cu prelatã 20x34), precum ºi spaþii de joacã/relaxare
factorilor cognitivi, afectiv-motivaþionali ºi creativi (Limbi moder-
ne, Matematicã - Informaticã, Ramuri sportive); (nisipar, bãnci, mese, complex de joacã multifuncþional);
echipã de profesioniºti formatã din cadre didactice calificate, bazin de înot semiolimpic, indoor ºi outdoor, terenuri de tenis
cu experienþã în învãþãmântul preuniversitar, profesori cu acoperite ºi teren de fotbal, situate în cadrul Premium Wellness Institute
competenþe în arii vocaþionale, personal auxiliar; (cu care ªcoala are Contract de colaborare); acest complex este situat
metode ºi tehnici de predare-învãþare-evaluare moderne ºi
creative;
la distanþã de aprox. 2 km faþã de ªcoalã, iar transportul elevilor de la
ºi cãtre ªcoalã este asiguratã de cãtre instituþia de învãþãmânt).
materiale ºi mijloace didactice suport de cea mai bunã calitate
(de exemplu: manuale ºi auxiliare ºcolare avizate de MEN,
smartboard, laptop, personal computer);
BENEFICIILE INCLUSE
activitãþi de consiliere ºcolarã ºi logopedie; ÎN TAXA ªCOLARÃ:
bazin de înot, sãli de sport indoor ºi outdoor;
bibliotecã ºi salã de lecturã; · Activitãþile didactice curente stabilite conform
salã de mese ºi meniu zilnic diversificat, avizat de cãtre medic Programului zilnic pentru ciclul primar ºi gimnazial
pediatru specialist; · Activitãþile de aprofundare/consolidare ºi
siguranþã, pazã ºi protecþie, asistenþã medicalã ºi transport. efectuare a temelor primite
Doar în puþine cuvinte,
· Manualele ºi auxiliarele didactice cores- ce nu sunt suficiente
punzãtoare ariilor curriculare ºi alte materiale
pentru a acoperi
didactice necesare desfãºurãrii întregului proces realitatea,
instructiv-educativ v-am prezentat
· Contravaloarea meniului zilnic, diversificat, o unitate de învãþãmânt
constând în 3 mese asigurate: masa de fructe, masa care cu adevãrat meritã
de prânz ºi gustarea de dupã-amiazã numele de ªCOALÃ.
· Transportul elevilor cãtre ºi de la baza sportivã Vizitaþi-o!
Premium Wellness Institute Este o ºcoalã care
· Servicii de suport ºi consiliere educaþionalã ºi inspirã, un spaþiu
de dezvoltare personalã a elevilor de la ambele în care copiii
cicluri de învãþãmânt în cadrul Departamentului sunt educaþi ºi fericiþi!
de Consiliere ºi Mediere ªcolarã
· Pazã ºi protecþie permanentã Mioara VERGU-IORDACHE
· Asistenþã medicalã pediatricã.