TRADIȚII ȘI OBICEIURI

Onu Ana Dorina

Liceul Tehnologic Telciu

Telciu, jud.Bistrița-Năsăud

Paştele reprezintă sărbătoarea Învierii lui Iisus Christos. Începutul acestei sărbători e văzut
chiar în Cina cea de Taină, pâinea şi vinul simbolizând sacrificiul trupului şi al sângelui, ca preţ
al răscumpărării. În tradiţia ortodoxă, începutul sărbătorii e marcat o dată cu postul de şapte
săptămâni.
O semnificaţie foarte importantă o are Joia Mare din Săptămâna Patimilor. Din această zi,
ţăranii încetează lucrul la câmp şi se concentrează asupra casei, a curţii, pentru ca totul să fie
curat. Tot în Joia Mare, femeile încep să pregătească pască şi să vopsească ouăle. Potrivit
tradiţiei, la miezul nopţii dintre sâmbătă şi duminică, oamenii se trezesc din somn în bătaia
clopotelor. Se spală cu apă curată, îşi pun straie noi, iau câte o lumânare şi pornesc către
biserică. Acasă le e îngăduit să rămână doar celor foarte bolnavi.
La biserică, preotul – cu Sfânta Evanghelie şi crucea în mână, urmat de alaiul de
credincioşi – iese cu lumânarea aprinsă (Lumina) şi înconjoară biserica de trei ori. Serviciul
divin se desfăşoară afară, iar când preotul va rosti „Christos a înviat!” toţi cei prezenţi la acest
serviciu religios vor spune „Adevărat a înviat!”. Răspunsul e recunoaşterea tainei Învierii, iar
aceasta va fi formula de salut timp de 40 de zile, până la Înălţarea Domnului.
Cu lumânarea aprinsă, fiecare se întoarce acasă şi face o cruce mică pe peretele dinspre
răsărit, afumându-l cu lumânarea, pe care o va păstra tot restul anului.
Oamenilor le este permis să mănânce bucăţele (pasca/pâinea, ouăle roşii, carnea de miel,
sarea şi vinul) abia după ce acestea se sfinţesc şi după ce fiecare persoană participă la
Liturghie. Se spune că acei care ciocnesc ouă roşii în ziua de Paşte se vor întâlni şi pe lumea
cealaltă.
Prima zi de Paşte trebuie să fie petrecută liniştit, fiind interzisă orice activitate distractivă.
În această zi, e interzis şi somnul. Luni, a doua zi de Paşte, oamenii dau de pomană pentru cei
morţi, mergând, în cele mai multe cazuri, la cimitir. O credinţă răspândită printre români e că,
timp de o săptămână de la Înviere, porţile Raiului sunt deschise larg. Tocmai de aceea se spune
că sufletele celor care mor în Săptămâna Luminată ajung direct în Rai. În funcţie de zonele ţării,
există obiceiuri şi obiceiuri.
Poate cel mai de notorietate e unul din zona Transilvaniei, cunoscut sub numele de „stropit”.
Potrivit acestui obicei – preluat de la maghiari – băieţii merg în familiile în care există o fată
sau mai multe, pe care le stropesc cu parfum, „ca să nu se veştejească”. „Stropitul” este păstrat
şi azi şi reprezintă un bun prilej pentru o reîntâlnire cu prietenii, şi, în fond, de distracţie.
După respectarea Postului Mare, în satele romanești se trăiește solemnitatea Săptămânii
Patimilor. În această săptămâna, țăranii încearcă sa încheie toate activitățile gospodărești:
pământul să fie arat și semănat, casele să fie văruite. In Miercurea, Joia și în Vinerea Mare
femeile pregătesc pasca, mielul si ouăle, a căror încondeiere se distinge în Transilvania printr-
o varietate mare de modele si culori. Toate acestea reprezintă elementele purtătoare ale
simbolului sacrificiului pascal și al Învierii.
În dimineața primei zile de Paște, în unele sate transilvănene toți membrii se spăla pe față cu
apa dintr-un vas în care a fost pus un ou roșu, un ban de argint și o crenguța cu busuioc. Tot în
aceasta zi în unele zone există credința că îți va merge bine dacă prima persoană care intră în
casă va fi un bărbat.
A doua zi de Paște se distinge în Transilvania prin obiceiul „udatului”. Băieții îmbrăcați
în haine tradiționale mergeau odinioară să stropească fetele. Obiceiul stropitului de Paști a fost
adus în Transilvania in perioada Evului Mediu de sașii din zona Sibiului si s-a răspândit in toate
comunitățile reformate și catolice din Ardeal. Se spune că fetele care ar fi stropite vor avea
noroc tot anul. În trecut, fetele erau udate cu apă din fântână, însă în zilele noastre apa a fost
înlocuită cu diverse sortimente de parfum.

Exista si o serie de superstiții pentru perioada de Paste. Se spune, de exemplu, că celui care va
dormi în ziua de Paște îi va ploua fânul și se va strica. De asemenea, se spune că cei care
mănâncă miel n-au voie să dea oasele la câini, ci trebuie să le îngroape sub un măr, iar cojile de
ouă se dau pe apă. De Paște cine merge la biserică trebuie să-și pună un ou roșu în sân ca tot
anul să fie roșu și frumos, iar fetele să aibă pețitori.