Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
Come ti chiami?
Mi chiamo ........
I SALUTI FORMALI
Buongiorno! Buon pomeriggio! Buonasera! Buonanotte!
Arrivederci! ArrivederLa!
I SALUTI INFORMALI
Ciao! Salve! Saluti! Ci vediamo! A presto!
L’ALFABETO
A–a H – acca Q – cu
B – bi I –i R – erre
C – ci L – elle S – esse
D – di M – emme T – ti
E–e N – enne U–u
F – effe O–o V – vu/vi
G – gi P – pi Z – zeta
J – i lunga: - se citeşte:
[i] în cuvintele autohtone (Jacopo, Juventus) sau în cazul neologismului junior;
[dj] urmând pronunţia neologismului de origine engleză: jeans, jazz, jeep, jogging;
K – cappa: killer, kiwi, kleenex, km (chilọmetro), kg (chilogrạmmo);
Y – ipsilon sau i greca: yogurt, yacht;
W – doppia vu : - se citeşte:
[v] în cuvintele de origine germană: Walter, würstel;
[u] în neologismele de origine engleză: whisky; week-end, welfare.
X – ics : ex-direttore, clạxon, taxi, xilọfono.
LA PRONUNCIA
În italiană, consoanele duble se pronunţă prelungit şi se accentuează mai mult decât consoanele simple:
es. bọcca, mạmma, bạbbo, fratẹllo, tẹtto, bụrro, soqquạdro etc.
Obs. Pronunţia eronată a substantivelor care conţin o consoană dublă poate schimba sensul cuvântului:
es. tụtta – tụta; pẹnna – pẹna; sẹtte – sẹte etc.
Obs. În cazul în care grupurile de litere sci/sce sunt urmate de o vocală, vocalele i sau e din cadrul grupului
nu se pronunţă:
es. lasciạre, sciọpero, sciẹnza
Observaţii
Osservazioni:
Dacă această consoană este dublă, chiar dacă este intervocalică, ea se citeşte ca un s normal:
es. cạssa, mẹssa
QU – se pronunţă cu; litera q este omofonul literei c şi este mereu urmată de vocala u:
es. quẹsto, quạsi
H – nu se pronunţă niciodată, este un simplu semn grafic care se foloseşte pentru formarea timpul prezent al
verbului auxiliar avere, a anumitor interjecţii sau la formarea grupurilor che/chi, ghe/ghi:
es. ho /hai /ha /hanno; ahimé; boh
L’ACCENTO
Accentul grafic este foarte important în cazul unor cuvinte întrucât existenţa sau nu a acestuia schimbă
sensul cuvântului:
MASCULIN IL I
MASCHILE
LO / L’ GLI
FEMININ
FEMMINILE LA / L’ LE
Articolele lo şi gli se folosesc înaintea substantivelor masculine, la singular şi plural, care încep cu:
x: lo xilọfono – gli xilọfoni
y: lo yogurt – gli yogurt
z: lo zịo – gli zịi
pn: lo pneumạtico – gli pneumạtici
ps: lo psicọlogo – gli psicọlogi
gn: lo gnọmo – gli gnọmi
s impura: lo studente – gli studenti
Articolele l’ şi gli se folosesc înaintea substantivelor masculine, la singular şi plural, care încep cu o vocală:
es. l’inglese – gli inglesi
l’albẹrgo – gli albẹrghi
Articolele l’ şi le se folosesc înaintea substantivelor feminine, la singular şi plural, care încep cu o vocală:
es. l’azione – le azioni
l’onda – le onde
L’OMISSIONE DELL’ARTICOLO
Articolul hotărât se omite în faţa substantivelor care denumesc gradele de rudenie (nomi di parentela),
numai la singular (madre, padre, figlio, figlia, sorẹlla, fratẹllo, cugịno, cugịna, zịo, zịa, nipote, marịto,
mọglie), precedate de adjectivele posesive (mio/mia, tuo/tua, suo/sua, nostro/nostra, vostro/vostra):
es. mio fratello, tua sorella, suo zio, nostra cugina, vostra nipote
Excepţie
Eccezione:
Dacă aceste substantive sunt diminutive sau sunt precedate de adjectivul posesiv loro, atunci nu se mai
omite articolul:
es. il mio fratellịno, la tua sorellịna, la sua mamma, il nostro papà/babbo, il loro cugino,
la loro zia
LA FORMAZIONE DEL PLURALE DEI NOMI
Observaţii
Osservazioni:
Substantivele care se termină în -cia şi -gia, fac pluralul în -cie şi -gie, dacă aceste grupuri de litere sunt
precedate de o vocală şi fac pluralul în -ce şi –ge, dacă aceste grupuri de litere sunt precedate de o
consoană:
es. camịcia – camịcie
arạncia – arạnce
valigia – valigie
piọggia – piọgge
În general, substantivele care se termină în -co, -go şi au accentul pe antepenultima silabă (parole
sdrucciole), fac pluralul în -ci, -gi:
es. mẹdico – mẹdici
psicọlogo – psicọlogi
Cuvintele împrumutate din alte limbi străine, în special din engleză, nu au formă de plural, diferenţa de
plural realizându-se prin intermediul articolului:
es. il film – i film
lo sport – gli sport
L’ARTICOLO INDETERMINATIVO
Articolul nehotărât nu are forme de plural în italiană, acestea fiind împrumutate de la articolul partitiv.
MASCULIN
UN DEI
MASCHILE
UNO / UN DEGLI
FEMININ
FEMMINILE UNA / UN’ DELLE
Articolele un şi dei se folosesc înaintea substantivelor masculine, la singular şi plural, care încep cu o
consoană:
es. un documento – dei documenti
un bambino – dei bambini
Articolele uno şi degli se folosesc înaintea substantivelor masculine, la singular şi plural, care încep cu:
x: uno xilofonịsta – degli xilofonịsti
y: uno yacht – degli yacht
z: uno zạino – degli zạini
pn: uno pneumatico – degli pneumatici
ps: uno psichiatra – degli psichiatri
gn: uno gnọcco – degli gnọcchi
s impura: uno spazio – degli spazi
Articolele un şi degli se folosesc înaintea substantivelor masculine, la singular şi plural, care încep cu o
vocală:
es. un aẹreo – degli aẹrei
un esẹrcito – degli esẹrciti
Articolele una şi delle se folosesc înaintea substantivelor feminine, la singular şi plural, care încep cu o
consoană:
es. una squadra – delle squadre
una pẹnna – delle pẹnne
Articolele un’ şi delle se folosesc înaintea substantivelor feminine, la singular şi plural, care încep cu o
vocală:
es. un’impresa – delle imprese
un’automọbile – delle automọbili
LE PREPOSIZIONI SEMPLICI
1. PREPOZIŢIA DI:
precedă infinitivul:
es. Decido di andare all’estero.
2. PREPOZIŢIA A:
precedă infinitivul:
es. Alberto comincia a scrivere.
3. PREPOZIŢIA DA:
indică locul de plecare sau provenienţa; se traduce prin din sau de la:
es. Vengo dalla Germania. (da + la = dalla)
Arrivo adesso dalla palestra.
4. PREPOZIŢIA IN:
se traduce prin în:
es. Claudia si trova nella stanza. (in + la = nella)
se traduce prin la :
es. Luigi va in montagna.
5. PREPOZIŢIA SU:
indică locul propriu sau figurat; se traduce prin pe:
es. Puoi contare su di me!
6. PREPOZIŢIA CON:
se traduce prin cu:
es. Vado con lei a scuola.
7. PREPOZIŢIA PER:
se traduce prin pentru:
es. Questo regalo è per te.
exprimă cauza:
es. Non vengo per il brutto tempo.
Art./
IL I LO L’ GLI LA LE
Prep.
1. PREPOZIŢIA DI:
2. PREPOZIŢIA A:
il bambino = al bambino
i bambini = ai bambini
lo zi o = a ll o zi o
OFFRO UN REGALO A +
l’ am ic o = al l’ a mic o
4. PREPOZIŢIA IN:
5. PREPOZIŢIA SU:
IL PRESENTE
VERBI AUSILIARI
AVERE ESSERE
io ho io sono
tu hai tu sei
lui/lei ha lui/lei è
noi abbiamo noi siamo
voi avete voi siete
loro hanno loro sono
VERBI REGOLARI
PARLARE
Io parlo italiano.
io pạrlo
tu pạrli
Tu mangi troppo la mattịna.
lui/lei pạrla
Lo studente arriva sempre in ritạrdo.
noi parl amo
Noi desideriamo tanto cucinare domạni.
voi parl te
Voi abitate in un gran palạzzo.
loro pạrlano
Gli operại lavorano per tutta la giornạta.
CREDERE
io crẹdo Ogni giorno spendo tanti soldi in città.
SENTIRE
io sẹnto Sento un odore de pizza.
aprire partire
bollire scoprire
coprire seguire
dormire servire
fuggire soffrire
offrire vestire
2. verbe care se conjugă după modelul lui capire:
CAPIRE
io cap sco Non capisco perché rispondi così.
chiarire obbedire
colpire preferire
contribuire proibire
costruire pulire
definire punire
dimagrire reagire
fallire restituire
favorire riferirsi
ferire sparire
finire spedire
fornire stupire
guarire suggerire
impazzire tradire
VERBI IRREGOLARI
Observaţie
Osservazione:
Pronumele nehotărâte negative niente/nulla (nimic), nessuno (nici unul) şi conjuncţia né (nici)
anulează negaţia verbală dacă sunt poziţionate în faţa verbului şi păstrează negaţia verbală dacă sunt
poziţionate după verb:
es. Niente riesco a fare oggi.
Non riesco a fare niente oggi.
Sunt acele verbe care îşi schimbă pronunţia/grafia cu scopul de păstra sunetul ultimei consoane a
rădăcinii. Există două tipuri:
1. verbele care se termină în -care sau -gare primesc litera h între rădăcină şi desinenţa verbală, doar pentru
pers. a II-a sg. şi pentru pers. I pl:
CERCARE SPIEGARE
tu cerchi tu spieghi
noi cerchiamo noi spieghiamo
dimenticare pagare
giocare pregare
litigare significare
mancare spiegare
negare sprecare
nevicare toccare
2. verbele care se termină în -ciare, -giare, -sciare pierd vocala i a rădăcinii doar la persoana a II-a,
singular şi plural, când întâlnesc desinenţele -i sau -iamo:
COMINCIARE VIAGGIARE
tu cominci tu viaggi
noi cominciamo noi viaggiamo
Alte verbe de acest tip:
assaggiare lasciare
baciare mangiare
bruciare passeggiare
incoraggiare
PRONOMI DI CORTESIA
În italiană, pronumele de politeţe la singular, atât pentru masculin, cât şi pentru feminin, este Lei (scris
cu majusculă). Acesta se foloseşte cu forma verbală a persoanei a III-a singular, şi nu a persoanei a II-a
plural, cum se foloseşte în română.
Pluralul pronumelui de politeţe este Voi şi se foloseşte cu forma verbală a persoanei a II-a plural:
Când prepoziţiile sunt urmate de un timp compus, este obligatorie folosirea auxiliarului la infinitiv şi se
păstrează participiul trecut. Această formă verbală este numită forma implicita:
es. Ti sono grato di essere venuto.
Există verbe, în general cele impersonale şi modale, care sunt urmate direct de infinitiv: amare, bastare,
bisognare, desiderare, dovere, fare, immaginare, importare, lasciare, potere, piacere, preferire,
ringraziare, sapere, sembrare, sentire, succedere, toccare, vedere, volere etc.
es. Desịdero andarmene sụbito.
Preferisce cercare il libro un’altra volta.
Verbele de percepţie: vedere, guardare, sentire, udire, ascoltare sunt mereu urmate de infinitiv, chiar
dacă în română sunt urmate de gerunziu:
es. Hai sentito cantare tua cugịna?
Supinul din română se traduce în italiană prin construcţia formată din prepoziţia da + infinitiv :
es. Oggi ho qualcosa da fare.
Astăzi am ceva de făcut.
IL PARTICIPIO PASSATO
Participiul trecut al verbelor regulate se formează adăugând la tema infinitivului următoarele terminaţii:
Observaţie
Osservazione:
Există verbe cu participiu trecut regulat care se conjugă cu essere la un timp compus faţă de română unde se
conjugă cu avere: arrivare, cadere, diventare, partire, piacere, riuscire, sembrare, tornare :
es. Sono arrivato in tempo alla stazione.
Non sei riuscito a finire il lavọro.
IL PASSATO PROSSIMO
Se formează din prezentul verbelor auxiliare şi participiul trecut al verbului de conjugat;
În cazul în care verbele se conjugă cu auxiliarul essere (de obicei verbe de mişcare, care indică un punct
de sosire sau de plecare), participiul trecut se acordă în gen şi număr subiectul.
LAVORARE ARRIVARE
io ho lavorato io sono arrivato/a
tu hai lavorato tu sei arrivato/a
lui/lei ha lavorato lui/lei è arrivato/a
noi abbiamo lavorato noi siamo arrivati/e
voi avete lavorato voi siete arrivati/e
loro hanno lavorato loro sono arrivati/e
VERBI AUSILIARI
AVERE ESSERE
io ho avuto io sono stato/a
tu hai avuto tu sei stato/a
lui/lei ha avuto lui/lei è stato/a
noi abbiamo avuto noi siamo stati/e
voi avete avuto voi siete stati/e
loro hanno avuto loro sono stati/e
ACCORGERSI
io mi sono accorto/a
tu ti sei accorto/a
lui/lei si è accorto/a
noi ci siamo accorti/e
voi vi siete accorti/e
loro si sono accorti/e
În italiană există verbe care se conjugă cu avere când sunt tranzitive şi cu essere când sunt intranzitive:
aumentare, bruciare, cambiare, cominciare, continuare, correre, crescere, finire, passare, salire,
scendere, seguire, volare etc.:
FORMELE FORMELE
PERS. PERS.
NEACCENTUATE ACCENTUATE
NR./NO. NR./NO.
FORME ATONE FORME TONICHE
I /sg.M/F mi I /sg.M/F me
aII-a/sg.M/F ti aII-a/sg.M/F te
aIII-a/sg.M lo aIII-a/sg.M lui
aIII-a/sg.F la aIII-a/sg.F lei
I /pl.M/F ci I /pl.M/F noi
aII-a/pl.M/F vi aII-a/pl.M/F voi
aIII-a/pl.M li aIII-a/pl.M loro
aIII-a/pl.F le aIII-a/pl.F loro
Formele neaccentuate (forme atone) se plasează în faţa verbului conjugat sau la finele verbului la infinitiv,
eliminând ultima vocală a infinitivului:
Formele accentuate (forme toniche) se plasează după verb şi au un rol emfatic. În limba italiană, cazul
acuzativ nu are prepoziţie.
Observaţie
Osservazione:
În limba română există două complemente directe în cazul acuzativ, primul anticipat, iar al doilea reluat.
În italiana standard nu pot exista două complemente directe în aceeaşi propoziţie:
În cazul pronumelor personale lo, la, le, li, se poate face acordul în gen şi număr a participiului trecut, chiar
dacă auxiliarul este verbul avere; doar pronumele lo şi la pot face eliziunea când întâlnesc o vocală:
es. Ecco Maria! L’ho vista alla stazione due ore fa.
Hai visto i ragazzi? Sì, li ho incontrati allo stạdio.
Hai incontrato le nostre colleghe? Sì, le ho invitate al tuo compleạnno.
I PRONOMI DIRETTI DI CORTESIA
FORMA FORMA
PERS. PERS.
NEACCENTUATĂ ACCENTUATĂ
NR./NO. NR./NO.
FORMA ATONA FORMA TONICA
aIII-a /sg.M/F La aIII-a/sg.M/F Lei
Formele neaccentuate (forme atone) şi cele accentuate (forme toniche) ale pronumelui personal de politeţe în
acuzativ, la singular şi plural, se scriu cu majusculă, chiar şi în interiorul unei propoziţii sau la finele verbului la
infinitiv. Pentru singular, pronumele de politeţe în acuzativ are forma neaccentuată La şi forma
accentuată Lei:
Pronumele personal de politeţe în acuzativ are la plural forma neaccentuată Vi şi forma accentuată Voi:
IL NUMERALE
NUMERALUL CARDINAL NUMERALUL ORDINAL
IL NUMERALE CARDINALE IL NUMERALE ORDINALE
0 a
0 = zero 1 , 1 = primo, prima
0 a
1 = uno 2 , 2 = secondo, seconda
0
2 = due 3 = terzo
0
3 = tre 4 = quarto
0
4 = quattro 5 = quinto
0
5 = cinque 6 = sesto
0
6 = sei 7 = settimo
0
7 = sette 8 = ottavo
0
8 = otto 9 = nono
0
9 = nove 10 = decimo
0
10 = dieci 11 = undicesimo
0
11 = undici 12 = dodicesimo
0
12 = dodici 13 = tredicesimo
0
13 = tredici 14 = quattordicesimo
0
14 = quattordici 15 = quindicesimo
0
15 = quindici 16 = sedicesimo
0
16 = sedici 17 = diciassettesimo
0
17 = diciassette 18 = diciottesimo
0
18 = diciotto 19 = diciannovesimo
0
19 = diciannove 20 = ventesimo
0
20 = venti 21 = ventunesimo
0
21 = ventuno 22 = ventiduesimo
0
22 = ventidue 23 = ventitreesimo
0
23 = ventitrè 30 = trentesimo
0
30 = trenta 40 = quarantesimo
0
40 = quaranta 50 = cinquantesimo
0
50 = cinquanta 60 = sessantesimo
0
60 = sessanta 70 = settantesimo
0
70 = settanta 80 = ottantesimo
0
80 = ottanta 90 = novantesimo
0
90 = novanta 100 = centesimo
0
100 = cento 500 = cinquecentesimo
0
500 = cinquecento 1000 = millesimo
0
1000 = mille 3000 = tremillesimo
0
3000 = tremila 1.000.000 = un milionesimo
0
1.000.000 = un milione 1.000.000.000 = un
5.000.000 = cinque milioni miliardesimo
1.000.000.000 = un miliardo
3.000.000.000 = tre miliardi
Observaţii
Osservazioni:
Numeralele compuse cu uno şi otto, elidează ultima vocală: ventuno (21), trentotto (38), cinquantuno
(51) etc.
Numeralul tre (trei) se scrie cu accent ascuţit doar în cazul numeralelor compuse: ventitré (23), ottantatré
(83) etc. şi nu pierde vocala finală în faţa sufixului numeralului ordinal –esimo: ventitreesimo (al 23-lea);
Numeralele compuse se scriu legat: settantadue (72), centoventiquattro (124) etc.;
La aceste două întrebări se răspunde folosind verbul mereu la plural, nu la singular, ca în română;
substantivul ore se subînţelege:
es. Sono le (ore) due.
Excepţie
Eccezione:
es. E’ l’una.
12:00 – è mezzogiorno
24:00 – è mezzanotte
Observaţie
Osservazione:
În italiană, pentru a întreba ziua în care suntem se foloseşte expresia: Quanti ne abbiamo?
es. Quanti ne abbiamo oggi?
Ne abbiamo 12.Oggi e’ il 12.
Data este precedată mereu de articolul hotărât, masculin, singular il sau l’, când numeralul începe cu o
vocală:
es. Partiva il 22 ottobre.
Arriva l’8 aprile 2009.
STUDIARE
io studi vo Allora combinavo tanti mezzi di trasporto per
arrivare al lavoro.
tu studi vi Andavi alla mensa ogni giorno?
VENDERE
io vend vo Credevo di arrivare più presto a casa.
APRIRE
io apr vo Ogni mattina uscivo di casa alle sette.
AVERE ESSERE
io avẹvo io ẹro
tu avẹvi tu ẹri
lui/lei avẹva lui/lei ẹra
noi avevạmo noi eravạmo
voi avevạte voi eravạte
loro avẹvano loro ẹrano
VERBI IRREGOLARI
BERE DIRE
io bevẹvo io dicẹvo
tu bevẹvi tu dicẹvi
lui/lei bevẹva lui/lei dicẹva
noi bevevạmo noi dicevạmo
voi bevevạte voi dicevạte
loro bevẹvano loro dicẹvano
FARE RIDURRE
io facẹvo io riducẹvo
tu facẹvi tu riducẹvi
lui/lei facẹva lui/lei riducẹva
noi facevạmo noi riducevạmo
voi facevạte voi riducevạte
loro facẹvano loro riducẹvano