Sunteți pe pagina 1din 6

CONCEPTUL DE EUROPENIZARE ESTE UN CONCEPT CLAR ȘI

UTIL CARE NE POATE AJUTA SĂ ÎNȚELEGEM PROCESELE


ADMINISTRATIVE
1. Introducere

Europenizarea, un concept relativ nou, reprezintă un proces de adaptare instituțională,


un proces prin care statele membre sau cele în curs de aderare la Uniunea Europeană elaborează
și implementează politici publice naționale care se axează pe politici ale Uniunii. Conceptul de
europenizare însă nu se limitează doar la schimbări politice și structurale, acesta trebuind privit
și ca o difuziune socială.1

Un subiect foarte dezbătut la nivelul Uniunii este reforma administrație publice.


Administrația publică din România a suferit numeroase transformări, deoarece aceasta trebuie
să raspundă atât noilor schimbări din economia mondială, cât și noilor cerințe ale procesului
de integrare în structurile Uniunii Europene.Europenizarea este, de asemenea, un proces
continuu prin care se realizează adaptarea instituţională, adoptarea politicilor comune şi
difuziunea culturală transnaţională, un proces de schimbare instituţională, care constă în
adoptarea acquis-ului şi în compatibilizarea instituţiilor şi un act de construire a culturii
europene comune şi a identităţii europene.

Europenizarea ca dezvoltare a instituţiilor de guvernare la nivel european- aceasta


semnifică un centru cu capacitate de acţiune colectivă, care presupune un anumit nivel de
coordonare politică şi coerenţă;

Europenizarea ca penetrare centrală a sistemelor naţionale şi subnaţionale de


guvernare- europenizarea implică diviziunea responsabilităţilor şi a puterilor între diferitele
nivele ale guvernării. Toate sistemele multilevel de guvernare trebuie să realizeze balanţa între
unitate şi diversitate, coordonare centrală şi autonomie locală. Europenizarea implică adaptarea
sistemelor de guvernare naţionale şi sub-naţionale la deciziile centrului politic european şi la
normele europene.2

Europenizarea ca export de forme de organizare politică şi de guvernan- care sunt


tipice şi distincte pentru Europa dincolo de teritoriul european. Europenizarea se referă la
relaţia cu actori şi instituţii non-europenene şi la modul cum Europa îşi găseşte locul într-o
lume mai largă. Europenizarea semnifică o balanţă pozitivă export-import, adică ţările non-

1 Sursă online accesată de pe site-ul http://www.seap.usv.ro/~ro/cursuri/ViorescuR_DAAP.pdf, la data 21.01.2019

2 Bache Ion, Marshall Adam -“Europeanisation and Domestic Change: A Governance Approach to Institutional Adaptation
in Britain”, Queen’s Papers on Europeanisation, p. 5, disponibil la http://www.qub.ac.uk/
europene import mai mult din Europa decât viceversa, iar soluţiile europene exercită o
influenţă mai mare în forurile internaţionale.

Europenizarea ca proiect politic ajută la constituirea unei Europe unificate şi mai


puternice- nivelul la care Europa devine o entitate politică mai importantă este legat de spaţiul
teritorial, edificarea centrului său politic, adaptarea internă, şi de modul cum dezvoltările
europene au impact şi sunt influenţate de sisteme de guvernare şi de evenimente din afara
Europei.

Deşi, la o primă vedere am putea afirma că s-a reuşit o clarificare a acestui concept, o
aliniere a definiţiilor date lui, acestea nu se opresc chiar aici, exemplificând cele afirmate prin
faptul că termenului de europenizare i s-au mai adus încă alte două modele: modelul
europenizării prin inovaţie şi modelul europenizării prin imitaţie.

Primul derivă din intima asociere între decizia guvernamentală internă şi politica de
dezvoltare europeană a societăţii naţionale.Cel de al doilea reflectă procesul
transguvernamental de imitaţie dincolo de decizia ministerială asupra europenizării. Din
analiza definiţiilor, conceptelor, teoriilor date europenizării, aş putea afirma faptul că ideea
care domină aceste studii este cea potrivit căreia afirmarea europenizării a avut loc odată cu
aderarea la Uniunea Europeană. Astfel, din acest punct de vedere se declanşează procesul de
europenizare care se exercită asupra întregii societăţi.

Uniunea Europeană este înţeleasă ca un complex de societăţi multiculturale, o


comunitate bazată pe valori şi drepturi a cărei formă de guvernare este federaţia multiculturală
şi democratic, un spaţiu de flux în care circulaţia bunurilor, oamenilor, semnelor şi
informaţiilor duce la apariţia unor noi practici sociale , un imperiu neo-medieval în care
autoritatea şi suveranitatea specifice în contexte instituţionale diverse facilitează existenţa
identităţilor multiple, un complex social care este construit pe reţele, un spaţiu comun şi o
civilizaţie comună, alcătuită din cel puţin trei grupuri de ţări sau lumi ale adecvării statului
naţional la cerinţele Uniunii Europene:3

1. Lumea respectării legii (world of low observance);

2. lumea politicii domestice (world of domestic politics);

3
Hille Peter; Knill Christop; 2006 – „It’s the Bureaucracy, Stupid: The Implementation of the Acquis
Communautaire in EU Candidate Countries, 1999-2003” în European Union Politics, Sage Publications, P.19
3. lumea neglijării (world of neglect).

Europenizarea administraţiei publice din România a cunoscut până în acest moment


un traseu sinuos, efectele concrete fiind relativ puţin vizibile în ciuda unor proiecte de
reformă administrativă şi a unei legislaţii în domeniu care a căutat şi continuă să caute să se
alinieze standardelor spaţiului comunitar european.

Cele mai influente teorii pro-europeniste pornesc de la prezumţii deseori nerealiste de


tipul:4

1) relaţiile formale şi funcţionale creează cuplări strânse între nivelul european şi cel
naţional;

2) există un grad ridicat de corespondenţă între regulile formale ale UE şi organizarea


şi la nivel naţional;

3) există un control european de sus în jos al schimbării la nivel naţional.

Capacităţile administrative de implementare a normelor şi legislaţiei europene sunt


afectate nu doar de resursele financiare ci şi de eficienţa şi calitatea structurilor şi practicilor
organizaţionale. În primul rând, ea depinde de măsura în care birocraţiile naţionale pot să-şi
îndeplinească funcţiile cu un anumit grad de autonomie faţă de presiunea politică. În special în
ţările în curs de transformare aşa cum este şi România, care au fost caracterizate de schimbări
rapide în guvern, o anumită stabilitate birocratică şi independenţă faţă de evoluţiile politice
trebuie să fie privite în calitate de precondiţii importante pentru asigurarea continuităţii în
adaptarea la cerinţele Uniunii Europene.5

Europenizarea administraţtiei publice este un concept care serveşte la descentralizarea


serviciilor publice şi apropierea acestora de cetăţean. Administraţia publică s-a extins şi
consolidarea acesteia prinde viaţă, însă cu toate acestea, nu se pot face paşi înainte fără o
instruire adecvată, pliată pe nevoile cetăţenilor, şi mai ales pe cerinţele impuse de Uniunea
Europeană, impuse de uniformizarea şi realizarea procesului de europenizare.

4 Sursă online accesată de pe site-ul http://www.mai.gov.ro/, la data 21.05.2019


5 Reforma administraţiei publice în contextul integrării europene” (Raport intermediar), Autori: Marius Profiroiu –
coordonator, Tudorel Andrei, Dragos Dinca, Radu Carp Bucuresti, septembrie 2005, www.ier.ro
În sensul europenizării, administraţia publică este chemată să parcurgă un drum ale
cărei caracteristici privesc atât fundamentele naţionale, cât şi pe cele europene, acestea aflându-
se într-o permanent interconectare şi complexitate.

În concluzie, Europenizarea presupune un set de valori ce caracterizează statele


member și candidate ale Uniunii Europene, presupunând totodată îndeplinirea criteriilor de
aderare.

Deoarece democrația și statul de drept reprezintă o condiție cheie a statutului de


membru, impactul normelor comunitare în statele candidate, ia forma presiunii pentru
democratizare.
Bibliografie
Literatură de specialitate:
1. Bache Ian, Marshall Adam -“Europeanisation and Domestic Change: A Governance
Approach to Institutional Adaptation in Britain”, Queen’s Papers on Europeanisation;
2. Hille Peter; Knill Christop;– „It’s the Bureaucracy, Stupid: The Implementation of the
Acquis Communautaire in EU Candidate Countries, 1999-2003” în European Union
Politics, Sage Publications, 2006;
3. Raport intermediar- Reforma administraţiei publice în contextul integrării europene”,
Autori: Marius Profiroiu – coordonator, Tudorel Andrei, Dragos Dinca, Radu Carp
Bucuresti, septembrie 2005

Site-uri:
1. http://www.seap.usv.ro/~ro/cursuri/ViorescuR_DAAP.pdf
2. http://www.mai.gov.ro/
3. www.ier.ro