Sunteți pe pagina 1din 2

Coțofrec Victor-Gabriel, an I, ZI

Coțofrec Victor-Gabriel, an I, ZI

Obiectivele principale ale studiului au fost: examinarea influenței familiarității în învățarea


implicită, utilizarea paradigmei de învățare a gramaticii artificiale și examinarea influenței
familiarității în achiziția cunoștințelor inconștient.

Participanții nu cunoșteau ipoteza experimentală. Au existat 2 grupuri experimentale;


primul grup de 40 de participanți, al doilea de 64 de participanți. Primul grup de participanți au
primit șiruri de simboluri relevante, cel de al doilea au primit șiruri de simboluri irelevante.

Procedurile folosite au fost de familiarizare cu simbolurile, antrenare și testare. În faza de


familiarizare, participanților le-a fost ilustrat fiecare simbol de 20 de ori în 100 tipuri de ordine.
Aceștia au fost sfătuiți ca atunci când identifică un simbol din cele 5 variante de răspuns să îl
noteze.

În faza de antrenare, participanții au fost avertizați că trebuiau să memoreze fiecare șir de


48 de simboluri. Participanții puteau sa vadă fiecare șir pentru 5 secunde apoi trebuiau să scrie
după alte 5 secunde ce își aminteau. Ordinea de prezentare a antrenamentului și testului a fost
aleatoriu pentru fiecare participant.

Faza de testare a constat în informarea participanților că ordinea simbolurile în antrenament


au respectat o regulă și ei trebuiau să clasifice noul set de șiruri bazându-se pe aceasta. De
asemenea aceștia au mai completat un chestionar în care să exprime raționamentul pe baza căruia
au fost oferit răspunsurile.

Conform rezultatelor obținute în urma studiului, șirurile familiare erau mai probabil să fie
considerate corecte. De asemenea, această relaționare nu a fost diferită semnificativ în funcție de
familiaritatea prealabilă a participanților cu simboluri relevante sau irelevante.

Un punct forte al acestui studiu îl reprezintă chestionarul de evaluare a raționamentelor


care au stat la baza răspunsurilor oferite de participanți. Astfel cercetătorii reușesc să identifice
dacă raționamentul care a stat la baza răspunsurilor date a fost unul bazat pe intuiție, familiaritate,
reguli sau aleatoriu.

O limită a acestui studiu este reprezentată de faptul că în acest experiment nu a existat un


grup de control pe baza căruia să se discrimineze rezultatele oferite în urma evaluării. În acest
Coțofrec Victor-Gabriel, an I, ZI

studiu au existat 2 grupuri experimentale asupra cărora s-a intervenit diferit cu scopul de a putea
identifica potențiale diferențe în raționamentele de judecată. Cu prezența unui grup de control se
putea observa mai clar apariția familiarității în cazul grupului experimental.

O potențială aplicativitate a acestor rezultate ar putea fi în cadrul educațional în domeniul


limbilor străine. Atunci când elevii trebuie să învețe terminațiile verbelor conform timpurilor
verbale potrivite. De exemplu, în cazul limbii franceze, elevii vor primi înainte de
învățare/antrenare o foaie cu aplicații unde se cere corelarea verbului cu terminația potrivita. În
faza de antrenare li se va cere memorarea regulii de atribuire a terminației verbale. Iar în faza de
testare vor primi un exercițiu asemănător primei etape însă cu variante aleatorii.

În continuarea acestui studiu poate fi ”efectul familiarității prealabile asupra adaptării la


mediu”. Obiectivul acestuia este observarea eficienței adaptării la mediu pe baza familiarității.
Folosind 2 grupuri (unul experimental, unul de control), grupul experimental să fie expus unui
mediu pentru o perioadă determinată de timp (de exemplu să petreacă aproximativ 4 ore într-o
cameră) cu câteva sarcini de îndeplinit și apoi mutat într-un mediu familiar dar cu câteva diferențe
și aceleași sarcini. Grupul control să fie expus direct unui mediu total nefamiliar cu aceleași sarcini
ca și grupul experimental. Rezultatul așteptat în acest caz ar fi ca la grupul experimental să se poată
observa o adaptabilitate mult mai eficientă față de grupul de control bazat pe experiențele
anterioare. În urma acestui experiment, celor 2 grupuri li se va oferi un chestionar de feedback pe
baza căruia să comunice dificultatea de adaptare, rapiditatea cu care au reușit să învețe, nivelul de
dificultate pe care l-au întâmpinat în realizarea sarcinilor