Ce este stratificare: -un process universal si omnipresent

-in aceasta situatie se gasesc atat societatile primitive aparent cele mai simple si
omogene, dar si sistemele sociale cele mai diferentiate/eterogene
-toate societatile sint alcatuite din diviziuni vertical, intemeiate pe: sex; varsta; structura
de rudenie; bogatie materiala, putere sau prestigiu.
Conceptul de stratificare sociala: definitie: procesul de intrare a indivizilor sau
grupurilor in statusul care reda o anumita pozitie sociala aflata in cadrul unei ierarhii de
natura sa impuna relatii de subordonare si de supraordonare.
-implica orice froma de diferentiere sociala capabilla sa decupeze in societate grupari
aflate intr o relatie de ordine totala sau partiala
-se utilizeaza critetii specifice de clasificare, legate de putere, venituri, ocupatii, prestigiu
-inegalitatile sociale.
Exista stratificare din momentul in care exista:
-diferentiere; ierarhizare; inegaliate sau conflict intre elementele constituitive ale unui
grup.
Geneza teoriilor stratificarii sociale: etape:
1. prestiintifica- temeiul stratificarii in natura
2. isi pune problema originii imanente a inegalitatii
3. evidentiaza procesele sociale aflate la temelia sa
4. sinteza si conceptualizarea a elementelor fundamentale

Recompensele intaresc stratificarea: Ca sa fie realizate trebuie sa existe:

-un ansamblu de recompense ierarhizate; -un mod de repartizare a acestor recompense
Recompensele si distibutia lor devin o parte a ordinii sociale si creeaza stratificarea
Tipuri de recompense: de ordin:
-economic-bunuri materiale, salariu
-estetic- diverstisment si placere
-simbolic-prestigiu
Procesele la baza stratificarii:
Diferentierea, ierarhizarea, evaluarea, recompensa
Modul si intensitatea stratificarii profesionale se schimba in fuctie de sistemul de
valori:
-o societate va privelegia statutul dobandit(achieved status) in vreme ce alta –statutul
atribuit
-in alta societate va fi considerata legitimma ordinea inversa
Emile Durkheim: sociolog francez, psiholog, folosof
-a intmeiat formal sociologia ca disciplina academica- primul prof de sociologie
-impreuna cu Karl Marx,Max Veber au pus temeliile stiintelor sociale-sociologia
Preocupari:
-cumm mentin societatea coeziunea si solidaritatea in epoca moderna, in care traditiile si
le religioase slabesc si apar noi institutii sociale
-Diviziune muncii sociale 1893, Reulile metodei sociologiece 1895
Contractul social: instituirea unor norme sociale obligatorii
-nerespectarea constractului atrage dupa sine sanctiuni
-este social comport care este reglaat prin norme si asteptari instituite si inevitabile
In virtutea acestor norme sociale, orice comportament poate fi:
-conformist-va fi recompensat; -deviant- va fi pedepsit
Se nasc in urma normelor: diviziuni intre comportamente; clasamente intre pozitii
INEGALITATILE= CONSECINTELE LEGILOR(NORMELOR)
Sistemul de stratificare: ansamblu de institutii scoaile care determina structurarea
inegalitatilor observate.
Institutii sociale se refera la:
-procesele institutionale prin care se atribuie o naumita valoare diferitelor bunuri
-regulile prin care diferitele tipuri de bunuri se aloca intre pozitiile ocupate de indivizi pe
piata muncii- doctor, fermier, casnica
-mecanisme de mobilitate prin care diferiti indivizi sunt plasati in naumite pozitii care
permit un control inegal asupra resurselor
Societati inchise/deschise:difera gradul de mobilitate pe verticala(urca/cobora-scara soc

Caracteristici ale sistemelor de stratificare:

-pozitionarile se aplica unor categorii sociale de oameni care impartasesc caracteristici
comune( ex. pozitia femeii fata de barbati, a oamenilor bogati fata de cei saraci) Categ
continua sa existe chiar daca unii indivizi isi schimba pozitia
-experientele de viata si oportunitatile depind de locul categoriei lor in raport cu alte
categori soc
-pozitiile diferitelor categorii sociale tind sa se schimbe foarte incet in timp
Formele de baza ale stratificarii:
1. Sclavia: (se caract prin detinerea proprietatii asupra oamenilor desi regulile care
reglementeaza aceasta forma de proprietate au variat in spatiu si timp)
-forma extrema de inegalitate: unii oamenii sunt detinuti ca proprietate de altii
-cadrul legal de sclavi a variat de la o soc la alta(undeva deposedati de drepturi/servitori)
2.Sistemul castelor: (are la baza credinta de reincarnare si supravegherea atenta a
comportamentelor morale ale membrilor castei-este un sistem inchis de stratificare, bazat
pe leg de sange) in India, Africa de Sud (perioada premoderna era in toata lumea)
-statutul pers este dat pe viata prin nastere datorita atribuitelor personale-religie, etnie
-nu exista mobilitate sociala
-predomina endogamia pu a asigura puritatea castei-ritualuri de curatire-in contact cu altii
Sistemul castelor in India:
-un set de reguli clare, care reglementeaza si restrang toate formele de casatorie dintre
caste de rang diferit, limitand apartenta la casta doar pe baza ereditara
-puternica segregare fizica si ocupationala, intarita de reguli se ritualuri care formalizeaza
contactul dintre caste
Globalizare si disparitia castei:
-in India, patrunderea multor companii americane-schimbarea relatiilor dintre membr cast
-1949-India declara ilegala dicriminarea pe baza de caste
-religia recunoaste 4 caste: Brahmani-invatati, conducatori; Ksyatrya-soldati, legiunitari;
Vaisya-fermieri,comercianti; Daliti- gunoieri,cersatori.
3.Starile: (baza relatiilor de productie a costituit o proprietatea feudala supra pamanului
si dependenta personala a taranilor fata de stapanii feudali)
-caracteristice feudalismului european
-constau in paturi sociale cu drepturi si obligatii diferinte, consimtite prin lege
-stare amai mai inalta era aristocratia si mica nobilime
-clerul, statut mai coborat, dar privilegiat; -stareaa 3 a: taranii, servitorii, comercianti
-casatorii mixte erau tolerate; -exista mobilitate sociala-unii tarani la rangul de cavaler
4.Sistemul claselor sociale: (clasa sociala fiind o grupare larga de indivizi care se
aseamana din punct de vedere al resurselor detinute, stil de viata)
-clasa sociala reprezinta grupare de indivizi care ocupa pozitii sociale similare in spatiul
social, traiesc in conditii de viata asemanatoare si au gusturi comune
Sistemul de clase sociale se diferentiaza de alte sisteme prin:
-independenta in raport cu existenta unor legi sau norme religioase;
-apartenenta la o clasa este mai degraba dobandita decat atribuita
-clasele sunt grupari ce nu tin de legaturi personale sau de rudenie
---nu sunt restrictii cu privire la casatorii intre pers din diferite clase
-mobilitatea sociala este mai des intalnita
-sistemele de clasa sociala sunt de scara larga si impersonale
Variabile pentru descrierea strtificarii:
-inegalitate-masura in care bunurile,resursele,drepturile si recompensele sunt concentrate
intr-o populatie
-rigiditatea stratificarii sociale- masura in care modul de distributie a veniturilor,puterii,
prestigiului nu se schimmba de a lunul timului
-procesele prescriptive- masura in care caracteristicile dobandite prin nastere influenteaza
situatia socio-economica de mai tarziu
-cristalizarea statusului- asocierea puternica intre pozitiile pe care un individ le detine in
fiecare domeniu.
Principalele teorii ale clasei sociale
1.lui Karl Marx: un grup de oameni care se afla intr-o relatie comuna fata de mijloacele
de productie (soc. Preindustriala-pamantul; soc. Industriala- fabrici, birouri,masini)
Relatia dintre clase la Marx:
-clasele se afla in relatii de exploatare
-in soc feudale- transfer direct al produsului de la taranime la aristocratie
-in soc capitaliste moderne sursa exploatarii e mai putin vizibila
-in societatile capitaliste inegalitatea dintre clase creste, capitalistii acumuleaza, clasa
munciatoare saraceste

2. Teoria lui Max Weber:

-modifica si elaboreaza teoria lui Marx
-considera societatea carracterizata prin conflictul pentru putere si resurse
-vede stratificarea sociala nu in termeni de polarizare, ia in consideratie nu doar aspectul
economic, dar si statusul(prestigiu, stilul de viata) si partidul.
Diferenta intre teoriile marxita/weberiana:
-Weber include aspecte economice nelegate de proprietate:
priceperile si acreditarile sau calificarile care determina tipurile de slujba; pozitia de piata
a unui individ determina sansele de viata ale acestuia
-Marx considera ca diferentele de status rezulta din diviunile de clasa
-Weber considera ca statul variaza independent de aceste divziuni: posedarea unei bogatii
tinde sa ofere un status inalt
Puterea:
-Weber sustine c ain soc moderne formatiunea partidului este un aspect important al
puterii si poate influenta stratificarea indiferent de clasa si status
-partidul=un grup de indivizi cu teluri comune si un trecut comun, care functioneaza
organizat in interesul membrilor sai
-Marx a privit puterea partidului tot in termeni de clasa, pe cand weber considera ca
parrtidele pot face apel la preocupari care intretaie diferentele de clasa
-weber: stratificarea este nu doar rezultatul diviziunii, dar si interactiunii status-partid
3. lui E.O.Wright:
-se inspira mult din opera lui Marx, incorporeaza ideile lui weber
-propune 3 dimensiuni ale controlului asupra resurselor economice in cadrul productiei
capitaliste moderne: asupra investitiilor sau capitalului monetar; asupra mijloacelor
fizice de productie; asupra fortei de munca;
-intre capitalisti si muncitori exista pozitii de clasa contradictorii
4.John Goldthorpe: clase si ocupatie:
nemulumit de modul de masurare descriptiv al clasei sociale-reflecta inegalitatile soc
aceasta schema de clase nu e gandita ca o ierarhie,dar reprezentare a naturii rayionale a
structurii de clasa contemporana in functie de:
-situatia individului pe piata muncii: salariu, conditii de munca, siguranta jobului
-situatia sa la locul de munca: autonomie, relatiile de control
Limite si avantaje ale schemei claselor:
-des folosita in cercetarea empirica
-clarifica inegalitatile pe baza de clasa, de sanatate, educatie, preferinte electorale
-dificil de aplicat celor inactivi-copii, studenti, pensionari, someri
-nu reflecta importanta detinerii proprietatii si averii
Clasa sociala: indicatorii in delimitarea claselor sociale:averea, ocupatia,educatia
Muncitori imbogatiti:
-marx considera ca maturizarea capitalismului industrial va duce la saracia maselor si
imbogatirea minoritatii(salariile claselor muncitoare nu va ridica deasupra nevoilor
subzistentiale in timp ce bogatia se va acumula in randul celor ce detin capital
-Marx a avut dreptate cu privire la persistenta saraciei si inegalit de avere,venit
-Marx s a inselat presupunand ca venitul majoritatii va ramne extrem de scazut.
Distinctie avere/venit:
-averea=toate bunurile pe care le poseda cineva: conturi bancare, proprietati,actiuni
Nu toate tarile au statistici precise-nu toti declara intreaga avere
Bogatia e concentratata in mainele nr mic de oameni, 10%din pop detine 50%din bogatie
-venitul=salariile provenite din cupatii, dividente, dobanzi
Muncitorii, gulerele albe, caastiga de 3 4 ori mai mult decat in urma cu decenii
Un motiv al cresterii veniturilor-productivitatea: randamentul pe cap de muncitor a
crescut
Distributia veniturilor –inegala
Diviziunile sociale de clasa:
clasa superioara: -marii proprietari de pamant; antreprenorii financiari; industriasii.
Clasa de mijloc: gulerele albe:oameni cu diferite ocupatii, m ales sect serviciilor
exista 3 sectoare:
-vechea clasa de mijloc: patroni independenti posesori de afaceri mici, ferme.
-clasa mijlocie de sus: manageri, experti-au educatie supeioara,salarii mari, pensii private
-clasa mijlocie de jos: functionari, profesori, infirmiere
Clasa muncitoare- gulere albastre:
Oameni cu ocupatii manuale, diviziuni de a lungul nivelului de apltitudini
-clasa muncitoare de sus:muncitori calificati, venituri si conditii superioare de munca
-clasa muncitoare de jos: cei cu slujbe necalificate sau semi-calificate
Clasele sociale in societatile occidentale contemporane:
in urma cu un secol erau diferente majore de clasa; acum inegalitatile s au redus:
impozitarea celor bogati; masurile de politici sociale pentru saraci;raspandirea ed publice
Clasificarea categoriilor ocupationale:
Ocupatiile: cel mai important indicator in cercetarea stratificarii sociale
-cuprind informatii referitoare la resurse de capital uman,financiar,prestigiu
-genereaza grupari de oameni cu abilitati,interese,oportunitati,stiluri de viata similare
-parintii care au dif ocupatii pot transmite copiilor anumite abilitati,cunostinte
Diferite curente de gandire:
-perspectiva weberiana:relatiile de clasa sunt definite prin: relatiile de munca(de
angajare); prin forme diferite de contracte de munca;
-persp. Marxista:prop asupra mijloacelor d eproductie este cruciala pu definirea claselor
-Esping Andresen:clase soc sunt bazate pe relatii de clasa mediate de institutii
-pers culturalista: clasele soc. Se cristalizeaza in jurul preferintelor similare, a gusturilor.
Clasa conteaza:
-clase sociale au un impact semnificativ asupra felului in care indivizii percep societatea
si pozotoa lor in aceasat societate
-apartenenta la calasa soc produce sanse diferite pu indivizi de a avea traiectorii de
mobilitate sociala ascendenta/descendenta
-procesul de dobandire de status este influentat de clasa sociala
Inegalitatile sociale determina:
-clasele sociale si odinea lor interna de stratificare
-procesul de mobilitate sociala intergenerationala;
-perceptia indivizilor legata de sistemul de tsratificare si auto pozitionarea lor subiectiva
in acest sistem; -procesul de dobandire de status
Delimitari conceptuale:
-stratificarea socaiala ste ordonarea ierarhica din societate in temreni de putere,
privilegii,prestigiu- determina inegalitati de acces la bunuri.
Strat social=agregate de indivizi care ocupa pozitii aproximativ similare intr o ierarhie
conturata de putere,privilegii, prestigiu.
Clasele sociale sunr grupuri de indivizi definite dupa:
-relatiile lor cu proprietatea si controlul asupra mijloacelor de productie
-controlul lor asupra puterii de munca a alto indivizi
-aspectul central este cel al relationarii dintr ele, nu ai ordonarii pe un continuum
Cum are loc stratificare in diferite societati-David Gruski:
Stratificare se produce in functie de:
-natura resurselor pe baza carora se contureaza inegalitatile sociale-econom, pol, cultura
-gradul de inegalitate-discrepanta dintre resursele detinute de indivizi cu poz soc distincte
-relevanta atributelor date la nastere;valorizarea sociala inegala a unor trasaturi personale;
-gradul de cristalizare a claselor sociale-masura in care o pozitie superioara dupa un
anumir criteriu de ierarhizare se asociaza cu pozitii superioare de dupa celelalte criterii
-radul de rigiditate sau inchidere sociala-prezice sansele ca un individ ca isi
mentina/schimbe in timp pozitia in ierarhia sociala
Interes si constiinta de clasa:
-constiinta de clasa=ceea ce cred actorii despre relatiile de clasa, structua de clasa,precum
si propriul interes de clasa
Sanse de viata:
Se refera la sansele de a dobandi: bunuri; conditii de viata; satisfactie subiectiva
Intr o odine economica data, sansele deriva din controlul relativ asupra bunucrilor si
abilitatilor care pot fi utilizare pu obtinerea de venit
Alte def de clasa,Kalb:
Clasa=grupuri de oameni care ssunt afectati de procesele dinamice ale capitalismului in
moduri comparabile si asemanatoare
Formele capitalului:Bourdieu
Capitalul material(posesiuni materiale si financiare)
Capital social(relatii sociale, prestigiu social)
Capital cultural(educatia, diferite abilitati) care are 3 forme:
-incorporat: atribuite, durabile din punct al vedere al cunostintelor,gusturilor,practici soc
-obiectivat:bunuri culturale detinute;nefiind suficiente numa proprietatea asupra
produselor culturale(capital ec) ci se impune si consumul acestora.
-institutionalizat: diplome educationale
Practici culturale si stratificare:
-in ciuda democratizarii accesului la cultura, consumul de bunuri si servicii culturale
reflecta caracterictici ale stratificarii sociale
-sociologia gustului: gustul dominant este cel al clasei dominante
-clasele populare au gsuturi si practici culturale care sunt considerate m p legitime
Stilul de viata:
-concept introdus de psihologul Alfred Adler
-suma ideilor, atitudinilor,comport,orientarilor unui individ/grup/comunitate
-reflecta atitudinile indivizilor,modul lor de a intelege lumea
Stilul de viata al claselor superioare se caract mai p prin legitimitatea culturala a
preferintelor si obiceiurilor, cauze:
-eclectivismul practicilor si gusturilor; -productie culturala pe scara larga
Pierre bourdieu:
Preferintele estetice si practicile culturale sunt atribuite simbolice mai imp decat
proprietatea sau consumul ostentativ
Bourdieu:gustul,preferintele si stilul de viata sunt produsul habitusului
Capital cultural e mia eficient decat cel economic in transmiterea intergenerationala a
statusului
Consum ostentativ:
-legile distinctiei sunt diferite de cele ale ostentatiei
-cheltuielile ostentative sunt o resursa folosita de actorul social pu a afisa
rangul/statusul(clasa de loisir-reflecta volumul de capital economic)
-Bourdieu:individul este clasat dpdv social pe baza practicilor sale care sunt manifestari
ale habitusului.deci ale statusului social
Legimitatea gusturilor la Bourdieu
Gustul estetic tine atat de adeziunea la preferintele clasei sociale, dar mai ales de
dezgustul exprimat fata de preferintele estetice ale altor clase sociale
-gsutul clasei superioare se defineste prin preferinta pentru arta savanta+respingerea artei
populare, a culturii de masa
Elita si stilul de viata dominant:
Stilul de viata al elitei atrage un comp imitativ din partea grupurilor inferioare
Interiorizarea ierarhiei preferintelor culturale
Cultura savanta si cultura populara nu sunt clar delimitate,iar frontiera dintre ele este
incerta
Bourdieu subliniaza eterogeneitatea claselor sociale sub raportul capitalurilor detinute:
economic/cultural
-clasa dominanta mai ales poate cunoaste 2 factiuni: un grup dominant economic si
cultural(profesori,cercetatori,artisti), grup dominant economic, cultural nu(comercianti)
Segmentarea culturii:
Mecanismele de segmentare sunt evidente la nivelul claselor inferioare
Clase sociale
Etnie
Generatie
Genul: -anchetele privind pract culturale arata ca de ex lectura si arta savanta sunt m
apreciate de femei, barbatii-act sportive
-privitor la gsuturi in materie de cinema, sentimentale femeie, avetura-barbati
Pozitii sociale si practici culturale:
E dificil sa suprapunem spatiul pozitiilor sociale si cel al practicilor culturale
-in cadrul claselor superioare se diversifica practicile(eclectismul gusturilor estetice)
-in cadrul claselor populare apare o segmentare pronuntata a obiceiurilor si preferintelor
in funcrie de criterii secundare(clivaje etnice, generationale,gen)
Electicism si distinctie:
Electicismul se extinde cu cat frontiera simbolica dintre clasele sociale devine mai stersa
-privilegiu al clasei sominante care adauga practici ale culturii populare+savante
Diferentele si inegaliatile dintre clase raman si se reproduc pu ca membrii lor dispun de
un volum inegal de capital cultural si au abilitati inegale de a mobiliza aceste continuturi
Limitele schemei claseor lui Goldthorpe:
-nefolositoare in explicare identitatilor sociale si culturale
-focalizare oe ocupatii ca singura informatie despre clase ignora modurile mai complexe
in care clasa opereaza cultural si simbolic
-Schema: ofera o prea omogena descriere a clasei de mijloc salariale; supraestimeaza
diviziunea intre munca manuala/intelectuala
Noua schema a claselor sociale din perspectiva lui Bourdieu: 3 forme de capital
-economic:avere,venit
-cultural: abilitatea de a aprecia si a se angaja in consumul de bunuri culturale,posesia de
diplome obtinute prin acces la educatie
-social: contacte si prieteni care permit mobilizarea unor resurse in scop ob avantaje

Indicatori ai capitalului social:

Media scorului de status social al ocupatiei pers pe care respondentii le cunosc
-nr mediu de contacte pe care pers declara ca le cunoaste si care detin dif ocupatii
Indicatori capital cultural:
S a luat in considerare timpul liber,preferinte alimentare,muzicale,petrecerea vacantelor:
Highbrow: se implica in asc muzicii clasice,teatru,muzee.jazz; scor max 30
Emerging: jocuri video,retele soc,sport,petreceri;scor max 32
Masuri capital economic:
-venitul gospodariei
-bunuri si valori de: economii;valoarea estimata a proprietatii detinute
Mobilitatea sociala:
-orice tranzitie a unui individ de la o pozitie la alta in cadrul spatiului social
-pozitiile sociale sunt aranjate conform unei ierarhii in cadrul spatiuui social,pe fiecare
nivel al ierarhiei se pot afla mai multe pozitii
Forme:
Orizontala-tranzatia unui individ se producce intre pozitii sociale aflate la acelasi nivel al
ierarhiei sociale.
Verticala: ascendenta,descendenta
Alte forme:
Inragenerationala-are loc pe parcursul vietii unui individ
Intergenerationala-schimbarile de status social care se produc intre generatia parintilor si
a copiilor
Analizele empirice le mobilitatii soc folosesc fie p schema de clase sociale ,scale de
prestigiu, status socioeconomic
Analizele de mobilitate sociala pe baza tabelelor de contigenta folosesc scheme de clase
cu un numar mic de categorii: pu ident mobilitatii sociale asc sau desc; pu compararea
tipurilor de mobilitate sociala in dif scoietati
Tabel mobilitate:
Ofera o imag de ansablu asupra regimului de mobilitate sociala care caract o societate la
un moment dat
Un tabel contine:
-pe randuri: info referitoare la clasa sociala initiala
-pe coloane: se inregistreaza clasa finala sau sociala in care se afla o pers pe piata muncii
-rezulta un tabel cu nr egal de randuri si coloane
Daca schema de clasa folosita este ordonata ierarhic,categ din tabel de mobilitate
urmeaza aceasta ierarhizare:
-celule pe diagnala contin indivizii far amobilitate soc
-categ aranjate ascendent: sub daigoanla cei mobili descendent
Evolutia dimeniusnii claselor si ratelor de mobilitate
-schimbarile de marime a claselor care pot avea loc pe parcursul timpului
-masurarea mobilitatii:rate de mobilitate relativa-reflecta sansele de mob ale ind din dif
Impactul industrializarii aasupra regimului de mobilitate sociala si asupra realizarii
de status:
-studierea ratelor d emobilitate prezinta interes deoarece gradul de mobilitate existent intr
o soc este considerat drept un indicator al gradului de deschidere a structurii sociale
-preponderenta proceselor de dobandire de status in detrimentul proceselor de prescriere
de status semnaleaza o societatea cu o str sociala permeabila si cu oportunitati egale pu
imbunatatirea conditiilor socioeconomice ale indivizilor
Modelul de studiere a realizarii de status:
-descrie legaturi dintre origini sociale:educatie,ocupatie,venituri ale parintilor; si
destinatii sociale ale indivizilor: nivelul de educatie,venituri.
-caract traiectoriile de status ale pers ca evolutii in ierarhia sociala, pornind de la un set
initial de resurse de status
-termenul de origini sociale reflecta ideea ca statusul soc al parintilor este punctul de
plecare in traiectoria unui individ in ierarhia sociala:
Originile soc influenteaza carierele educationale,ocupationale
Statusul ocupational influentat de nivelul educational dobandit
Originile sociale,nivelul educational,pozitia ocupationala influenteaza venitul
Ponderea proceselor ascriptive/dobandite
-in soc moderne prevaleaza procesele dobandite de status in detrimentul celor de
prescriere de status
-configuratiile/raporturile dintre cele doua procese difera in functie de elemente ale
organizarii sociale,institutionale,eeconomice,politice
-factorii culturali si istorici pot avea un impact asupra traiectoriilor de realizare de status
Modelul de reealizare de status in societatile comuniste si capitaliste
-comunismul,capitalismul si perioada de tranzitie ,a postcomunism sunt ddescrise ca fiind
caracterizate de criterii de stratificare diferite
-capitalul economic este cel mai imp ctriteriu de stratificare in sistemele capitaliste,cele
comuniste sunt stratificat pe baza capitalului politic,iar pu tranzitia la postcomunism a
fost anvasata ipoteza predominatiei capitalului uman ca principal criteriu de stratificare
-in soc comuniste:
Efectul originilor sociale asupra statusului ocup-slab
 Efectul educatiei si ocupatiei asupra venitlui –scazut
Efectul educatiei asupra status ocup dabandit –puternic
politicile educationale din societatile comuniste :
-urmareau reducerea inegalitatilor prin facilitarea accesului la educatia grupurilor
neprivilegiate
-cces gratuit la educatia superioara si construirea caminelor- sa faciliteze accesul la
educatia superioara a copiilor din origini modeste
-a fost urmarita diminuarea oportunitatilor educationale ale copiilor din familii
privilegiate:originile soc burgheze erau obstacol
Diferente in modul de stratificare a societatilor provin din:
-istoria si cultura specifice fiecarei tari
-nivelul diferit de dezv industriala
-tipuri diferite de stat al bunastarii