Sunteți pe pagina 1din 38

CUPRINS

Capitolul 1 ............................................................................................................................................... 3
1.2. Datele necesare întocmirii proiectului ....................................................................................... 4
Capitolul 2 ............................................................................................................................................... 5
Documentare din literatura de specialitate .......................................................................................... 5
2.1 Importanţa creşterii bovinelor .................................................................................................... 5
2.2 Descrierea rasei ............................................................................................................................ 6
Capitolul 3 ............................................................................................................................................... 7
Structura de vârstă a efectivului ............................................................................................................ 7
3.1. Situaţia vârstei la animalele tinere ............................................................................................... 8
Capitolul 4 ............................................................................................................................................... 9
Programarea reproducţiei cu planul de montă şi fătări ....................................................................... 9
Capitolul 5 ............................................................................................................................................. 11
Mişcarea lunară şi pe luni de lactaţie a efectivelor de bovine ........................................................... 11
5.1. Mişcarea lunară a efectivului de bovine .................................................................................... 11
5.2. Mişcarea pe luni de lactaţie a efectivului de bovine .................................................................. 12

Capitolul 6 ............................................................................................................................................. 13
Progarmarea producţiei de lapte ........................................................................................................... 13
Capitolul7 .............................................................................................................................................. 15
CONSTRUCŢII ZOOTEHNICE .................................................................................................................. 15
7.1. Întreţinerea legată a vacilor în adăpost închis ............................................................................ 15
7.2. Organizarea mulsului ................................................................................................................. 16

7.3. TRATAREA ŞI PĂSTRAREA LAPTELUI ÎN FERMĂ.......................................................... 18

Capitolul 8 ............................................................................................................................................. 19
Hrănirea vacilor .................................................................................................................................... 19
8.1. Lista nutreţirilor ......................................................................................................................... 21

8.2. Norme de hrană şi raţii pe categorii de animale ......................................................................... 21


8.3. Raţii pe categorii de vârstă ......................................................................................................... 22
8.4. Numărul de zile furajate ............................................................................................................. 34
8.5. Necesarul de furaje vară ........................................................................................................... 35
8. 6. Necesarul de furaje iarnă ......................................................................................................... 36
8.7. Suprafaţa de teren necesară pentru producerea furajelor ..................................................... 37

1
Capitolul 9 ............................................................................................................................................. 38
Eficienţa economică ............................................................................................................................. 38
Bibliografie ........................................................................................................................................... 40
2
Capitolul 1

Memoriu justificativ

Ferma de vaci de lapte este situată în judeţul Galaţi, comuna Cosmeşti, la graniţa dintre
judeţul Vrancea şi judeţul Galaţi.
În cadrul acestei exploataţii sunt crescute vaci din rasa Brună, în stabulaţie legată,
producţia medie realizată pe cap vacă furajată este de 7000 litri (producţia totală de lapte este de
1911,7 hl) cu un procent de grăsime de 4%.
La 31 decembrie 2016, structura efectivului din fermă era: vaci de lapte 25 capete,
junici gestante 3 capete, viţele montate 2 capete, tineret femel peste 18 luni 1 cap, tineret femel
12-18 luni 4capete, tineret femel 6-12 luni 5 capete, tineret femel 0-6 luni 6 capete, tineret
mascul 0-3 luni 3 capete, tineret la îngrăşat 3 capete.
La sfârşitul anului 2017 efectivul total va fi de 54 de capete.
Pentru hrănirea vacilor se folosesc furaje obţinute de pe terenurile fermei iar pentru
completarea raţiilor pentru ambele sezoane se achiziţionează şrot de floarea soarelui la preţ de
900 ron pe tonă. Necesarul de calciu si potasiu se asigură prin administrarea de cretă furajeră cu
preţ de achiziţionare de 134 ron pe tonă şi fosfat dicalcic achiziţionat la preţul de 200 ron pe
tonă.
Terenul din posesia fermei este structurat în 655 teren arabil şi 35% păşuni şi fâneţe , în
sezonul cald practicându-se ţi păşunatul pe parcele.
Rata profitului obţinută în urma valorificării laptelui la preţul de 1,2 lei este de
aproximativ 10,29%. Se înregistrează o scădere a ratei profitului la categoriile la care sunt
semnalate pierderile şi anume: vaci reformate şi viţele montate.
Rasa prezintă aptitudini bune pentru mulsul mecanic, cu o viteză de eliberare a laptelui
de 2,6 kg/minut pri urmare în cadrul fermei se practică mulsul mecanic.
Ferma dispune de o instalaţie de muls de tip braduleţ, colectarea laptelui facându-se în
tanc.
Dejecţiile din adăpost sunt evacuate printr-un sistem mecanizat reprezentat de un plug

3
raclor, ce le dirijezăcătre fosă, urmând ca toamna să fie utilizate ca îngrăşământ rganic pe
terenurile proprii ceea ce duce la creşterea prducţiilor la hectar.
În fermă femelele sunt însămânţate artificial, iar controlul e gestaţie este realizat la 3
luni după însămânţare. Rasa are o natalitate de 90% cu rată a concepţiei de 82%. Viţelele se
introduc la reproducţie la vârsta de 20 de luni, când ating greutatea de 510 kg.
Laptele rezultat din fermă este valorificat prin comercializare urmând a fi distribuit la
dozatoarele proprii plasate în judeţul Galaţi restul de lapte fiind valorificat printr-un contract cu
fabrica din oraşul Tecuci S.C. DODALI S.R.L. la preţ de 1,2 lei/litru.
După recondiţionarea vacilor reformate şi a tăuraşilor timp de 3 luni aceştia sunt valorificaţi
prin vânzare la preţul 8 ron/kg, respectiv 600 ron/cap. Prcentul de reformă este de iar mortalitatea de
Întreaga activitate a fermei este gestionată cu ajutorul unui computer.
Având în vedere faptul ca efectivul este mai redus numeric, întreţinerea legată va
asigura condiţii optime pentru animale, rentabilitatea economică în acest caz fiind bună.

1.2. Datele necesare întocmirii proiectului

Ferma de faţă are un efectiv iniţial de 25 de capete, prin urmare un sistem de întreţinere
liberă ar însemna costuri ridicate. De aceea animalele vor beneficia de întreţiere legată. Numărul
vacilor va creşte ca urmare a organizării unei bune reproducţii, după programul de monte şi fătări
Astfel structura se va imparti astfel:
- 25 de capete vaci de lapte
- 5 capete junici
- 6 capete vitele montate
- 7 capete tineret femel > 18 luni
- 8 capete tineret femel 12-18 luni
- 9 capete tineret femel 6-12 luni
- 12 capete tineret femel 0-6 luni
- 12 capete tineret mascul 0-3 luni
- 18 capete tineret la ingrasat

5
Capitolul 2
Documentare din literatura de specialitate

2.1 Importanţa creşterii bovinelor

Creşterea bovinelor reprezintă o activitate cu importanţă majoră, dat fiind fapatul că


poate constiui o sursă de venit nu numai pentru proprietar ci şi pentru ţară, prin practicarea
exporturilor sau a valorificării cărnii şi laptelui în ţară.
În prezent în Uniunea Europeană, România este pe locul zece, având un şeptel de 2
mil. de bovine. în privinţa producţiei de lapte, ne aflăm pe locul 18 cu o producţie de 621000
tone în primele 10 luni ale anului 2016. (potrivit datelor eurostat).
Principalul produs obţinut de la vacă îl constituie laptele, fiind o bogată sursă de
calciu foarte accesibilă marii majortăţi ai poplaţiei. Pe lângă aceasta, laptele conţine proteine
în concentraţie destul de însemnată fiind depăşită doar de către carne.
Conţinutul în lipide este de 35g /l. Lipidele din laptele de vaca contin 96-98%
trigliceride si fosfolipide 0,2-1%. Laptele de vaca conţine,de asemenea,0,2-0,4% steroli,în
special colesteroli conţine preponderent acizi graşi saturaţi, deoarece bacteriile din rumen
prin procese de hidrogenare împiedică formarea unei proporţii mai mari de acizi graşi
nesaturaţi. Raportul acizi graşi saturaţi/acizi graţi nesaturaţi are o valoare mai mare în lapte
comparativ cu nutreţul ingerat de animal.
În privinţa glucidelor,cel mai important este lactoza. Aceasta se găseşte în proporţie
de 40-50 g la un litru de lapte. Substanţele nutritive pe care ni le pune laptle de vacăla
dispozitie sunt extrem de numeroase, pe lânga cele enumerate se mai găsesc şi vitamine din
complexul B, oligoelemente şi minerale.
Un alt produs ce poate fi obţinut în urma creşterii şi exploatării bovinelor, îl
constituie carnea. Importanţa aesteia este deosebită, având în compoziţie o mulţime de
nutrienţi necesari organismului uman. Un prim element de apreciat la acest produs, este
conţinutul ridicat în energie, apoi în vitamine, proteine şi aminoacizi esenţiali.
Deşi acest lucru nu este bine cunoscut de toată lumea, de la bovine, în afara laptelui
şi a cărnii, pot fi consumate sau valorificate, urmatoarele organe şi ţesuturi: creierul, ficatul,
buzele, plămânii, stomacul, seul. Sângele poate fi transformat în faină de sânge, iar din
6
glandele endocrine se fabrică anumite medicamente. Pielea este de asemenea foarte apreciată
în industria prelucrătoare, din ea realizându-se articole de bună calitate.
Un ultim beneficiu obţinut prin creşterea vacilor este reprezentat de gunoiul de
grajd, produs în cantităţi considerabile, foarte apreciat de către agricultori.

2.2 Descrierea rasei


Brună austriacă (Braunviech)

Fig. 2.2. – vacă rasa Brună austriacă ( Braunviech)

Provin din vechile populaţii locale din zona Alpilor austrieci la îmbunătăţirea cărora
au contribuit rasele Schwyz şi Allgau. Reprezintă 14% din efectivul de taurine, crescându-se
mi ales în zona mntoasă. Are o conformaţie armonioasă, culoarea părului de culoare brună cu
nuanţe mai închise.
Producţia de lapte este ridicată realizând în medie 7360 kg pe lactaţie cu 4,15%
grăsime şi 3,3% proteine.
Rasa are bună longevitate productivă, existând vaci care au realizat producţii de
peste 77000 kg lapte. Are rezultate bune şi la îngrăşare intensivă, tineretul în vârstă de 12 luni
atinge greutatea de 450 kg, un spor mediu zilnic de 1100g randamentul la sacrificare fiind de
59%, la animalele la animalele adulte 54%.
Rasaeste supusă ameliorării cu rasa Brown Swiss şi este folosită la ameliorarea
populaţiilor din tulpina Schwyz.

7
Capitolul 3
Structura de vârstă a efectivului

Pentru ca oricare fermier să se bucure de rezultate foarte bune şi întotdeauna să


lucreze cu eficienţă economică, este necesară o organizare raţională a tuturor activităţilor
tehnologice.
Stabilirea structurii de vârstă are scopul de a sprijini asigurarea permanent de
categorii inferioare de bovine, pentru a înlocui la momentul potrivit animalele care ies din
categoria imediat superioară.
Tabelul 3.1.
Categoria Viteza
Efectiv Efectivvmediu
de animale Date de calcul de Str %
rulat programat
rulare
Evi (cap)= 25
Vaci de
Ce (%)= 6 25 1 25 48
lapte
Evr (%)= 12
Dp(luni) = 12
Junici Dc(luni) = 6 5 2 3 5.8
K(%)= 9
Dp(luni)= 12
Viţele
Dc(luni)= 3 6 4 2 3.8
montate
K(%)= 12
Dp(luni)= 12
TF > 18 Dc(luni)= 2
7 6 1 1.9
luni K(%)= 12
VârstanIA(luni)= 20
Dp(luni)= 12
TF 12-18
Dc(luni)= 6 8 2 4 2.7
luni
K(%)= 12
Dp(luni)= 12
TF 6-12
Dc(luni)= 6 9 2 5 9.6
luni
K(%)= 12
Evi(cap)= 25
Dc(luni)= 6
TF 0-6 luni 12 2 6 11.5
N(%)= 90
R(%)= 50
Evi(cap)= 25
TM 0-3 Dc(luni)= 3
12 4 3 5.8
luni N(%)= 90
R(%) = 50
Taurine la Perioadacla 18 6 3 100.0
îngrăşat recondiţionat 2

8
(luni)=

TOTAL 102 52

3.1. Situaţia vârstei la animalele tinere


Ţinerea sub evidenţă a animalelor tinere este de o importanţă majoră, pentru a
decide corect momentul optim de introducere la reproducţie. Acest moment depide şi de alte
elemente: vârsta, dezvoltarea corporală, starea generală, armonia de ansamblu a
organismului, proporţionalitatea.
Introducerea după vârstă este posibilă după pubertate, repectiv după ce glandele
sexuale s-au dezvoltat atât funcţional cât şi morfologic. În general pubertatea apare la 7-12
luni la masculi şi la 9-12 luni la femele avân o variabilitate destul de mare, în funcţi de
hrănire în special dar şi de alţi factori, precum este rasa.
După dezvoltarea corporală, introducerea la montă se face atunci când indivizii
prezintă: 70% - 50% din greutate, 85% - 90% din lungime şi adâncime şi 80% - 85% din
lărgime.
În ceea ce priveşte prporţionalitatea organismului, acesta trebuie să aibă segmentele şi
regiunilebine proporţionate în special cele care pot influenţa parturiţia.
Tabelul 3.2.
Vârsta în luna Luna când vor trece în
Categoria de Efectivul categoria superioară de Luna în care se
ianuarie
animale (cap.) programează la montă
(luni) vârstă
1 6 Ianuarie x
1 5 Februarie x
Tineret femel 1 4 Martie x
(0-6 luni) 1 3 Aprilie x
1 2 Mai x
1 1 iunie x
1 12 Ianuarie Septembrie
1 11 Februarie Octombrie
Tineret femel 1 10 Martie Noiembrie
(6-12luni) 1 9 Aprilie decembrie
1 8 Mai

1 18 Ianuarie Martie
1 17 Februarie Aprilie
Tineret femel 1 16 Martie Mai
(12-18 luni) 1 15 Aprilie Iunie

1 20 Ianuarie Ianuarie

9
Tineret femel
(> 18 luni)
1 3 Ianuarie x
Tineret mascul
1 2 Februarie x
(0-3 luni sau
0-25 zile) 1 1 Martie x

Capitolul 4
Programarea reproducţiei cu planul de montă şi fătări

Pentru întocmirea planului de monte şi fătări se ţine cont de următoarele elemente:

• Efectivele de vaci şi junici, viţele existente la sârşitul anului, structurat pe stări


fiziologice;
• Efectivului de tineret femel la începutul anului şi vârsta acestora pe luni pentru a stabili
momentul programării la montă;
• Vârstavprogramăriivlavmontăvavtineretuluiv(20vluni);
• Durata service-periodului;
• Procentul de fecunditate
• Procentul de reformă;
• Procentul de natalitate;
• Raportul între sexe (1:1);

10
Tabelul 4.1.
Sem
Total
Sem I Sem II Sem III IV
Specificare
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Gestante 5 3 2 1 2 1 14
Montate 2 2 1 5
Fătate 2 2 2 6
Propuse pt.
Vaci 1 - - 1
reformă
Negestante - 1 - 1
Anul
Junici 1 1 1 3
precedent
Montate 1 1 2
Viţele
Nemontate
Monte:
Monta I 1 2 2 4 2 2 1 2 2 1 3 2 24
Monta II 1 1 1 1 4
TOTAL 1 3 2 4 2 2 2 3 2 1 3 3 28
Negest. la
1 1 1 3
comtrol
Vaci Reforme
din negest.
la control
Monta I 1 0 1 1 1 1 0 0 1 1 1 1 9
Monta II 1 1
TOTAL 1 0 1 1 1 2 0 0 1 1 1 1 10
Negest. la
1
control
Viţele Reforme
din
negestante
Anul
Vaci 5 3 2 1 2 1 1 2 1 2 2 2 24
curent
Junici 0 0 0 1 1 1 1 1 1 0 1 7
TOTAL 5 3 2 2 3 2 1 3 2 3 2 3 31
Fătări Reforme
1 1 1 1 4
din fătări
Produşi Viţei 2 2 1 1 1 1 1 1 1 2 1 1 15
masculi

11
Viţele 3 1 1 1 2 1 0 2 1 1 1 2 15
obţinu-
TOTAL 4 3 2 2 3 2 1 3 2 3 2 3 31
ţi
Pierderi 1
Reforme vaci din
1 1 1 1 1 5
fătări
Total reforme vaci
1 1 1 1 1 5
(din fătări)

Capitolul 5
Mişcarea lunară şi pe luni de lactaţie a efectivelor de bovine

5.1. Mişcarea lunară a efectivului de bovine

În domeniul creşterii bovielor este necesar şi are o mare importanţă întocmirea


mişcării lunare a efectivelor, pentru a avea o evidenţă clară a structurii pe categorii de vârstă
şi de producţie şi pentru a putea fi îmbunătăţită atunci când situaţia impune, şi nu în ultimul
rând pentru a avea posibilitatea măriri cantităţii de de lapte obţinut.
Tabelul 5.1.
Efectiv Efectiv la
Nr.
Categoria la I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII sf
Crt.
1.01. perioadei
+0 +0 +1 +1 +1 +1 +0 +0 +1 +1 +1 +1
1 Vaci 25 25 25 26 26 26 27 27 26 26 27 27 27 27
-0 -0 -0 -0 -1 -0 -0 -1 -1 -1 -1 -1
+1 +0
+0 +0 +0 +1 -1 +0 +1 +1 +1 +1
3 3
2 Junici 3 3 3 3 3 3 3 4 4 4 4 4
-1 -0
-0 -0 -0 -1 -0 -0 -0 -1 -1 -1
+1 +0 +1 +1 +0 +2 +0 +0 +1 +1 +1 +1
3 Viţele M. 2 3 2 2 2 2 31 2 2 1 2 3 3 3
-0 -1 -1 -1 -0 -1 -0 -2 -0 -0 -1
Tineret +1 +1 +1 +1 +1 +0 +1 +1 +1 +1 +1 +1
4 femel 12- 4 4 4 4 4 5 5 5 5 5 5 5 6 6
18 luni -1 -1 -1 -1 -0 -0 -1 -1 -1 -1 -1 -0
Tineret +1 +1 +1 +1 +1 +1 +3 +1 +1 +1 +2 +1
5 femel 6- 5 5 5 5 5 5 6 6 8 8 8 9 9 9
12 luni -1 -1 -1 -1 -1 -0 -1 -1 -1 -1 -1 -1
Tineret +3 +1 +1 +1 +2 +1 +0 +2 +1 +1 +1 +2
6 femel 0-6 6 8 8 8 8 9 9 6 7 7 7 6 7 7
luni -1 -1 -1 -1 - -1 -3 -1 -1 -1 -2 -1
Tineret +1 +2 +1 +1 +1 +1 +1 +1 +1 +2 +1 +1
7 mascul 0- 3 4 6 7 7 7 +7 7 6 6 7 7 7 7
3 luni -0 -0 -0 -1 -1 -1 -1 -2 -1 -1 -1 -1

12
+0 +0 +0 +1 +1 +1 +1 +2 +1 +1 +1 +1
Tineret la
8 0 0 0 0 - 2 3 4 6 7 8 9 10 10
îngrăşat
- - - -1 - - - - - - - -
Taurine la +0 +0 +0 +0 +1 +0 +0 +1 +1 +0 +1 +1
9 îngrăşat 0 0 0 0 1 1 1 1 2 2 2 3 3
- - - - - - 0 -1 -0 -0 -1 -0
TOTAL 76

5.2. Mişcarea pe luni de lactaţie a efectivului de bovine


Laptele reprezintă principala producţie obţinută de la bovine. Aceasta poate fi
influenţată de o multitudine de factori, precum: rasa, durata unei lactaţii, sistemul de fătări
utilizat, condiţiile de întreţinere, alimentaţia etc. Ţinând cont de faptul că producţia de lapte este
neuniformă în decursul perioadei de lactaţie, programarea pe luni şi trimestre se face utilizând
diverse metode precum: metoda curbei de lactaţie, metoda producţiei medii zilnice pe luni de
lactaţie.
O modalitate practică şi foarte des utilizată reprezintă metoda curbei de lactaţie. Aceasta
oferă posibilitatea de a urmări evoluţia producţiei de lapte pe parcursul lactaţiei vacilor.
Curba de lactaţie reprezintă reprezentarea grafică a evoluţiei priducţiei medii zilnice, în
perioada de cntrol cronologică, având ca punt de pornire momentul fătării adicăa adeclanşării
fiziologice a lactaţiei. Se consideră abateri curbele de lactaţii are se întind pe o perioadă mai
scurtă de 260 zile şi cele care depăşesc 360 de zile de lactaţie.
În ceea ce priveşte estimarea producţiei lactate la primipare, se face la începutul lunii a
8-a de gestaţie,când junica trebuie să treacă la categoria vaci, din punct de vedere tehnologic
unde va beneficia de o hrănire pentru un nivel maxim de lapte.
Producţia de lapte pe lactaţie normală la primipare în cazul în care nu se cunoste
performanţa ascendenţei, se estimează ca fiind 70% din producţia medie pe fermă.

Tabelul 5.2.

Lunile de lactaţie Efectiv la % vaci


Lunile Total
începutul în
anului vaci în
I II III IV V VI VII VIII IX X prioadei lactaţie
lactaţie
Ianuarie 5 2 2 2 1 2 2 1 2 1 20 25 80
Februarie 3 5 2 2 1 2 2 1 2 1 21 25 84
Martie 2 3 5 2 2 1 2 2 1 2 22 25 88
Aprilie 2 2 3 5 2 2 1-0=1 2 2 1 22 26 84.62
Mai 3 2 2 3 5 2 2-0=2 1 2 2 24 26 92.31

13
Iunie 2 3 2 2 3 5 2-1=1 2 1 2 23 27 85.19
Iulie 1 2 3 2 2 3 5-0=5 1 2 1 22 27 81.48
August 3 1 2 3 2 2 3-1=2 5 1 2 23 26 88.46
Septembrie 2 3 1 2 3 2 2-1=1 2 5 1 22 26 84.62
Octombrie 3 2 3 1 2 3 2-0=2 1 2 5 24 27 88.89
Noiembrie 2 3 2 3 1 2 3-1=2 2 1 2 20 27 74.07
Decembrie 3 2 3 2 3 1 2-1=1 2 2 1 20 27 74.07

Capitolul 6

Progarmarea producţiei de lapte

Date necesare:
- programul de monte si fatari;
- situatia efectivului de vaci la inceputul anului, pe luni de lactatie (se detrmina in raport
cu fatarile inregistrate in anul precedent, pe luni calendaristice);
- programul de reformare a vacilor precum si cel de cumparare sau vanzare;
- productia medie anuala de lapte prevazuta;
- curba lactatiei;
- productiile medii zilnice pe luni de lactatie in functie de productia medie anuala;
- coeficientii de transformare a vacilor fizice in „vaci unitati ipotetice”;
- durata periodei de lactatie
Prin stabilirea stabilirea prealabila a productiei lunare pe vacă unitate productive se
poate întocmi curba de lactaţie pentru a putea prgrama producţia de lapte.Aceasta productie se
determina pe baza productiei procentuale pe luni de lactatie, conform datelor din curba de
lactatie.
Pentru toate lunile de lactaţie se procedează asemănător. Pentru fiecare lună
calendaristică se face produsul între efectivele de vaci pe luni de lactaţie şi producţia de lapte de
vacă. Se obţine astfel producţia de lapte pe luni de lactaţie de la întregul efectiv al lunii
resprective de lactaţie.
Din însumarea productiei de lapte de la cele 10 luni de lactatie rezultă producţia de lapte
pe fiecare lună calendaristică. Prin însumarea producţiilor din lunile calendaristice respective se
obţine producţia de lapte trimestrială.

14
Tabelul 6.1.
Lunile Lunile de I II III IV V VI VII VIII IX X
anului lactaţie
% din 12 14,5 13,5 12,5 10,5 10,0 9,0 8,0 6,0 4,0 TOTAL
producţia de (hl)
lapte
Producţia de 840 1015 945 875 735 700 630 560 420 280 7000
lapte
IAN. Efectiv (cap) 5 2 2 2 1 2 2 1 2 1 20
Producţia(hl) 42 20,3 18,9 17,5 7,4 14 12,6 5,6 8,4 2,8 148,5
FEB. Efectiv (cap) 3 5 2 2 1 2 2 1 2 2 21
Producţia(hl) 25,5 50,8 18,9 17,5 7,4 14 12,6 5,6 2,4 2,8 163,2
MAR. Efectiv (cap) 2 3 5 2 2 1 2 2 1 2 22
Producţia(hl) 16,8 30,5 47,3 17,5 14,7 7 12,6 11,2 4,2 5,6 167,9
APR. Efectiv (cap) 2 2 3 5 2 2 1 2 2 1 22
Producţia(hl) 16,8 20,3 28,4 43,8 14,7 14 6,3 11,2 8,4 2,8 166,7
MAI Efectiv (cap) 3 2 2 3 5 2 2 1 2 2 24
Producţia(hl) 25,2 20,3 18,9 26,3 36,8 14 12,6 5,6 8,4 5,6 173,7
IUN Efectiv (cap) 2 3 2 2 3 5 1 2 1 2 23
Producţia(hl) 16,8 30,5 18,9 17,5 22,1 35 6,3 11,2 4,2 5,6 168,1
IUL. Efectiv (cap) 2 3 2 2 3 5 1 2 1 22
Producţia(hl) 8,4 20,3 28,4 17,5 14,7 21 31,5 5,6 8,4 2,8 158,6
AUG. Efectiv (cap) 3 1 2 3 2 2 2 5 1 2 23
Producţia(hl) 25,2 10,1 18,9 26,3 11,7 14 12,6 28 4,2 5,6 156,6
SEP. Efectiv (cap) 2 3 1 2 3 2 1 2 5 1 22
Producţia(hl) 16,8 30,5 9,5 17,5 22,1 14 6,3 11,2 21 2,8 151,7
OCT. Efectiv (cap) 3 2 3 1 2 3 2 1 2 5 24
Producţia(hl) 25,2 20,3 28,4 8,8 14,7 21 12,6 5,6 8,4 14 159
NOV. Efectiv (cap) 2 3 2 3 1 2 2 2 1 2 20
Producţia(hl) 16,8 30,5 18,9 20,3 7,4 14 12,6 11,2 4,2 5,6 147,5
DEC. Efectiv (cap) 3 2 3 2 3 1 1 2 2 1 20
Producţia(hl) 25,2 20,3 28,4 17,5 22,1 7 6,3 11,2 8,4 2,8 149,2
TOTAL Anual (hl) 1911,7

15
CAPITOLUL 7
CONSTRUCŢII ZOOTEHNICE

7.1. Întreţinerea legată a vacilor în adăpost închis

Acest sistem presupune ţinerea animalelor tot timpul anului în adăpost, pestanduri,
legate la iesle, precum şi în padoc.
Întreţinerea legată, cu aşezare pe două rânduri şi dispunerea cap la cap este o
variantă răspândită întrucât amenajarea interioară a adăposturiloreste făcută pe zone
funcţionale şi se pretează bine în cadrul acestui sistem.
Capacitatea unui adăpost este de până la 120 vaci. Standul este scurt de 1,6 – 1,8m
ceea ce facilitează defecarea şi urinarea în rigolă, iar vacile se menţin mai uşor curate. De
asemenea, permite mecanizarea evacuării dejecţiilor şi se foloseşte o cantitate mai mică de
aşternut. Staţionarea prelungită pe stand este însă, obositoare pentru vaci, favorizând totodată
afecţiunile aparatului de reproducere şi ale membrelor posterioare.
Delimitarea individuală a standului se realizează prin separatoare de stand,
confecţionate din ţeavă metalică, având înălţimea de 90-100 cm. Alternează separatoare
lungi, care au lungimea cu cca 10 cm mai redusă decât lungimea patului, cu separatoare
scurte, cu lungimea de 80-90 cm de la bordure ieslei.
Lipsa acestor separatoare crează posibilitatea ca una din vaci să se culce oblic,
obligând vaca vecină să stea în poziţie ortopedică şi astfel pot avea loc călcături pe uger.
Legarea vacilor are loc individual iar dezlegarea individuală sau în grup prin
sistemul vertical, de tip Grabner. Vacile sunt aşezate cap la cap, pe două rânduri de standuri,
separate de aleea de furajare care comunică la exterior prin intermediul uşilor largi, iar pentru
muls, evacuarea dejecţiilor şi mişcarea animalelor se folosesc două alei de circulaţie legate cu
exteriorul prin două uşi amplasate pe peretele longitudinal. Pentru a permite accesul utilajelor
16
de furajare, aleea centrală are lăţimea de 2,5-3 m pe când aleile de serviciu au lăţimea de 1,2
m care se poate reduce la 70 cm în situaţia în care circulaţia vacilor se realizează şi pe grătar.
Uşile frontale, care comunică cu aleea centrală, au demensiunea de 3/3 m.
Adăpostul
Adăpostul este construit cu două intrări largi, ce permit intrarea maşinii pentru
distribuirea nutreţului.
Legarea vacilor se face individual, între vaci fiind amplasate separatoare de stand,
din ţevi de inox. Standul este scurt de 1,8 metri, dejecţiile ajungând direct în canal.
Aleea de serviciu, are laţimea de 1,0 metri, iar aleea central care comunică cu
exteriorul are o lăţime de 2,8 m.
Fiecare stand este prevăzut cu o adăpătoare emailată cu clapetă din inox. Evacuarea
dejecţiilor se relizează cu ajutorul plugului raclor de două ori pe zi.

Tineretul taurin este întreţinut o perioadă în cuşete individuale din lemn cu partea
frontală din bare de inox după care este transferat în boxe comune, separaţi pe sexe.

17
7.2. Organizarea mulsului

Comparativ cu mulsul mecanic în adăpost, mulgerea în săli de muls prezintă o serie


de avantaje şi dezavantaje.
Avantaje: productivitate a muncii mai mare, efortul depus de lucrători este mai
mic, vacile sunt mulse în condiţii mai bune de igienă şi confort, parametrii funcţionali ai instalaţiei de
muls pot fi supravegheaţi şi menţinuţi mai uşor în limitele optime de funcţionare.
Dezavantaje: investiţiile iniţiale sunt mai mari, vacile trebuie duse de două ori pe zi
în sala de muls. De asemenea la cele mai multe săli de muls vacile sunt tratate în grup.
Mulgerea în săli de muls se realizează într-o construcţie specială, prevăzută cu mai
multe încăperi: sala de muls propriu-zisă sala de răcire şi păstrarea laptelui, locul cu
generatorul de vacuum. Pardoseala acestei săli are suprafaţa rugoasă, pentru a evita
alunecarea şi asigură cca.1,5 m2 pe vacă. Sala de muls se amplasează la distanţa de cel mult

18 m faţă de adăpostul vacilor.

Sălile de muls de acest tip au capacităţi diferite de la 2 × 4, 2 × 8, 2 × 10 până la


2×20 locuri şi chiar mai mult. Vacile sunt dispuse simetric şi oblic la 30° sau 45° faţă de aleea
de serviciu, pe unul sau două rânduri. Lăţimea unui stand de muls este de 0,8 – 1 m iar vacile
de pe aceeaşi linie se blochează la capete cu grilaj metalic. Fiecare rând de standuri, este
prevăzut cu uşi pentru accesul şi evacuarea vacilor din sala de muls.
Productivitatea muncii este mare, între 40-58 animale pe oră, în funcţie de
capacitatea sălii de muls şi numărul mulgătorilor. De asemenea, investiţiile sunt mai mici
întrucât spaţiul construit pe loc de muls, este mai redus. Neajunsul principal al acestui tip de
sală de muls îl constituie, tratarea în grup a vacilor în timpul mulsului. Sălile de muls
brăduleţ, se recomandă în fermele cu grad ridicat de concentrare a efectivului, respectiv
150400 capete.
La fiecare vacă se execută mulsul (executând cu stricteţe toate fazele cunoscute),
după care vaca este eliberată din boxă şi dirijată către padocul de evacuare de unde ajunge în
adăpost. Boxa respectivă, rămasă liberă, este ocupată de o altă vacă care este adusă din
adăpost.
În vederea obţinerii şi livrării unui lapte igienic se vor respecta cu stricteţe următoarele
reguli:

18
• mulgătorii trebuie să fie sănătoşi, să nu provină din familii care suferă de tuberculoză sau
febră tifoidă şi să respecte normele de igienă privind pregătirea mulgătorului pentru muls;
• spălarea şi ştergerea ugerului înainte de muls, dezinfecţia mameloanelor după muls;
• primele jeturi de lapte (care au o încărcătură microbiană mare) se mulg în cupe special
destinate şi nu pe stand, după care acest lapte se aruncă;
• se va combate obiceiul unor mulgători care practică mulsul manual de a-şi umezi mâinile
în laptele muls;
• echipamentul de muls şi cel de manipulare al laptelui va fi menţinut în condiţii stricte de
igienă;

7.3. TRATAREA ŞI PĂSTRAREA LAPTELUI ÎN FERMĂ

Pentru valorificarea superioară a laptelui se impune ca, până la livrare, laptele să fie

tratat şi păstrat în condiţii corespunzătoare. La livrare laptele trebuie să aibă caracteristici


organoleptice şi fizico-chimice stabilite prin normative specifice.
Tratarea laptelui. Tratamentul primar are ca scop menţinerea caracteristicilor
fizico-chimice şi organoleptice ale laptelui până în momentul valorificării şi constă în
filtrarea şi păstrarea acestuia în condiţii corespunzătoare.
Prin filtrare se urmăreşte îndepărtarea impurităţilor care au pătruns în lapte (fire de
păr, furaje etc.).
Până la livrare laptele se păstrează în spaţii corespunzător igienizate. În funcţie de
durata de păstrare până la livrare, laptele este răcit pentru a reduce la minimum multiplicarea
microorganismelor.Dacă laptele se livrează de două ori pe zi, laptele este răcit la o
temperatură de 12-14ºC, dacă se livrează o dată pe zi la 6-8ºC, iar dacă se livrează o dată la
două zile, temperatura de păstrare va fi de 4ºC.
19
Capitolul 8
Hrănirea vacilor

Nivelul producţiilor animale reproducţia, procesele de crestere ţi dezvoltare, starea


de sănătate a animalelor şi nu în ultimul rând eficienţa economică – obiectiv determinant în
desfăşurarea activităţii din zootehnie sunt influenţate în mod evident de nutriţia şi alimentaţia
bovinelor.
În ultimii zeci de ani a avut loc o evolutie spectaculoasă performantelor obtinute în
zootehnie; între acestea, poate cea mai elocventa este reducerea cu zeci de procente a
consumului specific de hrana pentru realizarea diferitelor producţii. Acest fape a fost posibil
prin nutritia performntă a animalelor, alături de ameliorarea genetică.
Nutriţia în producţia animală este extrem de importantă, lucru evidenţiat si prin
ponderea costului hranei (peste 50%) în costurile produselor animale. Atentia pe care
crescătorii de animale o dau nutriţiei şi alimentaţiei efectivului, determină în mare măsură,
rentabilitatea activităţii lor.
Sistemele de hrănire se împart în: sistemul de hrănire diferenţiat sezonier şi sistemul
de hrănire din stoc (unisortimental). Această diferenţiere este condiţionată de modul cum
variază diferitele sortimente de furaje care intră în raţia vacilor pe parcursul unui an.
Fânul de lucernă de pe sol poate fi pregătit în mod traditional şi presupune:
recoltarea cu coasa, manual, cu cositori mecanice sau vindrover; uscarea in brazde timp de
810 ore, din care acestea se întorc, iar după încă 10-12 ore, cand umiditatea plantelor scade la
20-30 %, lucerna se aduna în capiţe de 150-200 kg; dupa 1-2 zile, timp în care umiditatea
scade la 15-17 %, lucerna se transporta la locurile de depozitare.
Balotarea fânului este o metodă mai modernă şi eficientă de pregătire, iar recoltarea
se poate face cu cositori. Când umiditatea plantelor ajunge la 30-35 %, are loc balotarea la o
presiune medie, in acest caz baloturile se transporta in baza furajera si se continua uscarea cu

20
ajutorul curentilor de aer. Daca definitivarea uscarii se va realiza in camp, balotarea va avea
loca la umiditatea de 25-30 %, dupa care se vor aseza in grupuri de cate 3-4 in forma de
piramida cu baza mica la sol, unde vor ramane 2-3 zile, pentru ca umiditatea sa scada la 1517
%.
Întrucât porumbul are un conţinut ridicat în glucide fermentescibile, se pretează
foarte bine la însilozare.
Pentru însilozare, porumbul este recoltat in faza de lapte-ceara. În cazul unei
recoltari timpurii se pot inregistra unele pierderi deoarece se obtin productii scazute; nici
recoltarea mai tarzie nu are avantaje pentru ca poate fi influentata negativ calitatea nutretului
murat de eventualele brume sau ingheturi.
Zdrobirea boabelor se face la aproximativ 2 cm şi se face cu ajutorul maşinilor în
momentul recoltării. Boabele pregătite astfel se vor depozita pe o suprafaţă betonată, între doi
pereţi, unde nu va intra apa. Nutretul de depune in straturi succesive de aproximativ 30 cm,
dupa care se taseaza cu un tractor cu senile.
Una din condiţiile de a obţine un nutreţ murat de calitate este tasarea care trebuie să
fie făcută cât mai correct. O alta conditie, la fel de importanta, este inchiderea silozului în
aproximativ 24 de ore cu o folie care sa poata etanseiza foarte bine masa de nutret, fapt ce
asigura o reusita in procesul de murare. Nutreţul murat poate fi administrat spre consum
animalelor la 3 săptămâni după închidere..
Spatiul pentru formarea si depozitarea silozului este amenajat in apropierea
adaposturilor pentru vaci fiind confecţionat din beton.
Grosierele şi fînul sunt stocate în fânar. Se va asigura păstrarea în condiţii bune a
fibroaselor, acoperind-ul cu o copertina şi grătare din lemn.

21
8.1. Lista nutreţirilor

g/kg S.U.
S.U.
Nutreţ
g/kg)
UFL PDIN PDIE Ca P UIDL
Siloz 0,3 0,9 52 66 3,5 2,5 1,13
porumb
Siloz 0,191 0,81 80 76 6,5 3,5 1,31
ierburi
Pajiste de 0,172 0,89 84 85 6,5 3,5 1,02
ses
Porumb 0,86 1,27 82 120 3,5 0,3 -
boabe
Fan 0,85 0,73 67 68 9,5 3 1,16
natural
Creta 0,98 - - - 390 - -
furajera
Srot 0,89 0,81 245 128 3,1 10,3 -
fl.soarelui
Fosfat 0,9 _ _ _ 240 185 _
dicalcic

8.2. Norme de hrană şi raţii pe categorii de animale

CATEGORIA

SU(kg) UFL PDIN(g) PDIE Ca(g) P(g) UIDL


5 4,4 410 410 29 17 6
Tineret taurin la varsta de 03-06 luni
Tineret taurin la varsta de 06-12 luni 6,5 5,5 482 482 35 24 7,6

Tineret taurin la varsta de 12-18 luni 8 6,7 550 550 44 30 9,3


Juninci 9,5 7,9 623 623 51 34 10,9
Vaci in productie 24,3 14,9 1340 1340 119 72 14,6
Vaci gestante 13,5 6,6 530 530 52 32 12,5

22
8.3. Raţii pe categorii de vârstă

Raţie de hrană pentru tineret taurin 3-6 luni (raţie de iarnă)

Norme de hrană
Valoarea nutritivă a nutreţului
Kg S.U. Nutreţ Kg brut 6.5 5.5 482 482 35 24 7.6
UFL PDIN PDIE Ca P UIDL Kg S.U. U.F.L. P.D.I.N. P.D.I.E Ca P UIDL
0.191 0.81 80 70 6.5 3.5 1.16 Siloz de ierburi 16.75 3.2 2.59 256 224 20.8 11.2 3.712
0.86 1.27 82 120 3.5 0.3 Porumb 1.80 1.55 1.97 127.1 186 5.425 0.47 0
0.895 0.81 245 128 3.1 10.3 Şrot floarea 0.67 0.6 0.49 147 76.8 1.86 6.18 0
0.95 240 185 Fosfat dicalcic 0.03 0.03 7.98 6.15
Total 5.38 5.05 530.1 486.8 36.06 24.00 3.71
RH-NH -1.12 -0.45 48.1 4.8 1.06 0.00 -3.89

23
Raţie de hrană pentru tineret taurin 3-6 luni (raţie de vară)

Kg S.U. Kg brut Norme de hrană


Valoarea nutritivă a nutreţului
Nutreţ 5 4.4 410 410 29 17 6
UFL PDIN PDIE Ca P UIDL Kg S.U. U.F.L. P.D.I.N. P.D.I.E Ca P UIDL
0.172 0.89 70 6.5 3.5 1.16 Pajiste de ses 19.77 3.4 3.026 285.6 289 22.1 11.9 3.468
0.86 1.27 82 120 3.5 0.3 Porumb 1.16 1 1.27 82 120 3.5 0.3 0
0.895 0.81 245 128 3.1 10.3 0.34 0.3 0.243 73.5 38.4 0.93 3.09 0
Şrot floarea
0.95 240 185 Fosfat dicalcic 0.01 0.01 2.22 1.71 0
0.98 80 70 6.5 3.5 1.16 Cretă furajeră 0.001 0.001 0.25 0 0
82 120 3.5 0.3 Total 4.71 4.54 441.1 447.40 29.00 17 3.47
RH -NH -0.29 0.14 31.1 37.40 0.00 0 -2.53

Raţie de hrană pentru tineret taurin 6-12 luni (raţie de iarnă)

24
Norme de hrană
Valoarea nutritivă a nutreţului
Kg S.U. Nutreţ Kg brut 6.5 5.5 482 482 35 24 7.6
UFL PDIN PDIE Ca P UIDL Kg S.U. U.F.L. P.D.I.N. P.D.I.E Ca P UIDL
0.191 0.81 80 70 6.5 3.5 1.16 Siloz de ierburi 16.75 3.2 2.59 256 224 20.8 11.2 3.712
0.86 1.27 82 120 3.5 0.3 Porumb 1.80 1.55 1.97 127.1 186 5.425 0.47 0

0.895 0.81 245 128 3.1 10.3 Şrot floarea 0.67 0.6 0.49 147 76.8 1.86 6.18 0
0.95 240 185 Fosfat dicalcic 0.03 0.03 7.98 6.15
Total 5.38 5.05 530.1 486.8 36.06 24.00 3.71
RH-NH -1.12 -0.45 48.1 4.8 1.06 0.00 -3.89

Raţie de hrană pentru tineret taurin 6-12 luni (raţie de iarnă)

25
Norme de hrană
Valoarea nutritivă a nutreţului
Kg S.U. Nutreţ Kg brut 6.5 5.5 482 482 35 24 7.6
UFL PDIN PDIE Ca P UIDL Kg S.U. U.F.L. P.D.I.N. P.D.I.E Ca P UIDL
0.172 0.89 84 85 6.5 3.5 1.02 Pajiste de ses 25.58 4.4 3.916 369.6 374 28.6 15.4 4.488
0.86 1.27 82 120 3.5 0.3 Porumb 0.58 0.5 0.635 41 60 1.75 0.15 0

0.895 0.81 245 128 3.1 10.3 Şrot floarea 0.67 0.6 0.486 147 76.8 1.86 6.18 0
0.95 240 185 Fosfat dicalcic 0.01 0.01 2.94 2.27 0
Total 5.51 5.04 557.6 510.80 35.15 24 4.49
RH-NH -0.99 -0.46 75.6 28.80 0.15 0.00 -3.11

26
Raţie de hrană pentru tineret taurin 12-18 luni (raţie de iarnă)

Norme de hrană
Valoarea nutritivă a nutreţului
Kg S.U. Nutreţ Kg brut 6.5 5.5 482 482 35 24 7.6
UFL PDIN PDIE Ca P UIDL Kg S.U. U.F.L. P.D.I.N. P.D.I.E Ca P UIDL
0.191 0.81 80 70 6.5 3.5 1.16 Siloz de ierburi 16.75 3.2 2.59 256 224 20.8 11.2 3.712
0.86 1.27 82 120 3.5 0.3 Porumb 1.80 1.55 1.97 127.1 186 5.425 0.47 0
0.895 0.81 245 128 3.1 10.3 Şrot floarea 0.67 0.6 0.49 147 76.8 1.86 6.18 0
0.95 240 185 Fosfat dicalcic 0.03 0.03 7.98 6.15
Total 5.38 5.05 530.1 486.8 36.06 24.00 3.71
RH-NH -1.12 -0.45 48.1 4.8 1.06 0.00 -3.89

27
Raţie de hrană pentru tineret taurin 12-18 luni (raţie de vară)
Norme de hrană
Valoarea nutritivă a nutreţului
Kg S.U. Nutreţ Kg brut 8 6.7 550 550 44 30 9.3
UFL PDIN PDIE Ca P UIDL Kg S.U. U.F.L. P.D.I.N. P.D.I.E Ca P UIDL
0.172 0.89 84 85 6.5 3.5 1.02 pajiste de ses 23.26 4 3.56 336 340 26 14 4.08
0.86 1.27 82 120 3.5 0.3 porumb 2.09 1.8 2.286 147.6 216 6.3 0.54 0
0.895 0.81 245 128 3.1 10.3 srot floarea 0.34 0.3 0.243 73.5 38.4 0.93 3.09 0
0.95 240 185 fosfat dicalcic 0.07 0.07 16.05 12.37 0
total 6.17 6.09 557.1 594.40 49.28 30.00 4.08
Rh-Nh -1.83 -0.61 7.1 44.40 5.28 0.00 -5.22

Raţie de hrană pentru junici (raţie de iarnă)

Norme de hrană
Valoarea nutritivă a nutreţului
Kg S.U. Nutreţ Kg brut 9.5 7.9 623 623 51 34 10.9
UFL PDIN PDIE Ca P UIDL Kg S.U. U.F.L. P.D.I.N. P.D.I.E Ca P UIDL
0.85 0.73 67 68 9.5 3 1.16 Fân natural 4.12 3.5 2.555 234.5 238 33.25 10.5 4.06
0.3 0.9 52 66 3.5 2.5 1.13 Siloz Porumb 7.33 2.2 1.98 114.4 145.2 7.7 5.5 2.486

28
0.86 1.27 82 120 3.5 0.3 Porumb 2.21 1.9 2.413 155.8 228 6.65 0.57 0
0.895 0.81 245 128 3.1 10.3 Şrot floarea 0.67 0.6 0.486 147 76.8 1.86 6.18 0
0.95 240 185 Fosfat dicalcic 0.06 0.06 15.36 11.25 0
Total 8.26 7.43 651.7 688 64.82 34 6.55
RH-NH -1.24 -0.47 28.7 65 13.82 0 -4.35

Raţie de hrană pentru junici (raţie de vară)

Norme de hrană
Valoarea nutritivă a nutreţului
Kg S.U. Nutreţ Kg brut 9.5 7.9 623 623 51 34 10.9
UFL PDIN PDIE Ca P UIDL Kg S.U. U.F.L. P.D.I.N. P.D.I.E Ca P UIDL
0.172 0.89 84 85 6.5 3.5 1.02 Pajiste de ses 23.26 4 3.56 336 340 26 14 4.08
0.86 1.27 82 120 3.5 0.3 Porumb 2.91 2.5 3.175 205 300 8.75 0.75 0
0.895 0.81 245 128 3.1 10.3 Şrot floarea 0.34 0.3 0.243 73.5 38.4 0.93 3.09 0
0.95 240 185 Fosfat dicalcic 0.09 0.00 20.96 16.16 0
Total 6.80 6.98 614.5 678.40 56.64 34 4.08
RH-NH -2.70 -0.92 -8.5 55.40 5.64 0 -6.82
Raţie de hrană pentru o vacă de 600 kg cu 4 % grăsime (raţie de iarnă)

Kg S.U. Valoarea nutritivă a nutreţului Nutreţ Kg brut Norme de hrană

29
16.7 13.8 1355 1355 115 62 16.5
UFL PDIN PDIE Ca P UIDL Kg S.U. U.F.L. P.D.I.N. P.D.I.E Ca P UIDL
0.85 0.73 67 68 9.5 3 1.16 Fân natural 4.94 4.2 3.066 281.4 285.6 39.9 12.6 4.872
0.3 0.9 52 66 3.5 2.5 1.13 Siloz porumb 21.67 6.5 5.85 338 429 22.75 16.25 7.345
0.86 1.27 82 120 3.5 0.3 Porumb 3.49 3 3.81 246 360 10.5 0.9 0
0.895 0.81 245 128 3.1 10.3 Şrot floarea 2.35 2.1 1.701 514.5 268.8 6.51 21.63 0
0.95 240 185 Fosfat dicalcic 0.06 0.06 13.78 10.62 0
Cretă
0.98 390 0.06 0.06 21.56 0 0
furajeră
Total 15.92 14.43 1379.9 1343.4 115.00 62 12.22
RH-NH -0.78 0.63 24.9 -11.6 0.00 0 -4.28
Raţie de hrană pentru o vacă de 600 kg cu o productie de kg lapte cu 4 % grasime (raţie de vară)

Norme de hrană
Valoarea nutritivă a nutreţului
Kg S.U. Nutreţ Kg brut 16.7 13.8 1355 1355 115 62 16.5
UFL PDIN PDIE Ca P UIDL Kg S.U. U.F.L. P.D.I.N. P.D.I.E Ca P UIDL
0.172 0.89 84 85 6.5 3.5 1.02 Pajiste de ses 40.70 7 6.23 588 595 45.5 24.5 7.14
0.3 0.9 52 66 3.5 2.5 1.13 Siloz porumb 11.67 3.5 3.15 182 231 12.25 8.75 3.955
0.86 1.27 82 120 3.5 0.3 Porumb 2.56 2.2 2.794 180.4 264 7.7 0.66 0
0.895 0.81 245 128 3.1 10.3 Şrot floarea 2.01 1.8 1.458 441 230.4 5.58 18.54 0
0.95 240 185 Fosfat dicalcic 0.05 0.05 12.39 9.55 0
0.98 390 Cretă furajeră 0.08 0.08 31.58 0 0
Total 14.64 13.63 1391.4 1320.40 115.00 62 11.10
RH-NH -2.06 -0.17 36.4 -34.60 0.00 0 -5.41

30
Raţie de hrană pentru o vacă gestantă (raţie de iarnă)

Norme de hrană
Valoarea nutritivă a nutreţului
Kg S.U. Nutreţ Kg brut 11 7.6 600 600 61 35 11.5
UFL PDIN PDIE Ca P UIDL Kg S.U. U.F.L. P.D.I.N. P.D.I.E Ca P UIDL
0.85 0.73 67 68 9.5 3 1.16 Fân natural 4.71 4 2.92 268 272 38 12 4.64
0.3 0.9 52 66 3.5 2.5 1.13 Siloz porumb 10.00 3 2.7 156 198 10.5 7.5 3.39

0.86 1.27 82 120 3.5 0.3 Porumb 1.05 0.9 1.143 73.8 108 3.15 0.27 0
0.895 0.81 245 128 3.1 10.3 Şrot floarea 0.78 0.7 0.567 171.5 89.6 2.17 7.21 0
0.95 240 185 Fosfat dicalcic 0.04 0.04 10.40 8.02 0
Total 8.64 7.33 669.3 667.6 64.22 35.00 8.03
RH-NH -2.36 -0.27 69.3 67.6 3.22 0 -3.47

31
Raţie de hrană pentru o vacă gestantă (raţie de vară)

Norme de hrană
Valoarea nutritivă a nutreţului
Kg S.U. Nutreţ Kg brut 11 7.6 600 600 61 35 11.5
UFL PDIN PDIE Ca P UIDL Kg S.U. U.F.L. P.D.I.N. P.D.I.E Ca P UIDL
0.172 0.89 84 85 6.5 3.5 1.02 Pajiste de ses 34.88 6 5.34 504 510 39 21 6.12
0.3 0.9 52 66 3.5 2.5 1.13 Siloz porumb 8.33 2.5 2.25 130 165 8.75 6.25 2.825

0.95 240 185 Fosfat dicalcic 0.04 0.04 10.05 7.75 0


0.98 390 Cretă furajeră 0.008 0.01 3.2 0 0
Total 8.55 7.59 634 675 61.00 35.00 8.95
RH-NH -2.45 -0.01 34 75 0.00 0 -2.56

32
8.4. Numărul de zile furajate

Nr. Categoria Specif Lunile anului Total zile de furajat


Crt de icare
animale I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Din Din
stabulaţie păşune
1 Vaci E.M. 25 25 25 26 26 27 27 26 26 27 27 27 4669 4876
Z.A.F 771 700 771 780 806 810 857 806 780 837 810 837
.
2 Junici E.M. 3 3 3 3 3 3 3 3 3 4 4 4 604 613
Z.A.F 93 84 93 90 93 90 93 93 93 120 120 124
.
3 V.M. E.M. 3 2 2 2 2 3 2 2 1 2 3 3 459 312
Z.A.F 93 56 62 60 62 90 62 62 30 62 90 33
.
4 T.F. 12-18 E.M. 4 4 4 4 5 5 5 5 5 5 5 6 816 920
Z.A.F 121 112 124 120 155 150 155 155 150 155 150 186
.
5 T.F. 6-12 E.M. 5 5 5 5 5 6 8 8 8 8 9 9 1149 1313
Z.A.F 155 140 155 150 155 180 248 2148 240 248 270 279
.
6 T.F. 0-6 E.M. 8 8 8 8 9 9 6 7 7 7 6 7 1357 1190
Z.A.F 248 224 248 240 279 270 186 217 210 217 180 217
.
7 T.M. 0-3 E.M. 4 6 7 7 7 7 7 6 6 7 7 7 1146 1227
Z.A.F 124 168 217 210 217 210 217 186 180 217 210 217
.
8 Tineret E.M. 0 0 0 1 2 3 4 6 7 8 9 10 610 320
Z.A.F - - - 30 62 90 124 186 210 248 270 310
.
9 Tineret E.M. 0 0 0 0 1 1 1 1 2 2 2 3 153 245
îngrăşat Z.A.F - - - - 31 30 31 31 60 62 60 99
.

33
8.5. Necesarul de furaje vară

Categoria de Tip nutreţ Zile furajate Cantitate Total


animale Kg/zi furajată (Tone)
Pajişte de şes 40,7 138
Siloz de porumb 11,67 57
porumb 2,56 12,49
Vaci Şrot de floarea 4876
2,01 9,8
Soarelui
Fosfat dicalcic 0,05 0,24
Cretă furajeră 0,08 0,39
Pajişte de şes 34,88 10,88
Siloz de porumb 8,33 2,6
Vaci gestante 1312
Fosfat dicalcic 0,04 0,01
Cretă furajeră 0,008 0,002
Pajişte de şes 19,77 23,53
Porumb 1,16 1,38
Tineret taurin Şrot de floarea 3,34 0,4
soarelui 1190
3-6 luni
Fosfat dicalcic 0,01 0,01
Cretă furajeră 0,001 0,001
Pajişte de şes 25,58 33,74
Porumb 0,58 0,77
Tineret taurin
Şrot de floare 1319
6-12 luni 0,67 0,88
Soarelui
Fosfat dicalcic 0,01 0,01
Pajişte de şes 23,26 21
Porumb 2,09 1,92
Tineret taurin
Şrot de floare 920
12-18 luni 0,34 0,31
Soarelui
Fosfat dicalcic 0,07 0,06
Pajişte de şes 23,26 14
Porumb 2,91 1,78
Junici
Şrot de loare 613
6,34 0,21
Soarelui
Fosfat dicalcic 0,09 0,03
8. 6. Necesarul de furaje iarnă

Categoria de Tip nutreţ Zile furajate Cantitate Total


animale Kg/zi furajată (Tone)
Fân natural 4,34 23
Vaci Siloz porumb 4669 21,67 101,17
Porumb 3,49 16,29

34
Şrot de floare
2,35 10,97
Soarelui
Fosfat dicalcic 0,06 0,28
Cretă furajeră 0,06 0,28
Fân natural 4,71 2,14
Siloz porumb 10 4,54
Porumb 1,05 0,48
Vaci gestante 454
Şrot de floare
0,78 0,35
Soarelui
Fosfat dicalcic 0,04 0,02
Siloz de ierburi 15,18 20,6
Porumb 1,74 2,36
Tineret taurin
Şrot de floarea 1357
3-6 luni 0,34 0,46
Soarelui
Fosfta dicalcic 0,02 0,03
Siloz de ierburi 16,75 19,25
Porumb 1,8 2
Tineret taurin
Şrot de floarea 1149
6-12 luni 0,67 0,77
Soarelui
Fosfta dicalcic 0,03 0,03
Siloz de ierburi 6,28 5,12
Fân natural 1,41 1,15
Tineret taurin Porumb 3,26 2,66
816
12-18 luni Şrot de floare
1,0 0,82
Soarelui
Fsfat dicalcic 0,07 0,06
Fân natural 4,12 2,48
Siloz de pormb 7,33 2,49
Şrot de floarea
Junici 604 2,21 1,33
Soarelui
Fosfat dicalcic 0,67 0,4
0,06 0,04
8.7. Suprafaţa de teren necesară pentru producerea furajelor

Nutreţ Total tone Producţia la ha/tone Suprafaţa necesară (ha)


Pajişte de şes 301,15 24 12,55
Fân natural 28,77 6,2 4,64
Siloz de porumb 167,8 37 4,54
Siloz ierburi 44,97 6 2,81
Porumb boabe 44,41 6 6,9

35
Capitolul 9
Eficienţa economică

Prin ţinerea evidenţelor tuturor acţiunilor şi activităţilor din fermă, se pot


identifica şi corecta orice tip de inconveniente. Cel mai important sunt de urmărit,
producţia de lapte, consumul de concentrate şi efectul reproducţiei, de aceşti factori
depind câştigurile sau pierderile fermei.
Controlând producţia de lapte se pot lua decizii pentru îmbunătăţirea factorilor
de influenţă, prin urmărirea rezultatelor activităţilor de reproducţie, pot fi îndepărtate spre
reformă, animalele care nu feră rezultate foarte bune.
Furajele concentrate se procură, de cele mai multe ori din comerţ preţurile fiind
destul de mari, de aceea se realizează analizarea cantităţii de concentrate consumată zilnic
si producia totală de lapte obţinută. În cazul obţinerii laptelui prin administrarea de
concentrate, este economic daca se consumă 500-600g concentrate/kg.
La veniturile anuale realizate din vânzarea laptelui, viţeilor a vacilor reformate la
cheltuielile efectuate se va raporta venitului net total pe vacă şi pe ha cultivat cu nutreţuri
de volum pentru a se calcula veniturile anuale.

Subvenţii vacă: 430 /cap * 25= 10750 ron/an


Lapte marfă: (5000 l/cap * 25 capete) * 1,2 ron/l= 150000 ron/an
(12000 l/cap * 25 capete) * 2,5 ron/l = 125000 ron/an
Venituri
Vaci reformă (4 capete) * 600 kg în viu * 8 ron/kg = 19200 ron/an
Viţei ...............30 * 600 ron/cap = 18000 ron/an
Total venituri: 90750 + 275000 + 19200 + 18000= 322950 ron/an
Fân natural: 28,77 * 550 ron/t = 15823,5 ron/an
Siloz de porumb: 167,8 * 220 ron/t = 36916 ron/an
Siloz de ierburi: 44,97 * 220 ron/t = 9893,4 ron/an
Cheltuieli Porumb: 41,95 * * 800 rin/t = 33560 ron/an
furaje Şrot de floarea soarelui :25,37 * 900 ron/t = 22833 ron/an
Fosfat dicalcic: 0,82 * 2500 ron/t = 2050 ron/an
Cretă furajeră: 0,67 * 200 ron/an = 134 ron/an
Pajişte de şes: 301,15 * 70 = 21080,5 ron/an
Total chelutieli cu furaje: 15823,5 + 36916 + 9893,4 + 33560 + 22833 + 2050 +
134 + 21080,5 = 142290,4 ron/an
Asistenţă veterinară efectuată: 100 ron/cap * 25 capete = 2500 ron/an
Fond salarii brute: 2 muncitori * 1400ron/lună * 12 luni = 33600 ron/an

36
Alte Consum energie efectuată: 3,78 kw/hl lapte * 7000 hl lapte * 0,5ron/kw= 13230
cheltuieli ron/an
Consum carburant: 2,5l/hl lapte * 7000 hl lapte * 5,1 = 89250 ron/an
Alte cheltuieli: 100 ron/cap/an * 25 capete = 2500 ron/an
Amortismente: 2500 ron/an
Total cheltuieli: 2500 + 33600 + 13230 + 89250 + 2500 + 2500 + 142290,4 = 286140,4 ron

Costruri aferente producerii a 1 litru de lapte: 286140,4 * 700000 = 0,41 ron/l lapte
Profit brut: 322950 – 286140,4 = 36809,6 ron/an
Impozit pe venit: 36809,6 * 20% = 7361,92 ron/an
Profit net: 36908,6 -7361,92 = 29447,08
Eficienţa economică: 29447,08 / 286140,4 * 100 = 10,29%

Bibliografie

1. Vasile Maciuc, Managementul cresterii bovinelor, Iasi, Editura Alfa, 2006;

2. Vasile Ujica si Ioan Gilca, Tehnologia cresterii bovinelor, Iasi, Editura Ion
Ionescu de la Brad, 1994;

3. Stelian Acatincai, Productiile bovinelor, Editia a-2-a , Timisoara, Editura


Eurobit, 2004;

4. http://www.anarz.eu

5. http://www.fabricadelapte.ro/stabulatia-libera

6. http://www.scritub.com/

7. http://www.delaval.ro/

8. http://www.brown-swiss.org/

37
9. http://www.agrinet.ro/

38