Sunteți pe pagina 1din 8

Creșa Ariel și Aurora Nr. înreg. ..........................................

E-mail: cresa_ariel@yahoo.com

Telefon: 031-425.78.17

Raport de evaluare psihologică

I. Realizat de către:

-...................................................................psiholog clinician, treapta profesională de


specializare: psiholog în supervizare

II. Temei legal

În baza competențelor profesionale oferite de prevederile legii 213/2004 și a normelor


metodologice de aplicare în exercitarea profesiei de psiholog:
a) Prevederile legii 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de
liberă practică - conform competențelor psihologului clinician
b) HG. Nr. 788/2005 și Codul Deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă
practică.

III. Obiectivele

1. Evaluarea psihologică a copilului din perspectiva nivelului de dezvoltare în plan


personal-social, motor fin și grosier, al limbajului și comportamental.
2. Evaluarea subiectivă a performanței și comportamentului general al copilului și
obținerea unor indici grosieri ai felului în care copilul își utilizează abilitățile.
3. Detectarea potențialelor probleme de dezvoltare ale copilului antepreșcolar.
4. Evaluarea psihologică globală, atunci când copilul se confruntă cu probleme
specifice (tulburări de limbaj, atenţie, memorie, comportament social).
5. Intervenția timpurie în situația în care apar dificultăți sau întârzieri în dezvoltarea
copilului.
6. Elaborarea unui plan de intervenție personalizat.

1
IV. Materialul pe baza căruia a fost realizată evaluarea/ metodologia utilizată:

Anamneza, observația clinică, fișa de evaluare psihologică pe nivele de vârstă (inițială și


finală), test clinic de evaluare a nivelului de dezvoltare Denver (evaluare inițială și finală).

V. Partea descriptivă

Persoana evaluată este ......................................................, prima evaluare s-a desfășurat în


data de ......................, fișa de evaluare inițială, care are ca obiectiv, identificarea unor posibile
întârzieri în dezvoltare. La a doua evaluare, din data de .................se folosește ca instrument,
testul clinic Denver. Etapa a doua a procesului de evaluare curpinde fișa de evaluare finală, pe
nivele de vârstă și Denver, aplicat la aproximativ 6 luni distranță de primul , astfel încât se poate
observa evoluția, stagnarea sau regresul în dezvoltarea copilului pe toate planurile. Altă metodă
folosite concomitent cu instrumentele de evaluare este observația clinică.

Date anamnestice

................................................., în vârstă de ................................................., beneficiar, în


prezent, de servicii în cadrul creșei Ariel și Aurora, locuiește în prezent alături de
......................în București, sector 5. Nu are frați sau surori/are ......frați/surori. Membrii familiei
cu care au o relație mai apropiată sunt matușa și unchiul micuței.

Din fișa de interviu completată de ............................., reiese faptul că


..............................................................................................................................

Evaluare (nume și prenume)

Autoservirea

Manifestările legate de autoservire sunt în concordanță cu vârsta cronologică a


subiectului, astfel: își scoate hainele care au fost descheiate, bea din pahar, se hrănește cu mâna,
uneori cu lingura, indică cu mâna ce își dorește. Nu reușește întotdeauna să mănânce cu lingura.

Dezvoltarea motorie

2
Comportamentul motor este adecvat vârstei: sare, aruncă mingea, coboară treptele cu
ajutor, întoarce paginile cărții, desface și îmbină jucării de asamblat, trece cubul dintr-o mână în
alta, ia două cuburi.

Dezvoltarea cognitivă

În această arie copilul este dezvoltat conform vârstei cronologice, astfel măzgălește, arată
spre sine când e întrebată, indică o parte a corpului la cerere, scoate unul câte unul șase obiecte
dintr-un container, asociază obiecte asemănătoare, realizează puzzle-uri din aria de vârstă 1-2
ani. În ultima perioadă,

Limbajul

În planul dezvoltării limbajului, există un regres, copilul refuză să mai emită cuvinte sau
sunete. Nu ia parte la discuțiile din cadrul grupei, nu mai salută atunci când este promtată, nu
transmite un mesaj simplu în cadrul activităților de învățare, nu manifestă inițiativă în
comunicarea orală.

Socializarea

Are capacitatea de a imita adultul în diverse activități, dar exprimă dificultăți în


exprimarea emoțiilor și a sentimentelor. Din punct de vedere socio - afectiv, copilul întâmpină
dificultăți în această arie comportamentală:izolare socială, anxietate, iritabilitate, dificultăți de
concentrare, neliniște, nesiguranță, refuzuri des manifestate, incapacitatea de a iniția sau să
răspundă la cele mai multe interacțiuni, evitarea unei anumite persoane, pasivitate, lipsa
responsivității, neliniște, refuzuri, reacții violente în raport cu alți copii, comportamente
regresive, pândește aprobarea adultului deseori, neîncredere, închidere în sine, evitarea
comunicării.

Motivație

În general slabă, deși pare că își formulează scopuri, nu le finalizeză.

La momentul evaluării psihologice, minora a manifestat teamă, în raport cu noul. Tresare,


este foarte timidă, nu îndrăznește să atingă jucăriile, la orice sunet care se aude de pe hol este
atentă, prezintă teamă de contact fizic, deși activitățile din cadrul evaluării îi sunt prezentate
treptat și inițial se arată interesată, curioasă și entuziasmată, în final nu dorește să se implice.

În urma obserației clinice, dar și a manifestărilor din timpul evaluării, copilul a prezentat
în unele momente comportament de retragere și închidere în sine, această simptomatologie fiind
una reprezentativă în cazul unui abuz.

Vârsta de 1-3 ani este perioada de explorare, testare, probare a realității, ceea ce
constituie o experiență de învățare vitală. La aceasta vârstă, copiii pot începe să facă primele

3
legături între ceea ce simt și cum se poartă, și să observe aceleași aspect și la alte persoane.
Aceasta este baza interacțiunilor cu alții și a construirii prieteniilor.

Activitatea copilului în creșă și în afara creșei

a) Rezultatele obținute de copil în cadrul categoriilor de activități pe domenii experențiale (se


apreciază prin calificativele de: foarte bine, bine, suficient, insuficient).

- Cunoașterea mediului: foarte bine

- Activități matematice: foarte bine

- Educarea limbajului: foarte bine

- Activități plastice: foarte bine

- Activități muzicale: foarte bine

- Activități practice: foarte bine

- Activități fizice: foarte bine

- Jocuri și alte activități alese: foarte bine

b) Jocuri preferate de copil (se subliniază răspunsul adecvat)

- Jocuri de creație;

- Jocuri de construcții;

- Jocuri logico-matematice;

- Jocuri de mișcare și cu caracter sportiv.

c) Conduita copilului în creșă (se subliniază răspunsul adecvat)

- Și-a însușit deprinderile de comportare civilizată, le aplică în relațiile cu adulții și copiii;

- Și-a însușit deprinderile de comportare civilizată, dar le aplică numai față de adulți;

- Conduita nu este constantă;

- Nu și-a însușit deprinderile de comportare civilizată.

d) Modul de îndeplinire al sarcinilor (se subliniază răspunsul adecvat)

- Îndelinește sarcinile întotdeauna


4
- Îndeplinește numai uneori sarcinile, în special cele preferate;

- Refuză îndelinirea sarcinilor.

e) Adaptarea la grupul de copii din creșă (se subliniază răspunsul adecvat)

- Ușor adaptabil;

- Greu adaptabil;

- Inadaptabil.

f) Rolul pe care îl îndeplinește în grupul de joc (se subliniază răspunsul adecvat)

- Preferă rolul de conducător;

- Preferă să fie condus;

- Trece cu ușurință de la un rol la altul

Caracteristici ale copilului (se subliniază răspunsul adecvat)

- Motricitate: foarte bine, bine, suficient;

- Capacități cognitive: foarte bine, bine, suficient;

- Memoria: foarte bine, bine, suficient;

- Imaginația: foarte bine, bine, suficient;

- Gândirea: foarte bine, bine, suficient;

- Limbajul: foarte bine, bine, suficient;

- Trăsături creative: foarte bine, bine, suficient;

- Trăsături de caracter: (se subliniază răspunsul adecvat)

Sociabilitate, capacitate de comunicare, spirit de prietenie, sinceritate, respect față de


adulți, politețe, spirit de ordine, hărnicie, respect pentru muncă, sârguință, corectitudine,
independență, spirit de inițiativă, disciplină, perseverență, neglijență, modestie, stăpânire de sine,
încredere în propriile puteri, curaj, neîncredere în sine, timiditate, nehotărâre, nesiguranță,
egoism, empatie, resonsabilitate, autocontrol, blândețe, indiferență, conștiinciozitate, îndoială,
cumpătare, teamă, determinare, disponibilitate, entuziasm, flexibilitate, rigiditate, generozitate,
resingere, meticulozitate, confuzie, izolare, prudență, răbdare, recunoștință, nemulțumire,

5
rezistență, descurajare, sensibilitate, siguranță, îngrijorare, toleranță, vigilență, voioșie,
autocompătimire, simț al dreptății/nedreptății, apărarea punctului de vedere, atras de noutăți.

Concordanță între comportamentul copilului în familie și în creșă

□ Există concordanță; □ Nu există concordanță; □ Anumite aspecte diferă

Caracteristici psihice și de personalitate

Motricitate
Modul de manifestare în activităţile motrice
□ activitate foarte dinamică; □ activitate în limite mijlocii; □ activitate statică.

Senzorialitatea
□ predomină modalitatea vizuală de recepţie a informaţiei;
□ predomină modalitatea auditivă de recepţie a informaţiei;
□ percepţie difuză, superficială a materialului de învăţare;
□ percepţie complexă ( spirit de observaţie )

Gândirea
□ flexibilă; □ mobilă; □ rapidă; □ originală; □ lentă;
Capacitatea de a realiza sinteze, comparaţii, abstractizări, generalizări specifice vârstei
preşcolare:
□ bună; □ medie; □ redusă.

Limbajul
□ bogat, exprimare frumoasă şi corectă;
□ relativ bogat, exprimare uşoară, corectă;
□ sărac, exprimare greoaie;
□ foarte sărac, exprimare incorectă;

Memoria: □ mecanică; □ logică; □ de lungă durată; □ de scurtă durată;

Imaginaţia:□ bogată; □ săracă; □ creatoare; □ reproductivă; □ pt. activități artistice ; □ pt.


activități tehnice.

Atenţia: □ pe tot parcursul activității; □ în anumite momente ale activității


Concentrarea atenției exprimată la rezistența la factorii perturbatori care apar în timpul
activităților:
-în activități comune cu întreaga grupă: □ foarte bună ; □ bună ; □ slabă
-în activități la liberă alegere: □ foarte bună ; □ bună ; □ slabă
-distributivitatea atenției în diferite forme de activitate ale copilului: □ foarte bună ; □ bună ;
□ slabă

Deprinderi: □ intelectuale; □ perceptive; □ de igienă.

6
Voinţa :
□ capacitate redusă de a-şi propune scopuri şi de a se mobiliza
pentru a le atinge;
□ capacitate dezvoltată de a-şi propune scopuri şi de a se mobiliza
pentru a le atinge;
□ nu abandonează lucrul început;
□ abandonează cu uşurinţă lucrul început.

Motivaţia
□ manifestă interes sistematic pentru cunoaştere;
□ interes inegal, cu fluctuaţii;
□ manifestă motivaţie pentru învățare.

Afectivitatea

a) Dispoziţie afectivă predominantă:


□ vesel, optimist; □ retras, timid; □ mai mult trist, deprimat.

b) Emotivitate:
□ foarte emotiv, emoţiile îi perturbă activitatea;
□ emotiv, dar fără reacţii dezadaptabile;
□ neemotiv, îndrăzneţ.

Caracterul
a) Atitudinea faţă de sine □ pozitivă; □ negativă.
b) Atitudinea faţă de alţii □ pozitivă; □ negativă.
c) Atitudinea faţă de activităţi
□ hărnicie; □ conştiinciozitate; □ sârguinţă; □ pasivitate; □ dezinteres.

Temperamentul :
□ puternic exteriorizat, impulsiv, nestăpânit, iritabil, uneori agresiv,
□activ, rezistent la solicitări, cu tendinţe de dominare a altora;
□ exteriorizat, energic, vioi, mobil, echilibrat,
□ uşor adaptabil, vorbăreţ, nestatornic;
□ calm, controlat, reţinut, lent, uneori nepăsător, mai greu adaptabil,
rezistent la solicitări repetitive;
□ hipersensibil, interiorizat, retras, nesigur, anxios;
□ tip combinat.

Comportamente sociale:
□ mai mult retras, rezervat, izolat, puţin comunicativ;
□ participă la activitatea de grup numai dacă este solicitat;
□ este în contact cu grupul, se integrează, dar preferă sarcinile
executive;
□ caută activ contactul cu grupul, sociabil, comunicativ, stabileşte

7
uşor relaţii, vine cu idei şi propuneri;
□ activ, sociabil, comunicativ, cu iniţiativă, bun organizator al
grupului.

VI. Concluzii psihologice

Copilul este dezvoltat bine fizic, având capacități și abilități bune, dar pe care nu le mai
exersează în ultima perioadă. Vorbirea este moderat afectată, emite foarte rar sunete sau silabe.
Lipsa exprimării poate fi un indice al unei întârzieri în dezvoltarea limbajului, sau consecința
unei traume. Se va pune accent în primul rând pe consilierea psihologică, dar și pe stimularea
limbajului prin tehnici logopedice (exerciții de respirație, miogimanstică), prin recompensarea
pozitivă a micuței atunci când manifestă inițiativă în a face încercări de a se exprima (emiterea
unor sunete). Izolarea socială poate fi corelată cu exprimarea săracă.

VII. Recomandări:

VIII. Anexe

1. Fișă de evaluare inițială pe nivele de vârstă


2. Chestionar Denver, PDQ II
3. Interpretare chestionar Denver
4. Fișă de evaluare finală pe nivele de vârstă
5. Reevaluare chestionar Denver, PDQ II
6. Interpretare chestionar Denver (reevaluare după 6 luni)
7. Formular cu informații despre copil la intrare în creșă

Acest raport de evaluare cuprinde .....pagini.

Data

Psiholog