APROBAT,

ADMINISTRATOR
( DIRECTOR GENERAL)
___________________

DOCUMENTAŢIE
SPECIFICĂ ACTIVITĂŢII DE APĂRARE ÎMPOTRIVA INCENDIILOR

Întocmit:

1/ 79
CUPRINS:

1. PREZENTARE S.C. ____________________ S.R.L.

2. Obligaţii privind apărarea împotriva incendiilor

Obligaţiile Directorului General
Obligaţiile utilizatorului
Obligaţiile salariatului
Obligaţiile personalului de specialitate cu atribuţii în domeniul apărării împotriva
incendiilor
3. Dispoziţii generale privind organizarea activităţii de apărării împotriva incendiilor.

4. Măsuri de apărare împotriva incendiilor.

Dispoziţii generale de ordine interioară la S.C. _______________ S.R.L.
5. Organizarea activităţii de apărare împotriva incendiilor

6. Decizie privind organizarea apărării împotriva incendiilor la S.C. _________ S.R.L.

7. Decizie privind modul de organizare împotriva incendiilor: de numire a personalului de

specialitate cu atribuţii de A.I.I. pentru responsabilul coordonator de activitate A.I.I.,
pentru colectivul de salariaţi pentru punerea în aplicare, controlul şi supravegherea
măsurilor de apărare împotriva incendiilor. Obligaţii.
ANEXA 1 – Atribuţiile personalului numit în structurile de apărare împortiva incendiilor
ANEXA 2 – Organizarea apărării împotriva incendiilor la S.C. -_________ S.R.L.
ANEXA 3 – Sarcinile formaţiei la stingerea incendiilor
ANEXA 4 – Sinopticul alertării/alarmării. Tabel nominal cu nr. de telefon ale per-
soanelor cu atribuţii de apărare împotriva incendiilor
ANEXA 5 – Procedura internă de anunţare incendii
ANEXA 6 – Procedura internă de evacuare în caz de situaţii de urgenţă
ANEXA 7 – Procedura de urgenţă
ANEXA 8 – Instrucţiuni de folosire a stingătoarelor
ANEXA 9 – Tactica stingerii incendiilor. Substanţe şi procedee pentru întreruperea
procesului de ardere
ANEXA 10 – Structura organizatorică a activităţii de apărare împotriva incendiilor
18. Decizie de numire a echipei de intervenţie în caz de incendiu

19. Măsuri de apărare împotriva incendiilor.

Norme generale de apărare împotriva incendiilor.
Regulament de ordine interioară privind măsurile de apărare împotriva incendiilor
20. Decizia privind activitatea de instruire a salariaţilor în domeniul apărării împotriva
incendiilor
Anexa 1 – Graficele anuale de instruire.
Tematicile orientative pentru efectuarea diferitelor categorii de instructaje periodice în
domeniul apărării împotriva indendiilor.
Anexa 2 - Tematicile de instruire introductiv generală a salariaţilor în domeniul în
domeniul apărării împotriva incendiilor
Anexa 3 - Tematica de instruire în domeniul situaţiilor de urgenţă . Apărarea împotriva
incendiilor în cazul calamităţilor naturale şi catastrofelor

2/ 79
 Anexa 4 –Instrucţiuni de apărare împotriva incendiilor. Noţiuni despre evoluţia
incendiilor
 Instrucţiuni de apărare împotriva incendiilor specifice încăperilor cu destinaţie
administrativă
 Instrucţiuni de apărare împotriva incendiilor specifice spaţiilor pentru depozitare
din cadrul instituţiei.
 Instrucţiuni de apărare împotriva incendiilor specifice instalaţiilor de forţă şi
iluminat din cadrul instituţiei
 Instrucţiuni de apărare împotriva incendiilor specifice la colectarea şi depozitarea
deşeurilor şi ale resturilor menajere.
 Instrucţiuni de apărare împotriva incendiilor specifice referitoare la căile de
evacuare, acces şi intervenţie
 Sisteme şi înstalaţi de protecţie împotriva incendiilor
25. Decizie privind utilizarea focului deschis şi reglementarea executării lucrărilor
periculoase, în caz de nevoie, în spaţiile instituţiei. Executarea lucrărilor cu foc deschis
Anexa 1- Procedura de emitere, semnare, luare la cunoştinţă şi păstrare a permisului de
lucru cu foc
Anexa 2 – Model de registru de evidenţă a prmiselor cu foc deschis. Instrucţiuni
specifice de prevenire a incendiilor la lucrările cu foc deschis
28. Decizie privind modul de gestionare a resturilor menajere şi a ambalajelor specifice
activităţii desfăşurate în cadrul S.C. _________________ S.R.L.
29. Decizie privind măsuri speciale din domeniul apărării împotriva incendiilor care să
contracareze efectele perioadelor de sezon rece, caniculare sau secetoase, în cadrul SC
_______________ SRL
Anexa 1 – Reguli şi măsuri din domeniul apărării împotriva incendiilor care să
contracareze efectele perioadelor de anotimp rece, canicular şi secetos Reguli şi măsuri
pentru sezonul rece .Reguli şi măsuri pentru perioadele caniculare sau secetoase

31. Decizie privind stabilirea punctelor vulnerabile la incendiu

Anexa 1 – Riscuri generate de sutuaţiile de urgenţă
33. Decizie privind reglementarea fumatului in incinta S.C. _________________S.R.L.

34. Decizie privind răspunderile ce revin părţilor în ceea ce priveşte asigurarea apărării
împotriva incendiilor pentru cazurile de închiriere (subinchiriere) din cadrul S.C.
_________________ S.R.L.
35. Plan de măsuri pt Apărarea Împotriva Incendiilor (AII)

36. Planificarea controalelor privind respectarea normelor de AII

37. Graficul exerciţiilor şi aplicaţiilor privind modul de acţiune în cazul incendiilor

Evidenţa exerciţiilor şi aplicaţiilor de intervenţie efectuate
39. Graficul controalelor asupra respectării normelor, instrucţiunilor, dispoziţiilor şi măsurilor
de AII
40. Graficul de întreţinere şi verificare pentru utilaje şi instalaţiile care pot genera incendii

41. Graficul de întreţinere/verificare/reîncărcare a stingătoasrelor aflate în dotare

42. BIBLIOGRAFIE - Actele normative care reglementează managementul situaţiilor de

urgenţă

3/ 79
 1. OBLIGAŢII PRIVIND APĂRAREA ÎMPOTRIVA INCENDIILOR

Apărarea împotriva incendiilor reprezintă ansamblul integrat de activităţi specifice, măsuri şi

sarcini organizatorice, tehnice, operative, cu caracter umanitar şi de informare publică,
planificate, organizate şi realizate potrivit prezentei legi, în scopul prevenirii şi reducerii
riscurilor de producere a incendiilor şi asigurării intervenţiei operative pentru limitarea şi
stingerea incendiilor, în vederea evacuării, salvării şi protecţiei persoanelor periclitate, protejării
bunurilor şi mediului împotriva efectelor situaţiilor de urgenţă determinate de incendii.

Apărarea împotriva incendiilor constituie o activitate de interes public, naţional, cu caracter

permanent, la care sunt obligate să participe, în condiţiile legislaţiei în vigoare toate persoanele
fizice şi juridice aflate pe teritoriul României şi care sunt obligate, de asemenea, să respecte
reglementările tehnice şi dispoziţiile de apărare împotriva incendiilor şi să nu primejduiască, prin
deciziile şi faptele lor, viaţa, bunurile şi mediul.

1.1. OBLIGAŢIILE DIRECTORULUI GENERAL

Directorul General are următoarele obligaţii principale, în conformitate cu art. 19 din legea
307 / 2006 a apărării împotriva incendiilor:
a) să stabilească, prin dispoziţii scrise, responsabilităţile şi modul de organizare pentru
apărarea împotriva incendiilor în instituţie, să le actualizeze ori de câte ori apar modificări
şi să le aducă la cunoştinţă salariaţilor, utilizatorilor şi oricăror persoane interesate;
b) să asigure identificarea şi evaluarea riscurilor de incendiu din instituţie şi să asigure
corelarea măsurilor de apărare împotriva incendiilor cu natura şi nivelul riscurilor;
c) să solicite şi să obţină avizele şi autorizaţiile de securitate la incendiu, prevăzute de lege, şi
să asigure respectarea condiţiilor care au stat la baza eliberării acestora; în cazul anulării
avizelor ori a autorizaţiilor, să dispună imediat sistarea lucrărilor de construcţii sau oprirea
funcţionării ori utilizării construcţiilor sau amenajărilor respective;
d) să permită, în condiţiile legii, executarea controalelor şi a inspecţiilor de prevenire
împotriva incendiilor, să prezinte documentele şi informaţiile solicitate şi să nu îngreuneze
sau să obstrucţioneze în niciun fel efectuarea acestora;
e) să permită alimentarea cu apă a autospecialelor de intervenţie în situaţii de urgenţă;
f) să întocmească, să actualizeze permanent şi să transmită inspectoratului lista cu substanţele
periculoase, clasificate potrivit legii, utilizate în activitatea sa sub orice formă, cu menţiuni
privind: proprietăţile fizico-chimice, codurile de identificare, riscurile pe care le prezintă
pentru sănătate şi mediu, mijloacele de protecţie recomandate, metodele de intervenţie şi
prim ajutor, substanţele pentru stingere, neutralizare sau decontaminare;
g) să elaboreze instrucţiunile de apărare împotriva incendiilor şi să stabilească atribuţiile ce
revin salariaţilor la locurile de muncă;
h) să verifice dacă salariaţii cunosc şi respectă instrucţiunile necesare privind măsurile de
apărare împotriva incendiilor şi să verifice respectarea acestor măsuri, semnalate
corespunzător prin indicatoare de avertizare, de către persoanele din exterior care au acces
în instituţie;
i) să asigure întocmirea şi actualizarea planurilor de intervenţie şi condiţiile pentru aplicarea
acestora în orice moment;
j) să permită, la solicitare, accesul forţelor inspectoratului în instituţie în scop de recunoaştere,
instruire sau de antrenament şi să participe la exerciţiile şi aplicaţiile tactice de intervenţie
organizate de acesta;
k) să asigure utilizarea, verificarea, întreţinerea şi repararea mijloacelor de apărare împotriva
incendiilor cu personal atestat, conform instrucţiunilor furnizate de proiectant;
l) să asigure pregătirea şi antrenarea echipelor de urgenţă pentru intervenţie;

4/ 79
m) să asigure şi să pună în mod gratuit la dispoziţie forţelor chemate în ajutor mijloacele
tehnice pentru apărare împotriva incendiilor şi echipamentele de protecţie specifice
riscurilor care decurg din existenţa şi funcţionarea instituţiei, precum şi antidotul şi
medicamentele pentru acordarea primului ajutor;
n) să stabilească şi să transmită, către beneficiarii serviciilor instituţiei, regulile şi măsurile de
apărare împotriva incendiilor, specifice acestora, corelate cu riscurile la utilizarea,
manipularea, transportul şi depozitarea echipamentelor utilizate în cadrul cursurilor;
o) să informeze de îndată, prin orice mijloc, inspectoratul despre izbucnirea şi stingerea cu
forţe şi mijloace proprii a oricărui incendiu, iar în termen de 3 zile lucrătoare să completeze
şi să trimită acestuia raportul de intervenţie;
p) să utilizeze în instituţie numai mijloace tehnice de apărare împotriva incendiilor, certificate
conform legii;
q) să îndeplinească orice alte atribuţii prevăzute de lege privind apărarea împotriva incendiilor.

1.2. OBLIGAŢIILE UTILIZATORULUI, CONFORM ART 21 DIN LEGEA

307 / 2006 A APĂRĂRII ÎMPOTRIVA INCENDIILOR

Prin utilizator se înţelege orice persoană fizică sau juridică ce foloseşte un bun, cu orice titlu, în
interesul său, al altuia sau în interes public.

Utilizatorul are următoarele obligaţii principale:

 să cunoască şi să respecte măsurile de apărare împotriva incendiilor, stabilite de Directorul
General;
 să întreţină şi să folosească, în scopul pentru care au fost realizate, dotările pentru apărarea
împotriva incendiilor, puse la dispoziţie de Directorul General;
 să respecte normele de apărare împotriva incendiilor, specifice activităţilor pe care le
organizează sau le desfăşoară;
 să nu efectueze modificări neautorizate şi fără acordul scris al Directorul General, al
proiectantului iniţial al construcţiei, instalaţiei, echipamentului, dispozitivului sau
mijlocului de transport utilizat ori al unui expert tehnic atestat potrivit legislaţiei în vigoare;
 să aducă la cunoştinţa Directorul General, orice defecţiune tehnică ori altă situaţie care
constituie pericol de incendiu.

1.3. OBLIGAŢIILE SALARIATULUI

Fiecare salariat are, la locul de muncă, conform art. 22 din legea 307 / 2006 a apărării
împotriva incendiilor, următoarele obligaţii principale:
a. să cunoască şi să respecte normele (generale, pentru instituţie şi specifice, pentru locul de
muncă) şi a regulilor şi măsurilor de apărare împotriva incendiilor, aduse la cunoştinţă, sub
orice formă, de conducătorul instituţiei, prevăzute în atribuţiile de serviciu şi în instrucţiunile
de funcţionare şi utilizare a instalaţiilor, aparatelor, dispozitivelor şi a altor mijloace de
apărare împotriva incendiilor din dotarea locurilor de muncă, precum şi îndeplinirea
măsurilor şi sarcinilor ce le-au fost încredinţate;
b. să participe la instructajele şi acţiunile instructiv- educative organizate în vederea apărării
împotriva incendiilor şi la exerciţiile şi aplicaţiile de stingere a incendiilor, precum şi de
evacuare a persoanelor şi a bunurilor;
c. să respecte, în cadrul instituţiei, regulile stabilite privind fumatul şi introducerea de ţigări,
chibrituri, brichete, etc., în locurile în care sunt interzise, precum şi regulile referitoare la
executarea unor operaţiuni sau lucrări sau la folosirea unor mijloace care pot provoca
incendii (sudură, foc deschis, etc.);
d. să îndeplinească sarcinile stabilite, atât în ceea ce priveşte supravegherea permanentă a
locului de muncă unde funcţionează instalaţii care pot produce incendii, explozii, avarii, ori
alte accidente tehnice, cât şi controlul periodic al funcţionării acestora;
e. să efectueze verificarea obligatorie a locurilor de muncă la începerea şi la terminarea
programului de lucru, în vederea depistării şi înlăturării unor eventuale pericole şi cauze
de incendiu, menţinerea permanentă a curăţeniei şi ordinii pe locurile de muncă;

5/ 79
f. să întreţină, în bună stare de utilizare, mijloacele de prevenire şi stingere a incendiilor de la
locul de muncă şi să nu le utilizeze pe acesta în alte scopuri;
g. să respecte regulile de ordine interioară şi de disciplină a muncii;
h. să utilizeze substanţele periculoase, instalaţiile, utilajele, maşinile, aparatura şi
echipamentele, potrivit instrucţiunilor tehnice, precum şi celor date de conducătorul
instituţiei;
i. să nu efectueze manevre nepermise, cu scule necorespunzătoare, să nu efectueze modificări
neautorizate sau improvizaţii la sistemele şi instalaţiile de apărare împotriva incendiilor şi la
aparatele electrice şi de încălzire ;
j. să comunice, imediat după constatare, conducătorului locului de muncă orice încălcare a
normelor de apărare împotriva incendiilor sau a oricărei situaţii stabilite de acesta ca fiind un
pericol de incendiu, orice defecţiune sesizată la sistemele şi instalaţiile de apărare împotriva
incendiilor, precum şi despre existenţa unor împrejurări de natură să provoace incendii;
k. să anunţe imediat şefii ierarhici şi, dacă se impune, pompierii asupra incendiilor izbucnite; să
participe, potrivit organizării activităţii de apărare împotriva a incendiilor la locul de muncă-
la stingerea incendiilor şi la evacuarea persoanelor şi bunurilor, precum şi la înlăturarea
incendiilor, calamităţilor naturale şi a catastrofelor;
l. să coopereze cu salariaţii cu atribuţii pe linie A.I.I., desemnaţi de conducătorul instituţiei,
atât cât îi permit cunoştinţele şi sarcinile sale, respectiv cu responsabilul specializat, cu
atribuţii de coordonare a activităţii de apărăre împotriva incendiilor şi a activităţii situaţiilor
de urgenţă, în vederea realizării măsurilor de apărare împotriva incendiilor;
m. să acţioneze, în conformitate cu procedurile stabilite la locul de muncă, în cazul apariţiei
oricărui pericol iminent de incendiu;
n. să acorde primului ajutor, atât cât este raţional posibil, oricărui salariat, aflat într-o situaţie de
pericol.
o. să furnizeze persoanelor abilitate toate datele şi informaţiile de care are cunoştinţă,
referitoare la producerea incendiilor.

1.4. OBLIGAŢIILE PERSONALULUI DE SPECIALITATE CU ATRIBUŢII ÎN

DOMENIUL APĂRĂRII ÎMPOTRIVA INCENDIILOR, CONFORM ART. 27 DIN
LEGEA 307 / 2006 A APĂRĂRII ÎMPOTRIVA INCENDIILOR

Personalul de specialitate cu atribuţii în domeniul apărării împotriva incendiilor, din

cadrul S.C. _________________S.R.L..are următoarele obligaţii principale:
a) participă la elaborarea şi aplicarea concepţiei de apărare împotriva incendiilor la nivelul
instituţiei;
b) controlează aplicarea normelor de apărare împotriva incendiilor in instituţie;
c) propune includerea în bugetele proprii a fondurilor necesare organizarii activitatii de aparare
impotriva incendiilor, dotarii cu mijloace tehnice pentru apararea impotriva incendiilor si
echipamente de protectie specifice;
d) prezinta conducerii, semestrial sau ori de cate ori situatia impune, raportul de evaluare a
capacitatii de aparare impotriva incendiilor;
Formarea, evaluarea si certificarea competentei profesionale a cadrelor tehnice/personalului cu
atributii in domeniul apararii impotriva incendiilor, prevazute la alin. precedent, se realizeaza in
centre de formare si evaluare abilitate prin lege, pe baza standardelor.

2. DISPOZIŢII GENERALE PRIVIND ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII DE A.I.I.

Organizarea activităţii de apărare împotriva incendiilor presupune:

 întocmirea, aprobarea şi difuzarea actelor de autoritate (decizii) prin care se stabilesc pe
linia apărării împotriva incendiilor;
 asigurarea funcţionării mijloacelor tehnice de prevenire şi stingere a incendiilor;
 organizarea intervenţiei în caz de incendiu de către salariaţi şi forţe specifice;
 analizarea incendiilor produse, desprinderea concluziilor şi stabilirea de măsuri conforme
cu realitatea.

6/ 79
3. MĂSURI DE APĂRARE ÎMPOTRIVA INCENDIILOR

DISPOZIŢII GENERALE DE ORDINE INTERIOARĂ LA S.C.

_________________S.R.L.
Dispoziţiile generale de ordine interioară pentru prevenirea şi stingerea incendiilor sunt
reglementate prin legea nr 307/2006 a apărării împotriva incendiilor, care stabilesc, pe baza
Normelor generale de prevenire şi stingere a incendiilor, aprobate prin Ordinul ministrului de
interne nr. 163/2007, regulile şi măsurile care trebuie aplicate la organizarea şi desfăşurarea
activităţilor de ordine interioară pentru a preveni apariţia condiţiilor favorizante producerii de
incendii şi pentru a limita consecinţele acestora.

Principalele condiţii care favorizează producerea de incendii constau în anumite împrejurări

determinate, în acelaşi timp şi spatiu, a materialelor şi substanţelor combustibile, precum şi a
surselor potenţiale de aprindere.

Ordinea interioar, din punct de vedere al prevenirii şi stingerii incendiilor, reprezintă ansamblul
dispoziţiilor care trebuie stabilite, aplicate şi respectate în incinta institutiilor, înainte, în timpul
şi la terminarea unor activităţi caracterizate prin factori de risc de incendiu specifici.

Prin dispoziţiile generale de prevenire şi stingere a incendiilor privind ordinea interioară se

reglementează:
 Deficitul de stingătoare portative cu pulbere, tip P6 şi, respectiv, cu zăpadă carbonică tip
G3, va fi completat, astfel încât să se asigure necesarul rezultat în urma analizei şi a
calcului efectuat.
 Amplasarea stingătoarelor se va realiza prin suspendarea acestora la distanţa de 1,5 m de
la cota pardoselii, iar pe pereţii din spatele stingătoarelor se va inscripţiona tipul acestora
(exemplu: "stingător cu pulbere tip P6").
 Pe corpul stingătorului, va fi pusă o etichetă cu numele fiecărui salariat, care are în
utilizare stingătorul.
 Se vor lua măsuri de achiziţionare a unor indicatoare de securitate, în conformitate cu
prevederile STAS 297, astfel:
 "fumatul interzis", care va fi amplasat în clădiri şi depozite;
 "ieşire pentru evacuare", către cele două căi de acces spre locul de evacuare adică
asigurarea căilor de acces, de evacuare şi de intervenţie;
 "sensul ieşirii spre zona liberă", pe traseele de evacuare;
 "tabloul electric general";
 "întrerupător general";
 "nu stinge cu apă";
 "loc pentru fumat".
 Se va amenaja locul pentru fumat prin:
 achiziţionarea de scrumiere metalice;
 marcarea, cu tăbliţă indicatoare, a locului pentru fumat;
 delimitarea perimetrului pentru fumat, cu bandă de vopsea albă.
 în vederea instruirii, pe linie A.I.I. a salariaţilor, se vor procura fişe individuale de
instructaj şi material bibliografic.
 Periodic, (o dată la doisprezece luni), se va efectua verificarea instalaţiilor de legare
la pământ pentru scurgerea electricităţii statice, în conformitate cu prevederile art.
6.6 din NORMATIVUL I 7/98 şi STAS 12604. în urma acestor verificări, se vor emite
buletine de încercare.
 Se vor lua măsuri de marcare a spaţiilor pentru depozitare cu o bandă de vopsea albă,
astfel încât să se delimiteze căile de acces şi evacuare, precum şi spaţiile de evacuare.
 Se vor da decizii pentru :
o lucrările cu foc deschis;
o reglementarea fumatului;

7/ 79
 o colectarea deşeurilor, reziduurilor şi a ambalajelor combustibile, precum şi
distrugerea acestora;efectuarea de lucrări premergatoare în timpul sezonului rece
şi în perioadele caniculare şi secetoase.

4. ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII DE APĂRARE ÎMPOTRIVA INCENDIILOR

S-a stabilit structura cu atribuţii de prevenire şi stngere a incendiilor:

 PERSONAL DE SPECIALITATE cu atribuţii de prevenire şi stingere a incendiilor,
controlul şi supravegherea măsurilor de apărare împotriva incendiilor;
 RESPONSABIL PRIVIND REPARTIŢIA FONDURILOR CARE ASIGURĂ
MIJLOACELE DE PREVENIRE ŞI STINGERE A INCENDIILOR – personal de
specialitate (director economic);
 DIFUZAREA ACTELOR DE AUTORITATE (DECIZII) prin care se stabilesc răspunderi
pe linia apărării împotriva incendiilor.

APROBAT,

8/ 79
 ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII DE APĂRARE ÎMPOTRIVA INCENDIILOR

I. ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII DE APĂRARE ÎMPOTRIVA INCENDIILOR

1. Decizie privind modul de organizare a activităţii de apărare împotriva incendiilor
Anexa nr. 1- Atribuţiile personalului numit în structura organizatorică
Anexa nr. 2 - Structura organizatorică a activităţii de apărare împotriva incendiilor
2. Decizia privind activitatea de instruire a salariaţilor pe linia prevenirii şi stingerii
incendiilor
Anexa nr.1 - Tematicile orientative pentru efectuarea diferitelor categorii de
instructaje pe linia prevenirii şi stingerii incendiilor
Anexa nr. 2 - Instrucţiuni de apărare împotriva incendiilor pentru spaţiile şi
activităţile desfăşurate în cadrul instituţiei
3. Decizie privind utilizarea focului deschis şi reglementarea executării lucrărilor
periculoase, în caz de nevoie, în spaţiile instituţiei
Anexa nr. 1 - Procedura de emitere, semnare, luare la cunoştinţă şi păstrare a permisului
de lucru cu foc
Anexa nr. 2 - Instrucţiuni specifice de prevenire a incendiilor la lucrările cu foc
deschis
4. Decizie privind reglementarea fumatului în spaţiile utilizate de instituţie
III. INTERVENŢIA PENTRU STINGEREA INCENDIILOR
1. Planul de intervenţie
Date de identificare
Planul de situaţie
Concepţia de organizare şi desfăşurare a intervenţiei în caz de incendiu
Forţe de intervenţie in caz de incendiu
Surse de alimentare cu apă
2. Evidenţa aplicaţiilor şi exerciţiilor lunare
3. Evidenţa începuturilor de incendiu

9/ 79
 DECIZIA NR . _________________

În temeiul art. 19, lit. a, e şi f din Legea 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor,
cu modificările şi completările ulterioare, art. 37 alin (1) din Legea nr. 481/2004 privind
protecţia civilă, art. 17 din Ordinul nr. 163/2007 pentru aprobarea Normelor generale de apărare
împotriva incendiilor, Directorul General al S.C. _________________S.R.L..,
_________________, emite următoarea
DECIZIE

PRIVIND ORGANIZAREA APĂRĂRII ÎMPOTRIVA INCENDIILOR LA

S.C. _________________S.R.L.
Art. 1 :
Prin prezenta Decizie se stabilesc responsabilităţile şi modul de organizare privind apărarea
împotriva incendiilor la nivelul instituţiei.
Art. 2:
Se desemnează ____________________________ responsabil de specialitate cu atribuţii de
coordonator a activităţii de apărare împotriva incendiilor şi a activităţilor din domeniul situaţiilor
de urgenţă în cadrul instituţiei, în directa subordonare a Directorului General.
Art. 3:
Pentru îndeplinirea sarcinilor primite pe linie de prevenire şi stingere a incendiilor, personalul de la
punctele va beneficia, conform prevederilor legislaţiei în vigoare de timpul necesar executării
atribuţiilor stabilite.
Art. 4:
Responsabilul privind repartiţia fondurilor care asigură mijloacele de prevenire şi stingere a
incendiilor va asigura fondurile necesare pentru asigurarea mijloacelor de prevenire şi stingere a
incendiilor
Art. 5:
Se constituie, la nivel de instituţie, un colectiv de salariaţi, pentru punerea în aplicare, controlul
şi supravegherea măsurilor de apărare împotriva incendiilor şi a activităţilor din domeniul
situaţiilor de urgenţă, care răspunde de întreaga activitate de apărare împotriva incendiilor şi a
activităţilor din domeniul situaţiilor de urgenţă desfăşurată în cadrul S.C.
_________________S.R.L., subordonat responsabilului cu atribuţii de coordonator al activităţii
de apărare împotriva incendiilor şi a activităţilor din domeniul situaţiilor de urgenţă în cadrul
instituţiei.
Componenţa colectivului de salariaţi este stabilită nominal, prin prezenta decizie, după cum urmează:
NR.
NUMELE ŞI PRENUMELE FUNCŢIA ÎN COLECTIV
CRT.
1. ŞEF COLECTIV
2. MEMBRU 1
3. MEMBRU 2

Art. 6:
Se constituie echipa de primă intervenţie + înlocuitorii, organizată pentru stingerea eventualelor
începuturi de incendiu, care coordonează şi responsabilii cu intervenţia în caz de incendiu
precum şi responsabilii cu evacuarea persoanelor şi a bunurilor în caz de incendiu:

Art 9:
Pe timpul nopţii şi în zilele de sărbători legale, în incinta instituţiei:
1. agenţii de pază au obligaţia de a interveni în caz de incendiu, conform atribuţiilor
funcţionale pe care le au în acest sens, menţionate în planul de pază.

10/ 79
Art.10 :
Activitatea prestată de personalul salariat din componenţa structurilor de apărare împotriva
incendiilor, stabilite prin prezenta Decizie, face parte din obligaţiile de serviciu. Biroul Resurse
Umane şi Secretariat va completa fişele posturilor persoanelor desemnate cu atribuţiile
prevăzute în Anexa nr. 1 la prezenta.
Art. 11:
In situaţia în care persoanele cu atribuţii privind îndrumarea, instruirea şi controlul tehnic pe
linia prevenirii şi stingerii incendiilor îndeplinesc şi funcţia de şefi ai echipelor de primă
intervenţie, atribuţiile, din cadrul fiecărei funcţii, vor fi cumulate. Acest cumul se aplică şi în
cadrul celorlalte categorii de funcţii.
Art. 12:
Anexele nr. 1-10 fac parte integrantă din prezenta Decizie.
Art. 13:
Precizările prezentei se coroborează cu cele ale Deciziei nr.
Art. 14:
Prezenta decizie va produce efecte din momentul luării la cunoştinţă.

DIRECTOR,

ANEXA NR. 1
la DECIZIA nr. _________ din _________________

11/ 79
ATRIBUŢIILE PERSONALULUI NUMIT ÎN STRUCTURILE DE APĂRARE
ÎMPORTIVA INCENDIILOR
Art. 1 :
ŞEFUL COLECTIVULUI DE SALARIAŢI CU ATRIBUŢII PRIVIND PUNEREA ÎN
APLICARE, CONTROLUL ŞI SUPRAVEGHEREA MĂSURILOR DE APĂRARE
ÎMPOTRIVA INCENDIILOR din cadrul instituţiei este conducătorul acestui colectiv. În
exercitarea competenţelor acestei funcţii, şeful colectivului îndeplineşte atribuţii privind
organizarea, conducerea, coordonarea şi controlul întregii activităţi de apărare împotriva
incendiilor din cadrul S.C. _________________S.R.L.., fiind subordonat direct şi nemijlocit,
Directorului General al S.C. _________________ S.R.L...
Pentru îndeplinirea obligaţiilor ce-i revin, şeful colectivului are următoarele atribuţii:
a) organizează şi conduce activitatea colectivului de salariaţi desemnaţi pentru punerea în
aplicare, controlul şi supravegherea măsurilor de apărare împotriva incendiilor;
b) organizează, la nivelul instituţiei, verificările şi controalele referitoare la modul în care sunt
respectate prevederile legale în vigoare şi instrucţiunile privind apărarea împotriva
incendiilor în cadrul instituţiei şi ia măsuri sau propune, după caz, Directorului General,
măsuri ferme pentru soluţionarea deficienţelor, pe linie SU, din cadrul instituţiei; participă
la analiza activităţii de prevenire şi stingere a incendiilor, făcând propuneri pentru înlăturarea
neajunsurilor şi îmbunătăţirea acestei activităţi;
c) verifică sistematic modul de îndeplinire, de către colectivul de salariaţi cu atribuţii pe linia
apărării împotriva incendiilor, a obligaţiilor, măsurilor şi sarcinilor ce le revin;
d) elaborează, împreună cu structurile subordonate, până la data de 31 martie a fiecărui an,
măsurile anuale de apărare împotriva incendiilor şi asigură completarea şi reactualizarea
acestora, asigură aducerea la cunoştinţa factorilor interesaţi, a măsurilor şi sarcinilor
stabilite.
e) organizează şi finalizează controalele pe care le execută cadrele tehnice cu atribuţii pe linie
SU şi ale responsabilului coordonator activitate A.I.I., dacă este pesoană diferită de acesta,
în sediul central şi în toate locaţiile dispersate, cel puţin odată pe trimestru;
f) organizează, conduce şi controlează activitatea de prevenire şi stingere a incendiilor, pe care
o desfăşoară echipele de primă intervenţie pentru stingerea incendiilor, în caz de calamităţi
naturale sau de catastrofe;
g) sprijină directorii şi asimilaţii acestora în organizarea activităţii de apărare împotriva
incendiilor;
h) stabileşte, împreună cu responsabilului coordonator activitate A.I.I., dacă este pesoană
diferită de acesta, şi cu colectivul din subordine, supunând spre aprobarea Directorului
General, modul de organizare şi desfăşurare a verificărilor, întreţinerilor, reviziilor şi
reparaţiilor la instalaţiile şi mijloacele tehnice de protecţie împotriva incendiilor din dotare şi
asigură instruirea de specialitate a personalului desemnat să execute aceste lucrări tehnice.
i) verifică stadiul de îndeplinire a măsurilor stabilite la controalele anterioare proprii, precum şi a
celor stabilite de organele de control ale pompierilor militari, care au termene scadente;
j) execută controale tehnice de prevenire a incendiilor în zilele nelucrătoare, de sărbătorile legale,
precum şi în timpul situaţiilor speciale, verificând respectarea dispoziţiilor legale, a normelor
A.I.I., modul de organizare şi supravegherea tehnica a activităţii, paza şi securitatea societăţii,
ordinea şi disciplina;
k) participă la controalele efectuate de pompierii militari, însoţesc şi pun la dispoziţia acestora
documentele A.I.I.. prin care sunt stabilite modul de organizare privind apărarea împotriva
incendiilor;
l) păstrează documentele de A.I.I., procesele verbale de control, ordinele, deciziile şi programele de
măsuri referitoare la prevenirea şi stingerea incendiilor adoptate de conducerea instituţiei,

12/ 79
 tematicile de instruire a salariaţilor, etc;
m) în colaborare cu serviciile de resort (financiar-contabile) ia măsuri pentru includerea în planurile
economice şi financiare anuale a fondurilor necesare realizării măsurilor de apărare împotriva
incendiilor, dotării cu mijloacele de intervenţie sau protecţie, echipării cu instalaţii, aparatură,
echipamente de A.I.I.
n) asigură activitatea de dotare cu mijloace de A.I.I., urmărind:
 îndrumarea şi controlul asigurării dotării cu mijloace de A.I.I., şi luarea măsuri, în mod
operativ, de înlăturare a deficienţelor constatate;
 ţinerea evidenţei mijloacelor de bază A.I.I. din dotarea unităţilor dispersate, controlarea
prin sondaj a modului de întreţinere, revizie, reparare şi împrospătare a acestora, în
vederea asigurării bunei lor funcţionări şi raportează situaţia, trimestrial, Directorului
General;
 participă obligatoriu la cercetările ce se efectuează în cazul izbucnirii unui incendiu şi
urmăreşte includerea concluziilor referitoare la dotarea cu mijloace A.I.I.în actele de
constatare a acestuia;
 informează Directorul General asupra constatării şi a măsurilor luate în urma cercetărilor
efectuate şi să facă propunerile necesare;
 urmăreşte cum se asigură aprovizionarea cu mijloace tehnice de A.I.I.;
 întocmeşte, după caz şi supune spre aprobarea Directorului General proiecte de
instrucţiuni privind îmbunătăţirea activităţii de dotare cu mijloace de A.I.I.;
 propune sancţionarea celor ce se fac vinovaţi de încălcarea normelor de dotare cu
mijloace de A.I.I..
o) se asigură de buna funcţionare şi întreţinere a instalaţiilor utilitare sau de protecţie contra
incendiilor, cunoaşterea de către personalul salariat a modului de utilizare a acestora, propune
revizia/reparaţia la timp şi de calitate a acestora, sau înlocuirea celor necorespunzătoare sau
completarea dotării la nivelul necesarului fixat prin normele de dotare;
p) participă la acţiunile de prevenire şi stingere a incendiilor (controale, cursuri, instructaje,
schimburi de experienţă, analize) organizate de conducerea societăţii, şi de unităţile de
pompieri militari sau de alte organe împuternicite prin lege şi face propuneri pentru
organizarea unor asemenea acţiuni;
q) studiază pericolul de incendiu, pe care-i reprezintă tehnologiile şi instalaţiile de utilizare din
cadrul locaţiilor instituţiei, precum şi măsurile de prevenire şi stingere a incendiilor specifice
acestora;
r) îndrumă şi controlează operativitatea şi modul de acţionare a echipelor de intervenţie,
constituite în locaţii dispersate, acordă asistenţă tehnică de specialitate la întocmirea,
completarea şi reactualizarea planurilor de intervenţie din locaţii;
s) urmăreşte actualizarea documentelor de A.I.I.ori de câte ori apar modificări şi le aduce la
cunoştinţă salariaţilor, clienţilor sau oricărei persoane interesate;
t) verifică modul de întreţinere şi funcţionare a instalaţiilor, aparatelor şi mijloacelor de A.I.I.,
precum şi cunoaşterea modului de utilizare a acestora de către personalul încadrat în muncă;
ţine evidenţa instalaţiilor, substanţelor chimice şi a altor mijloace de A.I.I., la nivel central;
u) urmăreşte respectarea normelor, normativelor şi a altor prescripţii tehnice de A.I.I. la
elaborarea documentaţiilor tehnice, executarea şi darea în exploatare a unor eventuale
amenajări, precum şi în timpul reviziilor şi reparaţiilor executate la construcţiile şi
instalaţiile ce prezintă pericol de incendiu, inclusiv în timpul repunerii lor în funcţiune;
v) acordă sprijin şi asistenţă tehnică de specialitate la înlăturarea unor stări de pericol sau la
soluţionarea unor probleme deosebite din punct de vedere al A.I.I.survenite în locaţiile
dispersate, precum şi la executarea unor intervenţii la instalaţiile cu pericol de incendiu în
funcţiune; informează imediat conducerea instituţiei asupra unor stări de pericol iminent de
incendiu constatate şi raportează măsurile luate;

13/ 79
w) verifică modul de întreţinere şi funcţionare a instalaţiilor, aparatelor şi mijloacelor de A.I.I.,
precum şi cunoaşterea modului de utilizare a acestora de către personalul încadrat în muncă;
ţine evidenţa instalaţiilor, substanţelor chimice şi a altor mijloace de A.I.I., la nivel central;
x) urmăreşte respectarea normelor, normativelor şi a altor prescripţii tehnice de A.I.I. la
elaborarea documentaţiilor tehnice, executarea şi darea în exploatare a unor eventuale
amenajări, precum şi în timpul reviziilor şi reparaţiilor executate la construcţiile şi
instalaţiile ce prezintă pericol de incendiu, inclusiv în timpul repunerii lor în funcţiune;
y) acordă sprijin şi asistenţă tehnică de specialitate la înlăturarea unor stări de pericol
sau la soluţionarea unor probleme deosebite din punct de vedere al A.I.I. survenite în
locaţiile dispersate, precum şi la executarea unor intervenţii la instalaţiile cu pericol de
incendiu în funcţiune; informează imediat conducerea instituţiei asupra unor stări de pericol
iminent de incendiu constatate şi raportează măsurile luate;
z) urmăreşte realizarea sau procurarea mijloacelor şi a materialelor necesare desfăşurării
activităţii instructiv- educative pentru A.I.I., difuzarea lor la unităţi şi pe locurile de muncă,
precum şi modul de utilizare şi de întreţinere a acestora;
aa) face propuneri pentru completarea şi reactualizarea temelor de A.I.I. din programele de
învăţământ ale cursurilor de calificare, reciclare şi perfecţionare a personalului încadrat în
muncă, verifică modul în care se prezintă temele stabilite şi participă la dezbaterea unor
astfel de teme;
bb)efectuează acţiuni de îndrumare, sprijin şi control în unităţile dispersate, întocmind, în acest
scop:
1. o planificare anuală a timpului (deplasări, sarcini de serviciu, diverse, zile libere,
concedii, etc);
2. o planificare trimestrială a unităţilor în care urmează să efectueze deplasări;
planul de muncă trimestrial; tematica de control de fond şi separat pentru
controale operative, prezentate spre aprobare Directorului General, ţinând,
totodată, evidenţa tuturor activităţilor pe care le desfăşoară zinic, eventual pe ore;
cc) aplică sau face propuneri, după caz, potrivit prevederilor legale şi competenţei stabilite,
pentru recompense şi sancţiuni în domeniul A.I.I..

dd)În caz de incendiu sau situaţii de urgenţă are următoarele atribuţii:

1. Primeşte comunicările privind evenimentul produs în sectoarele de activitate şi
informează urgent conducerea instituţiei;
2. Coordonează activitatea de stingere, în caz de incendiu, asigură colaborarea tuturor
forţelor implicate în acţiunea de stingere a incendiului, sau după caz, intervenţia pentru
lichidarea urmărilor provocate de calamităţi naturale, va solicita, în caz de nevoie,
sprijinul organelor superioare;
3. Participă după caz în comisiile pentru analiza cauzelor unor incendii sau alte evenimente
importante produse;ţ
4. Urmăreşte şi controlează realizarea în termen a măsurilor stabilite în procesele verbale de
cercetare a incendiilor sau alte evenimente şi informează conducerea societăţii asupra
nerealizării acestora, propunând măsuri.
ee) În cazul unor activităţi de modernizare, extindere sau construcţie de noi obiective, are
următoarele sarcini:
1. Urmăreşte şi verifică cuprinderea în proiecte a măsurilor de A.I.I.prevăzute în norme sau
face propuneri pertinente;
2. Pe baza studiului documentaţiilor de proiectare, participă la şedinţele de avizare
prezentând observaţii, propuneri pentru completarea acestora;
3. Urmăreşte ca, la contractarea noilor instalaţii şi utilaje, să ceara asigurarea tuturor măsurilor
de A.I.I.aşa cum sunt ele prevăzute în actele normative aflate în vigoare.
4. Participă în calitate de membru sau consultant de specialitate al comisiei, la recepţia
obiectivelor noi care urmează să fie puse în funcţie, sesizând lipsă unor măsuri de A.I.I..,

14/ 79
 care pot afecta securitatea personalului şi instalaţiilor respective.
Art. 2 :
COLECTIVUL DE SALARIAŢI CU ATRIBUŢII PRIVIND PUNEREA ÎN APLICARE,
CONTROLUL ŞI SUPRAVEGHEREA MĂSURILOR DE APĂRARE ÎMPOTRIVA
INCENDIILOR se subordonează Şefului de colectiv, având următoarele obligaţii principale:
a) participă la întocmirea, completarea şi reactualizarea instrucţiunilor de apărare
împotriva incendiilor;
b) controlează, cel puţin o dată pe trimestru, respectarea normelor de apărare împotriva
incendiilor şi de dotare a spaţiilor şi asigură, potrivit competenţei pe care o au, condiţiile
necesare aplicării întocmai a normelor respective;
c) îndeplinesc, la termen şi în condiţii de calitate, măsurile de apărare împotriva incendiilor,
stabilite în responsabilitatea lor prin instrucţiuni şi alte dispoziţii;
d) stabilesc, potrivit normelor, dotarea cu mijloace de prevenire şi stingere a incendiilor,
necesare societăţii şi prevăd fondurile necesare realizării măsurilor de apărare împotriva
incendiilor;
e) însoţesc, în sectoarele de responsabilitate, organele care exercită îndrumarea şi
controlul activităţii de A.I.I., pun la dispoziţia acestora datele şi informaţiile necesare;
f) propun, potrivit competenţei, recompensarea sau sancţionarea personalului salariat, în
legătura cu activitatea desfăşurată de acesta pentru apărarea împotriva incendiilor;
g) informează în scris, lunar şi la cerere, şeful de colectiv, despre stadiul activităţii de apărare
împotriva incendiilor din sfera de competenţă;
h) desfăşoară activitate pentru popularizarea legislaţiei în domeniul apărării împotriva
incendiilor şi a normelor prevăzute în reglementările tehnice generale şi specifice de SU.
i) transmite persoanelor interesate noile reglementări în domeniul apărării împotriva
incendiilor;
j) verifică legalitatea actelor de autoritate pe linie PSI emise de conducerea instituţiei.
Art. 3 :
RESPONSABILUL COORDONATOR ACTIVITATE A.I.I. este subordonat, direct şi
nemijlocit, Directorului General şi răspunde, potrivit competenţei pe care o are, de îndrumarea
şi controlul tehnic de specialitate al întregii activităţi de A.I.I. din S.C. _________________
S.R.L.şi are următoarele atribuţii principale:
a) elaborează programele de optimizare a capacităţii de A.I.I.;
b) face propuneri de reglementari tehnice şi organizatorice a activităţii de apărare împotriva
incendiilor;
c) controlează modul de aplicare a prevederilor legale pentru apărarea împotriva incendiilor, în
cadrul instituţiei;
d) elaborează şi supune spre analiza Directorului General raportul anual de evaluare a nivelului
de apărare împotriva incendiilor din S.C. _________________S.R.L.
e) analizează anual respectarea încadrarii în criteriile de dotarea cu mijloace de apărare
împotriva incendiilor şi face propuneri de optimizare a acestora;
f) elaborează şi înainteaza spre aprobare programe de informare şi educatie specifică.
g) participă la elaborarea şi aplicarea concepţiei de apărare împotriva incendiilor la nivelul
instituţiei;
h) controlează aplicarea normelor de apărare împotriva incendiilor;
i) propune includerea în bugetele proprii a fondurilor necesare organizării activităţii de apărare
împotriva incendiilor, dotării cu mijloace tehnice pentru apărarea împotriva incendiilor şi
echipamente de protecţie specifice;
j) îndrumă şi controlează activitatea de apărare împotriva incendiilor;
k) prezintă conducerii, semestrial sau ori de câte ori situaţia impune, raportul de evaluare a
capacităţii de apărare împotriva incendiilor;

15/ 79
l) acordă sprijin şi asistenţă tehnică de specialitate centrelor operative pentru situaţii de urgenţă
în îndeplinirea atribuţiilor.
m) organizează şi verifică la nivelul instituţiei modul în care se respectă dispoziţiile legale în vigoare,
normele, normativele şi instrucţiunile de A.I.I., eficienţa instruirii efectuate salariaţilor,
informând, în scris, Directorul General asupra celor constatate;
n) organizează şi conduce activitatea colectivului de salariaţi desemnaţi pentru punerea în
aplicare, controlul şi supravegherea măsurilor de apărare împotriva incendiilor., conducătorii
sectoarelor de activitate precum şi şefilor locurilor de muncă;
o) studiază şi identifică pericolele de incendiu existente şi potenţiale, stabileşte măsurile de remediere
operativă sau în timp a deficienţelor constatate, le transmite conducătorilor sectoarelor de
activitate din cadrul unităţii şi stabileşte termenele şi posibilităţile de realizare a acestora, precum
şi persoanele care răspund de executarea lor;
p) verifică sistematic modul de îndeplinire de către colectivul de membri A.I.I.., a măsurilor de
apărare împotriva incendiilor, obligaţiile şi sarcinile ce le revin;
q) acordă asistenţă tehnică de specialitate directorilor, şefilor de unităţi şi asimilaţilor acestora,
în ceea ce priveşte organizarea şi desfăşurarea activităţii de A.I.I. şi verifică modul în care
aceştia duc la îndeplinire măsurile de apărare împotriva incendiilor a vieţii oamenilor şi a
bunurilor materiale;
r) execută, întocmai şi la timp, sarcinile profesionale dispuse de Directorul General,;
s) studiază şi îşi însuşeşte actele normative care reglementează activitatea de A.I.I. în locaţiile
pe care le controlează, verifică punerea lor în practică şi face propuneri pentru completarea,
reactualizarea şi îmbunătăţirea instrucţiunilor proprii de apărare împotriva incendiilor;
t) păstrează documentele de A.I.I.., procesele verbale de control, ordinele, deciziile şi programele de
măsuri referitoare la prevenirea şi stingerea incendiilor adoptate de conducerea societăţii,
tematicile de instruire a salariaţilor, etc;
u) în colaborare cu serviciile de resort (financiar-contabile) ia măsuri pentru includerea în planurile
economice şi financiare anuale a fondurilor necesare realizării măsurilor de apărare împotriva
incendiilor, dotării cu mijloacele de intervenţie sau protecţie, echipării cu instalaţii, aparatură,
echipamente de A.I.I..;
v) avizează documentaţiile privind prevenirea şi stingerea incendiilor;
w) elaborează documentele specifice activităţii de A.I.I.;
x) urmăreşte instruirea salariaţilor în domeniul A.I.I.;
y) participă la acţiunile de prevenire şi stingere a incendiilor (controale, cursuri, instructaje,
schimburi de experienţă, analize) organizate de conducerea instituţiei, şi de unităţile de
pompieri militari sau de alte organe împuternicite prin lege şi face propuneri pentru
organizarea unor asemenea acţiuni;
z) execută, pe baza planificării aprobate de Directorul General, controalele tehnice de prevenire
a incendiilor la locaţiile dispersate din cadrul instituţiei, verificând respectarea normelor,
normativelor şi a altor prescripţii tehnice, precum şi îndeplinirea măsurilor de A.I.I.şi
stabilind măsuri pentru înlăturarea neajunsurilor şi aplicarea întocmai a prevederilor legale;
aa) participă la organizarea şi desfăşurarea activităţii instructiv-educative de prevenire a
incendiilor şi la instruirea personalului încadrat în muncă, executând nemijlocit activităţi de
instructaj, popularizare a prevederilor legale, de dezbatere a abaterilor în ceea ce priveşte
respectarea normelor, precum şi a concluziilor desprinse în urma unor incendii şi evenimente
ce au avut loc în societăţi similare din ţară şi străinătate;
bb)participă la acţiunile de stingere a incendiilor produse în instituţie, precum şi la cercetarea
acestora; ţine evidenţa incendiilor şi a altor evenimente urmate de incendii şi trage concluzii
din analiza acestora;
cc) participă la acţiunile de prevenire şi stingere a incendiilor (controale, cursuri, instructaje,
schimburi de experienţă, consfătuiri, analize, etc), organizate de unitatea militară de pompieri

16/ 79
 sau de alte organe abilitate prin lege;
dd)urmăreşte includerea fondurilor necesare dotării şi echipării unităţilor dispersate cu instalaţii,
aparatură, ecipament de protecţie şi substanţe chimice pentru prevenirea şi stingerea
incendiilor, precum şi pentru realizarea măsurilor de protecţie împotriva incendiilor în
planurile financiare şi economice anuale;
ee) aplică sau face propuneri, după caz, potrivit prevederilor legale şi competenţelor stabilite,
recompense sau sancţiuni pe linia A.I.I.;
ff) propune sancţionarea celor ce se fac vinovaţi de încălcarea normelor de dotare cu mijloace
de A.I.I..

Art. 4:
DIRECTORUL S.C. _________________ S.R.L..răspunde pentru luarea tuturor măsurilor de
prevenire şi stingere a incendiilor, precum şi de respectarea obligaţiilor prevăzute de legislaţia
în vigoare în cadrul instituţiei şi locaţiilor pe care le conduc, având, în acest sens, următoarele
obligaţii principale:
a) organizează, potrivit dispoziţiilor legale şi a competenţei stabilite, activitatea de A.I.I.în
locaţii;
b) îndrumă şi controlează activitatea echipelor de intervenţie pentru stingerea incendiilor şi
a persoanelor cu atribuţii privind îndrumarea, instruirea şi controlul tehnic pe linia
A.I.I.în ceea ce priveşte îndeplinirea atribuţiilor de A.I.I.şi analizează, lunar şi ori de câte
ori este nevoie modul de îndeplinire a sarcinilor ce revin salariaţilor din componenţa
structurii de apărare a împotriva incendiilor a instituţiei;
c) asigură condiţiile necesare îndeplinirii la timp a măsurilor şi sarcinilor de A.I.I.şi fac
propuneri conducerii instituţiei privind dotarea cu mijloace de A.I.I., rezultate din
dispoziţiile legale;
d) stabilesc, ca sarcină de serviciu, obligaţiile şi răspunderile ce revin conducătorului de
subunitate, sectoare de activitate, servicii, precum şi de alte compartimente şi formaţii de
lucru, asupra modului de organizare şi desfăşurare a activităţii de A.I.I.şi de dotare cu
mijloace de A.I.I.;
e) asigură nemijlocit instruirea şi testarea periodică a subordonaţilor direcţi asupra
cunoaşterii şi respectării normelor, măsurilor şi obligaţiilor ce le revin în activitatea de
A.I.I.;
f) propun includerea, în planurile anuale, a fondurilor pentru echiparea şi dotarea cu
mijloace tehnice pentru A.I.I.;
g) organizează apărarea împotriva incendiilor- pe durata întreruperii activităţii în locaţii, în
zilele de sărbătoare, pe timpul situaţiilor speciale, precum şi în cazul unor calamităţi
naturale sau catastrofe, verificând îndeplinirea măsurilor stabilite pentru astfel de situaţii;
h) asigură participarea personalului cu atribuţii pe linie A.I.I. la acţiunile de A.I.I.,
organizate de unitatea de pompieri militari (controale, cursuri, schimburi de experienţă,
etc);
i) organizează, potrivit dispoziţiilor legale, activitatea de recompensare şi sancţionare a
personalului din unitate pe linie de A.I.I.;
j) asigură, în caz de incendiu, calamităţi naturale sau catastrofe, concentrarea tuturor
forţelor şi mijloacelor necesare, acordarea asistenţei tehnice şi a sprijinului solicitat,
precum şi informarea organelor în drept asupra consecinţelor şi măsurilor luate; asigură -
potrivit condiţiilor stabilite-participarea instituţiei la exerciţiile, aplicaţiile şi acţiunile de
A.I.I., precum şi de înlăturare a urmărilor calamităţilor naturale şi catastrofelor din
celelalte unităţi dispersate, în conformitate cu dispoziţiile date de conducerea instituţiei
în acest sens;
k) aprobă măsurile locale apărare împotriva incendiilor (plan de evacuare, permis de lucru

17/ 79
 cu foc, etc.);
l) asigură stabilirea necesarului de mijloace tehnice AII şi substanţe chimice pentru A.I.I.,
asigurând condiţii necesare realizării măsurilor pentru A.I.I. şi
menţinerea tuturor materialelor de A.I.I.în perfectă stare de funcţionare;
m) asigură raportarea şi înaintarea informărilor şi situaţiilor privind incendiile şi activitatea
de A.I.I.la termenele solicitate de Colectivul de salariaţi pentru punerea în aplicare,
controlul şi supravegherea măsurilor AII., cadrului tehnic cu atribuţii AII. şi Directorului
General al instituţiei (trimestrial);
n) asigură buna desfăşurare a activităţii de control în unitatea subordonată, exercitat de
cadrele militare de pompieri, precum şi de persoanele împuternicite, în acest sens, din
cadrul instituţiei, dispunând prezentarea datelor, informaţiilor sau a documentelor
solicitate, referitoare la A.I.I.;
o) execută, cel puţin o dată pe lună, exerciţii de alarmare şi stingere cu echipele de
intervenţie sau Serviciul de pompieri civili, după caz, în unul din locurile cu risc mare de
incendiu.
Art. 5:
PERSOANELE CU ATRIBUŢII PRIVIND INDRUMAREA, INSTRUIREA ŞI
CONTROLUL TEHNIC PE LINIA APĂRĂRII ÎMPOTRIVA INCENDIILOR, din locaţiile
dispersate, controlează modul de organizare, desfăşurare şi conducere a activităţii de prevenire şi
stingere a incendiilor, precum şi respectarea tuturor obligaţiilor ce le revin, având, în acest scop,
următoarele obligaţii principale:
a) organizează, îndrumă şi controlează, potrivit actelor normative în vigoare, activitatea de
A.I.I.din toate locurile de muncă din locaţiile dispersată unde este numit şi completează
sau reactualizează, organizarea activităţii de apărare împotriva incendiilor, în cazul
modificării situaţiei existente;
b) organizează, şi asigură instruirea întregului personal din subordine, referitor la
cunoaşterea şi respectarea normelor de A.I.I.şi la modul practic de acţiune în caz de
incendiu, explozie avarie, accident tehnic, calamităţi naturale sau catastrofe, verificând
sistemul în care se realizează această acţiune; execută periodic şi nemijlocit instruirea
personalului din instituţie, referitor la cunoaşterea şi respectarea normelor de A.I.I.şi la
metodologia de instruire, pe care acesta o practică cu personalul de pe locurile de muncă;
fac propuneri pentru procurarea materialelor şi a mijloacelor necesare desfăşurării
activităţii instructiv-educative pentru prevenirea incendiilor şi utilizarea corespunzătoare
a acestora;
c) organizează controlul sistematic al respectării normelor de A.I.I. şi de dotare cu mijloace
tehnice de A.I.I. în unitatea în care îşi desfăşoară activitatea; propun directorului unităţii
măsuri pentru înlăturarea operativă a cauzelor de incendiu, a stărilor de pericol şi a
celorlalte neajunsuri în activitatea de A.I.I.;
d) propun dotarea tuturor locurilor de muncă cu mijloace tehnice A.I.I., precum şi cu alte
sisteme sau dispozitive de protecţie împotriva incendiilor; asigură menţinerea
permanentă a acestor dotări în stare de funcţionare sau de utilizare, precum şi efectuarea
la timp a întreţinerii, reviziilor, verificărilor şi reparaţiilor;
e) ţin evidenta, existenţa şi gestiunea tuturor mijloacelor de A.I.I. din unitatea în care îşi
desfăşoară activitatea;
f) propun adoptarea unor măsuri specifice de A.I.I.ce trebuie luate la utilizarea focului
deschis, instruiesc personalul care execută şi supraveghează lucrările cu foc şi verifică
respectarea normelor şi a măsurilor stabilite;
g) propun directorului unităţii modul de organizare pe locurile de muncă şi asigură
pregătirea corespunzătoare a întregului personal pentru a acţiona în caz de incendiu, scop
în care organizează şi conduc periodic exerciţii şi aplicaţii practice de stingere a

18/ 79
 incendiilor şi de evacuare a personalului şi bunurilor, cu participarea tuturor forţelor şi
mijloacelor de intervenţie de care dispune unitatea dispersată; coordonează, în caz de
incendiu, până la sosirea directorului unităţii sau a celorlalte persoane abilitate din cadrul
instituţiei, acţiunile de intervenţie ale forţelor şi mijloacelor din unitate, cooperează cu
celelalte forţe sosite la locul incendiului din afara unităţii şi le acordă acestora sprijin şi
asistenţă tehnică;
h) îndeplinesc la termen obligaţiile şi măsurile stabilite prin decizii, dispoziţii sau alte acte
ale conducerii unităţii, precum şi alte sarcini privind A.I.I. stabilite de conducerea unităţii
sau de alte organe în drept;
i) acţionează pentru asigurarea ordinii interioare şi a disciplinei pe locurile de muncă şi iau
măsuri -potrivit competenţei şi a dispoziţiilor legale- de recompensare, sau, după caz, de
sancţionare a personalului salariat din unitate pentru modul în care a respectat normele şi
a îndeplinit măsurile şi sarcinile de A.I.I.;
j) iau măsuri pentru asigurarea fiecărui loc de muncă cu instrucţiuni tehnice specifice
privind exploatarea în condiţii normale a instalaţiilor, utilajelor şi maşinilor; stabilesc
măsurile ce trebuie luate în caz de dereglări, întreruperi sau avarii;
Art. 6:
ŞEFUL ECHIPEI DE PRIMA INTERVENŢIE răspunde de pregătirea şi capacitatea de
intervenţie a întregii echipe, având următoarele atribuţii principale:
a) asigură completa încadrare cu personal salariat a echipei şi organizează intervenţia;
b) organizează, desfăşoară şi conduce nemijlocit pregătirea de specialitate a echipei;
c) controlează şi ia măsuri ca toate mijloacele pentru A.I.I. din dotare să fie în permanentă
stare de funcţionare sau utilizare;
d) conduce şi participă efectiv la acţiunile de stingere a incendiilor şi la salvarea
persoanelor şi bunurilor materiale ce se află în pericol în caz de incendiu sau calamităţi
naturale ori catastrofe;
e) îndeplineşte obligaţiile, măsurile şi sarcinile ce-i revin, potrivit instrucţiunilor de apărare
împotriva incendiilor;
f) informează periodic directorul asupra activităţii desfăşurate pe linia apărării împotriva
incendiilor;
g) în lipsa şefului echipei de primă intervenţie, atribuţiile acestuia sunt îndeplinite de către
unul din salariaţii ce încadrează echipa.
Art. 7:
SERVANTUL, încadrat în echipa de primă intervenţie, are următoarele atribuţii:
a) participă la toate acţiunile de pregătire de specialitate, organizate în incinta
instituţiei;
b) execută antrenamentul pentru mânuirea corectă a mijloacelor de primă intervenţie din
dotare (stingătoare hidranţi interiori, exteriori, etc.);
c) participă efectiv la acţiunile de stingere a incendiilor, de salvare a persoanelor şi
bunurilor şi de înlăturare a urmărilor calamităţilor naturale şi catastrofelor.

ANEXA NR. 2
la DECIZIA nr. ___din _________________

ORGANIZAREA APĂRĂRII ÎMPOTRIVA INCENDIILOR LA

S.C. _________________S.R.L.
Presupune:

19/ 79
 a) prevenirea incendiilor, prin luarea în evidenţă a materialelor şi dotărilor tehnologice care
prezintă pericol de incendiu, a surselor posibile de aprindere ce pot apărea şi a
mijloacelor care le pot genera, precum şi prin stabilirea şi aplicarea măsurilor specifice
de prevenire a incendiilor;
b) organizarea intervenţiei de stingere a incendiilor ;
c) afişarea instrucţiunilor de apărare împotriva incendiilor;
d) organizarea salvării utilizatorilor şi a evacuării bunurilor, prin întocmirea şi afişarea
planurilor de protecţie specifice şi prin menţinerea condiţiilor de evacuare pe traseele
stabilite;
e) elaborarea documentelor specifice de instruire la locul de muncă, desfăşurarea propriu-
zisă şi verificarea efectuării acesteia;
f) marcarea pericolului de incendiu prin montarea indicatoarelor de securitate sau a altor
inscripţii ori mijloace de atenţionare.

La stabilirea măsurilor specifice de prevenire a incendiilor se au în vedere:

a) prevenirea manifestării surselor specifice de aprindere;
b) gestionarea materialelor şi a deşeurilor combustibile susceptibile a se aprinde, cu
respectarea normelor specifice de prevenire a incendiilor;
c) dotarea cu mijloacele tehnice de apărare împotriva incendiilor, prevăzute în
documentaţia tehnică de proiectare;
d) verificarea spaţiilor la terminarea programului de lucru;
e) menţinerea parametrilor tehnologici în limitele normate, pe timpul exploatării diferitelor
instalaţii, echipamente şi utilaje tehnologice.

APROBAT,

ORGANIZAREA APĂRĂRII ÎMPOTRIVA INCENDIILOR

locul de muncă S.C. _________________ S.R.L.

20/ 79

1. Materiale combustibile
şi inflamabile
a) mobilier birouri;
b) birotică;
c) produse papetărie;
e) hartie
2. Surse de aprindere
posibile
a) de natură electrică -
tablou electric;
b) foc deschis, fumatul este decizie;
interzis conform decizie;
c) termice – plite electrice, deşeurilor, conform decizie;
cuptoare electrice
I. PREVENIREA INCENDIILOR
3. Echipamente şi mijloace 5. Măsuri specifice
a) ) motoare şi corpuri electrice a) interzicerea utilizării
b) sistem de ventilaţie; improvizaţiilor la cablurile
d) tehnică de calcul; electrice;
b) interzicerea utilizării
substanţelor de curăţat
inflamabile fără realizarea unei
4. Măsuri generale ventilaţii corespunzătoare;
a) interzicerea focului deschis c) asigurarea funcţionării
conform decizie; sistemului de evacuare noxe
b) interzicerea fumatului conform d) funcţionarea normală a
elementelor de compartimentare
c) colectarea ambalajelor şi e) păstrarea cantităţilor de
materiale inflamabile în limite
admise
f) interzicerea depozitării
materialelor inflamabile în spaţii
de depozitare, alături de alte
materiale

II. ORGANIZAREA INTERVENŢIEI

1. Mijloace de alarmare, 3. Mijloace de protecţie a 5. Evacuare de bunuri,
alertare salariaţilor conform deciziei
a) telefon 112

2. Instalaţii şi dispozitive 4. Asigură intervenţia,

de limitare şi stingere a) stingătoare - lucrator
b) tablou electric- Administrator
d) instalaţii tehnologice - experţi

Întocmit şi redactat:
Numele şi prenumele: _________________
Semnatura: .....................................

APROBAT,

ANEXA NR. 3
la DECIZIA nr. 1 din _________________

21/ 79
 SARCINILE ECHIPEI DE PRIMĂ INTERVENŢIE
DIN LOCAŢIA RESPECTIVĂ, LA STINGEREA INCENDIILOR,
COROBORATE CU ALE RESPONSABILILOR CU EVACUAREA PERSOANELOR,
BUNURILOR ŞI A CELOR CARE ACORDĂ PRIMUL AJUTOR MEDICAL

NR.
S A R C I N A FUNCŢIA OBS
CRT.
1 CONDUCE INTERVENŢIA Coordonator echipă
2 ALARMEAZĂ PERSONALUL Coordonator echipă
Coordonator echipă, TEL:112
DIRECTOR care
3 ANUNŢĂ INCENDIUL dispune sau nu
solicitarea forţelor de
intervenţie
Echipa,
responsabili cu
evacuarea persoanelor
4 EVACUEAZĂ PERSOANELE şi bunurilor,
responsabili cu
acordarea primului
ajutor medical
ÎNTRERUPE ALIMENTAREA CU :
5  ENERGIE ELECTRICĂ ; Servant 1
 GAZE ; Servant 2
 APĂ ; Servant 3
ACŢIONEAZĂ PENTRU STINGEREA Echipa +
6 INCENDIULUI FOLOSIND: Responsabilii cu
 STINGĂTOARELE DIN DOTARE stingerea incendiului
 HIDRANŢII INTERIORI ŞI EXTERIORI
VERIFICĂ FUNCŢIONAREA MIJLOACELOR
7 Coordonator 1, 2
DE STINS INCENDIU
VERIFICĂ MODUL DE ACŢIUNE AL DIRECTOR,
8 PERSONALULUI responsabil activ. AII
Şef colectiv,
Coordonator 1, 2
EVACUEAZĂ BUNURILE MATERIALE ŞI Echipa, Responsabilii
9 ASIGURĂ PROTEJAREA ŞI PAZA ACESTORA cu evacuarea persoane-
lor şi bunurilor

ANEXA NR. 4
la DECIZIA nr. 1 din _________________

22/ 79
 SINOPTICUL ALAMĂRII / ALERTĂRII

Personalul În timpul programului În afara programului, în zilele

Alarmat / alertat de repaus şi sărbători legale
Nr. telefon Cine execută / Cine execută /
Nr. telefon Nr.telefon
DIRECTOR - responsabil coordonator al activităţii de
apărare împotriva incendiilor;
- şef colectiv de salariaţi cu atribuţiuni de
apărare împotriva incendiilor;
- coordonatorul 1 sau 2 al echipei de primă
intervenţie;
- şef serviciu, birou, activitate, subunitate în
care s-a produs incendiul;
- salariatul care observă primul incendiul
Responsabilul - şef colectiv de salariaţi cu atribuţiuni de
coordonator al apărare împotriva incendiilor;
activităţii de apărare - coordonatorul 1 sau 2 al echipei de primă
- salariatul care observă primul
împotriva incendiilor intervenţie;
incendiu
- şef serviciu, birou, activitate, subunitate în
care s-a produs incendiul;
- salariatul care observă primul incendiul
Şef colectiv de sala-
Responsabilul coordonator al activităţii de
riaţi cu atribuţiuni de
apărare împotriva incendiilor
apărare împotriva
incendiilor
Membrul 1 al colec-
tivului de salariaţi cu Şef colectiv de salariaţi cu atribuţiuni de
atribuţiuni de apărare apărare împotriva incendiilor
împotriva incendiilor

Coordonator 1 al Membru 1 al colectivului de salariaţi cu

echipei de primă atribuţiuni de apărare împotriva incendiilor
- salariatul care observă primul
intervenţie;
incendiul
Responsabili cu
Şef colectiv de salariaţi cu atribuţiuni de
intervenţia în caz de
apărare împotriva incendiilor
incendiu
Responsabili cu eva-
cuarea persoanelor şi Şef colectiv de salariaţi cu atribuţiuni de
bunurilor în caz de apărare împotriva incendiilor
incendiu
Responsabili cu acor-
Şef colectiv de salariaţi cu atribuţiuni de - salariatul care observă primul
darea cu primului a-
apărare împotriva incendiilor incendiul
jutor în caz de accident
Pompieri militari - DIRECTOR sau - agent de pază
Constanţa - Responsabilul coordonator al activităţii de - salariatul care observă primul
apărare împotriva incendiilor sau incendiul
- Şef colectiv de salariaţi cu atribuţiuni de - Coordonator 2 CN, sau CV,
apărare împotriva incendiilor sau sau Bază
- Coordonator 1 CN, sau CV, sau Bază
Protecţia civilă Responsabilul coordonator al activităţii de -
Constanţa apărare împotriva incendiilor
Ambulanţa Constanţa Şef colectiv de salariaţi cu atribuţiuni de membrul 1 al colectivului de
apărare împotriva incendiilor salariaţi cu atribuţiuni de apărare

23/ 79
 împotriva incendiilor
membrul 2 al colectivului de
Membrul 1 al colectivului de salariaţi cu
Poliţia Constanţa salariaţi cu atribuţiuni de apărare
atribuţiuni de apărare împotriva incendi-ilor
împotriva incendiilor
Protecţia mediului Responsabilul coordonator al activităţii de Coordonator 2
Constanţa apărare împotriva incendiilor
membrul 1 al colectivului de
Serviciul exploatare Membrul 2 al colectivului de salariaţi cu
salariaţi cu atribuţiuni de apărare
RENEL Constanţa atribuţiuni de apărare împotriva incendi-ilor
împotriva incendiilor
Serviciul exploatare Coordonator 1
Coordonator 1
apă/ canal Constanţa

TABEL NOMINAL
cu nr. de telefon ale persoanelor cu atribuţii de apărare împotriva incendiilor

Nr. Mijloc de anunţare

Crt. Numele şi prenumele Telefon Observaţii
Interior Mobil
1
2
3

ANEXA NR. 5
la DECIZIA nr. 1 din _________________

PROCEDURA INTERNĂ DE ANUNŢARE INCENDII

În conformitate cu legislaţia pe linie de apărare împotriva incendiilor, în vigoare: Legea

nr. 307/ 2006 privind apărarea împotriva incendiilor şi Ordinul MAI nr. 163/2007 privind

24/ 79
aprobarea Normelor Generale de Prevenire şi Stingere a Incendiilor, întreg personalul instituţiei
are obligaţia, la observarea unui început de incendiu sau a unui incendiu, să informeze de îndată,
prin orice mijloace, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă la numărul de telefon 112 despre
izbucnirea incendiului, precizându-se totodata detalii despre izbucnirea incendiului.
Până la prezentarea forţelor unităţilor de pompieri ECHIPA DE INTERVENŢIE,
corobotat cu responsabilii cu intervenţia în caz de incendiu, vor proceda cu ajutorul mijloacelor
de primă intervenţie din dotare la limitarea şi stingerea incendiului, în limita propriei securităţi,
Concomitent cu acţiunea de limitare/stingere a incendiului ECHIPELE de DE
EVACUARE , formate din responsabilii cu evacuarea persoanelor şi a bunurilor, vor proceda la
evacuarea persoanelor şi a bunurilor în locul prevăzut în Planul de evacuare, în limita propriei
securităţi.
După anunţarea pompierilor militari se va anunta şi conducerea instituţiei la telefoanele:
DIRECTOR

În concluzie, REPREZENTANTUL LEGAL, _________________, stabileşte următorul mod

de raportare a incendilor:
1. Se va anunta de urgenţă I.J.S.U. CONSTANTA la telefon 112 unde se vor preciza
detaliile despre izbucnirea incendiului.
2. Se va anunţa şi informa conducerea instituţiei la numerele de telefon menţionate mai
sus.
3. La trei zile după stingerea incendiului, responsabilul coordonator cu activitatea de
apărare împotriva incvendiilor va transmite un raport de interventie la I.J.S.U.
CONSTANŢA .

ANEXA NR. 6
la DECIZIA nr. 1 din _________________

PROCEDURA INTERNĂ DE EVACUARE ÎN CAZ DE SITUAŢIE DE URGENŢĂ

1. Responsabilitatea conducerii
Directorul General, care deţine autoritate de control asupra clădirilor instituţiei, este responsabil
pentru implementarea şi administrarea procedurii de evacuare, în caz de incendiu petrecut în
cadrul instituţiei. În acest sens este responsabil pentru:

25/ 79
 Repartizarea membrilor echipei de primă intervenţie + înlocuitor pentru fiecare zonă din
clădire, care sunt responsabili cu evacuarea;
 Asigurarea resurselor necesare tuturor membrilor echipei de intervenţie, pentru a-şi putea
îndeplini atribuţiile;
 Asigurarea implementării măsurilor şi recomandărilor făcute de pompierii militari, cu ocazia
controalelor de specialitate, pe timpul aplicaţiilor şi exerciţiilor;
 Asigurarea implementării eficiente şi a gestionării modului de evacuare.
3. Membrii echipei de primă intervenţie + înlocuitorii sunt responsabili pentru:
 Îndeplinirea atribuţiilor, în cazul unui incendiu, aşa cum reiese din procedura de faţă;
 Participarea la o analiză, după efectuarea unui exerciţiu simulativ de evacuare;
 Raportarea, către subunităţile pentru situatii de urgenţă, a oricărui început de incendiu,
incendiu sau alt accident tehnic, generator de incendii sau explozii, care impune necesitatea
evacuării persoanelor sau a altor situaţii de risc deosebit, care presupune intervenţie organizată,
cu mijloace adecvate;
 Organizarea şi efectuarea de controale şi verificări periodice pe linie A.I.I.., dar nu mai puţin
de 1/lună şi de exerciţii practice de stingere şi evacuare a persoanelor, în caz de incendiu;
4. Membrii echipelor de primă intervenţie, potrivit prezentei instrucţiuni, au şi
următoarele obligaţii:
 Cunoaşterea locurilor în care sunt amplasate stingătoarele de incendiu, ieşirile de urgenţă şi
punctele de declanşare manuală alarmei de incendiu din zona de care răspund;
 Asigurarea zonei de care răspund, împotriva izbucnirii unui eventual incendiu, precum şi
controlul practicabilităţii şi neobstrucţionării căilor de evacuare;
 Anunţarea telefonică la numărul 112, sau instruirea altei persoane în acest sens, care să
apeleze, în caz de urgenţă; se vor pune întrebări cu privire la eveniment. Nu încheiaţi
convorbirea până când nu răspundeţi la aceste întrebări
5. Responsabilul coordonator cu activitatea pe linia apărării împotriva incendiilor, este
responsabil pentru:
 Verificarea funcţionărăă şi întreţinerăă periodică a mijloacelor tehnice de A.I.I.;
 Activarea alarmei la începerea unui exerciţiu de stingere şi evacuare, în caz de incendiu;
 Legătura cu serviciile de urgenţă, pentru asigurarea pregătirii în caz de incendiu;
 Întocmirea şi ţinerea la zi a evidenţei exerciţiilor de stingere şi evacuare, în caz de incendiu,
efectuate în clădirile unităţii, în baza unei planificări aprobate de conducere;
 Coordonarea, implementarea şi revizuirea procedurii de evacuare;
 Organizarea unei analize, cu membrii echipei de intervenţie, după consumarea unui eveniment
sau a unui exerciţiu planificat;
6. Conducătorii locurilor de muncă (şefii de servicii/compartimente) sunt responsabili
pentru:
 Informarea celor din subordine asupra procedurilor ce trebuie adoptate în cazul unei evacuări a
clădirii, inclusiv prezentarea căilor de evacuare, a itinerariilor de ieşire şi a locului final de
adunare;
 Instruirea celor din subordine de a evacua imediat clădirea în cazul activării unei alarme în
timpul orelor de lucru;
 Anunţarea echipei de intervenţie despre orice persoană care lipseşte în cazul unei alarme
(pompierilor militari şi celorlalte forţe, în caz real de incendiu);
ANEXA NR. 7
la DECIZIA nr. __ din _________________

PROCEDURA DE URGENŢĂ

La descoperirea unui incendiu, orice persoană are următoarele obligaţii:

 Debransarea curentului electric si alimentarii cu gaze
 Anunţarea IMEDIATĂ a incendiului;

26/ 79
 Încercarea de stingere a focului, dacă nu este prea riscant (nu se va utiliza mai mult de 1
stingător; dacă focul nu s-a stins, evacuaţi imediat zona);
 Anunţarea telefonică la IJSU, la numărul 112, din cea mai apropiată zonă neafectată;
 Comunicarea, către conducerea unităţii, a detaliilor referitoare la locaţia exactă şi la amploarea
incendiului.
 Incercarea oricarui salariat, atat timp cat nu ii afecteaza starea fizica, a salvarii bunurilor
instituţiei

La declanşarea alarmei de incendiu, salariaţii sunt obligaţi să acţioneze astfel:

 Încetează orice activitate;
 Personalul salariat al unităţii va opri instalaţia sau aparatul la care lucrează, prin acţionarea
butonului de oprire;
 Abandonează obiectele personale;
 Lasă uşile descuiate, dacă nu există alte reglementări contrare (de ex. la casierii-tezaur);
 Părăsesc imediat clădirea prin ieşirile de urgenţă, sau prin locurile indicate de membrii echipei
de intervenţie:
 Merg către locul de adunare stabilit;
 Menţin libere căile de acces către clădire;
 Urmează toate indicaţiile primite de la membrii echipei de intervenţie;
 Asistă, dacă este posibil, evacuarea în siguranţă a persoanelor din afara unităţii;
 Rămân în afara clădirii până la încheierea definitivă a evenimentului.

La declanşarea alarmei de incendiu, membrii echipei de primă intervenţie sunt obligaţi:

 Să intre în toate încăperile accesibile din zona de responsabilitate alocată şi să dirijeze
personalul pentru evacuarea clădirii;
 Să îndrume personalul către cea mai apropiată cale/ieşire de urgenţă;
 Să menţină calmul personalului pe timpul evacuării;
 Să meargă la punctul de adunare după evacuarea zonei;
 Să preia controlul asupra locului de adunare şi să se asigure că nici o persoană nu intră înapoi
în clădire până la primirea dispoziţiei, în acest sens, a conducerii unităţii;
 Să participe la o analiză, după terminarea evenimentului şi să raporteze orice dificultăţi
întâlnite în procesul de evacuare;

Procedura de contabilizare a persoanelor

Odată ce salariaţii unităţii şi persoanele din afara acesteia, care se aflau în clădire, s-au adunat la
locul stabilit, membrii echipei de intervenţie vor începe numărarea persoanelor.
Contabilizarea persoanelor se va face consultând:
 Condica de prezenţă a personalului salariat;
 Registrul de poartă;
 Informaţiile primite de la personalul salariat al unităţii, după asigurarea validităţii informaţiei.
Se va ţine cont de starea emotivă a persoanelor într-o astfel de situaţie şi se va încerca validarea
informaţiilor primite prin consultarea a cel puţin 2 surse de informare.

Accesul personalului IJSU

Accesul echipajelor specializate ale IJSU se va face pe poarta de acces principală. Directorul
intituţiei şi şeful echipei de primă intervenţie vor comunica personalului IJSU detaliile
incendiului (locaţie, amploare, etc.), îi vor informa cu privire la eventualele persoane lipsă la
apel (împreună cu locaţia presupusă a acestora) şi vor rămâne la dispoziţia acestora pe durata
operaţiunii de stingere a incendiului.

27/ 79
ANEXA NR. 8
la DECIZIA nr. 1 din _________________

INSTRUCŢIUNI DE FOLOSIRE A STINGĂTOARELOR

STINGĂTORUL CU PULBERE ŞI CO2

Domeniul de utilizare
Se utilizează la stingerea începuturilor de incendii din clasele A, B, C, în spaţii închise sau
deschise (statii PECO, magazine, depozite, magazii, centrale termice, etc.), precum şi asupra

28/ 79
echipamentelor electrice cu tensiuni până la 1000 V. Se utilizează cu eficienţă maximă în zone
cu arii întinse şi potenţial mare de risc la incendiu. Sunt uşor de manevrat de o singură persoană.
Jetul de pulbere este suficient de puternic şi performant, permiţând rezultate optime în acţiunea
de stingere, chiar şi de către o persoana mai puţin experimentată.
Date constructive
Recipientul este executat din tabla de oţel prin procedee de sudură omologate, pe maşini
automate de sudat. Protecţia anticorozivă este asigurată prin vopsire în câmp electrostatic.
Robinetul este executat din alamă, fiind prevăzut cu braţ declansator şi manometru indicator
depresiune.
Agentul de stingere : pulbere ecologică uscată universală ABC-E 40% care asigură stingerea cu
eficienţă maximă pentru toate tipurile de focare. Pulberea nu conţine substanţe periculoase
pentru sănătatea oamenilor şi a mediului înconjurator. Gazul propulsor : azotul (N2), gaz
ecologic fără variaăii de presiune la variaăiile de temperatură.
Este alcătuit din:
- corpul stingătorului;
- butelia de CO2 (pentru cele nepresurizate);
- conducta de descărcare a buteliei de CO2.
Mod de utilizare
a) se ia stingătorul de la locul amplasării;
b) se scoate dopul de la furtunul de refulare;
c) se trage cuiul de siguranţă;
d) se prinde furtunul cu o mână, iar cu cealalta se acţionează pârghia astfel :
I. pentru tipul de stingătoare cu butelie de CO 2, se acţionează pârghia, se dă drumul 2-3
secunde după care se acţioneaza pârghia din nou; (dacă stingătoarele sunt cu buton, se
acţionează energic asupra butonului cu podul palmei);
II. pentru tipul de stingătoare presurizate se acţioneaza pârghia, fără a se da drumul 2-3
secunde;
e) refularea se va face la baza focarului.
Corpul stingătorului se încarca cu pulbere pulbere ecologică uscată universală ABC-E 40%îin
aşa fel încât să rămână în partea superioară un spaţiu gol de cca. 5-6 cm. Butelia se încarcă la
unităţile specializate în acesta operaţie. Verificarea constă în recoltarea prafului pentru a se vedea
dacă este pietrificat, iar starea gazului din butelie se verifică prin cântărire, greutatea netrebuind
să scadă cu mai mult de 5 %.
Se foloseste în special pentru stingerea instalaţiilor electrice sub tensiune, a motoarelor cu ardere
internă, carbidului şi a altor substanţe care nu trebuie să vină în contact cu apa. În cazul
intervenţiei cu aceste stingătoare în afara spaţiilor închise, se recomandă ca poziţia celor care le
mânuiesc să fie în aşa fel orientată încât să aibă curenţii de aer în spate, pentru a evita
împroşcarea şi blocarea căilor respiratorii ale acestora.

ANEXA NR. 9
la DECIZIA nr. ___ din _________________

TACTICA STINGERII INCENDIILOR

SUBSTANŢE ŞI PROCEDEE PENTRU ÎNTRERUPEREA PROCESULUI DE ARDERE

SUBSTANŢE DE STINGERE PRIN RĂCIRE

APA

29/ 79
Apa este cel mai vechi agent de stingere. Se găseşte în cantităţi considerabile, este ieftină şi
relativ uşor de procurat, şi are o mare putere de răcire.
Efectul de stingere a incendiilor cu apă se realizează prin :
 Răcirea materialului care arde;
 Izolarea suprafeţei incendiate de oxigenul din aer;
 Acţiunea mecanică, în special când se foloseşte sub formă de jet compact.
Efectul principal al apei la stingerea incendiilor îl constitue răcirea materialului care arde. Apa
care vine în contact cu materialul aprins absoarbe căldura, o transformă în vapori şi prin
saturarea spaţiului înconjurător limitează accesul aerului spre focarul incendiului. Capacitatea de
pătrundere a apei în focarul incendiului depinde de dimensiunile picăturilor, de presiunea
dinamică a jetului, de mişcarea curenţilor de aer şi a proceselor de ardere, de viteza de mişcare a
picăturilor, de gradul de evaporare a apei, de capacitatea apei de a prelua căldura de la suprafaţa
substanţei care arde şi de proprietăţile materialelor combustibile aprinse.
Apa poate fi folosită la stingerea incendiilor de materiale solide, de lichide combustibile
miscibile cu apă, şi la alte materiale, când se află sub formă pulverizată sau abur. Dacă apa nu
poate stinge complet un incendiu, se foloseşte adesea împreună cu alte substanţe stingătoare
( pulberi stingătoare, etc).
Proprietaţile apei care-i limitează domeniul de utilizare:
Densitatea relativ mare;
Bună conducătoare de electricitate;
Reacţionează cu o serie de substanţe chimice, generând, după caz, hidrogen sau oxigen;
Apa se refulează asupra zonelor de ardere sub forma de jet compact şi jet pulverizat (ceaţă sau
ploaie), soluţii de apă neumectate şi soluţii ale substanţelor apoase ale sărurilor.
Jetul compact se caracterizează prin viteze mari a curentului neîntrerupt de lichid, printr-o
însemnată forţă de şoc, prin concentrarea unei mari mase de apă pe o suprafaţă mică şi prin
posibilitatea de refulare la distanţă mare.
Jetul compact se foloseşte la stingerea incendiilor de substanţe solide, gazoase si lichide.
Faţă de jetul compact, jetul pulverizat prezintă următoarele avantaje: măreşte de mai multe ori
randamentul de stingere; micşorează simţitor consumul de apă; nu provoacă deteriorarea
obiectelor; poate fi folosit în încăperi unde există praf combustibil.
Apa pulverizată se foloseşte şi la :
 dispersarea în atmosferă a gazelor şi vaporilor combustibili grei;
 precipitarea fumului rezultat din arderea substanţelor incendiate;
 protecţia personalului care acţionează la incendiu, în zone cu temperaturi foarte mari;
 răcirea elementelor de construcţie şi a celor metalice.

APA IMBUNĂTĂŢITĂ CHIMIC

Pentru a mari puterea de pătrundere a apei în masa materialelor cu care vin în contact s-a
acţionat asupra tensiunii superficiale a acesteia. Practic, există posibilitatea de a reduce simţitor
tensiunea superficială a apei prin tratarea ei cu diverşi detergenţi (alchil-aril, sulfonat de sodiu).
Utilizarea apei îmbunătăţită chimic duce la scăderea cu 35-50% a cantităţilor de apă folosite la
stingerea incendiilor. Apa imbunătăţită chimic este recomandabil a se folosi la stingerea
incendiilor de materiale bogate în celuloză, cum este lemnul, textilele, bumbacul, hârtia, etc.

SUBSTANŢE DE STINGERE PRIN IZOLARE

SPUMA FIZICĂ SAU MECANICĂ
Spumele mecanice şi chimice se folosesc la stingerea substanţelor lichide aprinse, care nu
distrug învelişul de lichid al bulelor spumei, precum şi a substanţelor solide, care nu reacţionează
cu soluţiile apoase ale sărurilor, ca şi de gaze în regim redus de presiune.
Spuma se mai poate folosi la protecţia materialelor şi elementelor de construcţie, împotriva
căldurii radiate.
Lichidarea incendiilor se realizează prin jeturi de spumă, refulate pe suprafaţa combustibililor
care ard, prin deversarea din utilaje generatoare special construite.
Efectul de stingere al spumei constă în realizarea unui strat de o anumită grosime, care
provoacă răcirea parţială a suprafeţei aprinse, împiedică ieşirea vaporilor în zona de flăcări sau

30/ 79
accesul oxigenului atmosferic.
Se recomandă 3 moduri de refulare a spumei pe suprafeţele incendiilor:
- sub formă de jet sau tangent la suprafaţa incendiului;
- deversare lină, pe planuri vericale sau înclinate, în zona de ardere;
- refulare de la distanţă, din tunuri de stins incendii pe suprafaţa incendiată.
Spuma trebuie să aibă următoarele calităţi: fluiditate; coeficient de înfoiere; densitate;
persistenţă; aderenţă; timp de stingere minim etc.
Eficienţa spumei depinde de: caracteristicile instalaţiilor existente pe maşinile speciale de
incendiu; presiunea apei; proporţia de spumă şi apă; temperatura mediului ambiant.
Spuma trebuie să fie dirijată cu vântul în spate, pentru a se putea scurge încet.
Spuma cu coeficient mare de înfoiere sau spuma uşoară se utilizează pentru stingerea
incendiilor izbucnite în încăperi prin inundarea acestora, în magaziile navelor, în subsoluri, în
canale de cabluri, la stingerea incendiilor de materiale combustibile şi lichide.
Folosirea spumei uşoare prezintă următoarele avantaje: utilizarea unei cantităţi minime de
apă (1 – 2 1 pentru 1000 l spumă); stingerea rapidă a incendiului şi împiedicarea reaprinderii;
lipsa acţiunii corozive (spre deosebire de spuma chimică); pătrunderea spumei în locuri greu
accesibile (pivniţe, coridoare, canale etc.); lipsa unor efecte nocive asupra organismului uman.
Dezavantaje: greutatea redusă şi deci instabilitate când bate vântul; preţ de cost relativ mare;
dificultăţi la îndepărtarea spumei, după stingerea incendiilor; distanţă relativ limitată de acţiune a
generatoarelor.

PULBERI STINGĂTOARE
Componentul de bază al unor pulberi stingătoare este bicarbonatul de sodiu. În afara pulberii pe
bază de bicarbonat de sodiu se mai fabrică pulberi pe bază de bicarbonat de potasiu, sulfat de
amoniu, carbonat de sodiu, uree şi din diferiţi compuşi ai borului.
Pulberea stingătoare se foloseşte la stingerea incendiilor de: combustibili petrolieri lichizi
(benzine, petrol lampant, motorină, combustibil de calorifer, păcură, uleiuri etc.); lichide
organice utilizate ca solvenţi în industria de lacuri şi vopsele (benzen, toluen, solvent nafta etc.);
porduse polare (metanol, acetonă, butanol, acetaţi de etil, metil, butil etc.).
Se mai poate folosi şi la stingerea incendiilor de gaze combustibile (metan, propan, butan, gaze
de sondă, acetilenă, gaz de cocserie, de cracare.
Restricţie. Florexul nu se utilizează la stingerea incendiilor de sulfură de carbon, pentasulfură
de fosfor, metale piroforice şi substanţe reductoare.
Pulberile stingătoare trebuie să îndeplinească condiţiile de: eficacitate mare de stingere,
determinată de proprietăţi chimice şi de gradul de dispersie; fluiditate bună în conducte;
capacitatea de a forma un nor compact în suspensie în aer; stabilitate la umezire; stabilitate
termică; conductibilitate termică redusă.

SUBSTANŢE FOLOSITE LA REDUCEREA CONŢINUTULUI MAXIM DE OXIGEN

DIOXIDUL DE CARBON
Dioxidul de carbon, gaz inodor şi incolor, intodus în încăperea în care a izbucnit incendiul
înlătură aerul, micşorează viteza de ardere, viteza de degajare a căldurii şi scade temperatura de
ardere şi în final procesul de oxidare se întrerupe. CO 2 acţionează asupra focarului şi prin
efectul de înăbuşire şi răcire. Efectul de răcire. Efectul de răcire a 1 kg CO 2 corespunde cu 15%
din efectul de răcire a 1 kg apă (629 kcal/kg).
Din dioxidul de carbon comprimat, prin detentă se obţine zăpada carbonică.
Calităţile dioxidului de carbon, ca agent de stingere, sunt: pătrundere în orificiile obiectului
aprins, fiind mai greu decât aerul; nu distruge obiectele şi materialele asupra cărora se refulează;
nu este conducător de electricitate; nu se deteriorează pe timp de conservare îndelungată; nu este
sensibil la acţiunea temeperaturilor scăzute.
Cea mai eficace acţiune de stingere se obţine în spaţiu inchis.
Dioxidul de carbon se foloseşte ca substanţă stingătoare refulată prin intermediul instalaţiilor
fixe de stingere, ca agent de vehiculare a pulberilor stingătoare din stingătoarele de incendiu şi
maşini speciale de stins incendii.
Pentru stingerea incendiilor, dioxidul de carbon se foloseşte la: depozit materiale amenajate
în încăperi cu suprafaţă redusă; încăperi cu documente de importanţă deosebită (arhive,

31/ 79
muzee, biblioteci, laboratoare etc.); maşini şi aparate electrice amplasate în încăperi închise;
transformatoare şi generatoare electrice; staţii de distribuţie; centrale telefonice; centrale de
calcul; încăperi de producţie fără supraveghere continuă a producţiei; instalaţii sau utilaje de
mare volum cu un rol important economic; recipiente cu lichide combustibile cu o temperatură
de inflamabilitate a vaporilor scăzută, având un volum de maximum 500 m 3, magazii din navele
maritime.
Nu se utilizează la incendii de: sulf, metale uşoare ca magneziu, titan, plutoniu, uraniu, toriu, în
apropierea cianurilor pentru că reacţionează cu acestea.

ANEXA NR. 10
LA DECIZIA nr.____din _________________

STRUCTURA ORGANIZATORICĂ A APĂRĂRII ÎMPOTRIVA INCENDIILOR

DIRECTOR

32/ 79
Cadru tehnic cu atributii A.I.I. (responsabil
coordonator activitate A.I.I.)

Colectivul de salariati pentru punerea in

aplicare, controlul si supravegherea
masurilor
de aparare impotriva incendiilor

Echipa de interventie

33/ 79
 4.1. DECIZIE DE NUMIRE A ECHIPEI DE INTERVENŢIE ÎN CAZ DE INCENDIU

DECIZIA NR . ____/_________________

În temeiul art. 19, lit. a, e şi f din Legea 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor,
cu modificările şi completările ulterioare, art. 37 alin (1) din Legea nr. 481/2004 privind
protecţia civilă, art. 17 din Ordinul nr. 163/2007 pentru aprobarea Normelor generale de apărare
împotriva incendiilor, Directorul General al S.C. _________________S.R.L.,
_________________, emite următoarea

DECIZIE

PRIVIND ORGANIZAREA APĂRĂRII ÎMPOTRIVA INCENDIILOR LA

S.C. _________________S.R.L.
Art. 1:
Se numesc, la nivelul instituţiei, responsabilii cu intervenţia în caz de incendiu, responsabilii
cu evacuarea persoanelor şi responsabilii cu evacuarea, depozitarea, paza bunurilor periclitate şi
protejarea echipamentelor de pot fi deteriorate în timpul intervenţiei de stingere a incendiului,
după cum urmează:

SEDIUL S.C. _________________S.R.L.

1.1.1. Responsabili cu intervenţia în caz de incendiu:

 _____________________________
1.1.2. Responsabili cu evacuarea persoanelor în caz de incendiu:
 ______________________________
1.1.3. Responsabilii cu evacuarea, depozitarea, paza bunurilor periclitate şi protejarea
echipamentelor de pot fi deteriorate în timpul intervenţiei de stingere a
incendiului:
 _____________________________
1.1.4. Responsabili cu acordarea de prim ajutor medical în caz de accident:
________________________________
Art. 2:
Sarcinile membrilor echipei de intervenţie, în caz de incendiu sunt următoarele:
 Alarmarea participanţilor la procesul de munca prin mijloace specifice;
 Alarmarea conducerii instituţiei, responsabilului coordonaator activitate apărare împotriva
incendiilor, Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenta;
 Salvarea rapidă şi în siguranţă a personalului, conform planurilor stabilite, acordarea
primului ajutor persoanelor expuse;
 Întreruperea alimentării cu energie electrică, gaze şi fluide combustibile a consumatorilor şi
efectuarea altor intervenţii specifice la instalaţii şi utilaje de către persoanele anume
desemnate;
 Acţionarea asupra focarului de incendiu cu mijloacele tehnice de apărare împotriva
incendiilor din dotare şi verificarea intrării în funcţiune a instalaţiilor şi a sistemelor
automate şi, după caz, acţionarea lor manuală;
 Evacuarea persoanelor in zone de siguranţa;
 Evacuarea bunurilor periclitate de incendiu şi protejarea echipamentelor care pot fi
deteriorate în timpul intervenţiei;
 Protecţia personalului de intervenţie împotriva efectelor negative ale incendiului:
temperatură, fum, gaze toxice;
 Verificarea amănunţită a locurilor în care se poate propaga incendiul şi unde pot apărea
focare noi, acţionându-se pentru stingerea acestora

34/ 79
 Acţionarea cu mijloace din dotare asupra focului pana la sosirea echipelor profesioniste;
 Preîntâmpinarea panicii printre salariaţi si împiedicarea adunării sau intrarii în instituţie a
persoanelor străine;
 Limitarea pe cât posibil a extinderii incendiului;
 Participarea la exerciţiile de intervenţie stabilite in planul de alarmare al instituţiei..

Art. 3:
Pentru perioadele în care activitatea normală este întreruptă, de exemplu, noaptea, în zilele
nelucrătoare, în sărbătorile legale sau în alte situaţii, este obligatorie asigurarea măsurilor
corespunzătoare de apărare împotriva incendiilor.
Art. 4:
Instruirea responsabililor desemnaţi în prezenta se efectuează de către responsabilul de
specialitate cu atribuţii de coordonare a activităţii de apărare împotriva incendiilor şi a activităţii
de situaţii de urgenţă, _________________, conform graficului de instruire.
Art. 5:
Responsabilul de specialitate cu atribuţii de coordonare a activităţii de apărare împotriva
incendiilor şi a activităţii de situaţii de urgenţă, _________________va răspunde de toate
documentele necesare instruirii, confirmării instruirii, calificativelor, exerciţiilor aplicative.

DIRECTOR,
_________________

5. DECIZIA PRIVIND ACTIVITATEA DE INSTRUIRE A SALARIAŢILOR IN

DOMENIUL APĂRĂRII ÎMPOTRIVA INCENDIILOR

DECIZIA NR . ____/_________________

În temeiul art. 19, lit. a, e şi f din Legea 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, cu

35/ 79
modificările şi completările ulterioare, art. 37 alin (1) din Legea nr. 481/2004 privind protecţia
civilă, art. 17 din Ordinul nr. 163/2007 pentru aprobarea Normelor generale de apărare împotriva
incendiilor, Directorul General al S.C. _________________ S.R.L.., _________________,
emite următoarea

DECIZIE
PRIVIND INSTRUIREA SALARIAŢILOR IN DOMENIUL
PREVENIRII Şl STINGERII INCENDIILOR LA
S.C. _________________S.R.L.
Art. 1:
Se stabilesc diferitele categorii de instructaje, în domeniul apărării împotriva incendiilor, precum
şi graficele şi cerinţele specifice ale acestora, în conformitate cu _________, după cum urmează:
1. INSTRUCTAJUL INTRODUCTIV GENERAL
2. INSTRUCTAJUL SPECIFIC LOCULUI DE MUNCA
3. INSTRUCTAJUL PERIODIC
4. INSTRUCTAJUL SPECIAL PENTRU LUCRĂRI PERICULOASE
5. INSTRUCTAJUL LA RECALIFICAREA PROFESIONALĂ
6. INSTRUCTAJUL PENTRU PERSONALUL DIN AFARA INSTITUŢIEI.
Art. 2:
Se desemnează responsabili cu efectuarea instructajului în domeniul apărării împotriva
incendiilor în conformitate cu _________, astfel:
 Pentru instructajul introductiv general – responsabilul coordonator cu activitatea de
apărare împotriva incendiilor d-nul _________________;
 Pentru instructajul specific locului de muncă, instructajul periodic, instructajul special
pentru lucrări periculoase, instructajul la recalificarea profesională, instructajul pentru
personalul din afara instituţiei – d-nul _________________.
Art. 3:
Graficele anuale de instruire, pentru diferitele categorii de instructaje, menţionate la art. 1, sunt
prezentate în ANEXA NR. 1, care face integrantă din prezenta Decizie.
Art. 4:
ANEXA NR. 1, 2, 3, 4 fac parte integrantă din prezenta Decizie.

DIRECTOR,
_________________

ANEXA 1
LA DECIZIA Nr. ____/_________________

GRAFICELE ANUALE DE INSTRUIRE.

36/ 79
 CU TEMATICILE PENTRU EFECTUAREA DIFERITELOR INSTRUCTAJE
PERIODICE ÎN DOMENIUL APĂRĂRII ÎMPOTRIVA INCENDIILOR:
MODEL

Nr. Luna Ziua Tematica Bibliografie Durata

crt. in ore
1 Iunie 01 a) Tematică generală : - Legea 307/2006 1
art. 6-11 si art. 21-22 - OMAI
Legea 307/3006, şi 163/2007
OMAI 163/2007 art. 21-
36
b) Tematici specifice: - Norme A.I.I. 0,5
obligaţiile generale şi interne specifice
specifice ce revin
categoriilor de salariaţi
instruiţi
c) Modul de utilizare a - Instrucţiunile de 0,5
mijloacelor de primă folosire a tehnicii
intervenţie din dotarea respective
locului de muncă
(hidranţi, stingătoare
portabile şi când este
cazul instalaţii speciale
A.I.I.).

ANEXA 2
LA DECIZIA Nr. ___/_________________

TEMATICI
pentru de instruire a salariaţilor în domeniul apărării împotriva incendiilor

37/ 79
INSTRUCTAJUL INTRODUCTIV GENERAL

a. LEGEA NR. 481/08.11.2004 PRIVIND PROTECŢIA CIVILĂ DIN ROMÂNIA (publicată în

M. OF. Nr. 1094/24.11.2004)
 CAPITOLUL I – DISPOZIŢII GENERALE: art. 1 ÷ 5; 9. 10
 CAPITOLUL II – ORGANIZAREA PROTECŢIEI CIVILE: art. 10; 12(2); 13 (2, 3C, 4, 6,
7)
 CAPITOLUL III - DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE CETĂŢENILOR
 sectiunea 1 – Drepturi: art. 17 ÷ 19;
 sectiunea a 2-a – Obligatii: art. 17 ÷20; 28 ÷31
 CAPITOLUL IV - PREGĂTIREA PENTRU PROTECŢIA CIVILĂ art. 32; 35 ÷ 37;
 CAPITOLUL V - PROTECŢIA POPULAŢIEI ŞI A BUNURILOR MATERIALE art. 39;
 CAPITOLUL VI – LIMITAREA SI INLATURAREA URMARILOR SITUATIILOR DE
PROTECTIE CIVILA art. 60 ÷ 63 (5, 6);
 CAPITOLUL VII – ASIGURAREA MATERIALA SI FINANCIARA art. 64; 66 ÷71 (1); 72;
75; 76.

b. ORDIN Nr. 712/23.06.2005 PENTRU APROBAREA DISPOZIŢIILOR

GENERALE PRIVIND INSTRUIREA SALARIAŢILOR ÎN
DOMENIUL SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ
 CAPITOLUL I - Scopul şi domeniile de aplicare: art. 1÷5;
 CAPITOLUL II - Cerinţe specifice şi categorii de instructaje: art. 6÷9;
 sectiunea 1 - Instructajul introductiv general: art. 10÷15;
 secţiunea a 2-a - Instructajul specific locului de muncă: art. 15÷20;
 secţiunea a 3-a- Instructajul periodic: art. 21÷31;
 secţiunea a 4-a - Instructajul pe schimb: art. 32÷43;
 sectiunea a 5-a – Instructajul specific pentru lucrari periculoase: art. 35÷37;
 secţiunea a 6-a – Instructajul la recalificarea profesionala: art. 38÷39;
 sectiunea a 7-a – Instructajul pentru personalul din afara agentului economic sau a societatii:
art. 40 ÷ 44;
 CAPITOLUL III – INREGISTRAREA SI CONFIRMAREA INSTRUCTAJULUI art. 45 ÷
50;
 CAPITOLUL IV - ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII DE INSTRUIRE art. 51 ÷ 57;
 CAPITOLUL V – CERINTE PRIVIND MATERIALELE NECESARE PENTRU
INSTRUIREA IN DOMENIUL SITUATIILOR DE URGENTA art. 58;
 CAPITOLUL VI – DISPOZITII FINALE art. 59 ÷ 65;

c. LEGEA Nr. 307/12.07.2006 privind apărarea impotriva incendiilor.

 CAPITOLUL I - DISPOZIŢII GENERALE - art. 1 ÷ 5;
 CAPITOLUL II - OBLIGAŢII PRIVIND APĂRAREA ÎMPOTRIVA
INCENDIILOR
 Sectiunea 1: Obligatiile necesare – art. 6 ÷ 12;
 Sectiunea a 6-a: Obligatiile DIRECTORului, conducatorului societatei, utilizatorului si
salariatului, art. 19 ÷ 22;
 Sectiunea a 7-a: Obligatiile proiectantilor si executantilor, art. 23 ÷ 25;
 CAPITOLUL V – RASPUNDEREA JURIDICA: art. 43 ÷ 45.

d. DISPOZIŢII GENERALE privind reducerea riscurilor de incendiu generate de

incarcari electrostatice – D.G.P.S.I. – 004/01.08.2001
a CAPITOLUL I – Dispozitii generale: art. 1 ÷ 8;
b CAPITOLUL II
c Măsuri generale de prevenire a incendiilor determinate de electricitatea statica: art. 19 ÷ 22;
d Masuri tehnico – organizatorice: art. 28 ÷ 38;
e Verificarea la receptia si darea in exploatare a instalatiilor de legare la pamint: art. 19 ÷ 22;

e. INSTRUCŢIUNI DE APĂRARE IMPOTRIVA INCENDIILOR SPECIFICE

38/ 79
LOCULUI DE MUNCA

f. GHID DE INSTRUIRE PENTRU SITUAŢIILE DE URGENŢĂ

 Tema nr. 1 - Dezastre şi protecţia împotriva acestora
 Tema nr. 2 - Protecţia populaţiei şi a bunurilor materiale prin înştiinţare – alarmare,
adăpostire, asigurare logistică şi evacuare
 Tema nr. 3 – Protectia populatiei şi a bunurilor materiale prin adapostire
 Tema nr. 4 - Măsuri de protecţie a salariaţilor prin înştiinţare - alarmare, adapostire, protectie
N.B.C. evacuare si asigurare medicala la institutiile publice si agentii economici.
 Tema nr. 5 - Măsuri de protecţie a salariaţilor la cutremur.

g. EXERCIŢIU PRACTIC DE STINGERE A UNUI EVENTUAL INCENDIU

ANEXA NR. 3
LA DECIZIA Nr. ___/_________________

TEMATICA DE INSTRUIRE PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ

APĂRAREA ÎMPOTRIVA INCENDIILOR ÎN CAZUL CALAMITĂŢIOR NATURALE

ŞI CATASTROFELOR

Măsuri pregătitoare pentru:

39/ 79
 identificarea, nominalizarea şi luarea în evidenţă a punctelor vulnerabile cu pericol de
incendiu sau de explozie, care ar putea fi afectate şi modul de intervenţie;
 întocmirea, reactualizarea şi cunoaşterea planurilor de situaţie a tuturor nivelurilor,
evidenţierea căilor de evacuare, traseele conductei de gaze, apă, instalaţii electrice, încălzire,
etc;
 stabilirea pentru toate locurile de muncă a modului de operare (acţiune) în caz de incendiu,
calamităţi naturale, catastrofe;
 limitarea posibilităţii de propagare a focului, fumului şi gazelor firbinţi;
 reducerea sarcinii termice;
 creşterea capacităţii de intervenţie prin pregătire specială a forţelor proprii şi a echipei de
intervenţie de la locurile de muncă.

Măsuri pentru înlăturarea consecinţelor:

 stabilirea măsurilor de prevenire şi stingere a incendiilor ce trebuie luate la repunerea în
funcţiune a instalaţiilor, la redarea în exploatare a clădirilor instituţiei şi verificarea
îndeplinirii măsurii respective;
 repunerea în funcţie a sistemelor de protecţie împotriva incendiilor sau efracţiei, avariate,
după caz, înlocuirea acestora ori suplimentarea lor prin măsuri cu caracter temporar;
 controlul respectării normelor în toate sectoarele.

1. D E Z A S T R E
Descriere
Având în vedere că majoritatea dezastrelor (inuntaţii, cutremure, alunecări de teren,
incendii, tornade, accidente tehnologice) nu pot fi evitate, pentru a reduce semnificativ, în
primul rând, pierderile de vieţi omeneşti şi pentru a limita pierderile de bunuri, este bine ca
salariaţii să cunoască anumite lucruri.
În cele ce urmează, se prezintă câteva reguli generale de comportament la dezastre.
Faza pre-dezastru - Înainte de producerea dezastrului:
 învăţaţi semnalele de alarmare transmise prin sistemul protecţiei civile, al autorităţilor şi altor
organizaţii abilitate să intervină în astfel de situaţii;
 păstrati-vă calmul;
 deschideţi aparatele radio şi televizoarele şi ascultaţi informaţiile generale emise pe aceste
căi, buletinele meteorologice, sfaturile transmise de autorităţile în drept;
 dacă sunteţi sfătuiţi să părăsiţi locuinţa/localitatea/zona, faceţi prompt acest lucru;
 în situaţie de dezastru, folosiţi telefonul numai pentru a anunţa (semnala) autorităţilor locale
evenimente importante, cum ar fi incendii, inundaţii, alunecări de teren, accidente majore,
înzăpeziri, etc. şi pentru a solicita ajutor medical;
 păstrati la îndemână, în casă sau in jurul ei, un stoc de provizii suficient de mare ca să vă ajute
să supravietuiţi câteva zile; dacă sunteti acasă, aceste provizii vă vor ajuta să treceţi fără
greutăţi peste perioada de pericol; dacă sunteţi evacuaţi şi trebuie să vă deplasaţi în alte
localităţi, trebuie să vă luaţi cu dumneavoastră rezerve de alimente pentru a le folosi pe drum
sau după ce ajungeţi în noua localitate.
Cele mai importante articole pe care trebuie să le păstraţi la îndemână sunt: apa (de preferat în
sticle de plastic sau canistre), hrană (în pachete conservate sau sigilate care nu necesitã pãstrare
la rece, fierbere sau coacere), medicamente necesare membrilor familiei dumneavoastrã, trusa de
prim ajutor, cuverturi, saci de dormit, lumânãri, lanterne, radioreceptor portabil (eventual
baterii de rezervã), documentele personale (de identitate) etc.

Faza post-dezastru: După producerea dezastrului:

 respectaţi cu stricteţe măsurile stabilite, îndrumările şi comunicările serviciilor de urgenţă
profesioniste, ale autorităţilor şi ale altor organizaţii abilitate să intervină în astfel de situaţii;
 pătrundeţi cu extremă precauţie în interiorul clădirilor care au fost avariate sau slăbite;
 nu intraţi cu torţe, lumânări sau ţigpri aprinse în clădirile avariate sau care au fost inundate;
 nu atingeţi firele electrice căzute sau rupte;
 dacă simţiţi miros de gaze, deschideţi toate ferestrele şi uşile, închideţi robinetul principal de
gaze, părăsiţi casa imediat şi anunţaţi (dacă este posibil) Distrigaz;

40/ 79
 dacă diferite aparate electrice sunt ude, întâi întrerupeţi sursa principală de curent electric,
ştergeţi-le de umezeală, uscaţi-le şi, în final, conectaţi-le la priza (atenţie ! nu faceţi acest
lucru dacă sunteţi ud sau staţi în apă);
 verificaţi rezervele de apă şi hrană înainte de a le folosi;
 urmăriţi instrucţiunile organelor de protecţie civilă în legătură cu folosirea apei şi alimentelor;
 dacă este necesar, cereţi alimente, îmbrăcăminte, asistenţă medicală şi adăpost;
 îndepartaţi-vă sau staţi departe de zonele calamitate. Nu împiedicaţi acţiunile de intervenţie;
sprijiniţi-le când vi se cere acest lucru;
 sprijiniţi echipele de voluntari ai Crucii Roşii Române în acţiunile de ajutorare a persoanelor
afectate de dezastre;
 după trecerea pericolului, daţi de ştire rudelor, ca acestea să ştie că sunteţi în siguranţă, altfel,
autoritatile locale pot pierde timp căutându-vă;
 nu transmiteţi zvonuri sau ştiri exagerate despre efectele dezastrului.

SEMNALUL DE ALARMARE ÎN CAZ DE DEZASTRU ESTE:

Cinci impulsuri a câte 16 secunde fiecare, cu pauzã de 10 secunde între ele.
Când cereţi ajutor specializat:
Telefonaţi la numărul stabilit pentru cazurile de urgenţă:
 AMBULANŢA - 112
 POMPIERII - 112
 POLIŢIA - 122
 Dacă sunaţi la 112, trebuie să anuntaţi:
- Ce urgenţă aveţi;
- Unde este urgenţa;
- Unde va aflaţi;
- De la ce număr de telefon sunaţi;
- Cum vă numiti.
Alte informatii utile:
Rezerva de medicamente.Trusa de medicamente va contine, în primul rând, medicamen-
tele pe care le luaţi permanent sau periodic, recomandate de medic.
La acestea puteţi adăuga alte medicamente cum ar fi cele pentru combaterea durerii, a febrei.
Din această categorie vor face parte medicamente pe care le-aţi mai luat şi le-aţi tolerat fără pro-
bleme. Atentie! Medicamentele sunt numai pentru uzul dumneavoastră !
Nu recomandaţi niciodată din medicamentele dumneavoastră altor persoane!

Prevenirea bolilor infecto-contagioase în timpul inundaţiilor

În cazul unor dezastre provocate de inundaţii, persoanele aflate în zona calamitată sunt supuse
riscului unor îmbolnăviri cu cale digestivă, şi nu numai, care pot afecta mai multe persoane,
până la întrega comunitate, răspândindu-se cu repeziciune. De aceea, se recomandă luarea
câtorva măsuri elementare de prevenire:
 să se consume alimente şi apă numai din surse sigure;
 să se apeleze la apa din surse proprii numai după ce autorităţile de specialitate consideră că
nu mai reprezintă un pericol;
 să fie respectate normele de igienă individuală şi colectivă, mai ales, să nu se mănânce cu
mâinile murdare;
 de asemenea, să se accepte vaccinarea dacă autoritatile sanitare recomandă această măsură
de protecţie împotriva unor boli; la primele semne de boală – scaune diareice multiple, febră,
vărsaturi – se va solicita de urgenţă ajutorul medical.
Pentru evitarea altor îmbolnăviri, se recomandă îngrijirea corectă a rănilor, protecţia picioarelor
cu cizme de cauciuc şi schimbarea îmbrăcămintei ude cu una uscată. De îndată ce condiţiile
permit, şi dacă este cazul, se impune îndepărtarea leşurilor animalelor moarte şi amenajarea
latrinelor.
Combaterea hipotermiei Provocată de expunerea la temperaturi joase, în condiţiile
intemperiilor din anotimpurile răcoroase – ploaie, zăpadă, ger, hipotermia poate afecta serios
sănătatea oamenilor. Se consideră că o persoană este în hipotermie, atunci când temperatura

41/ 79
corpului (trunchiului) este inferioară celei de 36 grade. Pentru a ajuta aceste persoane să se poată
reîncălzi, le vom acoperi cu paturi izolante şi li se vor da să bea băuturi nealcoolice calde. În
funcţie de gravitatea hipotermiei, care poate ajunge până la degerături, se va apela la îngrijirile
medicale. Până la cel mai apropiat punct de acordare a primului ajutor medical, zonele afectate
de degerături se vor acoperi cu materiale curate şi vor fi protejate faţă de traumatisme.
Umanitate faţă de victimele unui dezastru. Cei mai apropiaţi oameni pe care se poate conta
într-o situaţie de dezastru sunt vecinii care nu au avut de suferit. Fie că sunt din aceeaţi localitate
ori din localităţile imediat învecinate, ei au posibilitatea să ajungă primii la locul dezastrului.
Dar sunt situaţii în care, oricâtă bunavoinţă ar demonstra, aceşti vecini nu dispun de mijloacele
necesare pentru a oferi un sprijin profesionist, adecvat ori relevant. Ceea ce le stă în putere să
facă întotdeauna, însă, este să manifeste înţelegere, compasiune, prin gesturi simple de omenie
aducând puţină alinare.
Victimele unui dezastru, mai ales în primele ore, sunt copleţite şi dezorientate, ele având
nevoie de prezenţa şi susţinerea morală a celorlalţi. O supă caldă sau un ceai, o sticlă cu
apă, o haina uscată, o mână de ajutor şi o vorbă de încurajare pot să readucă speranţa în
sufletul celui lovit. Persoana afectată trebuie sprijinită să treacă peste clipele dificile prin
demonstrarea solidaritaţii şi compasiunii semenilor care-i vin în ajutor. Ea trebuie
sprijinită să-şi mobilizeze resursele cât mai repede pentru a se reabilita în timpul cel mai
scurt.

2. I N C E N D I I
Prezentare
Un incendiu poate devasta o clădire în câteva minute. Înţelegerea caracteristicilor de bază ale
incendiului şi învăţarea practicilor adecvate de securitate pot fi cheia supravieţuirii unui incendiu
într- o cladire.

Faza pre-dezastru - Ce sa faceti înaintea unui incendiu:

 Dispozitivele pentru încălzire precum radiatoarele, sobele cu lemne şi semineurile trebuie
utilizate cu prudenţă. Folosiţi radiatoare portabile doar în camerele bine ventilate, iar
arzătoarele cu petrol doar în aer liber. Folosiţi doar dispozitive pentru încălzire certificate şi
urmaţi instrucţiunile de folosire.
 Curăţaţi anual cosurile şi sobele cu lemne.
 Detectoarele de fum măresc şansele supravieţuirii unui incendiu. Detectoarele de fum
sesizează cantităţile anormale de fum sau gaze de combustie invizibile din aer. Pot detecta şi
focul mocnit. Trebuie instalat cel puţin un detector de fum la fiecare nivel al unei clădiri.
Trebuie testate detectoarele de fum în fiecare lună şi inlocuiti bateriile o data pe an.
 Trebuie conceput un plan de evacuare.
 Trebuie asigurat că toţi salariaţii ştiu ce să facă în timpul unui incendiu.
 Planul fiecărui nivel se elaborează cu cel puţin două căi de ieşire. Se alege un loc de întâlnire
sigur în afara instituţiei.
 Într-o situaţie reală de incendiu, cantitatea de fum generată de foc va face, cel mai probabil,
vederea imposibilă. Trebuie exersată evacuarea mergând aplecat spre sol. Pipăiţi uşa înainte
de a o dechide. Dacă e fierbinte, alegeţi altă ieşire.
 Învatati să vă opriţi, să cădeţi la podea şi să vă rostogoliţi, în situaţia în care hainele v-ar lua
foc.
 Notaţi numerele de urgenţă lîngă telefon. Totuşi, dacă un incendiu vă ameninţă instituţia,
biroul, etc, nu întârziaţi înăuntru ca să daţi telefoanele de urgenţă din interiorul instituţiei,
biroului dvs. E mai bine să ieşiţi întâi şi să lansaţi apelul din altă parte. Instalaţi extinctoare
în instituţia, biroul dvs. şi învaţaţi să le folosiţi.
 Nu depozitaţi materiale combustibile sau inflamabile în spaţii închise sau lângă surse de
căldură.
 Când gătiţi, păstraţi zona din jurul maşinii de gătit curată şi ferită de materiale inflamabile
precum pungi de hărtie sau de plastic, cutii şi alte articole. Dacă izbucneşte un incendiu,
puneţi un capac deasupra tigăii în flăcări sau folosiţi un stingător. Atenţie, mutarea tigăii
poate provoca răspândirea focului. Nu turnaţi niciodată apă pe foc cu grăsimi!

42/ 79
 Verificaţi sistematic integritatea cablurilor electrice. Înlocuiţi firele dacă sunt fisurate sau
rupte. Asiguraţi-vă că firele nu sunt sub covoare, peste cuie sau în zone cu trafic intens.
Evitaţi presarea sau tensionarea firelor şi prizelor. Prizele trebuie să fie acoperite cu capacele
lor speciale. Nu folosiţi prize improvizate, cu fire iesite sau neizolate. Achizitionaţi doar
dispozitive electrice certificate din punct de vedere al siguranţei în exploatare.
 Contactaţi unitatea locală de pompieri pentru mai multe informaţii legate de securitatea în
caz de incendii.

Ce să faceţi în timpul unui incendiu:

 Ieşiţi cât de repede şi în siguranţă posibil din incinta în care a izbucnit incendiul.
 Folosiţi scările pentru iesire.
 În timpul evacuării, deplasaţi-vă având corpul uşor aplecat pentru a evita inhalarea fumului şi
a gazelor.
 Închideti uşile fiecărei camere din care ieşiţi pentru a întârzia răspândirea flăcărilor.
 Dacă vă aflaţi într-o cameră cu uşa închisă:
 dacă intră fum pe sub uşă sau dacă usa e fierbinte, ţineşi-o închisă;
 deschideţi o fereastră să ieşiţi sau pentru aer proaspăt, în timp ce aşteptaţi ajutorul;
 dacă nu este fum deasupra sau dedesubtul uşii şi uşa nu e fierbinte, deschideţi-o încet;
 dacă e prea mult fum sau foc în încăpere, închideţi uşa.

Faza post-dezastru - Ce să faceţi după un incendiu :

 Acordaţi primul ajutor, dacă este cazul.
 Victimele grav rănite sau cu arsuri trebuie transportate de urgenţă la un centru medical.
 Staţi departe de clădirile afectate.
 Întoarceţi-vă acasă doar când autorităţile spun că sunteţi în siguranţă.
 Aruncaţi alimentele care au fost expuse la căldură, fum sau funingine.
 În caz că sunteti asigurat, contactaţi agentul de asigurări. Nu aruncaţi bunurile afectate decât
după ce aţi făcut un inventar al lor. Păstraţi chitanţele cu cheltuielile legate de pierderile
datorate incendiului.
 Apelaţi la specialişti pentru a afla dacă incendiul a provocat pagube structurale clădirii.

3.C U T R E M U R
Prezentare
Un cutremur este reprezentat de o neaşteptată vibraţie a pământului, cauzată de separarea şi
deplasarea plăcilor tectonice sub suprafaţa pământului. Cutremurele, în funcţie de intensitate, pot
avea ca efect prăbuşirea clădirilor şi a podurilor, întreruperea liniilor de telecomunicaţii şi de
electricitate, producerea incendiilor, exploziilor şi alunecărilor de teren. Cutremurele mai pot
cauza, de asemenea, modificări ale mediului şi imense valuri în oceane, aşa-numitele tsunami,
care străbat distanţe mari în apă până când lovesc şi devastează regiunile de coastă întâlnite în
cale. Deşi ştiinţa este preocupată în permanenţă de perfecţionarea mijloacelor de predictibilitate
a seismelor, în prezent, acest fenomen poate fi anuntat, prin intermediul unei aparaturi
sofisticate, cu doar câteva zeci de secunde înainte de a se produce.

Faza pre-dezastru - Ce sa faceti înaintea unui cutremur :

Următoarele informaţii se referă la măsurile de pregătire şi de siguranţă care trebuie luate de
către populaţia care trăieşte în zonele de risc seismic, pentru limitarea consecinţelor negative ale
unui cutremur:
 Urmăriţi şi remediaţi acele lucruri care ar putea deveni periculoase în timpul unui cutremur.
 Reparaţi instalaţiile electrice defecte, instalaţiile cu gaz care prezintă scurgeri.
 Plasaţi obiectele voluminoase sau grele cât mai aproape de podea, pe rafturi inferioare sau
chiar fixate de perete.
 Depozitaţi obiectele din sticlă sau alte materiale care se pot sparge uşor în dulapuri fixate de
perete.
 Montaţi instalaţii de iluminat fixate bine de perete.

43/ 79
 Verificaţi şi, dacă este cazul, reparaţi spărturile din tencuiala tavanului şi a fundaţiei. În cazul
apariţiei unor probleme legate de structura clădirii, se recomandă să apelaţi la experţi.
 Utilizaţi garnituri flexibile la ţevi, spre a le oferi o anumită flexibilitate pentru a evita astfel
eventualele scurgeri de gaze sau de apă. Garniturile flexibile sunt mai rezistente la rupturi.
 Aflaţi de unde şi cum se întrerupe curentul electric, gazul sau apa de la principalele
întrerupătoare şi robinete.
 Estimaţi care sunt punctele slabe ale clădirii şi alegeţi refugii mai sigure.
 Stabiliţi care sunt locurile mai sigure în fiecare cameră - lângă o grindă, tocuri de uşi solide.
 Identificaţi zonele periculoase din fiecare locaţie – lângă ferestre, care se pot sparge,
biblioteci sau piese de mobilier masive, dispuse pe verticală, care pot cădea, sau sub tavane
care se pot prăbuşi.
 Verificaţi actele privitoare la asigurarea clădirii. Unele pagube pot fi acoperite chiar şi fără o
asigurare specială pentru cutremure. Protejaţi actele importante din clădire.
 Pregătiţi-vă pentru a supravietui singur pentru cel puţin o perioadă de 3 zile.
 Păstraţi un stoc suplimentar de apă şi alimente.

Ce să faceţi în timpul unui cutremur:

Aceste recomandări se referă la o multitudine de situaţii care se pot regăsi în mod frecvent atât
într-o clădire de învăţământ cât şi în mediul construit înconjurător, pe durata călătoriilor zilnice,
sau în locuri publice. Utilizatorii acestor recomandări pot fi deopotrivă copiii sau adulţii:
 Păstraţi-va calmul, nu intraţi în panică, liniştiţi-i şi pe ceilalţi.
 Protejaţi copiii, bătrânii şi femeile.
 Nu vă speriaţi de zgomotele din jur.
 Preveniţi tendinţele de a se părăsi sala de clasa, de curs, laboratorul, locuinţa etc. deoarece
durata redusă a fazei seismice iniţiale va face ca faza puternică a mişcării să surprindă
grupurile de persoane pe scări, în aglomeraţie şi panică, conducând la accidente nedorite.
Dacă va aflaţi în faţa unei clădiri :
 rămaneţi afară, departe de aceasta,
 feriţi-vă de tencuieli, cărămizi, coşuri, parapete, cornişe, geamuri, care de obicei se pot
prăbuşi în stradă.
 îndepărtaţi-vă de clădiri, semafoare şi de firele electrice.
 nu alergaţi.
Dacă vă aflaţi în interiorul unei clădiri:
 rămâneţi acolo, departe de ferestre care se pot sparge, staţi înspre centrul clădirii, lângă un
perete structural rezistent; puteţi fi surprinşi într-un loc (hol, scară) unde vă puteţi accidenta.
 staţi înăuntru până când mişcarea se opreşte şi este sigur să ieşiti afară; multe răniri din
timpul unui cutremur se întâmplă când oamenii sunt loviţi de obiectele care cad în momentul
în care doresc să intre sau să iasă din clădiri.
 încetaţi lucrul, adăpostiţi-vă şi aşteptaţi.
 limitaţi-vă deplasările în timpul unui cutremur la câţiva paşi, până la un loc sigur.
 protejaţi-vă sub o grindă, toc de uşă solid, care sunt suficient de rezistente spre a feri de
căderea unor lămpi, obiecte, mobile suprapuse, tencuieli ornamentale etc. (consultaţi
anticipat, în masura posibilităţilor, un specialist în structuri de rezistenţă, spre a cunoaşte care
sunt elementele rezistente).
 staţi departe de ferestre, uşi sau pereţi, orice obiecte care ar putea cădea ;
 sprijiniţi-vă cu palmele pe podea sau ţineţi-vă cu mâinile de tocul uşii, spre a vă asigura
stabilitatea.
 în lipsa unor astfel de posibilităţi de a va menţine sub şoc stabilitatea, vă puteţi proteja stând
la podea lângă un perete solid, ghemuit pe genunchi şi coate, cu faţa în jos: cu palmele
împreunate vă veţi proteja capul (ceafa), iar cu antebraţele pe lateral, faţa.
 experţii vor indica cursanţilor maniera corectă de a aplica aceste măsuri şi vor inspira
încrederea în eficienţa autoprotecţiei.
 închideţi sursele de foc cât puteţi de repede, iar dacă a luat foc ceva, interveniţi imediat după
ce a trecut şocul puternic.

44/ 79
Dacă sunteţi într-o clădire cu multe nivele luaţi în considerare următoarele:
 deconectaţi de la curent aparatele electrocasnice, stingeţi aragazul;
 adăpostiţi-vă şi staţi departe de ferestre şi pereţii exteriori;
 staţi în interiorul clădirii;
 nu folosiţi lifturile şi nici scările până nu se potoleşte cutremurul.
Dacă sunteţi într-un atelier, aplicaţi imediat, după caz, măsurile de protecţie specifice locului
dvs. de activitate:
 nu fugiţi pe uşă, nu săriţi pe fereastră, nu alergaţi pe scări, nu utilizaţi liftul, dar, dacă puteţi,
deschideţi uşa spre exterior, spre a preveni blocarea acesteia, în vederea eventualei evacuări
după terminarea mişcării seismice şi verificarea stării scărilor şi a zonei de la ieşire. Evitaţi
aglomeraţia.
 nu alergaţi în stradă sau pe stradă, deplasaţi-vă calm spre un loc deschis ăi sigur, feriţi-vă de
versanţii de unde pot cădea roci sau de unde pot avea loc alunecări de teren.
Dacă seismul vă surprinde în autoturism :
 opriţi-vă cât puteţi de repede într-un loc deschis, în condiţii sigure, evitând staţionarea în
apropierea clădirilor, a copacilor, a podurilor, a pasajelor, liniilor electrice aeriene şi staţi
înăuntru, nu părăsiţi autoturismul apoi, actionaţi în mod prudent, ţinând cont de posibila
deteriorare a drumurilor şi a podurilor .
 feriţi-vă de firele de curent electric căzute.
Dacă sunteţi într-un mijloc de transport în comun sau în tren :
 staţi pe locul dvs. până se termină mişcarea seismică.
 conducătorul trebuie să oprească şi să deschidă uşile, dar nu este indicat să vă îmbulziţi la
coborâre sau să spargeţi ferestrele.
 în metrou păstraţi-vă calmul şi ascultaţi recomandările personalului trenului, dacă acesta s-a
oprit între staţii în tunel, fără a părăsi vagoanele.
Dacă vă aflaţi într-un loc public cu aglomerări de persoane (teatru, cinematograf, biserică,
stadion, sala de şedinţe) :
 rămâneţi unde vă aflaţ; nu intraţi în panică; nu vă înghesuiţi la ieşire; îmbulzeala produce
mai multe victime decât cutremurul.
 staţi calm şi liniştiţi-vă vecinii de pe rând.
 luaţi ceva cu care să vă acoperiţi capul şi faţa de posibilele geamuri sparte;
Dacă vă aflaţi într-o încapere publică aglomerată:
 dacă simtiţi cutremurul aflându-vă într-un vehicul în mişcare, Dacă aţi ajuns blocat sub
dărâmături :
 nu aprindeţi nici un chibrit sau ceva asemănător;
 nu vă mişcaţi dintr-un loc în altul şi nu faceţi gălăgie;
 acoperiţi-vă gura cu o batistă sau o haină;
 loviţi ritmic o ţeavă pentru a fi localizat de persoanele care participă la operaţiunile de
salvare;
 folosiţi un fluier dacă aveţi la îndemână;
 strigaţi numai dacă este absolut necesar – în urma strigătului puteţi inhala cantităţi
periculoase de praf.

Faza post-dezastru. Ce să faceţi după un cutremur:

Aceste recomandări privesc acţiuni deosebit de importante de revenire la normal după impactul
seismic prin colaborarea tuturor celor implicaţi.
Importanţa revenirii cât mai rapide la situaţia anterioară este subliniată şi de necesitatea de a
utiliza în unele cazuri spaţiile de locuit sau şcolile ca centre de prim-ajutor, evacuare-cazare
temporară pentru alte persoane, dacă există zone învecinate grav afectate de seism. Astfel :
 Nu plecaţi imediat din spaţiul în care va aflaţi. Asiguraţi-vă că o puteţi face fără să vă
accidentaţi.
 Părăsiţi calm clădirea numai după seism, pentru a permite verificarea clădirii fără a lua cu
dvs. lucruri inutile; verificaţi mai întâi scara şi drumul spre ieşire.
 Pentru orice eventualitate, preveniţi rănirea provocată de căderea unor tencuieli, cărămizi, etc

45/ 79
 la ieşirea din clădire utilizând o cască de protecţie sau, în lipsa acesteia, un scaun (taburet)
ori alt obiect protector (geantă, ghiozdan, cărţi groase, etc.).
 Dacă la ieşire întâlniţi uşi blocate, actionaţi fără panică pentru deblocare. Dacă nu reuşiţi, iar
acestea au vitraj, procedaţi cu calm la spargerea geamului şi curăţarea ramei şi zonei de
cioburi, utilizând un scaun , o vază, etc.
 Evitaţi clădirile grav avariate, cu excepţia unor cazuri de ajutor sau salvare ce trebuie
întreprinse cu un minim de măsuri de securitate şi fără riscuri inutile.
 Evitaţi să fiţi confundat cu răufăcătorii pătrunşi în astfel de clădiri, nu aglomeraţi zonele
calamitate fără rost.
 Deplasaţi-vă într-un loc deschis şi sigur (parc, stadion, etc.).
 Fiţi pregătiţi psihic şi fizic pentru eventualitatea unor şocuri ulterioare primei mişcări
seismice (replici), dar fiţi conştient că aceasta se petrece în mod natural, cu intensităţi
variabile, fie în câteva ore, fie peste zile, săptămâni sau luni. Numai într-un număr redus de
cazuri şocul ulterior este mai puternic decât primul. Aceste cutremure secundare sunt, de
obicei, mai puţin violente decât primul, dar pot fi suficient de puternice pentru a produce noi
pagube structurilor afectate. Pentru cutremurele de Vrancea, specialiştii vor putea aprecia
relativ rapid, pe baza înregistrării mişcării respective, dacă energia consumată indica un
eveniment puternic de o anumită magnitudine şi veţi fi informaţi; este dificil totuşi de evaluat
probabilistic dacă eventuala energie presupus neconsumată se va degaja ulterior brusc sau
treptat şi în ce succesiune din domeniul timp.
 Ascultaţi în primul rând aprecierile specialiştilor seismologi români, buni cunoscători ai
activităţii focarului din Vrancea, care vor fi transmise suficient de repede prin mijloacele de
informare în masă naţionale şi care trebuie considerate ca singurele surse de informare
credibile.
 În zonele care pot fi afectate de cutremurele locale, se pot uneori produce seisme mai mici
de-a lungul unei anumite perioade de timp după şocul principal, după care, de regulă,
activitatea seismica se reduce.
 După părăsirea ordonată a clădirii căutaţi să obtineţi informaţii corecte despre intensitatea
mişcării şi efectele sale şi verificaţi mai întâi afară şi apoi – cu precauţii – şi în interior, de
regulă ziua, starea structurii şi a altor elemente şi obiecte care ar putea provoca răniri prin
căderea lor.
 Nu ascultaţi sfaturile unor aşa-zişi specialişti necunoscuţi care apar ad-hoc. Nu trebuie să daţi
crezare zvonurilor privind eventualitatea unor replici seismice şi urmările lor, ascultaţi
posturile de radio şi televiziune, utilizaţi doar informaţiile şi recomandările transmise oficial,
recepţionate direct de dvs. şi nu din auzite. Daţi concursul dvs. organizaţiilor de intervenţie
post-seismice, la analiza stării construcţiilor, şi la celelalte activităţi, întreprinse de organele
în drept. Experienţa cutremurelor precedente a dovedit că este util să aveţi cunoştinţe
necesare supravieţuirii până la interventia echipelor de salvare în cazul unei situaţii extreme
în care, de exemplu, aţi fi surprins sub niste dărâmături, mobilier răsturnat sau într-o incinta
(spaţiu) blocată, prin înţepenirea uşilor sau din alte cauze.
 Prezenţa unui specialist în structuri de rezistenţă de a cărui competenţă nu vă îndoitţi, poate
reduce unele incertitudini în acest context şi vă poate servi de ghid în analiza vizuală a
clădirii şi decizia finală de evacuare sau revenire.
 Verificaţi dacă sunteţi rănit şi acordaţi-vă primul ajutor, dacă este posibil, cu mijloacele
disponibile. Faceţi acelaţi lucru pentru persoanele alături de care sunteţi.
 În primul rând trebuie să fiţi calmi, să îi liniştiţi pe cei şocaţi, să nu permiteţi reacţii de
panică, să acordaţi prim ajutor celor răniţi, iar dacă dvs. sau altă persoană din grup are
posibilitatea de mişcare, să faceti un mic plan de salvare.
 Acordati mai întâi primul ajutor celor afectaţi de seism.
 Îngrijiţi-vă de siguranţa copiilor, bolnavilor, bătrînilor, liniştiţi-i, asigurându-le
îmbrăcăminte şi încălţăminte corespunzătoare sezonului, în vederea unei eventuale evacuări
din clădire pentru o anume perioadă, de la câteva ore la câteva zile.
 Calmaţi persoanele speriate şi în special copiii de vârsta mai fragedă.
 Ajutaţi-i pe cei răniţi sau prinşi sub mobilier, obiecte sau elemente uşoare de construcţii
căzute, să se degajeze. Atenţie! Nu încercaţi să-i mişcati pe cei grav răniţi grav (dacă nu sunt

46/ 79
 în pericol imediat de a fi răniţi suplimentar din alte cauze, până la acordarea unui ajutor
sanitar-medical calificat; ajutati-i pe loc) decât dacă trebuie scoşi dintr-o zonă periculoasă în
care le este ameninţată viaţa sau starea li se agravează rapid. Dacă trebuie să mişcaţi o
persoană inconstientă, mai întâi imobilizaţi-i gâtul şi spatele.
 Încercaţi să comunicaţi cu salvatorii, prin mijloacele care vă stau la dispoziţie.
 Verificaţi dacă nu sunt scurgeri de gaze sau apă, dacă alimentarea cu energie electrică a fost
întreruptă.
 Folosiţi lanterne cu baterii în cazul întreruperii curentului electric.
 Nu utilizaţi în interiorul clădirilor după un cutremur lumânări, chibrituri sau alte surse de
lumină cu flacăra deschisă pentru a evita posibilele explozii şi incendii cauzate de scurgerile
de gaze sau de răspândirea de vapori ai unor substanţe inflamabile, până nu aţi verificat dacă
nu sunt scăpari de gaze. Nu folosiţi în acest scop chibrituri sau brichete.
 Protejaţi-vă tălpile în zonele acoperite de praf, moloz sau geamuri sparte.
 Participaţi (dacă vi se solicită şi sunteţi apţi) la acţiunile de înlăturare a dărâmăturilor,
sprijinirea construcţiilor, salvarea oamenilor.
 Curăţaţi căile de circulaţie de cioburi sau substanţe toxice, chimicale vărsate, alimente, etc.
 Deblocarea căii de acces se poate încerca numai dacă prin aceasta nu se înrăutăţeşte situaţia
(de exemplu prin mişcarea dărâmăturilor sau mobilierului). O variantă clasică de comunicare
cu cei din afară, care ântotdeauna vor concentra personal specializat şi aparate de ascultare
ca să identifice locurile cu persoane blocate, este să bateti la intervale regulate cu un obiect
tare în conducte învecinate sau în peretii incintei, iar dacă aţi stabilit controlul verbal,
furnizaţi informatiile cerute şi cereţi prim-ajutor necesar.
 La evacuare daţi prioritate celor răniti sau copiilor, bătrânilor, femeilor, şi ascultaţi
recomandările salvatorilor.
 Nu vă preocupaţi de durată până la salvare, deoarece în astfel de condiţii, deşi timpul pare
nesfârşit, corpul uman îşi mobilizează resurse nebănuite pentru a trece peste o perioadă
critică. În acest mod se explică durate extreme de rezistenţă de sute de ore în condiţii de
blocare la cutremur a unor persoane aparent fragile, înregistrate în ţara noastra în 1977 şi în
mod similar în întreaga lume.
 Nu utilizaţi telefonul decât pentru apeluri la salvare, pompieri, sau organisme cu însărcinări
oficiale, în privinţa interventţei post-seismice, în cazuri justificate, spre a nu bloca circuitele
necesare altor acţiuni.
 Verificaţi preliminar starea instalaţiilor electrice, de gaz, apă, canal, verificaţi vizual şi starea
construcţiei în interior.
 În caz de avarii constatate, închideţi pe măsura posibilităţilor alimentarea locală sau generală
şi anuntaţi imediat după aceea instituţia de specialitate pentru intervenţie.
 Evitaţi, pe cât posibil, circulaţia în vederea vizitării rudelor sau cunoştintelor pentru a vedea
care este starea lor, pentru a nu aglomera/bloca mijloacele de transport şi arterele de
circulaţie.
 Informaţi-vă cum trebuie să procedaţi pentru înregistrarea în termeni legali a daunelor
complete (structurale şi nestructurale) produse de cutremur, în vederea despăgubirii prin
sistemul de asigurări, inclusiv pentru evaluarea de către specialişti a stării post-seismice a
structurii clădirii şi operaţiunile de proiectare şi executie a reparaşiei sau consolidării.
 Nu contribuiţi la transmiterea zvonurilor, ştirilor false, a panicii şi a dezordinii

4. I N U N D A Ţ I I
Prezentare
Inundaţiile pot fi prevăzute, cu excepţia celor instantanee, care se manifestă similar spargerii
unui baraj. Astfel, acest tip de dezastru este precedat, de obicei, de intervale mari de prevenire.
În functie de amploarea lor, inundaţiile pot distruge imobile, poduri şi recolte, pot ucide oameni,
animale domestice şi faună.
Sprijinul oferit populaţiei afectate de inundaţii de către serviciile specializate ale autorităţilor şi
de voluntari ai Crucii Rosii, încă din primele ore de la producerea dezastrului, are ca obiective
principale, într-o primă fază, salvarea vieţii oamenilor aflaţi în condiţii de risc maxim prin
acţiuni de evacuare din zonele izolate/periculoase, acordarea primului ajutor şi a serviciilor de

47/ 79
asistenţă de bază, şi, în măsura posibilului, salvarea bunurilor materiale ale acestora. În faza
următoare, se acţionează pentru asigurarea asistenţei victimelor în ceea ce priveşte accesul la apă
potabilă, alimente de bază, adăpost, salubritate, îngrijiri medicale de bază, prevenirea apariţiei şi
răspândirii epidemiilor.
Coordonarea operaţiunilor de intervenţie pentru limitarea consecinţelor inundaţiilor reprezintă o
provocare specifică pentru serviciile de urgenţă, deoarece, uneori, sunt acoperite de apă arii
vaste de pământ, făcând coordonarea foarte dificilă. În aceste condiţii, organizarea logisticii,
transportului şi distribuţiei ajutoarelor este dificilă, cu atât mai mult cu cât, adesea, este
deteriorată şi infrastructura locală.
Inundaţiile ce se produc instantaneu (ruperea unui baraj/dig sau ploaia torenţială cu cantitate
mare de apă pe unitatea de timp şi suprafaţă) sunt provocate de volume extreme de apă ce apar
brusc şi curg rapid, acoperind mari suprafeţe. Datorită instalării lor rapide, inundaţiile
instantanee sunt dificil de prevăzut şi le oferă oamenilor puţin timp pentru a scăpa în locuri mai
înalte şi a lua cu ei apă potabilă, alimente, îmbrăcăminte groasă, mijloace de comunicare şi alte
articole esenţiale pentru asigurarea supravieţuirii.
După producerea inundaţiei pot apărea riscurile izbucnirii unor epidemii, cele mai probabile
fiind bolile infecţioase cu transmitere hidrică (holera, hepatita A).
Dezastre colaterale ce pot fi cauzate de ploi puternice şi inundaţii:
Cedări de baraje/diguri - pot fi provocate de o construcţie defectuoasă sau de deplasarea
fundaţiei barajului în urma unui cutremur sau a unor foraje efectuate în apropiere.
Barajele/digurile construite din pământ sunt mai predispuse să cedeze când ploile excesive
umplu rezervorul peste cota de atenţie sau până la refuz. Apa excedentară se revarsă în acest caz
peste baraj, erodându-l treptat şi tăind canale adânci în el. Acestea slăbesc ăntreaga structură
care, prin urmare, poate ceda complet. Rezultatul cedării unui baraj sau ruperea unui dig este
eliberarea bruscă a unor cantităţi mari de apă care mătura totul în cale pe o suprafaţă întinsă,
cauzând multe decese şi accidentări.
Alunecări de teren - reprezintă alunecarea unor straturi de pământ aflate la suprafaţa solului
peste cele de dedesubt sau desprinderea unor bucăţi masive de sol şi pietre. Alunecările de teren
sunt provocate şi se asociază de cele mai multe ori cu alte dezastre cum ar fi furtunile locale
puternice şi inundaţiile provocate de râuri, defrişări masive, căderi de ploi abundente, topirea
bruscă a zăpezii, eroziunea solului sau cutremure, putând, de asemenea, să se producă în zone
aflate sub un strat gros de zăpadă.

Faza pre-dezastru - Ce sa faceţi înainte de inundaţie :

Inundaţiile pot să apară oricând şi oriunde. Există multe zone predispuse la inundaţii pe tot
cuprinsul ţării, având diferite nivele de risc. Inundaţiile pot afecta pe oricine!
 Interesaţi-vă la oficialităţile locale dacă proprietatea dvs. se află într-o zonă predispusă la
inundaţii sau cu risc ridicat. (Ţinetţi minte că şi în afara zonelor cu risc înalt se produc
deseori inundaţii). Aflaţi care sunt semnalele oficiale de avertizare pentru inundaţii şi ce
trebuie să faceţi când le auziţi. De asemenea, întrebaţi cum vă puteţi proteja casa de
inundaţii.
 Identificati barajele existente în zona în care locuiţi şi determinaţi dacă ele reprezintă un
potenţial pericol pentru dvs.
 Cumparaţi un aparat de radio alimentat cu baterii şi seturi de baterii de rezervă, pentru a
putea afla oricând, chiar şi după întreruperea alimentării cu energie electrică, toate
notificările legate de inundaţii emise de autorităţi.
 Afişati numerele de telefon ale serviciilor de urgenţă lângă telefon. Învăţati copiii să sune la
112.
 Fiţi pregătit pentru evacuare.
 Familiarizaţi-vă cu rutele de evacuare din comunitatea dvs. şi aflaţi unde puteti găsi zone
înalte. Planificaţi şi exersaţi cu tot colectivul o rută de evacuare în caz inundaţii.
 Planificaţi un loc de întâlnire pentru lucrători în eventualitatea în care sunteţi separaţi în
cazul unui dezastru şi nu vă puteţi întoarce la serviciu Stabiliţi o persoană de contact din
afara localităţii la care vor suna toţi lucrătorii pentru a anunta ca sunt nevătămaţi. Asiguraţi-
vă ca toti lucrătorii cunosc numele, adresa şi numărul de telefon al persoanei de contact.

48/ 79
 Determinaţi cum i-aţi putea ajuta pe alţi lucrători care sunt în celelalte locaţii, care ar putea
avea nevoie de ajutorul dvs. în cazul unei inundaţii.
 Determinaţi orice nevoie specială pe care ar putea s-o aibă vecinii dvs.
 Pregatiţi-va să supravietuiţi pe cont propriu pentru cel putin trei zile. Alcatuiti un set de
provizii pentru dezastre. Păstraţi şi împrospătaţi un stoc de alimente şi de apă potabilă
suplimentară.
 Păstraţi documentele importante şi obiectele personale de neînlocuit (cum ar fi fotografiile)
într-un loc unde nu se vor deteriora. Dacă se prefigurează o inundaţie majoră, luaţi în
considerare depozitarea acestora într-un loc mai sigur decât unitatea dvs.
 Învăţaţi cum să întrerupeţi utilităţile, cum ar fi alimentarea cu curent electric, gaz şi apă, de
la întrerupătoarele şi supapele principale.
 Aflaţi cum funcţionează sistemul de încălzire.
 Evitaţi să construiţi în zone predispuse la inundaţii, exceptând cazul în care o faceţi pentru a
vă supraînălţa locuinţa şi a-i întări structura de rezistenţă.
 Nu construiţi fără obţinerea tuturor autorizatiilor legale. Fiecare autorizatie are un temei bine
determinat.
 Cumpăraţi şi instalaţi pompe de app, pe care să le puteţi alimenta şi de la generatoare de
rezervă în cazul întreruperii curentului.
 Amplasati centralele, boilerele şi panourile electrice la etajele superioare sau în pod dacă
există riscul să fie acoperite de ape. Dacă acestea se află la parter, ar trebui să se afle cu cel
puţin 30 cm peste limita de inundaţie stabilita în proiectul imobilului, iar pereţii sau suportul
pe care sunt montate să fie din beton.
 Angajaţi un electrician autorizat care să mute componentele reţelei electrice a casei
(întrerupatoare, prize, doze şi cabluri) cu cel puţin 30 cm peste limita de inundaţie proiectată
la unitatea dvs.
 Instalaţi supape de siguranţă (anti-retur) pe conductele de canalizare, pentru ca, în caz de
inundaţii, apa să nu poată pătrunde prin acestea in unitatea dvs.
 Construiţi bariere pentru a împiedica apa să ajungă în clădire.
 Izolati pereţii fundaţiilor cu materiale hidroizolante, pentru a preveni infiltrarea şi erodarea
de către apă a structurii de rezistenţă a imobilelor.
 Contactaţi agenţiile locale însărcinate cu siguranţa construcţiilor şi managementul
dezastrelor pentru mai multe informaţii.
 Întreţineţi şanţurile de scurgere.
 Nu plantaţi altceva dacat iarbă.
 Nu lăsaţi să se adune resturi vegetale sau gunoaie.

Ce să faceţi în timpul unei inundaţii:

 Fiţi conştient de riscul unei inundaţii instantanee. Dacă există o şansă oricât de mică de
apariţie a unei inundaţii instantanee, găsiţi modalitatea de a vă muta cât mai repede într-o
zonă mai înaltă.
 Ascultaţi posturile de radio sau televiziune pentru informaţii locale.
 În cazul în care sunteţi surprins în afara unităţii (pe străzi, în şcoli, în parcuri, săli de
spectacol, în gări, autogări, magazine, alte locuri), este necesar să respectaşi cu stricteţe
comunicările primite şi să vă îndreptaţi spre locurile de refugiu cele mai apropiate.
 Memorati cursurile de apă, canalele de scurgere şi alte zone despre care se ştie că pot fi
inundate brusc. Inundaţii instantanee pot apărea în astfel de zone chiar şi fără semne
prevestitoare tipice, cum ar fi nori de ploaie sau ploi abundente.
 Dacă autorităţile locale emit o alertă de inundaţii, pregătiţi-vă de evacuare. Dacă vi se spune
să vă evacuaţi locaţia, conformaţi-vă imediat.
 Respectaţi ordinea de evacuare stabilită: copiii, bătrânii, bolnavii şi, în primul rand, cei din
zonele cele mai periclitate;
 Asiguraţi-vă clădirile.
 Dacă aveţi suficient timp, fixaţi sau mutaţi înăuntru toate bunurile aflate afară. Mutaţi
bunurile esenţiale la etajele superioare.

49/ 79
 Dacă vi se solicită de către autorităţile locale, întrerupeţi utilităţile de la panourile sau valvele
principale.
 Deconectaţi toate aparatele electrice. Nu atingeţi echipamentele electrice dacă sunteţi ud sau
dacă staţi în apă.
 Umpleti cu apă căzile şi chiuvetele, alte recipiente, pentru cazul în care apa devine
contaminată sau furnizarea ei se va întrerupe. Înainte de a le umple, curăţaţi-le prin spălare
cu cloramină.
 Scoateţi animalele din gospodărie şi dirijaţi-le către locurile care oferă protecţie.
 La părăsirea locaţiei, luati documentele personale, o rezervă de alimente, apă, trusa sanitară,
un mijloc de iluminat, un aparat de radio şi pe timp friguros, şi îmbrăcăminte mai groasă.
 După sosirea la locul de refugiu, comportaţi-vă cu calm, păstraţi ordinea, ocupaţi locurile
stabilite, protejaţi şi supravegheaţi copiii, respectaţi măsurile stabilite. Ajutaţi persoanele care
au nevoie de sprijin.
 Păstraţi în permanenţă setul de provizii pentru dezastre la îndemană.
 Dacă apa începe să crească în interiorul unităţii dvs. înainte să vă evacuaţi, retrageţi-vă la
etaj, în pod, iar dacă este necesar chiar pe acoperiş.
 Apa provenită din inundaţii poate fi contaminată cu substanţe chimice, alte substanţe toxice
sau cu diverse alte deşeuri. Dacă aţi venit în contact cu apa provenită din inundaţii, spălaţi-vă
pe mâini cu săpun şi apă dezinfectată.
 Nu vă deplasaţi prin apa curgătoare. Apa curgătoare de numai 15 cm adâncime vă poate
doborâ de pe picioare. Dacă este necesar să vă deplasaţi prin zone inundate, faceţi-o acolo
unde apa nu este în mişcare. Folosiţi un băţ pentru a verifica dacă solul din faţa dvs. este
stabil, pentru a evita obstacolele.
 Nu treceţi cu maşina prin zone inundate. 15 cm de apă ajung până la caroseria majorităţii
autoturismelor, cauzând pierderea controlului şi posibila împotmolire. 30 cm de apă sunt
suficienţi pentru ca majoritatea autovehiculelor să plutească. 60 cm de apă vor mătura
aproape orice fel de vehicul. Dacă apa creşte în jurul maşinii dvs., abandonaţi-o imediat şi
mutaţi-vă într-o zona mai înaltă, dacă puteţi s-o faceţi în siguranţă. Atât dvs. cât şi vehiculul
riscaţi să fiţi luaţi rapid de ape, pe măsură ce nivelul inundaţiei creşte.
 Apa conduce curentul electric, deci staţi departe de liniile de tensiune căzute şi de cablurile
electrice!
 Fiţi atenţi la animale - în special la cele periculoase. şi animalele îşi abandonează
adăposturile în inundaţii.

Faza post-dezastru - Ce să faceti după inundaţie

 Evitati apa provenita din inundaţie. Aceasta poate fi contaminată cu petrol, benzină sau
diverse deşeuri din canalizări. De asemenea, apa poate fi încărcată electric datorită unor linii
electrice subterane sau cabluri căzute la pământ.
 Fiţi precaut în zonele în care apele s-au retras. Drumurile pot fi erodate şi pot să se
prăbuşească sub greutatea unui autovehicul.
 Nu vă apropiaţi de cablurile electrice căzute la pământ şi raportaţi-le imediat companiei de
electricitate.
 Nu vă apropiaţi de zonele de dezastre stabilite de autorităţi, exceptând cazul în care acestea
solicită voluntari.
 Întoarceţi-văla instituţie doar când autorităţile consideră că o puteţi face în siguranţă. Nu
intraţi in clădiri înconjurate de apă. Fiţi extrem de precaut când intraţi în clădiri. Pot exista
defecte structurale ascunse, în special la fundaţii.
 Înainte de a reveni în instituţia dvs., inspectaţi clădirea şi asiguraţi-vă că nu există modificări
structurale. Nu intraţi dacă există posibilitatea ca imobilul să se prăbuşească.
 Când reveniţi în instituţia dvs., nu folosiţi chibrituri, brichete sau alte obiecte ce produc o
flacără deschisă, deoarece există posibilitatea să se fi strâns gaz în interior. Dacă simţiţi
miros de gaz sau auziţi un şuierat, deschideţi un geam, părăsiţi instituţia rapid şi sunaţi
compania de gaze de la un vecin.
 Pentru siguranţa dvs., nu reporniţi curentul înainte ca reţeaua electrică din instituţia să fie
verificată de către un electrician autorizat.

50/ 79
 Luaţi în consideraţie necesităţile de sănătate şi siguranţă ale lucrătorilor dvs.:
 Spălaţi-vă frecvent pe mâini cu săpun şi apă curată, dacă veniţi în contact cu apa
provenita din inundaţii.
 Aruncaţi mancarea care a intrat in contact cu apa provenita din inundatii, inclusiv
conservele.
 Fierbeti apa de băut şi cea folosită la prepararea mâncării până când autorităţile o declară
potabilă.
 Urmăriţi ştirile pentru a afla dacă sursa de apă a comunităţii este sau nu contaminată şi
unde vă puteţi adresa pentru a fi ajutaţi să obţineţi adăpost, îmbracaminte şi mâncare.
 În caz de necesitate, apelaţi la cea mai apropiată instituţie medicală pentru a vă asigura
asistenţa de specialiate.
 Reparaţi cât mai curând posibil rezervoarele septice, ţevile şi conductele de apă şi
canalizare, fântânile, instalaţiile sanitare şi de salubritate stricate. Instalaţiile sanitare şi
sistemele de canalizare defecte reprezintă un risc serios pentru sănătate.
 Asiguraţi-vă că respectaţi standardele şi reglementările locale când reconstruiţi. Folosiţi
materiale şi tehnici de construcţie care să asigure rezistenţa la apă a instituţiei dvs., astfel
încât aceasta să fie protejată în viitoarele inundaţii.

5.Î N Z Ă P E Z I R I
 Informaţi-vă permanent asupra condiţiilor atmosferice, folosind radioul şi televizorul.
 Fiţi pregătiţi pentru a rezista în instituţie:
 staţi în instituţie;
 închideţi uşile şi ferestrele la camerele pe care nu le folosiţi;
 puneţi prosoape pentru a izola sub uşi;
 trageţi draperiile noaptea
 pregătiţi rezerva de alimente, apă (de exemplu mancare cu valoare
energetica mare precum fructe uscate, alune, alimente care nu necesita refrigerare sau
preparare termica) şi combustibil şi asiguraţi-vă mijloace diferite pentru încălzit şi
preparat hrana;
 pregatiţi mijloace de iluminat independente de reţeaua electrică;
 păstraţi la îndemână uneltele pentru degajarea zăpezii;
 păstraţi lanterne şi baterii de rezervă, radio cu baterii;
 Evitaţi orice fel de călătorie dacă nu este necesară;
 Dacă totuşi este necesar să plecaţi, acordaţi atenţie următoarelor reguli:
 Călătoriţi numai ziua, folosiţi soselele principale şi dacă este posibil luaţi încă o persoană
cu dumneavoastră.
 Nu lăsaţi rezervorul să se golească mai mult de jumătate. De fiecare dată când aveţi
ocazia faceţi plinul.
 Informaţi-vă asupra stării drumurilor pe care planificaţi să mergeti. Gândiţi-vă dinainte la
o rută ocolitoare în cazul blocării unor drumuri naţionale sau locale.
 Dacă trebuie să călătoriţi pe timp de viscol, folosiţi transportul public, de preferinţă
trenul.
 Îmbrăcaţi-vă cu haine călduroase.
 Pregătiţi în maşină provizii de apă şi mîncare. Este bine să aveţi la dumneavoastră
ciocolată, batoane energizante şi câteva sticle de apă.
 Pregătiţi-vă lanţuri pentru zonele periculoase.
 Verificaţi la un service auto: bateria, dezaburirea geamurilor, lichidul de parbriz, sistemul
de aprindere, termostatul, farurile, frânele, aeroterma, nivelul de ulei.
 În cazul în care viscolul v-a blocat pe drum, departe de ajutor, în maşină, rămâneţi în
maşină.
 Nu părăsiţi maşina decât dacă vedeţi că sunt persoane care vă pot ajuta la mai puţin de 80
m.
 Agăţaţi o bucată, viu colorată, de material textil, de antena radio, şi ridicaţi antena cât se
poate de mult.

51/ 79
  Ocazional porniţi motorul pentru a vă încălzi. Porniţi motorul 10 minute/oră având
aeroterma pornită. De asemenea, porniţi farurile şi avariile atunci când motorul este
pornit.
 Acordaţi atenţie pericolului de otrăvire cu monoxid de carbon.
 Mentineţi teava de eşapament curată, să nu fie astupată de zăpadă.
 Din când în când deschideţi puţin geamul pentru a aerisi.
 Urmăriţi apariţia unor semne de degerare sau hipotermie.
 Faceţi exerciţii uşoare pentru a vă păstra o bună circulaţie sanguină. Bateţi din palme şi
mişcaţi mâinile şi picioarele din când în când. Încercaţi să nu staţi în aceeaşi poziţie prea
mult timp.
 Dacă sunt mai multe persoane în maşină, dormiţi cu rândul. Pentru a vă încălzi, staţi unul
în braţele celuilalt. Îmbracaţi-va călduros şi folosiţi ziarele vechi, hârtile, sau husele de la
scaune pentru a izola maşina
 Evitaţi epuizarea fizică. Vremea rece oboseşte inima. Eforturi cum ar fi cel pentru curăţa-
rea zăpezii sau împingerea maşinii pot duce la atac de cord sau agravarea unor probleme
cardiace existente.
 Beţi apă suficientă pentru a nu vă deshidrata.
 Nu ieşiti afară în vânt. Un vânt puternic combinat cu o temperatură apropiată de 0 grade
poate avea acelaşi efect cu o atmosferă liniştită dar mai rece cu 20 de grade.

6. ALUNECĂRI DE TEREN
Prezentare
Alunecările de teren se produc pretutindeni, având loc când mase de piatră, pământ sau noroi se
deplasează în jos, pe o pantă. Alunecările de teren pot antrena mase mici sau mari de pământ şi
roci şi se pot deplasa cu viteze diferite. Sunt declanşate de furtuni, ploi abundente, topirea
zăpezii, defrişări, cutremure, erupţii vulcanice, incendii sau prin modificări ale terenului produse
de oameni.
Alunecările de noroi sunt râuri de piatră, pământ şi alte materiale saturate cu apă. Ele iau naştere
când apa se acumulează rapid în sol, în timpul ploilor masive sau în urma topirii bruşte a zăpezii,
transformând pământul într-un torent de noroi şi alte materiale. Acestea se pot deplasa rapid în
josul pantei sau prin canale şi pot lovi la viteze de avalaşă, fără avertisment sau cu un preaviz
foarte scurt. Pot să se deplaseze câţiva kilometri de la sursă, crescând ţn mărime, antrenând
copaci, bucăţi mari de piatră, maşini şi alte materiale din cale.

Faza pre-dezastru - Ce să faceţi înainte de o alunecare de teren:

 Contactaţi autorităţile locale şi inspectoratul local pentru situaţii de urgenţă pentru informaţii
asupra riscurilor locale legate de alunecările de teren.
 Faceţi o evaluare a terenului pe care intentionaţi să construiţi sau pe care se află proprietatea
dvs. cu experţi în geologie, urbanistică sau resurse naturale care au anumite informaţii
privind zonele vulnerabile la alunecări de teren.
 Consultaţi un expert în domeniu pentru sfaturi şi măsuri corective pe care le puteţi lua pentru
a vă proteja terenul împotriva alunecărilor de teren.
 Minimalizati riscurile din instituţie instalând garnituri flexibile la conducte pentru a evita
scurgerile de apă sau de gaz. Garniturile flexibile sunt mai rezistente la rupere. Garniturile de
gaze trebuie instalate exclusiv de lucrătorii companiei de gaze sau de profesioniştii
autorizaţi.
 Familiarizaţi-vă cu împrejurimile: micile schimbări în peisajul local vă pot alerta asupra unei
potenţiale ameninţări viitoare mai mari;
 Observaţi modul de drenare a apei de ploaie în pante şi în special în locurile în care aceasta
se adună;
 Observaţi orice semn de mişcare a terenului, precum mici alunecări, curgeri sau copaci aflaţi
pe zonele deluroase din apropierea instituţiei dvs., ale căror trunchiuri se înclină progresiv.
 Observaţi împrejurimile înainte şi în timpul furtunilor puternice, care pot mări pericolul unei
alunecări de teren.
 Învăţaţi să recunoaşteţi semnele care anunţă iminente alunecări de teren:

52/ 79
  uţile şi ferestrele încăperilor se blochează pentru prima dată;
 apar noi fisuri în tencuială, ţigle, cărămizi şi fundaţii;
 pereţii exteriori şi scările se departează de clădire;
 apar fisuri care se măresc lent pe sol sau pe zone pavate, precum străzi şi alei;
 apar defecţiuni la utilităţile subterane;
 apar umflături de pământ la baza unei pante;
 apa ţâşneste la suprafaţa în locuri noi;
 gardurile, zidurile de susţinere, stâlpii sau copacii se înclină sau sunt uşor de mişcat;
 pământul alunecă în jos într-o anumită direcţie şi se poate deplasa în acea direcţie chiar
sub picioarele dvs.
 Urmăriţi la radio sau TV buletinele meteo şi avertismentele care anunţă precipitaţii
abundente sau extinse pe perioade de mai multe zile.
 Fiţi pregătit de evacuare, asigurându-vă din timp un loc de refugiu.
 Dacă rămâneţi în clădire, construiţi-vă un adăpost în cea mai sigură parte a clădirii iar, în
timpul alunecării de teren evitaţi să staţi în calea acesteia.
 Fiţi în alertă când rafale scurte şi intense de ploaie urmează dupa ploi masive sau vreme
umedă, deoarece acestea măresc riscul alunecării de teren.
 Fiţi atent la orice sunet neobişnuit care ar putea indica pământ în mişcare, precum copaci
rupându-se sau pietre care se ciocnesc. Un mic torent de noroi care curge sau cade poate
preceda alunecări de teren mai mari. Noroiul în mişcare poate aluneca rapid şi uneori fără
avertizare. Puteţi auzi o bubuitură slabă care creşte în volum, pe măsură ce se apropie terenul
deplasat.
 Dacă sunteţi lângă un râu sau canal, fiţi atent la creşterea sau scăderea subită a debitului apei
şi la schimbarea aspectului apei din limpede în tulbure. Asemenea modificări bruşte pot
indica activităţi de deplasare a terenului în susul apei. Fiţi pregătit să actionaţi rapid.
 Fiţi atent mai ales când sunteţi la volanul unei maşini. Movilele de pământ aflate de-a lungul
şoselelor sunt primele susceptibile alunecărilor de teren. Observaţi pavajul distrus, noroiul,
pietrele căzute şi alte indicii ale unor posibile alunecări de teren.

Ce sa faceţi în timpul unei alunecări de teren :

 Evacuaţi instituţia dacă autorităţile locale vă impun sau dacă consideraţi necesar.
 Plecaţi rapid din calea alunecării de teren.
 Zonele considerate sigure sunt:
 zone în care nu au avut loc deplasări de teren în trecut;
 zone relativ plane, la distanţă de pante;
 zonele din vârful sau de-a lungul crestelor.
 Dacă scăparea nu este posibilaă, ghemuiţi-vă şi protejaţi-vă capul cu mâinile.

Faza post-dezatru - Ce să faceti după o alunecare de teren:

 Staţi departe de zona afectată. Poate exista pericolul altor alunecări.
 Verificaţi dacă există persoane rănite sau blocate lângă terenul deplasat, dar fără să pătrundeţi
în zona afectată. Îndrumaţi salvatorii spre aceste locaţii.
 Ajutaţi vecinii care ar putea avea nevoie de asistenţă specială – familii numeroase, copii,
bătrâni şi persoane cu dizabilităţi. Ascultaţi la radio şi TV ultimele buletine informative.
 Alunecarile de teren pot fi însoţite de alte pericole precum avarierea reţelelor electrice, de
apă, gaz sau de canalizare şi blocarea unor străzi şi căi ferate; căutaţi şi raportaşi autorităţilor
corespunzătoare dacă există reţele de utilităţi avariate. Raportand potenţialele pericole,
utilităţile respective vor fi întrerupte cât de repede posibil, prevenind alte dezastre şi
stricăciuni;
 Dacă simţiţi miros de gaz sau auziti un şuierat, nu intraţi în clădire să inchideţi utilităţile.
 Dacă puteţi închide gazul din afara clădirii, de la ceas, faceţi-o. Oricum, doar angajaţii
companiei de gaz sau alţi profesionişti calificaţi pot reporni instalaţiile de gaz;
 Verificaţi dacă fundaţia clădirii, coşul şi terenul înconjurător au suferit pagube. Stricăciunile
fundaţiilor, coşurilor şi ale terenului înconjurator vă pot ajuta să evaluaţi siguranţa zonei;
apelaţi la expertiza specialiştilor în construcţii pentru o evaluare completă a stării imobilelor

53/ 79
 afectate de alunecările de teren.
 Fiti atent la inundaţii, care pot apărea după alunecări de teren. Inundaţiile, uneori, urmează
alunecările de teren, ambele calamităţi putând fi provocate de aceleaţi cauze. Replantaţi
pământul afectat cât de curând posibil, pentru fixarea stratului de pământ, deoarece eroziunea
cauzată de alunecările de teren poate duce la inundaţii neaşteptate şi la noi alunecări de teren
în viitorul apropiat. Cereţi sfatul unui expert pentru evaluarea riscului alunecărilor de teren
sau aplicarea unor tehnici corective, pentru a reduce riscul alunecărilor de teren. Un
profesionist vă poate informa asupra celor mai bune metode de a preveni sau reduce riscul
alunecărilor de teren, fără a da naştere la pericole viitoare.
 Nu construiţi nimic fără autorizaţiile necesare, mai ales în zonele cunoscute ca fiind
predispuse la alunecările de teren.

ANEXA Nr. 4
La Decizia nr. ____/_________________

INSTRUCŢIUNI DE APĂRARE IMPOTRIVA INCENDIILOR

INSTRUCŢIUNI DE APĂRARE IMPOTRIVA INCENDIILOR SPECIFICE

INCĂPERILOR CU DESTINAŢIE ADMINISTRATIVĂ
In spaţiile administrative ale instituţiei, lichidele combustibile (pentru curăţenie) vor fi
păstrate în bidoane metalice, ermetic închise şi etichetate, (în locuri ferite de posibilitatea
izbucnirii unui eventual incendiu, numai în cantitate de maxim 25 l.
Curăţirea pardoselii (parchet, duşumea, etc), de regulă, se va face cu soluţii pe bază de
detergenţi; în cazuri speciale, se poate face şi cu parchetin, numai la lumina zilei, cu respectarea
următoarelor reguli:

54/ 79
  scoaterea de sub tensiune a tuturor aparatelor electrice;
 stingerea tuturor corpurilor de iluminare electrică;
 asigurarea ventilaţiei încăperilor respective, prin deschiderea ferestrelor;
 interzicerea folosirii ustensilelor (găleată, lighean, perie,etc) din material plastic sau a
cârpelor din fibre sintetice;
 interzicerea folosirii parchetinului în amestec cu benzina, neofilina,etc.;
 interzicerea folosirii focului deschis, a fumatului, precum şi utilizarea unor obiecte care
pot provoca scântei (brichete, chibrituri, etc).
1 Se interzice păstrarea în birouri a materialelor inflamabile şi a cârpelor de şters, îmbibate cu
ulei, ceară, etc.
2 Insecticidele inflamabile se vor pulveriza la lumina zilei, numai după întreruperea curentului
de la tabloul de alimentare, a reţelei electrice existente în încăperile instituţiei, precum şi
verificarea inexistenţei altor surse de foc sau scântei.
3 In încăperile pentru birouri, se vor lua măsuri de reducere, la minim, a pericolului de
incendiu, prin limitarea, la strictul necesar, a materialelor combustibile şi respectarea
celorlalte reguli stabilite prin dispoziţii ale Directorului General, cum ar fi fumatul, folosirea
focului deschis, etc.
4 La terminarea programului de lucru, toate aparatele electrice se vor decupla de la reţeaua
electrică a încăperii, interzicându-se depozitarea lor, în stare caldă lângă materialele
combustibile. De asemenea, tot la terminarea programului, se vor evacua coşurile cu gunoaie
din fiecare încăpere.
5 Pentru stingerea incendiilor în încăperile administrative ale instituţiei, se va acţiona, după
caz, cu zăpadă carbonică, pulbere şi apă pulverizată.

INSTRUCTIUNI DE APĂRARE IMPOTRIVA INCENDIILOR SPECIFICE SPATIILOR

PENTRU DEPOZITARE DIN CADRUL INSTITUŢIEI
1 Este interzisă depozitarea materialelor în spaţiile libere, de siguranţă şi pe căile de acces şi
evacuare.
2 Depozitarea materialelor, se va face pe stive, separate şi distanţate.
3 Materialele ambalate în ambalaje cu forme geometrice regulate vor fi depozitate în stive,
ordonat aşezate (pentru a nu se prăbuşi), a căror înălţime nu va fi mai mare de 1.5 ori latura
mica a bazei.
4 In depozite, vor fi respectate distanţele de siguranţă faţă de elementele de încălzire şi
corpurile de iluminat, care vor fi de 0,9 m. De asemenea, vor fi lăsate libere căile de acces la
tablouri electrice şi la stingătoare.
5 Pentru delimitarea căilor de acces şi evacuare, spaţiile de depozitare vor fi marcate cu o
bandă de vopsea albă.
6 Stivele de materiale vor fi astfel amplasate, încât să se asigure o trecere principală, cu
lăţimea de 2 m, dispusă în direcţia uşilor principale, iar transversal, distanţe de minim 0,8 m,
pentru a se înlesni transportul şi intervenţiile, în caz de incendiu. Aceste căi vor fi
7 marcate cu benzi vopsite, de culoare albă.
8 Intre stivele de materiale şi pereţii depozitului, se va lăsa un spaţiu minim, de 0,6 m.
9 In depozite nu se vor utiliza lămpi electrice portative, precum şi orice tip de aparat electric
portativ.
10 Este interzis a se lăsa deschis depozitul, în lipsa personalului de deservire a acestuia.
11 In spaţiile de depozitare este interzis accesul persoanelor care nu lucrează în gestiunea
respectivă.
12 Este interzis a se păstra în depozit motociclete, biciclete, geamantane, tuburi de oxigen,
carbit, sau alte obiecte străine de interiorul magaziei.
13 Aprinderea şi utilizarea focurilor de orice natură, precum şi fumatul, sunt strict interzise în
spaţiile pentru depozitare.
14 Persoanele străine de locul de muncă au acces în depozit numai în interes de serviciu, cu
obligaţia de a respecta prezentele instrucţiuni referitoare la foc deschis, fumat, etc.
15 Pentru localizarea şi stingerea incendiilor, izbucnite la spatiile pentru depozitare, care
aparţin instituţiei, se va proceda astfel:

55/ 79
 se va acţiona asupra întregii suprafeţe incendiate cu pulbere.
 se va organiza, concomitent cu stingerea, evacuarea bunurilor din incinta spaţiului.

INSTRUCŢIUNI DE APĂRARE IMPOTRIVA INCENDIILOR, SPECIFICE

INSTALAŢIILOR ELECTRICE DE FORŢĂ SI ILUMINAT DIN
CADRUL INSTITUŢIEI

1 Buna funcţionare a instalaţiei electrice de forţă şi iluminat va fi permanent asigurată, prin

efectuarea reviziilor obligatorii a aparatelor.
2 In timpul exploatării reţelei electrice, rezistenţa izolaţiei cablurilor, precum şi măsurarea
rezistenţei de dispersie pentru instalaţia de legare la pământ va fi verificată o dată pe an.
3 Siguranţele de la tablourile electrice vor fi, în mod obligatoriu, dimensionate, conform
normelor în vigoare, iar înlocuirea celorlalte nu se va efectua cu liţă, staniol, etc.
4 Clemele siguranţelor lamelare nu se fixează pe lemn, carton sau pe alte materiale
combustibile.
5 Pentru a evita supraîncărcarea circuitelor, se interzice racordarea mai multor consumatori,
decât cei prevăzuţi pentru instalaţia respectivă.
6 In activitatea de exploatare a instalaţiilor se interzic:
 folosirea instalaţiilor electrice şi a consumatorilor de energie electrică de orice fel, în
stare de uzură, defecţiune sau improvizaţie;
 suspendarea corpurilor de iluminat direct de conductorii de alimentare;
 agăţarea, introducerea şi adăpostirea obiectelor şi materialelor, de orice fel, în
interiorul panourilor, nişelor, tablourilor electrice, etc;
 folosirea instalaţiilor electrice cu grad de protecţie necorespunzătoare categoriei
încăperii, locului sau spaţiului în care sunt folosite;
 executarea lucrărilor de întreţinere sau reparaţii de către personal necalificat şi
neautorizat;
 alimentarea lămpilor mobile portative, prin cordoane improvizate sau uzate(dezizolate);
 folosirea filtrelor de lumină (abajururi) improvizate din carton, hârtie sau alte materiale
combustibile;
 întrebuinţarea radiatoarelor şi a reşeurilor electrice (numai în locuri special stabilite, care
nu prezintă pericol de incendiu;
 introducerea conductorilor electrici fără fişe, direct în priză;
 utilizarea consumatorilor de energie electrică (radiator, reşeu, etc), fără luarea măsurilor
necesare de izolare, faţă de elementele combustibile din încăperi;
 neizolarea capetelor conductoarelor electrice, în cazul demontării parţiale a unei
instalaţii;
8. Accesul la tablourile generale de distribuţie-permanent închise cu cheia, va fi permis numai
electricianului şi organelor de control şi verificare.
9. Tablourile de distribuţie se vor exploata respectându-se o serie de reguli, şi anume:
 să se efectueze reglementar legăturile (în cazul tuturor tipurilor de tablouri);
 să se interzică legarea directă a diverşilor consumatori (lămpi de iluminat, motoare
electrice, etc) la bornele tabloului;
 să se fixeze bine garniturile;
 să se interzică păstrarea materialelor şi substanţelor combustibile în apropierea
tablourilor;
 să se evite blocarea tabloului cu diverse materiale;
 să se cureţe perfect elementele tabloului şi încăperea în care se află acesta.
10. Toate echipamentele, utilajele, aparatele şi instrumentele electrice vor fi prevăzute cu
plăci, pe care sunt înscrise caracteristicile şi schema de conexiuni.
11. Aparatele electrice portabile-utilizabile numai cu ştechere şi coinductoare izolate cu
cauciuc în stare perfectă- vor fi supravegheate toată perioada de timp cât se află sub
tensiune.
12. La terminarea lucrului, întregul echipament electric se va scoate de sub tensiune. Pentru
stingerea începuturilor de incendiu la instalaţiile electrice de distribuţie se vor scoate, în primul

56/ 79
rând de sub tensiune, atât instalaţia cuprinsă de incendiu, cât şi instalaţiile vecine periclitate,
după care personalul de intervenţie, asigurat cu echipament de protecţie-condus şi supravegheat
de specialişti- va acţiona cu stingătoare portative cu pulbere, zăpadă carbonică sau alte substanţe
dielectrice.
Se interzice, cu desăvârşire, folosirea apei şi a spumei chimice.

INSTRUCŢIUNI DE APĂRARE IMPOTRIVA INCENDIILOR LA

COLECTAREA SI DEPOZITAREA DEŞEURILOR SI ALE RESTURILOR MENAJERE

1 resturile menajere şi ambalajele se vor depozita în locurile special amenajate, cu asigurarea

distanţei de siguranţă faţă de clădiri;
2 se interzice distrugerea ambalajelor şi a resturilor menajere prin incinerare în incinta
spaţiului instituţiei;
3 la locul de depozitare temporară a resturilor menajere se interzice colectarea substanţelor şi
materialelor inflamabile (bidoane de ulei, şlam de carbit, etc.)
4 se interzice, cu desăvârşire, fumatul şi focul deschis la locul de depozitare a resturilor
menajere;
5 la sfârşitul fiecărei zile, resturile menajere si ambalajele vor fi evacuate din incinta instituţiei.

INSTRUCŢIUNI DE APĂRARE IMPOTRIVA INCENDIILOR REFERITOARE

LA CĂILE DE EVACUARE, ACCES ŞI INTERVENŢIE

CĂI DE EVACUARE

Pe toată durata timpului de exploatare a construcţiilor căile de evacuare a utilizatorilor şi de

acces a forţelor de intervenţie vor fi menţinute libere şi întreţinute corespunzător, astfel încât
prin acestea, în caz de incendiu persoanele să poată ajunge la nivelul terenului sau al
carosabilului în timpul cel mai scurt şi în condiţii de siguranţă, direct în exterior sau prin scări
de evacuare.

Căile de acces, evacuare şi intervenţie se menţin în stare de utilizare pe toată durata zilei şi în
orice anotimp la parametrii la care au fost proiectate şi realizate; cunoaşterea operativă a oricăror
situaţii ce pot împiedica din motive obiective folosirea acestora în condiţii de siguranţă,
reprezintă cerinţa fundamentală referitoare la aceste căi.

Traseele căilor de evacuare (trecerile prin uşi, coridoare, degajamente, holuri, vestibuluri,
încăperi tempon, scări, atriumuri etc.) vor fi marcate cu indicatoare standardizate, astfel încât să
asigure atât posibilitatea recunoşterii cu uşurinţă a traseului de urmat spre exterior, cât si
circulaţia lesnicioasă, atât ziua cât şi noaptea, a persoanelor care le utilizeaza în caz de incendiu.

Când este cazul, vor fi marcate şi căile de circulaţie care duc pe terase, în refugii sau în alte
locuri special amenajate pentru evacuare.
Se vor monta indicatoare corespunzatoare la rampele scărilor care duc la demisol sau subsol, ori
la uşile de acces către alte spaţii şi încăperi din care evacuarea nu poate fi continuată.

Sistemele de autoînchidere sau închidere automată a uşilor de acces în casele de scări închise se
vor menţine în bună stare de funcţionare.
Se interzice blocarea în poziţie deschisă a uşilor caselor de scări, de pe coridoare, a celor cu
dispozitive de autoînchidere sau a altor uşi care, în caz de incendiu au rolul de a opri pătrunderea
fumului, gazelor fierbinţi şi propagarea incendiilor pe verticală sau orizontală.

Dispozitivele care asigură autoînchiderea sau închiderea automată a uşilor vor fi verificate
periodic şi intreţinute în stare de funcţionare.
În cazul defectării lor, înlocuirea sau repararea se vor face în cel mai scurt timp şi în condiţii de

57/ 79
calitate corespunzătoare, neadmiţându-se improvizaţiile.
Sistemul de închidere a uşilor de pe traseele de evacuare trebuie să permită deschiderea uşoară a
acestora în caz de incendiu.
Este interzisă utilizarea, la uşile de pe căile de evacuare, a unor mecanisme care se pot bloca în
timpul funcţionării.

De regulă, deschiderea uşilor de pe traseul de evacuare a mai mult de 30 de persoane valide

trebuie să se facă în sensul deplasării oamenilor spre exterior.

Pentru realizarea evacuării rapide şi evitarea unor posibile accidente la care poate fi supus
publicul din sălile aglomerate sau unităţile pentru preşcolari , se vor respecta riguros şi măsurile
specifice acestora.
În casele scărilor, pe coridoare sau pe alte căi de evacuare ale clădirilor nu se admite amenajarea
de încăperi ori locuri de lucru, depozitare etc. care ar putea împiedica evacuarea persoanelor şi
bunurilor, precum şi accesul personalului de intevenţie.

Uşile de evacuare precum şi celelalte dispozitive destinate evacuării persoanelor trebuie să fie
prevăzute cu indicatoare si inscripţii corespunzătoare, menţinându-se descuiate pe toată durata
programului de activitate.
Cheile uşilor de acces în clădiri şi cele ale încăperilor încuiate se păstrează în locuri sau de
persoane desemnate, astfel încât aceste chei să poată fi identificate şi folosite în caz de necesitate
(intervenţie, control, verificări etc.).
La încetarea programului de activitate toate cheile incăperilor se predau la poartă sau la locul de
acces în clădire, unde se depun în ordine pe panoul prevăzut în acest scop.
Cheile vor fi prevăzute cu marcă de recunoaştere uşoară.
Panourile de geam securizat prevăzute pentru asigurarea evacuării în caz de incendiu
(neutilizate în circulaţia funcţională curentă) vor avea plasate în apropiere dispozitive de
spargere a geamului.

Sunt interzise în exploatare:

 înlocuiri ale finisajelor incombustibile de pe traseele căilor de evacuare cu unele din
materiale combustibile ce se aprind uşor, propagă rapid flacăra sau emană mult fum ori gaze
şi care nu sunt admise prin reglementările tehnice;
 prevederea pe căile de evacuare a oglinzilor, pragurilor sau a altor elemente (covoare,
mochete etc.) care pot crea dificultăţi în timpul evacuării (împiedicare, alunecare, contactul
sau coliziunea cu diverse obiecte, busculadă, panică etc.);
 amenajarea unor locuri de muncă sau activităţi pe căile de evacuare;
 depozitarea de materiale sau obiecte pe coridoare, podestele sau rampele scărilor;
 aşezarea pe căile orizontale de evacuare (coridoare) a dulapurilor, fişetelor, mobilierului etc.,
dacă se reduce lăţimea acestora sub dimensiunile minime de trecere necesare conform
reglementărilor tehnice;
 blocarea sau reducerea în orice fel a gabaritelor căilor de evacuare;
 încuierea sau blocarea uşilor sau a altor dispozitive destinate evacuării persoanelor;
 scoaterea din funcţiune a iluminatului de siguranţă pentru evacuare.

Iluminatului de siguranţă pentru evacuare cu care este echipată construcţia, va fi verificat,

întreţinut şi menţinut permanent în bună stare de funcţionare.

Pentru asigurarea evacuării rapide şi sigure a persoanelor şi a bunurilor din clădire se întocmesc
planuri şi/sau schiţe de evacuare în caz de incendiu.
Acestea se aprobă de conducerea unităţii şi se afişează în locuri vizibile în spaţiile pentru care
au fost întocmite.

Planurile de evacuare în caz de incendiu trebuie să cuprindă:

58/ 79
 mijloacele prin care se realizează anunţarea (alertarea) persoanelor ce răspund de executarea
şi dirijarea evacuării in caz de incendiu;
 numele şi prenumele, precum şi locul de activitate al persoanelor care răspund de evacuare;
 ordinea în care urmează să se facă evacuarea persoanelor şi a bunurilor, funcţie de valoarea
lor şi de vulnerabilitatea la incendiu;
 traseele pe care se face evacuarea persoanelor, pe cât posibil, urmărindu-se ca aceasta să se
facă pe alte căi decât cele destinate evacuării materialelor şi astfel stabilite încât să nu
îngreuneze intervenţia pompierilor la stingere;
 locurile în care urmează să fie evacuate persoanele şi adăpostite bunurile, precum şi
persoanele însărcinate cu paza acestora;
 măsurile de siguranţă care trebuie luate la efectuarea evacuării persoanelor şi a materialelor
care prezintă pericol deosebit
(explozivi, recipiente pentru gaze sau lichide sub presiune), ori a materialelor cu deosebită
valoare sau care se deteriorează uşor sub efectele temperaturii (aparate de precizie etc.);
 numărul şi locul în care se află mijloacele de iluminat mobile, de transport, precum şi alte
materiale auxiliare necesare pentru efectuarea evacuării.

Planurile (schiţele) de evacuare vor fi însuşite de persoanele stabilite, prin grija şefilor
respectivi, iar conducătorii unităţilor şi cadrele tehnice vor controla modul în care planul de
evacuare este însuşit şi cunoscut de către cei responsabili cu evacuarea persoanelor şi a
bunurilor.
Periodic se efectuează exerciţii practice, astfel încât în permanenţă să fie asigurat succesul
operaţiilor de evacuare.

CĂI DE ACCES ŞI INTERVENŢIE

Intrările în incintele unităţilor şi circulaţiile carosabile din interiorul acestora prin care se asigură
accesul la clădiri şi instalaţii, la racordurile de alimentare cu apă (reţele, bazine, râuri, lacuri
etc.), traversările de cale ferată etc., vor fi bine întreţinute, indiferent de sezon, practicabile,
curate şi libere de orice obstacole (materiale, utilaje, ambalaje, zăpadă etc.), care ar putea
împiedica intervenţia operativă pentru stingerea incendiilor sau se vor asigura şi marca în mod
corespunzător căi de acces şi circulaţii ocolitoare.

Accesul mijloacelor şi persoanelor pentru intervenţiile operative în caz de urgenţă publică de

incendiu în vederea salvării şi acordării ajutorului persoanelor aflate în pericol, stingerii
incendiilor şi limitării efectelor acestora trebuie să fie asigurat în permanenţă la toate:
 construcţiile de orice fel (sedii administrative etc.) şi încăperile acestora;
 instalaţiile tehnologice şi anexe;
 depozitele închise şi deschise de materii prime, semifabricate, produse finite şi auxiliare;
 instalaţiile, aparatele şi mijloacele de prevenire şi stingere a incendiilor, precum şi la
punctele de comandă ale acestora (centrale şi butoane de semnalizare a incendiilor, aparate
de control şi semnalizare ale instalaţiilor sprinkler, staţii de pompare a apei, claviaturi şi vane
ale reţelelor de apă, abur, drencer, gaze inerte şi spumă, hidranţi de incendiu, stingătoare,
pichete (panouri) de incendiu, bazine ,rezervoare şi castele de apă, rampe ale surselor de apă
naturale, posturi telefonice de anunţare a incendiilor etc.);
 dispozitivele de acţionare a unor mijloace cu rol de protecţie în caz de incendiu (cortine de
siguranţă, trape de evacuare a fumului, sisteme de evacuare a fumului şi gazelor fierbinţi,
clapete de pe tubulatura de ventilare, uşi şi obloane de închidere a golurilor din elementele de
compartimentare împotriva incendiilor);
 tablourile de distribuţie şi întrerupătoarele instalaţiilor electrice de iluminat, de forţă şi de
siguranţă, precum şi la sursele de alimentare de rezervă care sunt destinate alimentării
receptoarelor electrice cu rol în caz de incendiu;
 claviaturile şi vanele instalaţiilor tehnologice sau auxiliare care trebuie manevrate în caz de
incendiu şi punctele de comandă ale acestora (gaze şi lichide combustibile, benzi
transportoare etc.);

59/ 79
 celelalte mijloace utilizate pentru intervenţie în caz de incendiu (vehicule pentru tractare sau
transport, cisterne ori autocisterne pentru apă etc.);
Persoanele juridice sau fizice care deţin sau administrează construcţiile, instalaţiile, sistemele,
dispozitivele sau mijloacele respective vor semnala prin indicatoare, potrivit prevederilor legale
în vigoare, prezenţa unor asemenea mijloace şi vor atenţiona asupra regulilor care trebuie
respectate.

Peste şanţurile şi săpăturile făcute pe căile de circulaţie (în cazul efectuării unor lucrări), se vor
executa treceri (podeţe provizorii bine consolidate), sau se vor asigura căi de acces şi circulaţie
ocolitoare, semnalizate corespunzător.

Liniile de cale ferată de pe teritoriul unităţilor nu trebuie să împiedice accesul liber şi rapid al
maşinilor şi utilajelor pentru stingerea incendiilor, iar eventualele intersecţii se vor menţine
libere.
Gararea locomotivelor şi vagoanelor de cale ferată în intersecţiile cu drumurile uzinale sau căile
de acces rutiere este interzisă.

Căile de acces şi de evacuare din clădiri, limitele zonelor periculoase (incendiu, explozie,
electrocutare, radiaţii etc.), locurile în care sunt amplasate utilajele şi instalaţiile pentru stingerea
incendiilor şi orice alte instalaţii care, în caz de incendiu presupun manevre obligatorii, vor fi
marcate vizibil, cu indicatoare standardizate.
Accesul la hidranţi, mijloace speciale de stingere, stingătoare de incendiu, vane principale ale
conductelor de apă, gaze, combustibil lichid sau lichide inflamabile, tablouri electrice de
distribuţie etc., trebuie lăsat liber pentru ca în caz de pericol să se poată interveni nestânjenit.

Pe coridoarele de evacuare în caz de incendiu, pe căile de acces şi scările de evacuare, este

obligatorie marcarea prin inscripţii şi plăci indicatoare a locurilor unde se găsesc dispozitive de
alarmare, direcţia spre uşile de evacuare etc.

Sunt interzise blocarea căilor de acces, evacuare şi intervenţie cu materiale care să reducă
lăţimea sau înălţimea liberă de circulaţie stabilită ori care prezintă pericol de incendiu sau
explozie, precum şi efectuarea unor modificări la acestea prin care să se înrăutăţească situaţia
iniţială.

În imediata vecinătate a elementelor de protecţie a golurilor din pereţii antifoc, nu se admite

prezenţa materialelor combustibile şi a lichidelor combustibile. Fac excepţie cantităţile strict
necesare fluxului tehnologic (pe benzi transportoare sau în utilaje).
Dispozitivele care asigură închiderea automată în caz de incendiu a elementelor de protecţie a
golurilor (uşi, obloane etc.), cele de acţionare a trapelor şi clapetelor, precum şi cele care menţin
în poziţie închisă uşile încăperilor tampon, vor fi în permanenţă în stare de funcţionare.

Atunci când necesităţile funcţionale sau tehnice au impus practicarea unor goluri în pereţii
antifoc prin care trec conducte, tubulaturi sau conductoare ale instalaţiilor (sanitare, de

încălzire, ventilare, electrice), se iau măsuri de întreţinere corespunzătoare a etanşărilor în scopul

împiedicării propagării incendiului prin perete (etanşarea golurilor dintre conducte şi zidărie,
împiedicarea dislocărilor ce ar putea fi provocate de dilatarea conductelor etc.).

Platformele de acces şi de amplasare a autospecialelor de intervenţie şi salvare de la înălţimi,

prevăzute în imediata vecinătate a construcţiilor, vor fi marcate corespunzător şi menţinute
libere.

Ascensoarele de intervenţie în caz de incendiu vor fi menţinute permanent în bună stare de

funcţionare pentru a putea fi utilizate operativ în caz de necesitate.

Personalul unităţilor va fi instruit asupra modului de îndeplinire a sarcinilor ce îi revin din

60/ 79
planurile de evacuare şi a celor de intervenţie, atât la angajare si la schimbarea locului de
muncă, cât şi periodic.
Salariaţii au obligaţia de a participa la instruiri, exerciţii şi aplicaţii tactice de prevenire şi
stingere a incendiilor organizate potrivit dispoziţiile legale.

Planurile de evacuare şi cele de intervenţie vor fi reactualizate şi reafişate, conform

reglementărilor specifice.
EXECUTAREA LUCRĂRILOR CU FOC DESCHIS
Prin foc deschis se întelege arderea în aer liber, respectiv acea ardere care nu se
desfăşoară într-un spaţiu închis de combustie. Poate fi inclusă în această categorie flacăra
produsă de: brichete, chibrituri, lumânări, lămpi sau aparate de gătit, aparate de lipire, tăiere,
sudură etc., focul făcut în aer liber în scop de încălzire sau pentru arderea de resturi
menajere ori vegetale, precum şi flacăra care apare în urma unor reacţii chimice.
Directorul General va reglementa prin document scris (decizie,.) modul de executare a
lucrărilor cu foc deschis, activitate care presupune:
 stabilirea, dacă este cazul, a locurilor în care, periodic sau permanent, se pot efectua
lucrări cu foc deschis (topirea bitumului, arderea reziduurilor combustibile, curăţari prin
ardere etc.) şi a persoanelor care le supraveghează;
 stabilirea locurilor (zonelor) cu pericol de incendiu în care este interzisă utilizarea focului
deschis;
 nominalizarea persoanelor care au dreptul sa emită permis de lucru cu foc;
 descrierea procedurii de emitere, semnare, aducere la cunoştinţă şi păstrare a permisului
de lucru cu foc;
 întocmirea unei instrucţiuni specifice de prevenire a incendiilor pentru astfel de lucrări,
care să fie ţinută de executant asupra sa şi prelucrată cu acesta înainte de începerea
lucrării.
Având în vedere prevederile legii nr. 307/2006 efectuarea lucrărilor de sudare, tăiere,
lipire cu arc electric la S.C. _______ S.R.L., se poate efectua permanent în spaţii special
amenajate prevăzute cu ventilaţie şi numai după ce s-au luat unele măsuri speciale: instruirea
personalului; înlăturarea materialelor combustibile
Pregătirea locului unde urmează să se execute operaţiunea de sudare sau de taiere cu flacară
oxiacetilenică presupune:
 înconjurarea acestuia cu panouri necombustibile cu înăţtimea de minimum 2 m şi bine
ancorate de podea;
 protecţia pardoselii din material combustibil cu un strat de nisip cu grosimea de 2 cm, cu
tablă sau cu plăci din materiale necombustibile;
 îndepartarea materialelor şi substanţelor combustibile transportabile la o distanţă de cel
putin 10 m de locul sudării sau tăierii;
 curăţarea pieselor vopsite pe o porţiune de cel puţin 100 mm de o parte şi de alta în jurul
punctului de lucru;
 umezirea cu apă sau protejarea cu panouri necombustibile a materialelor şi elementelor
de construcţie combustibile fixe pentru a fi ferite de contactul cu scânteile sau brocurile
de sudură, cu flacară sau cu alte particule de materiale incandescente;
 înlăturarea posibilitatilor ca sursele de foc (scântei, particule incandescente etc.) să intre
în contact cu materialele combustibile care se află în încaperile adiacente sau la cota
inferioară, prin acoperirea sau obturarea golurilor ori orificiilor din pardoseala şi pereţi
cu plăci sau dopuri necombustibile;
 amplasarea la distanţe de siguranţă a generatorului de acetilenă transportabil şi a buteliei
de oxigen, astfel: cel puţin 10 m între acestea şi locul de sudură sau orice sursă cu foc
deschis şi, respectiv, cel puţin 5 m între ele;
 dotarea cu mijloace de primă intervenţie corespunzătoare;
 asigurarea prezenţei persoanei desemnate să supravegheze executarea lucrărilor cu foc
deschis.

61/ 79
 DECIZIA NR . ___ /_________________

În temeiul art. 19, lit. a din Legea 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, cu
modificările şi completările ulterioare, Directorul General al S.C. _________________S.R.L.,
_________________, emite următoarea

DECIZIE
PRIVIND UTILIZAREA FOCULUI DESCHIS ŞI
REGLEMENTAREA EXECUTĂRII LUCRĂRILOR PERICULOASE,
ÎN CAZ DE NEVOIE, ÎN SPAŢIILE SC _________________ SRL
Art. 1:
In toate spaţiile din cadrul S.C. _________________S.R.L.., respectiv birouri, spaţii pentru
depozitare, puncte de colectare şi depozitare a resturilor menajere.etc, este interzisa, cu
desăvârşire, utilizarea focului deschis, precum si executarea lucrărilor periculoase, ca: suduri,
tăieri, lipiri, topiri, etc.
Art. 2:
In caz de necesitate sau nevoie, cauzate de avarii ale unor instalaţii, defecţiuni, schimbări de
configuraţie ale unor amplasamente, se pot efectua lucrări cu foc deschis, respectiv suduri, tăieri,

62/ 79
lipiri, topiri, etc, numai pe baza eliberării unui permis de "lucru cu foc", după ce, in prealabil, au
fost luate toate masurile de apărare împotriva incendiilor.
Art. 3:
Prin prezenta Decizie, este desemnat Reprezentantul legal, domnul _________________pentru a
emite permise de lucru cu foc.
Art. 4:
Descrierea procedurii de emitere, semnare, aducere la cunoştinţa si păstrare a permisului de
lucru cu foc, este prezentata in Anexa nr. 1 la prezenta Decizie. Modelul de permis de lucru cu
foc deschis – conform Anexa 2 de la _____
Art 5:
Instrucţiunile specifice de prevenire a incendiilor, pentru astfel de lucrări, sunt prezentate in
Anexa nr. 2. Aceste instrucţiuni sunt ţinute de executant asupra sa si prelucrate cu acesta inainte
de începerea lucrării. Pentru prelucrarea instructiunilor specifice cu executantul, se desemnează,
prin prezenta Decizie, Reprezentantul legal, _________________.
Art. 6:
Pentru supravegherea executării lucrărilor, din punct de vedere al apărării împotriva incendiilor,
se desemnează Reprezentantul legal, _________________, care va fi nominalizat in Permisul de
lucru cu foc.
Art 7:
Activitatea prestata de personalul salariat, numit prin prezenta Decizie, face parte din atribuţiile
de serviciu.
Art 8:
Prezenta decizie a fost întocmită în 2 exemplare, câte unul fiind înmânat celui desemnat în
prezenta, unul la responsabilul coordonator cu activitatea de apărare împotriva incendiilor si va
produce efecte din momentul luării la cunoştinţă.

DIRECTOR

Anexa nr. 1
La DECIZIA nr. _ din _________________

PROCEDURA DE EMITERE, SEMNARE, LUARE LA CUNOŞTINŢA ŞI PĂSTRARE

A PERMISULUI DE LUCRU CU FOC

EXECUTAREA unor lucrări, care necesita foc deschis, în cadrul S.C.

_________________S.R.L..se realizează numai pe baza unui permis de lucru cu foc, indiferent
cine efectuează lucrarea sau sub ce forma s-a convenit realizarea ei (convenţie civila,
contract, protocol, etc).

PERMISUL DE LUCRU CU FOC, se eliberează pentru următoarele lucrări:

- sudura oxiacetilenica sau electrica;
- taiere a metalelor cu acetilena sau gaze;
- lipire cu flacăra;
- topire a bitumului;
- de orice natura, care pot provoca scântei.
EMITEREA permisului de lucru cu foc se face de către persoana desemnată prin decizie.
Permisul de lucru cu foc va fi întocmit in doua exemplare, repartizate astfel:

63/ 79
  un exemplar va rămâne la persoana emitentă;
 al doilea exemplar va fi înmânat executantului lucrării, care îl va purta permanent asupra sa.
Permisul de lucru cu foc este emis numai pentru un singur punct de lucru.
Intocmirea permisului se face, de regulă, cu 24 h înainte de începerea lucrului şi el este valabil
numai pentru un schimb de lucru, respectiv 8h. Permisele verbale, pentru lucru cu foc, nu sunt
valabile.
Inainte de emiterea permisului de lucru cu foc, persoana desemnată prin decizie, va efectua o
verificare în teren, la locul în care se va executa lucrarea, dispunând o serie de măsuri de
pregătire, şi anume:
 stabilirea amplasamentului;
 îndepărtarea sau protejarea materialelor combustibile din apropiere
 interzicerea accesului persoanelor straine sau a publicului in zona in care se efectueaza
lucrarea, pentru aceasta va delimita zona de lucru cu banda de avertizare;
 aducerea, la fata locului, a stingatoarelor;
 instruirea personalului salariat;
 asigurarea supravegherii permanente a lucrarii.
ADUCEREA LA CUNOŞTINŢĂ, a măsurilor pregătitoare, se face în scris, de către persoana
desemnată prin decizie. În acest scop, se va întocmi o notă de serviciu către persoana desemnată
prin decizie, în care se vor specifica măsurile care trebuie duse la îndeplinire.
Pentru supravegherea lucrării, va fi persoana desemnată prin decizie. Concomitent cu primirea
unui exemplar al permisului de lucru cu foc, executantul va fi instruit cu privire la normele A.I.I.
specifice instituţiei şi va primi un exemplar din instrucţiunile specifice.
Inainte cu maxim 2 h de începerea lucrării, cadrul tehnic cu atribuţii A.I.I va verifica respectarea
măsurilor impuse, va testa executantul şi pe supraveghetorul lucrării.
După terminarea lucrării, se va efectua un control riguros al întregii zone, efectuat de către
supraveghetor.
PĂSTRAREA PERMISULUI PE LUCRU CU FOC, după terminarea lucrării, revine cadrului
tehnic cu atribuţii A.I.I.desemnat, din cadrul instituţiei, care va prelua cel de-al doilea exemplar
de la executant şi îl va îndosaria.

Anexa nr. 2
La DECIZIA nr. ___ din _________________

REGISTRU de evidenţă a permiselor de lucru cu foc deschis

Semnături
Numele şi
Numele şi
Sectorul unde prenumele
Nr. de prenumele
Data/Ora se executa emitentului Resp.
inreg. executantului /
lucrarea (sef sector de Coord
executanţilor Emitent
activitate) activ.
A.I.I.
1 2 3 4 5 6 7

INSTRUCŢIUNI SPECIFICE DE PREVENIRE A INCENDIILOR LA

64/ 79
 LUCRĂRILE CU FOC DESCHIS

Permisul de lucru cu foc deschis:

- permisul de lucru cu foc deschis se întocmeşte în două exemplare din care unul persoanei
care execută operaţiunea cu foc deschis iar celalalt rămâne la emitent;
- avizarea permisului de lucru cu foc deschis se va face de către Directorul General sau în
lipsa acestuia de către Responsabilul coordonator cu activitatea de A.I.I., evidenţa
acestora ţinându-se într-un registru special înfinţat şi păstrat la şeful locului de muncă
unde se utilizează lucrul cu foc deschis .

Norme de apărare împotriva incendiilor:

- utilizarea focului deschis nu se admite la distanţe mai mici de 40 m faţă de locuri cu

pericol de explozie ( gaze şi lichide combustibile , vapori inflamabili , explozii, etc. )
respectiv 10m , faţă de materiale sau substanţe combustibile ( lemn, hârtie, textile, piele,
cauciuc, carton asfalt, bitum, uleiuri, etc.) fără a fi supravegheat şi asigurat prin măsuri
corespunzătoare ;
- efectuarea lucrărilor de sudare , lipire , tăiere sau a altor asemenea operaţiuni care
prezintă pericol de incendiu , la instalaţii tehnologige cu risc de incendiu sau explozie , în
depozite ori în alte spaţii cu pericol de aprindere a materialelor , produselor sau
substanţelor combustibile existente , este interzisă .
Important : lucrările menţionate mai sus se pot executa numai după ce s-au luat , măsuri
pentru : evacuarea persoanelor, îndepărtarea sau protejarea materialelor combustibile; golirea ,
spălarea conductelor sau a utilajelor; aerisirea sau ventilarea spaţiilor ; dotarea locurilor
respective cu mijloace de limitare şi stingere a incendiilor şi numai după obţinerea permisului de
lucru cu foc. Şeful sectorului de activitate, atelier, secţie, depozit, etc. în care se execută lucrări
cu foc deschis (sudare sau tăiere cu flacără oxiacetilenică) are obligaţia să asigure următoarele
măsuri de pregătire a locului care presupune:
a) înconjurarea locului cu panouri incombustibile cu înălţimea de minimum 2 m. şi bine
ancorate de pardoseală;
b) protecţia pardoselilor din materiale combustibile cu un strat de nisip cu grosimea de 2
cm. cu tablă sau cu plăci din mateiale incombustibile;
c) îndepărtarea materialelor sau substanţelor combustibile transportabile la o distanţă de cel
puţin 10 m. de locul sudării sau tăierii;
d) curăţarea pieselor vopsite pe o porţiune de cel puţin 10 cm. în jurul punctului de sudare;
e) umezirea cu apă sau protejarea cu panouri incombustibile a materialelor şi elementelor
de construcţie combustibile fixe, pentru a fi ferite de contactul cu scânteile sau brocurile de
sudură, cu flacăra sau alte particole de materiale incandescente;
f) înlăturarea posibilităţilor ca sursele de foc (scântei, particole incandescente, etc.) să intre
în contact cu materiale combustibile care se află în încăperile adiacente sau la cota inferioară,
prin acoperirea sau obturarea golurilor ori orificiilor din pardoseală şi pereţi cu plăci sau dopuri
incombustibile;
g) amplasarea la distanţe de siguranţă a generatorului de acetilenă transportabil şi a buteliei
de oxigen astfel: cel puţin 10 m. între acestea şi locul de sudare sau orice sursă cu foc deschis şi
respectiv, cel puţin 5 m. între ele;
h) dotarea corespunzătoare cu mijloace de primă intervenţie;
j) asigurarea prezenţei persoanei desemnate să supravegheze executarea lucrărilor cu foc
deschis.
i) instruirea personalului – se prelucrează prezentele instrucţiuni;
j) controlul locului după terminarea lucrărilor cu foc deschis.
Echipamentele şi aparatele utilizate pentru executarea lucrărilor cu foc deschis trebuie să fie în
bună stare de funcţionare. De îndeplinirea acestei cerinţe răspunde executantul.
Se vor prelucra cu executantul lucrării de lucru cu foc înainte de începerea lucrării,
următoarele instrucţiuni specifice de AII la astfel de lucrări:
Reprezentantul legal are obligaţia să asigure măsuri pentru :

65/ 79
 Pregătirea locului, numai după ce s-au luat, după caz, măsuri pentru evacuarea persoanelor,
îndepărtarea sau protejarea materialelor combustibile, golirea, spălarea, blindarea traseelor
de conducte sau a utilajelor; aerisirea sau ventilarea spaţiilor, dotarea locurilor de muncă cu
mijloace de primă intervenţie în caz de incendiu
 Instruirea personalului
 Controlul după terminarea lucrării
 În cazul lucrărilor cu foc deschis care se execută în instalaţii şi în alte zone cu risc ridicat de
incendiu sau de explozie, persoana cu atribuţii de conducere va dispune luarea şi altor măsuri
de protecţie specifice.
 Echipamentul şi aparatele utilizate pentru executarea lucrărilor cu foc deschis trebuie să fie
în bună stare de funcţionare. De îndeplinirea acestei cerinţe răspunde executantul.
 Toate echipamentele şi aparatele de sudură se întreţin şi se verifică în conformitate cu
instrucţiunile furnizorului, proprietarul acestora trebuie să facă dovada efectuării întreţinerii
şi verificării lor la termen.
Pregătirea locului unde urmează să se execute operaţia de sudare sau tăiere cu flacără
oxiacetilenică presupune:
 Înconjurarea acestuia cu panouri necombustibile cu înălţimea de minim 2 m şi bine ancorate
de podea
 Protecţia pardoselii din material combustibil cu un strat de nisip de 2 cm grosime, cu tablă
sau plăci din materiale necombustibile
 Îndepărtarea materialelor şi substanţelor combustibile transportabile la o distanţă de ce cel
puţin 10 m de locul sudării sau tăierii
 Curăţarea pieselor vopsite pe o porţiune de cel puţin 100 mm de o parte şi de alta în jurul
punctului de lucru
 Umezirea cu apă sau protejarea cu panouri incombustibile a materialelor şi elementelor de
construcţie combustibile fixe pentru a fi ferite de contact cu scântei sau brocuri de sudură, etc
 Înlăturarea posibilităţilor ca sursele de foc să intre în contact cu materialele care se află în
încăperile adiacente sau la cota inferioară, prin acoperirea sau obturarea golurilor ori
orificiilor din pardoseală şi pereţi cu plăci sau dopuri incombustibile.
 Amplasarea la distanţe de siguranţă a generatorului de acetilenă transportabil şi a buteliei de
oxigen, astfel: cel puţin 10 m între acestea şi locul de sudură sau orice sursă de foc deschis şi
respectiv 5 m între ele.
 Dotarea cu mijloace de primă intervenţie
 Asigurarea prezenţei persoanei desemnate să supravegheze lucrările cu foc deschis
 Generatoarele de acetilenă transportabile se instalează, de regulă în aer liber, în afara
încăperii unde se sudează şi ferite de razele solare sau de sursele de foc deschis
În mod excepţional, se admite instalarea unui singur generator de acetilenă transportabil numai
în încăperi în care se execută lucrări de reparaţii, montaj sau întreţinere cu caracter temporar, cu
respectarea următoarelor condiţii:
 Debitul maxim de acetilenă să nu depăşească 3,2 m3/h
 Generatorul să fie verificat şi să posede marca de timbru
 Încărcătura de carbid să nu fie mai mare de 4 kg
 Încăperea să aibă un volum minim de 350 m 3 şi să fie bine ventilată
 Să existe posibilitatea asigurării distanţelor de siguranţelor
 Să se realizeze pe toată durata amplasării generatorului în încăpere, oprirea funcţionării
eventualelor utilaje care lucrează cu flacără sau produc scântei
 Lucrările de sudare la instalaţii, rezervoare, recipiente şi conducte prin care s-au vehiculat şi
în care s-au depozitat substanţe combustibile sau vapori inflamabili, se vor executa numai
după golirea, aerisirea, spălarea, umplerea cu apă sau gaz inert, izolarea acestora prin flanşe
oarbe de restul instalaţiilor şi după efectuarea analizelor de laborator.
 Piesele, instalaţiile şi materialele la care se vor executa operaţiuni de sudare sau tăiere se vor
curăţa în prealabil de materiale combustibile, cum sunt uleiurile, textilele, etc.
În timpul executării lucrării trebuie să se asigure:

66/ 79
 Supravegherea permanentă şi cu atenţie a flăcării, a dispersiei şi a traiectoriilor scânteilor sau
particulelor de materiale incandescente şi a intensităţii fluxului de căldură
 Strângerea şi depozitarea resturilor de electrozi în vase speciale cu nisip sau apă
 Închiderea robinetelor buteliei de oxigen şi a generatorului de acetilenă, dacă durata
întreruperii este de 10 minute
 Interzicerea agăţării arzătoarelor ( chiar stinse ) de buteliile de oxigen sau de generatorul de
acetilenă
 Neefectuarea de deplasări cu arzătoarele aprinse în afara zonei de lucru sau urcări pe schele,
scări, etc.
 Evacuarea carbidului din generator în cazul întreruperii lucrului pe o perioadă mai
îndelungată
După terminarea lucrării, trebuie să se asigure următoarele:
 Verificarea minuţioasă a locului unde s-a executat lucrarea, precum şi a spaţiilor adiacente şi
a celor situate la cotele inferioare sau superioare, pentru a constata dacă nu s-au creat focare
de incendiu
 Descoperirea tuturor zonelor protejate, verificându-se dacă starea lor este intactă, şi luarea de
măsuri în consecinţă
 Verificarea la anumite intervale, pe parcursul mai multor ore şi în timpul nopţii, a situaţiei
existente la locul unde s-a efectuat lucrarea şi în imediata apropiere
 Depozitarea în condiţii de siguranţă a echipamentelor şi materialelor folosite
 Reamplasarea pe poziţii iniţiale a elementelor şi materialelor combustibile la cel puţin 6 ore
de la terminarea lucrărilor
 Colectarea şlamului de carbid în containere destinate acestui scop şi depozitarea acestora
într-un loc special amenajat

Aceste instrucţiuni vor fi ţinute de executant asupra lui împreună cu permisul de lucru cu foc pe
timpul executării lucrării cu foc.

DECIZIA NR . ___/_________________

În temeiul art. 19, lit. a din Legea 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, cu
modificările şi completările ulterioare, Directorul General al S.C. _________________S.R.L.,
_________________, emite următoarea

DECIZIE

Privind modul de gestionare a resturilor menajere şi a ambalajelor specifice activităţii

desfăşurate în cadrul S.C. _________________S.R.L.

Art. 1
Prin prezenta Decizie, in cadrul S.C. _________________S.R.L.., resturile menajere si
ambalajele utilizate ori rezultate in cadrul activitatii se colecteaza ritmic si se depun in locuri
special amenajate, destinate expedierii lor, situate în incintele locaţiilor.
Art. 2:
Prin prezenta Decizie se stabilesc deşeurile, reziduurile combustibile şi ambalajele lor care se

67/ 79
colectează separat faţă de celelalte resturi menajere, după cum urmează:
a pulberile, scamele sau resturile textile, precum şi maculatura de birotică;
b scurgerea de lichide combustibile de pe sol, pardoseli sau din alte locuri;
c ambalaje care prezintă pericol de incendiu sau de explozie (lemn, carton, metalice pentru
produse inflamabile, carbid, etc.);
d depuneri de grăsimi, vopsele, şlam de carbid, plastice, etc.
Art. 3:
Pentru supravegherea gestionării şi a colectării deşeurilor, ambalajelor resturilor menajere se
desemnează, din cadrul instituţiei, următoarele persoane:

NR.
NUMELE ŞI PRENUMELE FUNCŢIA ÎN CADRULSOCIETATII
CRT.
1

DIRECTOR

DECIZIA NR . _____/_________________

În temeiul art. 19, lit. a din Legea 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, cu
modificările şi completările ulterioare, Directorul General al S.C. _________________S.R.L..,
_________________, emite următoarea

DECIZIE
Privind masuri speciale din domeniul prevenirii şi stingerii incendiilor care să
contracareze efectele perioadelor de sezon rece, caniculare sau secetoase, in cadrul S.C.
_________________S.R.L.
ART.1Prin prezenta Decizie se stabilesc unele reguli şi măsuri pentru sezonul rece, precum şi
pentru perioadele caniculare şi secetoase ale anului.
Regulile şi măsurile speciale, menţionate la alin. 1, sunt stabilite la Anexa 1 din prezenta
Decizie.

Art 2:

68/ 79
Pentru ducerea la îndeplinire a regulilor şi a măsurilor speciale, pe timpul sezonului rece,
precum şi pentru perioadele caniculare şi secetoase, este desemnat cadrul tehnic cu atributii,
inclusiv pe linia apărării împotriva incendiilor, în persoana ______________
Art. 3
Anexa nr. 1 face parte integranta din prezenta Decizie.

DIRECTOR

ANEXA NR. 1
La Decizia nr. _____ din _________________

REGULI ŞI MĂSURI SPECIFICE DIN DOMENIUL PREVENIRII ŞI STINGERII

INCENDIILOR CARE SĂ CONTRACAREZE EFECTELE PERIOADELOR DE
ANOTIMP RECE, CANICULAR ŞI SECETOS

I REGULI SI MASURI PENTRU SEZONUL RECE:

Art. 1:
Înainte de începerea sezonului rece se vor controla şi se vor înlătura defecţiunile constatate ale
instalaţiilor de încălzire alimentate cu gaze naturale, precum şi dispozitivele de încălzire
acţionate electric (reşouri, calorifere cu ulei, etc.).
Art. 2:
Se vor verifica şi asigura uneltele pentru dezăpezirea căilor de evacuare şi intervenţie din cadrul
fiecărei unităţi.
Art. 3:
Se va asigura protejarea împotriva îngheţului a hidranţilor exteriori din cadrul fiecărei unităţi.
Art. 4:

69/ 79
În caz de înzăpezire se va acţiona pentru:
a. asigurarea deblocării surselor de alimentare cu apă şi a căilor de acces către aceştia
(hidranţi);
b. participarea la înlăturarea zăpezii de pe acoperişurile locaţiilor şi construcţiilor din unităţile
dispersate, care prezintă pericol de prăbuşire;
c. înlăturarea posibilităţilor de pătrundere a apei rezultate din topirea zăpezii în
incintele instituţiei;
d. deblocarea principalelor drumuri de acces către clădirile instituţiei, astfel încât maşinile
pompierilor să poată interveni pe toate laturile.
II. REGULI ŞI MĂSURI PENTRU PERIOADELE CANICULARE SAU SECETOASE
Art. 5:
Efectuarea, în anumite intervale din timpul zilei, a unor lucrări în exteriorul clădirilor, care
creează condiţii favorabile pentru producerea de incendii (vopsiri, lăcuiri, etc.), va fi
restricţionată.
Art. 6:
Se interzice utilizarea lucrului cu foc deschis, în anumite intervale din timpul zilei, în exteriorul
clădirilor, având în vedere uscăciunea avansată.
Art. 7:
Se vor lua măsuri de îndepărtare, din punctele de colectare a deşeurilor şi a resturilor menajere, a
obiectelor optice inclusiv a cioburilor de sticlă, care pot acţiona, în anumite condiţii, drept
concentratorul razelor solare.
Art. 8:
Se vor lua măsuri ca, săptămânal să se verifice operativitatea de acţiune a echipei de intervenţie
pentru stingerea incendiilor din cadrul unităţii.

DECIZIA NR . ___/______________

În temeiul art. 19, lit. a din Legea 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, cu
modificările şi completările ulterioare, Directorul General al S.C. _________________S.R.L.,
_________________, emite următoarea

DECIZIE
PRIVIND STABILIREA PUNCTELOR VULNERABILE LA INCENDIU

Art. 1:
Se stabilesc, ca puncte vital-vulnerabile la incendiu, următoarele:
 Centrala termică
 Calculatoare de process
 Depozitul de arhivă
 Biblioteca
 Tablourile electrice
Art. 2:
 Pentru adoptarea şi menţinerea măsurilor care să asigure o deplină securitate, împotriva
pericolului de incendiu, la punctele vital-vulnerabile, se desemnează cadru tehnic cu

70/ 79
 atribuţii, inclusiv pe linia apărării împotriva incendiilor, care vor raspunde nemijlocit de
intretinerea, functionarea si siguranta acestora, după cum urmează:
Toate măsurile de apărare, de manieră să confere o deplină siguranţă împotriva incendiilor, vor
fi aduse imediat la cunoştinţa directorului general sau a înlocuitorului legal al acestuia, pentru a
fi adoptate.
Art. 3:
Obligaţiile privind ducerea la îndeplinire a prezentei Decizii, de către persoanele desemnate la
art. 2, fac parte din sarcinile de serviciu.
Art. 4:
ANEXA Nr.1 precizează riscurile generatoare de situaţii de urgenţă, de care sunt obligte să ţină
seama persoanele nominalizate la art. 2.
Art. 5:
Biroul Resurse Umane şi Secretariat va lua măsuri de completare a fişei individuale a postului
cu atribuţiile şi obligaţiile cuprinse în prezenta Decizie, care va fi difuzata persoanelor interesate

DIRECTOR

ANEXA Nr.1

RISCURI GENERATOARE DE SITUATII DE URGENTA

Principalele tipuri de risc generatoare de situatii de urgenta in Romania, grupate in functie

de natura lor, RISCURILE se clasifica in 3 clase:
1. Riscuri naturale;
2. Riscuri tehnologice si
3. Riscuri biologice.

1. RISCURILE NATURALE sunt:

A. Fenomene meteorologice periculoase:
- Furtuni,
- Inundatii,
- Tornade,
- Seceta,
- Inghet.
B. Incendii de padure;
C. Avalanse;
D. Fenomene distructive de origine geologica:

71/ 79
 - Alunecari de teren,
- Cutremure de pamant.

2. RISCURILE TEHNOLOGICE sunt:

A. Accidente, avarii, explozii si incendii, care pot avea loc in:
- Industrie,
- Transport si depozitare produse periculoase,

- Transporturi,
- Activitate nucleare.
B. Poluare ape;
C. Prabusiri de constructii, instalatii sau amenajari;
D. Esecul utilitatilor publice;
E. Caderi de obiecte din atmosfera sau din cosmos;
F. Munitie neexploatata.

3. RISCURI BIOLOGICE:
A. Imbolnaviri in masa:
- Epidemii,
- Epizootii/ zoonoze.

Prin SITUATII DE URGENTA se intelege: evenimentul exceptional, cu caracter nonmilitar, care

prin amploare si intensitate ameninta viata si sanatatea populatiei, mediului inconjurator, valorile
materiale si culturale importante, iar pentru restabilirea starii de normalitate sunt necesare
adoptarea de masuri si actiuni urgente, alocarea de resurse suplimentare si managementul unitar
al fortelor si mijloacelor implicate.
Prin FACTOR de RISC se intelege un fenomen, proces sau complex de imprejurari congruente,
in acelasi timp si spatiu, care poate determina sau favoriza producerea unor tipuri de risc.
Prin TIPURI DE RISC se intelege cazuri de forta majora determinate de incendii; cutremure;
inundatii; accidente; explozii; avarii; alunecari sau prabusiri de teren; imbolnaviri in
masa; prabusiri ale unor constructii, instalatii ori amenajari; esuarea sau scufundarea
unor nave; caderi de obiecte din atmosfera ori din cosmos; tornade; avalanse; esecul
serviciilor de utilitati publice si alte calamitati naturale; sinistre grave sau evenimente
publice de amploare determinate ori favorizate de factori de risc specifici; grevele nu pot fi
considerate tipuri de risc, in conditiile legii.
Principiile managementului situatiilor de urgenta sunt:
1. previziunea si prevenirea;
2. prioritatea protectiei si salvarii vietii oamenilor;
3. respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului;
4. asumarea responsabilitatii gestionarii situatiilor de urgenta de catre autoritatile administratiei
publice;
5. cooperarea la nivel national, regional si international cu organisme si organizatii similare;
6. transparenta activitatilor desfasurate pentru gestionarea situatiilor de urgenta astfel incat
acestea sa nu conduca la agravarea efectelor produse;
7. continuitatea si gradualitatea activitatilor de gestionare a situatiilor de urgenta, de la nivelul
autoritatilor administratiei publice locale pana la nivelul autoritatilor administratiei publice
centrale, in functie de amploarea si intensitatea acestora;
8. operativitatea, conlucrarea activa si subordonarea ierarhica a componentelor Sistemului
national.
Pe durata situatiilor de urgenta sau a starilor potential generatoare de situatii de urgenta se
intreprind, in conditiile legii, dupa caz , actiuni si masuri pentru:
1. avertizarea populatiei, institutiilor si agentilor economici din zonele de pericol;
2. declararea starii de alerta in cazul iminentei amenintarii sau producerii situatiei de urgenta;
3. punerea in aplicare a masurilor de prevenire si de protectie specifice tipurilor de risc si, dupa
caz, hotararea evacuarii din zona afectata sau partial afectata;

72/ 79
4. interventia operativa cu forte si mijloace special constituite, in functie de situatie, pentru
limitarea si inlaturarea efectelor negative;
5. acordarea de ajutoare de urgenta;
6. instituirea regimului starii de urgenta, in conditiile prevazute de art. 93 din Constitutia
Romaniei, republicata;
7. solicitarea sau acordarea de asistenta international;
8. acordarea de despagubiri personalor jurice si fizice;
9. alte masuri prevazute de lege.

REGLEMENTAREA FUMATULUI

Reglementarea fumatului este obligatorie în cadrul fiecărei instituţii publice şi se face

prin dispoziţie scrisă dată de directorul general.
În dispoziţie se vor menţiona:
 locurile (zonele) cu pericol de incendiu sau de explozie în care este interzis fumatul sau,
după caz, accesul cu ţigări, chibrituri sau brichete;
 locurile amenajate pentru fumat;
 persoanele desemnate să răspundă de supravegherea respectării reglementării pe locuri şi
sectoare de activitate;
 alte date şi informaţii necesare să fie precizate pentru a diminua pericolul de incendiu.
Fumatul este interzis, de regulă, în toate locurile în care nu se admite folosirea focului
deschis, prevăzute de dispozitiile generale, precum şi în:
 spaţiile de cazare comună;
 încăperile cu echipament electronic de calcul, măsură, control şi automatizare;
 încăperile centralelor termice;
 locurile cu schele, cofraje şi eşafodaje, realizate din materiale combustibile;
 lanurile de cereale în faza de coacere şi zonele împădurite.
În toate zonele (locurile) în care este interzis fumatul se vor instala indicatoare de
securitate specifice, prevăzute de reglementarile in vigoare.

73/ 79
 Locurile pentru fumat stabilite în exteriorul clădirilor nu vor fi amplasate la o distanţă
mai mică de 40 m faţă de locurile în care există pericol de explozie (gaze şi lichide combustibile,
explozivi, vapori inflamabili etc.), 10 m faţă de locurile în care există materiale solide
combustibile (lemn, textile, hârtie, carton asfaltat, bitum) şi 50 m faţă de culturile de cereale
păioase în perioada coacerii şi recoltarii sau de zonele iîmpădurite.
La locurile stabilite pentru fumat se vor prevedea scrumiere, vase cu apă, nisip sau
pământ, gropi şi se vor instala inscripţii "LOC PENTRU FUMAT".
Scrumierele şi vasele din interiorul clădirilor (coridoare, holuri etc.) se amplasează astfel
încât să nu fie posibilă aprinderea materialelor combustibile din apropiere (draperii, perdele,
jaluzele etc.).
În locurile de muncă unde este permis fumatul se vor asigura scrumiere. Acestea se
amplasează astfel încat să nu facă posibilă aprinderea materialelor combustibile din apropiere,
cum sunt cele de birotică şi altele.
Depunerea în scrumiere, vase sau gropi a altor deşeuri de materiale combustibile (hârtie,
carton, textile etc.) este interzisă.
Golirea scrumierelor şi a vaselor în cşsurile de hârtie sau în alte locuri în care există
materiale combustibile este interzisă.
Aruncarea la întâmplare a resturilor de ţigări sau chibrituri aprinse este interzisă.
Se recomandă să se evite fumatul, în perioadele de relaxare sau de odihnă, pe canapele,
fotolii etc.

DECIZIA NR . ___/_______________

În temeiul art. 19, lit. a din Legea 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, cu
modificările şi completările ulterioare, Directorul General al S.C. _________________S.R.L..,
_________________, emite următoarea

DECIZIE PRIVIND REGLEMENTAREA FUMATULUI ÎN INCINTA

S.C. _________________S.R.L.
Art. 1
In incinta S.C. _________________ S.R.L., fumatul este interzis cu desavirsire. Şeful
serviciului administrativ va lua toate măsurile necesare în vederea respectării prezentei,
asigurând afişarea, la intrările în fiecare locaţie, a inscripţiei „ÎN ACEASTA INSTITUŢIE
FUMATUL ESTE STRICT INTERZIS”.
Art. 2
Personalul salariat al societăţii, precum şi vizitatorii pot fuma în locurile special amenajate,
astfel:
 În conformitate cu clauzele contractului de închiriere al spaţiului.
Art. 3
Locul pentru fumat va fi amenajat cu scrumiere cu apa si inscriptionat „LOC PENTRU
FUMAT”., in conformitate cu prevederile STAS 297/1. Amplasarea scrumierelor va fi la cel
putin 5 m distanta, fata de orice material combustibil. Pentru amenajarea si utilizarea

74/ 79
corespunzatoare a locului pentru fumat, se desemneaza: _________________
Art. 4
Scrumierele vor fi golite, la terminarea programului, în coşuri metalice sau în locuri special
amenajate. Se interzice golirea scrumierelor în coşurile de hârtii sau în alte locuri, în care există
materiale combustibile. De asemenea, se interzice depunerea în scrumiere, vase, etc., a altor
deşeuri de materiale combustibile (hârtie, textile, etc.)

DIRECTOR,

DECIZIA NR . ____/_____________

În temeiul art. 19, lit. a din Legea 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, cu
modificările şi completările ulterioare, Directorul General al S.C. _________________ S.R.L..,
_________________, emite următoarea

DECIZIE
Privind răspunderile ce revin părţilor în ceea ce priveşte asigurarea apărării împotriva
incendiilor pentru cazurile de închiriere (subinchiriere) din cadrul

S.C. _________S.R.L.

.Art. 1:
Actualele contracte de închiriere (subinchiriere) vor fi completate, prin act adiţional, cu
răspunderile ce revin utilizatorilor privind apărarea împotriva incendiilor.
Art. 2;
In actele adiţionale se vor menţiona următoarele obligaţii şi răspunderi ce revin locatarilor
(sublocatarilor), după cum urmează:
a) respectarea, cu stricteţe, a legislaţiei şi a reglementărilor tehnice în domeniul apărării
împotriva incendiilor;
b) răspunderea pentru eventualitatea izbucnirii unui incendiu in spatiul inchiriat
(subinchiriat) si propagarea acestuia catre vecinatati;

75/ 79
Art. 3:
Pentru viitoarele contractele de închiriere (subinchiriere), care se vor încheia, obligaţiile de la
art. 2 vor fi specificate în cuprinsul acestora.
Art. 4:
Şeful colectivului pentru punerea în aplicare, controlul şi supravegherea măsurilor de apărare
împotriva incendiilor este desemnat pentru urmărirea îndeplinirii prezentei Decizii.
Art. 5
Prezenta Decizie va fi dusa la indeplinire si difuzata persoanelor interesate de catre Juridic, iar
Resurse Umane şi Secretariat va lua masuri pentru completarea fişei individuale al postului cu
atributiile dispuse, care fac parte din sarcinile de serviciu ale persoanei nominalizate la art. 4.

DIRECTOR,

76/ 79
 APROBAT,
DIRECTOR

REGULAMENT DE ORDINE INTERIOARĂ PRIVIND MĂSURILE

DE APĂRARE ÎMPOTRIVA INCENDIILOR
1) Lucrările cu foc deschis vor fi executate numai de personalul calificat şi instruit si vor
fi supravegheate de către şefii de tură.
2) Este interzis fumatul în locul de muncă şi in timpul efectuării sarcinilor de
serviciu
3) Fumatul este permis numai in locul stabilit prin notă internă de către conducerea
societăţii şi se va avea in vedere:
- folosirea corectă a scrumierelor;
- aruncarea la întâmplare a resturilor de ţigări sau chibrituri aprinse;
- se interzice depunerea in scrumiere a altor materiale combustibile:
- se interzice golirea scrumierelor in coşuri de hârtie;
- păstrarea curăţeniei in zona de fumat
4) Menţinerea in stare de utilizare a cailor de acces şi de evacuare în caz de incendiu;
5) Menţinerea ordinii si curăţeniei in căminele de depozitare a materiei prime, deşeuri,
ambalaje.
6) Menţinerea in stare de utilizare a cailor de acces spre societate prin înlăturarea zăpezii
sau gheţii depuse in timpul iernii.
7) Se interzice blocarea căilor de acces si evacuarea cu materiale care să reducă lăţimea sau
înălţimea liberă de circulaţie stabilită,
8) Se vor supraveghea şi verifica pe tot timpul serviciului funcţionarea normală a utilajelor
si instalaţiilor electrice.

Întocmit,

77/ 79
APROBAT,
DIRECTOR

PROGRAM DE MĂSURI PENTRU APĂRAREA ÎMPOTRIVA INCENDIILOR

IN ANUL _________________

Nr.
Denumirea masurii Continutul masurii Termen Observatii
Crt.
Verificarea avizelor şi
Anual Cadru tehnic PSI
autorizaţiilor de AII identificarea
Trimestrial
riscurilor specifice locului de muncă
Instruirea salariaţilor conform
Lunar/
normelor P.S.I. şi verificarea Cadru tehnic PSI
Semestrial
cunoştinţelor acestora
Asigurarea mijloacelor tehnice
corespunzătoare a personalului Anual Cadru tehnic PSI,
pentru intervenţie in caz de după caz
incendiu
Verificarea termenului de valabilitate a
Cadru tehnic PSI
stingătoarelor din dotare, întocmirea Anual
planului de evacuare în caz de incendiu
Verificarea instalaţiilor electrice de
alimentare şi a prizelor de pământ Cadru tehnic PSI
Semestrial
planificarea reviziilor şi reparaţiilor de
împământarea a utilajelor.
Aprovizionarea ritmică şi în
Asigurarea substanţelor de stingere în cantităţile necesare cu
cantităţile necesare şi la parametrii de materiale, accesorii destinate
Permanent Director
performanţă specifici potrivit intervenţiilor în caz de
reglementărilor în vigoare. incendiu.

Asigurarea rezervei de apă şi a Respectarea graficelor de Permanent - DIRECTOR

78/ 79
parametrilor proiectaţi în reţelele de
apă pentru incendiu. control, revizii şi reparaţii.

Elaborarea si completarea sau Permanent

Respectarea prevederilor - DIRECTOR
actualizarea după caz a planurilor de
Normelor generale PSI.
apărare împotriva incendiilor.
Dotarea locurilor de muncă cu Asigurarea necesarului stabilit Permanent
- DIRECTOR
mijloace de primă intervenţie în caz de prin planurile de apărare
început de incendiu.. împotriva incendiilor.
Instruirea personalului şi
- DIRECTOR
verificarea capacităţii de Permanent
- conducătorii locurilor de muncă
Urmărirea realizării conform intervenţie.
graficelor a aplicaţiilor practice de Controlul modului de - DIRECTOR
stingere. desfăşurare al aplicaţiilor
trimestrial
practice de stingere a
incendiilor.
Urmărirea respectării dispoziţiilor
generale de prevenire şi stingere a
incendiilor privind ordinea interioară
Controlul întocmirii
(lucrări cu foc deschis, fumat, - DIRECTOR
documentelor specifice şi al Permanent
asigurarea căilor de acces şi de - conducătorii locurilor de muncă
respectării normelor în vigoare.
intervenţie, efectuarea de lucrării
premergătoare în timpul sezonului
rece şi în perioadele caniculare).

79/ 79