Mcdonalizarea societatii

Mcdonaldizarea societăţii”, scrisă de George Ritzer, este o critică a tendinţelor tot mai
puternice în lumea contemporană. Acest concept de mcdonaldizare aparţine, de fapt,
sociologului german Max Weber, dar George Ritzer continuă și, bineînțeles, actualizează
principiile acestuia.

În această carte se vorbeşte despre eficienţă, calculabilitate, previzibilitate și control, termeni

care definesc sistemele actuale.

Sistemele mcdonaldizate sunt într-o permanentă multiplicare și dezvoltare, chiar au tendinţa

de a invada societatea, cele mai bune exemple fiind: Burger King, KFC, SpringTime etc.
Acestea au preluat reţeta McDonald’s utilizând tehnologii nonumane, dar în acest fel reuşesc
să mulţumească un număr mare de consumatori, fiind o metodă mult mai eficientă, rapidă şi
previzibilă.

În această carte nu se discută exclusiv despre domeniul alimentaţiei, ci şi despre producţia de

bunuri şi servicii, comunicare, sănătate, etc.

Raţionalitatea este un factor care defineşte mcdonaldizarea, referindu-se la faptul că alegerile

oamenilor din ziua de azi sunt oarecum influenţate de regulile impuse de unele instituţii sau
ale autorităţilor. Nu se poate construi o casă decat după standardele impuse, trebuie folosite
anumite ustensile si materiale pentru a fi construite eficient. Un alt factor important care
influenţează deciziile luate este banca, intervin asigurările obligatorii pe locuinţe, totul este
mult mai simplu cu ajutorul cardurilor şi a tehnologiilor care au eficientizat operaţiunile de
plată.

Omul modern este din ce în ce mai puţin obişnuit să muncească, fiindu-i uşurată existenţa
prin apariţia tehnicilor nonumane de producţie, transformând munca în „activităţi de rutină,
simple, automate, pe care oricine le poate învăţa”. Azi, tehnologia avansată permite
producţie mare într-un timp foarte scurt.
Dimensiunile mcdonaldizării şi-au pus amprenta pe omul modern. Eficienţa se referă la
procesul de preparare şi servire, un exemplu bun fiind sistemul drive-in, care permite
conducătorilor auto să ia masa în drum spre locul de muncă. Calculabilitatea permite
determinarea eficienţei, punându-se accent pe aspectele cantitative ale produselor, fiecare
activitate fiind măsurată, iar mediocritatea compensată de porţiile mari sau aromele tari: „în
cel mai bun caz, clienţii pot aştepta de la restaurantele fast-food o mâncare modestă cu un
gust puternic; de aici cartofii prăjiţi dulci şi săraţi, sosurile bine asezonate, shake-urile cu
zaharină”. Previzibilitatea este o alta dimensiune importantă a mcdonaldizării, aceasta
constând în standardizarea meniurilor, ingredientelor şi a
proceselor. Controlul exercitatasupra clientelei, dar şi a angajaţilor, care „trec printr-un
sistem de bandă rulantă, plimbându-i prin restaurant în modul dorit de conducere. Clienţii
ştiu că trebuie să se alinieze la coadă, să meargă la ghişeu, să comande, să plătească, să-şi
ducă mâncarea la o masă liberă, să mănânce, să strângă resturile, să le ducă la pubelă, să
plătească”.
Cea mai importantă componentă a mcdonaldizării este tehnologia nonumană. Astfel,
mâncărurile pot fi gătite la temperaturi constante, într-un timp scurt, tehnicile de congelare
şi cuptoarele cu microunde permit păstrarea şi pregătirea semipreparatelor.
În domeniul învăţământului apar testele grilă care permit evaluarea mult mai rapidă şi
eficientă a studenţilor. De asemenea, devine importantă cantitatea şi nu calitatea, “accentul
este pus pe câţi studenţi – sau produse – pot fi trecuți prin sistem şi ce calificative obţin, nu
pe ce au învăţat”. În politică şi mass-media, tehnica sondajului de opinie şi a calculării
ratingului au dus la aceeaşi predominanţă a factorului cantitativ.
Computerul a mcdonaldizat comunicarea, conversaţiile fiind standardizate, controlate și
încadrate în anumite tipare previzibile. Dispare intimitatea, nimic nu mai e secret.

Max Weber susţine ca excesul de raţionalitate duce la dezumanizare, ceea ce se şi întamplă în

lumea contemporană. Astfel, dispare “magia” din vieţile noastre, visele şi alte lucruri care ne
fac viaţa mult mai frumoasă, de poveste. De asemenea, susţine că mcdonaldizarea a distrus
diversitatea culinară, a “eclipsat” mâncarea tradiţională.

În viziunea lui Steinbeck, dezumanizarea începe în momentul în care noi, oamenii, ne

îndepărtăm de natură: „omul stătea în scaunul său de fier şi era mândru de dârele drepte pe
care nu le voise, de tractorul care nu era al lui, mândru de forţa pe care nu putea să o
stăpânească. Când grânele au crescut şi au fost secerate, niciun om n-a sfărâmat în palmă
un bulgăre fierbinte, lăsând ţărâna să se cearnă printre degete. Nicio fiinţă omenească n-a
atins sămânţa şi n-a privit cu sufletul la gură creşterea grânelor”.
La fel se întâmplă şi în cazul animalelor care nu văd lumina soarelui. În domeniul sănătăţii,
problemele de fertilitate, de sarcină si genetice sunt controlate, tehnica permiţând femeilor
să aibă copii la orice vârstă.

Afirmaţia care mi-a atras atenţia cel mai mult este aceea că mcdonaldizarea pare „a încerca
să înlocuiască legile naturii cu un regim complet raţionalizat, construind o lume eficientă,
previzibilă şi controlabilă din toate punctele de vedere”. Sunt total de acord cu această
afirmaţie, deoarece în timpurile noastre orice fenomen se poate controla şi modifica. Din
păcate, există şi lucruri imposibil de controlat, cum ar fi cancerul, coşmarul civilizaţiei
noastre.
Din punctul meu de vedere, mcdonalizarea, ca şi alte fenomene existente în lumea
contemporană, are puncte forte, dar și puncte slabe. Mcdonaldizarea ne eficientizează
activităţile de zi cu zi, dar, în acelaşi timp, ne dezumanizează, ne transformă în nişte roboţei
care muncesc repede şi eficient, dar, de cele mai multe ori, uită să trăiască cu adevărat, să
simtă plăcerile vieţii, să se lase purtaţi de vise şi de sentimente.

Vă recomand cu toată încrederea să citiţi această carte pentru că este o critică evoluţiei
societăţii contemporane, o problemă care ne priveşte pe fiecare dintre noi. George Ritzer ne
pune la dispoziţie o serie de exemple privind mcdonaldizarea societăţii, multe dintre acestea
fiindu-ne de ajutor în ceea ce priveşte evoluţia noastră ca oameni.
Mi-a plăcut această carte datorită faptului că se discută despre realitate, este o critică a lumii
în care trăim şi care ne afectează existenţa, ne ajută să privim dintr-un alt unghi fenomenele
care ne înconjoară şi să le rezolvăm ca atare.