Sunteți pe pagina 1din 10

UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI

FACULTATEA DE ADMINISTRATIE SI
AFECERI

LUCRARE DE LICENȚA

Profesor Coordonator:
Profesor universitar doctor: PAPUC RAZVAN

Absolvent:
IORDAN (MIHAI) ABIGAIL

BUCUREŞTI
2019
UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI
FACULTATEA DE ADMINISTRATIE SI
AFECERI

Implementarea fondurilor
de pensii administrate
privat in Romania

Coordonator ştiinţific:
Profesor universitar doctor: PAPUC RAZVAN

Absolvent:
IORDAN (MIHAI) ABIGAIL

BUCUREŞTI
2019

2
CUPRINS
Introducere ...........................................................................................................................4

Capitolul 1. Sistemul de pensii multipilon din Romania


1.1. Introducerea sistemului multipilon in Romania........5
1.2. Cauzele aparitiei in Romania ....................7
1.3. Structura multipilon ............................12
1.3.1. Pilonul I
1.3.2. Pilonul II
1.3.3. PilonIII
Capitolul 2. Analiza sitemului de pensii private .....................26
2.1. Obiectivul studiului .........................................................26
2.2. Analiza pensiilor private 2013-2017.............................................28
2.2.1.Numar de participanti.......................................................29
2.2.2.Valoarea activelor
2.2.3.Rata de rentabilitate
2.3. Analiza SWOT.................................................................................33
2.4. Analiza PEST...................................................................................34
Capitolul 3. Concluzii ...........................................................................................45
3.1. Pensii de stat vs. pensii private................................................46
Bibliografie............................................................................................................50

Introducere

În orice societate, economiile şi investiţiile au jucat un rol deosebit de important, atât la


nivel macroeconomic cât şi la nivelul fiecărei persoane sau agent economic.

3
Desigur, alegerea căilor celor mai potrivite de economisire şi investiţie se poate dovedi a
fi un proces dificil, având în vedere o serie de factori precum multitudinea instrumentelor
disponibile, instabilitatea pe care o traversează anumite pieţe, recesiunea economică, etc. În
aceste condiţii se pune problema alegerii unui instrument de economisire adecvat, care să ofere o
păstrare în siguranţa cea mai deplină a acestor economii, dar şi multiplicarea lor în timp,
devenind practic dintr-un instrument de economisire, unul de investire. Multiplicarea
economiilor trebuie nu numai să asigure acestora o protecţie la inflaţie, ci şi să aducă un câştig
real, în condiţiile unui risc acceptabil.

De ce a fost necesara o reforma a pensiilor in Romania? Pentru ca.....


In prezent, in Romania, sistemul public de pensii cuprinde numai Pilonul I si este
organizat pe principiul redistribuirii„pay as you go” principiu conform caruia
pensiile actualilor pensionari sunt platite din contributiile salariatilor actuali ,cuantumul pensiilor
fiind legat de nivelul venitului, dar nu relationat de contributia totala. Este lesne de inteles ca
intr-un astfel de sistem de pensii nicio contributie a actualilor salariati nu este pusa deoparte
pentru plata pensiilor viitoare.
Acest sistem si faptul ca procesul de imbatranire a populatiei este tot mai accelerat vor duce
la În contextul unor perspective demografice sumbre şi al unor prognoze negative în ce priveşte
sistemul public de pensii de tip pay-as-you-go (Pilonul I), înfiinţarea în anii 2006-2007 a
Pilonilor II (pensii private obligatorii) şi III (pensii private facultative) a avut ca scop atât
întărirea sustenabilităţii şi adecvarea sistemului public de pensii la realitatea curentă, în contextul
provocărilor socio-demografice, cât şi majorarea ratelor de înlocuire (a salariului prin pensie) în
cadrul unui sistem de pensii bine diversificat. Acest nou sistem a permis reducerea riscurilor
demografice specifice sistemului redistributiv prin investiţii.
Pentru realizarea acestui document au fost utilizate rapoarte economice şi sociale,
cercetări în domeniu, legi şi norme existente, alte evaluări.
Voi vorbi totodata despre procesul de reformare a intregului sitem de pensii pentru care , de
altfel a fost luata masura de crestere a varstei de pensionare a femeilor si a barbatilor (la femei
pana la 60 de ani ,iar barbatii pana la 65 de ani).
Documentul cuprinde o analiză a obiectivelor reformei pensiilor prin introducerea fondurilor de
pensii obligatorii administrate privat, a problemelor principale care ar putea apărea, ca urmare a
procesului de implementare a acestui sistem, a sistemului de supraveghere şi reglementare a
pensiilor private obligatorii şi a riscurilor ca acesta să devină părtinitor, a nevoilor de informare a
cetăţenilor. De asemenea, documentul prezintă, în final, o serie de propuneri de modificari şi

4
completare a legislaţiei şi de recomandări de acţiuni pentru o implementare a reformei în folosul
tuturor cetăţenilor care vor fi atinşi de acestă reformă.
Asumă-ţi riscuri. Dacă învingi, vei
fi fericit; dacă pierzi, vei fi înţelept. (Anonim)

Capitolul 1. Sistemul de pensii multipilon din Romania

1.1. Introducerea sistemului multipilon in Romania

5
România se află în plin proces de privatizare parţială a sistemului său de pensii. În acest
sens, a fost adoptată Legea nr. 23/2007 de modificare si completare a Legii 411/2004 privind
fondurile de pensii administrate privat, şi au fost emise norme pentru aplicarea acestei legi. A
fost înfiinţată Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Privat – CSSPP –, cu atribuţii în
domeniul reglementării şi supravegherii pieţei fondurilor de pensii administrate privat şi s-a
început procesul de autorizare a societăţilor comerciale administratori de fonduri de pensii.
Pentru sfârşitul lunii august, a acestui an, este prevăzută demararea acţiunii de aderare a
cetăţenilor la un fond de pensii obligatorii administrat privat. Cetăţenii cu vârsta până în 35 de
ani vor fi obligaţi să adere la un fond de pensii, în timp ce decizia pentru persoanele cu vârsta
între 35 şi 45 de ani va fi una opţională.
Privatizarea serviciilor de securitate socială continuă să fi e un subiect important al
dezbaterilor publice, nu numai în România, ci şi la nivel european. Deşi sustenabilitatea fi scală
şi cea fi nanciară ale sistemului de pensii sunt stabilite ca ţinte, acestea trebuie subordonate
obiectivului central al reformelor, şi anume asigurarea unui nivel de trai decent pentru
pensionari, în condiţiile unei împărţiri echitabile a poverii între generaţii. Indiferent dacă
administrarea sistemului de pensii se face de către stat sau de către entităţi private, obiectivele
asumate la nivel european, în domeniul pensiilor, trebuie respectate.
De altfel, periodic, Comisia Europeană monitorizează modul în care fiecare ţară îşi
asumă şi respectă aceste obiective. Analiza respectării acestor principii vizează nu doar sistemul
public de pensii, ci şi pe cel administrat privat.

1.2. Cauzele aparitiei in Romania

De-a lungul timpului, nevoia de reformă a sistemelor de pensii a devenit din ce în ce mai
presantă, pentru multe ţări, fie datorită îmbătrânirii populaţiei, aşa cum se întâmplă, în general, în
ţările europene, fie datorită unui management defectuos al proceselor de reformă economică sau
al sistemelor de pensii. Unele ţări au încercat reformarea sistemelor de pensii prin forţe proprii,
în alte cazuri, însă, ca şi în cel al României, instituţiile financiare internaţionale au avut un
cuvânt important de spus.
România şi-a propus să implementeze un model de reformă promovat intens de Banca Mondială
în ultimii 10 ani, model ce presupune privatizarea parţială a sistemului public de pensii şi care a
fost implementat în multe din ţările Europei Centrale şi de Est. Despre succesul acestui model nu
se va putea vorbi până la momentul în care vor fi plătite primele beneficii (pensii lunare),
moment care a fost experimentat doar în Chile. Evaluarea independentă realizată asupra modului
în care s-a aplicat strategia de reformă a Băncii Mondiale, în domeniul pensiilor, menţionează că
Banca Mondială a eşuat în a asigura asistenţă ţărilor implicate în acest program. Programele
Băncii s-au orientat mai mult spre implementarea sistemelor de pensii bazate pe mai mulţi piloni
şi mai puţin spre asigurarea unui sprijin pentru dezvoltarea sistemelor de asistenţă socială pentru
persoanele vârstnice, deşi acest ultim element este statuat ca obiectiv al strategiei Băncii
Mondiale.

6
1.3. Structura multipilon

1.3.1.Pilonul I

Sistemul public „pas as you go” (plata pe parcurs) ,ca si prim pilon este potrivit pentru a
preveni saracia varstinicilor si pentru a atinge obiective distributive. Mai mult meritele lui
constau in distribuirea mai corecta intre generatiile inflatiei si a riscurilor provocate de catrastofe
(razboaie ,recesiuni).
Daca veniturile din pensii sunt incluse in salarii , varstnicii pot fi implicati in imbunatatirea
bunastarii intregii societati.
Cele mai multe tari au inlocuit indexarea salariilor cu indexarea preturilor ceea ce
reprezinta ,totusi, un dezavantaj deoarece cei varstnici sunt nevoiti sa depinda de capacitatea si
vointa generatiei tinere .
Acest sitem este vulnerabil in fata somajului si imbatranirii populatiei, deoarece finantarea se
bazeaza de obicei pe cotributiile asezate asupra salriilor brute .
In acest sistem „pas as you go” totalul platilor catre pensionari este egal cu totalul
contributiilor. Cu cat contribuie mai mult populatia ocupanta fata de pensionari si cu cat pensiile
sunt mai mici comparativ cu salariu mediu , cu atat mai mici vor trebui sa fie contributiile.
Aceasta problema face ca sistemul public de pensii sa fie vulnerabil privind procesul de
imbatranire.
Asadar , acest prim pilon protejeaza persoanele pensionate de saracie deplina (consum sub
nivelul minim de subzinstenta), pe cand urmatorii doi piloni le protejeaza de saracia relativa(o
scadere in consumul ulterior momentului pensionarii).

1.3.2. Pilonul II

Pilonul II a fost lansat în urmă cu mai bine de 10 ani şi, de atunci până în prezent, milioane
de români au strâns bani în contul de pensii private.
Pilonul II sau pensia privată obligatorie a fost introdusă în anul 2008, în mod obligatoriu pentru
toate persoanele angajate care aveau la acel moment până în 35 de ani, şi în mod opţional pentru
persoanele care aveau la momentul respectiv între 35 şi 45 de ani.
În urmă cu mai bine de 10 ani, România s-a aliniat la practica de peste un secol a ţărilor
dezvoltate prin reformarea sistemului public de pensii. Aceasta a presupus apariţia fondurilor

7
private de acumulare şi capitalizare, prin care populaţia să poată economisi suplimentar, în
conturi individuale, în vederea pensionării. Alinierea a reprezentat soluţia la problemele similare,
dar mult mai dramatice, cu care se confruntă România: declinul demografic deosebit de sever nu
mai poate întreţine un sistem de pensii de stat bazat exclusiv pe redistribuţie şi solidaritate inter-
generaţională.
În contextul unor perspective demografice sumbre şi al unor prognoze negative în ce priveşte
sistemul public de pensii de tip pay-as-you-go (Pilonul I), înfiinţarea în anii 2006-2007 a
Pilonilor II (pensii private obligatorii) şi III (pensii private facultative) are ca scop atât întărirea
sustenabilităţii şi adecvarea sistemului public de pensii la realitatea curentă, în contextul
provocărilor socio-demografice, cât şi majorarea ratelor de înlocuire (a salariului prin pensie) în
cadrul unui sistem de pensii bine diversificat.
Acest nou sistem a permis reducerea riscurilor demografice specifice sistemului redistributiv prin
investiţii.
Legislaţia reglementează în ce au voie şi în ce nu au voie să investească fondurile de pensii
private din România. Sunt interzise investiţiile în piaţa imobiliară sau în instrumente cu expuneri
imobiliare (obligaţiuni ipotecare), în produse structurate sau complexe, precum şi în hedge funds
sau alte asemenea vehicule de investiţii. În plus, investiţiile la bursă sunt limitate la cel mult
50%, fiind considerate riscante, însă administratorii locali au atins ponderi mult mai mici,
potrivit datelor ASF. Investiţiile în instrumente cu grad minim de risc (titluri de stat şi
obligaţiuni supranaţionale – BERD, BEI, Banca Mondială) au prin lege o pondere de cel puţin
50% în portofoliile tuturor fondurilor de pensii private.
Vă prezint mai jos structura investiţiilor realizate în septembrie de administrator cu banii pe
care participanţii la Pilonul II i-au virat până acum într-unul dintre cele opt fonduri de pe piaţă:

8
Autoritatea de Supraveghere Financiară

Trebuie ţinut cont de faptul că ponderile prezentate mai sus reprezintă o medie la nivelul
întregului sistem, însă ponderile variază, în mică măsură, de la fond la fond, în funcţie de
strategia de investiţie a administratorului. „Cu alte cuvinte, Pilonul II a produs de la lansarea sa,
în mai 2008, şi până în prezent o valoare adaugată de peste 510 milioane de euro în beneficiul
exclusiv al contributorilor la sistem, demonstrând cel puţin până în prezent îndeplinirea
mandatului de administrare responsabilă şi eficientă a economiilor actualei generaţii de salariaţi,
pentru pensia de mâine“, declarat Marius Popescu, preşedintele Asociaţiei pentru Pensiile
Administrate Privat din România, potrivit Mediafax.
Aproape 6 milioane de români erau înscrişi în sistemul pensiilor administrate privat (Pilonul II)
la sfârşitul lunii septembrie. Unii au contribuit în fiecare lună, încă de la lansarea sistemului, în
mai 2008, alţii şi-au sistat contribuţiile odată cu pierderea locului de muncă şi au revenit ulterior.

9
1.3.3.Pilonul III

Prin intermediul acestui pilon III ,se doreste sprijinirea viitorilior pensionari , astfel incat acestia
sa beneficieze de venituri mai mari la pensie . Practic, in momentul pensionarii se va cumula
pensia pe care acestia o primesc de la stat, cu pensia facultativa. Persoanele interesate sa-si
asigure venituri suplimentare la varsta pensionarii pot contribui la un fond de pensii facultativ in
limita a 15% din venitul lunar brut.
Deasemenea exista posibilitatea ca un participant sa contribuie la mai multe fonduri de pensii
facultative, atata timp cat contributiile sale lunare insumate nu depasesc 15% din venitul brut.
Ce se intampla practic?
Sumele aferente contributiilor lunare ale participantilor devin unitati de fond in contul
participantului. Pentru a calcula fiecare suma cumulata in contul fiecaruia, sau asa numitul
„activ” este suficienta inmultirea numarului de unitatiti de fond cu valoarea la zi a unei unitati de
fond.
Odata cu implinirea varstei de 60 de ani ,in cazul in care s-au platit minim 90 de contributii
lunare , persoana fizica poate beneficia de pensia facultativa. Pensiile facultative vor fi platite de
catre administratorii fondurilor de pensii. In cazul in care nu a fost atinsa varsta de 60 de ani sau
nu s-au platit minim 90 de contributii lunare la fondul de pensii conform legislatiei in vigoare, in
momentul deschiderii dreptului la pensia facultativa se va primi suma existenta in cont – fie intr-
o plata unica , fie in plati esalonate in rate pe o durata de maxim 5 ani.

10

S-ar putea să vă placă și