Sunteți pe pagina 1din 62

AUTORITATEA NAȚIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

Departamentul pentru Eficienţă Energetică

………..

RAPORT
de monitorizare a implementării
Planului Național de Acțiune în domeniul Eficienței Energetice
(PNAEE IV) – 2018

24 Aprilie 2019

Str. Constantin Nacu, nr. 3, Sector 2, Bucureşti, Cod poştal: 020995


Tel: (021) 327 8100. Fax: (021) 312 4365. E-mail: anre@anre.ro. Web: www.anre.ro
CONȚINUTUL RAPORTULUI

Raportul prezintă modul în care au fost implementate programele care intră în componența PNAEE IV,
precum și economiile realizate prin aceste programe în anul 2018.

Documentul a fost realizat pe baza rapoartelor primite de la instituțiile implicate în implementarea


PNAEE IV conform cu art. 8 alin. (8) din Legea nr. 121/2014 privind eficiența energetică, cu
modificările şi completările ulterioare.

Pag 2
CUPRINS

CONȚINUTUL RAPORTULUI ............................................................................................................... 2

CUPRINS ................................................................................................................................................. 3

LISTĂ ABREVIERI ................................................................................................................................. 5

INTRODUCERE ...................................................................................................................................... 6

1. PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE PRIVIND EFICIENŢA ENERGETICĂ 2017-2020 PENTRU SISTEMUL


DE ALIMENTARE CU ENERGIE .......................................................................................................... 8

P 1.1 – Planul Național de Investiții .......................................................................................................... 8

P 1.2 – Reducerea CPT în RD.................................................................................................................. 11

P 1.3 – Reducerea CPT în RT .................................................................................................................. 14

P 1.4 – Promovarea cogenerării de înaltă eficiență ................................................................................. 17

P 1.5 – Programul Termoficare 2006-2020 .............................................................................................. 21

2. PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE PRIVIND EFICIENŢA ENERGETICĂ 2017-2020 PENTRU


CONSUMATORUL FINAL DE ENERGIE. (ART.7 DEE/2012/27/UE) .................................................. 23

P 2.1 - Contorizare inteligentă ................................................................................................................. 23

P 2.2 – Eficiența energetică în sectorul industrial ................................................................................... 28

 P 2.2.1 - EE în industria care beneficiază de ajutor de stat conform H.G. nr. 495/2014 ............... 28

 P 2.2.2 - Audit și management energetic ......................................................................................... 29

P 2.3 – Eficiența energetică în sectorul constructii .................................................................................. 34

 P 2.3.1 Achiziţionarea de echipamente cu performanţe superioare ............................................... 34

 P 2.3.2 Audit şi management energetic........................................................................................... 35

P 2.4 – Eficiența energetică în sectorul rezidențial .................................................................................. 36

 P 2.4.1 Realizarea Programului Național de creștere a performanței energetice a blocurilor


de locuințe ................................................................................................................................................ 36

 P 2.4.3. Achiziționare echipamente electrice cu performanțe superioare ...................................... 38

P 2.5 – Eficiența energetică în sectorul servicii ....................................................................................... 41

 P 2.5.1. Reabilitarea termică în clădiri guvernamentale ................................................................ 41

 P 2.5.3. Reabilitarea termică a clădirilor publice ........................................................................... 43

 P 2.5.5. Reabilitarea iluminatului public ........................................................................................ 44

Pag 3
 P 2.5.6. Reabilitare sisteme publice de alimentare cu apă ............................................................. 45

 P 2.5.7. Reabilitarea termică a clădirilor (birouri, spații comerciale) ........................................... 45

 P 2.5.9. Dezvoltarea serviciilor energetice ...................................................................................... 46

P 2.6 – Eficiența energetică în sectorul transporturi .............................................................................. 49

 P 2.6.1 Reînnoirea parcului de maȘini ........................................................................................... 49

 P 2.6.2 Modernizare transport public urban ................................................................................. 52

 P 2.6.3. Extinderea metroului în București .................................................................................... 52

 2.6.4. Modernizarea transportului feroviar .................................................................................... 53

 P 2.6.5. Modernizarea transportului naval .................................................................................... 55

 P 2.6.6. Modernizarea transportului aerian ................................................................................... 55

P 2.7 – Eficiența energetică în sectorul agriculturii ............................................................................... 56

 P 2.7.1 Achiziţionarea de echipamente cu performanţe superioare pentru sistemul de irigaţii .... 56

 P 2.7.2 Reînnoirea parcului de maşini agricole .............................................................................. 57

CONCLUZII ............................................................................................................................................. 58

Pag 4
LISTĂ ABREVIERI

PNAEE - Planul Naţional de Acţiune în domeniul Eficienţei Energetice


PIEE - Program de Îmbunătăţire a Eficienţei Energetice
ANRE - Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei
MDRAP - Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice
ME - Ministerul Energiei
MEc - Ministerul Economiei
AFM- Administrația Fondului pentru Mediu
MFE - Ministerul Fondurilor Europene
MA- Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale
PNI - Planul Național de Investiții
CPT - Consum Propriu Tehnologic
RD - Reţele Electrice si conducte de gaze naturale de distribuţie
RT - Reţele Electrice si conducte de gaze naturale de transport
SMI - Sistem de Măsurare Inteligentă
ESCO - Energy Service Company (Companie de servicii energetice)
SACET - Sistem de Alimentare Centralizată cu Energie Termică
PFA - Persoană fizică autorizată
ARPEE - Asociația Română pentru Promovarea Eficienței Energetice
ESCOROM - Asociația Societăților de Servicii Energetice de tip ESCO
CPEn - Contract de performanță energetică

Pag 5
INTRODUCERE

În cadrul ţintelor naţionale Europa 2020 asumate de România privind Energia şi schimbările
climatice, creşterea eficienţei energetice este una din cele trei priorităţi naţionale, alături de
reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi creşterea ponderii energiei produse din surse regenerabile
în consumul final brut de energie.
Prin intermediul Legii nr. 121/2014 privind eficienţa energetică, modificată şi completată de
Legea nr. 160/2016, s-au transpus prevederile Directivei 2012/27/UE a Parlamentului European şi a
Consiliului din 25 octombrie 2012 privind eficienţa energetică, de modificare a Directivelor
2009/125/CE şi 2010/30/UE şi de abrogare a Directivelor 2004/8/CE şi 2006/32/CE.
Obiectivul naţional indicativ în materie de eficienţă energetică este bazat pe consumul de energie
primară. România şi-a stabilit ca obiectiv naţional indicativ în materie de eficienţă energetică realizarea
unei economii de energie primară de 10 mil. tep la nivelul anului 2020, ceea ce reprezintă o reducere cu
19% a consumului de energie primară prognozat (52,99 milioane tep) prin modelul PRIMES 2007 pentru
scenariul realist. Realizarea acestei ţinte face ca în anul 2020 consumul de energie primară să fie de
42,99 mil. tep, iar consumul final de energie să fie de 30,32 milioane tep.
În conformitate cu prevederile art. 3, aliniatul (2), litera e), din Legea 121/2014 privind eficiența
energetică, cu modificările și completările ulterioare, Departamentul pentru Eficientță Energetică din
cadrul ANRE transmite către Guvern, în vederea informării Comisiei Europene, Raportul privind
progresul înregistrat în îndeplinirea obiectivelor naționale de eficienţă energetică, până la 30 aprilie a.c.
Acesta se publică pe web-site-ul ANRE şi al Comisiei Europene.
Totodată, în conformitate cu prevederile art. 3 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 121/2014 privind
eficienţa energetică, cu modificările și completările ulterioare, Departamentul pentru Eficienţă
Energetică din cadrul ANRE monitorizează stadiul implementării Planului naţional de acţiune în
domeniul eficienţei energetice şi a programelor aferente de îmbunătăţire a eficienţei energetice la nivel
naţional, precum şi a economiilor de energie rezultate în urma prestării de servicii energetice şi a altor
măsuri de îmbunătăţire a eficienţei energetice.
Planul naţional de acţiune în domeniul eficienţei energetice 2014 -2020 (PNAEE III) a fost
aprobat prin HG nr.122/2015, iar actualizarea Planului Național de Acțiune în domeniul Eficienței
Energetice pentru 2017 - 2020 (PNAEE IV) a fost transmisă la Comisia Europeana în luna decembrie a
anului 2017. Hotărârea de Guvern nr. 203/03.04.2019 pentru aprobarea PNAEE IV a fost publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 273 și 273 bis din 10 aprilie 2019.

Comparativ cu PNAEE III care a fost implementat prin 12 Programe naționale de eficiență
energetică, cel de al IV-lea PNAEE 2017-2020 este structurat pe două componente și conține sectoare
economice noi: construcţii și agricultură.
1. Plan Naţional de Acţiune privind Eficienţa Energetică 2017-2020 pentru sistemul de alimentare
cu energie
 Planul Naţional de Investiţii
 Reducerea CPT în RD
 Reducerea CPT în RT
 Promovarea cogenerării de înaltă eficienţă
 Continuarea programului „Termoficare 2006-2020 - Căldură şi Confort”

2. Plan Naţional de Acţiune privind Eficienţa Energetică 2017-2020 pentru consumatorul final de
energie (art.7 DEE/2012/27/UE)

Pag 6
 Contorizare inteligentă
 Eficienţa energetică în sectorul industrial
 Eficienţa energetică în sectorul construcţii
 Eficienţa energetică în sectorul rezidenţial
 Eficienţă Energetică în sectorul servicii
 Eficienţă Energetică în sectorul transporturi
 Eficienţă Energetică în sectorul agricultură

Conform prevederilor art. 8 alin. (8) din Legea nr. 121/2014 privind eficienţa energetică, cu
modificările şi completările ulterioare, Departamentul pentru Eficienţă Energetică din cadrul ANRE
întocmește până la data de 30 aprilie un raport anual de monitorizare a implementării PNAEE, pe baza
rapoartelor primite până la data de 30 martie de la instituțiile implicate în implementarea acestei legi,
fiind publicat pe web-site-ul ANRE.

În acest context, ANRE a solicitat datele necesare întocmirii raportului pentru anul 2018
următoarelor instituții: MDRAP - Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, ME -
Ministerul Energiei, MEc - Ministerul Economiei, AFM- Administrația fondului pentru mediu, MFE -
Ministerul Fondurilor Europene, MT – Ministerul Transporturilor și Ministerul Agriculturii și
Dezvoltării Rurale.
De asemenea, au fost solicitate informații direcțiilor de specialitate din cadrul ANRE cu privire
la creșterea eficienţei energetice în rețelele electrice, promovarea cogenerării de înaltă eficiență și
contorizarea inteligentă.

La întocmirea prezentului raport au fost utilizate date din Raportul de monitorizare a activității
auditorilor și managerilor energetici și din Raportul de monitorizare a consumatorilor finali de energie,
întocmite de Departamentul pentru Eficienţă Energetică. Totodată, au fost solicitate primăriilor din
localitățile cu peste 5.000 de locuitori date cu privire la economiile de energie obținute în urma aplicării
măsurilor de reabilitare termică a clădirilor publice, a eficientizării iluminatului public și a sistemului
public de alimentare cu apă.

Având în vedere atribuţiile conferite de prevederile Legii nr. 121/2014 privind eficienţa
energetică, creşterea eficienţei energetice constituie una din preocupările majore ale ANRE, prin
aplicarea celor mai bune practici europene în domeniu, adaptate la specificul naţional, împreună cu
celelalte instituţii şi ministere implicate în transpunerea Directivei 2012/27/UE privind eficienţa
energetică în România.

Pag 7
1. PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE PRIVIND EFICIENŢA ENERGETICĂ
2017-2020 PENTRU SISTEMUL DE ALIMENTARE CU ENERGIE

P 1.1 – Planul Național de Investiții

Prin Decizia Comisiei C (2012) 4564 final, din 06.07.2012 și în temeiul articolului 10c alineatul
(5) din Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind cererea de a acorda
alocări tranzitorii cu titlu gratuit în scopul modernizării producției de energie electrică, notificată de
România, Comisia Europeană – DG Climate Action a autorizat Cererea României pentru alocarea
tranzitorie, cu titlu gratuit, de certificate de emisii de gaze cu efect de seră producătorilor de energie
electrică, pentru perioada 2013-2020.
Prin Decizia Comisiei C (2012) 8776 final, din 05.12.2012, privind Ajutorul de stat SA.34753
(2012/N) – România, privind alocarea tranzitorie şi cu titlu gratuit a certificatelor de emisii de gaze cu
efect de seră producătorilor de energie electrică în conformitate cu articolul 10 lit. c) din Directiva ETS,
Comisia Europeană – DG Competition a informat în legătură cu Cererea României că ajutorul acordat
în cadrul sistemului de alocare tranzitorie, cu titlu gratuit, de certificate de emisii de gaze cu efect de
seră este compatibil cu piața internă și a decis că nu sunt obiecțiuni la măsura notificată.
Directiva EU-ETS privind Schema de comercializare a emisiilor de gaze cu efect de seră în UE,
permite, prin articolul 10c, o derogare tranzitorie, în perioada 2013-2020, pentru sectorul de generare a
energiei electrice poluator din statele membre eligibile care în 2006:
- au produs peste 30% din energia electrică din combustibili fosili și
- au înregistrat un PIB pe cap de locuitor mai mic de 50% din PIB-ul mediu pe cap de locuitor din
UE.

Obiectivele urmărite sunt:


Obiectivul principal - protecţia mediului, prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră pentru
producătorii de energie electrică pe bază de combustibili fosili;
Obiectivul secundar - eficienţa energetică, prin modernizarea sectorului de generare a energiei
electrice poluatoare.
Derogarea tranzitorie permite acordarea unor alocări tranzitorii, cu titlu gratuit, în scopul
modernizării producţiei de energie electrică din ţara respectivă, în perioada 2013-2020.
În acest context, România beneficiază din decembrie 2012 de:
 un mecanism de alocare tranzitorie, cu titlu gratuit, a certificatelor de emisii de gaze cu efect
de seră pentru 39 de producători de energie electrică poluatori, pentru perioada 2013-2020;
 finanţare nerambursabilă ex-post, pentru 29 de investiţii autorizate de Comisia Europeană,
realizate după data de 25 iunie 2009, în scopul modernizării producţiei de energie electrică
din România, denumit Planul Național de Investiții (PNI).

Proiectul se derulează până în 2020 și investițiile sunt monitorizate, în continuare, timp


de 5 ani de la data punerii în funcțiune a investiției respective sau data încheierii contractului de finanțare.
Planul național de Investiții, autorizat de Comisia Europeană, cuprinde investiții pentru
modernizarea sectorului energetic, în condițiile celor două Decizii ale COM menționate anterior.
Investițiile au fost selectate pe baza unei proceduri deschise, transparente și nediscriminatorii.
Printre investițiile selectate se numără o serie de noi centrale pe gaz, investiții pentru modernizarea
producției de energie electrică pe bază de cărbune și lignit.
Proiectul este deosebit de important pentru producătorii de energie electrică poluatori din
România, cu atât mai mult cu cât, în prezent se dezbate la nivelul Comisiei Europene proiectul noii

Pag 8
Directive EU-ETS post 2020, care va produce efecte până în 2030. (înființarea unui Fond de
Modernizare – finanțat de BEI pentru tranziția la economia cu emisii scăzute de CO2)
În baza celor două Decizii ale Comisiei Europene, precum și în baza art. 60 alin. (3) din Legea
nr. 226/2013 privind aprobarea OG nr. 164/2008 pentru modificarea și completarea OG nr. 195/2005
privind protecția mediului, a fost adoptată HG nr. 1096/2013 pentru aprobarea mecanismului de alocare
tranzitorie, cu titlu gratuit, a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră producătorilor de energie
electrică, pentru perioada 2013-2020, inclusiv a Planului Național de Investiții.
Prin O.U.G. nr. 30/2015 privind unele măsuri pentru implementarea mecanismului de alocare
tranzitorie cu titlu gratuit a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră producătorilor de energie
electrică, pentru perioada 2013-2020, inclusiv Planul național de investiții („O.U.G. nr. 30/2015”), a
fost creat cadrul legal și instituțional care să asigure monitorizarea și punerea în aplicare a investițiilor
din Planul național de investiții în vederea îndeplinirii obiectivelor asumate de România prin Aplicația
României.

În conformitate cu prevederile art. 1 din OUG nr. 30/2015, Ministerul Energiei gestionează
contravaloarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, alocate tranzitoriu, cu titlu gratuit,
implementează PNI, monitorizează şi pune în aplicare investiţiile din PNI.
Ministerul Energiei are obligativitatea elaborării anuale a Raportului privind realizarea PNI,
precum şi a raportului de plăţi care justifică numărul de certificate ce vor fi emise şi National Allocation
Table al României, pentru perioada 2013-2020. Ulterior aprobării acestora de către Comisia Europeană,
ME, în calitatea sa de instituţie responsabilă cu implementarea schemei de comercializare a certificatelor
de gaze cu efect de seră în România, emite în conturile operatorilor certificatele alocate, cu titlu gratuit,
aferente fiecărui an şi plătite în conformitate cu prevederile HG nr. 1096/2013, cu modificările şi
completările ulterioare.

Din veniturile obținute prin plata contravalorii certificatelor GES alocate tranzitoriu cu titlu
gratuit, sunt finanțate nerambursabil, în procent de 25% din valoarea cheltuielilor eligibile, proiectele de
investiții pentru producătorii de energie din sectorul energetic românesc cuprinse în Planul Național de
Investiții (PNI) (Anexa nr. 3 H.G. nr. 1096/2013), care au ca scop reducerea emisiilor de gaze cu efect
de seră și modernizarea producției de energie electrică din România.
În baza cerințelor de finanțare aprobate și în aplicarea cadrului legal în vigoare, până în prezent
au fost încheiate 4 contracte de finanțare, respectiv:
 Contractul de finanțare nr. 1/29.08.2016 cu beneficiarul S.C. CE Oltenia S.A. pentru investiția
Reabilitarea și modernizarea blocului energetic nr. 7 pe lignit - Sucursala Electrocentrale Ișalnița;
Valoarea finanțării nerambursabile este de 33.556.675 lei (valoare maximă).
 Contractul de finanțare nr. 2/29.08.2016 cu beneficiarul S.C. CE Oltenia S.A. pentru investiția
Reabilitarea și modernizarea blocului energetic nr. 4 de 330 MW, pe lignit - Sucursala
Electrocentrale Rovinari; Valoarea finanțării nerambursabile este de 61.325.000 lei (valoare
maximă).
 Contractul de finanțare nr. 3/14.09.2016 cu beneficiarul OMV Petrom SA pentru investiția Ciclu
combinat cu turbină pe gaze - CECC Brazi; Valoarea finanțării nerambursabile este de
408.425.048 lei (valoare maximă).
 Contractul de finanțare nr. 4/07.12.2017 cu beneficiarul SNGN Romgaz - S.A. pentru investiția
Ciclu combinat cu turbine pe gaz – Iernut. Valoarea maximă a finanțării nerambursabile este de
320.912.359 lei (aprox. 70,4 mil. Euro).

Indicatorii tehnici de performanță pentru anul 2018 raportați pentru investițiile finalizate, sunt
prezentați în tabelul de mai jos:
Dintre acestea, până în prezent, au fost finalizate două investiții, conform Tabelului 1:

Pag 9
Tabel 1
Investiția An Emisii specifice Reducere Producția Economie de
emisii de energie energie
electrică
[t CO2/MWh] [t CO2/an] MWh [tep/an]
RO-015 Ciclu combinat 0,35568 1.430.114,0 3925,431 345.788
cu turbină pe gaz 860
MW, Brazi
RO-025-Reabilitarea și 2018 0,853874 170.265, 5 2119,678 17.150
modernizarea blocului comparativ cu
energetic nr. 4 de 330 0,9342 înainte
MW, pe lignit– SE de modernizare
Rovinari
Total 362.938
Sursa - ME

PNAEE prevede pentru anul 2018 o economie de 100.000 tep, iar valoarea realizată în
cadrul acestui program este de 362.938 tep.

Pag 10
P 1.2 – Reducerea CPT în RD

 Reducerea consumului propriu tehnologic în rețelele electrice de distribuție

Din analiza programelor de îmbunătățire a eficienței energetice (PIEE – uri) raportate de


societățile de distribuție a energiei electrice aferente anului 2018, rezultă că au fost implementate
următoarele tipuri de măsuri care au condus la o economie de energie estimată de 4.940,654 tep, conform
Tabelului 2.

Tabel 2
Nr. Economie Valoare
Societatea de distribuție a energiei
măsuri energie investiţie
electrice
[tep] [lei]
1 Distribuție Energie Oltenia 22 713,044 80.822.180
2 SDEE Muntenia Nord 62 125,060 23.835.850
3 SDEE Transilvania Nord 44 763,000 107.274.000
4 SDEE Transilvania Sud 15 189,640 10.199.990
5 E - Distribuție Banat 6 823,290 54.626.830
6 E - Distribuție Dobrogea 5 805,940 81.065.980
7 E - Distribuție Muntenia 5 1.102,680 69.076.800
8 Delgaz Grid 13 418,000 121.400.000
TOTAL 172 4.940,654 548.301.630

Principalele măsuri de îmbunătățire a eficienţei energetice adoptate de către operatorii de


distribuție au fost:
 securizare / înlocuire grupuri de măsură;
 implementare sisteme de măsurare inteligentă;
 echilibrarea încărcării fazelor rețelei;
 reconfigurare / optimizare rețea JT;
 modernizare branşamente, prin montare FDCP/BMP la limita de proprietate;
 modernizare posturi şi staţii de transformare;
 modernizare LEA și LES;
 înlocuire PT, LEA JT şi LES MT;
 rocada transformatoarelor de putere/reglaj tensiune;
 înlocuirea transformatoarelor MT/JT cu trafo cu pierderi reduse;
 ajustare ploturi trafo (MT/JT);
 îmbunătăţire nivel tensiune, prin injecţie MT/JT şi/sau realizare plecări noi.

ANRE a reglementat țintele de reducere a ponderii CPT în RED, conform datelor din Tabelul 3
(%) și Tabelul 4 (MWh).

Pag 11
Tabel 3
CPT 2018 [% ]
Operator de distribuție IT MT JT
realizat țintă realizat țintă realizat țintă
E-Distributie Muntenia 0,59 0,59 3,09 3,40 14,43 15,34
E-Distributie Banat 0,79 0,63 3,16 3,54 13,51 14,14
E-Distributie Dobrogea 1,55 1,71 4,90 4,24 12,48 13,21
Distributie Energie Oltenia 1,22 1,14 3,97 3,97 15,14 17,00
Delgaz Grid 0,93 0,96 2,66 2,80 14,74 16,00
SDEE Muntenia Nord 1,23 0,95 5,54 5,25 13,95 13,60
SDEE Transilvania Nord 0,99 0,96 4,36 4,00 10,42 10,20
SDEE Transilvania Sud 1,12 0,98 3,68 3,90 15,14 14,80
Sursa - ANRE

Tabel 4
TOTAL AN 2018
Operator de distribuție DENUMIRE IT MT JT TOTAL
(MWh) (MWh) (MWh) (MWh)
E-Distributie Muntenia CPT total 53.800 258.021 703.027 1.014.847
E-Distributie Banat CPT total 44.515 138.663 337.725 520.903
E-Distributie Dobrogea CPT total 82.940 172.837 257.855 513.632
Distributie Energie Oltenia CPT total 115.432 236.047 514.937 866.416
Delgaz Grid CPT total 50.053 130.049 479.681 659.784
SDEE Muntenia Nord CPT total 80.626 348.702 451.027 880.356
SDEE Transilvania Nord CPT total 58.391 238.981 324.610 621.982
SDEE Transilvania Sud CPT total 80.514 219.950 460.410 760.874
Sursa - ANRE

 Reducerea consumului propriu tehnologic în rețelele de distribuție gaze naturale

Din analiza programului de îmbunătățire a eficienței energetice (PIEE) raportat de Delgaz Grid
rezultă că au fost implementate următoarele tipuri de măsuri carea au condus la reducerea CT, şi anume:
realizarea mentenanţei reţelei conform reglementărilor tehnice în vigoare; utilizarea de tehnologii
performante şi echipamente moderne, atât în procesul de verificare a pierderilor, cât şi în intervenţiile
asupra reţelelor care permit scoaterea de sub presiune doar a tronsoanelor vizate sau chiar evitarea
acestui lucru, implicit fără a mai fi necesare goliri / umpleri ale conductelor şi sistări ale furnizării gazelor
naturale către consumatori. Pentru anul 2018, Delgaz Grid raportează investiţii în reţele de 148.000.000
lei, având ca efect o economie de energie estimată de 4.363 tep.

Principalele măsuri de îmbunătățire a eficienţei energetice adoptate de către operatorii de


distribuție a gazelor naturale au fost:
 modernizarea/retehnologizarea conductelor de gaze naturale, a staţiilor de protecţie catodică,
precum şi a echipamentelor/instalaţiilor aferente acestora;
 proiectarea sistemelor de distribuţie pentru funcţionare în regim de medie presiune, cu utilizarea
în execuţie a polietilenei de înaltă densitate;

Pag 12
 înlocuirea regulatoarelor existente cu regulatoare moderne;
 detectarea continuă a scăpărilor de gaze naturale în întregul sistem de distribuţie;
 curăţarea filtrelor de gaz montate la contoarele de debit mare;
 utilizarea de obturatoare, pentru a evita refularea gazelor în aer în cazul cuplării conductelor noi;
 eliminarea sacilor de condens din posturile de reglare;
 aplicarea unui program anual de detectare stradală suplimentară a scurgerilor în cazul reţelelor
din OL cu vechime mai mare de 5 ani;
 montarea de vane la ramificaţiile reţelelor, pentru o cât mai rapidă detectare a defectelor.

PNAEE prevede pentru anul 2018 o economie de 13.000 tep, rezultată din reducerea CPT
în reţelele de distribuţie energie electrică şi de gaze naturale, iar valoarea realizată în cadrul
acestui program este de 9.304 tep.

Pag 13
P 1.3 – Reducerea CPT în RT

 Reducerea consumului propriu tehnologic în rețelele electrice de transport

Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice „Transelectrica” S.A. operează, dezvoltă


şi protejează rețeaua electrică de transport (RET), formată din stații și linii electrice, cu tensiunea de linie
nominală mai mare de 110 kV.
Volumul instalațiilor gestionate de CNTEE Transelectrica SA include 81 de stații electrice, 8.985
km de linii electrice aeriene și 218 unități de transformare totalizând 38.000 MVA.
Liniile şi staţiile electrice care alcătuiesc sistemul naţional de transport au fost construite, în
majoritate, în perioada anilor 1960-1980, la nivelul tehnologic al acelei perioade. Totuşi, starea tehnică
reală a instalaţiilor s-a menţinut la un nivel corespunzător, ca urmare a derulării unui program riguros de
mentenanţă şi a unui program susţinut de retehnologizare şi modernizare.
Măsurile de îmbunătățire a eficienței energetice adoptate sunt în conformitate cu Planul de
Dezvoltare RET în perioada 2018- 2027, care, la rândul său, este corelat cu Planul de Dezvoltare RET
la nivel European (TYNDP 2018- 2027).

 Măsuri pe termen scurt

Obiective de investiţii finanțate din surse proprii, puse în funcțiune în anul 2018
 Retehnologizare stația 400/220/110/20 kV Bradu;
 Modernizare stația 110 kV și 20 kV Suceava;
 LEA 400 kV de interconexiune Reşiţa – Pancevo;
 Modernizare stația 400/110/10 kV Cluj Est;
 Modernizare sistem comandă-control-protecție stația 220/110/20 kV Sărdănești;
 Modernizare stația 220/110 kV Dumbrava (parţial);
Obiective de investiţii finanțate din tariful de racordare, puse în funcțiune în anul 2018
 Realizarea condiţiilor de coexistenţă dintre LEA 220(400) kV Iernut – Ungheni şi autostrada
Braşov-Tg. Mureş-Cluj-Napoca-Oradea, lot 2;
 Realizarea condiţiilor de coexistenţă dintre LEA 400 kV Mintia – Sibiu şi autostrada Lugoj-Deva,
lot 4;
 Racordare loc de consum Fabrica MDF din satul Ceuşeşti, jud. Argeş;
 Relocare reţele de 220 kV autostrada Sebeş-Turda;
Proiecte de investiţii aflate în derulare
 LEA 400 kV sc Porţile de Fier-Anina-Reşiţa;
 Modernizare stația 220/110 kV Râureni;
 Modernizare stația 220/110 kV Arefu;
 Modernizare stația 220/110 kV Dumbrava (continuare);
 Modernizare stația 220/110 kV Ungheni;
 Modernizare stația 220/110 kV Craiova Nord;
 Modernizare stația 220/110 kV Hăşdat;
 Modernizare stația 220/110 kV Turnu Severin – Est;
 Modernizare stația 220 kV Oţelărie Hunedoara;Racordare LEA 400 kV Isaccea – Varna şi LEA
400 kV Isaccea – Dobrudja în staţia 400 kV Medgidia Sud, etapa 1;
 Retehnologizare stația 400/110/20 kV Domnesti;
 Retehnologizare stația 400/110/20 kV Smârdan;
 Modernizare stația (400)220/110 kV Focşani – Vest;
 Înlocuire componente sistem EMS/SCADA.

Pag 14
 Măsuri pe termen mediu

Pentru aceste proiecte, au început demersurile de lansare a investiţiilor, dar nu şi lucrările propriu-
zise.
 Retehnologizare stația 220/110 kV Fileşti;
 Retehnologizare stația 220/110 kV/MT Baru Mare;
 Racordare LEA 400 kV Isaccea – Varna şi LEA 400 kV Isaccea – Dobrudja în staţia 400 kV
Medgidia Sud, etapa 1 – finalizare lucrări;
 Trecerea la 400 kV a LEA 220 kV Brazi Vest – Teleajen – Stâlpu şi lucrări de extindere în staţiile
400 kV şi 220 kV aferente;
 Mărirea capacităţii de transport a LEA 220 kV Stejaru – Gheorgheni – Fântânele;
 Staţia 220 kV Ostrovu Mare;
 LEA 220 kV dc Ostrovu Mare – RET;
 LEA 400 kV Cernavodă – Stâlpu;
 LEA 400 kV dc Gutinaş – Smârdan;
 LEA 400 kV Gădălin – Suceava;
 LEA 400 kV Suceava – Bălţi;
 LEA 400 kV Constanţa Nord – Medgidia Sud;
 Axul Banat etapa III – Lea 400 kV Reşiţa – Timişoara – Săcălaz.

 Măsuri pe termen lung

În următorii 10 ani, se vor finaliza proiectele aflate în derulare şi se vor începe proiecte noi,
respectând prioritizarea bazată pe starea tehnică a instalaţiilor şi importanţa staţiilor electrice.
Din analiza programului de îmbunătățire a eficienței energetice (PIEE) raportat de CNTEE
Transelectrica SA rezultă că au fost implementate măsuri carea au condus la o economie de energie
electrică de 187,56 tep, aferentă atât CPT din RET, cât şi serviciilor interne din staţii.

ANRE a reglementat ținta de reducere a ponderii CPT, conform datelor din Tabelul 5 .

Tabel 5
CPT 2018 (MWh) CPT 2018 (%)
CNTEE realizat realizat țintă
Transelectrica SA Sem. I Sem. II Sem. I Sem. II Sem. I Sem. II
603.916 496.452 2,76 2,20 2,43 2,40
Sursa – ANRE

 Reducerea consumului propriu tehnologic în rețelele de transport gaze naturale

Societatea Naţională de Transport Gaze Naturale “Transgaz” S.A. are drept scop îndeplinirea
strategiei naţionale stabilite pentru transportul, tranzitul internaţional, dispecerizarea gazelor naturale şi
cercetarea-proiectarea în domeniul transportului de gaze naturale. SNTGN Transgaz SA este operatorul
tehnic al sistemului naţional de transport al gazelor naturale şi răspunde de funcţionarea acestuia în
condiţii de calitate, siguranţă, eficienţă economică şi protecţie a mediului înconjurător.

Din analiza programului de îmbunătățire a eficienței energetice (PIEE) raportat de SNTGN


Transgaz SA rezultă că au fost implementate sau urmează a fi aplicate măsuri,, cu efect de reducere a
CT. Astfel, a fost retehnologizată staţia de comprimare gaze naturale Şinca, cu un potenţial de

Pag 15
economisire anual de circa 250 tep. Măsurile care vor fi implementate în perioada 2018-2022 se referă
la:
- fundamentarea proiectelor de dezvoltare şi modernizare pe baza auditurilor energetice;
- includerea criteriilor de eficienţă energetică în fişele tehnice aferente produselor achiziţionate
pentru modernizarea activităţii;
- producerea de energie electrică prin recuperarea energiei de detentă a gazelor naturale.

PNAEE prevede pentru anul 2018 o economie de 1.000 tep, rezultată din reducerea CPT în reţelele
de transport energie electrică şi gaze naturale, iar valoarea realizată în cadrul acestui program
este de 438 tep.

Pag 16
P 1.4 – Promovarea cogenerării de înaltă eficiență

Schema de sprijin pentru promovarea cogenerării de înaltă eficienţă a fost instituită în România
prin HG nr. 219/2007 privind promovarea cogenerării bazate pe energia termică utilă, cu modificările și
completările ulterioare (transpunere la nivel naţional a Directivei 2004/8/CE privind promovarea
cogenerării pe baza cererii de energie termică utilă pe piaţa internă a energiei care, începând cu 5 iunie
2014 s-a înlocuit cu prevederile din Directiva 2012/27/UE) şi implementată prin HG nr. 1215/2009
privind stabilirea criteriilor şi a condiţiilor necesare implementării schemei de sprijin pentru promovarea
cogenerării de înaltă eficienţă pe baza cererii de energie termică utilă, cu modificările și completările
ulterioare.
Schema de tip bonus reprezintă ajutor de stat (N 437/2009 - Romania), autorizat de Comisia
Europeană ca fiind compatibil cu piaţa comună, în conformitate cu prevederile Art. 87 alin. (3) lit. (c)
din Tratatul CE, prin Decizia C(2009)7085, modificată prin Decizia C(2016)7522 final. Autorizația a
fost comunicată prin publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C31/09.02.2010. Intrarea în
aplicare efectivă a schemei de sprijin de tip bonus a avut loc la 1 aprilie 2011.
Prin HG nr. 494/2014 pentru modificarea HG nr. 1215/2009, HG nr. 925/2016 pentru
modificarea și completarea HG nr. 1215/2009, HG 129/2017 pentru completarea art. 8 din HG
1215/2009 și HG nr. 846/2018 pentru modificarea și completarea HG nr. 1215/2009 s-a asigurat
completarea cadrului legal pentru aplicarea și implementarea schemei de sprijin pentru promovarea
cogenerării de înaltă eficienţă pe baza cererii de energie termică utilă, în vederea armonizării cu
prevederile specifice din Orientările privind ajutoarele de stat pentru protecția mediului și energie pentru
perioada 2014-2020 (OAME) și Regulamentul (UE) 2015/1589 al Consiliului din 13 iulie 2015 de
stabilire a normelor de aplicare a articolului 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.
Prin H.G. nr. 494/2014 pentru modificarea H.G.nr. 1215/2009 privind stabilirea criteriilor şi a
condiţiilor necesare implementării schemei de sprijin pentru promovarea cogenerării de înaltă eficienţă
pe baza cererii de energie termică se prevede scutirea de la plata contribuţiei pentru cogenerarea de
înaltă eficienţă, respectiv a tarifului unitar, plătit lunar, exprimat în lei/kWh, a furnizorilor care livrează
energie electrică la export.
Conform H.G. nr. 925/2016 schema de sprijin se aplică numai producătorilor de energie electrică
şi termică în cogenerare care solicită ANRE acordarea acestui sprijin pentru energia electrică produsă în
cogenerare de înaltă eficienţă, pentru capacităţile de cogenerare înscrise în Lista specificată la art. 9
alin.(4) până la data de 31.12.2016, precum și pentru capacităţile de cogenerare noi care înlocuiesc
ulterior datei de 31.12.2016 capacităţi de cogenerare existente care au beneficiat de bonus pentru energia
electrică de înaltă eficiență, în limita capacităţii electrice instalate înscrise la data de 31.12.2016 în Lista
specificată la art. 9 alin. (4), pentru fiecare producător beneficiar al schemei de sprijin.
Prin HG nr. 846/2018 pentru modificarea și completarea H.G. nr. 1215/2009 se prevede ca
ajustarea valorilor bonusurilor și a prețurilor energiei termice acordate producătorilor de energie electrică
în cogenerare de înaltă eficiență precum și determinarea prețului de vânzare al energiei electrice produse
în cogenerare de înaltă eficiență să fie realizate semestrial, în loc de anual, iar prețurile energiei termice
și bonusurile determinate pentru anul următor să se aplice și în lunile noiembrie și decembrie din anul
curent.
De asemenea, H.G. nr. 846/2018 prevede modalitatea de aplicare a unor reduceri a bonusurilor
pentru lunile noiembrie și decembrie din anul curent, în conformitate cu analiza costurilor și veniturilor
estimate de fiecare producător în trimestrul IV al anului precedent, precum și modalitatea de diminuare
a bonusurilor stabilite pentru semestrul II conform rezultatelor analizei de ante-supracompensare
efectuate pentru anul respectiv.
Totodată, în HG nr. 846/2018 se prevede că, pentru asigurarea fondurilor necesare plății
bonusurilor aplicabile în perioada noiembrie-decembrie, ANRE stabileşte contribuţia pentru cogenerare

Pag 17
de înaltă eficienţă aplicabilă în perioada noiembrie-decembrie a anului curent, prin considerarea
necesarului de venituri pentru plata bonusului pentru aceasta perioadă.

Principalele direcţii ale activităţii de reglementare în domeniul promovării energiei electrice produse
în cogenerare de înaltă eficienţă pentru anul 2018 au fost următoarele:

a) elaborarea de reglementări care să permită aplicarea schemei de promovare de tip bonus instituită
prin HG nr. 219/2007 privind promovarea cogenerării bazate pe cererea de energie termică utilă,
precum şi implementarea în legislația secunsară a modificărilor HG nr. 1215/2009 privind
stabilirea criteriilor şi a condiţiilor necesare implementării schemei de sprijin pentru promovarea
cogenerării de înaltă eficienţă pe baza cererii de energie termică utilă şi monitorizarea aplicării
acesteia;
b) emiterea deciziilor de modificare a Listei capacităţilor de producere de energie electrică şi
termică în cogenerare, cu acreditare finală.
c) emiterea deciziilor lunare/anuale de aprobare a cantităţilor de energie electrică produse în
cogenerare de înaltă eficienţă care beneficiază de bonus;
d) emitere deciziilor privind supracompensarea activităţii de producere a energiei electrice şi
termice în cogenerare de înaltă eficienţă aferente perioadei de evaluare 01.01.2017-
31.12.2017;realizarea analizei de ante-supracompensare pentru perioada de evaluare 01.01.2019
– 31.12.2019 - ANRE analizează costurile şi veniturile aferente activităţii de producere a energiei
electrice în cogenerare de înaltă eficienţă, respectiv a energiei termice produse în cogenerare,
estimate pe anul următor pentru fiecare producător care beneficiază de schemă de sprijin și, în
conformitate cu rezultatele obținute, se aprobă bonusurile pentru fiecare producător, pentru anul
următor;
e) emiterea deciziilor de aprobare a bonusului pentru energia electrică şi a preţurilor reglementate
pentru energia electrică şi energia termică produse în cogenerare de înaltă eficienţă, pentru
perioada noiembrie – decembrie a anului 2018 și anul 2019;
f) emiterea avizelor pentru aprobarea prețurilor pentru energia termică pe baza formulelor de
determinare/ajustare a prețului pentru energia termică produsă și livrată din centrale de
cogenerare în cazul în care operatorii și administrația publică locală au optat pentru stabilirea
prețului energiei termice pe bază de formule precum și emiterea avizelor pentru aprobarea
prețurilor reglementate pentru energia termică în cogenerare determinate pe baza acestor
formule;
g) emiterea avizelor pentru acreditarea finală a proiectelor noi sau de retehnologizare a centralelor
de cogenerare;
h) analizele de ajustare a contribuției pentru semestrul II din anul 2018, lunile noiembrie-decembrie
2018 şi, respectiv, stabilirea valorii contribuției pentru cogenerare, începând cu 1 ianuarie 2019.

Pentru cei 36 de producători vizaţi, cantitatea totală de energie electrică produsă în cogenerare de
înaltă eficienţă care a beneficiat de bonus pentru perioada ianuarie – decembrie 2018 a fost de 4,536
TWh, înainte de regularizarea care se efectuează în luna martie 2019, respectiv de 4,668 TWh după
regularizarea efectuată în luna martie 2019, cu o scădere de cca 7,36 % faţă de valoarea corespunzătoare
anului 2017.

Cadrul de reglementare

 Ordinul ANRE nr. 19/2018 privind aplicarea pentru anul 2017 a prevederilor art. 21 alin. (2) și
art. 27 din Regulamentul de calificare a producției de energie electrică în cogenerare de înaltă
eficiență și de verificare și monitorizare a consumului de combustibil și a producțiilor de energie

Pag 18
electrică și energie termică utilă, în cogenerare de înaltă eficiență, aprobat prin Ordinul
președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 114/2013, și a
prevederilor art. 21 - 23 din Regulamentul privind stabilirea modului de colectare a contribuției
pentru cogenerarea de înaltă eficiență și de plată a bonusului pentru energia electrică produsă în
cogenerare de înaltă eficiență, aprobat prin Ordinul președintelui Autorității Naționale de
Reglementare în Domeniul Energiei nr. 116/2013;
 Ordinul ANRE nr. 114/2018 pentru modificarea Ordinului președintelui Autorității Naționale
de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 123/2017 privind aprobarea contribuției pentru
cogenerarea de înaltă eficiență și a unor prevederi privind modul de facturare al acesteia;
 Ordinul ANRE nr. 180/2018 privind modificarea și completarea Metodologiei de stabilire şi
ajustare a preţurilor pentru energia electrică şi termică produsă şi livrată din centrale de
cogenerare ce beneficiază de schema de sprijin, respectiv a bonusului pentru cogenerarea de
înaltă eficienţă aprobată prin Ordinul președintelui Autorității Naționale de Reglementare în
Domeniul Energiei nr. 15/2015;
 Ordinul ANRE nr. 182/2018 privind aprobarea preţului de referinţă pentru energia electrică
produsă în cogenerare de înaltă eficienţă, aplicabil în anul 2019 producătorilor de energie
electrică şi termică în cogenerare, care beneficiază de bonus;
 Ordinul ANRE nr. 183/2018 privind aprobarea valorilor bonusurilor de referinţă pentru energia
electrică produsă în cogenerare de înaltă eficienţă şi ale preţurilor de referinţă pentru energia
termică produsă în cogenerare, aplicabile în anul 2019;
 Ordinul ANRE nr. 190/2018 privind completarea Metodologiei de determinare și monitorizare
a contribuției pentru cogenerarea de înaltă eficiență, aprobată prin Ordinul ANRE nr. 117/2013;
 Ordinul ANRE nr. 192/2018 pentru modificarea Ordinului nr. 123/2017 privind aprobarea
contribuției pentru cogenerarea de înaltă eficiență și a unor prevederi privind modul de facturare
a acesteia – prin care s-a aprobat contribuție aplicabilă în perioada 20.11-31.12.2018;
 Ordinul ANRE nr. 206/2018 pentru modificarea Ordinului preşedintelui Autorității Naționale
de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 123/2017 privind aprobarea contribuţiei pentru
cogenerarea de înaltă eficienţă şi a unor prevederi privind modul de facturare al acesteia.

În Tabelul 6 sunt prezentate comparativ economiile realizate în anii 2017 şi 2018.

Tabel 6

Total Total
TRIM. I TRIM. II TRIM. III TRIM. IV
2018 2017
U.M

2018 2017 2018 2017 2018 2017 2018 2017 2018 2017

GWh 1212 1.181 385 440 285 285 854 989 2.736* 2.864

tep 104232 101.566 33110 37.840 24510 24.510 73444 85.054 235296* 246.304

Sursa - ANRE

*Valoarea regularizată după calculul de calificare anual este 2702 GWh (232.372 tep).

Pag 19
Cogenerare de înaltă eficiență din surse regenerabile de energie
În anul 2018 au fost emise 15 decizii privind calificarea cantităţilor de energie electrică produse în
cogenerare de înaltă eficienţă din surse regenerabile de energie, care beneficiază de certificate verzi
suplimentare conform prevederilor art. 6 alin. (4) din Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de
promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare.

PNAEE prevede pentru anul 2018 o țintă de reducere a consumului de 242.400 tep. iar valoarea
realizată în cadrul acestui program este 232.372 tep.

Pag 20
P 1.5 – Programul Termoficare 2006-2020

Programul „Termoficare 2006 – 2020, căldură şi confort“ a fost aprobat prin Hotărârea
Guvernului nr. 462/2006, republicată în Monitorul Oficial nr. 556 din 23 iulie 2008 şi ulterior
modificată și completată prin HG nr. 692/2012, HG nr. 315/2013 și HG nr. 602/2015. În perioada
2008-2012, programul a fost implementat în cadrul Ministerului Afacerilor Interne și, ulterior,
transferat la MDRAP, care a propus extinderea implementării până în anul 2020.
Autorităţile administraţiei publice locale care deţin în proprietate SACET pot beneficia de
cofinanţarea nerambursabilă a proiectelor de investiţii. Cota de cofinanţare de la bugetul de stat este
de maxim 70% din totalul cheltuielilor eligibile ale proiectului. Contribuția bugetelor locale ale
unităților administrativ-teritoriale beneficiare este de minim 30% din totalul cheltuielilor eligibile.
Scopul Programului „Termoficare 2006-2020, căldură şi confort“ este de a asigura continuarea
lucrărilor de modernizare a sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică, pe
următoarele componente funcţionale:
- unitatea (unităţile) de producţie agent termic;
- reţeaua de transport agent termic primar (apǎ fierbinte);
- staţiile termice sau modulele termice la nivel de imobil;
- reţeaua de distribuţie a apei calde şi a agentului termic de încălzire.
Finanţarea proiectelor incluse în program în anul 2018 a condus la realizarea lucrărilor
specifice de eficienţă energetică în 11 unităţi administrativ-teritoriale, pentru 15 obiective de investiții,
după cum urmează:
- Modernizare unități de producţie agent termic - 3 obiective;
- Reabilitare reţele de transport și de distribuție agent termic - 8 obiective;
- Reabilitare puncte termice și montare staţii termice sau module termice - 2 obiective;
- Sisteme de monitorizare, automatizare și controlul din dispecerat a funcționării punctelor
termice – 2 obiective.
Lucrările efectuate au contribuit la creşterea eficienţei energetice (prin eficientizarea sistemelor
centralizate de producere, transport şi distribuţie a energiei termice) şi creşterea calităţii serviciului
public de alimentare cu energie termică.

Eficienţa energetică obţinută ca urmare a punerii în funcţiune a obiectivelor de investiţii în


perioada 2008-2017, promovate de cele 44 unități administrativ-teritoriale beneficiare ale Programului
„Termoficare 2006 - 2020 căldură şi confort“ - componenta de reabilitare a sistemelor centralizate de
alimentare cu energie termică, este de 30710 tep/an
Pentru obiectivele realizate în anul 2018, conform raportării MDRAP eficiența energetică previzionată
este de 277,19 tep/an, iar cea reală urmează să se măsoare și să se calculeze după o perioadă de
funcționare .

În baza prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 462/2006 pentru aprobarea programului


"Termoficare 2006-2020 căldură şi confort" și înființarea Unității de management al proiectului,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare (punctul VI din Anexa 1) și ale Legii nr. 121/2014
privind eficiența energetică, cu modificările şi completările ulterioare (art. 3 alin. (2) litera i), precum și
urmare a solicitărilor primite din partea unitățiilor administrativ teritoriale, Departamentul pentru
Eficiență Energetică din cadrul ANRE, prin comisia de avizare tehnică a proiectelor având ca scop
eficientizarea sistemului de producere, transport şi distribuţie a energiei termice, finanţate din Programul
„Termoficare 2006 – 2020 căldură şi confort”, a emis în cursul anului 2018 un număr de 20 avize tehnice.

Pag 21
Lista avizelor se găsește pe site-ul ANRE :

https://www.anre.ro/ro/lista-avizelor-tehnice-eliberate-de-anre-privind-eficienta-proiectelor-de-
investitii-din-programul-termoficare-2006-2020-caldura-si-confort

PNAEE prevede pentru anul 2018 o țintă de reducere a consumului de 31.000 tep, iar valoarea
realizată în cadrul acestui program este 30.710 tep.

Pag 22
2. PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE PRIVIND EFICIENŢA ENERGETICĂ
2017-2020 PENTRU CONSUMATORUL FINAL DE ENERGIE. (ART.7
DEE/2012/27/UE)

P 2.1 - Contorizare inteligentă

Procesul de implementare a sistemelor de măsurare inteligentă a energiei electrice a fost inițiat


și s-a derulat având ca bază respectarea prevederilor art. 66 din Legea energiei electrice și a gazelor
naturale nr. 123/2012, care transpun prevederile similare din Anexa referitoare la măsurile pentru
protecția consumatorilor a Directivei 72/2012 privind piața internă a energiei electrice și impun
verificarea fezabilității implementării sistemelor de măsurare inteligente și aprobarea unui calendar
de implementare a sistemelor de măsurare inteligente până în 2020 și pentru 80 % dintre clienţi în
cazul în care evaluarea indică un rezultat pozitiv al analizei cost-beneficiu. Ulterior, acest articol a
fost modificat prin prelungirea termenului și modificarea condițiilor de implementare.
De asemenea, articolele 10, 11 și 15 ale Legii nr. 121/2014 privind eficiența energetică, cu
modificările și completările ulterioare, prevăd ca în măsura în care este posibil din punct de vedere
tehnic, rezonabil din punct de vedere financiar şi poate conduce la economii de energie, să se
implementează sisteme de contorizare inteligentă în condițiile prevăzute de Legea nr. 123/2012, astfel
încât în contextul unui cadru de reglementare adecvat, inclusiv existența tarifor dinamice de rețea și
de furnizare să se obțină creșterea eficienței energetice prin reducerea consumului, răspunsul la
cerere, producerea distribuită, stocarea energiei.
Evaluarea implementării sistemelor de măsurare inteligentă (SMI) s-a realizat de către firma
de consultanță A.T. Kearney în cadrul Raportului „Contorizarea inteligentă în România”, care a arătat
că implementarea contorizării inteligente conform obiectivului impus de Comisia Europeană are
potenţialul de a fi o investiţie profitabilă în sectorul energiei electrice.
ANRE a analizat ipotezele pe care s-a fundamentat analiza cost beneficiu și concluziile
raportului A.T. Kearney și a constatat necesitatea de a realiza în prealabil proiecte-pilot.
Prin Ordinul ANRE nr. 91/2013 și Ordinul ANRE nr. 145/2014 s-au stabilit condițiile
de testare a soluțiilor de implementare a SMI prin proiecte pilot în zone urbane și rurale exclusiv cu
rețele modernizate. În anii 2017 și 2018 au fost realizate investiții de implementare a SMI la o valoare
limitată la 10 % din valoarea programului anual de investiții, în condiții de eficiență prevăzute de
cadrul de reglementare cu privire la investiții.

Situația realizărilor privind implementare SMI


În luna aprilie a anului 2018 ANRE a analizat informațiile raportate de operatori, a elaborat și
a publicat raportul privind rezultatele înregistrate la data de 31.12.2017 prin utilizarea sistemelor de
măsurare inteligentă a energiei electrice realizate conform prevederilor Ordinului ANRE nr.
145/2014, cu modificările și completările ulterioare.
În cadrul raportului s-a prezentat detaliat situația investițiilor realizate pentru implementarea
SMI în perioada 2015 – 2017, rezultatele înregistrate, costurile de implementare și evoluția unor
indicatori de monitorizare a implementării.
Structura pe tipuri de consumatori și numărul total de consumatori integrați în SMI în perioada 2015
-2017 este prezentată în Tabelul nr 7.

Pag 23
Tabel 7

Proiecte pilot realizate în Proiecte pilot realizate în Investiții realizate în anul


Total perioada 2015 - 2017
anul 2015 anul 2016 2017
Operatorul de
Nr. Nr. Nr.
distribuție Nr. cons. Nr. cons. Nr. total
cons.
Nr. cons. Nr. total
cons.
Nr. cons. Nr. total
cons.
Nr. cons. Nr. total
Casnici Noncasnici consumatori Noncasnici consumatori Noncasnici consumatori Noncasnici consumatori
Casnici Casnici Casnici
integrati integrati in integrati in integrati in integrati in integrati in integrati in integrati in integrati in
integrati integrati integrati
in SMI SMI SMI SMI SMI SMI SMI SMI SMI
in SMI in SMI in SMI

eDistributie
10.368 648 11.016 47.943 2.596 50.539 58.724 3.630 62.354 117.035 6.874 123.909
Muntenia

eDistribuție Banat 9.597 529 10.126 28.870 2.252 31.122 37.235 3.174 40.409 75.702 5.955 81.657

eDistributie
9.061 1.166 10.227 24.382 2.183 26.565 34.487 1.096 35.583 67.930 4.445 72.375
Dobrogea

Distribuție
31.128 2.219 33.347 0 0 0 0 0 0 31.128 2.219 33.347
Oltenia

Delgaz Grid 21.392 1.230 22.622 47.135 1.586 48.721 19.500 1.772 21.272 88.027 4.588 92.615

SDEE Muntenia
2.103 64 2.167 0 0 0 0 0 0 2.103 64 2.167
Nord

SDEE
5.047 329 5.376 7.568 642 8.210 0 0 0 12.615 971 13.586
Transilvania Nord

SDEE
21.453 1.597 23.050 0 0 0 0 0 0 21.453 1.597 23.050
Transilvania Sud

Total 110.149 7.782 117.931 155.898 9.259 165.157 149.946 9.672 159.618 415.993 26.713 442.706
Sursa - ANRE
Gradul de implementare realizat ca urmare a instalărilor efectuate prin derularea programelor de
proiecte pilot pe parcursul anilor 2015 și 2016 și prin programele de investiții realizate în anul 2017
pe fiecare zonă de concesiune și la nivel de țară este prezentata in Tabelul 8.
Tabel 8
Nr. total de Nr. total de consumatori % consumatori JT integrați
Opertorul de distribuție consumatori JT integrati în SMI în în SMI în perioada 2015 -
2016 perioada 2015 - 2017 2017

eDistributie Muntenia 1.212.730 123.909 10,2%

eDistribuție Banat 881.264 81.657 9,3%

eDistributie Dobrogea 629.291 72.375 11,5%

Distribuție Oltenia 1.428.850 33.347 2,3%

Delgaz Grid 1.447.776 92.615 6,4%

SDEE Muntenia Nord 1.280.415 2.167 0,2%

SDEE Transilvania Nord 1.241.127 13.586 1,1%

SDEE Transilvania Sud 1.116.335 23.050 2,1%

Total 9.237.788 442.706 4,8%

Pag 24
Valoarea investițiilor realizate de către operatorii de distribuție concesionari pentru implementarea
de SMI în perioada 2015 – 2017, este prezentată în Tabelul 9.

Tabel 9

Valoare investitii Valoare investitii Valoare investitii Total valoare investitii SMI
Operatorul de distribuție
2015 [lei] 2016 [lei] 2017 [lei] perioada 2015 – 2017 [lei]

eDistributie Muntenia 3.940.472 13.215.654 19.547.519 36.703.645

eDistribuție Banat 4.083.403 8.166.925 11.382.435 23.632.763

eDistributie Dobrogea 3.928.854 7.936.769 10.275.553 22.141.176

Distribuție Oltenia 23.936.029 0 0 23.936.029

Delgaz Grid 7.913.352 14.265.570 6.368.241 28.547.163

SDEE Muntenia Nord 1.429.431 0 0 1.429.431

SDEE Transilvania Nord 3.292.621 2.480.500 0 5.773.121

SDEE Transilvania Sud 22.592.204 0 0 22.592.204

TOTAL 71.116.367 46.065.418 47.573.748 164.755.533

Pe parcursul implementării SMI prin proiecte pilot și programe de investiții în perioada 2015
– 2017 au fost monitorizați o serie de indicatori prin care s-a urmărit efectul instalării acestor sisteme
asupra calității serviciului de distribuție.
În evoluția consumului propriu tehnologic în rețelele de joasă tensiune în care s-au instalat
SMI s-a evidențiat o tendință generală de scădere, mai accentuată la CPT comercial. Această evoluție
confirmă, ca tendință, realizarea unuia dintre beneficiile țintite de implementarea SMI. Astfel, din
datele transmise de către operatorii de distribuție, economia înregistrată prin reducerea CPT tehnic
aferent consumului realizat de către consumatorii integrați în SMI prin proiectele pilot finalizate în
perioada 2015 -2016, a fost de 7 082 MWh, reprezentând 1 382 407 lei.
Costul cu citirea contoarelor de energie electrică înregistrat în cazul operatorilor de distribuție
energie electrică a înregistrat în perioada de raportare o reducere accentuată prin eliminarea citirii
prin deplasarea operatorilor la locul de consum, conform Tabelului 10.

Tabel 10

Proiecte pilot realizate în anul 2015 Proiecte pilot realizate în anul 2016

Cost unitar Cost unitar Cost unitar Cost unitar


mediu cu mediu cu mediu cu mediu cu
Operatorul de Variatia Reducerea Variatia Reducerea
citirea citirea citirea citirea
costului cu costului cu costului cu costului cu
distribuție contoarelo contoarelo
citirea citirea
contoarelo contoarelo
citirea citirea
r înainte de r după de r înainte de r după de
contoarelo contoarelo contoarelo contoarelo
instalarea instalarea instalarea instalarea
r [%] r [lei/client] r [%] r [lei/client]
SMI SMI SMI SMI
[lei/client] [lei/client] [lei/client] [lei/client]

eDistributie Muntenia 10,38 0,31 -97,0% -10,07 13,42 0,40 -97,0% -13,02

eDistribuție Banat 7,25 0,22 -97,0% -7,03 8,39 0,25 -97,0% -8,14

Pag 25
Proiecte pilot realizate în anul 2015 Proiecte pilot realizate în anul 2016

Cost unitar Cost unitar Cost unitar Cost unitar


mediu cu mediu cu mediu cu mediu cu
Operatorul de Variatia Reducerea Variatia Reducerea
citirea citirea citirea citirea
costului cu costului cu costului cu costului cu
distribuție contoarelo contoarelo
citirea citirea
contoarelo contoarelo
citirea citirea
r înainte de r după de r înainte de r după de
contoarelo contoarelo contoarelo contoarelo
instalarea instalarea instalarea instalarea
r [%] r [lei/client] r [%] r [lei/client]
SMI SMI SMI SMI
[lei/client] [lei/client] [lei/client] [lei/client]

eDistributie Dobrogea 7,65 0,23 -97,0% -7,42 11,01 0,33 -97,0% -10,68

Distribuție Oltenia 15,87 2,62 -83,5% -13,26

Delgaz Grid 5,36 2,53 -52,9% -2,83 5,36 2,53 -52,9% -2,83

SDEE Muntenia Nord 1,43 0,12 -91,9% -1,32

SDEE Transilvania Nord 4,76 0,96 -79,9% -3,80 5,31 0,00 -100,0% -5,31

SDE Transilvania Sud 5,25 4,15 -20,9% -1,10

Costul cu intervențiile la locul de consum monitorizat reflectă costul cu deconectarea/reconectarea


locului de consum. Prin realizarea acestei operațiuni de la distanță, se înregistrează reduceri de
costuri, conform Tabelului 11.

Tabel 11

Proiecte pilot realizate în anul 2015 Proiecte pilot realizate în anul 2016

Costul cu Costul cu Costul cu Costul cu


intervențiil intervențiil Variația Reducerea intervențiil intervențiil Variația Reducerea
Operatorul de e la locul e la locul costului cu costului cu e la locul e la locul costului cu costului cu
distribuție de consum de consum intervențiil interventiil de consum de consum intervențiil interventiil
înainte de după e la locul e le locul înainte de după e la locul e le locul
instalarea instalarea de consum de consum instalarea instalarea de consum de consum
SMI SMI [%] [lei/client] SMI SMI [%] [lei/client]
[lei/client] [lei/client] [lei/client] [lei/client]

eDistributie Muntenia 6,73 0,54 -92,0% -6,19 3,55 0,25 -93,0% -3,30

eDistribuție Banat 3,01 0,21 -93,0% -2,80 3,52 0,25 -93,0% -3,27

eDistributie Dobrogea 4,33 0,35 -92,0% -3,99 3,67 0,26 -93,0% -3,41

Distribuție Oltenia 5,97 2,10 -64,8% -3,87

Delgaz Grid 7,37 7,96 8,0% 0,59 8,45 7,51 -11,2% -0,94

SDEE Muntenia Nord 11,39 8,13 -28,6% -3,26

SDEE Transilvania Nord 39,01 23,33 -40,2% -15,68 39,01 23,33 -40,2% -15,68

SDEE Transilvania Sud 0,57 0,44 -22,5% -0,13

Actualizarea datelor transmise de la contoare în baza de date din sistemul central de colectare
și administrare a datelor măsurate se face la 24 de ore, cu rezoluții prescrise de înregistrare a datelor
în memoria contorului care pot varia de la câteva minute la o oră. Această rezoluție de transmitere a

Pag 26
datelor asigură facturarea consumului pe baza consumului real, informarea consumatorilor și
îmbunătățirea activităților de exploatare și management al rețelelor.

În urma analizei desfășurării procesului de implementare a SMI în perioada 2015 – 2017 au rezultat
concluzii referitoare la fezabilitatea și eficiența implementării SMI, care au fost utilizate la emiterea
Ordinului ANRE nr. 177 privind aprobarea condițiilor cadru pentru realizarea calendarului de
implementare a sistemelor de măsurare inteligentă a energiei electrice la nivel național. Ordinul a
creat cadrul de reglementare pentru aprobarea calendarului de implementare a SMI la nivel național,
aferent perioadei 2019 - 2028, cu respectarea prevederilor din art. 66 din Legea 123/2012.

Astfel, din datele transmise de către operatorii de distribuție, economia înregistrată prin reducerea
CPT tehnic aferent consumului realizat de către consumatorii integrați în SMI prin proiectele pilot
finalizate în perioada 2015 -2016, a fost de 7 082 MWh, reprezentând 609tep.

PNAEE prevede pentru anul 2018 o țintă de reducere a consumului de 4.000 tep. iar valoarea
realizată în cadrul acestui program este de 609 tep.

Pag 27
P 2.2 – Eficiența energetică în sectorul industrial

 P 2.2.1 - EE în industria care beneficiază de ajutor de stat conform H.G. nr. 495/2014
Scopul prezentei hotărâri îl reprezintă instituirea unei scheme de ajutor de stat, având ca
obiectiv exceptarea de la aplicarea prevederilor art. 8 alin. (2) din Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea
sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, republicată, cu
modificările și completările ulterioare, a unui procent din cantitatea de energie electrică livrată
consumatorilor industriali electro-intensivi, cu respectarea reglementărilor europene incidente,
respectiv "Orientările privind ajutoarele pentru mediu și energie pentru perioada 2014-2020",
elaborate de Comisia Europeană.
Prevederile prezentei hotărâri se aplică întreprinderilor din sectoarele expuse riscului de a își
pierde competitivitatea, din cauza finanțării sprijinului acordat energiei din surse regenerabile, risc
datorat electrointensivității beneficiarului și expunerii la comerțul internațional.
Ajutorul de stat se acordă cu condiția ca beneficiarii ajutorului să plătească cel puțin 15% din
numărul certificatelor verzi aferente cotei obligatorii, fără reducerea acordată prin prezenta schemă
de exceptare.
În funcție de electro-intensitatea întreprinderilor, beneficiarii vor plăti următoarele procente din
numărul certificatelor verzi aferente cotei obligatorii:
a) 15% în cazul unei electro-intensități mai mari de 20%;
b) 40% în cazul unei electro-intensități cuprinse între 10-20%;
c) 60% în cazul unei electro-intensități cuprinse între 5-10%.
În cazul întreprinderilor electro-intensive înființate de mai puțin de un an și care se află pe
lista sectoarelor din anexa nr. 1 din Orientări, se utilizează datele estimate pentru primul an de
activitate. Ulterior primului an de activitate, Ministerul Economiei verifică încadrarea întreprinderii
în condițiile de eligibilitate stabilite de prezenta schemă, urmând să regularizeze sprijinul financiar
acordat, după caz. Pentru al doilea an de activitate se utilizează datele aferente primului an de
activitate. Pentru al treilea an de activitate se aplică media aritmetică a datelor aferente primilor 2 ani
de activitate. Începând cu al patrulea an de activitate se utilizează media aritmetică a celor 3 ani
anteriori.
Perioada de valabilitate a schemei de ajutor de stat este de 10 ani.
Ca urmare a implementarii acestei scheme de ajutor de stat în perioada 2015-2016 ca efect al punerii
în aplicare de către beneficiari a măsurilor de eficiență energetică, au fost realizate urmatoarele
economii
 2015 - 56.130,6 tep
 2016 - 104.745 tep
 2017 - 26.962,6 tep
Având în vedere că, Ministerul Economiei verifică anual respectarea îndeplinirii condiţiilor
impuse de reglementările comunitare şi naţionale în vigoare şi monitorizează schema de ajutor de stat
astfel încât să asigure că exceptările acordate se încadrează în procentele prevăzute in HG nr.
495/2014, cu modificările şi completările ulterioare şi că beneficiarul ajutorului de stat continuă să
se încadreze în condiţiile de eligibilitate stabilite în schemă în baza documentaţiei depuse de
beneficiar până la data de 31 mai a fiecărui an, pentru anul 2018, se estimează o economie de energie
de 17.333,9 tep/an.

PNAEE prevede pentru anul 2018 o țintă de reducere a consumului de 66.200 tep. iar valoarea
realizată în cadrul acestui program este de 187.838 tep.

Pag 28
 P 2.2.2 - Audit și management energetic

 Activitatea de elaborare a auditurilor energetice

În anul 2018, ANRE - DEE a primit şi centralizat rapoartele de activitate ale auditorilor energetici,
persoane juridice (inclusiv persoane fizice autorizate PFA). Din raportul celor 47 de auditori
energetici a rezultat că s-au efectuat audituri energetice la 330 operatori economici, recomandându-
se aproximativ 1500 măsuri de îmbunătăţire a eficienţei energetice, ce ar produce după implementare
economii de energie estimate la 332.070 tep/an, cu o cifră de investiţii de cca 12.661.108 mii lei.
Măsurile de eficiență energetică frecvent propuse s-au încadrat în următoarele categorii :
 Introducerea acţionărilor cu turaţie variabilă ;
 reducerea pierderilor în reţele de aer comprimat;
 compensarea factorului de putere;
 optimizarea arderii la cuptoare;
 optimizare funcţionare instalaţii şi fluxuri tehnologice;
 eficientizarea iluminatului în halele de producţie;
 reabilitare rețele termice;
 utilizare motoare cu turație variabilă cu convertizoare de frecvență.
În Tabelul 12 se prezinta situaţia elaborării auditurilor energetice pentru perioada 2010 – 2018

Număr de
Auditori Economii de
Operatori măsuri de Costuri estimate
An Energetici energie estimate
economici eficienţă (mii lei)
PJ (tep)
energetică
2010 14 72 275 176.200 1.628.212
2011 6 41 103 112.171 128.813
2012 23 198 564 406.652 1.791.466
2013 33 226 701 196.705 663.684
2014 37 349 432 26.790 1.160.678
2015 73 431 1118 247.611 750.761
2016 70 330 1286 144.818 2.185.336
2017 72 232 1341 145.086 1.139.723
2018 60 330 1500 332.070 12.661.108
Sursa - ANRE
Față de anul 2017,în anul 2018 a crescut ușor numărul operatorilor economici care au realizat
audituri energetice, dar in același timp numărul persoanelor juridice autorizate să elaboreze audituri
energetice a scăzut la 60.
Conform estimărilor auditorilor energetici, implementarea măsurilor de eficiență energetică
recomandate în cadrul auditurilor energetice complexe ar putea aduce economii de energie cumulate
de peste 200.000 tep.
Economiile de energie estimate a se obține prin implementarea măsurilor de eficiență
energetică recomandate în cadrul rapoartelor de audit termoenergetic sunt sensibil mai mari decât
cele ce s-ar obține în urma implementării măsurilor recomandate în cadrul auditurilor
electroenergetice.Numărul auditurilor electroenergetice este însă mult mai redus față de numărul
auditurilor termoenergetice. Există deci un potential mai mare de economisire a energiei în instalațiile
termoenergetice.

Pag 29
Sectoarele de activitate în care au fost identificate măsuri de eficiență energetică ce ar putea
aduce economii de energie substanțiale, peste 100.000 tep, sunt: industria energetică, industria
cimentului şi industria prelucrătoare. De menționat că aceste date sunt estimări și reprezintă
informații aferente auditurilor energetice efectuate de un număr de 330 operatori eonomici.
În anul 2018 au fost realizate un număr de 13 audituri în administrația publică. Prin
implementarea măsurilor de eficiență energetică propuse în acest sector de activitate auditorii
energetici estimează că s-ar putea obține peste 20.000 tep cee ce ar preuspune investiții în valoare de
aproximativ 100.000 lei.

 Activitatea de management energetic

Managementul energetic, aplicat în cadrul unui operator economic, are ca principal obiectiv
asigurarea unui consum judicios şi eficient al energiei, în scopul maximizării profitului prin
minimizarea costurilor energetice, mărind în acest mod competitivitatea pe piaţă a societăţii.
Serviciile de management energetic prezintă o importanţă majoră în cadrul unei societăţi
comerciale în monitorizarea consumurilor energetice şi reducerea costurilor aferente acestora prin
implementarea unui plan de îmbunătăţire a eficienţei energetice. Acesta conţine măsuri de eficienţă
energetică care, implementate, conduc la economii de energie măsurabile şi au efecte vizibile în
scăderea costurilor cu energia.
Acest lucru este posibil fie prin angajarea unui manager energetic atestat de ANRE în cadrul
societăţii respective, fie prin încheierea unui contract de management energetic cu o persoana fizică
autorizată (PFA), atestată de către ANRE, sau cu o societate prestatoare de servicii energetice, care
are angajat cel puţin un manager energetic atestat de ANRE.
Din analiza programelor de îmbunătățire a eficienței energetice pe anul 2018, rezultă o
economie de energie de 84.325 tep, conform Tabelului 13.
Tabel 13
Indice Număr Economia de
CAEN Clasificare conform cod CAEN de energie
măsuri [tep]

A Agricultură, silvicultură şi pescuit 44 580,72


B Industria extractivă 81 4905,78
C Industria prelucrătoare 1071 50542
D Producţia şi furnizarea de energie electrică şi 130 18.985
termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat -
E Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, 112 2936
activităţi de decontaminare
G Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea 91 2655
autovehiculelor şi motocicletelor
H Transport tiruri 33 2022
I Hoteluri şi restaurante 22 131,89
J Informaţii şi comunicaţii 18 399,35
K Intermedieri financiare şi asigurări 14 269,2
L Tranzacţii imobiliare 57 160
M Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 35 484
N Activităţi de servicii administrative şi activităţi de 2 9,4
servicii suport

Pag 30
O Administraţie publică şi apărare; asigurări sociale 0 0
din sistemul public
P Învăţământ 16 245
TOTAL 1791 84325,34
Sursa - ANRE

În domeniul de activitate „C” au fost raportate 1.071 măsuri de eficiență energetică,


reprezentând 59,79% din totalul măsurilor, conform Figurii 1.
Fig. 1

Număr de măsuri
1200
1071

1000

800

600

400

200 130 112


81 91 57
44 33 22 18 14 35 16
2 0 0
0
A B C D E G H I J K L M N O P Q

Implementarea acestor măsuri conduce la economiile de energie prezentate în Figura 2.

Fig. 2

Economia de energie (tep/an)

60000

50542
50000

40000

30000

18985
20000

131,89 160 9,4


10000 2936 269,2
4905,78 2655 2022 484 245
580,72 399,35 0 0
0
A B C D E F G H I J K L M N O P Q

Pag 31
La sfârşitul anului 2018 situația atestatelor/autorizațiilor acordate în domeniul eficienței
energetice a fost următoarea:
- 413 atestate manageri energetici
- 176 autorizații auditori energetici persoane fizice
- 60 autorizații auditori energetici persoane juridice din care 12 auditori energetici PFA
- 68 societăţi prestatoare de servicii energetice agreate ( din care 19 PFA).

În cursul anului 2018 au fost analizate documentaţii transmise de un număr de


207 solicitanţi, conform Tabelului 14.

Tabel 14
Tipul solicitării Total Atestate / Prelungiri Documentații
Autorizaţii atestate / respinse
noi autorizaţii
Manageri energetici 107 58 43 6
Auditori energetici persoane fizice 32 16 12 4
Auditori energetici persoane juridice 12 8 3 1
Societati prestatoare de servicii -
54 54 -
energetice acreditate
Modificare autorizație auditor -
1 1 -
energetic persoană juridică
Eliberare duplicat atestat manager -
1 1 -
energetic
Total documentații analizate 207
Sursa – ANRE

La sfârșitul anului 2018, erau înregistrate în baza de date a Departamentului pentru eficiență
energetică un număr de 63 societăți prestatoare de servicii energetice (SPSE), din care 19 PFA,
agreate/autorizate să încheie contracte de management energetic.
Din cele 44 persoane juridice agreate să presteze servicii de management energetic,
13 societăți nu au încheiat contracte de management energetic iar din cele 19 PFA, 4 persoane nu au
încheiat contracte de management energetic.
Sinteza informațiilor rezultate din rapoartele transmise de cele 44 SPSE și 15 PFA este
prezentată mai jos.
Numărul de contracte încheiate de societățile prestatoare de servicii energetice şi de către PFA
este prezentat în tabelul de mai jos, în funcție de perioada pentru care a fost încheiat contractul şi de
tipul prestatorului de servicii:
Conform rapoartelor privind contractele de management energetic transmise de societățile
prestatoare de servicii energetice agreate/autorizate și de către managerii energetici PFA, prin
implementarea măsurilor de eficiență energetică propuse de aceștia s-ar obține economii de energie
de 76.376,41 tep/an. Raportând această valoare la consumul energetic anual al celor 313 operatori
economici (2.175.979,62 tep) rezultă un potențial estimat de economisire a energiei de 3,5 % la
operatorii economici care au externalizat serviciul de management energetic.
Societăţile prestatoare de servicii energetice şi PFA au raportat, de asemenea, că în urma
implementării măsurilor de eficienţă energetică din cadrul programelor de îmbunătăţire a eficienţei
energetice, au fost realizate economii de energie în valoare de 48.126,80 tep. Precizăm faptul că aceste
economii de energie sunt raportate pentru cei 313 operatori economici care au externalizat serviciul

Pag 32
de management energetic și sunt aferente măsurilor de eficiență energetică exemplificate în rapoartele
primite de la societățile prestatoare de servicii energetice, inclusiv PFA conform tabelului 15.

Tabel 15

Potențial
Număr de Consum anual total
Prestator estimat de
contracte de de energie suspus Economii de energie
de servicii economii de
management analizelor estimate (tep /an)
energetice energie
energetic energetice
( %)

PFA 84 277.149,64 16.600,74 5,98%


SPSE 229 1.898.829,98 59.775,4 3,14%
PFA+SPSE 313 2.175.979,62 76.376,14 3,5%

PNAEE prevede pentru anul 2018 o țintă de reducere a consumului de 229.800 tep, iar valoarea
realizată în cadrul acestui program este de 332.070 tep economii de energie estimate a se obține
prin implementarea măsurilor de eficiență energetică recomandate în cadrul auditurilor
energetice, iar din programele de îmbunătățire a eficienței energetice pe anul 2018 transmise
către DEE, rezultă o economie de energie de 84.325 tep.

Pag 33
P 2.3 – Eficiența energetică în sectorul constructii

 P 2.3.1 Achiziţionarea de echipamente cu performanţe superioare

Sectorul secundar, care presupune transformarea materiilor prime în produse finite sau
semifinite, include subsectoarele industrial, energetic, minier şi de construcţii. Construcțiile propriu-
zise se împart în 2 mari categorii: construcții clădiri și construcții inginerești (căi de deplasare terestră
și pe apă, tuneluri, construcții hidrotehnice, linii de transport al energiei electrice etc.).
În domeniul construcțiilor, pe lângă utilaje/mașini de transport, se utilizează utilaje
specializate precum: betoniere, malaxoare, pompe centrifugale, compresoare, concasoare, mecanisme
de deplasare, screpere, gredere, excavatoare, elevatoare, macarale turn, buldozere, scarificatoare ş.a.
Cel mai mare consum (statistic, peste 50% din total) se înregistrează la combustibil (motorină) pentru
autovehicule și utilaje. În cazul vehiculelor de transport, modalitățile de reducere a consumului de
carburant includ: adoptarea unui stil de conducere al șoferilor orientat către eficiență energetică (prin
reducerea consumului de combustibil); monitorizarea sistemului de rulare/al pneurilor (sub aspectul
structurii, uzurii, presiunii şi montajului); optimizarea traseelor, optimizarea numărului de
transporturi şi încărcării autocamioanelor/utilajelor. În cazul echipamentelor/utilajelor ce utilizează
energie electrică, o modalitate de eficientizare energetică este introducerea acționărilor cu turație
variabilă, dar și optimizarea timpilor de funcționare pentru aceste utilaje. La achiziția de produse și
echipamente noi, se va acorda atenția cuvenită performanțelor energetice ale acestora.

Din analiza programelor de îmbunătățire a eficienței energetice aferente anului 2018, rezultă
că au fost implementate următoarele tipuri de măsuri:
 Introducerea acționărilor cu turație variabilă pentru motoarele electrice de acționare (prin
utilizarea convertizoarelor de frecvență);
 Reabilitarea sistemelor de iluminat interior și exterior, utilizând tehnologia LED;
 Modernizarea parcului auto și de utilaje pentru construcții;
 Montare condensatoare pentru compensarea energiei reactive;
 Modernizarea stațiilor de betoane, respectiv a stațiilor de asfalt;
 Înlocuirea sistemelor de climatizare din hale, cu sisteme noi, eficiente energetic;
 Înlocuirea transformatoarelor (supradimensionate) în funcție de puterile cerute de
consumatori, la punctele de lucru.
 Reabilitarea termică a halelor și clădirilor de birouri.

PNAEE prevede pentru anul 2018 o economie de 2.000 tep, iar valoarea realizată în
cadrul acestui program de către operatorii economici, care au transmis informații prin
programele de îmbunătățire a eficienței energetice, a evidențiat realizarea unei economii de
1.175 tep, aceasta fiind o măsură nouă în PNAEE IV aprobat prin HG nr. 203/2019.

Pag 34
 P 2.3.2 Audit şi management energetic

Auditul energetic și managementul energetic aferent domeniului Construcții pun un accent


deosebit pe evidențierea și conștientizarea la nivelul factorilor decizionali a măsurilor de îmbunătățire
a eficienței energetice, pe calitatea şi modul de utilizare a materialelor de construcții, dar și pe măsuri
de organizare a programului de lucru și de optimizare a parametrilor de utilizare a utilajelor și
vehiculelor de transport.
Operatorii economici monitorizați, aferenți codului CAEN: “F - Construcții. Dezvoltare
imobiliară”, au realizat audituri energetice conform cerințelor legislației în vigoare (la fiecare 4 ani)
în urma cărora au fost propuse măsuri de eficiență energetică preluate apoi în programele de
îmbunătățire a eficienței energetice.
Din analiza programelor de îmbunătățire a eficienței energetice aferente anului 2018, rezultă
că au fost implementate următoarele tipuri de măsuri:
 Optimizarea traseelor pentru mijloacele de transport din dotare;
 Măsuri organizatorice privind activitatea operatorilor (îmbunătățirea conduitei energetice a
angajaților, monitorizarea consumurilor energetice, reglarea temperaturii agentului termic la
nivelul minim necesar, urmărirea modului de utilizare a iluminatului, a instalațiilor de
climatizare și de ventilație);
 Organizarea programului de încălzire a spațiilor de lucru în cadrul companiilor, în funcție
programul de lucru;
 Îmbunătățirea calității proceselor de ardere a combustibililor prin măsuri de mentenanță
preventivă;
 Utilizarea unor sisteme de comandă centralizate și automatizate pentru instalațiile de încălzire;
 Restabilirea parametrilor optimi de funcționare a utilajelor de climatizare pentru halele de
producție;
 Montare de GPS-uri pe autovehiculele de transport

Implementarea acestor tipuri generale de măsuri au condus la realizarea unei economii de 587
tep de către operatorii economici care au transmis informații prin programele de îmbunătățire a
eficienței energetice.

De asemenea în domeniul Construcții, au fost efectuate 8 audituri energetice, fiind estimată o


economie totală de energie pentru anul 2018 de 366,06 tep, corespunzătoare unei investiţii de
1.694.090 lei

PNAEE prevede pentru anul 2018 o economie de 1.000 tep, iar valoarea realizată în
cadrul acestui program de către operatorii economici care au transmis informații prin
programele de îmbunătățire a eficienței energetice, este de 587 tep.

Pag 35
P 2.4 – Eficiența energetică în sectorul rezidențial

2.4.1. Reabilitare termică blocuri de locuințe

2.4.2. Reabilitare termică locuințe familiale

2.4.3. Achiziții echipamente electrice cu performanţe superioare

2.4.4. Audit și management energetic

 P 2.4.1 Realizarea Programului Național de creștere a performanței energetice a


blocurilor de locuințe

Scopul Programului național privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de


locuinţe, conform prevederilor O.U.G. nr. 18/2009, cu modificările şi completările ulterioare și a
Ordinului comun MDRL nr. 163/2009, MFP nr. 540/2009 şi MAI nr. 23/2009 privind aprobarea
Normelor Metodologice de aplicare a O.U.G. nr. 18/2009, cu modificările şi completările
ulterioare, este:
- creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe construite după proiecte
elaborate până la decembrie 2005 prin reducerea consumului de energie la încălzire,
astfel încât consumul anual specific de energie calculat pentru încălzirea locuințelor să
se situeze sub 100 kWh/m² arie utilă;
- asigurarea şi menţinerea climatului termic interior;
- diminuarea emisiilor de gaze cu efect de seră şi introducerea, după caz, a unor surse
alternative de producere a energiei;
- ameliorarea aspectului urbanistic al localităţilor.

Pentru atingerea scopului Programului se finanțează:


a) lucrări de reabilitare termică a anvelopei: izolarea termică a pereţilor exteriori ai blocului,
înlocuirea tâmplăriei exterioare existente, inclusiv a celei aferente accesului în blocul de locuinţe,
termohidroizolarea terasei, respectiv termoizolarea planşeului peste ultimul nivel în cazul
existenţei şarpantei, închiderea balcoanelor şi/sau a logiilor cu tâmplărie termoizolantă, inclusiv
izolarea termică a parapeţilor, izolarea termică a planşeului peste subsol.
b) lucrări de reabilitare termică a sistemului de încălzire: repararea/refacerea instalaţiei de
distribuţie între punctul de racord şi planşeul peste subsol/canal termic, inclusiv izolarea termică a
acesteia, montarea robinetelor cu cap termostatic la radiatoare, repararea/ înlocuirea cazanului
şi/sau arzătorului din centrala termică de bloc/scară;
c) reabilitarea şi modernizarea instalaţiei de distribuţie a agentului termic - încălzire şi apă
caldă de consum, parte comună a clădirii tip bloc de locuinţe, include montarea de robinete cu cap
termostatic la radiatoare şi izolarea conductelor din subsol/canal termic în scopul reducerii
pierderilor de căldură şi masă şi al creşterii eficienţei energetice.
d) lucrări de reabilitare termică a sistemului de furnizare a apei calde de consum;
e) instalarea, după caz, a unor sisteme alternative de producere a energiei din surse
regenerabile - panouri solare termice, panouri solare electrice, pompe de căldură şi/sau centrale
termice pe biomasă, inclusiv achiziţionarea acestora.
În funcţie de rezultatele expertizei tehnice şi auditului energetic efectuat asupra blocului, la
aceste lucrări se mai pot adăuga: repararea elementelor de construcţie ale faţadei care prezintă
potenţial pericol de desprindere şi/sau afectează funcţionalitatea blocului de locuinţe, repararea
acoperişului tip terasă/şarpantă, inclusiv repararea sistemului de colectare a apelor meteorice de la

Pag 36
nivelul terasei/ învelitoarei tip şarpantă, demontarea instalaţiilor şi a echipamentelor montate
aparent pe faţadele/terasa blocului de locuinţe, precum şi remontarea acestora după efectuarea
lucrărilor de intervenţie, refacerea finisajelor interioare în zonele de intervenţie,
repararea/refacerea canalelor de ventilaţie din apartamente în scopul menţinerii/realizării ventilării
naturale a spaţiilor ocupate, realizarea lucrărilor de rebranşare a blocului de locuinţe la sistemul
centralizat de producere şi furnizare a energiei termice, echipamentelor de măsurare individuală a
consumurilor de energie atât pentru încălzire, cât şi pentru apă caldă de consum, repararea
trotuarelor de protecţie, în scopul eliminării infiltraţiilor la infrastructura blocului de locuinţe,
repararea/înlocuirea instalaţiei de distribuţie a apei reci şi/sau a colectoarelor de canalizare
menajeră şi/sau pluvială din subsolul blocului de locuinţe până la căminul de branşament/de racord
și înlocuirea corpurilor de iluminat fluorescent şi incandescent din spaţiile comune cu corpuri de
iluminat cu eficienţă energetică ridicată şi durată mare de viaţă.
Față de economia de energie în valoare de 572.859 MWh ( 49.266 tep) obținută prin implementarea
măsurilor de eficiență energetică în perioada 2011-2017 în clădirile rezidențiale incluse în
Programul National, în anul 2018 s-a înregistrat o economie de 4.366.243,10 kWh, (375 tep)
conform Tabelului 16.

Tabel 16

Economia de energie pe 2018

[MWh] [tep]

577.225 49.641
Sursa - MDRAP

Realizarea Programului de reabilitare termică a blocurilor de locuinţe finanţat din fondurile


structurale şi de coeziune ale Uniunii Europene – POR 2014 - 2020

Programul Operațional Regional 2014-2020 (POR) finanțează investiții pentru creșterea eficienței
energetice prin intermediul Axei prioritare 3: Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii reduse
de carbon, Prioritatea de Investiții 3.1. – eficienţă energetică în clădiri publice, clădiri rezidenţiale şi
iluminat public în următoarele domenii: clădiri rezidențiale, clădiri publice și iluminat public.
Pentru Operațiunea A – Clădiri rezidențiale, prin proiectele finalizate, au fost înregistrate
următoarele rezultate:
o au fost reabilitate termic un număr de 279 de blocuri locuințe, respectiv 19.596
apartamente;
o s-a redus consumul anual specific de energie pentru încălzire cu 21.691 kwh/m2an;
o s-a redus consumul anual specific de energie de 35.389 kWh/m2an.
Astfel în anul 2018 au fost realizate economii de energie în valoare de 149.012.596 kWh (12815 tep.).

Nu se pot raporta date referitoare la economiile de energie realizate pentru Operațiunea B – Clădiri
Publice și Operațiunea C – Iluminat public, întrucât nu au fost înregistrate proiecte finalizate la
sfârșitul anului 2018.

PNAEE prevede pentru anul 2018 o țintă de reducere a consumului de 90.000 tep, iar valoarea
realizată în cadrul acestui program este de 62.455 tep.

Pag 37
 P 2.4.3. ACHIZIȚIONARE ECHIPAMENTE ELECTRICE CU
PERFORMANȚE SUPERIOARE

În evaluarea impactului PNAEE sunt utilizate date din raportul GfK TEMAX® România care
arată că, piața electrocasnicelor în România s-a majorat cu 14% în al treilea trimestru din 2018 față
de aceeasi perioada 2017, ajungând la 814 milioane euro. Motoarele de creștere au fost sectorul
telecom, care a marcat un avans de 19% și cel al echipamentelor de birou cu 17%.
 Electrocasnice mari
Electrocasnicele mari sunt al doilea sector ca valoare pe piața de bunuri de folosință îndelungată.
Chiar dacă și-a încetinit ritmul, față de 2017, acest sector a înregistrat de o creștere anuală în valoare
de aproape 12%, ca efect al evoluției pozitive ale unor produse ca:
 uscătoarele de rufe, +45%
 mașinile de spălat vase +13%
 congelatoarele au crescut în T4 cu 18% față de T4- 2017
 hotele și cuptoarele cu microunde au înregistrat valori oarecum stabile -0,4% și -1%

Piața de electronice

Piața de electronice a înregistrat o valoare de 539 de milioane de euro in 2018, fiind al treilea
sector ca pondere din întreaga piața electro-IT și marcând o creștere de aproape 12 % în comparatie
cu 2017. 85% din întreaga valoare a sectorului (458 milioane de euro) revine vânzarilor de
televizoare, o categorie de produse care dă și tendința de creștere a sectorului, cu același plus de
aproape 7% față de 2017.
Putem vedea aici și categorii în scadere, precum media playere-le portabile (-26% față de 2017)
sau video playere-le care au pierdut 21%.
Pentru televizoare, ultimele trei luni ale anului au adus creșteri de 40% în vânzări, în timp ce
creșterea în comparatie cu trimestrul 4- 2017 a fost aproape inexistenta +0,2%.
Toate celelalte categorii au marcat scăderi în trimestrul 4-2018, cea mai severa a fost în cazul
video playere-lor (-36%).
Sistemele audio au înregistrat o creștere importantă. Audio Home Systems și Docking / Mini
Speakers au marcat evoluții de 15%, respectiv, peste 18% față de 2017.
Sistemele home cinema au avut o evoluție bună, +2% față de trimestrul 4 -2017, împreuna cu
sistemele audio, cu o creștere de peste 12%.
Produse cu valori pe un trend negativ :
 media playere-le portabile și sistemele de navigație auto au marcat cele mai mari
scăderi, de -28%, respectiv, -23%;
 video player-ele / recorderele, -16%,
 căștile, -17%
 camerele video / sport -10,5%
 Foto – Camerele digitale au înregistrat o scădere de -10%.

 Electrocasnice mici
Cu o valoare în 2018 de 245 de milioane de euro, electrocasnicele mici reprezinta puțin peste 7%
din totalul pietei electro-IT și o creștere de 7 procente față de 2017. În 2018, piața electrocasnicelor
mici și-a majorat valoarea cu 8%.
Aspiratoarele sunt vedeta sectorului, o categorie de produse în care lansările și inovațiile de
produse au ridicat valoarea vânzărilor cu peste 12%, până la 61 de milioane de euro și dețin o cotă de
piață de 25% din totalul categoriei.

Pag 38
Putem remarca rate mari de creștere pentru produse cum sunt aparatele de ras, +14%, până la 26
de milioane de euro, aparatele de preparare a băuturilor calde, 26% creștere și 39 milioane de euro
sau friteuzele, cu o crestere de 41%, dar cu o bază mică, de doar 2 milioane de euro in 2018. Categoria
friteuze rămâne totuși principala sursă de creștere a sectorului.
Alte produse vedetă sunt multicooker-ele: peste 45% și stațiile de călcat: + aproape 35%.
Categoriile care pierd din valoare sunt storcatoarele si masinile de tocat carne: -17%, respectiv -9%.
Care sunt produsele care marcheaza cele mai mari rate de crestere din acest sector? Stațiile de călcat
peste 57% față de trimestrul 4 -2017, multicooker-ele 56% și friteuzele 50%, dar cu vânzari de doar
1 milion de euro pentru fiecare tip de produs la nivel de trimestru.
 Echipamente de birou și consumabile
Segmentul echipamentelor de birou și al consumabilelor, care cuprinde toate tipurile de dispozitive
multifuncționale și de imprimare, a avut o creștere sănătoasă de 15% în 2018, până la 37 de milioane
de euro. Cu 13 milioane de euro, trimestrul al patrulea reprezintă 34% din valoarea vânzărilor anuale
și 13% peste același trimestru din 2017.
 IT
Vânzările din sectorul electro – IT își continuă creșterea. Piata IT a crescut cu aproape 8% pâna
la 485 milioane de euro. În cadrul acesteia, categoria cea mai importantĂ este cea de Mobile
Computing (laptop-uri), deoarece reprezinta 55% din valoarea intregului sector, în creștere cu 7,5%
față de 2017. Cu toate acestea, computerele și accesoriile continuă să se bucure de o creștere sănatoasă
de 14%, precum și monitoarele, cu 16% creștere versus 2017.
Tabletele reprezintă grupul de produse cel mai puternic afectat de creșterea phablets și laptop-
urilor. Valoarea vânzarilor a ajuns la 50 milioane de euro în 2018, cu 7,5% mai puțin decât cu un an
înainte. Și pentru sectorul IT trimestrul al patrulea reprezintă cea mai bună perioada a anului, aducând
34% din vânzarile anuale totale. Creșterea față de trimestrul 4-2017 a fost de 1%.
Mobile Computing reprezintă 55% din vânzarile trimestriale ale sectorului și aproape 5% creștere
versus T4-2017. Cea mai mare creștere a fost însa înregistrată de camerele video, 9,5%, pana la o
valoare de 3 milioane de euro.
Computerele au fost responsabile de aproape 18% din vânzările trimestrului, în scadere cu peste
8 procente față de aceeași perioadă a anului 2017, la o valoare de 30 de milioane de euro.
 Telecom
Piata telecom include telefoanele inteligente și mobile, phablets (smartphone-uri cu dimensiunea
display-ului > 5.4 inch), căsti si wearables. În timp ce vanzarile de telefoane mobile pierd rapid cota
de piata, smartphone-urile și phablets beneficiaza de rate de creștere de peste 300%. De asemenea,
categoria de wearables este în plină expansiune (+45% fata de trimestrul 4 2017), condusă de gadget-
urile noi lansate într-un rapid ritm.
Comparativ cu 2017, întregul sector a crescut cu 35%. Dacă comparăm performanțele trimestriale,
T4 -2018 a marcat un avânt de 10% comparativ cu aceeași perioadă din 2017, în timp ce, în cadrul
sectorului, piata de phablets a crescut cu 287%.
 Foto
Sectorul foto își continuă trendul descendent. Sectorul include camere digitale, cu o valoare de 23
milioane de euro în 2018 și 10% sub anul 2017. În același timp cu tabletele, se pare că și creșterea
categoriei phablets a avut un impact negativ asupra camerelor foto. La nivel de trimestru, sectorul a
atins în T4 -2018, 7 milioane de euro, cu peste 10% mai puțin în comparație cu trimestrul 4 -2017

Programul “Rabla pentru electrocasnice” a început din 18.12.2018.


Bugetul total pentru 2019 este de 20 milioane de lei. Programul permite cetățenilor să își înlocuiască
aparatele electrice şi electronice uzate cu unele mai performante din punct de vedere energetic.
Românii au o mare dorință de a-și înlocui produsele, echipamentele electrocasnice, cele care sunt
energofage cu produse de ultimă generație, care au eficiență energetică ridicată.

Pag 39
Asta înseamnă și un consum de energie scăzut înseamnă, din punct de vedere estetic în propria casă,
ceva bun și să nu uităm că trebuie să mai îndeplinim și o țintă de țară pentru echipamentele
electrocasnice și electronice. În acest program sunt implicați producatori, instalatori, de colegii mei,
pentru ca sa imbunatatim ghidul de finantare pentru produse, echipamente electrocasnice.
Au fost alese trei echipamente, masini de spalat, frigidere și aparate de aer condiționat ținând cont că
sunt cele mai folosite și care sunt responsabile de consumul cel ma mare de energie în locuințe și
clădiri.
Detalii și Procedura de înscriere în program, a fost postată pe pagina Ministerului Mediului.

Finanțarea se acordă sub formă de vouchere pentru achiziționarea de echipamente electrice şi


electronice de uz casnic, cu eficienţă energetică clasa A++, A+++, din următoarele categorii:
 mașini de spălat rufe;
 frigidere/combine frigorifice/lăzi frigorifice;
Valoarea voucherelor a fost stabilită astfel:
 200 lei pentru mașini de spălat rufe cu eficiența energetică A++;
 300 lei pentru mașini de spălat rufe cu eficiența energetică A+++;
 300 lei pentru aparate de aer condiționat cu eficiența energetică la răcire (A+++/A++);
 300 lei pentru categoria frigidere/combine frigorifice/lăzi frigorifice cu eficiența energetică
A++;
 400 lei pentru categoria frigidere/combine frigorifice/lăzi frigorifice cu eficiența energetică
A+++.
Cetățenii pot achiziționa mai multe echipamente în schimbul predării unui număr echivalent de
echipamente uzate vechi, beneficiind astfel, în mod corespunzător, de mai multe vouchere, dar nu
mai mult de unul pentru fiecare categorie.
Sectorul casnic este al doilea mare consumator de energie electrică din România, după sectorul
industrial.
Consumul de energie electrică în sectorul casnic a înregistrat după 2012-2016 un trend crescător.
Acest lucru este justificat de creșterea vânzărilor descrisă mai sus, chiar dacă echipamentele noi
înlocuiesc echipamentele vechi, energofage. Creșterea numărului de locuințe a condus la creșterea
vânzărilor și implicit la creșterea consumului de energie electrică al sectorului rezidențial. Economia
de energie adusă în sector de înlocuirea echipamentelor vechi nu se poate observa în trendul dat
consumului de energie de creșterea vânzărilor.

Pag 40
P 2.5 – Eficiența energetică în sectorul servicii

2.5.1. Reabilitare termică clădiri guvernamentale


2.5.2. Achiziții echipamente, aparate electrice clădiri guvernamentale
2.5.3. Reabilitare termică clădiri publice (primării, școli)
2.5.4. Achiziții echipamente, aparate electrice clădiri publice
2.5.5. Reabilitare iluminat public
2.5.6. Reabilitare sisteme publice de alimentare cu apă
2.5.7 Reabilitarea termică a clădirilor (birouri, spaţii comerciale, etc.)
2.5.8 Achiziţionarea de echipamente şi aparate electrice de înaltă eficienţă pentru sectorul
servicii
2.5.9 Dezvoltarea serviciilor energetice/piaţa

 P 2.5.1. REABILITAREA TERMICĂ ÎN CLĂDIRI GUVERNAMENTALE

În scopul aplicării prevederilor art. 5 alin. (1) din Directiva 2012/27/UE privind eficiența
energetică, a fost actualizat inventarul clădirilor cu suprafețe de peste 250 mp, în care sunt cuprinse
și datele energetice relevante despre acestea, astfel cum este prevăzut prin Ordinul MDRAP nr.
3466/2013, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 778/2013 și Ordinul MDRAP nr.
263/2015, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 490/2015, și afișat pe pagina de
internet a MDRAP, la rubrica Construcții/Performanța energetică a clădirilor.
 Pentru realizarea ratei anuale de 3% de renovare a acestei categorii de clădiri, calculată
la suprafața utilă totală a clădirilor încălzite și/sau răcite, deținute și ocupate de
administrația publică centrală, au fost realizate următoarele acțiuni:
 Expertizarea tehnică a structurii de rezistență a clădirilor;
 Elaborarea auditului energetic, inclusiv elaborarea și afișarea certificatului de
performanță energetică a clădirilor inventariate;
 Elaborarea planului de eficiență energetică, cu obiective și acțiuni specifice privind
renovarea majoră/reabilitarea termică a clădirilor inventariate și economia preconizată de
energie;
 Înlocuirea tâmplăriei exterioare existente cu tâmplărie eficientă energetic;
 Termoizolarea parțială a unor elemente ale anvelopei clădirii;
 Înlocuirea corpurilor de iluminat incandescent/fluorescent, cu corpuri de iluminat
economic și eficiență energetică ridicată;
 Revizia/repararea instalațiilor interioare de încălzire, inclusiv înlocuirea centralei termice,
cu randament ridicat.
 Lucrări complexe de creștere a performanței energetice (reabilitare majoră).

Față de economia de energie realizată prin implementarea măsurilor de eficiență energetică


implementate în perioada 2015 - 2017, respectiv de 36.103 MWh, în anul 2018 s-a realizat
suplimentar o economie de 4.818.753,88 kWh (415 tep) reprezentând rezultatul implementării
lucrărilor de eficiență energetică prezentate mai sus, conform Tabelului 17.

Pag 41
Tabel 17

Economia de energie pe 2018

[MWh] [tep]

40.922 3.520
Sursa - MDRAP

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice a publicat, începând cu data de


07.11.2018, atât „Inventarul clădirilor încălzite și/sau răcite cu suprafețe utile cuprinse între 250 m2
și 500 m2 deținute și ocupate de administrația publică centrală” şi „Inventarul clădirilor încălzite
și/sau răcite cu suprafețe utile de peste 500 m2 deținute și ocupate de administrația publică centrală”,
la următorul link: http://mdrap.ro/constructii/metodologia-de-calcul-al-performantei-energetice-a-
cladirilor, inventar care cuprinde informațiile primite de la autorități.

PNAEE prevede pentru anul 2018 o țintă de reducere a consumului de 7.000 tep, iar valoarea
realizată în cadrul acestui program este de 3.520 tep.

Pag 42
 P 2.5.3. REABILITAREA TERMICĂ A CLĂDIRILOR PUBLICE

Asistenţa financiară elveţiană îşi propune să contribuie la reducerea disparităţilor economice şi


sociale în cadrul Uniunii Europene extinse, cât şi între diferitele regiuni de dezvoltare ale statelor
beneficiare. Prin Programul de Cooperare Elveţiano - Român vizând reducerea disparităţilor
economice şi sociale în cadrul Uniunii Europene extinse, Aria de concentrare 4 „îmbunătăţirea
mediului înconjurător”, se finanţează următoarele proiecte:
 Reabilitarea termica a unităţilor preuniversitare din Cluj-Napoca;
 Renovarea clădirilor municipale şi a şcolilor utilizând tehnologii de construcţii
inteligente în municipiul Braşov;
 Fondul pentru acțiuni în domeniul managementului energiei durabile (SEAF), prin
care se finanțează acțiuni de eficiență energetică în orașele din regiunile
sărace/subdezvoltate ale României, precum reabilitarea termică a 2 clădiri publice
în oraşele Isaccea şi Brezoi,

Având în vedere faptul că pentru aceste obiective perioada de implementare este până în anul 2019,
eficiența energetică urmează să se măsoare și să se calculeze după o perioadă de funcționare.

În vederea evaluării impactului acestei măsuri, ANRE a trimis scrisoarea nr.


10293/06.02.2019 către 138 de autorităţi administrative publice locale, solicitând informații privind
economiile de energie obținute în urma aplicării măsurii de reabilitare termică a clădirilor publice
(izolație exterioară, montare tâmplărie termopan, modernizare sistem de încălzire)
Până la data întocmirii prezentului raport, au răspuns solicitării ANRE un număr de 94 de
autorităţi administrative publice locale, din care un număr foarte redus au prezentat valori ale
economiei de energie generate de măsurile aplicate. doar un număr de 15 au prezentat date. Economia
de energie rezultată ca urmare a aplicării de măsuri în sectorul reabilitarea termică a clădirilor publice
este de 113 tep.
Autoritățile administrației publice locale cu o populaţie mai mare de 5.000 de locuitori au
responsabilitatea, conform legii, să întocmească Programe de îmbunătăţire a eficienţei energetice, în
care este inclusă și măsura de reabilitare termică a clădirilor publice. ANRE, prin DEE, a analizat
programele tranmise de autoritățile administrației publice, evidențiindu-se astfel economii în valoare
de 12.313 tep.

PNAEE prevede pentru anul 2018 o țintă de reducere a consumului de 35.000 tep, iar valoarea
realizată în cadrul acestui program de către autoritățile administrației publice locale care au
transmis informații către ANRE este 12.426 tep.

Pag 43
 P 2.5.5. REABILITAREA ILUMINATULUI PUBLIC

Asistenţa financiară elveţiană îşi propune să contribuie la reducerea disparităţilor economice şi


sociale în cadrul Uniunii Europene extinse, cât şi între diferitele regiuni de dezvoltare ale statelor
beneficiare. Prin Programul de Cooperare Elveţiano - Român vizând reducerea disparităţilor
economice şi sociale în cadrul Uniunii Europene extinse, Aria de concentrare 4 „îmbunătăţirea
mediului înconjurător”, se finanţează următoarele proiecte:
 Managementul modern şi eficient al iluminatului public din municipiul Suceava;
 Modernizarea şi extinderea sistemului de iluminat public şi modernizarea
sistemului de iluminat în două clădiri ale primăriei municipiului Cluj - Napoca
folosind tehnologia LED;
 Iluminatul public cu LED în municipiul Arad;
 Fondul pentru acțiuni în domeniul managementului energiei durabile (SEAF), prin
care se finanțează acțiuni de eficiență energetică în orașele din regiunile
sărace/subdezvoltate ale României, precum:
- modernizarea iluminatului public în orașele Băneasa, Bicaz, Buhuși, Dorohoi, Darabani,
Nehoiu, Potcoava, Ştefăneşti şi Râmnicu Sărat,
- realizarea unui parc fotovoltaic în oraşul Darabani.
Având în vedere faptul că pentru aceste obiective perioada de implementare este până în anul 2019,
eficiența energetică urmează să se măsoare și să se calculeze după o perioadă de funcționare.

În vederea evaluării impactului acestei măsuri, ANRE a trimis scrisoarea nr.


10293/06.02.2019 către 138 de autorităţi administrative publice locale, solicitând informații privind
economiile de energie obținute în urma aplicării de măsuri privind reabilitarea iluminatului public.
Până la data întocmirii prezentului raport, au răspuns solicitării ANRE un număr de 94 de
autorităţi administrative publice locale, din care doar un număr de 32 au prezentat valori ale
economiilor obținute. Economia de energie rezultată ca urmare a aplicării de măsuri în sectorul
reabilitarea iluminatului public a fost de 795 tep.
Având în vedere și responsabilitatea autorităților administrației publice locale cu o populaţie
mai mare de 5.000 de locuitori să întocmească programe de îmbunătăţire a eficienţei energetice în
care este inclusa si măsura de eficientizarea iluminatului public, DEE a analizat programele
transmise, evidențiindu-se astfel economii în valoare de 2.187 tep.

PNAEE prevede pentru anul 2018 o țintă de reducere a consumului de 9.000 tep, iar valoarea
realizată în cadrul acestui program de către entitățile care au transmis informații către ANRE
este 2.982 tep.

Pag 44
 P 2.5.6. REABILITARE SISTEME PUBLICE DE ALIMENTARE CU APĂ

În vederea evaluării impactului acestei măsuri, ANRE a trimis scrisoarea nr.


10293/06.02.2019 către 138 de autorităţi administrative publice locale, solicitând informații privind
economiile de energie obținute în urma aplicării de măsuri privind reabilitarea sistemelor publice de
alimentare cu apă.
Până la data întocmirii prezentului raport, au răspuns solicitării ANRE până la un număr de
94 de autorităţi administrative publice locale, din care doar un număr de 12 au prezentat date.
Economia de energie rezultată ca urmare a aplicării de măsuri în sectorul reabilitarea sistemelor
publice de alimentare cu apă este de 1018 tep.
Având în vedere și responsabilitatea autorităților administrației publice locale cu o populaţie
mai mare de 5.000 de locuitori să întocmească programe de îmbunătăţire a eficienţei energetice în
care este inclusă și măsura de reabilitarea sistemelor publice de alimentare cu apă, DEE a analizat
aceste programe ajungându-se astfel la un total de 200 tep.

PNAEE prevede pentru anul 2018 o țintă de reducere a consumului de 2.000 tep, iar valoarea
realizată în cadrul acestui program este 1218 tep.

 P 2.5.7. REABILITAREA TERMICĂ A CLĂDIRILOR (BIROURI, SPA ȚII


COMERCIALE)

Dintre cele patru sectoare de producție, numite şi sectoare de ocupare a forței de muncă,
sectorul terțiar este considerat drept sectorul de servicii, deoarece nu produce bunuri concrete, ci
furnizează diverse servicii. Sectorul servicii include mai multe subsectoare, cu o gamă relativ largă
de activităţi: transport, comunicații, comercial, turism, sănătate, educație, financiar, administrație.
Există preocupări legate de reabilitarea termică a clădirilor proprii în rândul operatorilor
reţelelor electrice. Astfel, CNTEE Transelectrica SA a informat prin PIEE asupra strategiei de
eficientizare energetică a clădirilor sale administrative / de birouri şi tehnologice, prin desfăşurarea
următoarelor activităţi:
 realizarea de termoizolaţii la nivelul anvelopelor clădirilor;
 instalarea unor senzori de temperatură în încăperi;
 instalarea de robineţi termostataţi la calorifere;
 înlocuirea cazanelor clasice cu cazane cu condensaţie, în cazul utilizării drept combustibil a
gazului metan;
 integrarea unor captatoare termice solare, având în vedere potenţialul de obţinere a apei calde
menajere şi aportul la încălzirea încăperilor.
Delgaz Grid a raportat prin PIEE efectuarea în anul 2018 a unor lucrări de reabilitare termică
a clădirilor în 14 localităţi: Alba Iulia, Comăneşti, Deva, Hârlău, Hunedoara, Iaşi, Oneşti, Oţelu Roşu,
Reghin, Reşiţa, Sibiu, Sighişoara, Tg. Mureş şi Vaslui. Lucrările au constat, în principal, în înlocuirea
centralelor termice existente, refacerea instalaţiilor termice interioare şi montarea tâmplăriei PVC.
Investiţia totală este în valoare de 1.064.000 lei, având ca efect o economie de energie de 30 tep.
De asemenea, ENGIE Romania SA a raportat prin PIEE aplicarea / demararea în anul 2018 a
unor măsuri de eficiență energetică aferentă unor clădiri, constând în: efectuarea reviziilor periodice
la centralele termice. izolarea termică a pereţilor exteriori. înlocuirea tâmplăriei de aluminiu existente
cu tâmplărie termoizolantă.
Investiţia este de 334.020 lei, corespunzătoare unei economii estimate de energie de 15 tep.

Pag 45
 P 2.5.9 – DEZVOLTAREA SERVICIILOR ENERGETICE

Pentru perioada 2014-2017 inclusiv, nu s-au prevăzut economii de energie realizabile din
acest program, dată fiind faza de dezvoltare incipientă a pieței de servicii energetice în România. Ca
urmare, în această perioadă accentul s-a pus pe acțiunile de formare a pieței, prin realizarea cadrului
legal necesar, respectiv implementarea prevederilor art. 17 din Legea nr. 121/2014 privind eficiența
energetică, cu modificările şi completările ulterioare.
În mod uzual, administratorii clădirilor (publice) nu sunt suficient pregătiți pentru a găsi
oportunități și a implementa măsuri de eficiență energetică în spațiile pe care le administrează. Prin
urmare, un parteneriat între proprietarii de clădiri publice /sisteme de iluminat public și o companie
calificată cu expertiza necesară reprezintă o soluție atrăgătoare. Astfel, partenerul privat al
proprietarului facilității publice furnizează servicii de eficiență energetică. Compania de servicii
energetice primește plata pentru economiile de energie garantate. Anveloparea exterioară, întreținerea
clădirilor, iluminatul, cogenerarea, noile tehnologii și producția de energie alternativă ar putea fi
incluse în gama de servicii oferite de compania de servicii energetice și utilizate pentru a susține
performanța garantată.
Finanțarea și garantarea performanței energetice se poate face prin implicarea unei companii
de servicii energetice de tip ESCO.
În sectorul public există un potențial foarte mare de economii de energie. O evaluare a pieței
potențiale a serviciilor energetice ESCO (în sectorul public) poate fi făcută în funcție de economiile
potențiale, estimate ca procent din consumul final de energie al clădirilor publice/sistemelor de
iluminat public.
Structurarea ofertei de servicii a fost stimulată de crearea în 2015 a Asociației societăților de
servicii energetice ESCOROM – (http://www.escorom.ro), care, în anul 2018 avea în componență
11 operatori economici prestatori de servicii energetice. De asemenea, a fost oficializat Codul
European de Conduită pentru Contractul de Performanță Energetică drept prim element de certificare
a ESCO.
În cadrul proiectului european Transparense a fost elaborată procedura de aderare a
societăților furnizoare de servicii energetice la Codul European de Conduită pentru Contractul de
Performanță Energetică, realizat ca principal mijloc de verificare a comportamentului companiilor de
servicii energetice în relația cu autoritățile publice.
ANRE a agreat ESCOROM și ARPEE drept administratori naționali ai Codului de conduită
la Contractele de Performanță Energetică. Aceștia au întocmit Lista Națională a semnatarilor acestui
cod, listă care este publică pe site-ul ANRE.
În anul 2018, pe site-ul ANRE erau înregistrați 49 de operatori economici ca societăți
prestatoare de servicii energetice agreate/autorizate de către autoritatea de reglementare, pentru
industrie sau pentru localități,.
Evoluția pieței serviciilor energetice, în perioada 2014-2018, a fost lentă, în special în ceea ce
privește companiile de servicii energetice de tip ESCO, fiind identificate o serie de obstacole în
implementarea Contractelor de Performanță Energetică (CPEn). Principalele obstacole identificate în
dezvoltarea pieței de servicii energetice, îndeosebi pentru sectorul public, sunt legate de lacunele din
cadrul legislativ, comportamentul de plată al autorităților publice, capacitatea scăzută a acestora
pentru finanțarea și implementarea proiectelor noi. De asemenea, menționăm lipsa de informare, de

Pag 46
expertiză, dar și capacitatea scăzută a autorităților publice de a atrage finanțări europene pentru
contractarea performanței energetice.
În acest sens, în luna mai 2018, reprezentanții ANRE împreună cu reprezentanții AmCham
România, au avut inițiativa creării unui grup de lucru GL ESCO format din următoarele instituții:
PwC, ARPEE, ESCOROM, INS, Ministerul Finanțelor Publice, BERD, Ministerului Fondurilor
Europene, ECOVIS, ACUE, în vederea clarificării unor aspecte privind cadrul legislativ necesar
pentru funcționarea companiilor ESCO în România. Scopul constituirii GL ESCO a fost acela de a fi
diseminate aspectele referitoare la cadrul legislativ necesar pentru funcționarea companiilor de tip
ESCO în România, prin identificarea principalelor bariere legislative/administrative privind aplicarea
contractului de performanță energetică (CPEn) în sectorul public, precum și stabilirea unor soluții
juridice pentru eliminarea acestora și utilizarea la nivelui U.A.T. a unui contract-cadru general .

Chiar dacă legislația în vigoare prevede principiile fundamentale pentru încheierea de


contracte de servicii energetice, în considerarea cadrului normativ vast, a faptului că acesta vizează
contracte tipice de servicii, fără a ține seama de particularitățile unui CPEn, s-a considerat că se impun
anumite modificări ale cadrului legislativ existent. Acest aspect a reprezentat și una dintre principalele
bariere în implementarea programului BERD, la nivelul anului 2015 (Programul Pilot pentru eficiență
energetică în sectorul public (C26279/GEF2-2013-03-01 “Romania: GEF – Deschiderea pieței pentru
ESCO private – Suport pentru implementarea proiectului”).

De asemenea, prin contribuțiile aduse în cadrul discuțiilor din cadrul Grupului de Lucru GL
ESCO, au fost înregistrate progrese în ceea ce privește:

• Analiza Ghidului practicianului elaborat de către Eurostat și BEI în data de 8 mai 2018,
privind tratamentul statistic al Contractelor de Performanță Energetică (CPEn);
• Realizarea unui document de discuție de forma unui contract-cadru de servicii de
proiectare și performanță energetică, armonizat cu prevederile Ghidului practicianului
remis de Eurostat și BEI privind tratamentul statistic al contractelor de performanță
energetică;
• Realizarea unei analize din perspectivă contabilă privind contractul de servicii de
proiectare și performanță energetică.

Deși definiția CPEn a fost introdusă în legislația națională, cadrul juridic rămâne vag în
momentul implementării practice. Definiția nu este reflectată în alte acte juridice, de exemplu, în
Legea PPP, Codul fiscal sau Legea privind concesiunile. De exemplu, legile privind achizițiile
publice (legea nr.98, legea nr.99, legea nr.100, legea nr.101 / 2016, OUG nr.39/2018) nu iau în
considerare posibilitatea CPEn, decât într-o manieră indirectă, în care un CPEn poate fi considerat
cea mai bună soluție cost-beneficiu. Legea Finanțelor Publice Locale (legea nr. 273/2006, actualizată)
- nu include prevederi explicite privind investițiile efectuate de o unitate administrativ teritorială în
cadrul CPEn (indiferent dacă ar trebui să fie considerate în sau în afara bilanțului contabil).

Ministerul Finanțelor Publice nu a emis o opinie tranșantă asupra unor aspecte legate de
domeniul achizițiilor publice, în care este obligatorie utilizarea sistemului electronic de achiziții
publice (SEAP). Astfel, și contractele de performanță energetică ar trebui să fie atribuite pe SEAP.

Pag 47
SEAP încă nu este adaptat unor contracte complexe de tip CPEn, deoarece SEAP pre-definește
automat criteriul «prețul ofertei» ca unic factor de evaluare de natură financiară.

De asemenea, nu a fost emisă o opinie tranșantă asupra dreptului de proprietate asupra


activelor ce urmează să facă parte din cadrul clădirilor care fac obiectul CPEn.
Totuși, în iulie 2018, Ministerul Finanțelor Publice a transmis către ANRE un punct de vedere
cu privire la aspectele legate de contractarea performanței energetice prin CPEn. Următoarele aspecte
au fost evidențiate:
- Este necesară o primă etapă de discuții cu specialiștii din cadrul ministerelor, cu atribuții
în domeniu, cu privire la structurarea, etapizarea, stabilirea cadrului legal aplicabil și
ulterior, în condițiile clarificării acestor aspecte să se treaca la:
- Etapa a doua: „identificarea principalelor bariere legislative/administrative privind
aplicarea CPEn în sectorul public, precum și stabilirea unor soluții juridice pentru
eliminarea acestora”
- Etapa a treia: “continuarea discuțiilor referitoare la draftul contractului de servicii
energetice”, inclusiv cu implicarea reprezentanților Agenției Naționale pentru Achiziții
Publice.

Pentru sectorul public, se impune necesitatea corelării CPEn cu prevederile legislative din
actele normative care guvernează atribuirea contractelor publice (legislația privind achizițiile publice
sau, după caz, a concesiunilor).
În data de 27 septembrie 2018, în cadrul GL ESCO, au fost invitați reprezentanții BEI care au
susținut o prezentare dedicată Ghidului privind CPEn elaborat de către Eurostat și BEI.

În acest sens, pe parcursul anului 2019, se va discuta Proiectul Contractului cadru elaborat de
către ANRE în cadrul Grupului de Lucru GL ESCO, armonizat cu reglementările EUROSTAT şi
cadrul legislativ necesar pentru funcționarea companiilor de tip ESCO în România şi aplicarea
contractului de performanță energetică în sectorul public.

În ansamblu, în anul 2018, piața serviciilor energetice nu a avut o evoluție semnificativă, iar
în condițiile actuale nu se pot aștepta schimbări majore. Piața de servicii energetice are în prezent o
componentă preponderant privată; în domeniul public, în cursul anului 2018, nu au fost implementate
proiecte de servicii energetice cu componentă de garantare a economiilor de energie. În timp ce
legislația de bază și o serie de măsuri au fost puse în aplicare pentru a promova piața ESCO, aceste
schimbări nu au fost suficiente pentru a deschide efectiv piața și există încă alte bariere majore care
trebuie abordate înainte de a ne aștepta la o creștere semnificativă (în special cea a definiției
EUROSTAT privind datoria publică, în cadrul aplicării CPEn).

Pag 48
P 2.6 – Eficiența energetică în sectorul transporturi

2.6.1 Reînnoirea parcului de masini


2.6.2 Modernizare transport public urban
2.6.3 Extinderea metroului în Bucureşti
2.6.4 Modernizare transport feroviar
2.6.5 Modernizare transport naval
2.6.6 Modernizare transport aerian
2.6.7 Mobilitate alternativă

 P 2.6.1 REÎNNOIREA PARCULUI DE MAȘINI

Potrivit art. 3, alin. (1), (2) și (3) din ghidul de finanțare a Programului de Stimulare a Înnoirii
Parcului Auto Național 2017-2019 (denumit genereic „Rabla”) – aprobat prin Ordinul ministrului
mediului nr. 661/2017, cu modificările și completările ulterioare:
(1) Obiectul programului îl reprezintă finanțarea nerambursabilă din Fondul pentru mediu, acordată
sub forma primei de casare, pentru achiziționarea autovehiculelor noi, mai puțin poluante, în schimbul
predării spre casare a autovehiculelor uzate.
(2) Scopul programului îl constituie îmbunătățirea calității mediului prin înnoirea Parcului auto
național.
(3) Programul vizează atingerea următoarelor deziderate de protecție a mediului de interes general:
a) diminuarea efectelor poluării aerului asupra mediului și sănătății populației, cauzate de emisiile
de gaze de eșapament de la autovehiculele uzate;
b) diminuarea efectelor poluării solului și apei cauzate de scurgerile de substanțe periculoase de la
autovehiculele uzate;
c) prevenirea generării deșeurilor și atingerea obiectivelor privind recuperarea și valorificarea
deșeurilor provenite de la vehiculele scoase din uz.
Pentru anul 2018, prima de casare prevăzută în Programul Rabla pentru autoturisme mai vechi
de 8 ani este de 6500 și se acordă pentru achiziționarea unui autoturism nou, care generază maximum
130g CO2/km NEDC, în regim de funcționare mixt, conform informațiilor înscrise în COC. În cazul
în care în COC este înscrisă cantitatea de emisii de CO2 conform standardului WLTP, se acordă
pentru autovehiculul nou al cărui sistem de propulsie generează maxim 145g CO2/km NEDC, în
regim de funcționare mixt.
La prima de casare se poate adăuga un ecobonus, în următoarele condiții:
a) la achiziționarea unui autovehicul nou, echipat cu sistem de propulsie care generează o
cantitate de emisii de maximum 98g CO2/km NEDC, în regim de funcționare mixt, conform
indicațiilor înscrise în COC, se acordă un ecobonus în valoare de 1000 lei, pentru anul 2018;
- în cazul în care COC este înscrisă în cantitatea de emisii de CO2 conform standardului
WLTP, pentru autovehiculul nou al cărui sistem de propulsie generează maximum 110g
CO2/km NEDC, în regim de funcționare mixt, se acordă un ecobonus în valoare de 1000 lei.
b) la achiziționarea unui autovehicul nou, echipat cu un sistem de propulsie hibrid, se acordă un
ecobonus în valoare de 1700 lei.

Prin urmare, dacă un beneficiar optează pentru o mașină care emite maximum 130/140 g CO2
pe un km și care este și din categoria hibridelor convenționale, i se vor finanța de către AFM, din
costul total al mașinii, valoarea de 8200 lei.

Pag 49
Dacă întrunesc ambele condiții, cele două ecobonusuri pot fi cumulate cu prima de casare,
ajungând astfel la o finanțare totală în valoare de 9200 lei.
Prin Programul Rabla 2018 s-au casat 47298 autovehicule uzate și s-au achiziționat în cursul
anului 43720 autovehicule noi.
La art. 3, alin. (1),(2), (3) și (5) ghidul de finanțare a Programului privind reducerea emisiilor de
gaze cu efect de seră în transporturi, prin promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante și
eficiente energetic, 2017-2019 (denumit generic Programul „Rabla Plus”) – aprobat prin Ordinul
ministrului mediului nr. 660/2017, cu modificările și completările ulterioare, sunt menționate
următoarele:
(1) Obiectul programului îl reprezintă finanţarea nerambursabilă din Fondul pentru mediu,
acordată sub forma ecotichetului, pentru achiziţionarea autovehiculelor noi pur electrice sau
autovehiculelor noi electrice hibride.
(2) Scopul programului îl constituie îmbunătăţirea calităţii mediului prin achiziţionarea de
autovehicule noi pur electrice sau autovehicule noi electrice hibride.
(3) Programul vizează atingerea următoarelor deziderate de protecţie a mediului de interes
general:
a) diminuarea efectelor poluării aerului asupra mediului şi sănătăţii populaţiei, cauzate de emisiile
de gaze de eşapament;
b) diminuarea efectelor poluării solului şi apei cauzate de scurgerile de substanţe periculoase de
la autovehiculele ce utilizează alte sisteme de propulsie decât cele electric şi sau electric hibrid prin
înlocuirea treptată a acestora cu autovehicule pur electrice sau electrice hibride.
În anul 2018, pentru Programul Rabla Plus, beneficiarii care au achiziționat un autovehicul
electric sau electric hibrid (plug-in), au beneficiat din partea AFM de două tipuri de ecotichete:
a) 45000 lei, dar nu mai mult de 50% din prețul de comercializare, pentru achiziționarea unui
autovehicul nou pur electric;
b) 20000 lei, dar nu mai mult de 50% din prețul de comercializare, pentru achiziționarea unui
autovehicul nou electric hibrid cu sursă de alimenatare externă, care generează o cantitate de
emisii de CO2 mai mică de 50g/km NEDC. În cazul în care COC este înscrisă în cantitatea de
emisii de CO2 conform standardului WLTP, se acordă pentru autovehiculul nou electric hibrid
care generează maximum 70g CO2/km NEDC, în regim de funcționare mixt.
Accesarea Programului Rabla Plus nu este condiționată de casarea și radierea unui autovehicul
uzat. Însă, în cazul în care beneficiarii vor radia și casa un autovehicul uzat, respectând condițiile din
cadrul Programului Rabla Clasic și vor achizițona un autovehicul electric în cadrul Programului Rabla
Plus, vor avea posibilitatea de a cumula prima de casare (în valoare de 6500 lei), cu ecotichetul, și
vor beneficia astfel din partea AFM, de cuantumul în valoare de aproximativ 51500 lei pentru
achiziționarea unui autovehicul nou pur electric, respectiv aproximativ 26500 pentru achiziționarea
unui autovehicul nou electric hibrid cu sursă de alimenatare externă, care generează o cantitate de
emisii de CO2 mai mică de 50/70 g/km.

În cadrul Programului Rabla Plus 2018, s-au achiziționat 612 autovehicule electrice (519 pur
electrice și 83 hibrid-electrice).
În cadrul Ordinului nr. 741 din 13 iulie 2018 pentru aprobarea Ghidului de finanţarea
Programului privind îmbunătăţirea calităţii aerului şi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră,
utilizând autovehicule mai puţin poluante în transportul public local de persoane, la art. 2 sunt
prevăzute următoarele:
(1) Scopul programului îl reprezintă îmbunătăţirea calităţii aerului şi reducerea emisiilor de gaze cu
efect de seră, ca urmare a utilizării autovehiculelor mai puţin poluante în transportul public local de
persoane.

Pag 50
(2) Obiectivul programului constă în diminuarea emisiilor de gaze cu efect de seră, prin punerea în
circulaţie a autobuzelor electrice, autobuzelor electric hibride, autobuzelor alimentate cu GNC şi a
troleibuzelor.
(3) Obiectul programului îl reprezintă achiziţionarea de autobuze noi electrice, autobuze noi electric
hibride, autobuze noi alimentate cu GNC şi troleibuze noi, prin finanţarea nerambursabilă acordată
din Fondul pentru mediu, din sumele obţinute în urma scoaterii la licitaţie a certificatelor de emisii
de gaze cu efect de seră (GES).
În cadrul Programului, Administrația Fondului pentru Mediu a încheiat 2 contracte pentru
finanțare nerambursabilă cu municipiul București și municipiul Brașov, astfel:
 Municipiul Brașov – contract de finanțare nerambursabilă nr. 38/N/GES/28.12.2018, are
aprobată o finanțare în sumă de 109.600.000 lei pentru achiziția a 32 de autobuze electrice și
20 de autobuze electric hibride;
 Municipiul București – contract de finanțare nerambursabilă nr. 39/N/GES/28.12.2018, are
aprobată o finanțare în sumă de 340.000.000 lei pentru achiziția a 100 de troleibuze și 130 de
autobuze electric hibride.

PNAEE prevede pentru anul 2018 o țintă de reducere a consumului de 100.000 tep, dar AFM
nu a transmis date pentru evaluarea economiei de energie rezultate din înnoirea parcului auto,
întrucât aceasta este influențată de o serie de factori greu de monitorizat.

Pag 51
 P 2.6.2 MODERNIZARE TRANSPORT PUBLIC URBAN

Din analiza celor 11 PIEE-uri , a rezultat o economie de energie de 940 tep. Principala măsură
de eficiență energetică a fost reînnoirea parcului de autobuze, troleibuze și tramvaie.
Alte măsuri aplicate au fost: înlocuirea a 11 autobuze diesel cu autobuze electrice,
achiziţionarea a 4 tramvaie cu motor asincron, achiziţionarea de mijloace de transport hibride.

PNAEE prevede pentru anul 2018 o țintă de reducere a consumului de 19600 tep. iar
valoarea realizată în cadrul acestui program este 940 tep.

 P 2.6.3. EXTINDEREA METROULUI ÎN BUCUREȘTI

Prin modernizarea substațiilor electrice de metrou, respectiv a instalaţiilor de joasă şi medie


tensiune şi a instalaţiilor de tracţiune de 750 Vcc, Metrorex a obtinut o economie de energie de 1419
tep. Modernizarea parcului material rulant pentru 15 trenuri a dus la o economie de 602 tep.
De asemenea s-au făcut investiţii în iluminatul cu tehnologie LED , modernizarea scarilor
rulante şi a instalaţiilor aferente sistemului de ventilatie a 6 staţii din magistrala 1 și au fost
achiziţionate 15 trenuri de metrou moderne.
În tabelul 18 sunt enumerate aceste măsuri și economiile obținute în urma aplicării acestora.

Tabel 18
Nr. Măsura aplicată Economia de energie realizată în tep/an
crt.
An 2014 2015 2016 2017 2018
1. Iluminat tehnologie LED PIF 75 125 200 300
etapizat
2. Modernizare scări rulante PIF 500 500 500 500
3. Modernizare substații electrice de 1.419 1.419 1.419 1.419 1.419
metrou-instalații de medie tensiune 10
kV -instalații tracțiune 750Vcc-
4. Modernizare parc material rulant – 602 602 602 602 602
Fiabilizarea parc material rulant – 15
trenuri IVA - PIF 2013
5. Achiziția a 16 trenuri PIF 731 731 731 731
7. Modernizarea instalațiilor aferente PIF 200 200
sistemului de ventilare generală a
stațiilor și interstatiilor Mag1 – 6 stații

8. Achziția a 8 trenuri PIF 163,4 163,4


Total 3.915

PNAEE prevede pentru anul 2018 o țintă de reducere a consumului de 2500 tep, iar
valoarea realizată în cadrul acestui program este de 3.915 tep.
Pag 52
 2.6.4. MODERNIZAREA TRANSPORTULUI FEROVIAR

La Compania Națională de Căi Ferate C.F.R. S.A. au fost implementate măsuri de


eficientizare energetică, conform Planului de eficientizare energetică a CNCF CFR SA în perioada
2013-2026, măsuri care au condus la o economie totala de energie de 973 tep/an. S-a continuat
introducerea iluminatului exterior economic în stațiile căilor ferate și montate unităților de
semnalizare luminoasă cu LED-uri şi au fost executate lucrări de eficientizare energetică a clădirilor
de exploatare feroviară.
În tabelul 19 sunt enumerate aceste măsuri și economiile obtinute în urma aplicării acestora.

Tabel 19
Economia de energie realizată în tep/an
Nr.crt Măsura aplicată
2015 2016 2017 2018
Unitati de semnalizare
1 0 11 10 10
luminoasa cu LED
Introducerea iluminatului
2 exterior economic in statiile 0 6 3 3
cailor ferate
Lucrari de eficientizare
3 energetica a cladirilor de 0 1853 940 960
exploatare feroviara
Implementarea unui sistem de
telegestiune a energiei electrice
4 si de compensare a factorului 0 0 0 0
de putere la substatiile de
tractiune electrica
Total 973

La CFR Călători SA au fost implementate măsuri de eficiență energetică care au condus la


economii de enrgie in valoare de 32 tep:
 SRTFC Cluj - lucrări de modernizare instalaţie iluminat interior si exterior, înlocuire
centrale termice, termoizolare conducte agent termic;
 SRTFC Iași - lucrări de reparaţie instalaţie termică la depoul Suceava ;
 SRTFC Galați - lucrări de înlocuire tâmplărie lemn cu termopan la rev. Buzău şi
anvelopare cabină scări.

La SNTF CFR Marfă SA au fost aplicate următoarele tipuri de măsuri:

A. Măsuri cu caracter tehnico-organizatoric cu aplicare pe termen scurt, cu durata de până la un


an, fără cost sau cu cost minim, care nu implica investiții majore.
Economia de energie obținută prin aplicarea măsurilor este de 4,83 tep/an iar economia financiară
obținută este de 21,72 mii lei/an în următoarele locații:

 Centrul Zonal de Marfă Braşov-Depoul Târgu Mureș a aplicat măsura de reducerea


consumului de energie electrică prin montarea corpurilor de iluminat cu senzori pentru

Pag 53
holuri acces și casa scărilor cu un cost de 0,90 mii lei obținându-se o economie de energie
0,17 tep/an;
 Sucursala Muntenia-Dobrogea - Depoul Palas a aplicat măsura de reducerea consumului de
combustibil prin corecția parametrilor de ardere al centralelor termice și montare
cronotermostate obtinându-se o economie de energie 4,20 tep/an;
a) corecție parametrii Centrala termică BIASI SG 7 și montare cronotermostat cu un cost de
0,29 mii lei obtinându-se o eonomie de energie de 0,948 tep/an;
b) corecție parametrii Centrala termică Ariston Egis Plus 24 FF- Clădire Șef Tura Depoul
Palas cu un cost de 3,52 mii lei/an obtinându-se o economie de energie de 0,768 tep/an;
c) corecție parametrii Centrală termică SIME - Clădire dormitor mecanici și montare
cronotermostat cu un cost aplicare măsura = 0,300 mii lei obtinându-se o economie de
energie de 2,49 tep/an;
 Centrul Zonal de Marfă Brașov - Depoul Târgu Mureș - reducerea consumului de
combustibil prin corecția parametrilor de ardere al centralelor termice obtinându-se o
economie de energie de 0,46 tep;
a) corecție parametrii Boiler ARISTON SGN 1000 Clădire administrativa corp A obtinându-
se o economie de energie de 1 MWh/an =0,086 tep/an;
b) corecție parametrii sistem de încălzire cu convectoare Clădire Hala RRD obtinându-se o
economie de energie de 0,800 MWh/an =0,068 tep/an;
c) corecție parametrii Cazan Ferroli Pegasus - Clădire Administrativă veche obtinându-se o
economie de energie de 3 MWh/an =0,258 tep/an;
d) corecție parametrii sistem de încălzire cu convectoare Garaj Auto obținându-se o economie
de energie de 0,600 MWh/an =0,051 tep/an;

B. Măsuri pe termen mediu, cu durata cuprinsă între 1 și 3 ani produc o economie de energie de
12,9 tep/an în urmatoarele locații:
Sucursala Muntenia-Dobrogea reducerea consumului de combustibil la Depoul Palas prin
înlocuirea unei centrale termice pe combustibil tip GPL cu o C-T electrică. Costul aplicarii măsurii
este de 3,77 mii lei, cu o economie de combustibil realizată de 5,86 tep/an.

 Centrul de Întreținere și Reparații Vagoane - reducerea consumului de energie electrică


înregistrat la locurile fixe din procesul tehnologic de întreținere pentru reparații vagoane
prin dotarea secțiilor IRV cu 8 invertoare de sudură 380 V care înlocuiesc cele 8 aparate
de sudura vechi. Costul aplicării măsurii este de 19,60 mii lei, economia anuală de energie
obținută: 65,28 MWh/an =5,61 tep/an.
 Sucursala Muntenia -Dobrogea - Depoul Palas - reducerea consumului de energie electrică
prin înlocuire a 20 lămpi de 250 W cu LED 60 W la iluminatul exterior perimetral cu un
cost de aplicare a măsurii de 0,50 mii lei și o economie de energie obținută prin aplicarea
măsurii de 1,43 tep/an.

PNAEE prevede pentru anul 2018 o țintă de reducere a consumului de 18.500 tep, iar
valoarea realizată în cadrul acestui program este de 1.023 tep.

Pag 54
 P 2.6.5. MODERNIZAREA TRANSPORTULUI NAVAL

Din analiza PIEE-urilor primite de la CN Administrația Porturilor Maritime SA Constanța, și


Navrom SA a rezultat implementarea următoarelor tipuri de măsuri de eficiență energetică.
CN Administrația Porturilor Maritime SA Constanța a aplicat masura de optimizarea și
eficientizarea instalațiilor de iluminat stradal şi interior din Portul Constanţa prin înlocuirea corpurilor
clasice cu vapori de mercur cu tehnologia LED; cu o economie de energie aferentă de 75 tep.
Navrom SA a continuat instalalarea echipamentelor pentru monitorizarea parametrilor
hidrografici și mecanici ceea ce înseamnă o economie de 201 tep.

PNAEE prevede pentru anul 2018 o țintă de reducere a consumului de 100 tep, iar valoarea
realizată în cadrul acestui program este de 276 tep.

 P 2.6.6. MODERNIZAREA TRANSPORTULUI AERIAN

Din analiza PIEE-urilor, a rezultat implementarea următoarelor tipuri de măsuri de eficiență


energetică, cu o economie de energie aferentă de 665 tep:
- Tarom SA prin înlocuirea tâmplărieivechi cu una de tip termopan a condus la o economie
de energie de 2,6 tep;
- Administrația română a serviciilor de trafic aerian Romatsa a înlocuit robineţii de reglaj
cu robineţi termostatati la corpurile de încălzire, care a condus la o economie de energie
de 1,7 tep;
- Compania aeriană Carpatair a continuat implementarea măsurilor aferente Programului
de modernizare, cu o economie de energie de 102,9 tep;
- Compania aeriană Blue Air a instalat dispozitive Winglet pe aripile avioanelor, fapt care
a condus la o economie de energie de 439 tep iar prin continuarea programelor interne de
mentenanță a flotei de aeronave s-au obtinut 35 tep. Ca urmare, economia totală obținută
în anul 2018 prin aplicarea unui număr de 3 măsuri este de 474 tep;
- CN AEROPORTURI Bucuresti a refacut izolatia termică la tubulaturile de ventilație,
termo/hidro- izolatii clădiri platforma aeroportuară, modernizari centrale termice care au
condus la o economie de energie de 84 tep.

PNAEE prevede pentru anul 2018 o țintă de reducere a consumului de 800 tep, iar valoarea
realizată în cadrul acestui program este de 665 tep.

Pag 55
P 2.7 – Eficiența energetică în sectorul agriculturii

 P 2.7.1 Achiziţionarea de echipamente cu performanţe superioare pentru


sistemul de irigaţii

 PROGRAMULUI NATIONAL DE IRIGAȚII (PNI)

Cadrul legislativ privind finanţarea şi implementarea Programului naţional de irigaţii (PNI) este
reprezentat de Legea nr. 269/2015 şi HG nr. 793/2016 prin care a fost aprobat ”Programul naţional
de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii din România”. Programul este structurat pe trei
etape succesive de implementare 2017-2020.
Obiectivul general al PNI vizează reabilitarea infrastructurii principale de irigaţii din 86 de
amenajări viabile aparţinând domeniului public al statului, în suprafaţă de 1,8 milioane ha până în
anul 2020.
Efectele estimate ale realizării acestui program pentru perioada 2017 – 2021, etapizat sunt:
- creşterea randamentului staţiilor de pompare de la 40% la 80% începând cu anul 2017 până în anul
2021
- scăderea pierderilor de apă din canale de la 60% la 28% şi se vor datora exclusiv evapotranspiraţiei

Metoda de calcul a economiei de energie electrică este cea prezentată de proiectanții care întocmesc
proiectele tehnice pentru realizarea lucrărilor de reabilitare a infrastructurii de irigații, care utilizează
metoda economiilor preconizate sau după caz este calculată de auditorul energetic.
Mai jos sunt enumerate câteva din lucrările de creștere a eficienței energetice din cadrul lucrărilor de
reabilitare care trebuiesc efectuate:

1. Înlocuirea centralei termice de la sediul central al ANIF cu 2 centrale termice tip Ecodense
WT 150, combustibil gaz natural, în condensaţie, cu randament mare, echipate cu sistem de
control al condensării, dotat cu microprocesor, care funcţionează în cascadă pentru creşterea
eficienţei utilizării;
2. Lucrări de creştere a eficienței energetice la sediul ANIF-Filiala Teritoriala Moldova Sud-
GL;
3. Lucrări de creştere a eficienței energetice la Sediul Sector Şiviţa-GL;
4. Lucrări de creştere a eficienţei energetice la Centrul de Perfecţionare a personalului din
îmbunătăţiri funciare, zona Moldova-Iaşi, Loc. Satu Nou, Com. Schitu Duc;
5. Lucrări de creştere a eficienţei energetice la Sediul Buftea-Filiala Teritoriala Prahova-UA
Ilfov;
6. Pentru lucrările de creştere a eficienţei energetice la clădiri au fost efectuate audituri
energetice, iar reabilitarea acestora se va efectua prin Programul Operaţional Regional – Axa
prioritară 3 – Sprijinirea creşterii eficienţei energetice în clădirile publice;
7. Consumul anual de energie electrică şi termică (încalzire plus apă caldă menajeră), obţinut
în urma modernizării energetice a clădirilor menţionate va conduce la încadrarea
construcţiilor reabilitate în categoria "clădire eficientă energetic", conform Certificatului
energetic.

În urma finalizării Programului naţional de irigaţii vor putea fi contorizate economiile de energie
electrică, prin înregistrarea energiei utilizate înainte şi după reabilitare, ţinând seama de gradul de
utilizare a instalaţiilor reabilitate şi de condiţiile meteorologice care pot afecta consumul de apă pentru

Pag 56
irigaţii, respectiv consumul de energie electrică. Se va compara cantitatea de energie electrică, în
kWh/1000 mc, utilizată înainte şi după reabilitarea investițiilor.

Din analiza PIEE-ului declarat de Agenția Națională de Îmbunătațiri Funciare au fost


implementate măsuri de reparare sau înlocuirea agregatelor de pompare care au condus la o economie
de 30 tep. De asemenea sunt propuse următoarele măsuri care pot conduce la o economie de 438 tep.

1. eliminarea mersului în gol a transformatoarelor de putere pentru reducerea pierderilor de energie


activă și reactivă.
2. repararea sau înlocuirea agregatelor de pompare la stațiile Horezu, Barza, Segarcea, Barca
3. repararea sau inlocuirea echipamentelor de comandă și control al agregatelor de pompare
4. modernizarea stațiilor de pompare Gropeni, Spiru Haret
5. evitarea fenomenului de cavitație prin menținerea nivelului apei la valorile proiectate pompele
6. achizitionarea de mijloace de transport noi
7. reabilitarea si consolidarea sediilor administrative la depozit Buftea și Slănic
8. înlocuirea corpurilor de iluminat existente din stațiile de pompare cu proiectoare Led
9. completarea instalatiilor amcr din statiile de pompare cu aparate de măsurarea parametrilor de
functionare
10.controlul permanent al temperaturii lagărelor de alunecare
11. exploatarea și întreținerea armăturilor de diferite tipuri
12. eliminarea neetanseităților prin care au loc pătrunderi de aer fals în conductele de aspirație

 P 2.7.2 REÎNNOIREA PARCULUI DE MAŞINI AGRICOLE

Conform Programului național de dezvoltare rurală 2014 – 2020 (PNDR ) prin Măsura 4 –
Investiții în active fizice, oferă solicitanților de fonduri europene nerambursabile posibilitatea
achiziționării de utilaje agricole și pentru modernizarea infrastructurii de irigații. Cu toate acestea
PNDR 2014 – 2020 nu prevede o alocare distinctă pentru eficientizarea utilizării energiei în sectorul
agroalimentar, pentru această arie de intervenii nefiind selectată nici o măsură. În acest program nu
s-au prevăzut colectarea unor informații ce privesc economia de energie obținută și nici metode de
calcul a acesteia.

Pag 57
CONCLUZII

În cadrul ţintelor naţionale Europa 2020 asumate de România privind Energia şi


schimbările climatice, creşterea eficienţei energetice este una din cele trei priorităţi naţionale,
alături de reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi creşterea ponderii energiei produse din surse
regenerabile în consumul final brut de energie. Totodată, în contextul ţintelor Europa 2030 şi
Pachetului de măsuri legislative Energie curată pentru toți europenii, forurile europene acordă un rol
primordial eficienței energetice, pentru a crea un cadru legislativ european şi naţional sustenabil
pentru următorul deceniu în energie.

Astfel, în conformitate cu Raportul de țară SWD (2019) 1022 final din 27.02.2019 privind
România, Comisia Europeană apreciază că România este în grafic și că va atinge obiectivul de
eficiență energetică fixat pentru 2020, care este de 43 Mtep, exprimate în consum de energie
primară (30,3 Mtep exprimate în consumul final de energie). Cu toate acestea, atât consumul
primar, cât și consumul final de energie au înregistrat o creștere în 2017 și, prin urmare, sunt
necesare eforturi continue pentru a limita consumul de energie în contextul creșterii economice.

Această creştere a consumului primar, respectiv final de energie, care s-a înregistrat în 2017
și la nivel european, a condus la înfiinţarea unui Grup de lucru al Comisiei Europene în luna
septembrie 2018 pentru identificarea cauzele acestor tendinţe şi a soluţiilor necesare pentru atingerea
ţintelor privind eficienţa energetică în anul 2020.

Prin obiectivele asumate în domeniu, România trebuie să contribuie la îndeplinirea țintei


Uniunii privind eficiența energetică în anul 2030 (un consum de energie primară de maxim 1.273
Mtep, respectiv de 956 Mtep energie finală). Astfel, ținta globală este de cel puțin 32,5 % la nivelul
UE, obiectiv care poate fi revizuit în sens ascendent în anul 2023.

Având în vedere ipotezele și proiecțiile de calcul utilizate în cadrul Proiectului Planului


Naţional Integrat Energie – Schimbări Climatice 2021 - 2030, care iau în considerare creșterea
producției industriale și a nivelului de trai, consumul primar de energie este preconizat să atingă 36,7
Mtep în 2030.

Raportat la prognoza consumului de energie primară aferentă anului 2030, așa cum a fost calculată
în scenariul PRIMES 2007 pentru România, respectiv 58,7 Mtep, scenariul prognozat indică o scădere
de 37,5% la nivelul anului 2030.

În Figura 3 este prezentată ținta României pentru anul 2020, respectiv 2030 raportată la
prognoza PRIMES 2007, precum și scenariul realizat prin PRIMES 2016, de unde se observă plasarea
constantă a consumului de energie primară sub curba prognozată, ceea ce denotă faptul că ținta pentru
anul 2020 poate fi atinsă, ca urmare a reducerii consumului prin efectul conjugat al restructurării
economiei, dar și politicii de eficiență energetică.

Pag 58
Fig. 3 – Consumuri de energie primară – date Eurostat şi Primes

Conform Comunicatului Comisiei Europene din data de 9 aprilie 2019, Comisia Europeană și-a
îndeplinit pe deplin angajamentele legate de viziunea sa privind o strategie a uniunii energetice prin
care se garantează o energie accesibilă, abordabilă, sigură, competitivă și durabilă pentru toți
europenii, informează un comunicat de presă al Executivului comunitar.
http://europa.eu/rapid/press-release_IP-19-1876_ro.htm

Acest raport oferă cele mai recente informații despre progresele realizate până în 2017 pentru a atinge
obiectivul de 20% înainte de anul 2020. Statisticile oficiale europene privind energia, pe care statele
membre le-au trimis la Eurostat până în ianuarie 2019, au fost utilizate ca sursă primară de date.
Raportul se bazează pe Raportul privind progresul înregistrat de statele membre în îndeplinirea
obiectivelor naționale de eficiență energetică din 2017, rapoartele anuale transmise de statele membre
în anul 2018 și pe analizele complementare efectuate în cursul anului 2018
În ceea ce privește intensitatea energetică, aproape toate statele membre au reușit să-și îmbunătățească
performanțele industriei în perioada 2005-2017, ceea ce a dus la o reducere globală a intensității
energetice de 22% în UE. România, Estonia, Bulgaria și Irlanda au înregistrat cele mai mari
îmbunătățiri (peste 50%).
Analiza arată că România se află în rândul statelor membre care merg pe drumul cel bun sau
au obținut mai multe economii de energie decât cele necesare pentru perioada 2014-2016.

Pag 59
În urma activității ANRE – DEE de monitorizare a economiilor de energie obținute în anul
2018, prin aplicarea măsurilor incluse în PNAEE 2017-2020, s-a observat o variație în cea ce privește
cuantumul economiilor de energie. O menţiune specială se impune în cazul programelor Planul
național de Investiți, Promovarea Cogenerării de înaltă eficiență, Eficiență în industria care
beneficiază de ajutor de stat conform H.G. nr. 495/2014 și Programul de extindere a Metroului în
București, cu contribuții esențiale, în totalul economiilor de energie realizate în anul 2018.

 PNAEE IV prevede pentru anul 2018 în cadrul PNI o economie de 100.000 tep, iar valoarea
realizată în cadrul acestui program este de 362.938 tep
 PNAEE IV prevede pentru anul 2018 în cadrul Promovarea Cogenerării de înaltă eficiență o
țintă de reducere a consumului de 242.400 tep, iar valoarea realizată în cadrul acestui program
este 232.372 tep.
 PNAEE IV prevede pentru anul 2018 în cadrul Programului de extindere a Metroului în
București o țintă de reducere a consumului de 2.500 tep, iar valoarea realizată în cadrul acestui
program este 3.915 tep.
 PNAEE IV prevede pentru anul 2018 în cadrul Programului Eficiență în industria care
beneficiază de ajutor de stat conform H.G. nr. 495/2014 o țintă de reducere a consumului de
66.200 tep, iar valoarea realizată în cadrul acestui program este de 187.838 tep.

De asemenea pentru un număr de componente ale PNAEE, evaluarea economiei de energie este
dificilă, deoarece nu există date raportate în acest sens; ca urmare, sunt necesare studii și culegere de
date care să permită o estimare indirectă rezonabilă a economiei de energie
Tabelele 20 și 21 prezintă aportul fiecărui program care intră în componența PNAEE 2017-
2020 în vederea realizării ţintelor de eficienţă energetică, defalcat pe cele două componente:

Tabelul 20 - Sistemul de alimentare cu energie-transformare, transport şi distribuţie

Economii planificate
Economii realizate în 2018- tep
în 2018 - tep

Planul Naţional de Investiţii 362.938 100.000

Reducerea CPT în RD(*1 9.304 13.000

Reducerea CPT în RT(*2 438 1000

Promovarea cogenerării de înaltă eficienţă 232.372 242.400

Continuarea programului „Termoficare 2006- 30.710


31.000
2016 - Căldură şi Confort”

Total 635.762 387.400


Notă :
(*1 RD – reţele electrice şi conducte de gaze naturale de distribuţie
(*2 RT – reţele electrice şi conducte de gaze naturale de transport

Pag 60
Tabelul 21 - Eficienţa energetică la consumatorul final (art.7 directiva 2012/27/UE)

Economii realizate Economii planificate


Măsura politică energetică în 2018 – tep în 2018- tep

Contorizare inteligentă 609 4.000

EE în industria care beneficiază de H.G. nr.495/2014 187.838 66.200

Audit energetic şi management energetic 332.070 229.800

Achiziţionarea de echipamente cu performanţe 1.175 2.000


superioare în sectorul construcţii

Audit energetic şi management energetic în sectorul 587 1.000


construcţii

Reabilitare termică a blocurilor de locuinţe 62.455 90.000

Reabilitare termică a locuinţelor unifamiliale 67.000

Achiziţionarea de echipamente electrice cu 100.000


performanţe superioare în sectorul rezidenţial

Audit energetic şi management energetic în sectorul 13.000


rezidenţial

Reabilitare termică în clădiri guvernamentale 3520 7.000

Achiziţionarea de echipamente şi aparate electrice 1.500


pentru clădiri guvernamentale

Reabilitarea termică în clădiri publice (primării, şcoli 12.426 35.000


și altele asemenea)

Achiziţionarea de echipamente şi aparate electrice 5.000


pentru clădiri publice

Reabilitarea iluminatului public 2.982 9.000

Reabilitare sisteme publice de alimentare cu apă 1.218 2.000

Reabilitarea termică a clădirilor (birouri, spaţii 70.000


comerciale și altele asemenea)

Pag 61
Economii realizate Economii planificate
Măsura politică energetică în 2018 – tep în 2018- tep

Achiziţionarea de echipamente şi aparate electrice de 4.500


înaltă eficienţă pentru sectorul servicii

Dezvoltarea serviciilor energetice/piaţa ESCO 141.000

Reînnoirea parcului de maşini (automobile şi 100.000


autovehicule de marfa)

Modernizarea transportului public urban 940 19.600

Extinderea metroului în Bucureşti 3915 2.500

Modernizare transport feroviar 1023 18.500

Modernizare transport naval 276 100

Modernizare transport aerian 665 800

Mobilitate alternativă 100.000

Achiziţionarea de echipamente cu performanţe 2.000


superioare pentru sistemul de irigaţii

Reînnoirea parcului de maşini agricole 5.000

Total 611.699 1.096.500

ANRE, prin intermediul Departamentului pentru Eficienţă Energetică, promovează dialogul


constructiv cu toţi factorii interesaţi în vederea îndeplinirii ţintelor naţionale privind creşterea
eficienţei energetice, iar în contextul aprobării H.G. nr. 203/2019 publicată în M.O. nr. 273 şi 273
bis/10.04.2019 privind aprobarea Planului naţional de acţiune în domeniul eficienţei energetice
- PNAEE IV, sunt necesare măsuri susţinute de promovare şi finanţare a economiilor de energie din
partea instituțiilor implicate în implementarea Legii nr. 121/2014 privind eficienţa energetică, cu toate
modificările şi completările ulterioare.

Pag 62