Anexa nr.

1
UNIVERSITATEA SPIRU HARET
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE BUCUREȘTI
Programul de master: AUDIT FINANCIAR - CONTABIL
Disciplina: “SISTEME EXPERT DE GESTIUNE”(SEG)
(Semestrul 3)

CALCULUL TREZORERIEI NETE PE O PERIOADĂ DE DOI ANI

PENTRU DETERMINAREA ANULUI FAVORABIL ȘI LUAREA
DECIZIILOR PENTRU EVOLUȚIA ÎNTREPRINDERII

Titularul disciplinei:

Prof. univ. dr. GHERASIM Zenovic

Masterand:

ILIE (GLAVAN) Gina

BUCUREŞTI

2019
 Introducere

Marven Minsky a fost întrebat ce este inteligența artificială a răspuns: ”Există întotdeauna
persoane care au nevoie să definescă totul pentru a realiza ceva. De ce?”
Inteligența artificială are ca scop dezvoltarea sistemelor care sunt bazate pe calculator.
În domeniul economic sunt utilizate sisteme expert, aceste sisteme sunt fundamentate pe
tehnologii artificiale și reprezintă un system de programare pe calculator.
Limbajul de programare PROLOG este utilizat în dezvoltarea sistemelor expert. Un
program PROLOG este reprezentat dintr-o colectie de fapte și reguli, acest program este un limbaj
de nivel înalt.
Lucrarea “Calculul trezoreriei nete pe o perioada de doi ani pentru determinarea anului
favorabil și luarea deciziilor pentru evoluția întreprinderii”este realizată pentru a putea compara
cu mai mare ușurință trezoreria netă a unei întreprinderi pentru doi ani consecutivi, sau chiar
lichidități.
Tabloul fluxurilor de trezorerie este o situație de flux care permite compararea rezultatelor
diferitelor întreprinderii prin eliminarea efectelor utilizării diferitelor metode contabile pentru
aceleași operații și evenimente. Pe baza unui tablou al fluxurilor de trezorerie ”utilizatorii pot să
evalueze schimbările activului net al întreprinderii, în structura sa financiară, capacitatea de
adaptare la diferitele conjucturi și oportunități, să elaboreze modele pentru aprecierea diferitelor
întreprinderii”.1
Cash-flow-ul sau trezoreria netă reprezintă diferența dintre încasarile și plațile curente ale
unei firme pe o anumită perioadă de timp. Acest cash-flow raspunde la întrebari legate de
solvabilitatea și lichiditatea firmei și este o expresie a derulării fluxurilor comerciale. Lichiditățile
se referă la fondurile disponibile și la depozitele la vedere ale unei întreprinderii.
Trezoreria netă are un rol fundamental într-o întreprindere deoarece caracterizează
mărimea disponibilităților banești de care dispune aceasta la un moment dat. În general trezoreria
este masa de disponibilități facută disponibil în jocul plăților și încasărilor și care să facă față
permanent scadențelor.
De aceea în Capitolul II – Studiu de caz. Calculul trezoreriei nete pe o perioadă de doi ani
pentru determinarea anului favorabil și luarea deciziilor pentru evoluția întreprinderiii este
realizat un program în limbajul PROLOG care este dedicat în special acționarilor, economiștilor
și persoanelor interesate într-un mod deosebit de o anumită întreprindere, care îi ajuta să observe
evoluția lichidităților pe o anumită perioada de timp. Aceștia pot compara anumite perioade din an
ale trezoreriei nete sau chiar ani și pot observa evoluția trezoreriei; aceasta poate să aibă o evoluție
favorabilă iar lichiditățile sa crească, poate să fie vorba de un deficit, iar atunci întreprinderea
trebie să facă un credit pentru a-și plătii datoriile, sau există cazuri în care trezoreria neta este 0 și
atunci încasarile sunt egale cu plățile.

_________________________________
1
N. Feleaga, Sisteme contabile comparate, Vol.II, Ed.Economica, Bucuresti, 2000.
 Anexa nr.2
Capitolul 1
Cadrul economic de lucru general caracterizarea mediului PROLOG în care se
va realiza proiectul cu studiul de caz.
1.1. Siteme expert de gestiune; Limbajul PROLOG
Inteligența Artificială și-a avut începuturile după sfârșitul celui de-al doilea Razboi
Mondial. Primele programe aparute erau cele care rezolvau puzzle-uri sau care jucau anumite
jocuri.
Principalul scop al Inteligenței Artificiale este dezvoltarea sistemelor bazate pe calculator,
ca acesta să poată imita criterial uman. Ele sunt capabile să învețe limbaje natural, cum gândește,
răspunde, interacționează creierul uman.
Printre principalele domenii de aplicație ale inteligenței artificiale sunt sitemele expert,
învațarea automată, robotica, traducerea automată, realitatea virtuală, etc.
“Sistemul expert reprezintă un sistem de programe pe calculator, fundamentat pe modele
și tehnologii ale inteligenței artificiale, care stochează cunostințele mai multor experți umani
dintr-un domeniu bine definit și pe care apoi le utilizează pentru dezvoltarea problemelor dificile
specific domeniului.”2
Sistemele expert au apărut în anii 1970 și fac parte din categoria sistemelor informatice
bazate pe cunostințe.
Sistemele expert utilizate în domeniul economic sunt: Sisteme expert destinate previziunii
și planificării, Sisteme expert de diagnosticare, Sisteme expert de control și monitorizare.
Sistemele expert își ating obiectivele cu ajutorul mulțimii de fapte și reguli pentru gestiunea
cunostințelor.
Un sistem bazat pe reguli are trei componente:
- Baza de cunoștinte (baza de reguli) : reprezentarea cunoștințelor se face utilizând
reguli de forma IF < premise> THEN <concluzii>
- Memoria de lucru: conține informații pentru dezvoltarea unei probleme
- Mecanismul de inferența: reprezintă componența de control și execuție dintr-un
sistem bazat pe reguli. Acest mecanism folosește trei moduri de inferențe:
 Metoda deductuivă – permite motorului de inferențe să realizeze un
anumit scop (global)
 Matoda inductivă – conține procese inductive de raționament prin care
se găsesc faptele care satisfac scopul
 Metoda mixtă – combină cele două metode cea inductivă și cea
deductivă pentru a folosi avantajele fiecăreia.
În dezvoltarea sitemelor expert se utilizează două categorii principale de instrumente:
limbaje de nivel înalt de prelucrare simbolică și siteme expert de uz general. Cele mai
răspândite limbaje de nivel înalt sunt LIPS și PROLOG.
_________________________________
2
Zenovic Gherasim, Cătălina-Lucia Cocianu – Sisteme expert în economie, pg.14
 Cuvântul PROLOG provine de la PROgramming în LOGic. PROLOG este limbaj de
programare apărut ca produs al școlii franceze de informatică în anul 1972, acest limbaj este
dedicat calculului simbolic, non-parametric. Un program PROLOG reprezintă o colecție de fapte
și reguli, adică o descriere a unor obiecte și relații existente între obiecte.
Un program care este realizat în limbaj PROLOG are ca secțiuni de bază următoarele:
- constants (constante)
- domains (domenii)
- predicates (predicate)
- cluases (clauze)
- goal (scopuri)
- database (bază de date)
Limbajul de programare PROLOG este utilizat în dezvoltarea sistemelor expert. În domeniul
economic sunt utilizate sisteme expert, aceste sisteme sunt fundamentate pe tehnologii artificiale
și reprezintă un sistem de program pe calculator.
De aceea pentru realizarea studiului de caz din următorul capitol vom utiliza programul
PROLOG. Cu ajutorul acestui limbaj de programare vom calcula trezoreria netă a unei
întreprinderi pentru doi ani și vom determina anul mai favorabil cu o mai mare ușurință.
1.2. Cadrul economic al problemei studiate
1.2.1. Trezoreria netă
Necesitatea apariției unui al treilea document contabil de sinteză, tabloul fluxurilor de
trezorerie, alături de bilanț și contul de profit și pierdere, s-a făcut simțită datorită limitelor pe care
acestea din urmă la prezintă în degajarea informației financiare.
Tabloul fluxurilor de trezorerie este documentul contabil sinteză care are menirea să ofere
explicații sub formă de fluxuri monetare (sub formă de încasări și plăți) în cursul unui exercițiu
financiar, adică arată de unde au provenit lichiditățile și cum au fost cheltuite în timpul unui
exercițiu financiar. Elaborarea de către întreprinderi, a unui tablou al fluxurilor de trezorerie este
necesară atât pe plan intern (pentru managementul întreprinderii), cât și pe plan extern, în special
pentru investitorii și creditorii întreprinderii.
Investitorii și creditorii, utilizează informațiile cuprinse în tabloul fluxurilor de trezorerie în
vederea determinării capacității întreprinderii de a genera fluxuri pozitive de lichidități, de a-și
achita datoriile, de a plăti dividende și dobânzi, de a-și previziona nevoile suplimentare de finanțare
precum și pentru a-și explica diferența dintre profitul, obținut cu ajutorul contului de profit și
pierdere, și fluxurile nete de lichidități generate de activitatea de exploatare, considerată principala
activitate producătoare de profit a întreprinderii. Teoria și practica financiară au demonstrat că cei
interesați de o anumită întreprindere își vor baza deciziile economice referitoare la această în
funcție de capacitatea întreprinderii de a genera fluxuri de numerar în viitor. Fluxurile de trezorerie
precedente oferă informații relevante despre viitorul flux de trezorerie, deoarece ele ilustrează
modul în care întreprinderea generează numerar și cum îl cheltuie. ”O întreprindere poate fi
considerată o mașină de numerar: informația despre fluxul de numerar ar trebui să arate cum
mașina funcționează” (Lee 1984: Lawson 1987, Heath 1978)
 Informațiile despre fluxul de trezorerie pot ajuta utilizatorii în efectuarea judecății asupra
sumei momentului și gradului de certitudine a viitoarelor fluxuri de numerar; acestea oferă un
indiciu cu privire la relațiile dintre profitabilitate și capacitatea de generare de lichidități și astfel,
asupra calității profitului obținut. În plus, utilizatorii informației financiare dezvoltă, adeseori
modele pentru a estima și compara valoarea prezentă cu cea a fluxurilor viitoare de lichidități.
Trezoreria netă reprezintă diferența dintre activele de trezorerie și creditele de trezorerie, dar
ea este egală conform relației fundamentale a trezoreriei cu diferența între fondul de rulment și
nevoia de fond de rulment. Mai bine spus trezoreria netă este diferența dintre încasările și plățile
unei întreprinderi într-o anumită perioadă de timp.
1.2.2. Trezoreria netă pozitivă
Dacă trezoreria netă este pozitivă atunci se înregistrează un excedent de finanțare datorită
desfășurării unei activități eficiente, iar îmbogățirea trezoreriei arată că întreprinderea dispune de
lichidități suficiente, care îi vor permite rambursarea datoriilor, dar și realizarea unor plasamente
eficiente atât pe piața monetară, cât și pe cea financiară. În acest context întreprinderea se bucură
de autonomie financiară pe termen scurt.
1.2.3. Trezoreria netă negativă
Dacă trezoreria netă este negativă atunci firma se confruntă cu o stare de dezechilibru
financiar, apare un deficit monetar, care va fi acoperit pe seama unor noi resurse monetare (credite
pe termen scurt sau de trezorerie). Aceasta arată că întreprinderea depinde de resurse financiare
externe. În cazul în care se apelează la resurse financiare externe, firma va fi interesată să aleagă
acele resurse ce se caracterizează prin cel mai mic cost posibil. Ideal ar fi ca acoperirea deficitului
să se realizeze prin utilizarea mai multor tipuri de surse de finanțare. Atunci când trezoreria netă
este negativă se limitează autonomia financiară pe termen scurt, dar nu apare implicit starea de
insolvabilitate.
1.2.4. Trezoreria netă 0
Dacă trezoreria netă este zero atunci întreprinderea înregistrează echilibru financiar, încasările
sunt egale cu plățile. Atunci când avem trezoreria netă 0 întreprinderea nu dispune de lichidități.
1.2.5. Avantajele și obiectivele trezoreriei nete
Odată cu utilizarea cash-flow-ului apar și avantajele, însă cele mai importante sunt
următoarele:
o Cu ajutorul cash-flow-ului putem face analiza cu privire la ieșirile și intrările de bani
din întreprindere, în urma acestei analize putem găsi și cauzele pentru care veniturile
și cheltuielile au fost mai mici sau mai mari față de cele așteptate;
o Flexibilitatea, în cash-flow includem informațiile necesare din punct de vedere
financiar;
o Cash-flow-ul ne ajută să avem imaginea financiară a întreprinderii în orice moment.
Trezoreria netă este expresia cea mai concludentă a desfășurării unei activități echilibrate
și eficiente.
Trezoreria are următoarele obiective, acestea se aplică mai ales în economiile occidentale:
  Excedentul de trezorerie trebuie să fie cât mai puțin riscant și cu cea mai bună
lichiditate;
 Eșalonarea obligațiilor de plată ale întreprinderii și a scadențelor într-un mod
echilibrat;
 Disponibilitățile de finanțare trebuie să aibă cel mai mic cost, însă acesta trebuie
să fie real;
 Încasarea creanțelor întreprinderii trebuie să crească, însă fără să fie afectată
politica față de clienți
 Pentru evaluarea costurilor de finanțare sau a celor de oportunitate trebuie ca
trezoreria să fie la nivel 0 (zero).
1.3. Caracterizarea mediului PROLOG în care se va realiza studiul de caz
Având în vedere importanța trezoreriei nete, programul realizat în capitolul următor este
dedicat în special acționarilor, economiștilor și persoanelor care sunt interesate într-un mod
deosebit de o anumită întreprindere pentru că îi ajută să observe evoluția lichidităților pe o
anumită perioadă de timp. Perioada este aleasă în funcție de interesele pe care le avem.
Pentru realizarea acestui program s-au impus unele reguli; mai jos avem regulile
prezentate:
Regula 1: I2>P2, I1>P1
Această regulă impune ca încasările din ambii ani să aibă o valoare mai mare ca plățile,
dacă acest lucru se întâmplă atunci programul va afișa: ”În ambii ani avem excedent” și va
calcula și afișa valoarea trezoreriei pentru fiecare an în parte.
>P2; Val 2 = 1500 (3500 – 2000);
I1 = 3000; P1 = 2100; I1>P1; Val 1 = 900 (3000 – 2100).
Regula 2: I2>P2, P1>I1
Această regulă spune că dacă avem încasările mai mari decât plățile în anul N-2, iar în anul
N-1 plățile sunt mai mari ca încasările atunci se va afișa:”Anul N-2 este favorabil avem
excedent” și se va calcula valoarea trezoreriei nete din anul respectiv. Întreprinderea pe
parcursul anului N-1 nu a avut o evoluție favorabilă, nu a reușit să își păstreze nici echilibrul,
a avut deficit.
>P2; Val 2 = 1500 (3500 – 2000);
I1 = 1400; P1 = 2500; P1>I1;
Regula 3: I2>P2, I1=P1
Regula spune că dacă încasările din anul N-2 sunt mai mari ca plățile atunci avem ”Anul
N-2 trezorerie pozitivă, pe când în N-1 trezoreria este 0”, iar programul va calcula valoarea
trezoreriei pozitive adică cea din anul N-2.
Întreprinderea nu a evoluat în anul următor, N-1, însă a reușit să își păstreze echilibrul.
>P2; Val 2 = 1500 (3500 – 2000);
I1 = 1000; P1 = 1000; I1=P1;
 Regula 4: P2>I2, I1>P1
Avem încasările mai mici ca plățile în anul N-2 și în anul N-1 avem o trezorerie pozitiva,
adică încasările mai mari ca plățile de aceea programul va afișa anul în care lichiditățile sunt
mai mari ca 0 și valoarea acestora: ”Trezoreria pozitivă este în anul N-1”.
>I2;
I1 = 3100; P1 = 1800; I1>P1; Val 1 = 1300 (3100 – 1800).
Regula 5: P2>I2, P1>I1
În ambii ani avem trezorerie negativă, adică încasările sunt mai mici ca plățile. Regula are
următoarea semnificație, dacă plățile sunt mai mari ca încasările în ambii ani, atunci avem un
cash-flow negativ și se va afișa valoarea pentru fiecare an, ”Ambii ani au trezorerie negativă”.
>I2; Val2 = 800 (2600 – 1800);
I1 = 2300; P1 = 3400; P1>I1; Val1 = 1100 (3400 – 2300).
Regula 6: P2>I2, I1=P1
Dacă în anul N-2 avem plățile mai mari ca încasările și în anul N-1 încasările sunt egale
cu plățile atunci se va afișa valoarea trezoreriei negative, ”În anul N-1 trezoreria este 0, iar în
N-2 deficit”.
>I2; Val2 = 1100 (2400 – 1300);
I1 = 2250; P1 = 2250; I1=P1;
Regula 7: I2=P2, I1>P1
Regula spune că dacă plățile sunt egale cu încasările în anul N-2 și în anul N-1 încasările
sunt mai mari ca plățile atunci se va afișa valoarea cash-flow-ului pozitiv din anul N1, ”În N-
1 trezoreria este pozitivă”
I2=P2;
I1 = 2500; P1 = 1800; I1>P1; Val 1 = 700 (2500 – 1800).
Regula 8: I2=P2, P1>I1
Această regulă are următoarea semnificație: dacă în anul N-2 încasările sunt egale cu
plățile și în anul N-1 plățile sunt mai mari ca încasările atunci se va afișa deficitul trezoreriei
nete din anul N-1 pentru că în celălalt an știm că trezoreria netă este 0, ”În anul N-2 este
favorabilă trezoreria adică 0, iar în N-1trezorerie negativă”.
I2=P2;
I1 = 2300; P1 = 3100; I1>P1; Val 1 = 800 (3100 – 2300).
Regula 9: I2=P2, I1=P1
În momentul în care în ambii ani avem încasările egale cu plățile, atunci programul va
afișa ”În ambii ani trezoreria este 0”.
I2=P2;
 Capitolul 2
Studiu de caz
În sistemul expert prezentat mai jos sunt comparate cash-flow-urile unei entități din doi
ani, anul N-2 și N-1. Aplicația ajută acționarii, dar și clienții, furnizorii, persoanele interesate de
entitate să vadă de ce lichidități dispune sau dispunea entitatea și cum au fost acestea în anii
analizați. Acestea se calculează în funcție de încasările și plățile entității pe parcursul unui an sau
mai puțin în funcție de cerințe.
Pentru realizarea programului și în special a regulilor am folosit arborele din imaginea de
mai jos:

I1>P1
I2>P2 I1<P1
I1=P1
I1>P1
I2<P2 I1<P1
I1=P1
I1>p1
I2=P2 I1<P1
I1=P1

Variabilele utilizate sunt:

- I2 = încasări din anul N-2
- P2 = plăți din anul N-2
- I1 = încasări din anul N-1
- P1= plăți din anul N-1
Pentru următorul sistem expert se vor utiliza următoarele calculi:
 Excedentul sau deficitul din anul N-2
Val2 = I2 – P2
 Excedentul sau deficitul din anul N-1
Val1 = I1 -P1
În continuare voi prezenta codul sursă al programului PROLOG pentru implementarea
exemplului.
predicates
citeste_incasare_2(real)
citeste_plata_2(real)
citeste_incasare_1(real)
citeste_plata_1(real)
calcul_val2(real,real,real)
calcul_val1(real,real,real)
 rezolva
decide(real,real,real,symbol)
constants
text1=”Incasari din anul N-2”
text2=”Plati din anul N-2”
text3=”Incasari din anul N-1”
text4=”Plati din anul N-1”
raspuns1=”In ambii ani avem excedent”
raspuns2=”Anul N-2 este favorabil avem excedent”
raspuns3=”Anul N-2 are trezorerie pozitiva, pe cand in N-1 trezoreria este 0”
raspuns4=”trezorerie pozitiva este in anu N-1”
raspuns5=”Ambii ani au trezoreria negative”
raspuns6=”In anul N-1 trezoreria este 0, iar in N-2 deficit”
raspuns7=”In N-1 trezoreia este pozitiva”
raspuns8=”In anul N-2 este favorabila trezoreria adica 0, iar in N-1 trezorerie negative”
raspuns9=”In ambii ani trezoreria este 0”

clauses
citeste_incasare_2(I2):-write(text1),readreal(I2),nl.
citeste_plata_2(P2):-write(text2),readreal(P2),nl.
citeste_incasare_1(I1):-write(text3),readreal(I1),nl.
citeste_plata_1(I1):-write(text4),readreal(P1),nl.
calcul_val2(I2,P2Val2):-val2=I2-P2.
calcul_val1(I1,P1Val1):-val1=I1-P1.
rezolva: - citeste_date(I2,P2,I1,P1), decide(I2,P2,I1,P1_).

decide(I2,P2,I1,P1,R):-
I2>P2,I1>P1,R=raspuns1,!,write (R),
nl,write(“In anul N-2 excedentul este in valoare de”),calcul_val2(I2,P2,Val2),
calcul_va12(12,P1,Val1),writw(Val2),write(“lei”),writw(“iar in anul N-1 este de”),
write(Val1),write(“lei”),nl.
decide(I2,P2,I1,P1,R):-
I2>P2,P1>I1,R=raspuns2,!,write (R),nl.write(“Cash-flow pozitiv in anul N-2 este de”),
calcul_val2(I2,P2,Val2),write(Val2),write(“lei”),nl.
decide(I2,P2,I1,P1,R):-
P2>I2,I1=P1,R=raspuns3,!,write (R),nl.write(“Cash-flow din anul N-2 este de”),
calcul_val2(I2,P2,Val2),write(Val2),write(“lei”),nl.
decide(I2,P2,I1,P1,R):-
P2>I2,I1>P1,R=raspuns4,!,write (R),nl.write(“Iar valoarea aceasta este de”),
calcul_val1(I1,P1,Val1),write(Val1),write(“lei”),nl.
decide(I2,P2,I1,P1,R):-
 P2>I2,P1>I1,R=raspuns5,!,write (R),nl.write(“Insa deficitul in anul N-2este
de”),calcul_val2(I2,P2,Val2),calcul_val1(I1,P1,Val1),Val2a=abs(Val1),write(Val2a),write(“lei”)
,write(“iar in anul N-1este de”),write(Val1a),write(“lei”),nl.
decide(I2,P2,I1,P1,R):-
P2>I2,I1=P1,R=raspuns6,!,write (R),nl.write(“Deficitul este in valoare de”),
calcul_val2(I2,P2,Val2),write(Val2),write(“lei),nl.
decide(I2,P2,I1,P1,R):-
I2=P2,I1>P1,R=raspuns7,!,write (R),nl.write(“Excedent in valoare de”),
calcul_val1(I1,P1,Val1),write(Val1),write(“lei),nl.
decide(I2,P2,I1,P1,R):-
I2=P2,P1>I1,R=raspuns8,!,write (R),nl.write(“Deficitul in anul N-1este de”),
calcul_val1(I1,P1,Val1),calcul_val1(I1,P1,Val1),Val1=abs(Val1),write(Val1a),write(“lei”),nl.
decide (I2,P2,I1,R):-
I2=P2,I1=P1,R=raspuns9,!.write(raspuns9),nl.

În secțiunea predicates sunt definite tipurile de predicate de care avem nevoie pentru a
realiza programul, predicatele de arierate 1 sunt : incasare_2 , plata_2, plata_1, iar cele de arierate
multiplă sunt : calcul_val2 și calcul_val1.
În programul PROLOG faptele sunt reprezentate prin axiomă, iar axioma este o clauză
simplă încheiată cu punct. Regulile sunt formate din două părți concluzii și permise, iar acestea
sunt separate printr-un simbol “:-“ care are semnificația “dacă”. Cele două părți ale regulilor,
concluzii și premise, sunt specificate sub formă de cause.
Pentru regula prezentată avem încasările din ambii ani mai mari ca parțile, ambii ani au
un cash-flow pozitiv. În rezultatul acestei cause sunt prezentate ambele valori ale trezoreriei nete
și ne putem da seama care an este mai favorabil. Explicația se regăsește la Regula 1 în Capitolul
I Caracterizarea mediului PROLOG în care se va realiza studiul de caz.
Cu ajutorul programului aflăm anul în care entitatea a avut o trezorerie pozitivă și valoarea
acesteia. Pentru a ne da acest rezultat avem următoarele premise încasările din anul N-2 trebuie să
aibă o valoare mai mare ca părțile din același an (I2>P2), iar în anul N-1 plățile trebuie să fie mai
mari ca încasările (P1>I1), adică să avem un deficit. Explicația se regăsește la Regula 2 in
Capitolul I Caracterizarea mediului PROLOG în care se va realiza studiul de caz.
Regula spune că dacă încasările din anul N-2 sunt mai mari ca plățile (I2>P2) și în anul
N-1încasările sunt egale cu plațile (I1=P1) atunci avem o trezorerie pozitivă în anul N-2, iar în
anul N-1 trezoreria este 0. Ca rezultat vom avea valoarea trezoreriei pozitivă. Explicația se
regăsește la Regula 3 din Capitolul I Caracterizarea mediului PROLOG în care se va realiza
studiul de caz.
Avem încasările mai mici ca plațile în anul N-2 (I2<P2) și în anul N-1 avem o trezorerie
pozitivă, adică încasările mai mari ca plățile (I1>P1) de aceea programul va afișa anul în care
lichiditățile sunt mai mari ca 0 și valoarea acestor lichidități. Explicația se regăsește la Regula 4
in Capitolul I Caracterizarea mediului PROLOG în care se va realiza studiul de caz.
În ambii ani avem trezorerie negativă, adică încasările sunt mai mici ca plățile. Regula are
următoarea semnificație, dacă plățile sunt mai mari ca încasările în ambii ani (P2>I2 , P1>I1),
atunci avem un cash-flow negative și se va afișa valoare pentru fiecare an. Explicația se regăsește
la Regula 5 în Capitolul I Caracterizarea mediului PROLOG în care se va realiza studiul de caz.
Dacă în anul N-2 avem plățile mai mari ca încasările (P2>I2) și în anul N-1 încasările sunt
egale cu plățile (I1=P1) atunci se va afișa valoarea trezoreriei negative. Explicația se regăsește la
Regula 6 în Capitolul I Caracterizarea mediului PROLOG în care se va realiza studiul de caz.
Dacă plățile sunt egale cu încasările în anul N-2(I2=P2) și în anul N-1 încasările sunt mai
mari ca plățile (I1>P1) atunci se va afișa valoarea cash-flow-ului din anul N-1. Explicația se
regăsește la Regula 7 din Capitolul I Caracterizarea mediului Prolog în care se va realiza studiul
de caz.

Regula 8 din Capitolul I Caracterizarea mediului PROLOG în care se va realiza studiul

de caz are următoarea semnificație dacă în anul N-2 încasările sunt egale cu plățile și în anul N-1
plățile sunt mai mari ca încasările atunci se va afișa deficitul trezoreriei nete din anul N-1 pentru
că în celălalt an știm că trezoreria netă este 0.

Regula 9 din Capitolul I Caracterizarea mediului PROLOG în care se va realiza studiul

de caz semnifică: dacă ambii ani încasările sunt egale cu plățile (I2=P2 , I1=P1) atunci trezoreria
netă este egala cu 0.
 Concluzii:
Situația cash-fow-ului este cea mai intuitivă dintre toate situațiile financiare pe care le
întocmește firma. În principiu, o firmă atrage capital pentru a putea procura active care generează
profit. Situația cash-flow-ului urmărește parcursul disponibilului în cadrul firmei. Cash-flow-ul
sau trezoreria netă reprezintă diferența între încasările și plățile curente ale unei firme pe o anumită
perioadă de timp.
Programul PROLOG prezentat mai sus calculează trezoreria netă a unei entități pentru doi
ani. În exemplul prezentat ma sus sunt precizate încasările și plățile din cei doi ani, mai precis anul
N-2 (2017) și anul N-1 (2018).
Programul a fost creat pentru a ne preciza valoarea trezoreriei nete. De exemplu dacă în
ambii ani avem trezoreria netă pozitivă sau negativă atunci programul va afișa ambele valori pentru
fiecare an.
Dacă într-un an avem un cash-flow negativ iar în celălalt unul pozitiv pe ecran va apărea
valoarea trezoreriei nete pozitive pentru a vedea care an este mai favorabil. Același lucru se va
întâmpla și în momentul în care într-un an avem excedent iar în celălalt an cash-flow-ul este 0.
Însă dacă avem trezoreria netă egală cu 0 într-un an iar în celălalt este negativă pe ecran va
fi afișată valoarea trezoreriei nete negative pentru a putea vedea deficitul și pentru găsirea unei
soluții pentru remedierea acestuia.
Dacă se întâmplă ca anii analizați să aibă trezoreria netă egală cu 0 atunci va fi afișat
mesajul ”In ambii ani trezoreria este 0”.
Programul ajută personalul din contabilitate, personalul care lucrează în departamentul de
management, marketing pentru a vedea modul în care evoluează întreprinderea și pentru a găsii
soluții pentru o evoluție mai bună sau pentru a găsii soluții în cazul în care există probleme cu
lichiditățile. Acționarii pot ști la ce să se aștepte în funcție de rezultatele obținute.
Acest program poate fi utilizat și pentru o perioadă mai scurtă de un an, cum ar fi semestru,
trimestru, lună.
 Bibliografie:
1. Gherasim Zenovic, Cocianu Catălina Lucia, (2005), Sisteme expert în economie,
Editura Fundației România de Mâine, București.
2. Gherasim Zenovic, Fusaru Doina, Andronie Maria, (2008), Sisteme informatice
pentru asistarea deciziei economice, Editura Fundației România de Mâine, București.
3. Lock D., (2010) Managementul proiectului, Ediția a noua, Editura Monitorul Oficial
București.
4.www.pmi.org