CAPITOLUL 2: ȘTIINȚA MANAGEMENTULUI ÎN

ORGANIZAȚIA MILITARĂ

2.1. Organizația militară între necesitate și actualitate

De ce este necesară armata?

I. Organizația militară are statutul și rolul bine definite în Constituție:
- armata este subordonată exclusiv voinței poporului pentru garantarea
suveranității, independenței și unității statului, a integrității teritoriale a țării
și a democrației constituționale;
- contribuie la apărarea colectivă;
- este organizată de CSAT (Consiliul Suprem de Apărare a Țării).
Statul:
 este compus din guvern + populație + teritoriu și are capacitatea de a relaționa
cu alte state;
 este o instituție unică și superioară oricărui alt tip de organizare socială.
Funcțiile statului:
 legislativă;
 judecătorească;
 organizatorică;
 administrativă;
 economică;
 socială;
 educativ-culturală;
 ecologică;
 de organizare a colaborării cu statele lumii;
 de apărare a țării, a independenței și suveranității statului.
Armata:
 este un instrument de putere legitimă a statului pentru a garanta independența
și menține autoritatea în fața amenintărilor;
 orice societate umană trebuie să-și asigure securitatea, armata fiind destinată
să descurajeze orice intenție agresivă.
Documentele elaborate de CSAT:
a) Strategia de securitate națională a României;
b) Strategia națională de apărare a țării;

Copyright © 2018 by Răzvan MARCU

 c) Strategia militară a României.
Strategia de securitate națională:
 Răspunde nevoii și obligației de protecție legitimă împotriva riscurilor și
amenințărilor ce pun în pericol drepturile și libertățile fundamentale ale
omului, precum și bazele existenței statului român.
Domenii de acțiune:
 Darea de legalitate;
 Siguranța cetățeanului;
 Actvitatea publică;
 Apărarea națională;

Proiectarea puterii statale se defășoară după următorul algoritm

1. Stabilirea raporturilor dintre sistemul politic intern, politica și strategia de
securitate națională și sistemul internațional.
2. Identificarea valorilor și intereselor naționale.
3. Evaluarea contextului strategic.
4. Stabilirea orientărilor în politicile naționale.
5. Formularea strategiei naționale de securitate.
6. Elaborarea strategiei militare.
Securitatea națională se realizează prin măsuri de natură politică, economică,
diplomatică, socială, juridică, administrativă și militară.
Riscuri și amenințări:
 Terorism internațional;
 Conflicte regionale;
 Criminalitatea transnațională organizată;
 Guvernarea ineficientă.
Vulnerabilități:
 Dependența de resurse greu accesibile – cresc prețurile;
 Demografia, migrația – resursă umană puțină;
 Insecuritatea socială, sărăcie, diferențe sociale – tensiuni;
 Infrastructură slab dezvoltată;
 Sănătate, spitale de slabă calitate – lipsă personal;
 Dificultăți de adaptare la cerințele economice;
 Neimplicarea civililor în securitate.

Copyright © 2018 by Răzvan MARCU

2.2. Știința managementului și managementul științific în organizația militară

Obiectivele M.O.M:
 Să soluționeze aspectul teoretic al actului de comandă și să ofere managerilor
militari un mijloc de gândire sistematic asupra structurilor pe care le au în
responsabilitate.
 Să permită o abordare logică a conducerii, teoretic și practic, ajutând la
rezolvarea problemelor reale.
 Să pună la dispoziție un vocabular specializat și standardizat.
 Să ifere soluții permanente pentru fundamentarea și pentru folosirea optimă a
resurselor de care dispune armata.
 Să furnizeze tehnici, metode și procedee științifice fundamentate, pentru a
desfășurarea eficace și eficienă a activităților în organizația militară.
2.3. Caracteristicile organizației militare contemporane cu impact asupra
procesului de management al acesteia

Armata:
 Instituție cu sistem propriu de organizare, conducere și ierarhizare care
funcționează pe baza legilor și regulamentelor militare generale (LRMG).
Depinde de:
 Tipul și forma puterii de stat;
 Progresele în domeniul științei tehnice;
 Posibilitățile economice și demografice;
 Politica internă și externă;
 Tradițiile și specificul național al poporului;
 Poziția geografică, dimensiunile și caracteristicile teritoriale.
Cerințele unei armate:
 Existența unui corp de comandă profesionalizat;
 Aplicarea integrală și continuă a normelor vieții și activității militare;
 Disciplina militară fermă;
 Continuitatea instruirii;
 Înzestrarea cu tehnică și armament adecvate.

Copyright © 2018 by Răzvan MARCU

Caracteristicile organizației militare:
1. Susține eforturile de apărare a țării;
2. Predomină relația formală;
3. Instituție birocratică, ierarhizată;
4. Mediu social cu sistem propriu de stratificare;
5. Mediu educațional specific;
6. Desfășoară acțiuni ce vizează prezentul și viitorul societății.
1. Susține eforturile de apărare a țării
 Asigură pe timp de pace și la război integrarea într-o concepție unitară a
tuturor forțelor.
 Are ca obiectiv interesele fundamentale ale României.
2. Predomină relația formală
 Regulamentele militare generale prescriu comportamentul indivizilor,
influențat de simbolurile exterioare.
 Au rol de a identifica militarii ca grup.
 În interiorul organizației militare există și relații informale.
3. Instituție birocratică, ierarhizată
 subordonare pe verticală;
 principiul unității de comandă;
 creșterea rolului ordinii și disciplinei prin ierarhizarea funcțiilor și a gradelor;
 este constituită pe criterii riguroase care țin seama de capacitățile militarilor.
4. Mediu social cu sistem propriu de stratificare
 împărțire pe grupuri sociale (ofițeri, subofițeri, maiștri militari și SGP);
5. Mediu educațional specific
 patriotism, exuberanță, dăruire, curaj, sacrificiu;
 armata pregătește luptători și buni cetățeni.
6. Acțiuni ce vizează prezentul și viitorul
 misiuni umanitare;
 peacekeeping;
 managementul crizelor.

Copyright © 2018 by Răzvan MARCU

 2.4. Resursele managementului organizației militare

Resursele apărării – reprezintă ansamblul posibilităților statului și societății, la un

moment dat, de a susține efortul de război.

1. Resursele politice
- ansamblul deciziilor și opțiunilor forțelor politice, în vederea concentrării
eforturilor societății pentru aplicarea măsurilor în domeniul apărării;
- rol importan al CSAT, MApN, SMG, în promovarea și stabilirea intereselor
statului;
- obiectivul suprem îl reprezintă APĂRAREA.

2. Resursele economice
- ansamblul posibilităților de natură economică ce pot fi angajate în susținerea
eforturilor în domeniul apărării naționale;
- misiuni cu un minim de resurse;
- resursele apărării au prioritate.

3. Resursele demografice
- suma persoanelor din categoria populației apte de a participa la apărarea țării;
- natalitatea în scădere, creșterea mortalității, creșterea cazurilor de abandon școlar,
divorțurile, migrația populației tinere.

4. Resurse structural-teritoriale
- ansamblul formelor de relief și al detaliilor de planimetrie, al unităților
administrativ-teritoriale, al infrastructurilor și disponibilităților de a asigura condiții
optime de derulare a activităților și acțiunilor militare;
- cunoașterea terenului.

5. Resurse morale
- ansamblul trăsăturiloe psihomorale, gradul de instruire și educație patriotică,
capacitatea și voința de a participa la apărare.

Copyright © 2018 by Răzvan MARCU

6. Resurse informaționale
- totalitatea rezultatelor oferite de sistemul informațional care asigură culegerea,
analiza și sinteza datelor și informațiilor necesare cunoașterii situațiilor, capacităților
proprii și ale inamicului;
- sisteme interconectate;
- folosirea modelării și simulării pentru cunoașterea câmpului de luptă.

Copyright © 2018 by Răzvan MARCU