Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului “Regele Mihai I al

României” Timişoara
Facultatea de Horticultură şi Silvicultură
Specializare Silvicultură
Master: Diversitatea ecosistemelor forestiere

Diversitatea entomofaunei

Profesor: Masterand:

Conf.univ.dr Fora George Ciprian Căpăţȋnă Dana – Maria

Anul II

Timișoara

2019
Insecte rare şi ameninţate cu
dispariţia ȋn Europa

2
 Cuprins

1.Introducere ................................................................................................................................. 4
1.1 Introducere ............................................................................................................................ 4
1.2 Importanta insectelor si actualitatea temei luate in studiu .................................................... 6
1.3 Interacţiune cu omul .............................................................................................................. 7
1.4 Importanţa insectelor ȋn ecosistem ........................................................................................ 8
1.5 Importanţa ecologică ............................................................................................................. 9
1.6 Importanţa economică ........................................................................................................... 9
1.7 Importanţa ca sursă de hrană ................................................................................................. 9
1.8 Importanta insectelor ȋn medicină ....................................................................................... 10

2. Scopul si obiectivele studiului ................................................................................................ 11

2.1 Scopul acestui studiu ........................................................................................................... 11
2.2 Obiectivele studiului ........................................................................................................... 11

3. Stadiul actual al cunostiintelor privind amenintarea si disparitia insectelor in Europa .................... 12

4. Concluzii ...................................................................................................................................... 13

5. Bibliografie.................................................................................................................................. 19

3
 1. Introducere
1.1 Introducere

Ȋn urmă cu 300 de milioane de ani, pe Terra au trăit insect uriaşe, cu o deschidere a

aripilor de peste jumătate de metru. Nu ȋn aceea perioadă a fost epoca de glorie a acestui uimitor
grup de vieţuitoare. Adevărata eră a insectelor este cea pe care o trăim astăzi, când aceste forme
de viaţă par să domine lumea vie microscopică prin numărul şi divesitate, stăpânind un număr
impresionat de medii de trai şi jucând un rol ȋn viaţa planetei.

Insectele sunt cele mai numeros grup de animale, peste un milion de specii cunoscute, dar
specialiştiiestimează că există ȋntre 6 -10 milioane, iar unii mai optimişti spun că e posibil să
existe chiar vreo 70 milione. Dintre toate formele de viaţă cunoscute de om până ȋn present,
insectele reprezintă mai bine de jumătate. Trăim ȋntr-o eră a insectelor cu atât mai fascinate cu
cât ne mai rămân de descoperit milioane de specii.

Insectele au apărut acum aproximativ 400 de milioane de ani şi aproape toate ordinele de
insect care existau ȋn urmă cu 200 de milioane de ani au reprezentanţi şi ȋn fauna actuală, fiind
un exsmplu impresionant de supravieţuire, rezultat al adaptării perfecte la cele mai diverse
condiţii de viaţă.

Insectele sunt un grup cu o mare plasticitate, evoluând rapid şi adaptăndu-se la schimbări,

la noi situaţii şi oportunităţi. Insectele fitofage mănâncă un număr mare de specii de plante, alte
insecte se hrănesc cu animale vertebrate sau nevertebrate, moarte sau vii, iar o grămadă de insect
mănâncă alimente de-ale noastre, inclusive hrană prelucrată termic, haine, pene, mumii, sănge,
dopuri de plută, hârtie, bălegar, aproape orice.

4
5
 1.2 Importanta insectelor si actualitatea temei luate in studiu

Unele insecte sunt, de fapt, specii de baza.Speciile de baza au un impact deosebite

asupra ecosistemului nostru. Cateva din acestea sunt insecte fara de care nu putem trai.
Insectele se afla pretutindeni si uneori provoaca mai multe necazuri decat sa ne fie de
ajutor.

Insectele au un rol important pe planeta noastra si unele din ele sunt chiar specii
vitale sau specii care au un efect semnificativ asupra mediului inconjurator.
Aceste insecte ori controleaza alte specii ori au o functie importanta in comunitate.

Insectele sunt pradatoare si paraziti cu siguranta, dar sunt de asemenea

responsabile pentru polenizare, descompunere, procesarea solului si hranirea altor specii
cum ar fi pasarile, anumite mamifere sau pesti.

Majoritatea comunitatilor ecologice angajeaza ceea ce e cunoscut ca si o asociatie

sau ca un sprijin in ceea ce priveste insectele. De exemplu, anumite plante creeaza
muguri care atrag insecte, pe care se bazeaza polenizarea. Si pasarile se pot baza pe
tehnicile insectelor de cautare a hranei care corespund cu planta. De fapt, oamenii de
stiinta se intereseaza in legatura cu declinul pasarilor, mamiferelor si plantelor pentru a-si
da seama de numarul insectelor pe cale de disparitie.

Tema studiului a inceput in urma cu cativa ani, dar actualmente intensitatea

acestui studiu a crescut enorm,datorita numarului ridicat de insecte pe cale de disparitie.

6
 1.3 Interacţiune cu omul

Unele insecte dăunătoare ne atrag cel mai mult atenţia, multe insect sunt benefice pentru
mediu şi pentru oameni. Viespiile, albinele, fluturii şi furniciile polenizează plantele cu flori.
Polenizarea este o relaţie reciprocă ȋntre plante şi insecte. Insectele aducând nectarul din diferite
plante din aceeaşi specie, au răspândit polenul de la plantele cu care s-au hrănit, crescând
capacitatea plantelor de a trece polenizarea, care menţine şi ȋmbunătăţeşte evoluţia lor. Datorită
polenizării efectuate de insecte, oamenilor le sunt asigurate culturile sănătoase, ceea ce este
esenţialul pentru agricultură.

O mare problemă pentru mediu este scăderea numărului de insecte polenizatoare, iar
pentru a menţine un număr constant de specii de insecte, ele sunt crescute ȋn crescătorii având ca
şi scop polenizarea plantelor din câmpuri, sere şi livezi la stadiul de floare. Acestea produc şi
substanţe utile precum mierea, ceara şi mătasea. Albinele melifere au fost crescute de oameni mii
de ani pentru miere, deşi polenizarea culturilor de aceste albine este tot mai importantă pentru
apicultori. Viermii de mătase au influenţat foarte mult istoria omenirii, drumul mătăsuu a
stability relaţii comerciale ȋntre China şi restul lumii.

Insectele insectivore sunt benefice pentru oameni deoarece ele mănâncă insecte care ar
putea provoca daune ȋn agricultură sau ȋn structure constructive de om. Afidele se hrănesc pe
culturi şi pot cauza problem pentru agricultori, dar buburuzele se hrănesc cu afide şi pot fi
utilizate ca un mijloc de a reduce semnificativ populaţia de afide dăunătoare. Păsările şi
animalele de pradă se hrănesc cu insect, acestea ȋnseşi reprezintă marea majoritate a consumului
de insecte. Fără animalele de pradă pentru a le menţine sub control, insectele pot suferi explozii
de pupulaţie aproape de neoprit. De asemenea, insectele produc substanţe utile cum r fi mierea,
ceara , lacul şi mătasea.

7
 1.4 Importanţa insectelor ȋn ecosistem

Unele insecte sunt specii de bază. Speciile de bază au impact deosebit asupra
ecositemului nostru, iar unele sunt insecte fără de care nu putem trăi.

Insectele se află pretudindeni şi uneori provoacă mai multe necazuri decât să ne fie de
ajutor. Ȋn realitate un număr mare din populaţia noastră de insecte a murit, lucru ce a dus la un
dezechilibru ecologic care poate conduce la dispariţia plantelor şi animalelor.

Impactul acestui dezechilibru ecologic ar putea chiar afecta supravieţuirea oamenilor.

Când o specie este trecută pe lista de dispariţie, acestea ȋnseamnă că este rară, mare, atractivă sau
cu valoare economică.

Ȋn general, insectele nu au acelaşi stadiu de cultural sau nu sunt la fel de drăgălaşe ca alte
specii pe cale de dispariţie cum ar fi urşii panda sau gorilele. Insectele au un rol important pe
planeta noastră şi unele din ele sunt chiar specii vitale sau specii care au un efect semnificativ
asupra mediului ȋnconjurător, ori controlează alte specii ori au o funcţie importantă ȋn
comunitate.

Insectele sunt prădătoare şi paraziţi, dar sunt de asemenea responsabile pentru polenizare,
descompunere, procesarea solului şi hrănirea altor specii cum ar fi păsările, anumite mamifere
sau peşti.Majoritatea comunităţilor ecologice angajează ceea ce e cunoscut ca şi o asociaţie sau
ca un sprijin ȋn ceea ce priveşte insectele, exemplu plantele creează muguri care atrag insectele
pe care de bazează polenizarea.

De asemenea şi păsările se pot baza pe tehnicile insectelor de căutare a hranei care

corespund cu planta. Oamenii de ştiinţă se intersectează ȋn legătură cu declinul păsărilor,
mamiferelor şi plantelor pentru a-şi da seama de numărul insectelor pe cale de dispariţie.

8
 1.5 Importanţa ecologică

Insectele se găsesc ȋn orice mediu de pe Pământ, ȋn timp ce un număr mic de insecte,

precum Molia de Mătase din Artica, trăiesc ȋn climatul sever arctic, majoritatea insectelor se
găsesc ȋn zoneletropicale calde şi umede. Insectele s-au adaptat la o gamă largă de habitate,
reuşind să-şi găsească propriul areal, pentru că vor consuma aproape orice substanţă care are o
valoare nutritive. Insectele sunt componente esenţiale ale multor ecosisteme, având multe funcţii
importante: afânează solul, polenizează florile şi controlează insectele şi plantele dăunătoare.
Multe dintre acestea, ȋn special gândacii se hrănesc cu animale moarte şi copaci căzuţi, reciclănd
astfel nutrienţii ȋn sol.

Insectele ajută la crearea statului superior, strat bogat ȋn nutrienţi ai solului care ajută
plantele să crească. Furnicile şi gândacii sapă tuneluri care crează canale pentru apa din care
beneficiează plantele. Albinile, viespile, fluturii şi furnicile polenizează plantle cu flori. Toate
insectele fertilizeazăsolul cu substanţe nutritive din excrementele lor.

1.6 Importanţa economică

Insectele au si o importanţă economică extraordinară. Unele dintre acestea produc

substanţe utile, cum ar fi mierea, ceara, lacul şi mătasea. Albinele ai fost crescute de oameni de
mii de ani pentru miere. Viermii de mătase au afectat foarte mult istoria umană. Ȋn momentul ȋn
care chinezii au folosit viermii pentru a cre mătase, comerţul de mătase a legat China de restul
lumii. Insectele adulte precum greierii, larvele de insect sunt utilizate ȋn mod obişnuit ca
momeală de pescuit.

1.7 Importanţa ca sursă de hrană

Insectele nu sunt doar mâncate de oameni, acetea asigurând sursă de hrană pentru multe
amfibiene, reptile, păsări şi mamifere, cee ace face ca rolurile lor ȋn alimentaţie să fie extrem de
importante. Ȋn unele zone, insectele sunt sursă bogată de protein, vitamine şi minerale, fiind

9
apreciate ca delicatese ȋn multe ţări din lumea a treia. Este greu să găseşti o insect care nu este
mâncată ȋntr-o formă sau alta de oameni. Printre cele mai poopulare sunt cicadele, lăcustele,
mantisurile, omizile, greierii, furnicile şi viespile. Multi oameni susţin această idee pentru a oferi
o sursă de protein ȋn nutriţia umană. Din America de Sud şi până ȋn Japonia, oamenii manâncă
insect prăjite precum lacustele sau gândacii.

1.8 Importanta insectelor ȋn medicină

De asemenea, insectele au fost utilizate ȋn medicină. Ȋn trecut, larvele viermilor au

fost folosite pentru tratarea rănilor, pentru a preveni sau a opri gangrene. Gangrena este
cauzată de infecţia cărnii moarte. Larvele mănâncă doar carne moartă fiind plasate pe
carnea moartă a oamenilor, ei curăţă rana şi pot preveni infecţia. Unele spitale utilizează
ȋncă acest tip de tratament.

10
 2. Scopul si obiectivele studiului

2.1 Scopul acestui studiu

Scopul acestui studiu este de a stabili insectele pe cale de disparitie si modul in

care disparitia acestora afecteaza natura și omenirea. .După cum spune un cercetător:
‘’Insectele zboară pe drumul către dispariție, iar asta ar putea duce la un colaps catastrofal
al ecosistemelor naturii”.

2.2 Obiectivele studiului

Obiectivele studiului sunt:

- studiul actual al cunoștiințelor privind amenințarea și disparitia insectelor în Europa

- determinarea importantei insectelor prezente in Europa

- determinarea unora dintre speciile pe cale de disparitie

11
 3. Stadiul actual al cunostiintelor privind amenintarea si
disparitia insectelor in Europa

Cercetătorii au declarat că numărul insectelor scade cu 2,5% în fiecare an. Ei au

descoperit că insectele mor de două ori mai repede decât vertebratele. „Dacă nu
schimbăm modul în care producem alimente, insectele vor dispărea în câteva
decenii”. Insectele sunt esențiale pentru buna funcționare a ecosistemelor, indiferent că
reprezintă hrana pentru alte animale, că sunt polenizatori sau reciclatori de nutrienți.
Potrivit lui Sánchez-Bayo, citat de The Guardian, scăderea anuală de 2,5% în
rândul insectelor în ultimii 25 - 30 de ani este „şocantă”. „Este foarte rapidă. În 10 ani vei
avea cu un sfert mai puţin, în 50 de ani numai jumătate vor mai rămâne, iar în 100 de ani
nimic”, a spus el.

Insectele sunt o sursă principală de hrană pentru multe păsări, reptile, amfibieni
şi peşti, iar lipsa acestora va duce la înfometarea până la moarte a acestor animale, a mai
spus cercetătorul de la Universitatea din Sydney.

Noua cercetare a luat în considerare cele mai bune 73 de studii efectuate până în
prezent (majoritatea în Europa de Vest şi SUA, şi câteva din Australia până în China, şi
Brazilia până în Africa de Sud) pentru a evalua declinul masei insectelor. Cele mai
afectate specii sunt fluturii şi moliile. Prezenţa speciilor de fluturi din Anglia a scăzut cu
58%, între anii 2000 - 2009.
În 2014, un studiu a arătat că în ultimii 35 de ani, numărul de insecte a scăzut cu
45%.
În 2017, un alt studiu a arătat că în rezervațiile naturale din Germania a avut loc o
scădere de până la 76% a insectelor zburătoare.

12
 4. Concluzii

Cartea Roşie cuprinde specii de organisme pe care de dispariţie. Prima ediţie a fost
publicată ȋn 1978 şi cuprindea 26 de specii de plante şi 29 de specii de animale periclitate şi critic
periclitate. Printre insectele pe cale de dispariţie se enumeră: călugăriţa, libelula mercuriu,
libelula lui Linden, cal de stepă, calosoma mirositoare, carabida clatratus, cerofită, pocnitor
roşcat, pocnitor işnoides, pocnitor işnoides, pocnitor portmidiu, caraban, rădaşca, croitorul
stejarului, croitorul cenuşiu, croitorul alpin, bondarul, albina varga, albina megahila, vispea
gigant, furnica liometapum, Musca gigant, fluturele aglia, fluturile ochi de paun mic si ochi de
paun mare, porumbacul, arhtiida, flururele mahaon, flururele meleag, etc.

Exemple de insecte pe cale de dispariție în Europa

Cosasul de stepă (Saga pedo)

Este o specie o specie nocturnă de insecte din familia Tettigoniidae care trăiete ȋn Europa
de Sud şi ȋn Asia, respective ȋn ţările: Armenia, Austria, Azerbaijan, Bulgaria, China, Republica

13
Cehă, Franţa, Georgia, Ungaria, Italia, Rusia, Spania, România. Cunoscută sub denumirea
populară dde cosaşul de stepă, această insectă este atipică judecând dupa stilul de viaţă carnivore
pe care-l duce, se hrăneşte cu insect mai mici.

Specia este ameninţată cu dispariţia din cauza păşunatului excesiv, a distrugerii

biotopului prin folosirea tratamentelor cu substanţe chimice toxice sau a capturii de către
colecţionari. Ȋn Rusia, Saga pedo este protejată prin lege.

Cosaşul de stepă are capul obtuz, antenele filiforme şi foarte lungi (mai lungi decât
corpul) şi fruntea abruptă. Marginea posterioară a protoracelui prezintă o bordură ȋngustă. Tibiile
picioarelor anterioare şi ale celor mijlocii sunt ȋnzestrate cu 10-11 spini. Aripile, anterioare şi
posterioare, sunt foarte reduse sau chiar lipsesc. Corpul foarte alungit, verde, gălbui-brun, la
părţile laterale cu câte o dungă mai deschisă decât fondul general. Lungimea corpului este de 53-
80 mm, iar lungimea ovipozitorului de 34-36 mm.

Se reproduce prin partenogeneză (dezvoltare prin ouă nefecundate). Femela depune ȋn sol
aproximativ 7 ouă, aranjându-le la adâncimi diferite. Ovipozitarea decurge exclusive ȋn timpul
zilei. Perioada de ovipozitare durează până toamna. Larvele eclozate din oua pargurg 8 stadii de
dezvoltare. Atât larvele cât şi adulţii sunt prădători polifagi consumând diferite specii de insect
(coleoperemici, ploşniţe).

Sute de specii de fluturi ar putea dispărea din cauză schimbărilor climatice

Schimbările climatice pun ȋn pericol sute de specii de fluturi din Marea Britanie, care
riscă să dispară, ameninţare ce planează şi asupra unor regiuni din nordul Europei şi din SUA,
conform unui studiu apărut ȋn revista “Nature Climate Change“.

Oamenii de ştiinţă avertizează că dispariţia acestor lepidoptere nu va avea doar efect de

ordin estetic, reamintind faptul că ele au şi rol important ȋn polenizarea plantelor.

14
 Fiind urmăriţi de mai multă vreme, observaţiile făcute asupra fluturilor dau informaţii şi
legături cu ceea ce se poate ȋntâmpla şi cu alte tipuri de insecte, cum ar fi libelulele sau
coleopterele, declaraţie făcută de unul dintre autorii studiului, Tom Oliver de la Centrul de
Ecologie şi Hidrologie Wallingford din Marea Briatanie.

Specialiştii s-au concentrat pe impactul pe care unele perioade de secetă, cea mai gravă
din 1995, l-au avut asupra a 28 de specii de fluturi din Marea Britanie şi au constat că şase dintre
ele sunt foarte sensibile la acest fenomen meteorologic. Ȋn etapa următoare, cercetătorii au
coroborat aceste informaţii cu diferite scenarii ale ȋncălzirii globale, care prevăd o creştere a
perioadelor secetoase.

Calugarita sau Mantis religiosa

15
 Mantis religiosa este o insectă din familia Mantidae şi este ȋntâlnită ȋn lunci, stepe, la
liziera pădurilor, preferând povârnişuri uscate şi ȋnsorite. Este răspăndită ȋn Europa, Asia până ȋn
Siberia şi Extremul Orient, Africa. Ȋn Republica Moldova specia este răspândită pe ȋntregul
teritoriul.

Capul este triunghiular, articulat mobil. Aparatul buccal este tip rozător. Antenele sunt
lungi, liliforme. Picioarele sunt bine dezvoltate, cele anterioare fiind ȋnzestrate cu spini. Aripile
anterioare sunt ȋnguste şi tari, iar cele pesterioare late, membroase, ȋn stare de repaus fiind
strânse sub cele anterioare. Abdomenul este alungit, voluminous, format din 6 segmente la
female şi 8 segmente la masculi. Corpul este verde, galben sau brun. Lungimea corpului
aproximativ 11 cm.

Călugăriţa are un simţ al văzuluimult mai bine dezvoltat decât al altor insecte, acesta
putându-şi răsuci capul cu 180 grade, ȋn căutarea prăzii.

Călugăriţa este o specie hemimetabolă, adică se dezvoltă prin metamorfoză incompltă, iar
după fecundare femela depune 100-300 ouă. Ouăle sunt ȋnconjurate de o masă spumoasă care
ulterior devine consistentă formând o capsulăchitinoasă, ootecă. Laevele eclozează din ootecă ȋn
primăvara următoare şi se deosebesc de adulţi atât prin dimensiune cât şi prin particularităţi
morfologice. După patru năpârliri larva se transformă ȋn insectă adultă. Atât adulţii cât şi larvele
sunt prădători specializaţi consumând doar anumite specii de insecte, fiind caracteristic
canibalismul.

Calosoma mirositoare

Calosoma sycophanta sau calosoma mirositoare este o specie ȋn stare critică. Are corpul
lucios, partea dorsală este viu colorată, capul, pronotul sunt de un colorit albăstrui-ȋnchis, la
unele exemplare au reflexe verzui, elitrele verzi-aurii cu reflexe roşii arămii, antenele şi
picioarele negre. Partea ventrală a corpului albastră-violacee cu reflexe verzui.

16
 Pe acesta ȋl găsim ȋn toate tipurile de păduri, preponderent cele de foioase, preferând ȋn
special pădurile de cvercinee.

Caracteristicile biologice şi ecologice ne precizează ca aceasta este o specie monovoltină.

Iernează ȋn stadiul de adult ȋn sol şi litieră. Adulţii hibernanţi revin din latenţă la sfârşitul
primăverii. Noua generaţie de adulţi apare la sfârşitul verii-ȋnceputul toamnei şi supravieţuiesc ȋn
general un an , ȋn unele cazuri daoi sau trei ani. Atât adulţii, cât şi larvele sunt prădători polifagi,
preferând omizile păroase ale molidului, pinului şi stejarului.

Calosoma mirositoare se găseşte ȋn Europa Centrală şi de Sud, Caucaz, regiunile

muntoase din Asia Mijlocie şi Cazahstan, ţinutul Altai, Africa de Nord- Vest, Turcia, Iran.
Specia a fost cu succes introdusă ȋn SUA pentru combaterea dăunătorului omidă păroasă a
stejarului, care a nimerit pe comtinentul american din Europa.

Măsurile de protecţie şi conservare interzice colectarea speciei de către colecţionarii

amatori, protejează biotopilor caracteristici, iniţiază un program de conservare a speciei ȋn
teritoriul Republicii Moldova şi reduce tratamentele cu substanţe chimice toxice ȋn păduri şi
făşiile forestiere ȋn perioada de reproducere a speciei. Specia este protejată ȋn Anglia, Cehia,
Germania, Polonia, Rusia, Ucraina.

17
 Albina Vargă

Albina vargă sau Xylocopa vargă este o specie vulnerabilă. Aceasta are corpul negru cu
luciu metalic violet, acoperit cu perisori negri, lungi. Capul este masiv, aproape la fel de lat ca şi
toracele. La female, antenele sunt negre la partea dorsală şi roşiatice la cea ventral, iar masculii
au ultimele segmente ale antenelor negre. Cel de-al doilea segment al antenelor este egal ca
lungime cu cele doua premergătoare. Picioarele sunt negre, cu pilozitate de asemenea neagră, iar
aripile sunr negre cu luciu albăstrui-violet având pterostigma şi mervuri negre. Lungimea
corpului variază ȋn limite de 20-27 mm.

Zonele unde se găsesc aceste albine sunt cele se silvostepă şi stepă, fiind ȋntâlnită ȋn
diferite tipuri de păduri, livezi, parcuri, făşii forestiere de protecţie. Femela sapă galerii vertical
de aproximativ de 25 cm lungime ȋn tulpinile copacilor putreziti. Ȋn aceste galerii construieşte
camera ȋn care depozitează rezerva de hrană (polen şi nectar). Ȋn fiecare camera femela depune
câte un ou. Larva eclozată se hrăneşte cu rezervele de polen şi nectar. Indivizii adulţi pot fi
deseori observaţi zburând la liziera pădurilor. Specia vizitează ȋnlorescentele diferitelor plante.
Măsurile de protecţie şi conservare luate sunt protejarea şi consevarea biotopilor caracteristici
(pădurile bătrâne cu esenţe foioase), interzicerea colectării specie de către colectionarii amatori,
protejarea arborilor bătrâni din padurile de foioase; reducerea tratamentelor cu substante chimice
toxice ȋn ecosistemele forestiere. Ȋn Rusia specia este protejată.

18
 5. Bibliografie

1. Smith, Deborah T (decembrie 1991). Agriculture and the Environment: The 1991
Yearbook of Agriculture
2. Gullan, P.J. (2005). The Insects: An Outline of Entomology (ed. 3). Oxford: Blackwell
Publishing
3. „Biocontrol Network - Beneficial Insects” Biocontrol Network. Accesat în 9 mai 2009.
4. Davidson, RH and William F. Lyon (1979). Insect Pests of Farm, Garden, and Orchard.
Wiley, John & Sons, Incorporated.
5. Ionescu A. Mihail, Lăcătușu Maria Entomologie Editura Didactică și Pedagogică,
București, 1971.
6. Enciclopedia Britanică
7. Columbia Encyclopedia
8. The Gale Encyclopedia of Science
9. British-dragonflies
10. Zaharia Neculiseanu, Anatol Danila, Grigore Cilipic - Asociatia Zoologilor din
Republica Moldova
11. Cartea Roșie a Republicii Moldova. -ed. a 2-a. -Ch.: Știința, 2002.
12. Insectă” la DEX
13. Entomologica Romanica,2001
14. Era insectelor, 1 mai 2012, Mihaela Stanescu, Descoperă
15. Atentie la soldatii cu sase picioare!, 2 martie 2011, Revista Magazin
16. Dezastre biologice cauzate de insecte , 6 februarie 2010, Julian Chitta, Ziare.com
17. Imagini incredibile din lumea insectelor, 17 mai 2010, Descoperă
18. Macrocosmosul vazut de foarte aproape , 31 octombrie 2010, Descoperă
19. Uimitoarea lume a insectelor, văzută de aproape , 22 martie 2012, Descoperă
20. Incredible close-up photography reveals the usually unseen beauty and vibrant colours of
the insect world, 7 aprilie 2013, Katy Winter, Daily Mail

19
21. Studiu de caz- -declinul insectelor poate duce la un colap catastrofal a ecosistemelor
naturale
22. Descopera natura- specii de insecte in declin si disparitie
23. Importanta insectelor
24. Importanta insectelor în ecosisteme
25. Cartea Rosie a Republicii Moldova
26. Insecte si paianjeni,Noel Tait
27. The Guardian, Sánchez-Bayo
28. Specii pe cale de dispariție,Yves Sciama
29. Cosasul de stepă,Corina Dovinca

30. Revista “Nature Climate Change“

31. Marea enciclopedie despre insecte- National Geographic Kids
32. Studiului lui Tom Oliver de la Centrul de Ecologie şi Hidrologie Wallingford din Marea
Briatanie.

20