Sigilografie

Sigiliul stătea la marele logofăt (șeful cancelariei), iar semnătura aparținea domnului. În
cazul mănăstirilor semnătura aparținea egumenului.
Maria dogaru – sigilii orasenesti
Dan cernovodeanu – știința și arta heraldica
Michelle Pastoureau – albastru
- negru
Sigilografia reprezenta principala metodă de autentificare a unui act, primul domn care a
utilizat semnătura a fost Petru Șchiopul.
Sigiliul trifazat – peste document se pune hârtia și ceara, apoi se aplică sigiliul. În Moldova
nu este cusut, doar în Țara Românească sunt întâlnite sigiliile cusute pe documente.
Sigiliu după modul de aplicare:
1. ceară roșie, ceară neagră. Ceara roșie era folosită de domnie iar ceara de altă culoare era
folosită de boierime, neagră, verde.
2. Aplicarea direct pe act a cernelii.
3. Sigilii atârnate, se atârnă doar pe pergamet, se folosesc din secolul XIV până ân perioada
interbelică.
4. Bule sigilare: cutiuță cu ceară unde se imprimă sigiliile, pe care apare sigiliul gravat din
aur sau argint, se atârnă de act pentru a asigura sigiliului o mai marerezistență.
5. Aplicare prin afumare.
6. După formă: mari, mijlocii și mici. Boierii foloseau sigilii mici din sec. XV-XVII
7. Ca decor:
a. Heraldice – stema
b. Embematice
c. Domnești
d. Boierești
e. Ecleziastice
f. Orășenești : i. sigilografie heraldică
ii. legenda în limba latină
iii. sigilii neheraldice cu legendă în limba slavă.