Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Colectia
Micromonografii parohiale
Parohia Birda
Editura Învierea
Timișoara, 2019
Coordonatori:
pr. Zaharia Pereș
pr. dr. Marius Florescu
1 Cristina FENEȘAN, Vilayetul Timișoara (1552-1716), Ed. Ariergarda, Timișoara 2014, p. 211.
2 Remus CREȚAN, Vasile FRĂȚILĂ, Dicționar geografico – istoric și toponimic al județului
Timiș, Ed. Universității de Vest, Timișoara, 2007, p. 112-113.
3
Berecuța și Mănăstire) sunt situate la sud de centrul de comună3. Istoricește,
localitatea Birda după 1779 a aparținut comitatului Timiș, plasa Deta, având
poștă și ulterior gară. Satul s-a aflat în posesia erariului până în 1828, când
a fost cumpărat de familia românului Ion Termacici; acesta a ridicat în anul
1830 un conac. Localitatea a trecut în timp prin mâna mai multor stăpâni. În
Birda au sosit coloniști germani din Liebling și Șemlacu Mic. Motivul plecării
acestora din satele de baștină l-a reprezentat se pare suprapopularea și lipsa
terenului agricol. Prima familie de șvabi a ajuns la Birda în anul 18394.
Administrativ, Birda împreună cu celelalte așezări componente au fost ani
buni sate aparținând când de Voiteg, când de Gătaia. În anul 2004 Birda a
devenit comună de sine stătătoare. Structura economică a acestor localități
se aseamănă cu a celorlalte așezări din zona de câmpie. Principala ramură
a economiei o reprezintă agricultura și creșterea animalelor. În perioada
comunistă s-au dezvoltat întovărășirile sub forma G. A. C și apoi C. A. P.
În ultimii ani ai acestei perioade pe raza comunei s-a ridicat un Complex
de îngrășare a porcilor, devenit ulterior Comtim. Aceste avantaje ale locului
au dus la colonizarea satului. Au apărut cu acest prilej: ardeleni (bihoreni,
3 Bogdan ENĂȘEL, Monografia comunei Birda, Ed. Excelsior Art, Timișoara, 2008, p. 10.
4 Ibidem, p. 29.
4
clujeni, sălăjeni, maramureșeni, bistrițeni), moldoveni, olteni care alături de
puținii băștinași reprezintă astăzi populația comunei.
5
Biserica a fost cercetată de episcopul Iosif Traian Badescu al Caransebeșului
în 1923, precum și de mitropolitul Nicolae Corneanu al Banatului în 1971.
Parohia a mai fost vizitată și de către episcopii-vicari ai Eparhiei: Preasfințitul
Lucian (2005) și Preasfințitul Paisie (2011). Pictura bisericii a fost realizată în
1925 de către pictorul Filip Matei. Acesta a pictat mai multe scene și portrete.
Până astăzi însă se mai păstrează pictura pe boltă. Icoanele iconostasului
precum și alte picturi exterioare au fost realizate în 2012-2013 în stil
neobizantin de pictorul Dorin Grumeza.
Cărți vechi: Penticostar (1743), Evanghelie (1760), Triod (1761), Cazanie
(1793) etc.
De-a lungul timpului au slujit: Ioan Stoianovici și Dimitrie Popovici
(1767), Vasile Nicolici (după 1801), Iosif Stoianovici (1838-1843), Ioachim
Luchici (1851-1870), Alexandru Stoianovici (1871-1880), Gheorghe Lupșa
(1880-1883), Ioan Ionescu (1883-1897), Ioan Mărgineanțu (1897-1943),
Valeriu Mărgineanțu (administrator 1944), Iacob Arvinte (1944-1950), Ioan
Halas (administrator 1950-1951), Florin George (1951-1972); Ioan Cibian
(1972-1979); Mihai Stoichescu (1979-1984); Ioan Sucineanțu (1984-1990);
Marian Petrescu (1990-1999); Ionel Maftei (1999-2011) și Valentin Bugariu
6
(2011-prezent). La capela din Sângeorge au servit clericii: Iuliu Crainic
(1929-1949) și Vasile Pisica (1944-1950).
7 Ibidem, p. 101.
7
Profilul actual al parohiei
Parohia (totalizând 751 enoriași din materă și filie) pe lângă slujirea
liturgică și pastorală se implică în educația religioasă prin programul catehetic
,,Hristos împărtășit copiilor” care se derulează în prezent. În cadrul acestuia
au fost organizate: medalioane omagiale și comemorative, lansări de carte,
simpozioane științifice locale, concerte de colinde, precum și alte activități
religios-culturale: Ziua Femeii, Ziua Bibliei ș. a.m.d.
Parohia editează o revistă parohială trimestrială intitulată ,,Arhanghelul”;
în opt pagini propune câteva rubrici permanente: ,,Editorial”, ,,Valori poetice”,
,,Restituiri”, ,,Documentar”, ,,Cateheză”, ,,Semne”, ,,Cronica parohială” și prezentări
bibliografice. Parohia mai editează: cărți, pliante, icoane, calendare ortodoxe de
buzunar care sunt distribuite credincioșilor în scop catehetic – misionar.
Sub aspect filantropic se organizează câteva manifestări: expoziție de
icoane pe sticlă (cu vânzare) și alte obiecte (mărțișoare, felicitări de ziua
mamei, coșuri de nuiele, prăjituri de post), cu vânzare, pe urmă pachete de
Crăciun care sunt dăruite copiilor și persoanelor defavorizate.
Date de contact
Hram ”Nașterea Maicii Domnului”, loc. Birda, jud. Timiș. Tel. 0729145610;
e-mail: parohiaortodoxabirda@yahoo.com
Bibliografie
Arhiva Episcopiei Caransebeșului, Fond Bisericesc (III), Dosar 290-
III-1911; 298-III-1925; Arhiva Parohiei Birda, Catalog inventar, 2014;
BUGARIU, Valentin, ,,Două reviste religioase rurale din Banatul timișean”
în vol. Administrație românească arădană. Studii și comunicări din Banat
-Crișana, IX, Ed. Vasile Goldiș University Press, Arad, 2014; CREȚAN Remus,
FRĂȚILĂ, Vasile, Dicționar geografico-istoric și toponimic al județului Timiș,
Ed. Universității de Vest, Timișoara, 2007; ENĂȘEL, Bogdan, Monografia
comunei Birda, Ed. Excelsior Art, Timișoara, 2008.