Sunteți pe pagina 1din 8

Arhiepiscopia Timișoarei

Colectia
Micromonografii parohiale

Parohia Birda

Tipărită în Anul omagial al satului românesc,


la inițiativa Înaltpreasfințitului Părinte
† IOAN
Mitropolitul Banatului

Editura Învierea
Timișoara, 2019
Coordonatori:
pr. Zaharia Pereș
pr. dr. Marius Florescu

Preot paroh: dr. Valentin Marian Bugariu

Consultant: pr. prof. dr. Vasile V. Muntean

Fotografii: Costică Benţan

Grafică: Oana Paul

Descrierea CIP se găsește la Biblioteca Națională


a României.

Prepress / tipar: S.C. Partoş S.R.L.


Timişoara
Str. Zugrav Nedelcu nr. 5
Tel.: +40 0734 993 020
e-mail: tipar@tipografiapartos.ro
website: www.tipografiapartos.ro
Istoricul comunității parohiale
Deși comuna Birda este așezată în apropierea șanțurilor romane, revelându-
se foarte limpede o continuitate a populației românești; în documentele
istorice medievale este menționată din anul 1569, cu același nume-Birda1. În
conscripția din anul 1717 este reluat oiconimul Birda, precizându-se că satul
era format din 80 de locuințe și arondat districtului Ciacova2.
Prima atestare documentară a localității Sângeorge o avem din 1319 când
este pomenită villa Sancti Georgy. În conscripția din anul 1717 localitatea
poartă numele de Sankt Georg și era arondată tot districtului Ciacova. Satul
a avut atunci 30 de case.
Comuna Birda este așezată în partea de sud-est a județului Timiș și se
învecinează cu orașul Gătaia și cu comunele: Tormac, Voiteg, Opatița și Denta.
Comuna este situată pe DN59, la 48 km distanță de Timișoara și 56 de Reșița, 20
km distanță de Deta și 9 km de Gătaia. Celelalte sate aparținătoare (Sângeorge,

1 Cristina FENEȘAN, Vilayetul Timișoara (1552-1716), Ed. Ariergarda, Timișoara 2014, p. 211.
2 Remus CREȚAN, Vasile FRĂȚILĂ, Dicționar geografico – istoric și toponimic al județului
Timiș, Ed. Universității de Vest, Timișoara, 2007, p. 112-113.

3
Berecuța și Mănăstire) sunt situate la sud de centrul de comună3. Istoricește,
localitatea Birda după 1779 a aparținut comitatului Timiș, plasa Deta, având
poștă și ulterior gară. Satul s-a aflat în posesia erariului până în 1828, când
a fost cumpărat de familia românului Ion Termacici; acesta a ridicat în anul
1830 un conac. Localitatea a trecut în timp prin mâna mai multor stăpâni. În
Birda au sosit coloniști germani din Liebling și Șemlacu Mic. Motivul plecării
acestora din satele de baștină l-a reprezentat se pare suprapopularea și lipsa
terenului agricol. Prima familie de șvabi a ajuns la Birda în anul 18394.
Administrativ, Birda împreună cu celelalte așezări componente au fost ani
buni sate aparținând când de Voiteg, când de Gătaia. În anul 2004 Birda a
devenit comună de sine stătătoare. Structura economică a acestor localități
se aseamănă cu a celorlalte așezări din zona de câmpie. Principala ramură
a economiei o reprezintă agricultura și creșterea animalelor. În perioada
comunistă s-au dezvoltat întovărășirile sub forma G. A. C și apoi C. A. P.
În ultimii ani ai acestei perioade pe raza comunei s-a ridicat un Complex
de îngrășare a porcilor, devenit ulterior Comtim. Aceste avantaje ale locului
au dus la colonizarea satului. Au apărut cu acest prilej: ardeleni (bihoreni,
3 Bogdan ENĂȘEL, Monografia comunei Birda, Ed. Excelsior Art, Timișoara, 2008, p. 10.
4 Ibidem, p. 29.

4
clujeni, sălăjeni, maramureșeni, bistrițeni), moldoveni, olteni care alături de
puținii băștinași reprezintă astăzi populația comunei.

Istoricul bisericii parohiale


Birda avea la jumătatea secolului al XVIII-lea o biserică de lemn, căreia
mitropolitul Gheorghe Popovici i-a dat în 1748 un antimis. Această biserică
a fost demolată, iar cea actuală a fost ridicată în 1911 de Matei și Petru Wolf
din Timișoara5. De la vechiul lăcaș de închinare s-au păstrat ușile împărătești
și diaconești, un chivot de lemn, lucrat în 1810, precum și mai multe cărți
vechi de ritual. Noua biserică cu hramul ,,Nașterea Maicii Domnului” a fost
terminată la 20 mai 1912. Biserica (27 x 10 m) a fost construită din cărămidă
arsă, legată cu mortar din nisip și var; a fost acoperită cu tablă galvanizată
și pardosită cu piatră. Planul clădirii este în formă de navă, altarul situat la
răsărit; are bolta semirotundă și iconostas zidit. Mobilierul a fost lucrat de
tâmplarul Ioan Schütz din localitate6.
5 Arhiva Episcopiei Caransebeșului, Fond Bisericesc (III), Dosar 290-III-1911, nenumerotat.
6 Bogdan ENĂȘEL, Monografia comunei…, p. 43.

5
Biserica a fost cercetată de episcopul Iosif Traian Badescu al Caransebeșului
în 1923, precum și de mitropolitul Nicolae Corneanu al Banatului în 1971.
Parohia a mai fost vizitată și de către episcopii-vicari ai Eparhiei: Preasfințitul
Lucian (2005) și Preasfințitul Paisie (2011). Pictura bisericii a fost realizată în
1925 de către pictorul Filip Matei. Acesta a pictat mai multe scene și portrete.
Până astăzi însă se mai păstrează pictura pe boltă. Icoanele iconostasului
precum și alte picturi exterioare au fost realizate în 2012-2013 în stil
neobizantin de pictorul Dorin Grumeza.
Cărți vechi: Penticostar (1743), Evanghelie (1760), Triod (1761), Cazanie
(1793) etc.
De-a lungul timpului au slujit: Ioan Stoianovici și Dimitrie Popovici
(1767), Vasile Nicolici (după 1801), Iosif Stoianovici (1838-1843), Ioachim
Luchici (1851-1870), Alexandru Stoianovici (1871-1880), Gheorghe Lupșa
(1880-1883), Ioan Ionescu (1883-1897), Ioan Mărgineanțu (1897-1943),
Valeriu Mărgineanțu (administrator 1944), Iacob Arvinte (1944-1950), Ioan
Halas (administrator 1950-1951), Florin George (1951-1972); Ioan Cibian
(1972-1979); Mihai Stoichescu (1979-1984); Ioan Sucineanțu (1984-1990);
Marian Petrescu (1990-1999); Ionel Maftei (1999-2011) și Valentin Bugariu

6
(2011-prezent). La capela din Sângeorge au servit clericii: Iuliu Crainic
(1929-1949) și Vasile Pisica (1944-1950).

Parohia deține un cimitir.

Activitatea culturală în trecut


În Birda nu a existat școală de stat, ci doar confesională. Pentru cea
română avem date din 1776; era în locuința învățătorului Lazăr Chiu. Preoții
Alexandru Stoianovici și Ioan Mărgineanțu au susținut material școala.
Biserica avea din 1898 cor care a desfășurat o intensă activitate nu doar pe
plan local, ci și în satele învecinate. În perioada interbelică este amintită aici
Societatea Culturală Națională ca filială a Astrei, sub președenția lui Grigore
Bendea. În aceeași perioadă continuă să funcționeze corul ,,Doina” condus
de preotul Ioan Mărgineanțu, având în componență 21 de membri7.

7 Ibidem, p. 101.

7
Profilul actual al parohiei
Parohia (totalizând 751 enoriași din materă și filie) pe lângă slujirea
liturgică și pastorală se implică în educația religioasă prin programul catehetic
,,Hristos împărtășit copiilor” care se derulează în prezent. În cadrul acestuia
au fost organizate: medalioane omagiale și comemorative, lansări de carte,
simpozioane științifice locale, concerte de colinde, precum și alte activități
religios-culturale: Ziua Femeii, Ziua Bibliei ș. a.m.d.
Parohia editează o revistă parohială trimestrială intitulată ,,Arhanghelul”;
în opt pagini propune câteva rubrici permanente: ,,Editorial”, ,,Valori poetice”,
,,Restituiri”, ,,Documentar”, ,,Cateheză”, ,,Semne”, ,,Cronica parohială” și prezentări
bibliografice. Parohia mai editează: cărți, pliante, icoane, calendare ortodoxe de
buzunar care sunt distribuite credincioșilor în scop catehetic – misionar.
Sub aspect filantropic se organizează câteva manifestări: expoziție de
icoane pe sticlă (cu vânzare) și alte obiecte (mărțișoare, felicitări de ziua
mamei, coșuri de nuiele, prăjituri de post), cu vânzare, pe urmă pachete de
Crăciun care sunt dăruite copiilor și persoanelor defavorizate.

Date de contact
Hram ”Nașterea Maicii Domnului”, loc. Birda, jud. Timiș. Tel. 0729145610;
e-mail: parohiaortodoxabirda@yahoo.com

Bibliografie
Arhiva Episcopiei Caransebeșului, Fond Bisericesc (III), Dosar 290-
III-1911; 298-III-1925; Arhiva Parohiei Birda, Catalog inventar, 2014;
BUGARIU, Valentin, ,,Două reviste religioase rurale din Banatul timișean”
în vol. Administrație românească arădană. Studii și comunicări din Banat
-Crișana, IX, Ed. Vasile Goldiș University Press, Arad, 2014; CREȚAN Remus,
FRĂȚILĂ, Vasile, Dicționar geografico-istoric și toponimic al județului Timiș,
Ed. Universității de Vest, Timișoara, 2007; ENĂȘEL, Bogdan, Monografia
comunei Birda, Ed. Excelsior Art, Timișoara, 2008.

S-ar putea să vă placă și