Sunteți pe pagina 1din 9

LEUȘTEANUL (Levisticum officinale)

Familia de plante :
Apiaceae ( familia pătrunjelului )

Origine :
Originea leușteanului este neclară. Probabil , planta este originară din Asia
Centrală.

Partea folosită :
Frunzele de leuștean sunt folosite de obicei drept condiment. Totuși , rădăcina și
fructele au gust similar , dar mai puternic , și pot fi și ele folosite dacă se dorește
un gust de leuștean mai pregnant în mâncare.
Descrierea plantei și cultivare :
Leușteanul este o plantă perena ce atinge înălțimi de 1 – 1,5 metri. Are flori
galbene , mici , adunate în ciorchini de formă rotundă. Frunzele de leuștean sunt
de culoare verde – închis , strălucitoare , cam ca cele ale morcovului și un pic mai
late decât cele ale țelinei. Tulpinile sunt groase și goale pe dinăuntru.

Descrierea condimentului :
Leușteanul este foarte aromat , oarecum asemănător cu țelina cu o ușoară nuanță
de parfum de frunze de schinduf . Frunzele de leuștean se consumă proaspete sau
uscate. Leușteanul are un gust caracteristic și plăcut.

Intensitatea gustului : 1

Pregătire și depozitare :
Frunzele de leuștean se consumă în special proaspete . Ele rezistă câteva zile la
temperatura camerei și circa 7 -10 zile în frigider ambalate într-o pungă de plastic.
Frunzele de leuștean uscate se pot păstra câteva luni la adăpost de lumină , aer și
umezeală.

Etimologie :
Denumirile „lovage ” din limba engleză , „Liebstockel ” din limba germană , conțin
elementul „ love ” (dragoste) dar aceasta este doar produsul unei etimologii
populare. Cele două denumiri sunt înrudite cu aproape toate denumirile din limbile
europene : „ liveche” în franceză , „lopstikke ” în norvegiană , „ lipstikka ” în
finlandeză , „lestyan ” în maghiară , „leuștean ” în română etc. Aceste denumiri
derivă de la latinescul „ ligusticum” (țelină de Liguria , o regiune din vestul Italiei ).

Utilizări culinare :
Leușteanul este popular în sudul Europei unde datează din antichitate . Leușteanul
era una dintre aromele preferate ale bucătăriei romane. Folosirea sa s-a răspândit
rapid și în centrul continentului . Aroma sa caracteristică îl face potrivit pentru
murături și oțeturi aromate , supe și mâncăruri de cartofi , sosuri de roșii.
La începutul secolului al IX-lea , împăratul Carol cel Mare emitea edictul
numit „Capitulare de villis vel curtis imperii Caroli Magni ” în care definea o serie
de reguli administrative , legale și agricole pentru guvernarea imperiului francilor.
La sfârșitul documentului era anexată o listă de ierburi medicale și culinare care
trebuiau cultivate în grădinile imperiale . Actul era scris în latina medievală ,
singura vorbită și înțeleasă peste tot în imperiu. „Capitulare de villis ” a ajutat la
unificarea denumirilor și tehnologiilor agricole. Multe plante aromate de origine
mediteraneeană au devenit cunoscute astfel și în nordul Europei , unele dintre ele
fiind chiar aclimatizate ( leușteanul , pătrunjelul , țelina , chimionul ).

Leușteanul este o plantă mediteraneană , descoperită și folosită pentru


prima dată ca aliment pe actualul teritoriu al Italiei. Principiile active pe care le
conține au o puternica actiune teapeutica asupra aparatului respirator ,
aparatului reno – urinar , sistemului endocrin si celui imunitar. Este un execlent
remediu pentru prevenirea bolilor , atunci când este consumat sistematic ca
aliment , putand deveni , la nevoie si atunci cand este dozat corescpunzator, si un
remediu eficient intr-o multitudine de boli cum ar fi indigestia , dispepsia , litiaza
renala , anorexia , colicile intestinale. Uleiul obtinut din leustean scade tensiunea
si stimuleaza diureza.
Ceaiul preparat din seminte de leustean linisteste rapid durerile de stomac.
Putem spune , pe buna dreptate, ca leusteanul este mai degraba o planta
medicinala decat o simpla legatura de zarzavat.
Radacina leusteanului este pivotanta si de foarte mari dimensiuni , putand
atinge lungimi de peste 1 metru. Tulpina este groasa , tubulara , inalta de 2 – 3
metri . Frunzele sunt compuse , dublu sectate , cu marginea foliolelor dintata. În
plină vară leușteanul înflorește dand nastere unor flori compuse in forma unor
umbrele , de culoare galbena , din care se vor naste seminte.
Desi provine din regiunile mai calde , leusteanul s-a adaptat de minune in
Romania . Nu este deloc o planta pretentioasa , rezista atat la caldura excesiva cat
si la inghet. Este o planta perena , iar atunci cand este cultivata in gradina ,
traieste in medie 7 – 10 ani . Leusteanul creste pe soluri grele si reci , spre
deosebire de rudele sale care le prefera pe cele nisipoase , calde. Frunzele de
leustean se pot recolta dupa nevoie, pe timpul verii , iar toamna se formeaza
maniunchiuri care se usuca si se pot pastra saa tot timpul ierinii , in saci de panza
sau in borcane. O metoda alternativa de pastrare o reprezinta presarea puternica
a frunzelor in borcane peste care se adauga multa sare de bucatarie.
COMPOZIȚIE FITOCHIMICĂ

Nr. Denumire compus Organ de vegetație (%) Sursa biografică

crt cu pondere majoră ppm etc.

1 (+)-FALCARINDIOL rădăcină 600 BIS PH2

2 3-BUTYLPHTHALIDE rădăcină 600 – 5440 BIS

3 5-METHOXY-PSORALEN fructe 6 ABS

4 8-METHOXY-PSORALEN fructe 0-1 ABS

5 ALKYL-PHTHALIDES rădăcină 1400-11900 BIS PH2

6 ALPHA-P-DIMETHYL- rădăcină 3-30 BML


STYRENE

7 ALPHA-PHELLANDRENE rădăcină 1-10 DUKE 1992A

8 ALPHA-PINENE rădăcină 20-200 BML PH2

9 ALPHA-SELINENE rădăcină 10-100 BML

10 ALPHA-TERPINENE rădăăcină 1-10 BML

11 ALPHA-TERPINEOL rădăcină 8-80 BML

12 AR-CURCUMENE rădăcină 1-13 BML

13 BENZYL-ALCOHOL rădăcină 3-30 BML

14 BETA-CHAMIGRENE rădăcină 1-13 BML

15 BETA-ELEMENE rădăcină 12-125 GEO

16 BETA-PHELLANDRENE rădăcină 24-240 DUKE1992A

17 BETA-PINENE rădăcină 21-210 BML PH2

18 BETA-SELINENE rădăcină 10-100 BML

19 BUTYL-PHTHALIDE rădăcină 153-1535 BML


20 BUTYLIDENE- rădăcină 153-1535 BML
PHTHALIDE

21 BUTYLIDENE- rădăcină 700-7000 GEO


PHTHALIDES

22 CALAMENENE rădăcină 0-5 BML

23 CAMPHENE rădăcină 7-70 BML

24 CAMPHOR rădăcină 1-10 BML

25 CARVONE rădăcină 10-100 BML

26 CIS-LIGUSTILIDE rădăcină 240-2040 BIS

27 COPAENE rădăcină 29-290 BML

28 COUMARINS rădăcină 1000-43000 AYL

29 EO plantă 500-2450 GEO

30 EO rădăcină 1000-18000 AYL , GEO , LAF PH2

31 EO semințe 8000-11000 GEO

32 GRĂSIMI fructe 147000 CRC

33 LIGUSTICIDE rădăcină 215-2150 BML

34 LIMONENE rădăcină 8-80 BML

35 LINALOOL rădăcină 3-30 BML

36 MYRISTIC-ACID rădăcină 6-60 BML

37 PHTHALIDES rădăcină 700-12600 HHB PNC

38 PROTEIN fructe 200000 CRC

39 PSORALEN fructe 3 ABS

40 TRANS-LIGUSTILIDE rădăcină 240-2040 BIS


Corelarea compoziţiei fitochimice cu activitatea fiziologică şi tehnologică a
leușteanului (Levisticum officinale)

Activitate Compus
1. Nr.crt
acidulant acid acetic
2. 1
5-Alpha-Reductase- acid palmitic
3. 2 Inhibitor

alfa terpinene , alfa terpineol . gamma terpinene ,


ACE Inhibitor
4. 3 myrcene

alfa terpinene , alfa terpineol , acid cafeic , cpumarin,


Aldose-Reductase-Inhibitor delta cadinene, gamma terpinene, myrcene ,
5. 4
umbelliferone

anti acetilcolină borneol


6. 5
1,8 cineole, alfa terpinene, carvone , gamma
antiacetylcholinesterase terpinene, limonene, linalool, menthol, p-cymene,
7. 6
terpinen-4-ol

antiaflatoxin imperatorin
8. 7
1,8cineole, 8-metoxy-psoralen, acid acetic, alfa
phellandrene, alfa pinene, alfa terpineol, acid
benzoic, beta-sitosterol, borneol, acid cafeic,
antibacterial carvacrol, citronellal, delta-3-carene, delta-cadinene,
9. 8
eugenol, acid ferulic, geraniol, limonene, linalool,
mentol, myrcene, p-cymene, terpinen-4-ol,
umbelliferone

anticholinesterase 1,8 cineole


10. 9
beta-sitosterol , acid cafeic, camphene, carvacrol,
eugenol, acid ferulic, gamma terpinene, myrcene,
antioxidant
11. 10 acid miristic, myristicin, acid palmitic, terpinen-4-ol,
trans-anethole
1,8 cineole, alfa phellandrene, alfa pinene, alfa
terpinene, alfa terpineol , acid benzoic, alcool
benzilic, beta pinene, borneol, camphene, carvacrol,
aromă carvone, citronellal, delta-3-carene, eugenol, furfural,
12. 11
gamma terpinene, geraniol, hexanol,acid isovaleric,
limonene, linalool, myrcene, myristicin,acid n-butiric,
p-cymene, acid palmitic, trans anethole

refrigerant mentol
13. 12
BIBLIOGRAFIE

1. http://www.condimenteweb.ro/index.php?module=fisaCondiment&cid=110
2. http://ro.wikipedia.org/wiki/Leu%C5%9Ftean
3. http://sun.ars-grin.gov:8080/npgspub/xsql/duke/pl_act.xsql?taxon=557
4. http://sun.ars-grin.gov:8080/npgspub/xsql/duke/plantdisp.xsql?taxon=557