Sunteți pe pagina 1din 4

CONJUNCTURA PE ŢĂRI ŞI GRUPE DE ŢĂRI

4.13. POLONIA
Dr. Alina Ligia DUMITRESCU

Conform Raportului de „primăvară” al Comisiei Europene „European Economic


Forecast-Spring 2016", publicat pe 3 mai a.c., economia Poloniei se prognozează să
crească mai puternic puternic în 2016, fiind susţinută, în principal, de cererea internă
robustă. Fundamentele economice solide vor continua să propulseze o creştere puternică în
ciuda riscurile cu efect negativ, privind incertitudinea politică. Consumul privat va
beneficia de pe urma unor stimuli fiscali şi a unei pieţe dinamice forţei de muncă, în timp
ce presiunile inflaţioniste sunt estimate să rămână atenuate. După o scădere considerabilă
în 2015, deficitul public general se estimează că se va menţine acelaşi în 2016, dar se
prognozează să se majoreze în 2017.

1. Evoluţia conjuncturii economice în 2015


Experţii Comisiei Europeane in Raportul menţionat, apreciază că pe parcursul anului 2015,
economia Poloniei a continuat tendinţa de creştere economică viguroasă şi deosebit de stabilă.
PIB-ul real al Poloniei a crescut cu 3,6% în 2015, fiind cel mai rapid ritm anual înregistrat din
2011.
Consumul privat a fost factorul dominant de creştere a PIB-ului, fiind susţinut de sporiri
considerabile ale salariilor şi a ocupării forţei de muncă, care a atins cel mai ridicat nivel din anul
1990. Pe parcursul anului 2015, investiţiile productive au contribuit la expansiunea PIB, cu o
creştere de 5,8% în termeni anuali. Sporirea semnificativă a numărului de locuinţe şi investiţiile în
echipamente au fost susţinute de majorările semnificatice ale veniturilor disponibile ale populaţiei,
ale profiturilor companiilor şi nu în ultimul rând de condiţiile favorabile de finanţare. Exporturile
nete au avut, de asemenea, o contribuţie pozitivă, dar limitată la creşterea PIB-ului.
În 2015, şomajul a scăzut rapid la 7,5% în 2015, faţă de 9% în 2014. Economia poloneză a
funcţionează aproape la capacitate maximă, dar cu toate acestea, inflaţia negativă (la o medie de -
0,7% în 2015, după +0,1% în 2014) a redus ritmul investiţiilor productive.
Conform Raportului Comisiei Europene, volumul exporturilor a crescut cu 6,8%, iar cel al
importurilor cu 6,3%. Efectul pozitiv al creşterii mai mari a exporturilor, faţă de importuri s-a
reflectat înt-un excedent al balanţei comerciale de 0,5% din PIB, comparativ cu un deficit de 0,8%
în 2014. În ceea ce priveşte, balanţa de plăţi curente, a înregistrat un excedent de numai 0,1% din
PIB în 2015, după ce în 2014 s-a înregistrat un deficit de 1,3% din PIB.
Deficitul public general a înregistrat cel mai scăzut nivel din anul 2007, de 2,6% din PIB în
2015, în scădere de la 3,3% din PIB în 2014, respectiv 4% din PIB în 2013. Iniţial, au fost
planificate venituri bugetare unice în jurul valorii de 0,5% din PIB, rezultate din vânzarea
frecvenţelor de internet mobil, care au fost trasferate pentru 2016. Îmbunătăţirea situaţei bugetare a
fost determinată, în principal, de cheltuielile mai mici decât s-a planificat, printre care cele privind
compensarea angajaţilor şi cele privind serviciul datoriei publice.

2. Estimările pentru 2016 şi previziuni pentru 2017


Experţii UE, subliniază că perspectivele continuă să fie favorabile, estimând o creştere reală
a PIB estimată de 3,7% în 2016 şi de 3,6% în 2017. Consumul privat va rămâne “motorul”
creşterii economice în intervalul 2016-2017. Evoluţiile pozitive ale pieţei muncii şi o creştere a
transferurilor guvernamentale, în special introducerea unei noi alocaţii pentru copii, se prognozează
să stimuleze venitul disponibil şi să îmbunătăţească încrederea consumatorilor. În plus, cererea
externă se prognozează că se va consolida treptat.
Se estimează că investiţiile private vor creşte moderat, fiind stimulate de un grad relativ
ridicat de utilizare a capacităţilor de producţie, de profiturile corporative puternice şi de ratele
scăzute ale dobânzilor. Cu toate acestea, deciziile privind investiţiile este posibil să fie afectate de
incertitudiile privind direcţiile viitoare de evoluţie ale politicilor economice. În timp ce condiţiile
generale de finanţare rămân favorabile, băncile adaptează ratele dobânzilor la credite, în special la

122
CONJUNCTURA ECONOMIEI MONDIALE

cele ipotecare ca un răspuns la noua taxă asupra activelor instituţiilor financiare. Investiţii publice
vor rămâne limitate în 2016, dar se prognozează că se vor accelera, în anul 2017, ca urmare a
proiectelor cofinanţate cu fonduri ale UE, care vor intra în faza de implementare.
În cadrul noului buget al UE pentru perioada 2014–2020, Polonia s-a menţinut ca principal
beneficiar între statele membre, fiind eligibilă pentru suma de 105,8 miliarde de euro. Sumele
alocate Poloniei din Fondurile Structurale vor fi folosite în următorii zece ani pentru subvenţionarea
unora dintre cele mai mari investiţii în infrastructură, mediu, capital uman, inovare şi tehnologia
informaţiei şi a comunicaţiilor. Absorbţia fondurilor comunitare va avea o contribuţie importantă la
stimularea economiei, sporind potenţialul de creştere economică pe termen lung, astfel încât să se
reducă decalajul între Polonia şi ţările membre mai dezvoltate. (Dumitrescu & Iordache, 2015)
Exporturile se estimează ca vor continua să crească în condiţiile în care costurile forţei de
muncă şi evoluţia cursului de schimb susţin competitivitatea produselor poloneze. Cu toate acestea,
accelerarea cererii interne va alimenta importurile, astfel încât contribuţia de exporturilor nete la
creşterea PIB-ului se prognozează că va deveni uşor negativă în 2016 şi 2017.
Grafic 1: Evoluţia ritmului mediu anual de creştere economică şi a componentelor PIB în Polonia, în perioada
2012-2017

Sursa: Redactare autor pe baza Comisia Europeană, „European Economic Forecast -Spring 2016",
Brussels, 2016.

Conform datelor furnizate Biroul Central de Statistică, producţia industrială în Polonia a


crescut cu 6% în termeni anuali, în aprilie 2016. Cea mai mare creştere a fost înregistrată în
industria prelucrătoare (8,3%), respectiv fabricarea produselor textile (22.1%), mobilă (18.4%) şi a
altor produse din minerale nemetalice (12,7%), alimentarea cu apă, gestionarea deşeurilor de
canalizare şi activităţi de decontaminare, de asemenea, au crescut (4,6%), în timp ce în o serie de
industrii au înregistrat ritmuri negative de creştere, respectiv industria extractivă (-11.7 %) şi
energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-10.1%). Producţia industrială în
Polonia, a crescut în medie cu 6.44% în intervalul 1992- 2016, atingând un maxim de 23,50% în
martie 2004 şi un minim de -15.3%, în luna ianuarie 2009.
Inflaţia se prognozează să intre pe trendul pozitiv abia pe parcursul anului 2017, în
condiţiile în care presiunile pe preţuri vor rămâne modeste, deoarece preţurilor la energie este de
aşteptat să rămână scăzute pentru mai mult timp, decât a fost estimat anterior. În 2016, creşterea
preţurile de consum va fi zero şi va ajunge treptat la 1,6% în 2017.
Evoluţiile de pe piaţa forţei de muncă vor fi în continuare pozitive, în următorii doi ani.
Totuşi, creşterea ocupării forţei de muncă este de aşteptat să încetinească în timp ce salariile vor
accelera, în condiţiile unui şomaj scăzut record estimat că va ajunge la 6,8% în 2016 şi se va
diminua si mai mult la 6,3% în 2017. Ca o tendinţă pozitivă, câştigurile salariale sunt estimate să
sporească ca urmare creşterii ponderii contractelor de muncă cu durată nedeterminată, continuând o
tendinţă care a început din anul 2015.

123
CONJUNCTURA PE ŢĂRI ŞI GRUPE DE ŢĂRI

Grafic 2: Evoluţia ratei şomajului, a ratei inflaţiei şi a deficitului bugetar ca % din PIB, în Polonia

Sursa: Redactare autor pe baza Comisia Europeană, „European Economic Forecast Spring
2016", Brussels, 2016.

Experţii Comisiei Europeane apreciază că, în Polonia, riscurile privind prognoza


macroeconomică sunt, în general, echilibrate. Provocările politice legate de funcţionarea şi
numirile de la Curtea Constituţională, precum şi punerea în aplicare a unor noi decizii de politică
economică, în opinia experţiilor comunitari ar putea afecta negativ activitatea economică. Printre
măsurile economice controversate propuse se numără reducerea vârstei de pensionare şi o conversie
forţată a creditelor ipotecare în valută străină în zloţi, în condiţii care ar fi în mod semnificativ va
cadea în sarcina sistemului bancar. Totuşi, un efect pozitiv l-ar putea avea investiţiile care s-ar putea
dovedi a fi mai ridicate decât s-a previzionat şi cât şi o revenire rapidă la funcţionarea deplină a
Curţii Constituţionale; aceasta ar întări încrederea mediului de afaceri.
Deficitul bugetar general se estimează ca se va menţine la 2,6% din PIB în 2016 şi va
creşte la 3,1% în 2017. Noile alocaţii pentru copii (cu un cost bugetar estimat la 0,9% din PIB) vor
intra în vigoare în al doilea trimestru al anului 2016. Măsurile de compensare a creşterii cheltuielilor
bugetare includ, atât veniturile din vânzarea de frecvenţe de internet mobil (0,5% din PIB), cât şi,
începând cu luna februarie 2016, introducerea de noi taxe pe activele instituţiilor financiare.
Există o serie de incertitudini semnificative în ceea ce priveşte perspectivele fiscale privind
anul 2017. Creşterea deficitului bugetar în 2017 va fi determinată, în principal, de lipsa veniturilor
bugetare similare cu cele din 2016, creşterea cheltuielilor cu alocaţiile pentru copii (care vor intra în
vigoare în al doilea trimestru al anului 2016) şi scăderea cotelor de TVA. Pe de o parte, există
propuneri de politici economice care pot alimenta creşterea deficitului, cum ar fi o scădere a vârstei
de pensionare şi un prag mai mare pentru scutirea de impozitul pe venitul personal (PIT), în timp ce
pe de altă parte, se continuă eforturile de îmbunătăţire a gradului de colectare a impozitelor şi
taxelor, iar cheltuielile privind compensarea angajaţilor se poate dovedi mai mici decât cele
previzionate. Procesul legislativ ce acoperă aceste aspecte de creşterea a deficitului este în curs de
desfăşurare şi este înconjurat de un grad semnificativ de incertitudine în ceea ce priveşte aspectele
cheie ale propunerilor, ceea ce face ca o evaluare a probabilului impact bugetar să fie foarte dificilă
în acest stadiu. Ca urmare, şi dat fiind faptul că bugetul pentru 2017 va fi adoptat mai târziu anul
acesta, cele două propuneri nu sunt încorporate în scenariul de bază. Deficitul bugetar structural
al Poloniei se estimează că va creşte semnificativ la 3% din PIB în 2016, până la aproximativ 3,3%
din PIB în 2017.
Ponderea datoriei publice în PIB este planificată să se majoreze de la 51,3% din PIB în
2015, la 52,0% din PIB în 2016, respectiv la 52,7% în 2017. Evoluţia datoriei publice se află, totuşi,
sub rezerva incertitudinii, datorită impactului fluctuaţiilor cursului de schimb, a unei ponderi relativ
ridicate a datoriei suverane a Poloniei, exprimate în euro şi dolari.

124
CONJUNCTURA ECONOMIEI MONDIALE

* *
3. Provocările Poloniei pe termen scurt, mediu şi lung
arcin Wilczek (2016), ambasadorul Poloniei la Bucureşti, sublinia recent că, deşi Polonia
este o ţară dezvoltată, are încă statul de economie cu venituri medii. Pentru a face faţă acestei
provocări, Wilczek propune promovarea cercetării şi dezvoltării de tehnologii moderne pentru
reindustrializarea ţării.
Conform experţilor FMI (Raportul economic din 16 aprilie 2016), se apreciază că Polonia a
continuat convergenţa cu UE, dar cu toate acestea, creşterea riscurilor externe şi iniţiativele politice
recente au slăbit sentimentul de încredere al investitorilor, şi împreună cu provocările structurale pe
termen lung ar putea încetini ritmul de creştere economică şi convergenţa. Riscuri externe includ o
încetinire semnificativă a cererii pe pieţele emergente, însoţite de o volatilitate a pieţelor financiare,
precum şi o încetinire prelungită a creşterii în Zona euro, ceea ce ar putea să influenţeze economia
Poloniei, prin legăturile strânse comerciale şi financiare.
În opinia specialiştiilor OCDE (Raportul de “iarnă” - februarie 2016), o importantă
provocare, atât pe termen mediu, cât şi lung a Poloniei o constituie reînoirea infrastructurii
energetice. Astfel, generarea de energie electrică se confruntă cu două provocări urgente în Polonia:
asigurarea înlocuirii capacităţilor vechi şi acordarea de stimulente pentru un mix energetic favorabil
protecţiei mediului înconjurator. Proiectul "Politica energetică a Poloniei până în 2050" prevede
înlocuirea parţială şi completarea centralelor electrice pe bază de cărbune existente cu noi centrale
cu eficienţa energetică şi o creştere accentuată a surselor de energie regenerabilă, ca o capacitate de
rezervă, cât şi ca o bază pentru co-generare de agent termic. Polonia trebuie să ajungă la o pondere
a energiilor regenerabile în consumul total de energie de 15% până în 2020, astfel cum este
prevăzut în Planul de acţiune naţional privind energia regenerabilă.

Tabel 1: Evoluţia principalilor indicatori macroeconomici ai Poloniei


în perioada 2012-2017
INDICATORI 2016 2017
2012 2013 2014 2015
estimări previziuni
PIB (ritm real în %) 1,6 1,3 3,3 3,6 3,7 3,6
Consumul privat (modificări, în %) 0,7 0,2 2,6 3,0 4,1 4,0
Consumul public (modificări, în %) -0,4 2,2 4,7 3,4 4,0 2,9
Investiţii productive (modificări, în %) -1,8 -1,1 10,0 5,8 4,4 4,5
Rata şomajului (în % , din populaţia activă la
10,1 10,3 9,0 7,5 6,8 6,3
sfârşitul anului)
Rata inflaţiei (măsurată prin indicele armonizat al
-3,7 0,8 0,1 -0,7 0,0 1,6
preţurilor de consum, în %)
Soldul bugetar (în % din PIB) -3,7 -4,0 -3,3 -2,6 -2,6 -3,1
Datoria publică (în % din PIB) 54,0 56,0 50,5 51,3 52,0 52,7
Volumul exporturilor de bunuri şi servicii (%) 4,6 6,1 6,4 6,8 6,2 6,6
Volumul importurilor de bunuri şi servicii (%) -0,3 1,7 10,0 6,3 7,1 7,4
Soldul balanţei comerciale (% din PIB) -2,1 -0,1 -0,8 0,5 0,3 -0,3
Soldul balanţei de plăţi curente (% din PIB) -3,3 -0,5 -1,3 0,1 -0,3 -0,9
Sursa: Comisia Europeană, „European Economic Forecast -Spring 2016", Brussels, 2016.

Referințe bibliografice
- Comisia Europeană(2016). „European Economic Forecast Spring 2016", Brussels.
- FMI (2016). Staff Concluding Statement of the 2016 Article IV Mission.
- Dumitrescu, A.L. Iordache, L. (2015).Performanţele Poloniei în realizarea unei economii de piaţă sustenabile.
Revista de Economie Mondială / The Journal of Global Economics vol. 7(2), Institutul de Economie Mondială.
- OCDE (2016). Economic Surveys –Poland.
- Wilczek, M. Ziarul Financiar-Supliment, mai 2016

125